26 Carpica XXVI 2

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.
ro
CONSILIUL JUDEŢEAN BACĂU
MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE "IULIAN"ANTONESCU" BACĂU
CARPICA
XXVI/2
l l
_ _
Editura CORGAL PRESS Bacău
Q
1997
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Consilier editorial: CORNEL GALBEN
Coperta: LĂCRĂMIOARA MARIN
Muzeul Judeţean de Istorie
"lulian Antonescu" Bacău
LUCRARE FINANTATĂ DE '
MINISTERUL CULTURII
ISBN 973-966 42-6-1
CARPICA CARPICA
Publicaţie a Muzeului Judetean de Istorie Re v u e du M uz e u l Jud eţea n de I s torie "lulia n
"lu lia n Anto n es c u " Bacă u . str. 9 M a i , n r. 7, Anto n e s c u " B a că u , la rue 9 M a i , n r. 7, cod
cod 5500, Ro mâ n i a . 5 5 0 0 , Ro u m a n i e .
CAR PICA
Sumar
ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE
George Felix Taşcă, Paharnicul 1/iiaş fiul lui Dumitru. i'n sfatul Ţării Moldovei
intre ami 1407-1429...... .. .......................... ............................................. 7

Alexandru Artimon, Biserici din zona de sud-vest a Moldovei (sec. XIV-XVII)
16
Cornel Vivi Cioaric. Mari famllii boiereşti din Moldova........................................... 28
Jean Ciută, Polliica matrimonială a lui Ştefan cel Mare....................................... 39
Alexandru Artimon, Circulajia monetară din zona de sud-vest a Moldovei ti?
epoca medievală.................................................................................... 42
Ioan Ungureanu, O nouă ipoteză asupta etimologiei "Cobâlelor" de pe Siretul
Mijlociu.................................................................................................... 50
Gheorghe Burlacu, Ocolul domnesc Trotuş (sec. XV-XIX) (1).... . ..................... . .. . 59
Ioan Murariu, Un document inedtl privitor la venitunleAgiei din Moldova pe
şase luni (ti? primajumătate a secolului al XV/11-Iea)................................... 76

Ioan Murariu, Un contract inedtl privind arendarea a şase moşti din Moldova ti?
perioada 1818-1824 .......... .............................. . .................... .. . . . .. ......... . . . 81

Marius Alexandru lstina, Episcopul Melchisedec Ştefănescu şi unirea din 1859
89
Petru Obodariu, Considerajii privind aplicarea Legti rurale din 1864 injudejul
Putna...................................................................................................... 97
Constantin 1. Stan, Destrămarea Parttdului Conservator Progresist in Moldova
102
Ioan Ungureanu, Legea conversiumi din 7 apnlie 1934 şi incidenja acesteia
asupra BănCii' "Otluzuf" S.A. şi Casei de Credit aAgricultonlor dinjudeful

Bacău................................................................................................ ... ... 114
.
Manuela Palade, Banca Românească - sucursala Bacău şi rolul ei activ in
dezvoltarea comercială şi industrială din perioada 1935-1945............... 119

Constantin Tofan, Evolufia lntreprinderti "Robinete Industriale S.A. "de la
Fnftinfare şi până la etatizarea principalelor mijloace de producfie de la

11 iunie 1948 ..... ...................... ............................................. ........ ....... 122
. . . . .
Elena Artimon, Virgil Madgearu. Viafa şi activitatea (Medalion)........................... 127
Ioan Ungureanu, Savantul IonBorcea - corespondentă inedită ......... ...... .. ... ... 130 . . .
Marcel Gh. Morăraşu şi Viorel Căpitanu, N. C. Enescu - Strălucit dascăl şi
cercetător....................................................................................... ......... 145
Petre Diaconu, Pagini din amintirile sergentului Nicolae Diaconu despre luptele
de la Oituz....................... ................................................ ............. .......... 155
Corneliu Chirieş, 15 de ani de la infiintarea Şcolii' M!l!lare de Ofiteri in Rezervă
. . . . .
Bacău .................. ............................................ ............... .............. . ...... 157
Eugen lchim, Muzeul Militar National păstrător al unor valoroase mărturii despre
participarea armatei române la cel de-al doilea Război Mondial............ 162
Jean Ciută, Mircea Cancicov - concl!adinul nostru ............................ ............... 165 . .
B. Munte, O comemorare luminoasă.............. ..................................................... 168

.
Relu Zamfir Stoian, Contributia Secfiei Numismatice Bacău la propagarea
imaginii personal!lătilor cultural-istorice, prin intermediul documentelor
metalice....................................................................................................... 170
Jean Ciută, Bacăul - la a 585-a aniversare........................................................... 178
RECENZII
Vasile U rsachi , ZARGIDAVA. Cetatea dacică de laBrad(Viorel Căpitanu) ......... 181
Alexandru Arti mon , I oa n M itrea , Bacău. Reşedintă voievodală(Corneliu Stoica)
185
Ioan Ungureanu, Sumarul sumarelor (1968-1994) ..... ... ..... . . .. . ........................... 188
CAR PICA
Sommaire
L'HISTOIRE ET CIVILISATION
George Felix Taşcă , "Pahamicu/" 1/iiaş le fils Dumitru. Dans l'assemb/ee

deliberante du Pays de Moldavie entre 1401-1429 annees...... . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Alexandru Artimon , Eglise de la zone sud-ouest de la Moldavie (sec. X/V-e-
XV /l-e siec/es) . . . . ...... . . . . .

. . . . ..... . .. . . ... .
. . . ... . . . . ... . . . . . . . . . . .. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . 16
:
Cornel Vivi Cioaric, Les grandes familles de boyards dans la Moldavie . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Jean Ci ută , La pollfique matrimonia//e dEtienne le Grand ... . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . . . . . . . . . 39
Alexand ru Artimon , La circula/ion monetaire dans la zone de sud-ouest de la
Moldavie dans le Moyen Age ........ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Ioan U n gureanu, Une nouve//e hypothese sur l'ethymologie de "Cobâ/elor"par
le Siret Moyen ... ...... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Gheorg he Burlacu, "Ocolul" Trotuş ( XV-e- XIX-e siecle) (/) .............. ..... .... ..... .. 59
.
Ioan Murariu, Un document inedit sur le revenus de la Prefecture de Police de
la Moldavie pour six mois (dans la premiere moitie du XVI/l-e siecle) ... .. 76
Ioan Murariu, Un document inedit concernant /'affermage de six domaines en
Moldavie entre 1818-1824........................................................................... 81
Mari us Alexandru lstina, L 'Eveque Melchisedec Ştefănescu et l'union de 1859
· · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · 89
Petru Obodariu, Les considerations sur l'application d e l a Loi rurale d e 1864
dans deppartement Putna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Consta nti n 1. Stan , Le demembrement du Partie Conservateur Progressiste
en Moldavie..... ....... . ·. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 02
Ioan U n gurean u , La Loi de changement de 1 avril 1934 et la consequance
d'e//e sur la Banque ''Oituz" S.A. et du Maison de Credit d'Agriculteurs
dans le deppartementBacău . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114

Manuela Palade , LaBanque Roumaine et son role actifdans le developpement
comercial et /'industrial du periode 1935-1945....................................... 119
Constantin Tofan, L'evolision de I'Entreprise "Robinets lndustriels S. A ·:Des sa
fondationjusquă l'etatisation des principaux moyen de production de
11juin 1948 ....... ...... ..... . . ............ . .............................................. . .........

. . . 1 22
Elena Artimon , V irgil Madgearu. La vie et /?Jctivite (Meda/on) ....... . ... .. . ........... 1 27 . .
Ioan Ungureanu. Le savante IonBorcea- correspondance imjdete .... .. ..... . . . . 130 . . . . .
Marcel Gh. Morăraşu şi Viorel Căpitanu, N. C. Enescu- /Ilustre maitre decole
et rechercheur ........ ................................... ... ... . ... . .. . ....... . ........ . .. ............ . . . . . . 145
.
Petre Diaconu, Les pages de souvenirs du sergent Neculai Diaconu sur les
luttes d'Oituz.......................................................................................... 155

Corneliu Chirieş, 75 d'annees de rexistance de /'Ecole Mll!laire dOfficiers en
ReserveBacău ....... ..... ........ ............................. .......... ................ ......... .... 157
. . .
Eugen lchim. Le Musee Militaire National qui a dans son patrimoin des valeureux
temoignages sur la participations de l'armee roumaine du deuxieme
Guerre Mond1'ale ..... . . .......................... ... . . . ........ . . .... . ...... . ....... . .. .... ... .. . .. . . . 162
Jean Ciută, Mircea Cancicov- notre conc1!oyen ................. ............... ......... .... . 165 . .
. .
B. Munte. Une commemoraire lumineuse ............... ............ . .............. . ..... .... . . . . . 168
Relu Zamfir Stoian, La contnbution de Section Noumismathique Bacău a la
propage d'image des personnal!les culturalles-historiques. par les docu
ments methaliques ..................................................................................... 170
Jean Ciută, Bacău/- a la 585 -e anniversaire ...................... .... ............ .. ...... ............. 178
COMPTE-RENDUS
Vasile Ursachi, ZARGIDAVA. La c1/e dacique de Brad(Viorel Căpitanu) ........ 181 .
AlexandruA rtimon, Ioan MI/rea, Bacău. Residence voievodalle(Corneliu Stoica)
185
Ioan Ungureanu, Le sommaire des sommaires (1968-1994) ........... ...... ............ 188 . .
Din cei ce au fost
Paharnicul lliiaş fiul lui Dumitru.
În sfatul Ţării Moldovei intre anii 1407 - 1 429
de George - Felix Taşcă
intocmai ca două izvoare de a pă li m pede , situate la aceeaşi altitu d i n e , dar
porn ind d i n stânci diferite , pentru ca apoi în scurgerea lor la vale să se u nească spre.
a forma un şuvoiu d i n ce în ce mai puternic, doi boieri moldoven i d i n sec. X I V, G i u l ă
capitaneus şi D u m itru , probabil fă ră a s e cunoaşte , s u nt totuşi stră b u n i i com u n i ai
u n or tineri , care prin căsătoria lor a u dat naştere unui l u ng şi înse m n at şu voi de
·
person a l ităţi din i storia Moldove i .

in cele ce u rmează vom parcurge n u mai evol uţia în Sfatu l Ţării Moldovei a
fi u l u i l u i D u m itru , cunoscut s u b n u mele l l i iaş ceaşn icu l , care putem pres u p u n e că a
�ră it între an i i 1370- 1430. Acest boier este menţionat într- u n n u m ă r de 53 documente
de can celarie, care ni s-au păstrat1 şi încă în alte două documente considerate fa lse .
Pri mul docu ment de cancelarie. d i n cele menţionate. este redactat la Suceava2
la 1 6 septembrie 1408. S-a susţi n ut că activitatea în Sfat a l u i l l iiaş ceaşnicul ar fi avut
întreruperi în peri oada lungă de 22 de an i , între 1 4 07 - 1 429, dar trebuie să ţinem
seama în pri m u l râ nd de împreju rarea că mu lte documente de ca ncela rie s-au pierdut
între ti m p . l l i iaş este tota l absent din documentele de cancelarie în a n i i 1 4 1 6 - 1 4 1 8
in clus iv, dar în realitate noi n u mai păstră m nici u n document d i n a n i i 1 4 1 6 şi 1 4 1 7 , ia r
din an u l 1418 păstră m numai trei docu mente, dar n ici un u l din acestea n u cuprinde
formul a consacrată , cu înşi rarea boieri lor d i n Sfatul Ţări i , în ordinea i mporta nţei de
ca re se bucura u . in aceste condiţii putem afirma , fără teama de a greşi , că l l iiaş
ceaşnicul a fost sfetn icul l u i Alexandru cel Bun în decurs u l tutu ror celor 22 a n i mai sus
menţionaţi , bucurându-se depl i n de încrederea marelui Voievod .
Pri m u l document de cancelarie în ca re apare l l iiaş ceaşnic este u n urie, prin
care Alexa ndru cel Bun dăruieşte Mânăstirii Sfânta Vineri d i n oraş u l Roman n i şte sate
pe râ u l Moldova , pentru pome n i rea înaintaşi l or săi şi pentru od i h n a sufletul u i mamei
sale , doamnei Anastasia� pan l liiaş ceaşnic ocupă locul 1 4 în Sfat, res pectiv penulti m u l .
D a r activitatea publ ică a l u i l l i i a ş , fiu l l u i D u m itru a r e ş i caracte r i n ternaţiona l ,
deoarece el participă l a 6 octombrie 1 4 07 1a Lemberg ( Lvov) î n Polon i a , la!u ră mâ ntu l
de cred i nţă ş i ajutor reci proc , pe care Alexandru cel B u n 1-a prestat regelui Poloniei
Ladislav şi coroa nei regatul u i Poloniei , reânnoind omag i u l depus la Cameniţa în 1 4 04 .
Docu mentul este redactat în l i m ba l ati n ă , i a r l l i i a Ş ocupă locu l 1 9 pri ntre boieri i
mol doven i , s u b d e n u m i rea de "Elia D u m itrovscio" , adică l l iiaş fiu l l u i D u m itru4 . E ste
1. D . R.H . , A, 1. vezi lli i a ş , ceaş n i c , hota r n ic şi in Sfat , p. 466.
2. lbidem,doc.23, p a g . 33.
3. I b idem
4. Hurmuzac h i , Eudox iu, Documente pri v i toare la istoria românilor, voi. +12 , p828.
8 George - Felix Taşcă
singura dată când l l iiaş este menţionat ca fiu al boierului Dumitru . Putem să ne închipuim
ce a însemnat deplasarea de l a Suceava la Lemberg în octombrie 1 407 a unei
asemenea delegaţi i de demn itari cu m ijloacele de transport d in epocă (ca i , rădva n e ,
s lujitori , fu raje şi desigur cortu ri) .
U ltim u l document de can cela rie , î n care este menţionat l l iiaş5 datează d i n 1 9
iunie 1 429 , redactat tot l a Suceava .
Această participare neîntreru ptă tim p de 22 ani a unui boier credincios al l u i
Alexandru c e l B u n , cu o domnie îndelu ngată de 3 1 a n i , liniştită şi prosperă , constitu ie
caracteristica esenţială a acestui personaj. Activitatea lui l l iiaş în s l ujba l u i Alexandru
cel Bun cunoaşte două perioade d isti n cte şi anume:
- între 1 6 septembrie 1 408 - 8 april ie 1 4 1 9 fig urează în 1 6 docu mente , in
calitate de ceaşnic; 6 in acelaşi u ltim document 7 , l l i iaş figurează şi ca hotarnic, împreună
cu pan Şandrişor la del i mitarea unor sate întărite fi il or pan u l u i Stefan a l u i Borîlă şi
anume Dragom i r şi I oa naş. Cal itatea de hotarnic presupune in acelaşi timp cunoşti nţe
topometrice , dar şi o incredere deosebită în capacitatea şi corectitudinea hotarnicu l u i;
- între 25 aprilie 1 420 - 1 9 iunie 1 429 figurează intr-un număr de 37 docu mente
ca "pan l l i iaş cu copi ii săi"8, fără a se specifica fu ncţi unea deţin ută in Sfatu l Ţă ri i
Moldovei .
Socotim a clarifica aici semn ificaţia u nor termen i vechi d i n documentele de
cancelarie, azi ieşiţi din uz.
a. - Ceasnic, termen folosit mai des in Moldova pentru echivalentul de paharn i c , mare
dregător, existent la curtea Domn itorilor români , ca la toate curţile monarhilor feudali :
francez i , u n g u ri , bizanti n i , etc. Den u m i rea de ceaşnic a fost împrumutată de l a poloni
s a u d e l a l i tu a n i e n i . Atri b u ţi i l e c e a ş n i c u l u i e r a u : g rija de bă utura D o m n u l u i ,
aprovizionarea pivniţelor domneşti , cât mai ale� ca băutu ra domn ul ui să nu fie otrăvită .
( Petre Stri ha n , pag . 350) .
b . - Copi i i asociaţi boierilor d e Divan erau tinerii nobil i trim iŞi l a curtea domnească ,
u nde învăţau obice i u rile curţii şi dobândeau deprinderi mai elegante , după care erau
avansaţi în fun cţii mai inalte . ( Nicolae Stoicescu , pag . 1 25).
c. - Pan , termen imprumutat d i n Polonia ş i atrib u it dregători lor cu fu ncţi i inalte în Sfatu l
Ţări i , precum şi boierilor d i n mar�e fam i l i i , înrudite cu ale Domn itoru l u i . (Tudor Voinea ,
pag .260) .
Poziţia l u i l l i iaş in cadrul Statul u i Ţării Moldovei este in general ascendentă ,
ocupând de la locul pen u ltim până la locu l 4 în mod treptat, dar menţinându -se in
majoritatea .cazu ri lor pe locurile 5 , 6 şi 7 ; se ştie că poziţia boierilor d i n Sfatu l Ţării era
in genera l in raport de consideraţi a , rangul şi vârsta respectivu l u i boier.
Trebuie remarcat că toate cele 53 docu mente de cancelari e , cu excepţia a 6
documente , au ca loc de redactare capitala ţări i , respectiv Suceava , şi privesc atri buiri
de sate , silişti , poieni şi prisăci sau locuri pusti i , diverşi lor dregători pentru răsplata
unor credi n cioase slujbe. Pri ntre marii boieri activi in Sfatul Moldovei găsim intăriri de
oci ne şi moşii după cum u rmează :
- l u i Domocoş stoln i c , doc. 28 din 1 5 martie 1 4 1 0 ;
- j u pân u l u i Şandru , doc. 36 d in 2 august 1 4 1 4 ;
5. D . R . H . , A, 1, doc. 91, p. 1 37 .
6. Dictionarul inst itutiilor feudale românesti , Bucureşti , 1988.
7 . D . R . H . , A, 1, doc. 45, p. 65.
8 . Dictionarul institutiilor . . .
PAHAR N I C U L I L I IAŞ F I U L LU I DUM ITRU 9
Î n sfatul Ţării Mold�vei între anii 1 407 - 1 429
- l u i Oană vornic, doc. 47 din 25 aprilie 1 420 ;

- l u i pan Stroici , doc. 6 1 din 1 2 mai 1 425 ;
- l u i pan Fu ndea , doc. 79 din 3 septembrie 1 428 ;
- l u i pan G i u rg i u de la Frătăuţi , doc. 83 d in 1 februarie 1 429 ;
- vornicului I oan C u pcici , doc. 88 din 27 mai 1 429 ;
- l u i pan Dan Uncleat, doc. 9 1 d in 1 9 iunie 1 429.
Este o veche practică a Domn itori lor din ţări le române, ca în ti mpul domniei
lor să încheie acte de danie sau de întăritură pentru stăpân iri teritoria l e , mai mult sau
mai puţin n u meroase şi întinse din " dominium emi nens " , spre a răs plăti fapte de
arme sau de credinţă şi devotament faţă de tron , realizând astfel acea nobilir:ne
teritoria l ă , marea şi m ica boieri me, s pre deosebire de occident, unde asemenea acte
erau răspl ătite cu decoraţi i sau titl u ri nobi liare (baron i , conţi , duci , etc . ) în general
transmisibile u rmaşilor.
Fiindcă în prezenta l ucrare de natură genealogică putem depăşi cadrul îngust
al u n u i singur personaj , cred că merită să evidenţiem că la 22 septembrie 1 4 1 1
Alexandru cel Bun dăruieşte lui Petru Şolda n , soţiei acestuia, fiica lui G iulea capitaneus
şi lui M iclouş , fratele lui Petru Şoldan satul Tamârtăşă uţi pe Şomuz. Deasemen i
dăruieşte n u m a i l u i Petru Şoldan şi soţiei acestu ia , fi ica lui G iulea capitaneus, satu l d e
la Movila Gău noasă , l âng ă Spătăreşti , comuna Vadul Moldovei , j udeţul Suceava .
Cele 6 documente a căror localitate nu este indicată sunt următoarele :
- doc.39, cu dată nesigu ră , între 1 4 1 4 - 1 4 1 9 priveşte dania de sate făcută de
Alexandru cel Bun unor zugravi pentru zugrăvirea unei biserici din Târgui de Jos
(vechea denumire a oraşului Roma n ) ;
- doc . 4 1 din 1 2 i u l i e 1 4 1 5 , priveşte întări rea unor donaţi i de sate, făcute
mânăstirii Bistriţa din satul Bistriţa , comuna Viişoara , judeţul Neamt (unită cu mânăstirea
Neamţ, sub ascultarea aceluiaşi egumen ) ;
- doc.48 d i n 1 3 decem brie 1 42 1 c u caracter i nternaţiona l , redactat î n Polon i a ,
î n versi u n e latină şi paleoslavă , d e care ne vom ocupa m a i j os î n mod amănunţit;
- doc . 5 1 din 20 august 1 422 prin care Alexandru cel Bun dăruieşte mânăstirii
Bistriţa d re ptu ri le de vamă a l e târg u l u i Bârlad , în memoria şi pentru pom e n i rea
răposaţi lor săi înaintaşi ; .
- doc . 52 din 25 decembrie 1 422 prin ca re Alexandru cel B u n dăru ieşte l u i
Bogus şi tată l u i său N esteac satul Cuci u r, raion u l Storoji neţ, regiunea Cernăuţi , a z i în
Ucrain a;
- doc . 63 din 22 mai 1 426 prin care Alexandru cel Bun dăruieşte cluceru l u i
Ştefa n u n număr de 4 sate î n judeţul Bacă u .
Î n cele c e u rmează merită s ă facem o menţi une specială asupra u n u i n u măr
de 7 documente , cu caracter aparte şi anume :
- doc.27 din 1 8 noiembrie 1 409 pentru pomenirea înai ntaşilor săi , Voievodul
dăruieşte m ânăstiri i Moldoviţa d repturile de vamă ale acelei mânăsti ri ;
- doc.35 d i n 6 i u l i e 1 4 1 3 prin care Alexandru cel B u n donează soacrei sale,
Doamna Anastasi a , pe tot timpul vieţii acesteia , satul Coţomanul Mare , regi u n ea
•
Cernăuţi , azi în Ucra i n a ; '
- doc.4 0 di n 1 3 apri l i e 1 4 1 5 prin care Alexandru cel Bun dăruieşte mânăstirii

Homor u n sat la obârşia Soloneţu lu i pentru pome n i rea înai ntaşi lor să i , sănătatea
10 G �orge - Felix Taşcă
Voievodului şi copi ilor săi ;

- doc.67 din 1 4 septembrie 1 427 când Alexandru cel Bun donează mân ăstirii
Neamţ satele Cristi aneşti şi Temeşeşti la g u ra Neamţu l u i , pentru pomen i rea părinţilor
Voievodu l u i , sănătatea sa , a soţiei sale , Doamna Marena, şi a copnlor săi ;
- doc. 75 din 8 iulie 1 428, redactat la Mânăsti rea Bistriţa , prin care Alexandru
cel B u n donează acelei mânăstiri 3 1 şi sălaşe de ţigani şi 1 2 bordeie de tătari , cu
nominal izarea atât a sălaşelor cât şi a bordeelor. Dan ia este făcută pentru pomenirea
părinţilor Voievodul u i , sănătatea sa, a Doamnei Marena şi a copii lor săi ;
- doc.80 din 4 decembrie 1 428 prin care Başotă Manuil dăruieşte mânăstirii
Neamţ satul Başote n i , sat îng lobat oraşului Paşca n i ;
- doc. 8 4 d i n 1 0 februarie 1 429 când Alexandru cel Bun dăru ieşte soţiei sale
Marena şi fiu l u i său Petru mânăstirea de la Vişnevăţ cu satele aferente , toate din
Basarabia.
Făcând o si nteză reca pitul ativă a docu mentelor de cancelarie la care a
partici pat l l i i a ş , fiu l l u i Oumitru , cuscrul l u i Danciul J u l ici , socrul l u i Gi urg i u Pântece şi
b u nicul Maruşcăi Pântece - soţia l u i Coste Posadnic, constatăm că sunt pomen ite
1 6 1 sate, silişti , poi e n i , locuri pusti i , etc. şi u rmătoarele ape de pe cupri nsul Tări i
Moldove i , p e care le menţionăm î n ordine alfa betică : Al binea , Bahlui, Bâcovăţ, Bârlad,
Berheci , Bistriţa , Caşin , Chivejd, Cobâla , Cracă u , Cunila, Cuţitna , Dobromira , Drasliviţa ,
Fru muşel , H u mor, Jeravăţ, J ij i a , Mihodrea , M ileti n , Moldova , Neamţ, Nechid, N i rova ,
N istru , Oituz, Orbic, Pârâul Alb , Prut, Putna, Racoveţe, Răcătău , Ribcea, Siret, Soloveţ,
Suceava , Şomuz, Tazlă u , Tutova , Ţurl u i , Vâşnevăţ, Vulhova şi Zeletin .
Singure aceste date sintetice n e oferă posibilitatea d e a cunoaşte înti nderea
teritorială a stăpânirii lui Alexandru cel Bun şi implicit a participării lui l l iiaş ceaşnicul la
cunoaşter-ea lor nemij locită.
Documentele prin care Alexandru cel Bun a întărit desig ur credincios u l u i său
boier l liiaş a n u mite proprietăţi în Moldova n u n i s-a u păstrat, fiind pierdute în decursul
tim pu l u i . Aceste proprietăţi vor apare mai târziu la urmaşii lui l l i iaş şi de care n e vom
ocupa , când vom studia descendenta acestui mare boier. Asemenea menţi u n i vom
găsi la nepoata lui l l iiaş, anume Maruşca Pântece , căsătorită cu Coste Posadnic.
În seria documentelor de cancelarie , la care a participat l l iiaş, a rămas să ne
ocupăm în mod amănunţit de documentul din 13 decembrie 1 42 1 , având caracter
internaţional şi cu cea mai largă participare a boierimii moldoveneşti în total 52 boieri
partici panţi . Actul a fost redactat de logofătul Ioan Cupcici , care nu este menţionat,
dar poa rtă pecetea acestu i a . N u mă r u l ş nuru rilor ş i al peceţi lor b o i e reşti este
impresionant şi a făcut obiectul unor larg i dezbateri ale cercetătorilor, fiind în pa rte
menţionate la pag . 7 1 - 72 din D . R . H . ,A,I . I nteresant este că sigiliul lui l l i iaş s-a păstrat
intact până în zilele noastre , este aplicat pe ceară neagră - cenuşie, şi poartă inscripţia
cu l itere chirilice "Peceata l l i i" . Ea poate fi regăsită pe locu l 25 , n umărând de la stânga
la dreapta.
Documentul original , scris în două versi uni (paleoslavă şi latină) pe pergament
460 x 325 m m. şi respectiv 345 x 400 mm. se află la Arhivele din Cracovia, iar fotocopiile
se găsesc l a Arhivele din Bucu reşti şi laşi ; pan l l iiaş ,pcupă locul 1 O dintre cei 52 boieri
semnatari a i actu lu i.
Actul este încheiat cu ocazia divortului lui Alexandru cel Bun de sotia sa
PAHARN I C U L I L I IAŞ F)U L L U I D U M ITRU 11
Î n sfatu l Ţării Moldovei între a n i i 1 407 - 1 429
Rimgai l a , sora regelui Poloniei , Alexandru Vitovt. Motivul divorţu lui n u este arătat, dar
comentatorii cred a şti că au existat între soţi neînţelegeri g rave de ord i n religios şi
anume Rimgaila era o catolică ferventă , care avea o catedrală romano - catolică
impozantă la Baia , ale cărei ruine se mai văd şi astăzi. Alexandru cel Bun păstrân
du-şi cu demnitate şi îndârjire credinţa sa şi a poporulu i său de rit ortodox , nu a vrut să
cedeze i nfl uenţelor catolice venite atât din Poloni a , cât şi din U ngari a , ambele ţări
veci n e .
Preţu l acestei despărţiri a fost destu l de scump, dar plătit cu demn itate d e
Moldova şi a n u me : pe tot timpul vieţii Rimgailei , aceasta beneficia de târgui Si ret şi
Volhoveţ , cu toate satele, cătu nele, mori le şi iazuri l e , cu toate venitu ri le lor din vămi şi
d in dări ; peste aceasta Rimgaila mai primea o pensie viageră anuală de 600 ducaţi
de aur sau galbeni roşii ungureşti plătibili în două rate , (la Sf. Petru şi Crăciun). Tensiunea
între părţi trebuie să fi fost mare şi l i psa de încredere de asemenea , de vreme ce era· u
prevăzute sancţi uni severe în cazul neîndeplinirii angajamentelor la termenele stabilite.
Pentru l l i iaş această deplasare în Polonia a constitu it u n eveniment deosebit
de i m porta nt, prin a m p l oarea sa şi nl_!mărul mare de participa nţi , i n cl uzând şi
prestig ioase figuri de suvera n i , căci în afară de Alexandru cel Bun a partici pat d in
partea Moldovei şi fi u l său l l ia ş , care a apl icat p e docu ment u n sig i l i u de formă
octogonală.
Menţionăm că poartă interes genealogie faptu l că printre boierii moldoveni
semnatari ai acestui act se află Danci u l Ju lici , cuscrul lui l liiaş ceaşnicu l , care ocupă
locul 7 din coada l iste i .
Descendenta lui lliias ceasnicul .

Î n documentul n r.40 d i n 1 3 aprilie 1 4 1 5 sunt pomeniţi pentru pri ma oară copi i i
lu i l l iiaş, fără să fie nominalizati . d a r d in docu mente ulterioare morţii l u i l l i iaş;rezultă
că a avut doi fii , pe Andreico şi Luca 9•
În aprilie 1 4 1 5 , când l l iiaş este pomenit pentru pri ma oară în Sfatul Moldovei
împreună cu copiii săi , aceştia trebuiau să fie în j u rul vârstei de 1 6- 1 8 a n i . Ştefan S.
Gorovei susţi ne cu bună dreptate că-l l i iaş ceaşnicul a avut, în afară de cei doi fi i
Andreico şi Luca , încă o fi ică , devenită soţia l u i Giurgiu Pântece şi mama Maruşcăi
Pântece, căsătorită cu Coste Posadnic1 0 • N umele fiicei lui l liiaş ceaşnicul este Ma
ri n a , dar cu semn de întrebare. Nicolae Stoicescu a sustinut că l l iiaş ceaşnicul a r fi
avut şi un al treilea fiu , numit Pântece!11 • Această susti nere a fost combătută de
Ştefan Gorovei în teme i u l u n u i docu ment d in 25 martie 1 5461 2 •
And reico, fi u l l u i l liiaş ceaşnicul , a avut 4 copii ( un băiat şi 3 fete) şi a n ume
Coste , Nastea, Vasca şi Ghinda , care au vândut satul Peletiuceştii de J os , pe Siret,
9 . Costăchescu Mihai, Documente moldovenesti înainte de Stefan cel Mare, laşi, 1 930, 1 , p.
41 9 .
1 O . Gorovei Ştefan , I n rudirile cronicarului Griqore Ureche, în Anuarul de lingvistică şi istorie
literară, laşi, 1 97 3 , pl . 1.
1 1 . Stoicescu N icolae, Dictionarul marilor d regători, 1 97 1 , p. 276 .
1 2 . D.I .R. , A, XVI/1, doc. 389, p. 426 .
ce aveau moştenire1 3 de la bunicul lor l l i iaş ceaşnicul . Acest sat I-au vândut fratilor
l aţi u l Dolha şi Vlaicu l , care la rândul lor I-au vândut lui Ştefan cel Mare , cu uricul din 1 O
februarie 1 500.
Luca, a l doilea fiu a l u i l l iiaş ceaşnicul , n u apare în documente cu moştenitori .
Marina ( ? ) , fi ica l u i l l i iaş ceaşnicul , căsătorită cu G i urg i u J u lici (Pântece) a avut o
fiică , Maruşca Pântece , căsătorită cu Coste Posadnic1 4 , conform uricu l u i din 7 martie
1 52 8 .
Coste Posadnic şi soţia sa Maruşca au avut 6 copii (5 fete şi 1 băiat) şi anume
Anghelina, Neacşa , Fătul şi Stana15•
Anghelina Posadnic, căsătorită cu Ştefan Hrană a avut u n fiu Toma Hrană vornic16•
N eacşa Posadnic căsătorită cu Tod iraşco Jora , staroste de Tecuci , a avut u n fiu ,
pe l onaşco J ora , păhărnicei17 •
Fătul Posadnic, pârcălab de Ciobârci u şi sora sa Stana Posadnic n u apar cu
urmaşi în documente , nici celelalte su rori Ana şi Salomia.
Descendenta arătată ar putea continua până în zilele noastre , căci familia Jora a
avut m u lte ramificaţii şi legături cu mari le familii boiereşti din Moldova . Este suficient
să arătăm că , spre exemp l u , compozitorul Mihai i · Jora ( 1 89 1 - 1 97 1 ) a făcut obiectul
u n u i studi u 1 8 , aducând această descendenţă până în actual itate , iar prin fam i l i i l e
Mesihă nescu şi Balaban înrudirile aj ung p â n ă la semnatarul acestor rânduri. Dacă ar
fi să luăm în considerare numai rudele de sânge ale tatălui meu , ele s-ar putea găsi
în ţară în oraşele Bârlad, Braşov, Bucureşti , Craiova , Cluj , Focşan i , Galati . laşi , Oradea ,
Tecuci , Timişoara , iar în străinătate în Belgia, Canada, Cehia , Franta. Germania, Grecia,
I rlanda , Ita l i a , Norveg ia şi SUA.
Socoti m necesar să apelăm din nou la "Dicţionaru l instituţi ilor feudale româneşti"
menţionat mai sus, spre a clarifica însemnătatea unor termeni vechi , ieşiţi din uz, pe
care ne propunem a-i expl icita în ordine alfabetică , după cum urmează :
a. Păhărnice l , subaltern al paharnicului , atestat î n Moldova d i n secolul X V slujea
la masa Dom n u l u i şi dădea de băut oaspeţi lor ( Petre Striiha n , pag . 354 ) ;
b . Pârcălab, printre cei mai vechi dregători , comandanti ai cetăţilor, exercita în
afară de comanda militară , atri buţii judecătoreşti şi administrative (Petre Stri h an, pag .
362 ) ;
c . Posadnic, paznic la hotar, l a loc strâmt de trecere , cu atribuţii mil itare , vamale şi
administrative , fiind înzestrat cu o gardă m i litară înarmată (Ni colae Stoicescu , pag .
370 ) ;
d . Staroste , în Moldova dregător domnesc, cu atri buţii de şef administrativ al unui
1 3 . D . R.H. , A , I I I , doc. 252 , p. 453 .

1 4 . D . I . R . , A, XVI/1 , doc. 225, p. 254 .
1 5 . I bidem , doc. 499 , p. 556 - 557 d i n 1 m�rtie 1 548 şi I bidem, A, XVI/2 , doc. 1 1 , p. 1 2 - 1 3 din
29 martie 1 552 şi I bidem , A, XVI/1 , doc. 389, p. 426 din 25 martie 1 546.
1 6 . Nicolae Stoicescu, op. cit. , p. 3 1 1 .
1 7 . D . I . R. , A, XVI/2 , doc. 1 1 , p. 1 2 din 29 martie 1 552 şi ibidem , doc. 24 , p. 24-25, din 28
a p rilie 1552 ş i Ibidem, XVI/3, doc. 67, p. 52, din 17 mai 1575; v. şi Gorovei Ştefa n , op. cit., p.
1 1 6 , planşa 11. •
1 8 . Taşcă George - Felix in Ac/aM. M., Vaslui, X I I - XIV ( 1 990 - 1 992) p. 453 - 472.
PAHARN I C U L I LI I AŞ F I U L LU I D U M ITRU 13
În sfatul Ţării Moldovei între anii 1 407 - 1 429
ţin ut, mai târziu n u m it pârcălab şi chiar ispravn ic ( Petre Stri h a n , pag . 453) ;
e. Vorn ic, mare degrător la curtea domnească , uneori cu atribuţii j udecătoreşti
sau militare, cunoştea mai mu lte g rade ca importanţă , atribuţii şi câmp de activitate
( Petre Stri h a n , pag . 5 1 1 ) .
Domeni ile fu nciare ale l u i l liias ceasn icul
Docu mentele de cancelarie din timpul lu i l l i iaş ceaşnicul , care ni s-au păstrat, nu
relevă vreo întă rire sau miluire făcută de Alexandru cel Bun credinciosu l u i său boier;
aceste documente , întocmite într-un singur exemplar, pe piele de viţel , scrise de mână,
treceau la moştenitori sau se predau cumpărătorului , în cazul transferului de proprietate
la un cumpărător. Astfel putem afla mult mai târziu despre proprietăţile care au aparţinut
lu i l l iiaş.
Alexandru cel Bun i-a dăruit lui l l iiaş satu l Peleti uceştii de Jos , pe Siret, azi înglobat
în satu l Si retu , comuna Săuceşti , j udeţul Bacă u , aşa cum rezu ltă di ntr-un docu ment
din ti mpul l u i Ştefan cel Mare , când fi i i lu i Andreico, nepoti i l u i l l i iaş, Coste şi surorile lui
Nasta , Vasca şi G h i nda vând acest sat lu i l aţco Dol ha şi fratelui său Vlaicu , cu 1 00
zloţi 1 9.
Deaseme n i , Alexandru cel Bun i-a dat lui l l i iaş ceaşnicul satu l Bră neşti pe Sitn a ,
ambele cătune, cu mori p e Sitn a , azi î n judeţu l Botoşani (Sitna este afluent a l J ij iei ) .
Acest sat provine d e la Maruşca Pântece, nepoata lui l liiaş ceaşnicul ş i a fost cu mpărtat
la 1 7 martie 1 528 de Petru Rareş cu 550 zloţi tătărăşti , spre a-1 dăru i apoi , prin acelaş
act, boierul u i său credincios pan Toader logofăt2°.
Putem presupune că şi alte două sate au aparţi nut l u i l l iiaş ceaşnicul , dar ele au
fost vând ute de· către fi ii lui l l iiaş şi anume Andreico şi Luca .
Primul din aceste două sate se nu meşte Bălăneşti , pe l aura şi Tutova , azi Tomeşti ,
comuna Pogana, judeţul Vas l u i . Andreico şi Luca vând jumătate din satu l Bălăneşti lui
pan M i h u , pisar, luând în schimb vite în valoare de 30 zloţi 2 1 . La acest act participă şi
stolnicul Radul Pisc.
Al doi lea din aceste sate se numeşte Căţeleşti i pe Si ret, azi Siretu , comu n a
S ă u ceşti , judeţu l Bacă u , care a fost vândut d e Andreico şi Luca , fi i i l u i l l iiaş ceaşnicu l ,
l u i Fârţe D ragoşe , i a r acesta la rândul său 1-a vândut la 1 3 aprilie 1 460 l u i Roman
Temesescul , pentru 70 zloţi tătărăşti 22 .
Rezultă că l liiaş ceaşnicul a avut moşii în j udeţele Bacă u , Vaslu�şi Botoşan i , deci
situate la mari dista nţe unele de altele:
Concluzi i
Activitatea l u i l liiaş ceaşnicul în Sfatul Ţării Moldovei se întinde pe aproape
întreaga perioadă de domnie a lui Alexandru cel B u n , aşa încât pute m afi rma că a
partici pat nemijlocit la toate evenimentele politice, militare , diplomatice şi organizatorice
din acest ti mp; a cunoscut pe toţi marii boieri ai Moldovei din epoca respectivă , pe
soţiile, copiit legiti m i şi neleg iti mi ai Domnitoru l u i , ca şi o seamă de înalţi demnitari din
19. D . R . H. , A, 11, doc. 263, p. 404.

XVI/ 1 , doc. 225, p. 254 .
2 0 . D . I . R . , A,
2 1 . D . R . H., A, 1 , doc. 228, p. 321 d i n 4 mai 1443.
22. I bidem , 11, � oc. 92 , p. 1 32 .
ţara vecină, Polonia.

Even i mentele cele mai însemnate petrecute în Moldova în timpul vieţii lui l l iiaş ,
la care a asistat sau partici pat direct, ar fi :
-relaţi ile M itropoliei Moldovei c u Patriarhia d i n Constantinopol;
-sosirea în ţară a lui G rigore Ţamblac ( 1 40 1 ) ;
-aducerea moaştelor Sft. Ioan cel Nou d e l a Cetatea - Albă la Suceava ( 1 402);
- depunerea jurământului de vasalitate faţă de regele Polon iei Wladislav al 11
Jagello la Cameniţa ( 1 404 ) ;
- reînoin i rea omag i u l u i la Liov ( 1 407) ;
- l upta de la G runwald cu cavalerii teutoni ( 1 4 1 0);
-tratatul de la Lubla u , contra turcilor ( 1 4 1 2 ) ;
- prim u l atac al turci lor asupra Moldovei la Cetatea Albă ( 1 420) ;
- cavaleria moldoveană participă la asediul cetăţii Marienburg ( 1 422);
- Alexandru cel B u n ocupă Chilia ( 1 426 ) .
Aceste date sumare arată i mportanţa epocii î n care a trăit l l i iaş ceaşnicul s u b
domnia lui Alexandru cel B u n .
PAHAR N I C U L I L I I AŞ F I U L L U I D U M ITRU 15
in sfatul Ţării Moldovei intre an i i 1 407 - 1 429
DGiula 1384, 1387 Dumitru 1407

* t
Dlliiaş ce nic 1407-1429
•
o f. t. 141 5
Marma Andre1co
•
f ' ' T
o Maruşca
Pântece 1
=
a D Coste
DCoste ONastea OVasca OGhinda
I
Posadnic
• ' ' ' ' t

DFătul OStana ONeacşa oSalomia O A na OAnghelina
Pârcălab de
Ciobârciu D Todiraşco
'1 =Oiosif Veverilă []Ştefan Hrană
Jora 1529 2=01on Mogâlde
DTo l Hrană
�
o Maria
f D lonaşco Jora
• ' ' � ' t
OAnghelina []Simion OSalomia oMitrofana DToader Jora DMierea
DToma Berheci
=
; f
D Nes or Ureche OMaric Jora = [] Avram Mesihănescu
'
[]Grigore Ureche
Biserici din zona de sud-vest a
Moldovei (sec. XIV-XVII)
de Alexandru Artimon
Cercetările arheologice şi istorice întreprinse în zona de sud-vest a Moldovei.
tim p de peste 25 de a n i au scos la l umină vestigii i mportante ale civilizaţiei medievale
rom âneşti . Ele se referă la civil izaţia u rbană şi rurală, i ncluzând cultura materială şi
spirituală 1•
Î n l ucrarea noastră ne vom referi la descoperirea fundaţi ilor unor vechi biserici
ce au existat în perioada secolelor XIV-XVI I.
I nvestigaţiile arheolog ice întreprinse ti mp de 21 de ani la Tg . Trotuş , în zona
"Ţarna Nouă" a u surpri ns vatra veche a oraşului 2 . Pe parcursul mai mu ltor campan i i
d e cercetări î n cadrul cărora s-au dezvelit locuinţe, cuptoare, ateliere şi gropi menajere,
în 1 98 1 , într-o a n u mită zonă a acestui vechi perimetru al oraşului a fost descoperită
cea mai veche biserică românească, de rit ortodox, din zona de sud-vet a Moldovei3. .
( F ig . 1 )
D i n analiza datelor stratigrafice, a materialelor, s-a constatat că şanţurile de
fundaţie ale bisericii erau, la început, umpl ute cu bolovani de râu şi care la suprafaţă
susţineau o construciie de lemn. Pe acest n ivel de călcare al pri milor constructori s-au
descoperit fragmente ceramice datate în vremea domniei lui Petru Muşat ( 1 375- 1 39 1 ) .
Observaţi ile a rheologice au dovedit c ă î n vremea acestui voievod, orăşeni i d e l a
Trotuş au rid icat această biserică d e lemn, c u fundaţie de piatră . D u pă o anumită
perioadă de fu ncţionare s-a prod us un i n cendiu, probabi l; la mijlocu l secol u l u i al
XV-lea, aşa cum rezultă din descoperirea în acest strat de arsură a unor frag mente
ceram ice, cât şi a u nei monede anepigrafice (jumătate g ros), destul de corodată şi
emisă în tim p u l domnitoru l u i moldovean Alexa ndru cel Bun ( 1 400- 1 432).
Î n sprij i n u l opiniei enunţate mai sus există şi alte date ce probează incendierea
bisericii în această vreme. Astfel, în i nteriorul bisericii, după construirea ei, au fost
efectuate u nele înmormântări . D i n analiza mormintelor a reieşit că din pri ma j u mătate
a secolu l u i al XV-lea, la u n mormânt s-a găsit o monedă emisă între anii 1 432- 1 433,
de domnitorul Moldovei l liaş Voievod .
D u pă refacerea bisericii şi funcţionarea ei într-o anumită perioadă de ti m p , se
produ ce un i ncendiu m u lt mai puternic şi care distruge complet construcţia .
D i n analiza materialelor arheologice, cât ş i d in situaţia stratigrafică, reiese că
acest incendiu a avut loc la sfâ rşitu l secol u l u i al XV-lea .
Î ntr-adev' ă r, s u b această puternică a rsură surprinsă pe întreaga s u prafaţă a
bisericii, s-au găsit mormintele cele mai vechi din i nteriorul ei şi care cupri nd perioada
1 . Pentru civilizatia u rbană din ;;1:ona de sud-vest a Moldovei vezi articolul: Alexandru
Artimon , Consideratii istorice-arheologice privind geneza si evolutia oraselor med ievale din
sud-vestul Moldovei, în Carpica, XXIV, 1 993, p . 67-90 ; Pentru civilizatia rurală medievală vezi
notele 6 şi 7 de la acest a rticol
2. Ibidem, p. 67-90; Vezi şi bibliografia de la articolul nostru citat mai sus: notele 7, 43-46.
3 . Alexa n d ru Artimon , Noi contributii arheologice privind istoria aşezării urba ne de la Tg .
Trotus, i n Carpica, XVI , 1 984, p. 1 8 1 -1 86
B I S E R I C I D I N ZONA D E SU D-VEST A MOLDOVE I (SEC .XIV-XVI I ) 17
di ntre prima jumătate a secol u l u i a l XV-lea şi până în a doua jumătate a aceluiaşi

veac. Sub această arsu ră s-a găsit şi u n u l din cele mai interesante mormi nte (M 46) ,
cu o piatră de inscri pţie în l i m ba slavon ă , în mare parte distrusă de i n cendii şi care
aparţinea , probabil , unuia din ctitorii biserici i . Piatra de mormânt avea o lungime de
1 , 60 m şi o lăţime de 0 , 70 m . Se mai distingeau câteva litere slavone situate pe
marginea pietrei , în două rânduri , iar în mijloc se observa o cruce dublă cu braţele
un iforme , caracteristice vremii lui Ştefan cel Mare .
Această puternică arsu ră a fost secţionată d e unele mormi nte d e l a începutul
secol ului al XVI-lea (cele mai vechi) şi de alte morminte din a doua jumătate a secolului
al XVI-lea - prima j u mătate a secol u l u i al XVI I-lea .
La sfărşitu l secolu l u i al XV-lea se intreprind refaceri ample la acest monu ment,
surprinse peste tot în cadrul cercetărilor arheologice. Se consol idează fundaţia bisericii ,
pri n amenajarea e i c u pietre d e râu ş i carieră , legate c u u n mortar alcătuit d i n nisip şi
cărbune. De asemenea , se amenajează în i nterior pardoseala alcătu ită din piatră de
râu şi umpl ută cu pământ galben . Î n nivel ul acesta de refacere au fost găsite monede
emise între a n i i 1 482- 1 494 de Matei Corvin Ş i Wladislav al l i-lea . Î n această vreme se
ridică biserica din zid (pietre de râu şi carieră) şi acoperiş din şindri l ă .
D u pă această refacere , biserica a du rat p â n ă î n a doua jumătate a veacului al
XVI I-lea când va fi abandonată şi dezafectată . I n stratu l de demolare format d in pietre,
bucăţi de mortar, cărbu n i , frag mente ceramice, s-au descoperit monede-imitaţii de
ş i l i ng i cu stema oraşelor Rig a , Elbing şi Livoniei , bătute in monetăria Sucevei , pri ntre
care şi de Dabija Vodă ( 1 66 1 - 1 665).
I n sprij i n u l ipotezei noastre privin d abandonarea şi dezafectarea biserici i în a
doua ju mătate a secol u l u i al XVI I -lea menţionăm şi faptul că cele mai noi mormi nte au
ca piese de inventar monede emise în anii 1 649. D u pă această perioadă nu se mai
fac inmormântări în perimetrul cercetat de noi .
B i s e r i c a descoperită l a T g . Trot u ş face pa rte d i n ti p u l de c o n s t r u cţi i
dreptunghiulare, cu absida a ltaru l u i aproape semicirculară . Î n exterior, biserica are o
lu n g i me de 1 7 ,80 m şi o lăţime de 6 , 80. m . În interior, construcţia are o lungime de
1 5 , 70 m şi o lăţime de 6,20 m . I ntrarea în biserică se făcea pe pa rtea de vest, u n de a
fost surprins şi pavaj u l alcătu it din pietre sparte şi de râu . (Fig. 2)
Cu prileju l cercetărilor arheologice s-a observat că după construi rea biserici i , în
j u rul ei a început să se formeze u n cimitir.
Necropola a fost del i mitată in toate zonele de nord , sud , est şi vest, fiind dezvelite
u n n u măr de 1 90 morminte (60 d in secolul XV, 97 din secolul XVI şi 33 din secol ul
XVI I ) şi aparţine comu n ităţii orăşeneşti d e rit ortodox , încadrată cronolog ic în secolele
XV-XVI I ( F ig . 1 ) . .
D i n analiza întrepri nsă, pe baza cunoaşteri i l i mitei cimitirului ar reieşi că are o
suprafaţă de cea 6400 mp şi probabil cuprindea între 1 440 până la max imum 1 600
morminte"4 •
O altă biserică a fost dezvelită în vatra veche a oraşu l u i Bacău prin cercetări
sistematice întreprinseM1tre anii 1 97 1 - 1 �72 şi 1 983 în perimetrul curţii actualei catedrale
Sf. N icolae, ridicată între an ii 1 848- 1 8505.
4 . Cronica cercetărilor arheologice - campania 1 994 (a XXIX-a sesiune de rapoarte
arheologice), Cluj-Napoca , 1 1 -1 4 mai 1 995, p. 94 .
5. Alexandru Artimon, Contributii arheologice la istoria orasului Bacău, în Carpica, XI I I , p.
20 - 22 ; Alexandru Artimon, Consideratii istorice-arheologice privind geneza si evolutia oraselor
med ieva le din sud-vestul Moldovei, în Carpica, XXIV, 1 993, p. 7 1 -7 2 .
18 Alexandru Arti mon
i n urma observaţi ilor întreprinse a reieşit că biserica are o l u ngime de 1 8 m, iar in

i nterior este de 1 5 m. Ea este alcătuită d in altar, naos şi pronaos . Absida altaru l u i de
formă poligonală este formată din cinci laturi la exterior şi semicircu lară in i nterior.
Pronaosul de formă pol igonală este alcătu it d i n trei laturi , atât lâ exterior, cât şi la
i nterior (Fig . 3 ) .
Această dispunere a altaru l u i şi pronaosului corespunde c u cea a bisericii d in
Bălineşti , ridicată intre a n i i 1 494- 1 499 de logofătu Tăutu I on , mare d regător al l u i
Ştefan c e l M a re . i n partea exterioară a a ltaru l u i a u fost s u rprinse contraforturi .
I nvestigaţiile întreprinse au arătat că biserica avea absidele laterale semicirculare.
Din datele obţi n ute a reieşit că biserica a fost constru ită la sfârşitul secolului al
XV-lea in plan treflat, cu abside laterale semicirculare , absidele a ltaru l u i şi pronaosului
fiind pologonale. I mediat după construirea bisericii , in j u rul ei a inceput să se formeze
un cimitir, iar mormintele cele mai vechi sunt din prima ju mătate a secol u l u i al XVI
lea .
U n monu ment d.e carcater cultual a fost descoperit in satul Fântânele, comuna
Hemeiuşi , j udeţu l Bacă u . Fântânele este u n u l din satele vech i , ce făcea pa rte din
ocolul domnesc al Bacă u l u i . Din actele ce n i s-au păstrat, pri ma atestare documentară
a acestu i sat este din 28 aug ust 1 632 , cu toate că el era mult mai vechi . Acest l ucru
reiese din acest document, u nde aflăm că satul este " din zili vech i , din vremuri de
demult au fost de ocolul târgului Bacău".
Contribuţii valoroase la istoria acestei localităţi au adus-o cercetările arheologice
întreprinse intre a ni i 1 973- 1 9746.
Locul unde s-au descoperit vestigii istorice se află la cea . 200 m n ord-est de
biserica monu ment istoric din satu l Fântânele , la locul "Livada Curţii", biserica ctitorită
de hatmanul Vasile Ruset inai nte de anul 1 756.
i n această zonă s-a intreprins in 1 973 u n sondaj arheolog ic şi care a determinat
descoperi rea a 1 1 mormi nte şi temeliile unei construcţii . Aceste cercetă ri au continuat
pe o suprafaţă m u lt mai mare in vara anului 1 97 4 şi s-au soldat cu dezvelirea u n u i
vechi mon u ment istoric şi a u n u i cimitir d in secolele XV-XVI I I .
Trebuie s ă menţionăm că cercetări le întreprinse n-au reuşit s ă dezvelească
complet acest mon ument şi nici toate mormintele din jurul l u i . Acest lucru a fost
impiedicat de existenta in zona respectivă a u n u i teren plantat cu viţă de vie, cât şi a
unor numeroşi pomi ce n-au putut să fie distruşi.
Cu toate aceste greutăţi , s-a reuşit să se descopere cea mai mare pa rte a
monumentului , ceea ce ne-a oferit posibilitatea reconstituirii complete a planului bisericii ,
s ă dezvelim u n număr d e 2 9 morminte ş i c u această ocazie s ă ajungem la concluzii
defi n itive privind datarea acestui edificiu , momentul distrugerii lui şi evoluţia in timp a
necropolei.
Din datele obţin ute reiese că �iserica a fost constru ită la sfârşitul secolu l u i al
XV-lea şi a funcţionat până in mijlocu l secolu lu i al XVI I I-lea.
Biserica din Fântânele face parte d in tipul de monumente de plan dreptunghiular,
cu absida altarulu i aproape semici rculară , iar pronaos u l are o formă aproape pen
tagonală. Ea prezi ntă apropiate analog i i cu biserica de la sfârşitul secolu l u i a l XV-lea
6 . Alexa ndru Artimon, Contributii arheologice la istoria loca litătii Fântânele (Jud. Bacău),
în.Carpica, XVI I , 1 985, p. 93-1 08.
B I S E R I C I D I N ZONA D E SUD-VEST A MOLDOVE I (SEC.XIV-XVI I ) 19
de l a Tg . Trotuş , menţionată mai sus (fi g . 4)

Î n evoluţia arh itecturii medievale d in Moldova s-ar părea că acest monument ar
fi o formă mai veche a pla n u lu i bisericii d in Băli neşti , datată la începutul secol u l u i al
XVI-lea.
Î n exterior, biserica descoperită la Fântânele , are o l u ng i me de 14 m şi o lăţime
de 5,80 m. În i nterior, construcţia are o lungime de 1 2 , 80 m şi o lăţi me de 4 ,60 m .
Î n concluzie menţionăm c ă observaţiile stratigrafice , fragmentele ceramice găsite
pe n ivelu l de construcţie şi mormintele cele mai vechi (datate cu monede de la Matei
Corvin , emise între a ni i 1 468- 1 4 72 şi 1 482- 1 486) ne permit să considerăm că biserica
a fost construită la sfărşitu l secol u l u i al XV-lea.
Date i mportante s-au obţi n ut şi privind vremea când a fost distrus aces monu
ment. Î n stratu l de moloz format din pietre , mortar, cărbuni s-au găsit fragme nte
cera mice şi monede di n secolu l al XVI I I-lea . Astfel , în acest strat s-a găsit o monedă
de tipul para , emisă pentru I m peri u l Otoman de Ahmed I I I ( 1 703- 1 730 ) . Iar cele mai
noi mormi nte au ca i nventar monede emise de Ahmed I I I ( 1 703- 1 730) , Mahmud 1
( 1 730- 1 754) şi Mustata I I I ( 1 757- 1 774) .
Analiza datelor stratigrafice , a materi alului ceramic.găsit î n stratu l d e demolare ,
cât şi a monedelor ne determină s ă precizăm c ă biserica a fost distrusă l a m ij l ocul
veacul u i al XVI I I-lea şi s-a ridicat u n alt monu ment, într-o zonă apropiată .
O semnificaţie deosebită o constituie cercetările arheologice întreprinse în comuna
Ştefan cel Mare , în zona "La Si lişte" situată faţă de loca litatea Rădea n a , în vest, la
aproxi mativ 1 000 m, iar faţă de satul G utinaş este aşezată în nord la o distanţă de
ci rca 800 m . Teritori u l staţi u n i i arheologice este plasat în reg i u nea sud-estică a
Carpaţi lor Orientali , reg i u ne cu u n rel ief col inar coborât ce formează depres i u nea
subcarpatică cunoscută sub denumirea de depresiunea Caş i n .
Din a na l iza u n o r documente istorice , a unor i nformaţi i d e la localn ici s e pare că
în această zonă a fost vechea aşezare sătească , Bogda n a , menţionată în acte la 5
aprilie 1 48 8 , dar di n cupri nsul acestu i zapis se menţionează că satu l exista şi în
vremea l u i Alexandru cel Bun ( 1 400- 1 432 ) .
Cercetări l e arheologice între prinse î n perioada 1 97 1 - 1 974 s-au soldat ş i cu
dezvelirea fundaţi i lor unei biserici şi unei clopotn iţe şi ci mitirul medieval aferent acestor
constructiF (fig . 5 ) .
D i n punct de vedere stratig rafic s-a observat c ă zidurile bisericii pornesc d e l a
u n strat de pământ de culoare cenuşiu deschis, î n umplutura căruia s-au găsit u rme
de morta r, pietre şi fragmente ceramice de la începutu l secol ului al XVI-lea. Ulti m u l
strat, p ă m â n t a rab i l , are la baza l u i o umplutură masivă în apropierea z id urilor
construcţi e i , de pi etre , moloz , cărbu n i , cuie de şindrilă ş i frag m e nte cera m i ce
caracteristice veacu l u i al XVI I-lea şi care fixează l:Jn termen postguem pentru epoca
în care s-a produs demolarea bisericii şi clopotniţei.
Cercetări le arheologi ce întreprinse la biserici au contribuit la obţinerea de date
privind plan u l mon umentu l u i , datarea şi dema ntelarea l u i .
U rmări n d traseu l fu ndaţiilor, cercetări le au demonstrat c ă într-o pri mă perioadă ,
biserica era constru ită din a ltar, n aos şi pronaos . Din cele observate reiese că biserica
7. Alexandru Artimon şi C. Eminovici , Cercetă ri arheologice în aseza rea medievală din

comuna Stefan cel mare (J ud . Bacă u ) , î n Carpica, X, 1 978, p . 27 1 -30 1 .
face parte din tipul de mon umente de plan dre ptunghiular cu absida altarul u i poligonală
şi pronaosul de asemenea poligonal. Ea prezintă apropiate analog i i cu alte mon u mente
di ntr-o perioadă mai ti mpurie sau târzie ca Bălineşti , Dragomirna , Buhalniţa , Suceava .
Biserica are u n diametru longitudinal de 1 5 ,60 m şi diametru! lateral de 6 ,40. Altaru l
bisericii este destul de mic având o lungime i nterioară de circa 2;20 m şi fiind despărţit
de naos printr- u n zid gros de 0,80 m. Pronaosul de formă poligonală are partea de
vest cu trei laturi în exterior şi i nterior şi o lungime i nterioară de 4,90 m şi o lăţime de
4 ,50 m. Intreaga fu ndaţie a Qisericii a fost făcută din bolovan i de râu de d imensiu n i
mici , m ij loci i şi mari , pe alocuri şi prinşi cu un mortar alcătu it din var, nisip şi cărbune.
La o dată u lterioară s-a adosat monumentului u n pridvor format dintr-o încăpere
în lungime de 4 ,60 m şi de 3,60 m lăţi me, situat in partea de sud, in a propierea
pronaosul u i . D i n cele observate a reieşit că această încăpere se sprij inea pe o masă
de pietre de carieră şi râu , fără a se amenaja o fundatie de pietre legate cu mortar, aşa
cum s-a procedat la celelalte părţi componente ale monumentu l u i . Probabil era u n
pridvor de l e m n . T n umplutura pământu l u i scos de a i c i s-au găsit două morminte, d in
care la u n u l s - a găsit o monedă emisă de Wladislav l agello şi care datează din prima
parte a secol u l u i a ( XVI-lea.
Cercetările întreprinse in această zon ă , coroborate cu studierea frag mentelor
ceramice şi a mormintelor, ne-au dus la concluzia că pridvoru l bisericii a fost constru it
la începutu l secolu l u i al XVI I-lea.
T n concluzie trebuie să arătăm că observati ile stratigrafice, fragmentele ceramice
găsite pe n ivelu l de constructie şi mormi ntele cele mai vechi dezvel ite in această
zonă şi datate cu monede , ne permit să considerăm că biserica a fost constru ită in ·
prima j u mătate a veacul u i al XVI- lea.

Biserica a fost distrusă pri ntr-un puternic i ncendi u , în a doua j u mătate a secol u l u i
al XVI. I -Iea . Tn acest nivel de arsu ră s-a găsit o monedă d e t i p u l solidus emisă la an ul
1 626 de Sig ismund I I I pentru Polon ia. Î n n ivelu l d e demolare s-a u găsit monede ,
precum o piesă de tipul solidus emisă de Gustav Adolf ( 1 6 11- 1 632) , a unei alte piese
monetare de la Gustav Adolf, emisă in 1 628, cât şi a unei monede emisă de Cristi na
la a n u l 1 644 pentru oraşul Riga8.
Tot in această zonă s-a dezvel it un turn clopotniţă , tot din piatră de râu legată cu
morta r şi care a pare in plan ca u n pătrat cu laturile i nterioare de 3,20 x 3 , 1 O m9.
T n jurul acestor construcţii s-au dezvelit un număr de 86 de mormi nte din care
n u mai la 49 s-au găsit monede. Cimitiru l incepe să se formeze şi să fu n ctioneze în
secolu l al XVI-lea şi durează pân ă in secolu l al XVI I-lea.
De la mijlocul veacului al XVI I-lea , către a doua jumătate a l u i , cimitirul îşi încetează
existenta . Cel mai nou mormânt a fost descoperit in zonă şi la care s-a găsit o monedă
neperforată , emisă pentru U ngari a , de Ferdinand I I I l a anul 1 64 1 1 0 •
T n apropierea biserici i şi turn u l u i clopotniţă la cea . 30 m sud-vest s-au descoperit
fundati ile u nei constructii aparti nijnd unei curti boiereşti .
Cercetările s-au soldat cu dezvelirea u n or părţi d in curtile boiereşti , printre care
şi găsirea u n u i tezau r de aur, format din 42 ducati venetieni d in secolele XVI-XVI I 1 1 .
8 . I bidem, p. 278.
9. I bidem, p. 279.
1 0 . I bidem, p. 279-282 .
1 1 . Alexandru Artimon , Un tezaur monetar de aur din secolele XVI-XV I I descoperit in
comuna Stefa n cel mare (Jud. Bacău), in Carpica, XI I , 1 980, p. 2 1 5-228.
B I SE R I C I D I N ZONA D E SU D-VEST A MOLDOVE I (SE C . X I V-XVI I ) 21
(fi g . 6)
în concluzia lucră ri i noastre mentionăm că prin cercetări arheologice se pot
descoperi vechi vestig i i a unor mon u mente istorice (biserici) şi care contrib u ie la mai
buna cunoaştere a arhitecturii medievale româneşti de tip ecleziastic.
E G L I S ES DE LA ZON E S U D-OU EST DE LA M OLDAVI E

(XIV-e - XVI I -e S I ECLES)
Resume
D a n s cet a rticle l'auteur presante l e s recherches archeologiq ues i ntreprise dans
la zone de sud-ouest de la Moldavie qui aut mies au jour les fondations des anciennes
egl ises des XIV-e - XVI l-e siecles.
On mentionne la decouverte d'une ancienne eglise ortodoxe a Tg . Trotuş datant
du XIV-e siecle,
l n itialement l'eglise a ete construite en bois sur une fondation en pierre , puis , a la
·
fi n de XV-e siecle elle a ete reconstru ite en pierre .

L'eglise de Tg . Trotuş fait partie du type des constructions rectangulaires a l'absyde
d'a utel semicirculai re , ayant 1 7 ,80 m'de langue et 6,80 m de large.
Selon les rezultates des recherches archeolog iques, l'eg lise a dure j usqu'a la fi n
de XVI I-e siecle.
A Bacău ont ete decouvertes les fondations d'une eglise de 1 8 m de long , qui a
ete constru ite a la fi n de XV-e siecl e , d ' u n p l a n trefl e , a u x absydes l aterales
semicircu laires et les absydes de l'autel et de pronaos polygonalles.
Une autre eglise de XV-e siecle a ete decouverte a Fântânele , com . HemeiuŞi ,
dep. de Bacă u . L'eg lise de Fântâ nele fait partie du type des mon u ments a plan
rectangulaire , a l'absyde de l'autel semicirculaire et le pronaos pentagonala. A l'enterieur
l'eg lise a une langueur de 14 m et une largeur de 5 , 80m, et a dure jusqu'au XVI I -e
siecle.
Les recherches archeologiq ues e ntreprises dans la commune Etienne le G rand
(dep. de Bacă u ) pendant 1 97 1 - 1 974 aut mis au jour les fondations d'une eglise et d'un
clocher. L'eglise est rectangulaire a l'abyse de l'autel et le pronaos polygonal les. Elle
presa nte des ana logies avec d'autres mon u me ntes comme celles de B ă l i n eşti ,
D ragom i rn a , B u h a l n iţa , Suceava .
L'eg lise a un diametre longitudinala de 1 5 , 60 m et un diametre laterale de 6,40m.
Elle a ete construite a la commancement de XVI-e siecle et a dure jusqu'a la fip de
XVI I -e siecle.
E n conclusion , la decouverte de ces monuments contribue a la con naissance de
l'arch itectu re medievale rou main e de type eclesiastique.
Alex a n d ru Artimon
22
TG. TROTUŞ
PLANLt GENERAL Al SĂPĂiUliLCR ARff:GLOGiCE
DiN ANii 1970 ·19%
- t..., .....:,j. Sir( J • - "O.J

a lo�ol toec < �< · •YI'
o Loc".njoi �ee , .., - - - �
• 6,.." ;.e:; !.e� '"' wv
o �rro.pi �r.: • " . . .....
• C,..'lltlr Y.C (j� - . ...
• Cvotv s:c '"' -.u•
t v.t�o �...: x.
• S!i lp kl�i
• "'"'IN�
o :'ţl,,,�t,...:. r:,..:htlllt.'l
1' !
Fig . 1 . Tg . Trotuş . Planul general al săpătu rilor arheologice d i n anii 1976-1996.

Tg . Trotuş. Le plan des fou i l les archeolog i q ues pendant les annees 1976-
- 1 996.
B I S E R I C I D I N ZONA D E SUD-VEST A MOLDOVE I (SEC.XIV-XV II) 23
'
Sx
Sxtt
c,
f,...L- . .-l......i _·-:.l'"'
Fig. 2 . Tg . Trotuş. Planul bisericii cu localizarea mormintelor.

Tg . Trotuş. Le plan de l'eglise avec la localisation des tombeaux .
.
... ·
. . ··
. .. . . .
/
/
.. . - -- · ····
. . . . . .. . ..
. .
. . .
Jf >??/r� [>7///� ţ?/7?/� :. . . . .. . . . . . . . .. · ·· ·;'
1
1
�/?/)»J// 7/J77??7?/)}/)))
•
�1.5ERÎC if
J) • 'f;( NiCoLAe '
??)}) ) ) )}/? 1
Fig. 3. Bacă u . Planul bisericii din epoca lui Ştefan cel Mare .
Bacău. L e plan d e l'eglise d e l'epoque d' E tienne le Grand.
BISER I C I D I N ZONA DE SU D-VEST A MOLDOVE I (SEC.XIV-XVI I ) 25
O . � 3 4m
F i g . 4 . Planu l bisericii şi localizarea mormi ntelor d e la Fântânele , j u d . Bacă u .

Le plan d e l'egl ise avec la localisation d e s tombeaux d e Fântânele, dep.
de Bacă u .
26 Alexandru Artimon
• , a ' + r ,.,
• fl, .. l" ic.O , C�pe-fnifca llj c:imil iru / ltledle.va l cl1n

C.Cff\1"\nQ �efon_cei' Mo� . Pion rneral al Jâpâfuri lor .
see t_!• - li!_!••
Fig . 5. Biserica, clopotnita şi cimitirul medieval din comuna Ştefan cel Mare (jud . Bacău)
"
L'eglise, clocher et cimitiere medieval du vil lage Etienne le Grand (dep. de
Bacă u )
B I S E R I C I D I N ZONA DE SU D-VEST A MOLDOVE I (SEC.XIV-XVI I ) 27
Caseta 2
Casf!ta 1
1
1 1
1
1 1
1 1
1 1 1 1
1 .. ... 1 1
.. ... ..
...... ..... ..... .....
1 1
.... .... 1 1
... ... 1 1
1
.. ...
.... ....... � _.. ... ,1 11
...
L E G E N D A
B-Zlduri . .... .... .... _,
- -f:;gu��{ ��e:� �. descoperit

@ -Gropi.
V -Vatră.
<69 -Locuin ta pietra r - sec VI - VII .
X -Descop eriri de m o nede .
Fig . 6 . Planul curţii boiereşti descoperită în comuna Ştefan cel Mare -U ud. Bacău) cu
'
localizarea teza uru l u i de aur din sec. XVI-XVI I .
L e plan d e l a cour boyarde decouverte e n vil lage E tienne l e Grand (dep. de
Bacă u ) avec la localisation du tresar d'or des XVI-XVI I siecles .
Mari fam i l i i boiereşti in Moldova
de Cioaric Cornel Vivi
Referitor la feudalitatea românească , ca perioadă distinctă in evoluţia societăţi i ,
până astăzi s e păstrează numeroase controverse legate i n pri m u l rând d e originea, ·
mod u l de constituire , benefici ile şi obligaţiile e i . Pentru Dimitrie Cantemir provenienta
acesteia ră mâne "nesigu ră şi obscură datorită l i psei informaţiei istorice", dar "este
mkai veche decât reintemeierea Moldovei"1 •
Diferite i poteze l egate de originea boieri mii au fost emise de istoricii români
începând cu a doua jumătate a secolului al X IX-lea şi până acu m . Demne de ami ntit
sunt cele ale l u i A . D . •Xenopol , care susţi n că a existat o nobilime ereditară mai veche
decât d regătoriile, a cărei origine datează din perioada in râuririi slavone 2 . Dar el nu
distinge clar intre clasa proprietarilor şi cea a slujbaşilor, considerând că noi românii
n u a m cunoscut o feudal itate , ci odată cu apariţia di nastiilor in Ţări le Române s-a
întărit clasa de proprietari , prin acapararea de moşii , datorită ocupării slujbelor cu rţi P .
Radu Rosetti pune inceputu l clasei nobi l i a re inai nte de intemeierea Ţări lor
Române, dar face deosebirea intre acea nobilime străveche şi boierimea ridicată mai
târziu d i n m ijlocul ei.
D u pă părerea sa nobilimea anterioară domniei o formau cnezii şi u rmaşii lor, ce
erau şefi ai comunităţi i . D i n judecători săteşti , aleşi de obşte , cnezii se trasformaseră
intr-o Cl asă boierească care îşi transmitea prin moştenire puterile cârmuitoare , cu
timpul , secolele XV-XVI I , ei pun stăpân ire şi pe moşiile celor ce-i aleseseră . Toţi
proprietarii de pământ, boieri ori răzeşi , sunt urmaşi i acestor cnezi uzurpatori .
Întemeierea domniei şi crearea diferitelor dregătorii au avut drept urmare ridicarea
din m ijlocul nobilimii cneziale a clasei boiereşti . Cu ti mpul, după părerea sa, denumirea
de boier, care la inceput se apl ica numai dregători lor, incepe să se dea oricărui om
bogat. U rmaşii cnezilor care n u au avut funcţi i , răzeşi i , au fost asimilaţi cu oameni i de
rând4 •
O parte d i n aceste atri buţii le găsim la cnezii din Ardeal , Galiţia, sudul Dunări i , dar,
pentru Ţări le Române, 1. Bogdan considera că ei erau j udecii satelor domneşti . Î n
Moldova , d e m ulte ori , cneazul apare împreună cu boieru l , sau , in acte l e care
menţionează proprietăţi , există formule de gen u l : "un sat unde este (a fost) cneaz . . . ".
Aceeaşi formulă o găsim şi i n documentul prin care Alexandru cel B u n dă l u i Toader
Pitic mai m ulte sate: " . . . , unul unde au fost cnej i Lie şi Ţigăneşti , iar al treilea sat, pe
Bârlad , unde este a ltă casă a l u i , 1:1nde sunt cnej i Tamaş şi lvan" 5 .
Treptat s-a accentuat in istoriografia noastră şi teoria origini i plurietni ce a boieri mii.
1 . Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, trad usă de Gheorghe Ada mescu , Ed .Cartea
Românească , Bucureşti, 1 937 , p. 7 7 .
2 . A. D . Xenopol, Istoria Românilor, ed . 1 1 , p. 200-2 1 1 .
3 . I bidem, p. 1 7 1 - 1 72 .
4 . Rad u Rosetti , Pământul, sătenii si stăpâ n i i in Moldova , tom. 1, Bucureşti , 1 907, p . 38,
'40, 49, 232-235, 299 .
5. D . R . H . , A, voi . 1 , intocmit de C . Cihodaru , 1 . Caproşu şi L . Şimanschi , Ed . Academiei ,
Bucureşti , 1 975, p. 54.
Mari fam i l i i boiereşti în Moldova 29
I poteza pleacă , în primul rând, de la constarea lui D� Cantemir, conform căreia nobil imea
este compusă din "elemente poloneze , sârbeşti , bulgăreşti , g receşti , tătărăşti , cercheze
şi abhaze"6• ş i , stol nicul Cantacuzino care spunea că,: "unii sunt d in sârb i , alţii d i n
g reci , . . . , alţii din frânci , a lţii dintr-alte l i m b i . . . " 7 • O parte din ei au d a t numele l o r satelor
întemeiate de e i , sau , ceea ce este probabi l , au luat numele satelor ca semn al boieriei
lor8 .
Dom n u l u i cărtu rar i s e mai poate atri bui şi lansarea ideii privind orig i nea slavă a
boieri mei porn i nd de la n u mele lor "coru pt pare-se din boliare , c u care cuvânt a fost
obicei vech i la popoarele slave de a se n u m i toti mai marii lor, uzul le-a dat n u mele de
barone, cu un cuvânt latin"9•
�i tâ rz i u P. P. Pana itescu dezvolta foarte m u lt i poteza aducând n u m e roase
elemente în favoarea ei . Arg u mentează orig inea stră i n ă , slavon ă , porn i n d de la
"procesu l de cucerire a provinciei , de supunere a populaţiei şi acaparare a proprietăţii"1 0 .
Conform părerii sale, existenta acestei clase o găsim în teritori ile româneşti de la
nordul D u n ării , în schi m b la sudul Du nării n u a existat. Î n Ardeal nob il ii români sînt
pomeniti în documentele din sec. al X l l l�lea, luând parte la dietele generale ale nobilimii
până la 1 29 1 . Acestea ridicau biserici pe proprietăţile lor, cu i nscri pţi i în limba slavonă
şi tablouri votive în care apăreau îmbrăcaţi în haine asemănătoare cu cele ale boierilor
din Munte n i a . În i nscripţii ei se n u mesc jupani sau chiar boieri . Nobilimea româ nească
din Transilvania este o clasă anterioară venirii ungurilor, se trage d intr-o aşezare fără
râ nduială scrisă. De altfel existenta ei nu se poate concepe ca o creatie a coroanei
mag h iare . Fiind unitară în tot spatiul românesc, ea a trebuit să se constituie îna i ntea
despărţirii pol itice între românii din nordul Dunării şi chiar înai ntea stab il iri i ung urilor în
Ardeai11 • Putem spune că odată cu întemeierea statelor feudale româneşti , nu s-a
creat boierimea, pentru că majoriatea actelor care s-au dat de către pri m i i dom n i sunt
întăriri de moş i i .
Teoria origi n i i slave a boierim i i este completată d e Pana itescu cu n u meroase
arg u m e n te de ord i n l i ngvisti c : termen i i care a rată stă p â n i rea sunt slavi -boieri ,
gospodari ; n umele proprietăţii boiereşti - ocin ă , dedină - tot slave ; - onomastica şi
toponimia (Radu , Mircea , Dan, Dragoş , Vlad, Drag , Bratei, l alomiţa , Prahova , Bistrita)1 2 ;
liturghia şi li mba de cancelarie slavonă adoptate înainte de constitui rea statelor feudale
·
româ nElşti1 3 .
În co.ntradictie cu ei se află Constantin Giurescu care în studiul său despre boieri ,
sustine că ei se trag din megieşi , oameni liberi proprietari de pământ, într-o fază i niVală14 •
U lterior o parte din ei au rămas la acest statut, sau chiar au decăzut, în tim p ce altă
6. Dimitrie Cantemir, op. cit. , p. 1 1 4 .

7 . C o nsta ntin Ca ntacuzino stolnicu l , ed . critică de Damaschin M ioc, Bucureşti , 1 99 1 , p.
99.
8 . D . Cantemir, op. cit . , p. 1 1 4 .
9 . I bidem, p. 7 7 .
1 0 . P. P. Panaitescu , I nterpretă ri româ neşti , Ed . Enciclopedică , Bucureşti , 1 994, p. 3 2 .
1 1 . I bidem, p. 36-37.
1 2 . I bi d em, p . 45-46 .
13. I bidem, p. 48 -4 9 . .
14. Consta ntin Giurescu , Studi i de istorie, Ed . Eminescu , Bucureşti , 1 993, p. 395, 397 .
30 Cioaric Cornel Vivi
parte , beneficind şi de slujbe domneşti , şi-au mărit proprietăţi le pri mind pentru ele şi
confi rmări . El leagă boierimea de proprietate considerâ nd că toţi micii proprietari li beri
trebuie să fi făcut parte din clasa nobiliară . H otărnicia şi întăririle date de domn ridică
pe cei ca re le obţin în rândul boierilor în timp ce megieş ii care continuă să stăpânească
pă mântul în devălmăşie, rămân la vechiul statut1 5•
Treptat pe lângă o boierime legată de proprietatea funciară , apare şi u n a legată
de curte . O parte a ei este creaţia domniei pri n ridicările făcute în rândul oameni lor
liberi pentru diferite merite .
Astfel clasa feudală românească s-a înnoit î n permanenţă , o parte din marile familii
decad , în timp ce altele se ridică.
Î n sprij i n u l lui C . G i u rescu putem considera şi opinia lui Şt. S. Gorovei ca re vede
în boierime acea stare socială defi n ibilă prin stăpâ n i rea unei înti nderi de pământ în
virtutea şi în baza u n u i document de întărire emis de domnie. i ntinderea de pământ,
oricât de mică , asigura di n punct de vedere ju ridic statutu l de om l i ber, care permitea
·
accesul în fu ncţi ile de stat1 6 •

i n ceea ce priveşte clasa feudală n u putem fi de acord cu teoria ce susţine
provenienţa ei slavă , pentru că cea mai mare parte a special işti lor sînt de acord cu D.
Cante m i r, care susţi ne orig i nea plurietn ică . Pe acestă linie se înscrie şi studiul Mariei
Magdalena Szekely care demonstrează origi nea mag h iară a unei părţi din boierimea
moldoveană17. Deşi mai veche decât organizaţiile statale româneşti , ami ntirea ducelul
O l a h a , în tab ă ra .tăta rilor; pome n i rea l a 1 3 34- 1 3 35 a lui Alexe Moldavicz , fi u l
moldovean u l u i 1 8 , i nstitu i rea titlurilor şi a rangurilor boiereşti este pusă p e seama l u i
Alexan d ru cel B u n atât d e Dimitrie Cantemir19, cât şi d e G rigore U reche20•
Denumirea funcţii lor, ierarhia şi atribuţiile caracteristice fiecărei trepte sunt aceleaşi
la a m b i i a utori , n u mai că voievodu l cărtu rat îm.parte pe aceştia în două mari categori�
boieri de sfat, s-au consilieri şi boieri de diva n , aj utători , care la rândul lor cuprindeau
alte trei trepte. Organ izarea este făcută de Alexandru cel Bun după model bizanti n
odată ce a primit n u mele de "despot" şi coroa na regală de la I oan Paleolo!1l.J I21 .
Catalog u l l u i Petru Şchiopu şi a lte izvoare menţin pentru Moldova diviziunea în
"nemeşi" sau boieri şi "curteni" zişi a ltă dată vitej i . Este o îm părţire în două trepte , ca
şi în Ţara Româ nească unde diviziunea se face între boieri şi "roşii"22•
Toţi boieri i de primă clasă poartă titlu l de "mari" şi, pe lângă dreptu rile ra ngurilor
lor, se bucură şi de privileg i u , că în toată Moldova , ori unde s-ar întîmpla să poposească ,
au căderea să asculte plânge�ile locuitorilor şi să se hotărască asu pra lor, drept pe
1 5. I bidem, p . 408-4 1 3 .
1 6 . Ştefan S . Gorovei , Clanuri, familii, autorităţi , puteri (Moldova secolele XV-XV I I ) , in
Arhiva genealogică, n r. 1 -2 , Ed . Academiei, laşi , 1 994, p. 87 .
1 7 . Ma ria Magdalena Szekeli, Familii de boieri din Moldova de origine transilvăneană
(secolele XIV-XVI), in Arhiva genealogică, nr. 1 -2 , Ed. Academiei , laşi , 1 994 , p . 95.
1 8 . Gheorg h e 1. Brătianu, Sfatu l domnesc si adunarea stărilor in Principatele române, Ed .
•Encicloped ică , - B ucureşti , 1 995, p. 1 1 1 .
1 9. O. Cantem ir op. ci t . , p. 7 7 .
,
20. Grigore U reche, Letopisetul Iării Moldovei, editie îngrijită de P. P. Panaitescu, Ed . de

Stat pentru literatură şi artă , Bucureşti , 1 956 , p. 70.
2 1 . O . Cantemir, op. cit . , p. 78.
22. Gh. Bră tian u , op. ci t . , p. 30.
care boierii de a 1 1-a şi a I I I -a clasă n u - l au 23 •

Hotărâri le j udecătoreşti date de ei rămâneau valabile n u mai dacă cei j udecaţi îl
accepta u , dacă n u ei puteau face apel la dom n . Acesta nu mai rel u a încă o dată
procesu l , ci căuta să vadă dacă hotărâ rea s-a dat drept şi d u pă legile ţări i , în cazul
nerespectării acestora boierul u i i se dădeau pedepse grele, fiind socotit mituit24 .
Î ncepând din secolu l al XVI-lea se observă o creştere a puterii boieri mii în raport
cu domn i a . E i se i m plică tot mai mult în alegerea şi detronarea unor domni , aşa cum
se reflectă în cron ici . "După moartea l u i Ştefan vodă cel Tânăr strânsu-s-au boierii şi
ţa ra de s-au sfătuit pe cine vor alege să puie domnu . . . " 2 5, "Petrecându aceste nevoi
rele boiarii şi lăcu itorii ţări i dinspre dom n u său , Ştefan vod ă , n-au mai putut suferi
fărădeleg ile şi răutăţile l u i , ce întăi s-au sfătu it cu talnă ce vor face ca să se poată
curăţa de dâns u l . . . " 26 • ,
Cu toată creşterea infl uenţei boiereşti asupra domniei , cea din urmă instituţie a
avut permanent puterea de a lua măsuri : "Iar când vreo u n u greşeşte cu ceva n u-l
pedepseşte cu vorbe: ci cu băţul pentru faptele mai mici , iar pentru trădare , care acolo
nu este rară , însuşi domnul îl pedepseşte îndată cu capul , el însuşi jude,că" 2 7 . Pentru
judecarea u n u i boier dom n u l nu avea nevoie de accepţiunea celorlâlţi boi e ri din sfat.
·
Dar nu de puţine ori n u meroase familii nobile au căzut pradă fu riei unor dom n i , aşa
cum s-a întâ mplat în timpul l u i Ioan vodă , ' care " . . . de la început răcnea ca un leu să
lingă sângele boierilor nevinovaţi , căci avea nărav de ucigaş . . . , Şi u nora de le-a tăiat
capetele şi le-a l uat averi l e , . . . , altora le-a jupuit pielea ca la berbeci , pe alţii i-au
sfârtecat în patru şi pe unii i-a îngropat de vii ca morţii "28 •
Toţi boieri i , inclusiv cei fără dregători i , aveau obligaţia de a se înch ina dom n u l u i la
u rca rea pe tron 29 •
Atâta ti mp cât tronul devenea vacant, din diferite motive, sfatul domnesc era obligat
să aibă g rijă de treburile ţării şi de tron. Acelaşi l ucru se întâmpla şi când u n domn
părăsea sca u n u l din dori nţa sa, aşa cum a făcut Petru Şch iopu care "îşi tocmi lucru
înai nte şi la scaun lasă boierii să păzească sca u n u l , până le va veni alt dom n u de la
împărăţie" 30 .
N u m i rea în dregătorie a boierilor se făcea d u pă u n ceremonia! bine stabilit şi la o
dată fixă , exceptând unele cazuri speciale. "Î n ultima zi a l u i decembri e , în aju n u l Sf.
Vasi l e , d u pă slujba vecerniei , toţi boieri i , după chemarea mare l u i postelnic, îşi lasă în
spătărie insemnele funcţiei lor. A doua zi , la 1 ianuarie , cu trei sau patru ceasu ri înainte
de zori , toţi boieri i , atât cei cu slujbă cât şi cei fără slujbă se adună în curte şi însoţesc
pe domn la slujba de dimi neaţă , însă fără însemn , ca şi cum ar fi toţi fă ră slujbă. D u pă
terminarea �ervici u l u i divi n , domnul intră în spătărie şi se aşează pe tron , pe când toţi
boierii stau afară . Apoi , domnu l , pri ntr-un camerier intim cheamă pe marele postelnic, . . . ,
23. O . Cantemir, op. cit . , p . 82 .

24. I bidem, p . 1 03- 1 05.
25. Grigore Ureche, op. cit. , p. 1 37 .
2 6 . I bidem, p. 1 57 .
2 7 . Cronicile slavo-româ ne d i n sec. XV-XVI , ed itie revăz ută ş i completată d e P. P.
·
Pana itescu , Ed . Academiei , 1 959, p. 1 87 .

28. I bidem, p. 1 49 .
29. I bidem, p . 1 02 .
3 0 . Grigore U reche, op. cit. , p. 205.
32 Cioaric Camel Vivi
îi dă bastonu l de a rg int, pe care el d u pă ce sărută mâna şi poala hainei domn u l u i , . . . , e

îmbrăcat cu cafta n , . . . Du pă aceasta marele postelnic cheamă , după porunca domnulu i ,
p e acel căruia vrea să-i d e a cinstea d e mare logofăt. Boierii de clasa a doua sunt
chemati de postelnicul al doilea şi îmbrăcaţi cu caftan , cei de a treia clasă sunt introduşi
de postelnicul a l treilea , dar n u primesc caftan . După aceasta, toti împreună u rmează
pe domn la l iturghie . . . D u pă ce se termină sluj ba , domnul pofteşte la prânz pe cine
vre a , iar către seară trimite în dar boierilor de sfat şi celor de primă clasă câte două
pahare de a rg i nt, celor de a doua clasă câte unul singur, pe care toti trebuie să le bea
pline cu vin în fata dom n u l u P1 •
Pentru a evita înrudirea unui număr mare de familii nobile între ele, cât şi încălcarea
legi lor civile şi bisericeşti , căsătoria tinerelor vlăstare boiereşti nu se putea decât cu
aprobarea dom n u l u i . Î n caz de deces domn u l şi curtea urmau năsălia boieru lui mort,
care dacă a avut o funcţie superioară este însoţit până la mormânt şi de insemnele
acestea de unde se aduc şi se pun în spătărie, iar sca u n u l lui rămâne gol cel puţin trei
zile" 32 •
Reformele l u i Constantin Mavrocordat. din 1 739 - 1 740, au statornicit cad rul în
care se încheagă structura socială a vechi u l u i regim din princi pate . Ele pun defi nitiv
accentul pe demnităţi şi funcţii , ca criteriu de deosebire a tagmei boiereşti . Descendenţii
marilor boieri se vor nu mi neamuri , urmaşi i celorlalţi vor fi mazi l i i . Cei dintâi au avut
scutire deplină de dări , eei din clasa a doua au fost scutiti doar de vinărit ş i dijmărif33 .
Î n conti n u a re urmări m legăturile de rudenie rea lizate între câteva mari fa milii
boiereşti începând cu secolul a l XV-lea. Am plecat de la Oană vorn ic de Suceava ai
cărui desce ndenţi s-au înrudit cu numeroase clanuri boiereşti . Alexa ndru cel Bun,
într- u n document d â t l a 1 42 0 spune d e s p re Oană c ă : "a s l uj i t m a i î n a i ntea
sfântrăposaţilor noştri înaintaşi" la fel ca şi tatăl său 34 • Personaj u l apare în docu mente
sub dife rite apelative : I on vorn ic, Oană vornic de Suceava , l oaniş Viteazul , încă de la
1 392 când primeşte de la Roman v.v. satele Ciorsaceuti . Vladi m i răuti şi Bucurăuţi , pe
Siref35 . Titulatura de vornic apare de la 28 iunie 1 40 1 şi se permanentizează până la
moartea sa.
Alături de Oană vornic de Suceava în docu mente mai apare un alt Oană, nu mit şi
lvan de Suceava , dar între ei nu există nici o legătură . Î n afară de menţi unea de la
Alexandru cel Bun despre strămoşii lui nu se·mai păştrează nici o informaţie. Reşedinţa
acestei familii se afla la Tu lova , pe Valea Somuzul u i , care reprezenta una din zonele
de maximă concentrare demog rafică în Moldova secolului al XIV-XV-lea . Cercetările
a rheologi.ce efectuate la Tulova au scos în evidentă existenta unei curţi boiereşti destul
de mare. M aterialele adunate în urma săpătu rilor permit datarea începutului aceste i
curti l a finele secol u l u i al X l l -lea 36 :
Alături de satele de pe Siret, vornicul mai avea în posesie seliştea l u i Dianiş , un
sat l a obârşia Solonetu l u i u n d e a fost Tatomir şi Pârtea , p e care le dă d a n i e mânăsti rii
31 .
D. Cantemir, op. cit . , p. 1 20-1 2 1 .
I bidem, p . 1 34 1 38 .
32. -
33.
Gh. B rătianu , op. cit., p. 55 .
• D . R . H . . A, voi . 1 , p. 67-68.
34 .
35. Ibidem, p. 3.
36. Mircea D. Matei , Emil l . Emandi , Habitatul medieval rura l din valea Moldovei si bazinul
Somuzului. sec. XI-XVI I , Ed. Academiei . Bucureşti, 1 982 , p. 66.
Mari familii boiereşti în Moldova 33
H umor, ctitoria sa 3 7, u n sat unde a fost Maxim şi Voi nea , pe care îl dăruieşte mânăsti rii
Bistriţa 3 8 şi satele: Corneşti , Miclăuşeşti , Loznova , Săcăreni , Vorni cen i , Dumneşti ,
Ţigăneşti , Lovreşti , Sadova , Nomiceşti , care sunt la Bucovăţi 39 . Despre vorn ic mai
ştim că a m u rit în a nu l 1 428; informaţiile sunt mai generoase cu u rmaşii săi direcţi :
Costea , Lază r, Stanciu , cărora la 3 ianuarie 1 429 domnu l le întăreşte "vislujenia" tatălui
lor "Tutova , Stroinţi şi Zaharinţi la obârşia Somuzu l u i , Litană uţi şi la obârşia Soloneţu lui
unde a fost Tatomir şi Pârtea ; Gândinţi la Cobâ l a , săliştea lui Dobrin la H u mor, pe
Orbic - Săliştea , unde este curtea lor, Zagorin mai sus de Gociman şi unde a fost
Başa şi Constinţi la obârşia Orbicu l u i , Moişin iţi pe l ucaş, unde a fost vie , Plopeşti la
Slati n a , Dimitreşti mai jos de Iaz , Cărbuneşti la Văratic, două sălişti şi moară pe Bistriţa
la D u mbrava Î naltă satele: unde este Vataman Minca şi l u băneasa la Iaz şi unde este
Sta n zece locuri peste Prut, . . . , să intemeieze zece sate ; sa tu Spărietu l u i la obârşia ·
Dobromirei şi pe Prut zece locuri pentru zece sate"40 .

M u lte din aceste sate au ajuns în proprietatea mânăstirii H u mor dăru ite atât de
Oană vornic cât şi de u rmaşii săi. Î ntre 4 ial)uarie 1 432 şi 1 5 iunie 1 436 Stanciu apare
în sfatul domnesc însoţit doar de titulatura de pan . E l a ocupat multă vreme, începând
cu 1 iulie 1 436 şi până la 1 septembrie 1 444 , şi funcţia de postelnic. Î n timpul domniei
l u i Ştefan cel Mare de la 1 466 până la 1 470 apare ca pârcălab de Cetatea Albă . D u pă
1 O aug ust 1 4 70 şi până la 24 mai 1 4 79 apare 7n documente fără fu ncţie. Marele domn
Ştefan îl n umea pe acesta "sfetnicul nostru cel mai de frunte" atunci câ nd , în 1 468 ,
Stanciu îm preună cu Toader al l u i Prodan diacul este trimis în solie în Polonia pentru
a duce salvconductul şi a negocia cu M i h u l şi ceilalţi boieri pribegi întoarcerea în
ţa ră 4 1 .
Letopiseţul anonim al Moldovei îl desemnează pe acest boier cu apelativul "Stanciul
cel Mare" şi ne spune că a mu rit la 11 august 1 479 , într-o miercu rea, la (3) trei zile
după ce a m u rit "roa ba l u i Dumnezeu Cneaj n a , fi ica lu i Alexandru v.v. "42 . Partea sa din
moştenirea vornicu l u i Oană n u este cunoscută deoarece el şi fraţi i săi au primit o
întărire colectivă asu pra acesteia. Mai m u lt la 1 8 februarie 1 445, cei trei dau danie
mânăstirii H u mor satele Vorn iceni , Antileşti , şi Pârteşti . La moştenirea primită el mai
adaugă şi satul Plişineţi , cum părat de la boieru l lvaşco, şi săliştele Bârsomeni şi
Dum itreni pri mite de la domn 43 .
U rmaşii săi îi cunoaştem din actul dat la 1 2 martie 1 527: Oană , lsac, Nastasia ,
Ma rica , Tudosa, Magdalina. Alături de ei mai mu lte documente pomenesc şi de Mârza
care apare în sfat alături de tatăl său 44 . Fratele-său , pan Lază r, apare în sfatul domnesc
între 4 ianuarie 1 432 şi 5 iunie 1 456, el nu a ocu pat nici o funcţie importantă . A avut doi
copii Ana şi Sima păhărnicel 4 5 . Ana a fost căsătorită cu Şandrul Comis u l , cunoscut
3 7 . D . R . H . , A , voi . 1 , p . 58.
38. I bidem , p. 60.
39. I bidem, p. 67-68 .
40. Cata logul de documente din Arhivele Statului lasi. Moldova , voi . 1 , întocmit de Virg inia
lsac, Bucureşti , 1 989, p. 34.
41. D . R . H . , A, voi. l i , întocmit de Georgeta lgnat şi Dumitru Agachi , Ed . Academiei, Bucureşti ,
1 976, p. 22 1 -222.
42. Cronicile slava-române . . . , p . 1 9 .
43. D . R . H . , A, voi . 1 , p . 247 .
44 . 1 bidem, voi . 1 1 , p. 224-228.
45. M. Costăchescu, Neamul lui Oană dvornic de Suceava si satele lui, în Cercetări istorice,
tom V, n r. 1 , laşi, 1 929, p. 49.
boier al lui Ştefan cel Mare, care apare in sfatul domnesc intre 1 479 - martie 1 492 ,
ocupând slujba de comis, apoi ca pârcălab de Cetatea Nouă din 1 0 octombrie 1 49 1 -
1 5 1 3 , iar d i n 1 5 1 4 şi până in 1 520 este pârcălab de Hoti n . Ascendenţii Neagotă şi
M u rg u au trăit in ti mpul l u i l l iaş Vodă , iar u rmaşii: Ciolpa n , nu m it şi Ciolpan Bătrâ n u l ce
a avut ca fi i pe Gheorg h iţă diac şi pe Drăgan Ciolpa n , sunt prezenţi • in docu mente
până târziu 46 .
Cel mai bine atestati docu mentar sunt urmaşi i l u i Costea: N astea , Toma şi l lca 4 7•
N astea a fost măritată cu H răman pâ rcălab, fiu l u n u i frate al l u i Oţel pârcălab, care
apare şi sub a pelativul de Olovencu 4 8, Mihail Oţel este atestat documentar încă de la
1 436, întâi ca pisar49 , apoi ca grămătic50 , u lterior este întâlnit în sfatu l domnesc al lui
Bogdan v.v. 5 1 şi al l u i Ştefan cel Mare 52 .
Ilie v.v. şi Ştefan v.v. dăruiesc la 1 438 mai multe sate "Pisarului nostru": pe Berh eci ,
u nde este Lol u ş , şi mai jos unde este Sta n , g i udel e , şi la gura Dunovăţu lui , şi Dobrana ,
unde este Zlătariul şi mai din sus unde este Coste călugăru l . Asămine şi la Prut mai
din jos de g u ra pârâ u l u i Oance unde este Stanislav, şi la Corod unde a fost D ragoşă
şi la Movil a Corodu l u i , Seliştea Sârbilor şi de la Movila Mare până la g u ra Corodu l u i
cât v a f i de ajuns u n ui sat"5 3 • Dintr-un document de la 1 500 î i cunoaştem p e urmaşii
acestuia: I acob , Crestina şi Anuşca , care vând o selişte pe Lopatna de J os , l u i Duma
Popşescu şi Manea 54 •
H e rman apare sub mai mu lte apelative: Hărma n , H răma n , Gherman ocupând
slujba de pârcălab de Cetatea Albă din 22 aprilie 1 475 până la 5 august 1 484 , când
tu rci i ocupă acest oraş 55 . Încă de câ nd era pârcălab de Cetatea Albă cumpără satu l
Simincen i , u n tătar şi u n ţigan 56 • El primeşte danie de la unchiul său Oţel şi de la
verişoara sa Cârsti na satul Moticeşti , de la obârşia Corodului şi seliştea Deocheati pe
care le vinde lui Şteful Cernătescu cu 75 zolţi 5 7 • De asemenea şi satu l Maneuti cu mori
pe Suceava este sch imbat, de copii săi Şteful şi Marina, cu satul Sirăuţi al mânăstirii
Putna la · ? martie 1 487. Mai târziu , la 14 octombrie 1 48 9 , Toader, fratele lui Herm a n ,
schimbă satul acestuia Toporăuţi pentru satele Pogăneşti ş i Călineşti c u domnia. Nastea
şi Herman au avut mai mu lţi copii : Şteful , Mari n a , D rag a , Baico, Petru şi Feti n a ,
căsătorită cu l oanaş cu care a avut p e Matiaş stolnic, Toader diac, O l e n a şi Sofica 58 .
Alt fi u a l său , Bogdan , era căsătorit c u Stana, nepoata l u i lvul Salca de la care primeşte
trei sate la Moisei şi la Salca . Soţia lui lvul Salva , Cern a , şi sora sa G rada erau fi icele
46 . 1 bidem, p. 48.
47 . D . R . H . , A, voi . I I I , întocmit de C. Cihodaru , 1. Caproşu, N. Cioca n , Ed . Academiei,
Bucureşti , 1 980, p. 92-93.
48 . 1 bidem, voi . 11, p . 1 66 .
49 . 1 bidem, voi . 1 , p. 203, 2 1 1 .
50 . 1 bidem, p . 232 , 268, 270.
5 1 . 1 bidem, voi . 1 1 , p. 1 2 .
52 . 1 bidem, p. 1 04 .
53 . 1 bidem, voi . 1 , p. 262 .
54 . 1 bidem, voi . 1 1 , p . 450.
55. Cro nicile slavo-române . . . , p. 1 9 .
56 . D . R . H . ,A, voi . 1 1 , p. 346 .
57 . 1 bidem, p . 1 66 .
58. M . Costăchescu, op. cit. , p. 50.
l u i N icola de la M icu leşti 5 9 •

U rmaşii l u i Toader păhărnicel n u-i cunoaşte m , în sch i m b cei ai l lcă i , copji fi icei
sale Mari n a s u nt următori i : Sofronia , Olenca , Gafa , Parasea , Tudora , Sta nca . I ntr- u n
document d i n 1 3 aprilie 1 583 a p a r şi descendenţi i acestora : Odochia şi G reaca , fetele
Odoch iei l l ie ş , Dochi a , Mica , Licea , fetele Sofron iei ; Ioan Hearetic, Condrea , Marica ,
copi i Gaftanei ; Anton , Văşca n , Nastea , N i coară copi i i Tudorel; Tănase , l gn at copiii
Stancă i ; Samoil Alex a , lonaşcu Hilip copiii Parascăi .
D raga , fiica l u i H erman ş i a Nastei , a fost căsătorită c u postelnicul Cazma Sarpe .
Cazma Sarpe împreună cu fraţii săi Ioan Gă nescu , pârcălab de Neamţ, Marina şi
Mădăl i n a , primeşte , la 8 octombrie 1 5 1 7 , satele: Voineşti , ţinutul Cârligăturii , Cucuieşti ,
G ă n eşti , u n d e este curtea l u i I o n G ăn escu , Daj b ij ă n i , C iu n ceşti , Cosăşti , ţinutul
Cârligăturii şi M ândreşti . U n an mai târziu , la 20 februarie 1 5 1 8 , i se confirmă de câtre
domnie satul Plopeşti pe Trotuş pe care îl avea cumpărat de la Balea Plopăscu l . Acest
sat este dăruit, la 31 decembrie 1 5 1 8 , mănăstirii Tazlău. În acelaşi an , 1 5 1 8 , postelnicul
face u rmătoarea donaţie mănăsti rii Neamţ: satul u nde a fost casa lui Oancă , cu moară
pe Cracă u , o măn ăstire a Turbatul u i ce se nu meşte Brusturi şi mai multe obiecte
bisericeşti . La 1 0 decembrie 1 5 1 6 Drag hena, soţia postelnicului Şarpe , primeşte
împreună cu sora sa Fetina stăpânirea mai mu ltor sate : Oneşti la Prut, Câsligen i ,
Vlădeni pe Si ret, jumătate d i n satu l Lol uşa p e Berheci l a Zeleti n , o pătri me d i n Boţeşti
la Prut.
E l apare în sfatu l domnesc al lui Ştefan căci în timpul lui Bogdan v.v. care în vara
a n u l u i 1 5 1 2 îl trimite pe acesta şi pe Lucaci tălmaci la Sigismund regele Polon i e i .
Sol ia a avut drept scop obţinerea câtorva mori de p e pământul regal pentru cetatea
Saraca , l âng ă care se afl a u , pentru hrană 60 . Ei au avut împreu n ă o fi ică , Maria ,
căsătorită cu G l ăvan mare vistiernic61 • U rmaşii Mariei şi l u i Glăvan s u nt: Teodosia şi
Petre Carnea care vinpeau la 8 noiembrie 1 557 o treime d in satul Bârleşti . Această
fiică a l u i G lăvan , Todosi a , a fost soţia l u i Dan hatman cu care a avut doi cop i i : Drag na
căsătorită cu Teodor D racsin cu care a avut pe An uşca , Zosin vistiernicel şi Teodosia
căsătorită cu D u m itru u ricar62 ; cealaltă fiică a lor Nastasia a fost căsătorită cu Drăgan
Ciolpan cu care a avut pe D u mitru Ciolpan 6 3.
Persoan a l u i Dan hatman este controversată şi puţin cunoscută , şti m că el a
ocupat mai m u lte funcţi i în ierarhia ţări i : mare vistiernic, 1 7 sepembrie 1 545 - 1 martie
1 546; între 21 apri li e 1 546 ş i 1 2 martie 1 550 a fost pribeag în Poloni a , după care
revi ne în funcţie odată cu Alexandru Lă puşneanu ; 29 iulie 1 553 - 1 554 , h atma n ; 1 554
- 1 2 mai 1 555 şi portar de Suceava în 1 555. Datorită în rudirii cu familia vornicu l u i
Oa nă , Dan hatman face importante d a n ii mănăstirii Humor ceea c e î l face p e egumenul
Eftimie, aj u n s episcop de Rădăuţi , să-I declare "nou ctitor şi închinător a l troiţei" . Acum
la mănăsti rea H u mor se întâmplă u n fenomen mai puţi r) cunoscut; o parte a frescei
este ştearsă pentru a-1 picta pe Dan , care după 1 555, se călugăreşte aici sub n u mele
de Da n i il. Mai târziu în anul 1 587 fiica sa D ragna "a plecat d in ţara noastră la Brăila"64.
59. D . R. H . ,A, voi . 1 1 , p. 1 4 1 .
60. Catalogul documentelor moldovenesti din Directia Arhivelor Centrale, Supliment 1 { 1 403-
1 700) , Bucureşti , 1 975, p. 55.
6 1 . D . I . R . , A , XVI/2 , Ed . Academiei, Bucureşti , 1 95 1 , p. 7 1 -7 2 .
62 . 1 bidem, XVI/4 , 1 952 , p. 2 3 3 .
63 . 1 bidem, XVI I/4 , 1 954 , p. 254 .
64 . 1 bidem, XVI/3 , 1 95 1 , p . 368 .
Anal izând evolutia unor mari fa milii boiereşti în secolele al XV-XVI-lea , surprindem
rea lizarea treptată a unor mari clan u ri nobi liare care începând cu secolu l al XVI I-lea
au căpătat o pondere tot mai mare în viata politică a Moldove i . in ciuda d reptu l u i pe
care îl avea domnia, de a controla căsători ile boierilor, ea n u a putut împiedica aparitia
acestor cla n u ri bazate pe legături matrimoniale. Până aici a m tratat câteva fam i l i i
boiereşti care au avut o pondere însemnată î n timpul lui Alexandru cel Bun şi a urmaşilor
săi până la domnia lui Alexandru Lăpuşneanu .
L E S G RANDS FAM I LLES D E BOYARDS DAN S LA M O L DAVI E

RES U M E
L ' auteur presente , dans la premiere partie d e son article , quelques problemes
vis-a-vis d'origine et le moyen d'organisation d'aristocratie de Moldavie, partant des
no mbreuses hypotheses emettent d'istori q u e s , par exem p l e : D i m itrie Cante m i r,
Consta nti n G i u rescu , P. P. Panaitescu etc.
Dans la deuxieme partie de l'etude l'auteur s'occupe d'organisation des g rands
clans de boyards qu i jouent un râie plus i mportant dans la vie politique commenr;;a nt
du deuxieme m oitie de XVI - e siecle.
L'aute u r trate de nombreuses fam i lles des boyards moldaves, XX q uatre d'elles
sant g ru pees a utour d'Oană. 11 vornic 11 de Suceava , Cazma Şarpe, Hărma n , 11pârcălab11
de Cetatea Albă et Dan llhatmanll de Suceava qui comenr;;a nt avec de regne d'Aiexandru
cel B u n et jusqu'au Alexandru Lăpuşneanu ils ont eu une g rande i mportance dans les
structures de d i rection du Moldavie. Parmi des q u a tre fam i l les mentionnees ils sant
des relations m atri moniales, qui ont dan ne successeurs attestes dans les documents
jusqu'a la fin de XVI I I-e siecle.
Mari fam i l i i boiereşti in Moldova 37
OANĂ
VORNIC DE SUCEAVA
, 4 0 1 - 1 4 28
00
LAZĂR
1 426- 1 4 56
COSTEA
1
1 428- 1 4 4 5
1
STANCIU
1 428- 1 4 79
00 00 00
? ? ?
�
SIMA
PĂHĂR.NICEL
ANA
00
OANĂ
1
1 527
ISAC
1 �7
NASTASIA
1�7
MARICA
1 �7
TUDOSA
1 527
MAGDALINA
1 527
1 4 90
Anexa 1
ŞANDRU COMISUL
!
CIO Io'IN
NUMIT ŞI
OANĂ
CIOPLAN BĂ TRĂNUL
VORNIC DE SUCEAVA
COSTEA
1
1 4 28-1445
00
?
NASTEA TOMA ILCA

1 4 90 PĂHĂRNICEL 1 4 90
00 1490 00
HRĂMAN 00 ?
1 1
MARINA
SORCA
00 00
? ?
1 1 1 t
"'
DRAGA MARINA ŞTEFUL FETINA PETRU BAICO BOGDAN
00 00 00 00 00 00 00
? ? •?
,
COZMA M IHAIL . IOANAŞ STANA
00
1
ŞARPE RUGAŞ IEVICI
1
1
PETRE
CORNEA
. TEODOSIA
00
MATIAŞ
STOLNIC
TOADER
DIAC
OLENA SOFICA
1 572 DAN
HATMAN
1 554 - 1 555
1 1
1
DRAGNA NASTASIA
00 00
TEODOR DRACSIN DRĂGAN CIOLPAN
ANUŞCA DUMITRU CIOLPAN

1 58 7
00
Anexa 2
COSTEA
,
"'
1
I L CA
,
"'
1
MARINA
,
"'
OOOCHlA SOFRONIA G AF TA PARASCA TUDORA STANCA OL E \JCA

"'
, ,, , , , ,
"' "' "' "' "' "'
1 1
x·� �l
1
o oJ
CHIA J
GR ACA IOAN
HEARETIC
CONDREA NAST€A
DOCHIA MICA UCEA I LE Ş SAMOIL IONAŞCO HIUP I GN.AT TÂNASA

ALEXA
A'hexa 3
"''
1
? OŢEL
PÂRCĂLAB
~
CX>
?
HĂRMAN TOAD ER ANUŞCA

1 1
IACOB CÂRSTINA
1
CX> CX> CX> CX> CX>
NASTEA? ? ? ? ?
Anexa 4
Pol itica matri monială a l u i Ştefan cel M a re
de J ean Ci ută
E poca l u i Ştefan cel Mare este îndeobşte cunoscută în istoriog rafia noastră cu
multi ple semnificaţii . Au fost şi continuă a fi studiate evenimentele şi mutaţiile produse
în cei 47 de ani ai domniei marelui voievod şi domn sub unghi uri diferite de vederi .
Poate mai puţin abordată a fost politica matri monială folosită de Ştefan cel Mare nu
din i nterese erotice mesch i n e , cum s-ar putea crede la pri ma vedere , ci o pol itică abil
folosită şi pe această cale în folosul Ţării Moldove i .
Cu prilej u l comemorării a 5 0 0 de ani de la moartea lui Alexandru - fiu l cel mai mare
al domn itorul u i (mort la 26 i ulie 1 496) , încercăm o astfel de prezentare privind i ntenţii le ,
scopuri l e şi fin a litatea urtnărite d e Ştefan cel Mare , prin politica matrimonială pertinent
promovată .
Se cunoaşte faptul că , voievozii Moldove i , spre sfârşitul secolu l u i al XIV-lea şi în
prim a j u mătate a secolu lu i următor îşi căutau miresele la curtea poiană, fie că era
vorba de un voievod de talia l u i Alexandru cel B u n , fie că e vorba de u rmaşii atât de
neînsemnaţi ai acestuia. Fenomenul nu se producea întâmplător, căci în ti mp ce Polonia
nu era capabilă să transforme suzeranitatea ei într-o stăpânire efectivă , U ngaria dispune
de alte posibilităţi mil itare şi existau condiţii politice care ar fi putut duce la transformarea
legătu rilor de vasal itate di ntre Moldova şi Ungaria într-o stăpânire politică efectivă .
Datorită acestor împrej u rări , domn ii moldoveni au căutat alianta sau suzera n itatea
poiană , care avea darul să contracareze tendi nţele anexioniste ale re 9 i m u l u i mag h iar,
fără ca suzeranitatea poiană să devină apăsătoare pentru Moldova . In acest context
istoric Ştefan cel Mare a chibzuit îndelung asu pra posibilităţi lor de atragere a u nor
aliaţi . U n a din că ile folosite frecvent în Evul Mediu şi începutul epocii moderne pentru
stabilirea u nor relaţii de colaborare a fost şi calea matrimonială (a căsătoriilor) . La
numai 6 ani după preluarea domniei , Ştefan cel Mare celebra ctăsători a , la 5 iunie
1 463, în Cetatea Sucevi i , cu ucrai neanca Evdochi a , sora cneazul u i S i mion Olelcovici
al Kievu l u i . Actul înfă ptuit a presupus dese schimbări de soli i între Suceava şi Kiev,
care se afla sub stăpânirea poian ă , încât acţiunea intreprinsă trebuie apreciată ca pe
o pol itică de întărire a legăturilor cu Poloni a , stavilă i nfl uenţei maghiare şi otomane . La
bucuria n u nţii din vara anului 1 463, se adăuga alta , la începutu l a n u l u i 1 464 , când în
aprilie se năştea pri m u l copil al Mare l u i domn şi voievod - ALEXAN D R U - cel care din
1 483 (la 20 de ani) rezida la Bacă u , ajutor al tatălui său pentru administrarea şi apărarea
Ţării de J os a Moldovei . U rmare a mariaj u l u i cu Evdochia , H oti n u l , cedat de Petru
Aran polon i lor, revenea in 1 464 , la trupul Moldove i . Un pri m succes politic determinat
de cel matri monia l . Bucuriile se împletesc însă şi cu necazuri l e . La 4 noiembrie 1 465,
odată cu victoria şi cucerirea C h i l iei prin înlătu rarea garnizoanei maghiare , doamna
Oltea - mama lui Ştefan cel Mare - se sti ngea d in viaţă , înmormâ ntată l a M ă năstirea
Probota , reclădită de Petru Rareş . La sfârşitul anului 1 465 sau la începutul lui 1 466 se
năştea cel de-al doilea copil al Mare l u i Domn - Elena sau Olena, după cum s-a mai
născut şi cel de-al treilea - Petru - pentru ca , în 1 467, mama lui Alexa ndru - Evdochia
40 Jean C i ută
de Kiev - să fi încetat din viaţă , îng ropată la Biserica M i răuţi şi nu Probota cum se
credea , descoperire făcută de M i rcea Mate i . E ra a n u l de înfruntări cu trufaşul rege
Mateiaş al Ung a rie i , la Baia şi victoria răsu nătoare obţi n ută de Ştefa n . La sfârşitul
dece n i u l u i VI I a l secolu l u i al XV-lea neg ustori i genovezi şi veneţieni deţi neau poziţi i
economice ava nsate la G u rile Dunări i . Cetăţi le Caffa şi Mangopul erau expresia întăririi
acelor poziţi i . Marele Ştefan socotea legătu rile cu negustori i italieni ca fi ind vitale
dezvoltă rii porturilor C h i l i a ş i Cetatea Albă şi odată cu acestea întărirea puterii
economice a Ţări i Moldove i . I n spiritul intereselor u rmărite, în anul 1 47 1 , Ştefan s-a
recăsătorit cu M a ria genoveza din Cetatea Mangopul u i . Î n noiembrie 1 473, la C u rsul
Apei la lalomiţa , Ştefan obţi ne victoria impotriva lui Radu cel Frumos , domn u l muntean
aliat turcilor, pătrunde în Cetatea Dâmboviţei, ia în captivitate pe soţia acestuia împreună
··
cu fii ca mai m a re - Maria - Voich iţa - şi le aduce în Cetatea Sucevi i . An u l următor,
1 474 , a fost a n u l pregătitor al celei mai mari înfru ntări şi prima de acest fel cu inamicul
nr. 1 - I m peri u l Otoman - finalizat cu victoria de anverg u ră de la 10 ianuarie 1 475, de
la Vasl u i . Ştefan şi-a strâns C u rtea la Vas l u i , unde primea sol i i l e , fi ind înconj u rat de
oastea cea mare a Moldovei . Acolo se afl a şi soţia sa - Maria de Mangop - fi u l cel mai
mare - ALEXAN D RU - ( 1 1 ani), fi ica , Elena (Oiena) . Captivele de la Radu cel Fru mos
(soţia acestu ia şi fi ica - M aria - Voich iţa) au fost lăsate la Suceava pentru o mai mare
sigura nţă . Maria-Voichiţa este descrisă de cronicar, ca fiind "o copilă de 1 6 a n i , era o
frum useţe d u mnezeiască , cu ochi i mari neg ri şi un obraz cu lini i delicate şi nas fi n".
Î ntre tim p se consumaseră l u ptele de la Vaslui ( 1 475), Războieni sau Valea Albă ( 1 476) ,
totuşi forţa otomană rămânea în plină afirmare . Odată cu victoriile veneau şi necazurile
de familie ale Marelui Dom n . La 1 9 noiembrie 1 476, mu rea doamna Maria de Mangop,
cea de a doua soţie a lui Ştefan cel Mare . Celi batu l domnulu i n-a ţinut decât doi ani ,
când în 1 47 8, cu puţin înai nte de împlinirea majoratul u i Mariei - Voich iţa , Ştefan s-a
căsătorit cu aceasta. Acelaşi cron icar o descrie - " . . . Şi era de sânge (românesc n . ns . )
şi de viţă înaltă şi acum încă este doamna lu i Ştefan Voievod . . . " .
Desele i ntervenţii a l e l u i Ştefan cel Mare î n Ţara Românească ( M u ntenia) după
în lătu rarea şi a l u i Laiotă Basarab şi a lui Vlad Căl ugărul ( 1 483) şi stimu lat de succesu l
antiotoman a l bănăţea nu lu i Pavel din 1 479, de la C â m p u l Pâ i n i i , ajutat şi de Ştefan
Bathory - voievodu l Transilvaniei , prefigurează ideea u n ităţii rom â neşti . Ştefan cel
Mare fol osea pentru pri m a dată în u nele docu mente externe formula: "domn a toată
Ţara Moldovlahiei", formulă care ne îndreptăţeşte a considera prezenţa pentru pri ma
dată , în plan politic, a unei conştii nţe de neam românesc unitare .
În l u ptele a ntiotomane purtate de Ştefan cel Mare, sprij i n u l acordat de Polon ia şi
U ng a ria erau doa r paleative . Strategul domn - Ştefan cel Mare - întrezărea u n nou
eventual aliat în Marele Cnezat al Moscovei , care se ridica de la răsărit. Î n acest scop
şi în u rma unor s uccesive d i l igenţe , la care s-a adăugat şi bunăvoinţa regel u i polon , la
începutul a n u l u i 1-480 , Ştefan căsoreşte pe fiica sa Elena (Oiena) de 1 5 ani , cu lvan
Vasil ievici , fi ul cneazului lvan al I I I-lea al Moscovei . O nouă orientare politică promovată
de m a rele dom şi voievod pe cale matrimonială. Dar fiica dom n u l u i Elena (Oiena) nu
a fost .călăuzită de noroc. Departe de ţară a căzut victima intrigilor de curte împreună
cu fiu l său D i m itrie întemniţaţi de ţari na Sofi a , care a impus la tronu l Moscovei pe u n
al t fi u , rezultat d i n altă căsătorie . Măsura întreprinsă de Ştefan privind căsătoria fiicei
Elena cu fiu l taru l u i Moscovei se inscria însă pe l i nia unei l argi viziuni politice a domnului
Moldove i .
Politica matrimonială a l u i Ştefan cel Mare 41
1 483 - pacea încheiată c u turcii d e către Ungaria l u i Matei Corvin şi pierderea, in

1 484 , a C h i l iei şi Cetăţii Albe , au determi nat pe Ştefan să depună P..e rsonal , la 1 5
septembrie 1 485, omag iu de vasalitate regelui palon , Cazimir al IV-lea . I n noile condiţii
create Ştefan continuă promovarea de relaţi i politice bazate pa matri moniat. F i u l
dom n u l u i - ALEXAN DRU - rezident din 1 483 î n Bacău - s-a căsătorit c u Elena - fiica
voievodului Transilvaniei - Bartolomeu Dragfi , din neamul Dragoşeştilor maramureşeni.
Se real iza astfel un cuplu interromânesc, care coroborat şi cu căsătoria l u i Ştefan cu
Maria - Voichiţa - mu nteanca - ne oferă măsura strădanii lor marelui domn de a fi întărit
legătu rile frăţeşti şi pe cale matri monială . Cu Maria - Voichiţa , Ştefan va fi avut trei
copii : Bogda n-Vlad , cel care avea să moştenească scaunul tată l u i său sub numele de
Bogdan cel Orb sau Chior (o defecţiune la un ochi afi rmă C . C . G i u rescu) şi două
fete : Ana , care a murit în anul 1 499 şi Maria , care s-a stins din viaţă în anul 1 5 1 8 .
Când în 1 49� Ioan Albert - noul rege al Poloniei , a încheiat şi el pacea cu tu rci i ,
siste m u l de a l i a nţe a nti otoman s-a destrămat. Ştefan se vede nevoit s ă accepte
suzeran itatea otomană , ieşind d in suzera n itatea poiană d upă victoria d i n Codri i
Cosmi nul u i , di n 1 497. Î ntre timp însă , în 1 496 acum 500 d e ani , fiul său ALEXAN DRU
a încetat d i n viaţă , în condiţii mai puţin elucidate de istoriog rafia noastră . Î n pisania
pusă chiar de domnul Ştefa n , la biserica din Războieni sau Va lea Albă , în aminti rea
viteji lor morţi în l u pta de la 26 iulie 1 476 , se indică prezenţa certă a fiu l u i ALEXAN D R U :
" . . . Şi n o i Ştefan Voievod cu fiu l nostru ALEXAN DRU (subl . n s . ) ieşit-am înai ntea lor
(turci lor n . n s . ) şi am bătut cu dânşii mare război şi cu îngăd uirea l u i Dumnezeu
fosta-am biru iţi de către păgâ n i . . . ". Sesizăm o coincidenţă cronolog ică semn ificativă
de lu n ă şi zi: 26 iulie 1 476 - Războieni - bătălia la care ALEXAN DR U participase
alături de tatăl său şi 26 i u l i e , anul 1 496 , data morţii lui ALEXAN DRU şi îng roparea l u i
la Mănăstirea Bistriţa , alătu ri de străbunicul s ă u - Alexandru c e l Bun .
l ată , aşadar, la împlinirea celor 500 de ani de la moartea l u i ALEXAN DRU - fi u l l u i
Ştefan cel Mare - care a ctitorit, la Bacău , curţile domneşti şi biserica c u hramul "Precista
Maria", o punere în evidenţă a politicii matrimoniale de care Ştefan cel Mare a dat
dovadă cu înţelepciune spre binele şi folosul Ţări i Moldovei , se impune cu acu itate .
Promovând o politică matri monială suplă, Ştefan cel Mare , a urmărit binele ţării prin
binele său . Este g reu de înţeles că marele domn şi voievod n-ar fi avut posibilităţile
căsătorie i nterne, iar dacă a recurs ş i la căsători i dinafară , acestea le-a făcut numai şi
numai din raţi u n i pol itice . Semnificativ rămâ.ne şi faptu l că , domn ul a ţinut ca să-i
urmeze în scaun fi ul provenit din ambii pări nţi români pentru a nu fi pericl itat moştenirea
Ţări i Moldovei - Bogdan al I I I-lea .
C i rc u l atia monetară d i n zona de sud-est
a Moldovei in epoca med ieval ă
d e Alexandru Artimon
Cercetări le a rheologice , descoperiri le întâmplătoare scot la l u m i n ă val ori de

patrimoniu care contribuie la cunoaşterea mai în profunzime a istoriei poporului român .
C u m e şi firesc, între aceste valori sunt tezau rele moneta re , dar şi monedele
i ndivid u le care aduc contri buţii la datarea u nor complexe de locui re , a ci rcu l aţiei
moneta re într-o anumită .p erioadă istorică .
i n lucrarea de fată ne referi m la circulaţia monetară în epoca medievală în zona
de sud-vest a Moldove i .
i ntre cele mai vechi descoperiri de monede medievale sunt cele două tezaure
găsite la Prăjeşti , comuna Traian , judeţu l Bacă u .
De fapt, după aprecierea u n u i mare n u mismat şi ne referim la Octavian l l iescu ,
este vorba de u n sing ur tezau r monetar. Acesta a fost găsit în toamna a n u l u i 1 964 , pe
dealu l "Coasta Viei", situat la est de satul Prăjeşti şi la vest de satul Bogdăneşti , ambele
local ităţi în actuala comună Traian din judeţu l Bacă u . El este format din patru monede
bizanti ne de a u r, 52 monede tără reşti de argi nt şi două bucăţi lingouri de argint1 .
Monedele de aur au fost emise pentru I mperiu l Bizantin de N iceea de Ioan al I I I
lea D u cas Vatatzes ( 1 222- 1 254) . Cea mai valoroasă di ntre piese , care are o g re utate
de 4 ,26 g şi diametru de 24 m m , îl reprezi ntă exemplarul inventariat cu n r. 25875 , o
emisiune cu semn distinctiv pe revers (reprezentând pe I s u s Cristos tronând), având
în câmpul drept o cruce formată din patru globule.
i n cadrul tezaurul u i , de un i nteres deosebit se consideră a fi cele 52 monede de
arg i nt, direh mi a i Hoardei de Aur şi i mitaţi ile lor. Din analiza întreprinsă de s pecialişti ar
reieşi că monedele a u fost emise de hanii Hoardei de Aur ( Benke , Manga Ti mur, Tuda
Mang u , Tu la Suga Toktai şi Nagai) în perioada 1 26 1 - 1 300 2 •
Tezaurul descoperit la Prăjeşti are apropiate analog ii cu tezaurele de la Oţeleni
(cam . Delen i , jud. laşi) 3 , Calopăru Uud. Dolj ) 4 , Uzumbair (cam. M . Kogăln icea n u , j u d .
Tulcea)5.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că acest tezaur a fost îngropat, foarte proba b i l ,
la începutul anului 1 300 , c a u rmare a tulburărilor, provocate î n spaţi u l istro-pontic de
război u l civil între hanul uzu rpator Nagai şi hanul legitim Toctai , război încheiat cu
înfrăngerea şi uciderea celui dintâ i .
1 . Octavian l liescu şi Paul Ţarălungă, U n tezaur moneta r de l a sfârşitul secolului al X l i i -

lea descoperit la Prăjeşti (jud . Bacă u ) , in c;arpica, XX I I I/2 , 1 992, p . 247-258.
2 . Ibidem. p. 250-251 .
3 . O . l l iescu . SCN, I I I , 1 960, p. 270-27 1 .
4 . I bidem, p . 2 7 1 .
5: O . l liescu şi G . Simion:RESEE, 2 , 1 964 , p. 2 1 7-228 .
Circulaţia monetară din zona de sud-est a Moldovei in epoca 43
medievală
Pentru secolul al XIV-lea descoperirile de monede sunt extrem de rare . Acest

l ucru nu se explică p ri n faptul că n-au circulat monede , ci datorită faptu lui că cercetările
întreprinse a u fost sporadice şi n u s-au material izat in descoperiri sistematice in zona
de sud-vest a M oldovei .
C u toate acestea este cazul să arătăm că şi in această zonă au circulat primele
emisiuni ale domnilor Moldovei şi ne referim la emisiunile l u i Petru 1 M u şat şi Ştefan
1 Muşat.
Î n cadrul i nvestigatiilor argheologice întreprinse in zona central - estică a Bacă u l u i
s-au identificat multe locuinţe şi cu ptoare de u z casnic s a u de ars o a l e din a doua
j u mătate a secol u l u i al XIV-lea.
Î ntre monedele cele mai vechi găsite in zona cercetată , a m i ntim in prim u l râ n d o
piesă monetară emisă de dom n u l Moldovei Petru M uşat ( 1 375- 1 39 1 ) . Ea a fost
descoperită intr-o l ocu inţă , este d in argi nt cu valoare de un gros şi are pe avers , intre
două cercuri de perl e , legenda: S I M PETRI WO IWO , după care e reprodus un cap de
bour, cu o stea intre coarne şi însoţit in dreapta de o rozetă simbol izând soarele , iar in
stânga de o semi l u n ă . Capul de bou r ţine in bot o floare de crin cu un l ujer lung . Pe
revers , între două cercuri de perle are_legenda: S I MOL DAVI E N S I S , d u pă care este
reprezentat un scut despicat având in primul câmp trei fasci i , iar in a l doilea două flori
de cri n 6 .
Tot in locuinţa di n secţiunea XXX IV s-a descoperit un gros de arg i nt emis de
Ştefan 1 M uşat ( 1 394- 1 399)1.
În veacul al XV-lea circulaţia monetară din Moldova cunoaşte o amploare deosebită
prin numeroasele tezau re şi monede, descoperite pri n cercetări arheologice sistematice
sau pri n descoperiri intâmplătoare , care sunt emisiun i ale domnilor Moldovei sau străine
( U nQUreşti , poloneze , tu rceşti , germa n e , veneţiene etc . )8
I n timpul domniei l ui Alexa ndru cel Bun ( 1 400- 1 432) se constată o circulaţie intensă
a monedelor (groşi , dub l i g roşi şi jumătăţi de groşi) de arg i nt, aramă , bilon�.
Prin cercetările întreprinse in zona Curţii domneşti din Bacău s-au găsit mai m ulte
monede emise de acest dom n . Menţionăm găsirea a două monede de aramă , de ti pul
groş i lor, emise in perioada 1 400- 1 408. U n a din aceste piese monetare este u n g ros
de a ramă ce a re reprezentat pe avers capul de bou r cu o stea cu ci n ci raze intre
coarne, însoţit in dreapta de o sem i lu n ă, iar in stânga de o rozetă , iar pe revers scutu l
despicat avâ n d , in pri m u l câmp trei fasci i , in al doilea flori de cri n 1 0
Celelalte monede e m i s e de Alexa ndru c e l Bun şi găs ite i n secţi u n i l e practicate la
C u rtea domnească di n Bacău sunt dubli g roşi , groşi şi j u mătate de groş i , d in aramă şi
bilon , bătute in perioada 1 4 1 0- 1 43 1 .
U n dublu g ros din bilon a fost găsit în locu inţa din secţiu nea XXX I I , la adâncimea
de 0 , 95 m faţă de n ivel u l actual de călcare. Pe avers , intre două cercuri de perl e ,
moneda are legenda : M O N E ALEXAN D R I , după care este reprodu � u n c a p de bour
6 . Al. Artimori şi 1. M itrea , Asezarea medievală din secolele XIV-XV de la Curtea

domnească - Bacă u , î n Carpica, V I I I , 1 976, p. 2 1 7 .
7 . I bidem, p. 26-28.
8 . O . l l i e s c u , Mo neda in R o mâ n ia , Buc. , 1 97 0 , p. 48-49 .
9 . I bidem, p . 26-28.
1 0 . Al . Artimon şi 1. M itrea , op. cit . , p. 2 1 7 .
cu coa rnele mari , având vârfu rile aduse înăuntru şi apropiate : urech ile s u nt mari de
formă romboidală, iar între coarne are o stea cu cinci raze . Capul de bou r este însoţit
în dreapta de o sem i l u n ă , iar în stânga de o rozetă . Reversul monedei cuprinde între
două cercu ri legenda : WD . M OLDAV I E N S I S , d u pă care este reprezentat un scut
despicat, având în pri m u l câmp trei fascii iar în câmpul al doilea cinci flori de cri n .
Deasupra scutu l u i d e p e revers este reprezentat u n cap d e bour1 1 .
O monedă G U valoarea d e o j umătate d e gros , emisiune de la Alexandru cel B u n
d i n perioada 1 4 1 0- 1 43 1 a fost găsită î n locuinţa d in secţi u nea XXXI I .
Celelalte monede de la Alexandru cel Bun (două piese de tipul g roşilor şi alte
două de tipul j umătăţilor de g roşi ) au fost găsite în locuinţa d in secţi unea XVI 1 2 .
Tot la Bacă u , dar în a ltă zonă a vetrei vechi a oraşului şi ne referim la perimetru l
u nde se află actualmente catedrala Sf. N icolae, s-au descoperit piese monetare emise
în vremea domniei lui Alexandru cel Bun. Menţionăm o piesă monetară de j u mătate
de g ros , d i n aramă, emisă la 1 408.
În cadru cercetărilor întrepri nse în aşezarea u rbană de la Tg . Trotuş s-au găsit şi
emisiu n i monetare de la domnul Moldove i , Alexandru cel Bun. Menţionăm găsirea
unei monede anepigrafice Uumătate de g ros) în cadru l secţiu n i i 1 1 . La fel , în locui nţa
n r. 6 d i n secţi u nea I I I , pe podea s-a găsit o monedă anepigrafă de aramă, emisune a
aceluiaşi voievod 1 3 .
Relevăm găsirea în cadru l locuinţei 2 1 a două monede emise de Alexandru cel
Bun . Un g ros de aramă şi un gros de arg i nt emis între anii 1 4 1 5- 1 4301 4 .
Monede de la acest domn s-au găsit şi în cadrul cercetărilor întreprinse la necropola
de la Tg . Trotuş . Astfe l , la mormântul 83 s-a găsit o monedă de ara m ă , de ti pul celor
de j u m ătate . g ros emisă între a n i i 1 409- 1 4 1 5 . L� fel , la mormântul 70 s-a descoperit
un g ros de a rg i nt emis de Alexa ndru cel B u n . In mormântul 58 s-a descoperit u n
frag ment de la o monedă anepigrafă15.
De la u rmaşii i mediaţi ai l u i Alexandru cel Bun s-au găsit emisi u n i monetare de la
Ştefan al 1 1-lea şi l liaş Voievod .
Menţionăm descoperirea la Bacău-Curtea domnească în cadrul secţiu n i i XV, sub
pavaj , a unei monede emisă de domn ul Moldove i , Ş!efan al l i -lea ( 1 433- 1 447)1 6 . Tot
l a Bacă u , cu pri leju l unor lucrări întrepri nse pe B-dul U n i ri i , în apropierea catedralei Sf.
N i cole s-a descoperit un dublu g ros, emisiune de la acelaşi Ştefan al 1 1-lea Voievod
•
( 1 433- 1 447)17.
Emisiu n i monetare datorate l u i l liiaş Voievod s-au descoperit la Tg . Trotuş , între
care menţionă m un g ros de bronz, ce are .între două cercuri legenda ELIAS WO IWODA,
efnisă în perioada 1 436- 1 442. Î n centru , moneda are reprezentat pe avers un cavaler
1 1 . I bidem. p. 2 1 8 .
1 2 . I bidem, p. 2 1 9 .
1 3 . Al . Artimo n , Orasul medieval Tg. Trotus în lumina datelor istorica-arheologice, în
Carpica, XIV, 1 982, p. 1 04 .
1 4 . l d e m , Descoperirile arheologice de la Tg . Trotus din anii 1 983-1 986 , în Carpica,
XVI I I-XIX, 1 9 87, p. 234.
1 5 . ldem, Noi contributii arheologice privind istoria aşeză rii urbane de la Tg . Trotus, în
Carpica, XVI , 1 984 , p. 1 07-1 08 ; Vezi şi ma nuscrise : Rapoa rte . . .
1 6 . A l Artimon ş i 1 . M itrea , op. cit . , p. 2 1 9 .
1 7 . Al . Artimon, Contributii arheologice la istoria oraşului Bacă u , în Carpica, XI I I , p. 2 0 .
Circulatia monetară din zona de sud-est a Moldovei în epoca 45
medievală
•
în arm u ră , purtând u n coif cu cap de bour, tinând în mâna stângă o spadă ridicată , iar
pe revers u n scut având in câmp o fig u ră ce pare a fi alcătuită din două potcoave cu
gura in jos , iar deasupra acestei figuri o cruce cu bratele egale18.
O altă monedă , emisiune a acelu iaşi voievod a fost descoperită la mormântul 61
din necropola de la Tg . Trotuş şi este de tipul g ros , de arg i nt, emisă intre anii 1 432-
1 433. Moneda are pe avers u n cap de bour cu o stea intre coarne , la d reapta rozeta
şi la stânga semil u n a . Legenda între două cercuri: EL IAS WO IWODA. Pe revers
legenda : EL IAS WO IWODA. in mu loc un scut despicat având în stânga trei bare
oprizontale i negale, iar în dreapta cinci flori de cri n . Scutul este timbrat cu u n cap de
bour. La dreapta scutul u i o siglă19•
Din vremea l u i Ştefan cel Mare s-a găsit o monedă de tipul g ros de ara m ă , in vatra
actu a l u l u i sat Tg . Trotuş , in a n u l 1 98 5 . P iesa a re pe avers legenda M O N ETA
MOLDAVIAE intre două cercuri de perle. in centru capul de bour cu �teaua intre
coarne, la dreapta rozeta , la stânga semiluna.
Pe revers STE FAN U S VOI EVODA intre două cercuri de perle. in centru scut cu
cruce dublă. Moneda a fost emisă in perioada 1 480- 1 504 20 . .
in afara acestor emisiuni interne, in zona de care ne ocupăm , s-au găsit şi monede
străine care ci rcu lau in secolu l al XV-lea in Moldova .
Una din cele mai i nteresante piese monetare din această vreme a fost descoperită
la Tg . Trotuş şi este un şiling emis de Henri Reuss , conte de Planen între a n i i 1 469-
1 470 , pentru Ord i n u l Teutonic2 1 . Moneda are pe revers legenda între două cercuri
perlate : M(AG I ST) ( H E N RI C ) US PR. in câmp scutul Maestru l u i Ord i n u l u i . Pe revers ,
legenda intre două cercuri perlate : M O N (ETA) D N ORU M PRV. in câm p , scutu l
Ord i n u l u i Teutonic.
Î rfsecol u l al XV-lea , in zona de sud-vest a Moldovei se observă o prezentă masivă
a monedelor u n g u reşti şi mai rar a celor poloneze ş.i tu rceşti . D i n descoperi rile
întreprinse la Bacă u , Trotuş , Fântânele , Adjudul Vechi şi în alte zone s u nt identificate
n u meroase monede emise de Matei Corvin ( 1 458� 1 490) şi mai ales dinari , dar ş i de la
urmaşul lui Wladislav al l i-lea ( 1 490- 1 5 1 6) .
Elocvent i n această directie este tezaurul monetar descoperitintâmplător, î n anul
1 976 , în apropierea satului Budeşti , comuna Plopana , j udetul Bacău ş i in cupri nsul
căruia s-au identificat un număr de 764 dinari , emisiu n i de la Matei Corvin , dar şi 308
dinari , emisiuni de la Wladislav 1 1 22 •
Se observă şi prezenta monedelor turceşti şi in primul rând emisiuni din secolu l al
XV-lea de la Baiazid al l i -lea ( 1 48 1 - 1 5 1 2 ) , dar in mai mică măsură , pri n descoperirile
de la Bacă u , Trotuş , Ştefan ce Mare şi în teza urul de la Budeşti .
Î n tezau ru l de la Budeşti s-a identificat şi o piesă moneta ră extrem de ra ră pe
piata Moldovei şi anume este vorba de un dinar emis de Antonio 1 1 Panciera ( 1 402 1 4 1 1 )
pentru Patria rhatul de Aquilea 23 • Moneda are pe avers intre două cercuri de perle
1 8 . ldem, Orasul . . , p. 1 04 .
.
1 9 . ldem, Noi contributii . . , p. 1 1 7 .

.
20. ldem, Descoperirile . . , p . 329.

.
2 1 . ldem, Orasul . . . , p . 1 04 .
2 2 . Al . Artimon şi 1 . M itrea , Un teza u r moneta r din secolele XV-XVI descoperit la Budesti
Piopana, jud . Bacău, in Carpica, X I , 1 979, p. 232-240.
2 3 . Ibidem, p. 240-24 1 .
legenda: ANTO N I U S PAT I ARQA. Î n câmpul monedei stema Patriahului care este for
mată d intr- u n scut împărţit în mod i n egal , în partea superioară a acestuia se află o
bandă în carouri şi în partea inferioară o stea cu şapte raze. Reversul cuprin de între
dau� cercuri cu perle legenda AQ I L E G E N S I S . În câm p , acvila patriarh u l u i .
I n descoperirile d i n Moldova s e m a i cunoaşte o piesă emisă d e Anton ia 1 1 Panciera
în tezaurul de la Băleşti 24 .
În ceea ce priveşte secolu l al XVI-lea, pe baza descoperirilor întreprinse în această
zonă se constată că monedele bătute de voievozii Moldovei sunt în conti n uă creştere .
Între monedele emise de Ştefăniţă Voievod ( 1 5 1 7- 1 527) menţionăm descoperirea la
Bacă u , pe Bulevardul U n i ri i , în zona vech i u l u i cimitir, a unui g ros de ara m ă , emisiune •
de l a acest voievod moldovean 2 5.

De asemenea , la Tg . Trotuş , în cadru l cercetărilor întrepri nse în aşezarea urba n ă ,
au fost descoperite patru monede d e l a Ştefăn iţă Voievod26. Monedele s u nt d e ti p u l
celor c e a u legendă î n dublu cerc de perle: 1 0 ŞTE FAN VO I EVOD G O S P O . Î n centru ,
cap Gle bou r de format robust, stea între coarne, în părţi rozeta din cinci globule ş i
sem i l u n a . Totul î n scut, sti l izat, asimetric . P e revers legenda , la fel î n d u b l u cerc de
perle: ŢARA Z E M L I MOLDAVSKO I . În centru , un scut stilizat, având o cruce patriarhală
cu brate ancorate . Î n părţi , câte o rozetă .
Între emisiunile monetare ale Moldovei secolu l u i al XVI-lea şi care au aparţi nut
voievozilor acestei tă!:'i , n u s-au găsit decăt două piese monetare , emise de Despot
Vodă ( 1 56 1 - 1 563). I n a n i i 1 562- 1 563 el bate dinari de argint aidoma cu cei emişi în
veacul a nterior de către M atei Corvi n , regele U ngariei ( 1 458- 1 490) .
Aceste piese monetare au fost găsite în cadrul tezaurului de la Budeşti-Piopa n a ,
j udeţu l Bacău 2 7 . •
U na dintre piese a re pe avers legenda între două cercuri de perle: 1 562 l dH AN I .

D . G . WAIVODA. Î n centru , scut scartelat, având î n primul cartier trei bare orizontale,
în al doilea o cruce d u b l ă , căreia îl l i pseşte braţu l d in dreapta jos , în al treilea două
capete încoronate , în a l patru lea u n leu rampant. La mijloc, intr-un scut mic, corbu l cu
inel în cioc. Pe revers PATRONV MOLDAVI între două cercuri de perle. Madona cu
văi , şezân d , ţine în d reapta pe I isus H ristos . Î n câ mpul monedei de o parte şi de alta
siglele S - M .
Cealaltă piesă este identică aproape c u c�a descrisă , dar an ul emiterii este 1 563.
- ,te cazul să arătăm că Despot Vodă bate di nari şi taleri , dar şi piese de u n ort de
J i nt.
Î n secolu l a l XVI-lea , in Moldova circulă n u meroase piese monetare polone�e .
emisiuni de la regi i poloni ş l lituanien i , aşa cum au fost descoperite şi în zona de sud
vest a Moldovei , la Bacă u , Tg . Trotuş , Fântânele , Ştefan cel Mare , Măgura , Adj u d u l
Vechi. S u n t emisiuni de la Sigismund 1 , Sigismund 1 1 Aug ust, Sigismund I I I ş i alti emitenţi .
De asemenea a u fost descoperite şi n umeroase monede ungureşti (de valoare
m i că) şi ca r e a u fost e mise de Ludovic 1 1 ( 1 5 1 6- 1 526), Ferd i nand 1 ( 1 526- 1 564) ,
Maxim i l i a n 1 1 ' ( 1 564- 1 576) , Rudolf 1 1 ( 1 576- 1 608) . Majoritatea s u nt d inari foarte mult
24. O . l liescu , Descoperiri monetare în Moldova , în SCN, 1 1 , 1 958, p. 459 .

2 5 . A l . Artimon , Contributii. . . , p . 20.
26. ldem, Orasul . , p . 1 1 3; ldem, Descoperirile . . , p. 323.
. . .
2 7 . Al . Artimon şi 1. M itrea , U n tezaur. , p. 24 1 .

. .
Circulaţia monetară di n zona de sud-est a Moldovei în epoca 47
medievală
depreciaţi ca valoare.
Conti n u ă în secol u l al XVI-lea să circule asprii turceşti emişi de Selim 1 ( 1 5 1 2-
·
1 520), Soliman 1 ( 1 520- 1 566) , Sel i m 1 1 ( 1 566- 1 574) . .
Un exemplar i nteresant este ş i moneda emisă de lvan IV Vasi levici pentru Rusia ,
la 1 584 , u n corek, ce are reprezentat pe a vers ţarul încoronat călare , în dreapta ţinând
sceptru l , cu mâneca mantiei sale flutu rând înapoi . Pe revers , legenda cu n u mele
emitentul u i într-un cerc zi mţat. Această piesă face parte d in tezaurul de la Budeşti28.
O altă monedă care a avut u n rol însemnat în viaţa economică a ţărilor române a
fost ducatu l veneţia n de aur, emis pentru pri ma oară la 1 284. Dâtorită calităţi i sale
i ntrinseca excepţionale - aur de 24 carate , g reutate constantă de 3,55 g rame, ducatu l
veneţian , deven it ţechi n de la 1 535 , a rămas moneda forte a întregului bazin răsăritean
al M ă rii Mediteraniene şi în Levant. Î n Moldova , a pătruns pe dru m u rile de comerţ cu
Orientu l , şi e numit in docu mente zlotul tătăresc. Denumirea aceasta li s-a acordat
datorită proven ienţei lor, întrucât erau aduşi în Moldova de către negustorii care veneau
din Hanatul Hoan;lei de Aur.
Î n zona de sud-vest a Moldove i , în u rma u nor sistematice cercetări arheolog i ce
întrepri nse la o aşeza re sătească , şi în cadru l căreia s-a descoperit ş i o cu rte
boierească , a fost descoperit un tezaur monetar de aur, format d in 42 piese , în g reutate
totală de 1 46 grame şi cu un titlu al auru l u i de 983%. Aceste monede sunt ducaţi
veneţieni de a u r (ţech i n i nu miţi de la 1 535), şi care au fost descoperiţi în comuna
Ştefan cel Mare, intre satele G utinaş şi Rădean a , în apropierea municipiu l u i Oneşti , la
locul "La Silişte".
Monedele au fost emise de dogii veneţieni din veacu rile XVI-XVI I : Lorenzo Pri u l i
( 1 556- 1 559) - 2 buc. ; Gerolamo Priu li ( 1 5�9- 1 567) - 1 buc. ; Alois Mocenigo 1 ( 1 570-
1 577) - 4 buc. ; Sebastiano Venier ( 1 577- 1 578) - 1 buc. ; N i colo da Pante ( 1 578- 1 585)
- 3 buc. ; Pascale G igogona ( 1 585- 1 595) - 9 buc. ; Marina Grimani ( 1 595- 1 606) - 1 3
buc. ; Leonardo Donato ( 1 606- 1 6 1 2 ) - 2 buc. ; Giova n i Bembo ( 1 6 1 5- 1 6 1 8) ; Antonio
Pri u l i ( 1 6 1 8- 1 623) - 2 buc. ; Francesco Erizzo ( 1 63 1 - 1 646) - 5 buc. 29.
Î n secolul al XVI I-lea continuă să circule numeroase monede polo,neze , ungureşti ,
tu rceşti , suedeze . Î ntre piesele mai im portante găsite în zona de sud-vest a Mo.l dove i ,
menţionă m tezaurul format d i n cin ci taleri ola ndezi de arg i nt, găsiţi în satul Prăjejşti ,
cam . Traia n , j u d. Bacă u , cu prilej u l l ucrărilor agricole din primăvara a n u l u i 1 960.
Talerul danez emis pentru prima oară în 1 575, era o monedă mare cu u n diametru
de 40 mm şi 'cântărea 28,50 g. Pe avers avea un cavaler în picioare , susţin â n d un
scut î n câmpul căru ia era u n leu ridicat în două labe , iar pe revers , er a reprezentat
acelaşi le u , având aceeaşi atitudine.
Ta ierii descoperiţi la Prăjeşti , datează d in secolu l al XVI I -lea şi au fost emişi pentru
oraşele: Zwo!len (1 buc. la 1 666) , Deventer (1 buc. la 1 664) , Campen (2 buc. l a 1 6 . . .
ş i 1 648) ş Utrecht ( 1 buc. l a 1 645) 3 0 . .
Î ntre piesele monetare mai i mportante , din secolu l al XVI I-lea, menţionăm găsirea
la Tg . Trotuş , în aşezarea urba n ă , a două monede emise pentru Republica Rag usa ,
28. Ibidem, p. 242 .

29. Al . Artinion , U n teza ur moneta r de a ur d i n secolele XVI-XVI I d es co perit in comuna
Stefa n cel Mare (jud . Bacă u ) , i n Carpica, XI I , 1 980, p. 2 1 5-228.
30. Marilena Florescu şi Viorel Căpita n u , în Arhe_ologia Moldo vei, V I . •
de tipul g rosseto, din care una a re i mprimat pe ea anul 1 649 3 1 .

O interesantă monedă a fost descoperită l a Tg . Trotuş , l a u n mormânt, de tipul
g ros de arg i nt, em isă la a n u l 1 606, de Ştefan Bocskai , pentru Transilvania 32 . La fel şi
moneda cu valoarea de u n gros ş i j umătate , emisă la anul 1 626 de Gustav Adolf,
pentru oraşul Rig a , găsită la mormântu l 44 din cadrul n ecropolei de la Tg . Trotuş .
Î n cadrul descoperiri lor d i n secolul al XVI I-lea , n e referim la o piesă rară , găsită l a
Clej a ş i făcând parte componentă dintr-un tezaur33 . Piesa monetară emisă pentru
oraşul Emden de Ferdinand I I I ( 1 637 - 1 657) este un achtwinting , valorând 28 de sturer,
aşa cum i ndică cifra de 28 de pe ambele feţe a monedei . Moneda are un dia metru de
39 mm şi o g reutate de 1 9 ,85 g. Oraşul Emden pentru care a fost emisă moneda era
un oraş i m perial l i ber care avea printre alte privi legii şi pe cel de a bate monede
proprii 34 .
În secolu l al XVI I I-lea, la fel c a î n toată Moldova , şi î n zona ei de sud-vest circulă
numeroase monede străine (austriece , olandeze , turceşti ,.raguzane şi emisi uni ruseşti
bătute la Sadagu ra în perioada 1 77 1 - 1 77 4 ) .
Î ntre tezau rele găsite î n această parte a Moldove i , c u piese monetare d i n secol ul
al XVI I I -lea le menţionăm pe cele de la Cleja 3 5 (53 de monede tu rceşti de ti pul guruşi ,
zoltta , i rm i l i k , onlyk) , emisi u n i de la sultan ii M ustata 11 ( 1 695- 1 703) , Ahmed I I I ( 1 703-
1 730) , Ma homed 1 ( 1 730- 1 754) şi Abdul Hamid ( 1 774- 1 789) , Copăceşti 36 (33 de
monede turceşti de la Mahmud 1 şi Mustata I I I şi u n ducat de arg i nt emis la 1 763
pentru Raguza-Dalmaţia ), M-rea Caşin 3 7 (43 de monede turceşti , emisiuni de la Ahmed
I I I , Mahmud 1, Osman I I I şi M ustata I I I ) şi D răgeşti 38 ( 1 26 de monede turceşti de argi nt,
emisiuni de la s ultanii Abdu l Hamid 1 ( 1774- 1 789) şi Seli m I I I ( 1 789- 1 800)).
D i n analiza i ntreprinsă asu pra descoperiri lor monetare din zona de sud-vest a
Moldove i , credem că a reieşit în evidenţă circu laţia monetară d in secolele XI I I-XVI I I ,
og l i ndită în baza descoperirilor sistematice , dar ş i a celor întâmplătoare ş i care ne
oferă o imagine de ansamblu asupra acestu i proces istoric.
Nu încape îndoială aă au fost şi alte tipuri monetare în circulaţie, dar care n-au
fost încă până în prezent descoperite .
I ntensa circulaţie monetară dovedeşte relaţii l e comerciale existente în aceste
vrem u ri între Moldova şi a lte ţări , dar şi i ntensele sch i mburi i nterne, contri buind pri n
aceasta la cunoaşterea mai bine a vieţii social-ecbnomice şi politice a acestei ţări în
secolele X I I I-XVI I I .
3 1 . Al. Artimon , Noi contributii . . . , p. 1 1 O.

32. I bidem, p. 1 1 0 .
33. I bidem .
34. Al . Artimon , Un tezaur monetar din secolele XVI I -XVI I I descoperit la Cleja (jud . Bacău),
în Carpica, V I , 1 97 3- 1 974, p . 1 02 , fig . 1 /1 .
35. I bidem, p . 1 02 şi urm .
36. V. Căpitanu şi C . Buzdugan, U n tezaur de monede turcesti descoperit la Copăcesti
(jud. Vrancea), i n Carpica, 1 1 , 1 969, p. 349-362. ·
37 . Al. Artimon şi C . Eminovici, Tezaurul monetar din secolul al XVI I I -lea descoperit la M .
Casin {jud . Bacău), i n Carpica, IV, 1 97 1 , p. 343-348 .
38. Al. Artimon , Câteva consideratii asupra tezaurului monetar din secolul a l XVI I I-lea
descoperit la D răgesti-Tătăresti Oud . Bacău), in Carpica, V, 1 972, p. 1 8 1 -1 92 .
C i rcul aţia monetară d i n zona de sud-est a Mol dovei în epoca 49
medieva l ă
La circulation monetaire dans la zone de sud-auest de la Moldavie

dans le Moyen Âge
Dans cet a rticle l'auteu r presente les decouvertes moneta i res dans la zone de
S-V de la Moldavie prouvenant des recherches archeolog i q ues ou des decouvertes
fortuite s .
O n mentionne u n tresar monetaire de X I I I - e siecle decouvert en 1 964 a Prăjeşti
"Coasta Viei"( com . Trai a n ) . Le tresar se compose de 4 mon naies byza nti nnes en or,
emissions de Ioan I I I Ducas Vatatzes ( 1 222 - 1 254 ) , 52 mon nais ta rtares emissions
de Beke, Manga Ti m u r, Tuda Mang u , Tu la Buga , Toktai et Nag a i ( 126 1 - 1 300 ) et
deux l i n g ots e n argent.
On mention ne de su ite les monnais de XIV -e siecle decouvertes a Bacău emis
sions de Petru 1 Muşat et Ştefa n 1 M uşat.
Pour l e XV-e siecle on mentionne les decouvertes moneta i res de Bacău et Târgu
Trotuş emissions , d'Aiexa ndru cel Bun ( 1400 - 1 432 ) , Ştefan al l i-lea ( 1 433 - 1 447) ,
l l iaş ( 1 432 - 1 43 3 ) et ( 1 436 - 1 442) et Ştefan cel Mare .
D a n s l a zone mentionnee o n a trouve aussi des mon nais etra ngeres a T ârgu
Trotu ş , Fântânele , Adj u d u l Vechi et Bacă u . On remarqu e le tresar de Bu deşti -Piopana
qui contienne 764 deniers de Matei Corvin et 308 deniers de Vladislav 11-e . U ne mon naie
tres rare de ce tresar est u n deniers , em ission d'Antonio 11-e Panciera ( 1 402 - 1 4 1 1 )
pou r le Patria rcat d'Aq u ilee.
Pour l e XVI -e siecle on a decouvert des monnaies emissions de Ştefă n iţă Voi evod
( 1 517 - 1527) a Bacău et Târg u Trotuş et Despot Vodă (156 1 - 1563) a Budeşti
Plopa n a .
U n e monnaie q u i a eu u n e circulation intense a ete cel l e veneti e n n e . Pendant les
recherches a rcheolog iq u es effectuees a Ştefan cel Mare (dep. de Bacă u ) on a trouve
u n tresar e n or, compose de 42 d ucats venetiennes, emissions des doges : Lorenzo
Pri u l i ( 1 556 - 1 559) , Gerolamo Pri u l i ( 1 559 - 1 567 ) , Alois Mocenigo 1 ( 1 570 - 1 577) ,
Sebasti a n o Ven i e r ( 1 577 - 1 578) , N icolo da Pante ( 1 578 - 1 585) , Pasca le Gigogna
( 1 585 - 1 595) , Marina Grimani ( 1 596 - 1 606) , Leonardo Donato (1606 - 1 612) , Giovan i
Bembo ( 1 615 - 1618) , Antonio Pri u l i ( 1 618 - 1623) , F rancesco E rizzo (1631 - 1 646 ).
Dans les XVI I-e - XVI I I -e siecles on conti nue l a circulation moneta i re emissions
de Polog n e , d'Hongri e , de Transilvanie, de Raguse , d'AIIemag n e , de Rusie , de l ' l m pire
Otoman , des Pays Bas etc. dans la zone de sud-auest de la Moldavi e .
P a r m i les decouvertes des tresors moneta i res de cette periode on mentionne
ce l l es de Clej a ( Bacă u ) , Copăceşti (Vra n cea) , Mănăsti rea Caşin ( Bacă u ) , D răgeşti
Tătărăşti ( Bacă u ) .
E n concl usiori , la circulation moneta i re d a n s cette zone pendant l e s X l l l -e-XVI I I-e
siecles prouve les relations comercialles existentes e ntre l a Moldavie· et les autres
pays , mais aussi les i ntenses enchanges comerci aux i nternes , contri b u a nt a une
meilleur con n a issance de la vie socia l e , economique et politi q u e d u pays .
O n o u ă i poteză asu p ra eti mologiei "Cobâlelor"
de pe S i retu l M ij loci u
de I oan U n g u reanu
În toate domeniile cercetării - şi n u în u ltim u l rând al celei istorice - investigaţia

ştii nţifică se confruntă uneori cu aspecte ce nu permit a fi ocol ite , pentru a nu risca
a bordări u n i l aterale şi incomplete . Şi totuşi , rezultatele demersului ştiinţific pot rămâne
pentru mu ltă vreme cantonate în zona ipoteticu l u i .
Într-o asemenea postură s e prezi ntă şi problema frecvent întâln ită a eti mologiei
"cobâlelor" de pe Siretu l Mijloci u , motiv pentru care ne propunem să o reluăm în cele
ce u rmează .
*
* *
De "cobâlele" de pe Siret s-au ocu pat mu lţi istorici şi lingvişti - necesitate

recla mată şi de relativa abu ndenţă a documentelor medievale ce conţi n o asemenea
formu l ă . Şi dacă cei ce s-au ocupat de etimologia termnen u lu i au aju n s la concluzia
unanimă că acesta semnifică ceea ce în traducere din slava veche "cobâla" înseamnă
"iapă", din păcate şi sensul transferării în toponim a respectivu l u i cuvâ nt se nuanţează
şi se explică de cei mai mulţi prin mediul geografic care ar fi propice creşterii şi dezvoltări i
acestei specii de animale.
Astfel , l a începutul secolu l u i XX, l o[l Bogdan1 consideră cobâlele ca fi ind
"probabil locurile unde se creşteau hergheliile de cai". Cam în acelaşi plan se înscriu
şi concepţiile lui G h . G h i bănescu 2• în ti mp ce M. Costachescu3 , preluând aceleaşi
idei . stabileşte chiar limitele geografice ale acestui "ţinut al iepelor sau al cailor sălbatici ".
Pentru a-şi susţine teoria , el conchide că de ce nu ar fi aşa , atât timp cât Cozi a înseamnă
"ţi n utul caprelor" , iar Tu ria , "ţi n utu l bourilor" .
Cu privi re la acest toponi m , marele fi lolog lorg u I ordan enumeră peste 40 de
denumiri din diferite zone ale ţării cu derivate terminologice din "cobâla" sau ale
traducerii româneşti de "cal" sau "iapă"4 . Ase menea local ităţi purtând nume de: Cobâl a ,
Cobâlea , Cobâ lnea , Cobâlen i , Cobâlci n a , sau Cal u , I a pa etc. au existat sau mai ex
istă în j udeţele Neamţ şi Botoşan i , în Basarabia şi Bucovina de N ord . Chiar dacă
motivaţia fixării toponi m u l u i poate avea o origine diferită , toate se expl ică etimologic
prin acelaşi înţeles , de "iapă " .
l nspirându-se d i n concepţii l e l u i G h . G h i bănescu , învăţătorul Cezar U n cescu
din satul Berb i ncen i , comuna Secu ien i , ju d . Bacă u , realizează o l ucrare pentru grad
1 . 1 o n Bogda n . Documentele l u i Stefa n cel Mare. voi . 1 , B u c u reşti , 1 9 1 3 , p . 2 50

si izvoa d e . voi . I X . l a ş i . 1 9 1 4 , p. I X l V.
2 . G h . G h i ba n es cu . S u rete -
3 . M . Costaches c u , D M I S M . vo i . 1 . p. 1 0 5- 1 06 . 2 7 3 , 4 0 0 . 490-49 1 ; vo l . l l . p. 74-76

4 . 1 o rg u I o rd a n , Topo n i m i e ro m â n ea s că . E d i t u ra Aca d e m ie i RPR, 1 96 3 . p . 54 , 3 2 9
O nouă i poteză. asu pra eti molog iei "Cobâlelor" de pe Siretu l M ij lociu 51
didactic p e care o pub lică î n a n u l 1 934 şi prin care prezi ntă toponi m u l "Cobâla" c a o
expresie a însemnătăţii aceste i reg i u n i ş i a "tradiţiei u nor vremuri de privilegii domneşti",
i a r s u b aspect etimolog i c , prin avântul ce l"ar fi l u at "creşterea cai lor ş i negustori a de
iepe de prăsilă ş i ca i , în această reg i u n e , d u pă l i n i ştirea tătari lor"5 .
În fi n e , u n stu d i u mai elaborat ce aparţine l u i G h . B u rlacu6 , ce porneşte de l a
aceleaşi premise de ordin eti molog i c ca şi a utorii amintiţi , are mai întâi me ritu l de a fi
trasat l i mitele g eog rafice a l e "cobâle lor"7 ş i , în al doilea rân d , de a fi întocmit schiţele
monog rafice pentru cele 39 de aşezări săteşti existente , dispă rute sau i n teg rate în noi
aşezări sau local ităţi cu noi d e n u m i ri , aplicate prin reforme a d m i n i strative ş i asu pra
cărora docu mentele medievale fac refe ri nţă în acest spaţi u geog rafi c . Porn i n d în s ă ,
de la su poziţiile u nor mari savanţi c a Nicolae I orga şi Henri H . Sta h l , acesta constru ieşte
meticulos, d a r nu şi suficient de convingător, o a treia d i me nsiu ne a acestu i teritori u ,
aceea d e Cobâ la - formaţiune prestata l ă .
Făcînd această succintă trecere in revistă a opinii lor c e privesc chesti u n e a î n
cauză , cons i derăm c ă prob lema cobâlelor de p e Siretul Mijlociu necesită o i nvestigaţie
temein ică deoarece , d u pă părerea noastră , răspunsurile date pînă în prezent n u satisfac
pe depl i n , m a i ales în ceea ce priveşte sensul topon i m i e al te rme n u l u i .
Aşada r, care sînt as pectel e c e trebuie încă pros pectate d i ncolo d e tradu cerea
în sine a te rmenului de cobâla = iapă şi a preluării acestuia în topon im faţă de explicaţi ile
ce s-au dat pînă acum? Altfel s p u s , care este sensul etimolog ic a l apl icări i acestu i
termen slav la o reg i u n e g eog rafică relativ înti nsă d i n stânga R â u l u i S i ret?
Pe de a ltă pa rte se i m p u n e a reflecta mai profu nd şi l a teori i l e susţin ute şi
dezvoltate d e diverşi autori ca re , n u n u ma i că identifică eti molog i a termen u l u i "cobâla"
cu natura u nor preocupări umane, de creşterea cai l or, sau cu o zonă propice ş i
specifică pentru dezvoltarea l i beră a acestei s peci i de caba l i n e , dar o con sideră ş i ca
o formaţi une politica-ad m i n istrativă de tip pres tata l . Să încercăm deci , să ne constru i m
propri ile opi n i i vis-a-vis de ce le d o u ă aspecte .
I . Cu privire la sensul eti molog ic ş i topon imie
În u n a din lucrările sale, Alexandru Gonţa8 dezvoltă arg u mentat teoria cu privire
la s l avizarea m u ltor toponime şi h i d ronime d i n spaţi u l extracarpatic românesc, de
5 . Ceza r U ncesc u , Reg i u n ea Cobâ lelor d e la Bacă u , monografi e i sto rică d upă documentele
d i n a i nte si d i n vremea l u i Stefa n cel M a re , B a că u , 1 934 .
6 . G heo rg h e B u rl a c u , Co ntri b u t i i l a c u n o a sterea C o b â l e i d e pe S i retul M i j l o c i u ( Se c . XV
X I X l , Carpica, XV I , B a că u , 1 98 4 , p . 1 5 1 - 1 7 3 ş i Carpica, XVI I , B a că u , 1 9 8 5 , p . 1 2 3- 1 52 .
7 . Area l u l sta b i l i t d e G h . B u rl a c u cores p u n d e î n l i n i i g e n e ra l e c u cel t ra s a t d e n o i p e h a rta
a n exată acestui materi a l , c u excepţia fa pt u l u i că d o m n i a sa îl ext i n d e la N o rd p â n ă la P â râ u l
:
V u l p ă ş eşti i a r l a S u d , p â n ă la P â râ u l Va l e a U l m u l u i (fa pt j ustificat s u b a s pect istoric, d e
s e m n a l a rea a i c i a fostu l u i s a t D u m brăviţa " l a Cobâle" ) , uşoare d e p ă şiri .fi i nd ş i pe u n e l e po rti u n i
d i n E s t ; toate a ceste n e potriviri n u î n s u mează î n s ă , m a i m u l t d e 20- 2 5 d e km pătraţi . D a că
s u b a s pect istoric şi geog rafi c , a cea stă tra s a re cores p u n d e , d e c i , cu foa rte m i c i a ba t e ri ,
exi g e nţelor ştii nţifice, s u b a s pect matematic atri b u i rea unei s u p rafeţe de 1 7 50 km pătraţi acestui
te rito riu este fu n d a me n t a l g reş ită . D e a ceea ve n i m cu corecţia neces a ră pri n c a re preciz ă m
că , a ş a d u pă c u m s e poate m ă s u ra ş i pe h a rtă c u sca ra 1 /2 0 0 . 0 0 0 ( 1 c m =2 k m ; 1 9 c m = 3 8 km
l u n g i me cea 1 0 , 5 k m lăţime med ie = 399 k m pătra t i ) s u p rafata cobâ lelor e s te d e a p rox i ma t i v
400 km pătra ţ i .
8 . AI . 1. Gonţa , Ro l u l C a n c e l a r i e i moldove nesti în s l aviza rea n u m e l o r d e l o c u ri în s e c . X I V
XV I ( o rig i n ea i storică a C o b â l e l o r) , în AliA /, X I V, 1 97 7 , p . 2 6 1 , 2 7 5 .
52 I oan U ng u reanu
către can celari i le domneşti ale evului mediu timpuri u . Î n acest context se poate accepta
ideea că şi străslavul "cobâle" este tot o emanaţie a cancelariei domneşti d i n Moldova .
in ce ne priveşte , am opi n a , mai curând, pentru oiginea mult mai veche a terme n u l u i ,
transmis pe cale oral ă secole de-a rându l , d in generaţie in generaţi e , d in perioada
migraţiei salve (sec. V-VI )9. De altfel , dacă ar fi să acceptăm apriori identificarea
"cobâlelor" cu "Cobâla" - formaţi u n e prestatală şi prefeudală cum a fost sugerată de
u n i i istorici , atunci su ntem indemnati a lua in consideraţie fa ptul că , in caz u l de faţă ,
cancelariile domneşti de după 1 359 nu făceau decât să consemneze orice referi nţă la
acest s paţiu cu topon i m u l slav deja consacrat cu mu ltă vreme ina i nte , acela de
"COBÂLE".
În această idee , amintim că , spre exempl u , j udeţele Bacău şi Neamt in care
se încadrează cobâlele de pe Siret, prezintă multe alte toponime şi hidronime de
sorg i nte slavă : Dea l u l Dorosan (corn . Izv. Berheci u l u i ) , pâraie ca D u n avăţ (corn .
Filipem i ) , Dobrotfor corn . Stănişeşti ) , Crasna-G iodeni (corn. l cuşeşti) sau Râul Bistriţa 1 0
- denumiri care sint, desigur, cu mu lt anterioare formării statul u i feudal Moldova 1 1 .
,
Dar d e ce , totuşi , s-a aplicat toponimul "cobâ la" sau "cobâle" pentru u n areal d e ci rca
40 km lungime cu axa N ord-Sud şi intre 6 până la 20 km profunzime pe d i recţia Est
Vest, care totalizează circa 400 km pătraţi? (vezi planşa nr. 1 ) .
A m văzut că , porn i n d de la traducerea ad-l itera m a slavu l u i "Cob â l a " ,
u n a n i m itatea specialiştilor au răspuns la această intrebare pri n asocierea foarte puţi n
n u anţată a echivalentu l u i "iapă" cu locuri favorabile dezvoltării herghelii lor de cai
(domesitici sau săl batici) . Considerăm că u n astfel de răspuns este needifi cator şi
superficial . În fon d , de ce trebuie să credem că spaţiu l de care ne ocupăm ar fi fost in
vre m u ri străvechi mai propice hergheliilor de cai , atât timp cât avem suficiente dovezi
că aici erau foarte mari su prafete acoperite cu păduri , ale căror resturi se menţi n şi
astăzi?! Or, se ştie, herghel i ile nu cresc in păduri! De ce nu ar fi fost mai propice
creşterii caba l i nelor şesurile atât de larg i din pa rtea drea ptă a Siretu l u i ? !
in u ltim a analiză , pentru a n u trata -chesti unea cu obstrucţi i şi discri m i nări
putem să ne întrebăm dacă există in tot spaţiu l mioritic vreun teritoriu i m propri u şi
vitreg pentru dezvoltarea acestei specii de animale. Răspunsul n u poate fi decât negativ,
9 . Că topo n i m u l C o b â l a (cobâ l e ) " re p rez i n tă a m i nt i rea soci a l - i s torică tâ rz i e , e x i s t e n tă

î n a i ntea co nstitu i r i i M o l d o v e i ca stat fe u d a l "este şi co n v i n g erea l u i G h . B u rl a c u , l u c . c it . , în
Carpica, XVI , B a că u , 1 98 4 , p . 1 55 .
1 0 . Referi nd u-se la "descă l ecatul" ş i vâ năto rea l u i D ra g o ş , M i ro n Costi n s e referă ta n g e nti a l
ş i l a " u z u rp a re a " u no r n u m e d e loca l ităţi fi e în l i mba m a g h i a ră , f i e in c e a s l a v ă . M e rg â n d p e
i d eea d escălecării m a ra m u reşene ş i a î n m u lţirii satelor în M o ldova ca u rm a re a a cestui fa pt,
cro n i ca ru l scrie că treptat "ţa ra s e lăţeşte s p re râ u r i l e L i m pedea ş i Reped ea . ce se n u m i a po i
s l a v o n este B i strita , şi s p re u n i n t i n s terito r i u î m p rej u ru l ( B i striţe i ) n u m i t Câ m p u l l u i Dragoş" .
M i ro n Costi n , Opere . E d iţie critică d e P. P. P a n a itescu , B u c u reşti , E S P LA , 1958 , p. 229-2 3 3 ) .
1 1 . Pe d e a ltă p a rte , D a n S i m i o nescu a rată c ă ex p l i ca ţ i i l e etio l o g i c e d a te d e M i ro n Costi n
n u m e l o r to p i ce " d u c în mod t e n d e ntios spre fo rme i n ventate l a t i n e ( L i m p e d e a , Reped e a ) , în
t i m p ce n u m i r i l e n o i şi a ctu a l e s u n t înfăţişate de M i ro n Costin ca uz u rpări u l teri o a re reg reta b i l e
( S u cea va/l a ţca n i , B i striţa/Reped e a ) . D a n S i m ionescu , Tra d itia isto r i că şi fo lclorică în pro b l e m a
"înte m e i e r i i " M o l d o ve i , î n Stud i i d e fo l c l o r ş i l i teratu ră , Ed itura pentru Litera t u ră , B u c u reşti ,
1 96 7 , p . 3 8 .
o nouă ipoteză asupra etimologiei "Cobâlelor" de pe Si retul M ijlociu 53
deoarece tot spaţi u l ca rpato-danubiano-n istreano-pontic prezi ntă condiţii excelente

pentru o fa u n i stică variată şi bogată , adaptată mediului de cl imă temperată . Desig ur,
ca şi orice altă problerT'ă , n ici aceasta n u trebuie înţeleasă în mod excl usivist, i� norând
în totalitate condiţi ile specifice de med i u şi microcl i mat, de la o zonă la alta . In u ltimă
i n stanţă , documentele medievale vin cu suficiente exemple in care aceeaşi proprietari
au şi herghelii de cai şi sttJ pine şi heleştee, precum şi a lte resurse, fie pe aceeaşi
moş i e , fie dispersat.
O r, n u se poate accepta ca o tradiţie sau u n mediu s pecific existente în
perioada p restata l ă să fi dispărut brusc, din moment ce documentele can celarii lor
domneşti prezi ntă -şi în cazul nostru- moşi ile, schimburile, dan i i l e , cumpărările de
teren uri şi de alte b u n u ri dintre Pârâul Cobâla (Morii) din corn . Traian-Bacău şi Gâdi nţi ,
corn . Sagn a - Roman , iar spre est. până în cu nuna dealurilor Tutovei şi Bârladul u i ,
intr-o diversitate c u nimic m a i specifică şi m a i aparte decât cea d i n alte zone mărgin aşe
·
sau mai îndepărtate .

D u pă părerea noastră , înţelegerea topon i m icu l u i "cobâle", pe teritori u l de
referi nţă , cu sensul de loc favora bil creşterii (dezvoltării) herghelii lor de cai (sau iepe) ,
constituie o i nterpretare un ilaterală (şi u n ivocă , din păcate ) , prin care s-a căutat un
răspuns pe cât de exhaustiv, pe atât de su perfici a l , luând ca bază de analiză n u m a i
elevaţia su portu l u i l i ngvistic şi tran sfera rea mecanică a acestu ia în tere n , fă ră o
observare , coroborare şi interpretare atentă a a ltor date comparative privitoare la
condiţiile de relief, de climă şi mediu geog rafic etc.
Astfel stând l ucruri l e , n u ne rămâne decât să afirmăm şi să demonstrăm că
toponimicul "cobâle" s-a consacrat n u datorită u nor condiţii propice pentru creşterea
herghelii lor de cai , ci datorită aspectu l u i geomorfologic al acestei zone (vezi planşele
n r. 2 şi 3). Alternanţa aceasta de pante scurte , dar accentuate , cu şei alungite şi uşor
în licnate , dă o notă de specificitate întregi i zone din partea stâ ngă a Si retu l u i M ij loci u .
Observarea atentă î n profil ş i î n secţiune, dinspre vest, a acestui teritoriu , n e sugerează
profi l u l u nor cai ş i , de ce n u , al unor iepe ; fiecare din aceste "cobâle" au la "coadă"
câte un pârâi aş ce curge de la Est la Vest şi a căror cumpănă este sub cununa dealurilor
Tutovei şi Bârladulu i , iar vărsarea , în Siret (vezi planşele n r. 1 şi 2 ) .
C onfig u raţia respectivei z o n e poate f i c e l mai b i n e percepută de către
pedestraşu l sau că lă reţu l ca re , parcu rgând acest teritoriu din stânga Siretu l u i , va
observa că va avea , mai întâ i , de u rcat o pantă de circa 200-250 m în unghi de 60-65
de grade, d u pă care va coborî l i n , pe şei alungite şi uşor curbate , d� 4-6 km lungime,
fi nal izate cu pârâiaşul de care ami nteam mai înai nte , d u pă care , iar va u rca pe o
pantă abruptă cu ca re începe o nouă cobâ l ă ; până la Pârâ u l Morii-Traian , unde se
încheie această configuraţie geomorfolog ică , călătorul va constata că a avut de parcurs ,
începând de la Gâdi nţi-Roman , un n u m ă r de 7 (şapte) astfel de ciclicităţi , care au
determi nat din ti mpuri imemoriale, prin intuiţie şi analogie (acestea fiind două dimensiuni
ale procesului cunoaşteri i ) , noţiu nea de "cobâle", însuşită a poi ca topo n i m . Altfel
spus, călătorul respectiv îşi va încheia acest peri p l u , cu sentimenul că a mers pe
"botu ri" şi "spinări" de iepe .
I n concluzie , etimologia "cobâlelor" de pe Siretul Mijlociu are o sing ură explicaţie
logică: geomorfologia specifică şi repetată a acestor pl a i u ri . ce se asea mănă cu o
caravan ă de cai sau de căm ile care se deplasează în şir, d i nspre Sud spre Nord , aşa
cum s-a contu rat ea din vremuri terţi are. Chiar dacă n u se excl ude, în sine, posibil itatea
54 Ioan U n g u reanu
ca in acest teritoriu să fi existat şi mulţi cai , etimologia "cobâlelor" rămâne cea de

natură geomorfologică. Pentru aceasta pledează şi a rg umentul că atât la Nord de
Gâdinţi cât şi la Sud de Traian , deci în amonte ca şi în aval de cobâl e , conformaţia
deal u rilor şi podişurilor se sch imă radica l , ca şi direcţia cursurilor de apă , indiferent
dacă acestea sunt afl u ienţi ai Siretu l u i , Bârladulu i , Berheci u l u i , Zeleti n u l u i , Tutovei
sau Racovei .
1 1 . Cobâlele - formaţiune prestatală?
Există , oare , suficiente temeiuri pentru a admite că topon i m u l "cobâle" a

căpătat în vre m u ri străvech i şi o altă semnificaţi e , aceea de formaţi une prestatală ,
congruentă a rea l u l u i respectiv? Şi da , şi n u !
Cu privire la formele incipiente d e organ izare administrativă prestatală d in spaţi u l
româ n esc, N icolae Iorga a făcut o magistrală demonstraţie despre acea osmoză a
structurilor politica-adm i n i strative specifice poporul u i nostru , aceea a obştilor săteşti
şi a u n i u ni l or de obşti , ca nuclee ale "Roman i i lor popu lare"1 2 , "ţă ri lor" , cnezatelor de
vale şi voievodatelor. Referindu-se la această parte a ţări i , marele savant aj unge la
concluzia că în prima j u mătate a secolului al XIV-lea , în timp ce în Câmpul l u i Dragoş 13
se resi mţea o oa recare i nfluenţă ungurească , în stânga Si retu l u i exista "grupul de
autonomie al Cobâlelor" 1 4 . M e rgând pe aceeaşi idee de organizare admin istrativ
teritorială a zonei respective , acelaşi istoric avea să o den u mească şi ca "Ţa ra
Si retu l u i " 1 5. Î ncu rajat de i ntuiţia şi optica reputatu l u i istoric în această p robemă ,
G heorg h e B u rlacu , în stu d i u l său publtcat în a n u a r u l "CAR P I CA" a încercat să
fu n d a m e nteze ex i ste nţa u n e i fo rmaţi u n i prestata l e cu n u me l e d e " C O BÂLA" ,
extrapolând înţelesul lingvistic al toponimului la cel de formaţiune politica-administrativă .
Părerea noastră este că , chiar dacă admitem apriori o asemenea posib il itate
- pentru aceasta pledând şi un itatea acestor forme de relief (identice , accesibile şi
fără disconti n uităţi ) , totuşi , ' în ceea ce priveşte congruenta unei asemenea uniuni de
obşti cu area l u l strict al dispunerii cobâlelor, n i se pare u n aranjament teoretic prea
forţat.
Î n a n a l izarea acestei dileme trebuie să luăm în calcu l ansamblul factorilor de
ordi n istorica-lingvistic şi geografic. Mai întâi se impune să facem u rmătoa rea remarcă :
nici u n document de referire la această zonă n u foloseşte form ula ci rcumstanţială "din
Cobâla", ci în cvasitotal itate apare plural u l : "la cobâle", "de pe cobâle" , 'de la cobâle",
ceea ce n u i m p l ica ideea de u n itate zonal-teritorială şi administrativă existentă ante-
1 2 . N . Iorga, Istoria românilor pentru poporu l românesc, ed . a 6-a. Vălenii de Munte.

1 92 6 ,p . 38
1 3 . "Câmpul lui Dragoş", frecvent amintit in docu mentele sec. XIV-XV a fost abordat şi in
operele lui Miron Costin; studii mai ample asupra acestu i teritoriu intins de-a lungul B istriţei a u
avut şi: M . Costăchescu, Docu mentele moldovenesti inainte de Stefan ce f Mare, lasi, 1 93 1 -
1 932, voi. 1 1 , p. 896; C . M atasă, Câmpu l lui Dragos , in Anuarul Liceului "Petru Rareş " din
Piatra Neamt. 1 932- 1 933, p . 39-43 , idem, C . Matasă , Toponimie veche si actuală din judetul
Neamt, Bucureşti, 1 943, p. 2 1 -64.
1 4. N . Iorga, Istoria Românilor, voi . I I I , Ctitori i , Bucureşti, 1 937, p. 207-208, 2 1 8
1 5 1 dem, I storia românilor prin călători. Editura Eminescu , 1 98 1 , p. 64.
.
O nouă i poteză asu pra eti mologiei "Cobâlelor" de pe Siretul M ijlociu 55
•
rior şi preluată apoi prin trad iţie. Folosirea plural ului "cobâle" ne sugerează , mai curând,
consacrarea şi în documente a u n u i toponim aplicat u nor forme de rel i ef identice şi
specifice şi care se repeta de câteva ori într-un spaţi u geografic determinat. Edificatoare
este în acest sens şi locuţiu nea folosită de către răzeşi i din satele Berbinceni şi Piticeni
ca şi cei d i n Ruşi şi Neguşeni , într-o jalbă din 30 septembrie 1 826, atu nci când susţi n
că "hota ru l firesc şi ca re din vechime s-au păzit" a fost "Za rea Cobâlelor"1 6 ; este , deci ,
prea evident că se referă la zarea ce se afla între cele două cobâ l e , pe u n a fiind
situate primele două sate , iar. pe ceala ltă , al doilea grup de sate.
Un alt arg u ment în spij i n u l acestei j udecăţi este şi faptuf că n i ci u n u l din satele
învecinate area l u l u i cobâlelor nu apare în documente prin locativul : l a cobâle" sau
"din Cobâla", fapt ce demonstrează că această încadrare sau excluaere avea la bază
numai teritoriu l strict delimitat cu respectivul topon i m .
Constatând această real itate , m a i aducem î n discuţie şi u rmătoru l as pect: a u
existat, cumva , obstacole de ord i n geog rafic, politic şi m i l itar, s a u ă e altă natură care
să nu permită "Cobâla-stat" dincolo de l i m itele "cobâlelor geog rafice"? Să fi împietat,
oa re , asu pra acestui aspect faptu l de care amintea N icolae Iorg a , acela CC! în Câmpul
l u i D ragoş se man ifestă i nfl uenţă ungurească? Şi cât de puterni că putea fi aceasta
dacă n u era şi o dominaţie efectivă?! Or, Câmpul l u i Dragoş de pe cursul Bistriţe i 1 7 se
afla la o distanţă ce variază între 1 5 şi 30 km la vest de cobâle.
Î n acelaşi tim p , vis-a-vis de aceste supoziţi i , n u putem ignora i mporta nţa
condiţiilor naturale de apăra re ca şi de organ izare pol itica-adm i n i strativă i ncipientă
din perioada m i l e n i u l u i migraţi i lor ca şi a Evu l u i mediu timpuri u ; Siretu l putea fi u n
obstacol natu ral c e favoriza apă rare a , iar cununa dealurilor împădu rite ale Bârladului
şi Tutovei , putea fi acea lim ită de est până la ca re se putea orgaoiza ş i desfăşura în
con diţii opti me viaţa unei colectivităţi .
Parcurgând toate aspectele problematicii pe care am încercat să o dezbatem ·
în materia l u l de faţă , concluzionăm că:

1 )"cobâlele" de pe Siretul M ijlociu au devenit cunoscute prin consem nările făcute în
documentele medievale ca rezultat al preluării pe cale orală de către mai m ulte generaţi i
a topon i m u l u i fixat cu mu lte secole în ainte prin asocierea u n or forme specifice de
rel ief cu cele de natură zoomorfă ;
2)"existe nţa" gru p u l u i de a utonomie al cobâlelor" cu a d m i n i straţi e propri e , sau a
formaţi u n i i prestatale "Cobâla" este posibilă, dar şi discutabilă dacă o delimită m strict
în arealul cobâlelor.
Scopul principal al studi u l u i de faţă nu a fost, însă , altul decât acela de a
demonstra că nici o altă explicaţie a eti molog iei cobâlelor de pe Si ret n u este mai
plauzibilă decât natu ra şi configuraţia lor geomorfolog ică , s i m ilară cu chipul unui ani
mal atât de a propiat şi b i n e cunoscut om u l u i : CAL U L . Celelalte sensuri pe care
Dicţion arul de Sinon i me al Limbii Române îl dă termen u l u i "cobala", acela de "tragla
de plug" sau de "ta rşari" se exclud de la sine în cazul de faţă .
1 6 .Arhivele Sta t u l u i l a ş i , Documente, P. 397/37

1 7 . Î ntre cobâ l e l e d e pe S i ret ş i C â m p u l l u i D ragoş s e află valea l a rgă a a cestui râ u , l a tă d e
·
5 - 1 O k m ş i co l i n e l e d e pe m a l u l stâ n g a l B i s t r iţe i .
56 I o a n U n g u re a n u
\
\
��
f.l� \\ t�
� i \ · . '.
J;��-;�;.4 �- �-:��.,
O nouă i poteză asu pra eti molog iei "Cobâlelor:· de pe Siretul Mijlociu 57
Pl. n r. 2 . Area l u l , reţeaua hidrog rafică şi secţiune in profilul cobâlelor din partea
stângă a Siretu l u i M ijloci u .
58 I oan U n g u reanu
P l . n r. 3 . I maginea schematică a "cobâlelor" de pe Siretu l M ij lociu aşa cum se vede

dinspre vest
Ocol u l dom nesc Trotuş (sec. XV-XIX)
Partea 1-a
de Gheorg he Burlacu
Ocupându-ne cu ani în urmă de formaţi u n i le prestatale de pe teritori u l Moldovei ,

afirmam că în reg iunea Târgu Trotuş - Adjud - Sascut - Bacău a existat u n vc;>ievodat
sau cnezat1 . T ntr-un alt studiu ne-am ocupat de Ocol ul domnesc al Bacăul u i , u n de am
abordat şi la general problema acestei u nităţi administrative ale dome n i u l u i public din
Ţara Mol dovej 2 . N e propu nem în studiul de faţă să abordăm problema Ocol u l u i
domnesc Trotuş .
Câteva studii d e specialitate au demonstrat c ă cetăţi le, târgurile, curţile domneşti ,
a u jucat u n mare rol în cristal izarea şi consolidarea administrativ-politică a viitoarei
Ţări a Moldove i . T n jurul lor şi în a n u m ite condiţii istorica-sociale, după u n i i autori s-ar
fi organ izat ocoalele , considerate formaţi u n i moştenite , prestatale3. Alţi autori , însă ,
consideră că ocoalele ar fi apărut mai târzi u , din i niţiativă domnească 4 •
Cert este , însă, că Ocolu l domnesc Trotuş îşi deapănă trecutul cu o parte din
istoria acestei localităţi , a ţi n utu l u i cu acest nume şi n u numai .
T ntrucât studiul n ostru întregeşte alte asemenea cercetări , unele' referindu-se la
i nformaţii d i n cele mai vechi timpuri , nu mai insistăm asupra acestora , aşa încât vom
trece la obiectivele propuse .
OCOLUL DOMN ESC TROTUŞ
Acest ocol , ca u n itate socio-teritoricH ă , prestatală după opinia noastră , şi de
administrare a dome n i u l u i public din această parte a Ţării Moldovei , a fost pa rţi al şi
incomplet abordat de G h . G h i bănescu5, şi făcute sublinieri importante de O. Ciurea 6 .
Alţi autori care s-au mai ocupat de acestă problemă nu menţionează şi Ocolul dom nesc
Trotuş7.
1 . G heorghe B u rlacu, Contri butii la cunoasterea Cobâlei de pe Siretul mijlociu (sec. XV-X I X ) , 1 1 , in
2 . 1 de m , Ocol u l domnesc al Bacău l u i (sec. XV-XVI I I \ , 1 , in Carpica, XI I I Bacă u , 1 98 1 , p . 29-63; şi 1 1 , in

Carpica, XVI I , Bacă u , 1 985, p. 1 37 .
ibide m , X I V, Bacă u , 1 982, p. 1 59-1 95.

3 . Constantin C. Giurescu , Târguri sau orase si cetăti moldovene din secolul al X-lea până la miilocul
secolu l u i al XVI-lea, Bucureşti , 1 96 7 , p . 1 39-1 50; iar in partea a doua a lucrării cu aspecte propri i , la titlul
Trotuş u l , p . 307-3 1 0 n u mentionează că ar fi avut un Ocol , un "hiterland"; Henri H. Sta h l , Stu d i i de
sociologie istorică, Bucureşti , 1 72 , p. 1 90-235 ; ide m , Contributii la studiul satelor devălmase româneşti ,
·
3 volume, Edit. Academiei RSR, Bucureşti , 1 958- 1 965.

4 . 0 . Ciurea , Organ izarea administrativă a statului feudal Moldova (sec . XIV-XVI I I \ , i n Al/Al. l a ş i , 1 1 ,
1 96 5 , p . 1 43-235 .
5 . G h . G h i bănes!:u , Târgu Ocna , studiu istoric, in ASSLI, anul l i , n r. 1 0 , 1 89 1 , p . 599-644 .
6 . 0 . Ciurea , op. cit . , p . 1 99
7 . V. supra n . 3. Henri H . Stahl in prima lucrare mentionată , la p. 206 sublin iează expres: "Complet
goală de orase cu ocoale ră mâne toată regiu nea Putnei si a Trotusului, precu m si cea a Câmpu l u i
moldovenesc". Aşadar a utorul neagă categoric existenta unei asemenea unităti administrative cu centru
in Târg u Trotuş ; Aurel V. Sava , in stu d i u l : Târguri , Ocoale domnesti s i vorn ici in Moldova , in Buletin
ştiin/ific, secfiunea de ştiinfe istorice, Rlozonce şi economica juridice, tom . I V, nr. 1 -2, 1 952, p . 7 4 face
precizarea că nu cunoaşte nici un document care să vorbească despre existenta şi a Ocolului Tg . Ocna
şi Trotu ş ; Constantin C . Giurescu , de asemeni , nu face nici o subliniere despre existenta Ocolu l u i Trotuş,
v. n. 3 de mai sus.
60 Gheorg he Burlacu
Ca şi celelalte oraşe medievale din Moldova , Trotuşul , în dezvoltarea sa firească ,

a cuprins u n l oc anume, vatra tirgu l u i . Aceasta cuprindea casele cu og răzile şi locurile
din j u r, dughenile sau prăvăliile, atelierele meşteşugăreşti ş . a . Î n jurul vetrei tâ rg u l u i
se aflau: ţari n a , v i i l e , fâneţele, imaşurile, l ivezile , locu ri le pentru prisăci , vaduri la Trotuş
pentru mori , poduri etc. , toate constituind hotarul sau moşia Târgul ui Trotuş , asu pra
cărei a , sumar, vom insista in cele de faţă .
Când acestui centru i s-au adăugat unele instituţii domneşti , va ma ţări i , a ţin utul u i ,
a strajei , a călăraşilor d e frontieră , care trebuie s ă fi fost destul d e n u meroş i , probabil
şi existenţa unei case domneşti aici , e,� dregători ilor şi a diferiţi lor curteni şi slujbaş i ,
toate acestea solicitau m ijloace de întreţinere sigure şi perma nente .
i n acest context o altă zonă de peste 2050 kmp, cuprinzând două târg u ri , 1 1 sate
cu hotarele lor', in care se găseau şi bogate resurse economice au fost considerate
domneşti , iar suprafaţa lor "loc gospod". Aşezate in jurul târg u l u i , a instituţi ilor, a
hota ru l u i târg u l u i , acestea au constitu it Oco l u l domnesc Trotuş.
Ocolul a cuprins sate care au aparţinut numai ţinutului Trotuş . Limita de sud începea
de pe Trotuş , se indrepta spre vest pe pârâul Bogda n a , se î,!l drepta spre Munţii Vrancii
aj ungând pe cumpăna Ca rpaţi lor; cea de vest se conti n ua pe cumpăna m u nţilor
cuprinzând bazinele pâraielor Caşi n , Oituz, Slănic, Doftean a , Uz şi Ciobănuş , dinspre
Moldova şi despărţind pâraiele tri butare Oltu l u i , dinspre Transilvania. Limita de nord
cobora pe pâraiele Havaş şi Popoi u , traversa râu l Trotuş şi pe pârâul Aldămaş se
indre pta spre est. L im ita estică cuprindea bazinele pâraielor Va lea Rece , Ag ă ş ,
Camânca şi Asău , trecea p e Cu l mea Berzunţi spre sud. De aici se îndrepta spre
'
pâ râu l Caracl ă u , afluent al Tazlăului Mare pe dreapta . După aprecierea noastră Ocolul
cupri ndea o s u prafaţă de circa 2050 kmp din 4349 suprafaţa intreg u l u i baz i n al
·
Trotuşu l u i .
D i n Ocol au făcut parte Târg u Trotuş , Târg u Ocna , satele, azi dispărute : Red i u ,
Pleşeşti , Beneşti şi Tiseşti , precu m ş i cele c e există azi : Doftea n a , Dărmă neşti ,
Comăneşti , Borzeşti , Rădeni-Rădean a , Or.�eşti şi Bogdan a .
H otarele vetrei Târg u lu i Trotuş , a l e moşiei acestui a , a l e Ocolului domnesc şi ale
satelor ce făceau parte din acesta n u trebuie înţelese. ca zone strict delimitate cu
hotare precise. Aşa ne explicăm ivirea u n or neânţelegeri care a u generat procese ce
au contin uat veacuri in şir.
Î n cele ce urmează aj utaţi de puţi ne docu mente de care dispu n e m , vom face
consideraţii de geog rafie istorică , urmărind aşezarea localităţi lor din Ocol , evoluţia
istorică a proprietăţi lor din aceste sate pâ nă la sfâ rşitul secolului al XVI I-lea, c·ând
acesta dispare ca Ul') itate administrativă . Harta Ocol u l u i (sec. XV-XVI I I ) pe care sunt
localizate satele componente , cât şi cele răzăşeşti şi clăcăşeşti care au fost tot pe
hotarul Ocolu l u i dar n u au făcut parte din acesta , întregesc informaţijile în legătu ră cu
cele in d iscuţie.
T Â RGU T ROT UŞ
Situat pe partea stângă a râu l u i Trotuş , aproape de confluenţa pâraielor Tazlău şi
·
Oituz, modestu l sat şi apoi tâ rg u i cu această den u m i re a beneficiat de o poziţie

favorabilă dezvoltări i şi consolidării soci al-economice . Zona trotuşeană dispune de
B . Ca s u p rafaţă s-a u luat în calcul d i mensi u n i le exterme ale Oco l u l u i : l u ng imea de
aproximativ 74 km, axul sud-nord pe Trotuş, de la pârâul Bogdana la pârâul Valea Rece,
lăţimea de 28 km de la est la vest, de la Culmea Berzunti la cumpăna Carpatilor.
Ocolul domnesc Trotuş (sec. XV-XIX) (1) 61
dimensiuni i ntramontane ş i su bcarpatice , d e resurse naturale valoroase (sare , petrol ,

c ă rb u n e ) , d e con d i ţ i i p e d o c l i m a t i c e favora b i l e econ o m i e i r u ra l e , d e p a s u ri
transcarpatice , defilee şi şei , care , în parte , şi toate au favorizat constitui rea unei
ample retele de dru m u ri (dru mu l Braşovul u i , al Ocnei , al G h i meşu l u i , a l Bacă u l u i ) .
Conditi i , deci , şi cadrul natural propice locuirii şi aşezării omenilor d in cele mai vechi
·
ti mpuri pe aceste meleaguri.

Târg u i Trotuş este atestat documentar la 6 octombrie 1 4089, însă sigur exista cu
m u lt înai nte de această dată . Aşa cum o dovedesc şi descoperiri le a rheolog i ce şi
numismatice , la sfârşitu l secolului al XIV-lea Trotuşul reprezenta deja un centru puternic
cu elemente din domen iul productiei şi a desfacerii mărfurilor. �ici se produceau şi se
găseau diferite obiecte meşteşugăreşti , o gamă largă şi variată de produse casnice.
Local itatea era înconj u rată de o zonă pastoral-agrară, care îi conferea caracterul şi
de târg pentru locuitorii de pe o întinsă regiu n e . Aici la vadu rile Trotuşul u i , Tazlăului şr
Oituzului poposeau negustori i şi cărăuşii care transportau mărfu rile în cele patru directi i .
Probabil că , încă de la început Trotuşul şi-a asumat şi func� a d e vamă p e mărfuri şi
apoi vamă la hota r pe marile dru mu ri ce se întretăiau aici. I n această i postază este
surprins Trotuşul la data de mai sus, când negustori i lioven i care duc postav la Braşov
trebuiau să plătească vamă ''în Trotuş de grivană u n groş şi j u m ătate . Iar când se
vor înturna de fiecare povară, la Trotuş, câte doi groşi". Trotuşul este prezentat ca
u n tâ rg prosper, cu "vamă" şi "vamă la hotar" , în sensul că Trotuşul era ultima vamă
pentru mărfurile care se îndreptau spre Transilvania , sau prima pentru cele care veneau
de acolo.
Î n deceniile şi secolele u rmătoare dezvoltarea social-economică a devenit şi mai
înfloritoare , vama mare fiind menţionată în privilegiile comerciale şi m ulte documente
u lterioare , la care se adaugă şi marea bogăţie de aici - sarea .
Prima atestare documentară a Ocol u l u i Trotuş şi a ocnei de ai ci este d i n 1 7
noiembrie 1 502. În acest h risov Ştefan cel mare reconfirma Mănăstiri i Putna printre
altele şi câte "o s ută şi cincizeci drobi de sare . . . de la ocna noastră de la Trotuş"10.
D u pă opinia noastră n u este vorba de o localizare pe acest râu , căci ar fi trebuit să se
spună "pe Trotuş", nici de tinut, căci termenul era prea genera l , ci de Ocolul Trotuş
din care făcea parte Ocn a , care era şi aceasta proprietatea domniei "a n oastră",
adică "pământ gospod"11•
După prima mentiune a ocolu l u i din 1 7 noiembrie 1 502 , u rmează aceea din 28
ianuarie 1 607, când se făcea sublinierea că satu l Dărmăneşti cu' întinsul său hotar
"iaste în oco l u l Trotuş u l u i " , şi părţi din sat se vindeau şi se cumpăra u 1 2 • Se s uccede
9.M. Costăchesc u , Documente moldovenesti inainte de Stefan cel Mare, voi. 1 1 . laşi , 1 932, p. 633-
636.
1 0 . C . Cihodaru . 1. Caproşu .şi N . Cioca n . Documenta Romaniae Historica, voi . I I I , Edit. Academia
RSR. Bucureşti . 1 980. n r. 283 (se va prescurta DRH. I I I ) .
1 1 .Se pare . d upă unele cercetări . c ă l a inceputul veacului al XV-lea domnia a preluat pe seamă-i ş i
exploatarea sării d e la ocna d i n Ocolul Trotuş, (Dum itru Vitcu, I storia salinelor Moldovei i n epoca mod
ernă, in AliA/, supliment IX, laşi, 1 98 7 , p. 26-27) . După alte opinii acest act a r fi �ost săvârşit pe la
j u mătatea veac u l u i . mai precis in timpul domniei lui Ştefan cel Mare (Gh . Ghibănesc u , Chestia domeniului
Tărgului Ocna . Bucureşti . 1 900, p. 39-40: Corneliu Stoica , Evolutia 1ocal itătii Târqu Ocna in Evul Mediu - •
până la mijlocul secolului al XVI I I -lea. în Carpica. XX I . Bacă u . 1 990. p . 1 6 . ) . ocna e ra deci a statul u i , a
dom n u l u i , inclusiv domeniul acesteia .
1 2 . Documente privind Istoria României. veacu l XVI I I , voi. 1 1 , Bucureşti , 1 953, n r. 9 7 , (se v a prescurta
D I R , veac . . . , voi . . . . . n r . . . )
apoi aceea din 1 2 septembrie 1 633, când satul Rediu se afla in Ocol ul Trotuş , fiind .
scos şi dat vornicului de gl oată Neniui1 3 . U rmează apoi a patra menţiun e a acestei
unităţi , când la 1 august 1 666 se preciza că satul de mai sus era lângă Târg u Trotuş şi
era a rondat Ocol u l u i Trotuş 1 4 .
Aşadar, situaţii şi documente care dovedesc c ă Târgui Trotuş făcea parte din
Ocolu l domnesc Trotuş .
Ocolu l Trotuş c u existenţă prestatală, devenind a poi domnesc a avut dregătorii
săi , vorni ci sau u read nici , care administrau şi se îng rijeau de toate activităţi le din
această u nitate. Faptul că aceşti dregători sunt menţionaţi destul de târziu , a făcut pe
u n i i cercetători ai problemei să p res u p u n ă că l ocu l vorn ici lor, ureadn i ci lor, sau
pârcălabilor de ţinut, or re in mod logic ar fi trebuit să fie în fru ntea acestor instituţi i , au
fost ocu pate de cămăraşii de ocnă15.
M ult tim p la Târgu Trotuş a rezidat administraţia ocnelor de sare , n u m ită cămară ,
iar slubaşii acestei a , cămăraşi i I eremia fost g u melnic (vătaf de arie ) , ar fi d upă opi nia
noastră pri m u l cămăraş a l ocnei domneşti , cunoscut documentar. Acesta , în ti mpul
primei dom n i i a lui Petru Rareş ( 1 527- 1 538) , prin numeroase şi repetate abuzuri n u a
putut j ustifica la "seam a de la Ocne, când a fost cămăraş", suma de "3000 de aspri"
(în alte dac. 300.000 de aspri ) , fapt pentru care domnul i-a luat satul Stan couţii de pe
Prut1 6 . Cunoaştem apoi pe u n alt fost cămăraş, Cozmi n , menţionat înainte de 27 aprilie
1 54 1 , iar peste 1 1 ani , la 14 aprilie 1 552 , era cămăraş de ocnă Nicoară Brulovici , care
cumpăra părţi le Cozmei d i n satele Mădărjeşti şi Ciumăleşti 1 7 . Cum dom nia luase în
propria-i stăpâ n i re întregu l proces de exploatare al ocnelor, impl icit beneficiile rezultate
au revenit aceste i a , căci pe la începutu l veacului al XV-Iea18, la Târgu Trotuş a existat
acest aparat administrativ. Cămăraşii de Ocnă erau reprezentanţii domniei la ocna de
sare , de asemeni , se îng rijeau de toate activităţile Ocolului sau ale Ţinutu l u i Trotuş .
Aşa de pildă Anton cămăraş de ocn ă , sub domnia l u i Alexandru Lăpuşnean u ( 1 552-
1 56 1 ; 1 564- 1 568) anunţa braşoveni lor cele patru iarmaroace fixate de domn la Târg u
Trotuş , câ nd pot v e n i cu marf� şi lua vite , porci , peşti şi de toate câte s u nt î n ţară .
1 3 . C . Cihoda ru , 1 . Ca proşu L. Sj manschi, DRH, XXI , Bucureşti , 1 97 1 , nr. 393, v. şi

mentiuni in Catalogul documentelor moldovenesti de la Arhivele Statu lui Bucuresti , voi . I I I ,
nr. 224, 272, (se v a prescurta CDM voi . . . . n r. . . . ) .
1 4 . 1 bidem, nr. 1 369
1 5. 0 . Ciurea , op. cit., p. 1 99
1 6 . D I R, XVI , 1 , 370, doc. din 30 aprilie 1 542 ; d i n continutul documentului rezultă că
este vorba de acest mic d regător domnesc din timpul primei domnii a lui Petru Rareş in
Moldova. Documentele u lterioare dau in loc de 3000 de aspri , 300.000 de aspri (ibidem, IV,
201 , d i n 1 0 septembrie 1 596; ibidem, 202, 228, din acelaşi an şi din următorul ) .
1 7 . 1 bidem, XVI , I , 367; ibidem, 1 1 , 2 1 , Alecu Obreja , Ocnele Moldovei, in N. Sutu . Notite
statistice asupra M oldovei , laşi, 1 852 , autorul la p . 1 49 fără să citeze un document afirmă
c� primul cămăraş ar fi fost " logofătu l Trotu şano, carele fusese vei cămăra ş u , în z i l e l e
l u i Ştefa n ce l Sfâ nt• , Şi că el ar fi mutat "vec hea rezidentie a că m ă raş i l or" de la Grozeşti
la "ti rg u l Trotu ş u l u i " .
1 8. Dumitru Vitcu, o p . cit., p. 26; idem , Exploatarea sării in Moldova până la 1 828, in
AliAJ, X I , 1 974, p . 1 1
•
Ocolu l domnesc Trotuş (sec. XV-XIX) (1) 63
Negustorii erau avertizaţi , că în afara acestor zile n u pot găsi de cumpărat cele se afl ă
p r in aceste părţi . Negreşit rezu ltă de ai c i "competenta acestu i cămăraş, ech ivalent
cu vorn icul de ocol , in ce priveşte activitatea comercială a târgu l u i Trotuş"19 şi
gospodări rea acestei întinse u nităţi . Dacă aceasta era situaţia in secolu l al XVI -lea, in
cel u rmător s u nt atestaţi şi u re ad n i ci i , d regătorii domneşti care se ocu p a u cu
admin istrarea ocoalelor. AŞa spre exemplu in primăvara a n u l u i· 1 632 " u readni c i i de
Trotuş" au condamnat l a spânzu rătoare pe ţiganul Vasile, care furase doi cai de la un
locu itor20 . S-au pron u nţat deci în cazul judecă� i şi aplicării l eg ilor în com u n itatea
trotuşean ă , formată di n şoltuz, pârgari şi alţi mici dregători locali , precum şi târgoveţii
bătrâ n i şi tineri . I nteresant este faptul că u readnicii sunt menţionaţi la plura l , ceea ce
înseamnă că erau mai mulţi , u n i i care fuseseră şi deţi n useră cfceastă d regătorie de
aici in a n i i a nteriori , sau erau doi , şi in funcţie acu m . Alte mărturii despre existenţa
uread nici lor sau vornicilor nu mai cunoaşte m , dar, in mod sigur au existat, deoarece
aceştia au reprezentat aici in Ocolu l domnesc Trotuş , dom n i a , instituţia centrală a
ţări i .
Deosebit d e i mportantă este şi expresia: "Ocolaş i i de Trotuş", si ntag mă cu
reverberaţie i mporta ntă in cazul de faţă . Pe la 1 380 "Ocolaşi i de Trotuş" erau locuitorii
Ocolu l u i Trotuş , de u nde şi dent mirea, fiind constituiţi in "societăti particulare . . . ce
au intreprinsu l ucrarea ocnelor pe socoteala lor"21 . Autorul acestor i nformaţii mai
face precizarea că pe la anul 1 852 expresia "Ocol aş i i de Trotuş" mai era întrebuinţată
şi ii reprezenta pe "ce i întăi m i neri" de la ocnele de sare de aici22•
Dacă data de mai sus, 1 380, este acea adevărată pe care o crede Alecu Obrej a ,
şi e posibilă şi după opinia noastră , înseamnă c ă Ocolu l domnesc Trotuş exista la
această dată , că putea să fie prestatal , şi că Ocolaş i i de Trotuş erau organizaţi intr
o societate particulară pentru exploatarea sării pe baze lărg ite .
Referindu-se la Ocolaşii de Trotuş , cercetătorul ieşean Dumitru Vitcu afirmă că
1 9 . G r. G . Tocilescu, 534 Docu mente istorice slava-române din Tara Român ească si
Moldova privitoare la legăturile cu Ardeal u l , 1 346-1 603 , . Viena, 1 905-1 906 , Bucureşti , 1 93 1 ,
p . 543. Un alt autor, Constantin Broşteanu, Sai inele noast r�. Stud iu istoric, juriric si economic
asupra exploată rii salinelor si monopolului sării la romani si român i , Bucureşti , 1 90 1 , p . 253
subliniază că domnul exploata ocna prin cămăraşul său , cunoscut sub numele de "ve i cămăraş
de ocnă ş i i s p ravn ic de Trotuş". De asemeni , D. Ciurea în op. cit., p. 1 !19 , mai subliniază că
"Oco l u l Târg u l u i Trotuş ... este tocm ai acest ocol (al ocnei - Domeniul Ocnei - n . n . ) , aflat
s u b con d u ce rea u n u ia sau doi căm ă ra ş i " . Desigur, nu era vorba , atunci, de " i s p rav n i c de
Trot u ş " , ci de functia de u readnic sau vornic al Ocolului Trotuş .
20.DRH, XXI , 95
2 1 .Aiecu Obreja , op. cit . , p. 1 49. Autorul precizează : "în s u m i a m u făcutu o m a re g reşală
de amu în sem nat 1 580 acolo (anul când ocnele a u trecut în stăpânirea ocâ rmuirei Moldovei
n . n . ) , ş i că d i n pri c i n a rozăturei (documentului ce-l avea în fată n . n . ) n-a m u pututu să
c u n oscu b i n e că au tre b u itu să fi fostu 1 380. Cu toate aceste n u m a i sub cea m a i m a re
în doială potu să d a u şi eu astă ca începutul l u crărei şi a � ă ută re i de societăti partic u l a re ·
a m i n e l o r de sare" .
2 2 . 1 bidem
64 G heorg he Burlacu
"ti n utul ş i local itatea Trotuş au im prum utat n umele acelor ocolaşi"23 Observăm
uşor că a utorul explică local izarea ocolaşilor ca fiind de la "ti n utul şi loca litatea
Trotuş", dar nu dă motivaţia de ce li se spunea "ocolaşi"?!
Desigur, aceştia nu erau alţii decât o parte din locuitorii Ocol u l u i dom nesc Trotuş ,
care se ocupau cu extragerea sării din ocnele de aici , aşa cum am precizat mai sus.
Dar Târg u Trotuş a fost şi sediul administrativ al ţi n utului cu acest nume. Atestat
docu m e ntar la 1 6 fe bruarie 1 4 66 , când satu l M u nte era local izat in "ţi n ut u l
Trotuş u l u i"24• Desigur, exista m a i dinainte , d a r acum noi avem prima menţiune in
ordine cronologică . Conti n u ă să fie sediul acestei u nităţi administrative până "către
1 680 când încetează de a mai fi amintit ţinutul Trotuş"25•
Pe o copie a Sfintei Scri pturi care s-a făcut in anul 1 466 , aici , loca l itatea este
n u m ită intr-o insemnare "Tâth ros vârosâba n " , adică oraşul Trotuş 26 .
Î n deceniile şi secolele u rmătoare localitatea prosperă făcând prog rese n u n u mai
ca populaţie, produ cţii m ateriale, dar şi in ceea ce priveşte organizarea admin istrativă
şi aspectele cu lturale. G raţie unui zapis putem face precizarea că la 3 octombrie 1 587
Ion diac din Târg u Trotuş a scris acest document, că aici se aflau 1 2 pârgari , cunoscuţi
pe n u mele fiecăruia că in fru ntea lor se afla şoltuzul Eflaj şi că oraşul avea şi o pecete
sau s ig i l i u , cu ajutorul căru ia se validau actele oficiale 2 7•
I mportante mărturii sunt consemnate şi de către călătorii stră i n i , ca re vizitează
sau întâmplător trec prin localitate. Aşa de pildă Bernardino Quirini la 1 589, Andrei
Bogoslavic la 1 62 3 , Paulo Bonici la 1 632, Bartolomeo Bassetti la 1 640, Pietro Diodato
la 1 64 1 , Marca Bandini la 1 646 28 şi nu nu m a i , subliniază situaţii şi momente din an ii
respectivi .
Ocol u l domnesc Trotuş suferă o pri mă structurare teritoria l ă p r in constitu irea
"domen i u l u i Ocnei", in tim p u l domniei l u i Ştefan cel M_are 2 9, câ nd acesta a putut să se
formeze. Sigur i ntensificâ ndu-se exploatarea sării l a ocna domnească n u mărul
"savg ă i lor" a crescut ş i o dată cu aceasta ş i nevoil e social-economice a intregii
2 3 . D umitru Vitcu, op. cit. , p. 26: " s e pare că d i n a d o u a j u m ătate a secol u l u i a l XIV-lea,
când stat u l fe u d a l constitu it îşi avea deja u n aparat adm i n i strativ org a n izat, când ş i
t i n u t u l ş i l ocal itatea Trotu ş sau im prum utat n u m ele ace l o r "oco l a ş i " . Expl oatarea s ă r i i
p e baze l ă rg ite i m puse de aceste aşa z i s e "societăti parti c u l a re" (ocolaşii de Trotuş n . n . )
a conti n u at ş i i n seco l u l u rm ător, dar n u fără u rm ă ri ri n otabile" . . . "Trotuş u l a fost . . . centrul
adm i n i strativ cel mai vec h i şi cel mai putern i c de exploata re organ izată a sări i in Moldova,
înce p â n d din secol.u l a l XIV-lea şi până către sfâ rşitul seco l u l u i a l XVI I-lea, când avea să
cedeze intă ietatea Târg u l u i Ocna " ;
24. Leon Simanschi , Georgeta lgnat şi Dumitru Agache, DRH, 1 1 , Bucureşti 1 976, nr. 1 33
(se va cita DRH , 1 1 , nr . . . )
2 5.V. Lung u , Tinuturile Moldovei până la 1 7 1 1 s i administra rea lor, in CI, voi . XVI I , laşi ,
1 94 3 , p . 37 .
p. 1 00-1 0 1 ş i
26 . M i hail P. D a n , C e h i . slovaci s i români in veacurile X I I I-XVI , S i b i u , 1 944 ,
n . 62.
2 7 . D I R, XVI , I I I , 454
28. Călători străini despre tările române, voi . IV, p. 39; ibidem , V. p . 6 , 1 9 20 , 1 86 , 249 ; V,.A.
-
Urechia, Codex Bandinus, Bucureşti , 1 895, p . 52

29.Gh. Ghibănescu , op. cit . , p. 39-4 0 : "proprietatea domnului Moldovei pe aceste locuri a
fost mai temeinică de la 6983 ( 1 475) încoace, de când a trecut în asa stăpânire de fapt acea
regiune".
Ocolu l domnesc Trotuş (sec. XV-XIX) ( 1 ) 65
comu n ităţi . în acest context Ştefan cel Mare a dispus delimitarea domeni u l u i ocnelor,
care cuprindea loc de agricu ltură , înti nse păşune , păduri , vi i , l ivezi ş . a . •
D i n a doua jumătate a secolu l u i al XVI I-lea Tâ�g u Trotuş incepe să decadă . I n

apropiere exploatarea sării lu ase amploare i n satul Ocna . Adm i nistraţia sali nelor s-a
mutat de la Târgu Trotuş la Ocn a . Până in deceni u l opt ţinutul se contopeşte cu Ţinutul
Bacă u .
Ocolu l domnesc Trotuş , încă din a doua j umătate a secol u l u i anterior, incepe s ă
s e destrame p r i n donaţii nesăbuite din hotarul acestu ia.
TÂRG U OCNA
Azi oraş al j udeţu l u i Bacău este aşezat de o parte şi alta a râ u l u i Trotuş . S-a
format pe structura a mai m u ltor localităţi medievale: Stoeneşti de pe valea Vâlcica ,
Ocn a , Tiseşti , Călea n u ş . a .
Competente l ucrări şi studii au apărut i n legătură c u evoluţia şi im portanţa acestei
loca l ităţi30 şi nu numai .
Aprqape toţi autorii care s-au ocupat de ocna de aici au interpretat dreptu l domniei
excl usiv asu pra acestui domeni u , neluând in consideraţie că Ocna face parte din
Ocol u l Trotuş , care de fapt acesta era proprietate domnească şi că tot ce se afla pe
raza acestu ia era al dom n u l u i . De aceea n ici nu găsim un document oficial prin care
Ocna trece in proprietate domnească.
Sarea era exploatată in partea locu l u i cu mult inainte de formarea statu lui feudal
Moldova .
Când domnia preia conducerea statu lu i a luat desigur şi Ocol ul Trotuş cu ocnele
de sare , şti ut fi ind că cei dintăi mineri s-au numit "ocolaşi d e Trotuş". Aşa că in
veacul al XV-lea găsim exploatarea sării in seama dom n iei , constituin d u n monopoP1
şi de-abia in secolu l următor avem confirmarea docu mentară , când Ştefan cel Mare
n u mea la 1 7 noiembrie 1 502 ocna "a noastră"32 deci era loc gospod şi proprietate a
dom n i e i . Documentul reprezenta o reconfi rmare mai veche dată Mănăsti rii Putn a ,
pentru 1 50 de drobi d e sare anual . De aseme n i , monopolul domnesc i l găsim menţionat
şi in documentele u lterioare : la 2 februarie 1 50333 , la 2 1 aug ust 1 52 0 , la 4 ianuarie
1 60534 şi in m u lte alte docu mente până in secolul al X I X-Iea35.
Totodată s-au produs modificări mu lti ple şi diverse : spor demog rafic, nevoi so-
30.Gh. Ghibănescu , Târg u Ocna , stud iu istoric, v. n . 5 ; N . Iorga, Privilegiile saugăilor de la

Tâ rgu -Ocna, în MRMS/, seria 1 1 , tom . XXXVI I , nr. 9 , Bucureşti, 1 9 1 5 , p . 1 - 1 9 ; Constantin
Andreescu, Mosia Tisesti din tinutul Bacăului, în AR, tom . IX/1 1 , Bucureşti , 1 944 , p . 37 3-289 ;
Dumitru Vitcu , op. cit., p. 7-22 1 ; Corneliu Stoica , o p . cit . , p . 5-35; idem, Istoria orasului Tă rqu
Ocna , Bacă u , 1 995, p. 1 1 -74 ; Ioan Sandru, Consta nti n V. Toma, N icu Aur, Orasele trotusene,
Bacă u , 1 989, p. 9-269 şi harta anexă ; Corneliu Stoica , Istoria orasului Târqu Ocna , Bacă u ,
1 995. Am citat n u m a i lucră rile şi studiile m a i principale.
•
3 1 . V. s u p ra n . 1 1
32 . D R H , I I I , nr. 283
3 3 . 1 bidem , 285
34 . D I R, XVI , 1 , 1 53 ; I bidem, XVI I , 1 , 273.
35. Documentele privitoare la istoria economică a României, Moldova , voi . 1 1 , Bucureşti ,
1 960, p. 37. Monopolul asupra acestei bogăţii se extinde începând de la 24 a prilie 1 7 1 8 , când
domn u l M i ha i l Racoviţă desfi inţează acel "obicei prost" a l solă ritul u i , sau a l sără ritu l u i ,
interzicând cămăraşilor de a m a i vinde d reptul de a folosi sarea pentru necesităţile de consum
ale populaţiei din zonă (Th . Codrescu , U ricariul, voi . V, p.253-255).
cia l-economice sporite , dese confl icte cu trotuşeni i , cu alţi stăpâni de moş ii şi in
ultimă instanţă şi cu statu l .
Î ncă d e la inceput mobilul aşezării oamenilor aici 1-a constituit - sarea - , acest
"aur a l b", care in decursul secolelor a fost un mij loc de existenţă şi câşti g . Desigur,
mai trebuiesc adăugate facilităţi le sau privilegiile acordate de dom n i e lucrătorilor
şavg ă i , locuri de casă , de hra n ă , de imaş, scutiţi de toate birurile, de recrutările la
oaste , monopolul vânzării vinului, cărn i i şi pâinii in târg şa. , şi nu in ultimul rând condiţiile
de mediu .
.in j u rul Ocnei se afla vatra aşeză ri i , adică locurile pentru case unde erau aşezaţi
şavgăi i , in preajma acestora puţin loc pentru grăd i n i , vii şi livezi , toate constituiau
hotarul sau moşia localităţi i . Rufetaşii sau breslaşii ocn e i, specializaţi in exploatarea
sări i , erau in a n u l 1 59 1 de 1 20 de "şa igâi"36, iar n u mărul caselor aj ungea , probabi l , la
200. H ota ru sau moşia Ocnei ar fi putut cuprinde circa 200 de fălci sau 300 de ha37,
·
restul fi ind loc domnesc.

Târgocnenii într-o petiţie din anul 1 880 spuneau că teritori ul oraşu l u i s-a format
din trei mari proprietăţi : moşia Red i u , moşia Dofteana şi moşia Târg u l u i Trotuş . Peste
1 1 a n i G h . G h i bănescu sublinia şi el că hotarele a "tustrele aceste moş i i se întâlneau
în p u nctu l u nde azi este s ituat Târg u Ocna, pe atunci păd ure, aparti nând la
tustrele proprietătile"38.
Aceasta va fi fost situaţia până pe la jumătatea secol u l u i al XVI -lea, când Ocn a ,
c a aşezare , evoluează de la faza de modest sat, mentionat pri ma dată la 1 4 februarie
1 599, la aceea de târg , atestat docu mentar la 1 9 octombrie 1 956 iar in martie 1 7 1 2 şi
ca oraş39.
Pe la j u m ătatea secolu l u i al XVI I-lea , după aprecierile episcopul u i Marca Band i n i ,
Ocna avea ci rca 300 d e case4 0 , ceea c e insemna o aşezare aglomerată c u şavgăi ,
. cărăuşi , negustori , căpătăieri , meseriaşi , târgoveţi ş . a .
Totodată domni inconsecvenţi continuă "daniile" d in Ocolu l Trotuş . Boieri h răpăreţi
răşl u iesc şi ei hotarele acestei u nităţi admin istrative. Aşa de pildă Vasile Lupu la 4 mai
1 652 dă carte de arendă bârsan ilor şi orăşenilor din Oşorhei (Târgu Secuiesc) pentru
m u nţii Cheşcheş şi J i roş , din masivul Nemirei d in hotarul Ocolului şi la granita cu
Transilvania. in virtutea acestui document ei puteau "să-şi p u i e stâ nele pre ace l u
m u nte" 4 1 , şi să-şi ţ i n ă şi vaci şi cai . Î tl deceniul u rmător, la 5 m a i 1 656 G heorg he
Ştefan , dom n u l Moldovei , reinnoia arenda munţilor4 2 . Gheorghe Duca la 1 67 1 confi rma
şi el arenda, u rmat la 1 676 de Antonie Ruset43. Er� aşadar o reducere evidentă a
36 . D I R , XVI , IV, nr. 5
37 . Facem această apreciere pornind de la o jalbă a ocnenilor de la inceputul secolului al
XIX-lea , câ nd ei aprecia u că "acum n-a rămas nici câte o falcie pământ de hrană pentru un
căsaş" (Arh . St. laşi, Litere 0/1 56, f. 25). Cum o falce are un ha şi j umătate, rezultă că suprafaţa
ar fi fost cea apreciată de noi.
38 .Gh. Ghibănescu , op. cit . , p. 600-602 .
39 . D I R , XVI , IV, nr. 301 ; Catalogul documentelor româneşti din Arhivele statului de la
Orasul Stal i n , voi . 1 , n r. 7 1 , p. 1 6 ; Călători străini despre tă rile române, voi . VI I I , Bucureşti ,
1 983, p. 324 .
40.V.A. U rechia, op .. cit . , p . LIV, 3 7 .
4 1 . N . Iorga, Acte româneşti din Ardeal privitoare in cea mai mare parte la legăturile Secuilor
cu Moldova , Bucureşti , 1 9 1 6 , nr. 1, p . 1 33.
42 . 1 bidem, nr. 11, VI, p . 1 93-1 94
4 3 . 1 bidem, nr. V, VI , p. 1 95- 1 96
hotaru l u i sau moşiei Ocn e i , a ariei Ocol u lu i Trotuş şi in acelaşi ti m p şi o surpa re a

puterii de care dispunea dom n i a . Dar cămăraşii Ocnei pretifldeau şi ei aceşti mu nţi şi
erau solicitaţi a-şi da acordul la tranzacţiile care urmează . I n 1 67 1 cămăraşu l M 1 ron ,
I lie in 1 676, D racach i şi Aslan in 1 685 toţi , in numele şavgăilor din T.â rg u Ocn a , dau
asig u rări că bârsanii din ţara vecină pot să-şi ad ucă turmele şi cirezile să pască ,
netu rburaţi , pe cei doi mu nţi44 . Conştienţi sau nu , a u contribuit din p l i n la submi,n area
bazei materiale a ocnenilor.
Răşluirea Ocol u l u i contin u ă şi la celelalte extremităţi , afectân d , indeoseb i , satele
răzăşeşti componente . La locu l cuven it aducem in discuţie şi aceste aspecte .
Î n a doua j u mătate a secolu l u i i nstituţii ecleziastice , schituri , biserici şi măn ăsti ri
devin mai n u meroase pe hotarul ocnenilor45.
Odată cu desfi inţarea ţin utu l u i Trotuş , d i n u lti mele decenii ale secol u l u i aiXVI I-Iea ,
Târg u Ocna capătă o mai mare i mportanţă şi procesu l de urbanizare se accentu iază .
Î n acest context are loc şi o extindere a vetrei tâ rg u lu i pe direcţia căilor principale de
circulaţi e , o dezvoltare teritoria l ă , desigu r şi in fu ncţie de rel ieful fragmentat de aici .
Noii târgoveţi şi orăşen i prin cumpărări şi dan ii se integ rează in aşezarea Ocnei . Hotarul
sau moşia târgului ş-a extins şi ea. Vite , oi şi alte animal e , nevoile sporite ale oamenilor,
toate cereau in mod i mperios exti nderea locu l u i pentru hrană şi in curând şi acestea
vor deveni i nsuficiente .
Pe la inceputu l secolu lu i a l XVI I I -lea D imitrie Cantemir consemna lacon ic că la
ocne lucrează "mai mu lte sute de oameni"4 6 . La 18 octombrie 1 762 Grigore Ion Calimah ,
domn al Moldove i , stabileşte ca n umărul rufetaşilor de la Ocnă să fie de 225 de
oa meni47, deci dublată , cifră care va ră mâne constantă până in secolul al X IX- lea .
Dar, alături de rufetaşi se mai afl au şi alţi locu itori ai Ocnei ing rămădiţi in vatra
oraş u l u i . La 1 774 erau 526 de case , la ca re se adăugau 83 a armen ilor, 92 ale acelor
scutiţi de dări şi nevoiaşi , şi 6 ale j idovilor. La toate acestea se mai insumau ş i 58 de
case ale lăturaşilor d i n cătu nele apropiate (Masoare , Slănic, Tiseşti , Valea Ţig a n i lor,
Valea Ocnei şi Prislop) . Î n total erau 765 de case cu 3825 de locuitori48 , depăşind cu
m u lt or& � 'J I Bacău (345 locuitori ) , Roma n u l ( 1 080 locuitori ) , Piatra Neamt ( 1 490
locuitori) , fiind depăşit de laşi , capitala ţării , care avea 934 de case cu 4670 de locuitori49.
La presiunea feţelor bisericeşti şi a celor avuţi de aici , dom n ul Moldovei Alexandru
Calli machi prin cartea domnească d in 8 februarie 1 796 autoriză mănăsti rile şi boierii
care aveau locuri cumpărate de la şavgăii de aici să-şi facă construcţi i pe acele
amplasamente50 Era , aşadar, u n oraş aglomerat cu fel de fel de locuitori , rufetaşi ,
meseriaşi cu ateliere , sau fără , baca l i cu prăvă l i i , harabagii , negustori , crâşmari , pitari
44 . 1 bidem, nr. X, XI, XIV, p. 1 98-200 .

4 5 . Biserica "Buna Vestire" ( 1 664), numită şi Răducanu, d evenită şi mănăstire ; Biserica
"Adormirea Maicii Domn ului" ( 1 683), anumită şi Precista , devenită şi mănăstire ; schitul "Buna
Vestire" de pe Măgura Ocnei ( 1 665)
46. Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Bucureşti , 1 973, p. 1 03 .
4 7 . T h . Cod rescu . U ricariul, partea 1 1-a , p. 1 65- 1 66.
48. Moldova din epoca feudalismului, voi . VI I/I l , Chişină u , 1 975, p. 329-336 (se va cita
M E F, voi . . . ) .
49 . I bidem, p . 229-300, 2 8 1 -284, 45-48, 357-399.
50. Arh . St. Bucureşti , Documente istorice , CXLV-233.
68 Gheorghe B u rlacu
şi atâţia alţi i , car� toţi erau îngrămădiţi pe aceeaşi vatră , iar hotarul sau moşia, cunoscute
în literatura istorică ca "dome n i u l Ocnei", reprezenta ceea ce mai rămăsese din
Ocolu l Trotuş , fii nd insuficientă , şi mai mult de cât atât se răşluia conti n u u .
Descompunerea şi destrămarea Ocol u l u i d i n secolul anterior continuă şi este de
o mai mare a m ploare cu ample consecinţe . Marea "danie" a domeni u l u i Ocnei este
din 1 ianuari e 1 757, când Mihail Cehan Racoviţă , domn ul Moldove i , dă Spitatul u i Sf.
Spiridon d i n laşi "moşia Dom nească, tot hotaru l târg u l u i Ocnei şi cu deal u l u nde
se sc·oate sarea". Documentul mai face precizarea că "de acu m înainte să ia spital ia
d ijma din toate cum ş i din sarea din d i al . . . din tari n i ş i din fânată ce vor fi pe
loc u l târg u l u i . . . denbe�men ş i d i n dugheanele ce suntu în târg încă să aibă a
l u a"51 . Î n a n u l u rmător, 1 758 , Scarlat G rigore Gh ica mai dă acestui mare aşezământ
ecleziastic încă 800 de făcli de păd ure , care şi acestea "sa u înc h i nat ş i au afierosit
să fie pentru tre b u i ntă"52.
Ti m p de 77 de ani tot întinsul hota r al dome n i u l u i Ocnei , ce mai ră măsese d i n
Ocolu l domnesc Trotuş , este stăpânit de Epitropia Spitalului Sf. Spiridon d i n laşi până
la 1 834.
De aseme n i , conti n u ă şi în acest secol arendarea- celor doi m u nţi a i Ocnei ,
Cheşcheş şi J i ros , către vaşarheen i . Devenise obicei ca aceştia să-şi facă stân i şi să
le vă reze pe aceşti m unţi . Aşa de pildă prin 1 725 ei vărau "ci u rda dea bucata, vaci şi
cai, în m u ntele Ocn i i "53 Constantin Mavrocordat la 1 734 reîn noieşte arenda celor doi
m u nţi , iar beneficiarii dădeau dom n u l u i "ve n itul tări i " , convertit după obicei în trei
caşuri prin a n u l 1 744 şi 7 lei prin 1 75054 . I nteresantă este şi confi rmarea d i n 2 1 iunie
1 -742 , care face precizarea că muntele Nemira şi cu alte părţi de moş i i fac parte d i n
hotarul Ocnei , ş i nu a ş a c u m pretindeau că lugării Mănăsti rii Caş i n , c ă le-ar aparţine
lor55. Arenda reconfi rmată de la domn la domn şi de la veac la veac a dus la înstăpânirea
abuzivă a acestor mu nţi de către u n i i locuitori vaşarheeni , mergând până la mutarea
frontierei sau a g ran iţei interstatale . Astfel la 1 792 nu n u mai că se mută gran iţa "tăin
d u-se copaci i c u bouri ş i mărci austriaceşti ş i ocu pând u-se cei doi m u nti", dar
se ia ş i u n a l treilea, mu ntele Căzătura , d i n apropierea Slănicul u i , estimat la 300 de
fălci şi înveşmântat cu iarbă bună pentru păşunatul oilor, vitelor şi cailor56 • Aşadar, l i
se luau ocn e n ilor trei munţi , din Ocolu l Trotuş o mare "suprafaţă , iar ţări i i s e răşluia
g ran iţa pe a lte coordonate şi toate prin tăierea bornelor-hotar, acei "copaci c u bouri
şi mărc i austriaceşti", care s-au improvizat în alte părţi . Judecăţile n u meroase d in
secol u l următor su nt evidente .
Subliniam m a i s u s c ă oraş u l era aglomerat, situaţie agravată şi de cărăuşii sări i ,
5 1 . V. Râşcanu, G h . N ăstase, St. Bârsa n , G h . Băileanu, Istoricul Spitalului orăşenesc

clinic de adulti lasi , voi . 1 , Bucureşti, 1 956 , p. 23-24 .
52 . I bidem, p. 33-34 , 1 04 .
5 3 . N . Iorg a , o p . cit . , nr. XV I , p . 201 .
54 . I bidem, n r. IX, p. 1 97-1 98, XIX, p. 202, XX, p. 203.
5 5 . Cond ica lui Consta ntin Mavrocordat, ed . Corneliu Istrati, voi . 1 1 , laş i , 1 986 , p . 251 , nr.
664 .
56. Th . Cod rescu , op. cit. , partea IV, laş i , 1 857 , p. 2 7 1 -273; ib i dem, vol l . VI , l aş i , 1 87 5 , p.
1 36- 1 42 ; Gheorghe Burlacu , Bourul Moldovei - semn de hotar, în AliA/, XXX I , 1 994 , p. 537 .
•
Ocolul domnesc Trotuş (sec. XV-XI X) ( 1 ) 69
care veneau cu carele şi căutau ca a n i malele lor să pască , iar pentru ei alimente şi
cazare .
Ocnen i i , ca şi alţi târgoveţi din Moldova , se ocupau şi cu agricultura şi creşterea
vitelor, aspect asupra căruia vom i nsista la locul cuvenit.
*REDI U L (s.*, s i l i şte, moşie)
U rmele fostul u i sat aproape că n u se mai ştie unde a fost57 •
Documentele satu l u i , probabil s-au pierdut, încât puţine pe care le cunoaştem n u
ne pot duce la o imagine completă a ceea c e a fost această aşezare .
Pri ma atestare documentară este târzie, de pe la j u mătatea secolu l u i al XVI-lea,
când într-un zapis din 13 iunie, făcut în Târgu Trotuş , este mel)ţionat şi pârgarul "Toader
din Red"58. O altă importantă consemnare este din � 2 septembrie 1 633, când Moise
Movilă confirmă slugii sale Nen i u l , vornic de gloată , satul "Răd i u l , in ti n utul Trotuşul u i ,
ocol ul târg u l u i " pentru c ă " a u dat patru c a i pentru trebu i nta noastră ş i a tării"59.
D i n documentul citat surprindem scoaterea satului d i n Ocolu l domnesc Trotu� .
Modestul dregător mai stăpânea şi alte sate şi moşii din Moldova centrală şi de jos. I n
zona cercetată Neniul a încorporat î n moşia satu l u i Rediu ş i pe a satelor Pleşeşti şi
Beneşti . Sătenii d i n Bârsăneşti , aflând că un străin a intrat stăpân în Rediu , a u încălcat
vechile hotare şi au arat şi moşia satu l u i Pleşeşti . Neniul ca re se credea stăpân şi pe
aceasta a înaintat o jalbă la dregătorii din Târg u Trotuş . Aceştia cercetează cazul şi
dau dreptate l u i Nen i u l , în sensul că moşia satul u i Pleşeşti ţine de satul Red i u , acum
proprietatea vornicului 60 . Bârsăneştenii nemulţumiţi fac o plân9ere la Divanul domnesc
din laşi . Vasile Lupu judecă cazu l la 1 8 noiembrie 1 635 şi dă dreptate tot vornicu l u i
Neniul , s u b l i n i i n d c ă sil iştea Pleşeşti ţine d e hotarul satu l u i Rădiu 6 1 • Î n anii următori
marele dregător al Moldovei G heorghe Ştefa n , dar mai sigur în ipostaza de dom n ,
prin "s i l ă domnească" î i ia lui NeniLJI satele Rădi u , Pleşeşti şi Beneşti , şi î i dă în
schimbul acestora alte două de la ţinutul Orhei. Ca domn avea motive să-şi ia satele.
Î n primul rând că Pleşeştii era ocină străbună, iar a doua motivaţie constă în aceea că
Red iu şi Pleşeştii fuseseră sate domneşti , scoase abuziv de domnii anteriori din Ocolu l
Trotuş. La 22 martie 1 656 dom n u l dădea aceste sate ctitoriei s a l e , Mănăsti rii Caş i n ,
din ţi nutul Bacău şi n u departe de n o i l e "dan ii". Documentul este i mportant şi prin
aceea că dă delimitările moşiilor acestor sate. Astfel satul şi moşia Rediu erau megieşite
de Târgu Trotuş, Caraclău , Pleşeşti , Beneşti şi l adomireşti 62• Peste u n a n , la 20 ianuarie
1 657 satu l Rediu este din nou menţionat că a făcut parte din Ocolul Trotuş, că era dat
57 . Doa r în Harta Marelui Stat Major, pl. Adjud 1 /1 00.000, din 1 880 :1 894 se află pe partea
d rea ptă a pârâului Caraclău, şi în d reptul satului sinonim "Dealul Redei"; Ortensia Racovită ,
Dictionar geografic al J udetului Bacău, Bucureşti , 1 895, p. 457 .
58. Gh. Ghibă nescu , Surete si izvoade, voi . 1 1 , laşi, 1 907, p. 348 . Cronologic, a utorul
plasează datarea documentului între anii extremi: 1 546-1 570 .
5 9 . D R H , XXI , nr. 393.
60. Catalogul docu mentelor moldovenesti din Arhiva istorică centrală a Statul u i , voi . 1 1 ,
Bucureşti , 1 959, nr. 1 090 (toată seria voi . 1-V ş i Supliment 1 s e vor cita : CDM , voi . . . ) .
--
6 1 . I bidem, nr. 1 1 1 6 .
62. Alex. 1 . Băleanu şi C. A. Stoide, Documente moldovenesti cu privire la familia de boieri
Neniul - cu un stud iu -, laşi, 1 936, p. 49- 50.
63. CDM, I I I , nr. 224 . Documentul este o copie aflata în manuscrisul 628, f, 378, c a re
trezeşte o a r� ca re nedumeri re : ai ci se afirmă că satul era cumpărat de la Mihai pisaru l , ca re
1-a avut dame de la Ştefan Tomşa ( 1 6 1 1 -1 6 1 5, 1 62 1 -1 623) ş i Rad u Mihnea ( 1 623-1 626 ) , ori
satul a fost scos din Ocol de Moise Movilă la 1 2 septembrie 1 633 (DRH , XXI , nr. 393) . Şi
·
acesta este o copie aflată în Ms. 657 , f. 3,.din 1 835, de la Arh . St. Bucureşti .
70 Gheorghe Burlacu
de domn Mănăstirii Caşin63. intr-un alt document, tot din acest an, sancţionat de dom n ,
mari i boieri , dar şi de mari feţe bisericeşti i n frunte c u m itropolitul G hedon , sublinia că
printre satele care se dau acestui nou aşezământ monastic se află şi satu l Rediu ,
care fusese parte din Ocolu l domnesc Trotuş64 . in deceniul u rmător şi după moartea
l u i N e n i u l , descendenţii săi: fiica Simina, soţul ei Constantin Arapul şi D u mitraşco
Roşea , alt g inere , îşi impart zestrea şi moştenirea. pri ntre acestea se afla şi satu l
Red i u , ce făcuse parte din Ocol u l Trotuş65•
Ti m p de peste u n secol proprietatea mare in acest sat o găsim tot la nepoţii şi
strănepoţii l u i Neni u l , fost al doilea logofăt66• Spre sfărşitul secolu l u i al XVI I I -lea , satul
Red i u e ra in stăpânirea boierilor Crupenschi 67 ; care timp de apropate u n secol îşi
transmit proprietatea de la o generaţie la alta68• Boierii Crupenschi · fac n u meroase
abuzuri , răşluiri de moşii şi ocine, "furături de dres uri" şi alte asemenea nedreptăţi ,
pentru a-şi lăţi şi mări moşiile şi proprietăţi le.
U ltima menţi u n e ca sat este d in anul 1 855, iar moşia a fost integ rată in aceea a
satu l u i Caracl ă u .
*PLEŞEŞTI (s.*, s i l işte , moşie)
F ostul sat cu întreg u l h otar au aparţin ut de Ocolul domnesc Trotuş .
Satu l Pleşeşti de pe Caraclău (Catovea) este atestat documentar la 1 O martie
1 502 , când Ştefan cel Mare il ia pri n schimb de la_ Marg a , nepoata Antalesei , din care
se trăgeau log ofătul D u mitraşcu Ştefan şi fiu l său G heorghe Ştefan voievod . Ştefan
cel Mare îi dă Margăi satu l "Rădeni care este intre Dragomirna de la Pârâ u l Sec şi
intre Bogdan a , unde a fost Miclăuş Faur"69. l ntrând în posesia satului Pleşeşti , care
bă n u i m că avea hotare destul de întinse şi pe măsura cel ui cu care era schi m bat,
Ştefan cel Mare îl alipeşte Ocol u l u i domnesc Trotuş7 0 • Este firesc să ne întrebă m ,
care v a fi fost situaţia satu l u i după această dată? Până i n anul 1 502 a fost a Antalesei ,
a nepoatei sale Marga, deci era o proprietate particulară . După schimbul de mai sus,
satu l a devenit domnesc, şi in această ipostază Ştefan a putut să-I alipească Ocol u l u i
Trotuş . i n deceniile următoare , datorită multor rele care s-au abătut şi asu pra acestu i
colt de ţară, s-atul s-a pustiit devenind sil işte . Motiv pentru care la 9 aprilie 1 584 Petru
Şchiopul scoate satul din Ocol dând siliştea Pleşeşti diacului ungurean Osteai , gi nerele
lui Beie Psihie, ca să-şi facă sat acolo71 •
64. CDM, I I I , nr. 272, doc. f. 1 . z.
65. I bidem, nr. 1 076, porunca lui Eustratie Da bila din 1 5 august 1 664; ibidem, nr. 1 369. carte domnească
' · de la Alexandru l l iaş, din 1 august 1 66 6 .
6 6 . G h . Ghibănescu , op. cit. voi . V, laşi, 1 908, p. 60, zapis scris, probabil la Târgu Trotuş, de vecinire .
cu martori , printre aceşti s u n t citali şi Cârstea din Rediu şi Gligorie Paicul tot din Red i u ; C D M , V , 1 07 6 .
carte de judecată d i n 15 martie 1 709 intre călugării mănăstirii Caşin şi urmaşii lui Neniu l . Domnul dă
dreptate acestora , iar călugării să ia satele Cricovul şi Goianul de la 1· Orhei.
68. Alexandru (Sandu) , G rigore, Lupu, Constantin , Enachi.

67. P robabil inrudiji , colatera l , cu descendenjii din Neniul.
69. D R H , I I I , nr. 269. Atragem atenjia că satul Pleşeşti trebuie localizat aici, pe vatra şi hotarul
actualului sat Viişoara din c. Târg u Trotuş, şi nu in satul Băhnăşeni, c. Pârjol , cum este identificat aici la
p. 623. De altfel documentele şi problematica satului sunt organic legate de pârâul Caraclău şi satele de
aici: Red i u , Bârsăneşti , Siliştea Beneşti , Târgu Trotuş, toate in zonă .
7 0 . Nu există actul d e arondare a satului la Ocol, d a r i n mod sigur pentru acest scop Domnul a făcut
· schimbul. Cazul de fală a scăpat cercetării prof. Constantin Cihodaru ( Refacerea ocoalelor cetătilor si
curtilor domnesti in a doua jumătate a secolului al XV-lea, in Omagiu lui P. Constantinescu-lasi , Bucureşti ,
1 965, p. 267-273), care a demonstrat că refacerea Ocoalelor a fost o constantă a politicii şi puterii lui
71 . DIR, XVI , n r. 300.
Ştefan cel Mare.
Ocol ul domnesc Trotuş (sec . XV-XIX) (1) 71
î n secolu l următor, în 1 623, l a 2 0 apri l ie 1 627 ş i l a 2 aprilie 1 628 aşezarea se

repopu lase , căci la aceste date este mentionat ca sat al marelui logofăt D u m itraşcu
Ştefan şi al sotiei sale Zinica72 .
După moartea acestuia şi sch imbarea domnului în toam n a anul ui 1 63 3 , satul şi
moşia Rediu aj ung în stăpâ n i rea lui Neniul , anexând şi sil iştile Beneştii şi Pleşeştii
vecine cu noua sa proprietate . Băn u i m că precedentu l fusese făcut de logofătu l
D u m itraş cu , deoa rece N e n i u l se baza pe situatia anterioară . Tn acel ati ti m p ş i
bârsăneşte n i i preti ndeau hotarul fostul u i sat, Pleşeşti , drept care î n pri măvara sau
toamna a n u l u i 1 634 , dar posibil şi în anii anteriori , i-au arat moşia. Fac acelaşi l ucru şi
în primăvara a n u l u i 1 635, fapt ce 1-a determinat pe Neniul să facă o jalbă şoltuzului şi
pârgarilor d i n Târg u Trotuş . Cerceta rea făcută la 1 iulie 1 635 stabileşte că sil iştea
Pleşeşti tine de hotarul satului Rediu , deci îi revine lui Neni u l . De aseme n i , se mai
face precizarea de către şoltuz şi pârgari , că Pleşeşti i mai înainte vreme s-a n u mit
"Be neşti i pre n u mele Ben i i " şi că satu l s-a mutat din "s i l işte mari în jos în capul
hotaru l u i din d ru m u l cel mare" 73.
Sătenii din Bârsăneşti ară şi stăpânesc în Pleşeşti , iar Neniul contin u ă cu plângerile
şi jalbele. Vasile Lupu cu Divanul domnesc judecă cazul şi "la 1 5 noiembrie 1 635 dă
cartea domnească pri n care i se confi rmă că şi siliştea Pleşeşti tin e de hotarul satu l u i
Redi u , şi merge spre răsărit p â n ă î n apa Caraclăulu i74 E ra deci stăpân pe sat6lle
••
Redi u şi Pleşeşti şi sil iştea Beneşti . D iferendul însă nu s-a încheiat, căci boierul îşi
face o altă asemenea carte domnească în anul 1 656 şi la G heorghe Ştefan75. Domn ul
însă consideră oportună situatia s ă pretindă şi el satele şi sil iştile în litig i u , considerân
du-le că îi sunt "oc i n ă străbună". Aşa ne explicăm faptul că prin "si l ă dom nească" a
intrat în posesia acestora , pentru ca la 22 martie 1 656 să le dea ctitoriei sale Mănăstirea
Caş i n . Satele erau luate de la Neniul al doilea logofăt, dându-i în schim b satele Cricovul
şi Goia n u l de la Orhe i . Docu mentul de mai sus face precizarea că satul Pleşeşti s-a
ales "pe hotarele străbu ne"76.
'
Sch i m b u l însă nu a fost respectat de u rmaşii lui Nen i u l , căci ei a u stăpânit în
continuare satu l şi sil iştile de mai sus. La 1 5 aug ust 1 664 Eustratie Dabija domn u l
Moldovei d ă poru ncă c a siliştea Pleşeşti şi c u o v i e să-i fie date lui Constanti n Arapul,
ca zestre a sotiei sale Sim i n a , fiica l u i N e n i u l fost a l doilea log ofăt. O altă carte
domnească di n 1 august 1 666 confirmă stăpânirea siliştei Pleşeşti de către Consta nti n
Arapul77. Ti m p de peste trei sferturi din secolu l u rmător descendenţii l u i N en i u l , n epoti
şi strănepoţi , stăpâneau şi sil iştea Pleşeşti . Aşa de pildă la 1 709 în u rma judecăţii
făcută de Mihai Racovită se dă acestora şi sil iştea Pleşeşti , pretinsă şi acum de
72 . C D M , 1 1 , nr. 1 30 ; DRH, XIX, nr. 1 86 , 332 . Bănuim că in virtutea faptului că satul era
ocină străbună , logofătul fie că 1-a răscumpărat de la Osteai, dar mai probabil au fost l uate
"prin silă" , abuzând de d regătoria ce o avea .
73. DRH,XXI , nr. 393; CDM , · 1 1 , nr. 1 090; Gh. Ghibănescu, Târgu Ocna. stud iu istoric, p.
602 .
74. CDM, 11, nr. 1 1 1 6 ; Gh. Ghibă nescu , op. cit. , p. 602-603.
75. Alex . 1 . Băleanu şi C . A. Stoide, op. cit. , p. 49-50 .
76. C D M , V, nr. 853. D a c . de mai tâ rziu, din 1 5 martie 1 709, dar care redă situatia satului
·
de acu m ; Alex . 1 . Băleanu şi C. A. Stoide, op. cit. , p. 49-50.
7 7 . C D M , 1 1 , 1 076, 1 369.
72 G heorghe Burlacu
căl ugării Mănăsti rii Caşin78.

În u ltimele decenii ale secolulu i , boierii Crupensch i , probabil înrudiţi cu descendenţi i
din l og ofătu l N en i u l , îi găsim stăpâni şi în moşia Pleşeşti . De pe partea dreaptă a
râu l u i Trotuş , Alexandru Cru penschi , u rmat de G rigori , Lupu şi Constantin s-au întins
şi pe partea stângă a acestu i a , stăpânind toate fostele ş i actualele sate d in zon ă .
Căminarul Costachi Crupenschi s e întinde abuziv peste a p a Caraclăului , l u â n d o bună
parte din pământul domnesc al rufetaşilor din Târgu Ocna , motivând că siliştea Pleşeşti ,
i nteg rată în Redi u , vine spre nord până în locul "şavgăilor ocneni". De aici decurg
procese interminabile79•
*BEN EŞTI (s.*, s i l i şte, moşie)
A fost sat, a poi silişte ş i în cele din u rmă moşie, cu nume patroni m , de la un
Benea. Aşezat la est de satu l Vi işoara de azi şi tot la est de Pleşeşti , a făcut parte din
Ocolul Trotuş . .
Pri ma menţiu n e docu mentară este din 1 i u l i e 1 635 80 , dar satu l exista mai dinai nte.
Acu m era menţionată sil iştea Beneşti , c a fi i n d pe hotarul satul u i Pleşeşti , care făcea
parte d i n Ocolu l Trotuş , şi era obiect de dispută între sătenii din Bârsăneşti şi micul
dregător Neniul. La scu rt ti mp o comisie de cercetare , formată d i n 18 "oameni b u n i
şi bătrâ n i " din partea locu l u i î n fru nte c u Condrea şoltuzul din Trotuş stabilesc prin
cercetare şi j u rământ că siliştea Pleşeşti mai înai nte vreme s-a n u mit Beneşti "pre
n u mele Ben i i şi s-au m utat d i n s i l işte mai în jos în capul hotaru l u i d i n dru m u l
ce l mari" ( d e p e Valea Trotuş u l u i , n . n . ) . La 1 5 noiembrie 1 635 î n procesul d e la laşi
prin h risov domnesc se recunosc cele de mai suse1 • Din_ problematica satelor megieşe
rezu ltă că tot prin "s ilă dom nească" Gheorg he Ştefan a i ntrat şi în posesia satu lui
Beneşti . În această ipoteză la 22 martie 1 656 dă şi satul acesta ctitoriei sale Mănăstirea
Caşi n , ales pe "hotarele bătrâne"82• Peste 53 de an i , la.1 5 martie 1 709 , Mihai Racoviţă
dom n u l Moldovei confirma urmaşilor lui Neni u l , pri ntre altele, şi sil iştea Beneşti de la
Trotuş83 • Î n secolul u rmător, prin a n i i 1 843- 1 846 moşia Beneşti era incorporată în
hota rul satu l u i Caracl ă u , i a r la 1 853 boierii Crupenschi se j udecau pentru aceasta.
Tot pe Trotuş la 1 1 i a nuarie 1 48ieste atestat alt sat Beneşti , aşezat "pe pârâ u l
Beneşti lor"84 , care a fost încorporat î n satul Pătrăşcani ( c . Gura Vă i i , j . Bacău). Acesta ,
deşi a fost n u ma i cu 8 km la sud de T�rg u Trotuş şi tot pe partea stângâ a râ ului
Trotuş , n u are nici o legătură c u satu l Beneşti de l â n gă satele Red iu şi Pleşeşti . Faptul
că satu l n u mai este mentionat înainte de anul 1 635 , ş i după anul 1 656 doar ca silişte
( 1 709) şi apoi ca trup de moşie ( 1 843- 1 846 , 1 853); faptul că a fost pe hotarul Pleşeştilor,
sat de Ocol , că memoria colectivă păstra i nformaţia că Beneştii provine de la un Benea,
care Benea sau satul l u i n u mai apare în nici u n document anterior anului 1 635 , ne
duce la concluzia că u n Benea din Pleşeşti , probabil în secol ul anterior, s-a înstăpâ n it
pe o silişte a satu l u i , a devenit siliştea Pleşeşti sau siliştea l ui Benea , apoi moşia
78. I bidem, V, nr. 853.

79. Gh. Ghibănescu , op. cit. , p . 605-608.
80. CDM , 1 1 , nr. 1 090.
81 .Gh. Ghibă nescu , op. cit . , p. 602 ; CDM, 1 1 , nr. 1 1 1 6 .
82: Alex . 1: Băleanu şi C. A. Stoide, op. cit. , p. 49-50; CDM , I I I , nr. 1 77 .
83. I bidem, V, n r. 854 .
84. DRH , I I I , nr. 2 .
Beneşti ce a ţin ut de hotarul satu l u i Caraclău (c. �Bârsă� eş� . j . Bacă u ) . . � A
Toate aceste considerente ne-au determinat sa consideram satul Beneşt1 ca facand

parte din Ocolu l Trotuş .
*TISEŞTI
Fostul sat, moşie, cătun şi mahala, azi contopită cu oraşul Târgu Ocna d i n judeţul
Bacău , a făcut parte din Ocolu l Trotuş .
Den umirea care evocă pădu rea de tisă d i n jurul localităţii , dar e posibil să fi căpătat
den u m i rea şi de la un Tisu sau Tisa 85. .
Prima atestare documentară este d i n 3 septem brie 1 448 , cân d Petru Voievod
confi rmă nepoţilor de soră a l u i G i u rg i U n g u rean u , U lea şi l ug a , pri ntre altele şi satu l
Tiseşti de pe Trotuş 86.
Sigur satul exista d i n secolul anterior, iar la inceputul veacu l u i al XV-lea a fost
dat de Alexandru cel Bun l u i G i urgi Ungurean u , mare boier in slujba dom n u l u i . La
1 545 găsim un locuitor d i n Tiseşti care face un transport de mărfuri la Braşov, in
valoare de 500 de aspri 87.
·
După opinia noastră Ştefan cel Mare sau alt domn următor a arendat satul Ocolului
Trotuş , aşa cum s-a întâmplat cu satu l Pleşeşti . Î n 1 7 1 2 l a 26 fe bruarie Nicolae
Mavrocordat dă marelui medelnicer Sandu Crupenschi tot hotarul satu l u i Tiseşti , in
document n umit "hotaru l Târg u l u i Trotu ş u l u i " , cu următoarele puncte de reper: "d i n
Prisloc , de u nde s e începe h otarul Ocn i i î n g ios, p e apa Trotuşu l u i p â n ă la piscu
u nde se n u meşte l a F u rc i , unde se îm pre u nă cu hotaru l lui Ma.nolachi (Rosetti
n . n . ) vorn i c u l . Şi de acolea în sus acea bucată de loc pe u nde au fost hotaru l
târg u l u i Trotuş u l u i , pe sub poa l i le Coş n i i spre apus iarăşi până la prisloc, u nde
se îm pre u n ă c u hotarul Ocn i i ş i c u poe n i şi fâneaţă, ce ar fi pe acea bucată de
loc ş i c u vad de moară în apa Trotuşu l u i în gârlă u nde au mai fost mori de iastă
parte"88.
Documentul este foarte i mportant, în pri m u l rând că delimita la această dată
o parte , nu d i n hotarul Târg u l u i Trotuş, ci o parte d i n Ocolul Trotuş. Î n al doilea râ nd
că deşi era vorba de hotarnica satu l u i Tiseşti ce făcea parte din Ocol , n u se suflă o
vorbă de aşa ceva. Era de fapt u n act de răşluire tacită a hotaru lui Ocolu l u i Trotuş ,
dovedit pri n toate documentele ulterioare şi î n care s e v a pomeni d e fieca re dată că
e vorba de satul şi moşia Tiseşti89. Î ncă se făcea sublinierea "la pătru nzătoarea
85. lorgu Iord a n , Toponimia românească , Bucureşti , 1 963, p. 92-93, 424 .
86. DRH , 1 , nr. 284 .
8 7 . Rad u Manolescu , Comertul Iă rii Româneşti si Moldovei cu Brasovul, (secolele XIV
.2QD., Bucureşti , 1 965, p. 275.
88. Constanti n Andreescu , op. cit . , p. 377 .
89. Ibidem, o poruncă de alegere a hotaru lui din aceiaşi zi, lună şi a n , p. 377-378 ; O ca rte
domnească din 28 iunie 1 7 1 4 , prin care i se recunoştea lui Alexandru Crupenschi d reptul de
a lua a zecea parte de pe moşia sa din Tiseşti , ibidem, p . 378; O altă ca rte .domnească de
reconfirmare a acestor d repturi , dată de Mihai Racoviţă la 10 aprilie 1 7 1 7 , ibidem, p. 379; O
alta din 24 martie 1 737 dată de Grigore Ghica lui Lupu Crupenschi şi fraţilor si(li, ibidem, p.
1 79- 1 80 ; U n act de vânzare-cumpărare intre vornicul Crupenschi şi nepoata l u i Catrina, din
iulie 1 76 5 , i b i d e m , p. 380-38 1 ; O cerceta re de hota re şi proprietăţi d i n 1 9 i u l i e 1 7 9 1 ,
neînţelegeri l e d i 11tre trotuşeni ş i fa m i l ia Crupenschi tot pentru acest loc d o m n e s c , s e
menţionează ş i procese l e d i n 1 765 septembrie 2 , d i n 1 77 6 , i u l i e 1 8 , ibidem, p.381 -384 ; O
amforă a boierilor şi hotă rârea domnului din 1 0 septembrie 1 803, neînţelegeri pentru moşiile
Red i u , Pleşeşti şi Tiseşti toate aju nse in stăpânirea boierilor Crupenschi , ibidem, p. 384-389 .
cercetare" din 1 803 că "hotarul Ocn i i se intinde in g ios până in vârfu l Coş n i i ,
unde s e îm p re u n ă cu hotarul Grozeştilor"90.
Era , desig u r, hotarul fostu l u i ocol domnesc Trotuş , devenit aşa cum subliniam mai
sus domeni u l Ocnei . Dacă aceasta era situaţia satu l u i şi a moşiei lui, sînt totuşi şi
unele excepţii de la reg ula supuşeniei . Aşa de pildă la 24 aprilie 1 727 Maria Hlăpcioaia
d in Tiseşti îşi dădea partea de moşie lui Atanasie, episcopu l de Roman91 .
Aşadar, satu l Tiseşti şi întinsul său hotar a făcut parte din Ocolu l Trootuş , căci
n u mai aşa a fost posibil ca N icolae Mavrocordat la 26 februarie 1 7 1 2 să dea din
dome n i ul domnesc ce mai rămăsese marelui dregător Sandu Crupenschi , o pa rte d in
"hotaru l târg u l u i Trotuş u l u i " de fapt d in hotarul Ocolu lui Trotuş .
DOFTEANA (s.c . , j . Bacău)
Satu l ş i comuna cu acest nume sunt aşezate în bazinul Dărmăneşti lor d in j udeţul
Bacă u . Denumirea desemnează o altă bogăţie a locurilor - dohotul -, lichidul pentru
unsul osiilor fa carele şi căruţele ţărăneşti , care se găseşte şi azi aici .
Localitatea este menţionată la 8 septembrie 1 436 , când dom n i i Moldovei I lie şi
Ştefan dădeau slujbaşu l u i Balea Plopescu pri ntre aletele şi satul "IJohtana" de pe
Trotuş 92 . Peste 50 de a n i , la 21 noiembrie 1 486, fi ica l u i Balea , Cern a , vinde a patra
parte d i n sat l u i I on U la n cu 70 de zloti tătăreşti9 3 , probabil o rudă a l u i .
N u avem o atestare expresă c ă satu l a făcut parte din Ocol ul Trotuş. Era la pri ma
atestare , la n ord de Târg u Trotuş , şi la sud de acesta se aflau Pleşeştii şi Red i u , toate
făcând parte di n Ocol . Dar din Ocol mai făcea parte şi satul Dărmăneşti , aşezat mai
la nord de Doftean a . in acest context cercul satelor domneşti , de la sud la nord şi la
est spre vest n u putea să excludă, chiar în centru u n sat cu altă natură a proprietăţii ,
decât cea domnească . D e aceea, credem că n u g reş i m , dacă in l i psa u nor anume
docu mente noi incadră m satu l in discutie ca făcând parte din Ocolu l Trotuş .
DĂRMĂNEŞTI (s.c., j . Bacău)
Satul şi comuna Dărmăneşti este aşezată in bazinul i ntra-montan al Dărmăneştilor
pe valea Trotuşului din j udeţu l Bacă u .
Localitatea este pentru prima dată menţionată documentar î 11 ti mpul domniei
comune a celor doi voievozi I lie şi Ştefan ( 1 436 martie 8 - 1 442 ante 1 august) ,
u rmaşii lu i Alexandru cel B u n . lvănuş Tătar avea urie de la aceştia pe două sate
Dărmăneşti ş i F loceşti , localizate pe Trotuş , u n u l în vecinătatea cel uilalt94 •
in dece n i i l e u rmătoare şi în satele Dărmăneşti şi Floceşti proprietăţile se divid.
Astfel în Dărmăneşti hotaru l sau moşia revin u rmaşilor l u i Drăman Mă rica , I rina şi
E:vdochia fiicele acestui a ; lui Onul fiu l Bani i ; l u i I ancu , Doica ş i Dragolea fii i Zlatii şi
nepoţi i J u rj i i ; şi moşilor lor Neacşa , fiul Stanei şi n epot Măghiţe i . Î n acest context Petru
Rareş la 9 i u n i e 1 546 dădea acestora carte domnească de confirmare a propri�tăţi i
90. Ibidem, p.38i .
9 1 . Arh . St. , Bucureşti, Documente istorice LXV/1 82 .
92. D . R . H . . i, nr. 1 62 . Acesta slujise şi pe Alexandru cel Bun şi ca urmare şi descendenţii
acestuia ii reconfirmă proprietăţile. De asemeni el mai stăpânea şi satele Plopeşti şi Brătieşti ,
tot de pe Trotuş, precum şi Topaneştii de pe Tazlău.
93. I bidem, 1 1 , nr. 265.
94 . D . I . R . , XVI I , 1 1 , n r. 262 . Deci doc. este d i n 28 martie 1 609, deci destul de târziu, totuşi
este importa nt că pe coordonata timpului jalo � ează prima atesta re documenta ră a acestor
·
două sate.
lor. Peste o a ltă jumătate de secol , la 20 martie 1 602 I radia şi fratele ei Savu l , fi ii
Varvarei şi nepoţii Magh iţei , vindeau părţi nealese din satul Dărmăneşti lui M avrich i
G recul şi soţiei sale Tecla. Acest zapis este transcris ca ispistoc domnesc dat de
Simion Movilă la 28 ianuarie 1 607. Do�umentul face sublinierea expresă că satul
"Dărmăneşti . .. iaste în Ocol u l Trotuş u l u i"95.
La 28 martie 1 609, Constanti n Movilă dom n u l Moldovei reconstitu ia prin h risov
dreptu rile de proprietate ale satelor din zona Dărmăneşti . Documentele acestora şi
după opi nia domn u l u i au fost distruse "când a ve n it M i h a i l Voevod în ţara noastră
cu u n g uri şi cu m u nten i şi cu toato oastea l u i şi au robit şi au stricat ţara
noastră"96.
I m portanţa h risovului constă şi in aceea că aici se află cea dintâi informaţie despre
satele Dărmăneşti , Brătu leşti şi Floceşti ( 1 436- 1 442). Apoi sunt menţionate u ricile de
îm părţire de la Petru Rareş , din a n u l 1 546 , pentru satele de mai sus. De asemeni ,
descendenţii din lvaniş Tăta r din 1 456 cu cei din 1 609, prin Drăman şi Maghiţa , ne
dovedesc contin uitatea de stăpâ n i re genealogică a părţi lor de sate . Sigur bătrâ n u l
D ră m a n , al cărui nepot s a u strănepot este menţionat i n 1 546, era frate s a u fiu al l u i
lvaniş Tătar şi satul lui s-a nu mit Drămăneşti şi m a i apoi Dărmăneşti .
Aşadar, i nformaţi i preţioase şi concludente pentru studiul de faţă . Proprietatea in
sat a curs prin moşteniri , vânzări şi cumpărări neîncetate. Satul a fost rezăşesc şi in
cele din urmă a aj uns boieresc. Sigur a fost scos din Ocol prin vânzare sau "milu ire".
95. I bidem � Virg inia lsac, Cata log de documente din Arhivele statului lasi, vol . l , Bucureşti ,
1 989, nr. 705. l ntrucât acest doc. se află numai într-o copie defectuoasă făcută de preotul
Mihail Strilbisc � i . din 1 4 octombrie 1 780 , în care nu se înţelege bine gradele de rudenie,
opinăm să credem că un Drăman era stă pân în satul său îna inte de Alexandru cel Bun. Căci
sub fii acestuia, l liaş şi Ştefa n , deja satul se numea Dă rmă neşti . N u credem, de asemenea
că Drăman era fiul lui lvănuş Tătar, ci un nepot sau strănepot. Tntre lvănuş şi Drăman se
interpune cea . 1 1 O ani, ş i ar trebui să fie cel putin trei generaţii şi flU două. Apoi e posibil ca
Drăman bătrâ n_ul să fi fost frate cu lvănuş Tăta r, căci numai aşa se explică cum descendenţii
lor stăpânesc cele trei sate: Brătuleşti , Drămăneşti , numit mai tâ rziu Dărmăneşti , şi Floceşti .
96. D . I . R. , XVI I , 1 , nr. 55; ibidem, 1 1 , n r. 97 .
U n docu m e n t i n ed it p rivito r l a ven itu ri l e Ag i ei d i n
M o l d ova pe şase l u n i (în p ri m a j u mătate
a seco l u l u i al XV I I I -l e a )
d e I oan M u rariu
Atestată pentru prima oară la 1 1 februarie 1 952 1 , instituţia Ag iei din Moldova s-a
menti n ut cu această denumire până în secolu l al X I X-lea. i n fru ntea acesteia se afla
marele agă , care avea atribuţii mil itare şi judecătoreşti . După reformele l u i Constantin
Vodă Mavrocordat de la mijlocul secolu l u i al XVI I I-lea, marele agă a avut mai ales
atributi i poliţieneşti
. .
Î n pe rioada de început, veniturile boieru l u i i nvestit cu inalta dregătorie de mare
agă proveneau din taxe speciale percepute de la subaltern i i săi ("ploconul agiesc") şi
de la breslele de meşteşugari şi negustori . Mai târziu a pri mit şi o leafă anuală 2 •
În Arhivele N ationale din Bacău se păstrează un document inedit privitor la veniturile
Agiei din Moldova pe timp de şase luni3. Documentul n u poartă dată , dar, tinând seama
de scris, contin ut, precu m şi de faptu l că cifrele sunt redate pri n litere ale alfabetu lui
chirilic, presu p u nem c ă a fost redactat în prima j u mătate a secolului al XVI I I -lea.
în prima parte a acestui important document se menţionează care sunt sursele
venituri lor Agiei pe timp de şase l u n i . Ele variază intre 5 şi 50 lei - in total 359 lei4 • Dar
jos , în loc de 359 1ei , s-a scris un total de numai 1 80 lei. Noi credem că diacul care a
întocmit acest document a adunat numai acele sume pe care tot el le-a incercuit (la
transcriere noi le-am marcat printr-un asterisc) .
Pe pagi n a a 2-a , care este şi partea a doua a documentu l u i , se menţionează când
a n u me ( l u n ă şi zi , dar fără an) şi de la cine s-au încasat 201 lei .
Aceste taxe, stabil ite "cu carte gospod", erau percepute in toate oraşele unde
existau breslele respective de meşteşugari şi de negustori .
Credem că docu mentu l , semnat de "Gheorghe vei agă", esttl important atât pentru
cunoaşterea i nstitutiei moldoveneşti (Agie ) cât şi pentru mai b u n a cunoaştere a
fiscalităţii in secolu l al XVI I I-lea. De aceea l-am transcris şi il publicăm mai jos , in
intregime.
1 . Institutii feudale din Tările Româ ne. Dictionar (coordonatori , Ovid Sachelarie şi
N icolae Stoicescu) , Editura Academiei , Bucureşti , 1 988, p. 9- 1 0 .
2 . 1 bidem.
3 . Arhivele Nationale Bacă u , Colectia de documente , Vl l/3 1 .
4. Sau 349 lei , căci la breasla armenilor se menţionează in stânga 20 lei , iar in dreapta
numai 1 0 lei .
•
U n docu ment i nedit privitor la venitu rile Ag iei din Moldova p e 77

şase l u n i (în pri ma jumătatea secol u l u i al XVI I I-lea)
·1ZVO D DE VE N I TU L AG I E I , D U P<Ă> CUM S-AU H OTĂRÂT CU CARTEA

GOSPOD CA SĂ D EA F I I ŞTECAR I L E PE 6 LU N I , D U P <Ă> C U M Î N G I OS <SE>
ARATĂ
Lei <Bani>
25 Baş-ceauş agesc.
25 Baş-buliucbaş agesc.
25 5 buliucbaşi ageşti .
5 Buciucaşul agesc.
2,5 De la fi iştecare căpitan agesc.
90 Bani de la totu slujitorul agesc.
5* Staroste de cizmari ce l ucrează saftienele (?)
5* Staroste de ciobotari ce lucrează la Teletin (?)
5* Staroste de tălpălari .
5* Staroste de cojocari .
5* Staroste de bierbieri .
5* Staroste de sucmănari .
5* Staroste de abageri .
5* Staroste de işlicari .
60 * Bani de la fi iştecare băcălie.
1 5* Staroste de meserci i .
1 5* Văraf de chirig i i .
15 Vătaf de pietrari şi de vărari .
5 Vătaf de cărămidari şi de olari .
15 De la calfa de teslari .
15 De la calfa de zidari .
25 * De la brasla jădovească .
20 De la brasla armenilor, 1 O lei.
50 De la staroste , împreună cu brasla streinilor.
10 Bani de la fiiştecare tru n ch i u , în toate duminicile.
20 * Pitari . .
1 5* Plăcintari .
1 5* Brăhari .
1 O* Precupeti .
1 5* Făclieri .
1 80 Fac luati de Ion.

Gheorg h e , vei agă.
<Pagina a 2-a>
•
78 I oan Murariu
- Optzeci lei a m l uat de la vătafu l Ion din aşest izvod răvaş de sam ă , i u n i <e> 1 6 .
<Semnătură i ndescifrabilă>
- Treizeci şi unu lei , tij , am luat de la Ion, i u ni<e> 1 7 .

- Cinci lei am luat de la cizmari .
- Cinci lei am luat de la brăhari .
<Semnătură i ndescifra bilă>
- Douăzeci şi doi lei, tij , a m l uat de la I on , i u n i <e> 27.

<Semnătură indescifrabilă>
- Doaozeci şi şapte lei , tij a m luat, cu un leu ce am luat de la abager, i u l i <e> 3 .

(Semnătură i ndescifrabilă>
17.6 lei facu l u aţi de la I on , ş i rămân asupra l u i 4 lei.

25 lei a m luat de l a băca l i pe 50 dughen i .
20 1
G LOSAR
abager = vânzător de aba (ţesătură g roasă , din lână).

Aqie = poliţie.
bas = şef; întâ i u l , mai mare peste.
băcălie (băcănie) = dugheană cu produse alimentare .
braslă = breaslă .
brăhar = producător sau vânzător de bragă (băutură nealcoolică ) .
bulucbasă = comandantu l unui buluc (ceată de ostaşi ) .
Carte gospod = Carte domn ească .
ceauş = grad m i l itar inferior.
chiriqiu = cărăuş; om care transportă marfă cu carul sau căruţa .
făclier = fabricant sau vânzător de făcl i i .
islicar ;:: fabricant sau negustor de işl ice (căciuli domneşti sau boiereşti , d i n blană de
samur).
izvod ;:: listă ; tabel; condică de socoteli .
leul vechi = 40 de parale sau 1 20 de bani .
meserci u ;:: măcelar; casap.
pitar (chitar) ;:: producător sau negustor de pâine.
răvaş ;:: scrisoare ; adeverinţă ; răvaş de pri m i re .
samă = buget (venituri şi cheltuieli pe o anumită perioadă).
staroste (vătaf) = conducătorul unei bresle de meşteşugari sau de negustori .
U n document inedit privitor la ven itu rile Agiei din Moldova pe 79
şase l u n i (în prima j u mătatea secolu l u i al XVI I I-lea)
sucmănar = persoană care confectionează sau vinde sumane (haine tărăneşti

foarte l u ng i , din postav gros ) .
teslar = dulgher.
lli = de asemenea .
trunchi = dugheană în care se vi ndea carne.
U n docu ment inedit s u r les reven u s de la Prefetu re de Police de la

Moldavie pour six mois (dans la premiere moitie du XVI I l -eme siecle)
Resume
Ce document est conserve aux Archives Nationales de Bacă u . 1 1 n'est pas date ,
mais en jugeant d'apres l 'ecriture et le contenu nous croyons qu'il a ete redige dans la
premiere moitie du XVI I l-eme siecle.
A l'epoq u e , les revenus de la Prefecture de Police provenaient de certains impâts
recovres d e s e m p loyes d e cette i n stituti on et de d i ri g ea nts d e s c:ate g o r i e s
profession nelles e t de commen;ants d e s villes du pays de l a Moldavie .
80 I oa n M u rariu
q".
_ _....
�i�
. :.�-
�: :. '�",:;�:. -�.
..
�
' .· ! ' ·:: -� . �
;..>;+ · . ... c:. .-.•
"·;:
Copie după " IZVOD D E VE N I TU L AG I E I " , aflat la Arh ivele Naţionale, D i recţia
Judeţeană Bacă u .
U n contract i nedit priv i n d arendarea a
şase m oş i i d i n Moldova in peri oada 1' 8 1 8-1 824
.
de l oan M u rariu
în Principatele Române perioada feudalismului târziu se caracterizează, între

alte l e , şi p r i n ră spâ n d i rea arendăşiei în agricultură . O contri buţie esenţi a l ă l a
cunoaşterea acestui complex fenomen istoric din perioada pre-reg ulamentară a adus
cunoscuta cercetătoare Ioana Constantinescu1 . Folosind un imens material documentar
- în cea mai mare parte inedit - această distinsă cercetătoare a reuşit să lămurească
depl i n o serie de probleme majore , cum ar fi : începuturile arendăşiei în cele două
Pri n ci pate (sfârşitul secol u l u i al XVI I -Iea)2 , răspân d i rea fe nome n u l u i în secol ul al
XVI I I -lea şi în primele trei decenii ale secol ului al XIX-lea , conţi nutu l contractelor de
are n d a re , ori g i nea soci ală a arendaş i l or, exploatarea moş i i lor de. către aceşti a ,
antrenarea moşiilor arendate î n producţia d e mărfuri pentru piaţa i nternă şi extern ă ,
problema investitiilor, a raportu rilor dintre arendaşii moşiilor şi ţăranii clăcaşi ş . a . m . d .
Desigur, î n unele fil iale a l e Arhivelor Statul u i m a i există documente - îndeosebi
contracte de arendare - care încă n-au i ntrat în circu itul şti i nţific. Publicarea acestor
documente este necesară , căci ele pot fie să întărească concluzi ile la care istoriografia
noastră a aju n s deja , fie să aducă u nele date şi elemente noi.
î n fi l i a l a l a ş i a Arhivelor Statu l u i se păstrează u n contract i n edit privind
arendarea , pe perioada 1 8 1 8- 1 824, a şase moş i i din ţinutul Putn a , pe care se aflau
urm ătoa re l e şa pte sate : St răoa n i , M u n c e l u , Va rn i ta , C i o l ă n e şt i , F i t i o n e şt i ,
Hol băneşti ş i Mănăstioara3 ) . Contractu l la care ne referim î n continuare este o copie
din 2 decembrie 1 8 1 9 , după originalul întocmit şi semnat la 23 aprilie 1 8 1 8 . Semnăturile
de la sfârşit fi i n d indescifrabile, nu putem cunoaşte numele boierului proprieta r. D i n
pre a m b u l a r rezu lta c ă a rendaşii e r a u spătarul Petrachi Stu rza şi medel n i cerul
Dimitrachi Feşti l ă .
Acest contract, încheiat pentru perioada cuprinsă între 23 aprilie 1 8 1 8 şi 2 3
9 prilie 1 824 , este scris p e patru pagini şi cuprinde un preambul şi 1 8 "ponturi" (articole).
l mpreună cu terenul arab i l , fâneţele şi păşunile de pe cele şase moş i i , au mai fost
arendate : 20 pogoane de vie, 50 pogoane livadă de perj i , toată pădu rea , două mori , o
dârstă , o pivă , două crâşme cu două pivniţe şi o velniţă cu trei cazan e- n oi .
1 . Ioana Constantinescu , Arenda rea moşiilor în Moldova până la regulamentul Orga nic, în
"Stud ii şi materiale de istorie medie", Ed itura Academiei R . S . R . , 1 973, V I , p. 259-268; ldem,
Arendăsia în agricultura Tării Româneşti si a Moldovei până la Regulamentul Organic, Ed .
Acad . R . S . R . , Buc. , 1 985, 204 p . ; ldem, Date QOi privind agricultura Moldovei în perioada
1 829-1 833, în "Terra nostra", (Culegere de materiale privind istoria agriculturii în România ) ,
voi . 1 1 , Buc . , 1 97 1 , p. 45-55; etc.
2 . ldem , Arendăsia în agricultura ( . . . ) , p. 9.
3 . Arh . St. laşi, fond Documente, p. 499/42
82 I oa n Mu rariu
La punctul 1 se menţionează că preţul arenzii pe cei şa·se ani este de 20. 000
de l e i , şi că această sumă trebuie ach itată în fiecare a n în câte "doaî vade l i " , adică
1 /2 la Sf. Gheorghe şi 1 /2 1a Sf. Dumitru . D u pă cum se vede, preţul arenzii - în medie
555 1ei de moşie pe an - era foarte mic în comparaţie cu a lte moşii a rendate în Moldova .
Explicaţia constă în faptu l că moşi ile respective n u erau în întregime boiereşti , ci
stăpânite parţial de boier, mănăstire şi răzeşi . Acest l ucru rezu ltă - credem noi - cu
destulă claritate din preambul şi din punctu l 1 2 al contractu l u i de a rendare .
Î n j u ru l a n u l u i 1 82 0 , c u s u m a d e 20. 000 d e lei - preţul arenzii ami ntitelor moşii
- se puteau cumpăra în Moldova , după calculele noastre , ci rca 57 1 chile de g râ u
(adică 1 76 tone ) , s a u 9 0 9 chile (= 2 8 0 tone) de· popuşoi , s a u 20. 000 vedre (= 304 . 000
litri) de vi n , sau 300 boi ; sau 2 . 000 de oi , sau 1 . 250 (= 1 .604 kg . ) de b u m bac, sau
3. 350 ocale (= 4 . 300 kg . ) de zahăr-4 .
Celelalte clauze a l e contractul u i s u nt u rmătoarele: arendaşii s ă vegheze l a
integ ritatea tuturor moşiilor, obligaţi ile d e dijmă şi clacă a l e ţăra n i lor clăcaşi faţă de
boier se transferă asupra arendaşilor; la expirarea contractu l u i , arendaşii să predea
via şi l ivada îng rădite ; a rendaşii au voie să taie din pădu re lemne de foc , cherestea
etc. , în afară de "apărături", adică de unele părţi de păd u re ocrotite ; odată cu moşiile,
arendaşii primesc şi 1 O slugi scutite de bir şi havalele; monopolu l vinderii pe moşie a
băuturilor, păcuri i , cărn i i , peştelui şi sări i - care era u n drept al boieru l u i - se transferă
către arendaşi ; până la trecerea celor şase ani boierul nu are voie să înstrăi neze vreo
moşie, iar arendaşii nu pot ren u nţa la vreuna din moşiile arendate , fără să-i găsească
stăpân u l u i "alt muştereu"; arendaşii sunt pe depl i n l iberi să mărească moşii l e , pri n
cumpărarea , "cu orice preţ" , a unor pământuri de la răzeşi , luând tot venitul de pe
aceste tere n u ri până la expirarea contractul u i ; arendaşii să benefi cieze de "tot folosu l"
pe ca re îl aduc cele cinci iarmaroace c e se organ izează î n fiecare an pe aceste moş i i ,
potrivit h risov ului domnesc; după expirarea contractul u i , eventualele acareturi făcute
de a rendaşi pe cele şase moşii să ră mână ale boierul u i ; vel n iţele ţăra n i lor, precum şi
ale străinilor, să nu poată funcţiona pe aceste moş i i , decât dacă proprietari i lor se vor
înţelege cu arendaş i i ; banii arenzii să fie trimişi în câte două rate anuale la l aşi , unde,
probabi l , locuia stăpân u l moşiilor. Dacă arendaş ii n u vor trimite banii la tim p , să fie
"scoşi di pi moşie", sau să plătească o penal izare de "cinci lei la pungă pi l u nă".
*
* *
Ar fi foarte i mportant să cunoaştem suprafaţa acestor moşii arendate , plantele

cultivate în cei şase a n i , n umărul de a n i male şi inventarul ag ricol , sursa veniturilor,
natura cheltuieli lor etc. Toate acestea ar deveni clare , dacă în arhive s-ar descoperi -
în cazu l în care se mai păstrează - sămile anuale întocmite de arendaşii sau vătafi i
moşiilor. Ne-am da seama cu uşuri nţă ce pondere avea munca salariată - fotmă capi
talistă de exploatare a pământu l u i - şi în ce măsură aceste moş ii erau organ izate pe
principiul producţiei de mărfuri pentru piaţă . În lipsa sămilor, presupunem doar că cele
şase moşii - asemenea m ultora din Ţara Românească Moldova - au devenit i mportante
4 . Ioan Murariu, Pretu rile cu care se vindeau unele mărfuri în Moldov a la · sfâ rşitul sec. al
XVI I I-lea si începutu l sec. al XIX-lea , în "Carpica", Muzeul judetean de istorie şi artă Bacă u ,
1 975, V I I , p. 1 26 şi urm.
U n contract i nedit privind arendarea a şase moşii din Moldova 83
în perioada 1 8 1 8- 1 824
producătoare de mărfuri pentru piaţa internă şi externă abia în epoca regulamentară� .
Co�e ,
Cel mai gios iscă l it, încredinţez cu acest contract al mieu la mâna dum[nea]lui
a�h . spăt[ar] Petrachi Sturz, du m[nea] l u i medel nicer Dimitrach i Feştil ă , precum să fie
ştiut că am vândut venitu l moş iilor meli de la ţăn[ut[ul] Putn i i , ci sunt şase hotară ,
M u ncelu i Săvăreşti i i Făntănelili i Frişca i Moţocu l şi Burduj a , bez părţil i răzăşăşti şi
călugăreşti , pe cari l i sunt şapti sati : o parte de Străoan i , adică legaţi la bir cu satul
Străoanii şi lăcuiţi pi satul Muncelu, Muncelu i Varn iţa , Ciolăneşti i , Fitioneştii . .Holbăneştii
şi Mănăstioara , cu cupri ndere ponturilor de mai gios arătati :
1 . Ven itul acestor moşii l-am vândut dum[nealo]r pi şase a n i , adică de la 1 8 1 8
apr[ilie] 23 ş i păn l a 1 824 apr[i l ie] 23, cu preţul 20.000 lei , adică doaîzăci mii lei , care
bani să aibă a mi-i plăti în doaî vadeli , adecă pe giumătati la Svântu l G h iorg h i , apr[il ie]
23 şi pe g i u mătati la Svântu Dimitri e , oct[ombrie] 26.
2 . D atori să fie d[u]m[nealo]r a păzi hotarăli arătati lor moşii întocmai d u pă
hotarn i c i l i c i a m , ş i d i p i cari a m d at şi copie , şi precu m a m stă pâ n it e u . I a r
acol isi ndu-să cineva s ă împresoare vreo parti di moşie din hotarăli a rătati , îndată
să-mi facă ştiut, şi luându ei prin g i udecată vreo parte de loc, după an aloghie să li
plătesc venitul aceli părţi din căştiu l moşiei .
3 . Toţi locuitori i ce să află pe acestă moşie să-i lucrezi doaîsprăzăci zili după
hotărîre ponturilor gospod , şi să dei[e] şi dijma din toati , precu m să u rmează şi la a lti
moşii boiereşti , adică şi din vii . şi din livezi , şi din sămănături , şi din g rădi n i , precu m şi
din mori , şi di n chioî, şi di n driste , şi din feresăi , atît acei lăcuind pi moşii , precum şi
acei ce vor fi lăcuind pi stre in i moşii , şi boieri , şi mănăsti ri , care vor ave vii şi livezi şi
orice alte acareturi pe moşie me, după învoire să dei dijmă.
4 . Î mpreună cu moşiile aceste dau şi doaîzăci pogoa n i vie tănără şi cincizăci
pogoan i l ivadă di perj i , însă 20 pogoan i pusă mai nainte şi 30 pogoan i care s-au
alcătuit acum a să p u n i cu satul Mu ncel u , după d iosăbit zapis care s-au dat la
d[u]m[nealo]r pe cari să le l ucrezi cu a d[u]m[nealo]r cheltu i a l ă , dîndu-le la împl i n i re ·
a nilor îng răditi şi întemeieti , şi roada să fie a d[u]m[nealo]r.

5 . Voi nici să fie d[u]m[nealo]r de a neguţitori pădure di pi acesti moşii de pari ,
n u i el i , harag i , lemn de ars în foc şi ori de ce chereste , bez apărături .
6 . Doaî mori cu tri i petri , o dristă şi o chioî, doaî crîcime de piatră cu doaî
pivn iţi de cără m idă , cari le sunt pe aceste moşi i , la împli n i re a n i lor să le dei precum
le-au pri i m it.
7 . Se dau şi zăci slugi pentru slujba moşiei , care a u să să scutească de tot
biru l şi hava l e l i l e , iar cîn d , d i n întîmplare , n u se vor pute scuti pin la împl i n i re a n i lor, de
la vreme ce să vor da în bir să a m a ţine samă cîte cincizăci lei di tot n u m i l i din banii
cîştig u l u i , iar cîţi să vor mai pute spori piste aceştie pin la împl i n i re al')ilor, să n u a m a
·
· ·
preti nderisi n i mică.
8 . O velr:� iţă cu tri i căzan i noaî se dau tot întru această tocmal ă , carele la
impl i n i rea a n i lor să mi le dei precu m să vor afla .
5. Pentru realitătile de pe alte domenii moşiereşti din Moldova i n epoca reg ulamenta ră
vezi Gh. Plato n , Dome n i u l feudal d i n Moldova in preajma revolutiei d e la 1 848,. Editura J unimea,
laş i , 1 973, p . 42- 1 64; ldem, Geneza revolutiei româ ne de la 1 848, Editura J unimea , 1 980, p.
1 63 şi urm.
84 Ioan M u rariu
9 . O rînzili ci sînt în arătati l i sati , precum şi la d rumuri , numai d[u]m[nealo]r să

fie voinici a vinde ori şi ce feli de băutură , precum şi păcură , carne , peşte , sare , precum
să u rmează şi la mag ieşitil i moşii boi reşti .
1 0 . Vas ă , buţi şi poloboace de vin şi de perje s-au dat d[u]m[nealo]r acu m ,
pentru care , la împli n i rea ani lor n u am a preti nderisi n imică .
1 1 . P ă n la împl i n i rea acestor şasă a n i , de voi voi a disface moşiile aceste , sau
în sch i m b , sau in vănzari de istov, să n u fiu voinic de a-i scoati , iar intimplindu-să de
ai scoate , toati cheltuielili şi pagubili ci li să vor prici nui , şi folosul ci s-ar pute socoti că
vor pute ave păn la impl in ire anilor, să l i răspu nd. Dar şi d[u]m[nealo]r, dacă fără
pricină vor lepăda moşie păn la implinire anilor, să fie datori sau să-mi găsască muşteriu
să puie in locul d[u]m[nealo]r cu preţul acesta , sau să-mi plătească păg u b i re ce mi să
va prici n u i păr să va găsi alt m uşteri u .
1 2 . D in părţi l i ce-au m a i rămas necumpărati d e m i n i d e la răzăş[i]. toată voia
a u d[u]m[nealo]r de a le cumpăra cu ori ce preţ, şi păn la indoit preţ de ceea ce am
cumpărat e u să deie , şi eu să le ţin in samă ban i i ce vor da din căşti u ri , iar ven itu l
acelor părţi să fie tot a d[u]m[nealo]r păn la impl i n i re a n ilor, fără a cere u n ban macar.
·
1 3 . C i nci iarmaroace ce să fac pe aceste moşii , voi nici să fie , d u pă glăsuire

hrisovul u i , a-şi lua tot folos u l .
1 4 . Orice acaret vor faci d[u]m[nealo]r p e aceste moşii , s ă n u a i b ă a pretinderisi
n ici o plată , precum n ici eu, folos u l ce a r pute ave. Şi e u , de v oi face vreu n acaret păn
la impl i n i re ani lor, folosul tot a d[u]m[nealo]r să fie, fără a l i cere vreu n ban , iar la
împl i n i rea a n ilor să mi-I dea precum îl vor pri i m i .
1 5 . Toati velniţili c e vor fi p e aceste moşii, atit a lăcuitorilor, precum şi a străinilor,
să n u fie voi n i ce de a l ucra n i m ică , iar invoindu-să , d u pă invoire vor urma .
1 6 . Perj i l i , vi n u , tăscoavele ce vor eşi de pe aceste moşii să n u fie voin ici alţii
a le cumpăra , decit numai d[u]m[nealo]r, cu preţul ce vor da alţii şi să va politici şi pe
la a lti sate .
1 7. Toati veniturili acestii moşii cite sint păn acu m , atit şi aceli ci să vor isca de
acu m , să fie a d[u]m[nealo]r intru toată şi deplină stăpînire , fără a mă a mesteca eu cit
de puţi n .
1 8 . S oma banilor arătată mai sus, oe sint d[u]m[nealo]r datori să răspundă pe
fiiştecari a n in doai vedeli , nică i rue aiure n u au s ă - i răspundă , decit n u ma i a ice in
tărg u l Eşi i , în vadelile arătate mai sus.' Ş i , cind d[u]m[nealo]r, din împotrivă , n u vor
răspunde banii in vadel ili arătati , să fie scoş[i] di pi moşie şi păgubiţi de toate cheltu ielile
ci vor ave , sau să plătească citi cinci lei la pungă pi lună cită vremi va treci piste vade
păn la doai l u n i de zili. Şi pentru de a se păzi intocma tocmala prin ponturHi a rătati , s
a u făcut doai asămi n e contracturi , adeveriti şi incredintati cu insuş iscălitu ri li noastri .
1 8 1 8 , apr[ilie] 23.
[Semnătură i ndescifrabilă]
lsprăv[nicia] t[i nu]t[u] l u i N eamţu .
întocma di pi cel adevărat condract scoţindu-să copie aceasta) s-au încredinţat.
8 1 9 , dec[em]v[rie] 2 .
[Două semnături i ndescifrabile]
M ă indătoresc că in zăci zăli să răspundu contractul cel cel adevărat di pi cari
esti acestă copie, iar cînd nu-l voiu răspunde în vadeao arătată , să ră miie cu totu l
U n contract i nedit privind arendarea a şase moşii d i n Moldova 85
în perioada 1 8 1 8- 1 824
•
răsuflat. Şi am iscălit.
820 , av[gu]st 1 7 .
[Trei semnături i ndescifrabile)" . * )
* ) . Arh . St. l aşi , fond Documente , P. 499/42.
GLOSAR
acaret = construcţie.
acolisi = a ridica pretenţie nedreaptă împotriva cuiva ; a îndrăzni .
apărătură = ocrotire .
bez = fără.
chi l ă (de Galaţi) = 308 kg .
chiuă = pivă , piuă.
cîşti = rată de arendă.
gospod = domnesc.
havalea = corvoadă.
hotarnică = document prin care se precizau limitele unei moş i i .
h risov = act domnesc.
împresurare = cotropire a unei părţi de moşie.
medelnicer = rang boieresc inferi or.
muşteriu = client.
pogon = u nitate de măsură pentru suprafeţe de tere n , echivalînd cu o jumătate de
hectar.
pont = punct; a rticol .
răsuflat = document l i psit de valoare .
s a m ă = socoteală; buget de venituri şi cheltuieli .
·
spătar = rang boieresc mijlociu .

tocmală = înţelegere ; învoială.
vadea = termen de plată ; soroc.
vadră = măsură de 1 O ocale sau 1 5 ,2 l itri .
velniţă = povarnă ; instalaţie pentru fa bricat rach i u .
voi nic = l iber.
zapis = act particu lar de învoială, de mărturie etc.
U n document i nedit concernant l'affermage de s ix domai nes e n

Moldavie entre 1 8 1 8 - 1 824
·
Resume
O n y ana lyse l e conten u d ' u n contrat d'affe rm a g e , pen d a nt la periode

mentionnee, de six domaines du district de Putna (situe au sud-auest de la Moldavie).
Ce docu ment est revelateur pou r ce qu'il y a des relations agraires de la Moldavie
durant les premieres decennies d u XIX-e siecl e .
La reproduction integrale du contract ainsi que l'explication des archaismes
que celui-ci renferme closent cet article.
86
I o a n M u rariu
P l . 1 .Arh ivele N aţionale laşi , fond Documente , P. 499/42 ,

docu ment d i n 23 aprilie 1 8 1 8 , p . 2 .
U n contract i nedit privi nd arendarea a şase moşii din Moldoya 87
·
în perioada 1 8 1 8- 1 824
Pl. 2 . Arhivele Naţionale l aşi , fond Docu mente , P. 499/42 ,

docu ment din 23 aprilie 1 8 1 8 , p . 3 .
88 I oa n M u rariu
Pl. 3 .Arhivele Naţionale laşi , fond Documente , P. 499/42 ,

document d i n 23 aprilie 1 8 1 8 , p . 4 .
E pisco p u l Melchisedec Ştefănescu şi
u n i rea din 1 859
de Marius Alexandru l stina
i ntre cele mai reprezentative personal ităţi ale Biserici i Ortodoxe Române, defi n itorii
pentru a doua j umătate a secol u l u i a l X I X-lea , se n umără şi episcopu l-academician
Melchisedec Ştefăn escu , cel pe ca re I osif Naniescu - m itropolit a l Moldovei - il
considera "cel mai învăţat Episcop al românilor" 1 . Profund teolog , lumi nat ierarh , "care
a p u tut strânge in mintea lu i învăţătu ra l u m i i , in inima lu i bunătatea creştină şi in
vointa l u i înfă ptui rea necurmată" 2 , Melchisedec Ştefănescu face pa rte d in pleiada de
oameni de cultură şi patrioti ca re , in secolu l trecut, au desfăşurat o activitate deosebită
pentru prog resu l societăţi i româneşti . Prin multiplele sale preocupări Me lch isedec
Ştefănescu s-a dovedit a fi , după cum consideră Alexandru Zub, "un ierarh cu o cultură
multil aterală , cu o viaţă sufletească aleas ă, cu vederi largi şi îna intate .. u n gospodar
priceput şi h a rnic"3, i m punându-se în istoria culturală şi bisericească prin bogata sa
activitate în diverse domeni i .
Melchisedec nu a fost, însă , doar u n mare ierarh s a u o m d e cultu ră , pedagog sau
istoric şi teolog . E l nu a fost doar u n om a l biserici i , ci u n om a l cetăţii , profu nd implicat
în tra nsformările pri n care trecea tara s a , ataşat dezideratelor naţionale româneşti .
Scarlat Porcescu spunea despre acesta că: "Melchisedec, în activitatea sa publică ,
n-a slujit n u mai instituţia pentru care s e pregătise . N u s-a l i mitat, adică , la o l ucra re
i ntra eclesia m . E l a fost un cleric militant, u n cleric cetăţean , prezent activ în vâltoarea
eveni mentelor şi frământărilor de la j u mătatea secolu l u i XIX. ( . . . ) Se poate afi rma , fă ră
exagerare , că el a fost ( . . . ) pri ntre puţi n ii clerici care au avut i ntuiţia li m pede a epocii ,
care a u desluşit căile noi pe care avea să mearg ă , impetuos , poporul n ostru"4 • Crescut
şi educat într- u n spirit creştin , moştenind "sâ ngele şi sufletul de la un şir de b u nici ,
cunoscuţi , încă d i n secol u l XVI I I , ca foşti preoţi , deci cunoscători a i poporul u i şi
cu noscători a i nevoilor şi necazuri lor poporului"5 , fiind şi el păstor spiritual , Melchisedec
nu putea să n"u se implice în problemele nati u n i i sale.
M ij locul secolu l u i trecut aduce în fata poporului român şi a fru ntaşilor săi problema
1 . apud Antonie J;> lămădeală, Dascăli de cuget si simtire românească , Bucureşti , 1 98 1 , p.
1 24 .
2 . Afirmaţia aparţine lui N . M . Popescu ; a pud Al. M . loniţă , Episcopul Melch isedec al
Romanului. Viata si opera ( 1 822-1 892 ) , i n CERH, IV, 1 992 , p. 236.
3 . - apud Ioan lvan, Contributia fratilor si surorilor Episcopului Melchisedec Ştefă nescu la
sporirea vietii religios-morale spirit u ale. pentru crestini in general si a monahismului in spe
cial, in CERH, IV, 1 992 , p. 1 59 .
4 . Sca rlat Porcescu, Un cărturar national. Episcopul Melchisedec, în CERH, IV, 1 99 2 , p.
205-206.
5 . 1. Kalinderu , Episcopul Melchisedec. Discurs de receptiune. Cu răspunsul D-lui Dimitrie
A. Sturdza , Bucureşti , 1 894, p. 7 .
9Q Marius Alexan dru !stina
unirii prin ci patelor, real izabilă acu m , datorită unei conjuncturi i ntern aţionale favorabile.
Cel care ocupa doar modestul post de director al Seminarului de la Huşi, arhimandritu l
Melchisedec Ştefă n escu , se va implica activ în l u pta pentru real izarea u n i ri i . U n u l
dintre c e i care s-au ocupat de activitatea l u i Melchisedec afirma despre acesta că : "a
avut un rol determinant în crearea programului teoretic al u n i ri i cât şi a strateg iei de
real izare practică a ei", înţelegând prin aceasta "faptu l i n contestabil că în tot ce a
gândit, a conceput şi a exprimat marele episcop, găsim ecoul tuturor premiselor care
orientau atunci , ca şi astăzi , poporu l român spre u n i tate" 6 • Deşi , poate , această
�·· . aserţi une este puţin exagerată , nu se poate nega că , prin tot ceea ce a făcut pentru
-
•., unitatea poporului nostru , Melchisedec a fost unul dintre purtătorii de cuvânt ai poporului
într-un moment foarte i mporta nt pentru istoria Român i e i .
D i n ceea c e cunoaştem astăzi despre �ctivitatea lui Melch isedec Ştefănescu în
favoarea u n i ri i , putem afi rma că primul moment care ne atrage atenţia este cel d i n 29
i u n i e 1 856, cân d , cu prilej u l să rbătorii h ramului catedralei episcopala din H u ş i , a ţinut
o i m presionantă cuvântare în favoarea u n i ri i Principatelor. Cuvântarea , intitu lată de
autorul ei - J Ă RTF Ă PE NTRU U N I REA PRI N C I PATELO R - , este un exemplu relevant
despre cum înţelegea Melchisedec să servească i nteresul naţiona l . U ni rea , după cum
afi rma a rh i m a n d ritu l Ştefă n escu , este cerută de "orig i n e a , rel i g i a , dati n i l e şi
conformitatea l i m b i i locu itori lor din amândouă Principate l e , precu m şi de n evoile
reciproce"7 ş i n u se poate real iza decât pri n sacrificarea intere s elor personale şi de
grup în favoarea celor generale. Melchisedec, după ce face o trecere în revistă a
neaj u nsurilor dezbi nării , ca şi a foloaselor u n i ri i , îndeamnă l a rea l iza rea acestu i
deziderat afi rmând că : "Nu vrem să fi m sclavi şi să ne târâ m înaintea mândriei şi a
despotismul u i străin ; vrem să gustăm şi noi o ferici re lega l ă , de care se bucură naţiile
civilizat�. n u vrem să fim în dezbinare , vrem să dăm mâna cu fraţii noştri , ca toţi cu o
g u ră şi o i n i mă să mărim pe D u mnezeu şi să lucrăm mântu i rea patriei noastre , în
înţelesul E u ropei civilizate"8. Melchisedec se adresează fiecărei categori i sociale în
parte , arătând atât avantajele u n i rii pentru întreaga societate , cât şi pentru fiecare
pătu ră soci a l ă , accentuând mai ales pe acestea d in urmă. Concluzia care se impunea
de la sine era că u n i rea este o necesitate şi o binefacere pentru poporul româ n . U n i rea
celor două principate într-un singur stat reprezenta , în viziunea arhimandritului, "sfârşitul
sclaviei n oastre morale şi materiale, care nu este de 70 de ani ca a vech ilor iudei , ci
de veacuri şi nu numai la un Babilon , ci la o mu lţime de Babilon uri"9, şi de aceea ea
trebuia să fie susţi n ută de întreg poporu l . Totuşi , Melchisedec este conştient că există
şi persoan e care se opun u n iri i , care încearcă să-şi apere unele i nterese egoiste in
detrimentul u n u i interes major al naţiu n ii române. Astfel , arhimandritu l patriot avertiza
că : "De bună seamă , acestă u n i re nu poate plăcea u nor asemenea oameni , pentru că
ei nu s-au deprins a face nici o jertfă pentru virtute şi pentru patrie , ci totdeauna au
jertfit pentru sine; cazu l de faţă cere la noi oarecare jertfe şi anume: jertfi rea de abuzuri
şi de obiceiu ri l e rele ce ne-au rămas din sclavie ( . . . ) . Pe ei nu trebuie a-i ascu lta , ci mai
6 . Ionel Doru , U nitatea de neam, de limbă si de conştiintă românească in qâ ndirea si

activitatea Episcopului Melchisedec Ştefănescu , in CERH, IV, 1 992, p. 1 32-1 33.
7 . Melchisedec Ştefănescu , Jă rtfă pentru Unirea Principatelor, in Acte si documente rela
tive la istoria renascerei României {in cont i n ua re A. D . ) , voi . I I I , B uc u re ş i , 1 890, p. 623.
8 . I bidem.
9. I bidem, p. 625.
Episcopu l Melch isedec Ştefănescu şi u n i rea din 1 859 91
c u seamă a-i îndemna s ă jertfească măcar nălucirile lor pentru binele patriei , dacă n u
voiesc a face vreo jertfă mai pipăită"1 0 .
Melchisedec îşi sprijină pledoaria în favoarea u n i ri i şi pe istoria poporul u i nostru .
El arăta că în trecut m ulte din dureroasele momente ale istoriei noastre s-au datorat
faptu lui că românii nu au fost u n iţi , doar unirea oferind posibilitatea . împl i n i rii intereselor
materiale �i spirituale ale românilor, punând capăt ingerinţelor străine în ţara noastră .
Deşi u n i rea punea probleme delicate , legate de ren unţarea la indivi q ual itatea istorică
a Moldove i , acest fapt era compensat din plin de avantajele u n i ri i . In cuvîntarea sa ,
Melch isedec arăta că: "Eroii cei mai mari ai naţiei noastre au dorit să vadă zilele pe
care noi le-am aj uns şi n u s-au învrednicit de dânsele. Noi , care am aj uns asemenea
zile, să ne folosim de ele! Să ne jertfi m nişte pag ube părute pentru nişte folosuri reale
şi glorioase pentru vi itorul nostru . Să ne lăsăm un n u me de laudă pentru urmaşi , care
să se poată mândri că au avut nişte predecesori vrednici , iar să nu ne defaime"11 .
Melchisedec a folosit toate resursele oratoriei pentru a sensibiliza pe toţi ascultătorii ,
indiferent d e categori ile sociale d i n care făceau parte , pentru a-i impulsiona ş i înflăcăra .
El îşi încheia patriotica sa cuvântare mărtu risi ndu-şi propri ile convingeri şi invocând
g raţia divi n ă : "Din toate acestea eu rămân statornic în dog ma mea : 1 ) că cel ce se
împotriveşte U n i rii Principatelor l u ptă contra voii lui Dumnezeu , contra ideii de prog res
a omenirii , ş i , pri n urmare , este duşman şi l u i Dumnezeu şi oa meni lor, iar prieten doar
Satanei; 2) că pentru a aj unge la acepstă fericită unire noi avem nevoie a jertfi abuzurile
şi obiceiurile rele ce s-au înrădăcinat în noi : egoismul , particularitatea , material itatea.
Vi rtutea n u se poate săvârşi fără jertfe , ba câteodată se cere şi o totală lepădare de
sine - ardere de tot, cum zice Scriptura ! Fie , Doamne, milaTa spre noi , precum a m
nădăjduit întru Ti ne. Această nădejde nu o ruşina p â n ă în veac. N o i a m moştenit-o d e
la marele Erou al patriei. El a m u rit c u ea şi noi n u o vom părăsi p â n ă la cea de pe
urmă răsuflare"12 •.
Această predică ,, ce a fost tipărită şi difuzată în toată Moldova , dar şi în Ţara

Român ească şi Transilvania (în ciud9. încercărilor consulului Austriei la l aşi , Godel
Lannoy de a împiedica trecerea broşurii peste munţi } 1 3 , este u n exemplu despre cum
înţelegea Melchisedec Ştef�nescu , a rhimandrit şi rector al Seminaru l u i din H uşi , să
susţină cauza u n i rii . Deşi s-au emis mai multe i poteze privind paternitatea acestei
opere , u n i i ce rcetătod con s i d e r â n d că la ît:Jtoc m i rea ei a contri b u i t şi M i h a i l
Kogăln icea n u 1 4 , considerăm c ă acest fapt este m a i puţin important. Relevant este
faptu l că , rostind această cuvântare într-o adunare publică , cum a fost aceea din 29
iunie 1 856, Melchisedec a dovedit c ă este unul di ntre cei care militau activ pentru
1 0 . I bidem. ·
1 1 . I bidem, p. 626.
1 2 . I bidem, p. 626-627.
1 3 . M i ha i Cojoca ri u , Partida natională si constituirea statului român, laşi, 1 995, p. 323.
1 4 . A se ved ea în acest Sens Alexand ru Zub, Kogăln iceanu si Melchisedec. Note pe
.
marginea unei opere de colaborare , în M. M. S. , XLI I I , 1 967, nr. 9-1 0, p. 626-630; Eftimie Luca ,
Episcopul Melchisedec Ştefănescu . Viata si înfăptuirile sale, Roman , 1 982, p.32; Alexandru
Zub, Contributia Episcopului cărturat Melch isedec Ştefănescu la procesul renasterii nationale,
în voi . Monumente istorice si izvoare cresti ne. Mărturii de străveche existentă s i d e conti n u itate
a româ n i l o r pe teritoriul Dunării de Jos si al Dobrogei , Galaţi , 1 987, p. 308; Mihai Cojocariu,
op. cit, p. 323.
92 Marius Alexandru l sti na
u nitatea naţiona l ă , că ideile din acestă cuvântare sunt ideile sale de credi nţă intr-un
moment de o i mportanţă crucială pentru poporul rom â n . Deşi n u putem exclude total
ideea unei influ i ente a l u i Kogălniceanu - cu care Melchisedec a fost u lterior u nirii
prieten şi cola borator pentru o lungă perioadă de timp, cu care a întreţin ut şi o destul
de bog ată corespondenţă - porn i n d de la aserţi unea l u i Al . M . l o niţă J;ă sti l u l şi
fu n d a mentarea bi blica-teolog ică vorbesc de la s i n e despre patern itatea acestu i
discurs.1 5 , consideră m , totuş i , că invăţatul cleric Melchisedec Ştefănescu este autorul
principal - dacă n u chiar singurul - al J Ă RTFE I PENTRU U N I REA PR I N C I PATELOR
şi că această operă reflecta poziţia sa faţă de necesitatea u nificării statale a românilor.
Datorită poziţiei sale un ion iste , a zelului depus in favoarea indepli nirii dezideratu lui
national al u nităţii , dar şi inaltei sale mor;:�l ităţi şi cal ităţilor de care dăduse dovadă in
mun ca sa de la H uş i , arhimandritu l Melchisedec a fost ales , de către clericii din eparhia
H uşilor, ca reprezentant al acestora in Divanul ad-hoc. Alegerea n u s-a făcut fă ră
probleme, căci , în primăvara a n u l u i 1 857, el fusese înlăturat de partida anti u n ionistă
de pe listele electorale pe motiv că era călugăr. Abia după anularea primelor alegeri ,
frauduloase , Melch isedec va fi ales în Divan u l ad-hoc, în şedi nţa din 29 august 1 857,
şedinţă prezidată de locotentul de episcop al Huşilor, Genadie Şendrea . Î mpreună cu
cei ca re I-au ales, Melchisedec va întocmi u n adevă rat pro9 ram referitor la situaţia
preoţilor1 6 pe care deputatul cleru lu i din Huşi urma să-I prezinte in plenul adunări i .
Divanul ad-hoc şi-a inceput lucrările la 2 1 septembrie 1 857 ş i , i n cadrul acestora ,
Melchisedec a avut o activitate destul de bogată , participând la şedinţele u nor comisii
speciale, sprij i n i n d reformele propuse şi luând cuvântul în favoarea acestora . El se va
remarca , mai ales, în discuţiile privind problemele religioase , a celor privin d organ izarea
viito13re a Bisericii Ortodoxe Române. Prin întreaga sa activitate el s-a dovedit un
demn reprezentant al clerului d i n eparhia H uşilor, al cărui ales era , dar şi al întregu l u i
c l e r român . De asemeni , el a fost consecven t ideilor sal e , p e care le făcuse deja
publice, idei ce vizau prosperitatea şi prog resul naţi u n i i române în g ran iţele u n u i stat
national românesc.
Un prim moment i mportant al desfăşurării lucrări lor Divan ului ad-hoc îl reprezintă
cel al prezentării de către Mihail Kogăln iceanu a "dorinţelor terii - în faţa l u i Dumnezeu
şi a oamen i lor ( . . . ), cele mai mari , mai generale şi mai n aţionale dorinţi ale ţerii". Aceste
dorinţe , p rezentate în cadru l şedinţei din 7 octombrie 1 857, care vizau autonomia şi
neutralitatea Principatelor, u n i rea într-un singur stat cu numele de România, prinţ stră in
pe tronul acestui stat, adunare legislativă reprezentativă17, reprezintă practic prog ramul
partidei naţionale referitor la u n i rea celor două principate româneşti extracarpatice.
Melchisedec Ştefănescu , u n ion ist înflăcărat, va vota , alături de marea majoritate a
deputaţilor d i n Diva n u l ad-hoc, în favoarea acestor cereri ale naţi u n i i .
Î n şedinţele din 1 5 şi 2 5 octombri e , c a şi î n aceea d in 4 noiembri e , s u n t luate în
discuţie un n u măr de 1 2 probleme relative , în mare parte , la Biserica Ortodoxă Română,
la noile realităţi religioase de după u n ire . La punctul 5, privitor la libert.a tea cultelor, şi
1 5 . Al . M. lonita , op. cit . , p. 276, nota 4 .
1 6 . C . C . Diculescu , Episcopul Melchisedec. Stud iu asupra vietii si activitătii l u i . Cu un
portret si excerpte din corespondentă, Bucureşti , 1 908, p. 1 O şi 32 ; N icolae Gros u , . Clerici
moldoveni care au luptat pentru Unire . Episcopul Melchisedec al Romanului, in MMS, X LV,
1 969, nr. 1 -2 p. 5.
,
1 7 . A. D . , V I , , p . 68 .
Episcopul Melchi sedec Ştefănescu şi u n i rea d i n 1 859 93
•
la cel de-al 6-lea , care se referea la înfi i nţarea unei autorităţi s i nodale centrale pentru
biserica ortodoxă d i n Româ n i a , Melchisedec propune amendamente . Amendamentul
propus la punctul 5 este respins în şedi nţa din 25 octombrie1 8• Î n ceea ce priveşte
amendamentul la punctul 6 , Melchisedesc a luat cuvântul în şedinţa d i n 4 noiembrie ,
susţi nând ideea că preoţi mea fiecărei eparhii trebuie să fie reprezentată în autoritatea
sinodală. El aduce în favoarea acestei idei argumente istorice şi de tradiţie bisericească ,
necesităţi de ordin practic, ca şi similitud i n i cu adunarea legislativă n aţională în care ,
potrivit h otărârii Diva nu l u i , .urmau să fie reprezentate toate i nter.esele societăţii . Fiind
sprij i n it şi de Mihail Kogălnicean u , amendamentul propus de Melchisedec este adoptat
în u n a n i m itate de a d u n a r e 1 9 , fi i n d astfe l recu n os c u tă corectitu d i n e a p oz i ţ i e i
arhimandritu l u i î n această problemă.
U n alt moment i mportant in ceea ce priveşte activitatea l u i Melchisedec în cadrul
Divan u l u i ad-hoc, îl reprezintă şedinţa din 20 decembrie 1 85 7 , şedinţă în cadrul căreia
sunt prezentate şi aprobate "Dorinţele comitetul u i clerical", în 1 2 puncte , dorinţe care
se refe r e a u l a a u tocefa l i a B i s e r i c i i româ n e , org a n i z a re a învăţă m â n tu l u i ş i a
mona h i s m u l u i , promovarea în fu ncţi ile ecleziastice , salarizarea cleru l u i , alegerea
mitropoliţilor, episcopilor, eg umenilor şi rectorilor seminariilor. Mechisedec Ştefănescu ,
ca u n u l d intre cei ce partici paseră activ la întocmirea acestor dorinţe , a luat cuvântu l ,
dezvoltân d şi sprij i n i n d , punct c u punct, cererile cleru l u i , care erau de i nteres n aţional
şi urmăreau îmbunătăţirea situaţiei s l uj itorilor altaru l u i . El arăta în cuvântu l său că :
" Precum lesne se poate vedea , acestea nu sunt nişte dorinţe de vreo concuistă , de
vreo infl u i nţă particu lară , de vreun interes de castă ; ci sunt dorinţi de i nteres naţional ,
dori nţi de progres pentru cler, în paralel cu prog resul ce-l dori m pentru întreaga n oastră
societate . Posiţia cleru l u i nostru în societate , între celelalte i nte rese ale n aţiei ." este
cea mai legitimă şi mai potrivită cu spiritu l evangheliei : posiţia pastorul u i , carele s ufere
în tăcere toate tem pestăţile iern i i împreună cu turma sa, aşteptând sosirea pri măverii
cei vesel itoare pentru turmă, care să facă şi lui bucurie. Dori nd reforme şi îmb u nătăţiri
in soarta cleru l u i , noi nu facem alta , decât dorim pe de o parte să păstrăm gagiu! acel
preţios ce ni I-au l ăsat străbunii n oştri - religia cea sfântă ; - iar pe de alta , .părtaşia in
progresul societăţii potrivit cu chemarea clerului de luminător şi povăţuitor spiritual al
poporu l u i şi conform cu cereri le veacul u i în carele tră i m . Căci ar fi , domn i lor, o
strâm bătate strigătoare la cer a opri pe cler de la aceasta , ar fi în contra naturi i , ar fi
politica cea mai defăimabilă a n u lăsa şi pe cler să se îndu lcească de b u n u rile
prog resului , de care se împărtăşeşc celelalte mădulare ale societăţii . Aşadar: păstrarea
religiei noastre şi prog resu l trebuie să fie deviza clerului român . Tocmai aceasta o
exprimă şi Comitetul cleru l u i în dorinţele sale speciale ( . . . )" 20 .
U n aspect i nteresant, şi în acelaşi timp controversat, din timpul l u crărilor Diva n u l u i
1 8 . I bidem, p. 99 şi 1 1 9 .
1 9 . I bidem, p. 1 56-1 57 .
20. I bidem p. 435; in şed inţa din 2 1 decembrie, ultima a divanului ad-hoc din Moldova ,
când se reia discutia asu pra " Dorintelor comitetului clerical" acestea a p a r in 1 4 puncte . Cele
două puncte adă ugate se refereau la alegerea ierarhilor doar din clerul monahal şi la trecerea
sub controlul guvernului a mănăstirilor închinate.
f n ceea ce priveşte autocefalia bisericii moldo-româ nilor, care figurează in dorintele clerului,
Melch isedec spu nea in timpul Divanului ad-hoc: "Noi - şi acum, prin dorinţele noastre , n u am
declarat ruperea legătu rilor dog matice cu Biserica răsăritului, ci numai voi m a scăpa pe viitor
de abusuri. . . Dorind păstra rea unităţii de cred inţă , ne ferim î n să ca nu cumva , d u pă rostirea
94 Marius Alexan dru ! stina
ad-hoc este cel al întocmirii ş i prezentării faimoasei "tânguiri" a ţăranilor. D u pă unele

informaţii , se pare că şi Mechisedec Ştefănescu a avut u n rol important in alcătu i rea
acesteia , dacă nu faptic , cel puţin mora l . Cu toate că există destule i nformaţi i in privi nţa
acestu i e pisod , ele nu fac decât să menţi nă m isterul asu pra l u i 2 1 • Putem totuşi afima
că Mechisedec, prin originea sa , era legat de viaţa satu l u i , cunoştea realităţi le mediului
ru ral ş i , de acee a , nu este excl us ca acesta să fi fost amestecat in întocmirea actul u i
ţăra n i lor.
D u pă incheierea lucrărilor Divanului ad-hoc la 1 3 ianuarie 1 858 , a avut loc conferinţa
de la Paris ca re însă , p ri n convenţia adoptată la 7 a u g u st 1 858 , nu ve n ea în
intâmpinarea dorinţelor de u n ire a poporul u i român . Deşi h otărâri le l uate în cadrul
Conferinţei n u impiedicau în mod expres u n i rea celor două Principate , n ici n u sti pulau
o u n i re completă ş i permanentă , aşa cum doreau român i i . În această situaţie patrioţii
români au înţeles că numai prin acţiu n i i nterne , hotă râte şi concertate , pot pune
Europa în faţa faptu l u i impli nit. Pentru aceasta , u n prim pas îl reprezenta alegerea
deputaţi lor pentru Adunările Elective , adunări ce urmau să aleagă viitorii domn i . Şi în
acest caz , deşi dispoziţiile electorale erau foarte restrictive , partida unionistă a reuşit
să inregistreze u n real succes . Acest fapt ar fi fost imposibil însă fără acţiunile. patrioţilor
români care au dus o adevărată ca mpanie electorală pro-unionistă .
Printre cei care au avut u n rol însemnat în această acţi une de lămuri re a alegătorilor
privi nd însemnătatea mandatu lu i lor, un loc important, in eparh ia Huşilor, i-a reven it l u i
Mechisedec Ştefănescu care , după încheierea l ucrărilor D ivanu l u i ad-hoc, a contin uat
cu perseverenţă activitatea pentru u n ire . Conştient de faptu l că de calitatea şi de
vederile pol itice ale celor ce vor fi aleşi în Adunarea Electivă depindea s uccesul l u ptei
pentru u n i re , el a activat cu mult zel pentru ca ideea u nirii să pătrundă cât mai adânc
in conşti i nţele alegătorilor. Î n .acest scop , Mechisedec a ţin ut mai multe discurs u ri ,
cele mai i nteresante fii n d cele d i n 1 6 şi 1 8 decembrie 1 858, adevărate pledoarii pentru
u n i rea celor două principale dan)Jbiene.
Pri ma d intre aceste cuvântări , cea din 16 decembri e , ţinută in catedrala episco
pală d i n Huşi , a fost prilej uită de alegerea deputaţilor d intre micii proprietari şi târgoveţi
din ţin utul Fălci u l u i . Făcând apel , ca şi cu alte ocazii , la arg u mente biblice, dar şi la
sentimentele creştine şi patriotice ale alegătorilor, Mechisedec îndemna la alegerea
unor oameni devotaţi patriei şi conştienţi de importanţa momentului pri n care trec
patria şi n a ţi u n e a . D e a s e m e n i , ca şi în ca z u l J Ă RT F E I P E N T R U U N I R E A
P R I N C I PATELOR, e l cere să s e renunţe la i nteresele meschine, i ndividuale, î n favoarea
intereselor majore ale nati u n i i . "Deslegaţi dar din sufletele voastre toată legătu ra
nedreptăţii , a părti n i ri i , a i ntereselor voastre particu lare - îi îndemna Mechisedec pe
ascultătorii săi - şi insufletiti-vă n u ma i de acel mare interes com u n , mântu i rea patriei ;
pătru ndeţi-vă de acel sfânt adevăr că făcându-se bine pentru întreaga patrie , va fi
bine şi pentru fiecare îndeosebi ( . . . ) Voi acum nu sunteţi ai voştri , sunteţi ai unei ţări , ai
unui popor, carele pune intru voi toate nădejdile sale cele mai pretioase. Gândiţi-vă
că n u mele ce aveti a scrie pe bi letul de alegere are să fie o sentinţă dată de voi spre
chiar a canoanelor, sub vreun pretext nici măcar de sfinţită lucrare, să pierdem slobozirea pe
care ne-a dăru it-o cu sângele său Domnul nostru I isus H ristos, slobozitorul tuturor oamenilor,
slobozenie la care tine aşa de mult fiecare popor creştin" ( I bidem, p. 436) .
2 1 . A se vedea pentru aceasta Mihai Cojoca riu , op. cit . , p. 2 7 1 .
Episcopul Melchisedec Ştefănescu şi u n i rea din 1 859 95
•
moartea ori viaţa fraţilor voştrii şi a patriei voastre . Deşteptaţi-vă : Biserica se roagă,
patria se u ită la voi ( . . . )" 22 • Mechisedec .. cleric pri n formaţie , îşi încheie cuvântarea
arătând că nădejdea întregii ţări stă în aceste alegeri şi apoi i nvocă g raţia divină pentru
un rezultat favorabil ţării şi progresu l u i e i .
Şi cea de-a d o u a cuvântare , ţinută de patriotu l arhimandrit Ştefănescu cu pri lejul
alegeri i deputaţilor di ntre marii proprietari ai ţinutu l u i Fălci u , era fundamentală biblic şi
transpusă pe terenul i ntereselor româneşti . Ca şi prima cuvântare , ş i aceasta este o
apologie a cauzei u n i ri i , o apologie a iubiri i de patrie şi Biserică. El le a rată acestor
alegători că : "prin şti inţa voastră , înţelepciunea voastră , caritatea voastră , sperăm că
veţi şti să alegeţi dintre voi persoanele cu inima plină de căldura aceea sfântă prin
care Dumnezeu scrie şi conduce sorţile popoarelor ( . . . ). Pentru aceea la voi sperează
toată ţara , tot ce suflă pe pământul patriei la voi ascultă şi cere să desăvârşiţi aceia ce
cu atâta căldură aţi apărat « mântu i rea patriei şi naţiei»". Melch isedec, care vorbea în
1
catedrala ctitorită de Ştefan cel Mare , îşi încheia cuvântul astfel: ' Acest sfânt lăcaş
zidit de marele său ctitor pe la sfârşitu l domniei , vă aduce aminte de acele profetice
cuvinte rostite pe patul morţii de marele nostru erou : « Du mnezeul părinţilor noştri se
va îndura de lăcrămile voastre şi vă va tri mite oarecând un Mântuitor» . Fie, Doa m n e ,
c a acel tim p să f i sosit pentru noi , fie c a urmaşii l u i Ştefan c e l Mare să ştie a f i mari ; fie
ca voi , frati alegători mari , să ne alegeţi şi deputaţi mari"2 3 • Şi dacă , atunci când ami ntea
vorbele l u i Ştefan cel Mare , Melchisedec se gândea că "Mâ ntuitoru l" pe care-I aştepta
era o persoană ce u rma să înfăptu iască u n i re a , acesta e ra foa rte aproape de
arh i mandritul Ştefănescu , căci cel ce avea să devină pri m u l domn al Principatelor
U nite - Alexandru I oan CUZA - se afla printre ascultătorii săi .
Melch isedec s-a dovedit astfe l , pe întreaga perioadă de l u ptă pentru înfăptui rea
u n i ri i , atât prin cuvântările sale, cât şi prin activitatea din cadru l Diva n u l u i ad-hoc , u n
mare patriot, u n cleric m i l itant, conştient c ă locul s ă u n u poate fi ,Pecât î n fruntea
credi ncioşilor. Constitu i rea statu l u i naţional modern , u n i rea celor două pri ncipate
d a n u b i e n e p r i n d u b l a alegere a colone l u·l u i Alexa n d ru I oa n Cuza , a ct pe ca re
Melchisedec îl vedea ca fiind o îndurare dum nezeiască pentru neamul românesc, n u
putea decât să-i trezească acestui patriot o v i e şi leg itimă satisfacţie .
De altfe l , acest fapt reiese chiar din cuvintele sale: "Eu cel dintâi în Eparhia Huşilor,
l-am pomenit la sfintele rugăciu n i ale Biserici i , chiar înainte de a prim i ordi n u l de la
chi riarhul meu , şi am lăcrimat de bucurie când, după tristele g uverne căimacăneşti , ·
pentru întâi a oa ră a m auzit pe d iacon p ronu nţâ n d la ecte n i e cuvinte l e : Pentru
binecredi n ciosul şi de H ristos iubitorul domnul nostru Alexandru Ioa n 1, Dom n u l u i să
ne rugăm"24 •
22. A. D . , VI I , p . 1 357.
2 3 . l bidem, p. 1 376-1 377 .
24. apud Ioan Kal inderu , op. cit. , anexa 8, p. 75; Al . M . lonita , op. cit. , p. 27 1 .
96 Marius Alexan dru l sti na
MELC H ISEDEC ŞTEFĂN ESCU ET L' U N ION DE 1 859

RES U M E
L'auteu r p resante l'activite deroulee de Melchisedec Ştefăn escu , recteu r et

professeur ă la Seminaire theologique de Hu ş i, dans la faveur de l'union de Pri ncipaux
Roumains a u cours de l'annee 1 859.
Melchisedec Ştefănescu , qui a ete historique, le cadre didactique, theolog u e , maître
spi ritual , se releve d'âtre aussi un g rand patriote , par ses discou rs , ses ouvrages ,
mais aussi son activite dan s le cadre de Divan ad-hoc. Melchisedec a ete u n soutien
sans conditions de l'un ion par ses arguments historiques et theologiques . 11 est, en
consequence , u n digne continuateu r de la trad ition de familie pan;e qu'il appartient
dans une fami lie de pâtres moldaves. C'est pourquoi real isation de l'un ion a ete pour
Melchisedec Stefă nescu une joie spiritualle, une realisation de son reve .
Considerati i privind apl i carea Leg i i ru rale
din 1 864 in j udeţu l Putna
de Petru Obodariu
Reforma ag rară d i n 1 864 a reprezentat pentru Princi patele U n ite trecerea de la

vech i u l reg i m agrar feudal la noul regi m agrar burghez. Lupta pe ntru schimbarea
raporturilor ag rare s-a dat între marii boieri , i nteresaţi în menţinerea raportu rilor vech i
şi burg hezia autohtonă şi străină aliată cu puterea de stat. Între aceste forţe , ţărănimea
a j ucat rolu l cel mai şters . D i n această l u ptă ţă ra n i i au avut de câştigat, ei fi i n d
împroprietăriţi şi devenind oameni li beri . Reforma ag rară a prefăcut faza econ omică a
ţări i , după cum bine spunea , Dimitrie Pop Marţian în stud iul său "Revista economica
socială a a n u l u i 1 864"1 .
Cele două elemente în care se dizolvă vech iul reg im agrar şi care vin să clădească
.
reg i m u l modern agrar sunt: proprietate privată l i beră care poate fi vândută ca marfă şi
persoa ne l i bere care să-şi poată vinde puterea de muncă ca orice marfă . Î n momentu l
lichidării vech i u l u i reg i m ag rar, boierii s e aleg cu libertatea moşi i lor, iar ţă ra n i i cu
l i bertatea pers oa n e i . Vech i l e raportu ri de iobăg i e dau loc u nor raporturi l i bere
contractuale; societatea burgheză rezultând d i n nevoile prod ucţiei marfă , ridicâridu-
se pe ruinele societăţi i feudale 2 . •
Î n "Proclamaţiunea" adresată sătenilor, domn itorul Al . 1 . Cuza defi nea prefacerile

care aveau să se producă în viaţa acestora . "Ciaca (boierescul) - se menţiona în
proclamaţie - este desfi inţată deapururea şi de astăzi voi sunteţi proprietari l i beri pe
locu rile supuse stăpân i ri i voastre , în înti nderea hotărâtă prin legile în fi i nţă"3.
Decretul "Pentru regula rea proprietăţii rurale" a legiferat dreptul juridic de proprietate
asu pra pământu l u i , în accepţiu nea cod u l u i burghez de procedură civil ă .
Reforma ag rară d i n 1 864 desfi inţează obl igaţi ile feudale (zi le de clacă s a u d e
boieresc, podvezile, zilele de meremet etc . ) ale ţără n i mii î n schimbul u nor despăgubiri
pentru boieri , care urmau să fie plătite de ţăra n i în 1 5 ani4• Foştii clăcaşi , dar şi ceilalţi
locuitori ai satelor (văduve fără copii sau săteni "nevolnici , care n-au meserii de apicultori
şi n-au făcut clacă şi prin urmare n-au pământ de h rană") deveneau de drept stăpâni
peste l ocu rile lor de casă şi grădină din vatra satu l u i (art. 1 şi 4).
Ion I onescu de la Bra d , inspector general în Ministerul Ag riculturii recunoştea că
"prin pământ contăm a lega pe toţi sătenii , pe toţi locuitori i acestei ţări , de ţară şi
patrie". Tot el aprecia că "moşia cea mare se alcătuieşte d i n moşiile cele mici ale
tuturor"5.
D i n însemnările şi notele de călătorie ale ofiţeru l u i austriac Emanuel baron de
1 . Texte de literatură economică a Româ niei. Secolul XIX, Voi . 1 , Ed . Acad ." Bucureşti ,
1 960, p. 2 1 9
2 . Zeletin , Ştefa n , Burghezia Română, ed . Humanitas, Bucureşti, 1 991 , p . 2 0 1
3 . Monitorul Oficial, n r. 1 8 1 , d i n 1 5/27 aug ust 1 864 , p . 8 1 1 .
·
4 . I bidem , p . 8 1 2
5. Ion Ionescu de la Brad, Agricultura română in judetul Putna , Bucureşti , 1 869, p. 239
98 Petru Obodariu
Friedberg , făcute in a n u l 1 856 , ies la iveală unele aspecte şi trăsătu ri ale satu l u i şi
ţăranului putnean de dinaintea anului 1 864. Podurile din satele putnene lipseau , oamenii
trecând direct prin apă. Satele n-aveau clădiri mai însemnate , l ipsind deseori bisericile,
servicii l e administrative , şcolile 6 .
Î n a n u l 1 859, intr-o statistică făcută la n ivelul Moldove i , j udeţu l Putna avea ci rca
1 locuitor la o falce şi se inscrie printre zonele popu late ale provincieF. Tot datorită
unor date statistice d i n a n u l 1 859 aflăm că judeţul Putna avea o s u p rafaţă de
333 . 383h a , reprezentând aproxi mativ a 27-a parte d i n teritoriu l tării8.
Î n preajma reformei ag rare , in j udet erau recenzati 67 de arendaşi , 79 de mari
proprietari şi 1 3054 săteni fără pământ9 . Pentru aceştia din u rmă reforma ag rară se
impunea cu necesitate .
Potrivit a rticolului 1 d i n Legea rurală privin d reg ularea proprietăţii in judeţele de
d i n colo de M i l cov, deci şi in judeţu l Putn a , sătenii clăcaşi cu 4 boi şi o vacă (fruntaşii)
pri meau in proprietate 5 fălci şi 40 de prăj i n i , cei cu 2 boi şi o vacă 4 fă lci şi cei cu o
singură vacă (pălmaşii) 2 fălci şi 40 de prăj i n i 1 0 .
Î n j udeţu l Putna au fost improprietăriţi 1 009 săte n i c u 4 b o i şi o vacă , 3335 de
săteni cu 2 boi şi o vacă şi 1 667 de pălmaşi . Pe lângă aceştia au mai pri mit locuri de
casă şi grădi n ă 1 582 de săte n i . Î n total au beneficiat de efectele leJJ i i ru rale 7593 de
săte n i . Aceştia au fost improprietăriţi cu 2202 1 fălci şi 1 7 prăj i n i 1 1 .
Aplicarea Legi i rurale a fost însoţită în j udeţu l Putn a , ca în întreaga ţară , de o serie
de nereg u l i . Articolu l XX IV prevedea i n stitui rea unei comisii formată d i ntr-un delegat
al proprietarilor de pământ, u n u l ales de consiliile comunale şi u n u l al autorităţilor
fiscale, ca reprezentant al fiscu lu i. Această comisie trebuia să constate şi să in registreze
n u mă ru l şi categoria clăcaşilor de pe fiecare moş i e , în fu ncţie de mod u l in care
prestaseră ·clacă în ziua de 1 4 aug ust 1 864 , data cân d Al . l . Cuza a semnat Decretu l
n r. 1 04 de promulgare a Leg i i rurale. Proprietarii de pământ d i n j udeţul Putna au
adoptat o atitudine de i ndiferenţă . Î n plasa B ilieşti , cu "toate chemările ce s-au făcut
domn i lor proprietari de su bprefectura respectivă" raporta M i n i sterului de I ntern e, la 7
octombrie 1 864 , prefectul j udeţu l u i , comisia de constatare n u s-a putut constitu i
deoarece a ceştia "nu s-au convocat de a-şi alege delegatul d i n parte-le"1 2 .
Articol u l XV di n lege prevedea ca "ingineri topografi îndestulători , orânduiti şi plătiţi
de stat" să fie n u miti pentru fiecare j udet spre a di rija hotărnicirea.şi pietrui rea lotu rilor
intrate în proprietatea sătenilor. Statul român n u dispunea în acel ti mp de un n u măr
corespu nzător de i ng i neri topog rafi . De aceea , în l i psa ingi neri lor topografi , sarcina
acestor măsurători a fost dată in grija unor comisii ad-hoc. Aceste sarcin i depăşeau
însă competenta u nor asemenea comis i i . Un raport a l subprefectul u i de Zăbrăuti din
4 ian uarie 1 867 reflectă o astfel de situaţie în care vestitul Ioan Roată fost deputat în
6 . Arbore , Virgiu P. , Milcovia văzută de un călător străin in anul 1 856, Focşan i , 1 934 , p.
10
7 . Dezvoltarea economică a Moldovei 1 848-1 864 , Ed . Academiei , 1 963. p. 2 1
8 . Ion Ionescu de la Brad , op. cit. , p. 239
9. Ibidem, p. 82
1 0 . Monitorul Oficial, nr. 1 8 1 din 1 5/27 aug ust 1 864, p. 8 1 1
1 1 . Arhivele Naţionale Vrancea , Fond Prefectura J ud . Putna, d s . 32/1 867 , f.36
1 2 . 11incioiu, Ion, Tăranii. pământul si mosierii in România 1 864-1 888, Ed . politică , Bucureşti ,
1 982, p. 73
Consideraţi i privind aplicarea Legi i rurale d in 1 864 în j udeţul Putna 99
adunarea ad-hoc a Moldove i , acum membru într-o comisie ad-hoc de măsurare a

proprietăţilor, este obligat "să restituie bani i comunelor" întrucât n u este potrivit pentru
o asemenea fu ncţie . Se precizează că un impediment în derularea operaţi u n i i este şi
faptu l că Ioan Roată n u ştie să scrie1 3 .
Î n i nterval u l de t i m p de p â n ă la intrarea î n vigoare a decretu lui domnesc, adică
până la data de 23 aprilie 1 86 5, u n i i dintre săteni au fost trecuţi în categorii inferioare
stării lor, pentru ca a poi aceştia să i ntre sub incidenta altor a rticole ale leg i i , care îi
dezavantajau . Aşa se explică de ce pe proprietăţile particulare au fost înregistraţi u n
număr a ş a de mare de ţărani care avea dreptul s ă pri mească numai l otul de casă şi
grăd i n ă , iar pe pămâ nturile statului n u mărul acestora a fost considerabil redus. Reg ula
se respectă şi pentru j udeţul Putn a , pe proprietăţile particu lare sunt împroprietăriţi cu
lotu ri de casă şi grăd ină u n n u măr de 1 1 49 de persoane14 , iar pe proprietăţi le statul u i
doar 4 3 3 de săteni au beneficiat de acelaşi lucru 1 5 . S e poate zice c ă pe domeniile
statului s-au împroprietărit cât s-au putut mai mulţi clăcaşi , iar pe proprietăţile particulare
cât mai puţi n i . Ion Ionescu de la Brad constata că în judeţul Putna au fost împroprietăriţi
pe pământurile statul u i în procent de 21 % din clăcaşi la categoria fruntaşilor, în timp
ce pe proprietăţi le particulare procentul aceleiaşi categorii s-a ridicat abia la 1 3 % 1 6 .
Î n perioada care s-a scurs d i n primăvara anului 1 864 şi până la terme n u l de
intrare în vigoare a legi i , boieri i , stăpânii moşiilor au alungat din sate nenumăraţi săte n i .
Legea î n vigoare , aşezământu l d i n 1 85 1 , le dădea acest drept, iar ei abuzau de acea
prevedere. Proprietarii de pământ voiau un singur lucru şi anume : îm părţirea u nor
suprafeţe cât mai mici sătenilor. Mu lţi săteni au preferat să se strămute sau să se
aşeze la marg i n i l e târg urilor. Astfel , pe toţi aceşti a , legea d i n aug ust 1 864 i-a găsit în
situaţia de neclăcaş i . La 1 8 martie 1 865 , un număr de 4 1 de ţăra n i clăcaşi în 1 863 pe
moşia Adj u d u-Vech i , stră m utâ n d u -se la pe riferia târg u l u i Adj u d u l u i , pentru că
proprietaru l , generalul Costache M i l icescu , n u le-a dat laturile ce li se cuveneau după
lege, îşi reclamau dreptul de împroprietărire . Dar conform legii ţă ranii a u pierdut dreptul
la pământ1 7 . Î n a inte de aplicarea leg i i rurale, în urma presiunilor proprietarilor, satul
Gug eşti s-a spart, iar în F loreşti au rămas puţi n i clăcaşi din cauza boierescul u i greu .
Mu lţi ţă rani d i n j u deţu l Putna au emigrat în această vreme în Focşan i 1 8 . Arendaşul
moşiei F loreşti , proprietatea l u i A. Panfi l e , se plânge pe 3 februarie 1 86 7 , că şi acei
puţi n i locuitori care au mai rămas în sat, au ocupat în vatra satu l u i mai mult de 1 O
prăj i n i "cuven ite lor" ca besmanari * şi de aceea cere intervenţia autorităţilor pentru a
"reg ula" situaţia 1 9 •
Locuitorilor d i n satele de munte ale j udeţului Putn a , li se conservă prin art. 9 a l
Leg i i rurale "dreptul la pădure". Acest drept derivă din "Legea muntelui" adoptată p e 6
1 3 . Arhivele Naţionale Vrancea , Fond Prefectura J ud . Putna, ds.32/1 867 , f.4-5

1 4 . I bidem, ds. 1 2/1 867 , f. 33
1 5 . I bidem, f. 36
1 6 . Ion lo11escu de la Bra d , op. cit. , p. 88-89
1 7 . l lincio i u , Ion, op. cit . , p . 45-46
1 8 . Ion Ionescu de la Brad , op. cit., p. 271
* bezmanar = persoană care are dreptul de a folos i , in schimbul unei taxe un bun
imobiliar (pământ, construcţii) ca ş i un adevărat proprietar.
1 9 . Arhivele N aţionale Vrancea , Fond Prefectura Jud . Putna , ds. 32/1 867 ,f. 1 40
1 00 Petru Obodariu
martie 1 844 de ADU NAREA OBŞTEASCĂ A MOLDOVE I . Î n conformitate cu prevederile

'
acestei l eg i u i ri , zilele de boieresc şi dijma erau desfi i nţate aproape i nteg ral în toate
satele de m unte din Moldova U udeţele Putn a , Bacă u , Neamt, Suceava) . Se eli bera ,
totodată , şi vatra acestor sate de toate dările. Î n sch imbul eliberării ţărani lor de boieresc
şi d ij m ă , legea îi obliga la plata unei dări anuale de 98 de lei hotărâtă odată pentru
totdeaun a . Săte n i i "sunt slobozi a lua din căzături lemne de foc pentru trebuinta
numai a caselor lor, precum şi lemne pentru clădiri de casă , heiuri şi unelte gospodăreşti ,
la care tre b u i n d lemnul verde d i n picioare , li se va da când vor avea tre b u i nţă ,
orânduindu-se de proprieta ri locurile unde vor fi mai de îndemânare pentru locuitori i ,
care vor plăti d e gospodar câte 6 lei . . . " 20 • Numai că acum , pri n Legea ru rală , acest
drept era l i mitat la o perioadă de cinsprezece ani după care "proprietarii vor fi în drept
a c;ere l ibertatea pădurilor de sub această servitute , prin bună învoială , sau prin hotărâre
j udecătorească". Această prevedere a creat, n u numai d u pă expirarea terme n ul u i ,
d a r şi până atu nci , nenu mărate necazuri , şicane, n o i datorii î n care s-au înglodat
să ten i i .
Prin fel u l î n care a fost aplicată p e tere n , efectele Leg i i rurale s u nt resimţite şi l a
sfâ rşitul secol u l u i a l XIX-lea , câ nd un număr de deputaţi , pri ntre care şi fon datorul
"parti dei ţără n eşti " Constantin D obrescu-Arg e ş , remarcau că " l i psa de hotare
împetruite , fie între săteni şi proprietari , fie între săte n i i înşişi , au dus , ca rezultat fatal ,
procese n esfâ rşite, vrăşmăşii , scandaluri , crime". În acelaşi memoriu , semnatarii arătau
•
că · aceste fapte au pus în primejdie chiar "liniştea şi ordinea în stat"2 1 •

Articolele XV-XVI d i n lege care reglementau fel u l în care să se facă delimita rea şi
hotărnicia prin pietruire a loturilor de pământ proprietatea săteni lor, precum şi a acestora
faţă de cele ale proprietarilor au fost defectuos aplicate pe teren . Săte n i i d i n Scurta se
plâng "Preaînălţatul u i domn" că li s-au dat pămâ nturile "cele mai rele"22 , la fel ţăranii
d i n Răstoaca sunt nemultumiti pentru că au primit 400 de fălci de pămân la răsărit de
apa Putn e i , "acolo unde este numai baltă 'şi stuf' 2 3 . Obşti le de săteni d i n comu nele
Mândrişca 24 , Bâlca şi Borşan i înaintează reclamatii instanţelor su perioare care vizează
tocmai mod u l de hotărnicire prin pietru i rea hotarelor2 5• Săten ii din Vităneşti i de Sub
Măgura din plasa G ârlele , înaintează o plângere pe 1 3 iulie 1 867 relativă la aplicarea
Legi i rurale în satul lor, întrucât fuseseră împroprietăriţi "cu nişte locuri rel e, de munte"26•
În anul 1 865 , când au început operaţi ile de aplicare a leg i i , s-au făcut puţi ne
semănături . Recolta şi aşa slabă , a fost distrusă de secetă care a bântuit în 1 866.
Sătenii comunei Călieni solicitau domnitorului, în 1 867, printr-o jalbă colectivă amânarea
datoriilor ce le-au făcut ca u rmare a secetei d i n ultim ii trei a n i , motivând că munca ce
o prestează pentru plata dobânzilor este atât de mare încât nu mai au tim p să-şi
agonisească strictul necesa r existenţei 2 7• Tot datorită secetei săten ii din Vizantea se
. 20. Analele Parlamentare ale României. Obicinuita Obştească Adunare a Moldo vei, partea
a 1 1-a , n r. XII, ( 1 843-1 844), Bucureşti , 1 902, p. 583-585.
2 1 . Arhivele Nationale Vrancea , Fond Prefectura Jud. Putna . ds.54/1 894 , f.23
22. I bidem , ds. 32/1 867 , f. 1 02
23. I bidem, ds. 5/1 866, f. 8
24. I bidem , ds. 32/1 867 , f. 1 05
25. I bidem , f. 94
26. I b i dem , f. 284
27. lbidem, ds. 28/1 867 , f. 27
•
Consideraţi i privind aplicarea Leg i i rurale din 1 864 în judeţul Putna 1 01
plâng că "sunt l ipsiţi de hrană" şi că din această cauză le "mor copi i i de foame", iar
"vitele zbeară de foame neavând nutreţ" 28 •
O cauză a neajunsurilor din lumea rurală este şi numărul redus al maşinilor ag ricole
existente în j u deţu l Putna în a n i i de după 1 864 . Dacă în 1 860 în j udeţ exista doar o
maşină ag ricol ă , în anu i 1 867 existau 9 asemenea maş i n i Şi anume două în plasa
Bilieşti şi 7 în plasa Răcăciu n i (3 di ntre ele erau acţionate de animale şi 4 mişcate cu
braţele) 29 . Totuşi nu mărul maşi nilor agricole era insuficient, neacoperi nd nici pe departe
necesităţil e . Lucrările agricole vor fi executate în continuare cu u neltele tradiţionale,
şi în pri m u l rând cu plug u l . O statistică d in 1 860 arată rolu l coyârşitor pe care-I joacă
plugul în agricultura putnean ă . Existau la acea dată 2860 de pluguri , 2408 aparţinând
săte n ilor şi doar 452 proprietarilor30•
Săte n i i care la data emiterii Legi i rurale, se preciza la articol u l V, "prin învoieli
speciale cu proprietarul moşiei , n u aveau decât casă şi grădină în sat fă ră a fi clăcaşi"
n u aveau dreptu l de a pri mi locuri la arat, ci numai mici loturi de casă şi grăd i n ă . Aveau
însă dreptu l să primească pământ pe moşiile statu l u i . Potrivit articol ul ui u rmător, aveau
dreptul de a se stră muta pe moşiile statul u i ţăra n i i cărora , din cele două treimi ale
moşiei , nu l i se puteau împli n i suprafeţele de pământ leg i u ite , precum şi spornicii sau
însurăţeii , care nu aveau l ocuri în virtutea legilor în vigoare . Stră m utând u-se pe
pământu ri le de pe moşiile statu l u i , toţi aceştia aveau libertatea de a-şi părăsi "casele
şi sădirile" , comunei revenindu-i dreptu l de preemţiune (dreptul de a cu m păra cu
preferinţă înaintea altor persoane) 3 1 • Articolele V şi VI au fost aplicate abia după
război ul de independenţă ( 1 877 - 1 878 ) , în judeţul Putna fi ind împroprietăriţi pe moşiile
statul u i ( D u mbrăviţa , Ci uşlea , Vizantea, Sovej a , Mândrişca-Cărbuneşti , Adjudu-Vech i ,
Micro-Boloteşti , Fiti ngheşti , Parte d i n Boi oteşti , Vatra î n v i i Miera , Petreşti , Bâlca Borşani
şi Pău neşti) 530 de săteni cu 1 55 1 de fălc P2 .
Î n total , de prevederi le Leg i i rurale au beneficiat 8 1 23 de săte n i putneni care au
primit 23572 fălci ** de pământ (cea 33780 ha) , în medie fiecărui ţăran reven indu-i
4 , 1 5 ha, suprafaţă care-i putea acoperi necesităţile. Datorită acestui fapt ş i pentru că
în judeţul Putna există o puternică proprietate răzăşească , mişcările revendicativa
ţărăneşti au fost nesemnificative , în comparaţie cu mişcările înreg istrate în restul ţării
la sfârşitul secolu l u i al XIX-lea .
Pe lângă neajunsurile şi neîmpli nirile percepute de unii contemporan i ca o adevărată
tragedie în l u mea satelor, aplicarea Legi i rurale d izolvă vechea lume agrară. Săten i lor
şi proprietarilor 1� -au fost recu noscute dreptul de proprietate asupra pământu l u i pe
care îl poseda u . I n cazul particular al judeţul u i Putna chemarea domnitorul u i Al . l . Cuza
din Proclamatia sa din 1 4/26 august 1 864 "Cătră săte n i i clăcaşi" de a uita "ura ş i toată
vrajba" di ntre săteni şi proprietari a fost auzită şi îndepl i n ită .
28. Ibidem, ds. 32/ 1 867 , f. 1 7

29. I bidem, ds. 20/1 867 , f. 1 -1 3
30. Dezvoltarea economiei Moldovei . . . , p.68
3 1 . Monitorul Oficial, nr. 1 8 1 , din 1 5/27 aug ust 1 864 , f. 8 1 1 -8 1 2
32. Arhivele Nationale Vra ncea , Fond Prefectura J u d . Putn a , d s . 54/ 1 894 , f . 8
••. fa l ce = veche măsură de suprafaţă folosită în Moldova , care avea 80 de prăjini în
·
lungime şi 4 prăjini în lăţime. Suprafata acestei măsuri ag ricole era de 1 4 . 322 m . p .
Destrămarea Parti d u l u i Conservator P rog res ist
in Moldova
de Constantin 1 . Sta n
Î ncă de la înfi inţare , Partidul Conservator n u s-a prezentat ca o organ izaţie poli
tică omog e n ă, producâ n du-se în sânul său în repetate rânduri numeroase scizi u n i ,
unele temporare , altele defi n itive . Prima ruptură î n Partidul Conservator s-a produs ,
după cum se şti e , în ianuarie 1 908, ca urmare a disensiun ilor apărute în gru parea
j u n i mistă condusă de Titu Maiorescu şi cea având în fru nte pe Petre P. Carp pe de o
parte şi g ru p u l "takist" pe de a ltă parte . Adepţii l u i Take Ionescu au părăsit partidul ,
formând o organizaţie politică de sine stătătoare intitulată : Partidul Conservator - Demo
crat1 . Această desprin dere a avut implicaţi i n eg ative în zon a în care ne ocu p ă m ,
deoarece a i c i exista o burghezia mijloci e , comercia l ă , relativ puternică , baza politică a
conservatoril or-democrati . Î n 1 9 1 5 , partizan i i lui Nicolae F ilipescu şi Ion Lahova ry,
antantofi l i convinşi au părăsit Partidul Conservator deoarece ei m ilita u pentru i ntrarea
în război de partea Anta nte i , cu scopu l desăvârşirii u n ităţii n aţiona l e româ n eşti .
G ruparea N . F i l i pescu - 1 . Lahovary a fuzionat apoi cu Partidul Conservator-Demo
crat2 . Această ruptură , deşi a contribuit la slăbirea forţei Partidului Conservator, n u a
fost în măs u ră să determine desfăşurarea - acestei formaţiu n i pol itice . Ea n u avea
amploarea şi i ntensitatea celei din 1 908. În Moldova , Partidul Conservator era încă
destul de puternic, deoarece aici industria era mai slab dezvoltată , iar agricultura
avea un caracter precumpăn itor. Această ramură economică era dom in ată de marea
proprietate funciară , baza socială a conservatorilor.
Ani i pri m u l u i război mondial au constituit pentru Partidul Conservator o perioadă
d e sta b i l itate . Aflat l a g u vern în răsti m p u l m a rtie-octo m b r i e 1 9 1 8 , Alexa n d ru
Marg h i loman s-a confruntat cu n umeroase probleme economice şi social e . G uvern ul
conservator a fost o rezervă politică a monarhiei. El a îmbinat pe plan i ntern politica
de· mână forte cu unele măsuri pozitive . Pe plan extern , cabinetul conservator condus
de Marg h11oman a încheiat, d u pă cum se şti e , la 24 april ie/ 7 mai 1 9 1 8 , pacea de la
Buftea - B u c u reşti , ca re afecta g rav i n dependenţa şi suvera n itatea naţională a
Rom â n iei , înfeudând-o d i n punct de vedere economic şi politic Puterilor Centrale.
1 ) Partidul Conservator Democrat. Istoricul constituirii lui, Bucureşti , 1 908, p . 1 4-1 8 ; Barbu
Păltinea n u , Mihail Dragomirescu , Constituirea Partidului Conservator Democrat. Discursurile
lui Take Ionescu de la 20 ianuarie la 20 iunie, Bucureşti , 1 908, p . 7- 1 1 ; M i rcea losa , Traian
Lung u , Viata politică în România 1 899-1 9 1 0 , Bucure ş ti Editura politică , 1 97 7 , p. 233-25 1 .
,
2) Ion Căpreanu, Criza din anul 1 9 1 5 a Partidului Conservator, in A. I.I.A. I. , tom . X, 1 973,
p. 256. Din i n itiativa l u i T. Ionescu , N icolae Filipescu şi Simion Mândrescu s-a creat "Federaţia
Unionistă" care a cerut regelui Ferdinand ieşirea din neutralitate (vezi Arhivele Nationale
Bucureşti - in continuare se va citi Arh . Naţ. Bucureşti) , Colecţia Microfilme Fra nţa , Roia 1 0 1 ,
voi . I I I , C . 69; Biblioteca Naţională a României , Colecţii speciale, fond Saint Georges , Arh .
·
Simion C. Mândrescu , pachet Cv 1 1 , dosar 5, doc. 1 .
Destrămarea Parti du l u i Conservator Progresist in Moldova •
1 03
Compromis pri n pol itica sa i nternă şi externă , precom şi ca u rmare a victorii lor deci
sive ale Antante i , g uvernu l marg h ilomanist, care îşi încheiase practic misiunea , a fost
demis de Regele Ferdinand la 24 octombrie/6 noiembrie 1 9 1 83. În aceeaşi zi , generalul
Constantin Coandă a fost numit de suveran ca prim ministru . Noul cabinet a i nten sificat
pregăti ri le pentru re mobil izarea armatei româ n e . Acest act a fost decretat la 28
octombrie/9 noiembrie 1 9 1 8 , când trupele franceze forţau D unărea .
Reintrarea României în război de partea Antantei s-a făcut prin pătrunderea armatei
române în Transilvania in vederea· unificării acestei provincii româneşi eLi patria mamă4 •
D u pă actu l istoric de la Chişinău, d in 27 martie/9 apri l i e 1 9 1 8 şi cel de la Cernăuţi
din 1 5/28 noiembrie 1 9 1 8 , la 1 Decembrie 1 9 1 8 , Transilva n i a , Banatu l , Crişan a şi
Maramureşul s-au u n it cu România pri n hotărârea unanimă a Adunării N aţionale de la
Alba- I u l i a . •
Dându-şi seama de serioasele slăbici u n i interne şi dori nd să se menţină cu orice

pret la suprafata vieţii politice , l iderii conservatori au hotărît sch imbarea denumiri i
partidului in Conservator - Prog resist. În manifestul lansat c u acest prilej a u fost înscrise
o serie de reforme: 1 ) improprietărirea ţăranilor, dar numai din cele două m i l ioane
hecta re propus e , care trebu i a u împărţite in loturi de 25 pâ nă la 1 00 de h ectare,
urmări ndu-se deci mentinerea marii proprietăţi ; 2) o reformă a invăţământu l u i care să
u r m ă rească d ezvoltarea cu precădere a a invăţă m â n tu l u i agri col ; 3 ) l e g i s laţie
m u ncitorească care să prevadă participarea muncitorilor l a benefici i ; 4) reforma elec
torală pri n care se propunea real izarea votul u i de tip plu ra l , adică vot dublu pentru
alegători i ţărani şi orăşeni , care aveau sarcini de fam i l ie de cel puţin doi copii ; 5) o
reformă administrativă ca re urmărea descentralizarea administrati e i ; �) o reformă
bisericească . Î n ceea ce priveşte forma de stat, documentul prevedea că tara trebuie
condusă de monarh , deci era u n partid monarh ic5. Deşi cupri ndea o serie de reforme
cu caracter democratic, în special cea agrară şi cea electora l ă , pentru a fi in pas cu
relaţiile momentului , programul acestui partid era d eparte de a rezolva marile probleme
economice , sociale şi politice , care stăteau in fata României postbelice. Avân d un
caracter declarativ, el nu a putut fi aplicat in practică. Acest program urmărea mentinerea
Parti d u l u i Conservator Prog resist pe a re n a vi eţi i politice rom â neşti . De a ceea ,
manifestul program al conservatorilor marg h i lomanişti n u s-a bucurat de succes în
întreaga ţară , inclusiv în j udetele din Moldova , cu toată i ntensa propagandă ce se
făcea în jurul său 6 • Opinia publică şi-a dat seama că este foarte g reu de presupus ca
Partidu l Conservator - Prog resist, in ciuda noii denumiri , să-şi schimbe, intr- u n timp
destu l de scurt, atât de radical programul şi , în genera l , orientarea politică .
Cu toate acestea, partidu l condus de Al . Marg h i loman a desfăşurat o ·activitate
3) Arh . Naţ Bucureşti , fond M i nisterul Afacerilor I nterne (in continuare se va citi M .A. I . ) ,
dosar 462/1 9 1 8, f . 1 O; G h . Gica , Procesul d e descompunere a Partidului Conservator Progresist
de sub sefia l u i Alex . Marghiloman, in Analele Universităfii Bucureşti, istorie, nr. XVI I , 1 967, p.
89.
4) Constantin 1 . Sta n , Reluarea luptei de către armata română: octombrie - noiembrie
1 9 1 8 , in Apulum, XXI I I , 1 986, p. 354-355.
5) Manifestul Partid ului Conservator Progresist, in Steagul, IV, nr. 2 2 1 , din 5/1 8 decembrie
1 9 1 8 ; Mircea M uşat, loan Ardeleanu, V i a ta politică in România 1 9 1 8- 1 92 1 , ed . a 1 1-a , Bucureşti ,
Editura Politică, 1 976, p. 77-80.
6) Cuvântul, Botoşa ni, 1, n r. 1 , din 8 februarie 1 9 1 9 .
•
1 04 Constantin 1 . Stan
propagandistică destul de i ntensă în Moldova pentru primele alegeri parlamentare di n

România întregită , fixate definitiv î n luna noiembrie 1 9 1 9 în zilele de 3 , 4 şi 5 noiembrie
pentru Adu narea Deputatilor şi în zilele de 7 şi 8 noiembrie pentru Senaf. Conservatorii
prog resişti au profitat de abtinerea Ligii Poporul u i , Partidului Conservator Democrat şi
a Parti d u l u i Socia list.
M a nifestul electoral a l Partidului Conservator-Progresist avea la bază apel u l d i n
decem brie 1 9 1 8 . intr-o serie d e judeţe> din Moldova , conservatorii progresişti au adresat.
la rândul lor, chemări a legătorilor. Î11�r-una din ele, editată de organizatia locală Covurlu i ,
arătâ n du-se c ă "e a era corespunzătoare u n e i situaţii dezastru oase". Docu mentu l
subli n i a , în conti n u are, că partidu l condus de Alexa n dru M a rg h i loman s-a îng rij it
întotdeauna de împroprietă rirea tăranilor, de legislatia muncitorească , aminti ndu-se
de acti u nile întreprinse în anii 1 89 5 , 1 9 1 1 şi 1 9 1 3 . Man ifestu l cupri ndea o serie de
P,revederi legate şi de "participarea muncitorilor la benefici i , justitie nepărtinitoare între
patro n i ş i m u n citori"8 . U n docu ment s i m i l a r a e d itat ş i ră s p â n d it org a n i z a t i a
conservatorilor progresişti din laşi , una din cele m a i i mportante d i n tară , condusă d e
Consta ntin Meissner, profesor l a U n iversitatea ieşeană , prieten apropiat al l u i Al .
Marg h i loman9. La rându l e i , organ izaţia Partidului Conservator Prog resist din j udetul
Botoşani a lansat u n apel electoral care glorifică persoalitatea lui Al . Marg h i loma n ,
arătân d meritele acestuia î n rezolvarea problemei agrare. Sunt făcute , d e asemenea ,
promisiuni m u ncitorilor. Cu toată propaganda întreprinsă , manifestul electoral a rămas
fără răs unet10•
Campa n ia electorală a conservatorilor progresişti moldoveni s -a desfăşurat î n
conditii g rele. D ificultăti le fi nanciare făceau c a ziarele marg hilomaniste să apară cu
dificu ltate . Tirajele acestor publicatii s - a u redus considerabil. Astfel , z iaru l " l aşul", care
în perioada g uvernării Marghiloman (martie - octombrie 1 9 1 8) avea aproximativ 50. 000
de exemplare , la scurtă vreme d u pă plecarea de la g uvern a ajuns la cea . 1 0 . 000 de
exe m p l a re 1 1 • Scăderea n um ă ru l u i de exemplar e se ex p l i că în pri m u l râ n d prin
micşora rea considerabilă a popularitătii partidului ca u rmare a politicii sale "germanofi le"
în a n i i p ri m u l u i război mondia l . Apoi nu existau fondurile necesare sustinerii acestor
publicati i . M ulte organ izatii moldovene aveau serioase probleme fi nanciare . Cele mai
acute dificultăti materia le le avea organizatia marghiloman istă din j udetu l Tutova , a l
c ăr u i l id e r e ra cunoscutul fru ntaş L:u pu C . Kostake1 2 • P u b l i cati ile conservatorilor
marg h i lomanişti pătrundeau cu g reu în l umea satelor, atât datorită com promiterii
parti d u l u i , cât şi a concurentei puternice exercitate de noile partide pol itice : Liga
Poporului ş i Partidul Ţărănesc.
in aceste împrej u rări , adunările electorale au fost puti n e. Cele mai im portante au
avut loc în Bucureşti , la 1 8 iu l i e şi 13 septembrie 1 9 1 9 , dar şi în provincie la Buzău ,
Galati şi l aşi13•
7) Constantin 1 . Sta n , Partidele politice si a legerile parlamentare din noiembrie 1 9 1 9 in
zona Buzăului , in Mousaios, 1 1 111 981 , p. 9 1 .
8) Progresul , Galaţi , 1 , nr. 1 , d i n 3 1 octombrie 1 9 1 9 .
9) Arh . Naţ. Bucureşti , fond C . Meissner, dosar 205, f. 1 .
1 0) Cuvântul, Botoşani, 1 , nr. 1 , din 8 februarie 1 9 1 9.
·
1 1 ) Ion Bulei, Sistemul pol itic al României Moderne. Partidul Conservator, Bucureşti , Editura
politică , 1 98 7 , p. 540.
1 2) B . N . R . , fond Saint Georqes, Arh . Lupu C . Kostacke, pachet CCX I I I 1 870- 1 923, dosar 1 .
1 3) Steagui ,V, nr. 3 1 6 , din 1 9 iulie, nr. 464 din 1 4 septembrie, nr. 479 d i n 2 octombrie, nr.
49 1 d i n 1 4 octombrie şi nr. 508 din 31 octombrie 1 9 1 9 .
Destrămarea Partidului Conservator Progresist în Moldova 1 05
Slaba activitate a fo s t determinată şi de abuzurile, ilegalităţile săvârşite în contra

candidaţi lor marghi lomanişti . Astfel , în comunele Bogdana şi Oneşti din judeţu l Bacău ,
candidaţii Partidului Conservator Progresist sunt persecutaţi 1 4 • Situaţii similare au existat
şi în alte judete ca : Tutova şi Dorohoi, unde candidaţii conservatori prog resişti au fost
împiedicaţi de autorităţi să desfăşoare acţiuni electqra le 1 5.
Rezultatele alegerilor parlamentare din 1 9 1 9 au fost slabe pentru Partidul Con
servator Prog resist. î n Moldova , altădată fiefu l acestei formaţi u n i pol itice , a câştigat în
Ad unarea Deputaţilor 7 mandate , iar la Senat nu a obţi nut n ici u n u i 1 6 .
E ş e c u l P a rti d u l u i C o n s e rvator Prog res i st a fost dete rm i n a t de s c ă d e rea
considerabilă a bazei sale sociale, elaborarea reformelor agrară şi electoral ă , l i psa de
un itate şi colaborare cu Partidul Conservator Democrat. I ntenţii au fost mai ales din
pa rtea cons e rvatori l o r m a rg h i l om a n işti . Astfel , I . C . G o i l ov, l ider a l org a n iza fi e i
conservatoare din Bacă u , scria lui C . Meissner că "Dorinţa d e a ne vedea odată întregit
vech i u l partid conservator n-a fost niciodată sti nsă în sufletu l nostru"17. Partidul Con
servator-Democrat s-a pron unţat cu fermitate împotriva acestei cola borări . Însă d i n
2 5 octombrie 1 9 1 8 , Comitetul Executiv al acestei grupări politice declara oficial: "Partidul
Conservator n u mai poate avea n ici u n fel de ati ngere cu toţi acei care I-au părăsit pe
chesti unea n aţională"18. La rândul său , oficiosul conservatorilor democraţi scria fă ră
echivoc: "Credi nţele noastre naţionale puse la grea încercare între 1 9 1 4- 1 9 1 6 , ne
împiedică pe veşn icie să avem ceva comu n cu o g rupare politică care a reprezentat
negarea oricărei perspective de u n itate naţională ( . . . ), nu poate figu ra alături de noi
sub nici o formă"1 9 . Cu toate acestea , unii fruntaşi locali au colaborat. La sfârşitu l
anului 1 9 1 8 , N . D . C h i rculescu a creat o dizidenţă li berală în judeţul Putn a . Lui i s-au
alătu rat, conform u n u i ziar al vremii "transfugi takişti şi renegaţi marg h i lomanişti"20 .
Conservatorii progresişti locali şi cei "takişti" au format la începutu l anului 1 92 1 Partidul
Democrat2 1 •
L a eşecul î n alegerile d i n noiembrie 1 9 1 9 a conservatori lor "marghi lomanişti" au
constribuit şi disens i u n i l e , slăbiciunile i ntern e , părăsi rea masivă a organ izaţiilor locale
de numeroşi membri . D i n aceste motive au apărut dizidenţe , care au constribuit la
divizarea unor secţii j udeţene şi la depunerea u nor liste separate în alegeri . De pildă,
în j udeţul Vaslui exista o dizidenţă în fru nte cu Ioan Buşilă , I oan Colmez şi Vi rg i l
Mironescu care au candidat î n alegeri p e o listă proprie 22 . D e m n de s u b l i n iat este şi
1 4) Arh . Nat. Bucureşti , fond MA. /. , dosar 488/1 9 1 9 , f . 68.
1 5) I bidem, f. 28-29; 47; dosar 486/1 9 1 9 , f. 5.
1 6) Arh . N at. Bucureşti , fond M .A. I . , dosar 53 1 /1 9 1 9 , f. 1 . T n intreaga tară , Partidul Con
servator Progresist a intrunit 1 3 mandate (vezi Gh. 1. Florescu, Partidele politice in alegerile
parlamenta re din 1 9 1 9 , in A . /. /.A. I. , tom. IX, 1 972, p. 3 1 3-33 1 ; Ioan Scurtu , Alegerile primului
Parlament a l României intregite, in voi . 60 de ani de la fă urirea statului nationa l u nita r româ n ,
B ucureşti, 1 978, p. 1 93). Alti a utori indică 1 6 mandate (vezi Gh. Gica , op. cit . , p . 90; M . M uşat,
1. Ardelea n u , România după Marea Unire , 1 1/1 , 1 9 1 8-1 933, Bucureşti, Editura Ştii ntifică ş i
Encicloped ică , 1 986, p. 49) .
1 7) Cf. 1 . Bulei, op. cit:, p. 538; O atitud ine asemă nătoare avea ziarul Steagul (vezi l bi-
.
�� .
-
.
1 8) Arh . Nat. Bucureşti , fond Al. Marghiloma n , dosar 5, f . 2 .

1 9) Românimea, 1 1 , nr. 1 50 , din 2 iunie 1 9 1 9 şi nr. 1 28 d i n 9 mai 1 9 1 9 .
20) Politica O-lui N . N . Chirculescu , in Liberalul, Putna , 1 , nr. 1 din 1 5 octombrie 1 9 1 9 .
2 1 ) Putna Democrată, J , n r. 1 , din 20 februarie 1 92 1 .
22) Arh . Nat. Bucureşti , fond M .A. I . , dosar 5 1 9/1 9 1 9 , f. 1 .
1 06 Constantin 1 . Stan
faptu l că în unele judete d i n Moldova , ca de pildă în j u detul Neamt, partizanii l u i Al .

Marg h i loman n u au partici pat la această consu ltare a electoratu l u i23. E ra lim pede că
partid u l se afl a într- u n i remediabil proces de destrămare . Pentru a ascu nde această
realitate şi mai ales d i n dori nta de a menţine puţi n i i membri care mai rămăseseră în
org a n izati i l e locale, conducători i Partidului Conservator Progresist au lansat zvonul
că această formatiune politică va fi adusă la putere . Noua atitudine era îmbrăţişată şi
de o serie d e l ideri loca l i , inclusiv d i n Moldova . Într-o scrisoare ad resată lui Al .
Marg htloman , la 5 decembrie 1 9 1 9 , Alexandru Cantacuzino-Paşcanu d i n Fălticeni îşi
expri ma speranta că "vom ven i la putere pentru a distruge partidul l u i Take l onescu"24 .
Noul pu nct de vedere era de fapt o iluzie, fi i n d o dovadă a l i psei de realism politic.
În alegerile din mai-i unie 1 920 , organ izate de g uvernul averescan , conservatorii
progresişti s-au prezentat cu u n prog ram aproape identic cu cel afişat în anii 1 9 1 8-
1 9 1 9 , cu exceptia faptu l u i că acum era înscris şi principiul apropierii în politica externă
de vechii a l i ati ai României , Anglia şi Franta , cu toate că ani de zile au fost adversarii
cola borării cu aceste puteri25. Compromisul făcut de partiza n i i lui Al . Marg h i loman
avea d rept scop rea bil itarea în och ii opiniei publice. Încercări de reabilitare a întreprins
ace·astă formati une pol itică şi în Moldova . Organizatia rriarg h i loman istă din j u deţu l
Fălci u , spre exempl u , a lansat un apel către locuitorii acestor meleag uri. Prog ramul
prevedea împărţirea pământu l u i "tutu ror celor ce vor dovedi că sunt vrednici să-I
m u n cească cu spor şi li-1 vom da în depl ina lor stăpânire". Nu se avea în vedere
împroprietă ri rea întreg i i ţărănimi române, ci numai a u nei părţi d i n aceasta . Man ifestu l
înscri a , de asemenea , o serie de reforme cum ar fi : 1 ) impozitu l prog resiv pe venit; 2)
demobilizarea armate i ; 3) l i bertatea negoţu l u i ! 4) îmbunătăţirea soartei fu nctionarilor.
Toate acestea aveau drept scop dezvoltarea ţări i , dar ea u rma să se facă "cu încetul ,
n u dintr-o dată , prin revol uţie"26• Deci , conservatorii progresiţi era u , î n conti n uare ,
adepţi i u n u i prog res lent, fără zg u d u i ri , n u prin salturi , c i p e baza unor reforme .
Manifestul cuprindea unele prevederi pozitive , care aplicate ar fi contribuit la dezvoltarea
societăţii . Reformele enumerate aveau un caracter genera l , urmări n d mai ales un
scop propaga ndistic, acela de a reabilita partidul condus de Al . Marg h i loman . Totodată
au fost refăcute cluburile conservatoare d i n Moldova , de la laşi şi Galaţi , dar şi cele
din Ploieşti ş i Râmnicu Sărat. De asemenea se pune capăt disens i u n i lor interne d i n
s â n u l org a n izaţi e i conse rvatoa re i e ş e n e în s p e c i a l datorită i nterve n t i e i l u i Al ,
•
Mar9hi loman27•
l n cercările de reabilitare menţionate , acţiunile de revitalizare desfăşu rate pe plan
local nu au avut sorti de izbândă, ele n u au putut salva u n partid în agon i e , condamnat
de istorie. Aşa se explică de ce Partidul Conservator Progresist nu a obţi nut în Moldova ,
ca de altfel în întreaga ţară , n ici un mandat atât la Cameră cât şi la Senat28 . În Moldova ,
23) I bidem; Marcel lvan, Evolutia pa rtidelor noastre politice in cifre si grafice 1 9 1 9-1 932 ,
Sibiu, tabloul IV.
24) Arh . Nat. Bucureşti , fond Al . Marqhiloma n , dosar 46/1 9 1 9 , f . 1 -4 .
25) Steagul, V, n r. 674 din 2 1 iunie 1 920; Constantin 1 . Sta n , Lupta partidelor pol itice în
.
a legerile pa rlamenta re din mai-iunie 1 920 in fostul judet Buză u , în Mousaios, IV/2 , 1 994 . p.
1 65 . .
26) Refacerea, H uş i, 1 , nr. 1 , din 1 5 mai 1 920.
27) Arh . Naţ. Bucureşti , fond C . Meissner, dosa r 48, f.29.
28) 1. Scurtu , Lupta partidelor politice in alegerile parlamentare din mai - iunie 1 920, in
·
Carpica, I I I , 1 972, p. 262.
Destrămarea Parti d u l u i Conservator Prog resist in Moldova 1 07
ca urmare a slăbici u n i lor i nterne in j udeţele: Putna. Tecuci , Suceava , Roman şi Bacău
conservatori i-progresişti nu au participat cu liste electorale proprii in alegeri29• M u lte
org a n izaţi i d i n Moldova se desfi i n ţează sau îşi restrâ ng foa rte m u l t activitate a .
Org a n izaţia conservatoare d i n judeţul Neamţ s e destramă . O situaţie d ificilă exista şi
in organ izaţia marghilomanistă d i n j udeţu l Bacău. U n i i membri ai ei a u trecut la l i beral i ,
alţii l a ţărănişti , sau averesca n i , iar cei mai mu lţi "prog resişti" "s-au cam răcit" , cum
avea să-I informeze M i rcea T. Cancicov pe Al . Marg h i loman "şi-au pierdut conţactul
cu cluburile locale"30. De altfel , această stare de "amorţea lă", l i psă de i n iţiativă , este
sisizată şi de Al . Marg h i loman intr-o serie de mesaje adresate şefu l u i organ izaţei
ieşene , una din puţi nele care au su pravieţuit după 1 92031 .
Încercări de refacere , de recâştigare a increderii electoratul u i au loc d u pă alegerile
din m a i - i u n i e 1 92 0 , când s u nt i n i ţi ate o serie de acţi u n i . Astfe l , repreze ntanţii
orga nizaţi ilor j udeţene care supravieţu iseră au fost chemati la o consfătu i re particu
lară sub conducerea lui Al . Marg h i loma n . A fost convocat mai întâi la 1 9 i u n i e 1 92 1
com itetu l consultativ a l parti d u l u i , pentru întâia dată după război . Cu acest prilej s-a
hotărât desfăşu rarea unei activităţi pol itice mai energice . Aceeaşi hotă râre a fost luată
şi in cadrul u nor intru n i ri ale organelor de cond ucere la 30 septembri e , respectiv 2 1
octombrie 1 92 1 32 . C u acest prilej s-a stabilit organ izarea unei intru '"' i ri electora le la
Botoş a n i , care a rămas fă ră ecou . Concomitent s-a incercat exti nderea partidu l u i . În
iunie 1 92 1 a fost constitu it u n club conservator la Cetatea Albă , in Basarabia.
Activitatea pol itică este tot mai slabă . Totuşi , Al . Marg h i loman mai credea că poate
veni la putere. După demisia cabinetului condus de Alexandru Averescu la 1 3 decembrie
1 92 1 s-a incercat crearea u n u i "bloc constituţional" intre Averescu , Al . Marg h i loman şi
I u l i u M a n i u . Cei trei oa meni politici u rmau să semneze u n man ifest către ţară in care
să precizeze că şi-au dat mâna spre a impiedica desfi i nţarea reg i m u l u i parlamentar
constituţionaP3. Concomitent, sesizând slăbiciu nea partidului , l iderii marg h i loman işti
au purtat tratative in vederea colaborării sau chiar fuzionării cu a lte partide: Partid u l
Naţiona l , Partidul Poporu l u i şi Partid u l Ţărănesc34 • Aceste tratative , care u rmăreau
scoaterea parti d u l u i din izolarea in care se afla şi reabil ita rea l u i , n u au avut sorţi de
izbândă. Procesul de destrămare a Parti d u l u i Conservator Prog resist se desfăşura
intr-un ritm destul de rapid.
Comb i naţia g uvernamentală pusă la cale de Iuliu Maniu şi Al . Marg h i loman n u a
reuşit. La 22 i a n u a rie 1 922 , după u n g uvern efemer prezidat de Take I onescu , Ion I . C .
Brătianu preia şefia nou l u i cabinet35.
29) Arh . Nat. Bucureşti , fond M . A. I . , dosar 40/1 920, f. 30; dosar 42/1 920, f. 1 0 ; dosa r 45/
1 920, f. 23; dosa r 46/ 1 920, f. 2 1 -22.
30) 1 . Bulei, op. cit. , p� 552 ; vezi şi Arh . Nat. Bucureşti , fond Al . Marqhiloma n , dosar 37 , t . 1 .
·
3 1 ) Arh . Nat. Bucureşti , fond C. Meissner, dosar 208, f. 57 ; 6 1 .

. � 2) I bidem, fond Al . Marghiloma n , dosar 37, f . 70-7 1 ; vezi şi L e Progres, I I I , nr. 683, din 1 9
1ume 1 92 1 ; Steagul, V I , nr. 1 088, din 1 7 octombrie 1 92 1 .
33) Mariu Theodoran-Carada , Efemeridele. lnsemnări, amintiri, Să băoani - Roman 1 937
p. 1 1 3 ; N icolae Iorga , Memori i , voi . I I I , Bucureşti , f. a . , p. 249; Al. Marg hiloman, Note politice :
Voi . V, Bucureşti , 1 92 7 , p. 1 53-1 56 .
34) Constantin 1 . Sta n , Destrămarea Partidului Conservator Proqresist in fostul judet Buzău '
in Mousaios, IV/2 , 1 994 , p. 1 56 .

35) 1 . Ciupercă , Opozitie si putere in România anilor 1 922-1 928, laşi, 1 994, p. 52-53 ; C . 1 .
Sta n , Sfâ rsitul carierei politice a lui Take Ionescu . Fuziunea Partidului Conservator Democrat
cu Partidul National Româ n , i n Anuar de ştiinfe istorice, Ploieşti , X/1 997 .
1 08 Constantin 1. Sta n
Aj unşi la putere , l i beralii au anu nţat organ izarea de alegeri parla menta re , vech ile
Corpuri Leg i uitoare urmând să fie dizolvate . Noua consu ltare a electoratu l u i a fost
fixată in zilele de 1 şi 2 martie 1 922 la Sen;3t, iar pentru Adunarea Deputaţi lor alegerile
u rmau să se desfăşoare la 5 , 6 şi 7 martie, în Transilvania, alegerile destinate Camerei
au fost prog ramate in zilele de 6 şi 7 'marti e , in ti np ce pentru Senat, ele au fost
stabilite in zilele de 9 şi 1 O martie 1 92236 • Fixarea datelor de desfăşu ra re a alegerilor
n u era intâmplătoare . Au fost prog ramate alegeri l e pentru Senat, unde n u exi sta
reprezentare proporţională , ci majoritate simplă . Odată victorioşi in alegerile pentru
Senat, libera l i i aveau un mora l ridicat şi puteau folosi rezultatele favorabile la alegerile
pentru Adu n a rea Deputaţilor unde lupta era mai indârj ită . De asemenea , decalarea
datelor pentru Vec h i u l Regat ş i Tra n s i lva n ia avea u n scop b i n e d eterm i n at . în
Transilva n i a , P. N . L . avea un aparat electoral mai slab, deoa rece organ izaţi ile l iberale
erau noi . Aici , l i beral i i aveau nevoie de cadre de nădejde , cu experienţă electora lă.
Asemenea cadre u rmau să sosească de peste mu nţi , după ce îş i incheiau misiunea
•
in vechea Românie37•
în alegerile parlametare din martie 1 922 , Partidul Conservator Progresist a participat
in cartel electoral cu Partidul Poporului. Pe plan local însă, ca urmare a unor neînţelegeri
ivite intre averescan i şi conservatorii marg h i lomanişti , cele două formaţi u n i politice au
candidat pe l iste separate . Aşa s-a întâmplat in j udeţele Covu rl u i , Botoşan i , Putna sau
l aşP8. în alte j udeţe , unde existau încă organizaţi i locale, ca de pildă Bacă u sau Tutova ,
datorită slăbiciuni lor i nterne, partizan i i l u i Al . Marg h i loman nu au partici pat în alegerP9.
Man ifestu l electoral al celor două partide cartelate cupri ndea o serie de reforme
democratice cum ar fi : agra ră , ad m i n i strativă , constituţi onală , a invăţă mâ ntu l u i .
Docu mentul cerea, totodată , nerecunoaşterea actualului Parlament d rept Constituantă ,
lupta impotriva g uvern u l u i l i beral venit la putere pe că i legale40• În pofida inscrierii
unor reforme democratice cum ar fi cele. ag rară , constituţional ă , a invăţământu l u i ,
program u l electoral averescano-marg h i loman ist era departe d e a rezolva doleanţele
populaţiei , avâ nd u n caracter formal , el neprecizând pă ile practice de înfăptu i re a
acestor reforme.
Alegerile din 1 922 s-au desfăşurat sub sem n u l i nfl uenţei libera le. Partidul Cons�r
vator Prog resist a desfăşu rat o activitate modestă atât in Moldova , cât şi în alte zone
ale ţări i . Partidul făcea eforturi vizi bile pentru întreţinerea campaniei electorale. Astfel ,
Constantin Meissnar, şefu l organizaţiei ieşene a conservatorilor progresişti , a reuşit,
d u pă multe insistenţe şi intervenţii făcute partizani lor politici , să procure suma necesară
pentru publicarea man ifestu l u i eletoral al partidului4 1 •
Numeroase organ izaţii locale sunt i n dificultate . L a 1 4 ian uari� 1 922 , M i rcea T.
Cancicov îl i nforma din Bacău că în această organ izaţie situaţia este foarte g rea
deoarece : "Dispariţia atât de tragică a l u i N icu G h ika a fost o lovitu ră aproape morta lă
36) Arh . Nat. Bucureşti , fond Casa Reqală, dosar 3/1 922 f. 1 -3.
37) Ion Bitolean u , Din istoria Româ n i ei moderne 1 922- 1 926 , Bucureşti , Ed . Ştii ntifică şi
Encicloped ică , 1 98 1 , p. 46-47 .
38) Arh . Nat. Bucureşti , fond M .A. I . , dosar 26/1 922 , f. 42; dosar 1 1 /1 92 2 , f. 4 1 ; dosar 50/
1 922, f. 43; dosar 38/1 922 , f. 43.
39) I b i d em , dosar 82/ 1 922 , vol . l , f. 1 1 ; dosar 73/1 922, f. 8-9 .
40) Steagul, V I I , nr. 1 1 87 , din 27 februarie 1 922.
4 1 ) Arh . Nat. Bucureşti , fond C. Meissner, dosar 2 3 1 / 1 922 , f. 1 -2 .
Destrămarea Partidului Conservator Prog resist în Moldova 1 09
pentru organizaţi a noastră d i n Bacău ( . . . ) . Toa �ă organizat! a conse � at�a re d i n Bacă �

s-a red us şi rezumat în persoan� regretatulu i nostru G � 1 ka . Part i d u l_ 1 1 fo! ma n u �.? '
devotaţii şi prietenii l u i r;>ersona l i " . I n fi nal , Mircea T. Canc1cov se angajeaza � ă fa ?a �
operă de regenerare" a organ izaţiei locale din care făcea parte42. N umeroşi part1zam
părăses c , de ase menea , org a n i zaţia ieşeană d atorită d i sensi u n i lor ivite. N u ma i
i ntervenţia l u i Al . Marghiloman a făcut c a aceste divergenţe să fie î n parte aplanate ,
iar organizaţi a , una d i n cele mai putern ice , să fie menţinută43.
D i n aceste motive , activitatea electorală a Partidului Conservator Prog resist a
fost foarte slabă atât în Moldova , cât şi în întreaga ţară . Sunt semnalate o serie de
întru n i ri ale conservatorilor marg h iloman işti cum au fost cele de la B u cu reşti , Buză l;l .
laşi , Constanta s a u Galaţi . D i n aceste motive , Partidul Conservator Progresist n u a
obţi nut în Moldova , ca de altfel în întreaga ţară , nici un mandat în Parlament'4 . Partidul
dispărea astfel de pe a rena vieţii politice româneşti , devenind practic "o a m i ntire
istorică" . Partidul se destrămase rapi d . Astfe l , la 1 aprilie 1 922 a avut loc adunarea
Comitetu l u i j udeţean Bacău al Parti d u l u i Conservator Prog res ist a i cărui membri (32
la nu măr) au hotărât, analizând situaţia existentă "o dată cu dizolvarea vechi i organizaţii ,
retragerea lor d i n pa rtid"45. O situaţie simi lară întâ l n i m ş i î n j udeţu l Neamţ46.
Partidul Conservator Prog resist se menţinea în excl usivitate datorită presti g i u l u i
şi personalităţii şefu lui său. Nefiind o formaţi une politică parlamentară şi fiin d conştient
că trebuie să încheie o serie de alianţe politice, partid u l condus de Al . Marg h iloman se
orientează către Partidul Poporu l u i şi chiar Partid u l Ţărănesc. În m a rtie 1 924 , Al .
Marghiloman era ferm convins că "singura concentrare de opoziţie ce rămâne probabilă
·
este Averescu - ţărănişti i - noi"47.

Singura acţi une mai im portantă a Partidului Conservator Prog resist, d u pă 1 922 . a
fost organizată la cl ubul conservatori lor d i n Bucu reşti , l a 8 m a i 1 924, cu prilej�l celor
70 de ani de viaţă ai lui Marg h i loma n . La fesitivitate au participat 200 de delegaţi d i n
toată ţara . Cu acest prilej a fost organizat u n banchet la Hotelul Ath nee Palace , unde
sărbătoritul a ţi n ut u n discurs , ultimul din cariera sa politică . Tot cu acest prilej , a fost
bătută o monedă comemorativă şi a fost scos de sub tipar un volum omagial48.
Moartea lui Al . Marg h iloman , s u rvenită în vila Albatros din oraşul Buzău în d ata de
42) ldem, fond Al. Marghiloma n , dosar 37/1 922 , f . 1 -2 .

43) ldem, fond C. Meissner, dosar 208/ 1 922 , f. 59; 6 1 ; 66-68; vezi şi 1 . Bulei, op. cit. , p.
55 1 .
44) Arh . Nat. Bucureşti , fond M .A. I . , dosar 82/1 922 , f . 1 1 9 - 1 25 ; Monitorul Oficial, partea 1 ,
nr. 227 , din 1 0 martie ş i n r. 278 din 2 8 martie 1 922; M . lva n , o p . cit . , tabloul I V ; 1 . SGJJ rt U,
Alegerile parlamentare din martie 1 922, în Analele Universităjii Bucureşti, istorie, an XXI I ,
1 9 1 5, p . 95 ; C . 1 . Stan, Puterea si opozitia în alegeri le parlamentare din martie 1 922 , în Apulum,
XXXV/1 988 (sub tipar) . ..
45) Arh . Nat. Bucureşti , fond Al . Marghiloma n , dosar 38/1 922 , f . 5. Scrisoarea lui Mircea
T. Cancicov d i n 2 aprilie 1 922 către Al . Marghiloma n .
4 6 ) B . N . R . , Colectii speciale, fond Saint Georges , pachet IX, doc. 2 , f. 1 -2 ; Steagul, V I I nr. ·
1 366 d i n 1 2 d ecembrie 1 922 ; La Craiova, M . Seulescu şi generalul Gârlişteanu duc tratative

cu averescanii, iar la sfâ rşitul anului 1 922 îşi dau demisia din partid ( I bidem).
47) Arh . N aţ. Bucureşti , fond C . Meissner, dosar 48, f. 1 1 0-1 1 1 ; 1 1"2-113 .
Ade vărul, XXXVI I/ n r. 1 233, din 1 O aprilie 1 9 l4 ; Lui Alexandru Marqhiloman. Omagiu cu prilejul
48) Al . Marghiloman, Reintrarea Basarabiei în sânul patriei mume, Bucureşti , 1 924, passim,
unei îndoite aniversări, Prietenii si admiratori i , Bucureşti, 1 924 passim.
1 1 0" Constantin 1. Stan
1 0 mai 1 925 , a g răbit procesu l de disoluţie a acestui partid. La 28 mai 1 925 a fost
convocat în şedinţă extraordinară la clubul central d i n Bucureşti Comitetu l Executiv al
Partid u l u i Conservator Prog resist. Organul politic de conducere al Parti d u l u i Conser
vator Progresist a hotărât realizarea fuziunii cu Partidul Poporu l u i . Tot acum a fost
votată o moţi une. în care se aducea un omagi u l u i Al . Marg h i loman , fii n d constituită
u n i rea celor două formaţi u n i politice "pe baza princi p i u l u i d i n astie şi a l ideii de
conserva re n aţională"49• O delegaţie formată d i n Dem. Dobrescu , Jan Mitilineu şi d r.
N icolae Bardescu , ulti m u l şefu l organ izaţiei marghi loman iste d i n j u deţu l Buză u , a luat
legătura cu org a n u l de conducere al Partidu l u i Poporu lui pentru rea l izarea fuziunii
celor două partide. N . Bardescu s-a prezentat la generalul Al . Averescu pentru a-i
în mâna moţiu n ea comitetu l u i . Şeful Partidului Poporul u i a declarat îndeplin ită fuzi unea
celor două partide politice s u b denumirea de Partid u l Poporu l u i . O com isie mixtă
compusă din Dem. Dobrescu , J. Mitilineu şi N. Bardescu din partea , foştilor conservatori
prog resişti , respectiv Constantin Garofl i d , genera l u l Coandă, Petru P. Negu lescu şi
Octavi a n Gog a , reprezentând g ruparea averescan ă , avea misiu nea de a stabi l i , de
comu n acord , şi a înfăptu i deta l i i l e fuzi u n i i celor două organisme politice50•
U n i i lideri ai Parti d u l u i Conservator Prog resist din Moldova , Lascăr Anton i u de la
laşi şi Panait Vizanti de la Botoşan i , I . C . Goilov de la Bacă u , fraţi i Constantin şi N icu
Sto i a n ovi ci , 1. Berce a n u de l a B ră i l a se pron u nţă impotriva fuzi u n i i cu Parti d u l
Poporu lui51 . La rân d u l său , Constantin Rădulescu -Metru declara î n cadrul şedi nţei d i n
"28 m a i 1 925 a Parti d u l u i Conservator Prog resist c ă "fuziu nea c u averescanii constituie
o g rabă pol itică " , propunând fuzi unea cu Partidul Ţărănesc52 • Prin urmare , n u exista o
poziţie u n itară în cadrul conducerii Partidului Conservator Progresist. N u era n ici pe
departe vorba , aşa cum s usti ne general ul Averescu , că la baza contopirii celor două
org a n isme pol itice stă "comunitatea de doctrină şi principii de g uvernare"53 .
Fuziunea averesca n ilor cu cons.e rvatorii prog resişti a fost un compromis între cele
două partide. Noua formaţiune politică a păstrat n umele de Partidul Poporu l u i , i nclusiv
conducătoru l . Totuşi , averesca n i i au fost nevoiţi să accepte n işte "naufrag iaţi politici"
compromişi ca urmare a guvernării din martie-octombrie 1 9_1 8 şi dezorientaţi d u pă
moartea şefu l u i . in acelaşi tim p , contopirea celor două partide nu a mărit cu nimic
forţa parlamenta ră a Parti d u l u i Poporu l u i , deoarece con servatori i prog resişti n u
dispuneau . d e n i c i u n l oc i n Corpurile Leg iu itoare54 • I ntrarea foştilor conservatori
prog resişti în Partid u l Poporul u i a întărit aripa "moşierească" a noii formaţi u n i politice.
De asemene a, parti du l condus de Al . Averescu era dezorientat, i ntrând în cr iză mai
ales d u pă părăsirea sa de către Constantin Argetoian u .
49) Indreptarea, VI I , nr. 1 20 , d i n 2 9 mai 1 925; Adevărul, XXXVI I I , nr. 1 27 1 7 , d i n 3 0 mai
1 925.
50) I bidem; Viitorul, XV I I I , n r. 5 1 69, din 30 mai 1 925.
5 1 ) Arh . Nat. Bucureşti , fond C . Meissner, dosar 248/ 1 925, f. 1 2 .
52) Aurom, VI, nr. 1 066, d i n 3 1 mai 1 925. .
53) Biblioteca Academiei Române, Sectia Manuscrise (in continuare se va citi B.A.R. ,
Sectia Mss.), Arh. Al. Averescu, mss. 1 5, f. 1 -2 .
54) Gh. 1 . Florescu , Activitatea parlamentară a Partidului Poporului martie 1 922 - martie
1 926 in A.I.I.A. I. , tom. 'JN, 1 978, p. 2 1 3; ldem, Partidul Pooorului in anii reconsiderărilor (ianuarie
,
1 922 - martie 1 926), in Memoria Atiquitatis (Piatra Neamt) , voi . VI-.VI I I , 1 974-1 976 ( 1 98 1 ), p.
229-249.
Destrămare a Parti d u l u i Conservator Prog resist în Moldova 111
•
Partid u l Conservator Progresist era practic în prag u l prăbuşiri i . Fuziunea cu

averescan i i a fost pentru foşti i partizani ai l u i Al . Marg h i loman singura soluţi e .
in c i u d a propa g a n d e i făcute d e conducerea centra l ă , i n c l u si v în prov i n c i e ,
s u b l i n i i ndu-se c ă u n i rea n u este decât " o completare reciproc-avantajoasă cu puncte
de s u d a re : respectarea stării de l u cruri , evi dent cât cerinţele ti m p u l u i r].U i m p u n
modifica rea l o r potrivnică"55, aceasta s - a realizat cu dificultate î n Moldova . I n j udeţu l
laş i , de exemplu , organizaţia "progresistă" condusă de C. Meissner a hotărât realizarea
fuzi u n i i încă d i n 24 mai 1 925 pentru "a l u a parte activă la viaţa publică", convinşi fi ind
că "numai în cadrul Partidului Poporu l u i de sub preşedinţia O-l u i general Averescu am
fi puşi în stare de a aduce servicii reale ţării", iar şefu l ei asigura consucerea centrală
la 14 iunie 1 925 că aceasta " a l u at o formă defi n itivă"56 . Cu toate aceste a , u n i rea
celor două organ izaţii judetene s-a rea l izat la sfârşitu l a n u l u i 1 92 5 , când a fost semnat
procesul verbal de fuziune. Contopirea celor două organ izaţi i a fost desăvârşită la
începutul a n u l u i 1 926, când s-au unit toate organ izaţi ile comunale ieşene57 . Disensi uni
similare a u loc ş i în organ izaţia fostu lui partid conservator d i n j udeţul D orohoi , precum ·
şi în cea din judeţul Botoşan i . in acest d i n urmă judeţ, u n u l d i n liderii organizaţiei ,

Panait Vizanti , fost prefect al j udeţu l u i , a demisionat d i n parti d , nefi i n d de acord cu
fuziu nea58.
G reutăţi asemănătoare au fost în reg istrate şi în alte zone ale ţări i . in legătură cu
dificultăţi le întâmpinate în judeţele Constanta şi Mehedi nti ne i nformează un ziar al
vremi i59 .
Nerealizarea decât după m u lte d iscuţii a u n i ri i celor două formeţi u n i pol itice într-o
serie de j udeţe , reflectă contradicţiile reale care existau între .ele pe plan loca l . in
special org a n izaţi ile judeţene averescane nu doreau să real izeze contopi rea cu aşa
zisele "elemente de elită din fostu l partid conservator"60 , aşa după cum avea să
n u mească , mai tâ rzi u , această fuziune Al . Averescu , evident exagerând l u cru ri l e .
Totuşi , în unele organ izaţi i d i n ţa ră contopi rea s - a făcut mai uşor. in j udeţul Tulcea,
de pildă, fuziunea lor s-a realizat la 1 1 iunie 1 925. Ceremonia unirii celor două organisme
politice locale a fost u rmată de u n banchet la care au participat peste 250 de persoane61 .
La fel de uşor s-a realizat fuziu nea şi în j u deţu l Buzău62•
Contopirea "u ltimelor rămăşiţe" ale falnicului Partid Conservator de altă dată cu
Partidul Poporu l u i a constituit pu nctul final al dezag regării formaţiu n i i politice conduse
de Al . Marg h i loman. Acest proces desfăşurat în Moldova se află în strânsă legătură
cu cel naţiona l .
Cauzele destrămării Partidului Conservator Prog resist sunt m u ltiple . Conservatori i
progresişti erau refractari la nou , aveau o doctrină perimată care se apunea "prog resului
prin saltu ri", promdvând cu precădere real izarea "armoniei sociale între clase"63 , nefiind
55) BAR. sectia Mss . , Arh . Al . Averescu , mss. 1 5, f. 2.
56) A r h . N a t . Bucureşti , fond C . Meissner, dosar 246/1 925, f. 1 .
57) I bide m , dosar 248/1 925, f. 1 -2.
58) C f . Aurora, V, n r . 1 066, din 31 mai 1 925.
59) Neamul Românesc, XX, nr. 1 43, din 28 iunie 1 925.
60) B A R . , Sectia Mss . , Arh. Al. Averescu , mss. 21 , f. 3.
6 1 ) Ţărănimea, Tulcea , VI , nr. 2-5, din 1 august 1 925.
62) C . l . Sta n , o p . cit. , î n Mousaios, IV/2, 1 994 , p . 1 58.
63) Al . Marghiloma n , Doctrina conservatoare , Bucureşti , 1 923, p. 3; ldem, în Doctrinele partidelor
pol itice. Editie de Petre Dan , Bucureşti , Editura Garamond, 1 996', p. 1 57; vezi şi M. Muşat, Studiu
privind disparitia Partidului Conservator din România 1 9 1 8-1 921 , în, Cumidava, I V, 1 970, p. 300 .
112 Consta ntin 1 . Stan
astfel jn pas cu realităţile momentu l u i . Qeşi acordau unele conces i i , conservatorii

marg h iloman işti n u au sesizat faptu l că în cond iţiile noi , după război , era nevoie de
înscrierea în programul lor a unor reforme cu caracter larg democrati c , dar n u în mod
for m a l , c i acestea s ă fie a p l i cate . Ses i z â n d acest l u cru , un conte m poran a l
eve n i mentelor a răta , p e b u n ă d reptate , c ă reformele ag rară şi electora lă "au şters d i n
cartea vieţi i Parti d u l Conservator" şi î n acelaşi timp "au p u s capăt vech i u l u i mecanism
al vieţii n oastre politice atât de limpede şi de simplu până atunci"64 •
L i ps a u n u i p rog ra m ada ptat la real ităţi l e con crete d i n Româ n i a postbe l ică ,
inexistenţa unei clarviz i u n i pol itice , a unei ideolog i i adecvate au constituit o pri n cipală
frână în calea rea bilitări i conservatorismului ca doctri nă pol itică .
Totodată trebuie să avem în vedere concu renţa u nor partide pol itice putern ice în
zonă făcută cu precădere de Partid u l N aţional Libera l , dar şi de noile partide care
apăruseră d u pă război: Partidul Poporu l u i , Partidul Ţărănesc sau alte formaţiu n i politice
cu puternice organizaţii în Moldova , cum ar fi de pildă Partidul N aţional Democrat, a
contribuit la izolarea conservatori lor prog resişti . Această izolare s-a menţi nut în ciuda
eforturilor făcute , partidul co'n dus de Al. Marg h i loman că utând să col aboreze, să
fuzioneze cu a lte org a nizaţii politice. E l şi-a pierdut treptat vechea bază soci a l ă ,
l i m itân d u-şi î n acelaşi t i m p forţa sa economică c a u rmare a reformelor sociale de
·
după război .
Destrămarea Partidului Conservator Progresist în Moldova , ca de altfel în întreaga
ţară , s-a manifestat prin părăsirea prgan izaţii lor locale de n u meroşi partizani politici şi
i ntrarea în noile partide, Partidul Poporului sau Partidul Ţărănesc. Treptat, dispar mu lte
org a n izaţi i loca l e . Forţa parti d u l u i scade considerf! b i l . Activitatea propagandistică ,
politică şi organ izatorică se restrânge considerabil. I n ultim ii a n i , Partid u l Conservator
Progresist a s upravieţu it datorită , în excl usivitate , persona lităţii lui Al . Marg h iloman .
Moartea acestu ia s u rvenită în mai 1 925 a marcat sfârşitul Parti d u l u i Conservator.
Reapariţia sa după 1 930 prin g ruparea condusă de G r!gore Filipescu nu va mai avea
amploarea şi forţa vechiului partid conservator, această formaţiune se va pierde repede
în constelaţia partidelor politice din România.
6 4 ) Ştefan Zeletin , Burghezia româ nă. Originea si rolul său istoric, Bucureşti , 1 925, p . 63.
Destră marea Partidului Conservator Prog resist în Moldova 113
THE DECOM POSITION OF CONSERVATIVE PARTY

I N MOLDOVA
Summary
This study deals with preasenti ng of some shote date related to decomposition of
·
Conservative Party in Moldova .
The Conservative Party had an extremely agitated i nterval existence . D u ri n g its
enijre existence it was an organ ization made of clubs with restricted mem bersch i p
and a larger or smaller n u mber o f adherents depending on wheter it was i n oftice or i n
opposition . It was a party t h e relied o n personalities, o n the past or present "aristoc
racy" and i ntelectual elit.
The Conservative Party always remained rather rig idly confined to traditional forms
of organ ization , not open to i n n ovative approaches. 11 had in Moldova the broader
masses of people .
I n 1 9 1 7 pressed b y the cou rse o f events most conservatives accepted constitu
tional amend ments providing for the principles of expropiation and universal suffrage.
Sapped by a deep international crisis and by the rapid advance able to recover a
meani ngful social-pol itica l stature after 1 9 1 8 . The conservative were note able to keep
pace with the rate of change. Having failed according to their own doctri ne and spe
cific prog rammnees . The solution they offered , howerer, were not daring attractive of
comprehensive enough to achieve a broader appea l .
Legea convers i u n i i d i n 7 apri l ie 1 934 ş i
i ncidenta acesteia asu pra B ă n c i i "Oituzu l " S.A.
şi Casei de C redit a Ag ricu ltori lor
din j udetu l Bacău*
d e I oan U n g u reanu
I m perativele relansării economice de după marea criză d i n anii 1 929- 1 933 au

impus u n întreg ansamblu de măsur� care îşi propuneau să revigoreze toate l aturile
vieţii socia l-economice român eşti . I n acest sco p , reven i rea Parti d u l u i Li b e ra l l a
g·u vernare l a jumătatea lunii noiembrie 1 933 a însemnat şi sti mularea i ntrod uceri i
u n u i cadru legislativ adecvat rel uării producţiei şi activităţi i comerciale prin eliminarea
u nor factori care le frânau , între care povara datoriilor agricole către instituţi ile bancare
şi de credit constitu iau u n pri ncipal obstacoP .
D ecretul regal d i n 29 noiembrie 1 933 care prelungea termenul de pl ată a debitelor
ag ricole până la 1 martie 1 934 , aj unse deja la scadenţă pri n legea adoptată la 1 4
apri l i e 1 933, n u va soluţiona problema . Nici legea trecută pri n parlament l a sfâ rşitu l
l u n i i februarie 1 934 , care modifica pe cea din aprilie 1 933 şi prelungea ach itarea
datori ilor ag ricole şi urbane până la 1 ianuarie 1 934 n u a avut sorţi de izbândă.
l nsolvabil itatea datorn icilor, pe de o parte , şi stimularea agenţilor productivi plin
despovă rarea fi nanciară a acestora , pe de altă parte , au constitu it pri n cipa l u l mobil
care i-a determi nat pe l i berali să treacă pri n cele două camere o nouă reg lementare ,
votată la 7 aprilie 1 934 şi anume Legea pentru lichidarea datori i lor agricole şi u rbane,
sub i n cidenta căreia vor i ntra toţi debitori i ag ricoli şi u rban i , fără a se mai ţine cont de
categorisirile ş i scadenţele prevăzute în· legile anterioa re . O asemenea orienta re
urmărea ca tocma i posesori i u n u i mai mare vol u m de capital şi de proprietate să fie
sti mulaţi pentru a deven i principalii vectori ai relansării -economice .
F i i n d cu m u lt mai radicală , această lege v a avea pentru inceput şi chiar p e du rata
a câţiva a n i un im pact nedorit pentru instituţiile fi nanciare şi de credit, u nele reuşind
să depăşească pri n măsuri adecvate efectele leg i i , altele fi ind nevoite să-şi în chidă
defi n itiv g h işeele. Pentru ilustrarea acestor aspecte ne vom opri în cele ce u rmează
la d o u ă d i n astfel de caz u ri : B a n ca " O I T U Z U L" S . A . şi CASA DE C R E D I T A
AG R I C U LTOR I LO R D I N J U DEŢUL BACĂU S.A.
•
• •
. Constitu ită într-o perioadă de puternică deflaţi e , de pen u rie de masă monetară ,
de d u pă M a rea U ni re de la 1 Decembrie 1 9 1 8 , Banca "O ITUZUL" din Bacău a l u at
fiinţă la 1 3 decembrie 1 920 sub dubla den umire Casa de Credit sau Banca Cooperativa
*Comun icarea susţin ută la Simpozionul I nternational pe prob ieme de istorie financiar
bancară cu genericul : "Muncă , bani, bănci , cultură şi politică (sec. XVI I I-1 997)" organizat de
Universitatea din Oradea , intre 2-4 mai 1 997, ed iţia a IV-a .
1 . 1storia Româ niei intre anii 1 9 1 8-1 944 , Editura Enciclopedică Română, Bucureşti , 1 97 1 ,
p. 1 56-1 6 1
•
Legea convers i u n i i d i n 7 aprilie 1 934 şi incidenta acesteia asu pra Băncii 115
"Oituzul" SA şi Casei de Credit a Ag ricu ltori lor din judeţu l Bacău
de Credit şi Economii "Oituzu l" Bacău2. Cei 51 de membri fondatori îşi propuneau prin
actu l constitutiv şi statut ca acest aşezământ bancar să contri b u i e la dezvoltarea
cred i t u l u i şi e c o n o m i e i pri n st i m u l a re a e l e m e n tu l u i ro m â n e s c in fi n a n ţ a re a
intreprinderilor comerciale şi industriale. D u p ă cum . se şti e , s-au creat atunci i n ţară o
pleiadă de bănci , dar mu lte d i n acestea s-au prăbuşit in anii u rmători ca u rmare a
ing rădirilor create de unele legi speciale şi a proastei admin istraţi i . Banca "OITUZUL"
se n u m ă ra însă printre instituţi ile de profi l ce au trecut cu succes perioada de cra h u ri ,
devenind una d i n cele mai sol ide ş i stabile bănci d e provinci e .
Având u n capita l i n iţial d e 53. 600 l e i su bscris doar de 28 membri , noua instituţie
îşi va incepe operaţi unile la 1 ianuarie 1 92 1 pri n acordarea de im prumuturi pe o d u rată
maximă de 6 l u n i cu o dobândă de 2 % . Statutul de soci etate cooperativă ii ing răaea
însă posibilităţile de sprij i n din partea altor instituţii fi nanciare putern ice cum era Banca
Naţională , aceasta refuzându-i in mai mu lte rânduri solicitări le de credite . De aceea ,
după n u mai doi a n i , la 4 martie 1 92 3 , adunarea generală extraordinară a acesteia
h otărăşte transformarea in societate anon i m ă .
î n r) O U a form ulă porneşte c u un capital de un mil ion lei, împărţit i n 2000 de acţi u n i
nominative a 5 00 lei fiecare , din care 1 1 94 erau deţin ute de 9 pers·oane fizice , iar 806
acţi u n i revenind bănci i .
Capitalul acestei instituţi i v a cunoaşte o permanentă creştere : 3 milioane l e i in
6000 de acţi u n i la 29 februarie 1 924 ; 5 mil ioane lei in zece mii de acţi u n i la 1 aprilie
1 925 când , pentru 1 820 acţiuni su bscriu şi u n n umăr de 21 de belg ien i . La 1 5 februarie
1 926 se hotărăşte dublarea capita l u l u i de la 5 la 1 O mil ioane, acoperit in mai puţi n de
o l u n ă , întrucât doi belg ieni vor prelua alte 3000 de acţi u n i : Florent Kalmeş cu 2000
acţi u n i şi E . G . H u bart cu 1 000 acţi u n i ; la 28 octom brie 1 928 se emit alte 1 0 . 000 de
acţi u n i , capita l u l aj ungând la 15 mil ioane lei .
Dezvoltarea comerţului de bancă şi creşterea capitalului a perm is şi crearea u nor
filiale în teritori u : la 7 decembrie 1 924 se crează o sucursală la Oneşti , iar la 22 februarie
1 92 5 , la Buhuşi . La 1 6 decembrie 1 928 se real izează fuziu nea cu Banca de I ndustrie
şi Comerţ din Moineşti , prilej cu care se emit alte 8000 de acţi u n i pentru acoperi rea
acestei fuzi u n i , iar la 5 noiembrie 1 929 prin em iterea a încă 2000 de acţi u n i se va
rotunji ca pita l u l la 20 milioane şi care se va menţine la acest nivel până la 31 octombrie
1 942 , cân d , din cauza deprecierii leului şi a creşterii cererii de numerar, se hotărăşte
creşterea acestuia la 50 mil ioane lei pri n alte 3 emisi u n i i a câte 1 O mil ioane fiecare .
Semn ificativ in activitatea acestei instituţii este şi faptu l că între anii 1 923 şi 1 929
fond u l de rezervă a crescut conti n u u , de la 43. 334 lei la 7 . 395. 000 lei .
Criza economică mondial ă , care pentru România a insemnat scăderea catastrofală
a preţu l u i cerealelor (alături de lemn şi petrol ) , in timp ce recoltele ani lor 1 929 şi 1 930
fu seseră a b u n d ente , a creat m a ri d ifi cultăţi econom i e i naţi o n a l e , in a n u l 1 930
operaţi u n i l e de credit cunoscând o stag nare generală.
Restrângerea creditu l u i privat pe piaţă a fost cauzat in această perioadă de criză
şi d � unele legi e � cepţ � � na! e cum au fost �e a a ?� ncordatu l u i preve ntiv �i cea de
_ procedura c1v1la . v
modificare a unor d 1spoz1ţ1 U n1 dm pnv1tor la executarea silită . In a.ceste
condiţi i , i n solva b i l itatea particularilor a făcut ca in anii 1 93 1 - 1 932 să accentueze
2 . Directia judeteană B acău a Arhivelor N ationale, Fond Banca "OITUZUL", dosar 1 /1 920,
fila 2
116 Ioan U n g u reanu
neincrederea publicu l u i depunător in instituţi ile de credit ceea ce a creat acea panică
bancară ce a condus la şti utele crah uri de care n u au fost ferite chiar şi unele bănci de
ren u me mond i a l .
E i bine, c h i a r i n aceste condiţi i , Banca "OITUZUL" a trecut de criză cu succes
datorită lichidităţi i plasamentelor şi a disponibil ităţi lor in n u merar ţi nute la B . N . R . şi in
casa proprie . Mai mult decât atât, in această perioadă de haos bancar ce a dominat
viaţa economică a ţări i , respectiva bancă a restituit peste 80 milioane lei din depu nerile
încredinţate spre fructificare .
N i se pare s i m b o l i că aprecierea fă cută intr-o d a re de seamă pri l ej u ită de
a n iversarea a 20 d e ani de ex istenţă a acestei bănci , in anul 1 942 , pri n care,
privindu:se retrospectiv, se apreciază că cele trei legi de conversiune votate pentru
salvarea debitorilor "crezându-se că astfel va fi salvată şi economia naţională", precum
şi legea suspendării vânzărilor sil ite ale imobilelor u rbane , "au fost piatra fu nerară a
mu lte sute de instituti i de credit".
În fi n e , in u rma votă rii celei de a patra legi de conversiune la 7 apri l i e 1 934 , prin
care creanţele ru rale se reduceau la 50 %, plătibile in 1 7 ani, se crea Băncii "OITUZUL"
o pierdere de 1 1 . 7 1 4 . 920 lei . Strategia adoptată de consiliul de admin istraţie al acesteia
pentru a face faţă situaţiei a fost aceea de a se recurge la fondul de rezervă din care
s-a acoperit suma de 7 . 1 34 . 807 lei, iar din beneficiile ani lor 1 934- 1 94 1 u rmând a se
acoperi suma de 4 . 580. 1 1 3 lei .
I n conseci nţă , printr-o scrisoare apelativă "Către onoraţi i noştri deponenţi" d i n 2 1
septembrie 1 9343 , acestora li s e face cunoscut că in urma aplicilrii legii pentru lichidarea
datori i lor ag ricole şi u rbane pierderi le băncii reprezentau o cotă de 28 %, fa pt pentru
care , începând cu data de 7 apri l ie 1 934 creanţele depunători lor se vor d i m i n u a în
aceeaşi proporţie , diferenţa urmând a se restitu i in termen de 5 a n i . "Aducând u-vă
aceasta la cunoştinţă - se sublinia in scrisoare - , ţi nem a observa că sacrifici u l ce vi
se cere n u reprezintă nici o pierdere dacă ne referim la dobânzile de care aţi beneficiat
la depu neri in curs u l ti mpului", in conti nuare făcându-se şi precizarea că "in cazu l
cind situaţia economică se va indrepta , cotele fixate pentru restitu irea de depuneri se
vor modifica in favoarea depunători lor. . . " La textu l respectiv se ataşa o declaraţie4 ce
solicita acordu l depunători lor la condiţiile stabilite , urmând ca semnarea acesteia să
se facă de către fiecare depunător, la sedi ul băncii din str. Regele Ferdinand n r. 4
Bacă u . Prin astfel de preocu pări procedurale şi gospodărind cu chibzui nţă şi atenţie
ban i i încredinţaţi de depunători , această bancă a făcut faţă crizei şi a depăşit-o cu
succes . .
D ebitori i Băncii "OITUZU L" care benefi ciaseră de prevederile ultimei l e g i de
convers i u n e erau la 31 decembrie 1 934 in n u măr de 7 1 0 a că ror creanţe nominale
fuseseră d i m i n uate prin efectu l legii , de la 1 2 . 08 1 . 793 lei , la 7 . 596 .922 , rezultând o
pagubă de 4 .484 . 8 7 1 lei . În virtutea bonificaţi ilor prevăzute in leg e , debitori i şi-au
eşalonat plata crea nţelor in 2 , 5 , 1 O sau in limita maximă de 1 7 ani, alţii ră mânând in
suferi nţă prin n e p reze n tarea l a plată . La 31 dec. 1 935 mai existau 576 debitori , din
care 99 beneficiau de redu ceri intre 30 şi 60 %, d i n debitu l total de 8 7 1 .839 lei , mai
avâ nd de ach itat doar 273 . 1 62 lei , adică 32,4 % din debitu l in iţial5.
3 . 1dem, dosar 28/1 934
4_ I bidem
5. Dosar 2911 934
Leg ea conversiunii d i n 7 aprilie 1 934 şi incidenta acesteia asu pra Băncii 117
"Oituzul" SA şi Casei de Credit a Agricultorilor din j udeţul Bacău
Totodată , valoarea efectelor reescontate rămase în suferinţă la 31 mai 1 936 era

de 1 . 603.450 lei , sumă datorată de un n u măr de 1 2 debitori . T n aceste condiţi i , b i lanţul
pe anul 1 936 al Băncii "OITUZU L" în reg istrează sporuri la toate capitolele cu excepţia
cel u i privitor la debitori i conversionişti de la car� . faţă de a nul a nterior, se mai încasase
doar suma de 495 . 832 lei . Pentru a i lustra vigoarea acestei instituţii menţiqnăm că
bilanţul pe 1 936 în reg istrează un benefici u net de 1 . 204 . 665 lei , iar în cel pe 1 938
beneficiul este de 1 . 1 96 . 075 1ei , fondul de rezervă fiind de două milioane lei . Pe această
bază , darea de seamă contabilă pe anul respectiv formu l a aprecierea că "acu m s-a
aj u n s la consol idarea acţi unilor băncii , g rav atinse de legea convers i u n i i " .
Într-o astfe l de situaţie fi n a n ciară sol idă şi cre d i b i l ă , Băncii " O I T U Z U L" i s e
încredi nţează de către Consiliul Su perior Bancar misiu nea de lichidatoare a Casei d e
Credit a Ag ricu ltori lor din j udeţu l Bacău S.A. , p e baza deciziei Comisiei capacităţii de
plată6, constituită în conformitate cu art. 55 din legea conversiunii din 7 . 04 . 1 934 , decizie
întărită prin H otărârea Tribunalului j u d . Bacă u , Secţia 1 , din 25 i u l i e 1 936, prin care se
respingea cererea din 7 octombrie 1 934 a instituţiei propuse pentru lichidare7.
În conformitate cu dispoziţi unile Cod u l u i Comercial din vechi u l regat, Secţia 1 a
tribunal u l u i n u meşte Banca "OITUZUL" ca lichidatoare , fixând ca procent i nsolvabil şi
de red ucere a creanţelor cu 51 % pentru respectiva Casă de Credit8.
La 20 aug ust 1 936 Prim-preşedintele Tribunalului ju d . Bacă u înştii nţează Banca
"OITUZUL" ca fi ind lichidatoare a Casei de Credit a Ag ricultorilor9 , care având în
suferi nţă o cotă de 5 1 % n u mai a re capacitatea de plată şi de achitare a creditori lor în
cond iţi ile m i n i male prevăzute de a rticolele 53 şi 54 din legea conversiunii . Ca urmare ,
banca îşi stabileşte un procu rator ce va fi autorizat şi de tribunal , în persoana avocatu lui
Ion N icol a u , cu misiunea de realizare a operaţi u n i lor de lichidare a i n ventaru l u i şi
portofo l i u l u i acelei instituţi i .
L a 30 septembrie 1 936 conducerile celor două instituţii a u procedat la predarea ş i
pri m i rea activu l u i ş i pasivu l u i Casei d e Credit1 0, î n valoare de 1 b . 9 1 8 . 354 l e i la u n
capital tota l de 5 mil ioane lei . S-au predat, totodată , garanţiile de gesti u n e , efectele d e
plată î n garanţie depuse la Creditu l Rural Bucureşti , efectele spre încasare, titl u rile
spre păstra re , creanţele ipotecare , cesiu 11 i l e de creanţe , actele pentru recoltele în
gaj , arh iva , precum şi bunurile mobile şi imobile ce u rmau a fi scoase la licitaţie
publică .
Î n legătu ră c u aceasta trebuie spus că operaţi u n i l e d e vânzare a b u n urilor ş i a
portofoliului a u decurs anevoios . Banca lichidatoare , prin procu ratorul e i , a org a nizat
începând cu data de 1 7 iulie 1 937 şi până la 6 februarie 1 939 un număr de licitaţii
publice11 prin Corpul de Portărei ai tri bu n a l u l u i . Observând că la unele licitaţi i n u se
prezenta nici un concurent, iar la altele s-a reuşit vânzarea unor b u n u ri a i n ventarul u i
ag ricol şi a u n e i părţi mici d i n portofoli u , s e remarcă faptu l c ă l a u ltima li � itaţie găsită în
docu mente , în februarie 1 939 , mai era de lichidat o valoare de 2 .46.1 .523 lei , sumă
6 . Dosar 43/ 1 936, fila 1
? . I bidem, fila 6
8 . 1 bidem
9 . 1 bidem, fila 3
1 O . Dosar 43/1 936 , Proces verbal d i n 30 s epte m b rie 1 936
1 1 . Dosar 43/1 936, vezi publicaţiile d e organizare a licitatiilor ş i celelalte documente in
această privinţă .
118 Ioan U ng u reanu
compusă in majoritate d i n portofol i u , iar restut din titl u ri executari i .

Î n ceea c e priveşte activitatea acestei Case d e credit care a fu ncţionat ti mp d e 1 O
a n i , intre 1 926 şi 1 936, menţi năm că la data inceperi i operaţi u n i i de lichidare avea
peste 1 000 de acţionari ce deţi neau 8629 acţi u n i nominative a 500 lei fiecare , cu o
valoa re .total ă a acţi u n i lor su bscrise de 4 . 3 1 4 . 500 lei , din care suma de 264 . 720 lei
reprezenta vărsămi nte l e neefectuate . La aceeaşi dată , de la debitorii agricoli ce
beneficiaseră de legea convers i u n i i se incasase suma de 1 .929 . 9 3 1 lei , reprezentând
30 1 creanţe , rămânând neîncasată suma de 679 . 727 1ei , conform registrul u i de debitori
şi a creanţelor scandente la 30 septembrie 1 936.
La data de 1 5 mai 1 938 suma de plată a debitorilor foste i Case de Credit a
Ag ricultori lor e ra de 2 . 503.425 1ei12, de la 392 debitori , iar la sfârşitul acelu iaşi a n , 337
debitori mai aveau de ach itat suma de 2 . 4 6 1 . 523 lei. La aceasta se mai adăugau
efectele în suferi nţă neconversionate de la doi debitori , adică 24 . 000 lei , creditele
gara ntate cu terenuri rurale în cuantum de 2 0 . 000 lei şi debitele pentru maşini agricole
de 33. 675 1 e i , deci , în total , suma de plată era de 2 . 539 . 1 98 1ei.
Desig u r, lichidarea acestei i n stituţii lăsa in s a rci na Băncii "O I TUZUL" şi a lte
probleme a l e operaţi u n ilor fos.tei Case de Credit. Astfel , la 3 ianu arie 1 939, Creditul
Fu nciar R u ral Bucureşti solicita acestei bănci ta bloul tutu ror depunători lor instituţiei
lichidate pentru a verifica dacă a u pol iţe in portofol i u ! Creditu l u i Funciar Rura l retrase
de la B . N . R . , pentru ca respectiva cotă ce le revine din l ichidarea activ u l u i şi pasivu l u i
C de C . a . Ag . d i n j u d . Bacău să fie remisă Societăţi i de Credit F u nciar, spre a se trece
în contu l creanţelor respectivilor debitori care au avut reescontate pol iţe la Banca
N aţională şi care au fost achitate de Creditul Funciar Rura l .
D u pă c u m rezu ltă , vânzarea publică a valorilor, portofol i u l u i şi b u n u rilor instituţiei
in lichidare a adecurs foarte g re u , la unele l icitaţii neprezentându-se nimeni . La cea
de a zecea l icitatie solicitată de procuratorul N icola u 13rin adresa din 6 februarie 1 939
preşedi ntelu i Tribunalului Bacău mai era de scos la vânzare publică suma de 2.461 . 523
lei 1 3 , sumă ce reprezenta portofoli u ! ţă rănesc aflat s u b incidenta legii d i n 7 aprilie
1 934 , dar şi o parte a titl uri lor executori i reieşite din tabel u l cu n u mele debitorilor la 31
decembrie 1 938, situaţie ce a fost evidenţiată mai sus. După această ultimă adresă
n u se mai pot u rmări a lte operaţi uni ge lich idare , întrucât n u mai există evidente ;
desig u r, se poate presupune că această licitaţie să fi fost şi ulti m a .
Concluzionând , putem să observăm c ă soarta celor două instituţi i a fost decisă
pozitiv, pentru prima şi negativ, pentru a doua - ca u rmare a acţi u n i i unor factori
obiectivi şi subiectivi , cu mari conotaţi i şi învăţă minte şi în zilele noastre , între care se
situează:
- profesionalismul şi răspunderea celor ce le-au administrat;
- corectitu d i nea şi loialitatea operaţiu n i lor bancare ;
- viziune de perspectivă î n alegerea plasamentelor bancare ;
- as i gu rarea u n u i fon d de rezervă viabil ;
- păstrarea unor proporţi i corecte în operaţiunile bancare , pentru evitarea riscu rilor
i nutile şi a stuaţii lor de criză.
1 2 . 1bidem, Situatia debitorilor la data de 1 5 mai 1 938

1 3 . 1 bidem, la 31 decembrie 1 938
Banca Românească - s u cu rsala Bacău ş i rol u l ei
activ in dezvoltarea comercială şi i n d ustri a l ă
d i n perioada 1 935-1 945
de Manuela Palade
Fondată în anul 1 9 1 1 din i n iţiativa românească şi cu u n capita l social s u bscris

autohton de 1 7 . 500. 000 lei , Banca Românească făcea parta patru ani mai târziu d i n
ce le opt mari bănci comerciale care dominau piaţa creditu l u i . Societatea avea în a n u l
1 9 1 5 u n capital de 2 6. 250 .000 lei şi 6 sucursale, c a î n anul 1 944 capita l u l soci�l s ă
sporească la peste 1 , 5 miliarde lei , iar n u măru l sucursalelor să aj u n g ă l a 3 7 . I ntre
principalele sucursale menţionez cele înfiinţate în Arad, Bacă u , Cernăuţi , Brăila, Cetatea
Albă , Chişi n ă u , lsmail şi Tig h i n a .
Î n a n u l 1 92 1 B a n a Românească poseda pa rticipaţii la 24 de b ă n c i d i n întreaga
ţară şi intreti nea 1 7 sucursale.
Pe teritori u l judeţu l u i Bacău a fu ncţionat între anii 1 930- 1 950 , cu excepţia a n u l u i
1 944 câ nd a fost evacuată la Buză u , o sucursală a Bancii Româneşti î n municipiul
Bacă u . De asemenea a existat o agenţie a Băncii Româneşti în oraşul Moi n eşti care la
1 . 1 0 . 1 935 a fost înch isă, activul şi pasivul său fi ind îng l obat îo activul şi pasivu l său
fi ind îng lobat în activul şi pasivul sucursa lei.
Legea cooperaţiei din 27 marţie 1 935 a dat dreptul federalelor să organ izeze
comerţul cu poduse monopolizate . I n cepind din 1 935 a fost concesionată desfacerea
produselor de alcool monopolizat.
Banca Românească a fost şi ea interesată în vederea unei eventuale conces i u n i
a monopol u l u i alcool u l u i . Î n j u deţul Bacă u cu desfacerea alcool u l u i pe piaţă se ocu pau
d-nii Zeiling Ken dler şi Marcu N aftalis care a u primit odată cu introducerea monopol u lu i
desfacerea pentru judeţul Bacă u .
F i i n d o reg i u n e bogată î n fructe care se întrebui nţau la fab ricarea rach i u l u i d e
drojdie şi ţuică , reprezenta nta ar fi trebu it asigurată pentru j udeţele Bacă u , N eamţ,
Roman şi eventual Putn a , obţi nîndu-s� o bună clientelă pri n creditele pe termen scurt
acordate comercianţilor d i n reg i u n e . I ntre princi palele societăţi industria le care a u
declarat operaţi u n i prin Banca Românească î n perioada 1 935- 1 945 menţionez:
* LETEA - prima societate românească pentru fabricarea h â rtiei .
* fABR I CA D E POSTAV - Buhuşi
* I NTRE P R I N D E R I LE S. F I LD E RMAN - fabrică de pielări e , harnaşamente , texti le
şi moară
* FAB R I CA D E POSTAV A. IZVO RANU
* F E D E RALA TROTU Ş U L
* M E TALU R G I CA - A. DAV I D OVI C I Ş I F I I
* FAB R I CA D E C H E R E STEA LEMCOM ARON
* BACĂU L S . A. R . - fabrica sistematică de ţesături de lână
* FAB R I CA D E S P I RT I OSEF H E M E RLY din Mărgineni
·
* M OARA AU RORA
1 20 Manuela Palade
* G LORIA LEON GRAD - fabrica de casinci şi basmale

În 1 937 plasamentu l s ucursalei în i n dustrie reprezenta 35 %. O situaţie pros peră
aveau industri i l e de pielărie şi cherestea şi mai puţin cele din postav şi tricotaje. Totuşi
industria fiind strâns legată de ag ricu ltu ră , în anii când erau recolte bune u rmate de
p'reţuri com petitive la export şi consumul i ntern de produse industriale se menţinea la
cote ridicate . Dispon i b i l u l sucursalei a fost plasat în perioada interbelică sub formă de
partici paţii ş i fin anţări îA diferite sectoare ale industriei .
În a n u l 1 936 pentru FAB R I CA DE C H E RESTEA L. L E M P E RT s-a aprobat u n
credit de cont curent g a rantat cu buşteni d i n l e m n fasonat şi cherestea în valoare d e
·
u n milion l e i .
Demnă de menţionat este şi atenţia pe care sucursala Băncii Român eşti o acordă
în a n u l 1 94 1 dezvoltării industriei .
Astfel d i n total u l de 24000000 lei credite acordate , 1 5200000 lei erau desti n ate
i n dustriei Facând o paralelă între cifra plasamentu l u i i n d u strial la 3 1 . 1 2 . 1 930 şi
3 1 . 1 2 . 1 939 observăm că acesta a avut o creştere de 3,4 ori .
Dacă în a n u l 1 930 principa lele plasamente industriale au fost în industria l e m n u l u i
şi h â rtiei - 1 0 1 8390 lei , în industria pielăriei - 2922834 1ei şi industria texti lă - 3226505
lei , l a sfîrşitu l a n u l u i 1 939 acestea erau de 22450000 lei în industria lemn u l u i şi
h â rtiei , de 1 350000 lei în industria texti lă şi de 4200000 lei în industria a l i mentară .
În ce priveşte ag ricu ltu ra j udeţul Bacău ri u a contat niciodată printre j u deţele
em inamente agricole din cauza configuraţiei teren u l u i care n u oferă decât suprafeţe
reduse pentru cultu ri ag ricole . Recolta a n u l u i 1 937 a fost deficitară în special în
oleag i noase , l eg u m i n oase şi ·porumb. D i n tota l u l plasamentu l u i sucursalei pe a nu l
1 937, agricultura a reprezentat 1 4 % . S ume le împru muta�e au servit la cumpărări d e
seminţe , u nele agricole , vite det mu ncă şi alte investiţi i . I n c e priveşte valorificarea
produselor, remarcăm cantităţile de cereale şi în special . de g rîu cumpărat de centrala
cooperativelor spre sfîrşitu l anului 1 937.
I mpru m utu ri le cu caracter ag ricol desti nate procurării de i nventar ag ricol , semi nţe
selecţionatş şi alte i nvestiţi i s-au l ichidat d i n sumele realizate din vînzarea produselor.
În a n u l 1 94 1 , agricu ltu ra a pri mit cred ite de 600 . 000 lei . Orientarea băncii spre
agricultu ră venea în sprij i n u l tendi nţei manifestate de mu lţi proprietari rura l i de a-şi
moderniza exploatările agricole şi de a industrializa produsele lor.
. U n i nteres aparte s-a manifestat pentru colectarea de pe piaţa internă şi desfacerea
la export a produselor agricole , în special a cerealelor. S-a încercat de asemenea , să
se sprijine procesul agricol prin aprovizionarea societăţilor ag ricole sau a producătorilor
ru ra l i cu maşi n i şi cu diverse produse necesare exploatării lor.
. Banca Românească a distribuit credite pe gaj de cereale, oleaginoase , leguminoase
şi fructe . Cea mai mare parte d i n cerealele ach iziţionate au fost desti nate �xportu l u i .
Din situaţia cerealelor afl ate î n gaj î n perioada 1 937- 1 945 constată m c ă î n 1 937
se constituise gaj pentru 1 4 .630 kg grâu eval u at la un milion lei , în 1 942 g aj u l pe
leguminoase reprezenta 28 milioane lei, î[! 1 943 gaj u l pe cereale reprezenta 3 milioane
lei şi pentru oleaginoase 5 milioane lei . I n 1 944 era constituit un g aj pentru g râne şi
derivatele lor de 547882 kg evaluate l a peste 14 milioane lei , iar 1 945 gaj u l pentru
grâne era în cantitate de 1 75 . 450 kg eval uat la 4 , 5 mil ioane lei.
intre ram u rile de comerţ de mai mare i mportanţă pe teritori u l judeţu l u i Bacău
menţionăm : manufactu ra , tricotajele, bumbacu l , încălţămintea , pielări a , îmbrăcămintea
şi colonialele.
in a n ul 1 937 toate au avut de s uferit deoarece din cauza ploilor din reg i u n e , de
Banca Românească - sucursala Bacău şi rol u l ei activ in 121
dezvoltarea comercială şi i ndustrială d i n perioada 1 935- 1 945
prea m u ltă d u rată , dru m u rile a u fost i mpractica bile ş i a u dus l a impiedica re sch i m b u l u i
de produse ş i a afacerilor i n genera l . Din plasamentul sucursalei i n 1 93 7 , 45 % 1-a
reprezentat come rţul .
Cooperativele de prod ucţie şi consu m , băncile popu lare au man ifestat o bogată
activitate prin cumpărări de cereale in special de la micii agricu ltori şi produ cători
ag ricol i .
Î n a n u l 1 94 1 d i n total creditelor acordate pentru comerţ au fost alocate 7 . 650 . 000
lei , adică 32 % .
Între a n i i 1 935- 1 945 s-au derulat numeroase operaţi u n i d e i m port - export. Astfel
incepind cu a n u l 1 935 s-au exped iat in U ngaria din ord i n u l Firmei D i stileria de lemn
Dărmăneşti , proprietatea Principesei Ştirbei , cantităţi i mportante de cărb u n i de lemn .
În 1 939 Th . G h . Papacoste a , proprietar a trei fa brici de cherestea d i n D ă rmăneşti ,
Slă nic-Mol dova ş i Sch itul Frumoasei devi ne beneficiarul U r:) U i cred it de 5 m i l ioane l�i
pentru dezvoltarea şi exti nderea comerţu l u i cu cherestea. I n a n u l 1 942 se derulează
operaţi u n i de export de mazăre verde in Italia şi Germania pri ntr-o firmă din Palanca ,
j u d . Bacău in valoare de peste 1 0 mil ioane lei .
În a n u l 1 943 obi�ctul principal al expor:tu l u i 1-a constitu it cheresteaua de răşinoase
şi cea de fag a b u rit. I ntreprinderi l e G rigrescu din Oneşti expediază in anul 1 944 către
Societatea D raja - Fabric_a de Placaje Bucu reşti 1 0 vagoane de cherestea de brad , in
valoare de 2300000 lei. In acelaşi an fac obiectul exportu l u i i mportante cantităţi de
orz şi ovăz. În ceea ce priveşte i m portu ri le s-au procurat pentru : Fabrica de Postav
Buhuşi fire d i n lină şi fire de vigonie d i n Leipzig - German ia şi de la Societatea An
Sang u i n eti & Co. Genova pentru Întrepri nderile Fi lderman piei crude d i n Aachen
Germa nia şi diverse mărfu ri de la Buisman & Co. Ltâ Bradford-Anglia, pentru FAB R I CA
D E POSTAV IZVORAN U bumbac şi fi laturi , pentru serele Primăriei Bacău semi nţe de
flori de la Pari s .
A u constituit de asemenea obiect de comerţ di ntre d iverse fi rme din ţară . o serie
de prod use cum a u fost: fasole, orez , li nte , orzoaică , ovăz , g riu , a rticole de fieră ri e ,
coloniale , spirt , aparate term ice , vin , parfu m u ri , ciocolată , u l e i de floarea soare l u i şi d e
cinepă , sîrmă de oţel galvan izată precum şi semi nţe de floarea-soare l u i . Cola borarea
cu băncile străine s-a con cretizat in acordarea unor credite di recte , in cred itarea pe
bază de reescont de portofoliu şi mai cu seamă la participarea lor la ind ustrial izarea
produselor ag ricole şi la comerţul cu cereale.
D i n analiza bilanţu rilor contabile s-a putut determina situaţia financiară a sucursalei
Băncii Româneşti in perioada 1 937- 1 945 . Astfel in anul 1 937 sucursala incheia a n u l
fi nanciar cu u n beneficiu de 289 .462 lei . Î n a n u l 1 942 acesta s e v a ridica la 1 . 353.482
lei şi va ati nge maxi mum in 1 943 - 3 . 2 3 1 . 557 lei. Din anul 1 944 sucursala i ntră
intr-un decl i n evident încheind bilanţul cu o pierdere de 2 . 807. 1 1 1 lei , i a r la 30 i u n i e
1 945 pierderea v a f i de 1 . 328.209 lei . Această situaţie nefavorabilă s-a datorat in
primul rând i nstabilităţii monedei naţionale ca u rmare a celui de-al doilea război mondial,
scăderii depu nerilor spre fructificare , precum şi retragerilor d i n l ivretele de economii şi
d i n contu rile curente . Di ntr-un raport privind situaţia Băncii Româneşti in anul 1 947
rezultă că după stabil izarea monedei naţionale, mersul operaţiu nilor era extrem de
redus datorită penuriei de n u merar cât şi a rezervei celor îndreptăţiţi a folosi credite .
An u l 1 950 reprezi ntă a n u l lichidări i sucursalei Băncii Româneşti din Bacă u . Cu toate
acestea in perioada cât a fu ncţionat sucursala din Bacău a Băncii Româneşti a avut o
contri buţie deosebită în dezvoltarea industriei , agriculturii şi comerţ u l u i din j u d . Bacă u ,
fiind u n a d intre puternicile bănci care , alături d e Banca Oituzul , a stăpânit piaţa creditelor
şi plasamentelor fi nanciare .
'
Evol utia Î ntrepri nderi i " Robinete I nd ustriale S.A."
de la infi i ntare ş i pâ nă la etatizarea pri n c i palelor
mij loace de prod uctie de la 1 1 i u nie 1 948
de Constantin Tofan
Desăvârşi rea statu l u i national u n itar român a d u s la creşterea potentialu l u i eco

nomic al tări i , a creat conditii favorabile pentru dezvoltarea fortelor de prod ucti e ,
în les n i n d valorificarea la nivel superior a bogăti ilor sol u l u i şi subsol u l u i , făcân d s ă
crească rol u l industriei î n a n s a m b l u l vietii economice. Acest fapt î l înregistrează şi
bogata l iteratu ră contemporană în legătu ră cu această chesti u n e . "Avem - remarca
I . N . Anghelescu în 1 9 1 9 - toate conditi ile ce se cer unei tări industriale, materi ile prime
cele mai variate şi izvoarele de energ ie cele mai bogate"1 .
În aceste conditii favorabile de dezvoltare pentru industrie a avut loc evolutia u nei
întreprinderi meta l u rg ice în oraşu l Bacă u , proprietatea fa mi liei Davidovici , care d u pă
etatiza rea pri ncipalelor mijloace de prod uctie de la 1 1 i u n ie 1 948 va forma n ucleul
foste i intre p r i n d e ri meta l u rg i ce B a că u , a ctu a l a soci etate come rci a l ă "Rob i n ete
I ndustriale S.A.".
În stu d i u l de fată vom înce rca să sta b i l i m câteva re pere mai i m portante d i n
activitatea întrepri nderii de la infii ntare p â n ă la etatizarea d i n 1 1 i u n i e 1 948.
Docu mentele d i n arhivele m u n icipiului Bacău păstrează o serie de date d i n care
reiese c.ă încă din a n u l 1 897 a existat la Bacău un atelier meta lurg i c care aparţinea
frati lor Alter şi Samuel Oavidovici , i ntitu lat "Fabrica de maşi n i şi turnătorie Alte r şi
Samuel Davidovici" , informaţi ile sunt însă disparate şi contrad ictori i . Funcţionarea
acestu i atelier a fost însă sporadică şi întreruptă total în perioada pri m u l u i război
mondiaF.
Se cunoaşte de asemenea că o pa rte d i n tere n u l unde s-a constru it întreprinderea
a fost cumpărat în a n u l 1 907 de către patroni şi în anul 1 9 1 8 au constru it o turnătorie
de fontă şi u n mic atelier de stru ngărie.
An u l 1 9 1 8 , de când intrepri nderea a fu nctionat fără întrerupere , a fost considerat
de către patroni a n u l înfiintării fabrici i . În a n u l 1 922 patron ul Alter Davidovici a constru it
u n atelier nou de turnătorie cu două cubi lou ri , un cuptor pentru topit bronzu l şi un
uscător pentru forme . După moartea lui Alter Davidovici , conducerea societăti i a fost
preluată de fiu l acestu i a , Leon Davidovici , asociat cu ingi nerul Beno Făinaru . Sediul
intrepri nderii se află pe strada Mareşal Prezan , n u mărul 8- 1 0 , cu u n capital social
vărsat de 1 064743 1ei in 1 9253•
Dacă pentru anul 1 923 n u n i s-â păstrat decât o singură înregistrare4 , pentru a n u l
1 . Consta ntin Botez , I o a n Saizu, Letea . un secol de isto rie , p . 1 1 5 .

2 . 1oan Sandru , Constantin V. Toma, Studiu de geografie urbană, p. 86. Afirmă că in 1 906
s-a infiintat prima intreprindere metalurgică din oraşul Bacă u . Mentiuni despre existenta acestei
intreprinderi se găsesc in ziarul Nordul, 1 2 , 1 909,p. 2 şi Re vista sindicatelor din metalurgie,
·
Fier şi Metal din 1 9 1 2 .
3. Buletinul oficial al Camerei de comert şi industrie, circ um sc ri pt i a Bacă u , anul X I I , nr. 1 -
1 2 , Firme sociale.
·
4. Arh ivele statul u i Bacă u , Fond Camera de comert si industrie, dosar 3/1 925, p. 328.
Evoluţia Întreprinderii "Robi nete I ndustriale S.A." de la înfi inţare şi până 1 23
la etatizarea principalelor mijloace de produ cţie de la 1 1 iunie 1 948
1 925 există pentru pri ma dată informaţi i detaliate despre activitatea întreprinderi i .
·
Astfel u nitatea îşi desfăşura activitatea cu 1 4 1 ucrători cal ificaţi , plătiţi cu u n salariu
zilnic de 1 00- 1 60 lei şi 8 l ucrători necalificaţi plăti � cu 60-70 de lei z i l n i c .
Lucrătorii m u nceau î n fiecare zi câte 1 0 ore . I ntreprinderea avea o forţă motrice
instalată de 59 H . P.
Erau pre l ucrate anual 1 4 vagoa ne de materie primă (fontă nou ă , veche , g rafit,
fier) , pa rte adusă d i n ţa ră , parte d i n străinătate . Se realizau u rmătoa rele produse:
piese d i n fontă d u pă u n model dat, cu greutatea până la 4000 ki logra m e , transmisii de
lagăre pentru motoare ( 1 0000 de piese - 20 de lei/bucată ) , piese de bronz ( 7000 de
bucăţi - 55 1ei/bucata), maşi n i de tă băcărie (4000 piese - 20 lei/bucata), reparaţii maşin i ,
tucerie comercială5.
Începând cu acest an fa brica devine o prezenţă tot mai activă între întrepri nderile
din m u n icipiul şi j u deţu l Bacă u , deoa rece ea începe să fie înreg istrată şi înmatriculată
·
în reg istrele Camerei de comerţ şi industrie Bacă u .

Mai m u lt încă din 1 930 Leon Davidovici va face parte din Consilul de administraţie ,
secţi unea i n d u strială a Camerei de comerţ şi industrie Bacă u , fi ind ales ş i n u mit prin
Decretu l Regal n r. 1 898 din 3 iunie 1 930 , �eea ce demonstrează o importanţă tot mai
mare a acestei u n ităţi i n d u striale. Membrii secţi u n i i industriale erau împă rţiţi în două
categorii . În prima categorie i ntrau reprezentanţii proprietari lor de fabrici , uzi n e , şantiere ,
în n u măr de şase persoan e , di ntre care făcea parte şi Leon Davidovi ci , i a r în cea de a
doua categorie intra u reprezentanţii micii industri i şi a meseri ilor în n u m ă r de trei
persoa ne6.
I m portanta tot mai mare a întreprinderii este dei'Ţlonstrată de faptu l că proprietari i ,
î n special Leon Davidovici , au fost convocaţi de m a i m u lte ori î n decursul a n u l u i 1 933
la şedi nţele Consi l i u l u i de administraţie a Camerei de comerţ şi industrie sau pentru
alte probleme , c u m ar fi pe 24 i a n u arie , 8 i u l i e , 29 i u l i e , 5 decembrie 1 933 , sau
participarea la consfătuirea pe teme vamale de pe data de 1 3 februarie 1 935 de la ora
1 67 .
Criza economică a fost depăşită de întreprindere fără c a aceasta s ă d e a fal i ment,
iar perioada de d u pă criză până in a n u l 1 940 fiind o altă etapă in dezvoltarea acesteia.
Astfel faţă de perioada a nterioară , .anul 1 934 aduce prog rese evidente pe toată
l i n i a , de la mărirea n umăru l u i de lucrători până la modernizarea procesu lui de fabricaţie
şi creşterea cantitativă şi valorică a produ cţiei.
În a n u l 1 934 fabrica dispunea de u n capital investit de 3590000 lei in tere n u ri ,
clăd i ri , i n stalaţi i , maşi n i ş i dispunea d e o forţă motrice d e 208 H . P. Întreprinderea
dispunea de o capacitate nominală maximă de produ cţie de 1 000 tone anual , care
însă nu a fost ati nsă niciodată până în a n u l 1 948. N u mărul l ucrători lor efectivi era de
86. Pentru a reţi ne pe a n umiţi l ucrători cu o calificare strict necesară , intreprinderea
dispunea de 1 0 locu inte pentru l ucrători8•
Întreprinderea avea in schema de organ izare, la 31 decembrie 1 934 , 1 02 persoane
5 . ldem, dosarul 3/1 925, p. 93.
6 . Buletinul oficial al Camerei de comerţ şi industrie Bacău, circumscripţia Bacă u , anul
XXI I , n r. 1 -1 2, p. 1 6 .
7 . Arhivele Statului Bacă u , Fond Camera de .comert si ind ustrie, dosar 7/1 933, p. 1 30 ,
1 35, 1 56 , 1 7 1 , 1 82 ; dosar 4/1 935, p. 2 .
8 . Arhivele Statului Bacă u , Fond citat, dosar 2 1 /1 934 , p. 1 99 .
1 24 Constanti n Tofan
d i n ca re patronii şi personal u l de conducere 1 2 persoane, persona l u l cal ificat 28 de

persoa ne şi person a l u l necal ificat 62 de persoa ne. Persona l u l fabricii era format d i n
român i , evre i , polonezi , ceh i , germani, maghiari . Primele două etn ii asi.gurau majoritatea
covârşitoare a angajaţilor9.
intrepri nderea l ucra intr- u n singur sch imb ti mp de 8 ore pe z i , 6 zile pe săptămână.
in a n u l 1 934 s-au instalat 6 motoare Siemens , o maşină de fabricat miezuri şi s-a
con stru it o hală pentru turnători e . intreprinderea nu dispunea de depozite pentru
mărfu rile produse. in procesul de prod ucţie se consumau 368 tone de materii pri m e 1 0 .
i n anul 1 934 , c a de altfel şi i n ceilalţi ani intreprinderea a produs tucerie come rcială ,
bucşe , g re utăţi , ciocane, frân e , cadre , plăci fontă , lagăre , console, roţi d i nţate , roţi şi
tub u ri de fontă , grătare , piese de bronz , reparaţi i diverse etc. Valoarea totală a producţiei
loca-fabrică a mărfurilor prod use in cursul a n u l u i 1 934 era de 4784760 lei . Tota lul
cheltu ielilor generale pe acest an a ati ns suma de 4784660 lei , din care cea mai mare
pa rte rev i n e mate r i i l o r prime şi accesori i l or, 1 936366 lei , s a l a ri i l o r 1 289473 lei ,
com busti b i l u l u i 340200 lei , chiriilor şi asigurărilor 536682 . 1ei , impozite 1 70879 lei ,
amortizărilor 25938 1 1ei , dobânzilor la creditele luate 1 49683 1ei . Cea mai mică valoare
o reprezi ntă taxele vama l e , cu o valoare de 1 1 974 lei 1 1 •
Tota l u l bilanţu l u i general a l intreprinderii a fost de 76 1 5683,84 l e i 1 2 .
i n a n u l 1 936, valoarea capita l u l u i investit a crescut de la 35906 1 0 lei in 1 934 , l a
4068589 1ei , majorân du-se cota capita l u l u i fix ( i nvestit i n i m o b i l e , i nstalaţii i n d u striale)
cu ci rca 300000 l e i 1 3 •
intreprinderea a consumat i n acest an ci rca 3 6 7 tone materie p r i m ă indigenă , d a r
avea de l u ptat cu creşterea preţu rilor materi i lor pri me. i n general fu rniza foarte puţin
instituţi ilor de stat. N u beneficia de avantajele leg i i de incu rajare a i n d ustri e i , ci avea
numai dezavantaje in u rma contingentării importului la cocs . in anul 1 936, intrepri nderea
a cunoscut apl ica rea u n u i proces de modernizare şi raţional izare prin m ijloace propri i
fiind dotată cu insta laţii de fabricare a plitelor, a sobelor de încălzit, maşinilor de desfăcut
poru m b u l . N u mărul total al l ucrători lor cal ificaţi de care avea nevoie intreprinderea
pentru o producţie maximă era 1 40 . Nu existau lucrători calificaţi numai pentru o anumită
operaţie , iar l ucrători i a ngajaţi nu au cu noscut şomaj u l in cursul anului 1 936 . Progresu l
faţă de perioada a nterioară a fost determinat de n u mărul mare de comenzi primite d e
la d iferite intreprinderi şi de i ntensificarea producţiei de tucerie comercia l ă .
intreprinderea n u exporta n i mic ş i îşi desfăceau mărfurile p e plan i ntern i n Moldova ,
Basarabia , B u covi na şi in unele oraşe d i n M u nten i a . Prod usele intrepri nderii erau
comercia lizate prin mijloace proprii , existând un voiajor comercial şi două reprezentante
comerciale, una la Cernăuţi şi alta la Chişi n ă u . intreprinderea credita pe clienţi pe
inte rvale de timp intre 30 şi 60 de zi l e , ea fi ind creditată la râ ndul ei de băncile Oituzul
şi Banca Românească . intrepri nderea plătea dobânzi foarte mari de 9 , 5 % , 1 2 % , ceea
ce a făcut ca dobânzi le să se cifreze la 1 83693 lei14 .
Şi in u rmătorii a n i , până la declanşarea cel u i de-al doilea război mondial , această
9. ldem, dosar 20/1 934 , p. 5, 6, 7 .

1 0 . l d e m . dosar 39/1 934 , p . 9 .
1 1 . l d e m , dosar 20/1 934 , p . 1 1 .
1 2 . I bidem, p . 3 .
1 3 . l d e m , dosar 20/1 934-1 936, p. 3 0 .
. 1 4 . I bidem.
Evoluţia Întreprinderii " Robi nete I ndustriale S.A." de la înfi inţare şi până 1 25
la etatizarea principalelor mijloace de producţie de la 1 1 i u n i e 1 948
intreprindere a fost o prezenţă notabilă in l u mea economică băcăuană. Astfel, in bilanţul

pe anul 1 93 7 , intocmit la 5 martie 1 938, se arată că valoarea investiţi i lor făcute in a n u l
respectiv se cifrează la 441 1 3609 1ei , forţa motrice e r a de 1 6 1 H . P. , person a l u l angajat
se cifra l a 99 de l ucrători , avea o capacitate maximă de ·produ cţie de ci rca 1 000 tone
care ar fi valorat 21 milioane de lei . Întreprinderea a produ s 348 , 724 tone de m a rfă cu
o valoare de 7254000 lei . Cantitatea de materie pri mă consumată a fost de 385,4 tone
şi avea in dotare 39 maşini-unelte . Într- u n certificat eli berat in aprilie 1 938 se afi rmă
că fabrica l u crează cu 1 22 angajaţi . Total u l bilanţu l u i genera l la 31 decembrie 1 937,
atât la activ cât şi la pasiv, era 1 1 5751 35 lei . N ivel u l salariilor l u n are pentru persona l u l
de cond ucere varia intre 3000 şi 6000 de lei , pentru persona l u l i nferior teh n i c intre
900 şi 3000 de lei l u n a r. Lucrătorii cal ificaţi primeau intre 80 şi 1 50 de lei pe z i , cei
neca l ificaţi intre 40 şi 1 00 lei pe zi , iar ucenicii intre 1 00 şi 560 lei pe l u n ă . Principala
dificultate resi mţită in anul 1 938 faţă de anul 1 937 era aceea a creşterii preţu rilor
materialelor prime in a n u l 1 938 faţă de anul 1 937. La 31 decembrie 1 939 valoarea •
bilanţu l u i general se ridi�a la 922 1 629 lei15.

În a n u l 1 943 patronii au transferat intreprinderea la trei persoan e , acestea fi i n d
N . N . Damian , fu ncţionar a l băncii Oituz, KI .P. Carp şi ing inerul C unescu , intreprinderea
luând u-şi n u mele de "Metafer" . Acest transfer s-a făcut pentru a se evita preluarea de
către stat a fabricii in condiţi i l e acelei perioade. Între 1 943- 1 945 , s-a mai constru it un
atelier de metale neferoase cu patru cu ptoare pentru topit ş i un uscător pentru fante .
Înai nte de etatizare , intrepri nderea era constitu ită d i n atelierel e de tu rn ătorie,
strungărie, l ăcătuşerie , topitorie , modelărie . În perioada respectivă patron u l Leon
Davidovici a făcuti nventarierea fabricii căutând să o inch irieze pe timp de ci n ci ani la
o intreprindere d i n Bucureşti . În ti mpul inventarierii a avut loc etatizarea mijloacelor
de producţie de la 1 1 i u n i e 1 948 , fi i n d nevoit să părăsească intreprinderea şi să plece
la Bucureşti . Produ cţia intrepri nderii era de 90 de tone l u n a r, fi i n d cea mai i m portantă
intreprindere cu acest profi l d i n m u n icipiu şi judeţu l Bacă u .
Astfel alătu ri de această inteprindere m a i exista u încă trei turnători i care era u in
posesia mai m u ltor proprietari cum ar fi: V. Andriescu , Schwartz H e rşcu , 1 . Blaşca .
Aceste intrepri n deri la u n loc n u atingeau capita l u l i nvestit, forţa tnotrice, produ cţia ,
n u mărul de l ucrători ai intreprinderii Davidovici16. Alături d e aceste "intreprinderi" mai
existau şi alte ateliere metalurgice, cum ar fi : atelierul de reparaţii mecanice a l societăţii
petroliere "Steaua Română" d i n Moineşti , care se caracteriza printr- u n n u m ă r mare
de utilaje fE>Iosite , pri n valoarea capita l u l u i investit şi n u mărul de lucrători 1 7 , atelierul
mecanic "Energia", proprietate a l u i M . Schwartz18 şi cel d e tinichigerie a l l u i Lazăr
Dugatti 1 9 .
D i ntre a ceste ate l i ere o prezenţă constantă a avut ate l i e ru l proprietate a l u i
V. Andriescu care este menţionat permanent i n actele eliberate de Camera de comerţ
şi industrie Bacău d i n 1 934 până in 1 94 1 şi care avea cel mai mare capital i nvestit,
forţă f!10trice , n u măr de l ucrători , capacitate de producţie, caracteristici care il situa u
d u pă I ntreprinderea Davidovici.
1 5. ldem, dosar 26/1 938, p. 79, 1 29 .
1 6. l d e m , dosar 2 1 /1 934 , p . 1 99 .
17. ldem ; dosar 3 1 / 1 938, p . 7 1 -77.
1 8. I bidem, p . 45.
1 9. I bidem, p. 32 .
1 26 Constantin Tofan
Deşi n u a fost in intreprindere mare , ca de exemplu "Letea" sau ca a n u m ite

intreprinderi d i n industria meta l u rgică, cum ar fi "Reşiţa", "Malaxa", "Titan-Nădrag
Călan" etc. , totuşi a fost o prezenţă notabilă in peisaj u l ind ustria l a l Bacău lui interbelic.
L'evol ution de I'E ntreprise " Robinets l nd u striels" S . A. Bacă u , des sa

fon d ation jusqu'a l'etatisation des pri n cipaux moye n s de
prod u ction de 1 1 j u i n 1 948 .
Resu me
L'aute u r etudie l'evolution d'une des entreprises les plus i m portantes de notre
vii l e . L'analyse de l'evolution de cette entreprise a ete faite a la suite de l'etude des
docum ents i nedits qui se trouvent aux Archives de I' Etat de la viile de Bacă u .
Fondee avant la fi n de la Premiere Gue rre Mondial e , cette entreprise a con n u u n e
evol ution consta nte et progressive pendant la periode d'entre l e s d e u x g u e rres
mondiales.
Connue sous le nom de "Davidovici " , ensuite ayant le nom de "Metafer", elle est
devenue d'ai lleurs pendant ce temps la plus i mportante entreprise meth a l u rgique de
notre villle et meme de notre departement.
Quoiqu'elle n'ait pas ete une entreprise tres grande comme celles de Reşita , Malaxa
etc. , elle a ete pou rtant l:lne presence nota bie dans le paysage industriei de l a viile de
Bacă u pendant la periode d'entre les deux g uerres .
Vi rg i l M adgearu . Viata ş i activitatea
(Medalion)
de E l e n a Artimon
Virg i l M adgearu s-a născut l a 1 4 decembrie 1 887 la Ga laţi , într-o fa m i l i e de

comercia nţi înstăriţi . Datorită acestei situaţii privi leg i ate a avut parte de o educaţie
aleasă .
După term i narea liceului în oraşul nata l , pleacă în 1 907 la Lei pzig , în Germ a n i a ,
pentru a - ş i conti nua stu di i l e , pe care le absolvă î n a n u l 1 9 1 1 , c â n d obţi ne şi titl u l d e
"doctor î n şti i nţe economice" cu nota maximă " s u m a cum l a u d e " . V.a contin u a s ă
studieze î n An_glia la Londra , u n d e îşi v a desăvârşi studiile economice , atât pri n cercetări
ştii nţifice , cât şi pri ntr-o bogată activitqte practică .
Reintors în ţară , se re ma rcă c h i a r de la început printr-o i n te n s ă a ctivitate
publicistică , ca redactor şef al u nor reviste economice , fi i n d în acelaşi ti m p prezent pe
diverse tri b u n e ale timpu l u i , prin conferi nţe de special itate , preocupat îndeosebi de
probleme de politică socială .
D i n a n u l 1 9 1 4 acordă u n i nteres deosebit pentru problemele ţărăneşti , publ icând
stud i i de special itate privind cooperaţia agricolă şi partici pând la diverse reu n i u n i pe
aceste tem e . Din această perioadă datează şi strânsa sa prietenie cu Ion Mihalache,
care în acea perioadă experimenta cu succes la Topoloveni aceste forme de exploatări
ţă ră neşti .
La vârsta de 29 de ani , Virg i l Mădgearu ocu pă prin concurs postu l de profesor
u n iversitar la Academia de Înalte Studii Comerciale şi I n d u striale Bucu reşti , catedra
"Stu d i u l întreprinderilor şi transportu rilor". U lterior va pre l u a catedra de "Economie
n aţională", iar din 1 935 catedra de economie politică , fiind u n u l di ntre cei mai stră l u ciţi
dască l i , adevărat creator de Şcoală economică românească . '
În paralel cu munca de la catedră , Vi rgil Madgearu a desfăşu rat o rodn ică activitate
publicistică , fi ind autorul unei vaste opere şti inţifice (ami ntim între altele cel e mai
im portante l u crări "Agrarianism, capitalism, imperialism", 1 936, ş i "Evol utia economiei
româneşti d u pă pri m u l război mond i a l , 1 940) , concretizată î n peste 40 d e l u crări
( m u lte în limbi străi n e ) , precum şi sute de stu d i i şi articole publicate în presa de
special itate .
De asemenea a participat la m u lte colocvii şi conferi nţe peste h otare , fi i n d între
cele două războaie mondiale cel mai cunoscut economist român pe plan i nternaţional .
A i n iţiat sau a colaborat la înfi inţarea u nor asociaţi i şi i nstituţi i profil ate p e probleme
economice , di ntre care aminti m : " I nstitutul Social Român" şi "Institutul românesc pentru
stu d i u l conj u n cturii economice".
În perioada 1 928- 1 933 (în timpu l guvernărilor naţional-ţărăniste) a deţinut succesiv
fu ncţi ile de ministru al i n dustriei şi comerţul u i , ministru d e finanţe şi - pentru o perioadă
scu rtă - ministru al agriculturii şi domeniilor.
Toate reformele economice înfăptuite de g uvernele respective au fost în cea mai
m a re pa rte opera lui Virg i l Madgearu. (Am i ntim câteva d i ntr� ele: Legea pentru
înfii nţarea i mpozitu l u i pe venitu l g loba l , Legea minelor, Legea cooperaţie! , Stabi lizarea
1 28 Elena Artimon
monetară , Crearea reg i i lor autonome de stat, Legea contractelor colective de mu ncă
etc . ) .
în i n te rva l u l 1 928- 1 933 participă la Conferinta economică de la Lon dra , ca
reprezentant al Blocu l u i ţări l or ag rare pe care il initiase. .
'
Vi rg i l Madgearu , in calitate de coautor al doctrinei "statul u i tărănesc" şi intr-o bună
măsură al doctrinei cooperatiste româneşti , este considerat ca cel mai i m porta nt
teoretician al agrarian i s m u l u i democratic (alături de Ion M i halache, C-ti n Stere şi G h .
Zane) d i n ţări l e E u ropei răsăritene ş i , i n acelaşi ti m p , c a u n u l d i ntre cei mai prestigioşi
analişti ai economiei noastre nationale.
În principala sa operă "Evolutia economiei româneşti", precum şi in alte stud i i ,
Virg il Madgearu intrepri nde o cercetare complexă şi m ultilaterală a dezvoltării fiecă reia
dintre ram u rile economiei nationale - agricultură , industrie, meşteşu g u ri şi bres l e ,
comert . transport etc. - precu m şi a monedei nationale, finantelor şi pretu rilor, apoi a
raporturilor d i ntre agricu ltură şi i n dustrie. El aj unge la concluzii inedite cu privire la
stadiul de dezvoltare a economiei româneşti , pe care in preajma cel u i de al 1 1 -lea
război mondial o caracteriza ca o economie agrară cu specifi c ţărănesc, aflată la
ince p u t u r i l e dezvoltă r i i m o d e r n e . Pe acea stă c o n c l u z i e se înte m e i az ă i d e e a
inevitabil itătii i n d u strializării şi a prog resului industrial al României , care încu n u nează
creatia sa şti i nţifică.
Cercetarea faptelor"" e conomice il determină pe Vi rg i l Madgearu să ren u nte la
apărarea tezei "ag rarianismului" românesc şi să propu nă solutii conforme cu real ităţile
ţări i .
Dacă industrial izarea postbelică a României era d e necontestat, Vi rg i l Madgearu
a stabi lit perioadele parcurse :
a)faza economiei mondiale, perioada de incadrare a României in noul spatiu
geog rafic ( 1 9 1 9- 1 926)
b )faza economiei mondiale, perioada de punere in valoare a capacităţii de productie
in conc;liti ile create de etapele statu l u i şi crizei mondiale ( 1 927- 1 932).
c) faza nationalismului economic ( 1 933- 1 938)
Pornind de la realităţile economice , Virgil Madgearu a stabilit directiile industrializării
României , dar şi l i mitele acesteia.
Potrivit c o n ce pţi e i sale, d i recti i l e de dezvoltare a ind u striei rom â n eşti erau
următoarele:
- industria lizarea produselor ag ricole
- industrializa rea lem n u l u i
- intesificarea extractiei şi prelucării petrolu l u i
- utilizarea resurselor d e materii prime anorganice
Stadi u l economiei româ neşti il explica prin u rmătoarele arg umente :
- n u a existat i n România u n capitalism comercial autohton capabil s ă s e transforme
in capitalism comercial , ci un capitalism comercia l ca anexă a capitalism u l u i extern
- formarea extrem de lentă a capitalului comercial autohton datorită reg i m u l u i agrar,
cu activitate predilectă in comert şi cămătărie
- politica protection istă a fost impusă , mai ales, în legătu ră cu situatia precară a
balanţei de plăţi externe
- industria naţională românească a avut o dezvoltare anemică
- absenta unei pieţe de desfacere i nterne datorită regimului de m izerie rurală
Vi rg i l Madgearu . Viaţa şi activitatea (Medalion) 1 29
- apariţia unor tendi nţe monopol iste care , prin politica preţu rilor ridicate au împins
industria într- u n cer vicios .
Desig u r, m u lte d i n observaţi i l e l u i Vi rg i l Madgearu s u n t i nfirmate de a n a l iza
economiei româneşti . Totodată trebuie menţionat că , spre deosebire de a lţi ideologi
ţărănişti , Vi rg i l Madgearu n u a îmbrăţişat teoria României "emina mente ag rare" , deşi
el este , aşa cum s-a spus, u n u l d i n fon datori i teoriei "statu l u i ţă rănesc" .
F u ndamentându-şi concluziile pe teza com plementarităţii econom iilor europene
şi u rmărind protejarea popu l aţiei de consecinţele politicilor protecţioni ste şi ,a le
acu m u lărilor excesive de capita l , Vi rgil Madgearu , spre deosebire de re prezentanţi i
şcol i i neoliberale româneşti , a susţi nut l i berul sch i m b , încuraj area i nvestiti i lor de capi
tal stră i n şi tratamentu l egal pentru capita l u l autohton şi stră i n .
Virg i l Madgearu s - a dovedit a f i u n apă rător al intereselor ţără n i m i i . În acest sens
el preconiza pe lângă dezvolta rea industriei , extinderea cooperativelor săteşti de toate
ti purile şi protecţia statu l u i , ca soluţii esenţiale pentru prog res u l şi modernizarea
agriculturii şi pentru ridicarea standardului de viaţă în lumea satelor. El arată că utilizarea
rentabilă a u n u i uti laj ag ricol modern este posibilă numai pentru proprietatea de peste
•
1 0 hectare .
Vi rg i l Madgearu şi-a extins studiile şi a aj uns la concluzii temeinice şi fu ndamentale
şi în alte dome n i i decât ale economiei româneşti , cum sunt re laţi i l e economice
internaţionale , concentrarea monopolistă şi rol u l monopol urilor în reg larea economiei
din ţările occidentale, natu ra imperialism u l u i , rol ul banilor, preţu rilor şi fi na nţelor în
economiile dezvoltate .
Cunoscător al realităţi lor economice occidentale, ca şi al realităţi lor româneşti şi
cu deosbire a l exigenţelor progresul u i nostru economic, Vi rgil Madgearu opta , în 1 940,
nu pentru economia de piaţă liberă şi necontrolată , ci pentru di ri)ism şi chiar planifi care .
Om de şti i nţă , patriot şi democrat desăvârşit, Vi rg i l Madgearu a den u nţat tratatul
economic germana-român ş i aservirea ţă ri i faţă de interesele Germaniei hitlerista , a
condamnat fascismul şi totalita rismul de orice fel . Totodată , Vi rgil Madgearu s-a ridicat
şi împotriva dictatu rii regelui Carol al l i -lea , motiv pentru care i s-a fixat domiciliul forţat
la Mănăsti rea Bistriţa .
Victi mă a legionarilor, a plătit cu viaţa (a fost omorât de legionari la 27 noiembrie
1 940) dragostea sa de ţară , umanismul ş i cu raj u l propri ilor opin i i .
Pentru a - i răsplăti activitatea p e tărâm şti i nţific, î n anul 1 990, la comemorarea a
50 de ani de la asasinarea lui de către legionari , Senatul Academiei Române 1-a declarat
membru post-mortem al acestui înalt forum şti i nţific românesc.
B i b l i ografie
Vi rgil Madgearu ; Omul si opera (coordonator M. Todosia), laşi , 1 988 ,
Parlamentul Româ n i e i . Ses i u n e omag i a l ă - N i colae I orga - Virg i l M a dgea ru
(comu nicări) , Bucureşti , 1 99 1
Savantu l Ion Borcea - corespondenţă i ned ită
de I oan U n g u reanu
În patrimoniul muze u l u i băcăuan de istorie se află u n mic fond de documente

" I O N BORC EA" în care se remarcă , mai ales , cele 2 1 de scrisori şi adrese oficiale ce
i-au fost destinate între an ii 1 920 şi 1 936, adică până la sfârşitul vieţii . D i n aceste a , u n
număr de 1 5 scrisori s u nt redactate î n l i m ba franceză . Corespondenţa la care n e
referim are, fie u n caracter de curtoazie coleg ială şi prietenească , fie u n conţi nut
documenta r-i nformativ cuprinzând oferte în vederea u nor achiziţii de material tehnica
şti inţific de laborator sau muzeistic ş i , nu în ulti mu l rân d , de informaţii şti inţifi ce di
verse. I nteres u l major ce îl prezi ntă respectiva corespondenţă ca şi necesitatea
valorificării ei prin publicare au fost generate , în pri m u l râ n d , de fa ptu l că , în marea lor
majoritate , aceste docu mente poartă semnătura u nor marcante personal ităţi şti i nţifice ,
a unor savanţi de talie mondială, români şi străini , ca re completează şi mai m u lt
notorietatea omului de şti inţă român - Ion Borcea .
•
• •
Titu la rizat la catedra de zoologie a U n iversităţii din laşi , cumulând şi fu ncţia de

di rector a l M uzeu l u i de I storie N aturală din aceeaşi localitate , Ion Borcea s-a rema rcat
pri nt�-o preocupare susţin ută pentru îmbunătăţi rea conti n u ă cu material intuitiv şi de
stu d i u d idactic, precumşi expoziţional , atât a laboratoru l u i de zoolog ie al U n iversităţi i
cât şi a muze u l u i în fru ntea căruia se afl a . În această di recţie sunt edifi catoare cele
patru adrese în l i m ba franceză expediate profesoru l u i Borcea în cal itate de d i rector al
Muzeului de I storie N aturală d i n l aş i , de către I nstitutu l de M aterial Didactic pentru
Ştii nţele N aturii din oraşu l Halle, Germa n i a , pri n care i se confi rmă l ivrarea materialului
solicitat cât şi noile oferte , de reg ulă animale împăiate , şi a lte dispon ibil ităţi de piese
m uzeale. Respectivele adrese s u nt cu cap tipizat şi i mprimat şi cu elemente simbol ice
decorative (două g loburi pământeşti , deasupra cărora zboară o paj u ră) fiind expediate
la u rmătoarel e date : 29 iunie 1 92 1 , 22 noiembrie 1 92 1 , 1 4 decembrie 1 92 1 şi 2 martie
1 922. Între materialele specifice expediate sau oferite se află atlase şi albume ştiinţifice,
ech ipamente de cercetare , reproduceri de animale dispărute (mulaje), a nimale exotice
împăiate etc .
Mergând pe aceeaşi linie prin care se atestă preocuparea crescândă a profesorului
Borcea pentru îmbunătăţirea dotării cu material d idactic şi de cercetare , inclusiv cu
aparatu ră de înaltă tehnicitate , gă�im şi o altă adresă tipizată expediată la 18 noiembrie
1 92 1 de către Atel ierele Optice "C. Reichert" din Vien a , prin care această fi rmă
special izată pe producerea microscoapelor, a aparatelor de proiecţie şi de polarizare
precum şi de fotografiat, aduce la cunoştinţă destinatarului că a fost expediată aparatura
solicitată de Laboratorul de Zoologie al Facultăţii de Ştii nţe Fizice şi N aturale d i n l aşi .
Bunele legături şi relaţi ile amicale pe care profesorul Ion Borcea le intreti nea cu
mari personalităţi ale l u m i i şti i nţifice europene şi n u numai , se_ despri n d şi d i n cele
zece scrisori în limba franceză existente în fondul respectiv. I ntre acestea este şi
Savantul Ion Borcea - corespondenţă inedită 131
scrisoarea expediată la 2 1 mai 1 922 d e cunoscutu l savant ş i istoric de a rtă fran cez ,
care a conferenţiat atât la Bucureşti cât şi la Cluj , Henri Foci l lon . La data respectivă ,
savantul fran cez ii scria d i n Cluj că i ntenţionează , împreună cu soţia sa şi cu colegii
Guiart şi M . Oprescu , să vină la laşi .
Pentru eventualele solicitări , il ruga pe profesoru l Borcea să ii teleg rafieze pe
adresa rectorul u i U n iversităţi i din Cernăuţi unde spera să aj ungă pe data de 30 mai .
Totodată , ii făcea cunoscut că la laşi va sta numai o singură zi , intre 3 1 mai şi 2 i u n i e ,
pentru că va pleca u rgent spre Franţa . La l aşi - scrie Foci llon - îş i propu n e s ă
conferenţieze p e te ma: "Gen i u l fra ncez i n a rtă" s a u p e u n subiect analog .
I nteresa ntă ş i pl i n ă d e elog i i l a adresa savantu l u i I on Borcea este scri soarea
semnată de omul de şti inţă francez Paul Henry, expediată din Bucureşti in preaj m a
An u l u i N ou , după cum rezultă d i n text, la o dată p e care , din păcate , o putem doar
ded uce ca fi i n d din perioada ani lor'20, întrucât colţul cu respectiva specificaţie este
rupt. Profesoru l fran cez îşi expri ma bucuria de a fi pri mul - alături de soţia sa - , care
il înşti inţează că g uvern u l francez a aprobat propunerea de acordare a Ord i n u l u i
"Cavaler a l Leg i u n i i d e Onoare" profesoru l u i i on Borcea. Comu n i cându-i , totodată , că
înşti inţarea oficială despre acordarea inaltei distincţi i ii va sosi in curâ n d , expeditoru l
re m a rcă fa ptu l că această decizie constitu i e o recu noaştere a m e ritelor ş i a
ataşamentu l u i profesoru l u i I on Borcea faţă de Franţa , ca şi pentru activitatea sa
şti i nţifică de care va beneficia şi şti i nţa franceză . De asemenea, Henry consideră că
de această alegere pentru acordarea respectivei distincţi i , vor fi bucuroşi atât H en ri
Foci l lon cât şi cei l alţi prieteni pe care ii are I on Borcee in Franţa .
Pline de aprecieri şi de profundă devoţi u n e sunt şi cele două scrisori ce provin de
la familia profesoru l u i Charles Perez din Pari s . În scrisoarea din B iulie 1 92 5 , atât
profesoara , cât şi profesorul Perez se adresează cu calde mu lţu miri pentru modul
cum a fost primit omul de ştii nţă francez in fa milia Borcea , cât şi pentru frumosul
cadou ce le innobilează locu)nţa. În cea de a doua scrisoare , care este mai ampl ă , din
14 i u n i e 1 932 , semnată numai de Charles Perez, acesta îşi exprimă mulţumirile pentru
condiţiile ce i s-au creat in noua sa vizită pe care o intrepri nsese la laşi , dar şi mâhnirea
faţă de situaţia g rea pe care a găsit-o in �o�â n i a , ca urmare a crizei econ omice . Îşi
exprimă şi satisfacţia de a fi vizitat Dobrog � . d a r mai ales Laboratorul de la Ag igea ,
u nde - considera el - se poate deja vorbi dit o mică staţi une de cercetări . Cu privi re la
această problemă , apreciază că locu l de amplasare al staţi u n i i a fost bine ales , la
Ag igea , iar rel ativa sărărcie a faunei Mării N egre, nu se poate constitu i intr-o piedică
pentru dezvoltarea muncii de cercetare .
în legătu ră cu materialul biologic pe care Perez 1-a colectat la Cal iaera (in Cadrilater
- n . n . ) , acesta arată că încă nu a reuşit să il prelucreze . Bucu rându-se şi de excu rsia
pe care apoi a făcut-o in Carpaţi , împreună cu profesoru l Marbe , el îşi expri mă părerea
de rău că nu a avut parte ş i de o vreme fru moasă , întrucât a plouat necontenit, in
raport cu soarele îmbietor de care se bucurase la Salcie, in Dobrogea de Sud. în
această din u rmă excursie, el vizitase Sina i a , Braşovu l , Bra n u l (castelul - n . n . ) şi
Sibi u l .
O b un ă amiciţie se desprinde şi din scrisoarea redactată i n l i m b a franceză la data
de 1 6 i a n uarie 1 930 de către consilieru l Harima de la Legaţia Japoniei d i n Bucureşti .
Expeditoru l m u lţ u m eşte profesoru l u i Borcea pentru u rările ce i le-a a d resat de
sărbătorile C răci u n u l u i şi ale Anu l u i Nou , prin cele două scrisori pe care familia Borcea
1 32 I oa n U n g u reanu
( I on Borcea ş i soti a , dr. Lucia Leon Borcea - n . n . ) i le adresase de la N isa , pe Costa de

Azur, unde se aflase în vacanţă .
Alte două scrisori laborioase , redactate în l i mba fra n ceză , poartă semnăturile
reputatei fa m i l i i de profesori iugoslavi - lvan şi Dan itsa Georgevici , care activau la
U n iversităţi le din Belgrad §i Zagreb , iar profesorul conducea şi Stati u nea de Cercetări
Oceanog rafi ce d i n Split. In scrisoarea d i n 22 decembrie 1 935 , Dan itsa Georgevici
evocă plăcutele momente petrecute în compania familiei Borcea, atât l a Bucureşti ,
cât şi la laşi , apoi trece la aspecte de ord i n ştii nţific. Între aceste a , arată că şi-au
stabilit subiectele pentru vi itoru l congres al biolog i lor care va avea loc în I ugoslavia. În
legătu ră cu acest eve n i ment, arată că totul este pregătit, că a u formu lat şi i nvitaţi ile,
urmând ca după Crăci u n să i se expedieze şi l u i Ion Borcea. Se bucură că au primit
confi rmarea participării speolog u l u i româ n Emil Racoviţă , a că rui sosi re este aşteptată
după întoa rcerea sa d i n Franta .
Trecân d în alt pla n , în cel al vieţi i politice , se deplânge faptul că la U n iversitatea
d i n Belgrad g revele sk.Jdenţeşti "de agitatie comu n istă" nu încetează , fapt pentru care
sunt nevoiti să solicite sprij i n u l politiei pentru aplicarea fermă a leg i i .
Î n context, n i se pare relevantă j u decat� p e care doa m na Dan itsa o emite cu
privire la aspectul fu ndamental al vieţi i pol itice româneşti vis-a-vis de cel iugoslav: "În
România se manifestă mai mult ideile naţionaliste şi nu cele com u n iste ! " .
Conti n u a rea scrisori i aparţine profesorul u i Georgevici care se lamentează c ă îi
vine foa rte g reu să conducă de la distanţă I nstitutu l Oceanog rafie d i n Split unde s-au
iscat unele nemultumiri printre fu nctionari şi , împărtăşindu-i profesorului Borcea această
nefericită experienţă , îl sfătuieşte cu cuvintele: "Profitati de ce vă previn pentru staţiu nea
dvs . " . Scrisoarea se încheie cu u rările de rigoa re pentru sărbătorile de Crăci u n ş i Anul
Nou . · ·
În cea de a doua scrisoare , datată 1 1 aprilie 1 936, profesorul Georgevici se plânge

de contradictia ce a avut-o cu M i n i steru l I n structi u n i i cu privire la rang u l Stati u n i i
Oceanog rafice d i n Split. Acesta d i n u rmă consideră c ă ran g u l u niversitar al I nstitutu lui
Oceanografie era prea ridicat şi că n ivel u l u n u i coleg iu i-ar fi suficient. Aceasta ar fi
însemnat că şi statutu l profesori lor respectivi să coboare la cea a u nor "doctori de
g i mnazi u" - susţi ne Georgevici . Dacă a reuşit să-şi impună pu nctul de vedere , cel a l
adevărul u i şi a l d reptăţi i , a fost şi pentru c ă a avut c a referi nţă legislaţia î n domen i u
d i n ţările cu stati u n i mariti me şi pentru c ă a beneficiat de sprij i n u l autorităţi lor de l a
Belgrad. A prezentat acest aspect, sustine e l , pentru a - 1 preven i să n u păţească la fel
cu Staţi unea Ag igea . Scrisoarea se încheie cu câteva cuvi nte scrise de sotia sa ,
Dan itsa , prin care spune că îşi aminteşte cu plăcere de zilele petrecute la l aşi şi
aşteaptă să se revadă în I ugoslavia , u rându-i u n "Paşte fericit! ".
Pe lângă documentele pe care le-am parcurs , în această colecţie se mai afl ă ,
între alte l e , u n n u mă r de opt scrisori şi adrese c e sunt destinate savantu l u i Ion Borcea
(precu m şi alte 1 4 adresate sotiei sale, doctor Lucia Leon Borcea) d i n partea foştilor
colegi sau studenti şi d iscipol i , precum şi a unor instituţii cu care colabora . Pentru a
nu depăşi însă cadrul subiectu l u i de faţă , ne vom opri în conti n uare numai la cele
adresate savantu l u i , întrucât printre ele se află nume de rezonanţă , precum şi subiecte
·
i nteresante .
Între acestea se află vederile şi cărţile poştale expediate d i n Saint Germain-Fra nta .
�e către Petre Bogdan , vi itoru l academici a n , creatorul învăţământu l u i de chimie fizică
Savantu l I on Borcea - corespondenţă inedită 1 33
d i n Român i a . O a ltă scrisoare este de i nteres profesional ( d in 2 1 decembrie 1 922) şi

este semnată de profesoru l Myller, d i rectorul Seminaru l u i M atematic a l U n ivers ităţi i
d i n laşi . Acesta solicită profesoru l u i Borcea, in calitatea sa de Decan al Facu ltăţi i de
Şti i nţe , să intervin ă la Legaţiunea Franceză pentru a obţi ne cărţile de matematică pe
ca re aceasta era dispusă să le onoreze pe baza listei beneficiaru l u i .
O scrisoare de curtoazie este adresată la 4 noiembrie 1926, d i n N ew York , d e
către Sasii Alexander, d i n acest "i nfern org a nizat" d u pă c u m se exprim ă e l , c a răspuns
la scrisoarea familiei Borcea care vizitase acea metropolă cu puţi n ti m p ina i nte .
Pri ntr-o scrisoare d i n 24 noiembrie 1 934 , u n fost student al profesoru l u i Borcea
(semnătu ra este indescifrabilă , d i n păcate ) , care la acea dată l u cra la I n stitutu l de
Seruri şi Vaccin u ri " D r. 1. Ca ntacuzino", îşi expri mă regretul de a nu fi fost prezent in
institut l a d ata când savantu l fusese aici in vizită , din cauză că îşi oficiase căsătoria
pe ca re ţin use să o realizeze in mod discret.
Cuvinte deosebit de calde, bine alese şi potrivite , găsim mai ales in scrisoa rea
din 6 ianuarie 1 93 6 , pe care vi itorul academician Mihai Băcescu i-o adresează cu
prilej u l patro n i m u l u i (Sf. I on ) . Considerăm că merită să ii parcurgem conţi n utu l .
·
M u lt Stimate Dom n u le Profesor,

De ziua ce vă patronează numele, gândul aceluia ce vă păstrează tot devotamentul
şi d ragostea sa - n u n u mai in cal itate de admirat şi res pectat profesor, ci şi ca u n u i
adevărat pări nte sufletesc şi i ntelectual al s ă u - gândul l u i , spu n , se 'nd reaptă i a răşi
către d-stră , dori ndu-vă , din adâncul sufletu l u i său , mu ltă sănătate şi m u lţi ani de
l i nişte şi rodn i că muncă pe tere n u l şti i nţific şi soci al !
Aceleaşi respectuoasa dorinti de bine Doamnei ; vă doresc, cu toată s in ceri.tate a ,
aleasă şi tra in ică bucurie ş i , mai presus de toate , satisfacţia de a vedea tri u mful i mediat
al adevăru l u i şi d reptăţi i asu pra invidiei întu necate de primitive u ri şi de mesch i n e
i nteres e , ce-au putut face p e u n i i să u ite cu totu l noţi unile de cinste şi loial itate ! (Se
referă , probabil la scandalul calomnios provocat in j u ru l Luciei Leon Borce a , aşa cum
rezu ltă dintr-o scrisoare cu u n asemenea caracter de u ră , d i n 22 dece mbrie 1 935 , a
cărei destinatară şi victimă era d-na Borcea , semnată de unu l d i n fi n ii ş i rudele acesteia,
cu n u mele de Corneliu Gârneaţă , alias Clemence Şumulean u . Presupu nem că şi acest
scandal a constitu it o cauză care a grăbit sfârşitu l savantu l u i - lil . n . )
M u lţi ş i fericiţi a n i !
Cu c e l mai a d â n c respect,
M i h a i Băcescu .
D a r ' s ă încercăm s ă ne opri m ş i asu pra u n u i altfel d e text, ca re dă i n v ileag
temperamentul pătimaş, latina-balcanic, care reiese dintr-o scrisoare din 29 noiembri e
1 934 semnată de un personaj apropiat savantu l u i , întrucât i se a d resează pri n tutu i re
(probabil că ii fusese coleg de stu d i i ) , a n u me Dr. P. Oaia. D i n textu l acestei scrisori ,
plină de culoare , dar şi de substanţă , vom sublinia n u mai frazele şi ideile cele mai
semn ificative .
29 N ov. 1 934
Buc.
M u lt Sti mate Dom n u le Profesor Borcea,
Mi-a părut rău că n'am fost acasă cân d a i venit la mine. Aşi fi avut m u lte de discutat
cu O-ta asu pra stărei nenorocite a pescări ilor statul u i de când s'a instalat in capul lor
1 34 I oa n U ngureanu
faimoşi(cf. ortografiei originale - n . n . ) Dr. Antipa şi Rosnovanu cu ciracii lor, aşa numifi
biologi şi specialişti in chestiunile pescăreşti. (sub. n s . ) .
M a i întâi p roducţia a scăzut într' u n m o d i m pres ionant d i n cauza schim bărei
persona l u l u i versat în administraţia bălţi lor. S'a numit în locu l administratori lor cari au
con dus de 1 0-25 a n i cu agronomi fă ră nici u n fel de cunoştinţe în administrarea u nei
bălţi . Pentru ca să motiveze înlătu rarea acestui personal şi pentru ca să arate lumi (cf.
orig . ) că a d m i n i strarea mea a fost rea , a pus inspectori , cari s'au pretat sugesti u n ilor
i nfa me a celor doi cond ucători , să facă anchete şi să-i scoată vinovaţi de fu rturi de
zeci de mil ioane să'i ţină înch işi şi să umple gazetele cu fraudele de la pescări ile
statu l u i .
Î n ordine cronolog ică , s ă v ă arăt căte-va (cf. orig . ) cazuri cari v ă v a face să vă
ingrozifi de sistema criminală cum a lucrat (cf.orig.) aceşti 2 ticăloşi (sub. ns.) ajutati
de subalterni lor, de aceeaşi valoare morală şi ştiintifică:
1 . 1 1 i e Vas ilescu Ad . tor a l Reg . (i u ni i ) 1 este acuzat d i n 1 929 că a defra udat suma
de 2 m i l ioane lei . Este ţinut înch is 3 l u n i în arestul prev. din G i u rg i u , în u rma inspecţiei
şi anchetei făcute de l n s pec. gl. (general - n . n . ) Voinescu .
După 3 a n i de zile se constată că ancheta a fost făcută , intenţionat sau n u g reşită
şi Tri b . Vlaşca îl găseşte ne vinovat (cf. orig . )
2 . Trai a n Deligh iaz dela' Tulcea d e asemenea este acuzat d e fraude de acelaşi
i n spector. Parchetul îl scoate de s u b urmărire ca ne vinovat.
3.AI. Constantinescu Ad .tor al halelor frigorifice Galaţi este dat pe mâna parchetu l u i
pentru defraudarea unei ·Sume de 1 1 milioane de acelaşi inspector şi de servici u l
actua l al conta b i l ităţii Pasi d u l u i .
Parchetu l p u n e contabili experţi , cercetează amănu nţit toate scriptele şi TI găseşte
absolut în reg u l ă şi dă decizie de ne urmărire , după ce şi acesta a stătut căte-va (cf.
orig . ) l u n i înch i s .
4 . G h . Tomescu Ad .tor al reg . I I I-a Brăi l a este ţi n ut închis în cel u l ă 4 l u n i de zile
destituit, desbrăcat de g radul de l nsp.gl. şi cu garanţia confiscată . Ti mp de 3 ani acest
nenorocit - însă cel mai capabil a d . tor, vech i fu ncţionar şi de o cinste i reproşabilă- şia
(cf. orig . ) căutat d repturile şi d u pă cercetările amănu nţite ale Trib . de Brăila se găseşte
că n u n u m a i că s'a defraudat suma de 2 2 . 000 . 000 cum fusese acuzat de anchetatorii
Pasidu l u i , dar d i n contra a rezu lta( că statul îi este dator l u i Tomescu câte-va (cf. orig . )
m i i d e lei! . . .
S . l nspectorul Botez care conducea Ad .tia Pese. Basarabiei , este dat afară d i n
servici u l pescăriilor fără n ici u n motiv. . Naturalist destul de încercat (a făcut facu ltatea
de Ştii nţe- St. N aturale) este trimes în serviciu l colonizărilor d i n Minist. Domeniilor d u pă
ce acesta fu n cţionase în servici u l pescă ri i lor timp de 1 4 ani şi în care serviciu avansase
până l a gra d u l de l nsp. gl. şi Ad .tor al Reg . V Basarabia.
Apoi aproape toti agenti (cf.orig.) cari au trecutprin şcoala de pescărie şipiscicultură
dela Giurgiu, au fost pur şi simplu dati afară din serviciu.
Mai rămăsesem e u , ca să se completeze vârful piramidei . Dar cu mine au procedat
mai fin Când comisia parlamentară a .făcut ancheta la pescării, a arătat tabloul celor
.•
de mai sus arătând că Ad. tia mea a fost condusă de defraudatori aşa că eu sunt
descalificat Aş mai avea multe de spus dar temându-mă că te plictisesc mă opresc
aici .
C u deosebită prietenie şi d ragoste
Savantul Ion Borcea - corespondenţă inedită 1 35
D r. P. Oaia
P. s . Antipa în Consi l i u (de administraţie- n . n ) n u face alt ceva decât să debiteze
măscări până trece ora şi pleacă pe aci încolo.
Orice comentariu este de prisos . Facem precizarea , aşa cum am încercat ş i prin
para ntezele din cupri ns că abateri le de la regulile ortog rafice a u fost rel uate ş i redate
conform orig i n a l u l u i .
*
* *
30 iulie 1 936. Zi fu nebră, în care marele savant, îşi dă obştescul sfârşit la masa sa
de l u cru de l a Staţi u nea de Cercetări Mariti me Ag igea , la vârsta de numai 57 a n i . C u
24 de zile mai înainte pri mise de la M i n i sterul Munci i , Sănătăţii ş i Ocroti rilor Sociale o
adresă pri n care se făcea încă u n pas înai nte în d i recţia dezvoltării Staţi u n i i . l ată-i
conţinutu l :
M I N I ST E R U L M U N C I I , SĂNĂTĂŢ I I Ş I OCROT I R I LOR SOCIALE
·
D i recţia Sănătăţi� Serv. l g ienei
Adresa poştală:
STAŢI U N EA ZOOLOG I CĂ
MAR I NĂ "REGELE F E R D I NAN D"
AG I G EA
N r.4003 1 -6 I U L . 1 936
Dom n u l e D I RECTO R ,
Ca u rmare adresei D v s . N . 1 79/1 936, vă ad ucem la cunoşti nţă c ă planul pentru

secarea , până la maxim cerut al unei bune asanări a lacu l u i Ag igea , a fost deja întocmit
şi lucrările de secare sunt în cu rs de executare . Cum aceste l u crări n u pot fi executate
într-o s i n g u ră ca mpanie de lucru , ele vor fi deocamdată complectate pri n verdizări şi
petrolizări conti n u i în vederea căror operaţi u n i s'au luat deja toate măsurile necesare .
M I N I STRU ,
Semnat pentru , s . c . indescifra bil
ŞEFUL S E RVI C I U LU I ,
D . G heorg h i u
Este ulti m u l document c e se adresează d i rect savantu l u i şi care îm bogăţeşte

patrimon i u l muzeal băcă u a n . D i n păcate , cele specificate în respectiva a d resă n u au
apucat a mai fi împlin ite sub privirile cel ui ca re , ca şi Vasile Pârva n , ca ş i a lţi corifei a i
literatu ri i , ştii nţei şi culturii româneşti , au d a t enorm de mult într-u n t i m p atât de scurt,
trăind foarte puţi n ca şi acel palmier d i n Bogor- l ndonezia, care în loreşte o s i n g u ră
dată , după care se sti nge . . .
1 36 I oa n U n g u reanu
1 '-\ $ �
__..;.---
DR. ScHLOTER & M Ass, HALLE A. S.
N aturwisse nsc haftl iche Leh rmitte i - A nstalt
Q"rGndet lin Jahra 18U von Wilhelm khiUiar t
�_,...., . l1�or, �
o'Chobanii -Gtro - lll on lo .. u . Ba11khouo
S.
Drahlnact'lrl ohlon : " l c h i O t o r rn o o o "
I l o a.
oolKtlock - K o n lo : L•'"''D trt r 387 81
WlaloMChaftliohor Lollor ;
Don 2.9 . J l! t n 1 9 :! 1 .
Dr. pha. Curt SchiGior
ll o n a t e u :
le
Qoooe.llftbctl or Loator :
Otto Mu• Pro r e a c e u r J B o r e e a
D t r e o t e u r d u ll a a e u a d ' h t a t o t r e na t u r e l l e ,
J a • a P •
Soh . / G .
llo na t e a r l e P r o f e s a e u r ,
N o u a v o u a o o n f i ra o n • n o t r e d e r n t � r e l e t t r e
da 6 . p. e t poua noua perae t t o n a de v ou s a n n o n o e r q u e u o t ra h o n o r �
o rd r e e s t p r e t p o u r l ' e r p� d t t i o n . Po u r c e l a n o u a u o u a p r t o n a d e
p r e nd r e a o t n d e n o ua reoeu••r la eoaae res t a n t e de
ll a r k : tOOO , -
par l a B a n o a J a a t l o r d e Ja a o p , p o u r � v t t e r q u e l q u e r e t a r d d a n a
l ' e r p6 d t t t o n d e s o bj e t a .
Dana c e t t e o t ro o n 1 t a noe n o u a r e v e n o n a s u r
no t re o f f r e et nouo a e ro n s ohara�n a t v o u a e t ea d a n s l e oaa d ' e n
ra t re u a a ge .
in o u t r e n o u a v o u a p r t o n a de n o u a r a t r e
oauotr a t no u s deuon a aj o u t e r d l 'e nv o t l ' o u v ra g e de l u z e o f ( e r t �
1
� :�=�-��:!��-�;;;�:;��:��:-
G ri t e , Vog t u B (
1
uon . . o er ·
�ue
" -
1 •rt e •
•
de e t 1 �· 2
noa • S c h 6 � l i ng a t a f e l n • g r a n d a t a b l e a a ri
�D r . B e t n et D ! • •t n;!! : • D ...: il:.:'•:.:s:.:w::a:•:•;e:.,r:.,

te:.S:: r: "::o:,:h;.:e:..;.: t e
ll:,:i:;;.
t;.:.
l-
r
1
:i u:;�o'.fp:::a:O:a�·-.
O::;
1 +!!!........ 111..
loaa p o a u o ne u o u a r e a o aa a n d e r o e o o u u r a g e a , oar l e a prtr a o n t t r&a
baa .
Da n a l ' a t t e n t e de u o t r e r 6 p o n • e no u a uoua prtoaa
• d 'agr,er , l o ne t e a r l e Pro f e a a e u r , l ' a a e u ra n o e d e ao t re p a r r a t t e
ll o nu t d ll ra t t o ll
Doc. nr. 1 Documentele nr. 1 ..:4: Adresele I nstitutului de Material Didactic pentru
Ştiinfele Naturii din oraşul Halle.
1 37
Savantul Ion Borcea - corespondenţă inedită
· · · · ··-·-····-······· !!......... - .... . . .. ..

. . . _,
Relc:hebank - Qira - K o n t o llwc" Benkhaue OraMnachrlchte � : ,.8 c h 1 U l e r m a e e "

Relnhold Bteckner, Helle 1 . 8.
_
:: Fernrul 1281
L••Pot:ia Nr 357 Bl G e echlfteheue ; Ludw.-Wuch e r e r ·Btr. 8

.
Poettcheck • Konlo :
.
. .... - . .. . . .. . ....... .. . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . o o o ou o o o o o o o o o o o OOMOoOOoo o o o o o o o o o oo o o o o o o o o o o o o o o o o o o
Wleeenechaltllcher Leller : Don 22 . U u u e a b�w 1 9 2 : .

Dr. phil. Curt SchiDtor
!/ o n s i e u r
Qeechlftlicher L e l ler :
Otto M••• 1� Prurrssour J. B o.-c � a ,
�a a 3 y .
N./G.
Uona i 1 � r le Prv jeaseu r ,

UouJ u • ; • b i • n r e R e ro i u n s d � u a : re h o no r d o
l � t t ro d� 1 6 . de oe ao f; et �. u o t r· rea 1 s e pa r J � i n t e rw 6 � i a i r• ��
B a nc a Jau i l o r d Jan d y p� � r In ao�11e de
Lei 102� 1 , 1 , • N a r k 1 1 3 20 , - . ·(
-- - --
So•s l e r e �u
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - -
ce pl i uo•a trou uerez Ion t ro i s exeRpl n i r • s J .
Huua a u u na po r t d d e ce t t e u oKne Nark 1000 ,

a• Pa• p t e • n o i e n e t 1• r e a t e d e H a r h 1JJO , - a M oo� p t e no u v � n a .
Noua f r ro n s l ' e x p d d i t t u n d e s u bj e t s l d e a a n d � u
tn 1 9 1 '.1 1 l' 'l JJll ll de L e rr p .'l ll } IJ U t t� n i. J ., � � i r i. t nSah. ii !J. J ,: Il iJ 3 t u ( � l n. n t1 L
n f , G C /J L O ( � J rt " .
Paa n t � ! ' o x � m p l a i r d Ni 21 6 0 U r s u • a a r i t t a o s
f?rondJ o f fe r t e n Na i de ce t te a n nde il ws l ucnd� �•PM i u l o ng t ea p s
d a n a M t re • u ude . lsa pr i x po u r �eo peaax d ' ou r s � J a nua s u n t a a t n

tenunt vaa t re fo i s si ch•r eo�Pe •n � r ! n t eaps dt oe t t e ann•e , �aia
no1s p o 11. u u n � p r o c • r � r � 1l C O t t' U JI ; N7 n tl � x � �r p l a i re au p r c ·x d e

Nark 1 6 000 a o n t � . Il se tr�a u6 en pear et il fa • t de l ' • • pa i l l e r I O
dan� leo •vin prQu�n t n 3 , Ve� t 1 1 � � R J M D d t re pa r
-- - --
r
--
e toar du o o 1 r r t e� ,
· · - - - - - - - - - - - - - - ....... �'
..
�t uoa� ltts p re n ne u r . Si non , u•u i l l ez oh o t � i r qael qaea aa tr•o obJ•C•

� ljo t r e o a t a l o f u.t III 2 6 0 d e 1 9 H aya n t .a t n t 1 n a n t a ne
l a j n r a t i u n de 2000C l s a ns r e s p o ns a b i l i t � J . In OI 8Q3 il fa u t de
n o u e r I II <' l i s t e de /
r a e r uea .n o u ; J e u I! S p � c e u ;;o a n q a a n t u . No t u o f fu
dt 6 . Na i 1921 n ' a plas d� UG/ iditd .

1uajoar3 d uoa orJres , �u u u uoas prJs• n t o no , N o ns t e i i
1�
�
Pr u f • • • <� a r , n�G J a l u t a l i o ns
Doc. n r. 2
1 38 Ioan U n g u reanu
_
DR . ScHLUTER & MAss. HALLE A. S.
::..:.
N•lurwlls•nachafthche lotormittei · A nstalt

�·· .... --· OMJ ·- ........ ·-· '
---------·-··-----··--·
·- ·· - ..... ..... ..... ....... ,,. ..... . ... . ... _ &� . . . . . . .. . . . .
-- ·'"·-· ".... . .
,... .. .... _ ·- ---.. ... .
Wl--•llooc.,.r L•I..
Do "... Curt. Sc .......
O.ocloll., .... . , .. ,.,

OU• Mno 1t l t o ( r u r -. r � 11 r e r
J. l r ;, f n u u 3. '' ""' ·
;. e ,
"·"·
11. / !0 •
... � . . . . , h ,,., , . . . . . ,. ,
lu• " ' ' 1 n 11 u u u L i u 11 1 1 1 C t 1 11 • • • r 4 r 9
!
Ftu l o�� ''�"'" ' ' l. :l' C: I aur. . J ' lll a . .. rar �. ••u
� l l : t • oh 1 . 111 • u u n . h l' h l flllllll • :>U t i l '' u o l rt . H i h dt ill ( el!rr Q' l r ae�u e.-,�d' h r a e ra r •ll•• t • f•r,
, JNI' ;.
l e • o o j r & • d e i O U: I! e 4•
lll u � ll • r• l • " ' ' '" . .. , .,. , . , l c " J h .;u Q' • • l t t n O I J t l l •••t'al e a Da J J • • 1111111 t o a n • • • · , . , J ' L • l r ra .:ll , a t r r d e J e lla u o e d e
1lll u u d u fU 1 1 1 1 '" ' ' ' " , . , . , . 111 1 1 • • J re a l e ge C'o ara d e t C' h . , u t , • J ' ed'reur • : o a J o g t e d u L a Do r a h r l a a
•C• • •
ll ll l t l l' III l l l l h , u 111 1 l1rll JOI) , - , l 1 1 1 l j i i C U ' U I Ju ,tlp171UUI

n�C• o ••C ;
ler ' ' ' ' ' " " '' • J e u , , z e lil"•••• 4 u "eua lrereuor J . l o r • ••• ·
t J ' n UI I . ltu 1 1 1 1 JI I C I U 111 1 I I I ' ,fll l l ll l l l r Ulort flllllll C 1 i. p 1 � .S.ue • • p l a • • • • ' ' ' ' ' ' ' ' " le r e e h r e '�''"·
IIIII " I ' I I I I II U 111 1' II U .. J t U o I :J I I Ull
ea
QeiU lt U h 1 C 1 d: 11' 1l
,.,.� 1 1 11 : 11 "' • Mt u � u r h lro tuuu . •�• n h t a h u • cdt t: u h.,•:•
•.SeltoitU 111 9 r i C ( d a d e t
a .. . . u .o�� a r c r i r • •, , ... ... " , , , .. o J o g h • , .. . . Ju pouto•• roantr

ueon e a l' Dn_ �-� L e p r h n i p n r eda u ,,. pJ a e � l tr o � .
11' 11 D o a I t a i , . , , , a U r JI4 o e e e o� l o a e t e J' t 11 11 1 aoa11e l l 11 e u
''_..:��-�� · -�
Zid �� · ;
co r 4 r • •
111 t11 h 1 f !. l ll r a Z 11
''
r' � u ,· .. r l u :-ir:lt ,J J � ! r :au t r • ''''"' III '' • 1 11 IJ'ct(ll'ttee r , de &G C r •

.
: ,. 1 ., u r t
p ; u � � 111 ,,_, " .. 1 1 11 1 U 11 11 1 1 ' ' ' ' "' � · t 1 u ; • ;1 1 C t 1 t lil 1 l 1

•••• lll o u t e a 1 l ' • • • • r • • o 11
..!::.!!!!!:i!!l • *'''
p a r f d t t ent l 4 1f r a U n
, , .. , . . . . .
Dac. n r. 3 --p
� , �''· . ·. . : . ... , _ ,
Dac. n r.4
' · _.......
ATE L I E R S o·0 PTI Q U E -··
MICNOtiCOPES.
C. R E I C H E RT
Vlt:NN I::: ( ofo ..v c ,, ,. l l , an••" lt •
• "' .,, .... X-�5-il "_ _ ioe.
..... .... l• ,•., . .. .

'-':r.: ·::�:.::.·::�f!:e. ':; •!!:�hl
.. .
.L.A..I..ll , ..... . . ,
... . . . ... .
le ...... ,, wel .. ,... ,. . a. u,,..

.., &•
••• • • • •
al 1qrel t •• ,,... nu : u n ll'lt ""' .Ci.".ILUL

· --�;;.
.
--·
...... *•• . .. . ... .. . . •!!!!""'•
.... . , ... ...... .. ... ... . ... ... . . .... .
'' • • • •••" l ' •wel le � ..... �1 li ,Ja••J el .,,..,.., ••• ·
.,_, l " •& r • • • • lea Laat .... •&t • ... , . , .., ....... .... .
.... l' . .. . . . .... .,... .... al-161'1�.... .

••• 111••
.,
.-.......... , .a . l . ..... ... . .. ... ... .. . ,. .., .. . .
Dac. n r. S : Adres a Atelie relor de

Optic ă din Vien a
Savantul Ion Borcea - corespondenţă inedită 1 39
f- ..... V� �.._. .(....:..., .., f-J.:.. �
� � ...... ţ � � ..... ..-.... ..___

r.:.. .....: ......., < r "f.,.,.._, � oi,_
�
"""'- � ....:.... ...... �
� ..�
l�
......:..t. .:... � � 1 ... <1.-1- p
...... �� ....:....__ . ..,-.....
J'-"' ....... � �- "" � 1 -.:4 /
--!..:) ... .......
...... 1-V:; ...... ,. � t..-... """"1- 1
"'+y � .......
<.4- •
.. � � � •�
.1. •
.A..c.!, �'
l t, :ţ. t,
�
. ...
•• ?>... ·- � ...... �
U.. .
""'7., �
). · �
Doc. n r. 7 : Scrisoarea semnată de soţi i Perez
.:r.)],-1 -- -
,.__ :·-,. .. �.... ,_
, ..
..
...-..: . ---
'1.1. , .. .,. .... ,
.,.,.., 1 �-�--�,.
... ..... ... 4 ..... ,
. --.
_ .
Doc. n r. B : Scrisoarea .
-
·- ·'�-...,
expediată de P. Henri
I oa n U n g u reanu
1 40
,.. ...... r- .-z..... c.- � o ..c..:t. .;.... '"1 -- , - ""'+1,-ti.
j,« -..... ...

--
_. �- k � - � '""'(' - -�
"i.......C. -�� - ""---- :.. ::J. - � .... <:.A. . �

.J l - - l- � .)o �---"- ,(... - �!.:'::::!
;.. .
...
1
- ' � x:-.. � "'" ,.....,._ 3 ; - ___."_,_ _ _ _ ,.....
. t> : . -
"1 '- . .. _ ......t.... N.ţ--- , _.t.; � r-o • "'t
·- �.- "- �� 41 ---( =· ,_. '--- ".:..._ .."'-: � c.. S..
.
...--.'--
. . . .:..-<: .:...t", - )a.+ '!. .,..� ..... -- ---....: .....

..J.. •._ _ �r'M k --..... " î ('A- ..... ...v-- ...,..
;
" __ � - 111 ......:.. d - � ",.� - � M-
-.,t.. .",..'-c· f"ww" � < -.-...- .. ,__ - ;� ,..,..- - &,.. --�
.:.. i. , . �-...... � � � � .......o..., -. (..� .:- ....

.r.... ;... ,(.. � ��, - , __ _:1 ·-� - ....:...
- .:... � ..._ 'R-e _
..
� -.-J- -..... r
t..t' ,..,.,.. ..._ ........,.,. ..,......, .:..... � ._;.... t:. ...k.. ... � • ..q; ,. ..c..... :> �� - IJ -<.t. - -- � •''\rlc.-: :: ...� --. - T".-.(
-
...._.,._. - · .a. · ·
r- ,..,. ' i �..... :.� ... 1 _ ---- � � .,._ -- � �.-..
�-
, ... ·'*"·
� ..;:r ._._,.. .• • .u�.r. -... :. :::... a..:'- - ·- " - -.,&....., :( · � ---
J..c� --r � ·
n .....:....
- ....,_
. ....-...
' __
.......
;.. � ;
..
�- '"· ('
"·
_
�".... ,_ ""'� .... ;-+-- .... � o-.1'�· - .... t...
;.... i.., ..
�
.......
"-- ""'- """" - """'- � � - ..._.
1- ,.. ........, �.... ..... � ...: - �"""- i_,,...:..l.4. � "" --"'- ' ......__ ...._._ ,_, ol.ll r-' .-("."....._ .. �
. . ..;...,.
....
.. "'"· � c.__,. ....."4 .."
·
.,..
'1 - ,. · -· r..r-.r
o... - ;Ac..�... -��
]� S -r--- -.....
..r..,'
�� -- II.A..
� ,..L-. .._ .i;.;... .
--... ... _,_ a...,..t.
.
.......:. .. c:-......._; f ....._ ,_ .<..+- """ � 10-G:, ....

i""'1"" Lo..( ' � • ...._. ...;... o[ · l-j
� .. l.fi" . '
......
�
... -r
ro:.......,. � . . .
v.... 0<1., r--- -..: � �.,.,., � �- ._ •. :.u.._
. ?-- · - a. :..c- ; - '--
-.JO:..
- -- � . ...c-
..... .......:.
-
· --�
....
�
"t-� � ,.. '""'- .. � � _..._."... ...... ....,.� -....... � ' "---= "; � ..__.:._..,_ -- -.. ...
t,.....(;__ ...._ � t;. .v... _
;� , _.�..... �"- _...... � -..: u-- -' - --:..... � �
.... ....... ..... ... -r- . 4<. .;..<Z...:,. "- "- f- '- 1- · - · ----
'- ":1>"'-,....._ . ....:. ţ.. 1-'- � � ..t-:l ... 1> -.t�· � .... ... 4..-
...,. ..__ ....... - J� - � o.r
t �-4. · ·-· r- .......
""' ! - � �- - ...:.__.;_._ J.. .;_ -r-- - c..-.... � � ......_ .......,. .... . o..�.- ..... -�-.<:;;;
o(.. �_......, �-..., . ;._. .. � � �.......,. ...... � .-t.. -

� .......
. � .<M. fi...._ ....... cr �--.,A. -- � _.., -..
� � '<!�
.c. ,..-.
..,." ...:.... ., ,:. .:t:r.,. " ..C.... L� d. ' ll\ rs - . V-.,., --
. .
.. _ · ,. ......_ •to:t- · .. , _ ,._ -
t:;!;.. A k tt'-t , f'-<..;.. ._ � · ..._ - oy..__ .._,... -�
T
.. .
c;;.. � � · . )-
.,_ .. ...... -� ....a.. "· - .:. ....&..-. � -.,. -.J:;.;.f _
:..:...
.
"" �· • ._ ... ,... ....:..._
- -:.... �-M - ,..._._..._.,.... c- .(.....
.-
..t.._,_ -- c..- , •· ..., .....__ P.!. ..... ........_

."__ �
.;: LL-.· "--
�.t..fto � 4.a...f.' -� C..... - ,..- - c ·•.- dJ- , ;".,_,.
•
.. ...,.._. r.- .....c. r-- o..�.. ,_ "'.,.;.._ · r

.......
- ·,......
_ -� ._ f-i-· c;;_ ._,. ._,;",. _ - , v.. � . ...-e..... � � "' r ---· � ..._ � , - ...s..-.. o........:�
'-<...
..
.., · - e � � ...;.. .. � ,...._ o� ·� � �....._ ,.._ .- ..__
,..._.. _ . � a... � .... (a.. ......._ _ .... _ � � T �"

,.._ .. ·_ ,.-....J-- .;a.... ...... ..:... ..;.. '-- � � �� -- "'(&
..... � =*-.. ... J � .
.. !"'.:.... .... � c: - .._,. . ·- � "<. - '- .......-
" _ ... a. "C.tt� &.. 4l..L. "'- ... .. ,.. �'-
"!"� ... � ...... � --=- - � · � ..:... ?' · 1 ·· - - - - -- - ·
- � ..o. . 1 ,� .,.,. _ ,_".-�"" '� - r--

.. '-- ..U... el.-;,. .... t:::t -...... ....... . ........, <.. ,..._ ��
r- C. .1.4- ""-� ....t.JV. .: -- -'-"""" � ; �
Doc. nr. 9 : A doua scrisoare expediată d e p rofesorul Charles Perez
141
Savantul Ion Borcea _ corespondenţă inedită
�. /.. /�.,.__;.. lf]/7
Ck.. �� .t. ?..,_.

/:,· 1; ' ,...- 4 ,/�.1 �- � .... ov L t i & /-n ,r-- ";(,.
,;,".._:. , ... ..-.. ,_ �. ;-- J.c --.... ......... - � ?......
;�.:J.;.._ "'f- � f J>.-'- � , / ) " '' . �� ...... .,J ... J...;.t. _....
......
J. � /' ..1- 4.
.... . � - ; a.· .�� r- . ..,......, ....... :t.- -'··rf'. t.. ,f-� n
,.".__ _...
Jt .J:.-.:. � -.. ...,.1;.� .;. :';.._
/> � � '"7 -/.... ,_}... &-.. 4,J.;&:.
') . 11... � ···/ .A �. Jl:t' � •. ,.. ... ,/ - ....!"
. - /"7"
f� I)Hf, L:.l' ""' -'_..:. /'-4 ,,.,: . i � � ...... ... fi-; -.�-
..
. '"': '7 !�-�� '- .;

...
f .. ;• - ., . �- ..t.; .",... ._
·-- .
1 1< (. � .... .._ "-' �--4'
i- n;... ...... .)� . �""'"" ,.... '-" -;;- ik
•
..._ .,. .. '" ....;.,.r_.,l._. ..,. �
"1-J -' ,A;, •: � . i ...

.. .... .. · ,"�.• �·. _.. U·-.. .,
l ;..,....
7. . .
. . &f � �L . ...._ ...d-J

.,...,. "1: .�ţ �. .--.
.
.fi� .... ...�� .... k 1.: .·--·�: h �� --�
...
. 1.. tr-·( �-� /' �� - ,�-...
,-r ...
;.. .J.. "'.C..'1 1\. � J....,. � .k
.-
/·...t.. - .'· · - ..:.. , / -.., . .. · A � "-.,. ,_ � ..., __ . . . .6...
•
!.. . ,A."-·S.·-4. .
1.,,._ ""'Y- - ��· .._ �...:.
..
.:...., �.i , _ " ��- �.c... • 1 �. ,� ......:.... • . "��--�..r· · �-

,:.< . .... "- ·- !.· . . � '- /� .:.. �) ,. \·
..J- .._ ;t� r-; ·-- p- .!< n... � dl.;

- . . ...... . . ; .... -.... ...."_ _.., ,.".. �r · k � � �
c' :._ . -t.. <� ;d.L )< �.....
;.:::: j.L._ � / v... i.. � ) '. ,4)..,. Lc 1-tt 1'-'r!.L � �
./.(!'./(, .._ ·�.�<o />.�-p--: vo-t.
..4 ,J...., .,.;·4- /.... � w.A N. --..... .. J--'. ...J. -..., - .A ". ·. t'}-1.._
/"'' '71h'<•) Jr
, " , , , -.,.41� 4 4 5- · ,....,,,�, , . . . . -'•nr'J- J-L ........>-
•/v.__ "' ""• �./.",.J._. />M ./.. >1>t.--/ a.-.

fi,,.../ "ţ.., .. ...... 7 l�u ... e- - . ".."" ..... ... ./� � �,
1� .4 _ • ...;... L, . ;1-_, .&. • ...; . •J. ..... ,.�o,
rf """ /"....:.-, ":'"'+'tL...- Jt w... ��

-d -- - - · --
J.-t� j,_, �;_,.
......
,,.,.._ '-"$ 4' ..: "' ""i J y._ •• .;... ..1 .r----" Ă;i.-4.; •.
l, f'<- ••A k_ � 1""f .k.v'

..
1 /' � - ·,
•f
w . .: oN "<
rnu d"',.l •. , ....,. • t 7, ,. , ;_ :/ ... � . q.. ,.. _ "' 1t 4-- i t
.
) ,.,., &1- rr·r--t.'f -t J� -�-; ,/•t � - . . . " . . , ·. .. , ... , , , /,. ; ·, / .. '· •'\�•,·f . • • \ ,.,,, - �1_ .1"
. ,;·.,"
,,.- it,
. . • . ,
. ....
... • . ·fi _.1
j � f"'u..d:; X W ·• � k. 'LL! """""

...
..
. . , , ·"·' l(
'" "· .., ,.... / , , ... . , , • .- { , � .. . .,. . . / .• , ' ""t• t 1 �
,l, tR..... J;...,,i.._, r rr � r -<...

"\. fl"'v , ., ., , ;,ltt- 1 v•"'H. , t. • , �"\' 'v : 1 ...,uo, {r .,1 1 ,...."".� 1/'(
. '
,,,.,
' 1 ' .
it <l\..ooi t u. t r r ' "- �
h
"' � .... , ; ".�, .... < '• 1 ..... · .J,-0. Î�-"
i·J...\..._ .J. Ja-li -/;,.,..._".",
I"'J"u..#
...
.,
.. 1-- ... .... ....

dw ". ....; , r/�".·· _1., " H • · .. / , ,,, h ,..., -" �·�;_J � ;.;, ·t �
� a.... .
1 J, .(� i J . .. . :� v..-.. �. ,.,, ,:. l_" t. 1 ., -'· · � ' ' •·.___. .. .r . -1"'4..1'1 � ,'VI ,_..
:l- .....
Gf-· """" � /-Jr wJ.w.. .._ .....

J, ... ... ..... ; /.. .... ; .: 1
ţ.._ "1'rL- f- ;l� .J.
. . . :.�. ..... ,.... . ., ·•. ,. . (
"__._ "_. ..
,...... .
. );-.. ,# .... . . '· "
/.-. '/"'-r�Lo.-4-< � Ja �{\".,_�"". "'

• .. . . . ·'· �- · - · ·
• • . .. ..:... .....
.. .... . .. . . '• ;.... .. ,-.. .._ ;.. . , ," .�;.. ' .. . ,.;. (''j"" � -· ). >·r) · /.:-:;J·
-;; -..f':u.._· � (/.��.<....".

. . .. 1 .... . . • • .• . ... � .
... .. ..
�.,.,, ! ' / J• • ••• ..• �. .. . ".: . .. . .. . • • ,\-... .. 1 ·''· 1 A/...._ •

. .
..........
"'
f. 't�.J.-U•""'- , -/.. 4�,...., A t>-.o. .
..
.
... ,• • . • • · 1' .. ... 1 . , ,,, 1• . • � -·· ;. •• • . ../.."1 . , . • • , ' ··"
.·
,. . '"""/'"'' "'/ /. . . .
.
· ·"'· · - · ' 1 . .. . . _ ,,... • • • ... . ; � · •
..
C.•<Ai w.v,J.r... .l rf.A ;;_, L.�

1 ..
..
..
•. ..,
t M�
, '1 ' ·''"';, !. -) ,, , _ /,, /t� -- · /
r.lt. ./;1/.;_r
... . .
ci'. S'. G.. .·,......,._J

� ��, . :. :;
.....,
;:J..."t "-<'....... .. , v.... 4-nr

..... .
/, � /
·- . j
...
....� d..fj, ltfr.,A ,
Doc. n r. 1 1 : Prima scrisoare a

Doc: n r. 1 O : Scrisoarea de răspuns profesorilor i ugoslavi , sotii Danitsa şi
a consulului japonez E . Harima !van G eorgevici
.
(eSl!uea !� u eAI ) P!Aa6Joa� Jamwe! e aJeosp�s eneop v : z � ·Ju ·�a
)r ._ l• / •v.-0 ,.... - �
.,,!ti- ......
...
� •.;--- lo. ,,. '1"'-:..

... , 11..1"J--vo<'o
,. . ,. • ., l r-ot'� "" --
,..U4'..,.,,.,
1 ,...r... ... . .,.-- -, o...J· - r- _. lt", ... •.o; ...,1
. . .x
....
'""' '"" "7 ·. .
? 1 .- ,.
rl .., " �.-,....., ar'... ;; r r;IH !1:
;..
•,• :/ ......;. l r. .
7 \9'""' ' ...! ,
.
.
... -' •
.
, :
·'
. ,..- - �� ----- • -r
J · :..t-1'" "1 . ",.

""'A: ., ... _."...r .,..
>J H ..,..... ....y..
� � _,...- -r . llq �
,.,..
·
. .y.-/� ."..".,.
-'-' n#:"t '""; !l " 1 1�• ._1.- � , _..
.
.,l
·
' '�' 1'. ..,.-..
· ��.'(
'
. " .1 ,;... ; ,_... . t . ./"' . . J.

N"' _;.,..j n ,:..... ,.r ,
,.� - �""'..C 1 '·7 >P"
t .,1,.,
,..... .,.;:.- 1 . ,__ 7 ...,.(f.. ,..u "_. ., p i
.
.� ...... .. ) r,..., ... ,1t

r- �' ,_, .",., ,.,."._, . :.1,
1. ""' ,.," .. ,. ... . _.., ··-1 o
·� w ,..,.... ......., . , .r·

'""'· '1 . '• .",.; ..., ",YW'/ �l t.n Vf�· ....
� - ,.......c.. t-7111 "(""7 � ,. _ , .
".." ... :,0.

.. . ..,.;.. ., j
.-n .., 'lf : -·�"7� "W .,.",( . _ _
h�'/'7'' •(.
'6
..., ,....-, -!:-' �". ..._" - -
• --;
1
---- -�
,. _ _""_ _ -4 : ' , ... _".. __, ...,.- lv .
. ,. / l� ·-1'1 -·' .,.. ,
..
· ' o l r ·n-J · .
."...../ . • ·� 1--7';;,.;:·.,...- �� •Uo�-r_;.'!,7,.
f
.•-1-t·:
., :::::. v '-!-r �� ,:;:.· •• -.,-. � *C".... ' C...... -A
.
·.-.t -Ir-· . ) • ,, ..... -· ...' �� ....., 1-n · -Yţ. ""-/ ......_ �7.1
_.. . .. .. �...,.,.." _ ..,..,.., � .-i<l}
. �2-< � :-..., , -f l.• lon ,.-.'")

.., ___, •.."'f7f ' . • . ... ... . -, } ......., �
--� ·' ,_, .."_ J - '( r-17 �
' � � · ;/' ..
""')' .,
., ,.../.. . .",... ,..,./ .-t ...!"./) ., >1 ,ry.
_,.,."_ .... _...1 r7- ,.. . . . i
--1 "1- ";f >J '
. -·� -vi ...,. , .. ,_......., ,..,_ , .,
. _ .... .... ..., ,.,1.-v... t ·
--,...v r'?"rfl r"� 7 :.J�·�-f 4 -1 ·� r-r�Y
J 7 ., �,..J-7 . ., , . ) -� l( � """""( '-Z

.' ....,
-y r
· l __.
. *",:,:....-.< / �� .....,... .,
-
,
....... ., ..., - ". ..,
. -4 ..- 1. · " . �' ., ' , ...{"-" -
....,...
· '7 ' • "" ' '/;r-•". 7·"-7 - 1 . . ,, f'J>

7
,.... "
,...... . . . . ·· · "
J. '
' " '" - 1
.
'7 · -ry •
!7/«'t'f/:-4•�{...,
.
, ... ..,."". / 7 ·�" . .... •t;-r . ,. ." ·-'1 · .... . .,.,. ' · · ·. t
.
1 .• .j .,.. . --· ·-4 ;(
·( ·'·7 . "7' ' "'
·;�·· r-·- : ;;:�� ·;_·.�;. :�::,·�) :, .
, ..,.
:.;
· ,
4- ·1., ·, :• .. .. . -.. ! ! "'l' " 1. 1 /
c .
o ' ;.! .; • . •
::
'1 '1 · � . ·
;=;� .- �
'
� : ·:,
;;-�2:�
�- �: :
-,....". J_' '+ j/· 1- t; IÎ ·:
'
.
.. , '-!'/{ ../ , ,, ... 'fi. • . .l ·..t
.��::;.��x.:·�:�· .-�-� .·�-� �;:··;i .:;_·; .:�� -�

..._ 7 .-.�··r l ./ • :- t · ''lf )
•
• ,
'(""' ''•
. .... . '7
..
•
�· .n;
..... .; �/
•r
. 1
.
....... . . .. . 1 · , �, � � . • 17·'•J•� . .. . . !/
..1 . 1.,,� ... ··p�.
� • 1,( . ... ., " 'I' I
· -r ' ·' .. CJ -. J. ""/'
.1 · {' · ··; · � ' '"11 '1
''1 - 'f
'" 't' 1 � "/ '( , _ . ,",.,
�� .. / • · "' · ·: /' " � (/ ,
L•••ff ''' '�1 -., " ' """c/ · -1IJ

• · ' ,' • l'/·• •ţ • pJ • •' f
.... .., .. . ., "'."'�..; '( 7'/' '' ,; 1" 7' 4 ' 1 , .-1 '.' f ""} 7
, diJ ;/ •'..ţ o; ...., / ' "t-' · -t " •'J / ' '"' ) ,( , . r· ...vl r Ît·
- ' "'ll ''?' '!") " 'III
jf/; '..dl- Jl 'l
n ueaJn6un u eo 1
c:v �
Savantul Ion Borcea - corespondenţă i nedită 1 43
Doc. n r. 1 3 : Scrisoarea profesorul u i

M i h a i Băcescu
r;;.-:, ţ. ; .•" � -�CQ·/ �"�".�-- ,.," .....,... '/""'j�
.. �...;, <'< "_�-.��- k .;.��...."
-k -.J.
' . -<44 �
i/
... -� .- -� ---., ' _;;
-.t"J;/.u& ..6 .qd._._.,t-"'!" . -?·r-�0·
�� c� · '?"' · u � � ,�,1-� ; J ..tt� , ·
-�It � '!' ' ,;, �.�.../ -�--

.
.........
r;�t-.1' ,,_ ·, '}!"&.._ , �- � 4-u...��

-<1'-N� �;-.d..;
.. ...
d- ....her' , ,e'.._, H� ..-&, - ��

-r".. /' -� ,ţ._r.., �"u, ;".-.u'/..-�:�1'01>� · ·
�- �f-' 4t•·--· � �� i. -:z. ' -��--- ••.
..." ...,__ _ -lr y.{z_.p .s..J(;;",.ţ4 ..1. 'J,..-:

� ·
/-- , r'" ... �
_4..g�· ·-1·�11"-- -s" ...1'-...,t ...._ ..:

"'
, · t�LrA.,...=, ; ::::_dt.._., "" .

,
-�
.. _ _
n
..,.-.. .. . . r
. " ,., ...,. , _' /
. ,lr.ttf.� � .-- H�«'# if. l ;i,�..q.l Q �.IAa- �' ,l. /U r ; , ;,.";

·
-f.?.� f141 . ".' c "., , ..t, A. • '/'' .",;,.,ţ.r1k" .". 4 ...
..
... .. .. .. .. '1-c ' '
;?-�,t..� � � 'l>-<.d..A /..�"�:;ţ' ,,:·u:-d.;./' .

� 1' --e.a'.: .;...J..... 7 ',/., '/' 4 4- . . .;U ;/ '"
.,:",.".,Of.�, . f, , � � ,.d ,:, ,x; /",.".�� 'h � 'f.LJ;
• ...
_. ••
....., .:' /........":"., t4., �fiiJ� ,

��
..
t�.,' -,;.{ '' "'/ ' ' '" 'C"P � MINISTl:RUL MUNCII, !iANATAJII �1 OCHO I'INILOH SOCI ALE
r «<: � .. : . _."..- �.t, -ţ"· , .c. /. . //,� ,c ·_

.. .. ....
gleuL,
-· .. __
DIREC .i"' " , IDit.l\ l i ; son-,, I
.
oi.·!•�· . ···•··�··· .1 Tolcf.,M .
J, ,:.c -4)4;,_ ,�..,,. � - � ;;"?-�

" ' " " " ' ''"''�·-··
llo"WC)Io lll, .:.o,. . ! o"'"'l• l . , 4 IOi n ... .,, c,ll. "'·" ol . n l !<:••� ' ' 1" Ji l \l r , .•IJ,:o"<, .J.."'. m
.,.d, /
;/._ .
SJ'A.TIUHU ZOOLOGICA
...
.
••
. 1:
�_,_ . /
U.lJtiiU. •aiGaLZ FERDIJ.UID•
• ..l� c/ � ": r ... . ;.: .. _ -.i .,
(!, � ,.1';
A O I O E A,
-4< R · � · . -A d...: r
1! /Jk' �--� .
l a cu.aa t U o ţ l ca r • l a a. u l pen t. r.. ucarea, piÎD I l a ••.r.la.ua

ceru.t al uoo1 bu.ae aeaa!rl a l a .:: u. i.\ ; 1 Acte••• a toat d•J•
ln Lt�CIIl t. Jl l l u. ��.:rkl'l :.. • &le .: ll • "u· w :n : n :O ln CUJ-8 de e a. e � : m t ...
Cua aceo L e l u arlrL au PQt fi U f' CI.I t a t e 1 a t. r • o etaaurl
C U J,& D h · ele l u o ru. , e .: e 7\.Jr" ti deO c e.nul a t l Oollplectate Pl'll'l

veJ'It l i & J•i 9 1 l••ti"O l l zlrl coal.inuL lD v•d•r•a clrur opeN
' l u. n l • ' au l u. a t 11•.1• t.u a t e a l s u r l l e Deceeare.
Doc. n r. 1 4. : Adresa primită cu 24 zile .M I N l,-.''.

. S\·J·\
: , K U,
inai nte de sfârşitul vieţii
fr.��
J
1 44 I oa n U n g u re a n u
c'/r.-r�"" ,ft�/ : .,�u tV.n. t_p ;;.. q / (� ;4 n. �t 4- h ...:t. �.

J:-�;{4... Lpt. .... ...A"
.•
. c uc... 4 " • -t ·: · .4-- � t"?1- .// _.,., _, ':/.: •

t'* CIIt <l /t- ' t'f. t i.. f',..,lt ' ..;, �/l( �tţz;: -"! · ....1.. p , ,.,_;,:... ;
,., , -;;; ,. ,.
/t· . ..
,._ /r,,._.J:. ,r._.:t:,_-.(;",r: /7. ,. ·,r,.,/.., .
•. �� ,...; .; .... . ..... H r.r kJ" W,.Z< ,.,. ..#<.-. c ('"",.) ; ;r;;-� /t' - �r/( G.li . ""-�
..-4 w!, � /4- ".... .... , .,-:· � . " , . .Z. T' ,.::."'ţ:". ;;- ;_ .• �- ,.,.'�/r .·
.... ,
� r:. #l,� r� t t c"'" ·� . '}4.r u. · ·r<:- ?.rc.r� �

� -- r._�::r�-- "r ..&- ,.,-.:_;z;- '""' . _ ,_'l _ ft ��/7;- _.,.�f.-� �-.r- ,.;� � ....... .. . ;.;;, -
r- "" ""/""' "' .,.....z;:;; <- - ".,...,, , ....,. � d� �"f"'f � ' >' '' _..-,.. .- :;.7/. : ....- - , . . . ,..... � ,_ -�,. ,.r: � ,,� '"
1�t?:�:�J5��{·�:�!�
/�+-- -�:_..:c:� ��
�
��<. . �·b lÂ-.
.Af • .., _...:, ".4-�.../.....; 4� .<'.....-

r-·�·
� - c..t
.4"�
� .c..r
� - .n:..-, _
� -- -----
�� • ..t'
� - r"/r< · ··� -
- L' / • •• • ":. .· L•
· ·-. , __.",. :.. ... ... ?.
,
l . ·: ,• c ;' ,
...., ., ._ ..
�".:: - --"'< -._...�: _
e t{, ....z:-. - . . . 4 p�-<.-c.JO-

1 .'1 . · ...� . . ....
. . . :...
��:.. _. . . . ..,.. , , , ,7 -:.. . . , _ ., . .

. .
.
_�. . .. . ·
,.,,,
�-
..... .. . �- - � �; . - .•. · , ' .': ;• . ..; .. · , .. - - . -.-: . : . . •
_. P"".... · _ ;__ �/_.,., P-<'T""< .o: Z� """ ,.,.,�

"
r4r rlf.;...-?- " u. , � .,....,/ ...,:., _.. �z.��., 4-t:r- ·
.r/,,: l'eu:-..1-' � �r e:, , ... � -..._ 'P-' ·.L � _
r:"� ::.�i'; .&.c.. · .-;v ,. .... "-r -4 rot .,/.., �r � .
� ;., �.4.:/v . J•_:_,., ---.. .. • ' Ţ",..:.. -
Lr-e � .....f ,.,. � • • H . ��-�� ,.,..., .__.. � , . .n.-.
, .
_"
: ;__ ' . _,L.., ,. /!:::!. - ,L.

· F-
�� :;n_
c.·D • �•·...
,? 1 <'•
.-,..J
' f!.-,
.. . . ; , . .... � ... ... "' .. .

-
�
-
' '
f/1.. .. 0�
,..-? " �" ·"" � L". -�·· � /",
-/· �
_.r-·� .
- . ,.
_ . . � ... ;;"-;-- "., . .. _ r) - t"�

. 14�6:.t:� "' ""<
N . C . E nescu - Străl ucit dascăl şi cercetător
de Marcel G h . Morăraşu şi Viorel Căpita n u
Prezentul studiu îşi propune să atragă atenţia
cititorilor asu pra unei i mportante personal ităţi a şcol i i
româ neşti şi a unei valoroase monşte n i ri ştii nţifice
lăsate pe nedrept într-un con de umbră. Î ntr-adevăr,
viaţa şi opera l u i Neculai C. Enescu sunt destu l de
puţin cunoscute publicu l u i larg . Dacă în ti mpul vieţii
şi activităţii sale s-au făcut aprecieri la adresa u n ora
s a u altora d i ntre activităţ i l e d i dactice , şti i nţifice ,
cultu rale şi sociale desfăşurate , d u pă moarte opera
l u i a r�mas , în mare parte , nestudiată . D i n păcate ,
până în prezent, n-a fost publicată o l ucrare despre
viaţa şi opera acestui valoros om de şcoală, dar, în
e g a l ă m ă s u ră , ş i c e r c e t ă t o r a l p r o b l e m e l o r
învăţământu lu i românesc, a istoriei acestui a .
Biografia lui Enescu n u-i spectaculoasă . Dar, este
i lustrativă pentr.u destinul profesorul u i , cercetătoru l u i
şi patriotul u i într-o Românie atât de frământată în
secolu l nostru . Născut la 29 noiembrie 1 893 în cotuna
L----�---�--� Comăneşti , comuna Suhară u , plasa Herţa, j udeţu l
Dorohoi , d u pă absolvirea şcoli i pri mare , a u rmat ren umita Şcoală Normală "Vasile
Lupu" d i n l aşi ( 1 906- 1 9 1 3) , pe care a terminat-o ca şef de promo1 i e . Ani i de aici vor
avea cea mai mare contribuţie la formarea lui i ntelectuală şi morală. Indeosebi, modelul
aceste i şcoli îi va oferi puncte solide de reper în activitatea sa de org a nizator şi
îndrumător a l şcolilor de apl icaţie de pe lângă şcolile normale la care a funcţionat ca
profesor şi d i rector al şcol i lor de aplicaţie: Şcoala Normală din Botoşani ( 1 927 - 1 928 ) ;
Şcoal a Normală de la l s m a i l ( 1 928- 1 930) ; Şcoala Normală de la Şendricen i - Dorohoi
( 1 930- 1 937) ; Şcoala Normală . de la Cernăuţi ( 1 937- 1 944); Şcoala Normală de la laşi
( 1 945- 1 953 ) .
_ D u pă absolvirea Şcolii Normale "Vasile Lupu", la solicitarea expresă a Ministerul u i
l n văţămâ ntul u i de a i s e pune la d ispoziţie cel m a i bun a bsolvent pentru Şcoala
I nferioară de agricultu ră "T. P. Anastassiu" d i n Ţigăneşti-Tecuci , di rectoru l Ioan M itru l
a recomandat cu mu ltă căldură pe E nescu . Aici a functionat până în anul 1 92 2. Î ntre
ti mp şi-a satisfăcut stagiul militar şi a participat, ca ofiţer, la Războiul pentru re întregirea
nea !!l o l u i ( 1 9 1 6- 1 9 1 8) , fi ind rănit în mai m ulte rânduri ş i decorat cu disti ncţii militare .
I n a n u l şcolar 1 922- ţ 923 a fu ncţionat ca învăţător şi director al Şcoli i pri mare
Dersca , j u deţul Dorohoi . I n acest răsti mp, a reuşit, cu aj utorul sătenilor, să ridice u n
n o u local de şcoa l ă . Apoi , a urmat Secţia Pedagogică U niversitară î n a n i i 1 923- 1 92 7
la Bucureşti .
În timpul studiilor u niversitare a avut şansa de a fi studentul şi colaboratoru l apropiat
al mare l u i istoric N icolae Iorga. D i n strânsele legături cu ren umitul savant, E nescu
şi-a asigu rat o solidă pregăti re în domeniile diciplinelor istorice , deşi specia litatea l u i
1 46 Marcel G h . Morăraşu şi Viorel Căpita n u
pri ncipală era pedagog i a . Tocmai această solidă pregătire il v a ajuta la elabora rea
vi itoarelor l u crări de istorie a pedagogiei româneşti , cărora le-a conferit elemente de
profu nzime şi probitate ştii nţifică , g raţi e , inai nte de toate, incadrării lor in atmosfera
perioadelor istorice abordate , a cunoaşterii adânci a realităţi lor româ neşti .
D u pă absolvirea , cu "Mag na cum laudae" a cursurilor u n iversita re , a funcţionat ca
profesor de pedagog ie la Şcola Normală de băieţi "Mihai E m inescu" din Botoşan i . Aici
a avuţ şansa să colaboreze şi să fie îndrumat de un mare om de şcoa l ă , cum s-a vădit
a fi directorul Tiberiu Crud u . Despre atmosfera existentă acolo , despre di rectoru l său ,
N . C . Enescu v a păstra cele mai fru moase amintiri . "Eu n u cunosc o atmosferă de
colegialitate , de priete n i e , de muncă mai fru moasă decât aceea pe care am trăit-o eu
la Şcoala N ormală , in anii 1 927- 1 928 , şi adeseori mă minunam de această atmosferă ,
la adăpostul căreia munca noastră părea mai uşoară , mai entuziastă , roadele noastre
mai sănătoase. Secretul stătea, fără îndoială, şi in omenia şi vredn icia profesorilor
care munceau la această şc.oală , dar stătea indeosebi in vrednicia şi tactul omului
care o conducea"1 •
La cere re , Enescu va •pleca profesor şi di rector al Şcolii de Apl icaţie de pe lângă
Şcoala Normală de băieţi din oraşul lsmail ( 1 928- 1 930). Î n momentul solicitării pentru
a pleca in Basarabia, era deja un profesor apreciat pentru solida l u i pregătire de
special itate , pentru cal ităţi l e l u i de dască l , pentru bogata şi variata activitate in
învăţământ, pentru conduita sa i reproşabilă in relaţi ile cu corpu l didactic şi elevii , cu
toţi cei din j u r. U n spirit profund anal ist al stărilor de lucruri din invăţă mâ ntul românesc,
mai ales in provinciile abia i ntrate in componenta statu lui român , Enescu a înţeles , ca
nimeni altu l , rostu l tri miteri i de special işti in aceste provi nci i . Sunt relevante reflecţiile
l u i privitoare la motivaţia plecării in Basarabia in a n u l 1 928. "Î n aceste împrej u rări
deosebite m-am gândit şi eu că trebuie să fac ceva . Se impune, astfe l , să contribui la
efortul general al ţării de a asigura , prin fapte , organizarea şi dezvoltarea invăţământului,
mai ales in provinciile Basarabia şi Bucovina. Numai acţionând ferm in această direcţie,
puteam să simt atu nci că sunt u n fi u vrednic al naţi u n i i mele"2 • Activitatea lui didactică ,
ştii nţifică , culturală şi socială la lsmail ş i , apoi , la Cernăuţi ( 1 937- 1 944) reprezi ntă o
importa ntă pagină a istoriei şi pedagogiei româneşti in aceste părţi de ţară .
După 1 930, in u rma desfi i nţării Şcolii Normale de băieţi de la lsmai l , in a n i i g rei ai
crizei din 1 929- 1 933, el va fu ncţiona la Liceul de băieţi din Dorohoi ( 1 930- 1 933) şi
Şcoala Normală de băieţi "Alexandru Vl ah uţă" din Şendriceni- Dorohoi . Perioada cât a
fu ncţionat aici 1-a consacrat n u numai ca un profesor de elită , ci şi ca u n valoros
cercetător, impunându-se ca u n u l di ntre ce i mai profunzi cunoscători ai problematicii
istoriei pedagogiei româneş i . De altfe l , perioada activităţi i sale la Şendricen i şi cea
care a u rmat la Cernăuţi a u fost cele mai ferti le din intreaga carieră . Mai ales la
Cernă uţi va da intreaga măsură a cal ităţilor de profesor, de cond ucător şcolar, de
autor de man uale şi mu lte lucrări ştii nţifice , de neobosit animator al vieţii spirituale.
Prestigiul de care se bucură , ca profesor şi cercetător al problemelor invăţământului,
a făcut ca M i nisterul să-I n u mească in Comisia de revizui re a programei analitice a
invăţământu l u i normal pentru obiectul şti i nţe pedagogice şi ca membru in Consiliul
1 . N . C . E nescu , La să rbătorirea domnului T. Crudu, 7 iunie 1 933 (Cuvâ ntare păstrată în
arhiva prof. N . C . E n esc u, p . 5)
2 . N . C . Enescu , Memoriu asupra activitătii mele în învătământul secundar si primar, 4
februarie 1 935, p. 1 5 (în arhiva prof. N . C . Enescu , p.5)
N . C . E n escu - Strălucit dascăl şi cercetător 1 47
de studii şi îndrumare pedagog ică al învăţământu l u i primar şi normal"3.

Problemele multiple şi grele lăsate de ocupaţia sovietică (iunie 1 940-iulie 1 94 1 )
au determi nat M i n isterul Cu lturii Naţionale şi al Cu ltelor de la Bucureşti să se preocupa
special de desemnarea în forurile de conducere ale învăţământului din zonele eli berate
a unor s pecialişti de înaltă competenţă şi reale cal ităţi organizatorice pentru a rezolva
într-un timp cât mai scurt complicatele situaţii cu ca re învăţământul b u covi nean şi
basarabean se confrunta . Neculai C. Enescu a fost delegat ca I n spector General
şcolar pentru învăţământul primar-normal , seminarial şi special din reg i u nea şcolară
Cernăuţi (23 decembrie 1 94 1 -3 1 octombrie 1 944) . Pierderile teritoriale de la sfârşitul
război u l u i a u determinat ca , în a n u l şcolar 1 944- 1 945 , să fu ncţioneze la Liceu l de
băieţi I . C . B răti a nu din Piteşti , iar, între a n i i 1 945- 1 953, la ren u mita Şcoală Normală
"Vasile Lupu" din l aş i . Aici , ca di rector al Şcolii de Aplicaţie , va recruta i nstitutori de
mare valoare , aşa cum au fost: Ioan Străch inaru , ulterior unul dintre prestigioşii profesori
ai catedrei de pedagog ie de la U niversitatea ieşeană; Neculai Colibaba , lvan Cojocaru ,
deveniţi străluciţi profesori d e mateiŢiatică ; Emil Şfich i , ren u mit profesor d e l i m bă
engleză în învăţământul ieşean ş . a .
D u pă n u meroase şicanări şi măsuri d e timorare împotriva l u i , î n an ii 1 945- 1 953 ,
Enescu va fi îndepărtat, în mod abuziv, d in învăţământ in anul 1 953. Pretextul acestei
măsuri nedre pte a fost găsit în opera lui ştii nţifică din perioada interbelică , cu deosebire
în valorosul său manual Istoria pedagogiei ( 1 933 ) , reeditat de trei ori şi util izat de
generaţi i de elevi , învăţători şi profesori. Pe motiv că manualul respectiv era un manual
'
"burg h ez", elaborat de u n profesor de "ti p vech i", de pe poziţii critice faţă de şcoala şi
pedag ogia sovi etică , că n-a rezervat u n spaţiu mai ma re. prezentării pedagogiei
sovietice c a "cea m a i înaintată din lume", asupra lui Enescu s-a abătut măsura amintită ,
care a fost d u reros resi mţită de e l . Aşa cum afi rmă toţi cei ce au l ucrat. cu Enescu
(profesori , di rectori , i nstitutori , pedagog i , elevi normalişti , cunoscuţi , simpatizanţi etc. ) ;
după cum el însuşi ll'lărturisea , "şcoala a reprezentat raţi unea mea d e a fi". Pentru
a-şi câştiga existenţa , a fost n evoit să se angajeze ca biblioteca r la Liceul de băieţi
"Costache Negruzzi" di n laşi până.la 1 decembrie 1 953, când s-a pensionat. L.:a scurt
tim p , s-a încadrat din nou în serviciu . Apreciat de marii noştri pedagog i : Stanciu Stoian ,
Ion Popescu-Teiuşan etc. , Enescu a fost aj utat să se încadreze la Filiala din laşi a
Institutul u i de Ştii nţe Pedagogice . Aici a fu ncţionat ca cercetător ştii nţific princi pa l , şef
de secţie , până în anul '1 968 , când s-a pensionat din nou . S-a stins din viaţă la Covasn a ,
u n d e u r m a u n tratament, î n ziua de 8 august 1 97 1 , la vârsta de 78 de a n i .
Pe u lti m u l său d r u m a fost condus d e rude , prieteni , coleg i , profesori şi învăţători ,
precum şi de n umeroşi alţi i ntelectuali ieşeni şi din local ităţile Moldovei , ce I-au cunoscut
şi apreciat pentru opera l u i ştiinţifică şi didactică . Mai ales pentru cei legaţi de destinele
Şcoli i Normale "Vasile Lupu" d i n laşi , N . C. Enescu , ca om de mare autoritate didac
tică şi şti inţifi că , materia l iza ideea ei în funcţiu n e , deşi Şcoala Normală vasiliană fusese
în mod practic desfiinţată , sub pretextul mutării ei la Bârlad .
Peste tot unde a fu ncţionat, Enescu a produs o impresie deosebit de puternică
pri n comportamentul cu totul ales faţă de colegi i şi conducătorii şcoli i . Toţi cei care I
au cunoscut a u remarcat faptul că era a n pedagog în toate împrej u rări l e . La el nu
exista n i ci o contradicţie între principiile pe care le promova , pri n predarea disciplinelor
3.Ministerul Educatiei Nationale şi Culterlor, Directia invătământului primar şi normal-primar,
Decizia no . 54 1 1 4/1 940
1 48 Marcel G h . Moră raşu şi Viore l Căpita n u
de pedagog i e , p e de o parte , şi comportamentu l său de zi cu zi , pe de altă parte .

l l ustrativă , s u b acest aspect, este caracterizarea făcută de di rectorul Şcolii Normale
de la lsmai l : "ca purtare cu d i recţia şi colegii a fost exemplar şi un foarte bun coleg
camarad , Câştigând sti ma şi admiraţia atât a colegilor, cât şi a concetăţen i lor care au
avut ocazia să-I cu noască"4 •
I ntensa activitate desfăşurată la catedră , îmbinată cu u n deosebit simt al apl icării
pri n c i p i i l or teroretice in pratica pedagog i că , făcută cu m u l t tact ş i cu un inalt
profesionalism , însoţită de o vastă erudiţi e , 1-a făcut pe profesorul Enescu ca , încă la
inceputurile activităţi i sale, ca profesor de pedagogie, să dezvolte teoria creşterii
i nitiativei elevul u i in exercita rea permanentă a spontaneităţi i şi persona l ităţii l u i . i n
acest sen s , E nescu a elaborat, cât a fu ncţionat la lsmai l , Carnetul-călăuză , pri n care
u rmărea creşterea rol u l u i activ al copil u l u i in propria sa educaţie, inlesnirea măcar
parţială a indeplinirii acestui rol de către elevii normalişti .
in activitatea sa didactică Enescu a acordat o atenţie specială perfecţionării şcolilor
de aplicaţie, pri n : recruta rea u nor institutori de mare valoare profesională; lecţi ile model
ţinute de către el alevi lp r şcolilor normale la care a funcţionat; impunerea concepţiei
sale privitoare la rol u l şcolii de aplicaţie in organ izarea şcolilor n ormale. Pentru Enescu ,
şcoala normală avea menirea de a pregăti nu atât un învăţător instructor, cât un învăţător
educator. De aceea şcoa l a de apl icaţie trebuia să-i îna rmeze pe n orma l i şti cu
deprinderile necesare îndepli n i ri i misi u n i i lor viitoare .
Cal ităţi le remarcabile au stat la baza desemnării l u i ca I nspector Genera l pentru
invăţământul primar, normal şi special din G uvernământul Bucovinei. i n această calitate
s-a distins nu numai prin contribuţia la refacerea şi dezvoltarea şcoli i bucoviene în
scurta perioadă în care Bucovina de Nord avea să mai rămână in g ran iţele naţionale
ale Român i e i , ci şi prin organizarea şi indru marea celor 29 şcoli pri mare de experienţă
in vederea pregătirii condiţiilor generalizării măsurii prevăzute de Legea i nvăţământului
din 1 939 privind conferirea u n u i ca racte r practic şi vari a b i l cicl u l u i supe ri.or al
invăţământu l u i pri mar.
Ca dască l , Enescu s-a i mpus pri ntr-o bogată şi apreciabilă activitate dedicată
perfecţionării pedagogice a învăţătorilor din judeţele in care şi-a desfăşurat activitatea.
C u noaşterea adâncă a problemelor şcol i i , in special ale celei pri mare, o experienţă
didactică diversă şi m u lti latera lă ( 1 0 a n i învăţător, 20 de an i profesor de pedagogie şi
fi lozofie, di rector al şcolilor de aplicaţie , di rector de şcoală normală , I nspector General
a l invăţă m â ntu l u i p ri m a r, norma l , s e m i n a r i a l ş i speci a l ) , o ce rceta re şti i n ţifică
indel u ng a ră a fenomenului şcolar-toate acestea făceau ca intâln irile învăţătorilor cu
profesoru l şi cercetătorul Neculai C . Enescu să se transforme in neuitate momente de
perfecţionare profesională pentru participanţi.
O latu ră esenţială a formării şi afirmării lui Enescu , ca dascăl şi cond u cător şcolar,
ca pedagog cu contribuţii apreciate la dezvoltarea gândirii pedagogice româ neşti , a
fost activitatea l u i pe tărâm şti i nţific. Cele două componente ale personalităţii sale:
m unca didactică şi cea şti inţifică cu g reu pot fi despărţite u n a de alta . Preocupările
sale ştii nţifice au deservit permanent mu nca la catedră , in care el a experimentat teze
şi idei desprinse în u rma efectuării cercetării şti i nţifice. La rândul e i . activitatea didac-
4 . Referatul trimis de 1 . Balantoff Li ceului "Dragoş Vodă" - Dorohoi, cu Adresa nr. 1 885 din
29 iunie 1 93 1 .
tică a devenit obiect de investigaţie ştii nţifică . Domeniul pri ncipal al preocu pări lor sale
şti i nţifice 1-a constituit şcola cu problemele ei n u meroase şi complexe .
O direcţie i mportantă a activităţii sale pe tărâm şti inţific şi publ icistic a fost legată
de îmbog ăţirea l iteraturii didactica-pedagogice , de redactare şi tipărire a u nor manuale.
Ca dască l , E n escu a putut sesiza însemnătatea aparte a acestei l iteraturi în m u n ca
profesorilor şi învăţători lor, d a r, m a i a l e s , în preg ătirea elev ilor. P u s e în s l uj b a
perfecţionării procesu l u i de instrucţie şi educaţie, l u crările s a l e didactice a u adus, a n i
de-a rându l , reale servicii mu ltor seri i de elevi normalişti , altor elevi , cât şi n umeroaselor
generaţii de învăţători . Experienţa d idactică, temeinica pregăti re de special itate , faptu l
că el însuşi profesase ca învăţător au făcut ca manualele elaborate şi tipărite să se
impună ca u nele dintre cele mai reuşite . D intre ele aminti m : Geografia judetului Dorohoi
pentru clasa a I I I-a pri mară (în colabora re cu G r. Şoltuz) , "Ti pografi a Şcoalelor" ,
Dorohoi , 1 933; Geografia judetului Câmpulung pentru clasa a 1 1-a primară (in colaborare
cu 1. Orheianu şi V. Constanti n escu ) , Editura Librăria "Solidaritatea" , Dorohoi , 1 93 5 ;
Exercitii de gramatică si compunere-îndrumător metodologie pentru clasa a I I I-a primară
(în colaborare cu Elena C u pa rencu ) , Ti pografia "Mu nca", Botoşan i , 1 938 ş . a .
U n u l di ntre cele m a � valoroase manuale publicate de N . C . E nescu -a fost I storia
pedagogie i , în · an u l 1 93 3 , care a cunoscut trei ediţi i . Referindu-se l a semn ifi caţia
scoaterii celei de a treia ediţi i , profesoru l u niv. dr. Traian Cantemir preciza că "cele
două ediţii ale I storiei pedagogiei semnate de d l . N.C. Enescu , pri ma apărută în 1 93 3 ,
iar u rmătoarea î n 1 936, s - a u epuizat repede , d e ş i asemenea lucrări de pondere
şti i nţifică aştea ptă , de m u lte ori , cu a n i i , în raftu ri l e l i brări i l or, p â n ă îş i g ă s esc
cumpărători i"5. Succesu l de librărie al cărţii amintite îşi a re explicaţia în faptu l că ea a
fost concepută pe baza celor mai noi pri ncipii metodice , că d iferea de celelalte l ucrări
s im il a re atât prin logica ideilor, cât şi pri n rig uroasa lor sistematizare . Abordând
sistemele de educaţie de la primele ei l i căriri , din antichitate până l a z i , N . C . E nescu
a avut marele merit de a fi pus fiecare sistem ori concepţie pedagogică în legătu ră cu
atm osfe ra cultura l ă , politico-socia l ă a timpu l u i , cât ş i cu s i ste m u l d e g â n d i re al
pedagog u l u i prezentat. Despre acest manual disti n s u l său colaborator, profesoru l
u n iversitar dr. I oan Străch inaru afi rma că "este o l ucrare de erudiţie, care constitu ie şi
astăzi o veritabilă sursă de docu mentare pedagogică"6• La vremea respectivă ( 1 933-
1 948) , I storia pedagogiei era considerată ca fiind cel mai valorQs manual de a cest
gen d i n Rom â n i a , ca cel mai sistematic şi căutat n u n u mai de elevii şcol ilor norm a l e ,
ai semin ari i lor teolog ice , ci şi de studenţi şi corpul didactic p r i m a r şi secundar.
De aprecieri deosebit de favorabile s-a bucurat l ucrarea: Pedagogia si educatia
contemporană-metode, curente si sisteme noi (în colaborare cu I . P. Angelescu) . Însuşi
faptu l că până la război l u crarea a cunoscut patru ediţii vorbeşte despre i nteresul
major stâ rnit în rândurile cititori lor şi specialiştilor. Înai nte de toate , lucra re s-a adresat
învăţători lor, constitu i n d una din cele mai apreciate şi căutate cărţi pentru pregăti rea
sluj itorilor şcol i i în vederea obţi nerii g radelor d idactice .
M u nca de cercetare şti i nţifică d i n perioada interbelică a l u i Enescu i mpresionează
atât prin cantitatea de titl u ri şi pagi n i publicate , dar, mai ales , prin valoarea cercetării
5 . Re vista Buco vinei, Anul l , no. 1 , 1 94 1 , p. 30-3 1

6 . 1 . Străchinaru, U n pedagog i lustru : N . C . Enescu, in Cronica, Anul VI, no. 38 1 8 , din 1 8
sept. 1 97 1 , p . 1 1
1 50 Marcel Gh. Morăraşu şi Viorel Căpitanu
efectuate şi a rezultatelor. Sub acest aspect, stu d i u l său : Din problemele scoalei
româ neşti ( E ditu ra " I on Creangă", Bucureşti , 1 94 1 , 80 p) 1-a înscris defin itiv, d upă
cum aprecia u cu înd reptăţire foştii săi elevi: Romulus Pandele ş i Constantin V. l l ioai a ,
î n rândurile pedagog ilor români "ocupaţi de prezentu l şi viitoru l şcol i i î n ţara noastră"7 •
Consideraţi ile sale cu privire la structura şcoli i româ neşti în perioada la care se referă
studi u l pot constitu i şi astăzi puncte de referinţă pentru organ izarea şi funcţionarea
învăţământu l u i nostru . Aceasta deoa rece neaju nsurile semnalate n-au fost înlătu rate ,
ci , dimpotrivă , accentuate . Mai ales apelu l său spre promovarea , în activitatea �e
organizare şi funcţionare a şcol i i , a spiritului naţional, respingerea metodelor de preluare
mecanică , de transpunere necritică a experientei altor tări pe solul realităţi lor specifice
româ n eşti , rămân de o mare actual itate. Cu atât mai mult cu cât legile învăţământu l u i
româ n esc d i n perioada postbelică au fost o copie re meca n i că a u n u i sistem d e
învăţământ străin de rea lităţi le ţări i , i a r proiectele de organ izare a diferitelor trepte a l e
învăţământu l u i du p ă 1 989 a u păcătu it p r i n aceeaşi orientare spre transpunerea
·
mecanică a u nor modele din afară .

Manualele şi l ucrările publicate de către profesorul N . C . E nescu s-au bucurat
permanent de o mare popu laritate , epuizându-se foarte repede din l i bră ri i . De aceea
cele mai m ulte din lucrări le l u i a u fost reeditate . i n acelaşi tim p , revistele j udeţene ale
Asociaţiilor învăţători lor, ca şi a lte reviste de specia litate , recomandau pentru cu ltu ra
profesion a l ă a învăţători lor şi profesori lor, în mod priorita r, manualele şi l u cră rile
semnate de Neculai C . E nescu . Astfel , revistele: "Voinţa Şcoalei", "Cuvântul n ostru",
"Revista Şcoalei" ş: a . , în lecturile recomandate, mai ales , învăţători lor, includ, de fiecare
dată , l ucrări le lui E nescu : Î ndru mări la lectura învătătorilor; Istoria pedagogiei ; Din
problemele scolii româneşti ; Pedagogia si educatia contemporană ş . a .
U n l o c aparte î n activitatea l u i şti i nţifică I-au ocu pat studiile ş i a rticolele publicate
mai ales în revistele editate de Asociaţiile învăţătorilor d i n judeţele Bucovi nei şi Nordul
Basarabiei ("Voi nţa Şcoalei" - Cernăuţi ; "Cuvântul N ostru "-Dorohoi ; "Revista Şcoalei"
- Botoşan i ; "Însemnări" - Dorohoi ; "Şcoala Românească" - Bucureşti ; "Glasul Dreptăţii"
- Tecuci ; "Neamul Românesc" ş . a ) . i n studiile şi a rticolele publicate se evidenţiază
năzuinţa constantă a l u i Enescu de a exprima teoretic gama de probleme pe care
e poca istorică de d u pă a n _. l 1 9 1 8 la punea în faţa societăţii şi şcoli i .
N umeroase studii şi articole c u văzut l u m i n a tiparu lui î n "Şcoa la Românească",
buletin a l M i nisterul u i Culturii N aţionale şi al Cu ltelor. Cu ti mpu l , buleti nul s-a înscris
ca o publicaţie ştii nţifică de pri m ordin. Aceasta întrucât în pagin ile lui cei mai prestigioşi
slujitori ai şcoli i şi-au putut exprima concluzi ile cu privire la b u n u l mers al educaţiei.
N u mele colaboratorilor, printre care se n u mără la loc de fru nte şi Neculai C . E n escu ,
faptul că aceştia erau îndrumători cu experienţă bogată în activitatea de administraţie
şi control şcolar sporeau posibilitatea u nor concluzii cu adevărat relevante pentru
problemele ce stătea u în faţa şcolii româneşti . De aceea n ivelu l studiilor cuprinse în
buleti n u l a m i ntit făcea ca "Şcoala Românească" să fie una dintre cele mai bune reviste
de pedagogie din ţară . Ea ţinea în mod real locul u nor l ecturi de pedagog ie pentru
·
slujitorii şcolii.
Amintim, Tn acest sens , d i n n u meroasele studii şi articole publicate in revistele de
? .***Scoala N orm al ă de la Send riceni. Evocări ( 1 9 1 9-1 957 ) . Coordonatori : Gh. Grigoraş ,
Al. Amarandei , M . Munteanu, .1 978, p. 9 1
N . C . E nescu - Străl ucit dascăl şi cercetător 1 51
specialitate: M etodologia din scoal a primară ; Caracterul practic al scoli i î n pericol? ;

Problema educatiei mora l e (apărute în revista "Şcoala Românească " , bu leti n al
Ministeru l u i C ultu rii Naţionale şi Cultelor, în anii 1 942- 1 943 ) . Î n aceste studii , E nescu
pleda pentru direcţia novatoare deschisă de Legea înyăţământu l u i pri m a r din an u l
1 939. E l arăta c ă î n vechea şcoa l ă , alături de carte , cu aceeaşi i mportanţă , s e situau
atelierele de pregătire practică a copiilor. Completarea caracterul u i teo_retic a l şcoli i
primare cu cel practic se bucura de totala adeziune şi încredere a i l ustru l u i pedagog
român .
Revista l a care N . C . E n escu a colaborat cel m a i mult, m a i a l es î n perioada
cernăuţeană a activităţi i sale, a fost "Voinţa Şcoalei", revistă cu ltural-pedagog ică a
învăţătorilor din provincia Bucovina, apărută în 1 923 !a Cernăuţi . Ea a reprezentat o
remarcabilă întruchipare a puterii de afirmare a corpu l ui didactic d i n B ucovin a , era
expres i a efervesce ntu l u i cl i m at cu ltu ra l de a i ci . C o l a b oratori i e i re prezentau
prestigioase personalităţi , minţi luminate , deschise valorilor autentice ale culturi i . N u mai
ceea ce a publicat Enescu în respectiva revistă a r fi fost suficient pentru a-1 aşeza în
galeri a pedagog i lor români.de seam ă .
Activitatea şti i nţifică a l u i E nescu a fost marcată de zgu d u i rile pri n care România
a trecut după război . Ru perea brutală cu tradiţiile, îndepărtarea marilor valori din viaţa
ştii nţifică şi culturală a ţării au dus l a un recu l sensibil al activităţii ştiinţifice d i n România
pri melor decenii postbelice. Î n acest context, Enescu a evitat practic tim p de două
decenii să mai publice ceva din opera sa ştii nţifică.
Î n momentul în care a reluat activitatea de tipărire a rezu ltatelor sale şti i nţifi ce o va
face pe l i n i a conti n uării susţinerii ideilor şi concepţi ilor la care aj unsese de-a l u n g u l
carierei s a l e didactice şi a trudei s a l e de cercetător a problematicii şcol i i româneşti . Îşi
orientează întreaga activitate şti inţifică spre i nvestigarea tradiţiilor gândirii pedagogice
româneşti , a trecutu l u i şcolii noastre .
Atenţia l u i E nescu se va concentra asu pra acelor pedagogi români din prima
jumătate a secol ul u i al X I X-lea, care , pri n vasta şi sustinuta lor activitate, a u pus bazele
şcolii naţionale în ţara noastră , au contribuit la organizarea şi dezvoltarea învăţământului
românesc. U rmare a acestor preocupări va fi apariţia u nora d intre cel e mai valoroase
monog rafi i : Gheorghe Asachi- organizatorul scolilor nationale din Moldova ( E ditura
Didactică şi Pedagog ică, Bucureşti , 1 962 , 370 p . ) şi Gheorghe Său lescu , Dimitrie Pop.
Anton Velini ( Editu ra Didactică şi Pedagogică , Bucureşti , 1 970, 200 p.)
Cu deosebire , monografia l u i Enescu despre Asach i ca organ izator al şcolilor
naţionale din Moldova se înscrie ca cea mai autorizată sursă de cunoaştere a acestei
laturi a activităţii marel u i fău ritor al şcoli i noastre naţionale. Mai m ult decât oricare din
predecesorii săi , Neculai C . Enescu a contribuit la fixarea adevăratul u i loc al l u i G h .
Asachi î n istoria învăţământu l u i românesc. "În locul ş d>alelor care funcţionau anarhic,
cu tot fel u l de profesori , pregătiţi şi nepregătiţi , străine de procesele economica-sociale,
cu u n n ivel elementar, în care se învăţa î n toate limbile, dar foa rte puţi n în l i m ba
naţională, Asachi a creat, pentru prima dată în istoria Moldove i , o ordine, o sistematizare ,
o ierarh izare a şcoli lor, le-a dat u n conţinut ştii nţific şi legat de procesele economico
sociale în curs de dezvolta re , cât mai apropi a t de nive l u l culturii înaintate d i n E u ropa ,
le-a dat limba naţională de care au fost l ipsite atâta vreme şi a contrib u it la dezvolta rea
e i le-a înzestrat şi le-a încadrat cu profesori pregătiţi şi a supus tot sistem ul de şcoli
,
1 52 Marcel G h . Morăraşu şi Viorel Căpitanu
autorităţii şi supravegherii statu l u i"8•

M onografia despre Săulescu , Pop , Velini aduce la lumină fapte , date şi arg u mente
cu totu l in ed ite pentru completarea imag i n i i privitoare la epoca de fu ndamentare a
sistemului de învăţământ din Moldova , la organ izarea şi dezvoltarea căruia a contribuit
atât de m u lt G heorg he Asachi. Enescu subliniază faptu l că "Săulescu , Pop . Vel i n i
s u n t di ntre pri m i i profesori român i . . . , a n u me pregătiţi şi specializati în diferite materii
de învătământ, pentru u n învăţământ de g rad superior şi totodată orientat în m işcarea
pedagogică a timpului"9. Cu adevărat, cu ei începe şirul profesorilor de carieră , cu·
poziţie bine determinată în sistemul orându irii statale. Cu aceştia, ca şi cu Asachi şi
alti câţiva profesori român i , s-a început curmarea situatiei de până atu nci de a se
folosi în şcoli profesori străini , m u lti di ntre ei improvizati . cu pregăti re empirică, s uper
ficială.
Cele două monog rafi i , elaborate şi tipărite de N.C. Enescu , s-au înscris ca valoroase
contribuţii la cunoaşterea unei etape esenţiale a istoriei pedagogiei româneşti , contribuţii
a preciate de specia liştii în domen i u . D re pt u rmare , temele referitoare la această
perioadă d i n Tratatul de istorie a pedagogiei româ neşti au fost elaborate de N . C .
E nescu . ,
U ltima l u i lucrare , care a văzut lumina tiparu l u i în ch iar ultimul a n al vietii ( 1 9 7 1 ) ,
este consacrată pedagog u l u i Constantin Meissner, personalitate p e care Enescu a
avut-o ca model în întreaga sa activitate didactică , şti inţifică şi obştească . Lucrarea l u i
E n escu : Constanti rr M e issner -pedagog al scol i i poporu l u i (Editura Didactică ş i
Pedagogică , Bucureşti 1 971 , 1 40 p.) a avut o adresă precisă : reliefarea rolului hotărâtor
pentru desti n u l unei naţi u n i a învăţământu l u i pri m a r şi n ormal-pri ma r, la a cărui
org a nizare şi consolidare C. Meissner a adus o contribuţie decisivă . Întreaga operă a
lui Meissner pe tărâmul organizării învăţământului primar şi normal-pri mar se prezenta
pentru E n escu ca un izvor plin de învăţăminte pentru activitatea de dezvoltare şi
perfecţionare a acestei laturi esenţiale a sistemului de învăţământ. Or, realităţile şcolare
româneşti d i n perioada tota l itarismu l u i com u nist se îndepărtaseră m u lt, ba chiar
abandonaseră , cea mai mare parte a tradiţii lor împămâr ten ite de marele înai ntaş în
domeniile organizării şi funclionării şcolilor normale.
O personalitate de talia l u i Meissner n u putea fi ignorată de cercetătorii istoriei
învăţământu l u i şi pedagogiei româneşti . Cu toate acestea, până la E n escu , n ici o
carte cu caracter monog rafie nu i-a fost consacrată . De aceea lucrarea l u i Enescu ·se
înscrie ca u n capitol esenţial al istoriei pedagogiei româneşti , ca o contri butie de mare
valoare şti i nţifică la rel iefarea adevăratelor dimensiu n i ale personalităţii pedagogul ui
Constanti n Meissner.
Personalitatea profesorului şi cercetătorului N . C. Enescu n-ar fi pe deplin conturată
dacă s-ar omite din prezentare o latură esenţială a personalităţii sale: cea de animator
cultura l . Înţelegerea acestei componente a personalităţii lui ar fi , la rândul ei , trunchiată ,
dacă n-am raporta-o la mediul cultural al vremii in care s-a format şi a activat. Se
cunoaşte faptul că rol u l intelectualităţii în societate , îndeosebi rolu l învăţătorul u i în
viata satu l u i , a constituit una di ntre problemele centrale ale spiritualităţii româneşti la
sfărşitul secolului trecut şi începutul secolu l u i nostru . Sub i nfluenţa u nor personalităţi
B.N.C. Enescu , Gheorghe Asachi - orga n izatorul scolilor nationale din Moldova , Editura
Didactică şi Pedagogică , Bucureşti , 1 962, p. 200
9 . N . C . Enescu , Gheorghe Săulescu . Dimitrie Pop. Anton Velini, Editura D idactică şi
Pedagogi că , Bucureşti , 1 97 0 , p. 1 85
ca: Spiru Haret, Nicolae Iorga, Constantin Angelescu ş.a s-a înărdăcinat în spiritualitatea
românească concepţia du pă care ridicarea cu lturală a naţi u ni i , înainte de toate a l u m i i
satelor, reprezenta condiţia hotărâtoare pentru înai ntarea ţări i p e calea prog resu l u i şi
civil izaţiei .
Format într-o asemenea atmosferă culturală, N . C. Enescu va întruch ipa , prin
întreaga sa m u ncă şi vi aţă , prototi pul i ntelectual u l u i de tip haretian . O asemenea
apreciere este valabilă chiar de la începutul activităţi i în învăţământ a lui E n escu .
Tânăr absolvent al Şcolii Normale vasiliene, repartizat la Şcoala inferioară de agricultură
de la Ţigăneşti-Tecuci , se va distinge pri n bogata activitate culturală şi educativă
desfăşu rată în şcoală şi în afara ei ca: organ izator şi conducător al corul u i de elevi ;
orator la serbări le festive ; i n iţiatoru l şi conducătorul activităţilor la marile sărbători
naţional e ; fondatorul unor case de sfat şi de citire , înzestrate cu bibliotecă în satele
Ungureni-Tecuci , Dersca-Dorohoi ; constructor al unui modern local de şcoală pri mară
cu patru săli de clasă în locl itatea Dersca , judeţul Dorohoi etc .
Î ncă din această perioadă , direcţia principală a munci i culturale şi obşteşti a l u i
Enescu a constituit-o activitatea destin ată ridicării n ivelului de cultură generală şi
profesională al învăţământu l u i . Prestigiul pe care şi-1 dobândise a făcut ca organele
de conducere a învăţământu lu i la n ivel teritorial să-I uti lizeze în acţi u n i l e ce vizau
perfecţi onarea pregăti rii culturale a s l uj itorilor şcol i i , mai ales din m e d i u l rura l .
Conferi nţele ţin ute d e el la consfătu irile generale a l e învăţătorilor d i n zonele Si ret ş i
Hotin î n l u n i l e aprilie - i u n i e 1 923 p e tema : Cu ltura şi lectura învăţătoru l u i s - a u bucurat
de a s e m e n e a a p recieri d i n p a rtea Revizorul u i şcol ar Dorohoi ş i , m a i a l es , a
beneficiarilor, încât, la solicitarea lor, textele conferinţelor au fost publicate de revista
"Voinţa Şcoalei" , de Ja Cernăuţi , în cinci n u mere consecutive ( 1 923- 1 924) . U lterior,
Enescu va dezvolta această temă în cartea" Î ndrumări la lectu ra învătătoru l u i , apărută
în două ediţi i ( 1 934 , 1 943).
Activitatea lui Enescu ca animator cultural a cunoscut şi ca i ntesitate , dar: mai
ales, sub aspect cal itativ, noi ,cote odată cu terminarea studii lor lui un iversitare . Câştigul
pe planul ridicării nivelului pregătirii sale profesional e , i nfl uenţa benefică şi mu lti la
terală, exercitată de marile personal ităţi ce i-au înrâ u rit întreaga pregătire şi atitudine
în problemele vieţi i , se vor repercuta în · nivelul cal itativ nu n u mai al muncii sale la
catedră , dar şi în a cele extraşcolare .
Î ndeosebi , î n a n i i petrecuţi la Dorohoi , lsmai l , Cernăuţi , această componentă a
activităţi i l u i E n escu va cunoaşte n iveluri remarcabile. De altfe l , în memoria colegilor
şi locuitorilor din aceste oraşe a şi rămas ca u n adevărat apostol al nea m u l u i . Aceasta
datorită faptul u i că a lu ptat cu toată energia pentru împlinirea spirituală a românilor,
intraţi după Marea Unire în componenţa statului nostru naţional . În antreaga sa activitate
a fost călăuzit de ideea că întărirea şi consolidarea u nităţii naţionale trebuiau făcute ,
înai nte de toate , prin procesul de u nifica re culturală şi răspândire a cu ltu ri i în toate
provinciile româneşti .
Pri n tot ceea ce a făcut şi a întreprin s , Neculai C. Enescu a lăsat urme adânci în
şcoa la şi pedagog ia românească . Aşa cum el însuşi mărturisea , "oricine a ven it sau
va merge pe aceste urme a putut sau se va putea convinge că ele reprezi ntă încercările
sau , mai m ult chiar, zvârcol i rile unui om care n-a înţeles numai să trăiască , ci să fie de
folos celor în m ijlocul cărora a fost"1 0 . Tocmai efortul său de a sluji cu credinţă şi
1 0 . N . C . Enescu , Memoriu asupra activitătii mele . . . , Dorohoi, 4 februarie, 1 935, p. 1 5 (în
arhiva profesorului N . C. Enescu) .
1 54 Marcel G h . Morăraşu şi Viore l Căpitanu
vredn icie rosturile culturii şi învăţământu l u i I-au ridicat cu mult peste condiţia breslei
sale. De aceea subscriem întrutotul aprecierii colaboratoru l u i său , profesor u niversitar
dr. 1. Străchinaru : "Pedagogul N . C. Enescu nu a făcut studii în străinătate, dar a cunoscut
de fiecare dată tot ce s-a publicat mai important peste graniţă . Nu a făcut pa rte din
, corpul didactic universitar, dar m u lţi universitari au folosit lucrările sale . N u a fost
doctor în pedagogie, dar a îndrumat mulţi doctoranzi ş i , mai mult decât atât, opera l u i
ar putea constitui în sine o temă de doctorat"1 1 • l ată de c e considerăm c ă punerea în
lu mi n ă a rol u l u i său în dezvoltarea şcoli i şi a cercetării şti i nţifice reprezintă o datorie
de onoare a celor care I-au cunoscut şi preţuit. N utrim spera nţa că viitorul va corecta
nedre ptăţil e făcute l u i Neculai C. Enescu de către contemporanii săi .
N EC U LAI C . E N ESCU - I L U STRE MAÎTRE D ' ECOLE ET

REC H E RCH E U R
Res u me
L'etude presente la personalite de Neculai C . Enescu ( 1 893- 1 97 1 ) - ilustre maître

de l'ecole et recherecheur sur les problemes de l'ecole roumaine, i njustement tombe
dans l'ou b i . Bien que E nescu ait deploye l'activite selemnet dans l'eseigment lyceal ,
l'etude arg u mente convaincant que, par son oeuvre scientifique et didactique, il meritait
d'etre professeur a I'Universite :
Son oeuvre scientifique: les manuels didactiques tres apprecies a l'epoque, surtout
L'histoire· de la pedagogie, ses monog raphies sur les origines de l 'enseignement na
tional en M oldavi e : Gheroghe Asachi - l'organ isateur des ecoles n ationales de la
Moldavi e ; G h e rogh e Să ulescu , D i m itrie Pop. Anton Vel i n i ; Constantin Meissner
pedagogue de l'ecole de peupl e , l e s etudes e t l e s articles nombreux e t de grande
valeur, publies dans les plus divers revues de specialite, tous l'ont i m pose comme l'un
des plus i m portants pedagogues de la periode l'entre les deux guerres mondiales et
a pres auss i .
1 1 a eu a i n s i de g rands merites dans l'activite didactique, culturelle ei publique.
C'est pourq uoi l'etude sur N . C . Enescu fait i nscrire comme u n essai de merite de
mettre e n valeur son râie dans le developpement de l'ecole et de la recherche
pedagog iq ue roumaine .
. 1 2 . 1 . Străchinaru , lucr. cit. , p . 1 1
Pag i n i d i n a m i nti ri le sergentu l u i
N i co l ae D i acon u despre l u ptele d e la Oituz
de Petre Diacon u
Tatăl m e u , N i colae Diacon u , fi u de ţăra n i , s-a născut î n com . Făgeţel , j u d . Olt. El
avea cinci clase primare , pe care le-a absolvit în satul nata l . Armata a făcut-o la
Regimentu l 2 g răniceri , iar în timpul războiului de întregire naţională a l u at parte la
l u ptele din s u d u l M oldove i .
Adeseori , î n clipele de tihnă sufletească , părintele m e u avea obicei u l să-şi depene
amintirile în faţa n oastră - cei patru copii ai l u i . Ne povestea despre copilăria sa, despre
originea strămoşilor l u i , u rmărind-o pînă în secolu l al XVI I I-lea , despre diferite obiceiuri
din satul Făgeţe l , dar nimic nu ne i mpresiona mai mu lt decât istorisirea faptelor de
vitejie ale ostaşilor rom âni în timpul pri m u l u i război mondial.
Dându-ne sema că aceste ami ntiri sunt o parte , ce-i drept mică , dar o parte vie a
istoriei n ea m u l u i n ostru , l-am povăţuit pe ţata să le aştearnă pe hârtie . Şi a făcut-o. A
făcut-o în amurg u l vieţii sale - după priceperea lui - , dar cu încredi nţarea că nepoţi i ,
strănepoţi i şi u rmaşii u rmaşi lor l u i n u vor u ita niciodată c ă viitoru l lor v a fi totdeau n a
bine l u m i nat dacă torţa trecutul u i poporu l u i român v a arde mereu în inimile lor.
Î n cele ce urmează voi reproduce numai câteva pag i n i privitoa re la l u ptele de la
Oituz. Am păstrat aidoma textul tatălui meu , reordonându-i frazele doar în trei-patru
locu ri . Î n alte câteva locuri am adăugat propri ile mele cuvinte (în paranteză) spre a
•
face mai lesnicioasă citirea textul u i .
. . . Pe la sfârşitul l u n i i i u l ie 1 9 1 7 , Regimentul 2 g răniceri , în frunte cu colonelul

Rădulescu , a aju n s , după u n marş de patru zile, în comuna N i coreşti , satu l Coasta
Lupu l u i , pe Siret, în faţa Mărăşeştilor. Aici am poposit o zi. Eu făceam parte din compania
1 O, comandată de căpitanul Luchian Vladimir, u n foarte bun ofiţer. Malul stâng al Siretului
era înalt şi abrupt; de pe el se vedea ca o panoramă desfăşurarea l u ptelor crâncene
(de l a Mărăşeşti - n . n . ) .
U rma s ă întărim unităţile Armatei 1 . E u m Divizia 1 3 i nfanterje. împreună c u celela lte
u n ităţi , au respins pe inamic la Doaga şi în alte sectoare , I n altu l Comandament a
hotărât (deplasarea) reg imentului nostru spre Oituz, unde inamicul începuse o ofensivă
serioasă . Am mărşăluit forţat o zi şi o noapte , până în satul Oneşti , unde ne-am găsit
cu Reg i mentul 1 g răniceri , 'formând o brigadă . . .
D i n ord i n u l Armatei a 2-a , batalioanele 1 ş i 2 , avândy_-1 în fru nte pe colonel u l
Rădulescu , a u atacat i n amicul care deţi nea satu l Grozeşti . I n mai puţi n de jumate zi ,
inamicul a fost a l u ngat şi respins către satul Hârja.
Batalionul 3 (al Regimentu l u i 2 g răniceri ) , comandat de maiorul Caracaş , s-a
încadrat în aripa dreaptă a Regi mentului 1 g răniceri , care tot în aceeaşi zi a pornit la
atac contra i n a micului de pe dealul Chioşuri , poziţie ce domina toată valea Trotuşului . . .
Am înai ntat ş i a m pus p e fugă avanposturile i namice, aj ungând l a l i n i a principală.
Artileri a n oastră bătuse intens, dar n u aj u nsese să zdruncina sistemul de apărare
inamic, care n e�a primit cu focuri ucigătoare de puşti , mitraliere şi g renade. Au căzut
vitejeşte căpita n u l Luchian Vladimir, maioru l Caracaş, căpita nul Popescu , adj u n ctul
său , cum şi n umeroşi s ubofiteri şi soldaţi .
Se decimaseră serios cele patru companii (ale batalion u l u i nostru) , fapt pentru
care am fost schi mbati de vânători . Noi ne-am retras lângă pârâul Curita , unde ne-am
1 56 Petre D iacon u
completat efectivele cu ostaşi sositi de la batalionul de marş de la O neşti .

Am revenit în poziţie la Chioşuri sub comanda căpitanului Poenaru . Aici , împreună
cu vânătorii , ne-am angajat în l u pte cu in amicul două zile, respingându-1 . Apoi n e-am
adunat morţii care căzuseră în aj u n şi în acea zi . Bravii vânători , susţi n uţi de artilerie,
s-au l uptat ş i în tot cursul nopţi i , cauzând inamicu l u i piederi g rele.
A doua zi , întreg batalionul ne-am deplasat la O neşti , un de colone l u l Rădulescu a
reconstituit reg imentu l . De aici am pornit spre stânga de dea l urile Cireşoaia - Coş n a ,
unde in a m icu l făcea presiuni asupra poziţiilor ocupate de ai noştri . Batalioanele 1 şi 3
au schimbat de pe poziţii unităţile de i nfanteria obosite de l u pte . Aşadar, s-au consolidat
poziţi ile noastre şi s-au stabilit legături cu artileri a , pentru că se i ntenţiona ca noi să
atacăm pri m i i . A doua zi în zori (însă ) , inamicul u i a lansat un puternic tir de artilerie de
toate calibre l e , care a durat până la ora 1 6 , dar nu ne-a cauzat mari pierderi , fi ind
favorizati de terenul accidentat.
Eu e ra m coma n d a ntul pl uton u l u i 3 d i n compania con dusă de locoten e ntul
Stoicescu. I n a micul a pornit la atac în valuri , protejat de tirul arti leriei lor. Au i ntrat în
funcţi une şi m itralierele noastre , care secerau pe inamic. Acesta s-a retras , dar după
puţi n tim p a reven i în valuri şi mai m u lte . Ai noştri n u s-au clintit de pe poziţie , a poi ,
ridicându-ne în picioare , am început l upta corp la corp. I namicu l , înfrânt, s-a retras
lăsând pe câmpul de l u ptă n u meroşi morti şi răn iţi . Aceeaşi soartă a avut-o i n a micul
pe toată l i n i a de front ocupată de reg i m u l nostru . Către seară , l u ptele a u încetat şi noi
·
am cu răţat terenul de morţi şi ră niţi.
T mi l i pseau mulţi ostaşi de sub comanda mea - între ei se n um ă rau Bezdadia ·
Lazăr şi Cialîcu Ion. Guşă Marin fusese răn it g rav ; el a fost avansat.
A doua zi m-am trezit cu soldatul Cialîcu Ion ven i nd dinspre l i n i i le inamice cu doi
dezertori bosniaci islamici d intr-o u nitate austriacă . El mi-a povestit că cu o zi mai
înai Ate, în timpul luptelor, a fost captu rat de d uşma n , dar că , profitând de învălmăşeală,
a sărit pri ntr-o pâl n i e de obuz, u nde a stat toată noaptea . A doua zi s-a găsit cu aceşti
bosn iaci care căutau să aj ungă în l i n iil e noastre . Fii ndcă vorbeau tu rceşte - l i m bă pe
care Cealîcu o cunoştea, căci era din cam . Cogealac, jud. Constanta - s-a angajat în
discutie cu ei şi i-a adus la noi . De aici a fost tri mis cu cei doi bosniaci la colone l , iar
acesta 1-a trimis la divizie, ca tăl maci ; a fost avansat caporal şi propus la decoraţia
Bărbăţie şi Credi nţă cu spade , clasa a 1 1 -a.
A doua zi , după u n puternic tir al arti leriei noastre, am atacat poziţi ile duşmane.
Am cucerit nişte înălţimi necesare sig uranţei frontului nostru . I namicul a încercat presiuni
şi în alte sectoare , atât în dreapta cât şi în stânga , dar fără rezu ltatul dorit de el .
Câteva zile au u rmat trageri sporadice de arme uşoare şi artilerie, dar în cele d i n u rmă
inamicul a ren u ntat a se mai angaja în l u pte ofensiva , mulţumindu-se a se organ iza pe
poziţii de rezistenţă .
Aceasta a fost la 6 august, dată la care a eşuat şi ofensiva inamicu l u i la Mărăşeşti .
Astfe l , d u pă cum ostaşii Armatei 1 au arătat inamicu l u i , la Mărăşeşti , că "Pe aici n u se
trece! ", aşa şi noi , cei din Armata a 2-a , am arătat acelu iaşi inamic, la O ituz , că "N ici
pe aici nu se trece! ".
Aici se încheie u n u l di ntre capitolele amintirilor părintelui meu despre l u ptele de la
Oituz . Am găsit de cuvii nţă să le fac cunoscute d in două motive . Pri m u l motiv este
legat de convingerea că , publicând fie n u mai şi o părticică d i n aceste însemnări , voi
i n cita , poate , măcar pe u n i i di ntre puţi n i i care a u rămas în viaţă să-şi facă cunoscute ,
într-un fel sau altul faptelor lor de arme d i n timpu l primului război mondial . Al doilea
motiv are o încărcătură sentimental-afectivă , izvorând din mândria mea să sunt fiu l
ostaşu l u i N i colae D iacon u care a lu ptat la Oituz.
7 5 de a n i de la infH nţarea Şcol i i M i l itare de
Ofiţeri de Rezervă Bacău
d e Corneliu Chirieş
Î n istoria tradiţi ilor militare româneşti , ziua de 1 4 octom brie 1 920 se inscrie ca o
dată i mportantă pentru teritoriu l românesc a l Moldovei di ntre Carpaţi ş i N i stru . Atunci
a luat fi intă in garn izoana ROMAN "ŞCOALA PREGĂTITOARE D E O F IŢERI D E
REZE RVĂ".
Deschizând cu e moţie registrul istoric al şcol i i , pe prima pag ină găsim scris:
"Prin ordin u l circular al M i nisterului de Război n r. 9 din 14 octombrie 1 920. se
hotărăşte infiintarea unei scoli pregătitoare de ofiteri de rezervă . pentru corpul I I I s i IV
armată . Basarabia si Bucovina . . . "
Pregătirea cadrelor militare de rezervă , reglementată pentru toate armele încă
inaintea campaniei din anii 1 9 1 6- 1 9 1 9 şi dezvoltată la maxim in aceşti a n i , a contin uat
să constituie o problemă de i mportanţă majoră şi in perioada postbel ică .
O asemenea �cesitate decurgea d i n recunoaşterea contri buţiei extrem de
valoroase . pe care ofiţerii de rezervă o aduseseră , împreună cu ofiţeri i activi , l a
succesele obţin ute de armata noastră in războiu l de eliberare ş i intregire naţională ,
ca şi d i n constatarea făcută in unele publicaţi i militare ale timpul u i , ca la mobil izare ,
trei sferturi di n necesaru l de ofiţeri ai armatei române trebuie să fie constitu it d in ofiţeri
de rezervă.
Î n consecinţă , intre anii 1 920- 1 925 s-a conturat treptat o reţea de şcoli de rezervă
destul de dezvoltată , care a fu ncţionat fără modificări notabile , până in a n u l 1 945 .
Pri ntre acestea se n u mără şi şcoala infi i nţată la 1 4 octombrie 1 920 in garnizoana
Roman .
Î n anul 1 923, şcoala a fost mutată i n garnizoana Bacă u , primind denumirea de
"Şcoala pregătitoare de ofiţeri de Rezervă de infanteria nr. 2".
Scopul şcoli i de ofiţeri de rezervă , precizau i nstrucţiunile, era de a instru i şi pregăti
tineri , pentru a deveni buni comandanţi de subunităţi de infanteri a , capabili pe tim p de
război să le conducă cu iscusinţă in l u ptă .
Şcoala era chemată să dezvolte la elevi simţul datoriei , conştiinţa obligaţiilor mo
ral e , respectul pentru "obiceiurile, credi nţa şi faptele strămoşi lor care s-au jertfit pentru
ţară".
Organ izarea judicioasă a invăţământu l u i şi munca plină de a bnegaţie a cadrelor
instr�:�ctori şi profesori · - di n şcoala de ofiţeri de rezervă Bacă u , au avut drept rezultat
formarea u nor buni ofiţeri de i nfanteri a, care au onorat prestigiul şcolii şi al armatei
român'e .
În documentele de arhivă , i n reg istru l istoric al ştol i i , s e găse s c inserate aprecieri
elogioase asupra activităţii şcolii de ofiţeri de rezervă din Bacă u , de către organele
superioare ale armate i . Câteva exemple s u nt edificatoare :
La 1 decembrie 1 922, generalul Dragu din I nspectoratul tehnic al infanteriei aprecia:
"Metoda de predare este foarte bună şi practică , ofiţeri i deşi ti neri , s u nt b in e pregătiţi
pentru însărcinarea lor. Colonelul I onescu Ştefan este un prea bun comandant de
şcoa l ă , creat pentru a forma suflete de adevăraţi ostaşi , care să m u n cească din
convingere şi dragoste pentru scum pa noastră armată . Deci este o fericite pe şcoală
că are u n asemenea comandant".
Dar cea mai valoroasă apreciere privind activitatea şcoli i , a fost făcută de mareşalul
Ion Antonescu la 1 aprilie 1 943 , care in u rma inspecţiei făcute a scris in reg istrul
şcol i i : "Am găsit şcoala in condiţiuni exemplare . Metoda de instructie superioa ră. Ţin uta
elevilor admirabilă. l nstructorii perfect puşi la punct. Gospodărie şi C?U răţenie foa rte
1 58 Corneliu Chirieş
b u n ă . M u lţumesc comandantu l u i şi ofiţerilor lui pentru munca şi conştii nţa lor".

Educaţi în spiritul disciplinei m i litare ferme , a îndepliniri i cu orice preţ a datorie i ,
maj oritatea elevilor şcol i i au deve n it purtători i celor m a i străl ucite virtuţi ostăşeşti
tradiţionale poporu l u i nostru . .
La 30 aug ust 1 94 0 , când pământul ţării a fost pentru a doua oară sfârtecat, ca
u rmare a odiosului dictat de la Viena - ofiţerii şi elevii şcolii de ofiţeri de rezervă din
Bacă u , s-au adu nat în mod s pontan j u rând că "conştiinţa lor n u va fi împăcată decât
atu nci când partea de n ord a Transilvaniei va fi eliberată".
Elevii şcolii - deveniţi ofiţeri , comandanţi de subunităţi , au dat exame n u l pregăti rii
lor în acţi u n i l e de l u ptă din anii 1 94 1 - 1 94 5 , în cele două campanii ale celu i de al doilea
război mondia l , când împotriva unor inamici superiori în efective, armament şi teh n ică ,
au l u ptat cu curaj , dârzenie , abnegaţie şi eroism , constitu ind adevărate exemple de
înalţ patriotis m , acoperi ndu-se de g lorie pe câmpurile de bătălie.
I n perioada anilor 1 945- 1 965 , activitatea şcoli i de ofiţeri de rezervă Bacău a fost
întreruptă , pregătirea cadrelor mi l itare de rezervă realizându-se pri n alte forme de
învăjământ.
I n luna mai 1 965 - Şcoala de ofiţeri de rezervă a fost reînfi i nţată în acelaşi local şi
aceeaşi g a rn izoană, continuând să pregătească cadre de rezervă pentru armată .
Evenimentele d i n decembrie 1 989 au găsit efectivul şcol i i gata de a îndeplini
misiunile ordonate . Aceasta cu atât mai mult cu cât milita rii cu termen redus aflaţi
atunci în şcoală aveau uh stag i u de numai 2 luni şi j u mătate în armată . Ei au înţeles
marile comandamente ale ti mpu l u i , apărând cu arma în mână libertatea şi demnitatea
poporu lu i rom â n .
Participarea Şco�i i de Ofiteri de Reze rvă n r.2 Bacă u la l u pte le d i n Va lea
Criş u l u i Alb - septembrie 1 944
O pag i n ă g lorioasă d i n istoria şcol i i de Ofiţeri de Rezervă d i n Bacău a fost
participarea ei în totalitate , la l u ptele din septembrie 1 944 în zona Arad , pentru opri rea
trup!!lor h orthyste i nvadatoare.
l ncă d i n primăvara aceluiaşi a n , Şcoala de Ofiţeri de Rezervă din Bacău a fost
evacuată şi redislocată în local ităţil e l neu şi Gura hont - judeţul Arad.
D u pă evenimentele de la 23 august 1 944, în condiţiile l uptelor pentru eliberarea
teritoriu l u i naţional , alături de u n ităţile şi marile u n ităţi operative , se situează la loc de
fru nte şi şcolile militare de ofiţeri şi subofiteri de rezervă , cele mai multe din ele con
centrate în Banat şi sudul Crişanei , care prin misiunile pri m ite , au avut un rol i mpor
tant în ansamblul acţi u n i lor mft itare şi au înfăptuit acte de vitejie şi eroism care au
adăugat la g l oria căştigată de armata română în războiul antihitlerist, laurii culeşi în
l u pt� de cei mai tineri ostaşi ai U�rii - elevi de şcoală militară .
I n l u ptele pentru respingerea agresiunii germano-horthyste declanşată în zona
Ara d , elevii Şcolii de Ofiţeri de Rezervă de infanterie n r. 2 Bacău au dat dovadă de un
înalt s pi rit de patriotis m , de ataşament şi sacrificiu , u nii dintre ei dându-şi ş i viaţa
pentru a a păra şi elibera pământul lui Horia şi al l u i Avram Iancu.
Organizând punctel e de sprijin de campanie la nord de Crişul Alb , şcoala de la
Bacă u , aflată chiar pe d i recţia lovitu rii principale a inamicu l u i , a dus l u pte grele în
zilele de_ 1 6- 1 8 septembrie 1 944 pe alin iamentul localităţilor CARA N D - PRU N I ŞOR
SEBI Ş In aceste l u pte , au căzut eroi 44 de ofiteri şi elevi ( 1 4 morţi , 1 8 răn iţi şi 1 2
.
dispăruţi ) , unii dintre e i îşi darm somnul d e veşnică odihnă in cimitirele d in local ităţile
GURAHONŢ, BRAD , BOCVIG , BUTE N I , PRU N I ŞOR. Faptele lor sunt preţuite de
l ocuitorii Zarand u l u i , mormintele lor acoperite cu lacrimi şi flori .
Şi in acest an când a niversăm 75 de a n i ·de la infiintarea şcol i i , gânduri l e noastre
se îndreaptă cu recunoştinţă spre e roii din septembrie 1 944 , căzuţi pe câmpul de
luptă in Valea Crişului Alb , pe c�re ii amintim in pomelnicul aducerilor veşnic aminte ,
c a exemple demne d e u rmat:
75 de ani de la înfii nţarea Şcolii M i l itare de Ofiţeri de Rezervă Bacău 1 59
- Căpitan Andrei G rigore

- Căpitan Dobri lă Eugen
- Sublocotenent Andrieş Vasile
- Elev serg . major Fodor Constantin
- Elev serg . major Rădulescu Hristach"e
- Elev sergent Boscovici Dumitru
- Elev sergent Flotea Gheorghe
- Elev sergent G hiorg h i u Gheorghe
- Elev sergent Lungu N icolae
- Elev sergent Popovici N icolae Cornel
- Elev sergent Popescu Petre
- Elev sergent Pogoreanu Ioan
- Elev Dinescu Constanti n
- Elev Seriţan Gheorghe.
N u mele lor vor ră mâne de-a puru rea înscrise în cartea de aur a marilor eroi ai
neamului românesc, iar faptel e de arme săvârşite de elevii Şcolii de Ofiţeri de Rezervă
de i nfa nteria n r. 2 Bac5 u , sunt un exemplu pentru cei care astăzi contin uă tradiţia
glorloşilor înaintaşi.
l nfrâ ngerea trupelor horthyste pe Valea Crişului Alb a spul berat speranta de a
deschide prin manevră această i mportantă cale de pătrundere în interiorul Podişului
Transilvaniei , a creat condiţii pentru curăţi rea zonei de trupele i namice. Până în ziua
de 23 septembrie 1 944 , elevi i Şcoli i de Ofiteri de Rezervă Bacău a u eliberat 32 de
local ităţi care fuseseră ocu pate de către agresori , captu rând numeroşi prizon ieri şi
multă tehnică de l uptă .
Acţi unile de l u ptă duse de Şcoala de Ofiteri de Rezervă Bacă u , sprij i n ită de forţele
care s-au alăturat, a u fost incun u n ata de succes desăvârşit, datorită în pri mul râ nd
vitejiei de care au dat dovadă elevii şi cadrele acesteia. Succesul a fost cu atât mai
remarca b i l , dacă se ti ne seama că , din efectivele de elevi ale acestei şcoli mil itare , o
pa rte avea u , la i ntrarea în l u ptă , n u mai trei săptămâni de instructi e , iar înzestra rea
şcoli i era necorespunzătoa re pentru îndepl i n i rea unor asemenea acţi u n i , deoarece
şcoşla nu era u n itate operativă .
I n j u rnalul de operaţii al şcoli i se poate citi următoarea apreciere : "Lipsiti complet
de sprij i n u l artilerie i , rămânând fără legătură şi fără h ra n ă , elevii au contin u at l u pta cu
dârzenie şi devotament apărând cu pretul vieţii lor fâşia de 1 5 km. din pămâ ntul sfânt
al patriei".
Pentru eroismul şi spiritul de sacrificiu dovedit pe câmpul de l u ptă , în ord i n u l de zi
nr. 1 82 din 1 5 octombrie 1 944 , comandantul Diviziei 1 in fa n teri a instructie arăta: "Având
in vedere dârzenia , vitejia şi curajul cu care elevii Şcolii de Ofiteri de Rezervă n r. 2
Bacău de sub comanda colonelului. N . Stă nescu , au apărat poziţiile de la CARA N D
PRU N I ŞOR şi înălţimile de la Sebiş cu toate pierderile pe care le-a suferit în comandanţi
şi elevi , avân d în vedere frumoasele fapte de arme săvârşite şi exemplara comportare
in cele mai g rele situaţi i , ardon : citarea prin ordin de zi pe Divizie a Şcolii de Ofiţeri de
Rezervă de infa nteria n r. 2 Bacău".
G lorioasele fapte ale celor care a u căzut eroic au primit la timpul respectiv modesta
răsplată a înaintării în grad - post mortem şi a decorării cu ordine şi medalii:
Sacrificiile acestor tineri nu au fost zadarnice, ei s-au alăturat zecilor de mii de eroi
ai armatei române, prin jertfa cărora s-a eliberat pământul cotropit de Ungaria horthystă
în anul 1 940 - pământul sfânt al Tra ns i l va n i e i .
I n memoriam
Să nu u ităm faptele lor eroice
Elev sergent Popescu Petre
•
·
.
Tn dispozitivul de luptă din eşalonul 1 al Diviziei 1 infanteria, actiona şi un pluton de

1 60 Corn e l i u C h i rieş
tun u ri şi aruncătoare din Şcoala de Ofiţeri c;te Rezervă de i nfanteria n r. 2 Bacău s u b

comanda sublocotenentului R a d u Cristache care organ izase u n punct d e s p rij i n
a ntita n c , l a vest de localitatea l n e u .
D i nspre Sicu l a , în ceata care se risi pea , se zăreau tancurile horthyste ; focul pre
cis tras pri n s u rprindere de elevii pl uton u l u i a scos din l u ptă tancurile din pri m u l eşalon .
Elevul sergent Popescu PEj_!tre , încărcător la u n u l d i n tu n u ri , a n i m icit împre u n ă cu
camarazi i săi două tancuri . I n ti mpul l u pte i , bravul elev a fost lovit mortal de o schijă de
aruncător. A fost pri m u l e rou al Şcol ii de Ofiţeri de Rezervă Bacă u .
Căpita n u l Dobri lă Eugen
în l u ptele pentru a p ă ra rea satu l u i Sebiş a acţionat compa n i a com a n d ată de
căpita n u l Dobri l ă E u g e n .
Atactu l i n amicu l u i a fost oprit la scurt ti mp d u pă dezlănţu ire, de focu l conj ug a ! al
armelor a utomate şi puştilor i ndividuale a l e elevilor. Contribuţia decisivă a u avut-o
m itra l i e re l e , care mătu rau cu foc întreg u l spaţiu dintre satu l Sebiş şi ca lea ferată .
Ti mp îndelungat, i namicul a rămas p i ronit la pământ, dar deodată u n tir violent de
a rtil e rie ş i aruncătoare se abate asu pra poziţiilor ocu pate de e l evi , un obuz se sparge
lângă căpita n u l Dobrilă Eugen curmându-i viaţa şi ră nind doi sergenti .
E levu l sergent Flotea G heorghe
Elevul sergent Boscovici Dum itru
Din pod u l unei case scu nde , cu puşca mi ltralieră , a produ s mari pierderi inamicului
care încerca să depăşeascâ ul ita mare a satului Prunişor, reuşind să-I oprească ; era
secondat în l u ptă d e elevul sergent Boscovici D u mitru , puşcaş în g ru p ă . Bine mascaţi ,
a u fost greu descoperiti de inamic şi chiar după aceea , au conti nuat să tragă , cu toate
că au constituit ţinta aru {lcătoa relor duşmane. l n fi ltrându-se prin curţile înveci nate ,
inamicul a reuşit î n cele din u rmă să împresoare casa şi atrecut la asalt; l u ptân d când
cu a rme l e , cân d cu g renadel e , cei doi bravi elevi , au făcut zeci de morţi în rân d u rile
duşman u l u i , dar su perioritatea n umerică şi-a spus totuşi cuvântul şi a u căzut amândoi
răpuşi de g loanţele şi grenadele duşmane.
Căpita n u l Andre i G rigore comandant al companiei elevi anul li
Sublocotenentu l Adrian Vas i le comandant p l uton
Elev u l sergent Popovici N icolae Corne l i u
De la punctul de comandă al companiei , instalat p e un d â m b d i n partea de e s t a
satul u i Prunişor, conduce cu cal m l u pta companiei. Cu experienta sa şi cu cunoştinţele
sale de proşspăt stat m ajorist, şi-a dat seama că va putea învinge pe i n a m i c n u ma i
pri ntr-o b u n ă îmbinare a l u ptei cit! apăra re , c u riposte ofensive. D u pă c e a măcinat
inamicul la marginea satului şi în interiorul acestuia, a hotărât să-I cotraatace cu plutonu l
comandat d e sublocotenentul ADRIAN VAS I L E .
· Contraatacul a surprins pe i n a m i c care a foşt respins d i n colo de i ntrarea de nord
a satu l u i , d a r acesta a ripostat cu foc de mitraliere şi cu for!e p roaspete d i n adâncime
şi în l u pta crâncenă angajată la i ntra rea în sat cade însuşi sublocotenentul Adrian
Vasile.
Derutat de ri posta duşma n u l u i , pl utonu l care îşi pierduse comandantul incepe să
se retragă . Atu nci , 'cu u n pistol m itral ieră în mână, căpita n u l Andrei G rigore se avântă
în mijlocul plutonu l u i şi ordonă reluarea atacu l u i . Dinamizati de exemplu brav u l u i lor
comandant, elevii plutonu l u i se angajează într-o sângeroasă l u ptă corP. la corp , in
care vigorea şi elanul voinicesc al luptătorilor elevi se impune tot mai mult. 1 ntre aceştia
elevul sergent Popovici Nicolae face ravag ii în rândurile duşman u l u i . Este însă atacat
din spate de un grup de horthyşti care cu o ură săl batică il imobil izează şi îi tai e
·
beregata .
Căpitanul Andrei Grigore mereu în fru ntea atacul u i , d irijează cu pricepere l u pta
pentru izgonirea completă a inall)icu l u i d i n sat; reuşeşte pe depl i n , dar o rafală de
mitralieră îi curmă viaţa , tocmai cân d reorganiza dispoitivul de l u ptă .
75 de ani de la infii ntarea Şcoli i M i litari de Ofiteri de Rezervă Bacău 1 61
Elevu l sergent major Fodor Constantin

Având misiunea să asigure flancurile sectorul u i de rupere a incercui ri i , a dezlăntuit
cu puşca mitralieră foc concentrat asupra inamicului. Cu privirea sa ageră de moldovean
crescut pe culmile impădurite de lângă Piatra Neamt. coordonează perfect focul armei
cu replierea tovarăşi lor săi de l u ptă , care incheiau coloana companiei. Aproape de
Prun işor, când zorile zilei veneau să sal ute succesu l deplin al ruperii incercui ri i , este
secerat de focu l unei mitraliere duşmane . Sacrificiul său şi al altor elevi căzuti în l u ptă
a creat posibilitatea refacerii de către compania sa a apărări i , pe înăltimea de la n ord
de Prunişor, unde în ziua următoare 1 8 septembrie 1 944 - avea să se desfăşoare
-
unul dintre cele mai dramatice episoade ale luptei din Valea Crişului Al b .
Elevu l sergent Pogoreanu Ioan
!=levu l sergent L u n g u Nicolae
In centrul dispozitivul u i de apărare al pl uton u l u i , elevul sergent Pogoreanu l o.an
cu grupa sa rezistă atacului inamic, dar este depăşit pe ambele flancuri ; vrea să ordone
replierea , dar o rachetă roşie vesteşte dezlăntuireG! unui contraatac dat de pluton ul
comandat de sublocotenetul Tudoran Constantin . I n aceste conditii elevul sergent
Pogoreanu I oan hotărăşte să rămână pe loc, deşi inamicul se apropiase la câteva
zeci de metri . Ordonă regeschiderea focului cu tot armamentul grupei, obligând inamicul
să se culce la pământ. In timp ce din spate se auzeau u ralele elevilor care trecuseră
la contraatac, vede cum inamicul începe să dea inapoi , dar un snop de g loante de
mitralieră îl seceră atât pe el cât şi pe elevul sergent Lungu Ni colae, puşcaş in grupă ,
aflat in apropierea sa.
Rezistenta lor eroică i-a costat viata . dar a asigurat succesul contraatacu l u i ,
inamicul fiind respins .
Elevu l sergent major Răd u lescu Hristache
E levu l Seriţan G heorghe
Pe malul râu l u i Criş l a nord de satul Prunişor, grupa de elevi comandată de elevul
sergent major Rădulescu H ristache barează cu foc una din di rectiile de inaihtare ale
inamicu l u i ; puşca mitralieră a g rupei mânuită cu dibăcie de elevul Seritan Gheorghe
răreşte mereu rândurile atacatorilor horthyşti . Un bombardament violent de aruncătoare
se abate asupra puşti i m itraliere, rănind g rav pe elevul Seritan Gheorghe, care este
evacuat şi încetează din viată d u pă câteva ore la spital. Ti ia locul însuşi comandantu l
de g rupă care , prin exemplu s ă u person a l , îşi îndeamnă subordonatii să reziste . Dar
ploaia de bombe loveşte mortal şi pe viteazul elev sergent major Rădulescu H ristache.
El moare , dar misiunea grupei a fost îndeplin ită . I namicul istovit şi cu rândurile mult
rărite , încetează atacul. ·
Elevu l sergent G h iorg h i u Gheorg he

Fiind pâ ndar al g ru pe i , în coltul unei şure din marg inea de nord a satu l u i Sebiş, a
observat o patrulă inamică care incerca să se i nfiltreze prin porumbişte � Cu focu l
armei s a l e şi cu câteva grenade precis aruncate , a doborât trei horthyşti . I n timp ce
tinea piept cercetaşilor duşma n i , a fost lovit mortal de un g lonte vrăşmaş.
Toarăşii săi de l u ptă au capturat ceea ce mai rămăsese din patrula i namică.
Elevu l D i nescu Constantin
A îndeplinit functia de agent de legătură al companiei .
A fost trimis să raporteze situatia subunitătii care se afla încercuită la Carand şi
să primească ordine de la batalion .
Strecurându-se cu mare d i băcie prin cordonul de horthyşti , curajosul elev a reuşit
să-şi îndeplinească misiunea şi s-a întors cu ordinul de re p lie re a companiei către
Pru n işor; a reuşit să treacă din nou prin rândurile duşmane, dar, la ajungerea în sat, o
rachetă luminoasă 1-a descoperit. O rafală de m itralieră se abate asupra l u i , în tim p ce
făcea u ltimul salt şi unul din gloante îl răneşte grav, rană d i n cauza căreia avea să
moară in spital la 25 septembrie 1 944 .
M uzeu l M i l itar Naţional păstrător al u nor
val o roase mărtu ri i des pre partici parea armatei
române l a cel de-al doi lea Război M o n d i a l
d e Eugen lchim
Muzeul M i l itar N aţional - prestigioasă instituţie de cultură a armatei şi a neamului
românesc, este păstrătorul unor inestimabila şi autentice valori care-vorbesc cu puterea
documentu l u i şi a obiectului original despre istoria poporu l ui nostru , măreţele fapte de ·
arme ale înaintaşilor, vitejia şi spi ritul de sacrificiu , eroismul lor legendar.
Vizitatorul , ostaş sau civi l , român sau stră i n , tânăr, matu r sau impovărat de a n i ,
este deopotrivă mişcat de istoria v i e ce se perindă sub privirile sale , istorie zbuciumată
şi tum u ltoasă demnă de cel mai profu nd respect şi pioşenie, pildă nepieritoare pentru
cei ce sunt şi vor fi pe aGeste mioritice plaiuri strămoşeşti . ,
N ici cel mai renumit orator nu poate să convingă mai mult auditoriu! de eroismul şi
patriotismul românilo(. de dragostea lor de glia străbună decât o poate face martorul
fără glas dar convingător: obiectul original .
O cască găurită de glonţul vrăjmaş, vestonu l insângerat al unui ostaş , sti ndardul
un ui reg i ment erou care a fost i mbold in l u ptă şi părtaş la cumplite incleştări pe viaţă
şi pe moarte cu duşmanul cotropitor de neam şi ţară , o armă cu baioneta sclipind rece
şi ameninţător, precum şi multe alte şi fel u rite obiecte şi mărtu rii sunt pentru cine le
priveşte cea mai veritabilă şi mai neştearsă lecţie de istorie.
Î n colecţiile muzeului noastru s e află mărturii elocvente şi nepieritoare despre
intreaga istorie militară a românilor, începând cu dacii şi romani i şi mergând până la
revoluţi� .d in decembrie 1 989.
Î n depozitele muzeului se reu nesc cele 32 de colecţii , unice in ţară şi care cuprind
cea . 1 . 000.000 de obiecte de patrimon i u intre care peste 700.000 cărţi , periodice,
documente , hărţi , man'-scrise, scrisori , benzi magnetice şi fi lme :c;>rig inale, toate de o
valoare n e p reţu ită pentru poporu l n ostru , pentru org a n i s m u l m i l itar rom â n esc.
Reprezentative sunt, pentru noi mil itari i , colecţiile de arme albe şi de foc româneşti ,
orientale şi occidentale, de u niforme militare româneşti şi străine, de ordine şi meda l i i ,
de artileri e , tancuri , g en i u , mari n ă , aviaţie ş . a . m . d . .
Fototeca m uzeul u i este păstrătoarea u n u i fond de peste 8.300 de albume, peste
24.000 fotografii orig inale şi cca .480. 000 clişee şi negative fotog rafi ce .
În cadrul acestor valori nepretuita - multe dintre e l e unicate, d e valoare naţională
sau i nternaţională - un loc aparte il ocupă cele referitoare la participarea armatei române·
l a cel de-al doilea război mondial .
Spaţiu l n u ne permite acum să prezentăm pe larg acest valoros patri mon i u şi de
aceea ne vom opri doar la câteva dintre acestea ca fiind cele mai semnificative.
În cad ru l sectiei documentare se află colectiile aproape complete , din anii războiului,
ale u rmătoarele perioadice: România militară, Monitorul oastei, Eroiipatriei, Zburătorii
României, Signal, România aeriană, Re vista infanteriei, Revista artileriei, Revista
geniului, în care este scrisă pe viu , in focul l u ptei , cronica acelor zile eroice.
Arhiva "Cultu l u i Eroilor" reu neşte peste 800.000 de fişe cu datele biog rafice şi
faptele de arme ale celor morţi , răn iţi sau dispăruţi in al doilea război mondial şi care
vorbesc simplu , lapidar, despre toti ostaşii români ce şi-au dat prinosul lor de jertfă in
a�astă sângeroasă conflagraţie .
Deţi nem , in patrimon i u , o cronică v i e , u ni că , privind participarea armatei române l a
M uzeul M i l itar N ational păstrător al unor valoroase mărturii despre 1 63
partici parea armatei române la cel de-al doilea Război Mondial
cel de-al doilea război mondial materializată intr-un set de 45 de albume cu fotog rafii
şi · clişee de pe front, realizate de fotoreporterii militari , astfel: 1 5 cu referiri la campania
din est, 14 la campania din vest, iar 1 6 la relaţiile de comandament şi colaborare
româna-germană respectiv româna-sovietică . Sunte m , de asemenea , in posesia a
peste 2 . 000 d e fotog rafi i ori g i n a l e disparate , donate institutiei noastre de foşti i
combatanţi sau fami l i i l e acestora .
O mare încărcătu ră emoţională prezintă o serie de docu mente cum ar fi "Darea de
seamă a Regimentu l u i 27 Dorobanti privind luptele din capul de pod de la Odesa"
semnată de comandantul acestuia col . Petre Ma nu, "Memori ile" generalului Cămăraşu",
comandantul D iviziei 10 lnfanterie , "Relatările de pe front" ale volu ntarei Viorica Dunca,
dosaru l cu docu mentele eroinei Elena Chi riţă , Ord i n u l de zi nr. 1 a l genera l u l u i
Avraill e scu comandantul Corpului de mu nte prin care glorifică eroismul Cpt. Chiaia
Traian din Batalionul 1 7 Vânători , etc.
"
Eroismul elevilor Şcolii de ofiteri de rezervă de la Radna este materializat in "Dosarul
ce cuprinde corespondenta luptelor de la Păuliş", iar dra matismul incleştărilor la care
a lu at parte căpitanul Ion Chirilă din Centrul de instrucţie al i nfanteriei este prezentat
in "Carnetu l de rapoarte de l u ptă" al acestyia.
Sunte m , de asemenea , in posesia unor man uscrise valoroase cum ar fi : "Acti unea
corpului aerian român pe frontul antihitlerist", "Memoriile generalului Corneliu Teodorini",
"J urna l u l unui prizon ier de război in URSS" de colonelul Herescu Constantin , a l
"J urnal u l u i de operaţi i al Detaşamentului blindat p e frontu l de vest" , ş . a . m . d .
in colecţii l e m uzeului se află un mare număr d e brevete de decoratii atr.i buite unor
unităţi sau combatanti printre care aş ami nti : Brevet�e de decorare cu Ordinul "Mihai
Viteazul" clasa a I I I-a cu spade ale Flotilei 4 Bombardament Picaj , Flotei 1 Vânătoare ,
Regi mentu l u i 1 8 Arti lerie , Flotilei 3 Asalt ş . a
D e asemenea , s u n t câteva mii de decoratii româneşti şi străine atri bu ite , pentru
fapte de arme , ostaşil or româ n i , de la general la soldat, in acest război începând de la
cea mai înaltă decoraţie română de război "Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul" şi
mergând până la "Vi rtutea -Militară", Ord i n u l sovietic "Kutuzov" , Ordinul cehoslovac
"Leul alb" etc.
Muzeul M il itar National deţin e in cole€�a de arme de foc toată gama de armament
de i nfanterie folosită de armata română in acest război , astfel: puşti şi puşti mitraliere
tip ZB cal . 7,92 m m , pistoalele mitralieră model "Orita", "Schmeisser", "Beretta", puştil e
tip "Mosin-Naganf', "Mauser", puştile mitralieră model Z.B. , M . P. şi "Schmeisser-Deimler
Poch" , m itralierele model Z. B . , M . G . 34, M . G . 42, Maxim etc.
in parcul de a rtilerie sunt expuse tunurile a ntitanc cu tragere repede model
Sch neider cal . 47 nim, sistem P.uteaux cal . 25 m m , sistem Krupp cal . 75 mm, sistem
Reşita cal . 75 m m , tun urile de câmp Schneider-Putilov cal . 75 mm şi Schneider cal .
1 05 m m , obuzierele sistem Skoda cal . 1 95 ş i 1 50 m m , tunurile antiaeriene sistem
Skoda cal . 76,5 mm, sistem Krupp cal . 88 m m , şi sistem Vickers cal . 75 m m , care au
fost in dotarea armatei române in al doilea război mondial. ·
Blindatele, folosite.cle tanchiştii rqmâni in campaniile d i n est şi d i n vest, sunt
reprezentate prin tan cu r i l e de tip R-35, Skoda R-2 , T-4 , şenileta tip Malaxa , tun u l
anticar pe afet mobil t i p TACAM-R-2 .
Tn m uzeu se află şi valoroase mărturii refetitoare la dotarea aviaţiei şi marinei ,
precum şi a altor arme şi specialităţi militare .
Det!nem în colectiile noastre un număr mare de obiecte ce au aparţinut participantilor
la acest război soldaţi , gradati , subofiteri , ofiteri şi generali cum ar fi: u n i fo r m e ; arme,
· decoraţii , ca r:nete · d e Tnsemnări , scrisori , alte bunuri personale care ne întregesc
.
1 64 Eugen lchim
i maginea despre combatanţii român i , despre cele trăite de aceştia în tranşee .

in perioada care a trecut de la revoluţia din decembrie 1 989 am constatat cu bucurie
şi satisfacţie că mu lţi deţinători de obiecte şi documente , participanţi di recţi la război
sau u rmaşi ai acestora , care până atu nci aveau rezerve sau nu aveau îndrăzneala
necesară , trec pragu l instituţiei noastre şi n i le oferă ca donaţii sau spre ach iziţionare
(în special e vorba de combatanţii de pe frontul de est).
Acest valoros patrimoniu referitor la participarea armatei române la al doilea război
mondial , pe care succint am încercat să-I prezint prin aceste rânduri , a fost parţial
expus spre vizionare publicu l u i vizitator. Am spus parţial pentru că abia după ce vom
reface întregul sector dedicat participării a rmate i române la campania din est vom
avea posibilitatea să-I valorificăm spre corecta informare a tuturor celor ce ne onorează
trecând prag u l instituţiei noastre .
Totodată , tot ceea ce deţinem stă la dispoziţia cercetărilor şi specialiştilor români şi
stră i n i spre a fi studiat şi analizat în scopu l elaborării de lucrări şi studii men ite să
întregească i maginea �ititorul u i mai mult sau mai puţin avizat despre epopeea eroică
a participări i a rmatei române la al doilea război mondial cân d , pentru a-şi îndepl ini
misiunea de apărătoare a existenţei statul u i şi neamului românesc a trebuit - aşa cum
a făcut-o întotdeauna când s-a aflat la g rea cumpănă ca stat mic situat între mari
puteri - să se alieze voit, dar constrânsă de împrej u rări cu cel din est, vest sau altă
d i recţie pentru a dăinui prin veac pentru u rmaşii şi u rmaşii u rmaşilor noştri .
· Tuturor celor care , cu vorba şi fapta , cu braţul şi cu m intea , au stat pavăză şi scut
spre gloria şi existenta acestu i nea m , le aducem azi , în preajma zilei VICTO RI E I ,
prinosul nostru d e recunoştinţă.
M i rcea Cancicov - concitad i n u l nostru
de Jean Ci ută
Există d i n totdeauna în comu nităţi le umane trăitoare oameni şi oame n i . U n i i , cu un
caracer mai i ndividual ist, care-şi măsoară eforturil e raportat la proprii l e i nterese,
man ifestân d un mai scăzut g rad de sociabil itate , fă ră a se implica prea mult în
dezvoltarea de ansamblu a Cetăţii în care trăieşte , alţi i , preocupaţi în egală măsură
sau chiar mai mult, d e binele obştesc, în care se include, desigur, şi binele persona l .
M I RCEA TH . CANC I COV ' C E L C Ă RUIA ASTĂZ I urmaşii libera li încearcă să-i
reconsidera meritele şi valoarea de con citadin băcăuan din prima jumătate a secolului
nostru se clasează negreşit printre truditorii care au făcut mai mult ch iar pentru obştea
natală şi pentru ţară , decât pentru propria-i viaţă de familie. Contribuţiile sale notabile
la dezvoltarea urbanistică a oraşului Bacău erau astfel consemnate în Ziarul "Bacăul"
din 6 februarie 1 939: - "Contribuţia d-lu i M i rcea Cancicov a adus îmbunătăţiri (oraşului
Bacău n . ns . ) pe care n u le-au adus 20 de ani de guvernare a partidelor politice, deşi
Bacă u l a mai avut oameni politici tot aşa de infl uenţi . Fiul modestul u i fun cţionar de la
primăria oraşul u i , cresC41Jt în nevoi şi deprins cu mu nca de mic copil tlu şi-a uitat
niciodată oraşul nata l . Bacăul - pri n Mircea Cancicov râvneşte astăzi întâietatea printre
celelalte oraşe din Moldova".
N ăscut acum 1 1 3 a n i , la 24 aug ust 1 884 , din părinţii Theodor şi Raluca Cancicov,
în casa d i n str. Oituz n r. 29 (vis-a-vis de actualul Tribunal) M i rcea , singur fiu la pări nţi
a u rmat cursurile Şcol ii primare de băieţi n r. 3 Bacău (azi , Şcoala "Al . 1 . Cuza") pe
care le-a absolvit· în anul 1 895. U lterior, s-a înscris la Liceul de băieţi "Pri ncipele
Ferd i n and", azi Coleg i u l Licea l "Ferdinand 1", Bacă u , manifestân d i nteres pentru
învăţătură , mai ales din clasele l iceale terminale, cu predi lecţie pentru şti i nţel e natu ri i ,
li mba română, economie, istorie , filozofie , aj ungând s ă fie c e l mai b u n d i n clasă. D u pă
termi narea l iceului s-a înscris şi a urmat cursurile Facultăţi i de Drept din Bucureşti
unde - de asemenea , s-a evidenţiat pri ntr-un studiu rig uros. Tn a n u l fu rtunos 1 907
(răscoala ţărani lor) a absolvit Facultatea de Drept luându-şi licenta şi , reintors la Bacău,
i ntră în avocatură . Tn exerciţiul avocaturi i Mircea Cancicov a dovedit pasiune şi i nteres
pentru cariera aleasă devenind un foarte bun profesionist. Pledoari i l e sale erau
exemple demne de urmat şi pentru colegi i de Barou . Reţin doa11 u n singur caz de
pledoarie exemplară în apărarea şi câştigarea cauzei privind succesi u nea moşte n i rii
di ntre principele Ghonter Schonburg-Waldenburg şi sora sa , pricipesa Sofia a Albaniei,
pentru proprietăţile de l a Hemeiuşi (Fântânele) - Bacă u , proces care a durat timp de
1 0 ani, fi i11d câştigat de Cancicov, în faţa riva l u l u i său redutabi l , avocatu l M i h a i l
Văgău nescu . Pentru profesional itatea sa şi cal ităţi le de foarte bun organ izator a fost
ales şefu l Baroului avocaţilor din Bacă u , calitate care i-a conferit noi valenţe , M i rcea
Cancicov orientându-se şi spre a ctivitatea politică . Cum perioada i nterbelică s-a
caracterizat mai mult pri ntr-o g uvernare l i be rală, M i rcea Cancicov s-a înrolat cu spirit
de pasiune şi dăruire în rândurile Partidului Naţional Libera l ( P N L ) , devenind adept şi
susţinător mai ales în plan economic a l principiului l iberal-brătienist "Prin noi înşine",
opus principiului naţional-ţărăn ist a l "Porţilor desch ise". Afirmându-se cu reale calităţi
şi în viaţa politică , în 1 932 , a fost ales liderul Organ izaţiei l iberale d i n J udeţul Bacă u ,
i ntrând şi structurând şti inţific rândurile partidu l u i . F i i n d a l e s succesiv consilier mu
nicipa l , apoi deputat în Parlamentul ţări i , M i rcea Cancicov sustine deliberat cauze
drepte ale celor năpăstuiţi , privind îndeosebi repartizarea obligaţi ilor i mpozitare în
raport cu puterea economică a d iferitelor categorii sociale, cu u n accent sporit pentru
promovarea clasei politice de m ijloc, g rijă manifestată cu maxim u m de competenţă în
1 66 Jean Ci ută
dezbate ri l e cu privi re la a p robarea b u getel or. Pe ntru ca l i tăţi l e s a l e pol itice şi

profesionale, urmare a u nei pregătiri aproape enciclopedice , in toamna anului 1 934
avea să fie n umit secretar de Stat la Fi nanţe , în g uvern u l liberal condus de Gheorghe
Tătărăscu . începea o nouă etapă in cariera lui M i rcea Cancicov, care 1-a impus cu
prisosinţă printre personalităţile remarcabile ale României . Deşi ţara ieşise di ntr-o
guvernare economică caracterizată de marea criză ( 1 929- 1 933) dintr-o g uvernare
naţional-ţărănistă cu destule probleme fi nanciar-economice , Mircea Cancicov. a găsit
metodele ş i procedeele cele mai adecvate pentru a fi redresat economia naţională şi
a i m pus convertibilitatea leului românesc pe piaţa mondială. Susţi nând prezentarea
Bugetul u i in Camera Deputaţilor, "Ministru l Bacăului", cum incepuse a fi denumit, a
ţinut u n discurs admirabil şi fondat ştii nţific, subliniat de aplauzele entuziaste atât ale
celor de la g uvernare , cât şi ale celor din opoziţie. Camera a votat in unanimitate
(ceea ce se întâmpla destul de rar) ca discursul l u i Mircea Cancicov să fi fost afişat ca
model de i ntervenţie parlamentară , model de oratorie civilizată bazat pe o profundă
cunoaştere a problemelor economice. Dispunând de o poziţie admirabilă in Bucu reşti
şi în ţară , M i rcea Cancicov nu a u itat nici un moment locul plecării sale - Bacă ul l u i
drag . i n perioada 1 934- 1 939, M i rcea Cancicov a a d u s îmbunătăţiri de modernizare a
oraşu l u i Bacă u , care s-au inscris ca edificii şi l ucrări reprezentative in constelaţia
urbanistică a Bacă u l u i .
A subventionat de la buget sumele necesare pentru modern izarea străzii Mari , azi
Mihai Viteazu l , a refacerii Şi extinderii Şcolilor Normale de băieţi "Ştefan cel Mare" şi
de fete "Domniţa I leana", construirea sediului Asigurărilor Sociale, azi clădirea Policlinicii
vech i , cu plată , a Administraţiei Financiare , azi clădirea Poştei Centrale, PTTR.
A organizat şi s ubvenţionat modernizarea Cartierului CFR , constru i rea Bisericii
"Sf. G heorghe" din acelaşi Cartier, înzestrarea celorlalte biserici şi şcoli din oraş cu
cele n ecesare bunei lor funcţionări . in 1 935, la inaugurarea nou l u i local al Liceul ui de
Fete , azi Liceul "Vasile Alecsandri", Mircea Cancicov, prezent la festivitate din partea
guvernului, expri ma în mesajul său bucuria înfăptuirii acelui edifici u şi transmitea salutul
m i nistrulu i invăţământu l u i M i rcea Angelescu .
La 1 0 i u l i e 1 935, i n g inerul agronom a l oraşului Bacău inainta Primăriei u n memoriu
ce cuprindea detaliile procesu l u i de amenajare al u n u i parc de destindere şi ag re
ment, den u m it s uccesiv: Parcu l Nou, Parcul "Eminescu", qa r băcăuanii ii spuneau·
curent, Parcul "Mircea Cancicov", iar azi se denumeşte , fără vreun temei legal sau
justificare istorică , Parcul "Libe t'tăţii". Memoriul respectiv, bine documentat, făcea
menţi u nea expresă: "Piantarea acestui Parc se poate face foarte uşor cu intervenţia
dom n u l u i m i nistru M i rcea Cancicov . de a se da din pepinierele statul u i (CAPS) şi
pădure , puieţi suficienţi , care n u cost� decât transportul , scosul şi plantatul , manopera
de l ucru la suma de 75.000 lei", M i rcea Cancicov a susţinut. supravegheat şi îndrumat
cu toată tăria şi promisiunea făcută băcăuanilor, organizarea acestui parc prevăzut cu
două zone: u n a , în fata stadion u l u i sportiv cu o piscină mare ş i bazin decorativ, o a
doua, u n lac artifici�l cu boschete şi locuri de joacă, odihnă, cu flori şi pieţe. Dimensiunea
Parcul u i se întindea pe s uprafaţa a 30-40 de ha cuprinse pe terenul d intre Spitalul
"Pavel ş i Ana Cristea" (azi Spitalul vech i ) , Calea Ferată şi Stadion (azi desfii nţat,
construindu-se sediul M uzeului Şti inţelor N aturii). Pe tot parcursu l lucră rilor amenajării
ParcuiCJi , M i rce a Cancicov s-a interesat de mersul lucrărilor, venind de m ulte ori cu
sugestii şi recomandări concrete. De aceea băcăuan i i , în semn de g ratitudine faţă de
fostu i !ar COt]Citadin i-au dat numele de Parcui "Cancicov", corespunzător meritelor şi
contribuţiei. I n acelaşi sens s-ar im pune astăzi şi considerăm că o vom face , statuarea
bustului lui Mircea Cancicov pe socl ul rămas gol d e l a i ntrarea în Parc, acţiune
. ·
M i rcea Cancicov - concitadinul nostru 1 67
preconizată a se înfăptui în cadrul "Zilelor l i berale băcăuane" din 22-23 noiembrie

1 997, pri lej uite de comemorarea a 70 de ani de la moartea marel ui libera l , I . I . C . ( I onel)
Brătianu şi al regelui Ferdinand 1, întregitorii de neam şi de tară , când va avea loc şi
dezvel irea oficială a bustulu i lui Ionel Brătianu de la Răcăciu n i ,, reinstalat recent, d upă
dislocarea l u i abuzivă de către comunişti .
Prin căsătorie , M i rcea Cancicov, a avut aleasa inimii sale în persoana distinsei
Georgeta J u rge ( 1 899- 1 984) din satul Poien i , azi Godineşti , J udetul Bacă u , fapt ce
1-a legat pe M i rcea Cancicov şi mai mult de frumusetile acestor plaiuri . Georgeta
M i rcea Cancicov cu al cărei nume a intrat în istoria l iteraturii , ca a utoarea care a
descris dintr-o perspectivă etnologică , pitoresc-comică , universul rural şi oamenii săi
este laudativ apreciată de George Călinescu . Georgeta Mircea Cancicov ne i nformează
cu unele detalii despre casa de la Bacău din str. Vasile Alecsandri n r. 3, azi sedi ul
P N L , amintind printre a ltele şi de masa de piatră , scoasă recent la iveal ă , d i n i nitiativa
d-l u i Voicu , cu banca , de asemenea din piatră , la care a compus - parţial , în vizitele
sale la familia CancicQ\1, marele George Enescu , opera sa nemuritoare "Oedip" şi
unde se confesa în momentele de răgaz cu Georgeta şi Mircea Cancicov. Tn acelaşi
context se pare că s-a aflat şi mareşalul I on Antonescu , care se găsea în relatii de
prietenie cu familia Cancicov şi care a zăbovit aici în momentele de mare încercare
din aug ust 1 944. Surse de u ltim ă oră amintesc despre i ntentia l u i M i rcea Cancicov, în
dimineata zilei de 23 august 1 944 , de a se fi dus la Snagov (reşedinţa l u i Antonescu)
pentru a-1 fi preven it de a n u fi dat curs i nvitatiei de la Palatul reg a l , unde u rma să fie
arestat. Lipsa u n u i mijloc de transport I-ar fi împiedicat pe Cancicov să-şi prevină
bunul prieten cu care colaborase la g uvernare , încât previzibi l u l act s-a consumat aşa
cu m se cu n oaşte . Demisionat d i n g uvern l a 1 februarie 1 93 9 , M i rcea Cancicov
întrerupsese pentru o perioadă fu nctia de min istru , revenind cu aceeaşi demnitate tn
perioada guvernării antonesciene, cân d , în pofida g reutăti lor, uneori insurmontabile,
Cancicov a condus iarăşi fi nantele României cu deosebită eficienţă . Poate părea de
necrezut la u n moment dat, că tezau ru l ţării prezenta în acele vremuri o balanţă eco
nomică activă , g ratie priceperi i şi chibzui nţei lui Mircea Cancicov, care a asigurat,
'
chiar în conditii de război , converibilitatea leului românesc.
· Pentru meritele sale deosebite ; în 1 93 7 , a fost ales vice preşed i nte al Băncii
Româneşti , iar d intre distinctii l e cel e mai remarcabile a avut-o pe cea conferită de
preşedi ntele Frante i , "Cordon u l Leg i u n i i de Onoare", care era u n însemn deosebit în
acel tim p , tjealtfe l , ca şi în zilele noastre ( regretatul Corneli u Coposu a prim it-o). Dar
faptele deosebite ale lui M i rcea Cancicov au fost incri m inate de comunişti , care I-au
aruncat în închisorile specifice de exterm i nare , unde alături de alti oameni politici , de
cultură, ştiinţă (Dinu şi Gheorghe Brătianu ; Iuliu Man i u , Ion Mihalache), Mircea Cancicov
şi-a sfârşit viata Tn închisoarea de la Sighetu Marmatiei , Tn a n u l 1 959 , la vârsta de 75
de ani. As�zi, băcăuan ii prea puţine ştiu despre concitadinul lor - M I RCEA CANC ICOV
- modernizatorul oraşului nostru , j u ristu l , economistul şi omul politic de mare presti g i u .
Mircea Cancicov u n concitadin c e trebuie reconsiderat şi faptel e l u i revalorificate.
O comemorare l u m i noasă
B . M unte
Î n ianuarie 1 996 M uzeul Judetean de I storie Bacău comemorează împli n i rea a
cinci a n i de l a moartea l u i I U L IAN ANTONESC U , a l că rui n u me îl poartă muzeul
respectiv.
l u l i a n Antonescu a fost pri m u l director al acestui muze u , înfi inţat în a nul 1 95 7 , şi nu
numai atât.
De numele l u i l u l i a n Antonescu , trecut prea devreme şi de tânăr în nefi i nţă , se
leagă o adevărată epocă culturală nu numai pe plan loca l , ci şi pe plan naţional , .
deoarece calităţile deosebite ale sale I-au propu lsat până la cele mai înalte trepte ,
ajungând o personalitate unanim apreciată în domeniul istorie i .
Ascensiu n ea s a m i - a fost clar s-o întrevăd de când l-am cunoscut c a elev ş i , apoi ,
ca student, întâmplarea făcând ca subsemnatu l în acea perioadă să răspund pentru
judeţele Neamt şi Bacău de problemele de artă şi cultură pe fosta regiune admnistrativă
Bacă u , care îngloba trei judete : Bacă u , Neamt şi Roman .
În 1 949, fi i n d inspector şcolar şef al judetu l u i N eamţ, trecând adesea pe la Liceul
Petru Rareş , a l cărui director era poetul Lucian Mircea (alias profesorul de matematică
Constantin Borş , el însuşi un cercetăror în domeniu şi autor al unor l ucrări şti i nţifice
publicate de Academie),- mi-a atras atenţia despre calităţile u n u i creator în domeniul
l iteraturii remarcat în cadrul Cenacl u l u i l iterar Slova nouă , care nu er a altci neva decât
l u l ian Antonescu . Dacă ar fi perseverat, ar fi devenit, sunt sigur, şi un scriitor interesant,
nu numai a utorul schiţei "Robancul", cu care ne-a delectat atunci . cu· siguranţă că
I-ar fi depăşit pe fostl:ll său coleg Ştrul Cazi mir, care astăzi e un cunoscut profesor
universitar în Bucureşti , poet u morist şi cercetător l i ngvistic.
l ulian e ra însă îndrăgostit de istorie , şi în cadru l facultăţi i respective, ca student al
ren u m itu l u i profesor Emil Condurache, s-a dovedit ca la absolvirea facultăţii să fie cel
mai bun . . . Dar peste România domina atunci teroarea comunismului şi o stea luminoasă .
trebuia să fie întu necată cu ori ce pret. pentru că reg imul total itar îşi crease propri ile
sale "stele", pri n promovarea n u litătilor sl ugarn ice . Şi l u l ian trebuia şi el să devină o
victim ă . Prea e ra l u m i n oasă steaua l u i . . .
Tată l u i l ulian fusese ofiţer superior ş i deblocat, adică lăsat fără nici un venit într-o
familie modestă. În loc ca lui l ulian să i se atribuie cel putin u� post de asistent universitar,
nu i s-a dat nici măcar un post de profesor de l iceu . A fost lăsat pur şi simplu în voia
soarte i , fapt pentru care a trebuit să stea fără nici un servici , povară doar familiei
aflată atunci pe post d e tinichea la dosarul lui lulian .. .
Am fost foarte surprins când am aflat trista veste . . . N u de la el , ci de la profesoru l
Dobrona utea n u Diodor, care era atunci la Piatra N ea mţ şi care m-a rugat, dacă pot, să
fac ceva pentru el. E u mă aflam la Bacă u , răspunzător de problemele de artă (teatru ,
muzee, cenacluri literare . . . )
Pe l u l i a n nu-l mai văzusem de pe cân d vizita m şantierele arheologice de la Traian
şi altele . . . N u pfevedeam să-I pască asemenea necazuri . . .
S-a întâmplat că, tocmai atu nci , Ministerul Culturii hotărâse înfi inţarea u n u i muzeu
de istorie şi în reg . Bacă u , în care scop Servici u l personal de cadre m-a chemat şi
m i-a dat acel ord i n cu schema de organizare a unui post de director şi o dactilog rafă .
Atât n u m a i . . . Şeful cadrelor, u n comu nist cumsecade (că m a i era u şi d intre aceştia
u n u la mie) imi era familiar că , m e rg â nd pe teren, era confundat fizic cu persoana
mea, deoarece purta ochelari .
L-am propus ca director pe l ulian . . . Bineînţeles că nomenclaturistul mi-a atras atentia
O comemorare luminoasă 1 69
că eu răspund de cel propus . . . Mi-am luat toată răspunderea şi l-am anu nţat să vină
la Bacău i mediat.
A venit însoţit de tatăl său care m-a rugat să nu-l pun chiar di rector, să nu bată la
och i prea direct "originea" sa . . . l-am expl icat că eu voi fi veghetorul său , să nu i se
întâmple nimic neplăcut. . . Mă bazam pe ceea ce intuisem că reprezintă cu adevărat
l ulian . . .
Muzeul nou creat, sub bag heta tânărului maestru , a crescut ca voi nicul din poveste ,
ajungând până astăzi ceea ce este: o instituţie care domină viaţa cu lturală şi şti i nţifică
·
a reg i u n i i . . .
l ul i a n , cu tactu l şi inteligenţa sa , a luptat cu toate vicisitudi nile inerente u n u i sistem
acultural comun ist. Bonom ia şi tactu l său au creat în juru l acestei instituţii o atmosferă
extrem de interesantă , prefigu rată în primul rând de personalitatea lui lulian . . . A şti ut
să-şi apropie ti neri colaboratori valoroş i , de nivelul unui Viorel Căpita n u , la Bacă u . De
hărnicia şi pregătirea unui U rsachi la Roman , de energia unui Buzdugan pe Valea
Trotuşul u i . Promovarea lui în cadrul Min isterul u i Culturii a fost un larg teritoriu pe care ,
cucerindu-1 cu hărn icia şi talentu l ·să u , 1-a fertil izat, l u l ian ajungând cel mai competent
îndrumător al muzeelor Ţări i .
Bacă u l a fost pentru lulian rampa s a d e lansare , d e care însă niciodată nu s-a
del i m itat. . . De a ltfel plecare sa a coincis cu vremea câ nd, datorită activităţii sale
creatoare , la Bacău se realizase şi Muzeul de Artă şi Muzeul de Ştinţele Naturii , cărora
l ulian le era adevăratul lor pări nte . . .
Ş i ce tânăr ş i iu bit d e toată opinia publ ică a Bacăului era! L a conferinţele sale,
condimentate cu foarte interesante exemple din istotie, publicul se amuza învăţâ nd şi
desti nzându-se în acelaşi ti mp.
l-am mai putut fi colaborator, după ce l-am aj utat să fie director, numai doi ani de la
venirea sa la Bacău, deoarece în 1 958 căruţa cu noii "intelectuali" a Partidului Comun ist
se încărcase destu l şi eu am fost debarcat, fi ind în lătu rat un timp şi din învăţământ
pe motivul că am amăgit pe comunişti de nu m-au trimis şi pe mine la Canal sau la
puşcări e , după cum aş fi meritat pentru poeziile scrise la adresa Uniunii Sovietice , în
legătu ră cu răpirea Basarabiei. .. Cu toate acestea , deşi mă ştia marginalizat de Putere ,
l u l ia n ţinea legătu ra de simpatie cu acel ce-l n u mise primul director al Muzeului de
Istorie , riscându-şi chiar situaţia în partidul căru ia îi cucerise simpatia. Aşa de exempl u ,
când fiu l m e u Ovidiu s-a prezentat la examenul d e admitere î n Facultatea de istorie l a
l aşi , spre a deveni a rheolog , l u l i a n , crezând c ă m ă poate ajuta , a scris u n bi let l u i
Petrescu - Dâmboviţa . Acesta , profund i nfeudat puterii comuniste , i-a reproşat c ă de
ce n u 1-a avertizat că tatăl candidatului a fost alu ngat din PCR. Bineînţeles că Ovi d i u ,
deşi la examen a l uat media aproape zece , nu a fost primit î n facultate pe motivul
păcatelor părintelui, în timp ce colegi mediocri sau tâmpiţi , au urmat facu ltatea, deoarece
trebuia îng roşată liota incompetenţilor. Asta a fost, poate , spre şansa l u i Ovidiu de
s-a devotat artei plastice , azi având u n statut de excepţie în acest dome n i u , deşi chiar
la facultatea de Arte plastice a avut de îndurat d i n partea securităţii diferite şantaje, tot
pe tema familiei sale.
D i n piramida anilor la care mă afl u , retrospectând istoria unor asemenea n efericite
întâmplări , în sinea mea aplaud că şi e u , ca şi l ulian , am fost în atenţia celor ce şi
acu m , poate , ar dori să ne lichideze ca naţi u n.e şi popor: pravoslavnica forţă de la
răsărit.
Ştiu că pe l ulian nu-l mai putem avea demult printre noi , viu , nevătămat. Dar prezenta
sa nu poate dispare din istorie , că el şi-a făurit prin faptele sale un monument nepieritor.
O contribuţie lăudabilă a avut şi iubitoarea sa de viaţă , Eugenia. Ti doresc să trăiaşcă
mulţi , m u lţi a n i , pentru mereu revigorarea memoriei lui l u l ian . . .
Felicitări celor actualmente î n activitate la M uzeul de Istorie Bacă u , u rându-le
succese in continuare, ei dovedindu-sE{vrednici
http://www.cimec.ro urmaşi ai l u i l ulian . . .
/ http://cmiabc.ro
Contri bu,ia Sec,iet N u m ismatice Bacău l a
propagarea imag i n i i personal ită,i l o r
cu ltu ral-istorice, pri n i ntermed i u l
docu mentelor metal ice
de Relu Zamfir Stoian
Bacă u l , ca multe alte judeţe moldave , a fost şi rămâne leagănul unor civilizaţi i care
au dăinuit pe acest pământ; a fost martor al unor evenimente ce s-au pierdut ÎIJ negura ·
vremuri lor; a fost obârşia unor personalităţi remarcabile cu care România a păşit în
lume. Situati la loc de cinste în istoria şi cultura noastră naţională , ca omag i u pentru
cei ce au fost, Secţia numismatică băcăuană, prin efortul preocupări lor sale, a imortalizat
imaginea lor în meta l , pentru a rezista şi mai mult timpului , rămânând o mărturie
grăitoare peste veacuri , generaţiilor de după noi . Această transpunere în metal a imaginii
celor ce au fost s-a realizat în condiţii tehnice moderne cu sprijinul unor artişti machetişti
conscraţi d i n cadrul �onetăriei Statu l u i Român pe care îi menţionez: Constantin
D u m itrescu , Vasile Gabor, Maximilian Fetiţa , Gheorghe Adoc şi alţi i . Operele lor au
fost emise prin Secţia Bacău a S . N . R. cu ocazia unor evenimente deosebite din viaţa
judeţu l u i , a oraşului de la confluenta Bistriţei cu Siretul şi ch iar a Moldovei , rămân
repere în timp şi fac obiectul prezentei comunicări ce o voi prezenta pe scu rt în cele
ce urmează .
1 . Medalia comemorativă VAS I L E ALECSAND R I .
C e l c e a introdus pentru prima dată România î n Europa , c u prilej u l participării sale
la marele concurs care s-a desfăşurat în perioada 22-28 mai 1 875 la Montpellier -
F ranţa, a fost poetul Vasile Alecsandri . Din toate creaţi i l e prezentate in concurs,
"CântectJI g i ntei latine", semnat de poetul băcăuan , a fost răsplătit cu marele premiu
în faţa a peste 60.000 de persoane şi a mai multor delegaţii din lumea latină. Cupa de
a rg i nt primită , având pe una din feţe Lupoaica cu gemen i i , iar pe faţa opusă emblema
Societăţii pentru studiul Limbilor Romanice , a fost primul premiu al l iteraturii române.
Carmen Silva (regina E lisa�eta a României), o mare pasionată de poezie, menţiona
cu privire la acest premiu: "In cupa lui de aur, el bea numai l u mină". Fiica poetul u i M.
Bogdan donează cupa Academiei Române în anul 1 902 , iar actualmente se află depusă
l a Cab in etul N u mis matic a l bi bl iotecii acestei prestig ioase instituţi i . Ca semn al
recunoştinţe i , respectul u i şi preţuirii pentru acest mare ambasador al Români e i , secţia
noastră a emis prin M onetăria N aţională, cu ocazia an iversării centenarul ui trecerii
sale în eternitate , u n lot de o sută de bucăţi meda l i i comemorative din tombac cu
diametru! de 60 m m , din care o mică parte (20 de bucăţi) au fost a rgintate .
Pe avers este redat bustul poetul u i băcăuan în profil spre stânga , încadrat de anul
naşteri i , 1 82 1 , anul trecerii sale în eternitate , 1 890 şi anul comemorării evenimentulu i ,
1 990. Autografu l , flancat de două ramuri de lauri , î i conferă poetul u i titlu d e "Rege al
•
poeziei noastre româneşti".

Pe revers este redată silueta zveltă a Casei de Cultură din Bacău cu următoarele
semnificaţii : este ridicată pe locul casei unde s-a născut poetu l Vasile Alecsandri ;
lăcaşul de cultură poartă numele poetu l u i ; in perioada respectivă , in această instituţie
şi-a desfăşurat activitatea Secţia B�cău a S . N . R. , secţie ce semnează medalia puţin
mai jos în partea i nferioară .
2 . Medalia comemorativă GRIGORE U RECH E
Primul român care a afirmat in scris ideea originii romane a poporului nostru că "de
la Râm (Roma) ne tragem", precum şi ideea de u nitate a românilor din cele trei ţări , a
Contribuţia Secţiei N umismatice Bacău la propagarea imaginii 1 71
personal ităţilor cultural-istorice , prin i ntermedi u l documentelor meta lice
fost cronicarul moldovean Grigore U reche. E l ne-a lăsat moştenire peste veacuri
valoroasa lucrare " Letopiseţiul Ţării Moldovei " unde sunt prezentate eve n i mente din
istoria Moldovei încă de la intemeierea ei (din 1 359 şi până in 1 594).
Cu ocazia aniversării a 400 de ani de la naşterea sa, secţia noastră a emis pri n
aceeaşi i nstituţie bucureşteană u n alt set de o sută d e medalii din tombac şi alamă cu
diametru ! de 60 m m . D i n acest lot, un număr de 20 de bucăţi au fost arg i ntate . Medalia
are pe avers u n papirus deru lat sub forma unui document de epocă pe care este redat
bustu l croni caru l u i in profi l spre dreapta şi anii vieţii sale: 1 590- 1 647; pe revers este
redat tot un document de epocă.
3 . Medaliile comemorative ale Bisericii Precista Bacă u .
U n an m a i târziu , 1 99 1 , Secţia numismatică băcăuană a fost gazda u n u i simpozion
de talie naţională ce a sărbătorit cinci secole de la sfi nţirea ctitoriei voevodale din
i ncinta Curţii Domneşti a Bacăul u i . Cu acest prilej s-au emis, prin aceeaşi instituţie •
bucureşteană, două seturi de meda l i i .

Pri m u l - in i nteriorul un u i cerc periat incadrat de anii 1 490- 1 496 este înfăţişat
Alexandru Voievod , fiul lui Ştefan cel Mare , domnul Moldovei . Anul 1 490 reprezintă
anul investirii sale ca administrator al Ţării de Jos , iar anul 1 496 este anul trecerii sale
premature in eternitate unde-şi doarme somnul de veci la Mănăstirea Bistrita din judeţul
Neamţ, alături de bunicul său Alexandru cel Bun. Reversul medaliei redă silueta Bisericii
Precista ctitorită de el, văzută din partea de nord-est, încadrată de legenda "500 de
ani de atestare documentară 1 49 1 - 1 99 1 " . Medalia are diametru de 60 mm, intr-un lot
de o sută de bucăţi şi este realizată din tombac, alamă ş i , intr-un număr foarte mic, din
tombac argintat.
Al doilea - deoarece imagi nea voievodului asoCiat la domnie cu tatăl său era mai
puţin cunoscută in afara g ran iţelor noastre , pentru a n u crea i nte_rpretări eronate , am
emis in acelaşi ti mp a doua medalie cu diametru ! de 80 mm din aluminiu cuprat (40 de
bucăţi) şi câteva replici dintr-un tiraj foarte mic din tombac (8 bucăţi) şi tombac prgi ntat
(2 bucăţi) .
Aversu l - i n i nteriorul ;.m u i cerc s u b formă d e funie răsucită , i n pri m-plan s e pot
vedea busturile celor doi voevozi , Ştefan Voievod şi fiu l său , Alexandru Voievod. O
legendă slavă cu caractere chirilice se traduce astfe l : 1 0 ALEXANDRU VOI EVOD
F I U L L U I 1 0 ŞTE FAN VO I EVOD , DO�N AL ŢĂ R I I MOLDOVE I + 6999 + anul de la
facerea l u m i i , iar de la H ristos 1 49 1 . Tntre efigiile celor doi voevozi , un papirus parafat
cu sig i l i u l domnesc reproduce pisania originală a Bisericii Precista ce se află in partea
superioară a uşii de la intrare.
Reversul înfăţişează silueta Bisericii Precista văzută d inspre nord-vest, încadrată
de două scuturi . U n u l din scuturi are i mprimat pe el Stema Moldovei , iar celălalt are
imprimat harta Moldovei Mari din vremea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. in plan îndepărtat
sunt redate colinele din juru l Bacău lui care împreună cu leg�nda "500 de ani de atestare
documentară a ctitoriei Muşatine" sunt încadrate , ca şi la avers, intr-un cerc sub formă
de fun ie răsucită simbolizând veşnicia dintre biserică şi om.
·
4. Medalia comemorativă M I RO N COST I N
Ca şi predecesorul său , Grigore U rech e , cronica ru l M i ron ,Costi n credea că
letopiseţul său .va fi "carte de învăţătură pentru u rmaşi". Redactarea letopiseţului său
este cuprinsă intre anii 1 675- 1 677 (inainte de acestă perioadă informaţiile provin din
povestiri orale de la bătrân i sau alte i zvoa re cunoscute). Tn acelaşi an, 1 99 1 , când
s-au a n iversat 300 de ani d e la moartea sa, secţia n oastră a emis o medalie
com.e morativă d i n tombac cu diametru! de 60 mm.
Pe avers este redat un document de epocă, având imprimat pe el bustul cronicaru lui
in profil central stânga, aproape identic ca la medalia cronicarul ui G rigore Ureche .
1 72 Relu Zamfi r Stoian
Reversul medaliei redă un fragment din cronica sa autentifi cată cu autog rafu l său .
5 . Medalia comemorativă GEORGE BACOVIA
Anu l 1 99 1 a fost anul cel mai bogat în evenimente cultural-istorice fiind ma rcat
printr-o serie de man ifestări la care contribuţia noastră şi-a spus cuvântul pri n emiterea
a numeroase meda l i i . Cu ocazia aniversării a 1 1 O ani de la naşterea poetu lui George
Bacovi a , poet unicat prin creaţia sa artistică , secţia noastră a emis un lot de 1 00 de
bucăţi medalii din aluminiu cuprat, cu diametru de 60 mm, urmând ca u lterior să mai
apară câteva replici , foarte puţi ne la număr, din tombac pati nat.
Pe avers este înfăţişat bustul poetu lu i în profil central stânga (reprodus după o
fotog rafie din anii ti nereţii sale). El este încadrat de anul 1 88 1 (anul naşterii sale) , anul
1 99 1 (anul comemorării evenimentului şi anul 1 957 (anul trecerii sale în etern itate).
Compoziţia g rafică bine echilibrată conferă medaliei o notă aparte . Pe revers este
redat monumentul poetului din centru municipiului Bacău şi câteva versuri dintr-o poezie
ce-i aparţi n e , fi ind însoţite de autog raful său.
6 . Medalia comemorativă M I HAI L KOG Ă LN I CEANU
Mare personal itate politică şi culturală, Mihail Kogălniceanu este cel care a declarat
în momentele dificile are anului 1 877 "Su ntem independenţi , suntem o naţiune de sine
stătătoare , suntem o naţiune l iberă şi independentă" (9 mai 1 877) .
Cu ocazia an iversării unui secol de la trecerea sa în nefiinţă , secţia noastră a emis
o medalie din bronz cu diametru! de 60 mm, într-un tiraj foarte mic, urmând ca u lterior
să mai a pară şi câteva replici din aluminiu cuprat. Aversul reproduce m u lt cunoscuta
sa fotog rafi e , iar reversul redă un fragment din discursul său prezentat naţiunii la 9
Mai 1 877, autog rafu l său şi o ramură de stejar simbolizând vigurozitate , bărbăţie .
7. Medalia comemorativă I O N ION ESCU DE L A BRAD
La Brad , judeţul Bacău , s-a născut cel ce mai târziu avea să devi nă întemeietorul
Şti i nţelor Ag ricole d i n Româ n i a . Economist, statisti cian şi profesor l a Academia
Mihăileană d i n l aşi , I on Ionescu de la Brad a partici pat la revoluţia de la 1 848 din Ţara
Românească şi la înfăptuirea reformei ag rare de la 1 864 . Cu ocazia an iversării a 1 00
de ani de la trecerea sa în eternitate , secţia noastră a emis o medalie comemorativă
din aluminiu cuprat, cu diametru! de 60 m m , într-un lot de 1 00 de bucăţi . U lterior, au
apărut şi cinci replici din tombac. Pe avers este redat bustul încadrat de anul naşterii
şi anul trecerii sale în eternitate. Pe revers este reprodus monumentul din cimitirul de
la Brad , judeţul Bacă u .
8 . Placheta comemorativă M I HAI E M I N ESCU
Local itatea Li pova din j udeţul Bacău constituie pentru noi , băcăuan i i , un loc de
pelerinaj eminescian. Şcoala de aici confi rmă pri ntr-un proces-verbal din 29 aprilie
1 8�6 că a fost gazda marelui poet Mihai Eminescu pe vremea când era revizor şcolar.
I n primăvara a n u l u i 1 994 se preconiza ca şcoala cu clasele V-VI I I din localitatea
Lipova să primească numele poetului chiar în ziua de 29 aprilie. Încercând să evidenţiem
acest eve n i ment deosebit a m transpus în metal imaginea poetul u i d upă un portret
real izat cu mare acurateţe de artistul Aurel David . Placheta a fost realizată pe plan
local di n aluminu dur, cu grosimea de 9 mm şi cu d i mensiunile de 1 28/ 1 28 m m într-un
tiraj de 7 exemplare . Pentru a-i autentifica originalitatea placheta a fost însoţită de un
certificat de a utenticitate. Deoarece evenimentul n u s - a mai sărbătorit, exemplarele
au intrat în arhivele metalice ale colectionarilor eminescolog i .
9. Medalia comemorativă a Scolii cu clasele V-VI I I "Mihai Eminescu" din Lipova .
judetul Bacău
I ntenţia ca şcoala din Lipova să primească n u mele poetul u i nepereche n u a fost
abandonată . Ea s-a materializat in toamna an u l u i 1 996 când in prezenţa a numeroase
personalităţi culturale şi istorice din judeţ şi din ţară şi a unui sobor de preoti din zonă
Contribuţia Secţiei N umismatice Bacău la propagarea imag i ni i 1 73
personal ităţilor cultural-istorice , prin intermediul documentelor metalice
acest lăcaş de cu ltură a primit botezul chiar de ziua Soborul u i Sf. Arhangheli Mihail şi
Gavri l . Medalia are diametru! de 70 mm, este din tombac placat cu aur de 24 K într-un
lot de 1 00 bucăţi . Medaliile s-au oferit g ratuit participanţilor la simpozion într-o casetă
din arabest pluşată în interior şi însoţite de un certificat de autenticitate.
Aversul medaliei este inspirat din două lucrări diferite , dispu. s e geog rafic diametral
opus. Prima lucrare reprezintă moneda jubiliară de o rublă emisă în anul 1 989 cu
ocazia centenarului (monedă ce a circulat în U . R . S . S. şi de la ca re s-a reprodus
autograful u i poetu l u i ) . Compoziţia g rafică a autografu l u i se asociază cu cosmosul d i n
care se desprinde i maginea stilizată a planetei Saturn . A doua l ucrare aparţine autorul ui
român Armand G . Constantinescu intitulată "Cer şi destin" (ediţia a 1 1-a) und e graficianul
a plasat efigia poetului în con u l de lumină a l planetei Saturn simbolizâ nd tragismul
vieţii sale pe pământ. Reversul medaliei reproduce în prim-plan silueta Şcol i i cu clasele
V-VI I I din Lipova , judeţul Bacău , care a primit numele marel ui poet Mihai Eminescu .
l ată , două lucrări diferite care se focal izează într-un singur punct pe care noi ,
numismaţii băcăua n i , le-am numit medal i i comemorative şi reprezi ntă o portiţă de
i ntrare spre sufletul poetulu i nepereche, iar de acolo, cei i nteresaţi , se p"ot lansa s pre
l u mea fără marg i n i , U niversul Cosmic m u lt îndrăgit de poet.
Aceste mărturii g răitoare , ce vor d�nui peste veacuri , ne luminează sufletu l , ne
călăuzesc pe drumul de ieri şi ne încu rajează pentru cel de mâine. Faptele măreţe ,
personal itatea, creaţia şi imaginea celor ce au fost nu pot fi imortal izate în metal decât
din respect, cu dragoste şi cu pasiune.
1 74 Rel u Zamfir Stoian
Medalia comemorativă VASI LE ALECSAN D R I
Medalia comemorativă G R IGORE U R �C H E

-
Prima medalie comemorativă a Bisericii Precista Bacău

Contri buţia Sectiei N umismatice Bacău la propagarea imag i n i i 1 75
personalităţilor cultural-istorice , prin intermediul documentelor meta l ice
A doua medalie comemorativă a Bisericii Precista Bacău .

.
Medalia comemorativă M I RO N COST I N
Medalia comemorativă GEORGE BACOVIA

1 76 Relu Zamfir Stoian
Medalia comemorativă M I HA I L KOGĂLN I CEAN U
Medalia comemQrativă I O N I O N ESCU DE LA BRAD
Med_alia comemorativă a Şcolii cu clasele V-VI I I "Mihai Eminescu"

din Lipova , Jud. Bacău
Contri buţia Secţie i N u m i smatice Bacău la propagarea imag i n i i 1 77
personal ităţi lor cultural-istorice , prin i ntermedi u l documentelor metalice
Placheta comemorativă M I HAI E M I N ESCU
Bacă u l • la a 585-a an iversare
de Jean C i ută
Terasa B istriţei la confluenta cu Siretu l a fost dominată veacuri de-a rândul d e o

străveche aşezare, cunoscută în scurgerea vremii sub d iferite denu miri (Bacava ,
Ba covia , Bacău, Bacauca) toate convergând spre procesul metamorfozic semantic şi
etimologic a l denumirii de aztăzi - Bacăul · ca realitate istorică contemporană . S-a
scris şi se va mai scrie cu privire la originea onomastică a localităţii , însă eu co n s ider
varianta cea mai verosimilă, mai apropiată de adevăr, explicaţia lui N icolae Iorg a , ca
prove ni nd de la "băc", "băcau" = animal , in slavoneşte , ceea ce corespunde zonei
caracteri zată prin excelenţă ca fiind specifică creşterii de animale. Spunem ş i noi
asemenea bătrânului cronicar Neculce 1 : "cel ce nu va crede , cu atât mai bine să se
aşeze la masa cercetării şi să indrepte , dacă va putea , spusele noastre". Există încă
teorii şi s u poziţ ii diferite privitor la semantica cuvântului B a că u şi etimologia l u i , ca şi la
cea dintâi datare a aşezări i , dar un lucru rămâne până in prezent clar, că la 6 octom b rie
1 408·. cancelaria domnului Alexandru cel Bu n e mitea din Suceava acel privileg i u
comercia l acordat negustorilor polonezi din Liov, prin conţinutul căruia se pomeneşte
despre vama de la Bacă u , ceea ce ne îndreptăţeşte să apreciem c a fii n d prima
informatie demnă de luat in seamă ; privind existenta Bacăului ca târg . oras. asezare
de tip urban. Desigur, aşezarea de ti p rural p oate dăinui chiar şi din neolitic şi subscriem
la in de l u ng a ta ei existentă . dat fiind pozitia geopol itică in care se afl ă . Vestigiile
materiale a l e unor străvechi şi vechi culturi arheologice descoperite i n a ria geografică
l i mitrofă a Bacăului ne determină să luăm in consideraţie o vech ime a aşezării ch iar
m u ltimilenară . Paleoliticul de la Buda-Buhuşi ; neoliticul de la Poduri - Moineşti , cetăţile
dacice ce străjuiesc in jurul Bacăului (Tamasidava-Răcătău şi Zarg i dava - Brad - Ne
g ri ) ne indreptătesc la o astfel de apreciere. Aniversarea la cei 585 de ani însă ne
obligă a rămâne in sfera medievală, dată de când târgurile, oraşele a u inceput a se'
dezvolta ş i in teritoriul Ţărilor Române. Profesorul unive rsitar-d octo rul in istorie şi
ren u mitul specialist in cercetarea oraşului medieval românesc - M i rcea D. M atei -
opina recent, într-o excelentă comunicare prezentată , că oraşu l medieval românesc
trebuie admis a fi existat cu mult inainte de informatiile oferite de izvoarele scrise ,
ceea ce poate fi valabil şi pentru oraşul Bacău.
Documentul emis la 6 octombrie 1 408, d i n Suceava , face referiri la politica eco
nomică a Moldovei , la i n ce put de secol al XV-lea; când comertul de tranzit devenise
s ursă importantă de venit pentru economia ţării .
lată şi partea de continut a documentului referitoare la condiţiile trecerii negustori lor
lioven i prin vămile Moldove i , respectiv şi vama de l a Bacă u : "Negustorii lioveni in
trecere cu mărfuri in ţara Moldovei vor plăti pentrt,� postavurile ca re le aduc in Ţara
Româneacă ( M u ntenia . n . n ) in afară de vama pri ncipală la Suceava şi o vamă de doi
groşi 2 de g rivnă 3 1a margine de Bacău (subl.ns.), iar la intoarcere din Valachia ( M u ntenia
n . n . ) cu marfă de acolo , fi e piper, fie lână sau orice vor plăti o jumătate de rublă de
arg i nt in Bacău şi o rublă întreagă la Suceava. Dacă vor merge cu postav la Braşov,
vor plăti de fiecare g rivnă la Suceava trei g roşi iar la Bacău şi la Trotuş un gros şi
j umătate . La intoarcere di n Transilvania vor da de fiecare povară , atât la Trotus cât si
1 . 1on Neculce, O samă de cuvinte, Edit. "Junimea", laşi, 1 972, p. 6 (predoslovie)
2 . g ros = monedă poloneză , care circula şi în Moldova Evului Mediu
3 . g rivnă = u nitate de măsură poloneză , circula şi în Moldova Evului Mediu.
Bacă u l - la a 585-C) aniversare 179
. . ·- . . .
la Bacău (subl n s . ) câte doi groşL Pentru peştele luat de la Brăila vor da vama de
margine fie la Bacău sau la Bârlad câte un g ros şi jumătate'd e grivnă . Pentru ceara pe
care o vor i m po rta din Ţara Româneas că "şi de la Braşov, vor da de fiecare ''pi atră"
câte un gros l a Bacău , la Suceava ş i la Siret". Conţinutul acestui docu ment reprezi ntă
o adevărată frescă a schimburi l or comerciale din secolul al XV-lea din Ţări le Române,
pri m u l act oficial î n care se pomeneşte pentru prima dată despre Bacău şi Trotuş, ca
importante puncte de vamă, ceea ce presupune implicit existenţa acestor aşezări ca
târguri, orase de tip medieval, de la a căror atestare documentară , ari iversăm în prezent
585 de a n L Acest document poate fi , aşadar, socotit drept actul de nastere al. orasulu i
Bacă u : Cât priveşte Târg u Trotuş , acesta şi-a disputat de-a l u n g u l Evul u i Mediu
concurenţa cu Bacăul , din care confruntare îndeosebi economică , a ieşit triumfător
Bacă u l , asimilându-şi rival u l de concurenţă pe la mij locu l secolu l u i al XVI I -lea. .
Punct de vamă important, Bacăul a devenit treptat centrul economic şi administrativ,
1nregi strând o evoluţie contin u ă , ascenderită . Exigenta şi rig u rozitatea vameşilor
bâcăuan i , care-şi făceau datoria cu maximum de responsabilitate , vămuind şi scotocind
cu intransigenţă pe orice negustor, a creat în Evul Mediu acea locuţi u n e proverbială
"A-ţi găsi sau mi-am găsit Bacăul" ceea ce în accepţiunea de epocă însemna a ţi se
înfund a , a n u te fi putut strecura cu produsele respective fără a fi fost sever vămuit. În
limbajUl actua l s-ar traduce prin neputi nţa săvârşirii unei eventuale evaziu n i fiscale. Î n
sprij i n u l unor atari su poziţi i vine şi conţinutul documentului din 1 3 septembrie 1 439,
emis de fiu l l u i Alexandru cel B u n - l liaş Vodă , în finalul căruia se consemnează că
oricine să plătească vamă şi orăşenii sau orice fel de negustor, orice marfă . vor vinde
în ţara n oastră , la Bacă u , ş i nimeni să nu fie scutit"4 . Astfel de măsuri legale adoptate
de acei domni autoritari şi drepţi s-au înscris în sistemul de întări re a economiei ţă rii', . ·
ştiut fii nd rolu l comerţul u i de tranzit în creşterea avuţiei naţionale.

Deve n it nucleu economic de bază , Bacă u l , s-a transformat treptat î n secol u l al
XV..Jea şi într-un centru administrativ, fapt confi rmat şi de conţin utul altui document
elaborat de fratele lui lliaş - Ştefan al _ ll-lea Voievod - la 26 mai 1 435, adresat judecătorilor
de l a Bacău în care se arată : "Scriem judecătorilor de la Bacău şi de la Trotuş, ni se
jeluiesc braşoven i i că pri n acele părţi li se fac mu lte pagube şi piedici oamenilor lor Şi
târgoveţilor lor: Pentru aceasta cercetaţi cărţile noastre , pe care le-am dat lor, ca să le
fie după a cestea , şi n u lăsaţi să l i se facă strâmbătăţi de către nimen i , ca ei să n u n i se
jeluiască mai m u l t , pentru că noi ştim capetele voastre , ca să avem noi pace" 5 . Faptul
de a fi fost la cea dată "judecători" la Bacău şi la Tg . Trotuş presupune i n discutabil
prezenţa unor structuri medievale stabile , ceea ce ne conduce spre credibilitatea unei
v ieţi orăşeneşti b ine conturate. Documentele medievale din vremea l u i Ştefan cel
Mare ( 1457- 1 504) prezentate de noi într-u n n u măr �recedent a l Carpicii, transmit ştiri
şi cu privire la existenţa la Bacău a unor depozite de mărfu ri şi a unei aşa-num. i te
"nwmărătoare", ceea ce presupune organ izarea u n u i sistem ed)nQmic. dezvoltat. .
La sfîrşitul secolului al XV-lea , evoluţia Bacăului inregistre�z� măsura l uată . de
Ştefan cel Mare de a ti transformat oraşu l într-Lin centru politiG-adminisfrativ. în acest
scop, dom n u l a stabilit pe fiul său mai mare Aiexandru (te:Zultatdîri prima căsătorie a
domnu l u i cu Evqochia de Kiev) la Bacău , căruia i-a tncuviinţat su pravegherea părţii
de sud a ţării - Ţara de J os - şi în timpul căruia ( 1 49 1 - 1 497) s�au construit curţile
domneşti şi Biserica "Precista", i mportante monumente de artă şi istorice ale oraş u l u i
Bacă u . Poate c ă mai puţin cunoscut a fost p â n ă acum faptul c ă c h i a r c e l de-al 1 1-lea
4.DRH, A, 1, p . 284 , (docu ment nr. 200)

1 , p . 1 96 (doc. n r. 1 42 )
5 . D R H , A.
1 80 Jean Ci ută
document emis de cancelaria lui Ştefan cel Mare - 1 3 septembrie 1 457 - a fost elaborat
tocmai din Bacă u . Este vorba de acel salv-conduct (scrisoare) adresat de către domn
boierilor fug iţi în Poloni a , împreună cu Petru Aran , în mod expres l ogofătul u i M i h u ,
prin care-i ruga să se întoarcă î n Moldova , i a r M i h u s ă îndeplinească "sl ujba cu care
1-a însărcinat"6 • •
La cei 585 de a ni de existenţă docu mentară a Bacăului - ca localitate de tip u rban

- momentul prileju ieşte o bine meritată retrospectivă , ca şi o apreciere a prezentul u i şi
o prospectare a viitorul u i . Retrospectiva ne oferă o evoluţie sinuoasă: de la Bacă u l ,
pri ncipal punct de vamă î n secolul al XV-lea, la o semistag nare î n secol u l al XVI-lea , o
înviorare în secol u l al XVI I -lea (când câştigă preponderenta în disputa economică cu
Tg . Trotuş ) , la o încetinire a ritm u l u i dezvoltării în cel de-al XVI I I-lea secol , o relansare
vertigi noasă în secolul trecut - al XIX-lea - şi cu o evoluţie diferenţiată în seolu l nostru ,
al XX-lea . Deşi aniversarea celor 585 de an i este legată de dezvoltarea medievală a
Bacă u l u i , trebuie să recunoaştem că etapa ascendentă a evoluţiei este nemijlocit
i ntegrată în epoca modernă , care i-a conferit vitalitate economica-administrativă , cul
turală şi chiar politică. Poziţia geografică a favorizat permanent dezvoltarea oraşului ,
mai ales după ce lmia de cale ferată Suceava-Bucureşti a legat oraşul de principalele
centre a l e ţări i . în u rma legislaţiei l iberale din 1 887, privi nd încu rajarea industriei
naţionale, u rmată de _alte măsuri asemănătoare , Bacăul a în registrat o dezvoltare
industrială relevantă . Intrepri nderi ca : Fabrica de Hârtie "Letea" în frunte cu iscusitul
d irector - Radu Porumbaru - l i beral el însuşi şi om de afaceri ; Fabrica de Postav
"lzvoranul", de pielărie şi încălţă minte "Filderman" şi altele din sectoarele industriei
alimentare , forestiere, meta l u rgice de început, au dat oraşu l u i Bacău contu ruri şi .
di mensi u n i modern e . Astfel , în 1 929, Bacăul era ierarhizat în l umea urbanistică a ţări i ,
la rang d e m unicipi u . Prin ansamblul dezvoltării sale urbanistice din perioada interbelică ,
Bacă1,1l cota ca un oraş c u aspiraţii moderne u n d e pulsa o efervescentă viaţă eco
nomică . Carcateristic îi ' rămîne a Bacău l u i pentru acea dată , ceea ce mi se pare a se
fi moştenit - spiritul acela mercantilist - individualist, de înavuţire personală şi mai
puţin caracteru l de sociabilitate , de a ltru ism soci a l . Deşi Bacă u l a dat valori notabile
pe l i n ia actu l u i de cultură , considerăm că nu s-a creat încă acel ferment spiritual care
să cuprindă marele public, să penetreze în masa concitadinilor, aşa cum s-a format şi
se menţin e în masa de locuitor a i urbelor învecinate ( l aşi , Roman , Botoşan i , Piatra
Neamţ, Bârlad). Aşa se explică şi în prezent de ce constatăm săli de conferinţe
simpozioa n e , săli de teatru , concerte , cu un public participant redus.
Cei 585 de ani de existenţă orăşenească a l ocalităţii Bacă u , invederează u n oraş
în plină dezvoltare economica-materială , cu un destin irevocabil de modernizare as
cendentă , în condiţi i l e unor a utentici administratori aşezaţi in fruntea u rbei . Se
conturează ş i u n climat cultural - şti i nţific in plină afirmare , odată cu prezenţa u nor
forme de învăţă m â n t s u p e ri o r de stat şi p a rtic u l a r, încât şi a spectul moral -
comportamental al băcăuanului este s uscepti bil de îmbunătăţire . De aceea zic, cel
mai rău lucru pentru evoluţia ulterioară a Bacăul u i ar fi stagnarea , în sensul d i mi nuării
ritmului dezvoltării , iar cel mai bun , redresarea cât mai rapidă a crizei mora l e , odată
cu redresarea generală.
6 . DRH, A. 1 1 , p . 98 (doc. nr. 66)

Vas i l e U rsach i , ZARG I DAVA. Cetatea dacică
de la B rad , Bucureşti , 1 995
REC ENZI E
de Viorel Căpita n u
L a sfârşitul anului 1 995 a văzut lumina tiparu lu i lucrarea monog rafică i ntitulată
semnificativ ZARG I DAVA. Cetatea dacică de la Brad , care cuprinde 397 de pag i n i de
text şi 1 94 de pag i n i cu ilustraţie reprezentativă pentru această valoroasă operă , care
însumează un număr de 22 de ani de săpături sistematice întreprinse şi conduse de
un specia list de notorietate în persoana dr. Vasile U rsach i , aşezare menţionată in
Geografia lui Ptolemeu drept ZARG I DAVA.
Lucrarea pe care o recenzăm este structurată pe opt capitole şi se referă i n mod
special la descoperirile apaţinând civilizaţiei geto-dacice, care au o pondere substanţială
in situl de la Brad, făra a neglija şi descoperirile aparţinând epocilor: neolitic, bronz şi
•
Hallstatt timpuri u . •
După ce tratează cu lux de amănunte cadrul natura l , folosind o bogată bibliog rafie
de specialitate , autorul punctează an cu an, începând din 1 963 şi până în 1 983, secţiune
cu secţi u n e de pe acropolă şi din aşezarea deschisă .
Pe acropolă a u fost săpate în întregime un număr de 20 de secţiu n i din care 1 2 au
cuprins şi zona fortificaţiei dacice , două pentru profilele longitudinala s i transversale
ale acropole i , 1 3 i n zona centrală a acropolei şi una în partea de S-E a acropolei.
Î ncepân d din a n u l 1 965 s-au efectuat cercetări şi în aşezarea deschisă, trasân
du-se noi secţi u n i , ca re împreună cu cele de pe acropolă se ridică la 31 şi care
însumează peste 4500 mp.
În anul 1 969 au fost cercetaţi şi trei tumuli cu care ocazie s-au obţinut i nformaţi i
ştiinţifice privi nd ritu l şi ritualurile de înmormântare ale căpeteniilor geto-dacilor.
În capitol u l 1 1 autorul se ocupă de localizarea aşezării faţă de oraşele Bacău şi
Roman de pe Siret, precizând că locul u nde a fost amplasată cetatea dacică este
cunoscut din timpuri i memoriale " La Stâncă " şi care de-a lungul timpului a reprezentat
o adevărată fortificaţie naturală.
Prin săpăturile efectuate , autorul monografiei a constatat că tocmai din epoca
bronzu l u i separarea acropolei de restul terasei s-a făcut printr-un şanţ de a părare şi
un val de pământ cu m ultă piatră . Acest şanţ, prin extindere şi adâncime, a căpătat în
epoca geto-dacă înfăţişarea de astăzi şi care s-a înscris în sistemul defensiv de apărare
împotriva mig ratorilor di nspre est. I n epoca lui Decebal asemenea fortificaţii sunt
abandonate .
Stratig rafia staţi unii de la Brad de pe acropolă este diferită faţă de cea din aşezarea
deschisă. Astfel , pe acropolă cele mai vechi urne de locuire aparţin culturii Precucuteni ,
după care u rmează cultura Cucuteni fazele A , B ş i C .
S e impune s ă amintim că d i n rândul descoperirilor acestei culturi ·se detaşează
depozitu l alcătuit din circa 52 1 de obiecţe , din care mai semnificative sunt: două brăţări
din bară de aramă , un topor de aramă, 262 mărgele cilindrice din aramă, 1 90 mărgele
din cani n i de cerb şi două discuri de aur i n tehnica au repousse.
Din perioada de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului au fost descoperite 4
morminte de înhumaţie în poziţie chircită, din care M.2 cu un inventar foarte bogat
alcătuit dintr-un şirag de mărgele din pastă roşie şi din os însumând 90 de obiecte. La
•
1 82 Viorel Căpitanu
M . 4 s-a descoperit ca inventar u n vas cu două terţi ornamentat cu trei şiruri de brâie •
creştate în p ozi tie v�rtioală şi două in p �ziti� Ofiiohţală.,

· -
. · ·
Urmează a poi stratul de cultură a pa rţi n a n d epocii bronzului , care după complexele
de l ocui re , materialul ceramic şi obiectele din bronz şi piatră şp�.ciftee culturii Monteoru ,
respectiv fazele 1 - 1 a , precum şi sfârşitul aceste{ epoci aparţinând culturii Noua .
D i n epoca bronzului m ijlociu datează şi pri ma fortificatie artificială , ca re constă din
şant ş i val de apărare peste care , în ti mp, s-a suprapus şanţu l dacic, care , atât ca
adâncim e , cât şi ca înti ndere , se deosebeşte net de pri m u l . La ci rca 500 m distanţă de
acesta a fost descoperit un al doilea şanţ de apărare .
Peste stratul de cultură din epoca bronzu l u i se suprapune· cel din prima epocă a
fierul u i alcătuit d i n locuinte şi g ropi din care a u rezu ltat materiale ceramice ş i fi bule din
bronz de tip egea n , care asigură datarea i n sec. X - IX î. H. şi corespu nde din punct de
vedere istori<;: culturii Babadag - Cozia - Brad. Cât priveşte stratul de cultură din epoca
geto-dacă , acesta depăşeşte grosimea medie de 2 m şi aparţine din punct de vedere
cronologic la patru niveluri cu mai m ulte faze de locuire , începând din secolele IV - I I I
î. H . ş i până l a începutul secolu l u i 1 1 d . H . , când a avut l oc cucerirea Daciei de către
roman i .
O b s e rvaţi i l e a utoru l u i pentru fi ecare n ivel se bazează pe mate r i a l e l e ti pice
descoperite, încât nu pot fi. dubii din acest punct de vedere .
Locui nţele reprezintă u n capitol important în această monografie, iar a utorul le
studiază cu atenţi e , grupându-le în două tipurj : locui nte adâncite sau bordeie şi cele
de s uprafată . Cele adâncite apar în n u măr de cincisprezece , din care cinci se datează
în secql�le I I I - 1 1 î. H . şi 1 0 în se cole l e 1 î. H . - 1 d. H . din aşezarea deschisă .
Sanctuare
Este pentru prima dată când într-o aşeza re de tip dava se surprinde şi se sapă
până la epuizare zona sacră.Acest lucru l�a făcut cu multă pasiune Vasile U rsachi în
dava de la Brad.
Sanctuarul rotund a fost descoperit în 1 983 ş i , din punct de vedere al constructiei ,
a trecut prin mai multe faze. Astfe l , în prima fază , acesta apare sub forma unei platforme
d reptunghiulara cu lu ngimea de 1 4 m, iar lătimea de 8 m, cu orientare sud , sud-est
vest, nord-vest. Această construcţie a fost real izată din - lem n , iar cele 1 2 g ropi de pari
de pe latura s_curtă de formă rotundă indică existenta une i constructii cu o semn ificaţie
aparte. Pe latura S-V au fost descoperite u n număr de 1 9 gropi cu d iametru! de 0, 1 5
- 0 ,30 m ş i adâncimea d e 0,50 O , 75 m în pl atfo r m a de llit bătătorit.
-
A d o u a faZă de constru ctie aparţine edificiului cu absidă care - a funcţionat in interiorul

celei mai ·v echi cons tr u cţii cu o anexă d e 4 , 5- m x 4 m .
·
C�a de-a treia fa�ă a constructiei de aici o reprezintă sanctuarlil rofund cu un

diametru de 1 6 m, re(ilizată p e stâlpi de lemn; care sustineau u n acoperiŞ.
Sanctuarul de la Brad îşi găseşte analogie la Pecica - Arad şi Dol inean - Hotin pe -
N istru , reg i u nea Cernăuti . -- -

_
De mentionaţ faptul că _ sanctuarul de la Brad se afla intr-o zonă dominată de o

piată centrală care era pavată cu piatră de râu · şi în apropierea uneh�onstrucţli cu
absidă-palat - care toate la un Joc co n d uc la o sistemat�zare din ' punct '" de� vedeH·e '
arhit�ţonic şi unde-şi aveau sediul autoritătile publice şi religioase.

Siswm.uJ de fortificatii
--
_- _
_ _
- Prima fortificatie de la Bra�- apartine epocii bronzului, cultlirct 'Monte �ru ,·şr aceasta
cons� di ntr un şant şi un val: de .apăra� care închid o in�intlrci ro suprcifată de circa
·
-
1 0 .'000 mp. ;
·
-- · ·-
>
· - -
, . _ . . , ·.
. . Cea de..a (iou�:incintă. care·apartine tot acestei· epodl;' era deliniitată Cte- al dbilea
RECENZ I E 1 83
şant de apărare· la circa 500 m de primul şant .

. -Cele două incinte fiind slab locuite: reprezenta u , după autorul monografiei,o zo n ă
·
de refugiu în caz de primejdie .

Această forti fi caţ ie a fost folosită şi în prima epocă a fierului ce corespunde Ha.
timpuri u , dar şi în secolele IV - I I I î. H . când val u l a mai fost inaltat cu pietre de râu şi
apoi abandonat.
La ju mătatea sec. 1 î. H . aşezarea dacică de la Brad este puternic fortificată prin
tr-u n şant mare de apărare , cu deschiderea maximă de 50 m şi adâncimea de 1 0 m.
Pe marg i n ea şantului a fost ridicată o palisadă , un fel de gard �ublu cu lăţimea de
circa 0 , 80 m.
Semnificativă este , după autor, constructia de lemn din zona intrării pe acropolă cu
o lăţime de 9 m şi care avea rolu l unei porti de i ntrare şi , în acelaşi timp, întărea
escarpa şantului de apărare. Tntre primul şi al treilea rând de pari ar fi putut exista ,
după autor, u n pod mobil , care aruncat d i nspre acropolă , uşura trecerea şantu l u i de
către locu itorii aşezării in epoca daci că .
I nventarul aşezări i
D intr-o analiză exhaustivă a obiectelor descoperite la Brad, pe primul loc se situează
ceramica , d u pă care u rmează obiectele de metal , os şi piatră . N u sunt neg l ijate nici
obiectele de podoabă , armele ş i monedele, care ajută , împreună cu ceramica , la
datarea fiecărui n ivel în parte .
Descoperirea u nor cuptoare de redus minereu de fier sau a atel ierelor pentru
p re l u crarea materi i l o r pri m e : fi e r, b ro n z , a rg i l a , os şi a meta l el o r n efe roase
demonstrează nivelul superior la care a ajuns societatea geto-dacă i n secolele 1 î. H . -
1 d . H . , situatie dovedită intr-un număr mare de aşezări d i n aceeaşi perioadă de pe
•
teritoriu l patriei noastre .

U n capitol aparte îl consacră autorul ceramici i lucrate cu mâna la roată şi celei de
import. Ponderea având-o ceramica l ucrată la roată din ultimele două n ivelu ri dacice ,
care aparţin secolelor 1 1 - 1 î. H . , 1 d . H . cu o gamă largă de motive decorative.
Nu este neglijată nici ceramica dacică pictată , care este foarte i mportantă şi care
cuprinde o gamă variată de forme , care sunt decorate cu benzi orizontal e şi triunghi uri
haşurate care acoperă o parte sau în i nterior vasele de tip fructieră , capace etc.
Ceramica de i mport reprezintă un procentaj destul de i mportant în dava de la Brad,
pe primul loc plasându-se amforele, după care urmează cupele, farfuriile g receşti şi
romane.
Obiectele de podoabă , accesoriile de veşminte, precum şi fibulele, brăţăril e, cerceii ,
mărgelele, ogl i n z ile , inele etc. apar în număr destul de mare şi ele sunt prezentate în
totalitate .
Monedele dac.ice şi romane (: denari republicani şi imperia l i ) âsigură datarea
împreună cu ceramica daci că şi de i mport pentru secolele 1 1 - 1 T. H . - 1 d . Pi .
Necropol� . .
Sunt prezentati cu lux de . �mănunte trei tumuli , care au fost cercetati în -întregime
şi ,ce�re au u n inventqr � apartine wnor căpetenii in cinerate, Şi 16 morminte de înhumatie
de pu se în gr.qpi c.Uindrice sa1,1J.n formă ,de clopot o parte d in aceste gropi cootineau
.
două, tr�i sau patrl1 ;ich�le:te :umanEk : ' . . '·

,. · · · ·, ·
· După inventar necropola tu roulară se datează fi 1 sec, 1 1'. H >il d. H. :

Descoperirile de mormi nte din apropierea davei de la Brad i-au permis autorul u i să
constate practicarea celor două rituri funerare de cătr:e g eto-daci : incinera rea şi
înh umarea. Tn schimb, la mormintele tu m u lare , situatia se prezintă cu totul al tfe l . Acolo
erau înmormântate numai persoane care apartineau clasei aristocrate, prin incinerare
1 84 Viorel Căpitanu
pe u n rug , iar la evenimentu l respectiv participau toti membrii comu nităţii aducând
pământul din aşezarea propriu-zisă pentru ridicarea tu mulul u i , in mantaua că ruia
s-au descoperit materiale ceramice şi diferite obiecte identice cu cele de pe acropolă
sau din aşezarea civilă .
. C ro nolog ie .
D u pă ce a utorul a trecut in revistă toate descoperirile in mod si ntetic, prezentând
cele patru niveluri de locuire de pe acropolă şi trei din aşezarea deschisă , demonstrând
pe bază de stratig rafie că nu se poate vorbi de vreo intreru pere în decursul celor cinci
veacuri de locui re , dar şi pe baza materialelor arheologice, unele adevărate repere
pentru datarea fiecărui nivel in parte , ne referi m atât la obiectele tipice autohtone , cât
şi la cele de i mport descoperite în complexe înch i s e . Autoru l acordă atentie şi
descoperirilor monetare , care din fericire sunt prezente în toate davele de pe Si ret şi
care se opresc în jurul a n u l u i 70 d . H . , la sfârşitu l domniei lui Nero, când după u n i i
cercetători ar înceta activitatea atât la Brad , cât şi î n celelalte dave de p e Siret, respectiv
la Răcătău şi Poiana. Autorul nu poate fi de acord cu datarea ultimul ui nivel de locui re
pe bază de moned ă , deoarece viata continuă şi după Nero şi apoi până la cuceri rea
Daciei de către Traian.
Autorul monografiei nu (:l.oate fi de acord cu intreruperea activităţii din davele de pe
Siret, chiar dacă ele depindeau de Moesia Inferior şi acest lucru este dovedit de prezenta
masivă a produselor romane până la cucerirea Daciei de către roman i . Că după
cucerirea Daciei la anul 1 06 aceste aşezări nu au mai fost locuite de populaţia a utohtonă
este lesne de inteles prin faptul că ele au fost părăsite defi nitiv, prin tratative şi nu prin
foc.
U n l ucru este sigur, că cele trei dave de pe Siretul m ij lociu : Poiana , Răcătău şi
Brad n-au mai fost l ocuite d u pă cucerire , situatie constatată de cercetările arheologice
efectuate începând cu anii 1 926 1a Poiana, 1 963 la Brad şi 1 968 la Răcătă u .
Apartenenta etnică
Din analiza materialului arheologic descoperit, rezultă dar, după autorul monog rafiei ,
că locuitorii acestei importante şi mari aşezări de la Brad n-au fost alţi i decât geto
daci i , care pe pământul lor n-au putut realiza decât ceea ce � lăsat prin urmele care
s-au păstrat in ti m p şi care n u pu �eau aparţine altei etni i decât populatiei a utohtone.
Autorul nu poate fi de acord cu datarea ultimului nivel de locuire pe bază de monedă,
deoarece viata continuă şi după Nero, până la cucerirea Daciei de către romani .
'· Autorul monografiei, pe bună dreptate , nu poate fi de acord cu întreruperea activităţii
din davele de pe Siret, chiar dacă ele depindeau teritorial de Moesia I nferior. Că în
vremea cuceririi definitive a Dacie i de către romani aceste dave nu au mai fost locuite
este lesne de înţeles prin faptul că ele au fost părăsite defi nitiv in zone apropiate unde
au continuat să trăiască şi să muncească aşa cum o dovedesc vestigiile arheologice.
Ca o concl uzie· generală, se cuvine a sublinia punctul de vedere al autorul ui pe
baza intregului material de la Brad, care a fost analizat cu multă competenţă in acest
volum, care este asemănător cu cel descoperit în toate aşezările de pe cuprinsul
Român.iei şi că adevăraţii creatori ai cuUurii materiale şi spirituale incepând 'd i n secolu l
IV î . H . ş i până la inceputul sec. 1 1 d. H . sunt strămoşii noştri geto-dacii care , in vremea
lui Burebista şi Decebal , au desăvârşit această_ civilizaţie.
Arti mon , Alexandru , M itrea, Ioa n , Bacă u .
Resed i ntă voievodală,
Bacă u , 1 996, 1 00 p., 51 pl .
REC E NZI E
de Corn e l i u Stoica
Î m p l i n i rea a 500 de ani de la moartea lui Alexandru Voievod , fi u l lui Ştefa n cel Mare
şi ctitoru l Curţii dom neşti şi al Bi serici i "Precista" , a fost marcată de o serie de
man ifestă ri ştii nţifice organ izate la Bacău în luna septembrie 1 996.
Pri l ej u ită de comemorarea acel uiaşi eve n i ment istoric, la sfâ rşitu l a n u l u i 1 996 , a
văzut l u m i n a tiparu l u i cartea "Bacă u . Reşedi ntă voievodală" , sub semnătu ra a doi
reputaţi special işti băcăua n i , arheolog u l Alexandru Artimon şi praf. d r. Ioan M itrea.
M i n i sterul Cu ltu ri i , D i recţia Muzeelor şi Colecţi ilor şi M uzeul J u deţean de I storie " l u l i a n
Antonescu" Bacău sunt i nstituţi i l e ca re au făcut posibilă apariţia acestei cărţi .
Stu d i u l monog rafie a re marele merit de a valorifica rezu ltatele celor aproa pe trei
decenii de cercetări arheologice în vatra oraşu l u i Bacă u şi a împrej u rimilor sale. I n iţi ate
de regretatul profesor l u l ian ANTO N E SCU în 1 967, aceste cercetări au fost conti n u ata
de a utori i l u crări i şi valorificata , după părerea noastră , într-un mod remarca bi l .
Cartea este structu rată astfe l : I ntrod ucere ( p . 9- 1 O) ; Capitol u l 1 Privi rea generală
asupra cadru l u i natural (p. 1 1 - 1 3) ; Capitol ul l i . Vech imea locu irii şi conti n u itatea istorică
în vatra orasu l u i Bacău şi împrejurimi ( p . 1 4-40) ; Capitol u l I I I . Oraşul medieval Bacău
(p. 4 1 -62 ) ; Capitol u l I V. C u rtea domnească ( p . 63-8 5 ) ; Concluzii (p. 86-87) ; Rezumate
în l i m b i l e fra nceze şi engleză (88- 1 00) şi 5 1 de anexe ( i l ustraţi i şi pla n u ri ) .
Autorii cărţii şi-au propus s ă valorifice î n manieră exhaustivă rezultatele săpătu ri lor
arheologice întrepri nse în vatra vech i u l u i tâ rg medieval Bacău din ultimele trei dece n i i .
Î n introducere autorii prezintă un succint istoric a l cercetărilor întrepri nse î n peri metru l
Curţii domneşti încă din a n u l 1 967.
Deşi n u este precizată n i căieri contri buţia autori lor putem sesiza totuşi acest l u cru
dacă ţinem cont de preocu pări le şi contri buţi i l e lor anterioare . Primele două capitole
au fost redactate , credem noi , de Ioan M itrea , iar u rmătoa rele două de Alexandru
Arti mon .
Î n pri m u l capitol se face o succi ntă prezentare a cadru l u i natura l , insistându-se
asupra situ l u i ora ş u l u i Bacă u , a res u rselor natura l e , a poziţiei geografice , elemente
care a u favorizat apa riţia şi evoluţia a n u meroase aşezări în această zon ă .
Î ntr- u n capitol consitent, I o a n M itrea , pe baza u n u i vast materi a l arheolog ic şi
b i b l iog rafi c , încearcă , ş i reuşeşte in b u n ă măs u ră , să demon streze vech i mea şi
conti n u itatea locu irii in vatra şi imprej u ri m i l e oraşu l u i Bacă u . Î ntr- u n prim s u bcapitol ,
Ioan M itrea a n a l izează cele mai vech i dovezi de locu i re din această zon ă . Aşezările
de la Buda-Biăgeşti şi Lespezi-Gârleni sunt reprezentative pentru paleoliticul su pe
rior. Dovezi privi nd prezenţa o m u l u i in paleolitic şi mezolitic in vatra ora ş u l u i Bacău
sunt încă puţi n e . Epoca neol itică este i l ustrată prin mai m u lt de 45 de aşezări di ntre
care cele de la Aldeşti , B rad şi Mărgineni-Cetăţuia merită o menţi u n e speci a l ă . Peste
50 de aşezări aparţin e poci i bronzu l u i , culturilor Monteoru şi Noua, inclusiv in vatra
oraşu l u i Bacă u , i a r la Brad şi Răcătău sunt atestate elemente ale H a l lstattu l u i . Un alt
s u bcapitol priveşte civil izaţia geto-dacilor în această zonă , cu o analiză perti nentă
asupra celor două dave de la B rad şi Răcătău , i mportante centre pol itica-ad m i n is
trative şi m i l itare . Al treilea su bcapitol priveşte o perioadă extrem de i mportantă , dar
complexă şi cu m u lte necunoscute încă . N u m eroasele descoperiri a rheolog i ce d i n
vatra oraşul.u i Bacău şi imprej u ri m i au permis o reconstitui re acceptabilă a culturii
1 86 Corn e l i u Stoica
carpice . O menţi une aparte o reprezintă marele tezaur de monede romane i m periale
de la Măg u ra (2830 de monede in greutate de 9075 g, datând d i n secolele l .i. H r şi IV
d . H r. ) . Autorul demonstrează convingător continuitatea pe care cultura carpică o asig u ră
in procesul etnogeneze i . U ltimele două su bcapitole , bazate pe cercetările întreprinse
de a utor in perimetru l Curţii domneşti d i n Bacă u , se constitu ie intr-o ince rca re de
reconstitu i re a două aşezări , una din secolele IV-V, iar a doua din secolele VI-VI I .
Meritorii s u nt încercările d e eva l u a re paleodemog rafică a acestor aşezări . Capitolul
se incheie cu o trecere in revistă a diferitelor i poteze privind eti molog i a oraş u l u i Bacă u .
Faptu l c ă şi celelalte d o u ă târg u ri din sud-vestu l Moldove i , Adj u d u l şi Trotuşu l , au
eti molog i i maghiare , a r putea constitu i un a rg u ment in favoarea i potezelor lui C . C .
G i u rescu şi Al . P h i l i ppide.
Alexa n d ru Arti mon analizează in capitol u l I I I , geneza şi evol uţia oraş u l u i medieval
Bacă u , iar in u rmătoru l ca pitol , datare a , structu ra , reconstitu i rea şi restau rarea C u rţii
domneşti . I n contesta b i l , de n u mele arheolog u l u i Alexandru Arti mon se leagă a proape
trei dece n i i de cercetă ri arheolog i ce privitoa re la cele trei tâ rg u ri medievale din sud
vestu l Moldove i : Bacă u , Adj ud şi Trotuş. Cele două ca pitole reprezi ntă o veritabilă
si nteză a unui material arheolog i c extrem de bogat şi variat pe ca re a utoru l încea rcă
şă-1 valorifice opti m . D u pă ce autoru l trece in revistă cele mai i m portante contri buţii in
problema genezei , evoluţiei şi fu n cţi ilor oraşu l u i medieval românesc ( G h . 1 . Brătiean u ,
P. P. Pana itesc u , N . G rigoraş etc . ) , s u b l i n iează i mportanţa arheologiei i n procesul de
formare a ora ş u l u i l a noi. Din acest pu nct de vede rs, i n vestigaţi i l e a rheolog i ce
întreprinse la Suceava , l a ş i , Bucu reşti , Târgovişte , Baia , Bârlad , Rom a n , Siret, C u rtea
de Argeş au adus elemente noi ca re au impus reconsidera rea fu ncţi ilor principale şi a
vechi m i i mai mari a u nora di ntre oraşele noastre . În acest proces general de u rbanizare
d i n secole l e X I I I-XIV se încadrează şi oraşele d i n sud-vestul Moldove i : Bacă u , Trotuş
şi Adj u d . Alexa ndru Arti mon a acu m u l at de-a l u n g u l a trei dece n i i de i nvestigaţii
a rheologice in aceste trei centre urbane u n bogat şi valoros materia l care i-a permis
valorificarea lui in câteva stu d i i i mportante privitoare la geneza şi evol uţia celor trei
oraşe medievale in secolele XIV-XVI I . Asu pra primei atestă ri documenta re a oraşu l u i
Bacău s - a u propus mai m u lte date : 1 39 1 - 1 392 ( Ştefan S. Gorovei ) , 1 400 ( D . Zaharia)
şi 1 408. Până la găsirea u nor noi elemente documentare , care să confi rme primele
două i poteze , u ltima dată , 1 40 8 , ră mâne singura accepta b i l ă . D u pă ce intreprinde o
s u ccintă a n a l iză a izvoarelor documenta re privitoare la oraşul Bacău in secol u l XV,
Alexandru Arti mon prezi ntă vesti g i i le arh eologice descoperite in curs u l cercetărilor
a rh eologice din anii 1 967- 1 990 . Î n peri metru l Bisericii "Precista" au fost descoperite
lo�ui nţe , cu ptoare de ars , oa l e , ateliere meşteşugăreşti şi g ropi menaj�re . I nteresantă
n i s-a părut analiza făcută de a utor asu pra ceramicii descoperite . O parte d i n ce
ram i că poate fi atri b u ită unor colonişti germa n i , la fel ca la Siret, Suceava , Roma n sau
Trotuş . Prin corobora rea tutu ror descoperirilor autorul del i mitează vatra vech i u l u i oraş
medieval care a r data de pe la sfârşitul secol u l u i XIV. Un su bcapitol aparte il consacră
a utoru l evoluţiei ora ş u l u i Bacău in vremea l u i Ştefan cel Mare. Este o perioadă de
mare inflorire a oraşului Bacă u . Descoperirea fundaţiei unei biserici de piatră din secol u l
XV, a n u m e roase atel iere meşteşugăreşti , a u n u i mare n u m ă r de monede autohtone ,
d a r şi stră i n e , confi rmă avântu l comercial al Bacău l u i . U n su bca pitol d i stinct este
consacrat l u i Alexandru , fi u l l u i Ştefa n cel Mare , de n u mele căru ia se leagă constru i rea
Bisericii "Precista" ( 1 49 1 ) şi a C u rţii domneşti (după 1 482).
Î n u lti m u l capitol a utorul îşi propune să prezi nte C u rtea domnească d i n Bacă u ,
rol u l , evol uţi a , structura aceste i a , bazându-se p e vestigiile a rheologice descoperite
d u pă a n u l 1 974. După ce face o scu rtă incursiune istorică privitoare la rolu l curţilor
R E C E NZ I E 1 87
domneşti din Moldova , a utoru l se ocupă excl usiv de evol uţia şi semn ificaţi a C u rţii
domn eşti din Bacă u . S u nt p recizate ce rcetă rile arh eologice întreprinse în acest
peri metru şi elementele pe care se sprij i n ă reconstituirea acestu i vechi edificiu medi
eval. Rând pe rân d , sunt analizate unele construcţii care alcătu iau C u rtea <;!omenească :
Casa domnească , turn u l locuinţă şi Biserica "Precista". Pentru fiecare construcţie
sunt precizate elemente de datare , dimensiunile, o încercare de reconstituire a înfăţişării
i n iţi a l e , i nventarul vestig i i lor a rheolog i ce descoperite în peri metru l fiecărei construcţi i .
L a sfârşitu l ca pitol u l u i , a utoru l se ocupă de prob lema resta u r ă ri i , con serv ă ri i ş i
i ntrod ucerii î n ci rcu itul tu ristic al acestu i val oros a n s a m b l u arh itecto n i c m e d i eval
băcă u a n . Extrem d e uti l e pentru a înţelege fizionom ia i n iţ i a l ă a ansa m b l u l u i d e
construcţii care alcătuiau C u rtea domnească sunt releveele şi proiectele d e reconstituire
a ansa m b l u l u i real izate de arh itectu l G heorg he Sion . Dacă mai adăugăm şi bogatul
material i l ustrativ, atu nci se înţelege că sarcina cititoru l u i este mult uşurată . Prin acest
capitol , Alexa ndru Arti mon îşi aduce contri buţia la problematica atât de complexă a
genezei şi evol uţiei oraşelor medievale româneşti .
Adresată cu deosebire specialiştilor, arheologi şi istorici , cartea constituie o i nvitaţie
şi pentru cei ca re doresc să cunoască mai m u lte amăn unte despre geneza şi evoluţia ·
acestu i vechi oraş moldav în pri mele sale secole de existenţă .

Lu crarea poate fi socotită ca o premieră în literatu ra istorică băcă u a n ă ş i , fără
îndoi a l ă , este o lucrare de referi nţă pentru oricine s-ar încumeta să scrie o nouă
monog rafie a oraşu l u i Bacă u . Deşi Bacăul are câteva monog rafi i scrise de-a l u n g u l
ti mpu l u i , ceea c e l e - a lipsit a fost tocmai reconstitu i rea cât m a i veridică a începuturi lor
local ităţi i .
Alexandru ARTI MON şi Ion MITREA a u reuşit s ă scrie câteva capitole consider
ate d i ntr-o pos i b i l ă monog rafie băcăuană şi , în acelaşi timp, u n exem p l a r stu d i u
monog rafie privind geneza , rol u l şi evol uţia C u rţii domneşti din Bacău p r i n care aduc
noi contri buţi i la tematica privitoare la geneza şi evol uţia oraşelor medievale d i n
Moldova .
Aşadar, ne afl ă m în faţa unei l u crări valoroase , de mare rigoa re şti inţifică , apă rută
în condiţii g rafice deosebite şi care devi ne indispensabilă specialiştilor preocu paţi de
problematică şi tutu ror pasionaţilor de istorie locală.
SU MARU L S U MARE LOR
voi . 1 / 1 968 - vo i . XXV/ 1 994
M aterial îngrij it ş i structurat

temaţic şi cronolog i c de
praf. IOAN U N G U REAN U
CU PRI NS
CAP ITOLE
1. Paleolitic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 90
11. N eolitic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 90
III. Epoca bronzului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 91
IV. E poca fierului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 91
V. Civilizaţia geto-dacică şi carpică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 92
VI . Studii şi cercetări privind secolele IV - Xşi XI-XVI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 93
VI I . Studii de fau n ustică ş i osteologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 94
VI I I . Varia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . :. . . . . . . . . . . . . . .
. . . 1 95
IX. Teza u re monetare şi monede izolate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 95
X. Perioada medievală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 96
X1 . Aşezări rurale , târg u ri şi oraşe . . . . . : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 1 96
X2 . Economia rurală şi u rban ă. Ocupaţi i , meşteşuguri şi relaţii de sch imb 1 97
X3. Structu ri fu nciare şi teritorial-administrative: moş ii , ocoale, ţinuturi şi
a lte formaţiu n i .. . . .. .. .. .. . . . . .. .. .. .. .. .. .. . . . . .. . . .. .. .. . . . . .. . . . . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. . . 1 98
XI. Structu ri , relaţii şi mişcări sociale, reforme economica-financiare ş i
politica-administrative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 98
XI I . Lu pta pentru u nitate statală ş i in dependenţă n aţională . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 99
XI I I . Războiu l d e independenţă ( 1 877- 1 878) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 99
XIV. Războiul de întregire a neam u l u i şi Marea U n i re . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
XV. România în al doilea război mondial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . . . . . . . . . 200
XVI . Partide, curente , doctrine şi regi m u ri politice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
XVI 1 . M işcarea m u ncitorească şi socialistă .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . 200
XVI 2 . Viaţa politică de după Marea U nire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
XVI 3 . M işcarea comu n istă i nterbelică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
XVI4 . România în perioada comunistă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201
XVI I . I storiografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201
XVI I I . I storie l iterară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202
XIX. Învăţământ şi cultură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202
XX. Tradiţii şi obicei u ri . Artă populară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
XXI . Monumente ş i edificii publice . Opere de artă populară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
XXI I . M uzeog rafieşi muzeologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
XXI I I . Colecţi i ş i colectionari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . •. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
XXIV. Onomastică şi toponimie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
XXV. N ote biografice , evocări , n ecrolog u ri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
XXVI . Recenzii . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 04
XXVI I . Cronici ale activităţii m uzeale ş i şti i nţifice . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
1 90 .
Perioade,
N umele şi epoci şi Anul
Nr.
prenumele Titlul temei (studiului) culturi Volumul publi- P a g ini
crt.
autorilor materiale de cări i
de referin!ă
o 2 3 4 5 6
I . PALEOLITIC
1 . Vasile Chirica Consideratii cu privire la complexele de locuire Pal.inf. mijlociu şi supe- X 1 978 2 1 -44
descoperite in statiunile paleolitice rior
2. V10rel Căpitanu Descoperiri paleolitice in Bazinul Bistritei Pal.sup. Aurign, Swider 1 968 9-1 6
3 . Marcel Drăgotescu Aşezarea paleolitică de la Bicaz Pal.sup. Wiirm., Gravett 1 968 1 7-26
4. V10rel Căpitanu Descoperiri paleolitice in judetele Neamt şi Vaslui Gravett 11 1 969 7- 1 6

5 . Mihalachi Brudiu ş i E u - Cercetări paleolitice l a Măluşteni Oud.Vaslui) IV 1 971 2 1-30
genia Popuşoi
6. Ma ria Biliri şi Aşezarea paleolitică de la Lespezi. judetul Bacău Magdalen. G ravett . , V 1 972 39-68
V10rel Căpitanu Aurign
7. Maria Bitiri - Ciortescu, Paleoliticul din sectorul subcarpatic al Bistritei in lu- Wiirnia n , Swideria n , XX 1 989 7-52
V10rel Căpitanu , Marin mina cercetărilor de la Lespezi - Bacău Gravett
Circiumaru
1 1 . NEOLITIC
1 . Eugenia Popuşoi Morminte neolitice de tip Staroevo-Criş la Trestiana, Neolitic timpuriu XXIII/2 1992 27-42
com.Grivita, jud. VaslUI
2. Dan Monah Sondajul de salvare din aşezarea neoeneolitică de la Slratul Starcevo-Criş VIII 1 976 7-30
Vermeşti-Comăneşti
3. Silvia lacobescu O nouă aşezare Criş descoperită in judetul Bacău Neolitit timpuriu XXIII/2 1 992 43-50
4. Nicolae Ursulescu Topoare perforate din cadrul cullurii Criş de pe teritoriul V 1 972 69-78
României 5500-4200 i.H.
5. Eugen Comşa Date noi referitoare la conlactele dintre comunitătile Neolitic mijlociu XVII 1 985 27-32
Aldeni 11 şi cele ale culturilor vecine 3800-3600 i.H.
6. Dan Monah Citeva observatii asupra cauzelor şi efectelor exploziei Neolitic tirziu (eneolitic) XIV 1 982 33-38
demografice cucuteniene
7. Vladimir Dumitrescu Î ncă o dată C14 pentru cultura Cucuteni V 1 972 79-82
6. Anton Nitu Noi descoperiri de reprezentări antropomorfe in relief IV 1 971 81-88
pe ceramica Cucuteni A 1
9. Ion T. Dragomir Descoperiri arheologice privind vânătoarea, pescuitul 3800-3300 i.H. XXIII/2 1 992 1 05-1 1 8
şi culesul d i n natură, practicate d e comunitălile
eneolitice din sudul Moldovei.
1 O. Eugenia Popuşoi Aspecte ale elementelor veslimentare in plastica de Cucuteni A IV 1 971 89-94
•
la lgeşti, corn. Blăgeşti ijud. Vaslui)
1 1 . Vasile Ursachi Depozitul de obiecte de podloabă eneoiHice de la Brad, Cucuteni A final XXIII/2 1 992 51-103
corn. Negri, jud. Bacău
12. A. Nitu şi C. Buzdugan Aşezarea cucuteniană de la Viişoara ( Tg.Oooa ) Cucuteni B IV 1 971 95-1 1 2
1 3. Marilena Florescu , Căteva observatii referitoare la plastica antropomorfă Eneolitic XXV 1 994 5-22
V10rel Căpitanu din aşezarea Cucuteni A de la f�găneşti, comuna
Vultureni, judetul Bacău
14. Dan Monah Vase coşulet cucuteniene Faza A2 X 1 978 45-54
15. Ştefan Cucoş Noi reprezentări antropomorfe pictate pe ceramica Faza A-8 V 1 972 91-94
cucuteniană
16. Ştefan Cucoş Două vase zoomorfe eneolitice Cucuteni A2 şi B 1 VII 1 975 • 7-14
1 7. Ştefan Cucoş Decorul spiralic al ceramicii Cucuteni B Faza B X 1 978 55-88
18. Anton Nitu Reprezentarea bovideului in decorul zoomo rf pictat V 1 972 83-90
pe ceramica cucuteniană din Moldova
1 9. Ştefan Cucoş Locuintele eneoliticului final din zona subcarpatică a Neol. târziu XX 1 989 53-60
Moldovei
20. Ştefan Cucoş Cronologia eneoiHicului final din zona subcarpatică a XVIII-XIX 1 986- 1 3-20
Moldovei 1 987
2 1 . Ştefan Cucoş Citeva considera� cu privire la sfirşitul culturi Cuculeni oca.2500 i.H. XVII 1 985 33-40
22. Ştefan Cucoş Citeva considera�i cu privire la unele probleme ale XX 1 989 61-68
eneoliticului final de la est de Carpati
23. Anton Nitu http://www.cimec.ro
Vas / http://cmiabc.ro
antropomorf de tip Stoican�Aideni de la Suceveni Neo-eneolitic VI 1 973- 7-1 6
191
o 2 3 4 5 6
( Galali l 1 974
24 . Ion T. Jragomir Ocupatiile comunitătilor neo-eneolitice de aspeci eul- 3600-3600 i.H. X 1 976 69-96
tural Soicani-Aldeni
Ann Dodd - Opritescu şi Sceptrul de piatră de la Mogoşeşti-Siret, judetul laşi. Trecere la epoca bronz.
(Cemavoda 1)
25. XV 1 963 69-96
Ioan Mitrea Problema orig1nii şi dalării
•
I I I . EPOCA BRONZU LUr

1. Petre Roman Conceptul Folteşti 11 şi problema inceputurilor epocii 2500-2000 i.H. 1 969 1 7-22
bronzului in Moldova
2. Petre Roman Procesul de constituire a noilor grupe etnoculturale 2500-2000 i.H. XIV 1 962 39-50
de la inceputul epocii bronzului
3. Marilena Florescu şi Descoperiri recente de obiecte de aramă şi bronz in Bronz timpuriu şi mijl. 1 966 49-62
Viorel Căpitanu Moldova
4. Viorel Căpilanu şi Aşezarea din epoca bronzului de la Podul-Morii- Bronz mijl. iMonteoru) 1 969 23-34
Marilena Florescu Bărboasa, com.Onceşti
5. Viorel Căpitanu Noi desooperiri de topoare de aramă şi bronz in judetul VIII 1 976 3 1 -36
Bacău
6. Dan Monah şi Eugen Topor de lip Monleoru descoperiri la Mileştii de Sus, XI 1 �79 1 59-1 64
Zaharia jud.Bacău
7. Marilena Florescu Citeva obseJValii privind ritul şi ritualurile comunitalilor X 1 976 97-1 36
tribale monteorene in lumina săpăturilor de la Cindeşli,
jud.Vrancea
6. Marilena Florescu Contributii la cunoaşterea conceptiilor despre lume şi XI 1 979 57-1 34
2 3-4 4
viată a comunitătilor tribale monteorene
9. Ion Pâs!aru-Kiev Ritul funerar al triburilor culturii ceramice cu decor Bronz mijl. XVII-XIII i.H. XXV 1 994
văluril
1 0. C. Buzdugan şi C. Un mormint din epoca bronzului descoperit in Monleoru IV 1 971 1 1 3- 1 1 6
1
Eminovici depresiunea Oneşti
11. Constantin Buzdugan Cimitirul din epoca bronzului de la Căbeşti Monleoru, Noua 1 966 63-67
12. Silvia Antonescu-lovită Noi descoperiri de obiecte de aramă şi bronz in jud. B ronz m ijl şi tirziu XIII 1 961 5-1 0
Bacău . (Noua)
1 3. Viorel Câpilanu şi Vasi� Descoperiri arheologice aparJinind epocii bronzului din XI 1 979 1 35-146
Ursachi judetul Bacău (Monleoru , Noua)
14. Ion T.Dragomir Mărturii arheologice privind epoca bronzului in XI 1 979 1 4 9- 1 56
regiunea de sud a Moldovei
15. ntus Udrescu Descoperiri arheologice in jumătatea sudică a Bronz tirziu VI 1 973- 1 7-42
Moldovei cu privire la Cultura Noua 1 974
1 6. Gheorghe Dumilroaia Cultura Noua pe teritoriul judetul Neam! XXIII/2 1 992 1 1 9-142
11
17. Mihai Vătavu Mormintul "Noua" de la Popricani V 1 972 95-96
1
1 6. Minodora Ursachj Necropola din epoca bronzului de la Săbăoani " (Noua) 1 969 35-46
19. Minodora Ursachi Depozitul de obiecte de bronz de la Ruginoasa Bronz tirziu 1 966 27-34
20. Viorel Căpitanu Două celturi descoperite in Moldova Bronz tirziu şi Hallstalt IV 1 97 1 1 1 3- 1 36
tirziu
2 1 . Marilena Florescu şi Citeva obseJVa!ii privitoare la sfirş1tul epocii bronzului Bronz final 1 968 35-46
Viorel Căpitanu in lumina ultimelor cercetări arheologice efectuate de
Yuzeul de Istorie din Bacău
IV. EPOCA F I ERULU I
1. Alexandru Vulpe, Viorel Depozitul de bronzuri de la Gioseni Hallstatt vechi românesc XX 1 969 69-62
Că pita nu (Cincu-Suseni)
2. Silvia Antonescu Săpăturile de salvare de la Tarnila (com.Onceşli, Bronz final, Hallslall VIII 1 976 37-40
jude!ul Bacău) timpuriu
3. Sever Du'll ilraşcu O nouă cultură arheologică preislorică , recent Tranzit bronz-fier XV 1 963 1 05-1 1 6
descoperită şi studiată: cultura Biharea (Br.CD. -
Ha.A1)
4. Viorel Căpitanu Un vas tracic de lip Cozia-Brad, descoperit la Răcătău, Sec. X-IX i.H. XIV 1 962 51 -56
jude!ul Bacău
5. Marilena Florescu şi Săpălurile de salvare de la Vultureni Oud. Bacău) Hallstatt tirziu IV 1 97 1 1 37-1 56
Viorel Căpitanu
6. Adrian Florescu şi Cetăli hallstattiene recent descoperite in zona de nord- IV 1 97 1 1 29-1 32
Gheorghe Melinte http://www.cimec.ro
est a Moldovei centrale / http://cmiabc.ro
1 92
o ·2 3 4 5 6
7. Eugenia Popuşoi Un monilint haltstattian descoperit la Trestiana· Birtad Sec, VI i.H. 1 969 87·92
8. V10rel Căpitanu Un monnint hallstaHian descoperit la Cimbala Hallstatt târziu (VI-V i.H.) 1 968 68-72
9. C. Buzdugan Monnintul hallstaHian descoperit la Recea 1 1 968 73-76
10. Ioan Miilea Deux tombes du VI-V-e siecle a.n.e. decotNertes a XV 1 983 1 1 7-123
Mileştii de Sus, le departement de Bacău
1 1 . V10rel Căpitanu O spadă de fier de tip "akina�es" descoperită la XVI 1 984 51-54
Găiceana. jud. Bacău (sec. VI-V i.H.)
V. CIVILIZAŢIA G ETO-DAC I CĂ Ş I CARPICĂ
1 . Ion Niculilă TraCOiJe(ii la est de Prut sec. VII-VI i.H. XXIII/1 1 992 1 07- 1 1 4
2. Gavrilă Simion Ge�i şi sci(ii dinspre gurile Dunării VII-V i.H. XX I I I / 1 1 992 95-106
3. Emil Moscalu-Bejan O nouă necropolă apa�inind aspectului cultural getic VI-III i.H. XX 1 989 83.96
timpuriu de tip Canlia in Moldova, la Mărgineni ijud.
Bacău)
1
4. Sever Dumitraşcu Utilttate şi artă in ceramica dacică din Crişana Vl i.H.·III d.H. XII 1 980 45-54
5. C. Buzdugan Necropola getică de la Slobozia V-IV i.H. 1 968 77-94
6. Vlad Zirra Cont�bu(ia celtică la cultura dacoiJelică in concep(ia A 11-a jum. a sec. IV i.H. XVI 1 984 55-60
lui VasilePărvan
7. C. Buzdugan Fortifica(ii gelo-dacice in Moldova IV-III i.H. XV 1 983 1 25-1 30
8. Vasile Ursachi Fortifica(ii dacice pe Valea Siretului IV-II i.H. XVIII-XIX 1 986- 31·52
1
1 987
9. C. Buzdugan O nouă aşezare getică in bazinul Zeletinului lll i.H. 1 968 95-100
10. V10rel Căpitanu , Vasile Cetatea dacică de la Moineşti ll i.H. · I d.H. XVIII-XIX 1 986· 53-70
Ursachi 1987
1 1 . Viorel Căpitanu , Vasile O nouă cetă(uie dacică pe Valea Siretului l i.H. · I d.H. 1 969 93- 1 30
Ursachi
12. V10rel Căpitanu Principalele rezultate ale săpăturilor arheologice in • VIII 1 976 49-120
aşezarea geto-dacică de la Răcălău tj ud.Bacău)
1 3. Ioan Mitrea Descoperirile geto-dacice din sec. l i.e.n. · 1 e.n. de la • XV 1 983 1 31·1 36
Floreşti, jude(ul Bacău
14. V10rel Căpitanu Ceramica gelo-dacică de la Răcătău XVIII-XIX 1 986- 1 03-214
1 987
1 5. Viorel Căpitanu Noi contribu(ii la cunoaşterea civifrza(iei geto-dacice X X II I/ 1 1 992 131-192
in bazinu Siretului Mijlociu. Dava de la Răcătău
1 6. Viorel Căpitanu Ceştile dacice ornamentale de la Răcătău, jud. Bacău ' XXV 1 994 45-72
1 7. V10rel Că pita nu Obiecte din arta geto-dacă descoperite la Răcătău XXV 1 994 1 23-140
1 8. V10rel Căpitanu Unelte şi anme de fter descoperite in aşezarea gelo· ' XVII 1 985 4 1 -74
dacică de la Răcătău, com.Horgeşti, jud.Bacău
1 9. Viorel Căpitanu Figurine antropomorfe geto-dacice descope�te la XV 1 983 1 4 1 - 1 52
Răcătău(com.Horgeşti, jud.Bacău )
20. V10rel Căpitanu Obiecte cu semnilica(ie cultuală descoperite la • XVIII·XIX 1 986· 71-102
V10rel Căpitanu, Marius Amfore cu inscrip�i descoperite in dava de la Răcătău 1 i.H.· I d.H.
Răcătău 1 987
21. XVII 1 985 75-80
Ceramica de import 9 in aşezarea geto-dacică de la 1 i.H. - 1 d.H.

Alexianu ijud.Bacău)
22. Silvia Teodor XXV 1 994 73·1 22
Poiana, jude(ul Gala(i (1)
23. V10rel Căpitanu Fibule de tip Latime descoperite in aşezarea de tip 1 i.H. · li d.H. XVI 1 984 61-84
Obiecte de podoabă şi piese vestinenlare descoperite

"dava' de la Răcătău, corn. Horgeşti, jud.Bacău
24. V10rel Căpttanu • XX 1 989 97-1 24
Plăcu(e de cuirasă (Lorica Squamata) din Dacia 1 d.H.

in dava de la Răcătău, jud. Bacău
25. Comenu Beldiman XX 1 989 1 25-1 36
preromană
26. Virgil Mihăilescu-Bi�iba, Tezaurul de vase romane de la Muncelul de Sus l · lll d.H. X 1 978 1 63-1 78
Ioan Mitrea
27. Vasile Ursachi Contribu�i la problef!18 ritului de inmonnintare la carpo- 11·111 d.H. 1 969 1 99-202
daci
28. Ioan Mitrea Noi contribu(ii arheologice la cunoaşterea istoriei şi • XX 1 989 149-192
civiliza(iei dacilor liberi de la est de Carpa� in sec. li-
Necropola daco-carpică de la Săuceşti ijude(ul Bacău)

III
29. V10rel Căpitanu • VIII , 1 976 151-182
30. Ioan Miilea http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro XVII 1 985
incă o necropolă daco-carpică descoperită pe teritoriul ' 81·92
1 93
o 2 3 4 5 6
comunei Onceşli, jude\ul Bacău
31 . Lauren\ia Georgescu Date antropologice preliminare priv:nd necropola X 1 978 1 79-1 84
1
carpică de la Bacău-Hoit
32. lulian Antonescu Depozitul earpic de la Negri şi implicali:le sale istorice II-IV d.H. 1 968 1 89-1 98
33. Ioan Mitrea Un mormint sarmatic descoperit la Ghermăneşti, Prima jurnal. a sec. III VII 1 975 59-62
jude\ul Vaslui
34 . Alexandru Andronic in legatură cu data rea descoperirilor sarmatice de la " XI 1 979 1 65-170
Vaslui
35. Magda Tzony Descoperirile ca�pice de la Gura NiscovUui ijud.Buzău) Sec. III X 1 978 147-162
36. Viorel Căpitanu şi Vasile Necropola ca�pică de la Poiana-Negri, jude\ul Bacău " · XXIII/2 1 992 143-150
Ursachi
37. C. Buzdugan şi V. Necropola daco-ca�pică de la Bărboasa 1 968 1 99-208
Căpita nu
38. O. Nicolaescu-Piopşor Expertiza antropologică asupra mormîntului carpic de Sec. III 1 969 2 1 3-214
la Bara\i-Mărgineni ( jud. Bacău )
39. Emil Moscalu Notă asupra mormîntului carpicde la Bara1i -Mărgineni Virt�coiu-Poeneşt. 1 969 2 1 5-2 1 8
ijud. Bacău)
40. Viorel Căpitanu Necropola daco-ca�pică de incinera\ie din secolul al Sec. III VII 1 975 63-1 1 6
III-lea de la Gălăneşti - Bărboasa, corn. Onceşti, jude\ul
Bacău
41. Ioan Mitrea Necropola ca�pică de la Dămieneşti, jud. Bacău A 1 1-a jum. a sec. I I I , XIV 1 982 65-80
incep. sec. IV.
V I . STUD I I ŞI CERCETĂRI PRIVIND SECOLELE IV-X ŞI XI-XIV
1 . Ioan Mitrea Remarcabile rezultate ale cercetărilor arheologice in II-IX XVII 1 985 1 7-26
ultimele două deceni i , privind etnogeneza şi
continuitatea romănilor la est de Ca�pali
2. Ionel Bauman O unealtă pentru omamentat ceramică, descoperită Sintana de Mureş VI 1 973- 43-46
la Stoicani (com.Folteşti, jud.Gala\i) (sec.III-IV) 1 974
3. Ioan Mitrea Necropola din secolul al IV-lea i.e.n. de la Obirşeni- Sintana de M J reş 1 969 21 9-232
Voineşti (sec.IV)
4 Vasile Palade Necrcpola din sec. IV i.e.n. de la Fălciu ijudVaslui) " IV 1 971 21 5-223
5 Au rei Buzilă şi Petronius Două morminte din secolul al IV-lea i.e.n. de la Doina- Sintana de Mureş- V 1 972 99-104
Hălăucescu Girov Cemeahov
6. Ioan Mitrea Descoperiri arheolog·ce din secolul al IV-lea , in Sec. IV, Sintana de XI 1 979 1 7 1 -1 80
com.Dămieneşti, jud.Bacău Mureş
7. Eugen-Marius Constan- Rezultate ale cercetării arheologice de la Gherăşeni- ' XXIII/2 1 992 193-208
tinescu Grindul Cremenea, jud.Buzău, privind obiectivele din
sec. IV i.e.n.
8. Ion loni1ă Elemente autohtone in cultura Sintana de Mureş Sec. IV IV 1 971 1 97-2 14
(sec.IV e.n.) din Moldova
9. Vasile Palade Elemente alogene in unele aşezări şi necropole ' XX 1 989 203-21 4
Sintana de Mureş din zona Birtadului
1 O. Vasile Pa la de Unele obseNa\ii cu privire la aspectul etnic al populaţiei XXIII/1 1 992 1 97-222
din aria culturii Sintana de Mureş in lumina cercetărilor
din aşezările şi necropolele de la Birtad-Valea Seacă,
Zorten:-Fintinele, Banca-Gara şi Fălciu- Bogdăneşti
11. Vasile Palade Noi ateliere de lucrat piepteni din corn de cerb din Sec. IV d.H. 1 969 233-252
secolu- al IV-lea la Valea Seacă-Birtad
12. Vasile Palade Un nou centru de prelucrare a cornului de cerb in IV 1971 207-224
secolul.al IV-lea e . n . la Fedeşti, corn. Suletea
1. Mitrea şi C. Eminovici Cerecetările arheologice de la Pîrîul Boghii-Pirgăreşti Sinlana de Mureş (IV-V)

ijud.Vaslui) 1 983 . 1 53-162
1 3. XV
14. 1. Mitrea şi Al. Artimon Descoperiri prefeudale la Curtea domnească-Bacău sec. IV-VII IV 1 971 225-252
1 5. Dan Gh. Teodor, Viorel Cercetările arheologice de la Mănioaia-Costişa şi V-VI 1 1 968 233-248
Căpitanu şi Ioan Mitrea contribu\ia lor la cunoaşterea culturii materiale locale
din sec."V-VI din Moldova
1 6. Ioan Mitrea, Constantin Aşezarea din sec. V-VI I de la Ştefan cel Mare, V-VII XVIII-XIX 1 986- 21 5-250
E m i n o v i e i , V a s i l e jud.Bacău 1 987
Momanu
17. Ioan Mitrea http://www.cimec.ro
Descoperiri / http://cmiabc.ro
prefeudale pe teritoriul jude\ului Bacău V-X 1 968 249-260
1 94
o 2 3 4 5 6
18. Ghenutâ Coman Contributii la cunoaşterea fondului etnic al civilizatiei V-XIII XI 1 979 1 81-216
secolelor V-XIII in jumătatea sudică a Moldovei
19. Ioan Mnrea O fibulă digilală descoperită la Neguleşti, jud.Bacău VI-VII XVIII-XIX 1986- 261 -264
1 987
20. Ioan Miilea Realnăp arheologice şi elnoculllrale in spatiul carpato- ' XXIII/2 1 992 209-222
nislrean in secolele VI-VII
2 1 . Dan Gh. Teodor ContribuVi privind pătrunderea şi slabilirea slavilor in VI-VII V 1972 105- 1 1 4
teritoriile exlra-i:arpatice ale României
22. Ioan Miilea Regiunea centrală a Moldovei dintre Carpati şi Siret VI-IX XII 1980 55-90
in sec. VI-IX d.H.
23. Dan Gh. Teodor Unele probleme privind evolutia culturii materiale din VI-X 1 969 253-308
Moldova in sec. VI-X
24. Ioan Mnrea Estimări paleodemografice privind spatiul est-carpatic VI-X XX 1 989 31 5-338
al României in sec. VI-X
25. Ioan Milrea Săpăturile de salvare din aşezarea prefeudală de la VIII-IX VIII 1 976 1 83-190
Lespez�Homocea
Aşezarea prefeudală de la Izvoare- Bahna (1)

26. Ioan Mnrea Aşezarea prefeudală de la Onceşti ijud. Bacău) VIII-IX (Dridu) IV 1 97 1 271-286
27. Ioan Mitrea VIII-IX VI 1 973- 55-76
Aşezarea prefeudală de la lzvoare-Bahna ( 11 ).

1 974
28. Ioan Mitrea X 1 978 205-252
Contributii la arheologia epocii de formare a poporului
romăn
29. Ioan Mitrea Unele consideratii privind originea, cronologia şi XVI 1 984 85-94
semnificatia etno-cullurală a cutitelor cu valute
descoperite pe teritoriul României
Buzdugan, 1. Mitrea
30. Dan G h . Teodor, C. Descoperirile arheologice de la Oituz ijud. Bacău) VIII-X 1 969 309-324
31. Eugenia Zaharia Cultura Dridu şi problemele arheologiei şi istoriei sec. VIII-XI XIV 1 982 87-92
VIII-XI e.n.
32. Ioan Mitrea Contributii la cunoaşterea culturii Dridu din regiunea V 1 972 1 1 5- 1 32
dintre CarpaV şi Siret a Moldovei
33. Victor Spinei Săpăturile de salvare de la Olteneşti X-XI V 1 972 1 33-142
34. Vasile Va�am Complexele funerare tumulare de pe cursul mijlociu XI-XII XI 1 979 2 1 7-230
al riului Biriad
35. Victor Spinei Restructurări elnice la nordul gurior Dunării in secolele Feudal timpuriu XXIV 1 993 37-66
XIII-XIV
V I I , STU D I I DE FAU N I STICĂ ŞI OSTEOLOG I E
1. Olga Necrasov ş i N . Contribujii la studiul faunei pleistocene d e la Buda Paleolitic, pleistocen IV 1 971 7-20
Bulai-Ştirbu (j u d . Ba că u ) , cu o privire specială asupra
caracteristicilor fenului
2. Alexandra Bolomey Consideratii asupra resturilor de mamifere din Paleolitic, Gravei! XX 1989 271-296
slapunea gravelliană de la Lespe�ulărie, jud. Bacău
3. Sergiu Haimovici Cercetări arheozoologice privind materialul provenit Neolitic timpuriu, XXIII/2 1 992 259-268
din aşezarea de la Tuna ( jud. Covasna ), apaflinând Starcevo-Criş
culturii Criş
4. Sergiu Haimovici Studiul materialului paleofaunistic din aşezarea de la Bronz mijl. , Monteoru XII 1980 191-202
Mindrişca ( Valea Seacă ), apaf1inănd cufturii Monteoru
5. Sergiu Haimovici Studiul pateofaunei de cultura 'Noua' descoperită in Bronz târziu, Noua XV 1963 97-1 04
slatiunea de la Cavadineşti ijud. Galati)
Miritoiu
6. M. SI. Udrescu şi N. Expertiza materialului osteologie descoperit la Fbreşti, Geto-dacică, l i.H. - ld.H. XV 1 963 1 37-140
judetul Bacău
7. Sergiu Haimovici Studiul a trei eran o fragmentare de laurine ( Bos laurus) ' XX 1 989 3Q5-308
provenne din aşezarea dacică de la Răcătâu ijud.
Bacău)
8. Sergiu Haimovici Materialul faunistic de la Răcătâu XX 1 989 309-314
9. Dan Botezalu, Georgeta Studiul schelete lor din mormintele de la Brad, ' XX 1 989 297-304
Miu apaflinind perioadei dacice
10. Olga Necrasov şi Dan S iudiul scheletelor din mormintele de inhumape din Sec. III d.H. 1 969 203-21 2
Botezatu necropola de la Gabăra
11. Sergiu Haimovici Studiul resturilor faunistice depuse ca ofrandă in Sec. IV d.H. XXV 1 994 1 4 1 - 1 60
http://www.cimec.ro
mormintele din noua necropolă Valea Seacă / http://cmiabc.ro
şi
1 95
o 2 3 4 5 6
•
Bogdăneşli, apa�inând culturii Sinlana de Mureş
12. Sergiu Haimovici Studiul materialului osteologie descoperit in două V-VII d.H. XVIII·XIX 1 986· 21 [).260
aşezări subcarpalice dalând din sec. V-VII e.n. 1 967
XVI 1 964 9[).100
Filipeşti (sec. 11 - V e.n.) şi lzvoare-Bahna (sec. VI- IX)
13. Sergiu Haimovici Studi � l materialului faunislic din aşezările de la Cirligi· Sec. II-V şi VI-IX
14. Sergiu Haimcvici Studiul resturilorfaunislice dintr-un bordei din sec. XII· Feud. timpuriu XXIII/2 1 992 269-272
XIII de la Chilieni Oud. Covasna)
VI I I . VARIA
1 . Vasile Chirica Cercetări arheologice de teren in judetul Botoşani De la paleolilic la feud. IV 1 97 1 299-314
2 . V10rel Căpilanu • XIV 1 982 1 39-1 56
judetului Bacău (11). (Vezi partea 1, semnată imp�ună
Cercetări arheologice. de suprafată pe teritoriul
cu Marilena Florescu, in Arheologia Moldovei, VI ,

1 969, p. 214-275, n.n.)
3. Marilena Florescu şi Cercetările arheologice de la Dădeşli Oud.Bacău) De la eneolilic la Hallslatt IV 1 971 1 1 9-126
Viorel Căpilanu
4. A. Nilu, C. Buzdugan, C. Descoperirile arheologice de la Gura Văii, (municipiul De la eneol. la Latime . IV 1 971 31·60
Eminovici Gheorghe Gheorghiu-Dej)
5. Vasile Ursachi Cercetări arheologice efectuate de Muzeul de Istorie De la eneol. la feud. 1 966 1 1 1-168
din Roman in zona rîurilor Siret şi Moldova
6. Lăcrămioara Boroş Descoperiri arheologice la Răcăciuni, jud. Bacău De la cuii.. Cuculeni la XXII!/2 1 992 1 6f>-192
carpi
7. C. Buzdugan Descoperiri arheologice in depresiunea Oneşti intre Cuculeni � sec. VII· 1 966 101-1 1 0
X
8. Mioara Turcu Cercetări arheologice la Dudeşli i ntre bronz timpuriu VIII 1 976 4 1 -4 8
(Giina) ş i Latime
9 C. Buzdugan Descoperirile arheologice de la Prăjeşti Oud. Bacău) Monleoru , Nou a , 1 969 61·66
Straligrafia statiunii arheologice de la Poiana, intre Monleoru şi sec. 11

Hallstall, sec. III d.H.
10. Silvia Teodor XXIIl/1 1 992 1 1 5-124
Monleoru, Noua, sec. 11·

jud.Galati d.H.
11. Marilena Florescu şi Cercetările arheologice de la Dealul Morii 1 969 49-60
Viorel Căpilanu lll d. H.
1 2. Alexandru Artimon Noi contributii arheologice privind Curtea domnească XVIII-XIX 1 986- 28[).300
din Bacău intre sec. VI şi XIX 1 987
1 3. losi! Gabor Note asupra cercetărilor arheologice efectuate la Cleja VII 1 975 1 5f>-156
Oud.Bacău) in 1642
14. Virgil Mihăilescu-Bârliba Moneda şi dalarea complexelor arheologice XXIII/1 1992 1 93-196
IX . TEZAURE MONETARE ŞI MONEDE IZOLATE
1 . V10rel Căpilanu Noi descoperiri de monede antice şi bizantine intrate Sec. 111·11 i.H., 337 d.H. XX 1 989 1 93-202
in colectiile muzeului din Bacău
2. Bucur Mit rea şi Date noi despre tezaurul roman republican de la 206-62 i.H. X 1 976 1 37·146
Gheorghe Unlaru Bonleşti
3. Viorel Căpilanu şi Un lezaJrde monede republicane romane descoperite 196-1 6 i.H. 1 969 131·144
Tezauni monetar de la Panciu şi legăturile dintre dacii 11·1 i.H.

Constantin Buzdugan la Comii de Sus
4. Bucur Milrea XII 1 980 7-14
de la est şi vest de Carpati, in timpul lui Burebisla
5. Viorel Căpilanu Descoperiri de monede antice şi bizantine 1 72 i.H.-330 d.H. IV 1 971 267-298
descoperite la Răcătalrşi Plnceşti ijud.Bacău)

6. V10rel Căpilanu şi Vasile Două lezaure de den!lfiromani republicanişi imgeriali 1 65 i.H. -6 d.H. IV 1 971 167-1 96
Ursachi , ·
7. Victor Bobi Tezaurul monetar roman de la Mănăstioara·Fitkl iieşti 145 i.H.-16 d.H. VIII 1 976 121·136
Oudetul Vrancea)
6. V10rel Căpilanu şi Vasile Noi desw periri de monede antice in judetul Bacău 1 37 i.H.·1 64 d.H. VII 1 975 4f>-56
•'.
Ursachi
9. Maria Chitescu Citeva lezaure monetare romane republicane din Sec. li i.H.-14 d.H. IV 1 971 1 59-1 66
1 0. Virgil M ihăilescti-Birliba Tezaurul d1i"denari romani de ta Rip�ie Qude[ut BaCău) 32 i.H.-75 d.H.
Moldova
1 1 . Maria Chitescu � Paul Două lezaure romane descoperite in judetul Bacău 32 i.H.-141 d.H. 11
VIII 1 976 1 37-1 50
1 969 1 93-1 98
Ţarălungă
12. V10rel Căpilanu Tezaurul de denari romani de la Ardeoani 32 i.H. 206 d.H. • 1 969 1 79-1 92
1 3. Virgil Mihăilescu-Birliba Noihttp://www.cimec.ro
descoperiri de tezaure imperiale romane/ dehttp://cmiabc.ro
la 63-163 d.H. 1 966 209-232
1 96
o 2 3 4 5 6
Piatra Neam! il)
1 4 . Virgil Mihăilescu-Bi�iba Noi descoperiri de lezaure romane de la Piatra Neam! 63-166 d.H. 1 969 1 57-1 78
(11)
1 5. V10rel Căpi1anu şi Paul Tezaurul de denari romani imperiali de la Prăjeşti, 63-1 94 d.H. XXIIIfl 1 992 1 67-184
Ţarălungă com.Traian, jud.Bacău
1 6. Virgil Mihăilescu-Bi�iba Noi consideralii privind tezaurul de la Birgăoani 63-195 d.H. XIV 1 982 57-01
17. V10rel Căpitanu Tezaurul de denari romani imperiali de la Parava, 68-176 d.H. XXIIIfl 1 992 1 51-166
jud.Bacău
1 8. V10rel Căpitanu Tezaurul de monede ro mane imperiale de la 69-163 d.H. XX 1989 1 37-148
Călugăreni, com.Dămieneşli, jud. Bacău
1 9. Virgil Mihăilescu-Birliba Tezaurul de denari imperiali descoperit la He�ioana 69-183 d.H. VII 1 975 1 5-30
şi Ioan Milrea de Jos (com.Traian, jud.Bacău)
20. Maria Chilescu şi Vasile Două lezaure romane imperiale descoperite in 69-194 d.H. 1 969 145-156
UISjlchi Moldova
21 . Virgil Mihăilescu-Birliba Tezaurul de denari imperiali romani de la Blăgeşti, 69-222 d.H. VII 1 975 31-44
şi Dan Monah jud.Bacău
22. V10rel Căpitanu Tezaurul de denari imperiali romani de la Dealul 70-141 d.H. X 1 978 1 95-204
Pe�ului (com.Onceşti, jud.Bacău )
23. V10rel Căpitanu Un nou lot de denari romani imperiali din tezaurul de 74-222 d.H. XIV 1 982 81-86
la Blăgeşti, judelul Bacău
24. Bucur Milrea şi Gheor- Notă despre un tezaur de monede romane imperiale 2 1 1 -253 d.H. X 1 978 1 85- 1 94
ghe Constantinescu din secolul al III-lea descoperit in Moldova de Jos
25. Emest Oberlander-Tir- Mon e'de bizantine din coleclia Muzeului "Vasile Anii 498-1220 XXIIIfl 1 992 223-246
năveanu şi Eugenia Părvan" din Birlad
Popuşoi
26. V10rel Căpilanu Tezaurul de monede bizantine descoperite la Horgeşti 566-593 IV 1 971 253-270
Oud.Bacău)
27. Constantin Buzdugan Notă suplimentară despre tezaurul bizantin de la 566-593 VI 1 973- 47-54
Horgeşli, Oud.Bacău) 1 974
28. Octavian lliescu şi Paul Un tezaur monetar de la sfîrşitul secolului al Xlii-lea 1 222-1 300 XXIII/2 1 992 247-258
Ţarălungă de la Prăjeşti, ijud.Bacău)
29. Domnila Hordilă Opt monede de la lliaş (sec.XV) 1432-1442 1 969 325-330
30. Alexandru Artimon Un tezaur monetar din secolele XV-XVI descoperi! la 1458-1 526 1 969 343-348
Suceava
31 . Alexandru Arlimon şi Un lezaur monelar din secolele XV-XVI, descoperi! la 1 468-1 564 XI 1 979 231-246
Ioan Milrea Budeşti-Piopana, jud. Bacău
32. Alexandru Artimon Un tezaur monetar din secolele XVI-XVII ilescoperil 1 501-1632 IV 1 971 323-330
la Măgura ( jud. Bacău )
33. V10rel Căpitanu Tezaurul monetar din secolele XVI-XVII descoperi! la 1 540-1 607. VI 1 973- 77-100
Tanacu ( jud .Vaslui ) 1 974
34. Alexandru Artimon Un tezaur monetar de aur din secolele XVI-XVII 1 556-1 64 6 XII 1 980 2 1 5-228
descoperit in comuna Ştefan cel Mare, judelul Bacău
35. Alexandru Artimon Citeva consideralii asupra . tezaurului monetar de la 1 622-1 698 1 968 265-280
Cetatea Neamlului (secolul al XVII-lea)
36. Alexandru Artimon Un tezaur monetar din secolele XVII-XVIII descoperit 1 637-1 789 VI 1 973- 101-106
la Cleja Oud.Bacău) 1 974
37. Alexandru Artimon şi Tezaurul monetar din secolul al XVIII�ea descoperit 1 703-1 774 IV 1 97 1 343-348
Constantin Eminovici la Mănăstirea Caşin ijud.Bacău)
38. Viorel Căpitanu şt Un tezaur de monede turceşti din secolul al XVIII-lea 1 730-1 763 1 969 349-362
Constantin Buzdugan descoperi! la Copăceşti ijud.Vrancea)
3Q. Alexandru Artimon Un tezaur monetar din secolele XVIII-XIX, descoperit 1 740-1832 XV 1 983 1 69-1 82
la Somuşca-Cieja, judeltJI Bacău
40. Alexandru Artimon Citeva consideralii asupra tezaurului monetar din 1 775-1800 V 1 972 181-182
sec.XVIII descoperi! la Drăgeşti-Tălărăşti, jud.Bacău
X. PERIOADA MEDIEVALĂ
X . 1 . AŞEZĂRI RURALE, TÂRG URI ŞI ORAŞE
1 . Lucian Chilescu Fortificaliile Moldovei pînă la mijlocul secolului XV XIV-XV V 1 972 143- 1 68
2. Ioan Mlrea Milenii de locu ire in vatra oraşului Bacău şi Până la 1408 XVI 1 984 23-50
localitălii
imprejurimilor pînă la prima men�une documentară a
3. Alexandru Artimon http://www.cimec.ro

Contribulii arheologice la istoria oraşului Bacău/ http://cmiabc.ro
IV-XVIII XIII 1 981 1 1 -28
1 97
o 2 3· 4 5 6
4 . Ştefan S. Gorovei La inceputurile oraşului Bacău XIV XVIII-XIX 1 986- 26 S:2 â4
1 987
5. Alexandru Artimon Consideratii islorico-arheologice privind geneza şi XIV-XVII XXIV 1 993 67-90
evolutia oraşelor medievale din sud-vestul Moldovei
6. Alexandru Artimon şi Aşezarea medievală din secolele XIV-XV de la Curtea XIV-XV VIII 1 976 191-224
Ioan Milrea domnească Bacău
7. Alexandru Artimon Oraşul medieval Tg.Troluş in lumina datelor islorico- XIV-XVII XIV 1 982 93-1 38
arheologice
8. Alexandru Artimon Noi contributii arheologice privind istoria aşezării ur- XIV-XVII XVI 1 984 1 0 1 -1 26
bane de la Tg.Troluş
9. Alexandru Artimon Descoperirile arheologice de la Tg.Troluş din anii 1983- " XVIII-XIX 1 986- 31 9-360
1 986 1 987
1 O. Alexandru Artimon Contributii arheologice la istoria Adjudului (sec. XIV - " VIII 1 976 23�254
XVII)
1 1 . Alexandru Arlimon şi Cercetări arheologice in aşezarea medievală din " X 1 978 271-302
Constantin Eminovici comuna Ştefan cel Mare ijud.Bacău)
12. Corneliu Stoica Conlribu�i privind habitatul medieval lroluşean (1 359- XIV-XVIII XVIII-XIX 1 986- 301-318
1 740) 1 987
11
13. N. N. Lupu Contributii la studiul populatiei oraşului Vaslui XIV-XX III 1 970 14�152
1 4 . lulian Antonescu Cu�ile domneşti de la Bacău XV 1969 331-342
1 5. Ioan Ciulă Bacăul oglindi! in documentele cancelariei Moldovei XV XVI 1 984 1 27-1 32
secolul XV
1 6. Alexandru Andronic inceputurile vieti' urbane la laşi XV V 1 972 1 69-180
1 8. 1. Saizu şi C . Botez
17. Alexandru Andronic Curtea domnescă din laşi XV-XVIII VII 1 975 1 57-1 64
Scurt istoric al aşezării Buhuşi pînă la infiintarea fabricii XV-XIX III 1 970 8�102
de postav ( 1 885)
19. Corneliu Stoica Evolutia localilă�i Tg.Ocna in evul mediu (pănă la XV-XIX XXI 1 990 5-36
11ijlocul secolul al XVIII-lea)
20 . Corneliu Stoica Dezvollarea economico-socială a oraşului Tg.Ocna in XIX XXIV 1 993 1 29-1 52
epoca modernă
21 . Alexandru Artimon Contributii arheologice la istoria localilătii Rnlinele XV-XVIII XVII 1 985 93-1 08
ijud.Bacău)
22. Dumitru Zaharia Dale referitoare la trecutul satelor din comuna XV-XIX XIV 1 982 203-2 1 0
Secuieni, judetul Bacău, i n secolele XV-XIX
23. Elena Artimon Citeva dale istorice despre satul Odobeşti ijudetul "
24. Ecalerina 1. Măgirescu File din Cartea Sco�enilor (1)

Bacău)
XVII-XIX XVIII-XIX 1 986- 387402
25. Ecalerina Măgirescu şi File din Cartea Sco�enilor (1 900-1950) -11-

şi Cedric Măgirescu 1 987
XX XXIV 1 993 21 3-238
Cedric Măgirescu
26. Gheorghe Burtacu, Ion Satul Brad, baştină şi moşie a lsăceşlilor şi loneşlilor XVIII-XIX XXII 1991 1 1 7-156
Măzăreanu
27. Iulia Văcăraş Poiana Uzului, un sai dipărul de pe harta judetului XX III 1 970 163-171
Bacău
X . 2 . ECON O M I E RURALĂ ŞI U RBANĂ. OCUPAŢ I I , MEŞTEŞUGURI ŞI RELAŢ I I DE SCH I M B
1 . Dorinel lchim Dovezi elnologice şi paleoetnologice privind vechimea Oe la geto-daci la sec. XVI 1 984 209-224
vilicullurii in Moldova Centrală XIX
2. Maria Comşa Albinăritul pe teritoriul României in mileniul ! e.n. Prefeud. XII 1 980 24�256
3. Ioan Ciută Indeletniciri apicole in Moldova feudală, cu privire spe- XIV-XVIII VIII 1 976 22�234
cială asupra zonei Bacăului ( sec. XIV-XVIII )
4. Nicoleta AMăutu Contributii la cunoşlerea produselor artistice ale XVII XXIV 1 993 91-1 02
aurarilor din Transilvania din secolul al XVII-lea
5. Ioan Murariu Raporturile economice dintre Moldova şi Imperiul XVIII-XIX VIII 1 976 281-298
Otoman intre anii 1 774 şi 1 829
6. Ioan Murariu Citeva consideratii privind adivitalea comercială a unor XIV 1 982 1 97-202
oraşe din Moldova intre anii 1 774-1 832
7. Ioan Murariu Informatii privind exploatarea pădurilor, transportul şi XV 1 983 1 99-208
comercializarea lemnului in Moldova intre anii 1 774 şi
•
1 832
8. Ioan Murariu Veniturile şi cheltuielile unei familii boiereşli din XVIII VI 1 973- 1 07-1 1 4
Moldova intre anii 1782 şi 1 789
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 1 974
1 -9 8
o 2 3 4 5 6
9. Ioan Murariu Numărul şi felul unor ateliere meşteşugăreşti din XIX XXIV 1 993 15l-156
oraşele � tîrgurile Moldovei in anul 1 832
10. Ioan Murariu lnfonmatii privind productia şi come�ul cu bere in XVIII- XIX VII 1 975 1 1 7- 1 22
Moldova la sfîrşitul secolului al XIX-lea
1 1 . Ioan Murariu Preturile cu care se vindeau unele mărfuri in Moldova • VII 1 975 1 2l-148
la sfîrşitul secolului XVIII şi inceputul secolului XIX
12. Ioan Murariu Documente privind preturile unor mărfuri in Moldova • XXIV 1 993 1 0l-128
la sfârşirul sec. XVIII şi in primele decenii ale sec.XIX
1 3. Ioan Murariu Unii factori care au frinat dezvoltarea come�ului in XII 1 980 229-244
tema! Moldovei la sfîrşitul secolului XVIII şi in primele
decenii ale secolului XIX
14. Ioan Murariu Veniturile şi cheltuielile moşiei Rntinele din tinutul XIX V 1 972 1 89-196
Bacău, intre 30 septembrie 1 803 şi 30 septembrie
1 804
1 5. Ioan Murariu lnlorma�i privind cheltuielile făcute pentru construirea • XXV 1 994 1 00- 1 98
unor mori in tinutul Botoşani in anul 1816
16. Ioan Murariu Economia �nutului Bacău in prima jumătate a secolului • XI 1 979 247-252
al XIX-lea
1 7. Ioan MuFBriu Veniturile � cheltuieile moşiei Beteşti (linutul Bacău) ' XVIII-XIX 1 986- 367-376
� Vadurile (linutul Neam!) in perioada 1821-1824 1 987
18. Iulia Văcăraşu Consideratii istoriro-geografice asupra economiei Până in 1 970 V 1 972 267-278
depresiunii Dărmăneşti
19. Gheorghe Sibechi Din istoricul tipografilor băcăuane pînă la 1 9 1 8 XIX-XX XIV 1 982 245-246
20. Feodosia Rotaru Centrul de ceramică din comuna Oituz, jud. Bacău XVIII-XX XI 1 979 281 -306
21 . Feodosia Rotaru Ceramica populară din judetul Bacău XII 1 980 271-302
22. Iulia Văcăraşu lndustriile grele ale judetului Bacău şi dezvoltarea lor XX III 1 970 1 5l-206
in anii socialismului
X . 3 . STRUCTURI FUNCIARE ŞI TERITORIAL-ADM I N I STRATIVE: MOŞ I I , OCOALE. ŢI N UTURI
Ş I ALTE FORMAŢ I U N I
(1)
1 . Gheorghe Burlacu Contributii la cunoaşterea Cobilei de pe Siretul Mijlociu Din pre-feud. la sec. XIX XVI 1 984 1 51-174
2. Gheorghe Burlacu Contrib�i la cunoaşterea Cobilei de pe Siretul Mijlociu XV-XIX XVII 1 985 1 2l- 1 52
Ocolul domnesc al Bacăului ( sec.XV-XVIII ) -1-

(sec. XV-XIX) -li-
3. Gheorghe Bu�acu XV-XVIII XIII 1981 29-64
Ţinutul Bacău in sec. XV-XIX (1)

4. Gheorghe Bu�acu Ocolul domnesc al Bacăului ( sec. XV-XVIII ) - li- XIV 1 982 1 59-196
Ţinutul Bacău in secolele XV-XIX (11)

5. Ioan Murariu XVI 1 984 1 3l- 1 50
6. Ioan Murariu XV-XIX XVII 1 985 1 09-1 22
7. Gheo rghe Banu şi Date cu privire la proprietatea răzăşească din satele XVI-XIX XVII 1 985 24l-255
Florentina Banu comunei Secuieni ijud. Bacău )
8. Ioan Murariu Organizarea administrativ-teritorială a tinutului Bacău XVIII-XIX XVIII-XIX 1 986- 361 -366
in a doua jumătate a sec.XVIII şi inceputul sec.XIX 1 987
9. V. Berbecaru Unele aspecte privind istoricul moşiei obştei tirgului 1 757-1905 1 969 36l-366
Birlad
10. Ioan Murariu Harta adminstrativă a Moldovei in anul 1 8 1 6 1816 XXI 1 990 51-56
1 1 . Ioan Ungureanu Unele consideratii c u privire l a aplicarea legislatiei 1 864-1892 XXIV 1 993 1 57-1 64
agrare şi administrative in comuna Călineşti, judetul
Roman, intre anii 1 864-1892
X I . STRUCT U R I , RELAŢ I I Ş I MI ŞCĂRI SOCIALE REFORME ECONOMICO-FI NANCIARE Ş I

POLITICO-AD M I N ISTRATIVE
1. Ioan Murariu Un document inedit privind "ajutorinta de iarnă" in 1 794 XV 1 983 1 83-186
Moldova din anul 1 794
2. Ioan Murariu Un document inedit privitor la arendarea menzilului SI. sec. XVIII · XXV 1 994 1 78-1 89
(poştei) in Moldova pe trei ani, la sfîrşitul sec. XVIII
3. Dumitru Zaharia Presa din ltaia despre mişcarea revoluJionară condusă XIX IV 1 97 1 349-356
de Tudor Vladimirescu
4. Alexandru Andronic Preocupări ale ocirmuirii Moldovei in domeniul • VI 1 973- 1 1 5-120
agriculturii in perioada regulamentară 1 974
5. Vasile Florea Ţinutul Bacău in contextul revolutiei romăne din 1848 • VI 1 97l- 121-132
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro 1 974
1 99
o 2 3 4 5 6
6. Maria Voicu College de France şi tinerii revolutionari români " VI 1 973- 1 33-1 35
patruzecioptişti 1 974
7. Gheorghe Platon Revolutia de la 1 848 in Moldova - inceput şi parte " X 1978 7 -2 0
organică a revolutiei generale a românilor
8. Dumitru Zaharia Raporturile dintre proprietari- arendaşi şi tărani din " XV 1 983 1 87-1 98
tinutul Bacău in anul 1848
9. Gheorghe Platon Populatia oraş�lui moldovenesc la mijlocul secolului " III 1 970 5-32
al XIX-lea
1 0. Maria Voicu şi Sevasta Un moment al aplicării legiuirii agrare din anul 1 854 V 1 972 1 97-200
lrimescu
11. Dumitru Zaharia Răscoala tăran lor din 1 907 in judetele Pulna şi Tecuci XX III 1 970 1 03- 1 1 L
12. Vasile Florea Manifestări ale aliantei muncitoreşli-tărăneşli in timpul XX XIV 1 982 227-233
marei răscoale din 1 907, in judetul Bacău
13. Eca terina Negru ti- Guvernul P.P.Carp şi problema reformei admistra!ive XX V 1 972 21 9-234
Munteanu la 1 9 1 2
X I I . LU PTA P E NTRU UNITATE STATALĂ Ş I I N DEPENDENŢĂ NAŢI ONALĂ
1 . Ioan Milrea Teritoriul de formare a poporului român, vatră a luptei Mil. l IX " 1 977 40-4 1
seculare pentru unitate şi independentă
2. Ştefan Olteanu Lupta pentru libertate şi independentă a poporului Sec. XIV-XVI IX 1 977 4 1 -50
român in sec.XIV-XVI, oglindilă in două institutii
medievale româneşti: posada şi munca la cetate
3. Gheorghe Platon Unitatea-idee şi actiune in epoca modernă XIX-XX XXI 1 990 1 03-1 22
4. Dumitru Vitcu Repere in diplomatia unirii ( 1 848-1 859) XIX XI 1 979 7-16
5. Vasile Florea Contributia societătii culturale ASTRA la dezvoltarea XIX XI 1 979 23-28
conştiintei unitătii nationale
6. Marin Cosmescu Iancu Gheorghiu Budu, un entuziast unionisl băcăuan XIX XXII 1 991 1 07-114
7. Mircea Muşat Lupta pentru independentă, permanentă a istoriei XX IX 1 977 29-34
poporului român
8. Ion Gh. Şendrulescu Evolutia ideii de independentă la români intre anii XIX IX 1 977 51-60
1 821-1877
9. Dan Berindei Premisele economice şi sociale ale constituirii XIX IX 1 977 61-80
României independente
10 Gheorghe Roşu Cuvint la sesiunea şliintifică dedicată Centenarului 1 977 IX 1 977 9-1 2
Independentei d e Stat a României
Numele şi An ul
Nr.
prenumele Titlul temei (studiului) Volumul publi- Pagini
crt.
autorilor cării
o 2 3 4 5
X I I I . RĂZBOIUL DE I NDEPENDENŢĂ ( 1 877-1 878)
1. Dumitru Zaharia Politica externă a României in anii 1 876-1 877, oglindită in actele diplomatice IX 1 977 105- 1 1 4
ale Agentiei italiene d i n Bucureşti
2. Liviu Ştefănescu Valente n�tionale şi internationale ale proclamării independentei de stat a IX 1 977 1 1 5-120
României la 9 ma1 1 877
3. Nichita A�niloaie Cooperarea militară româno-rusă in războiul din 1 877-1 878 IX 1 977 81-104
4. Corneliu Cărămidaru Contributia judetului Bacău la războiul pentru independentă natională IX 1 977 121-130
5. Gheorghe Sibechi Ştiri din publicatiile vremii despre actiuni băcăuane in sprijinul războiului de IX 1 977 1 31-138
independentă
6. Ioan Ciută Unele aspecte priv ind starea materială şi de spirit a maselor populare băcăuane IX 1 977 1 39-146
şi nemtene şi contributia lor la războiul de independentă
7. Elena Artimon şi Mărturii documentare privind contributia locuitorilor judetului Bacău la dobindirea XIII 1 981 73-86
Gheorghe Burlacu independentei de stat a României
8. Corneliu Cărămidaru Aspecte ale participării Regimentului 14 Dorobanti la războiul pentru cucerirea XIV 1 982 2 1 1 -226
http://www.cimec.ro
independentei nationale / http://cmiabc.ro
200
o 2 3 4 5
XIV RĂZBO I U L DE ÎNTREG IRE A NEAMULUI ŞI MAREA U N I R E

1 . Ioan Mitrea Rădăcinile Marii Uniri din 1 9 1 8 XXI 1 990 95-102
2. Ioan Agrigoroaiei Contextul international şi semnifica�a istorică a glorioaseklr lupte din vara anului IX 1 977 147- 1 66
1 9 1 7 pentru apărarea independentei şi fiintei statului român
3. vasile Florea Contributia generalilor C. Prezan, Al. Averescu şi E. Grigorescu la dezvoHarea XVII 1 985 1 6 1 - 1 68
strategiei militare in timpul primului război mondial
4. Elena Artimon Gheorghe Glod, erou al primului război mondial XXIV 1 983 1 8 1 - 1 88
5. Elena Artimon •
Procopie Strat combatant din primul război mondial XIV 1 982 235-244
6. Lucia Antohi Căteva date privind distrugeri ale căilor de comunicatie şi transport din judetul XXIV 1 993 1 77-1 80
Bacău in anii 1 9 1 6·1918
7. Dumitru Zaharia Simeon Mindrescu şi Italia XI 1 979 4 1 -48
8. Dumitru Zaharia Actiuni diplomatice şi militare româneşti in Italia, in vederea inlregirii neamului XXI 1 990 1 31 - 1 33
9. Ion Agrigoroaiei Contextul intern şi international al înfăptuirii Marii Uniri XXI 1 990 1 23- 1 30
10. Mircea Muşat Socialiştii români in fruntea luptei pentru înfăptuirea statului national unitar XI 1 979 1 7-22
11. lon Ardeleanu infăptuirile maselor populare din 1 9 1 8 şi recunoaşterea lor inlematională XI 1 979 29-40
12. Gheorghe 1. Florescu Desăvîrşirea unitătii nationale· expresie a vointei intregului popor român XI 1 979 49-56
1 3. Ioan Ciută Caracterul plebiscitar al actului Marii Uniri XXIV 1 993 1 89-194
14. Gheorghe 1 . Florescu Sistemul tratatelor de pace de la Paris şi realitătile politice româneşti (1919· IX 1 977 1 67-1 82
1 920)
1 5. Vasile Florea 65 de ani de la făurirea statului unitar national român XV 1 983 7-20
1 6. Nicolae Dabija Unire in spirit XXII 1991 95-96
XV. ROMÂN IA ÎN AL DOI LEA RĂZBOI MONDIAL
1 . Ioan Scurtu Pregătirea politică a actului istoric de la 23 August 1944 XVI 1 984 7-1 6
2 . Vasile Florea Aspecte militare pe leriloriul judetului Bacău la inceputul revolutiei de eliberare XVI 1 984 1 7-22
socială şi natională, antilascis1ă şi an1iimperialislă, declanşată la 23August 1 944
3. Eugen lchim Generalul de corp de annată Nicolae Şova strălucit fiu al oştirii române XXIV 1 993 1 95-200
4. Ion Dăscălescu Generalul Nicolae Şova XXIV 1 993 201 ·202
XVI . PART I D E , CURENTE, DOCT R I N E ŞI REG I MURI POLITICE
XVI . 1 . M I ŞCAREA M U NCITOREASCA Ş I SOCIALI STĂ
1 . Dumitru D. Rusu Mişcarea munci1orească şi socialis1ă din laşi in a doua jumătate a secolului XIX VI 1 973- 145-162
1974
2. Dumitru Rusu Principalele legi cu privire cu munca din România pînă la 1 9 1 8 şi atitudinea IV 1 971 4 1 5-437
3. Ion ŞI. Baicu

mişcării munciloreş1i fală de acestea
Mişcarea muncilorească şi legisla�a asigurărilor sociale in Româ n ia, 1 9 1 8-1 920 X 1 978 349-356
4. Ion Agrigoroaei Despre mişcarea democratică din România la sfirşitul anului 1918. VI 1 973- 163-172
1 974
5. Leon Eşanu Dr. H. Aroneanu şi mişcarea muncjlorească din Bacău in anii 1 9 1 8-1 920 VI 1 973· 1 73-1 86
1 974
6. Leon Eşanu Mişcarea grevistă de la Fabrica "Letea" Bacău in anii 1918-1920 V 1 972 235-250
7. Leon Eşanu Greva generală din decembrie 1 9 1 6 dă la Piatra Neamt III 1 970 1 1 5-128
8. Vasile Florea şi Lucia Evokltia mişcării muncitoreşti din bazinul carbon�er Comâneşli XIV 1 982 247-260
Antohi
9. Ionel Marin Mişcarea muncitorească şi socialistă din valea Bislritei pînă in anul 1 921 XV 1 983 229-243
XVI .2. VIAŢA POLITICĂ DE D U PĂ MAREA U N I RE
1 . Gheorghe 1. Florescu Liga Poporului (aprilie 1 9 1 8- martie 1 920) X 1 978 325-348
2. Ioan Scurtu •
Lupta partidelor politice in alegerile partamentare din mai iunie 1 920 V 1 972 251-266
3. Gheorghe 1. Florescu Pozitia partidelor politice fală de Partidul Poporului in anii 1 920-1921 VII 1 975 1 65-1 80
XVI . 3 M IŞCAREA COM U N I STĂ I NTERBELICĂ
1. Gheorghe Pătrar Aspecte ale mişcării muncitoreşti şi comuniste băcăuane oglindite in presa lo· VI 1 973· 1 87-1 96
cală 1 974
2. Ionel Marin Activitatea organizaPilor de masă şi obşteşti create, conduse sau inluentate de XVIII-XIX 1986- 403-4 1 2
organizatia judeteană Neamt a P.C.R. i n anii 1921·1940 1 987
3. AdoW Minut Contributii privind activitatea U. T. C. pe valea Bislritei in perioada 1 922·1944 VII 1 975 1 8 1 -190
4. Ionel Marin Mişcarea muncitorească, revokllionar-democratică din Valea Bislriteiin anii 1 934· XVII 1 985 1 69-1 78
1 938
5. Ionel Marin Din lupta antifascistă, antirevizionistă şi antirăzboinică a maselor muncitoare XVI 1 984 1 95-208
din Valea Bislritei
6. valeriu Florin Dobrinescu Contributii la cunoaşterea situapei studentilor ieşeni in perioada 1 septembrie VI 1 973· 1 97-204
939 6 septembrie 1940
1 http://www.cimec.ro
•
/ http://cmiabc.ro 1 974
20 1
o 2 3 4 5
XV I .4 . ROMÂN IA TN P E R I OADA COM U N I STĂ
1 . Valeriu Florin Dobrinescu Transporturile in perioada revolutiei popular- democratire (Aspecte din Moldova) VII 1 975 1 9 1 -206
2. Gheorghe Radu Unele aspecte ale luptei maselor populare din judetul Bacău sub condurerea XIII 1 981 99-1 08
P.C.R. pentru cîştigarea alegerilor partamentare din noiembrie 1946
3. Constantin Stan Activitatea organiza!2i judetene de partid Bacău in înfăptuirea actului revolutionar VII 1 975 207-228
al nationalizării socialiste a pricipalelor mijloare de productie, din 11 iunie 1948
4. Ioan Ciută Două derenii de la Congresul al IX-lea al P.C.R. XVII 1 985 5-10
XVI I . I STORIOGRAF I E
1 . Traian Cantemir Decebal in epopeele nationale XII 1 980 35-44
2. Vasile Florea Citeva consideratiuni asupra leonimului Zamolxis VIII-XIX 1 986- 21-30
1 987
3. Dumitru Zaharia Dacia in viziunea lui Ludovic Ferdinand Marsili XII 1 980 203-214
4. Ştefan Olteanu Pennanente ale civiWzatiei geto-dacire şi daco-romane in structura societătii XII 1 980 1 5-24
medievale româneşti
5. Liviu Ştefănescu Elemente ale suprastructurii politire româneşti moştenite de la geto-daci XII 1 980 25-34
Ritul şi ritualul funerar in texte creştine din mileniul !. (1)

6. Livia Sibişteanu Pătrunderea creştinismului in Dacia XXIV 1 993 27-36
7. Nelu Zugravu XXV 1 994 1 6 1 - 1 77
8. D. Constantinescu Unde a fost inmonnintat Bogdan al li-lea Voievod ? IV 1 97 1 31 5-322
9. Adrian Vatamanu Logofătul Gavril Trotuşan X 1 978 303-322
10. Adrian Vatamanu Logofătul Luca Stroici VIII 1 976 255-268
1 1 . Traian Cantemir Viziune modernă in opera lui Miron Coslin XV 1 983 1 63-1 68
12. Vilică Munteanu Cu privire la unele relatii dintre Constantin Brincoveanu şi dregătorii otomani din XXI 1 990 37-50
retătile de pe malul drept al Dunării
1 3. Liviu Filimon Idei psihologire in opera lui Dimitrie Cantemir VIII 1 976 269-280
14. Georgeta Popovici Spâtarul Pavel Cristea- ctitor băcăuan V 1 972 201-2 1 0
1 5. Andrei Pippidi Date noi despre Roseteşti şi pămînturile lor la sfîrşitul secolului al XVIII-lea IV 1 971 331-342
1 6. Vasile Florea Diplomatia marilor puteri in Bosfor şi Dardanele şi implicatiile ei asupra Ţărilor VIII-XIX 1 986- 377-386
Române ( 1 744-1812) 1 987
1 7. Alexandru Zub Problema editării izvoarelor şi istoriograr�a română din epoca modernă IV 1 97 1 375-4 14
18. Dumitru Zaharia Veniamin Costache şi şovinismul maghiare-austriac XXV 1 994 222-243
1 9. Vasile Fierea- Ginduri despre Kart Marx XVII II-XIX 1 986- 44 1 -446
1 987
20. Alexandru Zub Nicolae Bălcescu şi revolutionarii moldoveni din vremea sa III 1 970 33-56
2 1 . Elena Artimon Un document de la Mihail Grigorie Sturdza, domnul Moldovei VII 1 975 149-154
22. Paul Paltanea ţostache Negri, corespondenlă inedită III 1 970 65-70
23. Paul Paltanea /Din corespondenta inedită a lui Costache Negri XXII 1 99 1 7-26
24. Paul Paltanea Costache Negri. Scrisori către C. Rosetti-Tetcanu XVII 1 985 209-226
25. Alexandru Zub / ·'
Kogălniceanu şi Haşdeu. Marginalii III 1 970 5H4
26. Vasile Nova s/..- Noi dovezi ale prieteniei Alexandru S. Golescu-Vasile Aleosandri XXV 1 994 1 99-206
_ 27c_ §heorghe Burtacu, loneştii de la Brad. Studiu genealogie şi istoric XXI 1 990 57-94
Mihai Sorin Rădulescu
28. Ion Măzăreanu Date noi privind casa in care s-a născut Ion Ionescu de la Brad XVII 1 985 227-232
29. 1. Saizu şi C. Botez Activitatea social-politică a lui Ion Ionescu de la Brad IV 1 971 363-374
30. L lanovcic Ion Ionescu de la Brad şi meteorologia agricolă in România XXV 1 994 207-21 0
31 . Ioan Vatamanu O scrisoare inedită de la Giuseppe Garibaldi X 1 978 323-324
32. Georgeta Popovici Anul 1 877 reflectat in memoriile invatătorului Vasile lftimiu VIII 1 976 ' 305-31 2
33. Vasile Florea Logica istoriei in opera lui Xenopol 11 1 970 71-84
34. Vasile Florea Succesiune şi serie in logica istoriei la Xenopol VI 1 973- 1 37-144
1 974
35. Alexandru Zub Vasile Pârvan V 1 972 25-38
' . 1 982
36. Radu Vulpe Vasile Pârvan, creator de şcoală ştiintifică XIV 7-14
37. Dumitru Berciu Despre personalitatea lui Vasile Pârvan XV 1 983 21-26
38. Radu Vulpe Amintiri despre Vasile Pârvan XV 1 983 27-30
39. Vasile Boroneant Vasile Pârvan, fondator al şcolii româneşti de arheologie V 1 972 7-1 2
40. Alexandru Sureveanu Cercetările lui Vasile Pârvan de la Histria XXIV 1 993 1 7-22
4 1 .· Hadrian Daicoviciu DaCOiJe� in opera lui Vasile Pârvan XV 1 983 3 1-38
42. Valentin Vasiliev Problema scitică in opera lui Vasile Pârvan XV 1 983 47-50
43. Viorel Câpitanu Contributia lui Vasile Pârvan privind localizarea davelor de pe Siret XVI I 1 985 1 97-202
44. Vasile Ursachi Vasile Pârvan şi 'Davele' de pe Siret XXIII/1 1 992 1 25-1 30
45. Sever Dumitraşcu http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro XXIII/1
Vasile Pârvan şi Universitatea din Cluj (Aspecte arheologire) 1 992 41-78
202
o 2 3 4 5
46. Vasile Florea Fundamentarea istoriei ca ştiintă in conceptia lui Vasile Pârvan V 1 972 1 3-24
47. Vasile Florea Vasile Pârvan, teoretician al istoriei XIV 1 982 1 fr22
48. Virgil Catargiu Problema filozofiei istoriei la Vasile Pârvan şi principiile abordării ei XI 1 979 253-264
49. Bucur Mitrea Izvoarele numismatice in opera lui Vasile Pârvan XV 1 983 39-46
50. Adina Berciu- Vasile Pârvan ŞI studiile sale de istorie medievală românească XV 1 983 51 -58
Orăghicescu
1
51. Comelia Belciu.Pieşca Unele probleme de etnologie in opera lui Vasile Pârvan XV 1983 59-61!
Vasile Pârvan, corespondentâ inedită din vremea studiilor ( 1 904-1909 )
1 329-356
52. Alexandru Zub 1 968 281-328
53. Alexandru Zub Vasile Pârvan, preocupări bibliografice şi documentariste 1968
54. Traian Cantemir Vasile Pârvan, literal XIV 1982 23-32
55. V�rgil Catargiu O nouă perspectivă asupra " mislicismului " lui Vasile Pârvan XIII 1981 1 09-1 1 6
56 . Alexandru Zub Vasile Pârvan: dilemele cărturarului XVII 1 985 1 89-196
57. Alexandru Zub Un episod dramatic din istoria L1gii Culturale XXIII/1 1 992 7-14
58. Alexandru Zub Vasile Pârvan, un posibil candidat la Primatul României XXIV 1 993 9-1 6
59. Alexandru Zub Henri Focillon şi Vasile Pârvan: călătorii sincrone in viata formelor XXV 1 994 2 1 1 -221
60. Dan Gh. Teodor Cuvânt inainte la volun!ul omagiai "Carpica", Omagiul savantului Vasile Pârvan XXIII/1 1992 fr6
61. ValeriL Sirbu Fenomenul Vasile Pârvan XXIII/1 1 992 223-226
62. Eugen Marius Constan- O floare pentru Vasile Pârvan XXIV 1 993 23-26
Ecalerina 1. Măgirescu,
tine seu
63. Oameni de seamă in tinutul Romanului XVIII-XIX 1986- 4 1 3-424
Cedric N. Măgirescu 1987
64. Elena Stan Probleme ale independentei şi suveranilătii României oglindite in presa bâcăuanâ IX 1977 1 83-1 86
intre anii 1 934-1 936
65. Mihai lacobescu Nicolae Titulescu- precursor al unei noi ordini inlemationale XIV 1 982 . 261-276
66. Ion Saizu Reflectarea semnificatiei actului de la 23 August 1 944 in presa primilor ani XIV 1 982 277-284
postinsurectionali
67. Varvara Donici •
Lucretiu Pătrăşcanu bibliografie VII 1975 27)-310
68. Titu Georgescu Independentă şi contemporaneitate IX 1 977 1 3-22
69. Gh.l. lonită Ideile unilătii, independentei şi suveranilătii patriei reflectate in Programul P.C.R. IX 1 977 23-28
70. Ioan Ciută Istoria in slujba păcii XVIII-XIX 1 986- 7-1 2
Sumarul sumarelor, CARPICA, 1/1 968 X/1 978

1 987
7 1 . --- • XII 1980 32)-335
XVI I I . I STORI E LITERARĂ
1. Mircea Filip •
"Floarea darurilor" un manuscris inedit XI 1 979 307-310
12. Nicolae Vasilescu- Din că�ile familiilor Millo şi Prăjescu -Miclescu X 1 978 409-l 18
Capsali şi Dan Ripa-
Buidiu
3. Alexandra Cristina "Românismul " · o societale cullurală şi patriotică XXII 1 991 66-90
Păunescu
4. Ioan Dănilă Lipova - loc inveşnicit de paşii poetului XXII 1991 49-53
5. Grigore Codrescu Gazetarul Eminescu la 1 877 IX 1 977 201-206
6. Vasle Robciuc Traduceri eminesciene din teatrul european XXII 1 99 1 64-65
7. Dumitru Tătaru Preocupări geografice la Mihai Eminescu XXII 1991 66-67
8. Ion Rotaru Eminescu in viziunea poetilor români de azi XXII 1 991 54-63
9. Marin Cosmescu Obârşia poetului Vasile Alecsandri XXII 1991 101-106
10. Ioan Dănilă •
Mereu al românilor Vasile Alecsandri XXII 1 991 93-94
11. Ion lliescu Omagiul bibliofil unui alt luceafăr XXII 1 991 97-100
12. Marin Cosmescu Legende şi novele de Gr. H. Grandea inspirate din războiul pentru independentă IX 1 977 21 1·2 1 6
13. Mircea Dinutz Activitatea iterară a lui D.D.Pătrăşcanu X 1 978 397408
14. Emest Gavrilovici Productivitatea stilistică a poeziei bacoviene
20 3-208
VII 1 975 26)-274
15. Vasile Florea Citeva considerapi despre Jorges Luis Borges (1) XVII 1 985
1 6. Vasile Florea Spatiul şi timpul istoric in opera lui Jorges Luis Borges (,11 ) XVIII-XIX 1 986· 42:r440
1 987
17. Mircea Dinutz G. Bălăită. Semnificatia unei opere XI 1 979 311·320
X I X . TNVĂŢĂMĂNT ŞI CULTURĂ
1. Alexandru Andronic Probleme referitoare la cultura urbană medievală din sec. XV-XVII din Moldova
Unele date cu privire la inceputurile invătămintului In oraşul Tg.Oaia
X 1 978 253-270
2. Dumitru Zaharia V 1 972 21 1·2 1 8
3. Al. Andronic ş i V I . Ştiri noi I n legătură c u lnvătămintul agricol d e la Academia Mihăileană IV 1 971 357-362
Gheorghiu
4. Victor Marinovici Contributii la cunoaşterea inceputurilor invăJAmântului public sătesc in judetul
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro XV 1 983 209-2 1 8
203
o 2 3 4 5
Bacău ( 1 858-1 865 )
5. Lucia An1ohi Istoricul teatrului din Bacău XXIV 1 993 203-21 2
X X . TRAD I Ţ I I Ş I OBICE I U R I . ARTA POPULARĂ
1 . Traian Cantemir Războiul de Independenţă in folclor IX 1 977 1 87-200
2. Feodosia Rotaru O scoa�ă moldovenească de la 1843 X 1 978 391 -396
3. Dorinel lchim Ţesături decorative folosite la interioarele locuintelor din Glăvăneşti - Bacău VI 1 973- 21 9-240
1 974
4. Dorinel lchim Evolutia portului mocanilor din Glăvăneşti - Bacău VIII 1 976 31 3-340
5. Dorinel lchim Portul popular romhsc de pe Valea Caşinului VII 1 975 24 1 -264
6. Dorinel lchim Evolutia portului popular din zona Trotuşului de munte X 1 978 357-390
7. Dorinel lchim Tradilie şi ioovatie in omamentica tesăturilor de interior din zona Trotuş XIII 1 981 1 33-175
8. Vasile Adăscălitei Jocuri de priveghi din judetul Bacău XIII 1 981 1 1 7-132
9. Dorinel lchim Matahalile din Prăjeşti, judetul Bacău - un obicei de primăvară mai puţin cunoscut XV 1 983 255-264
10. Dorinel lchim Despre rolul unor unelte şi munci agricole din Moldova Centrală XI 1 979 275-280
11. Dorinel lchim Gospodăria ţărănească de tip compleX<lin Colinele Tulovei XII 1 980 303-314
XXI . MONUMENTE Ş I E D I F I C I I P U B L I C E . OPERE D E ARTĂ Ş I A R H I TECTURĂ
1 . Dorinel lchim Mgnumentul de arhitectură populară de la Răchitoasa- Bacău XIV 1 982 297-31 4
2. Aneta Gavrilută Notă asupra monumentului de la Tisa-Silvestri VII 1 975 229-240
3. George ta Popovici şi Monumentul istoric de la Ciolpani- Buhuşi XIV 1 982 285-296
Feodosia Rotaru
4. Dorinel lchim Monumentul de arhitectură populară din Fichiteşti-Podu Turcului, judetul Bacău XV 1 983 245-254
5. Dorinel lchim Monumentul de arhitectură populară din Dămnăneşli - Bacău XH 1 980 257-270
6. Cristina Radulian Unirea reflectată in arta plastică XXII 1 991 27-28
7 loan Opriş Lucrări de reparatii şi restaurări la monumentele istorice din judetul Bacău (sec. XVIII-XIX 1 986- 447-456
XIX-XX) 1 987
1 1 968
8. Doina Bujor Aurel Băeşu- reporter de front in timpul primului război mondial IX 1 977 207-2 1 0
1 1 968
9 . Eugenia Antonescu Specificul moldovenesc in opera lui A. Băeşu 347-358
10. Eugenia Antonescu N. Tonitza şi pictura de la Durău 337-346
1 1 . Lucia Antohi Parcul Eminescu (Libertăţii) din Bacău XXIV 1 993 243-246
12. Ioan Ungureanu Istoricul unui fost edificiu băcăuan: "PAVILIONUL" din Grădina Publică XXIV 1 993 247-262
XXI I . MUZEOGRAF I E ŞI MUZEOLOG I E
1 . Elena Artimon Citeva piese din colectia muzeului din Bacău referitoare la actul Unirii din 1 859 .XVII 1 985 1 53-1 60
2. Elena Artimon Războiul de independenţă oglindit in medalistică şi piese decorative aflate in XV 1 983 2 1 9-228
colectiile muzeului băcăuan
"
3. Elena Artimon Ordine, medalii şi decoratii din timpul primului război mondial aflate in colectiile XXIV 1 993 1 65-178
Muzeului de Istorie din Bacău
4. Alexandru Păunescu Strădaniile lui Vasile Pârvan pentru salvarea şi recuperarea obiectelor pretioase XXIII/1 1 992 15-40
din Muzeul National de Antichităli precum şi a pieselor arheologice din Dobrogea
5. Alexandra Cristina Textele inscripţiilor redactate de Vasile Pârvan spre a fi săpate pe pereţii Arcului XXIII/1 1 992 79-94
Păunescu de Triumf din Capitală
6. loan Opriş Constantin Mătasă, intre fruntaşii muzeografiei româneşti XVII 1 985 233-236
7. lulian Antonescu Zece ani de muzeograf1e băcăuană 1 1 968 5-8
8. Georgeta Stoica Cercetarea etnograficâ şi muzeul de etnografie, cerinte imperioase in j�detul III 1 970 1 39-144
Bacău
9. Dorinel lchim Expozitia de etnografie din oraşul Comâneşti XXII 1 99 1 29-38
1 O. Alexandru Artimon Valorificarea ştiinţifică şi muzeistică a unor obiecte medievale din colectia VII 1 975 3 1 1 -326
Muzeului de Istorie din Bacău
1 1 . Anela Gavriluţă Sistemul de evidenţă pentru colectia de icoane a sectiei de artă VII 1 975 327-330
12. Alexandru Popovici Casa memorială - ins!Rutie muzeală deschisă VII 1 975 331-340
1 3. Doina Bujor O contributie originală a Muzeului de Artă din Bacău la practicile animatiei culturale VIII 1 976 34 1 -346
14. Vasile Florea I mpliniri băcăuane in domeniul muzeislic XVII 1 985 11-16
15. Viorel Savin Func�i şi cerinte ale casei-muzeu in etapa actuală XXII 1 991 39-54
1 6 Viorel Căpitanu lulian Antonescu, ctitor al muzeelor din :udetul Bacău XXII 1 99 1 1 63-1 66
1 7. B. Munte Un făuritor exemplar- pionier al muzeelor băcâuane: lulian Antonescu XXII 1 99 1 1 67-1 70
1 8. Epifania cOzarescu lulian Antonescu şi muzeul spitalului din Roman XXII 1 991 1 79-1 80
1 9. Maria Dulgheru, Eugen lulian Antonescu, un mare cercetător al treculului istoric al românilor XXII 1 99 1 1 83-1 84
Stănescu
20. Marcel Drăgolescu Un apostol al muzeografiei romăneşti - lulian Antonescu XXII 1 99 1 1 87-1 90
2 1 . Aurel Moldoveanu lulian Antonescu, un neobosit ctitor de muzee XXII 1 99 1 1 95-197
204
o 2 3 4 5
22. V10rel Căpitanu 35 de ani de exislentă a Muzeului Judetean de lslorie din Bacău XXIII/2 1 992 7-14
23. B. Munte Muzeul de lslorie la a 35-a aniversare XXIII/2 1 992 1fr16
24. VICtor Milocaru Muzeul de Istorie "lulian Anlonescu" (lnlerviu cu V10rel Căpitanu) XXIII/2 1 992 1 7-19
25. Dan Gh. Teodor Cuvântare la a 35-a anive�are a Muzeului de lslorie din Bacău XXIII/2 1 992 21-22
26. Alexandru Zub Saisoare de felicitare la a 35-a aniversare a Muzeului de lslorie din Bacău XXIII/2 1 992 23
27. Jana Şerban Telegramă de felicitare la a 3fra aniversare a Muzeului de lslorie din Bacău XXIII/2 1 992 23
XXI I I . COLECŢ I I ŞI COLECTIONARI
1. Georgeta Sloica Colectia de artă populară V. Heisu III 1 970 1 31-1 38
2. Silvia lacobescu Colectia de arheologie Vasile Heisu, Răcăciuni XXIII/2 1 992 281-3 1 2
V 1 972 279-286
4. Dorinel lchim şi George ta
3 . Dorinel lchim Expozitia de artă populară "Colectia Vasile Heisu "- Răcăciuni
Cartea romănească veche in colectia V. Heisu - Răcăciuni VI 1 973- 20!}.2 1 8
Popovici 1 974
5. V10rel Căpitanu Colectia Alexandru Aparu, Găiceana XXIII/2 1 992 273-380
6. �ndru Artimon Colectia muzeală a profesorului Paul Ţarălungă de la Prăjeşli XXIV 1 993 26!}.270
7. Paul Ţarălungă Materiale arheologice in colectia Muzeului Prăjeşti XXIII/2 1 992 313-316
8. Silvia lacobescu Colectia de arheologie Vasile Peirea, Valea Seacă XXIII/2 1 992 31 7-322
9. V10rel Căpitanu Colectia Costache Teletin, Bărlloasa XXIII/2 1 992 323-326
XXIV. ONOMASTICĂ ŞI TOPON I M I E
1. C . Mătasă Probleme de onomaslică III 1 970 1 29-130
1
2. Ioan Murariu Date privind onomastica feminină ia Moldova la inceputul secolului al XVIII-lea XIII 1981 6!}.72
3. C. Mătasă Importanta toponimiei in cunoaşterea trecutului 1 968 261-264
4. Mircea Stroia Considera�i asupra toponimului "prisaca" XI 1979 26!}.274
XXV. NOTE B I OG RAF I C E , EVOCĂRI , NECROLOGURI
1. Gabriel Leahu Mihail Kogălniceanu - 1 00 de ani de la moarte XXIV 1 993 273-276
2. lulian Negrilă Mihail Kogălniceanu - Centenar XXIV 1 993 277-278
3. Eugen Budău Rela�ile lui Mihail Kogălnicean� cu băcăuanii XXIV 1 993 279-282
4. Ioan Dănilă Mihail Kogălniceanu - omul renaşlerii romăneşti sau eterna datorie fată de XXIV 1 993 283-287
•
înaintaşi. Omagiu la centenar
5. Paul Paltanea Note la biografia lui Costache Roselti - Tetcanu XVI 1 984 17!}. 1 94
6. Leon Eşanu In memoriam Dr. H. Aroneanu ( 1 881-1920 ) XIII 1981 87-98
7. Vdică Munteanu Un fiu al Bacăului : Mircea Cancicov XXIV 1 993 239-242
8. Doina Bujor Necrolog, Anela Gavrilută X 1 978 431
9. V10rel Căpitanu Necrolog, Radu Vulpe XV 1 963 26fr268
10. V10rel Căpitanu Necrolog, Hadrian Daicoviciu XVI 1 984 23fr237
11. Eugen Şendrea In memoriam, Mariana Cretzu - Medeleni XXII 1991 1 57-1 58
12. Vasile Ursachi lulian Antonescu, o mare personalitate a zilelor noastre XXII/2 1991 1 7 1 - 1 72
1 3. Sever Dumilraşcu Un om şi un suflet lulian Anlonescu XXII " 1 991 1 73-174
_
14. Zenovia Bogza lulian Antonescu - o personalitate marcantă a afirmării spiritualită�i romăneşti XXII 1991 1 7fr178
1 5. Cristian Vlădescu, Carol Un mare prieten al oamenilor. lulian Antonescu XXII 1991 181
Kiinigg
1 6. Vasile Barbu A lost un OM XXII 1 991 1 8fr186
1 7. 'Paul Sadurschi Amintiri despre Domnul lulian Antonescu XXII 1 99 1 191-192
Aşa l-am cunoscut pe lulian Antonescu

1 8. Alexandru Artimon Gânduri despre lulian Antonescu XXII 1991 1 93-194
19. Ioan Ungureanu XXII 1 991 1 96-200
20. B. Munte Cuvânt la evocarea "lulian Antonescu" ( 27 ianuarie 1 992 ) XXIII/2 1 992 2fr26
21. V10rel Căpitanu Necrolog, Ştefan Cucoş XXIII/2 1 992 327-331
22. Corneliu Chirieş Prezen� in locul Revolu�i din Decembrie 1 989 XXIV 1 993 263-264
Anu l
Nr. Autor(ul)ii
Titlul lucrării Recenzor Volumul publi- Pagini
crt. lucrării
cării
o 2 3 4 5 6
XXVI . RECENZI I
Evolutia uneKelor şi armelor de pialră cioplită desco- V10rel Căpitanu
perite pe teritoriul României. (Bucureşti, 1 970)
1 . Alexandru Păunescu IV 1 971 4 36-439
2. Eugenia Zaharia Săpâtunle de la Dridu. ConlribuJii la arheologia şi isklria Alexandru Andronic IV 1 971 44 1-445
perioadei de fonnare a poporului romăn (Buc., 1 968)
205
o 2 3 4 6
3. Maria Bitiri Paleoliticul in Ţara Oaşului, studiu arheologic. {Centru Viorel Căpitanu v. 1 972 267
de informare şi documentare in ştiintele sociale şi
politice, Bucureşti, 1 972, 146 p.text, cu 50 pl.)
4. E. A. Rikma n , I .A. Ocerki istorii culturi Moldavii {11 · XIV v.v.), Chişinău, Alexandru Andronic V 1 972 268-291
Rafalovici, 1. Gh. Hincu Ed. Ştiintifică, 1 97 1 , 1 76 p. cu 60 figuri in text şi XXII
planşe
5. Pierre Courthion Curente � tendinte in arta secolului XX (Ed.Meridiane, Doina Bujor V 1 972 293-294
Bucureşti, 1 973, 381 p. cu 1 1 7 fig.)
6. Şt. Cucoş Ceramica neolitică dil Muzeul Arheologic Piatra Neamt Dan Monah VI 1 973- 24 1-242
(Ceramique neolithique du Musee Archeologique de 1 974
Piatra Neamt ),Acta Musei Petrodavensis;Bibliotheca
Memoriae Antiquitatis, 1, Piatra Neamt, 1 973, 70 p.,
1 1 9 pl.)
7. Constantin C. Giurescu Contribu�uni la studiul originilor� dezvoltării burgheziei George ta Popovici VI 1 973- 242-244
române pină la 1 848 {Ed. Ştiintifică, Bucureşti, 294 1 974
p.)
6. Herbert Read A Concise History of Modem Painting revised edition, Viorica Filimon VI 1 973- • 244-245
512 pjates, 1 0 1 in colour, London, 1 969- The World of 1 974
Art-History of Art; Thames and Hudson
9. G. Woods, Ph. Thomp- Art without Boundaries 1950-1 970 with 333 ilustration, V10rica Filimon VI 1 973- · 245
son, J. Williams 1 5 1 in colour {The World of Art Library; New Direc- 1 974
tions; Thames and Hudson), London 1 972
10. Emmanuei Anati Magourata Cave, Bulgaria, in Bollettino del Centro Dan Monah VII 1 975 34 1 -342
Communo di Studi Preistorici, VI, 1 971 , p. 63-105
1 1 Symposium L'epoque phanariote, 21-25 octobre1 970, lnsitut for Georgeta Popovici VII 1 975 342-346
Balcan Studies, Thessaloniki, 1 974
12. Jean Marechal Propagation du procede direct de fabrication du fer et Silvia Antonescu VIII 1 976 347-351
de l'acier par les Celtes et les Gennains, in Ogam.
Tradition celtique, 1 -6, XXI, Rennes, 1969, p. 275-
291
1 3. John Pope- Hennessi Portretul in renaştere Eugenia Popa VIII 1 976 353-355
14. A.A.Nudelman Topografiia Kladov i nahodoc edinicnih monet, Virgil Mihăilescu-Birliba X 1 976 4 1 9-42 1
Arheologhicescaia Karta Moldavskoi SSR, 8 vipusc,
Akademiia Nauk Moldavskoi SSR, Institut Istorii,
tzdaterstvo" Ştiinta", Chişinău, 1 976, 1 95 p. + 7 tabele
şi 10 hă�i
1 5. Al. Păunescu, P. Repertoriul arheologicaljudetului Botoşani. (Bucureşti, Dan Monah şi Silvia X 1 978 422-425
Sadurschi, V. Chncă 1 976, 395 p. t 71 hă�i ) Antonescu
1 6. Aristotel Crişmaru Drăguşeni. Contributii la o monografie arheologică. Silvia Antonescu X 1 978 426-427
{C.J.C.E.S. şi Muzeul Judetean de Istorie Botoşani,
1 977, 1 91 p.+ 95 planşe)
1 7. O. Zaharia , M. Chiria- Colectia de documente de la Arhivele Statului Bacău Gh. Radu X 1 976 428-429
cescu, C. Cărămidaru {1424-1 848). 1nventare arhivistice. {Editat de Serviciul
de Publicatii din Directia Generală a Arhivelor Statului
Bucureşti, 1 976, 369 p. , 1645 documente, 21 planşe-
reproduceri)
1 8. Amold Toynbee Oraşele in mişcare {Editura politică, Bucureşti, 1 979) Liviu Ştefănescu XI 1 979 322-325
19. Dan Gh. Teodor Teritoriul est-carpatic in veacurile V-XI e.n. Contribu�i Ioan Mitrea XI 1 979 327-329
arheologice şi istorice la problema fonnării poporului
romăn. {Editura Junimea, laşi, 1 978)
20. M. Petrescu-Dimbovita Scurtă istorie a Daciei preromane. {Editura Junimea, Dan Monah XI 1 979 331-334
laşi, 1 978)
2 1 . Florian Dudaş Cartea veche românească in Bihor {sec.XVI-XVII), Mircea Filip XI 1 979 335
Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, 1 977
22. SUCEAVA. Anuarul Muzeului Judetean, V, 1 978, 606 Dan Monah l<l 1 979 337-339
p. şi 28 fig.
23. Mioara Turcu Geto-dacii din Cămpia Munteniei. {Ed.Ştiin�fică şi Ioan Mitrea XI 1 979 34 1-344
Enciclopedică, Bucureşti, 1 979)
24. BANATICA, IV, ReşiJa,1977 Dan Monall X! 1 979 345-347
25. Damian P. Bogdan Paleografia romana-slavă. Tratat şi album, Bucureşti, Lucia Djamo-Oiaconilă XII 1 980 3 1 5-318
1http://www.cimec.ro
978, 391 p.+ LXVIII planşe / http://cmiabc.ro
206
o 2 3 4 5 6
26 Dan Gh. Teodor Roman itatea carpato-dunăreană şi Bizantul in Ioan Mitrea XIV 1 982 347-350
veacurile V-XI e.n. (Editura Junimea, laşi,1981)
27. VICtor Spilei Moldova in secolele XI-XIV ( Editura Şliintifică şi Ioan Mitrea XIV 1 982 351-356
Enciclopedică, Bucureşti, 1 982)
28. Mircea D. Matei, Emil !. Habitatul medieval rural din Valea Moldovei � Bazinul Alexandru Artimon XIV 1 982 357-362
Emafldi Somuzului Mare ( sec. X I-XVI I ), Ed.Academiei
R.S.Romănia, 1982 •
29. Virgil Ernilian Catargiu Vasile Pârvan, filozof al istoriei ( Editura Junimea, laşi, Vasile Fierea XIV 1 982 363-365
1 982 )
30. Gheorghe Popilian Necropola daca-romană de la Locuşteni (Ed.Scrisul Ion loni!ă XV 1 983 269-273
Romănesc, Craiova, 1 980)
3 1 . Constantin Preda CALLATIS. Necropola romano-bizantină(Biblioteca de Sanda loni!ă XV 1 983 · 275-278
arheologie, XXXVIII, Ed.Academiei R.S.România,
Bucureşti, 1 980)
32. Mircea D. Matei, Emil !. Cercetări arheologice privind habitatul medieval rural Alexandru Artimon XV 1 983 279-282
Emandi, Octav Mono- din bazinul superior al Somuzului Mare si al Moldovei
Supliment 1, 1 983
ranu (secolele XIV-XVIII ), Muzeul Judetean Suceava,
33. Al. Zut Pe urmele lUI Vasile Pârvan. (Ed.Sport-Turism, Ioan Mitrea XVI 1 984 225-228
Bucureşti, 1 983)
34. Virgil Mihăilescu-Bi�iba Dacia Răsăriteană in secoleleVI-I i.e.n. Economie şi Sever Dumitraşcu XXI 1 990 1 35-137
monedă, laşi, 1 990, 1 00 p.
35. Ioan Toderaşcu Unitatea românească medievală (Bucureşti, 1 988, 243 Nelu Zugravu XXI 1 990 1 39-1t2
p.)
36. Dan Gh. Teodor Creştinismul la est de CarpaJi, de la origini şi până in Victor Spinei XXIII/1 1 992 227-231
secolul al XIV-lea, Editura Mitropoliei Moldovei şi
Bucovinei, 1991 , 230 p.
37. VASILE GOLDIŞ. Corespondenta ( 1 888-1 934). Lucia Antohi XXIV 1 993 291 -294
Scrisori trimise, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1 992, 311
p., 1 6 p. cu fotografii
38. Ion lonită, Virgil NICOLE IORGA . Istoria românilor 1 1 . Oamenii
, Nelu Zugravu XXV 1 994 244-245
Mihăilescu- Birliba , pâmăntului (până la anul 1 000). Ed. Enciclopedică,
Vasie Chirica 1 992, 4 1 6 p.
39. Louis Brehier Civilizatia bizantină, Bucureşti, Ed.Ştiintifică, Nelu Zugravu XXV 1 994 246-24 7
1 944 , 564 p.
40. Joseph Mitsuo Kitagawa i n căutarea unită tii. Istoria religioasă a omenirii, Nelu Zugravu XXV 1 994 248-249
Bucureşti, Ed. Humanitas, 1994, 336 p.
4 1 . Alain Ruze Latinii din Carpati. Dovezi ale continuitătii romăneşti Nelu Zugravu XXV 1 994 25(}-251
la nordul Dunării, Bucureşti, Ed.Ştiinlffică , 1 994 , 36 p.
42. Doinea Benea, Petru TIBISCUM, Bucureşti, Ed.Muscion, 1 994 , 154 p., 53 Nelu Zugravu XXV 1 994 252
Bona fig., 48 foto
43. Nicolae Branga Memoria antichităti. Comemorări, comentarii, recenzii, Nelu Zugravu XXV 1 994 253
studii, note critice, Sibiu, Ed. Universitătii, 1994, 86 p.
'' • 44. Mihai Sâmpetru Oraşe şi cetăti romane tărzii la Dunărea de Jos Nelu Zugravu XXV 1 994 254
(Bibtiotheca T)lracologica , V ), Bucureşti, 1994, 181p. ,
20 fig.(p. 1 37-1 56)
Numele şi Anul
Nr.
p re n u me le Titlu l lucrării Volumul publi- Pagini
crt. •
a utorilor cării
o 2 3 4 5
XXV I I . CRON I C I ALE ACTIVITĂŢ I I MUZEALE ŞI ŞTI I NŢI FICE
1 . Silvia Antonescu Cronica săpâturilor arheologice efectuate In judetul Bacău, in perioada 1 968- XI 1 979 349-356
Cronica activitătii sectiei de istorie pe anii 19n-1 978

1 978
2. Elena Artimon
Cronica activităVi sectiei de istorie pe anul 1 979
XI 1 979 357-364
3. Elena Artimon
Cronica activitătii sectiei de istorie pe anul 1 980
XII 1 980 31 9-323
4. Elena Artimon XIII 1 981 1 77-181
5. loan Mitrea Al V-lea Simpozion NaVOnal de Tracologie • XIV 1 982 31 5-331
6. Ovidiu Genaru http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Note de călătorie in Italia XIV 1 982 333-340
207
o 2 3 4 5
7. Elena Artimon Cronica activitălii secliei de istorie pe anul 1 981 XIV 1 982 34 1 -346
8. Elena Artimon Cronica activ.tălii secliei de istorie pe anul 1 982 XV 1 983 283-290
9. Elena Artimon Cronica activitălii secliei de istorie pe anul 1 983 XVI � 984 229-234
1 O. Elena Artimon Cronica activitălii secliei de"istorie pe anul 1 984 XVII- 1 985 237-242
1 1 . Ioan Ungureanu Cronica activilălii Muzeului Judelean de Istorie "lulian Antonescu"· Bacă u , in XXIV 1 993 295-328
perioada anilor 1 990-1 992
NOTĂ
Bogatul material publicat (574 titluri ) , ca şi marea diversitate a problemelor înscrise

în specificul publ icaţiei "CAR P I CA", ne-a pus în faţa dificultăţi i formu l ă ri i unei tematici
care să corespundă atât rigorii ştii nţifice şi cronologice , cât şi scopul u i practic pentru
care am întreprins această acţi u n e .
Fără a considera c ă această tematică s e înscrie î n criterii strict convenţionale,
credem totuşi că , pri n modul în care a fost structurată , se constituie într-u n lesnicios
i nstru ment de lucru aflat la îndemâna oricărui i nteresat, ce permite accesu l ra pid la
i nformaţia dorită din fiecare perioadă sau domen i u care se regăsesc in cele 25 de
n u mere ale anuaru l u i m uzeu l u i băcăuan , dintre a n u l apariţiei pri m u l u i n u măr ( 1 968) şi
până în a n u l 1 994
(/. Ungureanu)
ABREVI E R I - ABREVIAT I O N S
A.R. M . S . I . - Analele Academiei Române. Memoriile Secţiei d e I storie

Acta M . M . - Acta M usei Meridionalis
A. I . I .A. I . - An uarul I nstitutului de Istorie şi Arheologie "A. D . Xenopol" l aşi
A. M . N . - Acta Musei Napocensis
Arh . Mold. - Arheolog ia Moldovei
A.Ş. U . I . - Analele Ştii nţifice ale Un iversităţii "Al . 1. Cuza" laşi
B.O.R. - Biserica Ortodoxă Română
C . E . R . H . - Cronica Episcopiei Romanului şi Huşilor
C. l . - Cercetări I storice
D . I . R . , A. - Documente privind I storia României , Seria A. Moldova
D . R. H . , A - Documenta Romaniae H istorica , Seria A. Moldova
E . C . R. - E nciclopedia Civil izaţiei Romane, Bucureşti , 1 982
F. H . D . Fontes Historiae Dacoromaniae
-
Materiale sau M . C .A. - Materiale şi Cercetări Arheolog ice

Mem . Antiq. - Memoria Antiq uitatis
M . M . S . - Mitropolia Moldovei şi a Sucevei
N . E . H . - Nouvelle Etudes d ' H istoi re
R.E.S. E . E . - Revue d ' Etudes Sud-Est E u ropeennes
S.C.I .V. (A.) - Studii ş i Cercetări de Istorie Veche (şi Arheologie)
S.C.N. Studii şi Cercetări de Numismatică
-
Orice corespon d e n ta se va ad resa M uzeu l u i
dudetean d e Istorie "lullan Antonescu" Baciiu, sf,r. 9 Mai,
nr.7, Baciiu, judetul Bacii t l, r.od. 5500, România,
· tel . 040/34/1 1 2444.
Tmde eorespondanr_.e sera en voyee a l 'adresse:

Muzelll dudetean de lsf,orit�.
"lulion Antonescu" str. 9
Mai, nr.7, Baciiu, Judetul Baf�iu, cod . 5500, Ro1nânia, f,el.
040/34/1 1 244 4 .
Please send any mal l f o f,he fol lowiilg od rt�ss:

M uzeul d udetean de lsforie "lulian Anf,oneseu " str. 9
Mai, nr.7, Baciiu, Judet,ul Baciiu , •�od. 5500, România,
f,el. 040/34/1 1 2444.
. Richf,en Sie biUe jedwelcht� Korrespondenz an

d i e A d resse M uz e u l .J u d e tean d e l s f, o r i e "lulian
Antonescu" str. 9 Mai, nr.7, Bat-Au , judetul Bacii u , t�od.
-
5500, Rmnânla, f,el. 040/:M/1 1 244 -1 .
Redactor ştiinlific: LĂCRĂM I OARA MARIN
Secretari ştii nlifici: LĂCRĂM IOARA ELENA ISTINA, MARIUS ALEXAN DRU ISTINA
Traduceri: SILVIA IACOBESCU
Tehnoredactare: ADRIAN AMALANC I , SONIA LUNGU MOR UZ
Editura : CORGAL PRESS , str. Ana l pătescu, nr. 4, B/6, Bacău , cod 5500 , România , tel./fax:
040/34/1 1 .74.22
Tipărit: la tipografia GADPRINT, str. Ştefan cel Mare, nr. 1 5/A, tel ./fax: 040/34/1 7 .93 .43

26 Carpica XXVI 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

26 Carpica XXVI 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.

LUCRARE FINANTATĂ DE '

ISBN 973-966 42-6-1

intre ami 1407-1429...... .. .......................... ............................................. 7

şase luni (ti? primajumătate a secolului al XV/11-Iea)................................... 76

perioada 1818-1824 .......... .............................. . .................... .. . . . .. ......... . . . 81

asupra BănCii' "Otluzuf" S.A. şi Casei de Credit aAgricultonlor dinjudeful

Manuela Palade, Banca Românească - sucursala Bacău şi rolul ei activ in

dezvoltarea comercială şi industrială din perioada 1935-1945............... 119

Fnftinfare şi până la etatizarea principalelor mijloace de producfie de la

Elena Artimon, Virgil Madgearu. Viafa şi activitatea (Medalion)........................... 127

Marcel Gh. Morăraşu şi Viorel Căpitanu, N. C. Enescu - Strălucit dascăl şi

cercetător....................................................................................... ......... 145

de la Oituz....................... ................................................ ............. .......... 155

Corneliu Chirieş, 15 de ani de la infiintarea Şcolii' M!l!lare de Ofiteri in Rezervă

participarea armatei române la cel de-al doilea Război Mondial............ 162

Jean Ciută, Mircea Cancicov - concl!adinul nostru ............................ ............... 165 . .

B. Munte, O comemorare luminoasă.............. ..................................................... 168

Relu Zamfir Stoian, Contributia Secfiei Numismatice Bacău la propagarea

imaginii personal!lătilor cultural-istorice, prin intermediul documentelor

Jean Ciută, Bacăul - la a 585-a aniversare........................................................... 178

Vasile U rsachi , ZARGIDAVA. Cetatea dacică de laBrad(Viorel Căpitanu) ......... 181

Alexandru Arti mon , I oa n M itrea , Bacău. Reşedintă voievodală(Corneliu Stoica)

George Felix Taşcă , "Pahamicu/" 1/iiaş le fils Dumitru. Dans l'assemb/ee

XV /l-e siec/es) . . . . ...... . . . . .

dans le deppartementBacău . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114

11juin 1948 ....... ...... ..... . . ............ . .............................................. . .........

Marcel Gh. Morăraşu şi Viorel Căpitanu, N. C. Enescu- /Ilustre maitre decole

luttes d'Oituz.......................................................................................... 155

temoignages sur la participations de l'armee roumaine du deuxieme

propage d'image des personnal!les culturalles-historiques. par les docu­

ments methaliques ..................................................................................... 170

Vasile Ursachi, ZARGIDAVA. La c1/e dacique de Brad(Viorel Căpitanu) ........ 181 .

AlexandruA rtimon, Ioan MI/rea, Bacău. Residence voievodalle(Corneliu Stoica)

person a l ităţi din i storia Moldove i .

- l u i Oană vornic, doc. 47 din 25 aprilie 1 420 ;

- doc.4 0 di n 1 3 apri l i e 1 4 1 5 prin care Alexandru cel Bun dăruieşte mânăstirii

Voievodului şi copi ilor săi ;

Descendenta lui lliias ceasnicul .

1 3 . D . R.H. , A , I I I , doc. 252 , p. 453 .

19. D . R . H. , A, 11, doc. 263, p. 404.

ţara vecină, Polonia.

DGiula 1384, 1387 Dumitru 1407

• ' ' ' ' t

di ntre prima jumătate a secol u l u i a l XV-lea şi până în a doua jumătate a aceluiaşi

i n urma observaţi ilor întreprinse a reieşit că biserica are o l u ngime de 1 8 m, iar in

de l a Tg . Trotuş , menţionată mai sus (fi g . 4)

7. Alexandru Artimon şi C. Eminovici , Cercetă ri arheologice în aseza rea medievală din

prima j u mătate a veacul u i al XVI- lea.

E G L I S ES DE LA ZON E S U D-OU EST DE LA M OLDAVI E

fi n de XV-e siecle elle a ete reconstru ite en pierre .

- t..., .....:,j. Sir( J • - "O.J

Fig . 1 . Tg . Trotuş . Planul general al săpătu rilor arheologice d i n anii 1976-1996.

f,...L- . .-l......i _·-:.l'"'

Fig. 2 . Tg . Trotuş. Planul bisericii cu localizarea mormintelor.

Jf >??/r� [>7///� ţ?/7?/� :. . . . .. . . . . . . . .. · ·· ·;'

F i g . 4 . Planu l bisericii şi localizarea mormi ntelor d e la Fântânele , j u d . Bacă u .

• fl, .. l" ic.O , C�pe-fnifca llj c:imil iru / ltledle.va l cl1n

- -f:;gu��{ ��e:� �. descoperit

<69 -Locuin ta pietra r - sec VI - VII .

X -Descop eriri de m o nede .

6. Dimitrie Cantemir, op. cit. , p. 1 1 4 .

accesul în fu ncţi ile de stat1 6 •

propage d'image des personnal!les culturalles-historiques. par les docu