Testamentul I Inventarul Averii Vistier

Volum editat de Dan Dumitru Iacob
AVERE, PRESTIGIU I CULTUR MATERIAL

ÎN SURSE PATRIMONIALE
Inventare de averi din secolele XVI–XIX

Colec ia HISTORICA este coordonat de prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon
Acest volum a fost realizat în cadrul unui grant al Autorit ii Na ionale

pentru Cercetare tiin ific din România (ANCS), CNCS-UEFISCDI,
proiect num rul PN-II-RU-PD-2012-3-0386.
This work was supported by a grant of the Romanian Ministry of Education,

CNCS – UEFISCDI, project number PN-II-RU-PD-2012-3-0386.
Referen i ştiin ifici:

Prof.univ.dr. Lauren iu R dvan
Prof.univ.dr. Petronel Zahariuc
Redactor: Tamara Botez

Coperta: Manuela Oboroceanu
Tehnoredactor: Lumini a R ducanu
Ilustra ia copertei:
(detaliu),  Muzeul Na ional de Art al României.

În prim-plan: Mo iereasa Ana Bal (1852), de Niccolo Livaditi, nr. inv. 4494
În plan secund: facsimile dup surse patrimoniale din colec iile Bibliotecii
Academiei Române, Cabinetul de manuscrise (Arhiva Al. I. Cuza,
LIX, varia 9, f. 48 i A2884, f. 6v.).
ISBN 978-606-714-154-2
© Editura Universit ii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2015

700109 – Iaşi, str. Pinului, nr. 1A, tel./fax: (0232) 314947
http://www.editura.uaic.ro e-mail: editura@uaic.ro
Volum editat de Dan Dumitru Iacob
AVERE, PRESTIGIU
I CULTUR MATERIAL
ÎN SURSE PATRIMONIALE
Inventare de averi din secolele XVI–XIX
EDITURA UNIVERSIT II „ALEXANDRU IOAN CUZA”, IAŞI
2015
Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României
IACOB, DAN DUMITRU
Avere, prestigiu şi cultur material în surse patrimoniale:
inventare de averi din secolele XVI-XIX / Dan Dumitru Iacob. - Iaşi:
Editura Universit ii „Al. I. Cuza”, 2015
Bibliogr.
ISBN 978-606-714-154-2
94(498)"15/18"
330.522.6(498)"15/18"
CUPRINS
Cuvânt înainte (DAN DUMITRU IACOB) ............................................................................. 9
DAN DUMITRU IACOB

Importan a inventarelor de avere pentru istoria vie ii cotidiene
din epoca modern ..................................................................................................... 19
AVERI NOBILIARE, R NE TI I OR ENE TI DIN TRANSILVANIA

(SECOLELE XVII–XIX)
MÁRIA LUPESCU MAKÓ
(Nu) haina îl face pe om. Îmbr c mintea i purt torii ei în Transilvania
(secolele XVI–XVII) ................................................................................................. 35
ADRIAN MAGINA
Inventarul averii unui nobil transilv nean din secolul al XVII-lea ............................ 71
LIVIA MAGINA
„Om s rac, om bogat”. Averi r neşti în Transilvania secolelor XVII–XVIII ......... 93
ENIK RÜSZ-FOGARASI
Averea or enilor în Transilvania premodern . Surse i posibilit i de cercetare.... 101
DANIELA DÂMBOIU
Domestica und Pretiosen. Reconstituirea virtual a interioarelor
Palatului Brukenthal pe baza inventarului din 1803 ................................................ 115
GUDRUN-LIANE ITTU
Testamentul lui Jenny Schmidt (1842–1913), un exemplu de preocupare
pentru binele comunit ii s seşti .............................................................................. 135
AVERI BOIERE TI DIN MOLDOVA

(SECOLELE XVIII – XIX)
ELENA BEDREAG
Descenden a şi averea marelui vornic Iordache Ruset ............................................. 157
MIHAI MÎRZA
Surse pentru cercetarea istoriei economice. O sam a „bucatelor”
vistiernicului Toader Palade, din anii 1748–1751.................................................... 203
MIHAI-BOGDAN ATANASIU
Un boier moldovean preg tindu-se de exil. Desfacerea patrimoniului
marelui vistiernic Matei Cantacuzino ...................................................................... 253
VALENTIN CONSTANTINOV
Registrul bunurilor mobile şi imobile, al veniturilor şi cheltuielilor
lui Matei Cantacuzino din anul 1792 ....................................................................... 273
PETRONEL ZAHARIUC
Bacşişuri, m t suri şi argint rii. C l toria boierilor moldoveni
la Constantinopol în 1822 ........................................................................................ 311
5
DAN DUMITRU IACOB
Testamentul i inventarul averii vistiernicesei Smaranda Bal (1833 / 1848) ......... 371
AVERI BOIERE TI DIN ARA ROMÂNEASC

(SECOLELE XVIII – XIX)
GHEORGHE LAZ R
Averea unei descendente brâncoveneşti: Maria Argetoianu .................................... 475
CONSTAN A VINTIL -GHI ULESCU
„Condica de toate pricinile şi trebuin ele casii mele” de pitarul
Dumitru Piersiceanu de la Fundata (1804–1839).................................................... 523
BOGDAN MATEESCU
Casele proprietarilor de mo ii în formularele Recens mântului General
al rii Române ti din 1838..................................................................................... 553
PATRIMONII INSTITU IONALE

(SECOLELE XVII – XIX)
MARIA CRÎNGACI IPLIC, IOAN-MARIAN IPLIC, IOAN-COSMIN IGNAT
Memorie şi patrimoniu. Inventarul bisericii evanghelice din Cisn die
(jude ul Sibiu) .......................................................................................................... 605
MARIUS CHELCU
M n stirile Precista din Roman şi Prorocul Samoil din Focşani şi un catastif
de avere din anul 1830 ............................................................................................. 635
SUZANA BODALE
Patrimoniul şcolar din Moldova între dezideratele epocii moderne şi realitate
(1832–1862)............................................................................................................. 669
SORIN GRIGORU
Catagrafia averii spitalului din târgul Hârl u (1858) ............................................... 689
ACUMUL RI, EVALU RI I FURTURI DE BUNURI

(SECOLELE XVI – XIX)
ARCADIE M. BODALE
Câteva considera ii privitoare la pre uri reflectate în inventarele de avere
din ara Moldovei (secolele XVI–XVIII) ............................................................... 709
C T LINA CHELCU
Avere furat , f ptuitori şi pedepse în Moldova
(secolul al XVII-lea – prima jum tate a secolului al XVIII-lea) .............................. 741
DANIEL PAV L
Aspecte privind averea elitelor din jude ul Neam în a doua jum tate
a secolului al XIX-lea .............................................................................................. 769
Glosar de arhaisme i regionalisme ............................................................................... 783

Abrevieri........................................................................................................................ 795
Lista autorilor ................................................................................................................ 799
6
CONTENTS
Foreword (DAN DUMITRU IACOB) ..................................................................................... 9
DAN DUMITRU IACOB

The Importance of Probate Inventories for the History of Everyday Life
in the Modern Age .................................................................................................... 19
NOBILIARY, PEASANT AND TOWNSPEOPLE PROPERTY

IN TRANSYLVANIA IN THE 17th – 19th CENTURIES
MÁRIA LUPESCU MAKÓ
Clothes (Don’t) Make the Man. Items of Clothing and Their Wearers
in Transylvania in the Sixteenth and the Seventeenth Centuries ............................... 35
ADRIAN MAGINA
The Inventory of a Seventeenth Century Transylvanian Nobleman .......................... 71
LIVIA MAGINA
Poor man, rich man. Peasant Property in Transylvania in the Seventeenth
and Eighteenth Centuries ........................................................................................... 93
ENIK RÜSZ-FOGARASI
Urban Property in Pre-Modern Transylvania. Sources and Research
Opportunities ........................................................................................................... 101
DANIELA DÂMBOIU
‘Domestica und Pretiosen’. Virtual Reconstitution of the Brukenthal Palace
Interiors Based on the Inventory Dated 1803 .......................................................... 115
GUDRUN-LIANE ITTU
Jenny Schmidt’s (1842–1913) Last Will – An Example of Concern for
the Good of the Saxon Community in Transylvania ................................................ 135
BOYAR PROPERTY IN MOLDAVIA

IN THE 18th – 19th CENTURIES
ELENA BEDREAG
The Lineage and the Assets of Iordache Ruset, Great Vornic of Moldavia............. 157
MIHAI MÎRZA
Sources for the Analysis of Economic History. An Inventory
of High Treasurer Toader Palade’s Commodities from 1748–1751 ....................... 203
MIHAI-BOGDAN ATANASIU
A Moldavian Boyar Preparing for Exile. The Sale of the Property
of Matei Cantacuzino, High Treasurer .................................................................... 253
VALENTIN CONSTANTINOV
Matei Cantacuzino’s Register of Movable and Immovable Property, Income
and Expenditure in 1792 ......................................................................................... 273
7
PETRONEL ZAHARIUC
Baksheesh, Silk and Silversmiths’ Wares. The Moldavian Boyars’ Journey
to Constantinople in 1822 ....................................................................................... 311
DAN DUMITRU IACOB
The Last Will and the Inventory of Assets of Smaranda Bal (1833 / 1848) ........... 371
BOYAR PROPERTY IN WALLACHIA

GHEORGHE LAZ R
The Property of Maria Argetoianu, a Descendant of the Brâncoveanu Family ....... 475
CONSTAN A VINTIL -GHI ULESCU
“Register for All the Affairs of My Household” by Dumitrache Piersiceanu
from Fundata (1804–1839) ...................................................................................... 523
BOGDAN MATEESCU
Mansions of the Landed Gentry in the Forms of the 1838 Census of Wallachia ..... 553
INSTITUTIONAL PROPERTY
MARIA CRÎNGACI IPLIC, IOAN-MARIAN IPLIC, IOAN-COSMIN IGNAT
Memory and Heritage. The Inventory of the Lutheran Church in Cisn die
(Sibiu County) ......................................................................................................... 605
MARIUS CHELCU
The Monasteries ‘Precista’ [Immaculate Mother of God] in Roman
and “Samuel the Prophet” in Focşani and an Inventory of Assets from 1830 ......... 635
SUZANA BODALE
The Moldavian School Patrimony between the High Aspirations
of the Modern Age and Reality (1832–1862) .......................................................... 669
SORIN GRIGORU
The Inventory of the Hospital Assets in Hârl u (1858) ........................................... 689
ACCUMULATION, EVALUATION AND THEFT OF PROPERTY

ARCADIE M. BODALE
A Few Considerations on the Prices Recorded in 16th–18th Century Moldavian
Property Inventories................................................................................................. 709
C T LINA CHELCU
Stolen Property, Perpetrators and Punishments in Moldavia during
the 17th Century and the First Half of the 18th Century ........................................... 741
DANIEL PAV L
Several Aspects Regarding the Property of the Social Elite in Neam County
in the Second Half of the 19th Century..................................................................... 769
Glossary of Archaic and Regional Words ..................................................................... 783
Abbreviations ............................................................................................................... 795
List of Contributors ...................................................................................................... 799
8
TESTAMENTUL I INVENTARUL AVERII
VISTIERNICESEI SMARANDA BAL (1833 / 1848)
DAN DUMITRU IACOB
Smaranda Bal a fost, cu siguran , un personaj bine-cunoscut în rândurile

elitei sociale moldovene din prima jum tate a secolului al XIX-lea, fiind chiar la
un pas de a deveni doamna rii, dac promisiunea f cut de Mihail Sturdza de a
o lua de so ie ar fi fost onorat . De i nu i-a fost dat s ajung doamn , aceast
romantic poveste de dragoste i alte câteva ispr vi din via a ei au re inut aten ia
memoriali tilor din secolul al XIX-lea1. Istoricii nu s-au ar tat îns prea intere-
sa i de biografia acestei mari cucoane, personajul, demn de un roman, r mânând,
pân de curând, într-o nemeritat uitare2. Chiar dac recuperarea biografiei
Smarandei Bal nu este o sarcin facil , ne-am propus s scormonim pu in în
praful timpului pentru a afla mai multe date despre via a i averea ei. Demersul

Acest studiu a fost realizat în cadrul unui grant al Autorit ii Na ionale Pentru
Cercetare tiin ific din România (ANCS), CNCS-UEFISCDI, proiect num rul PN-II-
RU-PD-2012-3-0386.
1
Radu Rosetti, Ce am auzit de la al ii. Amintiri, Bucure ti, Humanitas, 2011,
p. 191; G[heorghe] Sion, Suvenire contimpurane, Bucure ti, Nemira, 2000, p. 58-59;
C.A. Kuch, Moldauisch-Walachische Zustände in den Jahren 1828–1843, Leipzig,
Leopold Michelsen, 1844, p. 164-166 (preciz m c paginile respective nu au fost prinse
în Călători străini despre ările Române în secolul al XIX-lea, Serie nou , Vol. IV
(1841–1846), coord. Daniela Bu , Bucure ti, Editura Academiei Române, 2007, p. 212-
233, fapt pentru care versiunea în limba român la care am f cut trimiterile este:
C. A. Kuch, Starea de lucruri din Moldova i Valachia pe la anii 1828 până la 1843,
traducere de A.C. Cuza, în CL, XXV, nr. 9, 1891, p. 782-783).
2
În bibliografia de specialitate am identificat doar trei titluri în care sunt tratate
sau amintite câteva aspecte privitoare la testamentul i patrimoniul material al Smarandei
Bal : Dumitru Iv nescu, Eminescu în documente de familie, în Eminescu: sens timp i
devenire istorică, vol. I, ed. Gheorghe Buzatu, tefan Lemny i Ion Saizu, [colec ia:
Românii în istoria universală, vol. III4], Ia i, Universitatea „Al.I. Cuza”, 1988, p. 1019-
1020; Familiile boiere ti din Moldova i ara Românească. Enciclopedie istorică,
genealogică i biografică, coordonator i coautor Mihai Dim. Sturdza, Tom. I. (Abaza –
Bogdan), Bucure ti, Editura Simetria, 2004, p. 255, 277-279; Corina Cimpoe u, Artă,
modă, cultură europeană în Moldova între 1830 i 1860. Elemente ale procesului de
modernizare culturală, Ia i, Editura Universit ii „Alexandru Ioan Cuza” Ia i, 2013,
p. 32, 205-206.
371
Dan Dumitru Iacob
nostru se sprijin , în special, pe analiza a dou surse p strate în fondurile

arhivelor ie ene: testamentul Smarandei Bal i inventarul de avere realizat dup
decesul ei. Pe baza celor dou izvoare, par ial publicate i insuficient cercetate,
i cu ajutorul altor surse inedite sau publicate3, vom încerca s analiz m
propriet ile funciare pe care le-a de inut testatoarea i soarta acestora, com-
ponen a averii mobile, inventarul locuin ei, ve mintele, c r ile, obiectele de art
etc., astfel încât s reconstituim, fie i par ial, universul cotidian în care
Smaranda Bal i-a tr it ultimii ani din via . Ce s-a întâmplat cu aceast avere
este o alt întrebare la care ne propunem s r spundem în cele ce urmeaz , nu
înainte îns de a contura câteva aspecte privitoare la identitatea Smarandei Bal .
Repere genealogice
În stufosul arbore genealogic al familiei Bal pot fi identificate cel pu in
patru purt toare ale numelui Smaranda, la care s-a asociat, prin na tere sau c s -
torie, numele de familie Bal . Pentru c unele dintre ele au fost contemporane,
exist riscul de a fi confundate, mai ales în cazul lectorilor nefamiliariza i cu
genealogia acestei familii. Una dintre ele este Smaranda Bal (†1852), fiica
paharnicului Nicolae Bal , c s torit cu Alexis Sulceakov i apoi cu Lasc r
Bogdan, de care a divor at în 1840. Deci aproape trei decenii ea a purtat numele
Bal 4. O alt Smaranda, n scut Bal (1811–1886) i c s torit în 1830 cu
Costin Catargiu, mare logof t, a fost mama Mariei Obrenovici5. Ba chiar i o alt
Smaranda Sturdza, fiica lui Constantin Sturdza de la Ruginoasa i nepoat a
personajului de care ne vom ocupa în continuare, a primit numele Bal prin
c s torie, în 1834, so ul fiind vornicul Alexandru Bal de la H l uce ti-Roman6.
Dintre toate aceste doamne cu nume omonime, cea asupra c reia ne
îndrept m aten ia este Smaranda Bal , n scut Sturdza (1785?–†17.IX.1848)
(Fig. 1), fiica marelui logof t Alexandru (S ndulache) Sturdza (1758–
†07.VI.1831), de la Ruginoasa, i a domni ei Ecaterina (Catinca) Moruzi (1767–
†25.II.1835)7. Unicul frate al Smarandei a fost marele logof t Constantin
3
Cu acesta ocazie, le mul umim doamnei Irina Racovi an i domnilor Sorin
Grigoru , Gheorghe Laz r i Lucian-Valeriu Lefter pentru facilitarea acces rii unor
resurse bibliografice.
4
Arborele genealogic al familiei Bal , în Familiile boiere ti din Moldova i ara
Românească, I, p. 255.
5
Ibidem, p. 256; Radu Rosetti, Amintiri din prima tinere e, Bucure ti, Humanitas,
2012, p. 148.
6
Arborele genealogic al familiei Bal , p. 256.
7
Ecaterina Moruzi era fiica lui Constantin Moruzi, domn al Moldovei (1777–
1782), i sora lui Alexandru Moruzi, domn al Moldovei (1792–1793, 1802–1806, 1806–
1807) i al rii Române ti (1793–1796, 1799–1801) (Florin Marinescu, Étude
généalogique sur la famille Mourouzi, Athènes, Centre de Recherches Neohelleniques.
Fondation Nationale de la Recherche Scientifique, 1987, p. 75-76; Mihail Dimitri
372
Testamentul i inventarul averii Smarandei Bal
(Costache) Sturdza, de la Ruginoasa (Fig. 2)8. Atât pe linia tat lui, cât i a
mamei sale, Smaranda se înrudea cu multe i importante familii boiere ti din
cele dou principate, cu familii grece ti de la Constantinopol i, nu întâmpl tor,
cu mai multe familii domne ti, dintre care, evident, mai strâns cu Moruze tii i
Sturdze tii. Avându-l ca bunic pe Constantin Moruzi i ca unchi pe Alexandru
Moruzi, ea i so ul ei s-au bucurat de favoarea domneasc , ca, de pild , în timpul
ultimelor dou domnii ale lui Alexandru Moruzi în Moldova9. So ul Smarandei a
fost Alexandru (Alecu) Bal (?–†VI.1831), mare vistiernic (Fig. 3), cu care s-a
c s torit la 21 iunie 1798, din acest mariaj rezultând doi fii: Constantin Bal de
la Dumbr veni (?–†15.IV.1848) (Fig. 4), c s torit cu Anna Schaeme /
Slemmer10, actri la Burgtheater din Viena (Fig. 5), i Gheorghe / Iorgu / Egor
Bal (1805–†IX.1857), mare al al nobilimii din Basarabia11 (Fig. 6), c s torit în
1833 cu Ralu Callimachi (Fig. 7).
Sturdza, Grandes familles de Grèce, d’Albanie et de Constantinople. Dictionnaire

historique et généalogique, Paris, 1999, p. 356; Eugene Rizo-Rangabé, Livre d'or de la
noblesse Phanariote en Grece, en Roumanie, en Russie et en Turquie / par un
Phanariote, Athenes, Imprimeries S. C. Vlastos, 1892, p. 90).
8
Constantin Sturdza de la Ruginoasa, mare logof t al Moldovei, c s torit cu
Elena Cantacuzino-Pa canu (1796–†1868), apoi cu Maria Ghica-Com ne ti (1805–
†06.12.1887) (Alexandre A.C. Sturdza, Règne de Michel Sturdza, prince régnant de
Moldavie 1834–1849, Paris, Libraire Plon, 1907, p. 167-168, 183).
9
So ul Smarandei, Alecu Bal , fusese ridicat la rangul de vistiernic, pe atunci cea
mai important dreg torie în Moldova, prin intermediul lui Alexandru Moruzi
(Manolache Dr ghici, Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani până în zilele noastre,
vol. II, ed. Constantin Mih escu-Gruiu, Bucure ti, Gruparea cultural „Europa în
România”, 1999, p. 233). Smaranda îns i a primit un privilegiu de la Alexandru
Moruzi, din 23 mai 1803, prin care avea dreptul s scuteasc pe tot anul „cinci sute de
boi de nego , de vam mare i de corn rit, i de orice alte întâmpl toare d ri vor fi pe alte
vite de nego ” (Vasile Mihordea, Rela iile agrare din secolul al XVIII-lea în Moldova,
Bucure ti, Editura Academiei R.S.R., 1968, p. 51).
10
Dumitru Iv nescu men ioneaz versiunea „Slemmer”, precizând, de asemenea,
data i locul c s toriei lui Constantin Bal cu actri a vienez : 8 februarie 1840, la
Chi in u (Iv nescu, Eminescu în documente de familie, p. 1024).
11
Câteva referin e despre acest bogat i excentric fiu al Smarandei vezi în:
G. Bezviconi, Iorgu Bal , în Idem, Profiluri de ieri i de azi. Articole, Bucure ti, 1943,
p. 232-234; Mihai Dim. Sturdza, Gheorghe (Egor) Bal (1805–1875), Consilier de Curte
i mare al al nobilimii din Basarabia, în Familiile boiere ti din Moldova i ara
Românească, I, p. 282-283. Despre mo ia Dumbr veni vezi: La grani a cu Bucovina:
istoria mo iei Dumbrăveni, texte de: Nicolae Iorga, Mihai i Matei Eminescu, George
C linescu, Em. C. Grigora , Matila Ghyka, t. O. Iosif i Cincinat Pavelescu, în Familiile
boiere ti din Moldova i ara Românească, I, p. 299-313.
373
Dan Dumitru Iacob
În decembrie 1833, marcat probabil i de decesele din familia sa – în

1831 murindu-i atât tat l12, cât i so ul13 –, i preocupat s pun în ordine
succesiunea ce revenea celor doi fii ai ei, Smaranda i-a redactat testamentul. Nu
mai era nici tân r , nici dornic s mai contracteze o alt c s torie, de i originea
domneasc , averea i, posibil, ceva din frumuse ea de alt dat o f ceau înc o
partid atractiv pentru al i boieri v duvi. Via a i-a rezervat îns nu doar bucurii,
ci i destule necazuri, care, probabil, i-au t iat cheful de m riti , nu îns i pofta
de via , pentru c avea s mai tr iasc mai mult de un deceniu dup întocmirea
testamentului.
I. Testamentul Smarandei Bal

Testamentul Smarandei Bal 14 este un document scurt, de doar o pagin ,
înso it, pe o alt pagin , de un codicil. Documentul a fost redactat de juristul
Christian Flechtenmacher, în acord cu legisla ia timpului, i are un caracter
pragmatic. În obi nuita introducere, în care testatoarea invoc divinitatea i î i
declar integritatea trupeasc i mintal , ea precizeaz motivele de natur
spiritual , juridic i administrativ care au determinat-o s - i întocmeasc diata.
„[…] nevrând dar a m afla negata i nepus la cale în ceasul acela [al
mor ii…], nici s las fiilor mei sfezi i giudec i pentru pu ân averea mé,
pentru aceasta dar, spre împlinirea orânduielilor pravilice ti i spre odihna
i mântuirea sufletului meu, am alc tuit acest testament […]”15.
12
Eugen Rizo-Rangabé men ioneaz eronat decesul la 7 ianuarie 1758, (Rizo-
Rangabé, Livre d'or de la noblesse Phanariote en Grece, p. 144). Vistiernicul Alexandru
Sturdza a murit la 7 iunie 1831, în timpul epidemiei de holer („Albina româneasc ”,
nr. 22, 30 iulie 1831, p. 85; vezi i infra).
13
În unele surse secundare data decesului este 1832 (Arborele genealogic al
familiei Bal , p. 254). Dumitru Iv nescu men ioneaz îns c Alecu Bal a murit de
holer în iunie 1831, la Dumbr veni (Iv nescu, Eminescu în documente de familie,
p. 1019-1020). Între victimele epidemiei de holer din 1831 s-au num rat i „m dulare”
ale Adun rii Extraordinare îns rcinate cu revizuirea Regulamentului Organic, din care
f ceau parte i doi mari vistiernici: Alexandru Sturdza i Alexandru Bal . Dup 2 iunie,
când au încetat lucr rile Adun rii din cauza holerei, cei doi boieri nu mai sunt men iona i
la lucr rile Adun rii, care au fost reluate la 5 august 1831 (APR, I2, 1831, p. 5-6).
14
Testamentul i codicilul au fost publicate de Mihai Dim. Sturdza (Testamentul
Smarandei Bal , în Familiile boiere ti din Moldova i ara Românească, I, p. 277), îns
cu unele erori de transliterare care, de i nu scad din valoarea documentului, impun
pruden mai cu seam la lectura toponimelor – „Vama Rangului”, corect este Valea
Rangului, „Poite ti”, corect este Poice ti –, sau a datei la care a fost redactat
documentul: ziua nu este precizat , „6” fiind, de fapt, slova „v”din dekemv(rie).
15
SJAN IS, Mitropolia Moldovei i Sucevei, dos. A1/1848, f. 8 r. (in extenso în
Anexe, Doc. 1).
374
Dorin ele testatoarei sunt stipulate în ase puncte, prin care: 1) implor
divinitatea pentru iertarea p catelor; 2) dore te înmormântare cu ceremoniile
conven ionale; 3) men ioneaz care îi sunt mo iile de zestre i cele mo tenite,
precizând veniturile ob inute de pe urma acestora; 4) desemneaz mo iile pe care
le las mo tenire fiilor s i; 5) delimiteaz o parte din averea sa pe care o
destineaz înfiin rii unui „institut de feti saraci”; 6) nume te executorii
testamentari i epitropii funda iei caritabile mai sus pomenite. Maniera succint
prin care Smaranda Bal î i orânduie te cele necesare propriului sfâr it i î i
transmite averea urma ilor direc i ne indic o persoan hot rât , direct i
pragmatic , cu o experien de via care pare s o fi c lit. Discursul testamentar
este mai curând stereotip, f r excese de religiozitate, f r men iuni care s
denote nostalgii, traume suflete ti sau remu c ri pentru întâmpl ri i fapte din
trecut i f r spaime în ceea prive te inevitabila confruntare cu moartea.
Cu o singur excep ie, privitoare la mama sa, domni a Ecaterina Moruzi,
pe care o nume te în testament „preaiubita mé maic ”, absen a oric rei alte
men iuni sau declara ii de ordin afectiv fa de rudele apropiate, p rin i, so ,
copii, poate fi semnul unei temporare st ri conflictuale cu membrii familiei sale.
Indicii în acest sens pot fi g site i în catagrafia averii realizat dup moartea
Smarandei, în care sunt înregistrate i câteva documente familiale din 1824–1825,
schimbate între ea i so ul ei, Alecu Bal , privitoare la reglementarea drepturilor
succesorale care reveneau celor doi descenden i ai cuplului. Potrivit acestor
informa ii circumstan iale, rela iile dintre ea i so ul ei par s se fi r cit demult.
Chiar dac nu probeaz divor ul, datele sugereaz un moment de cump n în
c snicie, care ar putea fi legat, probabil, de infidelitatea Smarandei, angajat , se
pare, într-o îndelungat rela ie sentimental cu v rul ei, vornicul Mihail Sturdza,
viitorul domn16. Nici rela iile dintre mam i cei doi fii nu par prea cordiale în
16
Rela ia extraconjugal a Smarandei i eventualul divor de so ul ei necesit o
cercetare separat prin care, sper m, vor fi clarificate i unele aspecte contradictorii. De
exemplu, la 15-22 martie 1821, în carantina de la Sculeni era înregistrat „v duva, visti-
erniceasa Smaranda Bal , cu familia i servitori (în total, 7 persoane)” (Dinu Po tarencu,
40.000 de oameni din Principatul Moldovei se refugiază în Basarabia, în „historia.ro”,
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/40000-oameni-principatul-moldovei-
se-refugiaz-n-basarabia [accesat: 10.05.2015]). Un alt exemplu: în izvoadele de scutelnici
din 1827 vistiernicul Alecu Bal este men ionat cu 80 de scutelnici pentru perioada iulie-
septembrie anul respectiv, îns în octombrie-decembrie 1827 el nu mai apare; în schimb,
la rubrica „Cucoanile v duve i casîli de bo(i)er(i)” o g sim men ionat pe vistierniceasa
„Zmaranda Bal ”, cu 40 de scutelnici (Boierii Moldovei în izvoade de scutelnici, 1821–
1827, ed. Marius Adumitroaiei i Mircea Ciubotaru, Ia i, Casa Editorial Demiurg Plus,
2014, p. 232, 296). Cum de este men ionat Smaranda Bal ca „v duv ” în 1821 i 1827
nu ne explic m înc , în condi iile în care tim c vistiernicul Alecu Bal era în via la 31
martie 1831, când participa la edin a Adun rii Ob te ti a Moldovei (APR, I2,1831,
p. 251-252).
375
Dan Dumitru Iacob
perioada în care a fost întocmit testamentul, acesta necuprinzând nici o dovad de

afec iune, nici un sfat, nici o înv tur moral , nici un îndemn din partea mamei
c tre copiii s i. De altfel, nu apare nimic privitor la stimularea bunelor rela ii
dintre fra i, la conservarea unit ii familiale, la s vâr irea pomenirilor i serviciilor
religioase pentru mântuirea p rin ilor r posa i. Documentele de care dispunem
plaseaz rela iile dintre membrii familiei Smarandei Bal doar în planul regle-
ment rilor formale, juridice, economice i administrative, f r conota ii emo-
ionale evidente. Un exemplu ni-l ofer chiar catagrafia averii Smarandei Bal ,
din care se poate observa c aspectele succesorale au fost reglementate între
Alecu Bal i fiii s i înc din 1824–1825, mama fiind obligat s le respecte. O
alt dovad a distan rii dintre cei doi so i o reprezint faptul c , în testament,
Smaranda a l sat liber în dreptul locului de înhumare, ceea ce arat c , oricum, nu
a dorit s fie îngropat al turi de so ul ei, care, la data redact rii testamentului,
î i dormea deja somnul de veci la Dumbr veni.
Smaranda Bal a dorit s - i exprime ultima voin printr-un act a c rui
temeinicie moral i juridic s nu poat fi suspectat . În acest sens, ea a apelat
la serviciile celui mai bun jurist al Moldovei din acea perioad , Christian
Flechtenmacher, pravilist i jurisconsult al statului i profesor de drept la
Academia Mih ilean 17. Dup cum însu i m rturise te, acesta a redactat diata în
conformitate cu dorin a testatoarei i cu respectarea legilor în vigoare. În acela i
scop au fost ale i i martorii care au contribuit la autentificarea testamentului:
episcopul Romanului Meletie Lefter „Brandaburul” (1777–1848)18, vistiernicul
Iordache Rosetti-Roznovanu (1764–1836), hatmanul Constantin (Costache)
Mavrocordat (1773–1852)19, marele logof t Alexandru Ghica (1782–1850) i
hatmanul Teodor (Todera ) Bal (1790–1867). Cu to ii f ceau parte din
protipendad , de ineau înalte dreg torii sau aveau influen politic i erau lega i
prin diferite rela ii de rudenie, amici ie sau interese de Smaranda Bal . Din
p cate, cu toate precau iile luate, testamentul a fost atacat de urma i, dup cum
vom vedea mai încolo.
În aceea i lun în care i-a întocmit testamentul, decembrie 1833, Smaranda
Bal a redactat i un codicil, prin care recompenseaz cu diferite sume de bani
câteva persoane aflate în serviciul casei boiere ti. Tot cu acest prilej, dispune s
se împart o sum important de bani la s raci i restituie ni te bijuterii pe care le
primise în dar de la vornicul Mihail Sturdza în contextul unei pove ti romantice
despre care vom vorbi mai încolo.
17
Andrei R dulescu, Pravilistul Flechtenmacher, Bucure ti, Cultura Na ional ,
1923 (extras din AARMSI, seria III, tom. I, p. 193-254); Andrei Veress, Pravilistul
Flechtenmacher i familia sa în ările române, în „Revista istoric român ”, I, fasc. 2,
1931, p. 129-131.
18
Episcop de Roman în 1826–1844.
19
C s torit cu Casandra Bal (1795–1835), veri oar primar cu so ul Smarandei.
376
Patrimoniul funciar al Smarandei Bal

Prin intermediul testamentului i al inventarului de avere, în coroborare cu
alte surse, putem afla ce mo ii a avut Smaranda Bal , ce venituri generau i ce
s-a întâmplat cu acestea pân la decesul proprietarei. Averea funciar a
Smarandei Bal era alc tuit , în cea mai mare parte, din mo iile de zestre i cele
mo tenite de la p rin ii ei, aproape toate aflate în stânga Prutului, în Basarabia
(Fig. 8). Trei dintre aceste mo ii, respectiv Cernoleuca, Corbu i Zberoaia,
despre care Smaranda precizeaz c le-a primit ca zestre de la p rin ii ei, sunt
men ionate de c tre Gheorghe Bezviconi ca apar inând ambelanului Ioan
(Iancu) Bal , fratele lui Alecu Bal i cumnatul Smarandei20. B nuim c aceste
mo ii s-au aflat doar în administrarea lui Iancu Bal , altfel Smaranda nu ar fi
pomenit de ele în testamentul s u. Mo iile Cernoleuca i Corbu, pe lâng care
se adaug i Andrie enii, primit de Smaranda tot ca zestre, se aflau în inutul
Hotinului (de fapt, în inutul Soroca) i aduceau împreun un venit de 800 de
galbeni pe an. Localit ile Cernoleuca i Corbu exist i în prezent în raionul
Dondu eni din Republica Moldova, îns Andrie enii au disp rut. Conform h r ii
lui Bawr21, satul Andrie eni se afla în apropierea localit ii Dondu eni, înspre
est, între Dondu eni i Plopi.
Un alt grup de mo ii învecinate aflate în st pânirea Smarandei Bal erau
Zberoia, Poice ti i Valea Rangului22. Mo ia Zberoaia se afla în „gura Jijiei, în
Brani tea domneasc ”, „peste Prut”, în Basarabia23. Într-un document din 26
octombrie 1740 se precizeaz c „satul Zberoaie, ce iaste pe apa Prutului, în
brani te, în inutul L pu nii”, era st pânit, pe atunci, de vel logof tul Sandu
Sturdza (?–1755)24, str bunicul Smarandei Bal 25. Mai târziu, din a a numita
„Condic a liuzilor”, afl m c , la 1803, satul Zberoaia din inutul Ia i, ocolul
20
Gheorghe G. Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut i Nistru, Bucure ti,
Editura Tritonic, p. 15; Familiile boiere ti din Moldova i ara Românească, I, p. 280.
21
Carte de la Moldavie pour servir à l'histoire militaire de la guerre entre les
Russes et les Turcs / Levée par l'Etat Major sous la direction de F. G. de Bawr
[Friedrich Wilhelm von Bawr, 1731–1783], Amsterdam, 1769–1771 (http://gallica.bnf.fr
/ark:/12148/btv1b53058728k/f1.zoom, [accesat: 03.03.2015]).
22
Cre terea colec iunilor, vol. 17, ianuarie-martie 1911, doc. din 24 noiembrie
1831 i din 22 mai 1832, p. 52-53.
23
Gheorghe Ghib nescu, Surete i izvoade. Documente kogălnicene ti între
1528–1878, vol. XXV, Ia i, 1933, p. IX.
24
Documente privind rela iile agrare în veacul al XVIII-lea, Vol. II. Moldova, ed.
Vasile Mihordea, Ioana Constantinescu i Corneliu Istrati, Editura Academiei R.S.R.,
1966, doc. 161, p. 215.
25
Despre str bunicul Smarandei vezi: Mihai-Bogdan Atanasiu, Un „stâlp al
ării” în prima jumătate a veacului al XVIII-lea: marele logofăt Sandu Sturdza, în Mihai
Dim. Sturdza la 80 de ani. Omagiu, ed. Mircea Ciubotaru i Lucian-Valeriu Lefter, Ia i,
Editura Universit ii „Alexandru Ioan Cuza”, 2014, p. 41-52.
377
Dan Dumitru Iacob
Brani tea, cu 149 de locuitori, era în proprietatea ag i Alecu Bal 26. O localizare
precis a mo iei este men ionat într-un zapis din 22 mai 1832, prin care
Smaranda Bal vindea mo ia marelui logof t Grigore Sturdza, v rul primar al
tat lui ei27. Mo ia se afla în inutul Ia i, întinzându-se pe ambele maluri ale
Prutului. Dup o hotarnic din 12 iunie 1779, partea din Moldova era delimitat
de râul Jijia (latur care m sura 2.170 de stânjeni gospod) la vest, unde se
învecina cu mo ia Bohotin, i de râul Prut (540 de stânjeni) la est. La sud, se
învecina cu mo ia Scoposeni a M n stirii Neam (1.350 de stânjeni), iar la nord,
cu mo ia Poice ti (1.440 de stânjeni), proprietate tot a Smarandei Bal 28. Pe
lâng localizarea precis , sursa eviden iaz clar faptul c mo ia se întindea i
peste Prut, în Basarabia, partea respectiv fiind mai mare decât cea din
principatul Moldovei. Dup 1812, mo iile care se întindeau pe ambele maluri ale
Prutului se vor desface, treptat, prin vânz ri i schimburi, îns faptul c unele
dintre ele au constituit ini ial domenii funciare unitare poate fi u or dedus i
dup cele câteva perechi de localit i cu nume identice, aflate de o parte i de
alta a Prutului, care se mai p streaz în prezent. A a se face c pe ambele maluri
ale Prutului exist câte un sat Zberoia, unul în jude ul Ia i, România, i altul în
raionul Nisporeni, Republica Moldova. La nord, în imediata vecin tate a acestei
localit i, situa ia se repet cu perechea de sate Groze ti.
La nord, Zberoaia se învecina cu mo ia Poice ti29, care se întindea tot de o
parte i de alta a Prutului. Partea din dreapta Prutului a Poice tilor se oprea la
vest în Jijia, la est în Prut i la nord se învecina cu mo ia Groze ti. Dup cum se
precizeaz i în testamentul de care ne ocup m, mo ia Poice ti nu a f cut parte
din zestrea Smarandei. Din alte surse afl m îns c mo ia a fost cump rat de
vistiernicul Alecu Bal din banii de zestre a so iei sale i administrat ulterior ca
un corp funciar comun cu mo ia Zberoaia30.
26
Uricariul, vol. VIII, ed. Th. Codrescu, Ia i, 1886, p. 350. Pentru situa ia
ulterioar vezi catagrafiile fiscale ale Moldovei [Catagrafia fiscală a Moldovei din anul
1820, ed. Corneliu Istrati, Ia i, Editura Universit ii „Alexandru Ioan Cuza” Ia i, 2011,
p. 454; Catagrafiile Vistieriei Moldovei (1820–1845). II. inutul Ia i. Partea 1 (1820),
ed. Marius Adumitroaiei, Mircea Ciubotaru i Silviu V caru, Ia i, Editura StudIS, 2011,
p. 218-220, 316, 330].
27
BAR, Documente istorice, CXXX/266. Îi mul umim domnului Gheorghe Laz r
pentru identificarea documentului i furnizarea unor fotocopii.
28
Ibidem, f. 1 r.
29
Poice ti, sat pe Prut, în inutul L pu nei, fost proprietate a familiei Iamandi
(Nicolae Iorga, Din inuturile pierdute. Boieri i răze i în Bucovina i Basarabia în cele
dintâi decenii după anexare, în AARMSI, Seria II, XXXV, 1912–1913, p. 48; Aurel V.
Sava, Documente privitoare la târgul i inutul Lăpu nei, Bucure ti, Funda ia regelui
Carol I, 1937, p. XXIV, p. 184).
30
BAR, Documente istorice, CXXX/266, f. 1; CXXXVII/29.
378
Mo ia Valea Rangului (numele provenind de la un Marcu Rangu)31 se

afla peste Prut, în inutul L pu na, lâng mo ia Zberoaia i a fost ob inut de
vistiernicul Alecu Bal , la 1 septembrie 1808, de la stolnicul Ion Che cul, c ruia
i-a dat la schimb mo ia G uzenii32. Alecu Bal trebuie s i-o fi l sat mo tenire
so iei sale, deoarece în testamentul Smarandei Bal se precizeaz c mo ia
respectiv nu f cuse parte din zestrea ei.
Mo ia Z zuleni – care nu trebuie confundat cu Z zulenii de pe malul
stâng al Nistrului, acum în Transnistria – se afla în partea basarabean a inutului
Ia i, devenit ulterior inutul B l i, acum raionul Ungheni din Republica
Moldova. În prezent, în aceast zon exist dou localit i Z zuleni: Z zulenii
Vechi i Z zulenii Noi.
Mo ia Costinel era o seli te aflat în inutul Ia i, partea din stânga
Prutului, men ionat de Bezviconi ca proprietate a lui Alexandru Sturdza, tat l
Smarandei Bal 33. Conform testamentului, Smaranda a mo tenit cele dou mo ii
de la mama sa, domni a Ecaterina Moruzi.
La data redact rii testamentului, în 1833, toate aceste mo ii erau arendate
i generau, în total, venituri anuale de cca 1.300 de galbeni. Suma nu este foarte
mare pentru stilul de via cu care – intuim – fusese obi nuit Smaranda Bal în
timpul c sniciei. Îns , dup cum se vede din catagrafia averii, în afar de mo iile
de zestre, ea a mai avut i alte surse de venit. La 24 noiembrie 1831, în contul
p r ii de mo tenire care i se cuvenea de la so ul ei decedat, Smaranda prime te
acordul fiilor s i de a beneficia viager de veniturile mo iilor Catranlâcul,
R u lul i Poice tii, din Basarabia34, din arendarea c rora ea ob inea spre
sfâr itul vie ii, anual, înc cel pu in 1.300 de galbeni. În consecin , este limpede
c resursele funciare i financiare de care a dispus Smaranda Bal , dup ce a
r mas v duv , erau mai mult decât suficiente pentru a avea o via lipsit de griji
materiale. i totu i, se pare c Smaranda a trecut prin momente în care a avut
nevoie de venituri suplimentare, pe care le-a ob inut din vânzarea treptat a
mo iilor. Astfel, în decursul a doar 15 ani, ea a reu it s - i lichideze integral
patrimoniul funciar primit de la p rin i i adunat pe parcursul mai multor
genera ii. De i nu avem o explica ie precis a acestui fapt, presupunem c
motivele sunt atât de natur personal , cât i economic . Poate a dorit s scape
de mo ii pentru c aproape toate se aflau în Basarabia, gubernie ruseasc , fiind
mai vulnerabile la abuzurile i imixtiunile administra iei ariste, a a cum s-a
petrecut în diverse cazuri. Apoi, b nuim c , odat cu înaintarea în vârst ,
31
O parte din mo ia Valea Rangului a fost proprietate a lui Sandu Kog lniceanu,
înrudit prin so ia sa M ricu a cu R ngule tii (Ghib nescu, Surete i izvoade. Documente
kogălnicene ti, p. XCII, XCVI-XCVIII; vezi i Sava, Documente privitoare la târgul i
inutul Lăpu nei, p. XXIV).
32
Ghib nescu, Surete i izvoade. Documente kogălnicene ti, p. CCV, p. 118-120.
33
Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut i Nistru, p. 59.
34
BAR, Documente istorice, CXXXVII/29.
379
Dan Dumitru Iacob
Smaranda nu a fost ocolit de neajunsurile b trâne ii i de unele probleme de

s n tate, poate chiar de vreo boal incurabil , situa ie care o putea determina
s - i vând mo iile i s - i converteasc veniturile în bani lichizi, necesari
pentru c utarea s n t ii în str in tate, opere caritabile sau pentru un control mai
facil asupra averii r mase.
La pu in timp dup ce r mâne v duv , Smaranda Bal începe s - i vând
din mo ii. La 22 mai 1832, ea vinde mo iile Zberoaia i Poice ti marelui logof t
Grigore Sturdza, v rul primar al tat lui ei, pentru suma de 4.000 de galbeni
olandezi sau împ r te ti35. Motivul vânz rii i alegerea cump r torului transpar
din zapisul de vânzare: „Deci ar tata mo ie Zberoea [...] i partea din Poice ti
pentru casnicile mele interesuri socotind a le vinde (i) decât s se înstr inez la
mâni streine s triac tot la neamul nostru”36. Vânzarea este confirmat i de un
document men ionat în inventarul actelor Smarandei, respectiv un „perilipsis di
pi documenturile mo ii Zberoae, adiverite de r pos(atul) logof( )t Grigora
Sturza c au priimit acele docomenturi”, din 4 iunie 1832. La prima vedere, pare
paradoxal faptul c , de i au fost vândute, numele mo iilor respective vor fi
men ionate în testamentul Smarandei, redactat un an mai târziu, ca f când înc
parte din averea sa, fapt pentru care le i l sa mo tenire fiilor ei. Din zapisul de
vânzare se observ îns c Smaranda Bal nu a vândut decât p r ile din dreapta
Prutului ale mo iilor Zberoaia i Poice ti, l sându-le mo tenire fiilor s i – care
aveau titluri nobiliare ruse ti, unul fiind chiar suspus rus – p r ile mai mari ale
celor dou mo ii, aflate în stânga Prutului, în „oblastia Basarabia”.
Tot în leg tur cu aceast vânzare se mai poate face observa ia c , în
conformitate cu în elegerea f cut cu fiii s i la 24 noiembrie 1831, privitoare la
acordarea unor venituri care-i reveneau prin „falchidion” (dreptul de mo tenire
de la so ul ei), Smaranda nu avea dreptul s vând Poice tii, care nu era mo ia ei
de zestre, ci era cump rat de so ul ei, Alecu Bal . Dup cum m rturise te
documentul:
„Dumneaei dar s va folosî, precum am zis, din toate veniturile numitelor
mo ii Catranlâcul, R u lul i Poice tii, i este deplin împuternicit a
încheia contracturi de posesie cu cine va voi, f r a le putea înstreina supt
nice un feliu de cuvânt sau a le pune amanet, ca o avere ce are s s
întoarc iar (i) la noi sau la clironomii no tri dup a dumisale mutare din
viia ”37.
Smaranda a înc lcat cu bun tiin în elegerea cu fiii s i, deoarece a
considerat c mo ia Poice ti era tot a ei. L murirea situa iei o explic chiar în
zapisul de vânzare a mo iei:
35
Cre terea colec iunilor, vol. 17, ianuarie-martie 1911, p. 53; BAR, Documente
istorice, CXXX/266.
36
BAR, Documente istorice, CXXX/266, f. 1 v.
37
Ibidem, CXXXVII/29.
380
„As mine am vândut dum(i)sale <marelui logof t Grigore Sturdza> (i)

partea din mo iea Poice tii, cât este tot dincoace de Prut, care este cump -
r tur de r posatul so ul meu vist(iernicul) Aleco Bal (i) al turat pe
den sus c tr mo iea me Zberoaea..., care as mine s-au st pânit (i) de
c tr mine pân acum, vânzând-o împreun cu Zberoaea la un loc cu un
contract tot unui poseor, (i) fiind c mo ia aceasta Poice tii cu dritul
z strii s-au cump rat de r pos(a)t so ul meu (i) s-au al turat c tr mo iea
mé Zberoaea, dup pravil , ca o al turare, sânt volnic nu numai a o
st pâni, ci (i) a o vinde, r mâind datoare a întoarce numai pre ul ce au dat
so ul meu; dar eu ca o maic , privind mai mult în folosul copiilor, le dau
pentru aceast parte din Poice ti as mine loc din mo ia mé Zberoae, de
peste Prut, fiind mai mare decât partea aceasta, unde le sânt i p r ile
celelante de cump r tur , Poice tii i Valea Rangului, ca s le aib pe
toate întrupate într-un loc, pentru mai mult folos a lor (i) îndemânare. Îns
aceasta va fi dup moartea mé, când vor întra fii mei în st pânire(a)
Poice tilor i Valea Rangului, de peste Prut, dup cuprinderea învoelii din
anul curg tori 1832 ce am cu fii mei”38.
Se pare c , în cele din urm , fii Smarandei nu au avut obiec ii în privin a
înstr in rii mo iei Poice ti, deoarece, la 21 iunie 1833, dup respectarea tuturor
formelor legale, Divanul Apelativ al rii de Sus a validat vânzarea39.
În privin a mo iilor Z zulenii i Costinelu, se men ioneaz în testamentul
din 1833 c Smaranda le-a primit danie de la mama sa, urmând s intre efectiv în
posesia lor dup moartea acesteia, care a survenit în 1835. Între actele din
inventarul de avere al Smarandei Bal nu apare îns nici o dovad c dona ia s-a
s vâr it, aspect care ne determin s credem c , de fapt, cele dou mo ii fie nu
au mai ajuns în proprietatea Smarandei, fie au fost st pânite pentru foarte scurt
timp de c tre aceasta. Situa ia este confirmat de un detaliu men ionat într-un
raport înaintat domnului, la 4 noiembrie 1849, prin care Departamentul Drept ii
sintetizeaz toate demersurile institu ionale privitoare la executarea prevederilor
testamentare i împ r irea averii Smarandei Bal la mo tenitorii ei. În acest sens,
în document se precizeaz c :
„mo ia Z zulenii i Costinelu, pe care <Smaranda Bal > o însemneaz <în
testament> c ar fi avut-o danie de la maic -sa, s-au vândut tot când se afla
ea în via de c tr fratele ei, d(umnea)lui logof tul Costache Sturza, ca pe
o proprieta dreapt a d(umi)sale, ear nu a reposatei dumi(sale) sorori”40.
Când s-a întâmplat vânzarea nu tim, cum nu tim nici care a fost rolul
Smarandei în contextul acestei tranzac ii, respectiv dac vânzarea s-a f cut cu
38
Ibidem, CXXX/266, f. 1 v.
39
Ibidem, f. 2.
40
SJAN IS, Ministerul de Justi ie, tr. 1756, op. 1990, dos. 950, f. 107 v. Îi
mul umim domnului Arcadie Bodale, arhivist la SJAN IS, care ne-a facilitat consultarea
dosarului respectiv.
381
Dan Dumitru Iacob
acordul ei sau dac rela iile dintre cei doi fra i au fost afectate. Vedem îns c , la
23 iulie 1844, Smaranda î i împrumut fratele cu 1.000 de galbeni. Este posibil
ca aceast sum s reprezinte, de fapt, tocmai o parte din vânzarea mo iei, sum
pe care Costache Sturdza se angajeaz s i-o pl teasc surorii sale oricând
aceasta i-o va cere, fapt care nu se mai întâmpl îns în timpul vie ii Smarandei,
deoarece datoria nu era achitat nici în 1850, când, împreun cu dobânzile, se
ridica la 1.558 de galbeni41.
În sfâr it, cu pu in timp înainte de a înceta din via , Smaranda î i vinde i
ultimele mo ii pe care le mai de inea: Cernoleuca, Corbul i Andrie enii. Mai
întâi, la 13 octombrie 1846, ea a d ruit o parte din mo ia Cernoleuca M n stirii
Teodorini, care, în schimb, trebuia s -i pl teasc o rent viager de 200 de ruble
de argint pe an (Anexe, doc. 2, f. 22 v.). Preocuparea Smarandei de a vinde
mo iile respective reiese din coresponden a purtat cu fiul s u Constantin, aflat
la Dumbr veni. În acest sens, într-o scrisoare în limba francez , trimis la 12
iunie 1847 din Ia i, ea îi reaminte te fiului s u c a g sit un pre bun pentru
mo iile sale i îl roag s i-l trimit cât mai grabnic pe Constantin Hurmuzachi42
ca s se ocupe de finalizarea tranzac iei, astfel încât s poat s mearg i ea la
Dumbr veni43. O zi mai târziu, printr-o alt scrisoare, Smaranda îi precizeaz
fiului ei c dore te s - i vând mo iile pentru a- i cre te substan ial veniturile,
plasând banii la persoane sigure. Cu speran a c fiul îi va împ rt i inten iile, îi
solicit acestuia o declara ie formal prin care s demonstreze c renun la
dreptul lui de preem iune asupra cump r rii mo iilor respective, act necesar
pentru asigurarea clien ilor c nu exist piedici în calea vânz rii44. Nu tim
precis când a avut loc efectiv vânzarea i cu câ i bani s-a ales Smaranda, în
schimb, dintr-un opis din februarie 1848, aflat între hârtiile inventariate, se poate
vedea c mo iile Corbul, Cernoleuca i Andrie enii fuseser vândute, anterior
acestei date, consilierului de stat Melnicov i dvornicului Costache Br escu,
ambii din Basarabia (Anexe, doc. 2, f. 22 v.). Tot din actele Smarandei, presupu-
nem c tranzac ia s-a efectuat prin toamna anului 1847, deoarece între 12 i 24
octombrie 1847 Smaranda Bal a acordat patru împrumuturi în valoare total de
15.000 de galbeni, cu scaden e la doi-trei ani, creditorii f când parte din marea
boierime (Anexe, doc. 2, f. 20 v.). Ace tia trebuie s fi fost banii ob inu i de
41
SJAN IS, Documente, pac. 1042, dos. 56, f. 1.
42
Constantin Hurmuzachi era intendentul general al mo iilor lui Constantin Bal de
la Dumbr veni i plenipotent asupra averii acestuia (Petru Rus indilar, Hurmuzăche tii
în via a culturală i politică a Bucovinei, Ia i, Editura „Glasul Bucovinei”, 1995, p. 20-
21; Iv nescu, Eminescu în documente de familie, p. 1022).
43
Smaranda Bal c tre Constantin Bal , Ia i, 12 iunie 1847 (ANIC, Fond Bal ,
dos. 7, f. 1); scrisoare reprodus în facsimil în Familiile boiere ti din Moldova i ara
Românească, I, p. 278.
44
Smaranda Bal c tre Constantin Bal , Ia i, 13 iunie 1847 (ANIC, Fond Bal ,
dos. 7, f. 3 r.).
382
Smaranda pentru cele trei mo ii, ultimele pe care le mai de inuse, ea reu ind
astfel s - i converteasc întreg patrimoniul funciar în bani lichizi pe care i-a
investit la „persoane sigure”. Din p cate, Smaranda nu a mai reu it s se bucure
de profitul investi iilor sale, deoarece moartea a surprins-o înainte de scaden ele
creditelor, a c ror recuperare, inclusiv a dobânzilor aferente, a r mas în sarcina
mo tenitorilor s i.
Decesul Smarandei Bal

În bibliografia de specialitate se consemneaz ca date de na tere i de
deces ale Smarandei Bal anii 1775, respectiv 1845. În ceea ce ne prive te, avem
rezerve în privin a primei date i suntem categoric în dezacord cu cea de-a doua.
Referitor la data na terii, semnele de întrebare provin, mai întâi, din contradic-
iile privitoare la data na terii mamei sale, Ecaterina Sturdza (n scut Moruzi).
Dup cele mai cunoscute lucr ri genealogice, unele foarte recente, aceasta s-ar fi
n scut fie în 175745, fie în 176746. În absen a unor surse primare concludente, con-
sider m mai apropiat de realitate ce-a de-a doua dat , 1767, men ionat i pe
monumentul funerar din biserica M n stirii B rboi, unde este îngropat
Ecaterina Sturdza47. Monumentul a fost comandat de fiul ei, logof tul Constantin
Sturdza, care trebuie s fi tiut când s-a n scut mama sa. În consecin , dac
45
Sturdza, Grandes familles de Grèce, p. 356 (posibil s fie doar o eroare de
tehnoredactare).
46
Eugene Rizo-Rangabé, Livre d'or de la noblesse Phanariote en Grece, p. 90;
Marinescu, Étude généalogique sur la famille Mourouzi, p. 75; Costin Meri ca,
Pomelnicul sturzesc al bisericii din Miclău eni, în AG, III (VIII), nr. 1-2,1996, p. 191.
47
Florin Marinescu, Mănăstirea Sfin ii Petru i Pavel din Ia i (Bărboi). Câteva
considera ii, în „Monumentul”, XII2 (Lucr rile Simpozionului Na ional Monumentul –
Tradi ie i viitor, Edi ia a XII-a, Ia i-Chi in u, 2010), Ia i Editura „Doxologia”, 2011,
p. 176-178; Lucian-Valeriu Lefter, Ctitorii i semne sturdze ti, în Mihai Dim. Sturdza la
80 de ani, p. 259, fig. 29. În acest sens pledeaz i un fragment din memoriile banului
Constantin Caragea care, aflat la M n stirea Neam de s rb toarea În l rii Domnului a
anului 1780, men ioneaz c : „Veniser de la Ia i i al i boieri cu nevestele lor numai
pentru evlavie, adic dumneaei Domni a Sultana Moruzi, de curând m ritat cu boierul
Aga Scarlatache Sturza, i sora ei mai mic a dumisale Doamna Domni a Catinca
Moruzi cu boierul dumisale al doilea postelnic S ndulache Sturdza...” (Efemeridele
scrise cu mâna sa de Banul Constantin Caragea, 1777–1811, în Documente privitoare la
istoria românilor, Colec ia Hurmuzaki, Vol. XIII2. Scrieri i documente grece ti
privitoare la istoria românilor din anii 1592–1837, culese i publicate de
A. Papadopulos-Kerameus, traduse de G. Murnu i C. Litzica, Bucure ti, 1914, p. 97;
pentru versiunea u or corectat a acestui paragraf vezi: Nicolae Iorga, în Mănăstirea
Nem ului. Via ă călugărească i munca pentru cultură, ed. a III-a, Editura Tipografiei
M n stirea Neam ului, s.a., p. 61-62). De aici se vede, pe de o parte, c Ecaterina era
mai mic decât sora sa Sultana, care se n scuse în 1762, i, pe de alt parte, c în
prim vara anului 1800 era deja m ritat cu S ndulache Sturdza.
383
Dan Dumitru Iacob
admitem c Ecaterina Moruzi s-a n scut în 1767, nu putea s se c s toreasc în

177348, când avea ase ani, i nici s fie mam la opt ani, respectiv s o nasc pe
Smaranda în 1775. De asemenea, chiar i în cazul în care s presupunem c
prima variant ar fi corect – Ecaterina n scut în 1757 i fiica sa Smaranda în
1775 – nu putem s nu ne întreb m de ce Smaranda s-a c s torit abia la 22 de
ani (21 iunie 1798) sau chiar la 25 de ani (foia de zestre dateaz din mai 1800),
într-o perioad în care vârsta obi nuit de c s torie a fetelor era mult mai mic .
Cu atât mai mult cu cât, pe lâng frumuse ea fizic a Smarandei – dup cum se
vede i din portretul ei, care, apropo, o înf i eaz destul de tân r pentru o
pictur realizat , în orice caz, dup 1800 –, statutul social, prestigiul i averea
familiei sale o recomandau ca una dintre cele mai râvnite fete de m ritat din cele
dou principate române. În plus, dac p str m ca real na terea Smarandei Bal
în 1775, atunci rela ia ei cu Mihail Sturdza, n scut în 1794, pare bizar , deoarece
vistierniceasa ar fi fost cu 19 ani mai mare decât viitorul domn. Aceste
neconcordan e ne determin s punem sub semnul întreb rii data la care s-a
n scut Smaranda Bal i, pân la descoperirea unor noi documente, s o plas m
provizoriu în penultimul deceniu al secolului al XVIII-lea (1785?).
În ceea ce prive te data mor ii Smarandei Bal , men ionat chiar i în cele
mai recente lucr ri ca fiind septembrie 1845, este evident c ne afl m în fa a
unei erori. În primul rând, informa iile circumstan iale din inventarul de avere de
care ne ocup m confirm c Smaranda nu a murit în 1845. De pild , în prima
jum tate a anului 1848 o surprindem angrenat în diverse activit i: face datorii
la jocurile de c r i, cite te jurnalele str ine, se aboneaz la cabinetele de lectur ,
acord împrumuturi, face mici cump r turi etc. În consecin , Smaranda Bal
este suficient de activ i plin de vitalitate în prima parte a anului 1848 pentru a
o terge din cronica funerar a anului 1845.
În al doilea rând, documentele generate de decesul ei i, mai ales, de
ini ierea procedurilor de inventariere a averii i de succesiune ne permit s afl m
data exact la care aceasta a încetat din via . Printr-o cerere adresat Logofe iei
Drept ii la 18 septembrie 1848, într-o sâmb t , Costache Sturdza i Teodor Bal ,
48
În L’Arbre Généalogique de la Famille Moruzi / Mourousi i L’Arbre
Généalogique de la Famille Mavrocordat, www. ghika.net [accesat: 23.02.2015] este
trecut ca dat a c s toriei 3 iulie 1773, dat care nu se su ine, fiind vorba, probabil,
despre o eroare de tehnoredactare. Poate s fi fost 1778 (?), de i, dac accept m c s-a
n scut în 1767, era înc prea mic pentru c snicie. În orice caz, Ecaterina a fost
c s torit în timpul domniei tat lui ei în Moldova, probabil pe la sfâr itul anului 1779
sau începutul celui urm tor. Dovezi indirecte în acest sens le reprezint atât men iunea
banului Constantin Caragea (vezi nota supra), cât i un document din 29 iulie 1781, prin
care domnul Constantin Moruzi îi d ruie te fiicei sale Catinca satul One ti, din inutul
L pu na, deoarece „cu vrerea lui Dumnez u o am c s torit aice în ar dup boiari
p mintean” (Nicolae Iorga, Legături române ti cu muntele Sinai. Observa ii la
comunicarea d-lui M. Beza, în AARMSI, seria III, XIII, 1932-1933, p. 342).
384
fratele, respectiv v rul Smarandei, solicitau autorit ilor sigilarea camerelor în

care se aflau bunurile „r pos(atei) vist(iernice)s(e) Smar ndi a Bal , n scut
Sturdza, sora i vara a gios isc li ilor, ce eri s-au s vâr it din via ”49. Din adresa
respectiv , dar i din alte documente încheiate în acest context50, rezult c
Smaranda Bal a decedat vineri, 17 septembrie 1848, în Ia i51. Cauza mor ii
trebuie s fi fost o problem de s n tate, poate chiar o boal cronic , dup cum
sugereaz atât legatul de 300 de galbeni destinat fiicei doctorului Fotino, prin
codicilul din 1833, i dania c tre Spitalul Sfântul Spiridon, cât i re etele i
serviciile medicale, achitate în timpul vie ii (Anexe, doc. 2, f. 23 r.) sau dup
moartea ei. De pild , pân la 20 februarie 1850, se pl tiser deja 11 galbeni la
epitropia casei r posatului comis Ioan Locman pentru 12 re ete în valoare de 300
de lei, iar al i 50 de galbeni au fost pl ti i doctorului Lucachi, pentru c „au
c utat-o la boal pe r posata”52.
De înmormântarea Smarandei Bal s-a îngrijit fratele ei, Costache
Sturdza, ajutat, probabil, de Teodor Bal i de alte rude din familiile Sturdza i
Bal aflate în Ia i. Dintre cei doi fii ai Smarandei numai Gheorghe / Egor mai
tr ia, îns acesta, rezident în Basarabia, nu a venit s - i conduc mama pe
ultimul drum. Cel care s-a ocupat îndeaproape de organizarea i desf urarea
serviciilor funerare a fost c minarul Iancu Stamati, administratorul casei
Smarandei Bal , dup cum reiese dintr-o adeverin din 18 septembrie 1848,
semnat de acesta pentru banii lua i dintr-o besactea a r posatei cucoane spre a-i
folosi pentru cheltuielile de înmormântare53. Suma utilizat în acest scop era de
14.675 de lei (echivalentul a cca 500 de galbeni), bani mul i, semn c ceremonia
funerar s-a realizat conform dorin ei testamentare a defunctei, care ceruse s fie
înmormântat „cu obicinuitele eremonii i solemnit i”. De i Smaranda nu i-a
men ionat locul de veci în testament54, ea a fost îngropat la m n stirea B rboi,
49
SJAN IS, Ministerul de Justi ie, tr. 1756, op. 1990, dos. 950, f. 1 r.
50
Cerere a lui Constantin Hurmuzachi, din 20 septembrie 1848, c tre Logofe ia
Drept ii (ibidem, f. 3 r.) i cererea dvorneanului David Lazarev Azbievici, din 20
octombrie 1848, adresat Consulatului Rusiei din Ia i, prin care men ioneaz data
decesului Smarandei Bal ca fiind 16 septembrie 1848 (ibidem, f. 14 r.).
51
Pe baza acelora i documente, data corect a fost semnalat cu mult timp în urm
de Dumitru Iv nescu într-un studiu al c rui subiect îns , privitor la familia lui Eminescu,
a sc pat aten iei celor preocupa i de genealogia familiei Bal (Iv nescu, Eminescu în
documente de familie, p. 1019).
52
SJAN IS, Documente, pac. 1042, dos. 56, f. 5 r.-v.
53
54
În edi ia testamentului publicat de Mihai Dim. Sturdza este men ionat ca loc
de veci biserica M n stirii B rboi îns , la o verificare pe toate copiile testamentului pe
care le-am putut identifica în Arhive, inclusiv la cota citat de editor, am constatat c
locul de veci nu este specificat, pe toate documentele fiind l sat loc liber (vezi notele 2-3
de la Anexe).
385
Dan Dumitru Iacob
unde erau înmormânta i i p rin ii s i, al turi de al i ctitori din neamul

Sturdze tilor, între care i domnul Ioan Sandu Sturdza55.
Dezbaterea mo tenirii i inventarierea averii

Dup cum am men ionat mai înainte, imediat dup decesul Smarandei
Bal , fratele acesteia, Costache Sturdza, i v rul so ului ei, Lupu Bal , au solici-
tat formal autorit ilor juridice s demareze procedurile de asigurare a averii
r mase de la defunct , prin sigilarea înc perilor în care a locuit aceasta. Ne tiind
„dac r pos(ata) ari f cut vreo dispozi ie pentru a sa averi”, cei doi semnatari
cereau ca bunurile s r mân sub pecete pân la sosirea lui Iorgu Bal , fiul i
mo tenitorul Smarandei. Logofe ia Drept ii a reac ionat foarte prompt la
cererea logof tului Costache Sturdza, trimi ându-l, în aceea i zi, pe sp tarul
Iorgu Papafil s sigileze averea mobil a r posatei cucoane. În raportul întocmit
cu aceast ocazie, Papafil a consemnat c a sigilat o lad bra oveneasc , un
sunduc de cas i altul de tr sur , plus o besactea, toate acestea fiind depozitate
între-una dintre cele dou înc peri care au fost încuiate i pecetluite56.
În acela i scop intervine i Constantin Hurmuzachi, în calitate de executor
testamentar al celuilalt fiu al Smarandei, Constantin – care decedase la 15 aprilie
1848, cu cinci luni înaintea mamei sale –, i unul dintre epitropii nevârstnicului
fiu al r posatului, Dumitru (Mu i) Bal , nepotul Smarandei. La 20 septembrie
1848, el adreseaz o jalb c tre Logofe ia Drept ii, în care men ioneaz c
averea r mas de la Smaranda Bal se cuvine celor doi fii ai ei, Constantin i
Gheorghe, îns , cum primul decedase, partea lui i se cuvine fiului acestuia,
Dumitru Bal . În acela i document, Hurmuzachi men ioneaz c , de i Constantin
Bal de inuse titluri nobiliare ruse ti, ca i fratele s u Gheorghe, el nu fusese
supus rus, fapt confirmat i de Consulatul Rusiei din Ia i. i pentru ca averea s
fie transferat cât mai repede mo tenitorilor, era necesar inventarierea ei, fapt
pentru care sugera autorit ilor s intervin prin consulatul rusesc ca Iorgu Bal
s - i trimit un reprezentant la Ia i pentru ca toate p r ile implicate, împreun cu
reprezentan ii legii, s înceap inventarierea averii57.
O lun mai târziu, la 20 octombrie 1840, Consulatul Rusiei din Ia i
prime te o jalb din partea dvorneanului David Lazarev Azbievici, vechilul
„pome nicului din oblastia Beserabiei, supusul rosienescu nadvornoi sovetnic
Egor Bal ”58, cel care îl va reprezenta pe Gheorghe Bal în toate chestiunile
legate de mo tenirea p r ii care îi va reveni din averea mamei sale. În jalba
55
http://www.ghika.net/Familles/Bals/Bals_01.pdf [accesat: 18.08.2014]; vezi i
Arborele genealogic al familiei Bal .
56
SJAN IS, Ministerul de Justi ie, tr. 1756, op. 1990, dos. 950, f. 1-2.
57
Ibidem, f. 3 r.; vezi i f. 4-10 v.; Iv nescu, Eminescu în documente de familie,
p. 1019.
58
386
respectiv , Azbievici sus ine c unicul mo tenitor al Smarandei Bal este

Gheorghe Bal , fapt pentru care solicita ajutorul consulatului pentru a primi
registrele cu toate bunurile i cu toate actele de datorii ale Smarandei Bal . Mai
mult decât atât, el preciza c , în cazul în care se va g si un testament al
r posatei, „jignitoriu drept ilor” lui Gheorghe Bal , consulatul va trebui s
popreasc toat averea aflat în litigiu pân ce el, Azbievici, va „nimici actul
obijduitor la locurile competente”. Nu tim în ce rela ii se aflase Gheorghe cu
mama i cu fratele s u, îns , dup tonul i hot rârea cu care ac iona avocatul s u,
Azbievici, vedem c fiul era decis s - i adjudece întreaga averea r mas de la
mama sa, în dauna nepotului s u Dumitru. Autorit ile moldovene ti nu s-au
l sat îns impresionate de impetuozitatea avocatului basarabean sau de influen a
consulului rus, respingând ca ilogic i ilegal solicitarea de a i se da cuiva o
avere aflat în litigiu, înaintea desf ur rii procesului i pronun rii verdictului
legal59. În schimb, cum inventarierea bunurilor aflate sub sigiliu în casa în care
locuise Smaranda Bal trebuia oricum f cut , Logofe ia Drept ii a delegat
aceast sarcin Judec toriei Ia i, Sec ia I, care i-a început lucr rile la 17
noiembrie 1848 (Anexe, doc. 2, f. 21 r.).
Între timp, între hârtiile r posatului ag Costache Tomaziche a fost g sit
testamentul original al Smarandei Bal 60, din 1833, fapt care a complicat
lucrurile din punct de vedere juridic i birocratic, implicând o alt spe juridic
i alte institu ii publice, multiplicând num rul jalbelor adresate tribunalului i
prelungind termenele de solu ionare, totul spre exasperarea reprezentan ilor mo -
tenitorilor, care se vedeau confrunta i cu o nou problem . Pe lâng Logofe ia /
Departamentul Drept ii, Judec toria Ia i i Consulatul Rusiei, mai sunt impli-
cate în proces Mitropolia Moldovei, Secretariatul de Stat i Direc ia Palatului
Domnesc, deoarece s-a aflat c mitropolitul i domnul61 figurau ca executori
testamentari. De asemenea, au fost sesizate Comisia Epitropiceasc , obligat s
protejeze interesele minorului Dumitru Bal , i Epitropia Înv turilor Publice,
în calitate de legatar al dona iei privitoare la înfiin area unei coli de fete s race.
Adaptându-se noii situa ii, avoca ii intervin cu alte jalbe la Judec toria Ia i i la
Consulatul Rusiei62, prin care, pe de o parte, combat validitatea testamentului i,
pe de alt parte, încearc s gr beasc împ r irea mo tenirii, mai ales c orice zi
de prelungire presupunea cheltuieli i pagube.
Cum procesul se prelungea, reprezentan ii mo tenitorilor adreseaz o jalb
Judec toriei Ia i, la 27 octombrie 1848, prin care solicitau ca, pân la împ r irea
mo tenirii, s li se permit s vând animalele din curte (cai, boi, bivoli e, vi ei)
59
SJAN IS, Mitropolia Moldovei i Sucevei, A1/1848, f. 18 r.
60
SJAN IS, Ministerul de Justi ie, tr. 1756, op. 1990, dos. 950, f. 19 r., 107 r.
61
În toamna anului 1848 Mihail Sturdza nu mai era domn, fiind înlocuit cu
Grigore Alexandru Ghica, care îns a refuzat calitatea de executor testamentar.
62
SJAN IS, Ministerul de Justi ie, tr. 1756, op. 1990, dos. 950, f. 15, 22-27, 98.
387
Dan Dumitru Iacob
a c ror inere nu mai era necesar , producând pagub cu între inerea i

cump rarea nutre ului. La 2 decembrie 1848, David Azbievici se adreseaz
Consulatului Rusiei cu o cerere similar în care precizeaz c r posata a l sat
„sim itoare datorii care cresc prin dobânzi, asemine i datoriile f cute cu
îngropare i purtare de grije a sufletului r posatei precum i cu doftorii, i cu plata
cuvenit slugilor pentru vreme trecut i ace de fa , i as mine în plata chiriei
de dou sute de galbeni pentru casile ocuparisite de r posata, care bani urma a s
pl ti în 26 a trecutei luni octombrie” i altele. Cum termenul de plat a chiriei
caselor pe un an era fixat la 10 februarie 1849, ei solicit învoirea de a vinde
pân atunci mobilierul i lucrurile casnice pentru a elibera casele i pentru a
ob ine bani pentru plata datoriilor63.
Lucrurile se complicaser în privin a succesiunii i, pân la rezolvarea lor
pe cale juridic , autorit ile au intervenit pentru rezolvarea unor probleme
stringente, referitoare la reducerea pagubelor, conservarea bunurilor r mase din
averea Smarandei Bal i recuperarea împrumuturilor acordate de c tre aceasta.
În consecin , la 24 decembrie 1848, Judec toria Ia i a înaintat Departamentului
Drept ii un raport detaliat despre desf urarea lucr rilor, înso it de o copie dup
catagrafia bunurilor i de o rezolu ie relativ la problemele ce trebuiau rezolvate
pân se pronun a sentin a în cazul succesiunii. În aceast ultim privin ,
Judec toria Ia i propunea punctual urm toarele m suri: p strarea actelor, banilor
i bijuteriilor g site în casa Smarandei Bal în custodia tribunalului (ulterior
fiind trimise la Vistierie) pân la împ r irea mo tenirii; vânzarea vitelor i a
celorlalte bunuri prin licita ie pân cel târziu la 10 februarie 1849; anun area
creditorilor i debitorilor Smarandei Bal de a se prezenta la tribunal pentru
decontarea sau achitarea datoriilor; rezilierea contractului de închiriere a caselor
beizadelei Alexandru Callimachi la 10 februarie 1849, când se împlinea anul de
chirie64; retribuirea i concedierea slugilor; asigurarea pazei locuin ei pân la
încheierea vânz rii bunurilor; distribuirea de copii legalizate dup catagrafia
averii Smarandei Bal c tre Departamentul Drept ii, Mitropolie, Comisia
Epitropiceasc , Direc ia Palatului Domnesc i cei doi reprezentan i ai mo tenito-
rilor: Hurmuzachi i Azbievici65. Dezbaterea succesiunii s-a tergiversat prin
tribunale mai bine de un an, pân în prim vara anului 1850, când s-au stabilit
cine sunt mo tenitorii de drept ai Smarandei Bal , ce avere efectiv a r mas dup
decesul acesteia i cum trebuia s se împart între succesori, aspecte asupra
c rora vom reveni mai încolo. La finalizarea procesului vedem c nici una dintre
dispozi iile testamentare ale Smarandei Bal nu a fost îndeplinit , deoarece
testamentul i codicilul întocmite în 1833 au fost contestate i anulate în instan .
63
Ibidem, f. 15 r.
64
În camerele locuite de Smaranda Bal s-a mutat apoi Musuris, „secretarul
otomanicesc”, care locuia deja în alt parte a casei (ibidem, f. 63 r).
65
Ibidem, f. 29-32 r.
388
Anularea testamentului i codicilului

La moartea Smarandei Bal , în septembrie 1848, testamentul i codicilul
întocmite în 1833 deveniser caduce, deoarece nu mai reflectau realitatea.
Patrimoniul funciar nu mai exista, fiind vândut în cea mai mare parte chiar de
testatoare, fapt care anula de la sine câteva dintre cele mai importante dispozi ii
testamentare, cum ar fi cele privitoare la bunurile destinate ca mo tenire fiilor s i
sau proiectul înfiin rii unei coli de fete s race.
C testatoarea s-a r zgândit nu este ceva ie it din comun, în schimb, este
surprinz tor faptul c ea nu a modificat testamentul în consecin , astfel încât
s -i conserve acestuia valoarea juridic . Dup decesul Smarandei, eroarea
respectiv a fost speculat de fiul s u Gheorghe Bal , care, prin intermediul
avocatului s u, David Azbievici, i a Consulatului Rusiei din Ia i, a contestat
legalitatea testamentului i codicilului, reu ind s le anuleze în instan 66.
Argumentele contesta iei, întemeiate pe paragrafe din Condica civilă67, erau
urm toarele: nu au fost respectate toate criteriile i formalit ile juridice de
redactare a documentelor, testamentul „nu cuprinde în sine rânduire de
mo tenitoriu” i „nu poati ave puteri legal pentru c lucrurile d nuite prin el,
legaturile, nu si afl în averea r masi, ci s-au înstreinat de însu r posata”68.
Codicilul este nul deoarece nu este semnat olograf i nici semn tura testatoarei
nu este adeverit de martori (fapt care nu este întrutotul real), iar legaturile
prev zute în codicil, respectiv banii, nu s-au aflat în averea inventariat dup
decesul Smarandei. În consecin , petentul a solicitat Consulatului Rusiei, i prin
acesta instan elor locale, s in cont c „r p(o)s(ata) vistierniceas Smaranda
Bal nu au l sat niap ra ilor d(umnealor) clironomi partea cuvinit lor dup legi,
nu au lasat nici o puternic ar tare a vroin ii sale cei de pe urm i, prin urmari,
averea r masi di la d(umneae)i ari si si mo teneasc f r testament di c tr
niapara i d(umnealor) mo tenitori”69.
De i nu am verificat prin compara ie cu textul legii fiecare dintre
obiec iile formulate de avocatul lui Gheorghe Bal , putem afirma, cu certitudine,
c nu toate dintre acestea se sus in. De exemplu, este greu de crezut c cele dou
acte juridice au fost din start prost întocmite, tiind c cel care le-a redactat,
Christian Flechtenmacher, era unul dintre cei mai buni juri ti din Moldova i
cuno tea foarte bine Condica civilă, la a c rei traducere în limba român a
lucrat. De asemenea, documentele în sine dovedesc f r t gad c , în ce prive te
66
SJAN IS, Mitropolia Moldovei i Sucevei, A1/1848, f. 45 i 50 r.; SJAN IS,
Ministerul de Justi ie, tr. 1756, op. 1990, dos. 950, f. 22 r.-27 v.
67
Condica civilă a Principatului Moldovei (cunoscut i sub denumirea de Codul
Calimach), promulgat în 1817 (vezi: Codul Calimach, coord. Andrei R dulescu, edi ie
critic , Editura Academiei R.P.R., Bucure ti, 1958).
68
SJAN IS, Mitropolia Moldovei i Sucevei, A1/1848, f. 45 v.
69
Ibidem, f. 50 r.
389
Dan Dumitru Iacob
autenticitatea codicilului, acesta a fost semnat olograf, în grece te, de testatoare

i contrasemnat de martori, al c ror nume este înregistrat. Ca atare, nu credem c
aceste vicii, mai mult sau mai pu in formale, au „stricat” testamentul, ci îns i
ac iunile testatoarei, care i-a înstr inat o mare parte din bunurile ce formau
obiectul legaturilor. De altfel, la concluzii similare cu cele din jalbele avoca ilor
mo tenitorilor au ajuns i judec torii, care l-au consultat în acest sens pe aga
Damaschin Bojinca, jurisconsult al Statului. Pe baza argumenta iei lui, Logofe ia
Drept ii a explicat în raportul adresat domnului, la 4 noiembrie 1849, de ce
testamentul i codicilul din 1833 ale Smarandei Bal sunt nule, propunând
împ r irea averii la mo tenitori conform prevederilor legale care se aplicau în
cazurile în care succesiunea se f cea în absen a vreunui testament. În raportul
respectiv, este prezentat detaliat întreaga pricin , fapt pentru care am ata at
documentul la anexe (vezi Doc. 3). Prin rezolu ia pus , domnul aprob
propunerea instan ei, recomandând aplicarea solu iei, respectiv împ r irea
mo tenirii între cei doi urma i ai Smarandei Bal . Ce cuprindea averea mobil a
Smarandei i care era valoarea ei financiar vom putea afla îns din parcurgerea
inventarului de avere.
II. Inventarul de avere

Inventarul averii Smarandei Bal a fost realizat la cca dou luni dup
decesul ei, în perioada 17 noiembrie – 1 decembrie 1848. Lucr rile s-au efectuat
de o comisie condus de banul Iordache Boean, pre edintele Sec iei I a
Judec toriei Ia i, din care mai f ceau parte Constantin Hurmuzachi i David
Azbievici, în calitate de reprezentan i ai mo tenitorilor Smarandei Bal , E.
ulepnicov, probabil dragomanul Consulatului Rusiei (deoarece Gheorghe Bal
era supus rus), i Gheorghe Duhovnic, a c rui apartenen institu ional sau
rela ie personal cu familia r posatei, neprecizat , nu am reu it s o clarific m.
Fiind un „inventar dup deces”, realizat din motive juridice de c tre o
comisie impar ial , i nu unul întocmit în scopuri administrative de c tre
personalul casei boiere ti, consider m c avem de-a face cu o inventariere
exhaustiv a averii de inute de Smaranda Bal la momentul încet rii din via .
Evident, în astfel de cazuri trebuie s inem cont i de o inerent marj de
relativitate care trebuie asociat conceptului de avere. Într-o defini ie simpl i
unanim acceptat , averea înseamn totalitatea bunurilor de inute de cineva. Îns ,
cum realit ile sociale i economice sunt, de obicei, foarte diferite, se impune o
folosire nuan at a conceptului de avere, Astfel, no iunea de avere se refer la
bunurile care pot fi evaluate, „pre luite”, care au o valoare material sau
simbolic ce poate fi recunoscut i negociat în plan social i economic. O
pereche de izmene rupte, un vas de lut spart sau paiele putrede de pe cas nu mai
au o valoare care s mai merite efortul înregistr rii lor într-un inventar de bunuri,
mai ales dac este vorba despre înregistrarea unei averi boiere ti.
390
Inventarul averii Smarandei Bal este structurat pe urm toarele categorii

de bunuri: „hârtii” – cu alte cuvinte, acte i coresponden –, icoane, bijuterii,
argint rii, por elanuri, vase de faian , cristaluri, obiecte din bronz, alam i
aram , haine i lenjerie, mobilier, c r i de lectur i lucruri de uz gospod resc
aflate în dependin e i în curte. În continuare, vom încerca s analiz m fiecare
categorie în parte.
1. „Hârtii”
La rubrica „hârtii” sunt inventariate acte de proprietate, sineturi de
împrumut, izvoade de zestre, adeverin e i chitan e de cump r turi, contracte de
arend a mo iilor i contracte de închiriere a unor imobile, scrisori de mul umire
pentru diverse fapte caritabile, documente de familie i altele. Chiar dac
referin ele, în cazul acestor documente, sunt descriptive i succinte, ele ne ofer
totu i multe informa ii despre propriet ile i afacerile personale, modul de
administrare al averii, activit ile sociale, cheltuielile f cute, preferin ele i
gusturile individuale, plus alte diverse am nunte care pot completa sumara
biografie a personajului de care ne ocup m.
1.1. Investi iile Smarandei Bal

Multe dintre „hârtiile” amintite mai sus sunt sineturi de împrumut i
adeverin e de pl i, documente din care se poate vedea c Smaranda Bal d dea
cu împrumut sume mari de bani, de la câteva sute pân la câteva mii de galbeni,
cu dobânda legiuit de 10 %70, „clien ii” s i f când parte aproape exclusiv din
rândurile marii boierimi. Smaranda Bal nu crediteaz pe oricine, ci doar pe cei
cu care se afl în rela ii de rudenie, de amici ie sau de vecin tate (a mo iilor).
Dintre cei foarte apropia i fac parte mama sa, domni a Catinca Moruzi, i fratele
s u, marele logof t Constantin Sturdza de la Ruginoasa. Între creditorii s i se
mai num r aga Nicu Ghica71, vornicul Alecu Sturdza Bârl deanu72, fra ii Alecu,
Lasc r i Dimitrie R ducanu-Rosetti73, hatmanul Alecu Rosetti-Roznovanu74,
70
Dobânda de 10 % reiese clar din decizia tribunalului privitoare la împ r irea
averii c tre succesori (SJAN IS, Documente, pac. 1042, dos. 56, f. 1 i urm.).
71
Nicolae Ghika-Com ne ti (1815–1851) era frate cu Maria Ghika–Com ne ti,
cea care îi fusese so ie lui Constantin Sturdza de la Ruginoasa, fratele Smarandei (Mona
i Florian Budu-Ghika, Arborele genealogic al familiei Ghika, http://www.ghika.net
[accesat: 21.02.2015]).
72
Vornicul Alexandru Sturdza-Bârl deanu f cea parte dintr-o alt ramur a
Sturdze tilor decât cea din care provenea Smaranda (Sturdza) Bal , îns el era i cuscrul
lui Mihail Sturdza, de care Smaranda r m sese apropiat . O alt fiic a vornicului,
Maria, era c s torit cu Manolache Costache Epureanu (Sturdza, Règne de Michel
Sturdza, arborele genealogic de la p. 420).
73
Alecu, Lasc r i Dimitrie Rosetti erau fiii hatmanului R ducanu Rosetti, a c rui
sor , Zoe, ajunsese so ia domnului Alexandru Moruzi, unchiul Smarandei Bal . Deci,
391
Dan Dumitru Iacob
cneazul Dimitrie Cantacuzino75, Manolache Costache-Epureanu76 i logof tul

Lupu Bal 77. În afar de ace tia mai sunt i al ii, mai m run i, care îns nu sunt
împrumuta i decât cu sume nesemnificative. Dac facem abstrac ie de interesele
financiare i privim identitatea creditorilor dintr-o perspectiv social , ne putem
face o idee i despre re eaua de solidarit i familiale i rela ii sociale din care
f cea parte Smaranda Bal .
O alt observa ie care se desprinde din actele de împrumut este faptul c
Smaranda nu percepe dobând pentru sume mici acordate membrilor de familie
sau unor rude, cum sunt cei 200 de galbeni împrumuta i mamei sale sau cei 120
de galbeni împrumuta i lui Lasc r R ducanu-Rosetti. Pentru sume mai mari, care
mai sunt împrumutate i pe termen nedeterminat, cum ar fi creditul de 1.000 de
galbeni acordat fratelui s u, ea percepe dobânda legiuit , condi ionându-l
totodat ca s -i restituie împrumutul la cerere. Pruden a investitorului cre te pe
m sur ce sumele împrumutate sunt mai mari i credibilitatea debitorului mai
ubred . În astfel de cazuri, Smaranda Bal solicit cele mai importante garan ii
ale timpului, propriet ile funciare, i înt rirea contractelor în Divan. De
atât Smaranda cât i cei trei fra i Rosetti-R ducanu erau nepo ii domnului Alexandru
Moruzi. Mai mult decât atât, R ducanu Rosetti fusese c s torit cu Ileana Bal , sora lui
Alexandru Bal , so ul Smarandei. Deci Smaranda era cumnat cu R ducanu Rosetti, fiii
acestuia fiindu-i nepo i prin alian . Pe de alt parte, rela ia dintre familiile Rosetti-
R ducanu i Bal era umbrit de o mare datorie pe care Ioan (Iancu) Bal , cumnatul
Smarandei Bal , ajuns ambelan al arului, nu i-a mai returnat-o hatmanului R ducanu,
fapt care a avut repercusiuni i asupra situa iei financiare a celor trei fra i Rosetti
(General Radu Rosetti, Familia Rosetti. I. Coborâtorii moldoveni ai lui Lascaris
Rousaitos, Bucure ti, 1938, p. 296 + 1 pl. genealogic , p. 145).
74
Alecu Rosetti-Roznovanu (1798–1853) era fiul lui Iordache Rosetti-Roznovanu
i al Profirei (Pulheria) Bal , aceasta din urm fiind var primar cu vistiernicul Alecu
Bal , so ul Smarandei (Arborele genealogic al familiei Bal ).
75
Cneazul Dimitrie Cantacuzino (1812–1877) era fiul cneazului Alexandru
Cantacuzino eteristul (vezi mai multe în: Mihai Dim. Sturdza, Un revolu ionar confuz:
Cneazul Dimitrie Cantacuzino, în Familiile boiere ti din Moldova i ara Românească.
Enciclopedie istorică, genealogică i biografică, Tom. III. Familia Cantacuzino,
coordonator i coautor Mihai Dim. Sturdza, Bucure ti, Simetria, 2014, p. 482-489, vezi
i arborele genealogic de la p. 41). Atât B l e tii, cât i Sturdze tii erau lega i prin multe
fire de Cantacuzini, un exemplu fiind cazul Elenei Cantacuzino (1796–1867), fiica
marelui logof t Iordache Cantacuzino, c s torit cu Constantin Sturdza de la Ruginoasa
i, ca atare, cumnat a Smarandei Bal .
76
Nu cunoa tem s existe o rela ie de rudenie între Emanoil (Manolache)
Costache Epureanu (1820–1880) i Smaranda Bal , îns , cu siguran , Manolache, bine
primit în înalta societate ie ean , era binecunoscut Smarandei, fiind bun prieten cu
nepo ii ei, fra ii Rosetti R ducanu.
77
Logof tul Lupu Bal (1791–1844) era v r primar cu so ul Smarandei, vistierni-
cul Alecu Bal .
392
exemplu, un împrumut în valoare de 5.000 de galbeni, acordat cneazului

Dimitrie Cantacuzino, este garantat de debitor cu mo ia Groze ti, din inutul
Bac u78, la fel cum, pentru ob inerea unui împrumut de 3.500 de galbeni, fra ii
Alecu, Lasc r i Dimitrie Rosetti pun gaj mo ia p rinteasc Gura Bohotinului.
Din p cate, cu toate garan iile i precau iile luate, Smaranda nu a mai apucat
s - i recupereze investi iile, sarcina r mânând în seama urma ilor s i.
La prima vedere, acest gen de dovezi o plaseaz pe Smaranda Bal în
postura unui veritabil c m tar al lumii bune. Exist îns mici detalii care,
analizate împreun , demonstreaz c nu avem de-a face cu un juc tor ahtiat dup
specula ii financiare, cu scopul de a se îmbog i rapid, ci, mai degrab , cu un
administrator prudent, preocupat s - i investeasc sau m car sa- i protejeze
economiile. În lipsa unor institu ii bancare, astfel de practici erau foarte
r spândite în epoc . Cre terea frecven ei i a m rimii sumelor împrumutate
devine evident din deceniul al cincilea al secolului al XIX-lea, dup ce
Smaranda i-a vândut mo iile. Dup cum am ar tat mai înainte, prin vânzarea
patrimoniului funciar Smaranda i-a creat un capital financiar consistent (26.620
de galbeni), prin investirea c ruia inten iona s - i creasc veniturile. Nu tim
dac ideea i-a apar inut ei sau fiilor ei79, îns , în principiu, metoda aplicat de
Smaranda pare profitabil , sporindu-i veniturile anuale cu cca 44 %80. Chiar
dac nu a func ionat perfect, „planul de afaceri” demonstreaz capacitatea
Smarandei Bal de a recurge la mecanismele economiei capitaliste pe care, se
pare, le în elegea destul de bine. Maniera în care a ac ionat pentru a- i spori
resursele economice eviden iaz alte calit i ale Smarandei, aflat în postura de
investitor: energie, ini iativ , curajul de a- i asuma riscuri calculate i, nu în
ultimul rând, capacitatea de adaptare la schimb rile economice ale vremii.
1.2. Un „partener de afaceri” al Smarandei Bal : Anghel Vali

Din hârtiile men ionate în catagrafia averii Smarandei Bal r zbat i
numele unor mici boieri, arenda i, negustori, doctori, felceri i al ii, unii
78
Mo ia Groze tii a fost ipotecat de multe ori de Dimitrie Cantacuzino, f r s
tie creditorii între ei, împrumuturile contractate de proprietarul înglodat în datorii
dep ind cu mult valoarea mo iei (Sturdza, Un revolu ionar confuz, p. 486; Rosetti, Ce
am auzit de la al ii, p. 232-235).
79
i Constantin Bal , fiul Smarandei, a dispus în testamentul s u vânzarea
mo iilor sale din Basarabia (Iv nescu, Eminescu în documente de familie, p. 1024).
80
Din arendarea tuturor mo iilor Smaranda ob inea cca 2.600 de galbeni pe an. În
schimb, capitalul de 26.620 de galbeni, adunat în mare parte din vânzarea mo iilor i dat
cu împrumut de 10% pe an, genera un profit anual de 2.660 de galbeni. La acesta se
ad ugau cei 1.300 de galbeni pe an ob inu i din arendarea mo iilor Catranlâcul i
R u elul, mo ii care nu puteau fi vândute deoarece erau acordate de fiii s i doar ca
resurs viager . Ca atare, în condi ii ideale (f r s lu m în calcul infla ia, varia iile
arenzilor sau întârzierea dobânzilor), ea putea beneficia de cca 3.900 de galbeni anual.
393
Dan Dumitru Iacob
cunoscu i, al ii nu – cum ar fi: postelnicul Iordache Grigoriade, c minarul Spiru

Andrei Pavli, serdarul Hristea Cioc , Nicolae Guste, Alecu Filodor, Gheorghe
Chira, Nicolae Fara, Bogus, Stamatopol – la serviciile c rora ea a apelat în
diverse ocazii. În general, rela ia dintre ei i r posata cucoan se clarific de la
sine, fie prin natura serviciului men ionat, fie prin semnalarea meseriei sau
profesiei individului. În schimb, ceva mai „misterios” pare a fi contactul cu un
anume Anghel Vali, spion în slujba Rusiei – dac ar fi s -i d m crezare lui
Nicolae Su u –, care-l descrie astfel:
„Iat o copie fidel a portretelor principalilor boieri din epoc , date ca
informa ie guvernului rusesc de un oarecare Anghel Valii din Basarabia.
Acesta frecventase vreme îndelungat cele dintâi familii ale rii i era
înzestrat cu un spirit de observa ie îndeajuns de p trunz tor ca s surprind
însu irile fiec ruia i caracteristicile individuale”81.
De i nu avem motive s -i acord m o aten ie special în acest context,
preciz m totu i c Anghel Vali nu era un „oarecare”, de vreme ce – dup cum
însu i recunoa te Nicolae Su u – avea acces în casele protipendadei i era
suficient de abil ca s -i poat analiza pe principalii oameni de stat ai Moldovei.
El era înrudit cu familia Costandache, fiind c s torit, se pare, cu o Eleonora
Costandachi, dup cum reiese dintr-un pomelnic de la biserica satului Hu i
(F lticeni)82. Pe acela i pomelnic mai apare i un Fotache Vali. La 1844 era
c minar i st pânea mo ia Bl ge tii83. La data realiz rii inventarului de avere,
Anghel Vali era decedat. El a fost amintit în inventar cu un exoflis (chitan ) în
limba greac , din 13 noiembrie 1827, prin care se stingeau toate „preten iile ci
au avut asupra r posatei vist(iernicese)”. Din p cate, datele din inventar sunt
insuficiente pentru a afla care a fost natura acestor preten ii.
1.3. Filantropia Smarandei Bal

Documentele înregistrate în inventar m rturisesc i despre alte calit i ale
Smarandei Bal . Înc din timpul vie ii ea face acte filantropice. Pl te te datoriile
mamei sale, acoper cheltuielile de înmormântare ale m tu ii sale, domni a Ralu
Moruzi84 i face opere de binefacere în scop cultural. De pild , animat probabil
i de resorturi patriotice, doneaz 400 de drahme de argint Societ ii literare din
81
Nicolae Su u, Memoriile Principelui Nicolae Su u, mare logofăt al Moldovei
(1798–1871), Bucure ti, Humanitas, 2013, p. 138.
82
Gheorghe Ghib nescu, Inscrip ii i noti e de la biserica Uspenia din satul Hu i
(Fălticeni), în IN, fasc. 7, 1928, p. 252.
83
APR, XIII2, Bucure ti, 1903, p. 258.
84
Ralu Moruzi (1779, Ia i – 23.V.1839, Ia i), fiica domnului Constantin Moruzi,
c s torit cu postelnicul Grigore (în alt surs Constantin) Caliarchi, mort la Odesa, în
1831 (Sturdza, Grandes familles de Grèce, p. 356; Marinescu, Étude généalogique sur la
famille Mourouzi, p. 75).
394
Atena, prin intermediul rudelor sale, domni a Smaranda Mavrocordat (1784–

1848), veri oara sa primar , i a so ului acesteia, hatmanul Alecu Mavrocordat
(1784–1856)85. În buna tradi ie filantropic a familiilor Sturdza i Bal 86, dar i a
altor familii boiere ti, Smaranda doneaz bani Epitropiei Sfântul Spiridon, în con-
tul spitalului. De asemenea, doneaz o parte din mo ia Cernoleuca M n stirii
Teodorini din Basarabia. Generoase acte de caritate au fost prev zute a se face i
dup moartea ei, Smaranda Bal l sând prin testament sume substan iale celor
care au slujit-o în timpul vie ii.
Opera de caritate fundamental pe care dorea s o s vâr easc era înfiin-
area unei coli de fete s race, motiv pentru care a prev zut în testament donarea
a trei mo ii i a celor mai scumpe piese dintre bijuteriile sale. Proiectul nu s-a
mai materializat, deoarece mo iile au fost vândute înc din timpul vie ii sale, iar
testamentul a fost contestat de mo tenitori. Cu toate acestea, actele caritabile,
mai mari sau mai mici, au continuat în familia Bal , unele fiind f cute în
memoria Smarandei i a fiului ei Constantin. Un exemplu îl constituie micile
dona ii pe care aga Constantin Hurmuzachi, prieten al defunctului consilier de
curte i cavaler Constantin Bal i epitrop al averii acestuia, le face în beneficiul
Reuniunii femeilor române din Bra ov, implicat în ajutorarea familiilor
ardelene afectate de consecin ele Revolu iei de la 184887. De i nu cunoa tem mai
multe detalii, nu este exclus ca i cel lalt fiu al Smarandei, Gheorghe / Egor Bal ,
s se fi inspirat din „proiectul filantropic” al mamei sale atunci când a decis s
înfiin eze orfelinatul „Egor Bal ” din Chi in u88.
1.4. Pasiunile Smarandei Bal

Una dintre pasiunile evidente ale Smarandei Bal o constituie lectura, fapt
dovedit de subscrip iile pentru c r i89, abonamentele la gazetele str ine i la
85
Marinescu, Étude généalogique sur la famille Mourouzi, p. 87-88; vezi i
L’Arbre Généalogique de la Famille Moruzi / Mourousi i L’Arbre Généalogique de la
Famille Mavrocordat, www. ghika.net [accesat: 23.02.2015].
86
V. R canu, Gh. Gh. N stase, St. Bîrsan i Gh. B ileanu, Istoricul spitalului
oră enesc clinic de adul i din Ia i în cadrul evolutiv al fostelor a ezăminte Sf. Spiridon,
vol. I, Bucure ti, Editura Medical , 1956, p. 189-192.
87
În acest scop, la apelul episcopului Andrei aguna, el doneaz în anii 1852 i
1853 diferite sume de bani: la 28 iunie 1852 – pentru sufletul r posatului Constatin Bal ,
30 de galbeni, pentru sufletul r posatei vistiernicese Smaranda Bal , 15 galbeni, pentru
Anna Bal , v duva lui Constantin Bal , 25 de galbeni, i la 6 septembrie 1853 – în
memoria r posatului s u prieten i a maicii sale, vistierniceasa Smaranda Bal , 20 de
galbeni, din partea Annei Bal de la Dumbr veni, 10 galbeni (Eugen Pavlescu, Me te ug
i nego la românii din sudul Transilvaniei (sec. XVII–XIX), Bucure ti, Editura
Academiei R.S.R., 1970, p. 395-396, nota 13).
88
Familiile boiere ti din Moldova i ara Românească, I, p. 282-283, inclusiv nota 3.
89
În 1819, „vistiereasa Sm r ndi a Sturdza, so ia vistierului Alecu Bal ”, este
men ionat , cu dou exemplare, în lunga list de „prenumeran i” ai unei compila ii
395
Dan Dumitru Iacob
cabinetele de lectur din Ia i, dar i de mica bibliotec aflat în casa ei, pe care o
vom prezenta îns mai încolo. O chitan din 16 februarie 1847 confirm c
Smaranda era abonat la cabinetul de lectur al lui Adolphe Hennig, din Ia i90.
Un alt librar i negustor de lux la care apeleaz Smaranda Bal este Frederic
Bell91, la dugheana c ruia î i achit un abonament la Journal de Francfort,
valabil pân la 31 decembrie 1848. De i abonamentul nu va fi „consumat” pân
la cap t, Smaranda stingându-se cu dou luni i ceva mai devreme, remarc m c
vârsta i problemele de s n tate nu o împiedic s fie la curent cu nout ile din
lume pân în ultimele zile ale vie ii sale.
O pl cere mai pu in inocent care o st pâne te pe Smaranda Bal este cea
pentru jocurile de c r i. În amintirile sale, Gheorghe Sion ne-o prezint pe
Smaranda ca o pasionat juc toare de c r i, de i nu tocmai abil sau norocoas 92.
Inventarul averii întocmit dup decesul ei confirm apeten a cucoanei pentru
acest tip de divertisment. Dac cele trei mese pentru jocurile de c r i –
inventariate la categoria „Mobile” – sunt în acord cu moda timpului, ele
reg sindu-se în mai toate casele elitei sociale, cutia neagr cu jetoane pentru
jocurile de c r i este un element din recuzita ludic a vremii, mai rar pomenit în
inventarele de avere, ceea ce ne duce cu gândul c numai juc torii cu dare de
mân sau cei dependen i de joc i-l achizi ionau. În acest sens pledeaz i faptul
c Smaranda Bal nu se între inea cu jocuri inofensive, ci prefera suspansul
jocurilor de c r i pe bani, la care, spre nenorocul ei, f cea i datorii. O dovad
concret în acest sens o constituie o adeverin din 16 februarie 1848, semnat
de Alecu Filodor, prin care acesta confirm c a primit 99 de galbeni de la
Smaranda Bal , „ci ave s ei din c r i”. Este posibil îns ca paguba Smarandei s
fi fost mult mai mare, deoarece afl m din alte surse c , dup decesul ei,
istorice de Adrien Richer (probabil este vorba despre Essai sur les grands événemens
par les petites causes, tiré de l'histoire, Genève / Paris, Gueffier, 1773), tradus în
greac de Zisi Dauti i publicat la Viena (Adrien Richer, Μ ΰΪζα υηί ίβεκ α ε
ηδελυθ αδ έωθ πλκι θβγΫθ α: Ι κλδεσθ κεέηδκθ δμ τκ ηάηα α δβλβηΫθκθ..., γ α
ε ευ ω ε ε εχ ε υπ Ζ Δαο , Β , 1819, 440 p.) (cf. Nicolae Iorga,
Câteva manuscripte i documente din ară i străinătate, relative la istoria românilor. II,
în AARMSI, seria II, XXVIII, 1905–1906, p. 526).
90
Referitor la cabinetul respectiv vezi: Alexandru Istrati, Despre librării,
cabinete de lectură i cataloage de căr i. Ce se citea pe vremuri în ările Române, în
ASUI, LIX, 2013, p. 249; Alexandrina Ioni , Carte franceză în Moldova până la 1859,
Ia i, Casa Editorial „Demiurg”, 2007, Partea I, p. 140-168, i Partea a II-a: Facturi din
Librăriile i Cabinetele de lectură Fr. Bell i A. Hennig, p. 75-127.
91
Despre activitatea lui Frederic Bell vezi: Ioni , Carte franceză în Moldova, I,
p. 99-140, i II, p. 5-73.
92
Sion, Suvenire contimpurane, p. 58-59. Despre practicarea jocurilor de c r i în
înalta societate româneasc din secolul al XIX-lea vezi i studiul nostru: Dan Dumitru
Iacob, Sociabilitate i divertisment în Principatele Române din prima jumătate a
secolului al XIX-lea. Jocurile de căr i, în RIS, VIII–IX, 2003–2004, Ia i, 2006, p. 237-282.
396
Alexandru Filodor a mai primit 1.407 galbeni i 21 de lei pentru o datorie pe

care r posata cucoan o avea înc din 13 noiembrie 184393.
Pe lâng lectur i jocuri, Smaranda nu- i refuza, probabil, nici micile
pl ceri i tabieturi, consumate în solitudine sau în anturajul cunoscu ilor, precum
fumatul, pentru care vedem c î i cump r ig ri de la dugheana lui Hennig, sau
degustarea unei ce ti de cafea ori de ceai, poate chiar a unui pahar de vin, dup
cum sugereaz numeroasele articole de vesel destinate servirii acestor b uturi.
1.5. Locuin ele Smarandei Bal

Actele înregistrate în inventar ne transmit câteva informa ii i despre
casele în care a locuit Smaranda Bal , mai ales în ultima parte a vie ii. N scut
într-o mare familie boiereasc , Smaranda trebuie s - i fi petrecut copil ria la
cur ile de pe mo iile p rinte ti – în special la Ruginoasa94, re edin a principal a
familiei sale – i în casele boiere ti din Ia i. Ca nepoat de domn, nu-i vor fi fost
str ine nici cur ile domne ti, unde trebuie s fi fost invitat adeseori împreun cu
p rin ii s i. Dup c s torie, ea s-a mutat în conacul de la Dumbr veni al so ului
s u, Alecu Bal , iar la Ia i a locuit mult timp într-o celebr cas boiereasc , care
se mai p streaz i ast zi.
a. Casa vistiernicului Alecu Bal din Ia i

În literatura de specialitate, pe internet sau în mentalul colectiv al ie enilor
cunosc tori ai istoriei locale sintagma „casa vistiernicului Alecu Bal ” trimite
automat la actualul sediu al Filarmonicii „Moldova” Ia i, de pe Strada Cuza
Vod , nr. 29. Pentru a evita orice confuzie cu personajele de care ne ocup m,
trebuie s preciz m c aceast cas nu a fost proprietatea vistiernicului
Alexandru (Alecu) Bal de la Dumbr veni, ci a v rului s u primar marele
vornic, vistiernic i logof t Alexandru (Alecu) Bal (1801–1864), fiul marelui
logof t Constantin Bal „Ciuntu”. Prin urmare, nu aceasta este casa din Ia i în
care a tr it Smaranda Bal împreun cu so ul ei, ci o alta pe care încerc m s o
identific m în cele ce urmeaz .
Între documentele Smarandei Bal figureaz i o adeverin din partea
duhovnicului lui Alexandru Moruzi voievod, din 20 decembrie 1820, conform
c reia Smaranda Bal primea din partea lui Moruzi, unchiul ei, un dar în valoare
de 15.000 de lei, prin sc derea acestei sume din pre ul cu care so ul Smarandei,
Alecu Bal , a cump rat o cas . Înregistrarea din inventar nu cuprinde suficiente
93
SJAN IS, Documente, pac. 1042, dos. 56, f. 5 r.
94
Despre istoria i arhitectura palatului vezi: Sorin Iftimi i Aurica Ichim, Palatul
de la Ruginoasa – conservare i restaurare (1946–1972), în „Monumentul”, XIII1
(Lucr rile Simpozionului Na ional Monumentul – Tradi ie i viitor, Edi ia a XIII-a, Ia i,
2011), ed. Mircea Ciubotaru, Aurica Ichim i Sorin Iftimi, Ia i, Editura „Doxologia”,
2012, p. 129-233.
397
Dan Dumitru Iacob
detalii pentru a afla precis despre ce cas este vorba i când i cum a fost obiectul
unei tranzac ii. Îns , cu ajutorul bibliografiei de specialitate, presupunem c este
vorba despre cl direa Universit ii Vechi, fost cas boiereasc , apoi palat dom-
nesc, în prezent corpul central al Universit ii de Medicin i Farmacie din Ia i.
În privin a acestei cl diri Manolache Dr ghici a f cut ni te confuzii, preluate i
de N. A. Bogdan95, corijate îns de Ioan Capro u, care ne ofer câteva repere
privitoare la istoria ei timpurie. Casa a fost construit între anii 1759–1765 de
c tre vistiernicul Ioan Cantacuzino-Deleanu, de la care a mo tenit-o fiul s u
Matei Cantacuzino. Prin dimensiuni, arhitectur , amenajare interioar , dar i prin
stilul de via i fastul ceremoniilor desf urate în ea, a fost una dintre cele mai
impresionante case boiere ti din Ia i din a doua jum tate a secolului al
96
XVIII-lea . Nu întâmpl tor tocmai în aceast cas a fost g zduit Potemkin în
perioada în care a locuit la Ia i (1790–1791). În 1792, vistiernicul Matei
Cantacuzino, care s-a stabilit în Rusia, a vândut casa, împreun cu alte proprie-
t i urbane i multe mo ii, hatmanului Costache Ghica (cu care se înrudea prin
alian , fiind c s torit cu veri oara sa primar Maria Cantacuzino-Deleanu)97. În
1795, domnul Alexandru Ioan Calimah a cump rat casele hatmanului Costache
Ghica i pe cele ale biv vel sp tarului Lupu Bal pentru a fi transformate în curte
domneasc , curtea veche fiind distrus de incendiul din 178598. Acolo au locuit
95
N. A. Bogdan, Ora ul Ia i. Monografie istorică i socială, ilustrată, edi ie
anastatic , Ia i, Editura Tehnopress, 2007, p. 154.
96
Numeroase detalii la: Nicolae Iorga, O gospodărie moldovenească la 1777
după socotelile cronicarului Ioni ă Canta, în AARMSI, Seria III, VIII, 1927–1928,
p. 105-116, republicat în Familiile boiere ti din Moldova i ara Românească, III,
p. 395-399.
97
Documente privitoare la istoria ora ului Ia i, Vol. IX. Acte interne (1791–
1795), ed. Ioan Capro u, Ia i, Editura „Dosoftei”, 2007, doc. 131, p. 122. În preajma
plec rii în Rusia, Matei Cantacuzino locuia într-o alt cas pe care i-a construit-o pe
Uli a Mare, mult mai luxoas i impresionant decât cea p rinteasc . Casa ar fi fost
devastat de turci ca represalii pentru „tr darea” lui Matei Cantacuzino (Alexandru
Cantacuzino, Epistolă adresată lui Edgar Quinet, în 1856, în CL, XVIII, nr. 12, martie
1885, p. 479-480, republicat în Mihai Dim. Sturdza, Mărirea i decăderea cnejilor
Cantacuzini, în Familiile boiere ti din Moldova i ara Românească, III, p. 445-448).
Dintr-un document recent publicat afl m c i casa respectiv a fost vândut tot lui
Costache Ghica, în 1792 (vezi Valentin Constantinov, Registrul bunurilor mobile i
imobile, a veniturilor i cheltuielilor lui Matei Cantacuzino din anul 1792, în acest
volum, p. 306-307). Cu acest prilej, ne exprim m gratitudinea fa de domnii Mihai-
Bogdan Atanasiu i Sorin Iftimi, care ne-au oferit cu amabilitate câteva sugestii i
referin e bibliografice cu ajutorul c rora am conturat o ipotez de lucru. Subiectul
privitor la soarta propriet ilor de inute în Ia i de Matei Cantacuzino merit aprofundat,
mai ales c noi documente se adaug celor deja cunoscute.
98
Documente privitoare la istoria ora ului Ia i, vol. IX, doc. 376, p. 364-365;
Dan B d r u i Ioan Capro u, Ia ii vechilor zidiri. Până la 1821, Edi ia a II-a, rev zut ,
398
mai mul i domni ai Moldovei, curtea fiind folosit pân în 1806, când a fost
terminat noul palat, pe locul cur ilor arse, construit din porunca lui Alexandru
Moruzi. Manolache Dr ghici ne informeaz c proprietatea, r mas liber , a fost
vândut vistiernicului Iordache Bal – probabil chiar în anul 1806 –, de la
mo tenitorii c ruia a trecut în st pânirea lui Alecu Rosetti-Roznovanu99. Din
inventarul de avere al Smarandei Bal , în care se observ clar interesul domnului
Alexandru Moruzi ca i nepoata sa s beneficieze de o parte din proprietate,
credem c cel care a cump rat fostul palat domnesc nu este Iordache Bal , ci fiul
s u, vistiernicul Alecu Bal , so ul Smarandei. În orice caz, consider m c el este
cel care a folosit casa un timp, deoarece, în planul ora ului Ia i realizat de
Giuseppe Bayardi în 1819, proprietatea vistiernicului Alecu Bal este localizat
pe uli a care mai târziu se va numi Strada Universit ii (Fig. 9 i 10)100. Deci,
pentru mai bine de dou decenii, în aceast cas a locuit Smaranda Bal în peri-
oadele în care se afla în Ia i. De la familia Bal casa a fost cump rat de Alecu
Rosetti-Roznovanu în anul 1839101. Cinci ani mai târziu, la 9 august 1844,
cl direa a fost distrus de un incendiu, fiind ref cut ulterior. În 1861, cea de-a
doua so ie a lui Alecu Rosetti-Roznovanu, Ruxandra, n scut Callimachi, a
vândut casa statului pentru suma de 18.000 de galbeni, cl direa devenind sediul
Universit ii (Vechi) din Ia i102.
Este curios c între actele din inventarul de avere al Smarandei Bal nu
figureaz nici un document de vânzare a casei respective c tre Alecu Rosetti-
Roznovanu103, cu atât mai mult cu cât, prin generozitatea unchiului ei Alexandru
Moruzi, Smaranda era beneficiara unei p r i din cas . Probabil casa a fost
mo tenit de fiii Smarandei, care au vândut-o, caz în care actele au r mas la ei.
În orice caz, prin 1840 vedem c Smaranda, aflat în c utarea unei
locuin e, a pus ochii pe casa Beldiman de lâng biserica Sfântul Nicolae cel
Ia i, Casa Editorial Demiurg, 2007, p. 126-128. Un plan despre situa ia topografic din
vecin tatea cur ii domne ti a fost publicat recent în: Sorin Iftimi, Vechi planuri
privitoare la Uli a Târgului de Sus din Ia i (Bd. Independen ei), în „Monumentul”, XI1
(Lucr rile Simpozionului Na ional Monumentul – Tradi ie i viitor, Edi ia a XI-a, Ia i,
2009), ed. Mircea Ciubotaru, Lucian-Valeriu Lefter, Aurica Ichim i Sorin Iftimi, Ia i,
2010, p. 47-49.
99
Dr ghici, Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani, vol. II, p. 227.
100
Bogdan, Ora ul Ia i, p. 85.
101
Ion Agrigoroaiei, Ion Todera cu, Inaugurarea Palatului Universitar de la
Copou (octombrie 1897), în Universitatea din Ia i. De la modelul francez la sistemul
Bologna, coord. Gheorghe Iacob, Ia i, Editura Universit ii „Alexandru Ioan Cuza” Ia i,
2007, p. 207.
102
Rosetti, Familia Rosetti, p. 125-126, notele 2 i 17.
103
În 1847, Alecu Rosetti-Roznovanu se îndatora la Smaranda Bal cu 3.000 de
galbeni, pe doi ani, bani care-i va achita la termen, în 1849 (SJAN IS, Documente,
pac. 1042, dos. 56, f. 2 v., 3v.). De i nu pare s aib vreo leg tur , este posibil ca acest
împrumut s fie, de fapt, plata restant pentru achizi ia casei în 1839.
399
Dan Dumitru Iacob
S rac104. Aceasta fusese cump rat , în martie 1839, de Lupu Bal de la

postelnicul Vasile Beldiman cu suma de 3.000 de galbeni. Speculant de bunuri
imobiliare i cunoscut între contemporanii s i ca „mare prevaricator”, inclusiv
cu rudele sale, Lupu Bal a aranjat casa i s-a declarat dispus s „o cedeze”
veri oarei sale, Smaranda Bal , pentru 6.000 de galbeni.105 Proasta reputa ie a
vânz torului i suma foarte mare, evident umflat , a propriet ii nu par s -i fi
trezit vreo suspiciune Smarandei. Dimpotriv , ea îi solicit insistent fiului s u
Constantin Bal s -i dea (cu împrumut ?) 3.000 de galbeni pentru a achita prima
tran din pre ul casei, imobil care – preciza Smaranda –, îi convenea în toate
privin ele. Se pare c tranzac ia nu a mai avut loc, deoarece o vedem pe
Smaranda, un an mai târziu, locuind în case închiriate, situa ie care se va
perpetua pân la sfâr itul vie ii.
b. Casele inute cu chirie

Preferin a unor boieri de a locui în case închiriate era o practic obi nuit
în epoc , motivele fiind diverse. În cazul Smarandei Bal alegerea acestei
variante era justificat de faptul c , fiind v duv i f r copii mici, nu avea
pentru ce s între in o cas mare i un personal domestic numeros. Chiar i a a,
costurile cu chiria nu erau neglijabile, dup cum reiese din hârtiile inventariate
dup decesul ei, respectiv contracte de închiriere i chitan e care atest plata
chiriilor. Astfel, mai mult de un an i jum tate (octombrie 1841 – iulie 1843),
Smaranda Bal a locuit cu chirie în casele ag i Alexandru (Alecu) Catargiu,
pentru care pl tea câte 300 de galbeni pe an. Proprietatea respectiv se afla pe
Uli a R zoaiei (în prezent str. Ion C. Br tianu) (Fig. 10). În ultimii ase ani de
via , din iulie 1843 i pân în septembrie 1848, când a decedat, ea a locuit cu
chirie în casele beizadelei Alexandru Callimachi (1800–1879)106, pentru care
pl tea câte 400 de galbeni pe an. Casa se afla pe Uli a Goliei, lâng M n stirea
Golia (Fig. 10) i, pe parcursul secolului al XIX-lea, a avut diver i proprietari i
chiria i107.
104
Iftimi, Vechi planuri privitoare la Uli a Târgului de Sus, p. 64-65.
105
Smaranda Bal c tre fiul ei Constantin Bal de la Dumbr veni, Ia i, 19 aprilie
1840 (DANIC, Fond Bal , dos. 6, f. 3 v.-4 r.); vezi i Mihai Dim. Sturdza, Marele
logofăt Lupu Bal (†1844) i fiul său Grigore (†1895), ministru de Finan e, în Familiile
boiere ti din Moldova i ara Românească, I, p. 285, vezi i nota 1.
106
De afacerile c ruia se ocupa postelnicul Iordache Grigoriade.
107
Sorin Iftimi, care i-a consacrat cel mai recent studiu, precizeaz c din
balconul acestei case, care a g zduit pentru o perioad celebrul hotel St. Petersburg, a
fost realizat i unul dintre desenele lui Rafet, de la 1837 [Sorin Iftimi, Casa Callimachi
din Ia i (str. Cuza Vodă nr. 41), în „Monumentul”, XII2 (Lucr rile Simpozionului
Na ional Monumentul – Tradi ie i viitor, Edi ia a XII-a, Ia i – Chi in u, 2010), ed.
Lucian-Valeriu Lefter, Aurica Ichim i Sorin Iftimi, Ia i, Editura „Doxologia”, 2011,
p. 425-447]. În a doua jum tate a secolului al XIX-lea casa l-a avut ca proprietar i pe
400
2. Icoanele
Dac inem cont de cele 12 icoane i o cruciuli men ionate în inventarul
de avere, putem presupune c Smaranda Bal era o persoan evlavioas . În
privin a reprezent rilor iconografice, prevaleaz icoanele cu Maica Domnului,
fiind inventariate trei exemplare. Pe lâng acestea se adaug câte o icoan cu
Iisus Hristos, Sfântul Evanghelist Ioan, Sfântul Spiridon, Sfântul Mina, Sfânta
Paraschiva, Sfântul Nicolae i Sfânta Varvara. Pentru dou iconi e din sidef nu
se precizeaz tema iconografic . Iconi ele de sidef, împreun cu o cruciuli de
sidef constituiau, probabil, un set de purtat la gât, ceea ce pledeaz iar i în
favoarea convingerilor religioase pe care le avea Smaranda Bal .
Desigur, icoanele aveau i o valoare material , deoarece unele dintre ele
erau îmbr cate în argint, argint aurit sau aveau ramele din argint. Nu avem nici
un indiciu asupra valorii lor artistice, a pictorilor sau a atelierelor în care au fost
lucrate, în schimb, pentru câteva dintre ele se men ioneaz aria geografic de
provenien : ruseasc i german .
Inventarul de avere nu ne spune nimic despre dispunerea acestor icoane în
raport cu structurarea spa iului de locuit, îns , prin analogie cu alte inventare de
averi boiere ti contemporane, presupunem c majoritatea icoanelor se aflau în
iatac. Aceast înc pere oferea st pânei casei lini tea i intimitatea necesar
rug ciunilor diurne i nocturne.
Dup decesul Smarandei Bal icoanele au ajuns la mai mul i beneficiari.
Prin acordul reprezentan ilor mo tenitorilor, opt icoane au fost trimise la biserica
din Dumbr veni, unde era îngropat so ul Smarandei, Alecu Bal , dou iconi e
rotunde de sidef au fost împ r ite între cei doi mo tenitori, fiul Gheorghe i
nepotul Dimitrie108, una a fost vândut împreun cu mobilierul, i dou au fost
luate de fratele Smarandei, Constantin Sturdza, pe motiv c fuseser ale lui109.
3. Bijuteriile
Inventarul de avere al Smarandei Bal nu con ine prea multe bijuterii, îns
de existen a, utilitatea i valoarea lor se leag o romantic poveste de dragoste
transmis prin memoriile contemporanilor i confirmat de documentele pe care
le analiz m. Radu Rosetti, poveste te, dup surse de încredere, c bijuteriile
Smarandei Bal ar fi fost utilizate de Mihail Sturdza pentru a- i cump ra
domnia. Dup desp r irea de prima so ie, Elisabeta Rosetti, fapt petrecut în
1822, vornicul Mihalache Sturdza
Gheorghe Ghica, dup numele c ruia mai este cunoscut (Dumitru C. Moruzi, Pribegi în
ara răpită. Roman social basarabean, partea I, Ia i, 1912, p. 262, informa ie comuni-
cat de Sorin Iftimi).
108
SJAN IS, Documente, pac. 1042, dos. 56, f. 7 r.
109
SJAN IS, Comisia Epitropiceasc , trans. 1716, op. 1949, dos. 53, f. 47. Îi mul-
umim doamnei Corina Cimpoe u, care ne-a furnizat fotocopii dup dosarul respectiv.
401
Dan Dumitru Iacob
„legase rela iuni de dragoste cu o var mai dep rtat a sa, Smaranda Bal ,
n scut Sturdza, i era hot rât s o ieie de so ie când, în urma st ruin ilor
Rusiei, Poarta s-a hot rât s -l numeasc la scaunul Moldovei i l-a chemat
la arigrad spre a-i da învestitura. Mihalache Sturdza s-a gr bit s plece,
luându- i r mas-bun de la iubita lui i f g duindu-i c o va lua de so ie
îndat ce se va întoarce ca domn. Ca s - i preg teasc venirea în scaun,
f cuse înc de ani cheltuieli însamnate, i la Petersburg, i la Stambul, spre
a- i asigura bun voin i sprijin la amândou cur ile, cheltuieli care îl
silise s s-încurce în datorii grele. <…> Suma cu care a putut s
s-împrumute astfeli nep rându-i îndestul toare, amanta lui i-a mai
încredin at, pe lâng to i banii de cari dispunea în acel moment, i toate
juvaerurile ei, cari erau de mare pre , spre a le amaneta”110.
Numai c intrigile de la Istanbul i-au încurcat socotelile viitorului domn,
pentru a ob ine tronul el fiind obligat s renun e la femeia pe care o iubea i s se
însoare cu Smaranda Vogoride111.
Faptele sunt relatate i de C. A. Kuch, consulul Prusiei la Ia i în 1826–
1842, care, cu exager rile amatorului de cancan, poveste te c pe timpul
ocupa iei ruse ti vistiernicul Mihail Sturdza s-a bucurat de credin a iubitei sale,
v duva Smaranda Bal .
„De mai mul i ani ei tr iau cea mai intim leg tur de prietenie, i tocmai
acuma, când Mih lachi Sturdza era s ajung Domn, i când n d jduia i
ea s se bucure al turea cu dânsul, ca so ia sa adeverat , de averea i de
rangul la care se urcase, tocmai atuncea era s vad cum el se c s torea cu
alta. Puternice erau, ce e drept, cuvintele pentru care Sturdza se c s torea cu
fata Dragomanului Vogoride i nimenea nu ar fi putut spune c de la buna
plecare atârna acest pas ce-l f cea. Smaranda Bal îns tot îl g sea vinovat
în adâncul inimei sale i se hot rî s pedepseasc tr darea sa. Ea se pref cu
c iart i încuviin eaz în toate purtarea prietenului s u, ar tându-se c
în elege nevoia ce-l f cuse s se c s toreasc , astfel c Sturdza o rug de-a
dreptul pe dânsa s nu mai a tepte întoarcerea sa cu so ia sa în Ia i, ci s se
duc pentru cât va vreme în str in tate. Ea îi f g dui aceasta i amândoi
se desp r ir asigurându-se unul pe altul c - i vor p stra o prietenie
nestr mutat . Smaranda Bal îns nu plec decât cu câteva zile mai înainte
de sosirea prietenului s u, i dup ce l s mai întâi un dar la Curte pentru
ca s i se dea rivalei sale mai fericite decât dânsa. Ea d duse pentru ca s
se pun în odaia Doamnei ni te frumoase gavanoase cu dulce i f cute de
mâna ei, i pe care le acoperise cu m tas ro ie pe care erau scrise devize
cu aluziuni pline de ging ie; i desigur c ar fi gustat din aceste dulce i,
dac nu venea Sturdza tocmai atunci, dând porunc s se strâng acele
daruri în care el nu prea avea încredere. El cuno tea pornirile p tima e ale
prietenei sale i t r g narea plec rii sale pân în ajunul zilei când trebuia
110
Rosetti, Ce am auzit de la al ii, p. 191.
111
Ibidem, p. 191-192.
402
el s soseasc î-l f cu s se gândeasc , îndoindu-se de sinceritatea inten iu-

nilor ce-i ar tase, cum c s-ar fi putut ca prietena sa s - i caute a- i r z-
buna, cu aceste dulce i pref cute în contra rivalei sale. Mihalache Sturdza
caut s se conving în ascuns dac propunerile sale erau întemeiate i
v zu c nu se în elase întru nimic. Smaranda Bal , încuno tiin at despre
neizbutirea planurilor sale de r zbunare, se retrase de atunci din lume
tr ind în cea mai des vâr it singur tate”112.
F r îndoial exist mult fantezie în descrierea consulului prusian, îns
existen a unei rela ii amoroase între Smaranda Bal i Mihail Sturdza nu poate fi
pus la îndoial , fiind probat i de detaliile i indiciile circumstan iale din
testamentul i inventarul de avere de care ne ocup m. Un reper, în ceea ce
prive te începutul rela iei Smarandei Bal cu Mihail Sturdza i r cirea rela iei
matrimoniale dintre ea i so ul ei, l-ar putea constitui o succesiune de acte g site
între hârtiile Smarandei, i anume: un document din 26 octombrie 1823, prin
care vistiernicul Alecu Bal îi d voie so iei sale s beneficieze de veniturile
mo iilor de zestre Cernoleuca i Zberoaia, un înscris din 12 martie 1824 prin
care Alecu Bal o în tiin eaz pe Smaranda cum s se împart averea lui între ea
i fiii s i, o adeverin din 14 noiembrie 1825 a lui Alecu Bal prin care îi
confirm Smarandei c a primit de la ea diata i documentele (de proprietate?).
În plus, dup cum vom vedea, în testament se men ioneaz concret c Mihail
Sturdza i-a d ruit Smarandei bijuterii, tot el fiind numit executor testamentar,
chiar dac rela ia sentimental dintre ei pare s se fi încheiat. Pe de alt parte,
nici din testament, nici din inventarul de avere nu r zbate vreo urm de afec iune
din partea Smarandei pentru so ul ei r posat, vreo preocupare pentru conservarea
memoriei lui, vreo dona ie pentru mântuirea sufletului lui, nimic în acest sens.
Care a fost sfâr itul rela iei dintre cei doi îndr gosti i nu se tie exact.
Dac ar fi s -i d m crezare lui Kuch, se pare c , dup ce a fost „tr dat ” de
Mihail Sturdza, Smaranda s-ar fi retras din lume, preferând s tr iasc în
singur tate113. Nici Radu Rosetti nu ne ofer mai multe detalii: „Cum a izbutit
noul domn s mângâie pe iubita p r sit i dac a mângâiet-o nu tiu, cred îns
c datoria c tr dânsa a fost pl tit imediat”114. Afl m îns c Smaranda Bal
i-a rec p tat bijuteriile, ceea ce este foarte posibil. Nu tim ce valoare au avut
respectivele bijuterii i câte erau atunci când i-au fost împrumutate lui Mihail
Sturdza, în schimb tim cât valorau cele 29 de „juvaeruri” care îi mai r m seser
Smarandei Bal în ultimii ani de via : 1.221 de galbeni. Suma nu este exorbitant
dar nici de neglijat, fiind echivalent cu veniturile pe un an strânse din arenzile a
ase dintre cele opt mo ii specificate în testament. Bijuteriile propriu-zise g site
dup decesul Smarandei sunt pu ine i constau într-o pereche de cercei cu
112
Kuch, Starea de lucruri din Moldova i Valachia, p. 782-783.
113
Ibidem, p. 783.
114
Rosetti, Ce am auzit de la al ii, p. 193.
403
Dan Dumitru Iacob
briliante, un pandantiv cu pietre pre ioase, cinci iraguri de perle, dou br ri

din aur cu perle, pietre pre ioase i antice (monede vechi), dou inele de aur cu
pietre pre ioase i o bro din mozaic i bronz. Pe lâng acestea, au fost
considerate „juvaeruri” i diverse accesorii scumpe, respectiv un ceasornic de
buzunar din aur i altul de drum, o tabacher mic din aur, dou catarame, o
lornet , o pungu din argint, un lan de ceas, patru monede din aur, o pereche de
m t nii, dou ace ornamentale i dou pece i. Multe dintre aceste articole sunt
valoroase prin materiale – aur, argint, perle, pietre pre ioase – i design. Practic
avem de-a face cu un set complet de bijuterii i accesorii necesare pentru inuta
zilnic , de c l torie i de gal a unei mari cucoane. Singurul portret cunoscut al
Smarandei Bal confirm faptul c acestea erau bijuteriile ei (Fig. 1). Dac unul
dintre cercei abia se z re te la urechea dreapt , fermoarul (pandantivul) în chip
de bro cu o piatr mare de smarald în mijloc i cu briliante împrejur, de care
sunt prinse cele cinci iraguri de perle, apare foarte clar la gâtul Smarandei.
Catarama „lung rea ” se vede la cing toare i tot acolo se z re te un complicat
aranjament format din alesida în dou vi e de care erau prinse ceasul i cutiu a
acestuia, iar dou inele (verigi) sunt pe degetele mâinii drepte. În p r se z re te o
podoab de cap, care nu este specificat în inventar, dovad c Smaranda a avut
la tinere e i alte bijuterii pe care îns fie le-a vândut, fie le-a d ruit. De
exemplu, tim sigur c a mai avut un brâu cu briliante i smaralde, precum i o
bro în form de floare cu briliante i rubin, primite cadou de la Mihail Sturdza,
pe care îns , prin codicilul anexat testamentului, a dorit s -i fie restituite
donatorului115. Dintre toate bijuteriile inventariate, cele mai deosebite i mai
scumpe piese sunt cerceii i pandantivul, pe care Smaranda a inten ionat s le
doneze, prin testament, împreun cu trei mo ii de zestre, pentru înfiin area unei
coli pentru fetele s race. Cum testamentul nu a mai fost respectat, bijuteriile au
r mas în familie, fiind împ r ite între cei doi mo tenitori direc i: fiul Gheorghe i
nepotul Dimitrie116. În acest context, se poate observa c criteriul dup care au
fost împ r ite bijuteriile – ca de altfel întreaga mo tenire – a fost unul pragmatic,
strict financiar, ne inându-se cont de unitatea garniturilor de podoab sau de
eventualele preferin e ale mo tenitorilor, care, de altfel, nici nu au fost de fa la
împ r irea averii mamei, respectiv bunicii lor, fiind reprezenta i de împuternici i.
Atât inventarul de avere, cât i portretul Smarandei Bal sunt dovezi ale
receptivit ii elitei sociale feminine din Moldova fa de moda vestimentar
occidental . Chiar dac influen ele orientale sunt înc vizibile în inuta în care
115
Aceste bijuterii nu au mai fost g site la inventarierea averii din 1848, fiind,
probabil, fie vândute, fie restituite de c tre Smaranda lui Mihail Sturdza (Anexa, Doc. 3).
116
Gheorghe Bal a primit cea mai mare parte din bijuterii, în valoare de 1.033 de
galbeni, 4 lei i 30 de parale, iar Dimitrie Bal a primit unul din cele cinci iraguri de m r-
g ritare, o br ar cu antice, un inel cu peruzea, tabachera, bro a ro ie cu mozaic i cele
dou bolduri de aur, toate în valoare de 188 de galbeni, 17 lei i 11 parale; în schimb, a
primit toat argint ria bunicii sale (SJAN IS, Documente, pac. 1042, dos. 56, f. 6 v. 7 r.).
404
este imortalizat Smaranda, fiind reflectate de pre iozitatea i decora ia stofelor

i de num rul i bog ia bijuteriilor, croiala hainelor ei este evident occidental .
i nu doar costumul i coafura sunt adaptate dup moda apusean , ci i bijuteriile
i accesoriile. Dac nu toate, cu siguran o mare parte dintre acestea sunt de
produc ie occidental sau central european : „fermualul”, ceasurile, pecetea
„s pat ” nem e te, dublonii olandezi, lorneta. Poate c cele mai valoroase biju-
terii sunt mo tenire de familie sau dar de nunt , îns accesoriile, mai moderne,
au fost achizi ionate, probabil, chiar de c tre purt toare lor. Acestea nu au doar
un rol estetic, ci i unul func ional. Chiar i în cazul unor activit i preponderent
hedoniste, ceasurile o ajut pe Smaranda s î i dr muiasc timpul, tabachera
personal îi furnizeaz tabacul necesar pentru fumat i prizat, lorneta o ajut la
citit, la vizualizat piesele de teatru sau doar ca s se dea în stamb prin saloane,
punga, plin sau mai pu in plin , îi acoper micile capricii financiare, cum ar fi
jocul de c r i, iar m t niile o ajut s - i in socoteala rug ciunilor sau, când este
în societate, s - i omoare plictisul ori s - i ascund st rile de iritare.
4. Vesela i alte obiecte de inventar casnic

Vesela constituie o parte important i consistent a inventarului casnic.
Ea se g se te structurat pe argint rii, por elanuri, vesel ordinar din faian ,
cristaluri i vesel din alte metale decât argintul. Gruparea obiectelor în aceste
categorii nu s-a f cut strict dup criteriul utilitar, ci a prevalat criteriul materia-
lului din care erau confec ionate, dat fiind valoarea financiar a unora dintre
materiale. A a se face c oala de noapte din argint (cumarul) este inventariat
împreun cu 10 linguri e i o olivier , tot din argint, toate p strate în aceea i cutie.
4.1. Argintăriile
Cea mai pre ioas vesel din inventarul Smarandei Bal este cea din
argint, cu men iunea c unele piese sunt din argint aurit, iar altele au cozile sau
toartele din filde . Din punct de vedere cantitativ aceasta este compus din 142
de piese care cânt reau 5.752 de dramuri (18,38 kg) i valorau în total 9.318 lei
i 30 de parale117. Evaluarea ei s-a f cut de c tre argintarul Ludovic Helbard, la
solicitarea comisiei de inventariere a averii. În principal, argint ria era alc tuit
din trei seturi de tacâmuri de câte 12 persoane, a ezate în cutii speciale, plus alte
câteva piese separate, i cuprindea linguri, linguri e, furculi e, cu ite, solni e,
zaharni e, oliviere, cle ti ori pentru zah r, strecur tori, pahare, t vi i co ule e.
Între aceste piese se remarc câteva care fac parte dintr-un serviciu de ceai din
argint, cu toartele din filde , probabil descompletat: un ceainic, o strecur toare
pentru ceai, o zaharni i l ptar. Exceptând cumarul pomenit mai înainte, pe
lâng aceste vase mai sunt înregistrate i ase sfe nice de mas din argint, mari i
117
260 de galbeni, 21 de lei i 30 de parale, la cursul din 27 martie 1850 (SJAN
IS, Documente, pac. 1042, dos. 56, f. 6v.).
405
Dan Dumitru Iacob
mici, a c ror asociere cu vesela este explicabil . Un alt detaliu, care merit
subliniat, îl constituie men ionarea provenien ei sau a modelului unor piese:
ruse ti. În 1850, la încheierea succesiunii, întreaga argint rie a Smarandei Bal a
revenit nepotului ei Dimitrie Bal 118.
4.2. Por elanurile

i la por elanuri (86 de piese) sunt înregistrate atât articole de vesel , cât
i diverse obiecte utilitare sau decorative: vaze, l mpi i sfe nice. Vesela de por-
elan cuprinde, în special, ce ti mari i mici, solni e, t vi, farfurii, chisele, ibrice
i lighena e pentru sp lat vesela. În cadrul ei se distinge îns un serviciu de ceai
complet – ceainic, zaharni , l ptar, untar, 12 ce ti cu farfurioarele lor –, care
include i apte farfurii pentru mezelicuri (gust ri), plus 12 farfurii pentru
înghe at , detalii care sugereaz un serviciu utilizat atât pentru micul dejun, cât,
mai ales, pentru deserturi i pentru gust rile dintre mese, cu prilejul evenimen-
telor mondene. Nu trebuie uitat c , la data la care se inventaria aceast vesel , nu
trecuse nici m car un deceniu de când aristocra ia englez a „inventat”, prin
1840, ritualul ceaiului de dup amiaz , obicei monden rapid asimilat i de alte
elite europene. Supozi ia c cea mai mare parte a veselei de por elan era racordat
ca utilitate cu ceremonia vizitelor i cu alte evenimente mondene este sus inut
i prin existen a t vilor diverse pentru servit, a seturilor de ce ti pentru ceai i
cafea, a chiselelor de dulcea , toate date în grija sufragiului, cel care era, proba-
bil, i purt torul unicei livrele aflate în inventarul casei Bal .
Cea mai mare parte a veselei de ceramic o alc tuia cele 141 de farfurii de
faian folosite pentru feluri principale, dar i la desert, gust ri i ceai. Farfuriile,
denumite talgere, sunt de dou tipuri: adânci, cele pentru sup , i late (întinse),
cele pentru felul principal.
Cu excep ia pieselor din argint, inventarul nu ne ofer detalii despre
provenien a i valoarea obiectelor de vesel , i nici alte am nunte descriptive.
Dup rarele referin e privitoare la utilitatea unor piese, putem afla câteva dintre
felurile i ingredientele folosite în buc t rie i care se consumau în casa
Smarandei Bal , precum: sup , sos, pe te, salat , lapte, cafea, ceai, zah r,
înghe at . În afar de aceste ingrediente comune, întâlnite în toate casele elitei
sociale, nu am reu it s identific m alte preferin e alimentare ale Smarandei i
nici orarul meselor.
4.3. Cristalurile
Ca i în cazurile anterioare, cele 129 de piese de cristal nu sunt
reprezentate doar din articole de vesel , ci i de alte obiecte utilitare sau
decorative din sticl , precum sticlu ele de pus la lumân ri, abajururi sau t vi e,
c lim ri, flori i dou sfe nice de marmur , trecute probabil din gre eal la
118
Ibidem, f. 6v.
406
cristaluri. Mai sunt înregistrate, la aceast categorie, solni e, carafe mari i mici,
chisele, panere, t vi, dar principala categorie de obiecte inventariate la cristaluri
sunt paharele de toate felurile: mari, mici, lungi, înalte, aurite, cu toart , în form
de potir. Culoarea predominant este cea ro ie, semn c f ceau parte dintr-un set
mare sau c au fost procurate de la un anumit produc tor. Paharele i carafele
erau destinate servirii diverselor tipuri de b uturi: ap , vinuri (de Madera),
ampanie, vutc i rom.
5. „Bacfonuri, bronzuri, al muri, ar muri i altele”

Inventarul înregistreaz 123 de obiecte casnice realizate din diferite aliaje
metalice, majoritatea axate pe cupru. Acestea pot fi grupate, în general, în câteva
categorii: articole de buc t rie, articole de toalet , dispozitive de iluminat i alte
obiecte casnice.
Dintre obiectele de buc t rie, ponderea o de in vasele metalice pentru
fiert, pr jit i copt – t vi, talgere, t vi de copt (calupuri), oal de tuci, samovar,
multe i variate tingiri, inclusiv pentru preparat dulcea a –, precum i ustensile
diverse necesare în buc t rie sau la mas – tirbu on, tacâmuri, linguri mari
pentru scos supa, linguri e, suporturi pentru tacâmuri, p h ru e pentru ou . De i
nu toate aceste vase erau p strate în cuhnie, existen a i utilizarea lor contureaz
imaginea unei buc t rii bine echipate i moderne, fapt care sus ine ideea
prepar rii unor feluri de bucate diverse, specifice mai multor zone culturale. Nu
avem informa ii privitoare la identitatea buc tarului, îns cu siguran re etarul
gastronomic al casei nu putea fi doar tradi ional.
Modernizarea inventarului casnic este i mai vizibil în privin a unei alte
categorii de obiecte metalice, i anume cele de toalet , dintre care semnal m: un
feredeu cu urub (cad de baie), un lavoar sau sp l tor cu capac, „un cumar
lung re aurit pi dinl untru” (bideu sau oal de noapte) i mai multe lighene.
Utilizarea acestor obiecte moderne i scumpe ne înf i eaz o femeie preocupat
de igiena personal i de p strarea s n t ii. Ritualul b ii i îngrijirea corpului
sunt activit i dovedite i de alte obiecte de inventar: husa pentru îmbr cat cada,
c m ile de baie, capoatele de purtat în cas , dar i masa de toalet .
O alt categorie de obiecte din aliaje metalice sunt dispozitivele i
accesoriile pentru iluminat: sfe nice, muc ri, un felinar i mai multe l mpi de
mas i de perete. Ele sunt piese mai mici, majoritatea mobile, care se adaug la
num rul însemnat al celorlalte dispozitive de iluminat, mai mari, inventariate la
sec iunea „Mobile”, pe care o vom prezenta mai încolo.
În sfâr it, în aceast sec iune sunt înregistrate i alte diverse obiecte
casnice realizate din metal, dar i din alte materiale: o sob de fier pentru
preparat dulcea a, un fier de c lcat, o piatr pentru strecurat apa potabil , mai
multe scrumiere, t vi pentru ciubuce, ap r tori de cozi de p un, cu ti pentru
canari, perii pentru firmituri i periu e pentru jocul de c r i.
407
Dan Dumitru Iacob
6. „Straiele, pânz riile, a ternuturile i petic riile”

Inventarul averii Smarandei Bal ne ofer una dintre rarele ocazii de a
arunca o privire indiscret în dulapurile unei mari cucoane i de a vedea în
detaliu cu ce se îmbr ca, i pe deasupra i pe dedesubt, pe ce c lca i pe ce
dormea, cu ce se învelea i cu ce se tergea la mas . Sec iunea dedicat hainelor
i pânzeturilor însumeaz 330 de buc i din diverse articole, pe baza c rora vom
face câteva observa ii. În primul rând sunt inventariate hainele de exterior, atât
cele groase, pentru anotimpul rece – un salup îmbl nit, dou pelerine groase, un
mantilet ( al), mai multe badeluri (fulare) i basmale, 11 perechi de m nu i de
piele, cât i cele sub iri: pelerine, e arfe, fuste, simizete (bluze), m nu i, albe i
negre, o crinolin , pungi etc. Substan ial ca num r este lenjeria de corp i
hainele de purtat în cas : 53 de c m i, 34 de jupoane pentru rochii i fuste, 20
de perechi de col uni, 12 perechi de izmene, 6 capoate groase i sub iri.
Din analiza garderobei personale, Smaranda Bal ne apare ca o persoan
foarte îngrijit , preocupat de inuta ei. Chiar dac unele materiale sunt de
provenien oriental , întreaga ei vestimenta ie este de model occidental119.
Smaranda este modern , cochet , cu o garderob pus la punct, care cuprinde
multe articole noi. O dovad clar a faptului c hainele ei erau îngrijite o
constituie faptul c toate au putut fi vândute la mezat, cu pre uri bune, excep ie
f când doar izmenele care, „fiind vechi, nu s-au mai vândut, ci s-au dat femeilor
care au slujit în cas ”120. Tipurile de textile utilizate pentru confec ionarea
hainelor sunt variate, cum ar fi: catifea, atlaz, muselin , m tase, mar olin, al,
blond , crep, gogrea, tulpan, pic , hasa, batist, oland i bumbac. Pielea i
bl nurile sunt rar men ionate, nefiind caracteristice costumului occidental de la
mijlocul secolului al XIX-lea. Din punct de vedere cromatic, de i are multe
articolele vestimentare negre, Smaranda nu se îmbrac exclusiv în negru i nu
adopt doliul permanent, cum am fi tenta i s credem în cazul unei v duve în
vârst . În afar de alb i negru, culorile dominante ale garderobei, mai este sem-
nalat verdele i galbenul, iar pentru unele articole vestimentare se men ioneaz
c sunt înflorate sau multicolore. Hainele de zi i de ocazie nu sunt foarte multe,
în schimb sunt de foarte bun calitate, dovad pre urile destul de mari cu care au
fost vândute la mezat dup decesul celei care le-a purtat121. Num rul mare al
articolelor de lenjerie intim sugereaz faptul c Smaranda punea mare pre pe
cur enia corporal , igiena intim i s n tate, în general, fapt dovedit i de
obiectele de toalet pe care le utilizeaz .
119
În acest sens pledeaz i cump rarea unora dintre articolele de lenjerie intim
(18 c m i noi, 20 de perechi de ciorapi purta i) i a crinolinei de c tre o str in , Janette,
obi nuit cu moda occidental (SJAN IS, Comisia Epitropiceasc , trans. 1716, op. 1949,
dos. 53, f. 59 r.- 61 v.).
120
Ibidem, f. 61 v.
121
Ibidem, f. 58 r.- 61 v.
408
Înc l mintea este alc tuit din dou perechi de ciubo ele de brunel i
patru perechi de papuci, toate noi, cu excep ia unei perechi pentru care nu avem
nici o precizare în privin a uzurii. La prima vedere, înc l rile nu par nici multe,
nici adaptate pentru toate sezoanele. Cum, în general, înc l mintea nu inea prea
mult i se schimba sau se repara aproape anual, este posibil ca alte perechi de
înc l ri s fi fost comandate sau unele s fi fost trimise la reparat. Îns , mai
degrab ne putem imagina c Smaranda nu mai avea nevoie de înc l ri multe i
diversificate în ultimii ani de via , deoarece, din cauza vârstei i a st rii de
s n tate, devenise, probabil, mai sedentar . În orice caz, la anii ei ar fi avut
pu ine anse s - i mai rup botinele în saloanele de bal, atunci când ie ea în
societate, preferând, probabil, canapeaua, fotoliul sau vreun scaun din jurul
masei de joc, pentru care papucii erau foarte potrivi i. i chiar de-ar fi fost mai
sprinteioar , având poft de o plimbare pe uli , i-ar fi fost imposibil, atât din
cauza str zilor deseori impracticabile, cât, mai ales, din cauza convenien elor
sociale: contemporanii ei cu sânge albastru aveau o mare sl biciune pentru
tr sur , folosind-o chiar i pentru cele mai scurte ie iri din cas . Iar cucoana
Sm r ndi a n-avea pentru ce s procedeze altfel, când în curte avea vreo trei
tr suri i în strad o a teptau un cârd de birje.
Pe lâng hainele st pânei casei, în inventar este consemnat i o livrea
care era utilizat de personalul domestic. În mod normal, hainele obi nuite ale
slugilor nu constituie articole de inventar în marile case boiere ti, deoarece ele
sunt acordate slugilor definitiv, în contul simbriei, fiind deci considerate
„consumabile”. În schimb, pentru c fac parte din recuzita elementelor de
reprezentare social , fiind i mai scumpe decât hainele obi nuite ale servitorilor,
livrelele sunt prinse în registrele administrative i r mân în cuferele caselor
boiere ti, chiar i atunci când purt torii lor sunt concedia i. Livreaua casei Bal
este nou i este alc tuit dintr-un frac din postav albastru, cu nasturi galbeni,
probabil din alam , o vest din postav ro u, dou perechi de pantaloni din
nanchin galben i o pereche de ghete. De i asocierea culorilor nu pare foarte
potrivit , ea are o motiva ie simbolic , toate aceste culori reg sindu-se în
blazonul vistiernicului Alexandru Bal , so ul Smarandei122. i cum aceasta ine
la ighemoniconul casei sale, chiar dac este singur , nu se las mai prejos decât
alte mari familii boiere ti care adoptaser livreaua pentru o parte a personalului
domestic, cum este cazul Roznovenilor, Sturdze tilor, din care provine i ea,
Ghicule tilor, Rosette tilor .a.m.d. Livreaua men ionat în inventarul de avere
al Smarandei Bal era purtat , probabil, de c tre sufragiu, cu ocazia
evenimentelor sociale i a vizitelor simandicoase din casa Bal . Evident, livreaua
122
Maria Dogaru, Un armorial românesc din 1813. Spi a de neam a familiei Bal
dotată cu steme, Bucure ti, Direc ia General a Arhivelor Statului, 1981, p. 75-76.
409
Dan Dumitru Iacob
a fost cump rat la mezat tot pentru o cas boiereasc , clientul înregistrat pe
foaia de licita ie fiind un „Ghica vornic”123.
La sec iunea „a ternuturi” sunt men ionate lenjeria de pat, pânzeturile de
mas i covoarele. Cum Smaranda r m sese singur , lenjeria i articolele de pat
sunt pu ine: 12 cearceafuri, 6 fe e de pern , dou saltele, o plapum i trei
pernu e de perete. Presupunem c aceste articole erau destinate exclusiv pentru
patul din iatac al st pânei casei. Pe de o parte, num rul cearceafurilor ar putea
constitui un indiciu suplimentar în privin a preocup rilor Smarandei pentru
cur enie i igien . Pe de alt parte, num rul redus al celorlalte articole de pat
sugereaz faptul c , de i locuin a în care st tea Smaranda Bal avea i o camer
pentru musafiri, acesta nu pare s fi fost ocupat prea des peste noapte, ceea ce
înseamn c cei mai mul i dintre musafirii simandico i care o vizitau pe st pâna
casei erau din Ia i. Pentru cei prea pu ini care veneau din provincie se puteau
g si u or gazde potrivite, datorit p ienjeni ului de înrudiri care lega boierimea
de toate treptele, iar pentru slugile care veneau i plecau cu diferite treburi pe la
mo ii se g seau paturi prin od ile de jos ale casei.
Pânzeturile pentru mas sunt compuse din câteva fe e de mas i de un
mare num r de ervete, mai noi i mai vechi, fine i ordinare, mai mult sau mai
pu in asortate i combinate în seturi cu fe ele de mas . La categoria „petic rii”
sunt înregistrate i câteva cupoane de textile p strate pentru necesit i ulterioare,
precizate sau nu: camva cusut pentru papuci i diverse buc i de oland i pic .
Cele mai multe dintre cele 11 covoare din casa Bal sunt vechi. Doar
câteva sunt a ternute pe jos, celelalte fiind fie prinse pe pere ii din iatac, fie
folosite ca draperie grea pentru u , fie servind, de fapt, ca acoperitori pentru
mese. Pe lâng covoarele de pe jos, mai este înregistrat i o piele de tigru
a ternut la picioarele patului din iatac, fapt care îi confer acestui spa iu privat,
amenajat destul de eterogen, o not de exotism oriental.
7. Mobilierul
Chiar dac la b trâne e r m sese singur , cu câteva slugi, i st tea într-o
cas cu chirie, Smaranda Bal nu a renun at la confortul cu care a fost obi nuit
o via întreag , fapt pentru care i-a amenajat locuin a dup gustul s u, racordat
îns la moda timpului i la stilul de via al clasei sociale din care f cea parte.
Mobilierul apartamentelor în care locuia (f r cel din înc perile de serviciu) este
destul de consistent, însumând 204 piese, diferite ca utilitate i valoare estetic i
financiar . Sec iunea „Mobile” din inventar eviden iaz prezen a atât a unor
seturi de mobilier stil, cât i a unor piese disparate, mai noi sau mai vechi, ceea
ce sugereaz c procurarea mobilierului s-a realizat în etape diferite i din locuri
i surse diferite. De i nu avem detalii explicite în acest sens, ne putem imagina
123
SJIAN, Comisia Epitropiceasc , trans. 1716, op. 1949, dos. 53, f. 63.
410
c , exceptând câteva „mobile proaste”, lucrate de me teri locali, toate celelalte

articole de mobilier proveneau din str in tate, cel mai probabil de la Viena, fiind
cump rate fie direct de proprietari, cu prilejul vreunei c l torii, fie prin firmele
de comer sau prin magazinele de lux din Ia i. Nu este exclus ca unele piese s fi
fost procurate din alte case boiere ti, cu ocazia vreunei lichid ri de averi la
mezat, sau s fi fost mo tenite.
În inventar, mobilierul este grupat, cât de cât, pe categorii func ionale i
pe garnituri: dulapuri, mese, oglinzi, paturi, canapele, jil uri, scaune, perdele,
corpuri de iluminat i obiecte de art . În afar de acestea, mai exist i alte
obiecte mai m runte, disparate, cum ar fi: cutia pentru p l rii, co ul pentru
hârtie, ceasornicul, suportul pentru c r i, cutia cu fise de joc etc. Pentru
depozitarea hainelor, a lenjeriei i a c r ilor existau cinci „gardiropuri”, de fapt
cinci dulapuri mari – dintre care unul era destinat special bibliotecii – plus un
ifonier din mahon, pentru lenjerie, i un scrin din nuc. Un secreter vechi era
folosit atât pentru depozitat hârtiile i actele, cât i pentru scris. Un num r
surprinz tor de mare de piese de mobilier îl constituie mesele, canapelele,
jil urile i scaunele, repartizate, desigur, în mai multe înc peri. Cele 27 de mese
erau de diferite tipuri constructive, cu blaturi rectangulare, rotunde i ovale, cu
unul sau mai multe picioare. Cele mai multe dintre ele erau lucrate din esen e de
lemn nobil, cum ar fi nucul i mahonul, iar câteva aveau blaturi din marmur i
mozaic. Pentru unele mese se precizeaz utilitatea: masa mare de sufragerie,
mesele pentru jocurile de c r i, masa de toalet , masa de scris i masa din iatac.
În privin a celorlalte, presupunem c erau mese pentru salon sau gheridoane de
diferite dimensiuni. Cele ase mese de nuc cu blaturi de marmur trebuie s fi
fost mese consol , foarte folosite în saloanele din epoc , iar în cazul celor patru
m su e ce intrau una într-alta avem de-a face, de fapt, cu m su e gigone124, piese
care prin aspect i utilitate sunt la mod i în prezent. Cele patru oglinzi
înregistrate în inventar nu aveau numai un rol func ional, ci i decorativ, mai ales
în cazul celor mari, care, de obicei, erau dispuse în saloanele de bal sau de vizit ,
în picioare, dac aveau suport propriu, deasupra meselor consol sau direct pe
perete, între ferestre sau, dimpotriv , pentru un plus de luminozitate, pe peretele
opus ferestrelor. Însemnate cantitativ erau i piesele de mobilier pentru ezut: 10
canapele, 17 jil uri i 38 de scaune. Dup cromatica tapi eriei (în nuan e de ro u,
galben i albastru), ne d m seama c cele mai multe dintre aceste piese f ceau
parte din trei garnituri distincte, amplasate, probabil, în camerele „de ceremonie”
ale casei: în salonul mare, în salonul mic i în cabinetul cucoanei.
Dup pu inele repere pe care le putem extrage din inventar, referitoare mai
ales la materiale (mahon, nuc, marmur ) i tipuri constructive, consider m c
majoritatea pieselor de mobilier de inute de Smaranda Bal se încadra în stilurile
124
Dic ionar de artă. Forme, tehnici, stiluri artistice, A–M, coord. Mircea
Popescu, Bucure ti, Editura Meridiane, 1995, p. 200.
411
Dan Dumitru Iacob
Empire, Restaura ie, Louis Philippe i, mai ales în cazul pieselor provenite din
Imperiul Habsburgic, Biedermeier, toate foarte r spândite în Europa primei
jum t i de secol XIX. Aceste stiluri nu exceleaz în decora iuni, îns sobrietatea
este compensat prin aspectul impozant conferit de masivitatea unor piese, dar i
prin calitatea materialelor, durabilitate, func ionalitate i cromatic . Dac inem
cont mai ales de num rul i utilitatea meselor, canapelelor, jil urilor i scaunelor,
ne putem imagina diversitatea i dimensiunile manifest rilor de societate între i-
nute de Smaranda Bal . Se confirm , astfel, faptul c b trâna cucoan nu tr ia
retras , ci, dimpotriv , era iubitoare de sindrofii i vizite, bucurându-se de aten ia
sincer sau interesat a unor prieteni, rude i cuno tin e care, de bun seam , o
frecventau constant.
Tot la „Mobile” sunt inventariate i corpurile de iluminat, din bronz, care,
în compara ie cu mul imea mobilelor amintite mai înainte, nu sunt foarte multe:
un policandru cu 16 lumân ri, dou andaluri125 (candelabre) cu câte 13 lumân ri
i alte dou cu câte 7 lumân ri, un candelabru de mas cu ase lumân ri i sfe -
nicele decorative ale uneia dintre oglinzi. B nuim c aceste dispozitive erau uti-
lizate mai ales în saloane, cu prilejul vizitelor sau petrecerilor. Altminteri, pentru
eficien i economie, se prefera iluminatul local, asigurat prin dispozitivele de
iluminat mobile, cum sunt sfe nicele de mas , din argint, bronz sau cristal, dar i
l mpile, felinarele i candelele, pomenite în inventar la alte categorii de bunuri.
În categoria mobilierului sunt cuprinse i cele 32 de buc i de perdele i draperii,
pe lâng care se adaug nelipsitele cultuce126. Învechite i confec ionate din
materiale diferite, garniturile textile ale ferestrelor au culori i modele diverse:
galbene, ro ii, albastre, verzi, înflorate sau în dungi. Împreun cu tapi eria
canapelelor i jil urilor, nuan ele mobilierului i decorul covoarelor, acestea
contribuie la cromatica general a înc perilor, care în nici un caz nu pare anost .
În sfâr it, în sec iunea dedicat mobilierului sunt trecute i câteva obiecte
sanitare, al c ror nume exotic îl poate deruta pe cititorul contemporan îns a
c ror utilitate era bine cunoscut în secolul al XIX-lea, din Asia i pân în
America. Cele patru „stupitori” din casa Bal erau vase folosite pentru scuipat.
Prezen a lor nu trebuie s surprind , mai ales într-o perioad în care fumatul era
deja foarte r spândit, atât printre b rba i, cât i printre femei. Indiferent de
materialele din care erau confec ionate – tinichea, ceramic , lemn ordinar sau
esen e nobile –, obi nuite sau luxoase, scuip torile sunt omniprezente nu doar în
casele elitei sociale române ti din secolul al XIX-lea, dar i în cele ale altor
categorii sociale, precum i în localurile publice. Folosirea lor a încetat abia în
secolul urm tor, odat cu schimbarea normelor de civilitate i cu în sprirea
125
Probabil din fr. chandelier = sfe nic, candelabru.
126
În acest caz, pernu e decorative puse pe pervazuri sau între cele dou rânduri
de geamuri ale ferestrelor ca izolatoare împotriva curen ilor de aer.
412
legisla iei sanitare127. Un alt obiect sanitar mobil este cumarul (oala de noapte)
din argint, depozitat într-un dul pior din lemn de cire i amplasat, probabil, în
proximitatea iatacului sau în camera de toalet . Materialele din care sunt con-
fec ionate scuip torile i oala de noapte – mahonul, cire ul i argintul –, precum
i vechimea respectivelor obiecte denot c apar ineau stilului Biedermeier, fiind
de provenien central european , austriac sau german (Fig. 11 a-b).
Înregistrarea acestor obiecte sanitare în inventarele de avere din secolul al
XIX-lea dovede te o preocupare sporit pentru igien , dar i pentru confortul
individual, modernizarea locuin ei, i rafinarea manierelor.
8. Lucr ri de art
Ca mul i dintre contemporanii s i, Smaranda Bal a de inut i diverse
piese decorative, între care se remarc picturile i litografiile128. Inventarul de
avere cuprinde la sec iunea „Mobile” nou picturi i litografii. Cu excep ia a
dou picturi cu subiecte mitologice i a alteia care înf i a un portret de femeie
„oriental ”, posibil o alegorie, toate celelalte „cadruri” reprezentau portretele
fiilor i nepo ilor Smarandei, respectiv: portretul fiului mai mare, Gheorghe
(Iorgu) Bal , al so iei acestuia, Ralu Callimachi, i cel a doi dintre cei cinci copii
ai lor, pe de o parte, i, pe de alt parte, portretul fiului mai mic, Constantin Bal
de la Dumbr veni, al so iei acestuia, Anna Schaeme (Fig. 12), i al fiului lor
Dumitru (Mu i) Bal (Fig. 13). De i inventarul nu ne ofer vreun reper care s
ne ajute la identificarea picturilor i litografiilor, a arti tilor care le-au executat i
a anilor în care au fost realizate, este posibil ca unele dintre ele s fie chiar
portretele care sunt cunoscute în prezent (Fig. 4-7, 12-13) sau altele, în original
sau în copie, din colec ia de 56 de picturi care a existat la Dumbr veni. Câteva
detalii despre autorul unora dintre picturile de la Dumbr veni i contextul în care
au fost realizate le afl m de la Matei Eminescu, fratele lui Mihai Eminescu, al
c ror tat , Gheorghe, a fost v taf la Dumbr veni.
„Venise pe vremuri un neam pictor la Bal , era de loc din Wiena i a stat
vr-un an în Dumbr veni, a umplut casa lui Bal cu picturi bine reu ite, l-a
pictat pe el, pe so ia sa, pe Hurmuzachi, apoi ca peisaje, cele apte minuni
a lumei, i i-a pl tit […] Bal i B lu oaia […] câte 150 <de galbeni>”129.
Matei Eminescu precizeaz i numele artistului: Antoni Zigri, pictor
amator din Viena. Perioada în care a stat Zigri la Dumbr veni pare s fi fost
127
Pentru mai multe detalii despre istoria scuip torii vezi: Crachoir, în „Objects
d’hier. Site dédié aux Arts Populaires et Objets de curiosité”, http://www.citedesarts.com/
fr/Aff.php?select_nom=66 [accesat: 13.02.2015].
128
Aspect de care s-a ocupat recent Corina Cimpoe u (Artă, modă, cultură
europeană în Moldova, p. 191-237, i în special p. 204-205).
129
Augustin Z. N. Pop, Contribu ii documentare la biografia lui Mihai Eminescu,
Bucure ti, Editura Academiei R.P.R., 1962, p. 273; vezi i p. 283.
413
Dan Dumitru Iacob
1840–1841, anii în care Gheorghe Eminovici s-a c s torit i a fost ridicat la

rangul de c minar. Mândru de noul statut social i imitându-i pe boieri,
c minarul a profitat de prezen a pictorului, c ruia i-a comandat portretul so iei
sale, Raluca130.
Nu tim precis cum i-a compus Smaranda Bal mica galerie de picturi,
îns exist circumstan e documentare care ne permit s construim o ipotez
plauzibil . În calitate de mam i bunic iubitoare, era firesc ca Smaranda s - i
doreasc s aib cât mai aproape chipurile copiilor i nepo ilor s i. Pe unele le va
fi solicitat chiar de la ei, pe altele le-a mo tenit sau împrumutat mai târziu.
Colec ia de la Dumbr veni trebuie s fi fost sursa principal de provenien a
celor mai multe din tablourile de inute de Smaranda la sfâr itul vie ii. Din
inventarul acestei colec ii – realizat la 2 mai 1848, dup decesul proprietarului
lor, logof tul Constantin Bal – afl m c cele 56 de picturi reprezentau, în
principal, lucr ri de art european i portrete ale membrilor familiei Bal 131. Pe
lâng acestea au mai fost i alte picturi, înstr inate îns în anii anteriori, fiind
vândute, d ruite sau împrumutate altor membri ai familiei, cum este cazul unei
reprezent ri alegorice a Greciei i a unui portret al lui Constantin Bal aflate, la
1845, în casele din Ia i ale v rului s u hatmanul Teodor Bal 132. Sursele relev
astfel faptul c , pe de o parte, unii dintre membrii familiei Bal de la Dumbr veni,
precum Constantin i Smaranda, dispuneau de cel pu in câte dou portrete (fie
originale diferite, fie cópii). Pe de alt parte, vedem c piesele de art circulau
între membrii familiei, ceea ce face i mai probabil faptul c , dup moartea lui
Constantin Bal , i alte piese din colec ia sa au fost înstr inate sau luate de al i
membri ai familiei. Probabil a a i-a procurat Smaranda o parte dintre portretele
aflate în locuin a ei, precum i cele trei piese de art european , care reprezentau
un portret de femeie oriental , o compozi ie cu Venus i Cupidon, i un subiect
biblic, Iudita t ind capul lui Holofern, ultimele dou teme fiind frecventate în
istoria artei europene133. Dac de inerea portretelor de familie este determinat , în
primul rând, de impulsurile afective, prezen a celor trei picturi cu teme mito-
logice i alegorice implic o motiva ie estetic , Smaranda înscriindu-se în galeria
micilor colec ionari de art din Moldova primei jum t i a secolului al XIX-lea.
Dup decesul Smarandei, portretele din casa ei au revenit mo tenitorilor
s i, întorcându-se, în mod firesc, la locul lor ini ial. Cele trei picturi pe teme
biblice i alegorice au fost vândute la licita ie, fiind cump rate de David
Azbievici, administratorul lui Gheorghe Bal , Nicolae Millo, mare vornic, viitor
130
Augustin Z. N. Pop, Noi contribu ii documentare la biografia lui Mihai
Eminescu, Bucure ti, Editura Academiei R.P.R., 1969, p. 90; Iv nescu, Eminescu în
documente de familie, p. 1020.
131
Pop, Noi contribu ii documentare la biografia lui Mihai Eminescu, p. 91;
Cimpoe u, Artă, modă, cultură europeană în Moldova, p. 226.
132
Cimpoe u, Artă, modă, cultură europeană în Moldova, p. 203-204.
133
Ibidem, p. 205.
414
ministru de finan e al Moldovei, i de un anume Iorgulescu, cu pre uri care

variau între 16 galbeni i 5 lei134.
În afar de picturi i litografii, inventarul mai semnaleaz doar câteva
obiecte cu rol decorativ, cum ar fi un cop cel cu o „figur ” (statuet ) sau
ceasornicul de mas cu „figur ”.
9. Biblioteca
În sec iunea „C r i de cetit” din inventarul averii r mase dup decesul
Smarandei Bal sunt înregistrate 71 de volume, corespunz toare unui num r de
cel mult 30 de titluri. Simpla comparare a acestor cifre cu sutele i miile de c r i
cuprinse în alte biblioteci private contemporane eviden iaz faptul c ne afl m în
fa a unei biblioteci mici, personalizat îns dup necesit ile proprietarei. Chiar
dac pu ine, titlurile înregistrate în inventar ne permit totu i s schi m profilul
de cititor al celei care o utiliza. Demersul prealabil care se impune în acest scop
const în identificarea cât mai corect a titlurilor i edi iilor cuprinse în inventar.
Sarcina nu este tocmai facil , deoarece c r ile au fost înregistrate sumar, comisia
de inventariere tratându-le din perspectiv administrativ-contabil , nicidecum
dup rigorile unui inventar de bibliotec modern. Din acest motiv, nu dispunem
de referin ele bibliografice standard, ci doar de date privitoare la titlu, autor i
num rul de volume, nici acestea nefiind men ionate cu consecven . Mai mult
decât atât, titlurile, acolo unde au fost notate, sunt traduse sumar din limba
francez , fapt care spore te handicapul c ut rii. Chiar i în aceste condi ii,
apelând la rezultatele ob inute de Mihai Dimitrie Sturdza – primul care s-a
ocupat de descifrarea inventarului, reu ind s identifice cea mai mare parte
dintre titlurile originale135 –, i cu mici retu uri i complet ri din partea noastr ,
dispunem de baza necesar pentru a afla care erau preferin ele de lectur ale
Smarandei Bal 136. O simpl ierarhizare statistic , dup num rul de titluri i de
volume defalcate pe domenii tematice, ne arat c cele mai multe c r i din mica
bibliotec a Smarandei erau de literatur (24 de volume), urmate de
memorialistic (20 de volume) i descrieri de c l torie (11 volume). Nu am
inclus în aceast ierarhie gramatica i cele patru dic ionare, care îi serveau
Smarandei pentru perfec ionarea cuno tin elor de limba francez .
În ceea ce prive te calitatea lecturilor, observ m c acestea erau de
actualitate i de foarte bun nivel, cu autori prolifici, cunoscu i i citi i în toat
134
SJIAN, Comisia Epitropiceasc , trans. 1716, op. 1949, dos. 53, f. 68 v.-69 r.
135
Mihai Dim. Sturdza, Smaranda Bal – Catagrafia, în „Biblos”, 16, 2004,
p. 19-2; republicat i sub titlul Smaranda Bal – Catagrafia căr ilor, în Familiile
boiere ti din Moldova i ara Românească, I, p. 278-279.
136
Pentru economie de spa iu tipografic, am preferat s inser m datele edi iilor în
notele de la anexe, la sec iunea privitoare la inventarul c r ilor (vezi Anexe, Doc. 2,
notele 13-34).
415
Dan Dumitru Iacob
Europa: Amable Tastu, ducesa d’Abrantes, Léon Gozlan, Honoré de Balzac,

Heinrich Heine. Dac ne referim doar la literatur , mul i al i autori în vog sau
în plin afirmare sunt cuprin i în antologia de literatur francez contemporan
Paris, ou le livre des cent-et-un, din care Smaranda Bal de inea 12 volume.
Genurile literare destul de amestecate sunt un indiciu al curiozit ii unui cititor
activ, pasionat, îns nu foarte preten ios. Smaranda nu este preocupat de tiin ,
art , filosofie, religie etc., ci mai degrab de teme i subiecte u or de digerat,
reconfortante i spectaculoase, care se degaj din literatura galant , literatura de
salon, din memorialistica aristocra iei de curte i din descrierile de c l torie. Prin
tipul de lecturi pe care le prefer , Smaranda se încadreaz perfect în profilul
consumatorului feminin de carte creat de „revolu ia lecturii” (1760–1850)137.
Câteva indicii circumstan iale ne determin s afirm m c biblioteca
Smarandei Bal este o crea ie nou , fiind alc tuit , probabil, cu cel mult un
deceniu înainte de decesul proprietarei. Mai întâi trebuie men ionat c toate
c r ile sunt în limba francez , excep ie f când un dic ionar grec-francez. Cu
foarte pu ine abateri i inând cont i de posibilele erori de identificare, anii în
care acestea au fost publicate sunt grupa i în deceniul al patrulea al secolului al
XIX-lea, cele mai multe volume fiind tip rite în 1836. Faptul c volumele sunt
atât de bine grupate lingvistic, tematic i cronologic conduce spre ipoteza
procur rii c r ilor direct din Fran a, foarte posibil în contextul uneia dintre
c l toriile Smarandei Bal în str in tate. Nu excludem îns nici posibilitatea
achizi ion rii lor printr-un intermediar, poate chiar un librar din Ia i, cum ar fi
Adolphe Hennig, la al c rui cabinet de lectur era abonat Smaranda. De i poate
p rea paradoxal pentru fosta st pân de la Dumbr veni, unde exista una dintre
cele mai mari biblioteci din Moldova, alc tuirea bibliotecii de la zero nu este
neobi nuit în acest caz. Dup decesul so ului ei, marea bibliotec a familiei
Bal de la Dumbr veni a fost mo tenit de fiul ei Constantin, împreun cu
mo ia138. Acolo au r mas, probabil, i c r ile mai vechi ale Smarandei, inclusiv
cele în limba greac , în care ea citea cu siguran .
Din p cate, mica bibliotec a avut o via scurt în familia Bal .
Mo tenitorii Smarandei nu s-au ar tat interesa i s o preia, probabil tocmai
pentru faptul c era prea mic i strict personalizat dup gustul r posatei.
C r ile au fost vândute la mezat, toate laolalt , pentru suma de 6 galbeni,
cump r torul fiind „vornicul Ghica”139. Odat cu c r ile, „vornicul” a cump rat
137
Alexandru Ofrim, Lectura în epoca romantică: practici i reprezentări, în
Romantism i modernitate: atitudini, reevaluări, polemici, ed. Andi Mihalache i
Alexandru Istrate, Ia i, Editura Universit ii „Alexandru Ioan Cuza” Ia i, 2009, p. 315-
329; vezi i idem, Cum citeau femeile. Reprezentări ale lecturii feminine, în
„Dilemateca”, nr. 31, 2008, p. 14-24.
138
Vezi cea mai recent abordare privitoare la bibliotecile familiei Bal în:
Cimpoe u, Artă, modă, cultură europeană în Moldova, p. 33-40.
139
SJIAN, Comisia Epitropiceasc , trans. 1716, op. 1949, dos. 53, f. 72 v.
416
i un dulap mare, aflat între piesele de mobilier folosite pentru biblioteca

Smarandei140, ceea ce probeaz inten ia noului proprietar de a se folosi de c r ile
cump rate i nu de a le depozita într-o lad aruncat în gherghir. Chiar dac nu a
beneficiat de aceste c r i decât în ultima parte a vie ii, prin crearea acestei
biblioteci moderne, Smaranda Bal se impune ca o personalitate luminat , un
spirit racordat la idealurile i realiz rile culturii franceze, de i educa ia ei ini ial
trebuie s fi fost preponderent greceasc . Prin pasiunea sa bibliofil , ea se
integreaz în seria femeilor care dispuneau de biblioteci personale, a a cum erau
Casandra Ghica, Casandra Costachi (Negeloaia)141 i Elena Manu142.
10. Lucrurile din od ile de jos i din ograd

Camerele de la nivelul inferior al casei boiere ti sunt destinate, în
principal, activit ilor administrative i menajere. Inventarul lor este destul de
sumar, fapt explicabil în condi iile în care, cu excep ia zilelor cu musafiri, num rul
persoanelor deservite este foarte mic. Dup ce a r mas v duv , Smaranda Bal a
tr it în cea mai mare parte singur i a locuit în case închiriate, cu un personal
administrativ redus, situa ie care nu a necesitat acumularea unui inventar casnic
excedentar. Tot astfel se explic , par ial, i absen a din inventar a rezervelor ali-
mentare, în special a celor cu termen mai lung de depozitare, cum sunt vinurile143.
Lucrurile din dependin ele casei au exclusiv un rol utilitar, majoritatea fiind îns
într-o stare de uzur avansat . În gherghir, înc perea cu destina ie de magazie,
erau depozitate lucrurile vechi sau cele care erau folosite ocazional în cas sau în
c l torie, cum ar fi: scândurile pentru extinderea mesei din sufragerie sau diferi-
te l zi, cufere i l zi pentru tr sur . Camera feciorilor este men ionat doar cu o
mas i câteva scaune ordinare, din lemn. Deoarece în eviden e nu apar înregis-
trate paturile din aceast camer , presupunem c fie nu existau, fie erau înlocuite
cu amenaj ri rudimentare, precum lavi ele, care nu meritau re inute în inventarul
casei. Inventarul buc t riei este ceva mai consistent: sobe de fier, plite, pirostrii,
ceaune, frig ri, gr tare, mese i ciubere. Pentru c erau scumpe, vesela i ar mu-
rile se ineau în sufragerie sau în alte camere de la etajul superior, fiind date în
grija sufragiului i a c m r i ei. Ei erau cei care decideau ce vase necesare
pentru g tit se trimit la buc t rie. În sp l torie se aflau cazane pentru înc lzit apa
i pentru sp lat, c zi pentru sp lat i vase pentru inut le ia, iar în c lc torie sunt
înregistrate doar dou mese i un m ng l u.
140
Ibidem, f. 64 r.
141
Virginia Isac, Biblioteci personale în Moldova în secolul al XIX-lea, în RA,
XII, nr. 1, 1969, p. 55.
142
Rudolf Su u, Ia ii de odinioară, vol. II, Ia i, Via a Româneasc , 1928, p. 35.
143
În general, cu excep ia cantit ilor mari de vin, alimentele nu sunt men ionate
în inventarele de avere, fiind considerate bunuri cu valoare redus sau „consumabile”.
417
Dan Dumitru Iacob
Grajdul era ocupat de patru telegari b trâni, doi boi b trâni, dou bivoli e
i trei vi ei, animale folosite pentru transport i pentru lapte. Tot aici mai sunt
consemnate i câteva piese de harna ament i cergi. În ur erau ad postite
tr surile: o butc veche i o bra oveanc , iar o caret veche se afla la reparat la
coala de Arte. Probabil aceast din urm tr sur este cea cump rat de la
Viena, la 28 septembrie 1838, cu suma de 1.150 de florini de argint, de la Simon
Brandmayer, renumit fabricant de tr suri vienez, furnizor al papei, sultanului,
împ ratului i al multor case princiare i aristocrate din Europa (Fig. 14)144.
Tr surile din ur , l zile de tr sur din gherghir i geamantanul din cas sunt
elemente ce sus in imaginea unei persoane care c l torea destul de mult.
În curte se aflau un car pentru boi, ordinar, o saca, un fier str u, un topor
i apte stânjeni de lemne pentru foc.
Cu excep ia bijuteriilor, argint riilor i a câtorva icoane, toate aceste
bunuri care au alc tuit averea mobil a Smarandei Bal au fost vândute la
licita ie, în ianuarie 1849145, la solicitarea reprezentan ilor mo tenitorilor, aspect
asupra c ruia vom mai reveni cu un alt prilej.
Valoarea financiar a averii Smarandei Bal

Dac din inventarul de avere realizat dup decesul Smarandei Bal putem
afla în detaliu ce bunuri a de inut r posat i cât pre uia o mic parte dintre
acestea, din listele de licita ie putem afla cu cât s-a vândut fiecare obiect în parte,
iar din sinteza contabil întocmit în cadrul procesului de succesiune putem afla
i care era valoarea financiar total a acestor bunuri. Cu alte cuvinte, sursele pe
care le-am avut la dispozi ie ne permit s afl m care era valoarea exact a averii
r mase de la Smaranda Bal i cât din aceast avere a revenit mo tenitorilor.
Cum detalierea tuturor aspectelor financiare ar extinde i mai mult studiul de
fa , ne vom limita acum doar la men ionarea datelor generale.
Prin jurnalul din 27 martie 1850, Judec toria inutului Ia i a evaluat
averea r mas dup decesul Smarandei Bal la suma de 28.929 de galbeni, 4 lei
i 30 de parale. Aceast sum era alc tuit , în cea mai mare parte, din banii da i
cu împrumut de Smaranda Bal în anii 1844–1847, credite care, la 20 februarie
1850, însumau, cu dobânzi cu tot, 27.118 galbeni i 2 lei. Pe lâng ace tia se mai
ad ugau banii r ma i dup vânzarea vitelor (3.332 de lei i 20 de parale) i a
144
Mit Glanz und Gloria! Kutschen der Fürsten von Thurn und Taxis, 19.
September 2007 bis 28. Februar 2008, Wagenburg, Schloss Schönbrunn, catalog de
expozi ie (http://www.freizeitbetriebe-wien.at/guides/download/KHM_ThurnTaxis.pdf,
[accesat: 18.02.2015]).
145
Foaea vânzării prin le ita âe a averii ramasă de la răposata c(u)c(oană)
vis(i)erniceasă Smaranda Bal , aflată în casăle Luminării Sale beizade Aleco Calimah,
ce răposata cucoană li-au avut închirieti, în anul 1849 ghenar în 24 (SJIAN, Comisia
Epitropiceasc , trans. 1716, op. 1949, dos. 53, f. 46-76).
418
celorlalte bunuri (447 de galbeni, 23.022 de lei i 15 parale) la licita ie, banii
restitui i de câ iva dintre debitorii Smarandei (4.507 galbeni i 18 lei), în total
adunându-se la judec torie 5.128 de galbeni, 26.372 de lei i 35 de parale. Din
aceast sum au fost achitate îns cheltuielile f cute de Smaranda Bal pe
parcursul ultimilor ani146, pentru m rfuri, medici, medicamente, jocuri i servicii
(3.980 de galbeni i 12 lei), i tot de aici s-au sc zut cheltuielile „suflete tilor
griji” dup înmormântare, plata personalului domestic i chiria caselor (843 de
galbeni i 26.386 de lei), ceea ce face, cu totul, 4.823 de galbeni, 26.398 de lei i
25 de parale. Ca atare, dup plata acestor datorii, din toat averea mobil a
Smarandei Bal au mai r mas 304 galbeni, 10 lei i 10 parale. Aceast mic
sum de bani lichizi, împreun cu crean ele de 27.118 galbeni i 2 lei, ce
trebuiau recuperate de la datornici, cu bijuteriile în valoare de 1.221 de galbeni,
21 de lei i 30 de parale i argint riile în valoare de 260 de galbeni, 21 de lei i
30 de parale, precum i cu dou mici sume recuperate mai târziu, dup vânzarea
unor bunuri (17 galbeni i 8 lei o tr sur i 7 galbeni i 13 lei ni te lucruri
folosite temporar de David Azbievici), au alc tuit suma total de 28.929 de
galbeni, 4 lei i 30 de parale, amintit mai sus, aceasta fiind valoarea final a
averii r mase dup decesul Smarandei Bal 147. Suma respectiv s-a împ r it
exact în dou la cei doi mo tenitori, Dumitru Bal i Gheorghe Bal , fiecare
dintre ei primind bani, crean e, bijuterii sau argint rii în valoare de 14.464 de
galbeni, 20 de lei i 15 parale. Raportate la aceste cifre, capitalurile primite de
urma ii Smarandei Bal nu erau de neglijat, putând asigura o existen
îmbel ugat chiar i unei mari familii boiere ti, cu condi ia evit rii unui stil de
via prea luxos sau exagerat i a unei administr ri chibzuite a averii. În realitate
îns , cu excep ia bijuteriilor i argint riei, mo tenitorii Smarandei Bal nu au
primit decât crean e, a c ror recuperare necesita – nu de pu ine ori i cu atât mai
mult în cazurile în care creditorul murea – îndelungate i costisitoare ac iuni
judec tore ti148.
146
Smaranda Bal f cuse datorii la pr v liile lui Bel, Zamfirovici, Stamatopulo,
Bogus, tefan tefanovici (Miculi), Alexa Hiotu, Her cu nirih, Nina Cazimir, Lupu
zaraf, Filodor Ivanovici, dar i la epitropia spi erului Ioan Locman, la doctorul Lucachi i
la al ii. În acest context, nu putem s nu ne întreb m de ce Smaranda i-a amânat plata
datoriilor, de i, dup vânzarea mo iilor, a dispus de mari sume de bani pe care îns a
preferat s le dea cu împrumut (SJAN IS, Documente, pac. 1042, dos. 56, f. 4 r.-5 v.).
147
SJAN IS, Documente, pac. 1042, dos. 56, f. 1-7.
148
A a cum s-a i întâmplat, de altfel, înc din timpul dezbaterii mo tenirii, când
tentativa lui David Azbievici de a-l executa silit pe Alexandru Sturdza-Bârl deanu
pentru neplata dobânzilor i creditului, prin vânzarea mo iilor din Basarabia, a fost
anticipat de datornic, care i-a înstr inat mo iile respective cu doar câteva zile înainte
(SJAN IS, Ministerul de Justi ie, tr. 1756, op. 1990, dos. 950, f. 91-92 r.). Un alt e ec
cunoscut de recuperare a datoriilor este cel privitor la sustragerea lui Iancu Bal de a- i
pl ti datoria c tre hatmanul R ducanu Rosetti (Rosetti, Familia Rosetti, p. 145).
419
Dan Dumitru Iacob
Concluzii
Testamentul i inventarul averii vistiernicesei Smaranda Bal sunt surse
esen iale pentru conturarea unor secven e din biografia acestui personaj feminin,
fiic de mari boieri i nepoat de domni, so ie, mam i amant a unora dintre
cei mai influen i i boga i boieri din Moldova primei jum t i a secolului al
XIX-lea. Dintr-o perspectiv mai general , sursele respective ne transmit îns
informa ii despre cultura material , stilul de via i activit ile cotidiene ale
boierimii moldovene din epoca modern .
Testamentul vistiernicesei Smaranda Bal face referire, în primul rând, la
averea imobiliar de inut de aceast cucoan dup ce a r mas v duv , respectiv
mo iile, care reprezentau principala ei surs de venituri. Pe baza acestui
document, coroborat îns cu inventarul de avere i cu alte surse, am reu it s
reconstituim integral patrimoniul funciar al Smarandei Bal , alc tuit din opt
mo ii, cele mai multe fiind de zestre i aflate, aproape toate, în „oblastia
Basarabiei”. Pe lâng acestea, Smaranda a mai beneficiat de veniturile viagere a
înc dou mo ii, aflate în proprietatea fiilor s i. Sursele analizate ne-au permis
s urm rim, în linii generale, i ce s-a întâmplat cu averea funciar a Smarandei.
În al doilea rând, documentul respectiv cuprinde bunurile spirituale, adic
inten iile filantropice ale Smarandei, care îns nu s-au mai concretizat deoarece
bunurile desemnate a fi donate nu mai existau la data decesului testatoarei, motiv
pentru care actul a i fost anulat în instan . În aceast privin , demersurile
particulare i institu ionale privitoare la dezbaterea mo tenirii Smarandei Bal se
constituie într-un caz suficient de bine documentat pentru a servi studiilor privi-
toare la istoria dreptului i a practicilor juridice din perioada modern , dup cum
testamentul în sine i limbajul acestuia pot fi ad ugate la e antionul documentar
necesar, spre exemplu, studiilor privitoare la analiza discursului testamentar.
Inventarul de avere realizat dup decesul proprietarei con ine înregistrarea
bunurilor mobile aflate în locuin a din Ia i, completând astfel imaginea averii
totale de inute de Smaranda Bal în ultima parte a vie ii sale. Lucrurile inventa-
riate pot fi împ r ite în câteva mari categorii: mobilier, vesel i alte obiecte de
uz casnic, obiecte de cult i de art , documente, c r i, bijuterii, haine i lenjerii,
lucruri de uz gospod resc din dependin e i din curte. În func ie de dispunere i
utilitate, ele reflect , pe de o parte, atât amenajarea interioar a unei locuin e
boiere ti de la mijlocul secolului al XIX-lea, cât i activit ile cotidiene sau
ocazionale care se desf oar în casa respectiv . De exemplu, modernizarea
locuin ei aristocratice este vizibil atât în piesele de mobilier, din stiluri aflate la
mod i achizi ionate în cea mai mare parte din str in tate, cât i în obiectele de
uz casnic ap rute ca urmare a progresului tehnologic (ceasuri, l mpi, articole de
vesel i ustensile de buc t rie speciale, obiecte sanitare etc.) sau a obiectelor de
art , care sunt mai numeroase i mai diversificate decât în perioadele anterioare.
Pe de alt parte, lucruri precum hainele i bijuteriile ne ofer diverse repere
despre moda vestimentar a elitei feminine din societatea româneasc , adecvat
420
unui anumit segment de vârst , dar i indicii despre rolul simbolic al vestimenta-
iei în complexa recuzit utilizat pentru reprezentarea public a statutului social.
Inventarul de avere con ine i o sec iune de „hârtii”, care reprezint mica
arhiv personal a Smarandei. Pe lâng informa iile suplimentare despre arendarea
i vânzarea mo iilor, documentele înregistrate sumar în inventar ne transmit date
despre cheltuielile i investi iile f cute de Smaranda în perioada v duviei sale.
Din aceast perspectiv , ele ne-o înf i eaz pe Smaranda Bal drept o persoan
independent i pragmatic , receptiv la schimb rile economice i sociale.
Valoarea real a mo tenirii i maniera în care s-a desf urat i încheiat succesiu-
nea sunt simptomatice în privin a transform rilor sociale, economice dar i mo-
rale prin care trecea boierimea româneasc la mijlocul secolului al XIX-lea. Ca
to i cei din genera ia i din categoria social din care f cea parte, Smaranda Bal
a fost cu siguran crescut i educat în spiritul respect rii propriet ii funciare,
cea mai valoroas resurs economic i simbolic prin care se legitima i
sus inea statul social i economic al boierimii. Cu toate acestea, ea pare s fi
în eles faptul c rularea capitalului financiar devenise deja mult mai profitabil i
mai sigur decât arendarea p mântului, motiv pentru care î i vinde toate mo iile
i î i investe te banii în obliga iuni. Nu tim sigur dac Smaranda a ac ionat
astfel din instinct sau capriciu, pentru a duce o via hedonist sau, dimpotriv ,
s-a bazat pe consiliere, calcul sau fler de întreprinz tor capitalist. Mai curând
credem c este vorba de sim practic, c m t ria – uzitat între anumite limite –
fiind considerat o modalitate mai simpl pentru o femeie în vârst de a- i admi-
nistra i spori averea. În orice caz, maniera de ac iune în plan economic, care a
avut ca scop convertirea rentei de extrac ie funciar în rent financiar , o transfor-
m pe Smaranda dintr-un latifundiar pasiv într-un investitor activ. Putem afirma
astfel c , f r s - i abandoneze condi ia social i stilul de via elitar, Smaranda
Bal a reu it s se adapteze în fa a provoc rilor economiei capitaliste i a altor
prefaceri modernizatoare prin care trecea societatea româneasc în acel moment.
Suficient de consistente în informa ii privitoare la universul material i
cultural în care a tr it Smaranda Bal , sursele pe care le analiz m sunt mult prea
aride pentru a putea contura o imagine detaliat i veridic a personalit ii
acesteia. Gusturile, sensibilit ile, emo iile, sentimentele religioase nu r zbat
decât ocazional printre rândurile seci ale testamentului i inventarului de avere.
Cu toate acestea, câteva tr s turi par s ias mai bine în eviden în ceea ce
prive te educa ia i calit ile morale ale Smarandei Bal . Crescut într-o familie
în care se îmbinau tradi iile culturale ale mai multor genera ii, Smaranda Bal
profit atât de mediul cultural greco-levantin, din care provenea mama sa, cât i
de cel occidental, de influen francez , asimilat prin intermediul profesorilor
str ini, lecturilor în limba francez i c l toriilor în str in tate. Ca atare, în afar
de român , ea vorbe te, cite te i scrie atât în limba matern , greaca, pe care o
prefer în coresponden , cât i în francez , limba culturii, diploma iei i a vie ii
mondene a epocii. Din sursele parcurse de noi se profileaz o persoan sensibil
421
Dan Dumitru Iacob
i educat , cu gusturi rafinate, atras de literatur i art . Smaranda Bal este

dornic de cunoa tere, fapt pentru care se înscrie pe listele de prenumeran i ale
unor lucr ri în limba greac , î i alc tuie te o mic bibliotec personal de limb
francez i se aboneaz la gazetele str ine i la cabinetele de lectur din Ia i.
Interesul fa de cultur i educa ie, dar i pentru alte domenii, este vizibil i în
faptele i inten iile filantropice ale Smarandei. De i principalul ei proiect
filantropic, „institutul de fete s race”, nu se materializeaz , sursele înregistreaz
alte acte caritabile, cum ar fi dona iile depuse în contul unei societ i literare din
Atena sau cele c tre Spitalul Sfântul Spiridon din Ia i.
Sursele cercetate sunt mult mai discrete în privin a aspira iilor sociale ale
Smarandei Bal . Din ac iunile ei se desprinde îns portretul unei persoane ener-
gice i ambi ioase, c reia, probabil, „g rg unii domniei” nu-i vor fi fost str ini –
s nu uit m c Smaranda era nepoat de domn i fiic a unui tat cu preten ii la
domnie149 –, ajungând chiar, la un moment dat, foarte aproape de a deveni
doamn a rii. Destinul nu i-a fost îns mereu favorabil, existând i momente în
care via a Smarandei Bal s-a desf urat sub semnul fatalit ii: tat l i so ul i-au
murit de holer , iar perspectivele unei noi c s torii au e uat în fa a jocurilor
politice. Nici rela iile cu fiii s i nu au fost întotdeauna dintre cele mai bune,
ace tia dovedindu-se destul de rebeli fa de sfaturile mamei lor. Cu siguran nu
a visat s ajung soacra unei foste actri e, ca urmare a mezalian ei încheiate de
fiul s u mai mare, i, cu atât mai pu in, nu s-a a teptat s -l vad coborând în
mormânt în floarea vârstei, doborât, se pare, de aceea i boal care i-a secerat
tat l i so ul cu aproape dou decenii în urm 150. Chiar i mult timp dup
moartea ei, semnele fatalit ii au continuat, nepotul Mu i (Dumitru Bal ) murind
nebun.
Ca orice muritor, Smaranda va fi având defectele i p catele ei, îns în
aceast privin sursele pe care le prezent m sunt la fel de seci. Indiciile frag-
mentare sugereaz o oarecare aplecare c tre lux, îns este dificil a discerne cât se
datoreaz pl cerii de a epata i cât necesit ii de a- i reprezenta simbolic pozi ia
social . O alt sl biciune a Smarandei pare s fie pasiunea pentru jocurile de
c r i, îns , dac a jucat des, a avut totu i grij s nu fac datorii foarte mari, a a
cum s-a întâmplat în cazul altor contemporane ale ei. i, nu în ultimul rând,
câteva dintre bijuteriile Smarandei men ionate în inventarul de avere confirm
existen a acelei rela ii extraconjugale cu v rul ei Mihail Sturdza la care fac
referire, destul de sumar îns , câ iva dintre memoriali tii secolului al XIX-lea.
149
Cristian Ploscaru, Confruntări politice i atitudini fa ă de reforma regulamen-
tară în primii ani ai ocupa iei ruse ti în Moldova (1828–1830), în ASUI, LIX, 2013, p. 211.
150
Matei Eminescu men ioneaz drept cauz a mor ii antraxul, în timp ce
Dumitru Iv nescu pune decesul pe seama holerei (La grani a cu Bucovina: istoria mo iei
Dumbrăveni, p. 300; Iv nescu, Eminescu în documente de familie, p. 1023).
422
Din informa iile directe sau circumstan iale care pot fi extrase din cele
dou surse anexate, Smaranda Bal ne apare ca o persoan mândr de statutul,
averea i prestigiul familiei din care provine, con tient de propria frumuse e
fizic i de farmecul personal, educat , rafinat , progresist i independent , dar
i ambi ioas , cochet , monden i capricioas , cu tabieturi, pasiuni i pl ceri
mai mult sau mai pu in vinovate. Chiar dac portretul pe care am încercat s i-l
contur m este incomplet, consider m c Smaranda Bal este o reprezentant de
seam a elitei feminine moldovene din prima jum tate a secolului al XIX-lea i
merit s fie inclus în galeria de personalit i feminine asupra c rora s-au
aplecat deschiz tori de drum mai vechi sau mai noi151.
151
Dora d’Istria, Les femmes en Orient, I, Zürich, Meyer & Zeller, 1859; N. Iorga,
Femeile în via a neamului nostru. Chipuri, datine, fapte, mărturii, V lenii de Munte,
1911; C. Gane, Trecute vie i de doamne i domni e, vol. I-III, Bucure ti, Universul, 1932,
1935, 1939; V. Panopol, Românce văzute de străini, Bucure ti, Cartea Româneasc , 1943.
Dintre istoricii actuali preocupa i de tem îi amintim pe: Violeta Barbu, Alin Ciupal ,
Georgeta Fodor, tefan Sorin Gorovei, Sorin Iftimi, Dan Horia Mazilu, Maria
Magdalena Székely, Constan a Vintil -Ghi ulescu, Petronel Zahariuc. Vezi o evaluare
recent a temei în: Maria Magdalena Székely, Imposibila biografie. Vie i de femei din
Moldova de altădată, în A UI, s.n., LVI–LVIII, 2010–2012, p. 103-116.
423
Dan Dumitru Iacob
ANEXE
Doc. 1.1
Testamentul vistiernicesei Smaranda Bal , n scut Sturdza2.
F. 8 r.
Copie
În numile Tat lui i a Fiiului i a Sfântului Duh amin
Eu, ce mai de gios isc lita, aflându-m în viia , înc cu mila lui Dumnez u
întru buna s n tate a trupului i întru întregimea min ii meli fiind, socotit-am
di rt ciunea lucrurilor omine ti i, precum zâce Sfânta Scriptur , via aceast
esti umbr i vis i în di rt s tulbur tot p minteanul, nevrând dar a m afla
negata i nepus la cale în ceasul acela, dup cum zâce i Sfânta Scriptur ,
privighe i c nu ti i zioa nici ceasul, nici s las fiilor mei sfezi i giudec i
pentru pu ân averea mé, pentru aceasta dar, spre împlinirea orânduelilor
pravilice ti i spre odihna i mântuirea sufletului meu, am alc tuit acest
testament, de nimine fiind sâlit , ce de însu i a me bun voe i pov uit de
cugetul meu, precum mai gios urmeaz .
1. Cu fierbin i lacrimi m rog Dumnez e tii milostiviri ca s -mi erte
gre alile mele pentru cinstitul sânge a Fiiului S u, cel unul n scut, cu rug ciunile
Pre(a)curatei i Pre(a)blagoslovitei N sc toare de Dumnez u i pururea
Fecioarei Mariia i a tu(tu)ror sfin âlor.
2. Trupul meu s va îngropa la... 3 cu obicinuetile eremonie i solenet i.
3. St t toare averea me ce o am de z stre de la p rin ii mei cuprinde:
a) Mo iia Cernoleuca, Corbu i Andrie nii, în Besarabiia, ân(u)t(ul)
Hotinului, ce aduce acum vinit pe an 800 #, adic opt sute galbini.
b) Mo iia Zberoae, ce s afl peste Prut, aduce acum venit pi an 250 #,
adic doî sute cinz ci galbini, afar de p r âle Poice tii i Valea
Rangului, care nu sînt de z stre.
1
Îi mul umim doamnei Adina Popa, pentru tehnoredactarea ini ial a unei p r i
consistente din documentele transliterate de noi, i domnului Arcadie Bodale, pentru
completarea descrierilor arheografice ale documentelor publicate în Anexe.
2
SJAN IS, Mitropolia Moldovei i Sucevei, A1/1848, f. 8, hârtie, copie
autentificat , cerneal maro, sigiliu în tu , o fil 34,6×22,1 cm, semn turi. Alte copii se
afl în acela i dosar, la f. 4-7 r., i în urm toarele fonduri tot de la SJAN IS: Comisia
Epitropiceasc , tr. 1716, op. 1949, dos. 53 [„Della epitropiei r p(o)satei vist(iernicese)
Smaranda Bal ”], f. 28-30 r.; Ministerul de Justi ie, tr. 1756, op. 1990, dos. 950 [„Della
pentru catagrafis re averii r p(o)s(atei) vist(iernice)s(e) Smaranda Bal , 1848
sep(tem)vrie 18 zile”], f. 104-105. Edi ii: Sturdza, Testamentul Smarandei Bal , în
Familiile boiere ti din Moldova i ara Românească, p. 277.
3
Loc liber în text. În copia publicat apare men ionat „biserica pronumit B rboi”,
îns pe sursa citat de editor este loc liber (Sturdza, Testamentul Smarandei Bal , p. 277).
424
c) Mo iia Z zulenii i Costinelu, di pesti Prut, ce o am danie de la

pre(a)iubita me maic , dup scrisoare din anul 1831, care mo ie, dup
s vâr irea Lumin rii Sale, are s între în st pânirea me, ce aduce acum
venit pi an 250 #, adic do sute cinciz ci galbini.
4. Din îns mnata averea <mea> las fiilor mei Costachi i Gheorghi Bal
mo iia Zberoae i Z zulenii i Costinelu, de peste Prut, care s fie leghitima lor
în puterea pravililor.
5. Iar mo iia Cernoleuca, Corbu i Andrie nii, partea despozâ iei mele în
puterea sfintilor pravili, precum i un fermuar cu smarand i cu cinci rânduri de
m rg ritari, o p rechi de cercei de brelanturi cu petri mari afioris scu pentru
funda iia unui institut de feti saraci, dup planul ce s vor alc tui de d(umnea)lor
epitropi spre vecinica pominire i mântuirea sufleteasc , i la m ritarea acestor soi
de feti s li dei i o mic z stre din vinitul cât din banii iconomii va puté prisosî.
<F. 8 v.>
6. Pentru împlinirea mai sus îns mnatilor orândueli i pentru privegherea
de-a pururea rog ca Înaltpreosfin âtul mitropolit i a dum(i)s(ale) vist(iernic)
Mihalachi Sturza s binevoiasc a s îns rcina, i s a z pominita funda ie
dup un plan ce s vor socoti mai de folos, dup care îl vedi, s s( ) urmez supt
priivigherea de-a pururea dup vremea a st pânirii politice ti i bes rice ti.
Aceast fiind a me orânduire ce mai de pre urm , cuprins în acest testa-
ment, spre vecinica întocmai urmare i încredin are am isc lit-o însu cu mâna
mé, poftind i pe alte ales persoane de l-au încredin at cu isc liturile dumis(ale).
Anul 1833 dechem(vrie)
Isc li i:
Smaranda Bal Aceast diat fiind alc tuit de
Melitie episcop Romanului mine dup zisa dum(i)s(ale)
Iordachi Ros t vist(iernic) testatoare întocmai dup
Costachi Mavrocordat hat(man) marturi hot rârea pravililor, încredin z
Alexandru Ghica log(o)f t prin a me isc litur .
Teodora Balu Anul 1833 dechemv(rie)
Isc lit : Hristian Flecmaker
iuristconsult
Giudec toriia ân(u)t(ului) E ii, Sec ia I-iu
Copiia aceasta, cercetându-si în cuprindire ofisului gospod cu No. 88 din

trecutul an 1846 i fiind întocmai cu originalu, s încredin az pi form .
M(ihail) Codrescu c m(ina)r, C(onstantin) Galu c

Derector, Alixandri
No. 488 Stolna(cealni)c, Grigorovici
1848 noemv(rie) 13
425
Dan Dumitru Iacob
<Codicil la testamentul vistiernicesei Smaranda Bal , n scut Sturdza>4.
F. 9 r.
Copie de pe copie
Spre îndeplinirea voin ei mele cei de pe urm mai orânduiescu din banii
ce s-ar afla dup s vâr irea mé urm toarele danii, îns :
No. galbini
1. 500 Adec cinci sute galbini c min r(e)s(ei) Nastasia, so ia
dum(i)s(ale) cam(ina)r Hristachi, care bani, de va muri numita
mai întâi, s r mâi fiicei dum(i)s(ale) ca s îi ei.
2. 200 Adec dou sute galbini fimei(i) Anu a, care m sluj te, i
întâmplându-s s moar ea, are s ei acei bani fiica ei.
3. 300 Adec trei sute galbini fiicei dum(i)s(ale) Zoi ii G lu c .
4. 200 Adec dou( ) sute galbini v duvei Catinca Gramatic.
5. 300 Adec trei sute galbini fiicei dum(i)s(ale) doftorului Fotino, care
este di la fimeia întâi.
6. 500 Adec cinci sute galbini s s împart la seraci, unde s va socoti
de cuviin de c tr dumne(a)lor orândui ii epitropi.
7. Un brâu de brileant cu pietre smarande < i> o floare de brileant cu un
rubin la mijloc, fiind c aceste îmi sînt de dar de la d(umnealui)
vist(iernic) Mihail Sturza, s vor întoarce iar i la d(umnealui).
8. Spre îndeplinirea acestor danii rog ca Înaltpreosfin itul mitropolit i
d(umnealui) vist(iernicul) Mihail Sturza s binevoiasc a s îns rcina.
Acest codicil, fiind spre îndeplinirea testamentului meu, spre întocmai
urmare i încredin are l-am isc lit cu însu (i) mâna mé, poftind i alte ales
persoani// <F. 9 v.> de l-au încredin at cu isc liturile dum(ni)ilor sale.
Zmaranda Bal i Anul 1833 dechemv(rie)
Meletie episcop Romanului, martur
Costachi Mavrocordat hatm(a)n, martur
Hristian Flehte(n)maher
Scris i isc lit grece ti de însu i r posata cucoan , în cuprindere: „aceast

copie, fiind întocmai cu cel adivarat codicil, s adivere te cu isc litura mé”5.
Zmaranda Bal i
Întru întocmai: Grigorovici
4
Testamentul i codicilul sunt reproduse i autentificate împreun în toate copiile
din fondurile mai sus citate, fiind considerate de autorit i un singur document, fapt
pentru care le trat m i noi ca atare.
5
În josul filei 9 r. apare data autentific rii copiei: 1848 noemvri(e).
426
Giudec toriia in(u)t(ului) E ii, Sec ia I-iu

Copiia aceasta, cercetându-si i fiind întocmai cu copiia trimisi di c tri
Dipartament(ul) Drept ii cu poronca no. 4067, s încredin az pi form .
Mi(hail) Codrescu c m(ina)r; C(onstantin) G lu c
No. 489 Derector, Alixandri
1848 noemv(rie) 13 Stolna(celni)c, Grigorovici
Doc. 2.
Inventarul averii r mase dup decesul vistiernicesei Smaranda Bal 6.
F. 20 r.
Catagrafie
de toat averea r pos(a)tei c(u)c(oane) vist(i)erniceasa Smaranda Bal , n scut
Sturza, g sit la casile din E i a Lumin rii Sale beizade Alecu Calimah, pe cari
r pos(a)ta le-au inut cu chirie.
urm tor
Galbini
Parale
No.
Lei
Veletul Sineturi de împrumutare <în

plicul> cu litera A
1. 1828 iuni(e) 1 200 – – Douî suti galbeni sinetul domni ii
Catinca Moruzi, maica r pos(a)tei
cucoanei, în limba greceasc , c s-au
împrumutat de la fiica sa.
2. 1844 iuli(e) 1.000 – – Una mii galbini capiti sinetul
23 dum(i)s(a)le logof( )t Costachi
Sturza, fratile r pos(a)tei c(u)c(oane),
cu îndatorire ca s -i pl teasc oricând
si vor ceri, cu legiuita lor dobând ,
împreun i cu o scrisoari f r velet,
cuprinz toare c va pl ti banii.
3. 1845 2.000 – – Douî mii galbini capiti sinetul
dechemv(rie) dum(i)s(ale) aga Nicu Ghica, cu vade
9 de un an i cu îns mnari pe el c
dobânda pe doi ani s-au pl tit.
6
SJAN IS, Mitropolia Moldovei i Sucevei, A1/1848, f. 20-37 r., original, hârtie,
cerneal maro, sigiliu în tu , 22 file, 35,5×22 cm, semn turi, sigiliu de închidere în cear
ro ie. Copii ale catagrafiei se afl la SJAN IS, în fondurile: Comisia Epitropiceasc ,
tr. 1716, op. 1949, dos. 53 [„Della epitropiei r p(o)satei vist(iernicese) Smaranda Bal ”],
f. 6-23 r. (în acela i dosar mai exist o copie a catagrafiei care cuprinde doar bunurile ce
au fost vândute la mezat; vezi f. 46 r.-78 r.); Ministerul de Justi ie, tr. 1756, op. 1990,
dos. 950 [„Della pentru catagrafis re averii r p(o)s(atei) vist(iernice)s(e) Smaranda Bal ,
1848 sep(tem)vrie 18 zile”], f. 35-45, 48-54 r.
427
Dan Dumitru Iacob
4. 1846 2.000 – – Douî mii galbini sinetul tot a

dechemv(rie) dum(i)s(ale) aga Nicu Ghica, i tot
22 capiti cu vade de un an, pe cari an
dobânda au i pl tit.
5. 1847 3.000 – – Trii mii galbini capiti sinetul
mart(ie) 12 dum(i)s(ale) vornic Alecu Sturza
Bârl dean, cu vade de doi ani i cu
ar tari în dos c dobânda pe un an
s-au pl tit.
6. 1847 iuli(e) 4 3.000 – – Trii mii galbini capiti sinetul
dum(i)s(ale) aga Rascarachi Rosit,
înt rit de Divan supt no. 5770, cu
vade doi ani dobând legiuit pi cari
s o pl teasc la fii ticari as luni.
11.200
<F. 20 v.>
urm tor
Galbini
Parale
No.
Lei
Veletul Tot sineturi în plicul <cu> litera A
– – 11.200 – – Suma din urm .

7. 1847 iuli(e) 5 120 – – Una sut douz ci galbini capiti în
douî sineturi tot a dum(i)s(ale)
Rascarachi Rosit, cuprinz toari f r
dobând i cu îndatorire a li pl ti
unul la 5 iuli(e) 1848 i altul la 5
iuli(e) 1849.
8. 1847 3.000 – – Trii mii galbini capiti sinetul
oct(om)v(rie) dum(i)s(ale) hatman Alecu Rosit
12 Roznovanu, cu vade de doi ani i cu
îns mn ri în dos cu dobânda pe pol
an pl tit .
9. 1847 5.000 – – Cinci mii galbini capiti sinetul
oct(om)v(rie) d(umnealui) cneaz Dimitrie
15 Cantacuzin, cu vade de trii ani,
dobânda s r spund la toati 6 luni i
cu sighiripsire în mo ie Groz tii,
înt rit de Divan supt no. 8029.
10. 1847 3.500 – – Trii mii cinci suti galbini capiti
oct(om)v(rie) sinetul d(umnealor) d(omnii) Alecu,
20 Lascar i Dimitrie Rosite ti, cu vade
de doi ani, dobând legiuit , în
428
siguran ie mo ii Gura Bohotinului,

dobânda s o r spund la toati as
luni, înt rit de Divan supt no. 8141.
11. 1847 3.500 – – Trii mii cinci suti galbini capiti
oct(om)v(rie) sinetul dum(i)s(ale) Manolachi
24 Costachi Epureanu, pi vade 2 ani,
dobând legiuit , în siguran ie
fondosului mo ii Cârlom ne tii din
ânut(ul) Tutovii, dobânda s o
r spund la toati as luni, înt rit de
Divan supt no. 8321.
12. 1848 300 – – Trii suti galbini capiti adiverin a
sept(emvrie) dum(i)s(ale) Anton Vincler, c au
6 priimit de la r pos(a)ta c(u)c(oan )
un sinet a lui Ianu Laz r de ace(a)st
sum ca s o împlineasc , iar data
sinetului nu si vedi îns mnat .
26.620 – –
F. 21 r.
urm tor
Galbini
Parale
No.
Lei
Veletul Tot sineturi în plicul <cu> litera A
– – 26.620 – – Suma din urm .

13. 1848 – 14.675 – Patruspriz ci mii as suti aptiz ci i
sept(embrie) cinci lei adiverin a dum(i)s(ale)
18 c m(ina)r Iancu Stamati c au luat
ace ti bani, ci s-au g sât într-o
besecte a r pos(atei) c(u)c(oane),
spre a întimpina cheltuelile
înmormânt rii, încredin at i de
d(umnealui) spat(ar) Iorgu Papafil.
– – 174 – – Una sut aptiz ci i patru galbini
s-au g sit acum în naht.
26.794 14.675 – Adic douâz ci i as mii apti suti
no z ci i patru galbini i patruspriz ci mii as suti aptiz ci i cinci lei în
sineturi, adiverin i i bani în naht, pricum mai sus anumi s-au ar tat, s-au g sit
la scriire de ast z(i), 1848 noemv(rie) 17, i s-au pus într-o scatulc neagr de
lemn, supt pecete isc litului, prezidentul judec torii de E i, Secsie 1-iu.
Is(c lit): Iordachi Boean ban.
În fiin a suptisc li ilor s-au f cut acest lucrare. Is(c li i): E. ulepnicov,
C(onstantin) Hurmuzachi, G(heorghe) Dohovnic, David Azbievici.
429
Dan Dumitru Iacob
urm tor
No.
Veletul Hârtii deos biti în plicul cu litera B
1. 1800 mai Izvod grecescu, supt isc litura r pos(atului) vistiernic

Sandu Sturza, de z stri ce au dat fiicii sale, r pos(a)tei
vist(i)er(nicese) Smaranda Bal , împreun cu o copii
di pi dânsul înt rit de Logof(e) ie la 1836 mart(ie)
24, supt no. 2364.
2. 1808 iulie Un protocol di scrisorile mo ii Zberoae i altile isc lit
de pahar(ni)c Ioan T utu.
3. 1820 Adiverin greceasc di la dohovnicul lui Alexandru
dechemvr(rie) Moruz V(oie)v(od), cum c cincispriz ci mii lei, ci
20 acel domn au poroncit a s sc de din banii
cump r turei casilor cump rate de vist(iernicul) Alecu
Bal , sînt dar în folosul r pos(a)tei vist(i)er(nicese)
Smaranda Bal , ca s aib i ea împ rt ire la cas .
4. 1823 Un înscris a r pos(atului) vist(iernic) Alecu Bal , scris
oct(om)v(rie) i isc lit grece ti, i, pe lâng marturi, înt rit i de
26 Giude(c toria) ânut(ului) Orhe(i)ul la 1825 iunie 18,
supt no.1994, prin cari d voi(e) so ii sale a lua
veniturile mo iilor di z stri Cernoleuca i Zberoae.
<F. 21 v.>
urm tor
No.
Veletul Tot hârtii os biti în plicul <cu> litera B
5. 1824 Un înscris tot din partea vist(i)er(nicului) Alecu Bal

mart(ie) 12 ar t tor cum s se urmezi între so ie i fii s i.
6. 1825 Adiverin a vist(iernicului) Alecu Bal , greceasc , c
noemv(rie) 14 au priimit diiata sa i docomenturile de la r pos(ata) sa
so ie vis(tierni)ce(a)s(a) Smaranda Bal .
7. 1827 Un exoflis grecesc a r pos(atului) Anghel Vali pentru
noemv(rie) 13 toati preten iile ci au avut asupra r pos(a)tei
vist(iernicese) Smaranda Bal .
8. – Învoiala urmat între r pos(a)ta c(u)c(oan )
vist(ierniceasa) Smaranda Bal cu fii s i Costachi i
Gheorghi Bal , f r velet dar înt rit , pi lâng marturi,
i de Consulatul rosienescu din Ia i, la 24 noemv(rie)
1831, supt no. 206, prin cari vinitul mo iilor p rin ti
Catranlâcul, R u lu i Poice tii, din Basarabie, îl las
<s > fii în st pânire(a) maicii pi toat viia a i
430
exoflisând toati preten iile de falchidion i altile, cu

t lm cire lui în limba rusasc .
9. – Copii di pi învoiala de mai sus înt rit de Consulat
supt no. 216.
10. 1832 iuni(e) 4 Perilipsis di pi documenturile mo ii Zberoae, adiverite
de r pos(atul) logof( )t Grigora Sturza c au priimit
acele docomenturi.
11. 1835 avg(u)st 2 Copii rusasc di pi contractul cu cari d(umnealui)
Neculai Guste au fost luat în pos sie mo iile
Catranlâcul i R u lul pi z ci ani de zile, de la 23
april 1836 pân la 23 apr(ilie) 1846, înt rit de notarul
public din Odesa, supt no. 152.
12. 1838 Contract fran uz scu a car ta ului Brandmaer din
sept(embrie) 28 Viena c -au priimit plata pi o car t în sum de
1.150 fiorini argint.
13. 1838 Adiverin a dumisale c(u)coanei Fr sini a Rosit
oct(omvrie) 26 R ducanul c au priimit 50 # ci au avut a lua de la
domni a Catinca, maica r posatei.
F. 22 r.
urm tor
No.
14. 1839 Adiverin a dum(i)sale Gheorghie Chira c au priimit

fev(ruarie) 8 54 file docomenturi i o condic a mo iilor
Cernoleuca i Corbul.
15. 1839 iuni(e) 6 Adiverin a r pos(atului) s rdar Hristia Cioc c au
priimit 260 # în cheltuiala înmormânt rii r pos(atei)
domni i Ralu Moruzi.
16. 1840 Adiverin a domni ii Smaranda Mavrocordat c au
sept(embrie) 5 priimit 400 drahme argint pentru So ietate(a) literar
din Atena.
17. 1840 Adiverin a dum(i)sale hatman Alecu Mavrucordat c
de(che)mv(rie) 1 au priimit 31 # pentru literatura tij de la Atena.
18. 1841 O mul mire greceasc a So iet ii literal de la Atena
sept(embrie) 10 pentru 400 drahmi argint.
19. 1842 ghenar 23 Adiverin a asesorului di ân(u)t(ul) Ia ii din Besarabie
pentru 648 rubli asigna i, primiti de la Guste,
posesorul mo ii Catranlâcul i R u lul, pe 10.800
disetini p mânt pe 3 ani: 1838, 1839 i 1840.
20. 1842 april 8 Adiverin a dum(i)sali Scarlat Pruncu, de 89 #.
21. 1842 mart(ie) 24 Adiverire d(umnealui) Cantacuzin supt adiverin a
431
Dan Dumitru Iacob
r p(o)s(atei) c(u)c(oane) de priimire(a) unui docoment

ci era amanetarisit de cniazu Alexandru Cantacuzin.
22. 1842 iuli(e) 26 Adiverin a de priimirea a 162 rubli argint pi anii 1841,
1842 i 1843 pentru p mântul mo iilor Catranlâcul i
R u lul.
23. 1843 maiu 23 Copii rusasc i moldovineasc di pi contractul prin
cari r pos(ata) c(u)c(oan ) vistierniceasa Bal au
împos siet mo iile Catranlâcul i R u lul, din
Besarabie, dum(i)s(ale) Neculai Guste, pi 8 ani, di la
23 april 1846 p n la 23 april 1854, câti cu 1.300 #
blanci pi an, în douî câ turi, înt rit de Giude(c toria)
di E din Besarabie supt no. 3696, la 14 dechemv(rie)
1843.
24. 1843 avg(u)st 30 O scrisoare greceasc a dum(i)s(ale) Neculai Guste
ating toare de pos sie mo iilor Catranlâcul i R u lul.
25. 1846 apr(ilie) 26 O împ rt ire a Adgii, supt no. 7338, pentru 20 # ce
r pos(ata) c(u)c(oan ) ar ave s ia de la fra ii
Petrovice ti, Sava i tefan.
<F. 22 v.>
urm tor
No.
Veletul Tot hârtii os biti în plicul cu litera B
26. 1846 Înscrisul arhimandritului Sofroni Teodoriniu pentru

oct(ombrie) 13
200 rubli argint ce r p(o)s(ata) c(u)c(oan ) va ave a
lua pi tot anul de la M n( stirea) Teodorini, în cât
vremi va tr i, împrotiva locului ce prin învoial au dat
c(u)c(oana) c tr mo iia Lipnicul a m n( stirii) din
mo iia Cernoleuca din Besarabie.
27. 1847 mart(ie) 18 Adiverin a d(umnealui) Ioan Simigradov, pentru 150
carboavi ci au priimit de la r pos(ata) c(u)c(oan ) prin
posesorul Gheorghie Chira, cuprinz toari c ar fi
r mas s mai priimeasc 50 # carboave.
28. 1847 mai 30 Adiverin a d(umnealui) Cazimir Ghenu de priimire a
66 galbini de la r pos(ata) c(u)c(oan ).
29. 1847 iuli(e) 5 Un înscris de mul miri din parte(a) Epitropii
M n( stirii) Sfânt(ul) Spiridon pentru 100 # h r zi i di
r p(o)s(ata) c(u)c(oan ) în ajutorul noului spital.
30. 1848 fevr(uarie) Adiverin a dum(i)s(ale) Alecu Filodor de priimire <a>
16 99 ½ # de la r pos(ata) c(u)c(oan ) ci ave s ei din
c r i.
31. – Opisul docomenturilor mo iilor Corbul, Cernoleuca i
432
Andrie nii din Besarabie, ci le-au vândut r pos(ata)

c(u)c(oan ) dum(i)lor sale tiutiularni sovetnic i
cavaler Melnicov i dv(ornic) Costachi Br escu,
isc lit de Br escu.
32. – Patru scrisori particular(e) a dum(i)s(ale) Marie
Varlaam, de la Odesa, în limba greceasc ,
coresponden ii pentru al.
33. – Trii scrisori particular(e), grece ti, a d(umnealui)
cam(i)n(ar) Spirul Andreiu Pavlu pentru banii ci ave
s -i dei.
34. 1848 iunie 2 Adiverin a cam(i)n(arului) Spirul c au priimit 1.074
sorcove i ci au avut a lua prin o alt fa .
35. – Cinci b c i hârtii nem ti ating toari de bani(i) ci
r pos(ata) c(u)c(oan ) ave s ei de la r pos(atul)
vornic Ioan Neculce (Mutu).
36. – O scrisoare de coresponden ie a dum(i)s(ale) (acum
r posat)7 logof t Lupu Bal pentru banii ci ave
împrumuta (i) de la r posata cucoan .
F. 23 r.
urm tor
No.
37. – Un plic cu nouî adiverin i de la dugheana lui Bel,

pentru banii ci au priimit pe abonamentul jurnalului de
Franfort, p n la 31 dechemv(rie) 1848, i pentru marf .
38. – Doî adiverin i de la magazie englizasc de banii ci au
priimit pi marf .
39. – Adiverin a de la dugheana lui Zamfirovici pentru plata
a 6 galbini pi o br .
40. – Adiverin a greceasc de priimire a 12 # i 210
sorcove i.
41. – Doî adiverin i de la dugheana lui Stamatopol de banii
ce au priimit pi marf .
42. – Adiverin a d(umnealui) Heinik, de priimire a 12 # pe
ig ri i pi abonamentul de c r i i altile, din 1847
fevr(uarie) 16.
43. – Adiverin a di la dugheana lui Bogus c nu ari nici o
socoteal afar di 6 iduli isc liti din 1844
dechemv(rie) 12.
7
Parantez în original.
433
Dan Dumitru Iacob
44. – O adiverin i spi reasc de priimire a 916 lei 20 par(ale).

45. – Adiverin a du(mnea)lu(i) Neculai Fara, de priimire a
1.305 de sorcove (i) în trii mii do suti aiz ci i patru
lei i, deos bit, 18 #, din 1846 iuni(e) 7.
46. – Adiverin a iconomului Andrei c -au priimit leafa
p n la 1 mart(ie) 1846.
47. – Patru adiverin i a dum(i)s(ale) sardariului Gheorghie
Codrescu, vataful ogr zii, c -au priimit leafa p n la
15 iulie 1846.
48. – Alt adiverin a sardariului Codrescu c i s-au pl tit
toati cheltu(i)elile p n la 25 april(ie).
49. – Un plic cu patru buc (i) hârtii ating toare de casile ci
le-au avut închirieti r pos(ata) c(u)c(oan ) de la
dum(nea)lui aga Alecu Catargiu, îns :
No.
1. 1841 Adiverin a d(umnealui) ag i de
octomv(rie) 5.302 lei în socoteala chirii pi pol an
26 1842 april(ie) 23.
<F. 23 v.>
urm tor
No.
No.
2. 1842 Contract de închirieri pi un an, din
mart(ie 28 1842 p n la 1843 april 23, câti 300
galbini pi an.
3. 1842 Adiverin a de priimire a 150 #.
iuli(e) 1
4. <1842> As mine, pentru al i 150 #.
noemv(rie) 2
50. – Un plic cu 7 buc i hârtii ating toari de casili lui
beizade Alecu Calimah ce le-au avut închirieti
r pos(ata) c(u)c(oan ):
No.
1. 1843 Contractul lui bezade de închiriere
iuli(e) 11 pe trii ani, pân la 1-iu sept(embrie)
1846, cu 400 # pi an.
2. 1846 Adiverin a d(umnealui) post(elnic)
april(ie) 25 Iordachi Grigoriade, de priimire a
1.200 # chirie pe to (i) trii ani
ar ta (i) mai sus.
434
3. 1846 Contractul d(umnealui) post(elnic)

apr(ilie) 24 de închiriere pe 6 ani, de la 10
avgust 1846 p n <la> 10 av(gus)t
1852, câte 400 # pe an, înt rit de
jude(c to)ri(e) supt no. 289.
4. <1846> Adiverin a d(umnealui) post(elnic)
oct(ombrie) de priimire a 200 #
29
chirie pe doi ani

5. 1847 As mine pe 200 #
april(ie) 30
6. <1847> As mine pe 200 #
octomv(rie)
27
7. 1848 maiu As mine pe 200 #
19
50. – Adic cinciz ci buc i hârtii os biti în plicul cu litera
B, precum mai sus anumi s arat , s-au g sât la scriire
de ast zi, 1848 noemv(rie) 18, i s-au pus tot în
scatulca ace neagr , de lemn, în cari sânt sineturile,
supt pecetia isc litului.
Prez(ident) Judec t(oriei) de E i, Secsia 1-ia, Iordache Boian ban.
În fiin a suptisc li ilor s-au f cut aceast lucrare. Isc li i: E. ulepnicov,
Co(nstantin) Hurmuzachi, G(heorghe) Dohovnicu i D(avid) Azbievici.
F. 24 r.
No. Icoani
1 Una icoan Maica Domnului, rusasc , îmbr cat cu argint, cu
privazurile de lemn sapati i aurite, cu tocul ei di lemn i cu stecl ,
1 iconi mic Maica Domnului, îmbr cat cu argint i suflat cu aur,
1 iconi mic , r tund , tot Maica Domnului,
1 una icoan Domnu Iisus Hri(sto)s, lucrat în oloi, privazuri de lemn,
aurit ,
1 una icoan Svân(t) Evanghelistul Ioan, cu privazurile de argint*,
3 trii iconi i de lemn, lucrati în oloiu, i anume: Sv(â)n(tul) Spiridon,
Sv(â)n(tul) Mina i Sv(â)n(ta) Parascheva,
2 doî iconi i di sadef, r tundi,
1 una cruciuli tij di sadef, mic ,
1 una Maica Domnului, nem asc , lucrat în oloiu, cu privazuri de lemn
aurite,
1 una iconi i mic , cu doî fe i, pi o fa Sv(â)n(tul) Neculai i <pe > alta
Sv(â)n(ta) Varvara, îmbr cat cu argint, dar foarti mic .
435
Dan Dumitru Iacob
13 Adic triispriz ci icoani, precum anume mai sus s-au aratat, s-au g sit
la prescriire de ast z(i), 1848 noemvr(ie) 19, i s-au a zat într-o lad di
tr sur , niagr , supt pecetia isc litului, afar numai de iconi a ace foarti
mic cari s-au pus la un loc cu juvaerurile.
Prez(identul) Jud(ec to)r(iei) di E , Sec iia I-iu, Iordachi Boean ban.
În fiin a suptisc li ilor s-au f cut aceast lucrare.
Is(c li i): E. ulepnicov, C(ostantin) Hurmuzachi, Gheorghi
Dohovnicul, D(avid) Azbievici.
*Aceast icoan , dup ar tare(a) casnicilor, ar fi a dum(i)sale logof( )t
Costachi Sturza.
Is(c li i): I(ordachi) Boean, Co(nstantin) Hurmuzachi; Ghe(orghe)
Doh(o)v(nicul), D(avid) Azbievici.
<F. 24 v. i> 25 r.
Pre urile
Juvaeruri
juvaerurilor
No. gal- lei pa-
bini rale
1 Una p rechi cercei lungi, de briliant, agiu(r) lucra i, 646 – –
cu doî petri mari, doî dup acele, doî mai mici,
lung re i, i triiz ci petri mai mici, r tundi, iar de toati
triiz ci i as pietri, într-un toc vi iniu,
1 unul fermual în chip de bro , cu o piatr mari de 300
smarand în mijloc i cu brileanturi împrejur, într-o
cutie di pieli vi inie,
5 cinci iraguri m rg ritari legati cu cataram mic de 164 – –
aur la capite pentru a s pune la fermual,
1 una br de aur, cu jumal i, cu m rg rintari deasupra, 22 – –
iar împrejurul cu pietri ro ii mici, verzi i ro ii,
într-un toc de pieli vi iniu,
1 una br di aur, în forma unii verigi cu cinci antici, 10 – –
1 un bro de mozaic bronzu, 2 – –
1 una verig de aur cu un smarand mai mari i 20 – –
doâspriz ci mai mici împregiur,
1 una verig de aur cu o peruzinc , 4 17 30
1 una tabacheru mic , de aur, 4 – –
1 un ceasornic mic, de aur, jum l uit, cu alesida lui tot 14 – –
jum l uit, în doî vi i, cu o cutiu mic , legat de una
din aceli doî vi , i cu un tocu or de aur în cari di
ceasornicul,
1 una cataram lung rea , 2 17 30
1 una cataram foarti micu oar , di bronz, – 4 –
436
1 una anin toare de ceasornic mic , 2 17 30

1 una lornet , 3 17 30
4 patru galbini, duploni olandej(i), întru o pung de 8 – –
matas cu capacul ei de bronz,
1 pungu oar de sârm <din> argint, 1 – –
1 una p rechi met nii r tundi di margean, 7 – –
2 doî bolduri mici cu un rând m rg rintar, doî rânduri 4 – –
granati i doî rânduri peruz li împrejurul fiic rue,
1 una pecete cu m nunchiu nes pat , 2 17 30
1 una peceti mic , transparent , sapat într-însa o 1 – –
cruciuli i scris nem ti „Prin cruci la viea ”.
1.218 21 30
<F. 25 v.>
gal- lei pa-
No. Tot juvaerurile pre luiti
bini r(ale)
Suma din urm , 1.218 21 30
1 un ceasornic de drum într-un toc de pieli ro ie vechi. 3 – –
29 Adic doâz ci i noî juvaeruri, precum mai sus anumi 1.221 21 30
s arat , i cari s-au pre luit de juvaergiul d(omnul)
Ernest Bartier în sum de una mii doî suti doâz ci i
unul galbini doâz ci i unul lei triiz ci parale, s-au
g sit la scriirea tot de ast zi, 1848 noemv(rie) 19, i
s-au pus la un loc cu sineturile i hârtiile, în scatulca
aceia neagr , supt pecetia isc litului.
Prezident Giud(ic to)r(iei) de E i, Secsie 1-iu, Iordachi Boean ban.

În fiin a noastr s-au f cut aceast lucrare.
Is( li i): E. ulepnicov, C(onstantin) Hurmuzachi, G(heorghe) Dohovnicu,
D(avid) Azbievici.
De c tr isc litul Ernest Bardier s-au pre luit.
Isc lit: Ernest Bardier.
Scatulca cu juvaerurile i sineturile i hârtiile pecetluite cu pecetia tuturor

fe ilor s-au luat de suptisc litul spre a le pune spre siguran ie în lada depozi-
turilor <de la> judec toriia <Ia i>, potrivit aceasta cu îns rcinare de siguripsire
ce au avut.
1848 dechemv(rie) 1-iu
Isc lit, prezident Iordachi Boean; am fost fa E. ulepnicov, fa am fost

C(onstantin) Hurmuzachi, fa am fost G(heorghe) Dohovnicu, fa am fost
D(avid) Azbievici.
437
Dan Dumitru Iacob
F. 26 r.
dramuri
par(ale)
pruba
lei
No. Argint rii
58 Cinz ci i opt buc (i) întru o cutii ro ii, îns :

No.
12 doâspriz ci linguri di mas , 300 13 487 20
12 doâspriz ci cu iti numai cu m nunchile de 168 13 273 –
argint iar ascu i urile de fier,
12 doâspriz ci furculi i mari, cu totul de argint, 300 13 487 20
1 una lingur mari pentru scos sup , 75 13 121 35
2 doî linguri mai mici pentru sos, 89 13 144 25
1 una lop ic pentru pe ti, 43 13 69 35
2 doî solni i, 87 13 141 15
12 doâspriz ci linguri i mici pentru cafe, 120 13 195 –
1 una lingur pentru lapte, 33 13 53 25
1 una lingur as mine pentru lapte, îns 21 14 36 30
rusasc i poliit cu aur,
2 doî cle ti oari pentru zah r, 35 13 56 35
58
36 triiz ci i as buc i în alt cutie, ro ii, mai mic ,
îns :
No.
12 doâspriz ci cu iti mici, cu totul de argint, 130 13 211 10
12 doâspriz ci furculi i as mine, 124 13 201 20
12 linguri as mine, 133 13 216 5
36
20 doâspriz ci buc i în alt cutii, neagr , îns :
No.
1 un tacâm di argint pentru undilemn i o t, 467 13 758 35
mu tar, cu stecl rie lui i una linguri
pentru mu tar,
12 doâspriz ci linguri (i), 113 13 183 25
6 as tij linguri i, îns aceste rus ti, vechi, 47 14 82 10
1 un cumari argint slobod. 170 12 225 –
20
114 Aceste una sut paispriz ci b c i în cutiile 2.455 – 3.976 25
lor, doî ro ii i una neagr , s-au pus întru o
scatulc niagr verdi.
438
<F. 26 v.>
dramuri
par(ale)
pruba
No. Tot argint riile
lei
114 Suma din urm , 2.455 – 3.976 25
28 doâz ci i opt buc i ci s-au pus în alt scatulc
neagr di tr sur , îns :
15 cincispriz ci b c (i) într-o cutii neagr , i
anume:
2 doî capaci di zaharni , 87 13 141 15
2 strecur tori pentru ceaiu, una cu codi 30 13 48 30
di feldi i alta di lemn,
1 un panera ajur, 52 14 91 –
2 doî solni i, 74 13 20 10
2 doî sfe nici mici cu c p celile lor de 133 15 249 15
stâns lumân rile,
2 doî sfe nici mai mari, 210 13 341 10
1 un laptar cu toarta de feldi , 48 13 78 –
1 pahar poliit, f r toart , rus scu, 32 14 56 –
2 p h ru tot poliiti, mai mici, iar (i) 30 14 52 20
rus ti,
15
13 triispriz ci b c i slobode, îns :
1 una tabla, 600 13 975 –
1 un ceainic cu toarta de fildi i capacul 230 13 373 30
s u,
1 un ibric de cafe cu toarta neagr i 150 13 243 30
capacul lui,
1 un ibric pentru lapti cu toarta neagr , 80 13 130 –
1 una zaharni a(-l) c rie capac s-au
trecut mai sus, 110 13 178 30
1 un panera ajur lucrat, 80 13 130 –
1 un panera cu toarti i cu un picior rupt, 193 13 313 25
2 doî sfe nici cu trichelile lor i doî capaci 668 13 1085 20
la tricheluri,
2 alti doî sfe nici tij mari, gotici, f r 320 13 520 –
ticheluri,
2 alti doî sfe nici mai mici, sade, tij f r 170 13 276 10
tricheluri.
13
28
142 5.752 – 9.318 30
439
Dan Dumitru Iacob
Adic una sut patruz ci i doî b c i // <F. 27 v.> argint rii s-au g sit la
prescriirea de ast z(i), 1848 noemvr(ie) 20, cari s-au pus în doî scatulci negri, supt
pecete isc litului; cânt rindu-s , au tras cinci mii apti suti cinciz ci i doî dramuri
i, pre luindu-s( ), câti as z ci parale pruba de doâspriz ci, aiz ci i cinci par(ale)
pruba de triispriz ci, aptiz ci par(ale) pruba de patruspriz ci i aptiz ci i cinci
parale pruba cinspriz ci, fac piste tot noâmii trii suti optz ci i unul lei 30 parale.
Prez(ident) Judec torii ânut(ului) E ii, Secsiia 1-iu, Iordachi Boean ban.
În fiin a noastr s-au scris, s-au cânt rit i s-au pre luit.
Isc( liti): E ulepnicov, C(onstantin) Hurmuzachi, G(heorghe) Dohovnic,
D(avid) Azbievici.
Aceste argint rii s-au cump nit, s-au cercat i s-au pre luit de suptisc -
litul Ludovic Helbard (lucr tor de argint)8.
<F. 27 v.>
No. Por elanuri
12 Doâspriz ci bâc i ci au fost în odaea de musafiri i în etac, îns :
No.
4 patru florari mici,
2 scafi mici, negri verz(i), de piatr ,
2 doî coloani câti cu patru fofezi,
1 una lamp alb , lung rea , de alabastru,
1 un ceainic mic, aurit,
1 una vaz mic sau castron cu capac,
1 una str chinu ( ) verdi, r tund .
12
4 patru b c (i) întru o scatulc mic , de drum, cari s-au g sit cu cele mai
multi locuri într-însa de rti, îns( ):
1 un pahar cu flori i pi margini aurit, cu capacul lui,
2 doî ce ti cu farfurioarile i capacile lor as mine,
1 p h ru pentru vutc , aurit i cu flori ro ii,
4 bez doî solni i de cristal, albi, cari au a s treci la stecl rii,
69 as z ci i noî bâc i întru o lad proast b tut în cui, îns( ):
36 triiz ci i as b c i într-un servis îns , i anume:
<No.>
1 un ceainic cu capacul lui mari,
1 una zaharni tij cu capacul ei,
1 un laptar tij cu capacul lui,
1 una sp l tori de ce ti,
1 un untariu,
8
Parantez în original.
440
7 apti talgiri pentru miz licuri,

12 do spriz ci ce ti r tundi cu farfurioarile lor,
12 farfurioari cam lung re i pentru înghe at ,
36
1 una cea c nant cu farfurie ei havane i poliit ,
4 patru ce ti, îns una albastr , una verdi, una pembe i una negr ,
toati cu farfurioarile lor i aurite.
41
85
F. 28 r.
No. Tot por elanuri
85 Suma din urm , îns :
No.
41 suma a doa,
28 doâz ci i opt buc i ci au fost pi sama sofragiului, îns :
No.
1 una tabl mic , cu flori i aurit pi margini,
2 doî t lgira (e) albi, cu flori, cu picioari, din cari picioari la
amândoî t lgira ile sânt stricati câti doî picioari,
1 un talgir mai mari, cu flori i aurit,
1 un alt talgir, albu cu flori, cu marginile în agiur i auriti,
5 cinci farfurioari pentru dat dulce i, albi i auriti,
4 ce ti mari albi cu trii farfurii a lor aurite <pe> din afar în
dungi,
7 apti ce cu i mici, cu opt farfurioari albi, auriti pi din afar
în dungi,
3 ce cu i mici cu farfurioarile lor îns una albastr , una ro ii
închis i una ro ii deschis , auriti pi margini,
1 una chis albastr cu capacul ei cu flori i aurit , îns cu
toarta stricat ,
1 una chis pi trii picioari, galb n , aurit i cu capacul de
stecl ,
2 doî farfurioari pentru igar ,
28
69
85
1 un lighean albastru cu flori i ibricul lui.
86 Adic optz ci i as buc i por elanuri, precum mai sus anumi s arat ,
s-au catagrafisit ast z(i), în 22 noemv(rie) 1848, i s-au a azat în etac, a
c rue u s-au pecetluit.
Prez(ident) Judec torii ânut(ului) E ii, Secsiia 1-iu, Iordachi Boean ban.
441
Dan Dumitru Iacob
În fiin a noastr s-au f cut aceast lucrari.

Is(c li i): E. ulepnicov, C(onstantin) Hurmuzachi, G(heorghe)
Dohovnic, D(avid) Azbievici.
<F. 28 v.>
No. Farfurii proasti de faians
1 Un supnic pu in crapat cu capacul lui,
7 apti blidi de bucati, mari, cu flori negri, din cari doî sint pe picioari,
4 patru tij blidi de bucati, cu florile albastri,
3 trii blidu i mici cu florile negri,
4 patru salatieri cu flori, tij negri, cu capacile lor numai la trii iar unul f r
capac,
1 un untar tij cu flori negri,
1 un castrona cu flori negri, cu farfurioari i capacul lui,
3 trii t lgire (e) pentru înghe at , cu codi i i flori negri,
15 cinspriz ci talgiri adânci, pentru sup , cu flori negri,
44 patruz ci i patru talgiri lati cu flori negri,
18 optuspriz ci talgiri mai mici, pentru zacusc , tot cu flori negri,
21 doâz ci i unu talgiri mai mici, pentru mizelicuri, tij,
12 doâspriz ci ce ti cu farfurioarile lor albastri,
1 un ceainic cu capacul lui albastru,
1 una zaharni albastr cu capac,
1 una chis lu pentru unt, albastr , cu capac,
1 un laptar mic, albastru,
1 una sp l tori de ce ti albastr ,
1 una tig i alb , cu flori,
1 una tij tig i i cafinii, pe picioari, cu doî tor i.
141 Adic una sut patruz ci i una bâc (i) farfurii, precum mai sus anumi
s-au ar tat, s-au g sit i s-au catagrafisit ast z(i), 23 noemvri(e), cari,
a zându-s iar i(i) întru o lad proast , s-au pus tot în etac.
Prez(ident) Iordachi Boean ban.
În fiin a noastr s-au s vâr it lucrari.
Is(c li i): E Sulepnicov, C(onstantin) Hurmuzachi, G(heorghi)
Dohov(nic), D(avid) Azbievici.
F. 29 r.
No. Cristaluri
11 Unspriz ci b c (i) ci au fost în odaia de musafiri i în etac, îns( ):
1 una p rechi c l m ri albastri, auriti,
2 doî floari ro ii,
2 doî butelci ro ii,
3 trii pahar auriti,
1 un pahar ro u,
442
1 un pahar alb cu toart ,

1 un pahar de inut ceai, cu toart i cerc de brunz, vechiu.
11
4 Patru buc (i) întru o scatulcu mic , îns :
2 doî chis li de inut ceai, ro ii aurite,
1 un ipu or lat, tij ro u aurit,
1 una zaharni tij ro ie, cu capacul ei de argint,
4
doî solni i albi din scatulca ce mic de drum, pomenit în urm , la
2
por elanuri,
112 una sut douâspriz ci buc (i) întru o lad proast , b tut în cue, îns( ):
3 trii garafi mari cu dopurile lor,
3 trii garafi mai mici, tij,
6 as pahar pentru vin, nanti, în form de potir,
6 as pahar pentru ap ,
6 as pahar nanti pentru ampanii,
6 as pahar mici pentru vin Mader ,
6 as p h ru mici pentru vutc ,
3 trii garafi mari cu dopurile lor,
3 trii garafi mai mici as mine,
6 as pahar mai mici pentru vin,
6 as pahar pentru ampanie lungi,
6 as pahar mici pentru vin Madera,
1 una stecl cu capacul ei,
3 trii pahar ro ii, îns doî împ recheti i unul stingher,
3 trii p h ru ro ii pentru vutc ,
2 doî sfe nici, îns unul crapat,
1 una g r fi pentru rum, albastr aurit .
70
129
<F. 29 v.>
No. Tot cristaluri
No.
70 suma al doile,
patru chis li nalti, îns doî albi, aurite, una verdi i una pembe,
4
iar cu flori aurite,
1 una tabla,
2 doî panera i,
27 doâz ci i apti steclu i pentru lumân ri, de pus la sfe nici, îns( )
doâz ci i una albi i as verzi.
104
443
Dan Dumitru Iacob
6 as pahar mari pentru ap ,

2 doî sfe nice de marmur , îns unul dizlipit.
112
129 Una sut douâz ci i noâ bâc (i) cristaluri, precum mai sus anumi s-au
ar tat, s-au g sit i s-au catagrafisit ast z(i), în 24 noemv(rie) 1848, cari
s-au pus iar i(i) în etac.
Prezident, Iordachi Boean ban.
În fiin a noastr s-au s vâr it lucrare.

Is( li i): E. ulepnicov, C(onstantin) Hurmuzachi, G(heorghe)
Doh(o)v(nic), D(avid) Azbievici.
F. 30 r.
No. Bacfonuri, bronzuri, al muri i ar muri i altili
50 Cincz ci bâc i bacfonuri, îns :
1 un lavuar sau sp l tor cu capacul lui,
1 un cumar lung re aurit pi dinl untru,
2 doî tablale, una mari, una mic ,
2 doî sfe nici,
12 doâspriz ci t lgira e pentru garafi,
5 cinci sc una i di pus subt cu iti pi mas ,
6 as p h ru i pentru ouî,
1 una lingur mari, di scos sup , stricat ,
6 as linguri de mas ,
5 cinci linguri i pentru dulce i,
3 trii t bl lu i pentru igar ,
2 p rechi muc ri vechi cu t bl lurile lor,
4 patru periu i pentru c r i îns doî d(i) bacfon i doî di os,
50
10 z ci bâc (i) lampi de bronz, îns :
4 patru de st tut pi mas , i anumi trii galbini i una verdi, cu cinci
be ici de stecl r tundi i doî stecli lungi, din cari lampi doî au i
sc ue i,
2 doî câte cu doî vii, de pus la p re i,
4 patru mai mici, câti cu o vii, boiti verzi, as minea,
11 unspriz ci b c (i) al muri, îns :
2 doî cal puri pentru bucati,
2 doî t bl lu i pentru pus supt cibuci,
3 sfe nici,
1 un samavar stricat,
444
<1 un lighean cu ibricul lui, pentru spalat>9

1 un cle ti stricat,
1 un fier de calcat cu o limb ,
11
24 doâz ci i patru b c i ar muri, îns : oc dra- lei pa-
m(uri) r(ale)
1 un feredeu pe trii roti i, spoit pi 48 200 582 –
dinl untru, cu urubul de alam pentru
slobozit apa din el,
3 trii tingiri pentru dulce i, 8 – 60 –
1 una tigai cu capacu bortit pentru – 350 12 –
afumat.
5 57 150 654 –
95
<F. 30 v.>
No. Tot bacfonuri, bronzuri, al muri i ar muri i altili
95 Suma din urm , îns : oc dra- lei pa-
m(uri) r(ale)
5 suma a doa, 57 150 654 –
1 una tigai cu capacul ei, pentru bucati, 2 200 18 30
15 cincispriz ci tingiri r tundi, cu 47 300 477 20
patruspriz ci capaci,
1 una tingiri lung rea , pentru pe ti, cu 6 – 45 –
doî capaci, din cari unul esti bortit,
2 doî cozi pentru tingiri, 1 – 7 20
24 1.114 250 1.202 30
9 adic noî buc (i) alti lucruri, îns :
1 una sob de fier, mic , pentru f cut dulce i,
1 una c di de fier, verdi, pentru spalat picioarile,
1 una oal de schiji cu doî tor i,
1 un f nar cu lampa lui de tirniche, boit verdi,
2 doî c di i de tirniche, f r capaci,
1 piatr pentru strecurat ap , cu dulapul ei di scânduri prost,
2 doî cu ti pentru canari, îns( ) una de alam i alta de lemn cu tel,
9
2 doî ap r tori de cozi de p un,
6 as cu iti, cu as furculi (i) mari, pentru masi, cu m nunchi de os albu,
9
Este evident c rândul a fost omis la copiere, altfel nu ar fi ie it suma de 11
buc i al muri. Am completat informa ia dup confruntarea cu alte copii ale inventarului
(SJAN IS, Comisia Epitropiceasc , tr. 1716, op. 1949, dos. 53, f. 16 r. i 56 r.).
445
Dan Dumitru Iacob
6 as tij cu iti, cu furculi ile lor, pentru mizelicuri, iar (i) cu m nunchile
de os alb,
1 un rac de fier pentru scos dopuri,
1 una perie strâmb pentru ters pâne di pi mas ,
1 una lingur
de lemn, pentru salat ,
1 una furculi
1 un pahar de lemn boit.
123 Adic una sut doâz ci i trii buc i, precum mai sus anumi s-au ar tat,
s-au g sit i s-au catagrafisit ast zi, noemv(rie) 25, a zindu-s parti în
etac i parti în gherghir, pe sam(a) vatafului, undi s-au aflat.
Prez(i)dent Iordachi Boean ban.
În fiin a noastr s-au f cut lucrare.
Is( li i): E. ulepnicov, Costachi Hurmuzachi, G(heorghe) Dohov(nic),
D(avid) Azbievici.
F. 31 r.
No. Strai i pânz rii i a ternuturi i petic rii
10 Z ci bâc (i) strai, îns :
1 un salup vi iniu de more10 cu blana de samur vechi,
1 pelerim negru de rose11 verdi,
1 pelerim de catife vechiu, negru,
1 un mantilet de atlas vechiu, negru, purtat, cu bezm t rii împregiur,
1 una bucce de mus lin galb n ,
1 una bucce de bariz cu flori colorati,
1 un baidel alb, cusut cu matas la capiti, în mai multi coloruri, i
c ptu it cu mar ilin alb,
1 un badel di al bun, turcesc, în dungi, c ptu it cu mar ilin alb,
1 un alt badel, tot di al bun, în dungi i as mine c ptu it,
1 una buccelu i di al bun, în dungi, r mas din alul din cari s vedi
f cut unul din baidelurile mai sus pomenite,
10
55 cinciz ci i cinci bâc i strai de blond , îns :
5 simizeti albi, vechi,
1 un e arf alb, nou,
1 un pelerim de crep negru, ca un mantel,
1 un pelerim tij negru, mai mic,
34 triiz ci i patru bâc (i) mari cu mici de blond vechi purtati pe la
rochii i altile, îns :
10
Probabil de moar (din fr. moiré).
11
Neclar. Pe o alt copie a catagrafiei se poate citi: „de re ” (SJAN IS, Comisia
Epitropiceasc , tr. 1716, op. 1949, dos. 53, f. 58 r.).
446
24 doâz ci i patru ci au fost albi dar acum sânt galbini,

10 z ci negri,
34
5 cinci b c li blond neagr , mai mari i mai mici, nepurtati,
2 doî p rechi m nu i albi, vechi, purtati,
1 una p rechi m nu i tij negri, lungi,
5 cinci p rechi m nu i tij negri, scurti, f r de jiti.
55
1 una bucat de cogre neagr , început ,
1 una bucat <de> tulpan alb, cu pui ori, tij început ,
1 una b sm lu de crep verdi,
1 una farbara de tulpan,
5 cinci basmali de matas purtati,
4 patru b c li de tulpan cusuti împregiur,
1 un r dichiol pentru damii,
4 patru punguli i cu dios biti coloar .
83
<F. 31 v.>
No. Tot strai, pânz rii, a ternuturi i petic rii
83 Suma din urm ,
4 patru m turi (i) de peni pentru scuturat colbu,
11 p rechi m nu (i) de pieli,
1 una b c ic de camva cusut pentru papuci,
2 doî p rechi ciobo li de brunel
negri, noî,
3 trii p rechi papuci tij
1 una p rechi papuci de atlaz
202 doî suti doî b c (i) pânz rii, îns :
5 cinci b c i fe i de mas , îns( ):
1 una mari
2 doî mai mici albi cu flori,
1 una ro ii12
1 una cenu ie cu flori albe,
5
48 b c (i) rviti patruz ci i opt, îns( ):
24 doâz ci i patru cu flori albe,
8 opt mai proasti,
16 as spriz ci rve li mici pentru poricali,
48
12
În documentul original i acest rând este prins în acolad , probabil din gre eal ,
altfel rezult o contradic ie în privin a cromaticii fe elor de mas .
447
Dan Dumitru Iacob
22 doâz ci i doî bâc (i) proasti, îns( ):

6 as de cas ,
3 trii de târg, mici,
13 triispriz ci di oland ,
22
12 doâspriz ci bâc (i) prostiri, îns( ):
9 noî de oland ,
2 doî de hasa,
1 una de oland groas , în chip de sac, pentru îmbr cat feredeu(l)
pi dinl untru,
12
6 as b c (i) fe i de perin de oland ,
1 una b c ic pânz de oland proast ,
1 una bâc ic pic de bumbacu,
4 patru b c li pic .
99
307
F. 32 r.
307 Suma din urm , îns( ):
99 suma a doua,
12 doâspriz ci b c (i) fusti, îns( ):
6 as de pic ,
5 cinci hasa,
1 una batist ,
12
6 as capoturi de pic , îns trii groas i trii sub iri,
53 cinciz ci i trii bâc i c me i, îns :
18 optuspriz ci noî, di oland ,
32 triiz ci i doî tij vechi, di oland ,
1 una de batist tij vechi,
2 doî pentru feredeu, de pânz ,
53
12 doâspriz ci p rechi izmeni <de> oland ,
20 doâz ci p rechi col uni de a i bumbac purta (i),
202
7 adic apti bâc (i) a ternuturi, îns( ):
1 un ogheal ro u di grodinap, cu puf, i prostire(a) lui,
2 doî salteli cu lân , fe ile de pistr în dungi, vechi,
3 trii cultuci vechi, lung reti, cusuti pi camva, îns doî cu dosul de
peli verdi i unul cu materie di matas cenu ii fe telit ,
448
1 una pieli de tigru de a ternut supt picioari, la crivat,

7
11 unspriz ci bâc i covoar , îns :
1 unul mari, a ternut pe toat fa a od i(i) de musafiri, mijlocul galb n
i privazurile ro ii, purtat,
1 unul tij mari, galb n, cu privazurile ro ii i albe, ci au fost a ternut
pe gios în etac, iar (i) vechiu, purtat,
2 doî covora i de pus în p reti, cusuti pi camva i înn dite amândoî la
un loc, iar (i) vechi, ci au fost în etac,
1 un covora din patru bâc i înn dite una de alta, cu figuri cusuti pi
camva,
1 unul vechiu, ro u, cu marginile albi de cusut,
1 unul lung, cu dungi.
7
325
<F. 32 v.>
7 suma a doa, tot covoar ,
1 un covora mic, prost, în dungi, din doî bâc (i),
1 una perde de covor pentru u i, rupt , vechi,
1 un covora galb n cu ro , de pus pi mas ,
1 un alt covora de lâne, vechiu, prost, iar de pus pe mas ,
11 bez un covor de lân bun, c ptu it cu pânz neagr , ar tat prin
ciorna de catagrafie a sard(a)r(ului) Savastos, cari s-au luat de
d(umnealui) com(i)s Anastasie Codrescu i nu l-au înnapoit,
4 patru bâc i strai levre pentru slug , îns :
1 un frac nou, albastru, de postav, cu bunghii galbini,
1 una j letc noî, de postav, ro ii,
2 doî p rechi pantaloni galbini, de anghin , cu ghetile lor noi,
4
1 un ge(a)mandan de pieli neagr , cârpit, vechiu.
330 Adic trii suti triiz ci bâc (i) s-au g sit i s-au catagrafisit ast z(i), 26
noemv(rie) 1848, a zindu-s iar (i) în etac, întru o lad bra ovineasc i
prin alti l zi din acele lucruri prescrisi în urm i prin dulapuri afl toari
tot în eatc.
Prezident, Iordachi Boean ban.
Isc( li i): E. ulepnicov, C(onstantin) Hurmuzachi, G(heorghe)
449
Dan Dumitru Iacob
F. 33 r.
No. No. Mobile
5 Cinci bâc i gardiropuri, îns :
1 un gardirop de nuc, cu lustru, bun, cu patru saltari,
1 un alt gardirop tij de nuc, cu lustru, bun, cu doî saltari,
1 un dulap mari cu geamuri, pentru bibliotic , cu un saltar de frasin,
cu lustru,
1 un dulap mai mari, negru, cu lustru, cu geamuri de stecl , f r
saltari,
1 un dulap prost, negru,
5
1 un dul pa mic, de cire , pentru cumar,
2 do scrinuri, îns :
1 un scriitor vechiu, galb n, cu un saltar mari i patru mici,
1 un scrin de nuc, cu lustru, vechiu, cu trii saltari,
2
1 un ifonier sau dulap de petec rii, de mahon, cu flori albi i 7 saltari,
24 doâz ci i patru bâc (i) mes , îns :
6 as mes de nuc cu tablile de marmur , i anumi 4 în muchi i doî
lung re i, r tundi la capiti, din cari, cu gre al , s vedi trecut una
prin ciorna catagrafiei f cut de s rdar Savastos c ar fi de mahon,
1 una mas de mahon r tund , cu tabla de marmur ,
1 una mas r tund , de marmur cu mozaic,
1 una mas r tund , de mahon, pe un picior,
1 una alt mas mai mic , r tund , de mahon, pe un picior,
1 una m su i tij de mahon, oval , cu picioari stru(n)guite,
1 una m su i în patru col uri, neagr , cu flori i aurit pi margini,
1 una m su ( ) de mahon, cu doî panera (e), îmbr cat cu maltin
verdi, pentru inut hârtii,
2 doî mes de mahon lungi, în patru muchi,
3 trii mes vechi, pentru c r i de gioc, îns doî de mahon i una de
nuc, câte pe un picior,
4 patru mesu mici, ce într una în alta,
1 una mas pentru sufragirie, pe opt picioare, îmbr cat cu nuc,
1 una mas cu oglind , pentru taulet , de mahon, cu saltare.
24
33
<F. 33 v.>
No. No. Tot mobile
33 Suma din urm ,
1 un col ar cu lustru, negru,
450
2 doî etajire de p reti, de mahon,

1 un etajir mic, alb, în ajur, tij de p reti,
2 doî postamenturi mici, de p reti, de lemn, în flori de bronz,
4 patru bâc (i) oglinzi, îns :
2 doî oglinzi mari cu privazurile de mahon,
1 una în picioari cu privazurile negri i patru fofez(i) de bronz vechi,
1 una oglind mic , cu privazuri de catife ro ii, cu florile de bronz i
por elan, a zat într-o cutii de lemn prost,
4
1 un crivat mari de mahon,
27 doâz ci i apti bâc i mobile îmbr cati cu adamasc de lân ro ii vechi,
îns :
4 patru canapeli di mahon,
6 as jil uri tij di mahon,
14 paispriz ci scauni tij, îns 12 cu spati i doî mici, f r spati,
2 doî paturi cu chi te, cu saltelile lor i câte cu 3 perine de p reti,
1 un pat mari pi teluri i cu spati în chip de canape,
27
26 doâz ci i as bâc (i) mobile îmbr cati cu adamasc de a galb n ,
vechi, îns :
4 patru canapeli de mahon, îns doî r tundi i doî lungi,
8 opt jil uri tij de mahon,
12 doâspriz ci scauni,
2 doî tabureli tij di mahon, pentru picioari,
26
5 adic cinci b(uc i) mobili îmbr cati cu adamasc de lân albastr vechi,
îns( ):
2 paturi pi teluri, cu chi te împrejur i cu spati,
1 una canape vechi, cu un cap t, i numai cu o perin , de mahon,
2 do jil uri r tundi tij,
5
1 una canape de nuc, vechi, îmbr cat cu cit,
1 un pat prost, de lemn, cu un mindir de lân , cu un macat de lân albastr
i cu trii perini cu pai, îmbr cati cu materie de lân albastr .
104
F. 34 r.
No. Tot mobile
104 Suma din urm ,
1 un jil mari îmbr cat cu camva cusut ,
2 doî canapelu i mici, pentru picioari, îmbracate cu covora ,
12 doâspriz ci scauni cu lustru, împletiti din pai, pentru sufragirie,
451
Dan Dumitru Iacob
1 una bisacte de lemn mahon cu flori verzi, pentru închin ciuni, cu o

candel de alabastru spânzurat cu lan uh de bronz,
1 una stran de mahon pentru îngenungheri la închin ciuni,
2 doî andaluri de lemn aurite, câte <cu> 13 lumân ri,
2 doi stâlpi de mahon pentru pus trichelurile pe dân ii,
1 un paravan cusut pi camva, vechiu,
3 trii bâc (i) cadruri, îns :
1 una dam oriental , lucrat în oloiu, cu privazurile de lemn aurite,
1 una Vinire cu Amorul ei, as mine,
1 un tablo(u) mic care închipue ti t ere capului lui Olfiri, as mine.
3 bezi urm toarele, îns :
2 doî litografii a chipurilor d(umnealui) cari s-au luat de
d(omnul) consilier de curti Iorgu Bal vechilul d(umnealor),
i a c(u)c(oanei) dum(i)sale, domis(ale) Azbievici
1 un potret a doi copii a dum(i)lorsale,
1 unul chipul r p(o)s(a)t(ulu)i cari s-au luat de c tr
consilierului de curti Constantin Bal , d(umnealui) C(ostache)
1 unul chipul so ii dum(i)s(ale), Hurmuzachi, epitrop i
1 unul chipul fiiului lor, vichil
4 patru bâc (i) stupitori, îns vechi, di mahon,
23 doâz ci i trii b c (i) perdeli pentru fere ti, cu alcali(le) lor di alam , cu
be ile lor de lemn, boiti albi, cari au i bronzuri pin capiti, îns :
2 doî de marinos, albastri, vechi i re(l)i,
3 trii de cit, tij vechi,
3 trii de a i cu bumbac ro ,
2 doî de marinos cenu ii, tij vechi,
3 trii as mine de lân galb n ,
3 trii de adamasc de lân ro ii, vechi,
3 trii verzi, de lân , vechi,
4 patru albastri, de lân , vechi,
23
156
<F. 34 v.>
No. No. Tot mobile
156 Suma din urm ,
19 noâspriz ci bâc (i) perdeli vechi de pus pintre fere ti, îns :
14 patruspriz ci de pistr în dungi,
3 trii de a i cenu ii,
2 doî de pânz boit cu flori,
19
5 adic cinci buc (i) coltuci, îns :
452
3 trii cultuci cusuti pi camva,

1 un cultuc cusut pi atlaz havanu i cu dosu de catife ro ii,
1 un cultuc cusut pe camva, dosu de pieli ro ii,
5
3 trii mes de lemn proaste, îns :
1 una mas îmbr cat cu cit, ce era în etac,
1 una cu mu ama neagr , lustruit galb n,
1 una mas de lemn sade prost,
3
1 una cutie în form de liag n, îmbr cat cu cit, pentru inut p l rii sau capi,
1 una cutii neagr cu marce pentru jucat c r i,
1 un panera de hârtii cu privazurile de lemn vechiu i cu toart ,
2 doî canapeli de lemn, proasti, verzi, de ânut în antret,
16 as spriz ci buc (i) mobile de bronz:
1 un policandru pentru 18 lumân ri, cu steclile lui,
2 doî andaluri câte de 7 lumân ri,
1 una mas alb , r tund , de bronz, pe un picior, cu un candilapru pe
dânsa cu as fofezi i cu un buchet deasupra,
1 un ceasornic negru, de mas , cu figur ,
1 un cop cel mic cu o figur ,
1 una r z m toare pentru c r i, ajur, de inut pe mas ,
1 un toc de pieli verdi, iar în el o tabl de catife cu privazuri de bronz,
în cari s p stra celi trebuitoari pentru scris, i dup încredin are(a)
casnicilor era de margean i aur, i s-au furat la moartea r pos(atei).
8
204 –
F. 35 r.
No. No. Tot mobile
8 suma a doa,
1 una corde de camva, cu bronzuri, pentru clopo l,
7 apti tinicheli de pus la sobi, vechi, proasti, îns( ) una stricat .
16
204 Adic doî suti patru b c (i) mobile, precum anumi s-au ar tat, afl toari
prin toati od ile, s-au g sit i s-au catagrafisât ast z(i), noemv(rie) 27,
1848.
Prez(i)dent, Iordachi Boean ban.
Is( li i): E ulepnicov, C(onstantin) Hurmuzachi, G(heorghe) Dohov(nic),
D(avid) Azbievici.
453
Dan Dumitru Iacob
<F. 35 v.>
No. C r i de cetit
3 trii dicsioneri fran uz ti, adic doî tomuri (i) un suplement,
1 un tom dicsioner elinescu i fran uz scu,
4 patru volumuri Voeajul lui Bazil Hal13,
2 do volumuri: Prin ul Salamoan i Madam Polineac,
6 as bâc (i) Istorii salonului de Paris a duchesii Labrantes14,
2 doî Suarele <ale> lui Carl a(l) 10-le15,
1 un volum Scrieri asupra Angliei16,
3 trii volumuri Memoarurile lui Uvrar17,
2 doî volumuri Granadir de la insula Elba18,
12 doâspriz ci volumuri Parisul sau partea una sut una19,
2 doî volumuri romansuri a lui Balzac,
1 un volum Cinci luni în staturile Americii20,
13
Basil Hall, Voyage au Chili, au Pérou et au Mexique pendant les années 1820,
1821 et 1822, 2 vol. Paris, A. Bertrand, 1834, i Idem, Voyage dans les États-Unis de
l'Amérique du Nord, et dans le Haut et le Bas-Canada, 2 vol., Paris, A. Bertrand, 1834.
14
Duchesse d’Abrantès, Histoire des salons de Paris, tableaux et portraits du
grand monde sous Louis XVI, le Directoire, le Consulat et l’Empire, la Restauration et
le règne de Louis-Philippe Ier, 6 vol., Paris, Ladvocat, 1837–1838.
15
[Étienne-Léon baron de Lamothe-Langon], Soirées de S. M. Charles X, 2 vol.,
Paris, Spachman, 1836. Identificarea propus de Mihai Dimitrie Sturdza, respectiv
Alphonse Karr, Soirées de Sainte-Adresse, Paris, 1853, nu se sus ine în acest caz, de i
admitem c opera acestui autor era foarte bine receptat în principatele române.
16
Dac avem în vedere preferin ele Smarandei Bal pentru lecturile mai facile, în
special pentru literatur i memorialistic , identificarea propus de Mihai Dimitrie
Sturdza (pentru Voltaire, Lettres philosophiques ou lettres écrites de Londres sur les
Anglais) nu pare conving toare. Dintre numeroasele lucr ri ale epocii, dedicate descrierii
societ ii engleze, mai apropiat de titlul inventariat ar fi A[uguste-Louis] de Staël-
Holstein, Lettres sur l'Angleterre, Paris, Treuttel et Würtz, edi ia 1825 sau 1829, sau
[Joseph Alexis], vicomte Walsh, Lettres sur l'Angleterre, ou voyage dans la Grande
Bretagne en 1829, Paris, Hivert, 1830.
17
[Gabriel-Julien Ouvrard], Mémoires de G.-J. Ouvrard sur sa vie et ses diverses
opérations financières, 3 vol., Paris, Moutardier, 1826–1827.
18
Alexandre Barginet, Le grenadier de l'île d'Elbe. Souvenirs de 1814 et 1815,
Paris, Mame et Delaunay-Vallée, 1830. Exist i o pies de teatru din aceeea i perioad :
[Auguste] Anicet-Bourgeois, Francis [Cornu], Le grenadier de l'île d'Elbe: pièce en trois
actes, mêlée de chants, Paris, Bezou, 1831.
19
Antologia de literatur francez contemporan Paris, ou le livre des cent-et-un,
15 vol., Paris, C. Ladvocat, 1831–1835. O alt edi ie din aceea i perioad : Bruxelles,
Louis Hauman & Co, 1831.
454
2 doî volumuri Notarul de Gozlan21,

2 doî volumuri Beaticsa lui Balzac22,
2 doî <volume> Memoaruri asupra Revolu ii fran uz ti23,
3 trii <volume> Memoaruri a unui mai mic de famelii24,
3 trii <volume> Cardinalu Rilelui elis25,
2 doî <volume> Proz( ) de madam Tastiu26,
2 doî <volume> Omul mari, de Balzac27,
1 una <carte> Gramatica oaminilor din lumi28,
2 doî <volume> Hronice sau voeajuri29,
20
Cinq mois aux Etats-Unis de l’Amérique du Nord, depuis le 29 avril jusqu’au
23 septembre 1835; journal de voyage de M. Ramon de la Sagra, traduit de l’espagnol
par M. René Baïssas, Paris, F. G. Levrault, 1837.
21
Léon Gozlan, Le Notaire de Chantilly, 2 vol., Paris, Dumont, 1836.
22
Honoré de Balzac, Béatrix, ou les Amours forcés, 2 vol., Paris, Hippolyte
Souverain, 1839.
23
Dintre numeroasele lucr ri publicate semnal m: François-Claude-Amour
marquis de Bouillé, Mémoires sur la Révolution française, 2 vol., Londres, Cadell et
Davies, 1797 (republicate sub titlul Mémoires du marquis de Bouillé, avec une notice sur
sa vie, des notes et des éclaircissements historiques, în vol. 12 din Collection des
mémoires relatifs à la Révolution française, Paris, Baudouin fils, 1821), sau oricare dou
volume din impresionanta colec ie mai sus citat . Ar mai putea fi dou dintre cele patru
volume ale lui Vincent-Marie de Vaublanc, Mémoires sur la Révolution de France et
recherches sur les causes qui ont amené la Révolution de 1789 et celles qui l'ont suivie,
4 vol., Paris, 1833.
24
[Edward-John] Trelawny, Mémoires d’un cadet de famille, par..., compagnon et
ami de Lord Byron, traduits par [Juan] Floran, 3 vol., Paris, Dumont, 1833.
25
[Armand Jean du Plessis, cardinal duc de Richelieu], Mémoires du cardinal de
Richelieu: sur le règne de Louis XIII, depuis 1610 jusqu'à 1638, în colec ia Nouvelle
collection des mémoires pour servir à l'histoire de France, ed. Joseph-François Michaud
i Jean-Joseph-François Poujoulat, Série 2, T. 7–9, Paris, Ed. du commentaire analytique
du Code civil, 1837–1838.
26
Amable Tastu, Prose, par Mme…, 2 vol., Paris, Allardin, 1837; o alt edi ie tot
în dou volume, din acela i an: Bruxelles, Meline, Cans et Comp., 1837.
27
Honoré de Balzac, Un grand homme de province à Paris, în Scènes de la vie de
province, 2 vol., Paris, Hippolyte Souverain, 1839.
28
Am identificat dou titluri care ar putea corespunde cu cartea inventariat :
Louis Philipon de La Madelaine, Grammaire des gens du monde, ou la Langue française
enseignée par l'usage, Paris, Capelle et Renand, 1807; Philippe Thomas-Lefebvre, La
grammaire des gens du monde, ou Études grammaticales et critiques sur les
„Méditations”, les „Harmonies”, „Jocelyn”, etc., Paris, V-ve Maire-Nyon, Hachette, 1843.
29
De i sintagma înregistrat nu asigur o identificare cert , propunem un alt titlu
decât cel avansat de Mihai Dimitrie Sturdza (Baron Melchior de Grimm, Nouveaux
mémoires secrets et inédits, historiques, politiques, anecdotiques…): [Hermann Ludwig
Heinrich], prince de Pückler-Muskau, Chroniques, lettres et journal de voyage, extraits
455
Dan Dumitru Iacob
2 doî <volume> Omul de o sut de ani30,

2 doî <volume> Via a spanioleasc 31,
4 patru <volume> Suveniruri a gium tati de veac32,
2 doî <volume> Fimeile r spl tite33,
3 trii <volume> Haine, Voeajuri34.
71 aptiz ci i una b c (i) c r i anumi ar tati s-au g sit i s-au catagrafisât
ast z(i), noemv(rie) 28, cari s-au a zat în saltarul unui dulap din etac.
Prez(i)dent, Iordachi Boean ban.
În fiin a noastr s-au f cut lucrare.
Is(c li i): E. ulepnicov, C(onstantin) Hurmuzachi, G(heorghe)
F. 36 r.
No. Lucrurile aflati în od ile de gios i în ograd
9 Noî bâc (i) în gherghir, îns :
1 una lad de lemn prost, cu multi disp r ituri,
3 trii l zi di la tr sura ce galb n , bez doî în cari s-au pus lucrurile,
5 cinci scânduri pentru masa sofragirii,
9
1 una mas cu trii scauni proasti, de lemn, în odaea ficiorilor,
15 cincispriz ci bâc (i) aflati la cuhni, îns :
1 una p rechi chirostii lungi, cu as picioari,
1 una plit de ceaun, din doî bâc (i), îns una plesnit pe mai multi
locuri, cu doî sobi de fier mici, în(s ) una spart ,
des papiers d'un défunt, Première partie: Europe, 2 vol., Paris, Fournier jeune, 1836 (în
total sunt sunt 5 vol., cuprinzând i Africa).
30
Nu am reu it s afl m identitatea c r ii i nu consider m plauzibil nici titlul
propus de Mihai Dimitrie Sturdza (L’hermite centenaire des Pyrénées, ou souvenirs et
leçons d’un vieillard âgé de 140 ans, renfermant des contes moraux, traduit de
l’espagnol par l’auteur de Parfait jeune homme [J.-P.-R. Cuisin], Paris, 1826).
31
Duchesse d’Abrantès, Scènes de la vie espagnole, 2 vol., Paris, Dumont, 1836.
32
Probabil este vorba despre patru din cele ase volume din Georges Touchard-
Lafosse, Souvenirs d'un Demi-Siècle: Vie publique – Vie intime – Mouvement litteraire –
Portraits; 1789–1836, 6 vol., Paris, Dumont, 1836.
33
Nu suntem siguri, îns este posibil s fie vorba despre unul din titlurile
urm toare: J.-P.-R. Cuisin, Les Femmes entretenues dévoilées dans leurs fourberies
galantes, ou le Fléau des familles et des fortunes, 2 vol., Paris, Les libraires du Palais-
Royal, 1821; Idem, Le Parfait jeune homme, ou le Modèle des bons fils, 2 vol., Paris,
Dabo, 1826), Félix Davin, Ce que regrettent les femmes, 2 vol., Paris, Werdet, 1834, sau
Jh. Duffeyte-Dilhan, Les femmes vengées ou Les révélations d'un ange, 2 vol., Paris,
Louis Janet, s.a.
34
Heinrich Heine, Reisebilder: tableaux de voyages, în colec ia Oeuvres de Henri
Heine, vol. 2-3, Paris, Eugène Rendeul, 1834.
456
2 doî tabli de fier,

1 un ceaun mic pentru spalat tingiri,
1 una frigari de fier cu r z m toare,
1 un gratar tij di fier,
1 una b rdi di t et carni,
1 una r z m toare di tiniche,
2 doî mesi proasti,
3 trii ceober tij,
1 una chiuli , f r chilug, de marmur ,
15
5 cinci bâc (i) afl toare în sp l torie, îns :
1 un cazan mari de ceaun cu capacul de tiniche i viile <lui>,
2 doî c zi pentru spalat, proasti, de lemn,
1 una putin pentru le ii, tij,
1 un ciub r, as mine, cu cercuri de lemn,
5
3 trii bâc (i) afl toari în c lc torii, îns :
1 una mas proast , pentru calcat,
1 un m ng l u,
1 una mas proast ,
3
5 cinci bâc (i) la grajdi, îns :
1 una p rechi hamuri de patru cai, cu aua i tot tacâmul,
4 patru cergi proasti, de Bra ov, vargati, cu chingile lor.
5
<F. 36 v.>
No. Tot lucrurile aflati în od ile di gios i în ograd
– – Suma urmii,
9 noî bâc (i) aflati în ura grajdului, îns :
1 una butc galb n , vechi,
1 una bra ovanc , as mine vechi,
1 una caret vechi, ci s-au g sit dat la Scoala de Arte spre dregire,
trebuind, dup ar tare(a) vatavului, a si pl ti 320 lei,
1 un hambara de scânduri prost,
1 un ciur de teiu,
1 una cruci de tr sur pentru patru cai,
3 trii poloboaci proasti, c tr niti, pentru ânut orz,
9
11 unspriz ci bâc (i) aflati în ograd , îns :
1 un car di boi prost, cu jugul lui,
1 una saca pentru ap , cu cercurile de fier,
457
Dan Dumitru Iacob
1 un hiris u pentru curmat lemni,

1 un topor pentru t et lemni,
7 apti stânj(e)ni lemni de foc,
11
11 unspriz ci viti, îns :
4 patru cai suri, b trâni, telegari,
2 doi boi b trâni, de jug, unul galb n i unul porumb,
2 doî bivoli i, îns una cu lapti i una a fata,
1 un mânzat bou malac,
1 una mânzat v cu malac ,
1 un vi l sug tor, bou , la bivoli a ci s-au îns mnat c esti cu lapti.
11 Acesti toati aflati în od ile de gios i în ograd i, în sfâr it, toati
catagrafisire averii r p(o)s(atei) c(u)c(oane) vist(i)ernices i
Smaranda Bal , cuprinsi prin aceast catagrafie pi aptispriz ci fili
scris , s-au s vâr it ast z(i), anul una mii opt sute patruz ci i opt,
luna dechemv(rie), în una <zi>.
Prez(i)dent Giod(ec to)r(iei) E ii, Secsiea 1-iu, Iordachi Boean ban.

În fiin a noastr s-au s vâr it lucrare aceasta.
Is(c li i): E. ulepnicov, C(onstantin) Hurmuzachi, G(heorghe) Dohov(nic),
D(avid) Azbievici.
Posl duit: Carda
F. 37 r.
Giud(ec to)ria ântu(ului) E (i), Secsiia 1-iu
Copia aceasta, posl duindu-si i fiind întocmai cu orighinalnica catagrafie,
se legalizeaz .
Scobihorn Codrescu
Director, Alixandri
ef S(ec iei) a II-a, Carda
No. 7240
1848 dechemv(rie) 24
458
Doc. 3.
Raportul Logofe iei Drept ii c tre domn, în care sunt detaliate
demersurile juridice în cazul mo tenirii averii r mase dup decesul vistiernicesei
Smaranda Bal 35.
F. 107 r.
<Rezolu ia domneasc >
Pe temeiul l muririi pravilice ti cuprins prin aceast anafora, averea s
va tr da legiui ilor mo tenitori potrivit legilor, încuviin ându-s( ) socotin a
Logofe âii în privire testamentului i a codicilului.
G(rigore) G(hica) V(oie)v(o)d În 9 noemvri(e) 1849.
<Rezolu ia administrativ >

No(iem)vr(ie) 10.
S se scrii Giudec torii de a p î cu gr bire la împlinire hot rârii dup
înalta rezolu âi, cu împ r ire averii între clironomi, pove uindu-s întru cât
prive ti parte(a) clironomii r p(osatului) Costache Bal de legile statornicite în
as mine.
<Semn tur indescifrabil >
Prea Înal ate Doamne,
Dup sevâr irea din via a c(u)c(oanei) Smarandei Bal , n scut Sturza,
ivindu-se cerire din partea rudelor ca s se catagrafiseasc i s se pecetluiasc
averea r mas , pân la ivirea neap ra ilor mo tenitori, acest Departament au
încredin at o as mine lucrare Judec toriei de Ia i, Sec ia I-a, care, desevâr ind-o
în fiin a atât a rudelor reposatei i a vechililor clironomilor, cât i a dragoma-
nului Consulatului rosienescu, de a c ruea protec ie este unul din mo tenitori,
Nadvornoi Sovetnic Gheorghie Bal , au înaintit lucrarea pentru împ r irea averei
pe legiui ii clironomi a reposatei, cucoane. Înse, în mizlocul acestora, g sindu-se
între hârtiile reposatului aga Costache Tomazichi un testament a reposatei cu-
coane, din (1)833, i o copie de codicel, s-au tradat aceste la pomenita Judec torie;
dup care Judec toria au i fost înaintit chem ri la judecat c tr epitropi,
legatari i clironomi, înse d(umnea)lor vechilii clironomilor boeri, protest luind
dispozi iile f cute în urm de Judec torie, au cerut a li se trada pomenita avere.
Din care povod, Judec toria întorcând luare aminte asupra cuvintelor din protes-
ta ie, // <F. 107 v.> i f cându-le confronta ie cu testamentul i cu pomenita
copie de codicel i cu catagrafia totalei averi g sit aice în Capitalie, au descoperit
c toat averea pomenit prin zisul testament în mo ii din oblastia Besarabiei, i
35
Ministerul de Justi ie, tr. 1756, op. 1990, dos. 950, f. 107-108, 111, hârtie,
35,5×22 cm, cerneal neagr .
459
Dan Dumitru Iacob
anume: Ciornoleica, Corbul, Andrie anii, Zberoaea, Zezulenii i Costinelul, este

e ite din proprietaoa testatoarei înc de când ea se afla în via , pentru c , precum
acele acte dovidescu, mo iile Zberoaea, Ciornoleuca, Corbul i Andrie nii <au
fost> înstreinate prin vânzare de însu i reposata, ear mo ia Z zulenii i Costinelul,
pe care o însemneaz c ar fi avut-o danie de la maic -sa, s-au vândut tot când se
afla ea în via de c tr fratele ei d(umnea)lui logof tul Costache Sturza, ca pe o
proprieta dreapt a d(umi)sale, ear nu a reposatei d(umi)sale sorori; încât, dup
ni te asemene împregiur ri, s-au schimbat cu totul tezis a pricinei, neavându- i
locu nici chem rile în judecat la acel tribunal a vreunei fe , nici propozi iile
f cute de c tr vechilul Preaosfin iei Sale p rintele Meletie Stavropoleos, loco-
iitoriu de mitropolit, prin jalobile înreghistrate subt nr. 2170 i 2171, pentru de a
s îndatori mai întâi pe clironomii reposatei cucoane a depune cau ie i pentru de
a s chema la înf o are i pe Epitropia Înv eturelor Publice în priivirea mo iei
pomenit prin testament, c s-ar lasa pentru funda ia unui institut de fete serace;
c ci dup ce toate mo iile ce sânt cuprinse în testament s-au înstreinat înc de
când se afla reposata cucoan în via , parte v nzindu-se de c tr ea însu i, între
care sânt i însu i mo iile Ceornoleuca, Corbul i Andrie nii, acele însemnate
prin testament pentru institut, i parte de c tr fratile ei d(umnea)lui logof tul
Costache Sturza, apoi testamentul n-au mai remas existând pe nimic, dup care
contenind cu tot feliul de lucrare a chem rilor în a sa judecat , pe de o parte au
f cut cunoscut atât Preaosfin iei Sale loco iitoriului de mitropolit, cât i
Epitropiei Înv eturelor Publice c dac // <F. 108 r.> sânt de plecare a sprijeni
testamentul, a a precum el este disbracat de tot materialul cuprins întrânsul, se
urmeze a- i întinde reclamna ie ori la cârmuirea Besarabiei, unde se g sescu
mo iile pomenite prin acel testament, i prin urmare i acei de ast zi a lor
proprietari, ori la ceealant Judec torie de Ia i, Sec ia 2-le, dac vor a cere vreo
desp gubire sau împ rt ire b neasc din avere, remas clironomilor f r
testament; înse i la aceea i Judec torie s - i ar te preten ia în cât anume sum
se m rgine te, c ci pomenita Judec torie – care au ajuns cu des vâr ire a
cunoa te c vreo avere nemi c toare la reposata cucoan n-au remas, apoi
pricinele numai de averi mi c toare nici îi sânt de a ei competen ie a le critica –
n-au putut întra în mai mult desbatere, asemene s se fac cunoscut i legata-
rilor, prev zu i prin copia condicelului, c , a a precum legaturile cuprins prin
acea copie se m rginescu în avere mi c toare, se urmeze iar (i) la Judec toria
Sec ia a 2-a a- i îndrepta a lor reclama ii; nu mai pu in asemenea s se încuno-
tiin ez i pe Direc ia Palatului Domnescu pentru brâul de brileant cu pietre
zmarand i o floare de brileant cu un rubin la mijloc, însemnate în punctual
al 7-le a condicelului, ce din adresul acei Direc ii cu no. 30, prin care s-au dat
tiin Judec toriei c În l imea Sa nu priime te sarcina de epitrop, s ea l mu-
rire c s-ar pretenderisi ca la Sec ia a 2-le se reclamariseasc , de vreme ce ni te
asemene <bijuterii> nu s-au g sit în averea r mas dup moartea reposatei
cucoane i catagrafisit cu cea mai mare scump tate, i de vreme ce iar (i) o
460
preten ii de avere mi c toare, ear pe de alt parti, fiind c lucr rile înaintite de
c tr acea Judec torie pentru catagrafisirea i siguripsirea averei ace tie sau mi -
cat mai mult în priivirea ocrotirei p r ei de clironomie cuvenit nevârstnicului
Dimitrie Bal i deosebirea acei p r i despre aceea a supusului împ r iei Rosiei,
d(umnea)lui Nadvornoi Sovetnic Gheorghie Bal , dup mai sus itatele poronci,
i acea avere s-au cerut i s cere // <F. 108 v.> cu st ruin atât de c tr epitro-
pul tân rului Bal , cât i de c tr formalnicul vechil a d(umi)sale Nadvornoi
Sovetnic Gheorghie Bal , încât aceast regularisire Jud(ec )toria, prin raportul de
subt no. 2805, aducându-le la tiin a Logofe iei, ceri a i s da dizlegare ce urmare
se p zeasc cu averea adunat acum în depozitul ei i cu acea cât urmeaz a se
mai aduna în bani de pe la datornici, care necontenit i prin protec ie s cere de
c tr clironomi i care în priivirea nevârstnicului clironom ar trebui s se aduc
i s se împ r easc tot prin lucr rile acei Judec torii, precum i cui anume s se
încredin ez originalnicul testament i copia condicelui triimes acei Judec torii
de Logofe ie; c ci Judec toria ar fi de socotin a le da Preaosfin iei Sale
loco iitor de mitropolit, ce au priimit titlul de epitropu, spre a- i face reclama ia
ce va voi la locul competent.
Împregiur rile de mai sus, Departamentul acesta împ rt indu-le d(umi)sale
iuristconsultului Statului aga Damschin Bojinca, spre a însemna legiuirele ce
pravelile ar rosti la aceasta, de la d(umnea)lui s-au priimit raportul cu no. 126,
care cuprinde urm toarele: „În priivire c averea rânduit prin testamentul din
1833 a reposatei anume is(c litei) cucoanei s-au înstreinat de c tr însu i testa-
toarea, aflându-s înc d(um)n(ea)ei în viia a, apoi dup § 850 i 910 din condica
ivil , de vreme ce asemene obiecte spe ial d nuite nu s-au g sit în averea
testatoarei la moartea sa, pentru aceea nici s-ar putea cere de c tr fe ile i
locurile pentru care s-au însemnat, ear întru ceea ce prive te condicelul reposatei
cucoane, de vreme ce originalul nu se înf o eaz , ce numai copie, prin urmare
ne tiindu-s dac originalul condicil au ramas în lucrare ori c s-au desfiin at de
c tr însu i reposata în viia fiind, nici se poate face vreo aplica ie de legi
asupra lui, i fiind c // <F. 111 r.> reposata la moartea sa nu s vedi s fie f cut
vreo dispozi ie despre averea ce i-au ramas la sevâr irea din via , pentru aceea,
dup legiuirea § 912 din condica ivil , o asemene avere se cuvine fire tilor i
legiui ilor sei mo tenitori, care fiindc au declarat voin a d(omnii)lor sale de a
priimi mo tenirea, nici ar putea dup legi fi împedeca i de la o asemenea, cu
atâta mai pu in, de vreme ce toat priimirea mo tenirei este legat cu respunde-
rea sarcinilor ce ar rezema asupra averei de mo tenire; prin urmare, oricine dup
vreme s-ar înf o a cu puternice titluri asupra averei de mo tenirele r mas de la
vistierniceasa Smaranda Bal , va putea cere îndestularea sa prin canalurile
competente de la priimitorii mo tenirei”.
Aceste împregiur ri, Logofe ia, în lipsa În l imei Voastre din prin ipat,
fiind dus în Constantinopole, declarisindu-le Sfatului Administrativ prin docladul
subt no. 2809, de la el au priimit împ rt ire prin adresul Secretariatului de Stat
461
Dan Dumitru Iacob
cu no. 1671, c adec l murirea dat de Judec torie nu ar fi îndeplinit în aceea

c care din lucrurile r mas de la reposata sânt cuprins în testament încât
aceast neîndeplinire îndatorindu-se pe Jud(ec )t(o)rie a o face, ea prin raportul
de acum cu no. 7030 împ rt e te cópii atât de pe dieata reposatei vistiernices ,
cât i de pe osebit copie a condicelui, ating toare de legaturile ce face; din care
se ia l murire c avere cuprins în testament ast zi în fiin nu s vede, precum
se face l murire mai sus, i în catagrafia f cut de avere la moartea vistiernicesei
Smaranda Bal , împregiurare care o disleag i însu i legiuirea pravelilor itate
de d(umnea)lui iurisconsultul.
Încungiur rile de mai sus, aducându-se la cuno tin a În l imei Voastre,
isc litul este de socotin c averea de fa nu se mai poate opri de a s împ r i la
legiuitele fe e, clironomi a reposatei vistierniceas , potrivit cu cererea împuter-
nici ilor din partea unor asemene clironomi i potrivit cu încheerea Judec toriei;
ear încât priive te // <F. 111 v. > pentru testament i condicel, fiind c urmeaz
pravilniceasc l murire, apoi nici se pot pune în vreo lucrare acum, remâind slo-
bod voi(e) acelor care s-ar socoti în dreptate a reclama prin drumul cuviincios.
A În l imii Vostre
plecat slug ,
<semn tur indescifrabil >
Sec ia a III-a
No. 5946
1849 noemvr(i)e 4 zile ef, Papafil spat(ar)
462
Fig. 1. Smaranda Bal , n scut Sturdza

(Familii boiere ti, p. 279).
Fig. 2. Marele logof t Constantin Fig. 3. Marele logof t Alecu Bal

Sturdza de la Ruginoasa, de la Dumbr veni,
fratele Smarandei so ul Smarandei
(Sturdza, Règne de Michel Sturdza, fig. 16). (Familii boiere ti, p. 301).
463
Dan Dumitru Iacob
Fig. 4. Constantin Bal de la Fig. 5. Anna Bal , n scut

Dumbr veni Schaeme / Slemmer
(Familii boiere ti, p. 618). (Familii boiere ti, p. 619).
Fig. 6. Gheorghe / Egor Bal Fig. 7. Ralu Bal , n scut Callimachi

(Familii boiere ti, p. 283). (Familii boiere ti, p. 616).
464
Z
465
Fig. 8. Mo iile vistiernicesei Smaranda Bal .

În centru: situa ia teritorial cca 1833–1847 (desen: Mariana Vlad); la stânga, detalii din Carte de la Moldavie... de F. G. de Bawr,
1769–1771; la dreapta, detalii din Karta Bessarabskoj oblasti, ed. A. Ilyne, 1800–1899.
(Bibliothèque nationale de France, Cartes et plans, GE D-21612, GED-7389, http://gallica.bnf.fr [accesat: 03.03.2015]).
Dan Dumitru Iacob
Fig. 9. Proprietatea din Ia i a vistiernicului Alecu Bal la 1819

(Detaliu din Planul ora ului Ia i, Giuseppe Bayardi, SJAN IS, Planuri, nr. 447).
Fig. 10. Casele din Ia i în care a locuit Smaranda Bal

(Detaliu din Planul drumului apelor Capitaliei redicat în anul 1843..., Carol Mihalic
de Hodocin, Litografiat la Institutul Albinei, Ia i, 1857).
466
Fig. 11. a. Scuip tori Bidermaier din colec ia de mobil imperial din Viena
(Hofmobiliendepot, Möbel Museum Wien)
(Waschkultur von früher bis heute, http://wien.orf.at/news/stories/2502192/, accesat:
03.03.2015).
Fig. 11. b. Scuip tori Bidermaier din colec ia de mobil imperial din Viena
(Hofmobiliendepot, Möbel Museum Wien)
(http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Vienna_Kaiserliches_Hofmobiliendepot_2
4042013_03.jpg, accesat: 03.03.2015).
467
Dan Dumitru Iacob
Fig. 12. Anna (Schaeme) Bal Fig. 13. Dumitru (Mu i) Bal , nepotul
(colec ie particular ; fotocopie ob inut Smarandei Bal
prin amabilitatea domnului Sorin Iftimi, (reproducere dup Sorin Iftimi, Corina
care preg te te un studiu privitor la Cimpoe u i Marcelina Brîndu a
portretele familiei Bal ). Munteanu, Niccolo Livaditi i epoca sa
(1832–1858). Artă i istorie, Editura
Palatul Culturii, Ia i, 2012, p. 84-85 i
plan a 31, p. 213).
Fig. 14. Una dintre tr surile princiare realizate de Simon Brandmayer, din
Viena, de la care i-a cump rat i Smaranda Bal o tr sur
(Mit Glanz und Gloria!, p. 4; https://www.google.com/culturalinstitute/asset-
viewer/town-chariot-of-maximilian-karl-prince-von-thurn-und-
taxis/PAGM9Vf1IjkQ_w?projectId=art-project&hl=ko, accesat: 03.03.2015).
468
SJAN IS, Mitropolia Moldovei i Sucevei, A1/1848, f. 34 v.

469
Dan Dumitru Iacob
The Last Will and the Inventory of Assets of Smaranda Bal (1833 / 1848)
(Summary)
Smaranda Bal (1785?–17.09.1848), née Sturdza, is a leading figure of Moldavia’s female

elite in the first half of the 19th century. She was married to High Treasurer Alexandru
Bal from Dumbr veni. In 1833, shortly after her husband’s death, she made her will
and, after her death in 1848, the authorities drew up the inventory of her assets. In the
present study we have attempted to analyse and publish these two documents, which
provide biographical information about Smaranda Bal , her assets and her undertakings.
From a more general perspective, these sources offer information about the material
culture, the lifestyle and the daily activities of the Moldavian boyars in the modern era.
Firstly, Smaranda’s testament includes information about the real estate owned by
this gentlewoman, when she became a widow. Her landed property consisted in eight
estates, most of them being her own dowry. Almost all estates were situated in
Bessarabia and represented her main source of income. Secondly, the testament also
contains references about Smaranda’s philanthropic intentions. However, the latter were
not carried out, because the goods designated as donations no longer existed at the time
of testator’s death, and for this reason the will was eventually cancelled by court. In this
sense, with Smaranda Bal , the inheritance settlement represents a case sufficiently well
documented to be used for research in the field of legal history and legal practice, or the
analysis of the testamentary discourse in the modern age.
The inventory of assets made after the death of the owner contains the recording
of the moveable property in her Jassy home, thus completing the overall picture of the
possessions which Smaranda Bal held in the latter part of her life. The inventoried
objects can be divided into several categories: furniture, crockery and other household
items, religious items and art objects, documents, books, jewellery, linen and items of
clothing, household goods stored in the outbuildings and in the yard. Depending on their
arrangement and utility, they reflect the interior of a boyar house in the mid-nineteenth
century and the daily or the occasional activities carried out in that house. The modern
character of the house is given by a series defining elements, such as fashionable
furniture mostly purchased from abroad, household objects resulting from the technolo-
gical progress (clocks, lamps, accessories and kitchenware, tableware, special sanitary
ware etc.) and art objects, which are more numerous and more diverse than in previous
times. Other objects, like items of clothing and jewellery serve as evidence for the
fashion of the female elite in the Romanian society and the symbolic role of clothing in
the public representation of social status.
The inventory of assets contains references about Smaranda’s personal archive.
The succinctly recorded documents refer mainly to the lease and sale of estates and
about the expenses and the financial investments that she made during her widowhood.
From this point of view, these documents present her as an independent and pragmatic
person, quite responsive to economic and social changes. Although she was aware that
land tenure was the symbolic and economic resource that legitimated the social and
economic status of nobility, Smaranda Bal sold all the land and invested the money in
bonds. She seems to have understood that the circulation of financial capital had become
more profitable and safer than the lease the land. We can thus say that, without
470
abandoning her social condition and her elitist lifestyle, she had managed to adapt to the
challenges of the capitalist economy and of the other modernizing transformations that
the 19th century Romanian society was going through.
Despite the consistent information on Smaranda’s material and cultural universe,
these sources are, nevertheless, too sterile to help us decipher her personality. Only a few
features seem to be better highlighted in what concerns her education and her moral
character. She had been raised and educated in the Greco-Levantine culture, but she was
very responsive to Western culture, too, especially the French one. Smaranda spoke
Greek, Romanian and French and she felt attraction to literature and art. She purchased
books and even managed to establish a small private library in French; she subscribed to
foreign journals, she borrowed books from the reading cabinets in Jassy and made
donations to a literary society in Athens. From the analysis of the annexed sources, as
well as from other documents, Smaranda Bal appears as a person proud of her family’s
status, wealth and prestige. She was utterly conscious of her physical beauty and
personal charm, she was educated, sophisticated, progressive and independent, yet also
ambitious, stylish, chic and capricious, with her habits, her passions and her pleasures.
Keywords: material culture, testament, inventory of assets, lifestyle, economic

resources, social elite, Romanian society.
471
GLOSAR DE ARHAISME I REGIONALISME
# = abreviere pentru galbeni;

aclaz / atlaz = es tur cu o fa lucioas ;
adamasc / adamosc = stof scump de m tase, esut cu flori;
aer = acoper mânt de stof sau de pânz cu care se acoper vasele liturgice;
afioris sc (a afierosi) = a d rui, a dedica, a închina;
agabaniu = m tase de Damasc, esut cu fire argintate, folosit pentru turbane;
alagea / alagele = stof v rgat , esut din fire de in i de m tase, dar care se poate i
imita, f cându-se i din lân i din bumbac;
alesid = l n i orul de la ceasornicele de buzunar;
alicit = lovit de alice; în acest volum (perete ~) = înt rit cu alice (pietre, pietricele, buc i
de c r mid );
anagnost = ârcovnic; b iat care ine arhiereului cârja i cartea în timpul slujbei;
analog / analoghion = pupitru înalt, mobil, pe care se pun c r ile de cult la oficierea
slujbei în Biserica Ortodox ;
anghin = pânz de bumbac deas i rezistent , nanchin;
antimis = pânz de in sau de m tase cu suprafa de 50 × 60 cm2, pe care se afl chipul
lui Hristos a ezat în mormânt, având cusut în partea de sus o p rticic din
moa tele unui sfânt; este a ezat pe sfânta mas din altarul bisericii, fiind
obligatoriu la s vâr irea liturghiei;
antip = varietate de vi in din al c rui lemn pl cut mirositor se f ceau ciubuce;
an r = anul al treilea; aici cu sensul de berbec intrat într-al treilea an de via , berbec
mior;
Apostol = carte canonic cuprinzând o parte din faptele apostolilor dup În l area
Mântuitorului;
argea = camer boltit situat dup gârliciul pivni ei;
asignat = bancnot , bilet de banc ;
astar = pânz ordinar ;
avgotaraho = butarg , icre de chefal preparate ( i conservate prin presare, s rare sau
uscare la soare ori prin afumare);
bacfon / pacfong = aliaj de cupru, nichel i zinc care imit argintul;
baidel / baider = fular de bumbac sau de lân colorat ;
bariz / bari = stof de lân , u oar i fin ; broboad de lân sub ire pe care o poart
femeile din popor;
ba c = bolt , c mar boltit ;
belacoas = un fel de stof de m tase, atlaz;
bernevici = pantaloni de iarn purta i de rani;
besactea = cutioar de lemn frumos ornamentat , în care se p strau bijuterii, obiecte de
cusut, tutun etc.;
bez = în plus, pe deasupra, afar de, f r ;
bezm nt rii = pasmanterii, articole de ceapr z rie;
bibil = cus tur în form de din i ori pe marginea unui guler sau a unei mâneci;
bicao = probabil taur (din maghiarul bika);
783
Glosar de arhaisme i regionalisme
bini = hain lung , confec ionat din postav, f r mâneci sau cu mâneci despicate i
îmbl nite pe margini;
blond = dantel alb , u oar , de m tase;
boccea / bohcea = bucat de materie de pus diferite lucruri; leg tur de înf urat marfa
ce se poart în spinare; al înflorat, uneori cu broderii de fir;
bogasiu = stof sau pânz fin importat din Orient i întrebuin at mai ales pentru
c ptu eli;
bohcealâc / boccealâc = boccea; pachet cu haine i rufe pe care mireasa le d ruia
mirelui;
bra ovanc = c ru sau tr sur mare cu coviltir;
brunel = stof de lân de culoare închis , pentru înc l minte;
buema / boiama = broboad p trat de m tase, cu dungi largi de fir sau de bumbac;
buhur = stof fin , de m tase sau de lân ;
buhurdar = vas de afumat cu parfum; c uie;
burcut = butelie de un litru (fiindc apele minerale din Transilvania se aduceau în butelii
care se întrebuin au foarte mult pe urm );
buriu = butoia cu capacitatea de cca 125 l, în care se p streaz de obicei uica sau
o etul;
butc = tr sur de lux, acoperit , calea c ;
cacom = bl n de culoare alb ; hermin ;
cadru = tablou (pictur , gravur , litografie);
calaican = denumirea popular a sulfatului de fier, folosit ca dezinfectant, colorant, în
t b c rie i împotriva d un torilor în agricultur ;
calup = form de tinichea de pus cozonacii la copt;
camva / canava = pânz tare, cu ochiuri rare i regulate, folosit la broderie i la
tapiserie;
canav = material textil v rgat, de lân ; un fel de pânz groas colorat din care se
f ceau anterie, colane .a.;
capete = capital;
capot = manta boiereasc sau manta militar ;
caracalaelu = probabil caracul, un soi de bl ni de miel, buclat , de culoare neagr ;
catagrafie = inventar, recens mânt;
Catavasier = carte care con ine catavasiile, irmos care completeaz fiecare din cele nou
cânt ri ale canoanelor, cântat la utrenie, duminica i la s rb tori, de amândou
stranele, cânt re ii coborând în mijlocul bisericii;
ca aveic = v. scurteic ;
cavaz = jandarm turc, agent de poli ie;
c uie = vas de metal sau de p mânt în care se ard mirodenii; c delni ;
cârlan = miel de un an;
câ ti = sum de bani reprezentînd o parte (de obicei jum tate) din arenda unei mo ii,
pl tibil la date fixe;
Ceaslov = carte bisericeasc de ritual, care cuprinde rug ciunile din rânduiala slujbelor
zilnice (ceasurile, vecernia, pavecerni a, mezonoptica i utrenia), diferite rug ciuni
zilnice, troparele Învierii i condace la diferite s rb tori, troparele zilelor de peste
s pt mân , acatiste i paraclise; orologiu; orologhion;
cecmea = un fel de basma sau v l;
784
ceftic / ciftlâc = parte;

chimir = pung cu bani;
chipcea = unealt de pescuit alc tuit dintr-o plas întins pe cercuri de nuiele, având
forma unei umbrele, la margine cu o coad lung de care ine pescarul când o
afund în ap ;
Chiriacodromion = carte religioas ce cuprinde Evangheliile de Duminic ;
chis / chis lu = chisea;
chi te = benzile din piele de la pat peste care se a eaz salteaua;
chiuli cu chilug = piu cu pis log; mojar cu pistil;
ciac âri / ciac iri = pantaloni turce ti largi, alvari;
cinie = instrument, unealt scul ; (str chini de ~) = dintr-o singur bucat de lemn;
cit / citarie = es tur de bumbac de calitate inferioar , sub ire, înflorat , folosit
pentru confec ionarea îmbr c mintei de var i a lenjeriei de pat; stamb ;
ciubuc = fire din es tura unei stofe ie ite în relief fa de restul b t turei;
cogré / gogrea = tip de stof numit i otoman ;
coloan = candelabru mare cu mai multe bra e, a ezat pe podea; torchère;
col uni = ciorapi;
cont / conte = manta de origine / influen polonez , lung i îmbl nit ;
con = teanc din 24 de file de hârtie;
copie = cu it cu dou t i uri pentru t iatul prescurii;
corabie = pr jitur rotund cu migdale i miere;
crivat = pat;
cuhnie = buc t rie; dependin , camer ocupat de servitori; tr sur ;
cultuc / coltuc = pern mic de pus sub cap sau de pus la fereastr ;
cumar = oal de noapte, ucal;
curs = past , care, arzând, parfumeaz aerul;
cutnie = es tur din m tase i bumbac;
d lban = muselin , tulpan,
dârval = munc brut , grea sau de durat ;
dej = vas f cut din doage de lemn, de obicei cu dou toarte i cu gura mai larg decât
fundul;
desetin = unitate de m sur agrar ruseasc , egal cu 1,09 ha;
dimie = aba, postav de lân , de obicei alb, dar putând fi i negru, verde sau ro u;
discos = taler de aur sau de argint pe care se pune sfântul agne i cu care umbl dasc lii
spre a primi ofrandele în bani;
dram = m sur de greutate i de capacitate (cea mai mic ), reprezentând 1/100 dintr-o
litr ;
dulam = veche hain boiereasc de origine polonez ; v. i cont ;
dunluc = materie oriental adus din arigrad, din care se lucrau alurile „persane”;
dver = fiecare dintre cele trei u i ale iconostasului sau altarului, una central i dou
laterale; perdea de stof care acoper fiecare dintre cele trei intr ri în altar,
înlocuind u ile;
dvornic = nobil, curtean;
enghiur al / inghiur al / ingul al = postav de Angora din care se f ceau ceac iri;
engolpion = icoan mic din metal, oval sau rotund , cu chipul Maicii Domnului sau al
Mântuitorului, pe care ierarhii ortodoc i o poart la piept; panaghie;
785
ep ngea = ipigea sau ipângea, manta de ploaie (de obicei, de postav ro u) f r mâneci i
cu o pelerin scurt ; avea i sens de cerg de acoperit caii sau de pus ca a ternut
sub a;
epigonation = genunchier purtat de episcopi;
epitrafil / patrafir = obiect din od jdiile biserice ti, în form de fâ ie lung de stof
brodat cu motive religioase, pe care preo ii ortodoc i îl poart petrecut pe dup
gât, în fa , în timp ce oficiaz ; orar;
Evhologhion = molitvelnic, carte de rug ciuni;
exoflisis = chitan ; a exoflisi = a achita;
exopric = parafern , avere care apar ine so iei c s torite în regim dotal i asupra c reia
aceasta î i men ine dreptul de administrare i de folosin ;
falchidion = partea legal din avere la care mo tenitorii direc i au dreptul: dup codul
din 1814, constituia 33 % din mo tenire, dac num rul copiilor era mai mic de
patru, i 50 %, dac era mai mare;
fanar = felinar, lantern , cutie de sticl în care arde o lamp ori o lumânare ad postit de
vânt;
farbara = fâ ie lat de stof sau dantel , tivit i încre it , care împodobea partea de jos
a unei rochii, volan; garnitur a unei perdele;
farfurie = por elan; obiect (de faian , por elan etc.);
felegean / filigean = cea c f r toart , de b ut cafea, a ezat pe un suport numit zarf;
felon = ve mânt bisericesc de forma unei pelerine scurte, f r mâneci, pe care preotul îl
îmbrac peste celelalte ve minte când oficiaz slujba i care simbolizeaz
hlamida ro ie cu care a fost îmbr cat Isus în curtea lui Pilat, precum i puterea,
dreptatea i sfin enia lui Dumnezeu;
feredeu = cad de baie; van ; baie;
fermenea = hain scurt boiereasc ; se purta pe deasupra anteriului;
fermoar / fermual = închiz toare, de os sau de metal a unui colier, a unui album;
filad = carte de propor ii reduse, bro ur ;
foae = fust :
fofeaz = bra ul unui sfe nic sau candelabru; nume dat obiectelor în form de arip sau
de bra :
fot = pe chir sau ervet de ters;
fustali / fustanlâc = ve mânt, fust larg cu multe cre uri;
gardirobu = dulap în care se p streaz haine;
g itane = fire de lân , de bumbac, de m tase, împletite sau r sucite ca ni te ireturi,
întrebuin ate ca ornament la haine;
gârlici = intrarea în pivni ;
geal u = r z toare de dimensiuni mari folosit pentru t iat sau tocat varza;
gelep = negustor str in care cump ra ovine din rile Române i le vindea în Imperiul
Otoman;
gemândan = sac de piele în care se pun lucruri de drum;
gevrele / cevrele = batist de borangic fin cusut cu m t suri, cu fir i flutura i: se
împ r ea pe la nun i i se purta la zile mari;
ghelaun = l di ;
gherghir = magazie, depozit, c mar boltit în care, pe vremuri, se ascundeau obiectele
de pre din cas spre a se pune la ad post de jafuri sau incendii;
786
ghermesut = es tur fin de m tase sau din atlaz; postav scump, oriental, de atlaz
înflorat sau f r flori;
ghezie = materie oriental din care se lucrau giubelele, un fel de tafta;
ghiordan / gherdan = colan, irag, salb de m rg ritare sau pietre pre ioase; salb de
m rgele sau bani din aur;
ghiordie = hain lung , un fel de giubea, purtat de femei în timpul iernii, peste bini ;
ghium = lighean; un fel de vas de aram cu gâtul strâmt de adus ap în cas ;
giolce = pânz sub ire;
giubeic / giubea = hain lung din postav cu mânecile despicate;
glistir / clistir = dispozitiv cu care se fac clisme sau sp l turi interne; irigator;
grodinap = es tur de m tase fin (fabricat mai întâi la Neapole);
guler = partea din harna ament din jurul gâtului;
hac = salariu, leaf ; datorie;
halcá = verig de metal de care se prindeau perdelele;
har a / h r a = p tur împodobit cu cus turi pe aua calului, sinonim cu cioltar;
hasa = pânz sub ire (simpl , alb , din bumbac), utilizat mai ales pentru confec ionarea
lenjeriei; percal;
hatai(a) = stof din m tase din zona Orientului;
havaet = impozit, contribu ie pe leaf , venit pl tit de cei cu func ii publice;
havanu = de culoare maro-deschis (ca aceea a tutunului);
h iteie / hinteie = totalitate a uneltelor (plug, tânjal , cârceie) care servesc la înjugatul
boilor în patru (mai ales la plug); totalitate a uneltelor care apar in unui car sau
unei c ru e;
himbric / chimbric = satin obi nuit;
hiris u = ferestr u;
hoca = vas de b ut rotund i înalt, f r picior i f r toart ;
horbot = dantel ;
hurmuzu = un fel de m rg ritar;
ibri im / ibri in = m tase r sucit , folosit pentru cusut sau brodat;
icosar = irmilic; moned turceasc de argint sau (mai rar) de aur, echivalent cu 20 de
pia tri;
imamea = c p tâiul de chihlimbar al ciubucului;
ipac = de asemenea, a ijderea, tot a a;
înter iu / ter iu = berbec tân r intrat într-al treilea an de via , berbec mior;
lastr = stof scump din lân ;
left = medalion; moned mare din aur sau argint purtat la gât;
leftica = lectic , aici cu sensul de tr sur ;
leic = pâlnie;
libadea = hain boiereasc : un fel de anteriu ordinar;
litier = tav de metal pe care preotul o folose te pentru serviciul litiei;
Liturghier = carte bisericeasc ce cuprinde textul i ordinea rug ciunilor i a ritualurilor
liturghiei;
macat = cuvertur ;
madem = metal, mai ales aliaj, din care se fac linguri i furculi e;
maguna = luntre mare, ambarca iune f r punte i cu fundul plat, folosit pentru
transportul m rfurilor (între mal i navele mari ancorate în rad );
787
mahmudea = moned turceasc de aur, b tut de sultanul Mahmud II (1785–1839), de

unde i se trage i numele;
malac / malac = pui de bivoli ;
malotea = scurteic lung , c ptu it cu blan , cu mânecile îmbl nite în partea de jos i
cu guler de blan , purtat de femei;
maltin / malteh / maltef = m tase de Malta v rgat sau înflorat ;
mantilet / mantil / mantel = al de dantel (neagr ), purtat mai ales de femeile
spaniole; pelerin scurt i elegant pentru dame;
man = mantie ?;
marinos / merinos = stof fabricat din lân merinos;
mar and = modist , patroan a unui magazin de mod ;
mar ilin / mar olin = es tur de m tase pentru c ptu eli;
matara = tivg în care ranii poart apa;
m ng l u = obiect din lemn sau din tabl , cu suprafa crestat sau ondulat , pentru
frecat sau netezit rufele;
me = cizmuli e confec ionate din piele fin ;
me in = piele de oaie sau de capr t b cit ;
me ini = n dragi din piele de oaie;
metoc = m n stire subordonat altei m n stiri; proprietate imobiliar a unei m n stiri;
cl dire care apar ine unei m n stiri i care serve te ca loc de g zduire, mai ales
pentru c lug ri;
mindir = saltea umplut cu paie;
Minei = carte bisericeasc ortodox în 12 p r i, pentru cele 12 luni ale anului, cu slujbele
religioase, pe luni i pe zile;
miz licuri / mizilic = aperitiv, gustare u oar ;
moar = es tur de m tase ori de bumbac mercerizat, care imit efectul optic ob inut
prin suprapunerea a dou es turi rare i transparente;
moarat = care are aspectul moarului;
Molitvelnic = carte de ritual în Biserica Ortodox , care con ine rânduiala celor „ apte
taine” i molitve;
mucar / muc ri = foarfece cu care se taie cap tul ars al mucului lumân rii sau al
candelei, pentru a înviora flac ra; mucarni ;
muhalebiu / mualibiu = preparat de cofet rie asem n tor cu jeleul, de culoare alb ,
ob inut prin fierberea i închegarea unui amestec de f in de orez, lapte, zah r i
amidon;
muriu = de culoarea murei, albastru foarte închis;
nadvornoi sovetnic / nadvornîi sovetnik = consilier de curte, rang de func ionar civil
nobil aflat pe treapta a aptea în tabelul cinurilor sau rangurilor creat de Petru I în
1722;
naht = cu bani gata, în numerar, pe in;
naracli = fiecare din cele dou buc i de stof cusute cu fir, cu care se strâng mânecile
stiharului;
nesfea / ni fea = veche moned turceasc de aur în valoare de 4 lei vechi;
noaten = animal (de obicei miel) cu vârst pân într-un an;
obad = fiecare dintre buc ile de lemn încovoiat, care, unite, alc tuiesc partea circular
a unei ro i de lemn;
788
oca = veche unitate de m sur de greutate (1,27 kg în Muntenia i 1,29 kg în Moldova)

i de capacitate (1,52 l în Muntenia i 1,29 l în Moldova);
Octoih = carte bisericeasc în care se cuprind cânt rile de la stran din fiecare zi a
s pt mânii, aranjate pe opt glasuri;
odogaci = substan balsamic care, ars , d un miros aromatic;
ogheal = plapum ;
oland = es tur deas i fin , f cut din fire de in de bun calitate, folosit la
confec ionarea lenjeriei de pat, de corp;
orar = ve mânt bisericesc în form de fâ ie lung , de lân , de m tase sau de bumbac,
purtat pe um r de diacon în timpul slujbei religioase;
ostre e = pari, ipci cu care se îngr desc cur ile, pu urile, balcoanele etc.;
ot = de la;
pacea = blan din picioare de samur;
pambriu / panbriu = es tur fin de lân merinos, arigr dean , din care se lucrau
rochiile, scurteicile, fermenelele, giubelele;
parmaci = pari, stâlpi;
parmaclâc = constuc ie de lemn, de piatr etc. de forma unui perete sau a unui gard
scund, menit s m rgineasc o alt construc ie;
partal / partam / hartam = bucat mare (aici bucat de piele sau de animal);
pasnic = supraveghetor, un timp a a s-a numit i ajutorul de primar rural, uneori cu
func ie de preceptor;
Pavecerni = carte bisericeasc cuprinzând rug ciunile i tipicul slujbei de pavecerni ;
peceli = albin ; aici cu sens de stupi de albine;
pelerim tanele = pelerin cu o bucat de blan sau piele de animal;
pembe = culoare ro u-deschis sau roz, trandafiriu;
Penticostar = carte bisericeasc cuprinzând ritualul slujbelor dintre Pa ti i prima
duminic dup Rusalii;
perilipsis = rezumat, prescurtare, inventar, extras de cont;
peruzinc / peruzea = piatr semipre ioas , opac , de culoare albastr sau verzuie;
turcoaz ;
pe chir = pânz de ters pe obraz i pe mâini; maram ; basma;
pic = material textil cu buline, asem n tor penelor bibilicii (pic i);
pilug / chilug = unealt cu care se piseaz în piuli ; pistil;
pistr = pânz groas cu dungi colorate, întrebuin at la confec ionarea saltelelor;
plis = es tur de bumbac asem n toare cu catifeaua, având p rul mai lung pe fa ; mai
târziu a devenit plu ;
plocat = cuvertur , p tur , macat, care serve te i ca valtrap;
pocrov / procov = obiect de cult compus din dou buc i de stof fin cu care se
acoper potirul i discul, precum i dintr-o bucat mai mare, numit „aer”, care
acoper ambele vase;
pogrebanie = înmormântare;
poias = brâu de încins peste stihar;
pol = jum tate („pol an„ = jum tate de an);
policandru = suport pentru lumân ri din bronz sau cristal, cu 12, 24 sau mai multe bra e,
atârnând de plafon în biserici sau edificii civile; candelabru;
posl dui = a urm ri, a cerceta, a examina, a cola iona;
789
potronici = veche moned de argint, echivalent cu 10 bani;

prapur = steag bisericesc care se scoate la marile s rb tori i ceremonii;
presean = întâietate (în cadrul protocolului diplomatic);
pristol = sfânta mas din mijlocul altarului; altar;
privaz / pervaz = aici cu sensul de ram la oglind sau la icoan , margine la es turi
(covoare);
proschinatar = piedestal cu patru picioare pe care este a ezat icoana sfântului c ruia îi
este închinat biserica;
proscomidie = mas sau firid în peretele de nord al altarului, unde se s vâr e te
proscomidia;
prostire = cearceaf;
Psaltire = carte bisericeasc folosit în cultul divin public sau particular la evrei, la
ortodoc i i la celelalte confesiuni cre tine;
rac = tirbu on;
racl = desp r itur într-un hambar unde se p streaz fânul, cerealele;
raft / raht = harna ament de lux; tacâmul calului: aua, frâul etc.;
r dichiol = crinolin ;
rips = es tur de bumbac sau de m tase, cu dungi paralele i înguste, în relief, folosit
pentru tapisarea mobilelor i pentru confec ionarea unor obiecte de îmbr c minte;
rubia = moned turceasc de aur în valoare de 5 lei vechi sau un sfert de irmilic;
saca = butoi de lemn (sau alt recipient) montat pe cadru de c ru (de obicei cu dou
ro i), cu care se transporta apa de b ut;
sacnasiu / sahnacsiu = înc pere mic (balcon închis) la catul de sus al fa adei caselor
domne ti i boiere ti, ie it în afar i închis cu geamlâc sau cu obloane;
sacos = ve mânt arhieresc de m tase, lung pân la genunchi i cu mâneci largi,
împodobit cu broderii i pietre scumpe, care se poart peste stihar;
sadef = sidef;
saftian = piele sub ire i fin de capr (sau de oaie, de vi el), din care se confec ioneaz
articole de marochin rie i de galanterie;
sageade / s gedie = stof groas de lân ;
sahan = un fel de vas de buc t rie de m rimea unei farfurii, f cut din aram sau din
cositor, care nu se întrebuin eaz decât la înc lzit sau copt ceva;
saia = un tip de pânz groas ; în Transilvania, stof de lân de calitate superioar ; în
Muntenia, un fel de manta r neasc ; un fel de stof rar de bumbac, care se afla
în nego pân pe la 1870; dup alt opinie, saia este serja i rochia f cut dintr-
însa;
salup = hain femeiasc f r mâneci, de obicei îmbl nit ;
sandal = un fel de stof din m tase;
sanduc = lad , sipet;
sangulie = es tur foarte fin (de bumbac sau de borangic); broboad confec ionat din
astfel de es tur ; maram , voal;
s geac = canaf;
sânegel = probabil de culoare sângerie, ro cat;
sângeap / singeap = veveri cu blan cenu ie;
sârmea = brodat cu fir de aur sau de argint, ornamentat cu sârm ;
scaf = vas, g van;
790
scarlat = postav de calitate superioar , de regul de culoare stacojie; culoare stacojie;

scarp = un fel de pantof femeiesc, condur;
scatulc / scatolc = cutie în care se p streaz lucruri de pre ; l di în care se pun
merinde pentru drum;
sc una i = aici cu sensul de suport pentru tacâmurile de pe mas ;
schij = font , tuci;
scofiu = fir de aur cu care se brodau unele obiecte de îmbr c minte (de gal ); obiect de
îmbr c minte brodat cu scofiu;
scurteic = ca aveic , hain lung purtat în general de femei, confec ionat din lân
colorat i c ptu it cu blan (cel mai adesea din vulpe), cu mânecile scurte;
Sedron = torent în Palestina, între Muntele M slinilor i dealul Ierusalimului, care se
vars în Marea Moart ;
seiz / s iz = rânda domnesc;
selimie / selmie = stof pre ioas din care la turci se f ceau turbane, iar la noi anterie;
serasir = stof esut cu fir de aur; brocart;
sevai / suvai = stof cu es tur alb de m tase, împletit cu fir de argint din care se
f ceau anteriele, fabricat în Orient în Sevayi;
sfan / sfan ih = moned austriac de argint având valoarea de aproximativ doi lei;
sorocov ;
sighiripsire / siguripsire = asigurare financiar , garantare legal ;
simizet / emizet = bluz femeiasc simpl , cu croial asem n toare cu cea a
c m ilor b rb te ti;
sinet = act, adeverin , chitan , poli ;
socne = rochie, fust ;
som ere = catifea;
sorocov = v. sfan ;
sovon = pânz sub ire, brodat cu fir, v l purtat de femei ca podoab , v l de mireas ,
giulgiu; la plural, înseamn ve minte, zorzoane;
sponci = copci;
stâlp = v. coloan ;
stihar = ve mânt lung i larg purtat de diaconi, preo i i arhierei în timpul serviciului
religios, confec ionat din material de culoare galben , ro ie sau altele,
simbolizând sângele v rsat pe crucea Golgotei;
strâjnic = animal de unul sau doi ani c ruia i s-a tuns coama;
stru = probabil un m nunchi de fitiluri pentru flint (informa ie de la Arcadie Bodale);
stupitori = scuip tori;
supnic = supier ;
agrin = piele imprimat care imit modelul natural al altei piei;
am = numele oriental al Damascului; sortiment de damasc;
andal / andan = sfe nic, candelabru, lustr ;
arg = cal cu p rul galben i cu coada i coma de culoare mai închis ;
atrange = p trat; cadrilat;
urub = aici cu sensul de robinet;
tabini / tabin = stof oriental , de m tase i de aur ;
tabit = es tur de m tase;
791
taclit / taraclit = stof sau m tase v rgat cu care boierii î i înf urau mijlocul i cu care
slugile lor se legau la cap;
tafta = o m tase sub ire i lucioas , foarte moale la pip it;
tahmin = aproxima ie: s v fac o socoteal cu tahmin;
tam = acolo;
tel = arc;
telegar = cal pre ions de tr sur , bidiviu;
teslim = înmânare, predare;
testea = pachet cuprinzând un num r fix (de obicei 10, 12 sau 24) de obiecte de acela i
fel legate sau ambalate împreun pentru a forma un tot; duzin , teanc;
testemel = basma, tulpan, n fram ;
tij = la fel, de asemenea, idem;
Tipic = carte care cuprinde ansamblul regulilor dup care se oficiaz slujbele religioase;
tiplot = vas mic pentru înc lzirea apei, care, dup ce e binecuvântat , se toarn în potir
înainte de împ rt irea preotului;
tiriplic = fir de m tase sau de bumbac r sucit, folosit la brodat sau la împletit;
tiutiularni sovetnic / titularnîi sovetnik = consilier titular, rang de func ionar civil
(nenobil) aflat pe treapta a noua în tabelul cinurilor sau rangurilor creat de Petru I
în 1722;
tivilichie = pieptar din piele, cu blana în interior, împodobit cu cus turi;
torb / turb = sac de drum; boccea de marf ;
trapez = sal de mese într-o m n stire;
tr dau = cu sensul de predau;
trâmb = pânz strâns în sul; val de pânz ;
tretin (- ) = al treilea an, cal de trei ani;
trichel / tricher = sfe nic cu trei bra e;
Triod = carte ritual cre tin ortodox , cuprinzând cânt rile i rug ciunile din cele zece
s pt mâni dinainte de Pa ti;
tulpan = pânz (de bumbac, de lân , de m tase) cu es tura foarte sub ire i str vezie;
muselin ;
tunbac / tumbac = aram galben ;
efrang = ornament;
ipirig = pipirig, clorur de amoniu (folosit la cositorirea aramei);
ucal = oal de noapte;
vadea = termen de plat , scaden , soroc;
vadr = unitate de m sur pentru lichide egal cu 10 oca (în litri: 15,2 l în Moldova i
12,88 l în ara Româneasc );
v t man = servitor la autorit i ori boieri, ajutor de primar;
v t roage = c ptu ite;
v tui (-e) = animal tân r, de un an;
vârghe / v rghie = b , nuia; în acest volum (cas de ~i) = bârn de lemn;
velin = es tur r neasc groas de lân alb sau v rgat în diferite culori, de obicei
împâslit la piu , folosit ca p tur , cuvertur , covor etc.;
vohod = ritual în cadrul liturghiei în Biserica Ortodox , în care ie irea preotului cu
Evanghelia din altar pân în mijlocul naosului este urmat de întoarcerea i
depunerea Evangheliei pe altar, simbolizând ie irea Mântuitorului la propov duire;
792
zalf / zarf = suport de metal al ce tilor de cafea; un fel de cup de filigran (de aur sau de
argint) în care se punea feligeanul;
z bon / z bun = hain de iarn cu mâneci, v tuit ca o plapum i lung pân la genunchi;
z branec / zobranec = stof din m tase sau lân , sub ire i u or încre it ;
z vast / z vastr = un fel de pânz v rgat , care se punea pe pere ii caselor;
zemnic = pivni mic de p strat legume sau stupi;
zvezd = steaua cu care este ornat capacul care acoper discul de anafur ;
Bibliografie glosar:
Alexianu, Al., Mode i ve minte din trecut. Cinci secole de istorie costumară românească,
vol. 1-2, Bucure ti, Editura Meridiane, 1971.
Bulg r, Gh., Constantinescu-Dobridor, Gh., Dic ionar de arhaisme i regionalisme,
Bucure ti, Editura Saeculum I. O., 2000.
Candrea, I. Aurel, Adamescu, Gh. Dic ionarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”,
vol. 1-2, Bucure ti, Editura „Cartea Româneasc ”, 1931; Dic ionar enciclopedic
ilustrat, edi ia a II-a anastatic de I. Opri an, Bucure ti, Editura Saeculum I. O, 2010.
DEX online, http://dexonline.ro.
Dic ionarul explicativ al limbii române, edi ia a II-a, Bucure ti, Editura Univers
Enciclopedic, 1996.
Erdélyi magyar szótörténeti tár [Dic ionar istoric al lexicului maghiar din Transilvania.
Material cules de] Szabó T. Attila, ed. Vámszer Márta et alii, vol. I–XIV, Budapest,
Akadémiai Kiadó / Bukarest, Kriterion / Kolozsvár, Erdélyi Múzeum-Egyesület,
1975–2014.
Micul dic ionar academic, vol. I–IV, Bucure ti, Editura Univers Enciclopedic, 2001–2003.
Olteanu, Antoaneta, Rusia imperială. O istorie culturală a secolului al XIX-lea,
Bucure ti, Editura All, 2011, p. 125-139, în special p. 127.
Scriban, August, Dic ionarul limbii române ti (etimologii, în elesuri, exemple, cita iuni,
arhaisme, neologisme, provincialisme), Ia i, „Presa Bun ”, 1939.
Stoian, Ion M., Dic ionar religios: termeni religio i, credin e populare, nume proprii,
Bucure ti, Gramond, 1994.
Suciu, Emil, Influen a turcă asupra limbii române, Vol. II. Dic ionarul cuvintelor
române ti de origine turcă, Bucure ti, 2010.
Ş ineanu, Laz r, Dic ionar universal al limbii române, ed. a VI-a, Bucure ti, Editura
„Scrisul Românesc”, 1929.
Ş ineanu, Laz r, Influen a orientală asupra limbii i culturii române, vol. II1-2,
Bucure ti, 1900.
esan, Drago , Glosar de cuvinte rare i uitate, Bucure ti, Editura Universit ii din
Bucure ti, 2012.
793
ABREVIERI
Publica ii
AARMSI Analele Academiei Române, Memoriile Sec iunii Istorice, Bucure ti

AARMSL Analele Academiei Române, Memoriile Sec iunii Literare, Bucure ti
AB Arhivele Basarabiei, Chi in u
AG Arhiva Genealogic , Ia i
AICG Anuarul Institutului de Cercet ri Socio-Umane „Gheorghe incai”, Târgu
Mure
AIICN Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie Cluj-Napoca
AIIX Anuarul Institutului de Istorie ( i Arheologie) „A.D. Xenopol”, Ia i
AR Arhiva Româneasc . Foaie retrospectiv , Ia i / Bucure ti
Archiv Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, Hermannstadt
APR Analele Parlamentare ale României, Bucure ti
ASUI Analele tiin ifice ale Universit ii „Alexandru Ioan Cuza” din Ia i, seria
Istorie, Ia i
BCIR Buletinul Comisiei Istorice a României, Bucure ti
CAI Caiete de antropologie istoric , Cluj-Napoca
CDM Catalogul documentelor moldovene ti din Arhiva Istorică Centrală a
Statului / Direc ia Arhivelor Centrale, Bucure ti
CL Convorbiri literare, Ia i
CS R Călători străini despre ările române, vol. I–X1-2, Bucure ti, Editura
tiin ific / Editura Academiei, 1968–1997
DIR-A Documente privind istoria României, A. Moldova, Bucure ti, Editura
Academiei*
DIR-C Documente privind istoria României, C. Transilvania, Bucure ti, Editura
Academiei*
DIR 1821 Documente privind istoria României. Răscoala din 1821. Documente
interne, vol. III, Andrei O etea (redactor responsabil), Bucure ti, 1960
DRH-A Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, Bucure ti, Editura
Academiei, 1975–2014*
ET Erdélyi testamentumok. II–III. köt. Erdélyi nemesek és főemberek
végrendeletei (1551–XVI. század vége / 1600–1660)[Testamente
transilv nene. Vol. II-III. Testamente nobiliare i aristocrate din

Elementele bibliografice ale colec iilor de documente i descrieri de c l torie
care nu sunt specificate la abrevieri (precum numerele volumelor, editorii i anii) sunt
men ionate la notele studiilor, pentru fiecare caz în parte.
795
Abrevieri
Transilvania (1551–sfâr itul secolului al XVI-lea / 1600–1660)], ed. Tüd s

S. Kinga, Marosvásárhely, Mentor Kiadó, 2006 / 2008
FVL Forschungen zur Volks- und Landeskunde, Bucure ti
HU Historia Urbana, Bucure ti
IN „Ioan Neculce”. Buletinul Muzeului Municipal din Ia i (seria veche) /
„Ioan Neculce”. Buletinul Muzeului de Istorie a Moldovei (seria nou ),
Ia i
JL Junimea literar , Cern u i
Korresp. Siebenbürgische Vierteljahrsschrift. Korrespondenzblatt des Vereins für
Siebenbürgische Landeskunde, Hermannstadt
MEF Moldova în epoca feudalismului, ed. E. Russev, D. Dragnev,
P. Sovetov, P. Dmitriev, A. Nichitici, L. Svetlicinîi, vol. 1, 1961, vol. II,
1978, vol. III, 1982 etc., Chi in u
MI Magazin istoric, Bucure ti
MMS Mitropolia Moldovei i Sucevei, Ia i
OI Op iuni istoriografice, Ia i
RA Revista Arhivelor, Bucure ti
RESEE Revue des Études Sud-Est Européennes, Bucure ti
RI Revista istoric , Bucure ti
RIAF Revista pentru istorie, arheologie i filologie, Bucure ti
RIR Revista istoric român , Bucure ti
Saeculum Saeculum. Jahrbuch für Universalgeschichte, Böhlau Verlag
SAI Studii i articole de istorie, Bucure ti
SC I Studii i cercet ri tiin ifice, Seria Istorie, Ia i
SMIM Studii i materiale de istorie medie, Bucure ti
Studii.RdI Studii. Revist de istorie, Bucure ti
Urkund. Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen,
Hermannstadt
Institu ii
ANRM Arhiva Na ional a Republicii Moldova, Chi in u

BAR Biblioteca Academiei Române, Bucure ti
BAR-CJ Biblioteca Academiei Române, Filiala Sec iei Cluj
MOL Magyar Nemzeti Levéltár Országos Levéltára [Arhivele Na ionale
Maghiare]
SANIC Serviciul Arhivelor Na ionale Istorice Centrale, Bucure ti
SJAN BV Serviciul Jude ean Bra ov al Arhivelor Na ionale ale României
SJAN BZ Serviciul Jude ean Buz u al Arhivelor Na ionale ale României
SJAN CJ Serviciul Jude ean Cluj al Arhivelor Na ionale ale României
796
Abrevieri
SJAN GL Serviciul Jude ean Gala i al Arhivelor Na ionale ale României

SJAN GR Serviciul Jude ean Giurgiu al Arhivelor Na ionale ale României
SJAN IS Serviciul Jude ean Ia i al Arhivelor Na ionale ale României
SJAN MS Serviciul Jude ean Mure al Arhivelor Na ionale ale României
SJAN NT Serviciul Jude ean Neam al Arhivelor Na ionale ale României
SJAN OT Serviciul Jude ean Olt al Arhivelor Na ionale ale României
SJAN SB Serviciul Jude ean Sibiu al Arhivelor Na ionale ale României
ZAEKR SB Arhiva Central a Bisericii Evanghelice C. A. din România.
797

Testamentul I Inventarul Averii Vistier

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Testamentul I Inventarul Averii Vistier

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Volum editat de Dan Dumitru Iacob

AVERE, PRESTIGIU I CULTUR MATERIAL

Inventare de averi din secolele XVI–XIX

Acest volum a fost realizat în cadrul unui grant al Autorit ii Na ionale

This work was supported by a grant of the Romanian Ministry of Education,

Referen i ştiin ifici:

Redactor: Tamara Botez

(detaliu),  Muzeul Na ional de Art al României.

© Editura Universit ii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2015

Inventare de averi din secolele XVI–XIX

EDITURA UNIVERSIT II „ALEXANDRU IOAN CUZA”, IAŞI

Cuvânt înainte (DAN DUMITRU IACOB) ............................................................................. 9

DAN DUMITRU IACOB

AVERI NOBILIARE, R NE TI I OR ENE TI DIN TRANSILVANIA

AVERI BOIERE TI DIN MOLDOVA

AVERI BOIERE TI DIN ARA ROMÂNEASC

PATRIMONII INSTITU IONALE

ACUMUL RI, EVALU RI I FURTURI DE BUNURI

Glosar de arhaisme i regionalisme ............................................................................... 783

Foreword (DAN DUMITRU IACOB) ..................................................................................... 9

DAN DUMITRU IACOB

NOBILIARY, PEASANT AND TOWNSPEOPLE PROPERTY

BOYAR PROPERTY IN MOLDAVIA

BOYAR PROPERTY IN WALLACHIA

ACCUMULATION, EVALUATION AND THEFT OF PROPERTY

DAN DUMITRU IACOB

Smaranda Bal a fost, cu siguran , un personaj bine-cunoscut în rândurile

nostru se sprijin , în special, pe analiza a dou surse p strate în fondurile

Sturdza, Grandes familles de Grèce, d’Albanie et de Constantinople. Dictionnaire

În decembrie 1833, marcat probabil i de decesele din familia sa – în

I. Testamentul Smarandei Bal

perioada în care a fost întocmit testamentul, acesta necuprinzând nici o dovad de

Patrimoniul funciar al Smarandei Bal

Mo ia Valea Rangului (numele provenind de la un Marcu Rangu)31 se

Smaranda nu a fost ocolit de neajunsurile b trâne ii i de unele probleme de

„As mine am vândut dum(i)sale <marelui logof t Grigore Sturdza> (i)

Decesul Smarandei Bal

admitem c Ecaterina Moruzi s-a n scut în 1767, nu putea s se c s toreasc în

fratele, respectiv v rul Smarandei, solicitau autorit ilor sigilarea camerelor în

unde erau înmormânta i i p rin ii s i, al turi de al i ctitori din neamul

Dezbaterea mo tenirii i inventarierea averii

respectiv , Azbievici sus ine c unicul mo tenitor al Smarandei Bal este

a c ror inere nu mai era necesar , producând pagub cu între inerea i

Anularea testamentului i codicilului

autenticitatea codicilului, acesta a fost semnat olograf, în grece te, de testatoare

II. Inventarul de avere

Inventarul averii Smarandei Bal este structurat pe urm toarele categorii

1.1. Investi iile Smarandei Bal

cneazul Dimitrie Cantacuzino75, Manolache Costache-Epureanu76 i logof tul

exemplu, un împrumut în valoare de 5.000 de galbeni, acordat cneazului

1.2. Un „partener de afaceri” al Smarandei Bal : Anghel Vali

cunoscu i, al ii nu – cum ar fi: postelnicul Iordache Grigoriade, c minarul Spiru

1.3. Filantropia Smarandei Bal

Atena, prin intermediul rudelor sale, domni a Smaranda Mavrocordat (1784–

1.4. Pasiunile Smarandei Bal

Alexandru Filodor a mai primit 1.407 galbeni i 21 de lei pentru o datorie pe

1.5. Locuin ele Smarandei Bal

a. Casa vistiernicului Alecu Bal din Ia i

S rac104. Aceasta fusese cump rat , în martie 1839, de Lupu Bal de la

b. Casele inute cu chirie

el s soseasc î-l f cu s se gândeasc , îndoindu-se de sinceritatea inten iu-

briliante, un pandantiv cu pietre pre ioase, cinci iraguri de perle, dou br ri

este imortalizat Smaranda, fiind reflectate de pre iozitatea i decora ia stofelor