Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
XX
Partea a 2-a
Volum coordonat de
Lucian-Valeriu LEFTER și Aurica ICHIM
Tipărit cu binecuvântarea
Înaltpreasfințitului Părinte TEOFAN,
Mitropolitul Moldovei și Bucovinei
Editura Doxologia,
Iași, 2019
7
Costin CLIT*
șilor, 2001, p. 454; Costin Clit, Scurt istoric al satului Pogana din județul Vaslui, în
„Gheorghe Ghibănescu”, Revista Catedrei de Științe Socio‐Umane, Liceul
Teoretic „Cuza‐Vodă” din Huși. Anul I, nr. 1, ianuarie‐iunie 2009, p. 11‐16.
2 În text, folosim varianta din documente.
LXXXVI / 31.
8
10 DRH, A. Moldova, IX, p. 230‐231, nr. 159; DIR, A. Moldova, XVI, vol.
IV, p. 134, nr. 173; CDM, I, p. 237, nr. 984.
11 DRH, A. Moldova, IX, p. 305, nr. 227; Nicolae Iorga, Studii și documente,
17 ANI, Fond Mănăstirea Neamț, LXXXVI/5; DIR, A. Moldova, XVII, vol. II,
p. 70, nr. 68; CDM, I, p. 310, nr. 1338.
18 ANI, Fond Mănăstirea Neamț, LXXXVI/4; Manuscris, nr. 607 (Condica
când a recurs la confiscări de sate boierești, iar a doua oară între 1621
și 1623, când a revenit asupra confiscărilor și a întărit satele urmașilor
vechilor proprietari21. Moșia Brezeanii a fost însușită de Ion comisul
în timpul domnului Ștefan Tomșa sub „pretext de hainie”22.
Nastasia, soția răposatului Vrabii, fost postelnic, se judecă cu Ion
biv comis, pentru satul Brezănii, ținutul Fălciu, ultimul invocând mo‐
șia soției sale prin ispisocul domnului Ștefan Tomșa, „precum ș‐au
luat acel satu pentru viclenii, când au prebegit Vrabii postelnic și i s‐
au dat lui”. Nastăsia prezintă uricul de la Costandin voievod, „pre‐
cum au fost acel satu cumpărătură boierului ei, Vrabii postelnic”.
Miron Barnovschi întărește Nastasiei stăpânirea satului Brezăni la 20
septembrie 162623. Procesul este redeschis în 1634, când Nastasâe,
jupâneasa postelnicului Vrabie, s‐a pârât cu Ion biv vornic și soția sa
19 DIR, A. Moldova, XVII, vol. II, p. 232‐236, nr. 309; Gh. Ghibănescu, op.
cit., p. CLVIII.
20 Gh. Ghibănescu, op. cit., p. CLVIII‐CLIX.
154, nr. 123; a se vedea și Iulian Marinescu, Extrase din Condica moșiilor lui Teodor
Rosetti‐Golescu (urmare), II, Documente basarabene, fălciene, putnene, etc, în
„Buletinul Comisiei istorice a României”, București, Tiparul așezământului
tipografic „Datina Românească”, Vălenii‐de‐Munte, VIII, 1928, p. 19, nr. 2 (datat
7135/1628?).
12
Ioana „pisti parte Drăgaei din sat Berezănii, pi gura Elanului”. Biv
vornicul Ion și Ioana susțin că partea Drăgaei „nu esti vândută lui
Vrabii postelnic, ci li‐au făcut lor Vrabii mari împresurari”. La ziua
sorocului fixată de domnul Vasile Lupu și divan, Ion biv vornic nu s‐
a prezentat cu „24 oamini buni, cari să giuri pi sfânta evanghelii
precum n‐au vândut moașa lor Drăghie ace parti di ocină lui Vrabii
postelnic” și pierde procesul conform cărții de judecată din 26 aprilie
1634. Nastasia Vrabie și ginerele său „au pus ferâi 12 zloți” în visteria
domnească24.
Un Ionașco Vrabie cumpăra înainte de 28 martie 1623 cu 27 de
taleri de argint de la Toma Barta, Crăciun, Dumitru (frați), Toader
Crastafan și Pitra, femeia Andricăi, Vaselie Flancea și Pavăl, fratele
lui, a lor „ocină și dedină din satul Crăhănești, care ocină fusese luată
de la Benea, care ocină fusese luată de la Benea, pentru că plătiseră ei
o moarte de om, pe care om îl omorâse Benea”25, Dumitru, fiul Topo‐
roaei, Sora și Toader din Crăhănești vând înainte de 28 martie 1623
ocina și dedina lor din Crăhănești cu o sută de taleri bătuți lui
Ionașcu Vrabie, „cu bălți și iazăre”26. Dumitru, fiul Toporoaei,
mărturisește înainte de 28 martie 1623 că a „luat fiu de suflet pe
Ionașco Vrabie, dinaintea poporului și dinaintea a oameni buni și
preoți”: popa Ihnat, Rusul și Toduran din Pileni, Toma Barta și
Crăciun din Crăhănești, Corcodel și Hârcul din Gorești. Dându‐i
toată partea sa din satul Crăhănești, „ce se va alege, cu iazăre și cu
vad de moară, în apa Elanului”27. Stăpânirea lui Ionașco Vrabie asu‐
pra părților de ocină și dedină de mai sus este întărită de domnul Ște‐
fan Tomșa la 28 martie 162328. Un popa Ștefan din Cărhănești este
atestat înainte de 1 mai 1623 (cca)29. Ionașco Vrabie, fost pârcălab,
30 ANI, Fond Mănăstirea Neamț, LXXXVI/10; CDM, II, p. 156, nr. 710.
31 DRH, A. Moldova, XXVII, volum întocmit de Petronel Zahariuc,
Cătălina Chelcu, Marius Chelcu, Silviu Văcaru, Nistor Ciocan, Dumitru Ciurea,
Editura Academiei Române, București, 2005, p. 218‐219, nr. 238.
32 ANI, Fond Mănăstirea Neamț, LXXXVI/14; CDM, II, p. 409, nr. 2104; Gh.
37 Ibidem, LXXXVI/19.
38 Ibidem, LXXXVI/29.
15
39 Ibidem, LXXXVI/21.
40 ANI, Fond Mănăstirea Neamț, LXXXVI /7; CDM, IV, p. 139, nr. 557.
41 ANI, Fond Mănăstirea Neamț, LXXXVI/20; ANI, Manuscrise, 602, f. 16v., nr. 9.
42 ANI, Fond Mănăstirea Neamț, LXXXVI/22; ANI, Manuscrise, 602, f. 16, nr. 7.
43 ANI, Fond Mănăstirea Neamț, LXXXVI/23; ANI, Manuscrise, 602, f. 16, nr. 8.
4 (regest).
47 ANI, Fond Mănăstirea Neamț, LXXXVI/27.
16
51 Corneliu Istrati (editor), Condica Vistieriei Moldovei din anul 1803, Iași,
2010, p. 154.
52 Iacov Antonovici, Episcopul Hușilor, Documente bârlădene, Tipografia și
legătoria de cărți Const. D. Lupașcu, Bârlad, 1924, IV, p. 247, nr. CXLIX.
53 ANI, Manuscrise, nr. 106, f. 36v.
61 Ibidem, 611/49.
78 Ibidem, LXXXVI/36.
79 ANIC, Fond Achiziții Noi, MMDLXXII/26.
22
82 Ibidem, MMDLXXII/17.
2019].
23
88 http://www.skytrip.ro/casa‐sturdza‐din‐barlad‐din‐judetul‐vaslui‐ob‐
2741.html [Accesat: 3.05.2019].
89 http://estnews.ro/2016/05/12/casa‐sturdza‐va‐fi‐reabilitata‐cu‐bani‐
europeni/ [Accesat: 3.05.2019].
90 https://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/casa‐a‐sturzaa‐din‐
barlad‐va‐fi‐reabilitata‐‐2174 26 214. html [Accesat: 3.05.2019].
91 https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi‐2015/LMI‐VS.pdf
care are șase copii: Maria, Ștefan, Iancu, Mihail Alexandru, Ecaterina
și Dimitrie93. În condițiile construirii casei de către cei doi soți, aceasta
nu s‐a putut face decât înainte de 31 decembrie 1806, ultima
mențiune documentară a spătarului Ștefan Sturdza, iar biserica de
zid îi aparține Saftei Sturdza.
Ioan Jora biv vel paharnic94 afierosește la 12 decembrie 1802
bisericii Sfântul Spiridon din Bârlad, „ci esti făcută de dum(nealo)r
boerii Sturdzăștii”, a cincea parte din jumătate de sat Brezenii, partea
părintescă, „pe apa Prutului, și pe apa Elanului, și cu vad de moară
în apa Elanului”, cu bălți de pește și gârle în Prut, precum și părțile
din Hulubești, Bertești și Gurești, toate la ținutul Fălciului. Actul de
99 Ibidem, p. 351.
106 Preotul Ioan Antonovici, op. cit., p. 260, nr. CLII (a se vedea nota).
107 Anii păstoriei episcopilor de Roman sunt preluați din Preot Scarlat
111 Preotul Iacov Antonovici, Documente bârlădene, II, p. 260, nr. CLII.
28
116 Se păstrează plicul cu nr. 136 în care au fost „13 hârtii și zapisă
pachetul 57.
128 Ibidem, dosar 91/1879, f. 11, 13 și 16.
turii și documente, Ediție îngrijită și note: pr. Eugen Drăgoi, Editura PARTENER,
Galați, 2010, p. 73.
32
131 Arhiva Episcopiei Hușilor, Fond Episcopia Hușilor, dosar 62/1863, f. 7‐9,
pachetul 28.
132 Costin Clit, Un tablou ecleziastic inedit privind județele Tutova, Covurlui și
tul”. Revistă de cultură, Huși, Anul III, nr. 8 (27), august 2003, p. 4.
134 Arhiva Episcopiei Hușilor, Fond Episcopia Hușilor, dosar 48/1877, f.
Cimitirul
Epitropia târgului Bârlad întărește la 21 februarie 1824
bisericii Sfântul Spiridon din Bârlad stăpânirea pe locul din jur cu o
suprafață de 155 de stânjeni (36 la vest, 32 la est, 35 la nord și 52 la
sud „păn(ă) în gârlă”), „iar plată nu s‐au luoat nimică după
opște(a)scă hotărâre ca bisăricile pentru țintirimurili ci au să nu
plate(a)scă”140.
Lângă biserică era amplasat cimitirul. În partea estică a
bisericii s‐a descoperit recent o piatră de mormânt, amplasată în fața
perimetrului lăcașului de cult, cu următoarea inscripție: „Aici s‐au
îngropat Zăciu, răposat / Anu(l) 1835 oct(om)vr(ie) 20”.
ABSTRACT
Since 1801, the documents are atesting Ștefan Sturdza as the owner of a part
of the Brezeni / Berezăni estate, located between the villages Murgeni and Cârja, which
belonged after the years 1607 ‐ 1608 to Vrabie, great ruller of Fălciu, whose descendants
sold it. In return for the Rădeni estate, Stefan Sturza obtains and completes his property
by the exchange with Antohi Duca, to whom he offers the estate of Rădeni, and through
purchasing from the villagers The Church of Saint Spiridon in Bârlad, the Sturzeşti
building, built from twigs in the second half of the eighteenth century, first documented
on December 12, 1802, when Ioan Jora biv vel cup bearer spends the fifth part of half of
Brezeni village, the parental part, ʺOn the water of the Prut river, and on the water of
the Elan, and with riverbed in the water of Elanʺ, with fish pits and small lakes in Prut,
as well as the parts of Hulubeşti, Berteşti and Gureşti, all in the county of Fălciu. The
church will be restored with stone wall by the retired Safta Sturza between November
1822 and November 1826 when it will be sanctified by Meletie Lefter Brandaburul.
Another foundation is the one from Pogana village, property of Ștefan Sturza,
from near Bârlad, dedicated to Saints Mihail and Gavril, built with wood between 1810
and 1811, today a historical monument.
The present study explores many original documents and corroborates the
results of the research carried out so far.
Keywords: Sturdza family, Bârlad, church, foundation, documents, Neamţ
Monastery.
Fig. 5‐6. Casa Sturdza din Bârlad, astăzi în reparație (foto 2019).
Fig. 7‐8. Casa Sturdza din Bârlad. Detalii arhitectonice (foto 2019)
38
ANEXĂ
1. 1631 (7140) octombrie 12. Costachi, Bălan, Straton, Anisia și
Dorofteia, feciorii Tuderiții, nepoții lui Crăciun, vând lui Ionașco Vrabie fost
pârcălab partea lor de ocină din satul Igești, 8 pământuri, din frunte și din
vatra satului, cu un bou.
3. 1667 (7175) august 27, Iași. Iliaș Alexandru voievod scrie lui
Frătiță, fost mare armaș, să cerceteze pricina Măricuței, fata lui Iliaș Vrabie
vornic, cu locuitorii de pe moșia Berezănii de pe Elan, care nu vor să dea
zeciuială.
41
Cópii
Noi Ili2[ Alecsandru v<oe>v<o>d, Boji<6> milost<i6>,
g<os>p<o>d<a>ră Zămlii Moldavscoi. Scriem domnie me(a) la boerinul
nostru Frătițe, ci au fost armaș mari. Facem știre că au vinit di s‐au
jeluit ciastă sărac(ă) di giupiniasa Măricuța, fata lui Ilieș Vrabii
vor(ni)c, cum ari un sat de moșâi și cumpărătură de părințâi ei,
anumi satul Berezănii, ci sânt pi Elan, și acum nu vor să‐i dei oaminii
a zăce pricum spun uricile și deresă ci ari. Pentru acee(a) dacă vei
vide(a) carte(a) domnii meli să strângi acolo oamini buni de pren
pregiur, să socotești pre undi îi spun uricul pre de amândouă părțile
din apa Elanului, pân(ă) undi vor ști oamini(i) buni că au țâ(nu)tu
tată‐său, și până acmu să ei di a zăce din pâini, din fân, din tot vinitul
ci va hi, pre hotarul acelui sat, să dau pre mâna aceștii giupânesă,
iară cui va păre(a) cu strâmbul să vii di fați să‐ș(i) aducă și deresă ci
va ave(a), și precum vei afla cu oamini buni pre uricu(l) ci are, să i să
facă și scrisoare să avem știri. Toe pi[e<m>.
U @s, l<1>t<o> =zrÌoe <7175 / 1667> av<gu>st cÆz <27>.
Locul pecețâi.
Solomon Bârl(ădean) vel log(o)f(ăt), uci.
De la isprăv(ni)cia Tutovii
Copie aciasta scoțându‐să întocmai di pi cel adivărat uric cari
poslăduindu‐să din cuvânt în cuvânt s‐au încredințat și cu a noastri
iscălituri.
(1)827 iuli(e) 19
<ss> Neculai Grecian(u) agă.
<ss> Ioniță Miclescu agă.
<Pe verso>: =zrÌoe <7175 / 1667> av<gu>st cÆz <27> / Iliaș
Alecsandru v(oie)v(o)d / No. 10 3484 / Pe moșia Brezenii.
6. 1706 (7214) iulie 21, Iași. Enache cu fratele său Vasilache și sora
lor Măricuța, copiii lui Hulubeiu și ai Saftei, fata lui Miron Grasul, vând
lui Antiohie Jora hatman moșia lor din satul Brezeni, pe valea Elanului,
44
ținutul Fălciu, din vatra satului, camp, cu loc de țarină și de fânaț și din
balta numită Răcariul și din balta numită Mațea, cu 50 de lei bani gata.
părinții lor la acel sat n‐au arătat, ce numa acum de 1201 (?) ani
încoace au început a să răspunde și ei moșeni cu aceli zapisă, pentru
care acum luându‐le domnie me(a) sama împreună cu tot sfatul
nostru și dovidindu‐să aceli zapisă a lor răsuflate și nedrepte s‐au dat
rămas de toată giudecata ca‐s(ă) n‐aibă nici o triabă ei la sat la
Brezăni și întru nimic să nu să amestece, și s‐au ras și de zapisele lor
unde era scris pe părțile den Brezăni, numai zapisăle s‐au lăsat tot la
dânșii, mai scriind și pe altă moșie den Crăhănești, iară Lupul Verga
și cu diiaconul Neculai și cu alți frat(i) a lor cu a lor bune dresă
îndreptându‐s(e) înnainte(a) domnii mele, le‐am întărit lor și de la
domnie me(a) acel de mai sus scris, satul Brezănii, den dresă ce‐au
avut ca‐s(ă) le fie lor și de la domnie me(a) driaptă ocină și moșie și
uric și întăritură, cu tot vinitul să‐l stăpâniască cu pace, și altul să nu
să amestice. Această pâră să nu să mai pârască.
_________________________
1 Rupt.
11. 1796 iulie 10. Ilinca Cărăsoaia, fiica lui Neculai Băisan crucer,
nepoata de soră a lui Gheorghiță Verga, cu feciorii ei, Ioan și Costandin,
vând Dumitrii Duca, partea lor din moșia Brezăni, ținutul Fălciului.
<ss>
12. 1796 iulie 10. Ioana Băisan, cu fiica sa Acsănie, fata lui Neculai
Băisan, nepotul lui Gheorghiță Verga, nepotul de soră a Catrinii Băisan,
vând Dumitrii Duca, partea lor din moșia Brezăni, ținutul Fălciului.
16. 1798 iulie 4. Vasile și Gligoraș Cârlan vând a lor dreaptă ocină
și moșie din Brezeni, ținutul Fălciului.
No. 10.
7230 fev(ruarie) 26. Un zapis de la Ion sin Tudorii, nepoat(ă)
Vrăbioaiia, pentru parte(a) lor Crețana ce o dau danii lui Toderașcu
Jora.
57
No. 11
Un zapis făr(ă) velet de la pos(telnicul) Soac și fămeia lui
Rucsanda, ce‐au vândut parte(a) lor de Crețana giupănesii Todosiicăi
Joroaiia drept o sută lei.
Acesti doa(uă) zapis(e) fiind a dumis(al)i pah(arnicului) Ion
Jorii lăsate la dum(nea)lui spat(arul) Ștefan Sturz(a) li‐am luat eu spre
îndreptare(a) moșiei mele Crețana și să le dau iar când s‐or ceri.
(1)802 ghen(arie) 16
<ss> Iordachi Sturza ban.
<Pe verso>: No. 3494 / Acest sânet esti a lui Rusăt pentru
doauă scrisori ce au luat de la mini pre îndreptare(a) moșii.
21. 1802 decembrie 12. Ioan Jora biv vel paharnic afierosește
bisericii Sfântul Spiridon din Bârlad, ctitoria boierilor Sturzești, a cincea
parte din jumătate de sat din Brezeni, cu vad de moară în Elan, părțile din
Hulubești, Bertești și Gurești de pe Elan, toate la ținutul Fălciului.
23. 1804 martie 26. Jalba spătarului Ștefan Sturdza pentru moșiile
date danie postelnicului Ioan Jora.
Isprăv(ni)ciia Tutovii
Cătră cinst(it) dum(nea)l(ui) vor(ni)c de poartă Pascal Gane
32. 1823 mai 25. Ioan Sandu Sturza voievod dă 12 liudi bisericii
Sfântul Spiridon din Bârlad.
<Pe verso>:
Lei Par(ale)
50 Adică cinzăci lei am priimit acum înainti.
(1)824 apr(ilie) 29
45 I s‐au dat rânduri prin Toad(e)r dulgheriu, să arată
la zapisul lui Toad(e)r. / (1)824.
13 Tij, i‐(a)m dat, să arată tij la zapis(ul) lui Toad(e)r
dulgheriu. (1)824 iuli(e) 16.
4 I‐am dat. Av(gu)st 31.
15 I‐am dat lui Toad(e)r (...).
(1)826 mar(tie) 21
No.
Întâi: 1. Carti g(os)pod di la Alicsandru Ioan Calimah
v(oe)vod cătră dum(nea)l(ui) spat(a)r(ul) Vasâli Costachi și cătră
dum(nea)l(ui) sărd(a)r(ul) Enachi, fiind atunci dum(nea)l(o)r
isprav(ni)ci de țân(u)t(ul) Fălciiului, ca să aliagă părțâle di moșâi a
dum(i)s(ale) post(elnicului) Ioan Jora, ci în vreme(a) aceia nu ave(a)
boerii di la țân(u)t(ul) Fălciiului, anumi Plopenii în gura Grumăzoai, i
Crăciuneștii pi apa Elanului, Sărățănii, Ungurașâi, Hulubeștii, i
Crețana, i Berteștii, din let 1795 iuli(e) 7.
2: 1 Mărturii hotarnică di la răposatu(l) stol(ni)c Vasâli Sturza
pentru parte(a) Jorii din moșâe Brezănii cari s‐au ales mai pi urmă
șasăzăci stâ(n)j(e)n(i) în curmezâșu, iară lungul din cap în cap din let
7250 <1742>, velet cel mari, marti 9, iscălită di Vasâli Sturza.
3: 1 Suret1 după o mărturii a lui Urechi vor(ni)c(ul) cari
întărești și arată că ar fi mersu un Vrabii și ar fi arătat un zapis di la
Neniu, ficioru(l) Drăgancii din Furdurești2, din țân(u)tu(l)
Covurluiului, că fiind că l‐ar pus la bir, i‐ar fi rădicat acel Vrabii birul
și elu i‐au dat zapis ca să‐i de toată parte(a) lui din Igești câtă i să va
alegi. Tălmăcit de Iiusăf diaconu(l) fără velet.
4: 1 Zapis di la un Costachi, și Bălan, și Proton, și Anasăe, și
Doroftie, ficiorii lui Toderei, nepoțâi lui Crăciun, că au vândut a lor
driaptă parte di Igești optu pământuri din frunti și din vatra satului,
lui Ionașcu Vrabii drept un bou din let șapti mii două suti patruzăci
<1731> oct(om)v(rie) 12, iară diasupra acestui zapis cercetându‐să s‐
77
2 Furduești.
3 Morzan.
4 Pilieni.
5 Spațiu gol.
2 În limba greacă.
44. 1828 iulie 18. Safta Sturdza face cunoscut venitul bisericii
Sfântul Spiridon din Bârlad pe un an de zile.
95