Istoria localității mele

Profesor: Chicu Silvia

Student:Tabaranu Tatiana-Andreea
Fălești
 Așezarea Fălești este situată în partea de
nord-vest a Moldovei,la 129
km de capitala țării și ocupă o suprafață de
1070 km 2.Pe teritoriul ce încadrează azi
raionul Fălești curg râurile: Șovățul de
Jos,Ciulucul de Mijloc,Gârla Mare.La intrarea
în oraș este situat un izvor ce a fost amenajat la
începutul secolului XX de primpretorul acelor
timpuri Dimitrii Stegărescu
 Cuprins
Simbolurile heraldice ale orașului
Primele menționări documentare
Ei poartă mândrul nume de făleștean-perso-
nalități cu renume din orașul și raionul Fălești
Fotografii în care este demonstrată splendoarea
orașului meu scump
Stema orașului
 Prima mențiune documentară a orașului Fălești este atestată cu ziua de
3 iunie iunie 1429 iar denumirea orașului provine de la primul locuitor
al acestor locuri Ioan Falevici care se instalează pe aceste teritorii sihastre pe
la începutul secolului XV. Documentul care demonstrează prima atestare a
orașului îl regăsim în sursa ,,Catalogul documentelor moldoveneşti din
Arhiva istorică centrală a statului. Vol.1. Bucureşti, 1957)’’

,,domnitorul Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei le-a оntărit

panilor Lazăr, Stanciul şi Costea, feciori de vornic, loc pentru 10
sate peste Prut", printre care şi "locul de la Vоrful Uscat unde iaste
Ivan Falevici"
 În 1457-1504 boierul Toderică Lungu avea privilegii de cumpărătură asupra siliştei Foleşti
de la domnitorul Stefan cel Mare. La 3 martie 1513 voievodul Bogdan III a semnat un uric
slugii sale Gavril Leuşor pentru satul Foleşti "cumpărat cu 300 zloţi tătăreşti de la
Magdalina, fata Mihului lepure,ce-1 avea de schimb cu Toader stolnic pentru alt sat".
 In 1555 a vindut cu 100 zloţi tătăreşti partea sa de ocină şi nepotul lui Toderică Lungu,
Drăgan, fiul lui Iachim. In unele acte de vinzare-cumpărare din sec. XV1-XVII satul mai
purta şi denumirea "'Folinteani', specificоndu-se "de ceialaltă parte de Prut".Au mai fost
stăpâni aici Gheorghiţă Catangiu (1649), loan Hadоmbul (1666) . La înc. sec. XVIII satele
Foleşti şi Melenti au trecut în posesia Mănăstirii Galata din Iaşi “cu tot venitul şi dijma de
la ţărani pentru pământul dat în arendă”. Mihai Suţu în 1793 le-a oferit mari privilegii
străinilor care vroiau să vină de peste hotare cu traiul pe moşia mănăstirească din Făleşti,
concretizând că “în acest târguşor au loc iarmaroace săptămânal" şi tot el trase hotar intre
ocina Pânzăreşti, stăpânită de vistiernicul Iordache Balş. Alt domnitor, Alexandru
Calimachi, la 26 mai 1797 puse boierii din divanul ţării să judece conflictul dintre
Mănăstirea Galata şi Iordache Balş pentru moşia târgului Făleşti.
 Anul 1803 găseşte în "Foleştii din ocolul Ciuhurului" 47 de birnici ai spătarului
Dumitrache Bogdan.
 În iulie 1808 oștirile ruse au trecut în 4 coloane prin Făleşti spre Prut. In 1817, după anexarea Basarabiei la Rusia, loan
Balş stăpinea tirguşorul alcătuit din 141 de ograzi ţărăneşti, 97 de dughene, 14 ateliere ale meseriaşilor şi 4 livezi.
Mănăstirea Galata avea aici 22 de familii de ţărani, 2 iazuri şi 4 vii roditoare.
 In 1830 târguşorul întrunea 331 de curţi ale creştinilor şi 335 de case evreieşti.
 Un incendiu, izbucnit in vara anului 1833, a transformat zeci de case in mormane de zgură.
 In 1835 pe moşia lui Egor Balş vieţuiau 273 de familii de mici burghezi. 145 de familii de ţarani şi 599 de familii
evreieşti
 În 1842 este inaugurată o școală parohială. Comunitatea evreiască din târgul Făleşti în 1850 a celebrat deschiderea
unei şcoli primare cu predare in limba maternă. În anul 1866 orașul este bântuit de o severă epidemie de holeră.În
acest an s-au născut s-au născut 115 prunci, dar au decedat 248 de oameni.
 Unul din locurile istorice în oraşul Făleşti este actuala stradă „Ştefan cel Mare”, numită iniţial „Ferdinand I”,
construită timp de 2 ani, între 1938-1939 de către primpretorul Stegărescu. Pe strada centrală „Ferdinand I” era
concentrată toată lumea comercială a tîrgului Făleşti: manufacturi, băcănii, întreprinderi de confecţii, cizmării,
tîmplării.
Orașul Fălești era împărțit în trei
mahalale
 Măhăleni-această regiune cuprindea biserica sf.Ni-
colae și se întindea până la ieșirea din oraș
 Ulițeni-cuprindea strada principală a orașului,stra-
da Uituz ,strada Ulițeni
 Băile-începea de la fosta Sinagogă Evreiască și se
întindea spre baia orășănească
 Pe la începutul secolului XX populația
din localitate era poreclită
Făloșii,deoarece bântuia o presupunere
că toponimul ,,Fălești’’ provine de la
cuvântul fală ceea ce semnifică
fudulie,mândrie
Strada centrală a orașului
Casa boierului Balș din 1839,poza a fost făcută în
perioada Uniunii Sovietice când a suferit restaurare
 Eugenia Crușevan
 La 29 iulie 1889 s-a născut Eugenia Cruşevan, fiica notarului public din Făleşti. A fost prima femeie
avocat din Basarabia, cu jurământul prestat in 1919 la Curtea de Apel din Chişinău. A făcut studii
liceale la Chişinău, în 1918 a absolvit Universitatea din Moscova, facultatea de drept. A activat ca
jurist consultant la Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului, a fost secretară a
Societăţii “Femeile Romane“. In martie 1944 s-a refugiat la Buzău, salvând arhiva instituţiei
chişinăuiene. Aici a practicat avocatura. La bătrineţe a trecut cu traiul la Timişoara, unde a decedat la
11 martie 1976. Publicaţia “Cuvintul dreptăţii“ nr. 9 din 1919 scria: “La 17 octombrie 1919 în şedinţa
secţiunilor unite ale Curţii de Apel din Chişinău a avut loc, cu deosebită solemnitate, ceremonia
prestării jurământului ca avocat de către domnişoara Eugenia Cruşevan, licenţiată in drept la
Universitatea din Moscova, pe care consiliul corpului avocaţilor a inscris-o cu unanimitate de voturi
in Baroul Avocaţilor Basarabeni. Domnişoara Cruşevan este prima femeie-avocat din Basarabia”.
Enciclopediile “Chişinău“, “Femei din Moldova “ şi “Basarabia Necunoscută“, vol. II de Iurie
Colesnic, îi dedică argumentate şi binevenite eseuri. Iar regretatul savant Ion Dron scria într-un articol
de ziar: “Viaţa şi activitatea Eugeniei Cruşevan prezintă interes nu numai de aceea că a fost prima
femeie-avocat in Basarabia, dar şi prin faptul că a moştenit arhiva renumitei familii Cruşevan. Ea a
fost “un om cu demnitate“, care a îndurat tot ce i-a fost dat, fiindcă a avut o responsabilitate deosebită
 Ion Păscăluță
 Ion Păscăluţă (1890-1988), fost tribun basarabean. Scriitorul-cercetător lurie Colesnic povesteşte cu
lux de amănunte despre viaţa zbuciumată si lupta dârză a acestui patriot nedeclarat, in prestigiosul serial
“Basarabia necunoscută“ (vol.2): “Absolvind o şcoală secundară, o şcoală de subofiţeri pe timp de
război şi făcând mai mult practică decit studii teoretice, el s-a dovedit a fi un abil agitator cind, la 30
aprilie 1917, vorbeşte in fata invăţătorilor din Basarabia, adunaţi la primul lor Congres. La 14 mai se
află printre organizatorii Comitetului orăşenesc din Odesa. La 20 mai 1917 cuvântează la Congresul
întii al ţăranilor din Basarabia. Şi de fiecare data, la o nouă fază a organizării basarabenilor, Ion
Păscăluţă nu este uitat. Se ştie că Ion Păscălută, împreună cu Stefan Holban şi Mihail Popa, a fost
delegat de ostaşii moldoveni să meargă la Petrograd şi să discute cu Alexandru Kerenski in problema
revoluţiei şi autonomiei Basarabiei. Evident că Al. Kerenski n-a avut timp să-i primească, ei
mulţumindu-se cu discuţia avută cu generalul Leviţki, ajutorul lui Kerenski. Dar descurcăreţii militari,
probabil, ofensaţi de atitudinea şefului Guvernului Provizoriu, ajung la Cartierul General, la Moghiliov,
de unde expediază o telegramă care a declanşat o reacţie in lanţ: “Cu aprobarea Guvernului Provizoriu,
pe ziua de 20 octombrie (1917) se convoacă la Chişinău, guvernământul Basarabiei, Congresul general
al ostaşilor moldoveni din întreaga Rusie.
 Gheorghe Vrabie

 a fost un artist plastic, grafician din Republica Moldova, autorul Stemei de Stat a Republicii

Moldova, al Stemei și al Drapelului municipiului Chișinău, al valutei naționale și a fost
supranumit "Tatăl leului moldovenesc”. Vrabie a obținut Premiul I pentru grafică la concursul
organizat de Academia de Artă din Sankt Petersburg - 1964, Premiul concursului organizat pentru
elaborarea stemei de Stat a Republicii Modova- 1990, Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din
Moldova - 1999. În 1998 a primit distincția Maestru în Artă, iar în 2000 - medalia Eminescu.
 Surorile Osoianu

 au fost primele care au îndraznit să aducă pe scenă cântecele pascale și colindele,

primele care au adus poporului acest tezaur național. Repertoriul Surorilor Osoianu
include cântece de joc, colinde, cântece pascale, cântece de dragoste, balade și altele.
Surorile Osoianu sunt în fruntea Studioului Folcloric “Iedera”, susținut de către
Palatul Republican pentru Copii și Tineret “Arctico”. De asemenea, acestea sunt
cunoscute ca fiind conducatoarele mai multor ansambluri folclorice de copii și
tineret.
Vă mulțumesc pentru
atenție și vă aștept cu
drag în orășelul Fălești !
 Bibliografie
 Boga L.T. Documente basarabene.Chișinău 1938,vol XX,pag 55
 V.Ioniță-Ghidul orașelor din Republica Moldova
 ,,Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva istorică
centrală a statului. Vol.1. Bucureşti, 1957)’’
 Informație din arhiva muzeului Lazăr Dubinovschi din orașul
Fălești
 https://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83le%C8%99ti