Student:Tabaranu Tatiana-Andreea Fălești Așezarea Fălești este situată în partea de nord-vest a Moldovei,la 129 km de capitala țării și ocupă o suprafață de 1070 km 2.Pe teritoriul ce încadrează azi raionul Fălești curg râurile: Șovățul de Jos,Ciulucul de Mijloc,Gârla Mare.La intrarea în oraș este situat un izvor ce a fost amenajat la începutul secolului XX de primpretorul acelor timpuri Dimitrii Stegărescu Cuprins Simbolurile heraldice ale orașului Primele menționări documentare Ei poartă mândrul nume de făleștean-perso- nalități cu renume din orașul și raionul Fălești Fotografii în care este demonstrată splendoarea orașului meu scump Stema orașului Prima mențiune documentară a orașului Fălești este atestată cu ziua de 3 iunie iunie 1429 iar denumirea orașului provine de la primul locuitor al acestor locuri Ioan Falevici care se instalează pe aceste teritorii sihastre pe la începutul secolului XV. Documentul care demonstrează prima atestare a orașului îl regăsim în sursa ,,Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva istorică centrală a statului. Vol.1. Bucureşti, 1957)’’
,,domnitorul Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei le-a оntărit
panilor Lazăr, Stanciul şi Costea, feciori de vornic, loc pentru 10 sate peste Prut", printre care şi "locul de la Vоrful Uscat unde iaste Ivan Falevici" În 1457-1504 boierul Toderică Lungu avea privilegii de cumpărătură asupra siliştei Foleşti de la domnitorul Stefan cel Mare. La 3 martie 1513 voievodul Bogdan III a semnat un uric slugii sale Gavril Leuşor pentru satul Foleşti "cumpărat cu 300 zloţi tătăreşti de la Magdalina, fata Mihului lepure,ce-1 avea de schimb cu Toader stolnic pentru alt sat". In 1555 a vindut cu 100 zloţi tătăreşti partea sa de ocină şi nepotul lui Toderică Lungu, Drăgan, fiul lui Iachim. In unele acte de vinzare-cumpărare din sec. XV1-XVII satul mai purta şi denumirea "'Folinteani', specificоndu-se "de ceialaltă parte de Prut".Au mai fost stăpâni aici Gheorghiţă Catangiu (1649), loan Hadоmbul (1666) . La înc. sec. XVIII satele Foleşti şi Melenti au trecut în posesia Mănăstirii Galata din Iaşi “cu tot venitul şi dijma de la ţărani pentru pământul dat în arendă”. Mihai Suţu în 1793 le-a oferit mari privilegii străinilor care vroiau să vină de peste hotare cu traiul pe moşia mănăstirească din Făleşti, concretizând că “în acest târguşor au loc iarmaroace săptămânal" şi tot el trase hotar intre ocina Pânzăreşti, stăpânită de vistiernicul Iordache Balş. Alt domnitor, Alexandru Calimachi, la 26 mai 1797 puse boierii din divanul ţării să judece conflictul dintre Mănăstirea Galata şi Iordache Balş pentru moşia târgului Făleşti. Anul 1803 găseşte în "Foleştii din ocolul Ciuhurului" 47 de birnici ai spătarului Dumitrache Bogdan. În iulie 1808 oștirile ruse au trecut în 4 coloane prin Făleşti spre Prut. In 1817, după anexarea Basarabiei la Rusia, loan Balş stăpinea tirguşorul alcătuit din 141 de ograzi ţărăneşti, 97 de dughene, 14 ateliere ale meseriaşilor şi 4 livezi. Mănăstirea Galata avea aici 22 de familii de ţărani, 2 iazuri şi 4 vii roditoare. In 1830 târguşorul întrunea 331 de curţi ale creştinilor şi 335 de case evreieşti. Un incendiu, izbucnit in vara anului 1833, a transformat zeci de case in mormane de zgură. In 1835 pe moşia lui Egor Balş vieţuiau 273 de familii de mici burghezi. 145 de familii de ţarani şi 599 de familii evreieşti În 1842 este inaugurată o școală parohială. Comunitatea evreiască din târgul Făleşti în 1850 a celebrat deschiderea unei şcoli primare cu predare in limba maternă. În anul 1866 orașul este bântuit de o severă epidemie de holeră.În acest an s-au născut s-au născut 115 prunci, dar au decedat 248 de oameni. Unul din locurile istorice în oraşul Făleşti este actuala stradă „Ştefan cel Mare”, numită iniţial „Ferdinand I”, construită timp de 2 ani, între 1938-1939 de către primpretorul Stegărescu. Pe strada centrală „Ferdinand I” era concentrată toată lumea comercială a tîrgului Făleşti: manufacturi, băcănii, întreprinderi de confecţii, cizmării, tîmplării. Orașul Fălești era împărțit în trei mahalale Măhăleni-această regiune cuprindea biserica sf.Ni- colae și se întindea până la ieșirea din oraș Ulițeni-cuprindea strada principală a orașului,stra- da Uituz ,strada Ulițeni Băile-începea de la fosta Sinagogă Evreiască și se întindea spre baia orășănească Pe la începutul secolului XX populația din localitate era poreclită Făloșii,deoarece bântuia o presupunere că toponimul ,,Fălești’’ provine de la cuvântul fală ceea ce semnifică fudulie,mândrie Strada centrală a orașului Casa boierului Balș din 1839,poza a fost făcută în perioada Uniunii Sovietice când a suferit restaurare Eugenia Crușevan La 29 iulie 1889 s-a născut Eugenia Cruşevan, fiica notarului public din Făleşti. A fost prima femeie avocat din Basarabia, cu jurământul prestat in 1919 la Curtea de Apel din Chişinău. A făcut studii liceale la Chişinău, în 1918 a absolvit Universitatea din Moscova, facultatea de drept. A activat ca jurist consultant la Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului, a fost secretară a Societăţii “Femeile Romane“. In martie 1944 s-a refugiat la Buzău, salvând arhiva instituţiei chişinăuiene. Aici a practicat avocatura. La bătrineţe a trecut cu traiul la Timişoara, unde a decedat la 11 martie 1976. Publicaţia “Cuvintul dreptăţii“ nr. 9 din 1919 scria: “La 17 octombrie 1919 în şedinţa secţiunilor unite ale Curţii de Apel din Chişinău a avut loc, cu deosebită solemnitate, ceremonia prestării jurământului ca avocat de către domnişoara Eugenia Cruşevan, licenţiată in drept la Universitatea din Moscova, pe care consiliul corpului avocaţilor a inscris-o cu unanimitate de voturi in Baroul Avocaţilor Basarabeni. Domnişoara Cruşevan este prima femeie-avocat din Basarabia”. Enciclopediile “Chişinău“, “Femei din Moldova “ şi “Basarabia Necunoscută“, vol. II de Iurie Colesnic, îi dedică argumentate şi binevenite eseuri. Iar regretatul savant Ion Dron scria într-un articol de ziar: “Viaţa şi activitatea Eugeniei Cruşevan prezintă interes nu numai de aceea că a fost prima femeie-avocat in Basarabia, dar şi prin faptul că a moştenit arhiva renumitei familii Cruşevan. Ea a fost “un om cu demnitate“, care a îndurat tot ce i-a fost dat, fiindcă a avut o responsabilitate deosebită Ion Păscăluță Ion Păscăluţă (1890-1988), fost tribun basarabean. Scriitorul-cercetător lurie Colesnic povesteşte cu lux de amănunte despre viaţa zbuciumată si lupta dârză a acestui patriot nedeclarat, in prestigiosul serial “Basarabia necunoscută“ (vol.2): “Absolvind o şcoală secundară, o şcoală de subofiţeri pe timp de război şi făcând mai mult practică decit studii teoretice, el s-a dovedit a fi un abil agitator cind, la 30 aprilie 1917, vorbeşte in fata invăţătorilor din Basarabia, adunaţi la primul lor Congres. La 14 mai se află printre organizatorii Comitetului orăşenesc din Odesa. La 20 mai 1917 cuvântează la Congresul întii al ţăranilor din Basarabia. Şi de fiecare data, la o nouă fază a organizării basarabenilor, Ion Păscăluţă nu este uitat. Se ştie că Ion Păscălută, împreună cu Stefan Holban şi Mihail Popa, a fost delegat de ostaşii moldoveni să meargă la Petrograd şi să discute cu Alexandru Kerenski in problema revoluţiei şi autonomiei Basarabiei. Evident că Al. Kerenski n-a avut timp să-i primească, ei mulţumindu-se cu discuţia avută cu generalul Leviţki, ajutorul lui Kerenski. Dar descurcăreţii militari, probabil, ofensaţi de atitudinea şefului Guvernului Provizoriu, ajung la Cartierul General, la Moghiliov, de unde expediază o telegramă care a declanşat o reacţie in lanţ: “Cu aprobarea Guvernului Provizoriu, pe ziua de 20 octombrie (1917) se convoacă la Chişinău, guvernământul Basarabiei, Congresul general al ostaşilor moldoveni din întreaga Rusie. Gheorghe Vrabie
a fost un artist plastic, grafician din Republica Moldova, autorul Stemei de Stat a Republicii
Moldova, al Stemei și al Drapelului municipiului Chișinău, al valutei naționale și a fost supranumit "Tatăl leului moldovenesc”. Vrabie a obținut Premiul I pentru grafică la concursul organizat de Academia de Artă din Sankt Petersburg - 1964, Premiul concursului organizat pentru elaborarea stemei de Stat a Republicii Modova- 1990, Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova - 1999. În 1998 a primit distincția Maestru în Artă, iar în 2000 - medalia Eminescu. Surorile Osoianu
au fost primele care au îndraznit să aducă pe scenă cântecele pascale și colindele,
primele care au adus poporului acest tezaur național. Repertoriul Surorilor Osoianu include cântece de joc, colinde, cântece pascale, cântece de dragoste, balade și altele. Surorile Osoianu sunt în fruntea Studioului Folcloric “Iedera”, susținut de către Palatul Republican pentru Copii și Tineret “Arctico”. De asemenea, acestea sunt cunoscute ca fiind conducatoarele mai multor ansambluri folclorice de copii și tineret. Vă mulțumesc pentru atenție și vă aștept cu drag în orășelul Fălești ! Bibliografie Boga L.T. Documente basarabene.Chișinău 1938,vol XX,pag 55 V.Ioniță-Ghidul orașelor din Republica Moldova ,,Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva istorică centrală a statului. Vol.1. Bucureşti, 1957)’’ Informație din arhiva muzeului Lazăr Dubinovschi din orașul Fălești https://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83le%C8%99ti
Oameni Iluştri Ai Oraşului Bălţi: File de Istorie: (Expoz. On-Line) / Bibl. Şt. A Univ. de Stat ''Alecu Russo'' Din Bălţi Realizare: E. Ţurcan, S. Ciobanu Red.: E. Harconiţa. - Bălţi, 2016.
Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi