www.dacoromanica.

ro

www.dacoromanica.ro

lomJzalm
1

Regele Carol al Romniei

70 ani de viata a unui Viteaz
= 7/20 Aprilie 1839

7/20 Aprilie 1909 =

de

Paul Lindenberg

0'_

=a---11EaM!Z?._____
www.dacoromanica.ro

EEg"_Z":3
Traducere de J. Kaufmann
Interpret i Traduator Jurat
pe lng5 Tribunalele Regale din Berlin

MEa-JZ;3MM

www.dacoromanica.ro

Sunete de fanfare si cantece vesele vor rasuna

In 7/20 Aprilie prin regiunile Romantei, incepand de
la Dunare langa Portile de Fer WAWA departe spre
Prut la granita Rusiei, de la Carpatii grandiosi pana
la Ormurile spumoase ale Marei Negre. In orasele
populate si in regiunile cele mai del:sal-tate se vor
auzi sunetele solemne ale clopotelor, gasind un ecou
in inimile tuturor Romanilor; ei vor indrepta privirea
lor cu o sincera expresiune de gratitudine, plin de
mandrie legitima si de devotament vesel catre regele
si mentorul lor pentru a celebra impreuna cu dansul
a 70-a aniversare.
Si inteadevar sunt bine justificate aceste sen-

si glorioase Vieti a dat Natiunel un exemplu de virtute de suveran i om, incununand cu glorie numele
Sat' si al Romaniei, castigand ast-fel admiratiunea
nu numai a poporului Sau, ci si a altor natiuni.
Prin noi insiner Iata cuvintele, ce stralucesc

pe un cerc al c'oroanei turnat din otelul unui tun

turcesc, castigat la Plevna, cu care s'a incoronat regele
Carol

la 10 22 Mai 1881 in palatul din Bucuresti,

implinind ast-fel dorinta ministrilor Sai sl a represen-

timente de recunostinta, ce Romanil port catre Augustul

tantilor natiunei, cari cu cate-va saptamani inainte,

la 14 26 Martie, decisesera cu unanimitate ridicarea
Principatului la rangul de Regat.
Prin noi insine!" Mat regele cat si natiunea
puteau pretinde aceasta deviza mandr si demn.

lor Set care i-a condus CU incredere in timp de rz-

Nimeni nu i-a ajutat a-si ajunge scopul, la care

boil' si in timp de pace; care in cursul unei lungi

aspirau: a deveni .o natiune independenta si a face

www.dacoromanica.ro

parte din statele civilizate! Si InteadevAr, cat erau

de departe de realizarea acestor dorinte, socotind ch
acum 43 ani chutau sh se scuture de dominatiunea

aclamh atunci cu unanimitate pe Principele Carol de

Hohenzollern.

Mai bine nu s'ar fi patut alege! De caracter

calm si serios, om decisiv, intreprinzator si totdeauna
gata la indeplinirea datoriilor Sale responsabile, nein-

puterilor europene, aleeindu-si ca Sef al Tare! pe

Principe le Carol de Hohenzollern, atuncl in vArsth
de 27 ani si declarnd in acelasi timp de a rhmanea

unde veneau sh-si dea luptele sangeroase; popor

supt secole intregi de principi fanarioti trimisi de

clinat distractiunilor si plhcerilor; din lungile Sale

voiagiuri adun experiente si cunostinte adanci, iar
evenimentele razboinice din 1864, care II aduse ia
repetite ori inaintea focului inamic, contribuira sh-1
fach barbat in toath path-ea cuvntului. Chemat de
departe, in fruntea unei natiuni oprimate si pline de
necazuri, considerath de puteri ca nulitate, dar reclamnd cu ardoare libertate si cultur, astepta cu

chtre Turcia sh guverneze in Moldova si In Muntenia,

nerabdare Principele Salvator.

tremurnd ast-fel a perde umbra independentei, ce

Inca le ramasese; popor aprpe ruinat In existenta

apelului natiunei acceptnd aceasta misiune si cu

confienth in forta sa, parasi tot ce li era mai scump
in patria Sa germana, pentru a lua asupra-Si datodile, ce Providenta l-a reservat. Calm si patranzator
de spirit, cumpanind toate si lucrnd cu constanta
si sigur,, afronta pericolele ce Ii erau in drum si
puse pentru prima data piciorul pe solul romanese 'in Turnu-Severin la 8/20 Mai 1866 pentru
a face cu douh zile mai thrziu intrarea Sa solemna

o natiune unith, spre ciuda adversarilor shi!

Dad a fost vre-odath un popor subjugat si supus
incerchrilor crude, a fost poporul roman! Vasa lul
Turciei si al Rusiei, o minge a capriciilor diplomatiei
europene, un loc de rendez-vous de armate streine,

sa politica si econotnica, si cu toate acestea tot nedes-

Pana si ultima incereare, cu ardoare intreprinsa de chtre brbati patrioti, de a pune ordine in
chaosul administratiel interne, nu reusi. Colonelul
curajat!

Alexandra Cuza, ales principe de cele doua OH surori,

in 1859, a desilusionat speranta natiunei, fiind astfel obligat de un cerc de patrioti sa abdice in Februarle 1866. Opinlunea generala fu atunci, cd numai
descendentul unei familii suverane europene ar putea
s aduca o schimbare spre bine; poporul roman

Decis raspunse Carol

In Bucuresci.

Cu aceast data incepe o era noud in istoria

Tarii romnesci.
2

www.dacoromanica.ro

11

ARO:

1839

'44N

an)

(12111

.
.,

. ...

L"

711.

www.dacoromanica.ro

..

1909

Rio ,

www.dacoromanica.ro

Dela aceast zi inainte Tara progresa. Cu toate

isolatiunea Sa. Consoarta vietil sale, placuta i fidela,

acestea, drumul de parcurs era anevoios, plin de

sensibila pentru tot ce poate -simti o inim umana,

li aduse lumina i bucurie, viata i caldura, impar-

obstacole, desilusiuni i privatiuni; i cat de apastoare era adesea coroana pe fruntea Principe lull
Dar natura tenace, curagiul intrepid, sentimentul
innascut de datorie, ardoarea la lucru al descendentelui Hohenzollern dadura probe de efIcacitate. Acomodandu-se obiceiurilor si traditiunilor nationale, a
stiut prin simplicitatea nobila a manierilor Sale s-Si
c4tige inimile romanikor. Activitatea Sa, urmata de
succese neintrerupte, impintena spre zel imitatif si
numele Sau deveni putin cate putin adevaratul pro-

tind grijile cu Dansul pentru binele Tani, proteAnd saracii i asupritii, stimuland bine -facerile,

adaogand la laurul Ei pe acel al sotului i glorifiand noua Ei patrie printr'o coroana de poeme
nemuritoare.

Paginele urmatoare vor desfavra dinaintea ochilor notri o serie de evenimente din cele mal memorabile din viata regelui Carol i ne vor arata lungul

De aci inainte, Principele neobosit la lucru, meditand

necontenit asupra viitorului Tarei, nu mai avea nevoie

drum, ce Suveranul a parcurs, conducand cu sabia

in mana i in fruntea bravei Sale armate, Tara spre
independents i catre rangul de Regat, assigurand viitorul Patriei prin un mare numar de opere pacinice
i fortificand-o pentru a resista tuturor intemperlilor.
In persoana regelui Carol se intrupesc in mod
armonic principe i burgez. Viata noastra a fost
totu0 foarte bogata i foarte frumoasal" zise Dansul
reginei, la finele ultimulul Lor voiagiu pe Dunre.
Recunotinta i atractiunea, sinceritate si fidelitate:
iata trsurile fundamentale ale caracterului Saul Cel
mai frumos lucru, ce bunul Dumnezeu a plantat in
sufletul omului, este totui fidelitatea" scrise El din
adancul inimei Sale principelui motenitor al Ger-

sa,) scrie scumpului Sau parinte i sa se planga de

mania

gram national. Orizontul politic limpezindu-se, deveni

si situatiunea economic's' a Tarii sanatoasa, armata

fu reorganizata, de asemenea instructiunea publica,
artele i tiintele fura secundate, justitia ameliorata
i multe abusuri full desfiintate. Natiunea saluta
cu bucurie aurora unui nou viitor, ce se arata, atunci
cand Principele Carol ii presenta in toamna anulul
1869 sotia Sa tanara i placuta, Principesa Elisabeta
de Wied, fiica Orli de langa Rin, amica poesiei, cu
inima deschis pentru tot ce e frumos i nobil. Primirea cea mai entusiasta fu preparata tinerei perechi.

www.dacoromanica.ro

i inteadevar, ast-fel poate vorbi numai un principe animat de lubirea cea mai pura catre aproapele
Ski, plin de buna-vointa nobilS, cautand In actiunea
Sa numai blnele poporului, tinzand spre realizarea
priscopurilor celor mai inalte si celor mai pure,

altuia, Intelegand viata ca un camp de actiune plin

de favoruri catre aproapele Sau I care generatiunile
viitoare, conservator al credintei pentru tot ce e bun
si nobil, neratacindu-Si idealurile Sale In fata amaraciunilor de la care nimeni nu se poate sustrage,

mul serv al statului si primul cetatean al poporului , filnd in toate fazele lungei Sale vieti un

profundamente religios si de o moralitate ireprosabila,

Speram din adancul inimei, ca

ne va remanea conservat Inca pentru multi si foarte
multi anil
Fidel datoriilor Sale, cu bucurie la lucru, inamic
al mandriel si vanitatei, stimand in mod sincer lucrul

totdeauna cu gandul la marirea si gloria Tani! consacrand pentru acest scop toate fortele Sale: tata imagina regelui Carol care va supravietui in istoria
Romaniei si in istoria universals, imagina coronata
de gloria unui rasboinic si pacinic erou!

posedand o inima plina de bunatate si de iubire,

stralucitor exemptu.

www.dacoromanica.ro

Castelul Sigmaringen in anul 1839

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Tineretea i desvoltarea Principelui Carol

La 8/20 Aprilie 1839 se nascu In castelul cel
vechiu de la Sigmaringen, care e plin de amintirl i pe
care Dungrea il spala cu Valurile sale, regele Carol,

al doilea fiu al Principelui Carol Anton de Hohenzollern i al Principesei Josephina. Tatl era un Prin-

cipe in adevaratul sens al cuvantului, un barbat

desavar0t, con0iincios, cu o slmtire aleas, a cgrui
cugetare, &dire i actiune erau numai pentru Patrie,
careia 1-i adusese serviciile cele mai importante. Principesa T-i fu tovarap cea mai devotata, cu o fire ling

0 blanda, vecinic ingrijatg de binele iubitilor Sal,

ne1ini0ita ori de cate ori era departe de dan0i, atragandu-Si iubirea 0 admiratia prin bunatatea i altruismul Salt

,
,

Principele Carol duse o copilarie senina impreund

cu fratii i surorile Sale, atat in castelul dela Sig-

maringen, cat 0 in castelele de vara ale bunicilor

Sal, mai ales la Weinburg, tinutul romantic avzat

Principe le Carol in etate de sease ani

Inteun mod ap de placut la varsarea Rinului in lacul

Constanta. Inca de cu vreme, se putu vedea la micul
Principe o simtire vioaie pentru frumusetile .naturei
pe care le sorbea in tgcere i _care, in tineretea sa,
I-i procurara impresiuni mai numeroase 1 mai adanci
de cat altor copii de seama sa. Dui:4 prima educatie

(1845)

www.dacoromanica.ro

urmard studiile la Dresda, duph terminarea cgrora,

depuse din propria Sa vointg, examenul de sublocotenent la Miinster in vara anului 1856, ceea-ce, in
calitate de membru al Familiel de Hohenzollern., nu
era obligat sg o faca i reu0 cu distinctie. De atunci

Inca se manifest firea sa independenth i o sarguinth legatg de o ambitiune ling, datornd totul
lar nu privilegiilor originei Sale. Faptul ch
apartinea Familiel de Hohenzollern 11 umplea de o
mndrie indreptatith i tocmai de aceia voia ca prin
propriile Sale puteri, sg-Si dobndeasca positie i un
loc de onoare, prin cuno5ntele i aptitudinele Sale,
ceea-ce alti principi socoteau ca li se cuvine de drept.
La 18 aril Prindpele Carol intra in armata prusiang, ca sublocotenent la regimentul de artilerie de

gar& Cu ocazia manevrelor din Silesia, fgcu cunoVnta generalului de Moltke, care Hind un adnc
cunoscgtor de oameni, recunoscu indath firea launtried a Principelui, zicand: Tanarul print de Hohenzollern va mai juca un rol de seams in viata i va
face sg se mai vorbeasca despre El." Studiile militare
Mute cu multg seriositate, furg Intrerupte de dese
calatorii prin tinutul Rinului, Belgia, Tirol, Elvetia,
Italia, precum l Portugalia in a carei capitalg, se

41

'.

Principe le Carol ca locotenent (1857)

castori fratele su cu Infanta Antoaneta; in sudul

Frantel, apoi in Algeria pe care o studi cu dea10

www.dacoromanica.ro

manuntul vreme de doua luni; la reintoarcere vizit

Spania si se opri in. Paris, unde fu foarte calduros
primit de catre Familia Imperiala, cu care era inrudit,
vizit pe care in anul urmator o repet. In 13erlin,
dupa reintoarcerea Sa, infra' ca locotenent la regimentul al doilea de dragoni de gard 1 vizit adesea
Familia Regali precum et pe aceea a mo0enitoru1u1
de coroanal \ca care era TIT stranse legaturi de prietenie *i.,ca'nei, la 1864, o parte' din armata prusiana,
careia dragonii de garda nu-i apartinea, fu mobilizata
pentru a libera definitiv Schleswig-Ho1steinu1 de Da'nemarca, nu se linisti deck dupti ce Regele II atas

.i

kik

7'

,.../

i
,

...

11

(4

r,

,
,

.>

IP
...,.....'15,
Fr

ca ofiter dp serviciu pe langa principele de coro-

(,

;;:,,

4 '-:--

,,n--i

aria. Principele luA parte la asediul si atacul fortului

Thippel, la cucerirea" fortului Fredericia i la intrarea

14

, .

..:'

..

,_

--

eil

.,,.

in Iutlanda si de multe ori se aventurase cu atata

Principele Carol

indra'sneala si dorinta de actiune, in cat comandantul

suprem, contele Wrangel, trebui si-I admonesteze de
mai multe ori.

(1863)

t
41!'/
4

1
..,

,-

Pentru educatiunea Sa militar, lunile acestea

de activitate razboinica, furl de cea mai mare insemnatate pentru print, ceea-ce se dovedi mai tarziu;

=ii.S.C1= ...,

OR
.

..

in mijlocul sangeroaselor evenimente istorice, II ajunse

seriositatea vietei, transformand pe tanarul Principe

in barbat. Dupa evenimentele razboinice pline de
experiente si de tot felul de impresii, nu-I mai placu

,.

...i.

6.

L.:',..21ZA

Principele Carol (1864)

11

www.dacoromanica.ro

Principelui serviciul de garnizoana. El nu era creiat

sa duca o vlat tihnita, lipsita de emotiile externe ale unei vieti neamenintate de nimic , spiritul
Sau vioiu , forta Sa rezoluta de actiunel firea
sa vepinic intreprinzatoare , H Indreptau catre alt

mai erau nenumarate pedici de inlaturat, in primul

rand neplacerea produs Regelui Wilhelm de a vedea
un Print al casei Sale, pa0nd pe o cale atat de nesiguri
Dar, duph alegerea unanuna a Principelui ca Domnitor
al Romaniei, nu mai exista pentru Dansul nici o pedica.
lii lua ramas bun dela parinti, frati i surori i se
porni pe Dunare in jos prin Austria, inconjurat fiind
de multe pericole, catre Turnu-Severin, unde 'vaporul

tintg.

In anul plin de evenimente, 1866, an care l-i

aduse i gradul de capitan de cavalerie, capata chemarea, de h primi coroana Romaniei i Printul se
decise sa se dedice acestei misiuni cu tot devotamentul. De sigur c !Ana la Indeplinirea dorintei,

ancora in ziva de 8 20 Mai 0 unde Principele calca

pentru prima oars pe pamantul nouel Sale Patrii, ca
Domnitor al Romaniei.

FMM

12

www.dacoromanica.ro

74,

ore-1400

..A4

-^

1402

"

*A
47".c

."

?"

4--

L7railfrik ;

-V
er

101,

41

n is,

"4:1'7 r,,
=,...

r. 7
'
n

Jurama'ntul Principelui Carol pe Constitutiune

www.dacoromanica.ro

(1866)

www.dacoromanica.ro

Primirea in Bucuresti si juramfintul pe Constitutiune

La 10122 Mai avu loc intrarea solemna a Principelui in Bucuresti. On popor numeros 11 atepta
cu mutt inainte la bariera oraplui; primarul I-i pre-

de bucurie cu visitatorii si visitatoarele, care umpleau

tribunele.

Mitropolitul aseza crucea i Sfanta Evangelie pe

masa situata inaintea tronului, invitand pe Principe
a depunr juramantul pe legile prei, pe cand colonelul Haralambie, membrtil guvernului provisorlu de
pang atunci,
citi formula de juramant: Jur ca
voiu respecta legile Romaniel, ca voiu mentine drepturile sale si ca voiu conserva intact teritorul sate
la care Principele cu mana dreapta pe Sfanta Evangelie, raspunse cu voce clara i sonora: Jurl"
Striate neIntrerupte de bucurie isbucnira atunci din
inimile celor presenti. La cuvintele de bunavenire
ale Prerdintelui Camerei, raspunse Principele emotionat: Prin vointa libera a natiunei ales Principe al
Romaniei, am parasit Patrie 1 Familie pentru a raspunde apelului Natiunei romaneti, care I-mi Incre-

senta pe o pernuta de plus roiu cheile oraplui,

sa1utandu-1 cu cuvinte de fidelitate i supunere resPrincipe le multumi cu cordialitate, ex-

pectuoasa.

primand speranta ca cerul sa-I acorde puterea de

a conduce spre un bun sfarit, pentru fericirea Romniei misiunea cea grea, ce Si-a insarcinat cu ferma
credinta in ajutorul Providentei.

Apoi se continua

drumul In trasura de gala dechisa, trasa de ease

cal albi , precedata de cavalerie i inconjurata de
ofiteri superiori calari. Garda nationala forma in
strazi i pe osea cordon , indaratul careia un
popor numeros acloma plin de bucurie alesul natiunei acoperindu-1 de flori. La strigatele sonore
de traiasca" se amestecar sunetele vesele ale
clopotelor bisericilor cu salve de tun. Dupa ce
s'a tinut in mitropolie un solemn Te-deum, cortegiul se indrepta spre camera deputatilor situata
langa acest sfant locq, unde erau intruniti In sala
de sedinta deputatii prei, inaltii functionarl, jude-

dinteaza destinul

ei.

Punand

piciorul

pe acest

pamant sacru, am devenit Roman. Stiu, ca acceptarea acestei electiuni, I-mi impune marl datoril; dar
sper ca prin gratia lui Dumnezeu le voiu indeplini.

ofiteri, salutand pe Principe eu neintrerupte

VA aduc o inimA fidela, sentimente onorabile i sincere,

vointa ferma de a face numai binele, un imens

strigate de ovatiune formand ast-fel un imens cor

sacrificiu pentru noua Mea patrie i respectul stabil

catori

15

www.dacoromanica.ro

pentru lege si drept, ce am invatat dela ai Mei.

atk de responsabilh. Nobil de sentiment, ,o judecath serioasa a tuturor lucrurilor si intrebuintarea ei

imediath pentru viata practica, indeplinirea credincioash a datoriilor, o cumphnire impartial si binevoitoare a persoanelor si circuinstantelor, curagios

Azi cethtean pacific, maine, la nevoie, soldat cu arma

in mnh, voiu imparti de ad inainte toate destinele

Voastre. De azi inainte suntem un corp si un
suflet! Credeti in Mine, duph cum eu cred in Voi.
Numal Dumnezeu stle, ce viitor poarta Patria NoastrA
In sanul el; ori-care at fl insh acest vlitor, sa ne inde-

coRstant, niciodath rhsbunAtor, crutkor inarnicilor SAi,

oin de spirit si activitate neobosith, cu grija pentru

present si totdeauna cu reflexiune pentru viitor,
tinnd cu constanth la acei de care S'a convins ca-I
sunt amici. Si inteadevar numai un om cu ase-

plinim datoria. SA chuthm puterea noastrh in concordie

armonie, sh reunim fortile noastre ca sa putem

lupta i Inv Inge ori-ce ar aduce viitorul cu sine.
Providenta care M'a condus pn
ad ca alesul
Vostru si care a fhcut sh disparh toate obstacolele,
nu va lasa nesfksith opera ei. Traiasch Romania!
Si strightele Infocate de Urale" gasira un impetuos
ecou in entusiasmatul; Traiasca Carol I."
Ca litki mari se Intrupara in fiinta Principelui
Carol si-L fhcura apt sa se Inskcineze cu o datorie
i

menea

calithti Ii trebuia Tarei, pentru a

tine cu earth

putea

de fer ckma Statului romnesc,

un om despre care mai tarziu Dumitru A. Sturza

a

zis in

senat Inteurt mod simplu

sincer:

Ckol I cu luai ea franelor guvernului in mnh, a

scapat Romania de un rsboiu civil si de un sigur
precipitiu."

ofirifg:tertk.'m

16

www.dacoromanica.ro

Primul Cabinet al Principelui Carol

(1866)

www.dacoromanica.ro

SA ne ajutAm noi Insi-ne, Romni!

se sprijinea pe sine Mali i pe Principele ski, care

Cate-va zile dui:a luarea In primire a domniei,

Principe le Carol lansd o proclamatie catre poporul
roman, im care multumi inteun mod cAlduros pentru
Wald dragostea cu care fusese-Intampinat i In care

ajutat de un cerc de oameni, InfIadrati de dragoste

pentru Tars, apartinand ministerului sdu, ca sfetnictcredincioi, aspira in primul rand, 0 prin persoana
Sa sd caVige increderea poporului pentru a putea
apoi, incetul cu Incetul, sd aducd ordine, In situatia

spunea mai departe: Romani! In urma chemdrei

voastre Mi-am pdrdsit Patria i Familia i fAcui
aceasta pentru 0 cunosc istoria, aspiratiile i suferintele voastre. Am venit pentru-cd vocea unei natiuni mi - e

Incurcatd a afacerilor politice i economice. Situatia

era tristd, nici una dintre puterile strdine nu recunoscuse domnia i alegerea Principelui, Rusia si

sfant i mai ales pentru cd aceastd

natiune a vstrd are un trecut atat de glorios, un

frecut care i-a dat forta de a lupta cum ati luptat

Turcia se ardtau dumAnoase pe fats, foametea 1

holera fAceau nenumrate victime, comertul stagna,
cassele 'de bani erau devrte, bugeful statului avea
un deficit de 26 milioane de lei i daforlile Tarei
se ridicau la 150 de milioane. Pe langd aceasta,
complicatii rdsboinice amenintau sd se iveascd cu
Poarta care mobilizase un corp de armat la Rusciuk,
sub comanda lui Omer-Pap, aa in cat Principele
Carol se vdzu i El silit, s-V concentreze trupele
Sale la Dundre, insuflandu-le curaj i rezisten0 prin
felul Sdu, sigur de a fi, prin grija continua pentru
daqii .i prin coborarea in mijlocul lor.
Pe raga' aceste griji interne, se mai adaugau i
alte griji pentru Principe. Patria Sa, Incurcata in
lupta cea mai grea i decisivd, totul ce I-a fost mai

voi, pentru a dobandi un viitor demn de acest trecut,

vocea acestei natiuni fiind pentru mine, vocea lui

Dumnezeu. De aceia am pdrsit totul ce am iubit.
Iubiti-M la randul vostru cu aceea0 dragoste, cdci
Mi-am pdrdsit Patria Mea, numai pentru a vd asigura
voud o altd mare i liberd. Ajutati-MA prin iubirea
i Increderea voastrd! Nimic fdr Dumnezeu e deviza
Familiei Mele. Dumnezeu a zis: Ajutd-te i te voiu

ajuta`i. Aa dar, sa ne ajutdm noi InO-ne Romani

i Dumnezeu, desigur) 0 ne va ajuta!"
Ap dar, sd ne ajutdm noi InO-ne, Romani!"
Da, aceste cuvinte ale Principelui contineau tristul
adevr. Romania era redusd la propriile sale forte,
1p

19

www.dacoromanica.ro

scump, pus in nesigurantai rudele Sale si prietenii

vizita pe Sultan, reusi s lege legaturi mai prietenesti cu Poarta si sa dolAndeasca recunoaterea dinastiei Sale si a motenitorilor Sal, in linie directa.

Sal pe dmpul de lupta sl apoi vestea dureroasa,

ca fratele Sail mai thnr, la care tinea atht de mult,
printul Anton care se aflase in fruntea primului regiment de garda fusese rnit de moarte la Kiiniggraetz I dupa suferinte indurate in mod eroic,
murise, dupa ce spusese pe patul de moarte:
Sthvesc Providenta care a pecetluit si de asta data
victoria cu sAngele unui Hohenzollern, si destinul

Chiar cu ocaziunea prezentei Sale in Constantinopoli

se arata independenta deplina a Aceluia care purta

coroana Romniei, prin faptul cum stiu sa impuna
respectul persoanei si demnithtii Sale: la primirea in
palatul de marmora in Dolma-Bagdje de pe malul
Bosforului, sultanul Abdul Azis Il inthmpina in usa,
intinthndu-i mna. Aproape de divanul pe care IA
loc Padiachul, li se pregatise oaspetelui princiar, un
scaun; acesta insa, 'il dadu brusc la o parte *I lug

met4 caruia i-a fost data cinstea sa curd pentru

Patriel"

Dupa curti eroul acesta tanar se Ondise numai

la datorie i patrie, tot ast-fel Principe le Carol se
dedid si El, intru totul nouei Sale patrii. Deocamdata trebula s indrepte printr'o munca pacinica si
linistit greselile 1, pagubele nenumarate facute pana
la Dnsul si care se aratau pretutindeni, cad nouril
vestitori de vremuri de lupta se imprastiaseth, Intru
cat Turci nu se mai putea astepta la nici-un ajutor
din partea Austriei care fusese invinsa in razboiul
cu Prusia. Din contra, Principe le care, in toamna,

loc langa sultan, aratand prin aceasta, ca El, ca vlastar

al unei dinastil suverane, princiare, pretinde o alt

tratare de cum se obicinuia N de domnitorii de

odinioara ai principatelor dunarene. Celelaite puteri
invecinate observara de asemenea indata, ca au trecut
timpurile de amestec in afacerile Ronthniel i de tutela acesteia, schimbAndu-si ast-fel purtarea, ceea-ce

fu de o mare insemnatate i pentru celalalte raporturl externe.

www.dacoromanica.ro

.
_

_
.

'

<

- .

-- ..
.

...

'

,,..,
1

ii

...,

'.4,
i.l

..,

vs

.-.

i.

:,

--,....--__... , .. ,

..,.,
.,........:i.

''''iii
r

IP: ,ley'

.,

<.

' P

"'

EI

.2_

..

....:
..k

. ' : ^-

l..'

1,

'...-,

id.
.

1
I

'

....

'

1
Id,

-.:_d-

..

...

4,11

...

i4

.,

).

,....,,

, 0.

..,...._

...

..,

,.i.;4' __ .

-.

P..

-4:

,......ii

IL

[. ?.0

i 4,,

----

.?

/..

...

..

L-',

ti..

11

.N...

.1

1oi.
, ,,-,9

ni

'

-Jr

14-11 ,-I

.....

f,

, .1 : ,i'i

,',...

',..-

11;:,.." Aitlj.0.1.441;''.1--

Plimbarea in trasura a Principelui Carol

._,... -- ..

www.dacoromanica.ro

(1866)

er...

...

Primii ani de Domnie

troduce inbundtatiri, carl insa din causa relei situatiuni financiare nu puteau sd progreseze decdt incet,
totusi destul de vizibil fata de trecut. Excursiunile
dese facute cu trasura sau calare prin imprejurimile
orasului, aduserd pe Principe in contact cu toate
straturile poporului. Ofiteri de serviciu si o escort

Principe le e incontinud ocupat" scrise ast-fel in

primul an, un vizitator al Principelui, pdrintilor sal.

Inteadevar, orele Principelui erau peste masura de

ocupate in timpul zilei si adesea chiar in timpul
noptei. Din cauza caldurilor insuportabile, cari in
decursul lunelor de yard se resimtiau cu deosebire
in Bucuresti, Principe le Isi lud ca resedin0 MIAs-

de cavalerie Il insoteau pe Principe potrivit obiceiului

traditional, care obiceiu insd fu curnd desfiintat din
predilictia Sa pentru o infatipre simpla. Ravna Sa

tirea. Cotroceni, situat pe o indltime la o jumatate de

ora, fundat in ultima treime a secoluilui al XVII-lea,
consistand dinteun sir de diferite clddiri, ce inco'njurau Biserica infAsata in ederd si pe Ing care

de a stabili o legatura strnsd intre Sine si toate

clasele poporului era necontenit. Familiarizndu-se
repede cu particularitdtile Tarei si poporului romg-

se intindea un inbelsugat si maret parc umbros,

nesc, tinu in tot timpul socoteald de ele; cu toate

care desi cam neglijat, continea 'Inca o multime de

arbori batrani. 0 privire admirabild se deschide din
Malta -positie a manastirei si ferestrelor sale asupra
Bucurestiului, cu numeroasele lui biserici si cupole,
pe cand aci sus domnesce o adncd sfintenie si liniste.
Principe le lasase sd I se aranjese numai cate-va
camere; totusi ele satisfaceau modestia Sa, prima

cd nu era prieten al etichetel si al unei rigide isolri

princiare, binevoitor fatd de ori-cine, scrupulos fat
de Sine, stia totusi s pdstreze in totdeauna autoritatea Sa princiard. lsi dada toat osteneala a se
informa personal de afacerile Tarei, examinand cu
atentiune toate cererile si plngerile ce I se adresau,
si ingrijind cu ardoare de nevoiesi si asupriti, daruindu-le cu mult mai mult de cat I-ar fi permis situatiunea Sa. Se amestecd cu placere in imbulzeala
pestrita a poporului si invdtnd limba in scurt timp,
putea s se Inteleaga foarte bine.

Sa grij nefiind doar alta deck afacerile Statului,

cari furd indeplinite cu cea mai mare punctualitate.
In afard de lucrarile zilnice curente, Principe le vizita
multe asezdminte de stat ca: ministerii, tribunale,
spitale, scoli, inchisori etc. peste tot silindu-se a in2a

www.dacoromanica.ro

Principe le Carol se &Idea neincetat la necesitatea ameliorerel multor situatiuni in Bucuresti, pre-

Putin cate putin se putea constata o consideraInbunSttire a situatiunei politice interne; ler
starea financiare se ridice ast-fel, incet se putu adeoga fondului de reserve' al Statului sumi mari. Pretutindeni se simtea adierea unor timpuri noi, Imprestrend cu hernicie semnta, ce promitea Principelui
si Tarei tin seceris satisfecetor.
Caracteristic pentru modul cum Principele Carol
Si-a conceput si executat datoria Sa, este urmetoarea
descriere epistolare a unui vizitator din acele timpuri:
bile'

cum la ridicarea nivelului instructiunel publice, cAreia

II acord Interesul Sett special, privind ast-fel cu
bucurle fundarea unel Societeti Literare in vara anului
1867, care deveni mai terziu Academia Romne
de azi, a cerei Presedintie de onoare o primi cu bucurie.

Instructiunea si sporirea armatei formau din ce

in ce mai mult oblectul atentiund Sale. Organize

adesea cu trupele garnizoanei din Bucuresti manevre
de mai multe zile, la cari bivoaca in mijlocul trupelor Sale; ingriji de un armament modern in tunuri

Principele Si-a aranjat singur archive Sa; El stie

la ori-ce intorseture a conversatiunei, unde se afl

si pusti si introduse chiar o uniforms simplifica15.

Printr'o nod lege asupra organisatiunei ostirilor, armeta romne dobendi o sporire considerabile, fa're a
merl in acelasi .timp cheltuellle in mod coplesitor.
Pe cet era telul Principelui de a indrepta Romenia
pe calea militare printr'q armatS pregetite, bine echi-

scrisotrea sau documentul despre care e vorba. El

face parte din acele naturi sdravene si iscusite, cari
in aspra scoala a vietii, se educ zilnic singuri. El
are convingeri si idei cu totul. hotel-Ate, asculte cu
drag pe acele ce I se opun, totusi El are un talent

pate si bine instruite cetre un rol meritat, pe atet

se ingrijea plin de ardoare, se o ridice pe calea

iaresi la punctul Seu de plecare. El posede marea liniste

de a se apAra in modul cel mai fin si a reveni

si rbdare a unui Principe, care pune cea mai mare
sperante in viitorul unei Tari atet de binecuventate
de nature' si nu poti decal se' admiri cu sinceritate
aceaste forte interne ce li apartine."

economice prin construiri de drumuri de fier, fecfind

ast-fel tot ceea-ce ar fi fost in stare se contribue la

prosperitatea Statului.

24

www.dacoromanica.ro

I4-4V2440

144-74--1

Vizitarea unei mgna'stiri din Moldova situata pe munti

(1866)

www.dacoromanica.ro

Caltoriile prin tail si strinAtate

Imediat dupa venirea Sa in tara, Principe le Carol

schimbare 'in bine. Bucuria era generala; in cea mai

mare graba se ridicara arcuri de triumf, sunetele do-

Isi propuse sa cunoasca' noul Sau regat in cele mai

mid amanunte, precum si s viziteze localitatile istorice. Vizita cu placere manastirile vechi pitoresc situate, orase si localitgti; primirile ce I se faceau peste
tot dovedeau, c populatia nu s'a inselat in astepthrile lor fath de Domnitor, ceea-ce se manifesta' cu
ocazia calatoriei Sale prin Moldova, calatorie Intreprinsa cu toata arsita soarelui, la inceputul lunei
August 1866. In nenumarate localitati se facura popasuri de mai lunga sau mai scurth durat, chiar si
in localitatbile bantuite de holeth. Ore intregi se petreceau pe drumuri impracticabile, apoi prin albiile
raurilor revarsate sau prin stepe intinse, a caror colb
inveleau adesea tthsurile 'in nut de pref. In conacurile boeresti tanarul print era primit cu veselie si

potelor rasunau prin vazduh, ler seara se organizath

iluminatii si retrageri cu torte.
Tanari si batrani, sand si bogati luard parte cu
draga inima la aceasth primire.
Inaintea biseticelor sthteau preotii in sfintele lor
okdii; inaintea manastirelor, calugarii in talarele si
potcapelele lor negre cu verdeata si flori, ler casele
taranesti erau impodobite cu icoane si covoare lucrate
de ei. Pe cat de obositor era drumul, pe at& de diferite si pitoresti erau impresiile ce se ofereau.
Aceast calatorie facu mai intai pe Domnitor s
cunoasca foarte bine moravurile si obiceiurile populatiei atat de variata. Ii oferith explicatii asupra mo-

dului de a simti si a gandi a diferitelor clase, ailtandu-I in acelas timp cum ar trebui lucrat spre a

onoruri si atat populatia dela tali cat si cea dela

ores

'11

sarbtoreau intr'un mod sgomotos.

se face oare-cari modificari.

Scoli,

Cu mult inainte de a se observe in zarea de-

spitale, biserici, mine, casarmi, inchisori toate filth pe

rand vizitate.

partata turnurile si cupolele Iasului, o multime de

calareti si trasuri venisera inteu intampinarea Domni-

Starea threnului era foarte grea, avand a suferi

de pe urma proastei recolte, dar nici orasele nu erau
crutate de saracii si pacosti de tot felul. Mii de voci
exprimau dorinta ca domnia Princepelui s creieze o

torului. Ura le mesthrsite 11 salutath, care cresteau cu

atat mai mult cu cat cortegiul petrecut de dorobanti,

se apropia de vechea resedinta a domnitorilor. La

x
www.dacoromanica.ro

intrarea Sa, primarul orasului Ii uth bunavenire, in

limp ce mil de oameni isbucnith in strighte de bucurie. In sunetul clopotelor si bubuitul tunurilor, isi
continuh cortegiul drumul. Insufletirea era sinceth
si generalh. Se trecea pe sub nenumhrate arcuri de

si Galati precum si Basarabia. Inteun mod foarte impresionabil I se dovedi pretutindeni cath incredere si

Cate sperante se asteptau dela Dansul, singura Sa

grij fiind, a le aduce la indeplinire.
Chiar si raporturile Romhniei fath de stthinhtate
se indreptau pe fie-ce zi, Principe le putand ast-fel din

triumf, fie-care cash era impodobith si intreaga populatie era cuprinsh de un mare extaz; aceasta bucurie
nu MAW de loc in tot timpul acestor 7 zile cat Domnitorul le petrecu in Iasi.
Impresia persoanei Sale, firea Sa cavalereasch,
seriozitatea cu care trata ori ce lucru, exercitau o
mare influenth sl erau de o mare importanth politick
chci numai de putin se unisera cele dou principate

cauza prea marei oboseli si a boalei ce Si-o atrase

in tinuturile bantuite de frigurile palustre sh Se Ondeasch la satisfacerea marei dorinte de a vizita in
vara anului 1869 pe ai Shi si sh-Si ghseasch o tovarhsh de viath care sh imphrthseasch cu El bucuriile
si durerile.

Cu putin inainte de plecarea Sa in a doua ju-

sub un singur Domnitor si chiar cele mai nesupuse

elemente observara eh un om integru se an' in fruntea regatului si ch franele lui sunt de data aceasta
in mani sigure.
In anul urmhtor Domnitorul petrecu din nou

mhtate a lunel August, vizita la Livadia Familia Im-

perial rush unde fu primit atat de chlduros incat

Domnitorul Carol fu satisfhcut si de succesele Sale
politice, putand ast-fel sh chlAtoreasch cu multh bucurie spre indephrtata Sa patrie, servindu-Se pentru
pima dath de linia ferath Bucuresti-Giurgiu.

cathva vreme in Iasi, duph ce vizitase porturile Braila

28

www.dacoromanica.ro

(1869)
Principe le Carol ca logodnic
www.dacoromanica.ro

Logodna

0 cstoria
noscuse la Curtea Regalg din Berlin pe cand era

Dupg ce Principe le Carol visitg la Viena pe Impgratul Franz Josef, din partea cgruia primi sincera
recunoastere a sfortgrilor si succeselor Sale pentru
fericirea poporului roman, se grgbi sg piece la ai Sgi
din Weinburg, loc pitoresc situat langg lacul Constanta, de care II legau atgt de multe si frumoase
amintiri din copilgrie. Apoi se opri cat-va timp in

Atractia si gratia Principesei, purtarea Ei

cordialg si naturalg, modul Ei plgcut de a discuta,
copila.

farmecul Ei dulce, cucerirg indat inima Principe lui si

desvoltarg repede in El hotgrgrea de a poseda pe

Principesa Elisabeta pentru totdeauna si in casul cand

va consimti, a o conduce in Tara $a ca pe scumpa

si credincioasa Sa consoart de vlatg. Dar si asupra
Principesei fgcuse o bung impresie firea lui linistitg
si bgrbteascg, purtarea Lui gentilg si seriositatea
Lui de a aprecia viata; si pe cand El avu Inca in

Bruxel, la sora Sa Maria, principesa de Flandra, despre

a card tinere fericiri casnice se putu convinge. De

aici plecg la Baden-Baden spre a saluta pe Regele
Wilhelm si pe sotia sa, cad II primird cu o deosebit bucurie. In acelasi mod fu primit de cgtre Principele mostenitor german, care isi exprimg dese-ori
dorinta, ca prietenul sgu sg-si poatg gasi in curand

aceeasi seard o lung convorbire cu mama El, obtinu

consimtamantul tinerei Principese, acordat cu ferma
convingere, Ca va gsi pe langg acest bgrbat serios,
plin de caracter si constient, fericirea doritg. Aceasta
reiese in mod miscgtor chiar din scrisoarea adresatg,
scurt vreme dupg logodna El, principelui Carol Anton
de Hohenzollern, rugandu-1 cordial de a o primi in

O demnd tovargs de viata, atragandu-i din nou

atentia asupra Principesei Elisabeta de Wied, pe care

o cunoscea de aproape si al cgrei spirit si inima,

unite cu nobile tendinte si vaste cunostinti legate ca
o simpatie atractivg, lguda in colori vii.
Scurtg vreme in urmg, dupg ce Principe le Carol
se mai opri in Paris, unde se bucurg si ad de prietenoasa simpatie a Impgratului Napoleon, Mai In
12. Octombrie la Co Ionia, cunostinta personal a

cercul copiilor sgi: Datoria cea mare, ce am de indeplinit, nu Mg inspaimanta nici de cum langg un
bgrbat atgt de tare si att de curagios. Nu doresc

alta decgt a fi condus de Dansul, cgci am ferma

credintg, cg tot ce spune Dansul, e binel Greutatea
situatiunei Noastre si singurgtatea ce aduce cu sine,

Principesei de Wied si a fiicei sale, pe care o cu31

www.dacoromanica.ro

ne va inlantui cu atht mai tare unul de altui, lar

munch' neintrerupta; ca si Dansul privi si Ea viata

nu ca o jucarie, ci ca un camp de mari datorii, im-

pacea chsniclei Noastre va opune un zhgaz puternic

tuturor vijeliilor din afarh!" iar Principe le scrise in
Memoriile" logodnicel Sale: Amorul se resplateste
prin amOr, vino in fata poporulul Thu, cu aceeasi
iublre, cu aceeasi incredere, cu care M'aI intimpinat

puse de Provident5; amandoi se intalnira in profunda

inclinare a tot ce e arta

si

natura, in adevaratul

interes pentru toate tendintele stiintifice si bele-

trisrce.

pe Mine, atunci nu numal a va bate o inima cre-

Vestea logodnei destepta in intreaga Tara un

ecou plin de bucurie, nu mai putin stirea despre

dincioash pentru Tine, dar milioane de inimi se vor

uni cu aceea a Mea; Eu Irish mh voiu simti fericit,
cad Tu apartii nu numai Mie Insu-mi, ci o natiune
intreagh privesce cu incredere si convinctiune asupra
Ta si-Ti va resplati iubire prin iubire!"
Duph cum in viata realh Principe le Carol recunoscuse totdeauna eu privirea Sa patrunzatoare
lucrurile exact, tot asa si aici: cad putini exista, cari
sh fie ast-fel nhscuti unul pentru altul, ca Principesa
Elisabeta si logodnicul Ei. Ca si Dansul era si Ea
departe de ori-ce mandrie si aparenth fals; ca si
Dansul era sl Ea plin de dorinta vie pentru o ac-

chsatoria din Neuwied, celebrath in 3/15 Noembrie in

presenta unui mare numar de principi in frunte cu

regina Augusta, a representantilor oficiali ai guvernului roman, imparatului rus si frances. In chlatoria
Lor, thriara pereche trecu prin Viena si Pesta spre
Basias si de aci in josul Dunarei spre Giurgiu, de
uncle avu loc sub bubuitul tunurilor si sunetul clopotelor intrarea triumfala. in Bucuresci la 12/24 Noem-

brie sub aclamatiunile pline de bucurie de multimi

venite din toate partile, inconjurand ast-fel trasura
Principe lui si a Principesei Incht abia putea sa in-

tivitate satisfachtoare, pentru un scop demn de o

ainteze.

32,

www.dacoromanica.ro

tt

-.:

CI

ilik"141/4...

.. r.

fr.ti.
.1

;; t4

''''

CI

-',et
t.

.44

$,..
1

'

sli

4r

1:1

C:

C.7

"

I
.

CI I II

CI

-I:

CI

17
. /I

_,,,_.,__

Noi trei!"

(Sinaia 1872)
5

www.dacoromanica.ro

99

Noi trei !"

OdatS cu intrarea triumfal a tinerei Principese

Elisabeta, incepu in palatul princiar din Bucuresti o
viata nouS, care aruncS razele ei de speranta pAnS
si asupra celei mai serioase activithti a Principelui
Carol. Nu mai era singur, nu mai era nevoit in Onduffle si planurile Sale sS recurg5 numai la El insusi, ci gAsi in tovarasa Lui de viatS pe lng sopa
plirth de iubire si prietena sincerS, care conlucra cu
tot sufletul si inteligenta Ei, la tot ce privea pe Dansul
Tara si guvern.
Med le si tendintele Ei se uneau si se cornplectau; adanc inpresionabilul si sveltul copil al Rinului cu imaginatia Sa bogat si susceptibil de sentimente generoase, incepu din primul moment a iubi
Tara si locuitorii, ei si tot ce 0 inconjura.
Viata variat a poporului si nenumratele scene
pitoresti care li se ofereau in abundenth, o bucurarS
necontenit; pe lngS aceasta se dedica cu zelul cel
mai mare scopurilor de binefacere si purta fAr incetare grija inbunStAtirelor si complecthrei acestora.
Cu mult drag adunase copii ih jurul Ei, ingrijAndu-i
si conducnd chiar jocurile lor. Ca si sotul Ei
era si Ea pStrunsS de cel mai adanc sentiment al

Perechea princiath petrecu vara la Cotroceni, unde

in ziva de 8 Septembrie 1870 copila Lor Maria, vgzu

pentru prima oath lumina zilei. Acest ingeras forms
fericirea pArintilor, usuth sufletul Principelui inteun

timp asa de bogat in surescithri si griji, cAci multi

nori negri se adunaseth deasupra RomSniei si se
descSrcath in, furtuni grozave, asa-c Principele sim-

tea cu atat mai mult nevoile unei adevgrate fericiri

casnice. DupS aceste frAmnthri lust, situatia se
clarificS incetul cu Incetul producnd o schimbare in
bine, care se observg cu atAt mai mult cu ocazia
primirei fcute perechei princiare la Aprilie 1871 in
Moldova.

De astS data Familia Domnitoath nu mai petrecu

yara la Cotroceni, a carui imprejurimi mthstinoase

provocau usor frigurile, ci se stramutarS cu copila
Lor la Sinaia, spre a lua adSpost lute() manastire de
Domnitorul vizitase in mai multe rnduri
aceasta localitate cu ocazia cltoriilor Sale si acum
Se putea bucura de placerea ce aceast reglune proacolo.

curase sotiei Sale, care era cu totul fermecath de

splendita positiune a acestel localitti, situath in
mijlocul minunatelor pSduri intrecute in maretia lor

d atoriei.

de stancile Bucegilor acoperite cu zpad, cart priveau

35

www.dacoromanica.ro

serios si mAndru spre rnAnAstirea cu clAdirele ei joase,

crescea dorinta perechei domnitoare de a pune basele

unui adApost propriu in aceastA regiune pacinicA, re-

galeriile el alber acoperisurile intunecoase si biserica

ei cu cupole, situatA pe o largA proeminentA.
Bine inteles cA nici nu putea fi vorbA de comfort; perechea princiarA ocupath cAte-va mici odAite

giune inconjurat de jur Imprejur de pduri, in minunata vale a Pelesului. La 10/22 August 1875 avu
loc solemnitatea punerei pietrei fundamentale a castelului Peles, la care Domnitorul cu mistria in mAnA
netezia cimentul pe piatra fundamentalA, exprimnd
apoi dorintA ca opera sA prospere. Principesei Ii se

in parterre din care cea mai mare avea 8 m. p. dar

cu plAcere se trecea cu vederea toate incomoditAtile
in aceastA regiune fermecAtoare.
In vara urmAtoare, Domnitorul Carol vizith din
nou cu ai SAI aceastA mAnAstire, unde in dreapta

oferise un frumos buchet de flori, Ea InsA isi ascunse fata in el udAnd cu lAcrimi ferbinti rosele
mirositoare, cAci numai cu un an inainte le fusese

bisericei se ridicase o clAdire nouA cu 6 mici Inc Aped

care toate dAdeau inteun cerdac sti Amt, de unde pri-

rApitA acea raza strAlucitoare, principesa Itty, cum

era numitA cu drag mica copilA, care jucandu-se cu
copii asilului Elena se ImboinAvise de scarlatina' si
dupA scurt timp dist:1Am spre durerea nesfArsith a

virile se loveau de un fermecAtor peisagia ce se intindea in vale. Principesa adunase in jurul Ei un

grup de dame, cu cari fAcea adesea ImpreunS muzia
si atAt cAntece populare romAnesti cAt si nemtesci
rAsunau inteun frumos ansamblu. 0 veselic nespusA

pArintilor eL

Drumul Mi-e desemnat si Eu trebue sA pAsesc

inainte 11th a fi retinut de furtunA sau vreme" scrise
ast-fel Domnitorul tathlui SAu in anul urmAtor, cAnd
orizontul politic pArea a se intuneca din nou. Si
InteadevAr furtuna trebuia in curAnd sA se nApusteascA asupra TArei, InsA ea gAsi pe Principe le Carol
si poporul SAu Inarmati contra ori-cArui desastru.

domnea in acest mic cerc, asa IncAt chiar Domnitorul,

serios si ImpovArat de griji, luA parte la ele ImpreunA
cu ministril, cari veneau din Buctiresti la DAnsul in
audienth.

Cu cAt raporturile interne ale Romniei se des-

voltath inteun mod mai linistit, pe atht mai mult

?rz

36

www.dacoromanica.ro

YZ\-V-f-rfa\

..0

,....

....
......,,...

.
...

Principe le Carol in anul 1877

www.dacoromanica.ro

04

Rzboiul ruso-turc si independenta Romfiniei

In primvara anului 1877 isbucni mult Veptatul
rdzboiu ruso - turc. Romania se gdsea intre cloud
focuri i se putea uor intdmpla ca la apropiata luptd

daserd orarle dundrene Braila V Reni iar bande de

Cerchezi i Bazbuzici ndvAliserd pe teritoriul romnesc,

Romnia declard in ziva de 1 13 Mai rdzboiu Portei

i totodat se hotdrA neatarnarea l'Arei, eveniment
care se sdrbdtori in ziva de 10 22 Mai ca zi de srbdtoare nationald.
Toatd Romnia era coprinsA de un entusiasmu
rdzboinic. Bogate erau ajutoarele pentru armat i
mare era numdrul tinerilor ce se oferiau ca volun-

sangeroasd intre cele doud monarchli vecine sd le

cadd jertfd, luand-o drept indemnizatie de rdzboiu
i incheind pace. trecnd asupra ei. Acum se remarcd abilitatea diplomaticd a Principelui Carol, care

cu privirea lui pdtrunzdtoare lug msuri spre a conduce prin, toate pericolele i cu sigurantd, cArma statului in aceste timpuri grele, Odinioard, Rusia in
-certurile ei cu Turcia considera teritoriul romdnesc ca
al ei propriu, dispunnd acolo dupd plac; aceste
lucruri disprurd odat cu venirea Principelui Carol.
Chiar inainte de isbucnirea rdzboiului, se incheiase
un tratat romano-rus relativ la trecerea trupelor- ruse0, unde fu prevAzut dela Inceput respectarea integritalei, statului roman de catre guvernul rus. Principele Carol accentud necontenit independenta Romniei tinandu-se rezervat dorintelor ruse pentru o
alianta a trupelor ruso-romane, de oarece vroia intdi
-,s fie absolut sigur ea trupele romne vor rtnanea
sub comanda Sa supremd i cd va putea lucra independent
De oare ce vasele de rdzboiu turceti bombar-

Dupd ce cu o zi mai inainte

tari.

se ispravise

mobilizarea conplectd a trupelor, Principele printr'un

decret dat la 27/8 Mai lud comanda suprem a
trupelor.

Trupa numdra 50.000 oameni cu 180 tunuri, pe

and toatd armata prei Impreund cu rezerva mobilizat a militiel i gloatei atingea numdrul de 70.000
oatneni. Zilnic Principele inspecta trupele, insotit
adeseori de Principesa, care ingrijea de lazarete, spitale i luand dispozitiuni pentru bandajarea rnitilor.
Toat armata romand era coprins de un entuziasmu
rdzboinic i poporul primea pe Principe ori unde se

ardta, cu mari aclamatiuni . aa la 14 26 Mai in

Craiova i in alte orar i districte undo vizita
trupele.
39

www.dacoromanica.ro

saluta focul inamic cu chipiul in mnd addogand:

Asta e muzica ce-Mi plae.'t Soldatii izbucnird in
urale care rdsunau pnd in apropierea taberei, unde
muzica incepu s ante. Dupd ce Domnitorul urmdri
o ora intreagd succesul bateriei Sale, prdsi locul

La .15 27 Mai Principele Carol sosi la Calafat,

unde inspect fortificatiile, tabdra i bateriile, apoi
la ora 7 seara lugnd loc pe punctul cel mai primejdios
a liniei defensive unde se afla bateria Carol, dddu
ordinul de bombardare a Vldinului aflat in MO.

Turd rdspunserd acestei bombarddri nemerind bine,

cdci in baterie cdzurd bombe, dintre care 3 exploadard in aproplerea Domnitorului, impittiind schi-

luAnd addpost in apropiere.

jele in toate *tile.

Principele ins nu pdrdsi acel loc; din contra

ca inteo luptd sAngeroasd sd pOtd apdra independenta

si
neatdrnarea statului.
b

Rdzboiul izbucni! Acuma trebuia sd se arate,

dacd sabia Romniel era destul de ascutitd pentru

40

www.dacoromanica.ro

-,-

-.."-:
....---.Frinf ,-.
.

'

1:-

-...

...;

N.

''

'

.- r''.

--

.1'...

-.:.

',.

.:.1,-V,

:Sal

.Jfi,,,;: /4=4 'I

,_

.;

ler

.,e i

,'tT( ''.

..),

""

'

,A

-,' P.

;-'

4,,

!..

''''

'

".

,i

i `4'

,,

/ 4-

073 1 .
i

Sn

t"."'

,
44 i

. '';'
\

')

f..,

, ,

4,V- [Ls

yr,,,

s .

iii qi .
..A.J....

,,,

rva

,!lir

57:

'ow'

'

k/

s.

'1

\/
ts :-__)
.

g'

,..4

V.7

k-

t
1

It
1

Ir,

ft

''

,r.....

1,b5

^.

' ' .7' -,

.

.:C--,-' %,

'

",',.;

i'2.'

, ,"'t

..,
--....i., -

v:,
.-

c.."..,'...'
P
''.

.
.

.,

, :

7.-.

li
'

"

"i

,_
k

11

='

'i

",

J.

..
i

r../..r.!`" t.

,. --s,
..

,.-

411.

../,`

c..

-.

,..

I,

S.

.,e.o.ii'

,...

-,4,
.' i ,....._ .,,,see
4 --..*
4 ./,?,'-.1.

...

1.;

rk

''Z'

..

..-.....,...,:: i-,,,,,,
*.".- -...7,,..;",-.
,b:
'4 ilk 4,i. :?'

..

--

"1".. -

':I.t't,..::;.C.7'1(

..

:.,./,:,

--,

-,--_%.7( ,-..1 ..

Vrif:j44

1.-.. 'A

V.

1...P.

_.... ,a. Ai

.)-

'

q.". 5. .

'

Ili

t" I

''',,tc,,tvi,,- ',.b,

... .`
4
1

cg4
1

ii

t- '

.",-.!:.',-

"Trz,zi-..iss----'1...":ef.vtil,

., le *I.!
r .' ,Stil

..

.....

-I

.,,

_ r,.

..

- _,,.,. ..

I"

Defilarea garzei de onoare inaintea Impratului Alexandru al II. lea al Rusiei, in fata palatului princiar din Bucuresci
(8. Junie 1877)

www.dacoromanica.ro

Impratul Alexandru II. in Bucuresti si predarea comandei supreme Principelui Carol,

in fata Plevnei
de aceste calitati se simteau nevoie in aceste timpuri
critice, cad Principe le fu silit, pentru a pasha inde-

Dupa ce Principe le Carol vizitase pe Imparatul

Alexandra II care in trecerea Lui se opri in Ploesti,
Tarul la rndul Ski inapoia vizita in ziva urmatoare
insotit fiind de cei 3 fii ai Sal, printre care Mosteni-

pendenta Sa si aceea a prei Sale fata de Rusl, s

refuze felurite dorinte militare ale acestora, cad vrola
numai in fruntea armatei Sale sd ieie parte la evenimentele razboinice, fapt care nu placea ins cancelarului rusesc, Principe le Gortsacow, care declarase ca
fortele militare rusesti ar fi prea Indestulatoare, pentru

lorul tronului, Mare le Duce Nicolae, Principe le Gortsacow precum si de intreaga suita militara. La in-

trarea Sa in orasul splendit pavoazat, fu primit de

catre perechea princiara si de intreaga populatiune.
Tarul lua loc in primal echipagiu alturi de Princi-

a tine piept Turcilor. Mimi dupa ce Rusii suferira

infrangerile de la pasul Sipca sl Plevna si era de

pesa, iar in cel d'aldoilea Principe le cu mostenitorul

temut ca in asemenea imprejurari Campul de lupta sa

se poatd muta cu multa usurinta pe teritoriul romanesc, dada Principe le Carol ordin ca trupele Sale s
ocupe fortareata Nicopoli, deasupra careia se inplanra
steagul romanesc. Dupa ce Rusii fura respinsi de
cale-va ori la Plevna, Mare le Duce Nicolae, telegrafi

Inaintea palatului, lmparatul stand intre

Principe si sotia acestuia, primi defilarea garzei de
onoare formath de o companie de vanatori in frunte
cu drapel si muzicd, dupa care avu loc un mic banchet. Modal de primire cat si intreaga Carte Princiara facura o foarte bun impresie oaspetilor rust.
Vizita Imparatului avu o mare influenth asupra
populatiei, care mai inainte era obicinuita cu o alta
purtare fat de Domnitorli prei si abea acum vedea

tronului.

in ziva de 13/25 August Principelui Carol, ca Impratul precum st El insusi vrea s-L vadd cat de
curand si-L asteapta cu nerabdare la Gornja-Studena.
Trei zile mai tarziu sosi acolo Principe le Carol,

cum s'au schimbat timpurile si ce vaza are Principe le

din Familia Hohenzollern fath chiar de monarchii cei

unde fu rugat imediat de catre Imparat s ia comanda tuturor trupelor rusesti inaintea Plevnei; dupa
cat-va timp de Ondire se declath inteles. Fara a in-

mai puternici si in acelas timp cat impune prin prezenta, energia si destoinicia Sa politica. Si tocmai
43

www.dacoromanica.ro

li se dadu, Ii puse tottii intrebarea: ar putea El

chide ochii i muncit de eanduri, Principe le petrecu

aceast noapte 'grea in cortul Sail. Cu drept cuvnt

oare aduce la indeplinire sperantele i a0eptarile pe

cari El le intrupa acu i de a carui fapte i mod de
procedare era toata' Iumea curioasa? cad El nu uitase
nici-un moment, ca situatia militara a trupelor unite

trebuia s se fi simtit mfindru de aceasta grea sarcid ce I se incredintase ca un semn de confientg

oarba in aptitudinele Sale militare i ca semn de in-

in fata Plevnei era cat se poate de nefavorabila i

primejdioasa. Dar chiar in aceste ore critice i apasatoarer Principe le pastrase stige rece 1 un curaj

alt stima a positiunel Sale princiare, ceea-ce natural-

mente respandi o lumina i mai glorioasa' asupra

armatei i prei Sale, care de acum inainte puteau
privr cu o indoita bucurie pe Conducatotul i Princi-

indrasnet. Consimtamntul Sau odata dat, voia chiar

cu riscul vietii, prin puterea i aptitudinele Sale sa'
iasa victorios i chibzui intreaga noapte cu sAnge

Prin aceasta nu numai ca a obtinut ca

trupele Sale sa fie socotite egale celor ruseV, dat
pele bor.

rece, ce ar trebui fault inainte de toate spre a se

chiar ceva mai mult, sa dirige i armata rusa in itipt.

Dar pe lnga mndria justificatA de insarcinarea ce

putea pune base solide situatlei militare nesigure!

.MVO VAIM

44

www.dacoromanica.ro

r
,

II

11,

to)

a,

Principe le Carol la trecerea trupelor

rn

peste Dunare (1. Sept. 1877)

www.dacoromanica.ro

Trecerea trupelor romne peste Dunre

Din quartierul principal rusesc Principe le Carol

se intoarse in grabg in quartierul Ski. la Corabia,

unde gsete tefegrame urgente din partea Marelui

la0 camp i cu acela0 scop, dar i comanda suprema

a ambelor armate in fata Plevnei Mi- e incredintata
Pilie. Aceastg onoare se reflecteazg 1 asupra intregei

Duce Nicolae, in care Il roagg sg treacg imediat tru-

Tari.

pele romane pp malul drept al

Dungrei.

Face' i deci, ca drapelul romanesc s falfge

glorios pe acela camp de rgzboiu, unde strmo0i
vo0ri au fost timp de mai multe secole apgrtorii

Aceastg

expeditie fu fixatg pe ziva de 1. Septembrie, in care

zi Principe le se adreseazg soldatilor Sgi printr'o inflgcgratg proclamatiune cu urmgtorul continut: Osta0
Romani! Stiti, cat a suferit Patria voastrg timp de

credintei *i libertgtei lor. Inainte deci, Osta0 Romani,

inainte cu curagiu i in curand vg yeti intoarce la

cgminele voastre, in Tara voastrg liberg, admirati de

cloak sute de ani, in care fimp v'au fost rgpite

intreaga natiune!"
In amiaza acelei zile, Principele, dupg celebrarea
serviciului divin i binecuvantarea trupelor, lug co-

mijloacele de a-i apgra drepturile pe campul de razboiu. Astg-zi aveti ocasia, a da o noug dovadg de
vitejia voastrg; toatg Europa 10 indreapt privirea
asupra voastrg. Inainte deci cu curagiu romanesc,
lumea sa ne judece dupg faptele noastre! Ast-zi
reincepem luptele glorioase ale stramo0lor no0ri,
langa numeroasele i bravele trupe ale uneia din
cele mai mari puteri de pe pgmant. Sunt incredintat,

manda in fruntea qtirei, galopand pang la podul de

la Corabia, unde I0 instalg quartierul Sau. Langg
Sine mini0rii Brgtianu i Rosetti, plini de induioare
li exprimg, cg n'ar fi sperat nici-odath sg ajungg
aceastg zi solemng, in care tngra armata romang ese
pentru a invinge pe vrkimapil ei ereditar, in propria
sa targ. Sub soarele arzgtor Principele suportg ceasuri intregi, pe cand regimentele unul dupg altul in
sunetul frenatic al muzicei i in strigate de ura"
defileazg in fata Sa.
A doua zi Principele trece Dungrea inteun vapora, fiind intampinat pe tgrmul bulggresc de gene-

cd armata romand, de0 mica, se va distinge prin

vitejia si disciplina sa. Ea va reda Romaniei rangul,
ce l'a posedat odinioarg i care meritg sg-1 ocupe.
intre natiunile europene. Aceasta e 0 convingerea
a Majestgtii Sale a Tarului tuturor Ru0lor. De aceea
Romanii nu numai cg vor lupta langg Ru0 pe ace47

www.dacoromanica.ro

ralul Stolypin cu suite sa sI o garda de onoare Ifi

suta aproape dargmatg fr usi si farg ferestre, asa

incgt ploua chiar in camera de dormit, in care fu
intins o brancardg. Abia incetul cu incetul s'au

frunte cu drapelul, Muzica intonand imnul romgnesc.

Principe le incglecg apoi i trecu, printre trupele voioase
cad erau aranjate in iruri, spre vechia cetate Nicopoll, pe al cgrel platou primesce cu mandrie parada
trupelor rotrignesci. In urmg porneste in grabg, in-

putut face reparaturile necesare; in locul pardoselef,

care lipsea , s'au asternut rogojini, iar in locul ferestrelor s'au lipit Milli de ziare. In zilele urmatoare
s'a ridicat in curte un cort, servind deliberkilor
sl meselor comune. Mirosul de cadavre ce se im

sotit fiind numal de patru ofiteri din suita sa, spre

valea Oma pang la sgtisorul Poradim. Aci la o depth-tare de 15 chilometrI de Plevna si 7 chilometri

prgstia de pe cmpul de ra'zboiu era insuportabil,

de oare-ce Turcii nit permiteau ingroparea cadavrelor; iar mustele se ingramadeau in asa de dese

de santurile turcescl Ii asezg quartierul Sail principal

inteo cgsutg sateasca pungndu-Se imediat in contact
cu statul-major rusesc.
Quartierul Principelui era aproape nelocuibil, cg-

stoluri , Incgt peretii interiori al corturilor pgreau

intunecati.

48

www.dacoromanica.ro

--

".."
-,'
.
...

1..-

::.-

-..io,.....,-.....:4,von.:0,4i. -

;,--.

,:"

,./ .

,,-

4 ji

./
%

4...
# At
:.,

lf

'
1. /..411

0.-e

,
I

'c 4'..:
V 1.e ,
3r

'''
41...

IC .

t '
,

-1'
ii_44..

.'

If.

.
A

1
m

,,-:

ez

....;

'a

.e-,.

i,

.16%

5,

: 4 7N.

4,../,'

,'

IP.
,

,.
,

,/

./--

.,'.1*,,,t..1.,

'..

it
er

r-

..

'

4,:

1.

,=
4.,

kite

,.

'

'

L.,

Ile,

.-

'

...

'?

41.

-1

tq,

-,,

r,

.-::

."

.....

Atacul Romnilor asupra redutei Griwita sub comanda Principelui Carol (11. Septembrie 1877)

www.dacoromanica.ro

Atacul Romnilor asupra redutei Grivita

Trupele turceti aflate in Plevna sub comanda
lui Osman-Par opusera o resistenta eroica' cercului
de fier al corpurilor de armata' roso-romane. Fortificatiile consistau din trei linii de peste dou-zeci
de redute, fiind ridicate In punctele cele mai favorabile cu o admirabil pricepere. Ele erau unite
intre ele prin santuri i drumuri adapostite, fiind
puternic inarmate i inconjurate in front i flancuri

atacat de 11 batalioane de Romani, pe cand 3 batalioane ruseti trebuiau in acelai timp sa Inainteze
din spre N. E. Sub focul violent al baterielor romane, trupele romaneti se pusera cu putin inainte

de ora trei in mirare, agalandu-se de povarnirl

platoului catre reduta inimica, unde ajunsera WA a
fi atacati de Turci. Tocmai pe deal vazura, a de
aci Wand la fortificatiile inimice se Intinde Inca o

cu tranre i anturi de apkare; aceste redute sau

vale lung de 600 metri prevazuta cu povarnirri.

Repede se coborka In jos i tot atat de repede suira

o anumit parte din ele trebuiau a fi cucerite inainte

de a se putea ata'ca direct fortkeata. Cu toate sfaturile Principelui Carol, care considera trupele ca in-

muchile dealurilor; terenul insa fiind desfundat, soldatii trebuiau sa se sprijine apucandu-se de maracini
sau proptindu-se In baionete. De odata incepe cu
toat energia focul turcesc, secerand randuri printre

suficiente, comandantii mi Insister-a la 11 Septembrie,

onomastica Tarului, sa Intreprinda un atac; atunci

Principele ceda numai, pentru a nu fi considerata
Indaratnicia Sa drept ingrijire, ca ar voi sal crute
trupele, accentuand insa ca El nu nutrete nici-o

bravii ce inaintau mereu, alungand pe inimic din

primele tranre, pe cand cele l'alte trupe veneau in
lirma lor. Sus ins 11 qteptau o surpriza teribila:

speranta pentru victorie.

Pe la orele doua in amiaza acelei zile, Principele
Carol se despkti de Impkat, care 11 imbratha cu

tocmai acum se vedea ceea-ce statul major rus Inca

nu tia i anume, ca aci sunt doua redute legate
una de alta printeun ant lung de aproape 300 metrl
si
pentru a caror cucerire trebuiau stranse mult mai
b
numeroase si
mai puternice trupe! La o retragere
b
Ins nu se gandea nimeni. Cea mai mare parte a
comandantilor cazura, soldatii atacara Inainte pentru

i calari cu statul Sail major catre un

punct in susul satului Grivita, care fiind prevazut
cordialitate

cu redute puternice, era reputat drept cheia positiunei

turceti in partea de Nord. Acest loc trebuia sa fie
51

www.dacoromanica.ro

a ajunge la redute deasupra lor, decimati Insd de

sdrobitorul foc al inimicului. Tot ast-fel le merse

cilor un al doilea atac. Dar i acesta fu respins,

provocnd iard grave pierderi. Principe le Carol, in

i celor alte trupe, ce se grdbeau s vind in ajutorul

camarazilor. Comandantul diviziunel vdzAnd in fine,
cd jumdtatea fortelor combatante era nimicit i cd
cele trei batalioane ce nu intraserd in lupt nu vor
putea s execute cu succes atacul, dete ordinul de

a cdrui apropiere cddeau granatele turceV, nu se

mai putu stdpdni; sari jos spre trupele Sale inbrbdtndu-le spre un nou atac, caci ingrozitoarele sacrificii nu trebuiau considerate facute in zadar. El
adund resturile batalionului al 2-lea de vdnatori,
trimitndu-i din nou in foc. Pentru a treia oard fu
intreprinsd invierunata Inaintare, dar i de ast data
furd respiqi, cauzandu-le nurneroase pierderi. Peste
1000 de soldati romani i mai mult de 20 de ofiteri cazuserd, insd curagiul trupelor 'in fata mortti,

retragere.

Tot WS succes rdmsese i atacul dat in acelai timp de coloana diviziei a 4-a pe frontul de
rdsdrit al redutelor, cu tot curagiul extraordinar de
mare al infanteriVlor 1 vandtorilor, cauzAnd ast-fel
pierderl ingrozitoare. Pe la orele patru dupd amiazd
incercard cu drapelele fdlfdinde i in sunetul muzi-

dqtepta o admiratie generald, Maud ast-fel un

sdrobitor efect asupra inimicului.

52

www.dacoromanica.ro

r..

e.

Mare le Duce Nicolae al Rusiei presinta Principelui Carol priinu1 drape] turcesc cucerit (12. Semen?

www.dacoromanica.ro

1877)

Luarea redutei Grivita si a primului drapel turcesc

Dupg-ce Principe le Carol in aceast zi sangeroasg
de 11 Septembrie a vizitat i manggiat rgnitii romani

turi reci de ploaie Innoptath Principele Carol i Marele

Duce Nicolae pe punctul Lor de observatie, pang

unde pgtrundeau gemetele ranitilor, Ingreuindu-Le
inima, Focul tunurilor i al puscilor se auziau ne-

in lazareturile lor, pgthsi linia de foc i raportg Impgratului Alexandru adgogand, cg Dansul a fost contra acestui atac precipitat, Bubuitul tunurilor 1
tthsnetul salvelor de pusci continuard Ind; noaptea
se lgsa Incet, o noapte trist i apgsgtoare, pling de
nelinite i de nesiguranthl
Langg un foc mare, se asezarg fgrg a schimba
un cuvant, Principe le Carol, Mare le Duce Nicolae i
suitele Lor; toti adanciti In ganduri grave i constienti de situatia periculoasg In care, se aflau. De

contenit, caci Turcii facusera in timpul noptii incer-

carea a relua reduta Grivitei, dar furg respini de

Romani. Ofiteri de serviciu aduc la orele patru dimi-

neata tiri amgnuntite asupth diferitelor lupte; 16 000

de oameni, Intre cari 2600 Romgni I 59 ofiteri cgzuserg rgniti.

A doua zi la orele 11 a. m. sosqte Impgratul

i imbrkiseazg pe Principele Carol, exprimandu-I deplina Sa satisfactsiune asupra bravurei tinerii armate
romane. A doua zi Principele Carol inspecteazg ar-

o dath, cam pe la orele noug, iatg cg sosqte un

ofiter in goana calului, aducgnd o veste pe cgt de
neqteptatg pe atk de mult dorit: cg trupele romane

mata, salutat fiind cu entusiasm de trupele Sale i

Intglnindu-Se cu Impgratul, sthruqte energic in con-

si anume batalionul al 2-lea de vgngtori, regimentul

al 14-lea i al 16-lea de dorobanti i regimentul al

silitti de rzboiu mentinerea defensivg in fata Plevnei

pang la sosirea Inthririlor necesare. Abia acum, re-

5-lea de linie, au respins pe Turci Mtn) Incgerare

sangeroasg, luand ast-fel prima redutg a Grivitei i
cucerind un drapel i cinci tunuri. Dar i acestg
victorie fu un triumf scump c4tigat.

cunoscu statul major rus cat de just a fost prima

opinie a Principelui, cd Plevna Inconjurat de
dougzeci redute ap de tari , nu se putea lua
cu asalt, Wand mai ales in consideratie cg pri-

Marele Duce imbrkis pe Principele Carol, care

trimise imediat un curler lmpgratului pentru a-I comunica imbucurgtoarea veste. lmbrgcati i sub pica-

mele mid succese au costat viata a peste 25 000 de

oameni.
55

www.dacoromanica.ro

Desi pe de o parte intristat si antic miscat de

Principe le Carol era pe de and parte mndru de vitejia at-Math pentru Intdia oath de trupele Sale, care
n'au stat inddrtul armatei ruse atAt de exersat in

pele Sale, visitndu-le chiar in avantgardele cele mai

periculoase, unde de multe ori era expus focului inamic. In fine, in a doua jumdtate a lunii lui Octombrie, timpul se infrumuseth si dupd ce sosith si alte
inthriri, Plevna putu fi inconjurat din ce in ce mai

ci au luptat in mod curagios in frunte,

mult, asa incdt ii furd Mate lui Osman Pasa ori-ce

acoperind de glorie drapelurile lor. Impdratul Alexandru recunoscu aceasta, Mar/And personal Princlpelul crucea Sf. Gheorghe si confirmndu-I aceasta
Investiturd printr'un document scris de propria Sa
mfind, cd soldatii romAni, in luptele de la 11 si 12
Septembrie Muth dovadd de un curagiu eroic.
Din fericire, sdnatatea Principelui nu suferi in
urma oboselei si timpului att de urdt. Adesea remfinea ziva intreagd pe cal, vecinic Ingrijit de tru-

comunicatie, ce i-ar fi putut veni dindArdt. La 14/26

Octombrie Impdratul Alexandru muth quartierul Stt
principal in Poradim, unde Principe le Carol Ii puse
imediat locuinta Sa la dispositie, iar El se add-

pierderile teribile, ce le-a suferit armata Sa, totusi

rdzboale,

posti la marginea satului inteo colibd miserabild,

acoperith cu pae si consistnd numai din cloud

camere mici si umede fdra pardoseala ,

pe and

suita Sa trebuia sd-si caute adapost in baracile din

apropiere.

56

www.dacoromanica.ro

: "'""-Ct.-.Prt.,...

tegl- wr

--?.,

a4

,t-r---,k.--'4,.:!"6

"1 :a,;,;?:::17:-.*L'AtZiar_

h:

"..."

1/4....M40.
-

T-..."-

r,

A-lt

..:..- 4

P-4

im

t.

0--.....--,

cr: 34:

,
...72

,-

,/
i

'

1.

.72

11,
1

i i,r
n

rril
-4

-.

,;,.

11*--..'

--4-1,0iftr;
-.. I,

,-;r:

'' ---.---...T"`
-

'''''

......"-

.--

at fik.
,

ri -, -

11:

;471

ke

rl

i/

,5,,,,

41

1.

,. 4.

,...)

r,-;.111,ii/-"4. a

,,-

r...-

14"
"ev
'=*

,....

',.....,r,p
..--40.
.0- ii..

:.k.--. J-........... .

4
.

. ....,:acrpi,,,,
et, r . '
V.- .

:'

...14.1"...

1.

,. -

-1'. 10 I.,

'

""

rr.

...

Intalnirea Principelui Carol cu Osman Pasa la Plevna in ziva de 10. Decembrie 1877

www.dacoromanica.ro

Predarea Plevnei
In fata Plevnei trupele ruso-romane flit% supuse
unor chinuri grele; timpul era necontenit urdt, ploaia
i zdpada transformaserd totul in mldtini i trupele

de Romani, dadu imediat ordin ca divizia a doua sa

inainteze pe toata linia. Fara Indoiala, cd lupta decisivd se apropria. Din toate partile se auzia bubuitul
tunurilor i trasnetul salvelor de pusci. Din minutd
in minut crqtea vuetul asurzitor. Principe le afland,

furd nevoite a popdsi in camp, pe un frig mereu

crescAtor i a indura tot felul de bolil Principe le

ca Turcii au luat o redutd ruseascd, dadu ordin sa

Carol era Inteo continua activitate, ocupat neIncetat

ca trupele de asediu sd nu-i neglijeze serviciul lor
de supraveghere precum i inspectand mereu positiunile cele mai periculoase, expunandu-Si dese-ori
chiar viata. Atacurile din redute ale asediatilor furd
in diferite randuri respinse de trupele romane, cari in
repetite ori dau chiar ele asaltul, provocand ast-fel
Turcilor perderi numeroase. Cavaleria romand se
distinse aci printeo remarcabild vitejie.

inainteze i divizia a patra. Pe o movild supraveghea

de aci intregul teren, Mild comenzi ulterioare i in-

formand prin telegrame scurte din timp in timp pe

Impratul Alexandru de situatiunea luptei.

Romanii atacard din nou cu putere I vitejie;

dau asaltul Opanetzului, ocupand cloud redute i
silesc ast-fel garnizoana redutei a #ela sd se predea
cu 7000 oameni i 6 tunuri, veste care umplu pe
Principe de o adancd bucurie. Turcii inaintaserd in
diferite parti, furd ins iard0 respini cu mari perderi

Repetitelor staruinte ale Marelui Duce Nicolae de

a ataca Plevna din nou cu energie, se opuse nein-

de puterile armatei unite, sub focul neintrerupt al

cetat Principe le Carol, accentuand cd Osman Pap ne

mai putandu-se mentine decat scurt timp, considerd
inutil sacrificarea attor suflete omeneti. Si aci prevederea Principelui s'a realizat! In dimineata zilei de
10 Decembrie Principe le Carol primi vestea, c numeroase trupe turceti prepard un nou atac. Imediat
Principe le alergd spre Grivita i afland acolo, cd a
doua redutd fiind parasita de Turci este ocupata acum

baterielor. In spre amiazd, Principe le Carol prasete

postul Sau i merge pe campul de luptd intre Bukowa

i Opanetz, cand iata cd Mainteazd galopand pe un
cal plin de spume un ofiter, raportand Principelui cd

Osman Pap voete sa se predea cu toata armata sa.

Generalul turc facuse aceast comunicare colonelului
roman Cerkez, care Ricand numeroi prisonieri, in59

www.dacoromanica.ro

aintase cu regimentul al 3-lea de linie IAA la o

de situatia ranei sale. In acest moment sosete i

Mare le Duce Nicolae, .care plin de Induiopre imbratip pe Principe i 'intorcandu-Se apoi catre Osman
Pap l'i exprima' i El omagiile Sale asupra vitejescei
Dupa plecarea mareplului ranit,
aparari a Plevnei.
Principele Carol se sfalue0e cu Marele Duce asupra
dispositiunilor ulterioare, indreptandu-Se apoi cdlare
spre Plevna, in mijlocul multimei de prisonieri, fugari
i invingatori. Pretutindeni jale, strigate, gemete, rugaminte; pretutindeni morti i raniti, care trantite,
arme aruncate, femei jelande
copii planganzi; iar
in mijlocul acestor vaete se observa bucuria armatelor
ruso-romane 0 rasunatoarele marpri ale batalioanelor

coliba situata pe malul drept al Widinului, unde fusese transportat ranit, Osman Pap.
Principe le Carol Inaintead cu suita Sa catre podul

de peste Wid, pretutindeni intampinat cu entusiasm

de armata invingatoare romana. Pe at era de mandru de acest nou succes al armelor romane, pe atat
era de &lane micat de miseria, ce o vedea pretutinden! *I de induiopta compatimire ce-L coprindea feta
de un atat de eroic inamic. Printre morti 0 raniti,
printre lungi iruri de prisonierl, Principe le inainta
Incet calare. In apropierea acelul pod de peste Wid,
11 intampina o trasura deschisa thsotita de o escorta
a regimentului 3 de Calara0: Osman Pap, generalul
prisonier, se afla inteansa. Cand 1 se spuse, ca Principele Carol e aproape de dansul, generalul, cu toate

durerile ce suferea, se ridica in sus.

inaintande.

Intors de le Plevna in quartierul Sall principal,

El raporta Inca seara tarziu Imparatului Alexandru
asupra victoriei mult dorite.
Tarul imbralip pe Principe i edam m1Fat exclama: Cu statornicie se ajunge la tel."

Principe le li

stranse mane emotionat, exprimandu-1 laude asupra

vitejiel sale i a trupelor turce01 i informandu-Se

!E=Zf
60

www.dacoromanica.ro

t..
;

1s

.4-

.,,

-04

...

,,,,,,

...

-,,,

-.

51/4-,V

07

:6,11
r

....":

-,
' ,'It !" - A, . _ .-,t,!--

(.

4.

i.

, . Irwvim
..;''

Ate

-y.. . -1.... -i

-:,t1t-.4'

..

t,./ /
..3

a?- 4.

A.

,-,

.:

4-.;:e,'-''

24,41."!

Air:*

-,_ ot,
.4

_-,....*.71,-__

...'

.
ta

'

''

,.....-%,

.:

..4

.
--- ,

T.,

...I.--

rt

'

"
. ...:
. 44- -

-.-

.1, .
1

'

..

'

",

,..et
!
,..

0
'

t.

o ..
d.

%.

..

.- g ,6

ak-

,,..

'4,";"

..;

....

kV- ,

.1111X.,

...t.se...44 .1'

Pik,';'

4.0, ...C4'
el, ..4

Principele Carol in fruntea trupelor romfine la parada inaintea ImpAratului Alexandru II al Rusiei
pe aimpul de ra'zboiu de la Plevna (3. Decembrie 1877)

www.dacoromanica.ro

:-:.1.;;,.....
1/*

..

Despartirea Principelui Carol de armat i parada inaintea Impratului Alexandru

II

rdspldtite in ziva aceia cnd prin eroizmul vostru

cdzu grozava Plevng, and mndria armatei Sultanului sub comanda celor mai strdluciti si curaglosi

Cdderea Plevnei si predarea lui Osman-Pasa cu

intreaga lui armath, era punctul decisiv al acestui

rdzboiu care dupd toate probalilatile era aproape
terminat, de oarece armatele numeroase adunate
inaintea Plevnei se puteau dirija acum in alte pdrti,
schimbAnd ast-fel situatla primejdioasd dela Sipca.
Mare le succes se vdzu in prima zi dupd predarg:
40 000 prisonieri printre care 10 pasi, 128 ofiteri
superiori, 2000 inferiori 77 tunuri, multe arme si

generali, ca gloriosul Osman-Pasa, se predd Maintea

voastra si a camarazilor vostri de lupta, soldatii rusi.
Ati svrsit fapte demne stthmosilor vostri si istoria

le va pdstra ca si pe cele din timpurile vechi. In

curnd v veti intoarce in patria voastrd si fie-care
din voi va purta pe piept semnul curagiului sdu
soldAtesc si jertfa sa pentru Patrie, Crucea trecerei
Dundiei, si medalia comemorativ a apdthrei Ti.

steaguri cdzurd in mainile trupelor aliate.

In dimineata aceleasi zile avu loc un mare Te,

Atunci mandri yeti putea povesti rudelor voastre ce

ati fcut pentru Patrie. Bdtrnii v vor asculta si isi
vor aminti de timpurile glorioase ale poporului romnesc, a cdror amintire s'a pstrat din generatie
in generatie; tinerii vor vedea in voi imaginea datoriilor lor viitoare. Romania poate privi mndth si
linistit in viitor, eat timp mai are ast-fel de feciori
cu inimi calde si brate de fier. In numele Tare'
voastre vd multumeste Domnitorul si Comandantul

deum, dupd care Principele Carol, care primi din

partea Impdratului ordinul rar Andrei" cu cuvintele:
,,L'Ati meritat inteadevdr si VA multumesc pentru

ajutorul dat", petrecu pe Tar la Plevna, unde se

pregati Impdratului o locuinth burgezd si uncle hid
masa impreund cu suita Sa, cu care ocazie Impdratul
toasth in sdndtatea Principelui Carol si a armatei
romne pe care o numi aliata noastrd".
Principele, inainte de a se retrage dela comanda
supremd, adresd soldatilor Sal la 2 14 Decembrie
urmtorul ordin de zi: Perseveranta voastra, lupta
si suferintele ce le ati indurat, jertfa ce din inima ati
adus-o cu sAngele si viata voastr, toate au fost

vostru."

Imparatul Alexandru III inainte de a parasi pamatul Bulgariei, primi la Plevna in ziva de 22/3 Decembrie defilarea unei mari trupe, intre care 160 000
63

www.dacoromanica.ro

0 mare jertf demng de remarcat si adgogg prin

cuvinte cglduroaEe cgt dragoste castigase pentru

romani, fat fiind Domnitorul cgrula Imparatul li

exprima bucuria, ca II e mai dat de a saluta Inca
odat vitejele regimente romane. Dupg cina luatg
la Poradim, Imparatul avu cu Princepele o lung
convorbire, accentuand cg-i va aminti de acea grea

Principe in acest lung interval petrecut impreung

cu cata bucurie s'a convins de frumoasele Sale calitgti.

La despgrtire, foarte micat II imbratip.

64

www.dacoromanica.ro

23;

4
T1191

fi

,7"Nr

_-

Marsul Principelui Carol spre tlieopole (22. Deeernbrie 1877)

www.dacoromanica.ro

Marsul Principelui Carol spre Nicopole

indeplinise intr'un

gemand de istovealg -Fara a li se putea veni in ajutor,

mod atat de strglucit misiunea incredintatg, voi i

Dansul sg se reintoarcg in Patrie; plecarea Sa ins
fu impedecath de viscole grozave. Prin toate incheeturile i spgrturile pgretilor i ale acoperiplui
pgtrunsese zgpadd in cgsuta sgracgcloasg care de
abea mai putea resista intemperiilor. In odgile pline
de fum era un frig strapic, i In timpul noptei, trebuea sg se pue peste plapom tin scaun de cam-

de oare ce cei cad ii escortau, se temeau el insgi

de viata lor i nu un soldat viteaz roman, Ii ggsi
aci sfrOtull Privelitea era atht de dureroas in cat
Principele o putu abea suporta i se urcg pe cal
pentru a nu cglca cu trgsura pe cei cazuti i pentru
a scapa triai repede de miseria ingrozitoare ce Ii se
intindea inaintea ochilor. Dar cu cat inainta, cu
att mai mare devenea numarul mortilor I al muribunzilor; ici i colo se vedea cum poposiserg Inteo
vale, sau In jurul unui foc i cum ii ajunse moartea
pe toti gthmada gramadg! Instqi calul Principelui
se rgdica in cloud picioare i nu voia sg tread peste

Principe le Carol, dupg ce'

panie ,

spre a nu o

lua vantul.

Principele se

&Idea cu mare durere Ja trupele cari erau pe

cgtre Dungre escottand transporturile de
prizonieri i cari erau expui fgr apgrare viscolului
drumul

cadavrele care impedicau calea; aspectul era atat de

infiorgtor, incgt nici inchipuirea cea mai crudg, nu
i-1 poate zugrgvi. Principele ar fi preferat sg inchic% ochii la vederea acestei priveliee ingrozitoare,

ingrozitor.

Cand vremea in fine se mai potoli, Principele

pgrasi Poradimul in dimineata zilei de 10/22 Decem-

brie pe un frig de 18 grade, pentru a se indrepta

dar trebuea s fie cu mare Ware de seamg ca sa

nu can; adesea ori fu nevoit s se scoboare i sg
meargg o distanth pe jos, de oare ce crivgtul fgcea
sg inghete sangele in vine. Orele acestea Il se

cgtre Nicopole. De oare ce nu se putuse ggsi nici-o

sanie, se lug o trgsurd la care full inhamatsi opt cal,
care insg din cauza zgpezei Inalte, nu puteau inainta
de cgt la pas. De abea se mai putea vedea drumul,
si adesea ori o luau prift camp. Pretutindeni se
vedeau Turci inghetati, cu osteneath se tarau convoaele lungi de prizonieri, dintre cari multi cgdeau

pareau infinite
fricoptoare ale
dinaintea bor.
67

www.dacoromanica.ro

fgceau chiar ca amintirile Inluptelor sangeroase sg pgleasca

Cu cat se apropia de Nicopole cu atat numrul

celor cositi de moarte i celor raniti devenea mai

prizonierl erau paziti numai de 1800 de Romni,

mare, umpland ast-fel sufletul Sau de p. jale adnca.

La apusul soarelui ajunse in fine la fortreata,
unde Ii se pregAtise Principelui o primire calduroasa,
dar ori i cat II era de placut In cercul ofiterilor Sai,

In ziva urmtoare, 11 23 Decembrie, de oare ce

podul daramat de vijelie nu fusese Inca restabilit,
Principele trecu Dunarea cu o alupa' prin mijlocul
slolurilor de ghiata, de care vaporapl se lovea astfel, incat era adesea ori in pericol de a fi sfrAmat.

un act de disperare era upr de ateptat!

carl In mod cordial 41 artau mndria de a avea

In mijlocul lor pe Conduatorul victorios, totu0 nu
se putea invesell, din cuaza jalei pe care o vazuse

Peste o oil dull acest drum periculos pe care o

mare multime In frunte cu Primul Ministru Bratianu

II urmrea nelinipt. Entusiasmul fu Ins cu at5t

in decursul acestei zile lungl, i care i aci 11 nelinltea, de oare ce mare parte dintre prinzonieri trebueau s se ad5posteasca In anturile forthretei pe
frigul cel mai amarnic, din cauza lipsei de quartiere,
Imbracaminte, combustibile
paine.
11 000 de

mai furtunos, cnd Principele Carol, dupa o absenta

Indelungath, calca iar5i pe teritoriul prei, unde

multimea Il inconjur cu mari aclamri, sgrbatorindu-L cu o sincera bucurie.

68

www.dacoromanica.ro

itz!-

-.

..

ii

-- ;to

0...

'

'.

r'
.4 .:

I!"

,..1.

Yi

..

---------

.
,..,

'. 4

"1 tor

v le

41
,

-...

ir

..

'

4 ,-

..

A:
.

1
1

.
t

rer

..

-:.

.
.....-,

-,

Intrarea triumfala in Bucuresci a trupelor victorioase (2. Octombrie 1878)

www.dacoromanica.ro

Intrarea triutnfalA in Bucuresti

DupA patru hmi lungi i nelinistite putu In fine
Principe le Carol la amiaza zilei de 10/22 Decembrie
sA imbr5tiseze iar5si sotia Sa si impreun cu Dansa
5A intre cu solemnitate,, in Bucuresti. Capita la imbth-

intareasc in toate timpurile glorioasa ei armatar

C, A. Rosetti multumi Principelui In numele Camerei,

case haine de sArbkoare, In timp ce populatiunea

umplea cel mai mic loc pe strzi, adresand srigte
de bucurie si de entusiasm InvingAtorului, ce se
intorcea acasA, De Ia Mitropolle unde se tbinu. un

vita de 'viteji. Istoria va glorifica nit numal razboinicul

renume -ce Principe le Carol si la atigat, ci-L va

Te-Deum, perechia princiara se Indrept spre Camera,

unde representantii poporului urath Principelui si sotiei Sale, prin strigate entusiaste, bunAvenire In mijPrincipe le stand in picioare sub baldalocul lor.
chin, adresa Deputatilor o .cuvantare plina de

pAstreze neatinse toate libert5tile l drepturile ei, in

pentim tot ce a facut pentru Tara, ce odinioara destinul o incredintase Celuia, ce se trage dintr'o glorioasa

aseza in Analele Popoarelor ca un vecinic exemplu

de armuitor al unei Tani midi, ce a inteles, sa-i

mijlocul inundarei unei mari armate streine si

In

mijlocul necesittilor unui mare razboiu; apol urand

bundvenire Generalului-Principe, multumi Principesei,

ce fusese dulcea mangaiere a ranitilor".

Cu aceste ultime cuvinte, Presedintele Camerei
tintise de asemenea adevarul, caci in acele saptamani
si Juni grele, Principesa fu de o activitate neobosita
fata de raniti l bolnavi, nu ca Principes ci ca o
sord de caritate, aducand mangAiere si ajutor din zori
si pana In noapte, necunoscand oboseala i asistand
pe doctori, cand era vorba de o operatiune pericu-

Induiosare, In care arunc o scurt privire asupra

celor 11 ani ai domniei Sale, accentuand, at se simte
de mandru acum, cand cele mai Inferbantate dorinte
din 1866 s'au realizat, indreptandu-Si primii Sdi pa0
aci catre representantil Tarei si ai poporului, cari au
fost unificati cu El in sperantele si gandurile grelelor
zile trite de curand l cad impartasesc asth-zi bu-

loas.
Tocmai la 8120 Octombrie a anului urmator, avu

curia Sa asupra marelor fapte ale armatei romane;

c. e mandru a se afla in fruntea acestor trupe, cart
si-au vrsat sangele pentru independenta Tarei.
Dumnezeu s binecuvanteze Romania libera Si sA

loc sub conducerea Principelui Carol si sub asurzitoarele strigte de bucurie ale populatiunei, ce se
71

www.dacoromanica.ro

aduna din toate *tile, intrarea restului numero de

armath ce mai rhmhsese pe campiile Bulgariei. La
capul strhzei prin care avu loc intrarea, se ridicase
un splendid arc de triumf, In fata chrula qteptatt
Primarul Capita lei i Ministrul de Interne spre a saluta pe Principe In numele tuturor delegatiunilor
Tare!, ca pe Ur) eroic Conduchtor al curagioasei armate.

Principe le Carol

De acutn inainte Patria noastr

poate fi liniVtth un popor, care i-a vhrsat sAngele
pentru independenta sa, va ti i de acum inainte
sh se lupte vitejqte pentru inthrirea 1 prosperitala cthninele bor.

tea el.'"
Strighte entusiasmate de bucurie, copleOr
aceste cuvinte. Principe le chIhrl in frunfea trupelor
de-alungul strhzei principale, care de atunci fu numith

exprima multumirile Sale

cordiale pentru Q primire atat de veselh adhoend:

Da, Tara poate fl milndr de feclorii Shi; ei au intrat cu incredere in lupth i acum se intorc ea erol

Ca lea Victoliel, chtre Piata Teatrului, uncle avtt loc

i pe dinaintea chreia trecurh tunurile cu-

defilarea
cerite.

72

www.dacoromanica.ro

Mtrilltttl

rs4G,,

,v.,
g

V
)

'

..

I
11

4:

"A

4-

LI: f

._

t,,,,_

n.

.,,,--,... .

.1

t- !
g

xlt,

'

fir

''

Irei...."--

4.
.e.

. --.

.1.

!hirkl

.!..i *

r...s.
.-:,...4

-...
,,

Se,
,

tr,,,,,.

.49.. - si,N

; ' -1.4111
c-'
tc,,,

're-.1.,?,
.t-

11. r.2.'''
..,,, y

-t

...
,':_'''

-':

..

-,,i/r

4 A -I

I
,

ij

o
'ot

,,e

..

ic
k

liffig

lli

11

'.. -

f,,;
-...,

ii

-11

11.

Sr

ii.-AllA

.41; '

4.

t ._

IP

4.

,N,

A. t

:-.

t''--'1

fr'

.e

5%.(261.1! 12-'' 1F.

?Ott 4.,

r:'

-, ).

'it

..
--10Pardira-a..aaa,--_,...- --_,_-a-a-

1
.57

\ r. \

.rt

...;

.Nc

.... -

'

ff, K4 :7
.,

..

Incoronarea Regelui in Bucuresti (10 22 Mai 1881)

10

www.dacoromanica.ro

'

r,

''

t,

;.,.

4,

......

'15 %

49

.,-.-

r' S.

'..4

1.

-o

'

IV
Leti
,is

-.

11

''

:'-,

I.,

!
1

.:'

Incoronarea Regelui
Gu toate cd mari fuseserd cdstigurile pe sange-

In acest moment voiu sd repet, ceea-ce adesea ori

rosul camp de rdzboiu, totusi rdmsese multe de fcut

am spus"; dorinta natiunei dete vietel mele directiunea

si tinta ell De cincisprezece ani sunt Principe le

prin lucrdri pacinicel pentru a termina si in interior

casa fortificat pe dinafard, spre a se putea opune

acestei Tar!, de cincisprezece ani Md inconjoard lubirea si Increclerea poporului; aceast iubire si incredere Mi-au Imbundtdtit zilele mele, intdrkndu-MA si
inputernicindu-MA la zile grele.
Cateva saptamani mai trziu, la 9/21 Mai, avu
loc in Bucuresti, serbarea incoronarei. Cortejul strlucit al Incoronarei-Regele cdlare urmat de generalii

tuturor intemperiilor, Principe le Carol lucra neobosit

pentru binele Tarei, Invingand multe greutAti interne
si externe, proprie a procura turburdri amare. Mari le

puteri recunoscura de bund voie independenta Romaniei si amicii Tdrei Azurd momentul venit In care,
dupd multe vijelii si sacrificii sangeroase puturd In
fine vedea opera incoronatd.

Lui, regina Inteo trasura de gala trasd de 8 cal-se

Intorsese spre palat venind din dealul mitropoliei,
tinde se tinuse un solemn Tedeum. Aci presedintele
Camera si acela al Senatului presentard cu omagii
perechei regale coroanele; aceia a Regelui, conJorm dorintei sale, batuta din otelul unui tun turcesc
cucerit la Plevna, aceia a Reginel o lucrare neaos
de aur. Regele IA coroana si adanc miscat addoga:
Cu fald primesc aceasta coroand; ea e batutd din
metalul unui tun, udat cu sangele eroilor nostri si
sfintit de bisericd; o primesc ca un slmbol al independentei si puterei Romaniei! Ca un pretios juvaer,
ea va fi martord grelelor si glorloaselor timpuri petrecute impreund, va aminti generatiunilor viltoare

La 14/26 Martie 1881, Romania se ridicd de sine

la rangul de Regat, acceptand Parlamentul cu unanimitate de voturi si sub un entusiasmu furtunos, acest
decret al ministerului, drept lege. Ministrii, membrii
Camerei si inaltul cler, se indreptard spre palat unde
Principe le Carol iscAli legea si adanc miscat adresd
urmAtoarele cuvinte adundrei: Mare si solemn e momentul in care representantii natiunei, se apropie de
Mine pentru. a-Mi supune decretul unanim al corpurilor legiuitoare. Cu acest moment incepe o foaie

noud In cartea vietel poporului nostru roman, sfdrsindu-se ast-fel o perioadd plind de lupte si osteneli,
dar bogat In sfortdri bArbtesti si In fapte eroice.
75

www.dacoromanica.ro

Regelui, punand cu-mari bmagii, coroane de flori mirositoare pe treptele tronului Sgu.
Modernul stat roman fu intemeiat pe bazg solidg,
dupg cum reiese dintr'o expunere comemorativg publicatg de catre un remarcabil Invatat roman cu ocaziunea Incoronarei; Prima mare epoca a prei semna-

vitejia strgmosilor lor sl buna intelegere ce a domnit

intre principe si popor. Cea mai frumoasg coroang
insg, atat pentru Mine, cat si pentru Reging, va
fI si va rgmanea, lubirea si thcrederea poporului, cgruia apartine toate grijile si simtirile noastre., Si
Regele sfgrsi: Trgiascg lubita noastrg Romgnie, astgzi
Incoronatg prin proprlul ei merit!"
Dupg ce Regele, in ale cgrui cuvinte se remar-

leaza venirea lui Trafan si a legiunilor sale in tarile

dela sudul Dungrei; a doua, aceia a lui Radu-Negru
si Dragos, dgclu viatg principatelor Moldova si Muntenia, dupg ce navgliri devastgtoare de popoare barbare au trecut peste pgrnantul nostru; a treia, este
aceia a marelui si viteazului Rege Carol I, intemeietorul modernului stat roman."

carg o adancg miscare, sfarsi, domni mai intgiu o

liniste solemng; dupg aceia insg, entuslasmul Isi fgcu
loc in cele mai sgomotoase aclarnatiuni nesfarsite, ce
se reinoiau necontenit de catre multimea ce astepta
afara. In lung! lruri defIlarg delegatii prel inaintea

76

www.dacoromanica.ro

Jr.

-:-

hs.

7-154.

.,

1,4r \0\

1\

--

r "'" 1 -

-'-'

,
1

, .0

,--,.... --.7....

r-.-,.. ?
_

---1--...-....
..

iit' '

'.I.

ip.
--------.')

I:2, Ikart.

-1"--11.-,r\ 4 *ti

,?-'11' ''''

,4i3,-,
7.

II I 1 I I A-1"

-__,,.

-....

-.*---3

,-,

1I

1.

/
:,....1:

V'-'...!.1 '.

"

,1
0

11

..ti

4717.T.i

,.,

..i,;,f

...

, .

ii!'"

t eb.
''

,,

..

-1 s-

-..

+rei 4 ;et? 1. tr - .:1

. ! 4,7 ..-1---;/./..-,
,
.

.
,

.;14

...

:1

o :44

ea

i4 '

.
.

It-

. .2 7,c' 1,..

'

...

11

..--.L.'

Ad,

.1.....if iv..
....
,,

"1

17,
12-

_,47 A

:i

V ,,,
.....

" ','IN:'.
4
,
"6 ir I'a- -i-- 1 -: 14V".
1-f

'f, .pri:116
6

""

.011

N.,a, f -- '
.
i
.

Sfintirea bisericii din Arges

air.

Su--44. 44'

.6

pi

. .- 151 .V

.1

1886
I

www.dacoromanica.ro

Activitatea pacinica a Regelui Carol

lui

Activitatea lungg si grea de pang acum a RegeCarol fu incoronatg de succes. Tinta, ce si-a

corespunzator si in anumite intervale armata fu mgritg, iar armamentul perfectionat si complectat. Regele
lug parte la toate manevrele, inspectg garnizoanele
depgrtate, dand ast-fel corpului de ofiteri un exemplu
de zel si abnegatie in Malta lor cadet-A, nu numai
pentru a fi la ori-ce timp gata sg-si apere Patria, ci
si sg AA o influenta educativg asupra sferei populatiei inarmate.
De asemenea El consacrg protectia Sa folositoare
intregii instructiuni publice, contribuind la ingltarea
si aprofundarea ei. El nu considerg Presedintia de
onoare a Academiei Romane ca o pull demnitate, ci
urmgrea cu mare atentiune tendintele acestei asociatiuni literare, ajutand-o cu contributiuni din fonclurile
Sale particulare la publicarea unei marl enciclopedil

propus Principe le de Hohenzollern, atunci numai in

vgrstg de 27 ani, rgspunzand la apelul proporului

roman, a fost atinsg. Regele Carol insg avea aspiratiuni mai inalte: dorinta Lui arzgtoare de a elibera
Tara de vasalitate, a lupta pentru independenta ei
pe campul de rgzboiu si a procura statului tgngr o
importand pozitiune printre cele l'alte popoare, urcand-o la rangul de Regat. El stia mai bine deck
ori-cine, ca datoria ce I-a fost impusg de soartg, nu
fu deck pe jumgtate indeplinitg. Desi baza pe care
sg poat lucra in mod fructuos generatia presentg si
cea viitoarg a fost intemeiatg, totusi grija Lui, ca
aceea a unel neobosite cglguze, era de a deschide si
largi drumurile spre /bine le tuturor. Dar si aceste
drumuri erau Inca pline de obstacole pentru constiinciosul pionier regal; El Insg nu se descurajg nici
nu se obosi, vecinic constant si sigur in activitatea

romane.

De asemenea Regele se dedica cu o abnigatie

perspicace reconstruirei bisericilor de importantg istoricg. In anul 1886 fu sfintit cu solemnitate biserica din Curtea de Arges, pentru a cgrei reclgdire
Regele se dedicase cu mult drag, contribuind cu numeroase sumi din fondul Sgu particular. Impresia ce
ne face acest dant locas e uimitoare. Plgsind pe o
alee tunbrita de copaci bgtrani, o zgrim trite() mica

Sa, urmgrind cu energie prudentg singurul tel: a executa renasterea odatg desteptatg a tinerei natiuni.
Regele consacrg fgrg intrerupere grija Sa pling
de sacrificii armatei, care nu trebuea sg se odihneascg
pe laurii cgstigati cu sange in rgzboiu. In mod
79

www.dacoromanica.ro

curbs lucind I scnteind ca un farmee straniu in

frunze. Toate objectele asupra cdrora ne arunca'm

fata noastrA; turnuri lucItoare aurii Inconjurd o cupola

ochii sunt lucrate inteo art aleasa, inteun stil uniform, accordndu-se intregului. Inteun scrin de
sticla incrustat In aur, se gSsete unicul si pretiosul
dar al Reginei, o Evangelie scrisa de propria Sa manS
pe pergament i prevAzut cu picturi artistice, con-

Maestr, care se ridica in forma de bolt gratioas

deasupra unui fundament, care In dispozitiunea sa
fina i in splendoarea sa multIcolora seamana unuia
din acele bisactele orientale, pe care poetii din o
mie i una de nopti" ni le-a descris In mod atal de
atragator. In Intregimea dispositiunei el elegante, in

tinnd 50 de pagini marl, fie-care din ele inteun

cadru larg de argint sculptat in aur. La dreapta
si la stnga u0i de intrare, se observa portreteIe

ornamentele ei diverse, in farmecul formelor artistice

a tuturor partilor, In armonia nuantata a IncntAtoarelor colori, biserica seamana mai mult unei admirabile opere de art adevarat oriental. In interior
observm stilul bizantin, in toate nuantele de colori
lucesc mai cu seam auriul, albastrul, verdele; cande-

Regeltti si a Reginei, esecutate in mozaic si reprezentate inteo simplicitate demnS; sub portretul
Reginei st scris: nu plnge, ea n'a murit, ea
doarme" 0 explicatia acestor cuvinte ne-o da"

un Inger ce se las jos din cer, avnd trasaturile

labre de aur de forma orientald athrna de fundul

scumpului si unicului copil al perechei regale, a

boltilor Matte, catre care se erpuesc coloanele in mod

micei Principese Maria, care le-a fost rapita atat

att de gratios Incat par a sustine un acoperi de

de timpuriu,

80

www.dacoromanica.ro

Inaugurarea podului de drum de fer la Cernavoda

(14 26 Sept. 1891)

11

www.dacoromanica.ro

Nimeni nu va mai putea impedica desvoltarea Romfiniei

Cand in Martie 1866 Joan Brgtianu, in calitate
de insgrcinat al guvernului interimar roman, vizit
pe Principe le Carol de Hohenzollern care se afla cu
pgrintii Sgi in Dsseldorf, pentru a-li oferi oficial in
numele Tgrel coroana Romaniei, Principe le in timp
ce urmgrea cu atentiune expunerile lui Brgtianu, privea o harth ce se afla in fata Sa i luand creionul
in /liana argth cgtre o linie directa care strgbate
principatul roman, zicand: mAceasta e o targ care
are viitor." Si inteadevar cand in toamna anului
1869 Principe le Carol 10 aduse thngra i frumoasa
sotie in Bucurqti, ggsi Dansa, in ziva sosirei Ei, pe

uriaului pod de drum de fer, peste Dungre in dreptul Cerna-Vodei, pod care poartg numele Sgu i care
in cinci ani fu clgdit cu o cheltuialg de 34 milioane
de lej.
Clgdirea podului propriu zis, precum i a podului provizor, a viaductelor i a digurilor celor lungi
cari in total au o fintindere de peste 20 de kilometri, erau in leggturg cu marl greutgti, din cauza tinu-

biroul Principelui primul proect pentru clAdirea unui

pod uria peste Dungre.

Pe o lungime de 750 metrii i la o ingltime de

100 de picioare de asupra nivelului apei, se intinde
podul de fer de asupra Dungrei, rezemat fiind pe
cinci puternice coloane de granit cad se Malta din
fluviul lat, (land ast-fel posibilitatea ca i in timpul
asprei erne, sg se continue circulatia, ceea-ce inainte
era aproape imposibil; deosebit de aceastg, podul
mai e de o 'insemngtate politica i militarg.
Tocmai inaugurarea acestui pod gigantic, saluth
Regele cu o mare satisfactie, eget din primele zile
ale domniei Sale tindea la aceasth opera, ce numai
prin marea Sa energie inaintg. Primii care trecurg

tului bgltos i dese-ori pe mare intindere inundat,

greutgti cari furl Invinse de cgtre o societate francezg care cu ajutorul inginerilor romani, au clAdit
podul.

Cu o vedere foarte patrunzgtoare Regele recunoscuse iinsemngtatea drumului Romaniei cgtre mare,
i cand dupg rgzboiul ruso-turc, Dobrogea cgzu Ro-

maniei, Regele stgrui cu mare zel, ea sg se creeze

o legaturg directg a BucureVului cu Marea Neagrd
si ast-fel cu Europa apuseang. Pentru Dansul mai
mult de cgt pentru ori care altul, ziva de 14 26 Septembrie 1891, trebuea sg fi fost de o insemngtate
S

deosebitg, cand impreung cu sotia Sa si cu tap

fruntqi ai Tgrei, 1i fu dat sg asiste la inaugurarea
83

www.dacoromanica.ro

In unire cu admirabila regulare a Dunarei, pentru

care Romania a sacrificat nenumarate milioane de
lei, sa creeze o circulatie mai intinsa de la mare

podul full Regele si Regina; la mijlocul lui infipseIA cu ajutorul unei masini hidraulice de nituit, ultimul cui de argint, apol-pentru a-i dovedi resistentatrecuth 16 locomotive deodath, in mijlocul bucuriei
sgomotoase a populatiei venit din toate partile, a
sunetelor vibratoare ale imnului national si al salutului tunurilor de pe vapoarele de razboiu ancorate
in mijlocul fluviului. Inca odath vazu Regele indeplinindu-se una dintre misiunile cell luase odata cu
venirea Sa la Domnie, si cu o justa satisfactie putu
s zica in cuvantarea Sa: Nimeni nu va mai putea
'impedeca drumul spre marire si progres a scumpei

catre Dunare si invers.

Cate-va saptamani inaintea acelei insemnate zile,
Regele asistase la inaugurarea canalului Portilor de
Fer in presenta Imparatului Franz Josef si a Regelui
Alexandru al Serbiei.
Prin cladirea de diguri enorme si prin arunca-

aer a stancilor periculoase navigaVei , se

reusi in fine dup o munca de ani de zile plina
rea in
5

de- osteneli si cheltueli costisitoare

pentru care
puterile interesate dadusera mijloacele
sa' se
creeze un canal de o latime si o adancime

noastre Romaniil"

Cati-va ani mai tarziu, in toamna anului 1896,

Regele putu sa oficieze solemna punere pietrei fundamentale cladirel portului Constanza, cu care se incepu o opeth uriap, pentru a face posibila ancorarea si descarcarea vapoarelor maritime si pentru ca

suficienth de a permite chiar la scaderea nivelului

apei , trecerea vapoarelor mari , ceea-ce exersa o
influenta insemnata asupra desvoltarei comerciului
roman.

177"

84

www.dacoromanica.ro

,,

I.

: "'

..

,s..,

,f._

'

.;-',.. -.:.

'

,`

4 ..-..

-..

A I.4 o
4. AI,-. fa :::54
.

1 .

,,

\- .

.,,

IA' - '

^'

....

:'

.1.; ,.....-

-*-.

' t'

' T. ''.1-114,N1 jL2.--,-

11,,,,,A

...
4

...

44....

.-

---

...,

..

t .... .

. .,....

___- .....n

, . `'-'-Z ,..-''
. -..

......

'6

t
......4 4' :
'. Li

.
.

.....4.

j,

2c,.

'...-...,,,,

,...

"

12

, , K. \

-0,t-6

-4

/\

, I..

...

h .-

"1,,

. ..-- 4.--,..i.:-...-.1.-.;_-_ZI

.......4,

_.4V4:e5ST-,-4.

le'

;,...4
..

-4,- -.
.-

;a

''''.--.4AA-441-...i47.1

Revista militar la Cotroceni cu ocazia vizitei Imparatului Franz Josef

www.dacoromanica.ro

,.. 1
'

--

' r...117 -

....

...s2

Regele Carol in fruntea armatei Sale (17/29 Sept. 1896)

ki'l

---

.2.t......- __.!..

.. .;7.---lr40,*

...-',' .:

.gt4

,c,

'

III
.

o
,e.

... I ..

,!--

I.

t5r2(Ttrip'.41.27; 4.1_.

,r- -,,,,

eA .4c1Irl,kiI

i .,,

'

....

_.

:-.rt4r,

fit

".:

_I

7.

.4,

'

. 4R.:^i-

-',
4

.,,,!.

'" ; e

.' a
P N,..

-.

,
,

ilt f

,-.1i'L

,4 61

lt, ',6,1,1.

''.

''

.....

4r-, '

:;)':

'

1,

...

'i

..

.i.

",;,.-

)4'1

-Z Z.,.

ltr... ,-.- . ,

.,

4 4,-,61

'

,.,

.,
,

t
.

:: - .:.

'

'

,Iiii_

';.'"

---

_.

l'A..4.
.
'''
-r-,-.:- ,-,,,
;.

---

't.r,

,-1

...n.-

'

ri.
A...

4....1;71r

Vizita Impratului Franz Josef al Austriei in Bucuresti si Sinaia

multime de peste o suta de mii de oameni.

Un mare eveniment fu pentrft 'Romania vizita

Imparatului Franz Josef al Austriei, ce avu loc in
toamtla anului 1896, in semn de prietenie MO de

La

dreapta Imparatului lua loc Ware Principesa Maria,

iar Regina privea parada inteun landou tras de 4

cai. Cu toate a ploaia ce cazuse inainte muiase

perechea regath si Tara romaneasda. La 16/28 Septembrie Imparatul infra' intovarasit de Rege in Bucu-

pamantul, totusi defilarea trupelor reusi minunat, asa

ca la sfarsitul defilarei, Imparatul intinzand mana

resti, unde full salutati la gara cu cordialitate de

catre Regina Elisabeta si de mostenitorul tronului,
printul Ferdinand, impreund cu sopa Sa.
Cea mai adanca bucurie stapanea intreaga Tara,
ca venerabilul monarch austriac paseste pe pamantul

Regelui zise: Fe licit pe Majestatea Voastra pentru

tinuta si infatisarea trupelor. Romania poate fi
mandra cu armata ei." Cu bucurie raspunse Regele:
Multumirea Majestatei Voastre ma umple de fala pe

romanesc, ca oaspele Familiei Regale. Ambii monarchi

Mine si armata Mea."

full intampinati de frenatice urale; in toate locali011ie prin care trenul regal trecuse, alergara tineri

La dineul ce avu loc in palatul din Bucuresti,

Regele inchina in sanatatea Imparatului cu urmatoarele calduroase cuvinte: Ma socot fericit de a vedea
pe Majestatea Voastra binevenit in capitala Romaniei.
fntelepciunea Majesttei Voastre, a fost in totdeauna
un model pentru multi monarchi si mai ales pentru
Mine si tanarul stat roman, care se bucura astazi de

si batrani din toate partile spre a saluta pe monarchi;

statiunile si casele particulare fura impodobite cu
ghirlande, steaguri si tablouri; damele stateau in

pestritul lor costum de sarbatoare, barbatii in surtuce albe, iar copii inaintau tinand flori in mani spre
a le oferi Imparatului si Suveranului lor. E doara

deosebita onoare de a saluta Majestatea Voastra.

pentru prima oara, ca un Imparat calca terenul ro-

Majestatea Voastra traiasca!" la care Imparatul raspunse: Multumesc Majesthtei Voastre pentru impunatoarea primire in aceasta resedinta; cred necesar

manesc cu vederi pacinice.

La 17/29 Septembrie avu loc pe campul de manevre dela Cotroceni, o stralucitoare revista militara,

a intona, a am calcat cu mult bucurie pe solul

acestui stat Inca tank. Exista putine exemple In

unde se adunasera 20 de regimente de armata si o

87

www.dacoromanica.ro

istorla universals, in care un tanar stat s fie fost

in stare a face inteun timp atat de scurt ast-fel de

acestor producte, eastiga intregul complex un aspect

progrese considerabile, care 11 asigura in Europa un

loc plin de onoare. Toate acestea sunt opera Majestatei Voastre. Eu insa, ca pacinic vecin si amic
sincer al Majestatel Voastre, doresc o desvoltare
progresiv pentru binele Romniei. Traiasca Majestatea Sal"
La aceasta visit oficiala a Imparatului la Bucu-

Liber de ceremonii curtesane Imparatul putu aci

in maretul caste! Peles, sa se dedee cu totul gazda-

caracteristic special.

silor lui amabili si acestia putura la randul for s

se dedice complectamente lui, putand ast-fel neinpedecat de primiri si solemnitati, sa' se bucure de
frumusetile naturei incantatoare, pentru care simtea
o atat de, calduroas iubire.
Vizita Imparatului si cuvintele Sale prin care

restl, urma aceea de caracter particular in Sinaia,

unde domnitorul austriac fu de asemenea prima cu

recunoaste cu bucurie progresele fkute de Tara

sub domnia Regelui Carol, nu fura fara influent's'

bucurie.

Prin marea contribuire a populatiunei dela tara,

asupra strainatatei; Romania a obtinut complecta

importanta printre marile tari civilizate, care acum

cari luasera loc sub arc de triumf in colori vesele

alaturi de produsele Tarei precum: flori, porumb,

trei decenii priveau micul stat dunarean inteun mod

fructe impreun cu uneltele necesare pentru obtinerea

E-.

sarcastic.

-r---,

88

www.dacoromanica.ro

.
,

..

..
.

e e

II*
.

..

'

i
.,L

' ir
., ,

--r-1
. ,, ...,....., . ..,..

_.

t '

...

...

'

.. k

5.4.

f.

.
.

.
.-

_ _ ...

Regele Carol si ImpAratul Nicolae la parada din Krassnoje-Sselo (18. Julie 1898)

_ --___,....

12

www.dacoromanica.ro

Vizita Regelui Carol in Rusia si progresul Romniei

lnalta apreciare ca Domnitor intelept si glorios
General de care Regele Carol se bucurg, devedeste
vizita din Julie 1898 ce fu intreprinsg impreung cu
Principe le Ferdinand in Rusia, in urma unei invitatiuni
a Impgratului Nicolae al II. Pretutindeni, unde
,
trenul se oprea in statiuni, se ingramgdeau veteranii,
cari luptaserg sub comanda Sa in fata Plevnei, penfru a aduce Regelui omagiile lor de bucurie. Revederea cti inaltii ofiteri fu de asemenea pling de frumoase amintiri, ast-fel in Varsovia cu Guvernorul
lmeritinsky, care inaintea Plevnei fusese Sef de stat

revista militarg luarg parte pe langg Maril Duci, Imparateasa, Regina Greciei si Mare le Ducese. La pranzul festival ce avu loc pe campul de paradg, Regele
Carol rspunzand in modul cel mai calduros Impgratului Nicolae pentru toastul 'ridicat, accentua cat se
simte de mandru, de a fi comandat odinioarg in zile
grele, acest frumos corp de Garda, pe care iargsi avu
ocasiunea sg-1 admire si ale cgrui calitati rgzboinice

dete in onoarea Suveranului, *inching' in sanatatea

le-a dovedit in mod atat de remarcabil pe campul

imbibat de sange in fata inamicului.
Acestei defilari pline de strglucire militar urmg
apoi o pompoasg solemnitate pe Insulele Parcului din
Peterhof, cu surprize ce se intreceau mereu, amin-

Regelui si a supremului Comandant al armatelor ruso-

tindu-ne ast-fel de o mie si una de nopti. Popu-

romane, cel care ne-a condus spre victarie".

In Peterhof Regele fu primit ant de cgtre Impgrat cat si de Familia sa in modul cel mai cordial
si privi ca o deosebitg satisfactiune cand Impgratul
li conferi Regimentul rusesc Wologda, care inaintase
voiniceste alaturi cu Romanii in diferite randuri in
fata Plevnei. La marea paradg in laggrul de la
Krassnoje-Sselo, Impgratul Nicolae presentg Regelui
trupele sale cele mai alese; garda imperialg si primul
corp de armatg in numgr de 35000 oameni, la care

latiunea St. Petersburgului preggti o imbucurgtoare

primire Regelui Carol, atunci cand Imbarcandu-Se pe
un vapor vizitg orasul de pe malurile Nevel, mergand
spre fortgreata Sft. Petru si Paul pentru a depune
cunune de flori pe mormintele Impgratilor Alexandru
al II si al III si pe acela al Marelui Duce Nicolae, in

major al Regelui si care la ospatul de gala, ce se

amintirea credincioas a grelelor zile trgite, impreung.

Apoi se inaintase spre monumentul ridicat in amintirea razboiului ruso-turc, unde se adunaserg numerost veterani purtand pe pept Crucea Dungrei" ce
91

www.dacoromanica.ro

le-a fost conferit de Rege, aducand omagii respectuoase Aceluia, care acum 21 de ani 11 condusese
spre trlumf l glorie. i cu aceasta ocaziune, ca si
la toate cele urm5toare, precum In Moscova unde
Regele locui In Kremlin, in Wi lna, Kiew etc. Suveranul simtea o vesel5 satisfactiune, de a se gasi un-

modul cel mai simfitor la expositia universala din

Paris in anul 1900. Tanara industrie romana fu representata cu deamanuntui; tot ast-fel insemnatatea
agriculturei si a domeniilor coroanei, acestea din
urma mai cu seama sub conducerea lui Joan Ca linderu servind de model pentru intreaga Tara. Nu numai acestea, dar sL viata inteledual si culturala a
?

preun cu, vechil Sal tovarasi de arme, pentru a

reImprospata si a schimba comune amintiri, ale acelor

natiunii era representata In mod amanuntit; Inflorirea

artelor i activitatea casnica a femeilor, instructiunea

marete timpuri, in care Rusii luptard umar langa

um5r cii Romanii.
In acelasi an i se retribui Romaniel si din partea

publica, tipografia, stiintele, institutiunile de binefacere,

Germanilor o calduroasa recunoastere, atunci cand

Mare important se dete dgscrierei fortei armate a

Tarel, ale carei tesaure subterane precum: metale,
sare, carbuni, petrol etc., se puteau studia In modul
cel mai amanuntit din punctul de vedere al exploa-

constructia drumurilor de fier, soselelor si porturilor.

contele Billow, fostul ambasador al Germaniei in Bucuresti, In calitate de secretar de stat la departamentul
afacerilor externe, revela Inteun discurs din Reichs-

tag cat de itult datoreste statul romanesc Regelui

tatiunei si intrebuintarei lor.

Ast-fel fuse expus lumei intregi, tot ceea-ce Romania produs.ese pe cale pacinicg in toate domeniile
unei vieti moderne i culturale, ceea-ce gasi o meritata si justificata recunoastere.

Carol I, care intrupeaza un remarcabil Factor de ordine,

de progres, si de cultura pe intreaga peninsula' balcanica.
Ceea-ce Romania a produs pe diversele domenii

ale vietel publice In ultimele decenii, se dovedi in

ZZP_

92

www.dacoromanica.ro

AK
- -..____I

.4

..

....

.
.

.
4

- r.

..,t...f.-

f"

Il.

.
i.

t -'.

. 4'

,!.

"..

...

''''

:.-1.--.

,-.
0,

, llo

.,_::.

.....

,,

-IN. ,..

___,_4-......_e-

...

lihke

'

irk

.---c.

4'

....,

, 1 ,.._

--,----

1
1

-2--."4.4t

.r.

...
.

..

.
...,,

-.

.___

N.

Regelui Carol In Rusciuk (11. Novembrie 1902)

..
_.---_,,_---, _,.-- . ;-

...

i..

...

'...)...

:'

_
__

,.,.

.."'

..

111
...
,

... tr.

=j

..:-.

...

s ..."'..

'''.....-

1\I

a-

i&l.

---"".'7....

regi
i

.t

i^.(7-'

,:d

'r,

..,

Jr

.7.
-;

:;. ..

....,

__. ...4 .:

r-

..6.-..,

I
.,.

.
i

-.

0.

...

"

.1

'

At. ;

...

'

.1:4.
'

e,,,t .

11';

...

'...
..1.

-.
,
1

.- -4:AD::- '
r.,

'''
.1

f...- '

......

..,

F.:

,14

,
.

...

"-

.
r

,
.

:1

'

...:

It-

.c.,

'-'

.,eirifi '. .

- al

..'1''!

..Z.
'''.4.

el,

'1.-

Jr
7
1

'

...,

,I.

Vizita Regelui Carol In Rusciuk (11. Novembrie 1902)

www.dacoromanica.ro

N:-

--

Regele Carol la jubileul de 25 de ani al luptelor dela Plevna pe Campine Bulgarlei

Anul 1902 aduse jubileul marelui eveniment
rgzboinic, la care armata romang sub conducerea
Domnitorului lor, luase Inteun mod atgt de glorios
parte. Regele Carol se folosi de jubileul acesta,
spre a vizita cmpiile Bulgariei unde condusese armatele Sale si cele rusesti cgtre victorie si glorie.

viclul divin, ,In mijlocul unei marl multirni de oamenl

sl a multora dintre aceia care fuseserg martori ai

luptelor sangeroase de odinioarg. De la Plevna Regele trimise o telegramg cgtre Impgratul Nicolae al

Rusiei, in care prin cuvinte cglduroase aminteste

timpul

La 11 Noembrie Principe le Ferdinand al Bu lga-

de neuitat, and se afla rang Impgratul

Alexandru, Imprtgsind cu Dnsul zilnic fazele luptelor demne de amintit, cari dupg marl ostenell furg

riei intgmping pe Rege la Rusciuk in mijlocul ovatiilor sgomotoase ale, populatiei venite de pretutindeni si toastg la bancketul care fu dat In sgngtatea
Regelui, accentugnd cg vizita acestuia, e in acest
moment cu atAt mai importantg, cu cgt coincide cu
jubileul de 25 de ani de la liberare, la care Rege le

terminate prin victoria strglucitg dela 16/28 Noembrie,

adgoggnd cg depune pe mormntul vitejilor soldati

rusi care au fost sub comanda Sa, o coroang in

semn de recunostintg. Drept rgspuns, Impgratul Nicolae multumi cglduros, accentugnd cg apreciazg din
adgncul inimei Sale omagiile pe care Regele le aduce

si armata rotang luase o parte atgt de glorioasg

pe cgmpul de rgzboiu dintre Dungre si Balcani: Noi
Bulgarii ne gandim cu recunostintg la aceasta!"

victimelor luptelor eroice care au incoronat epoca

ft-kid armatelor ruso-romgne cu a glorie veclnicg.
El terming exprimgndu-si afectiunea Sa sincerg si

Regele intovrg'sit de Principe le Ferdinand vizitg

acele locuri, unde cu un sfert de veac inainte fusese

in situatiunea cea mai periculoasg, locuri ale cgror
nume vor fi totdeauna legate cu strglucitele pggini
de victorie ale cartel vietei Sale. La Poradim vizitg
cgsuta care l'a adgpostit sgptgmni de zile, unde
planth spre amintire un stejar; pe cgmpul de luptg
dela Plevna asistg in capela construitg acolo, la ser-

nestrgmutatg fatg de Rege.

Inteo cuvntare tinutg in Academia Ron-1MA de

care Rege despre Nicopoll, El aminteste, in felul

sgu simplu si in mod demn, vizitarea acelor locuri
istorice: Un sfert de veac mai tgrziu, in anul cnd
Tara sgrbgtorea jubileul de 25 de ani ale acestor
evenimente, am avut plgcerea nepretuitg de a vedea
95

www.dacoromanica.ro

intovgr4it de Principe le Ferdinand al Bulgariei,

cgmpul de rgzbolu dela Plevna. Antic miFat, cgl-

din Nicopoli, care voiau sg repete multumirea pentru

liberarea oraplui. Principe le Ferdinand avu bunavointg sg MA conducg la Turnu-Mggurele cu yachtul

calu pgmantul care fu stropit cu sgngele vitejilor

nopi, pgmnt sfnt pentru noil Pe treptele capelei

ski, care era escortat de vapoarele noastre de rk-

care a fost ridicatg in amintirea lor, ne intgmping mitro-

bolu. Era o noapte sening, luna se oglindea pe un-

politul din Wrata, cu o cuvgntare micgtoare: Sculati-vg din morminte" zise dnsul argignd cgtre campul de luptg unde se odihneau de veci cgzutii. Sculati vitejilor, priviti incoace, Regele vostru a venit,
sg vg multumeascg pentru sacrificiul pe care rap
adus prin moartea voastrg! Ca la un adevgrat loc
de pelerinagiu, am plecat spre Grivita, pentru ca sg

dele liniVte ale Dunarei, vapoarele lgsau in urma

lor dungi argintoase. In depgrtare, pe mal, se ingl-

ta Nicopoli, plutind inteo mare de lumina, ca o

stancg mgreatg a timpurilor trecute. Prive4tea aceas-

tg fermecgtoare Imi reaminti tablouri din propriul

Meu trecut. Inaintea Mea se ivi tineretea pe care
am trgit-o la izvoarele marelui fluviu i istoricul-

Mg inchin cu dragoste i admiratie in fata mormintelor

casei Me le; in primul rand insg , lini amintii

de cartea destinului scumpei noastre Romnii, carte,

acelor fli demni al Patriei, care i-au dat viata pentru neatgrnarea Romgniei. Cgtre searg ajunsei la
Samovit, unde Mg intginpinarg primarul i locuitorii

in care, luptgtorii nop-i au scris o paging nemuritoare."

96

www.dacoromanica.ro

',K./1Yr

II,

V.

...

:1 tilitlf -1i rits--:

,,i2:
--to.

-.. - ..,

AI
r,

J.._

..

I.

1.

It; ..11,,14.:

1.

...-

t.

11

'

4,111

k,

tt

"

41.7.

kil r ::,
,

--

.'

,.,:'

4.!..

''

..y

-P."'

;;,., ;-.4,

fl.

-....

. A ir..-'/

...,,,

tj

I.

NI

i.

...

'il; ;

' a, ...".;

-,,oy .4-

'..

- 1. rK:4 .1

---;,

-.

..s

:7.i.......

oot-!...

a ....-:.'7

_-.

..

'
.

....

r1

."

.-

.'

,..,

,-

P,

- ....;,,,--_--:.:-.--

4.N.

4'11

...

s.

v....fr; \...
\_.),-

`4,

ft.

r,

,,.. r

k.A.

-A-

..

'

1-

-,--'

3.1

Defilarea veteranilor inaintea Regelui Carol la parada lubiliar (11 23 Mai 1906)

13

www.dacoromanica.ro

Jubileul de 40 de ani de domnie al Regelui Carol

Cu o bucurie venitd din inimd, serbd intreaga
Tara, in a doua jumdtate a lunei Mai 1906 jubileul
de 40 de ani de domnie a Regelui i in acelai timp
al 25-lea an de existentd a regatului, Buctir4tii imbrkaserit haine mdrete de sdrbdtoare, pretutindeni

umplea plata din fata palatului, facu Regelui, and

acesta apdru in balcon, inconjurat de lumina arzd-

fdlfdiau steagurile rq- galben-albastru 1 se intindeau

ghirlande de brad, flori i frunze, pretutindeni erau
chipurile i busturile perechii regale, pretutindeni marcile judetselor i ale statuluic monogramele Familiei
Regale, podoabe de flori i covoare; orau1 i ap
destul de vesel
pdrea ,strdbAtut de o simfonie sgomotoasd de bucurie i de veselie. Oraul avea doard
prilejul cel mai bun pentru aceasta, cki acea serbare
ardta de cdtd insemndtate se bucura Familia Regald

frumos soare de primavard, care venise, perechea

i statul roman; ea ardta, ce ajunsese statul supus

de odinioard i ce rdsunet dus departe 10 chtigase

mentala Sa sotie, Principesa dela Rin; aici a lost

toare a faclelor cari luceau in noapte, ovatiunile cele

mai frumoase. Dovezile acestea de dragoste se inmultird Inca, dud, in ziva auritd de razele cetui mai
regard, inconjurat de strigAtele furtunoase ale mulVmei i de tunetul tunurilor, se indrepta spre mitropolie, unde demnitarii statului i trimiii strain! se
adunaserd spre a lua pdrte la maretul Te-deum.

Ce ganduri, ce amintiri trebuiau sa mite pe

Rege! Aid cdtre acest dant loca 10. indreptase El,
acum 40 de ani, paii Sal; aid, cu intrarea Sa solemnd

in Bucureti Si-a condus tandra, frumoasa I sent!,

primul Sau drum cand s'a intors de pe sangeroasele
campii ale Bulgariei, unde 1i chtigase faimA i iz-

numele Romania"!
La invitarea guvernului, venird
din toate pArtile Tdril 3000 primari, cei mai multi
insotiti de familiile lor *I umplurd impreund cu

banda prin puterea vitejilor Sale trupe i aid se

sfintiserd cu un sfert de veac mai inainte goroanele
regale pe care poporul le oferise Lul 1 sotiei Sale,
ca recunoVntd pentru credinta i devotamentul cu
care se dedicaserd in tot timpul biftelui prii.
Aceastd recunostinta ajunse in decursul zilei de
o expresiune micatoarel Cu o deosebitd strAlucire

ceilalti locuitori inteo multime pestritd strdzile i

pietele.

Serbarea principald fu aceea dela 11/23 Mai, in

ajunul care! zile se fkuse o retragere cif torte a
garnizoanei, la care multimea de mii de oameni care
,ss

www.dacoromanica.ro

Principelui mo0enitor, detapmentele trimise s reprezinte trupele din provincie, apoi defileaza ofiterii
in rezerva ai capitalei, in urma lor trupe de marina

avu loc parada anual pe largul Bulevard al Universitate1, unde multimea inghesuit saluta cu veselie
pe Regele care aparuse calare, pe Regina, Principesa
Maria i copli Sat, cari sosira in trasura printre ovatiunile furtunoase. Midi Dorobanti", iruri de cofait inarmati erau in fruntea parkii. Urale nesfar0fe
rasuna, in aer falfae drapelele ciuruite de gloat-4e,
care odlnioara flfaisera in fata luptatorilor cari infruntau moartea la Plevna i Rahova; acestor steaguri

0 in fine oate regimentele garnizoanei, iara incheierea

cortegiului o fac jandarmii. Toata aceast multime

care se afla printre clan0I, cand obuzele turce0i rani-

se ridica la vre-o 15000 de oameni de trupe active.

Defilarea reu0 foarte bine, Romania dispunand
de soldati zdraveni, bine desciplinati i resistenti.
In zilele urmatoare avura loc, pe langa diferitele
serbri populare nenumarate primiri la palat, caci
sute de deputatiuni voiau s aduca omagiile.. lot
perechei regale. De o deosebita importanta fu cuvantarea pe care Regele o tinu preFdintilor corpurilor
legiuitoare, aruncand o privire asupra trecutului. 0
a viitorului, multumind din toga inima acelora care
II ajutasera in opera Sa mareata i incheiand cu o
voce sonora zise: ',,S6 ne unirn inteu dorinta cea mai
scumpa inimei noastre, care cuprinde in acela0 timp
dorintele noastre cele mai sfinte: Traiasca Romania,

sera randurile lor ih lupta apriga dintre cruce 0

tot mai mare, tot mai fericita, tot mai binecu-

le urmeaza 3000 de veterani, cart se grabisera sa

vina din toate partile prel la Bucure0i, sa reprezinte
pe ceilalti camarazi ai lor, la sarbatorirea Regelui i
Conducatorulul lor, care imparta0se cu datlii grozavele ostenell *I lipsuri ale campaniel din iarna anului

77-78 din Balcani. Regele saluta neobosit; ate

unui veteran ii facea semn cu mane, pe fetele niultora
dihtre acei carl defileaza se c1te0e emotia adanca, ca

le a mai fost dat sa revada pe Regele 1 eroul lor,

semiluna.

Veteranilor le urmeaza, sub conducerea

vantatal"

:2SMr4ZAfA
100

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Castelul Pe les
De abea dupa ce statul fu pus pe baze solide,
fr ca prin aceast,
Isi gasi Regele Carol timp,
activitatea lui zeloas pentru Tarn, s sufere cea mai
sa indeplineasca dorintele de mult
mica piedeca,
planuite adica de a zidi si Impodobi propriile Sale
resedinte. Ca si Friedrich cel Mare, care scrisese odi-

dela manastire treci prin poteca padurel de alungul

Pelesului care vesel murmura in vale. Desiuri de

brazi *I fagi de o parte si de alta, pana cand de

odata, printr'un luminis, vezi cum apare dincolo de
izvor, ca o aratare incantatoare din povesti, castelul
cu turnurile si turnuletele sale, cu balcoanele si cer-,
dacurile sale, cu verandele si galeriile inconjurate de
edera si yip, plin de verdeata deas, in fata cu rdzoare de flori si Milani arteziene, in fund cu lanturi

nioara unui amic al Sail: Imi place s cladesc si

s impodobesc, dar nutnai din propriile mele economii; statul nu sufera de pe urma acestori lucruri",

de munti cad se ridica pe nesimtite, acoperite cu

paduri marete de brad si ca o Incheiere deplina a
acestui unic tablou stancile i varfurile Bucegilor,

tot asa si Regele Carol se alia acestor cuvinte. Mai

intaiu se repara palatul din Bucuresti, facandu-1 demn

in toate privintele de o resedinta regala.

zidi dupa propriile Sale dorinte. lin vers al poetului

Alexandri care se refera la principalele faze istorice
din timpul cladirei casteluIui, fu pus la intrarea prin-

cad lucesc Inteun mod fermecator de culori, in apus

de soare. Pe lang aceasta, singuratatea solemna,
Intrerupta numal fie ciripitul pasarilor, murmurul plin
de taina al Pelesului si de freamatul lin al vrfurilor
de arbori cad se impreuna, sus, deasupra capetelor
noastre, int? o bolta mareata. Totul mare si im-

cipald:

punator!

Cladirea castelului Pe le s. inauguratd in mod solemn in ziva de 26/7 Octombrie 1883 procurase Insa

Regelui cea mai mare satisfactie intru cat Il putu

Poporului ce Mi se incredintash

Stilul in care e cladit castelul este acela al renasterii germane in secolul al 16-lea cu o infatisare
bogat impodobit; in timpul din urma facut cu mai
multa Ingrijire Inca, prin Intregiri si schimbri radicale, dand ast-fel intregel constructiuni un aspect

Pam dat prin lupth un regat,

In timp de pace propria' Mi cash
In acest loc am inhltat.

De un efect pe cat de admirabil, pe ark de Inveselitor este primul aspect al castelului, cand plecand
103

www.dacoromanica.ro

i aci conducerea supremd era

in mainele Regelui, care cu toate marile afaceri ale
caracterlstic special.

de muzica, distinsd si impodobitd, in care adese ori

rasund melodii sublime, si un atelier situat in caturile de sus ale palatului, prin ale anti fereste Jargi,
muntii si pdurile isi trimit salutdrile lor.

guvernului, stiu sll gdseascd timp, pentru ca s

destineze, cdte-va ceasurl .pe zi inclinatiunilor Sale
architectonice si artistice, inclinatiuni ale unui
cercetdtor constient si a unui iubitor de art

Perechea regala

e de o ospitalitate aleasd si

cine a avut prilejul s cunoascd barbdtia serioasa si

plind a Regelui care dispretueste aparenta fals si al

adanc cultivat, cdruia arta I-a devenit o necesitate

a vietei.
Interiorul castelului Pe les e deasemenea tinut in
stilul vechiu german
aceasta in Intelesul bun al cuvantului, adeseori rdu intrebuintat de altii ; pe langd
sculpturile in lemn, Regele dddu mare atentiune geamurilor pictate in colori vesele, cad fuserd executate
in Mnchen dupd modele artistice. Lumina strdbate

drill Intreg fel de a fi respird o demnitate lina si

prietenie calda si cine a simtit, ca raza calda a soa-relui de primavara, bunavointa sincerd si a vdzut
interesul pe care-1 poartd Regina ori-carei suferintse
omenesti, aceluia, orele petrecute in castelul Pe les,
II vor fi spre amintire toat viata. Adesea rasuna
prin castel glasuri voioase de copii, cand sunt acolo
cele patru vlastare ale perechei mostenitoare,
cad
ultima Principesa e Inca mica . E un tablou frumos
si plin de incredere in viitor, child langa uniforma
inchisd de general a Regelui II vezi pe Principe le
Carol, un bdiat frumos, Malt, In varstd de 16 ani,
pe cand Principesa Elisabeta, In varsta de 15 ani,
cu prul Ei buclat de aur, se alipeste de Regina si priveste cu ochil SA'. de un albastru plin de
duiosie la fata Ei rumend, inconjuratd de un par des
si alb.

potolitd printrInsele in WI si pe scdri, in oddi si in

saloane, in care gsim marile opere ale maestrilor de
seamit, cari se asorteazd in coloare si efect fie-Carel
sali. Regele avu si are in Regina o tovards intseleapt care impartdseste inclinatiunele Sale artistice,
asistand cu placere la consfatuirile cu architecti si
artisti. Multe picturi si podoabe decorative ne aratd
indemanarea artisticd a acestei Regine, care se dedicd

atat poeziei cat si muzicei cu un devotament pasio-

nat, del, de sigur, nici aid nu lipseste marea sald

ESMEE
104

www.dacoromanica.ro

1-,
41.

www.dacoromanica.ro

Regele Carol
Ultimul secol, in a cgrui prima treime cgzu
nqterea Regelui Carol, a adus cu sine in toate ra-

rand geniul ori-unde ii se ivea, despretuind bagatelurile, de inimg multumitoare i compatimatoare, iertand inamicilor i stimand amicii Sal, de un caracter
clar i statornic, cu singura mareata tinta: PATRIA"!
Intreaga-I viata i tendint era destinatg natiunei romane. Dei li s'au pus multe obstacole in
calea, ce Si-a descris i pe care a pgit cu energie
de fer, totui Regele Carol nu s'a induoit de poporul
Lui; sincer i din adancul inimei sunau cuvintele in
discursul Sdu din anul jubiliariu: Cu privire retrospectiva la drumul parcurs, constat din nou, ca poporul roman la lucrul ce I-am dedicat, M'a asistat
in aceti 40 ani atat in timpuri grele cat i in timpuri fericite cu o credinta ferma i o iubire constantg, ap incgt dinastia Mea i natiunea romana sunt
vecinic strans legate."
Cartea vietei Regelui Carol sta deschisa inaintea
noastrg; ea contine intre altele pagini cu triste experiente i evenimente de viat amare, dar Regele nu
se oprete la aceste foi, ci se gandete mai bine la
impresiunile bune i pline de benedictiune, se On-

murile vietli publice, desvoltgri neateptate, producand

i din punctul de vedere politic schimbgrile cele mai

mari. Romania, odinioarg slabg i umilitg, a devenit

sub domnia Mentorului Regal tare i contientg de

sine-i, putand ast-fel la exposipunea splendidg a

anului jubiliariu sa arete lumei, cd desvoltare uhnitoare a luat in cele patru decenii ale domniei Regelui
Credinta i speranta, ce se nutriau in acele
zile din pritnavara a anului 1866 cu aparitia tangCarol.

rului Principe pe tgrAm romanesc, s'au indeplinit corn-

plectamente! Romania poate privi viitorul cu incredere i otgoliu, poate spera, ca ii-e reservat un destin
fericitl

De cand tangrul Principe, dtunci nutnai in varsta

de 27 ani, a primit cu vointa fermg i inimg credincioasg coroana romang, toate au fost supuse in Romania unor schimbari. Numai Regele Carol rgmase
in caracterul i fiinta Sa acelai; rgmase totdeauna
credincios, un om nobil i distins, ce trebue iubit i
adorat, insupndu-Si cerintele cele mai mari; generos
in actiunile Sale, bine-voitor i arnabil cgtre toti, plin
de interes pentru tendinte artistice i stiintifice, ado-

dqte cu recunostintg _la acei, care l'au asistat in

lunga Sa cale in mod ajutgtor i progresif. El a
avut in totdeauna mai mare 0.0 pentru alti deck
107

www.dacoromanica.ro

pentru Sine, voia numal binele aproapelor Sai, avea

o ureche deschis i o mana generoasa pentru suferinzi
oprimiti; catre sotia Sa era cel mai afectionat sot i cel mai credincios amic, un om statornic
cu ideale inalte, cari le-a realizat prin viata i fap-

basandu-se pe taramul constitutiei dud evenimente

speciale nu cereau o impunere energica; independent
de ori-ce prejudecata, intrand in detalii pentru tot
ce aduce ziva i situatiunea cu sine, lasand toate
interesele personale la o parte, hotrt i far
a sta la indoiala gandindu-Se numai la binele
comun, primul serv al statului i primul cetatean al

tele Sale.

In aetiunea Sa politica Regele era tot atat de

drept i sincer ca i in firea Lui personala, compiectand ast-fel uniformitatea armonioasa a fiintei Sale.
Nu precipita nici-odata, esamina intaiu toate cu
multh reflesiune i apoi proceda; ce Si-a propus i

poporului.

a recunoscut ca bun, o executa cu toate sfortarile

pentru telul dorit; nici-odata supus influentelor ex-

li vor da supranumele de Inteleptul i Gloriosul"

dupd cum II numesce chiar azi Patria Sa recunos-

terioare, nici-odata declarandu-Se de, acord cu lucruri

contrarli convingerei Sale. In chestiuni politice era
reservat i prudent, la moment priincios infipse mana,

catoare.

noestenit actif in timp de pace i totdeauna inainte

in timp de razboiu; in toate chestiunile utile Tarii

dim in clduroasele noastre uthri de la 7/20 Aprilie

1909 dintr'o inim plind de recunVinta adanc simti-

%and mana libeth consilierilor Sai politici, totdeauna

tul strigat: Traiasca multi ani!"

Astfel stralucqte portretul Regelui Carol Maintea noastra i tot astfel va supravietui in istoria poporului roman i in cadrul istoriei universale, cari

Noi insa, carora ne e dat s ne bucuthm de

credinciosul, statornicul

108

www.dacoromanica.ro

bine-voitorul Rege, ingra-

Tipografia Metzger es Wittig, Leipzig.

www.dacoromanica.ro