1-i /ff

tfr

=_-
- /*
0.)c.

= 6 \e6(a
.1,57s7u5' es ?us e,,T?,s-,s-
I GS \L
25 2 0
r-J
.12.]
11....000.40000
Al l.r%.0 1..r\JW Z.§2
040000000000,00
A.ry VA, N./1.7 1.A./1-1J-1,
Pe,
C.

I EEi

wts34:.41
gre, a C-

10-0.-0:Gol 1,0.(><><><.><>
,714

II
ORTHODOXA ROWIANA

REV, PERIODICA ECLESIASTICA

111111

,
ANUL al XI-lea

No. JO.

-YVVX
(6*) IANUARIE,
C 1

F
.11
4

1,,,;%1404.q00404 .

I
vt?

VtOdzAAAA 0(
lir
i
IESOggfft-aBZUgable tRWE_-72.Wae4
a
rkalt
--Ln.PAA AAAAY

JiLI I 1,11x
iir::.
1^"",",.../.."./.1
.. ,,.:,,,it-,-,. I
' 0,Effizaggagetal BUCUREgi 1 NI I
momagoi
--;) TIPOGRAFIA CARTILOR II RICESCT
I

0
3 tr. Fri nc ii5eztele- Unite,
I 8 8 8.
I
Meditatt, dupe Zrfir 1011ellell
www.dacoromanica.ro . de M. I. Cillinesee
www.dacoromanica.ro
 BISERICA ORTODOXA ROMANA

MEMORIO ASUPRA YACULTATE1 DE TEOLOGIE

I.Trinare ve41 No. 9. pag. 799.

111.

Institutiuni de asa insemnatate pentru Biserica

si Stat, cum sunt si Facultatile de Teologie, 0 data
infiintate, nu se pot amenda si modifica pe cli cc,
merg, ci este o conditiune stricta de prudenta si
de intinsA, prevedere, ca chiar de la infiintarea, Inr
s'," se is mesurile cele mai seridse, ca ele s'a nu in-
timpine greutati in mersul for de desvoltare si ca
existenta si activitatea for bine-fAcetare sa fie asi-
gurata, si durabila. Stabilitatea, precum in alte di-
rectiuni, asa si in acesta, este setnnul eel mai vAdit
al intelepciuneT si preocuparei sincere pentru binele
comun. Indicand asa dar in cele precedente modul
organisarei din afara a Facultatei de Teologie, cum.
si modul organisarei sale din launtru, ca sA-si pita
realisa scopul ei eel important sinobil, atilt in gra-
dul eel mai malt posibil, cat si in eel mai neaparat
necesar in titnpul de fata si dupre necesitatile Bi-
sericei nostre, ne faeem o datorie reclamata de mi-
siunea ndstra, ce ne obliga in conseiinta, de a spune
celor indreptAtiti la puterea esecutiva cerintele si
pasurile uuel ast-fel de institutiuni, Tar implinirea
si carmuirea for vine de sus,intocmai precum fiii
cei supusi si ascultatori spun parincilor_adeveratele

www.dacoromanica.ro
 838 MEMORIES'

for intentiuni si necesitAtT cu ferma convingere de

a fi luminatT §i ascultatT. Tot acest mobil este, care
ne indemna sa in.dicrun in cele urmdt6re mesurile,
ce trebue a se lua pentru ca Facultatea de Teo lo-
gie recunoscuta prin lege sá corespunda legitime-
lor WeptAreT ale BisericeT qi ale StatuluT, cum ele
s'aii atins in partea I. M6surile acestea se rap6rta
la insa0 Facultatea, la profesoriT §i studentiT seT.
1. Precum pentru cele -1 -alte FacultatT, asa§i pen-
tru Facultatea de Teologie trebue sb, fie garantata
libertatea invqamentuluP , adica sa i se lase mi§-
carea libera compatibila in activitatea sa sciintifica
§i a nu i se circumscri prin vre-un plan de inveta-
ment, prescris de autoritatea politica sari bisericesca,
sari prin impunerea cartilor de studiti, orT a meto-
duluT ae care sa fie tinuta. Guvernul este indrep-
tacit a determina numat quantul cunoscintelor ce
trebue sa poseda absolv entil FacultateT, ca sa fie
capabill a ocupa cu demnitate un post bisericesc
in Stat, Tar modul i mijlocele pentru improprierea
acestor cunoscintT, cum §i calificarile respe ctive,
slat a se regula de organele Facultatei. Cu privire
la calificarea absolventilor, e necesara autorisarea
Facultatea de a conferi, pe langa titlul de licentiat,
ipeacel de doctor in Teologie, Cad prin acesta s'ar
da iinpuls aspirantilor a se devota acesteT seiinti cu
t6te puterile, ca sa se impaitaOsca de acesta °m6-
re qi ast-fel s'ar cultiva §i perfectiona sciinta teolo-
gica in gradul eel maT inalt, Tar de alts parte ar fi
dovada cea maT str6lucita ca Biserica se bucura in
Stat de tote mijlOcele §i libertatile necesare pentru ac-

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA FACULTATEi DE TEOLOGIE 839

tivitatea sa mantuitore, precum ease bucura de aces-

tea pe timpul Atanasiilor, Vasililor, Chrisostomilor,
Grigorilor etc., eel dint6iii. 5i- mall mar! doctor! a!
seT. Conferirea titlulul de doctor este in us apoT 5i
la alte scOle teologice superi6re atilt ortodoxe ),
cat 5i eterodoxe. Guvernul este insA in drept a fixa
conditiunile ce trebue sa le indeplinesca aspirantil,
pentru ca Facultatea sg, le confere acest titlu, cum
5i serviciile biserice5a, ce ell trebue sa esercite in
Stat. Iar cu privire la modul 5i mij16eele pentru im-
proprierea 5ciintei teologice din partea auditorilor,
e necesar a se pune la dispositiunea Facultatea mall
anteiti salele suficiente, pentru tinerea prelegerilor,
o necesitate forte simtitd mall ales acum, cand sunt
complectati tot! patru anil de stucliti all Facultatel.
Dar pentru ca 5i profesorii sa path impartaqi sciinta
teologica pe unnivel corespunclaor Cu progresul ei cu-
rent, apoi pentru ca atilt ell cat 5i stud entiT sa alba
de made o exploata cu u5ur nth, se cere ca neapa-
rata procurarea de mijloce pentru infiintarea unei
biblioted! speciale 2) a FacultateT de Teologie, care
sa contia, eel putin operele teologice cele mat va-
lor6se din tate limbele 5i de tote confesiunile. Fie-

1 . Facultatea teologica din Cernhuti, precam este cunoscut, e-

xercita acest drept in basa unei resolatium imper iteoti. Can-
dela"An. II, No. 7, p. 353. Ea confera gradul de Doctor i hono-
ris causa" Ibid p. 357. Dar oi scolele teologice din Chalki oi Ieru-
salim confer acest titlu. Prof. Easeviu Popovici. Discuss In Can-
dela, an. III, N.11, p. 667.
2) Inceputul pentru infiintarea bibliotecei Facultatea de Teologie
s'a facut, ineuviintand Onor. Minister al Cultelor a se trece bibli-
oteca M-i ei Caldartioani in posesiunea, Facultatet, aoa ea ea posede
acum o biblioteca mai bine de 400 bucati, intre care sunt unele
cbiar de mare importanta sciintifica-teologica.

www.dacoromanica.ro
840 MEMORlt

tine cun6sce cat e de greti O. se procure in parti-

cular numaT operele unuT ram al Ere -carer sciinti,
dar operile complecte pe tot terenul unel sciinti
speciale ? Pentru acesta s'att si infiintat biblioteci
publice, Tar la alte Universitati, pe langa biblioteca
acestora, posed si Facult'atile de Teologie biblioteca
for speciala a parte 1). Deei este imperios a se a-
visa la mijlOce suficiente, ca Facultatea de Teologie
sá se inzestreze i cu o biblioteca specialA cat mai
avuta. Pe langa mijlocele necesare pentru formarea
bibliotecel, Facultatea trebue sá dispunA de resurse
i pentru recompensarea elaboratelor in scris ale
studentilor, a asa numitelor seminare de diversele
oblecte teologice. Prin acestea se procura studen-
tilor ocasiunea cea mar bunA, si o deosebith impul-
siune de a-sl aprofunda cunoscintele teologice prin
consultarea de isvore feliurite asupra materiel, ce
ar avea sa trateze, a§a ca, la terminarea studiulul,
nu numal sa se pata bine orienta pe terenul teolo-
giei §i sa-§T dea semi verbal de sciinta ci, ci sä fie §i
bum scriitorI.0 compunetori de cal-0 teologice. Daca
este neeesara cultura sciintifica §i solida teologica,
fireste trebue sa se incurajeze sirguinta si talentul,
in ce fel se praedeza si la cele-l-alte FacultAtT ale
Universitatei n(Sstre, care d'a premii pentru lucrArr
sciintifice 2). Drept acesta trebue a se asigna si Fa-
!) Biblioteca Facultatei Teologice din Cernarqt consta la 18S2 din
2881 de tornuri si 170 de fascicule, en totul iu valore 900 0 florin];
las spL6ele totale pentru Facultate au Post pe anul 1877 surna de
20,303 for. aprope 50,000 franc'. Prof. Is. Onciul : Ceva despre
mersul si desvoltarea culture' teologice qi clericale in Bucovina".
Candela", an II., N. 7., p. 352 si 353 Nota.
2) I?iarul Vointa Nationala, No. 934 (B) din 4 Octombre 1887. p. 3.

www.dacoromanica.ro
 ASITRA FACULTA ro DE TEOLOGIE 341

cultateT de Teologie resursele suficiente, pane spre

a-sT procura operile teologice necesare si parte spre
a premia lucrarile de valore scrise de auditorii sei.
De aseminea va fi de trebuinta, a se fixa, pe MITA
bursele acordate in tarn, un num& anumit de burse
pentru absolventii FacultateT cei mai capabilT si maT
talentatT, ca sa li se path, facility pentru un timp si
frequentarea altor facultati din streinhtate, spre a se
perfectiona in sciintele teologice si a se familiarisa
en diversele moduli de propunere ale celor mai ce-
lebri profesorT. Facultatea de Teologie trebue sa
ofere apoT fortelor tinere, care sT-aii castigat o co-
mora de eruditiune teologica si sunt inzestrate cu
darul firesc al profesureT, ocasiunea dorita de a se
incerca si exercita in invetainentul teologic ; ea
trebue sa fie singard pepeniera din care sa se ri-
dice profesoriT vrednicT aT .la. Mijlocul cel mai bun
in ac6sta privire este introducerea docergilor privao,
carii la Universitatile din Germania sunt de mult in
us 1). Ast-fel trebue sa se autoriseze Facultatea la
timp a asecl.a si docentT privati, dintre persOnele ca-
lificate, pe care le-ar recomanda colegiul profesoral.
In urm6, fiind-ca Universitatile au de stop a pastra,
qi a desvolta seiinta, fara indala ele trebue sa in-
riuresca: si asupra'vietei ; pentru acesta la organi-
sarea diferitelor Facultati, este de luat in conside-
ratiune de aprope scopul practic al ion. Aici SC
vede particularitatea sciintel teologice al carer
obTect este dat prin mijlocire mai inalta. Nu trebue
a uita ca Biserica este mai veehe de cat Facultatile
i). Die theologisehen Studien u. s. w. S. 12K

www.dacoromanica.ro
842 MEMORIC

de Teologie ; din ea ail resarit acestea si pastoriT de

sufiete au existat inainte de doctorii in Teologie 1).
Dec;! Facultatea de Teologie nu si-ar ajunge scopul
data n'ar sta in legatura cu autoritateabiseiicesca ');
dar ea, dupre positiunea si scopul seiz avend un ca-
racter general, are a sta in legatura cu autoritatea
geuerala a Bisericei, prin urrnare cu Santul Sinod,
a carm consultare nu s'ar putea inconjura de gu-
vern s) in on -ce trebY cumpenitOre pentru Facultate.
In limitele fixate de inaltul Guvern si de `'hiltul
Sinod, activitatea Facultatei de Teologie are a se
mica liber, a fi scutita de on -ce ameste alaturea
cu legea la regularea trebilor sale interne, curn o
cere problems el sciintifica si organismul acade-
mic" 4). 0 rnesura din cele mai salutare pentru
consolidarea si progresul Facultatei de Teologie
este declararea ei de persona morale; prin acesta
si-ar putea si singura c'Otiga mijlocele materiale
pentru activitatea sa sciintifica si literara, sema-
mInd ast-fel in Tara fructe spirituale, in locul celor
materiale ce an obtine.
Asa dar pentru ca Facultatea de Teologie sa -si
pdta indeplini misiunea sa de a produce nu puma"
preoti b um, ci si profesori, si a pro paga sciintele teolo-
gice spre folosul intregei Biserici, inaltul Guvern va
trebui sa is urmatOrele m6sur1 : Sa asigneze Fa-
cilitate' patra sale pentru prelegen, o sala pentru
examene si sedinte si o sala pentru biblioteca;
T . Hangebach. Encyklopaedie u. s. w. S. 38.
2). Die theolog. Studien S 84.
3) Prot. Is. Onciul. 1. c., Candela, an. IL, No. 6., p. 294-295.
4). Prof. 10. One. ibid. p. 296. Confer. Buss a. a. 0. S. 457.

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA FACULTATEI DE TEOLOGIE 843

apol fondurT suficiente pentru procurarea cartilor

necesare si premierea elaboratelor in scris a stu-
dentilor si a altor lucrari teologice de valdre ;
sa se fixeze si un numer de burse pentru Teo-
logie in streinatate; sa se incuviinteze asedarea
de agregati sail docents privati, sa se autoriseze
Facultatea de a eonferi tate gradele academice, de
a primi legate si donatiunT si sa i se asigure in-
dependenta si libertatea de actiune la tote trebile
sale interne in limitele legeT; Tar in tote cele-l-alte
privirT, Facultatea de Teolgie sá fie tratata ca si aka
Facilitate de pe langa Universitate. IVIesurile aces-
tea vor trebui sa se Ta in curand sari inai tarcliii,
si e eel mat' bine sa se la din inceput, ca sa nu fie
tot necesitate de modificari si ameliorarT, ci sa se
creieze o institutiune stabila, durabila si accesibila
de progres continua, organic si normal. Experienta
ce alte state ail facut in acesta privire 1) servesca
pentru not' de magistra a viitorulut
2, Cultura sciintifica se razima cu deosebire pe
tememicia sciinteT ; Jar o cunosciuta solida, in orT-
ce ram de sciinta se cftstiga forte rar fare activi-
tatea unui vrednic profesor. Totusi acesta activitate
nu consta nutria' in fecunditatea cunoscintei solide
despre ramura sa, ci si in capabilitatea profesoru-
lui de a comuuica scolarilor cunoscintele sale, ca
ei sa fie patrunsi de densele si sa devina proprie-
tatea spiritulm lor. Nu fie-care specialist, °A cat
ai fi sciinta sa de fecunda si profunda, p6te de-
1). Facultatea teologica din Viena fandata la 1384 s'a organisat
definitiv abea la ) 8 73, dew dupa o experienta de a prOpe 50U de ani
Wappler Gechichte der theol. Facultriet. Wien 1h84 S. 354 f.

www.dacoromanica.ro
844 MEMORIII

veni profesor vrednic, data -T lipsit de darul de a

propune intelegibil si atragetor; ast-fel de profesorT
sunt o conditiune vitala neupAratA, ce sustine si a-
sigura cultura sciineifica" a studentilor in Teologie.
Sciinta vasty a Teologie cuprinde numerdse sciineT
deosebite, ce sunt ca niste ramure inflorite si fruc-
tifere pe tulpina vie a TeologieT. Fie-care ramura
teologica are, cum am indicat, un cere asa de intins
de obTecte si materiT propriT, cii, spre a fi tratata si
inv6eata solid si sciintific, are necesitate de un re-
presentant sau profesor a parte. Fie-care ram cere
omul set, dar un oin nu este bout si calificat pen-
tru fie-ce ram. Non ex quovis ligno fit Mercurius."
Nu tot teologul este bun de profesor al on-cardi
ram al sciintei teologice, ci trebuTe sa se cul-
tive special acela care voeste a-1 preda cu suc-
ces si in spiritul sciined. Fie-ce scinita deosebita se
cultiva cu zel numaT de barbatul care i s'a con-
sacrat din o deosebita inclinatiune si amore.
Unul e dispus pentru Istoria bisericesca, pre
altul it atrage Dreptul bisericesc, un altul are predi-
lectiune pentru studiile Exigetice, iarasi un altul
pentru Dogmatica", sail Mora la si nime nu pate con-
testa, ca acestrt firesca inclinatiune, pentru anumite
ramurl ale sciined teologice, trebue luata in sema
cu eosebire la aceT carir voesc a se califica profe-
sorT de Teologie. Nu este destul si este prea Inuit
a deveni cine-va profesor al uneTsciinte, cum a ter-
minat Facultatea respectiva si a obeinut un titlu.
Nu este destul, pentru ca el atuncY de abea se
pate bine conduce singur pe terenul aceleT sci-

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA FACULTATET DE TEOLOGIF, 845

ing, dar nu e versat in tote ramurile el, ca sa

predea temelnic unul din ele. i este prea mult,
este uh. pas prea avansat, cad, pentru ca sa
devina cine-va prefosor N'rednic, e necesar a po-
seda nu numai cultura scintifich solida a specia-
litatei sale, ci si o practica suficienta. mai intar
ea docent privat, apol ea docent public, abea dupa
acesta ea profesor extra-ordinar. Ast-fel mune,
cine-va pdte deveni profesor ordinar, abil a preda
sciintific specialitatea sa in tOtA intinderea si in
un mod inteligibil si atreg6tor pentru auditors.
Deci pentru ca si Facultatea de Teologie sa
p8ta avea pe viitor asa profesori, trebue sa se in-
lesnescA absolventilor et titratT, card in decursul
studiilor ar fi manifestat 0 inclinatiune deosebita
pentru un ram sail altul a Teologiel si s'ar fi dis-
tins prin deligenta si talent, ajut6rele necesare pen-
tru a-sT complecta studiul in ramul respectiv la Fa-
cultatr Teologice din streinatate, si abea, dupa ce
vor fi documetat in scris si in praxa ortodoxia lorsi
gradul abilitateT sciintifice pentru profesura, sa li
se incredinteze o catedra la Facultate. Uu acesta
niesura salutara s'ar asigura pe depliii inaiutarea
normala si organica a sciinteT teologice la um, cum
si patrunderea ei de catre students in gradul eel
mai: indestulator. In cat priveste caracterul perso-
nal al profesorilor de Teologie, adica de trebue sa fie
a clerics in treptele Terarhice, s'a mentionat in alt
lot; asijderea si despre procedura ce trebue a se
observa la numirea lor, acesta trebue sa urmeze
dupa prealabila consultare si recomandatiune, a au-

www.dacoromanica.ro
846 MI.MORIC

toritateT supreme bisericestT, care este in drept a se

incredinta despre cultivarea si progresul studiilor
teologice la Faeultate si a face cuvenitele propu-
neri-Ministru;u1 de Instructiune. In tote cele-l-alte
privirT, dispositiunile in vigare pentru D. profesorT
de la cele-l-alte Facultati ale Universitatei sa aiba
valare si pentru profesorii Facultatei de Teologie.
3. Mesurile ce trebue a se lua cu privire la stu-
denti, pre la ga cele-l-alte dispositiunT in vigdre
pentru M' studentiT de Universitate, sunt a se a-
p lica parte chiar in decursul studinlm. Tar parte du-
pa absolvire.
a. StudentiT FacultateT de Teologie trebue sa de-
vina bum teologT, atht teoretic cat si practic ; in-
structiunea for sciintifica solida trebue sa fie deci
striins 'mita nu 0 educatiune morala seriosa, fan,
care cea dinthi, chiar de s'ar putea ch4tiga, ar fi
lipsitk de on-ce efect. Acesta educatiune trebue sa
fie corespundetore misiuneT studentilor, sa fie o e-
ducatiune clericala si in spiritul l3isericei, in al Ca-
res serviciu voesc a intra ; viitoriT preoti trebue de-
prinsT sa Inceteze de-a fi OmenT, spre a trai ca pre-
0-0, adica sa se esercite necurmat in pietate si dis-
ciplina, in vieta curat bisericesca, ce se pretueste
de o potriva cu cultura for sciintifica ; dupre esem-
plul MantuitoruluT, viitorul om al BisericeT trebue
sa invete a sacrifica si a se sacrifica ; tote acestea
se pot realisa prin educatiunea clericala. Pietatea
este cu deosebire sufletul acesteT educatiunT, cacT
rugaciunea si devotiunea trebue sa incunjure pe
preut ca o atinosfera. Disciplina asijderea trebue

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA FACULTATET DE TEOLOGIE 847

observata cu scumpatate ; studentiT trebue sá se o-

bicinuiasca cu ascultarea canonicd, care sa devina
pentru eT a doua fire. ViitoriT preotT all decT ne-
cesitate de e rigurasa, educatiune comuna, la care
sa se aplice Tiber, sa se devoteze din inima, ca
in viata for sä practice prin obicinuinta pidsa resig-
natiunea si abnegatiunea, de care Biserica tot-
deuna a avut trebuinta pentru activitatea sa bine-
cuventata. Scopul acesta se urmareste prin mild-
intarea internatuluT Facultatei de Teologie, care tre-
bue sa fie o casa de pietate adev6rata, de seriositate
si devotiune crestinesca. Studentul are a se su-
pune aici unei vieti hotarite, uneT ordine de di
fixa si a se obicmui cu incetul in obligatiunile
misiuneT sale viitare ; spiritul de ordine cultivat
in internat are urmarr binefackdre pentru tdta vi-
ata, si departe de a deprima libertatea, o conduce
numai pe calea cea drepth',. Pentru realisarea a-
cestuT scop, imternatul Facultatei. de Teologie tre-
bue condus de barbati specialT, carii pe langa cul-
tura teologica suficienta, se desting prin o mora-
litate esemplara si sunt cleric' in treptele Terarhice.
Cultura morala, ce se atinge maT ales de senti-
ment, e diferith de cultura intelectuala ce se ra-
porta la inteligenta. Pentru acesta, conducerea
internatuluT nu e compatibila profesorilor Facul-
tateT, ci trebue a se incredinta la persone diferite.
Acestea at sa pdrte grija ca, studentif interns, pe
l'anga stricta obsen-are a ordind si discipliner in in-
ternat si afara, sa frequenteze regulat acele cur-
surT ce sunt obligati( a asculta la Facultatea Teo-

www.dacoromanica.ro
848 MEMOR1C

logica si la cele-l-alte FacultatY, dupa f6Ya de in-

scriptiune, pe care trebue sa o fac-a la inceperea
fie -caruY semestru si sa o presinte DirectoruluT
dupa trebuinta; tot aila sa se parte grija ca studentiY
sa-sT mediteze studiile si sa utiliseze bine timpul
in internat. ApoY, pe langa obYectele teoretice sa
se esercite si in cantarea bisericesch si in ritual,
initiandu-se la se'versirea diferitelor functiunT li-
turgice si ducendu-se regulat in DuminicT si se'rb6-
torl In Biserica. De aseinenea sa se tina in stricta
evidenta gradul aplicArei la studiti si al conduitel
studentilor. influentandu-se in acesta privire si po-
sitiv prin exortarY corespundetore si in intervale
anumite. :fat- mesurile acestea servesc a desvolta
si asigura inoralitatea studentilor, preservandu-i de
ispitele ce-ar fi impreunate cu viata universitara
si pregatindu-Y bine in spiritul BisericeY In tote
serviciile el'. Pe cand asa dar Facultatea de Teolo-
gie are de stop a mijloci in mesura cea maT deplina
cultura seintifica, internatul d serveste In cultivarea
inoralii, a viitoritor preoti ; toctuaT impreuna com-
plecteza cultura religidsa- morala, care este asta-di
asa de )ecesara clerulul, $i decT impreuna tre-
bu 4 lantinute si reetmoseute prin lege. Personalul
administrativ al internatulm, sail, cum se numeste
in alte parts, al seminaruluI teologic trebue sa con-
ste din un director, un spiritual si pedagogY sail
prefectY de studmi, proportional cu numerul interni-
lor 1). Obligatiunile for s'att indicat acum si tre-
1 , Seminar al teologie din Cernai41 are pentr a eine -ON de a-

lumni dm prefects de sindii. Candela", an 11., N. 5, p. 239.

www.dacoromanica.ro
 ASI:PRA FACULTATEY DE TEOLOGIE 849

bue a se fixa prin statute sanctionate de auto-

ritatea suptema bisericescA $i de inaltul Guvern.Un
local propriti pentru internat e strict necesar in
consideratiunea exercitiilor religiose, la care trebue
sa se aplice studentiT, cu deosebire in anul al IV.
La Orasirea internatuluT, dupe absolvire, directiu-
nea trebue sa elibereze Teologilor absolventT, carii
vor documenta ca posed trite cArtile de studiti cele
maT uecesare, un certificat constatator de morali-
tate si de gradul aplicatiund la cAntare si ritual.
Aceste sunt m6surile ce necesariaminte trebue a se
lua pentru studentiT Facultatel de Teologie hi de-
cursul studiuluT; si un cleric educat ast-fel in depli-
na cunoscintA de misiunea sa, un cleric care in-
truneste tote conditiunile stabilite pentru cultura
luT morale si care a sustinut examenele teologice
preveclute prin legea pentru viitoriT preoti la Facul-
tatea de Teologie, un cleric care, prin diligenta si
buna conduita, in timp de patru anT, pe basa studii-
lor secundare, sT-a impropriat in m6sura suficienta
i cultura universitara, religiosa-morala, (land ast-
fel o garantie valida ca va fi un vrednic lucrAtor
in via DomnuluT si ca sementa cea datatare de vi-
ata a Evangeliel va produce prin el insutite fructe
in inimile credinciosilor, are dreptul a nadejdui al
o positiune ma' buna in societate, de cat preotul ac-
tual. Acesta este, dupre Doi. calea cea 'nal drepta, ce
duce la imbunatatirea tristei star' materiale a cleru-
luT roman; a se lua deci in6suri ince] e pte si neintarcli-
ate, pentru asigurarea viitorului absolventilor, e o
conditiune neaparata chiar pentru existenta Fa culta-
teT de Teologie.

www.dacoromanica.ro
8)0 IVIEMORlt

b. Intre mesurile cele maT eficace si mat necesare,

ce trebue a se lua in acesta privire, organisarea pa-
rohiilor este de prima ordine. Mesura acesta e re-
clamata in' perios prin crearea FacultateT, a caret ab-
solventi cu g-reu s'ar face preoti, dupre Imprejurarile
actuale, child un preot nu numai ca n'are cercul
seu propriti de activitate bine deterininat, ci e la-
sat arbitriulm poporenilor, cari-1 angajaza cu cat
le convine si-1 mantin cat le place ; despre o auto-
ritate morala a preotului asupra pastoritilor asta-tit
de-abea pate fi vorba, pentru -ca preotul e iulau-
tuit materialminte i mai in genere lipsit de sciinta
si prudenta pastorala, ce-T deschide inimile ii voia
poporenilor; apoi pentru ca in o comuna, a carer
neeesitati religiose an putea fi satisfacute de un sin-
gur preot vrednic, suet Inca doi, treT en acelesi drep-
turf, earl' cauta fie-care a se sustinea peg sine in
dauna celor-l-alti. Bine dice deci onor. D. Xenopol,
ca cea inlet causa de slabiciune a influentei morale
a preotului este inmultirea for in sate, si Ca intre-
tinerea actuala a preotilor, lasati in grija lui Dum-
necleti, este o ealcare a principiului din Constitutiune,
care proclama Religia ortodoxa ca religiune domi-
nanta a Statulm roman '). Organisarea parohiilor
este de mutt recunoscuta la noT ca primul pas in
imbunatatirea positiunei materiale a clerului, cu
observatiunea ca atunci nu s'ar mai hirotoni preoti
cu gramada. ci numai cei mai invetati i maT morali,
dupre nuniOrul parohiilor 2).
1) 0 escursiune la R6c15,§ani. 1)iarul Vointa-nationalg. No. 951
din 25 Oct. 188'7.
2) Erbicenu. Istoricul Sem. Veniamin, p. 72.

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA FACUL1 ATET DE TEOLOGIE 851

Iu organisarea parohiilor ar putea servi ca nor-

ma organisarea comunelor, adica sa se fixeze atate
parohii pe cate commie, si fie-care parohie sk, se
incredinteze unla preot ; Tar parohiile, care prin in-
tinderea for ar ingreuia prea mutt ingrijirea for re-
ligiOsa de un singur preot, sn se inzestreze i cu un
preot auxiliar, ins'a subordinat parohului, care sin-
gur e responsabil in privirea tuturor obligatiunilor
ce s'ar orindui prin legea pentru numirea parohi-
lor. Asa s'a procedat in acestA ponderosa afacere si
in alte teri '), care se fericesc in privirea culturei si
a positiunei clerului for ; Tar la nor, P. S. Silvestru,
Episcopul de Husi, a si facut un proTect 2), ce me-
rita tota atentiunea inaltului Guvern, singurul in
drept a resolvi acesta cestiune de mare importanta
pentru esistenta morale a Statului. Prin organisa-
rea parohiilor s'ar imputina multimea preoflor, iu-
ca o cause pentru desconsiderarea for in popor. Este
un adeve'r, dovedit prin esperientA, ca tot ce este
mai rar este mai onorat : Quod rarum hoc carum".
Atunci Seminarele, mai ales cele de gradul I, n'ar
mai putea servi de cat a procura Bisericei cantori
dintre elevii carii n'ar avea mijloce a continua stu-
diul in Seminarele de gradul II si- a be termina in
Facultate, ca sa devina preoci.
C'u acesta insA nu s'ar face totul pentru as;gura-
1) La divibion de chaque diocese en differantes paroisses est
menagee pour la commoditO des chretiens, et pour assurer partout
la distribution de bienfaits de la r ligion dans un ordre capabil
d'ecarter tout arbitraire et de ne rien laisser d'incertain dans in po-
lice de l'Eglise ". Portrilis. 1. c. p. 166. Confer. Buss. 1. c. p. 213,
unde pentru 2700 suflete se dice ca esista, trey parohil.Ideni Can-
dela" An. II, N. 4, p. 180.
2) Publicat in Biserica ortod,,xa" An. XI. N. 8, p. 739 sq.
Biserica Ortod xa Romara. 2.

www.dacoromanica.ro
852 M E MOUT,

rea posithmei clerului, data qi in viitor ar fi lasata

la discretitmea poporului. Nimic nu impedicA mai
mult activitatea preotului, ca daraverile bane§ti, pe
care el necesariamente ar trebui s'a le tag cu po-
porenii, fiind ast-fel nevoit a-0 procura singur mij-
16cele de trait, tli in loc de a fi privit ca piistorul
sufletesc §i luminatortil poporului, respectiv de da-
toriile luT religiose, morale §i cetalene§ti, sá apara
ca un lucrator ordinar al ampului qi stringetor de
merinde. Spre ialaturarea acestui inconvenient, e
necesar a se fixa preotilor de parohii un salar din
casa Statului, contribuind §i comunele intru cat-va
la acesta, ca preotul,eliberat de grij a peutru existenta
Vilnica, nu numaT sa-§i implinesch cu esactitate dato-
riile chem6rei sale, ci sá pota duce §(§i un trai coures-
punVetor demnitatei sale §i sk ajute pe cei lipsiti §i
suferinVi 1). Prin acesta s'ar da cea mai deplina sa-
tisfactiune gi dorintei esprimate de Maiestatea Sa
Regele in Mesajul de deschiderea Corpurilor legiu-
itore din anul trecut, uncle se Vice : Legea pentru
imbunatiltirea s''rtei clerului de mir altepta i ea
0 grabnica solutiune §i nu o pot indestul recomanda
Domniilor Vdstre, pentru ca sti pita deveni perfecta
in sesiunea actualti."
NumaT cu aceste mOsurT s'ar putea asigura durabil
esistenta Facultatei de Teologie ; §i activitatea ei so-
lida sciintifica, impreunatA en a internatuluT teolo-

1) Il faut pourtant que les cures puissent vivre avec detente

et sans compromettre la lignite de leur ministere ; it faut meme,
jusqu'a nn certain point, que les ministres du mite puissant devenir
des ininistres de bienfaisance, et qu'ils aient quelques moyens de
soulanger la pauvrete et de consoler l'infortune. Portalis. 1. c. p. 171.

www.dacoromanica.ro
 MEMOR1t, ASUPRA VArTLTATII D' TEOLOGIE 853

gic, ar completa in naOsura cea maT depliu4 cultura

religiosa-morals a viitorilor preotT, caril cu drag s'ar
devota acesteT sante misiuni, sciind Ca, dupa o munca
intelectuara de multi anT, IT astepta in societate i o
posifune, prin care sa pOte fi inlesny de a -VT eser-
cita fArii impedecare misiunea lor salutary pentru
sporirea piethlef si a credinteT crestine ortodoxe.
Fie, ca sa se realiseze cat maT neintarcliat aceste
mesurT, singurele in stare dea garanta prosperarea Bi-
sericeT si gloria RegatuluT Roman.
Dr. A1. 3Iiroseseu.

BISERICA AFRICANA
(Urmare. Vedi No. 7, auul Xi, pag. 652).

Cartea 11.
Murind dect Geiseric a urmat pre tron fiul mat mare al seu Hu-
neric, care la Inceputul domniet, precum este obiceiul viola al
barbaribar, a inceput a se purta cu blandeta si moderatiune, si mai
ales fa-0. cu religia nostra ; aso. ca ingaduea (liar sa faca midi adu-
nati de ropor, cela ce mat inainte sub regele Geiseric era hotarit, sa
nu se faca adunart spirituale. Si ca sa se crate reiigios a hotarlt sa
urroaresca maT en asprime pre ereticit Manihei; din care pre mult,1
'i -a ars, sf pe cea mai mare parte 't-au exilat preste mare en navele.
Pre care Manihei mat pre tote 'i -a castigat religiunel sale si cu deo-
sebire pre presbiterk si pre diaconi 'i-a atras la eresia ariana ; si cu
cat se rusinau, Cu atata mat Inuit se aprindea contra lor. Dintre ca-
rt]. s'a descop-rit unul dintre monahit lor, anume Clementian, ca a-
rea scris la sold; Mauiheu discipulul lut Iisus Christos. Pentrn care
fOrte de lauda se parea nutnitul tiran, ea, find suparat de unul, sa gra-
lAsca mai iute dorit4a sa nesatiosa si sa apese provinciiie regatu-
but seu prin diferite calomnit si imposite, ago, ca de densul mar a-
les sg, se (Ilea Regele are trebuinIa de venituri, coloatniatorul

www.dacoromanica.ro
854 BISERICA AFRICANA

este mare." TotuT, prin mijlocirea luT Zenone §i a PlacideT, veduva

luT Olibru, a dat permisiune ca biserica din Cartagena s'a"-'0 hiroto-
nesci episcop pre care ar voi, de care podeba era lipsita aeurn de 23
de am.
1). DecT a trimes la biserica pre ilustrul Alexandru, care con-
duces legatiunea, a§a c5, in presenta lu5 poporul catolie sa -'i corn
un preot dernn, destingnd ysi pe notariul seu, anume Vitarit ca sa
citesdi in public edictul, care cuprindea urmatOrele : Domnul
dreptatei a poruncit voife: fiind-ca Imparatul Zeno §i prea nobila
Placidia scrisera prin Alexandru, barbat ilustru, cerend ca bise-
rica Cartagenel (ce se tine) de religia \rostra ati=31 alba episcopul
sa, a poruncit a se face acesta §i le-a respuns lor sau trimiOlor a
ordonat a le spune, ca precum au cerut, sa ye alegetT episcop pre
care-1 yeti voi en acesta, ca episeopii religiei nOstre, caril sunt in
Constantinopole sau prin alte provincil din Orient, episcopir no§tri
fara ordinul luI sä aiba vole, ca sa vorbesca cu poporul in bisericele
sale si orT in ce limba ar voi sa cultive legea creqting, precum ysi vol
sa avetT libertate aid sari in alte bisericl, cari sunt instituite in pro-
vinciile afrjcane, a face liturgie sail a euventa in bisericele vOstre, §i
cele ce sunt ale lege! vestre 86 facet' cum volt' Caci, data nu va fi
observata acesta in privinta lor, atat episcopul care va fi hiro-
tonisit sau clericiT, precum qi alti episcopl cu clericiT lor, carii sunt
in provinciile africane, se ordona a fi trimio intre Maud."
Dupg, ce s'a cetit edictul in presenta nested in tOta biserica in 14
calende din Iulie, ineepuram a plange murmurand, pentru ca prin
1,vicleniP premeditate de eel reT s'a pregatit persecutia viitOre , qi
ast-fel marturisim ca s'a dis trimisuluT ; dacA este a§a, ca se pun a-
ceste conditii periculose, biserica acesta nu se bucurg a avea episcop.
Sa o guverneze Cbristos, care tot-deuna pate sa-o guverneze".
Care sfat n'a voit legatul sa-1 primeseit. Odata §i poporul s'a aprins
de manic §i a Inceput a striga in cat cu nimic nu se putea
1). Ast-fel hirotoniudu-se episcopul Eugenie, barbat s'aut si pla-
cut luT D-dea, s'a bucurat forte mult qi s'a veselit biserica luT
D-ded. Multimea catolica incepu a se mat Pitied sub dominatiunea
barbara", fiind impecatt dA hirotonia pontificelui, cam mare numer
de tinerT §i tinere bucurand.u-se impreunti, marturisau ca Inca nu
vecluse episcop §eclend in. tronul sett.
Abia a inceput acel barbat al luT D-dei, Episcopul Eugeniti, prin
indemnarea catre fapte bune a se consid ra de venerabil §i res-
pectat chiar §i de aces de afarg, §i ast-fel a fi placut tuturor, ca, daca
ar fi fost trebuinp, cu totil Var fi pus sufletul cu placere pentru
el. i Domnul faces. atateq. milosteniT prin el, in cat se pares de

www.dacoromanica.ro
 BfSERICA AFRICANA 855

necredut ca el sa imparta atata, cand se tie ca barbaric luasera

total, in cat biserica n'avea vote a poseda nici un ban. Daca ar
Incepe ciae-va sa vorbesca despre umilinta lul, caritatea gi pietatea
cu care -'1 inzestrase n'ar putea sa spue. Barn la el se do-
vedegte ca n'a remas nisi odata, fart): numat pote cand i se eferea
In titnpul, and deja sorele aratand cursul noptet dadea rand gi
loc intunericului. Pastra atata sate , ajungea pentru o cli, nu cat ar
cere avaritia, dandu-i Dotleu la timp cu imbelgugare destul de molt
Dar fiind-ca se respandise vestea despre densul gi era manifesta,
incepura de aiet episcopii Arienilor din invidie a-'1 lovi greu,
uneltind asupra lui calomnit pe fie care iii, mai ales Cyrila. Ce e
mai milt ? Starnira despre el, ca nice odata n'ar gedea in tro-
nul sea si nici ca face obicinuitul cuvent poporului luI D-deu ;
dupa acela ca ar fi oprit pre waif barbati gi feniei imbracati ea
barbaric, pre carii 1-ar fi veclut intrand i i biserica
El a respuns cum se cuvenea : Casa lul D-clew este des-
chisa tuturor, intrand cine-va nimene nu-'1 va putea alunga ;" mai
ales ca o mare multime din eel ce intraq in hainele for era dintre
catolicil nogtri, pentru ea serveaii easel regale.
4). Darn dupa ce a primit de la omul lul D-clea ast-fel de res-
spans, a hotarit sa se pue la porta bisericei muncitori. Carii
vedend vre o fernee sau vre un barbat umbland in feliul ne-
mului seu, indata aruncanclu-i in cap an feltu de imbracaminte
cu ace inici in care lega perul gi stringent' tare de odata luau
cu perul gi tota pielea de pre cap. Unit cand li se faceau acesta
inchideau ochil, altii mureau de durere. Pre fern el, dupa acesta, pe-
depsa, le purtati cu capetele gOle de piele prin piete, mergend mna-
inte un vesticotor, spre a-li arata in tota cetatea ; ceia ce pentru
densele era o suferinta malt mai mare, de cat cea pre care o in-
durase. Dintre carii pre multi am cunoscut, gi nu gtim sa fi fost
vre unul dintre dertgit, care sa se fi abatut din calea cea ade-
varata chiar caul it urmareaii cu pedepse. Dar fiind-ca, cu chipul
acesta n'a putut sa infranga mural credintei nOstre, a cugetat ea
otneuh de legea nostra adunati in staulul ei sa nu se bucure nice
de mancare nici de ajutorarile obicinuite. Ba inca au inceput
sa-'t ingrozesca gi en munci de camp. A trimis la campul din U-
tica barbatt nobtlt gi delicate, ca sub arg4a sorelut arcletor sa scOta
buraenile din grau, unde tots mergend cu veselie se bucurau in
Domnul. In societatea acestora era unul cu mane uscata, care
suferind de mai multi ant nimene n'avea compatimire pentru el.
Acesta scuzandu-se cu adevarat ca nu Vote lucra, mat tare i s'a
poruncit sa merga. Insa clapa cea ajuns la local acela gi maT

www.dacoromanica.ro
856 BISERICA AFRICANA.

ales ea plangeau tot' rugandu-se, prin Indurarea divina, acea mama,

uscata a marturisitorulut s'a facut sanatosa. De ai?i s'a luat in-
ceput persecutia lui Huneric si suferintele nOstre.
5). lar el, care pana acum se aratase bland tuturor, dorind ca
dupa morte sa re'inae domnia fiilor, ceia ce nu s'a intemplat, a
inceput a urmari- en asprime pre Teoderic fratele seu si pre fiii lug
§i chiar pre fiii fratelui sett Gentimis. Dintre earl' pre nimene nu-1
lasa, paua ce nu -'1 omora, dupre pofta inimet sale. Ai.ai inteiu sciind
ca sotia fratelui seu este viclena, cred Ca, pentru ca nu cum-va prin
consiliirmat iscusite sa inarmeze contra tiranului pre barbatul sau
pre that mai mare, care era prudent §i intelept, porunceste sa o tae
cu sabia seversind crima. Dupa ce ucide si pre acel flu forte in-
vetat, caruea, dupa constitutia lui Geiseric, se cuvenea domnia mai
ales ca el era mai mare dintre toti nepotii, se intempla sa sever-
sasca ceva si mai crud.
Stand multimea in mijlocul cetatei, in pieta nowt, pentru inalta-
rea episcopului religiei sale, anume Iucund pre care -'1 aelarnau pa-
triarh, a poruncit sa se circle en foe, pentru ea era forte primit in
easa lui Teoderic fratele regelui, care case putea prin adegere sa
obtie domnia vre odata. In acesta crime impies t am zerit not
real ce trebuea sa vie asupra nostra, 4icerid not in de not : Dace
s'a purtat a§a, de crud cu preotul seu, cum ne va cruta el pre not
sau pre al nostru" ? Atunct a trimis in exil cu cruzime si pre
fiul mai mare allui Gentun, amine Godagis, cu sotia,fairamangaerea
de a lua cu sine vre un servitor sau servitere, tar pre fratele
seu Teoderic, dupa uciderea sober si a fiulul, tares' 1-a exilat gol si des-
perat; dupa mortea earuea pre fiul mai mic care -'i remasese gi
pre done flice mai marl, punendu-i pre asine cu batjocore 1-au a-
runcat departe. Dar si pre comic forte multi si pre nobili din
natiunea sa, pre urmarindu-i cu obicetiunt false, ca ar Linea mat
malt la frat--seu, pre unit' i-au ars, pre altit 'i-au taiat, imitancl
pre parintele seu G-eiseric, rare a inecat pre sotia fratelui seu,
legandu-i o piatra de grumaz Si aruneandu-o in Ansaga faimosul
fluviu al Cirtensei, si dupa mOrtea mamei chiar si pre fit'
oniorit. Dar si pre multi, pre cavil parintele seu Greiseric murind
't recomandase lui punend la mijloc juramentul, acel nelegiuit
si calcator de jurament i-au muncit cu diferite pedepse si cu foe.
Cad'. pre Heldica, pre earele parintele lui 1-a facut mai mare
preste regat, deja batrfin si inaintat in vrestil, cu rusine i-a taint
capul, si pre sotia lat cu altele, a nume Teucharia, a ars-o in
inijloeul eetatei. Me caror corpuri a poruncit a le trage prin strade

www.dacoromanica.ro
 B1S ERICA AFRICANA 857

gi piate, care zacend Vita 4iva, dupa ce a fost rugat de episcopii.

set, abea catre sera a ingaduit a le Inmormenta.
Pre Gamut, frat Heldicei, fiind-ca fugise la biserica lor, n'a
putut sa-1 ucida ; totugi inchiclendu-1 intr'un be murclar al latrine-
lor a hotarit sa rengle acolo unlit timp. Dupa aceta 1-a condem-
'tat ca pre viitor sa faca grope pentru vise de vie cu un Oran ce
pagtea capre; pe carit de dou6-spretTece on pre an, adeca in fie-care
Luna, sdrobea cu batai crancene, ingaduindu-le abea patina apa
gi pane de mancare. A.cesta au suferit el timp de duct sau mai multi
ant; carora aceste suferinte le-ar frputut folosi pentru negutitoria
vecinica, data ar fi fost catolict gi data li s'ar fi socotit acesta pentru
creclinta lor. Dar pentru aceia n'ani putut trece en vederea acesta
ca sa nu vorbim cat de putin despre impietatea regelut chiar ea-
tre at sei, care nu numai pre episcopal sea Iucund, precum am ara-
tat mat sus, 1-a ars cu foc, dar gi pre presbiteri gi pre dinoniz set,
adeca Ariani, au ars forte multi gi chiar spre sfagiarea ferilor sal-
batice 1-a dat.
6). Dee scapandu se In scurf timp de totiacei de care se temea gi
intarindu-gi regatui, precum eredea pl, care era de curand gi deck-
(bit, find ast-fel linigtit gi asigurat din tote partile g'a indreptat
tote sagetile furies sale, ca un lei rdcnind, spre a persecuta biserica
catolica. Totuga mai inainte ni s'a prevestit prin videnit gi semne
furia persecutiel si real ce ne amenin0. Caci chiar cu clot am mai
inainte, a vectut tine -va biserica Fausta inpodobita forte fruinos, cu
luminarile aprinse, iar vestmintelergi velul streluehal de lumina
candelabrelor ; gi pe cand se veseleau de artta strelurire a lumina',
deodata, dice, s'a stins strelucirea acelet lumini placate gi facen-
du-se intunerec s'a facut un 'Biros nesuferit ; gi tota mu4imea acea
a fericitilor a fost data afara, de nigte Etiopt ce-t alunga, pentru
care plangeau necontenit, ca de acun nu vor mat vedea lumina de
mat inainte. Visiunea acesta s'a spas santulat Eugenia in presenta
nestra. Veclut'a gi un preot tot acea biserica alai Faust piing &e o
multime nenumerata cle popor gi dupa cat va timp a fost &ger-
tata gi umpluta de o multime de capre9i de porci. Un altul laragi
a veclut o aria cu grin gata de venturat, socotindu-se ca Inca n'a
sosit timpul a desparti graul de pale. i pe cand 6u placere pri-
veau la acea gramada mare, ce era impraytiata, de odata rata ca ye-
niAd an vent incepe a arata venirea tempestatei prin vejiitul sect si
prin ridicarea colbalul; care furtuna tote paiele acelea le-a racli-
cat, remanend griul.
Pupa aceta a venit until cu statura nalta, cu fata strelucitOre gi
cu imbracamintea lumine.51, gi a inceput a arunca grauntele slabe

www.dacoromanica.ro
858 BISERICA AFRICANA

gi seci gi a curati griul de neghina. Gare mult timp esaminand

acea grilmada mire, dupa ce o a curatit, o a redus abea la o gra-
magiOra mica. Altul .1arai a clis: Sta cineva forte sus de-asupra
muntelui care se numWe Zinquensis gi striga la drepta gi la stanga :
fugitl, fugiti. Altul a vedut ceriul roOndu-se gi tulburandu-se cu
nori sulfurogi, carit incepura a arunca petre man ; care petre tend
cadeau pre pament, mat mult se aprindeau gi ardeau cu flacare mat
marl gi intrand in launtrul caselor ardeau tot ce afla. Cel ce a -ye-
(Tut insa, dice, fiind-ca se ascunsese intr'o camera, prin indura-
rea diviva n'a putut veni flacara pane la el; ca sa se implinesca cu.-
ventul acel profetic : inchide npa ta, ascunde-te pufin coltnft de cat,
pand ce v'a trece mania lu? D -4eu (Isaia 26, 20).
Vequt-a gi venerabilul episcop Paul un arbore care -gt intindea
ramurile sale inflorite pana 1-t ceriu, gi prin intiuderea sa umbrea
mai tOte. Africa. Si pe cand tot' se bucuran de marimea gi intin-
derea luf, lace de odata, dire, a venit uti asin violent, care frecanda-gi
grumazul sea de radacina lot cea tare, impingend el a cadut la pa-
ment acel arbore minunat. Dar gi onorabilul episcop Quintiau s'a
ve4ut pre sine stand pre un munte de nude privea o turma nenume
rata de of ale sale, gi in mijlocul tunnet erau done Ole ce elocotequ
forte tare. Erau gi ucigetorii de or, cart puneau carnea for in. O-
lele ce ferbeau; qi ast-fel s'a consumat tOta turma acea mare.
Pic ca acele done Ole se, fie done cetatt : Sieca Veneria qi Laribus,
in care a fost adunata mai inteiu multim ea, din care s'a, inceput focal,
sau regele Huneric gi episcopal seu Ciril. Dar cred ca este de a-
juns a spune atata din multele visiun", pentru scurtime.
7). i Inca ce ? Incepe tiranul prin o porunca infricogata, ca
nimeni in palatul seu se nu fie militar gi sa nu fie Mc' intro func-
tiune publica, daca nu s'ar face Arian. Din care un mare numer, ne-
'laving" de asprime, ca sa, nu pearda credinta, 'au lasat de militia
tempora/a ; pre ca"ii dupa ce 1-alt alungat din case gi 1-au des-
poiat de tata averea 1-au exilat in insulele Sicilia gi Sardinia.
Pentru un timp s'a grabit a porunci in tota Africa ca averea epis-
copilor nogtri moist sa o m, fiscal ; acel care ar putea urma celut
mort, sa nu se hirotonesoa pana ce mai inteiu nu va aduce -fis-
calm regal suma hohrita de cinci-tlect de arginti. Dar tend dia-
bolul se incerca sa construesca acest edificiu, indata a bine-voit
Christos sa-ldarame. Se sculara casnicii set tlicendu-t: data s'ar
intari acesta porunca a vostra, episcopii nogtri de prin. partile
Traciei, carii sunt prin. alt locum, ar p 4i mat rents. Dupa aceta,
a poruncit a aduna pre santele feciore, trimitend acolo Van-
dal' en mOge din nemul for spre a le inspecta gi viola in contra

www.dacoromanica.ro
 BISERICA AFRICANA 859

bunei cuviinti fara ruginare, unde nici mamele nu erau de fata

nici vr'o matrona. Spanzurandu-le gi legandu-le de piciOre greu-
tap marl, le ar lea cu drugs de fier inrogit, punendu-le, la spate, pe
pantece, Vita gi caste. Carom li se clicea in suferiutele for : spu-
neti, ca episeopii gi preotii vogtrii se cults cu vol".. Din causa
cruclimei pedepselor, scim ca multe s'ati stins atuntea ; altele, care
remasera, au imbatranit fiindn-le pielea arsa. Se incerca a afla
calea, cum ar face ca, persecutia sa fie publics, precum a gi
facut. i aga facend n'a putut afla nici un chip, ca sa batjoco-
resca biserica lui Christos.
8). Cu care riuri de lacrinri a'gr putea sa descriu, cand a ho-
tarit exilarea in pustie a episoopilor, preotilor, diaconilor gi a al-
tor membri al bisericei, adeca a patra-mil-noue-sute-geseclecl
gi Ose ? intre carii erau o inu4ime bolnavi de piciore, altiT din cau-
sa verstei lipsitt de lumina temporala, intre carii era gi fericitul
Felix episcop Abiritanu, avend deja in episcopat XLIV de ani, care
lovit de paralisie numai simtea niinic gi abea vorbea. De care cu-
getand not ca n'ar putea sa, stea calare, am creclut ca regele ru-
gat de at se], eel putin sa-i poruncesca a se grabi ca sa mora la
Cartagena, fiind-ca in exil numai era de ce sa-1 dual. Tiranul
tnsa, se spune ca ar fi clis cu funie Data nu pate gedea pre a-
nimal, sa se injuge dos hot neinvet,ap gi legandu-1 cu funie sa-1
traga, gi sa-1 duca unde am poruncit en". Legandu-lde-acurmezigal
pe un c air ca pe un trunchiu de 1,mn 1-au purtat tot drumul.
V. Tott se adunarI in cetatile Sica gi Lane, ca acolo venind
Maurii sa-1 dea pre mana lor, ca sa-1 duca in pustie. Mai venira
Inca gi doi comitr forte vicleni, emir cu cuvinte blande Incepura
a vorbi en marturisitorii lut D-cleu. Ce vi se pare voce, 4isera
ei, ca suntei aga de indaratnici gi ve improtiviti aga de mult la
ordinele domnului nostru, vor ati putea sa fiti onorabili in fata,
regelui, Baca v'atc grabi sa faced voia la'''. De indata, strigand
ei cu glas mare gi clinend Cregtini Bantam, catolici Bantam, martu-
risim neschimbat pre unul D-bleu in treime", au fost inchigi en
paza mai aspra, caia ce palm acum era mai blanda, cam ni se
da vote a intra gi a face cuvent de invetatura fratilor, precum gi a
celebra dumnecleegtile misterii. Acolo erau gi forte multi copii, pe
care-i insota mamele for din dragostea pariutesca, unele bucuran-
du-se ; unele se bucurau ca air nascut martini, altele se incercail de
a opri de la marturisirea credintei pre eel ce erau gata sa mars
in potopul botezarel de a doua Ora. Totugi pe nimenea nu 1-a in-
vins atunci nici blandeta, nici pietatea trupesca (amorul filial) n'a
inclinat pre cine-va la pament. Cam cu placere se istorisa, ceia ce

www.dacoromanica.ro
860 B1SERTCA AFRTCANA

a facut atunci o bktrana. CacT pe and calatoream cu oytirea luT

D-cleu, insotindu-I gi cute odata mergeam noptea mai mult pentru
ar, its sorelui, zariram o femeie purtAnd sacul yi alte vestminte, gi
tinend pre un copil de mans it mangaia eu aceste cuvinte : alerga,
Domuul meu ; vegi cum merg to-ta santh gi se grabesc veseli la
cununi". Fiind ca noT incepuram a-i observa, ca se pare nepo-
trivit a se uni cu barbap din causa sexulul, sari a se asocia cu
armata lui Christos, a respuns : ,),Bine-cuventati, bine-cuventaV yi,
ve rugati pentru mine gi pentru acest mic nepot al lieu, fiind-ca,
de yi pecatOsa, aunt fiica unuT episcop din cetatea Zuritana". Curia
no: T-am 4is : yi pentru ce umbli aga umilita, yi pentru ce voegti
sa merge un drum aga de lung ?" Care a respuns : merg In exil cu
acest mic sery al vostru, ca sa-nu-1 afle inimicul singur gi sa-1 theme
la morte din ealea adeverului". La aceste cuvinte plinT de la-
crimi n'am mai putut dice nimic fara numai sa fie voia Domnului.
10). Dar fiind-ca adversarul, care clicea odiniOra: inepenti-voin prd4t,
umple-voirc sujietid med , ucide-voial cu sabia mea, stepcini-va nulna mea
(Eyire, 15, 9), n'a putut vena nimic, cauta locum inguste yi ingro-
zitore, in care se strings in Inchisori armata lui D-den. Atunci
li se interclise chiar mangkerea visitel omenegti, se pusera, pazir
ton gi greu batuti de soldati, marturisitorii lui Christos sunt a-
runca-ti unul dupa altul in acea inchisOre strimta, unul peste al-
tul, ca o gramada da lacuste, sau mai bine cTis, ca grauntele forte
preliOse de griu. In care striintorare nu era nicT un be de retras
pentru trebuinta naturala ; ci stercurile gi urina constringl de
necesitate o faceati acolo, in cat acea putOre gi orore era ma] mare
de cat tot feliul de pedepse. La carii abea am fost admit o data
a intra pre ascuns,. pre and dormeati Vandalil gi dupg, ce am dat
daruri marl Maurilor. Care intrand ca iLteo gropa de noroiu, am
inceput a ne cufunda papa la genuchi, gi vecIend acesta am 4is
ca atunci s'a implinit clicerea luf Eremia : cei ce se nutrean in des-
fatein, sunt incunjura0 de §tercuri' (PlangerT. 4, 5). Ce se mai clic?
s'a dat ordin Maurilor, carii pretutindeneafaceati sgomot, ca sa
se gatesca la drum, unde erau destinati.
"). Ast-fel egind intr'o cli de Duminica cu vestmintele, fata gi
capul pline de necura4enii, de gi erau amenintap cu cruzime
de Mauri, totugT cantau Domnului cu bueurie imnul : ace.sta este
gloria tuturor scinflor lut (Ps. 149, 9,). Pe atunci era acolo fericitul
pontifiPe Ciprian, episcopulUnisiberei, mdngaitor ales, care incalcla
pre fie-care cu iubire piosa gi parintesca nu fara a versa riuri de
lacrlmi, pregatit a-gi pune sufletul s is pentru frag (1 Ion, 3, 16), gl
daca ar fi fost de trebuint,a, de buna vole s'ar fi dat la ast-fel

www.dacoromanica.ro
 BTSERICA AFRICANA. 861

de patimiri, care tot ce a avut a dat fratilor lipsiti, carii erau_ fn

acea necesitate, cam cauta, ocasiunea cum ar puLea sa se asocieze
cu marturisitorii, insusi el find marturisifor cu sufletul si prin
virtute. Care dupa acela pre multi bolnavi in agonie 0i intristati
3-au cereetat in inchisori si 1-au urmat in exilceia ce dorea forte
mult. Cata multime de einem alerga atunci din tote partile 0i de
prin ora 0e, ca sa vacla pre martirii lui D-4eu, marturisesca caire 0i
carari le, care nu mai puteau cuprinde multimea ce venea; alergand
prin vai multimea nenumarata a credincioelorti se pogora de pe
virfurile niuntilor, purtand luminari de cera in man!, si proster-
mend pre copiii for pre urmele martirilor strigau cu vocea ast.fel
Cul ne lasati pre nol nenorocitii, mergend voi la cununi ? eine
va boteza pre ace0ti pruum in apa fontanel nesecate? Cine ne
va primi datoria penitentei 0i indemnati de mila neimpacaret ne
va deslega de legaturile peeatelor ! cam voue vi s'a 4is: 021-ce vecr
deslega pre pamat, vor f deslegate §i in cerull [Mat-18, 18]. Clue
ne va ingropa, murind noi, cu rugaciuni solemne ? De la eine sa
cerem pbicinuitul rit al sacrificiului divin ? Era bine sa fi mers gi
noi cu voi, data ar fi permis, pentru ca Dim o necesitate sa nu
desparta ast-fel pre El de parinti". Niel un mangaitor n'a avut vole
a merge In acea ce strigau ast-fel qi plangeau, ci multiznea era
constrina a alerga, ca sa ajunga mai curand acolo uncle era pregatit-
locul de osanda. Fiind-ca uni3 batrani 0i altii de yi tineri era deli-
cati si nu puteau merge, incepura a-1 lovi cu virfurile lancilor 0i cu
petre. spre a merge mai lute; din care cauza slabind si mai mult
erau cu total lipsiti de putere.
12). S'a poruncit apoi 1lanrilor, ca pre aces, earii numai puteau
umbla, cu picierele legate ca pe niste cadavre de animal mort sa le
traga prin locuri aspre §i pline de petre ascutite, undo mai in-
teiu vestmintele, apoi chiar membrele se ea:slat-1, aici capul li se
sdrobea de virfurile petrelor ascutite ca sabia, aiurea li remanea
cestele 01 ar 's1 dadeau sufletul in manile celor ce ce-i trageaii, a
caror numer nu 1-am putut insemna din causa multimei, tota0i se pate
cun6sce, caci intreg poporul scie mormintele santilor, deosebindu-le
de mormintele ordinare. Ce1-1-alti ajunsera in locuri singuratice,
uncle li s'a dat sa manauce orz ea vitele. Acolo seclice ea era aria
de mare multime de animale veninose si scorpii, in cat s'ar parea de
necreclut celornesciutori, care de departe chiar, numai prinsuflarea
for respandeau v4rusul veninului, de muratura scorpiei se (lice ca
nimene n'a scapat cand-va. De selbatacia acea veninesa se spune
ca nice unul dintre servitorii lui D-bleu n'au fost vatamat liana acurn,
aparandu-i Christos. Dar fiind-ca acolo se nutreau cu graunte de orz,

www.dacoromanica.ro
862 BISERICA AFRICANA

si acestea li s'au luat dupa aceia; ca si cum D-Pu, care a ploat mana
parintilor, n'ar fi putut sa nutresca pre servitorit sei intr'un ast-fel
de exil.
Cugeta si mai rele in contra bisericei lui D -0eii, ea, taind u-
13%)

n ele membre, sa perda corpul sfasiind totul. Caci in 4.iva Inaltarei

Domnului a trimis episcopului Eugenie o porunca, ce trebuea sä se
citesca fn mijlocul bisericei fata fiind si Regin, trimisul imperatule
Zenone, care cuprindea nitre altele §i aceia, ea trebuia sa se comu-
nice Africei Intregi prin curieri :
Huneric regele Vandalilor si al Alanilor tuturor episcopilor o-
mousiant. Nu odata, ci de mai multe ort s'a oprit ca preotit vostri
sa nu faca Iutrunin in partile Vandalilor, ca na prin inselaciune se
atraga sufletele crestine. Care lucru multi despretuind s'au aflat
celebrand liturgic in partile Vandalilor in contra interdiceret, spu-
nand ca el in credinta erestina neatiusa. i fiind-ca nu voim. sa
fie scandal in provineiile date none de D-deu, de aceia sa cunos-
tett, ea voind D-deu pi cu consitntimentul sautilor nostri epis-
copy, am hotarit, ca in (Tina Kalendelor de Februara ce vine,
Para mei o scusa sa veniti cu toth la Cartagena, ca sa putett
discuta despre credinVa cu venerabilii nostri episcopi, si sa aduceti
dovecli proprie din &luta Scriptura pentru credit*, omousianilor pe
care o aparati, prin care sa se pots cunosce, Baca voi tineti cre-
dinta Integra. Cuprinsul acestui edict 1-am trimis tuturor celor im-
pre un't cu tine cpiscopii aflatort in Vita Africa. Dat in (Tina de XIII,
Kal. Iunie. in anul al septelea al lui Huneric."
ti). Deei kind eunoseinta si cetind acesta cel tie fata, de odata s'a
intristat inima nostril gi s'aii intunecat °chit noftri (Plang. 5. 17), si cu
adeverat atunci s'a schimbat diva serbatorei nostre in durere si canta-
rile intru plangere, find ca cuprinsul edictulut arata furia persecu-
tiei viitore, si mai ales unde a clis : in provineiile nostre date de
D 4eu, nu voim sa fie scandal," ca si cum ar fi dis : in pro-
vineiile nostre nu voim s1i, tie catolici." S'a vorbit ce ar fi de facut.
Nici un remediu an s'a aflat pentru nenorocirea ce ne amenint,I,
spre a se imblansli inima barbarilor, fara nnmal sa se dele inscris
de eatre santul Eugenie urinatoriul text:
Om de cate on este vorba despre suflet sau despre vieta eterna,
precut si despre creditn *a crestina, este de trebuinta sa se dea fara
terra aceia ce se cere, precum a gasit de cuviinta bunatatea regala.
De curend puterea regala a bine-voit a insciinta pre TJmilinta mea,
prin notarul Vitarit, care ni-a cetit ordinal in privinta religiunet si a
credintei in biserica, fata fiind clerul si poporul. Din cuprinsul aces-
tula atn inteles, ca ordinul regesc este de aseminea pentru toti eel

www.dacoromanica.ro
 BliFRICA AFRICA NA 863

impreuna cu mine episcopi, ca so, vie in iliva hotarita pentru dis-

cutia in privinta credintei, ceia ce afirmam ca s'a priimit cu res-
pect. Numitului notar i-a atras atentiunea Umilinta mea, ca tre-
bue sa se fwd. cunoscut chiar §i tuturor partibr de peste mares, ca-
rii sunt de aceiagi religie cu noi, sail carii au impartagire cu noi,
fiind-ca pretutindenea cu totii se supun stepanirei ei; mai ales
ca este vorba de too: lumea gi nu numai de proviinciile Africei.
i finid-ca am promis a me oferi, dupe, ce voiu primni respuns, de
aceia cer cu rugaminte la Magnificerrta ta, ca se bine-voegti a spune
Domnului gi prea induratului rege amintita mea propunere, ca sa
cunosca favorabil indurarea sa, ca not nu fugim gi nu declinam
cu ajutorul lui D-cleu ni i decum disputa In privinta legei, dar
fara consimtimentul tuturor noi nu putem sa ne iusugim causele
privit6re la credinta nostra. SI biue- voiasca a consimti pentru
ceia ce cerem prin bunatatea sa cea mare gi prin dreptatea lute-
lepciunei sale. Data de Eugenid episcopul bisericem catolice din
Cartagena."
'5), Dar indata ce s'a facut acesta propunere de catre fericitul Eu-
genie, acela care concepuse deja durerea se silea a nasce nedrep-
tatea, §i aga se vede ea a poruncit santului barbat Eugenie episcopul
prin Obad, prepositul regatului : Supune mi tote lumea, gi sa fie sub
stepanirea mea tote partile lumei, gi voiu face ceia ce clic', Eugenie".
La cue fericitul Eugenie a respuns pre cat a putut : de ce, dice,/
se nu alba, acesta n'ar fi trebuit sa se 4ica ; cad]: este ca gi cum
s'ar (lice unui om sa amble gi sa sb6re prin aer, ceia ce nu este cu
putinfa natureiomeuegti. Eu am (Ps : nd Ace. puterea regelul doregte
se cun6sca crediuta nostra, care este una gi adeverata, sa trimeta
la amicii ; void scrie gi eu fratilor mei, sa vine, episcopii cem im-
preuna cu mine, carii impreuna cu voi adunandu-se sa 'iota do-
vedi adeverul credintei nostre gi mai ales biserica Romano., care
este capul tuturor bisericelor." La acestea (a respuns) Obad : deci
to egti aseminea regerni, Domnului men "? Episcopul Eugenie a
4is : ell nu sunt aseminea regelui, dar am clis : dace doregte sa
cunOsca crediuta cea adeverata, sa scrie amicilor set, ca sa trimeta
pre episeopii nogtri catolici, gi eu voiu scrie episcopilor mei, fiind-ca
causa bisericel catolice este una". Eugeniu facea acesta, nu ca n'ar
fi fost in Africa, tine sa respinga obiectiunele adversarilor, dar ve-
nind acei carii nu erau sub stepanirea lui sa alba mai mare sign-
ranta de libertate gi sa vestesca la tote pop6rele gi presto -tot pa.-
mental calomniile apasarei nostre.
'5). Dar acel care uneltea viclegug, n'a volt sa asculte argumen-
tPle puternice ce se aducea, ski indata ce auclea de vre-unii din e-

www.dacoromanica.ro
864 BISERICA AFRICANA

piscopil eruditi, ii nelini§tea prin diferite persecutiuni. Trimisese

deja in exil pre episcopal Secuudian Vibianu, lovindu-1 cu 150
de vergi, de aseminea qi pre Presidia Sufetulenu, barbat forte is-
cusit. Atunci a batut cu vergi qi pre venerabilii Mansuet, German,
Fusul §i multi altii. Pe cand se faceau acestea, porunci Ca din-
tr'ai for nici unul sa nu aiba masa comma ca ai noqrti §i sa nu ma-
n.ance nici-odata cu catolicii. Care lucru nu le-a adus 16r nici un
beneficiu, dar none mare folos. Caci dace, cuvgiitu/ /or, dupe, cum
dice Apostolul, se intinde ca o cangrentt, (II Tim. 2, 17.), cu atat
mai mutt fiind impreuna la masa ar putea se. se intinesle, cum
slice iaraqi Apostolul cu eel nelegiuip stt nu mcineatt (Cor. 5, 11).
17). Dar pe cand focal persecutiel se aprinclea qi flacara strebatea
preste tot local, ne-a aratat Dumnesleu o minune prin servul sea
credincios Eugenhr, pe care nu trebue sa o tree cm yederea. Ear
in aceiao cetate, ad.eca, Cartagena un om ore -care orb vi cunoscut
cetatenilor, anume Felix. Acestuea, se dice, ce. i s'a aratat in vis
Domnul, in zori de diva, la Epitanie qi i-a Os : scOla, mergi la
serval meii Episcopal Eugenia §i spune-1 ca eu to -am trines la el.
Si in timpul cand bine-cuventeze. (apa), ca sa se boteze eel ce yin
la credinta, se. atinga ochil tei; ita va veni lumina fil vei vedea".
Care inspaimalltat de o ast-fel de aratare, credend, cum se obici-
nue§te, ca ar fi fost amagit de ire -un vis, n'a voit orbul sa se stole,
dar cand era se adOrme, lard§i, largo i se spuse sa se duca la Eu-
geniu. Iare.§1 a neglijat &li de a treia era a fost deqteptat §i indem-
nat §i mai tare. ScOla pre copilul, care de obiceiti il purta de
mane. §i s'a d.us grabindu-se la biserica Fausta, se rega cu multe
lacrimi qi. slice num diacon, aniline Peregrin, ca sa-1 vestesca epis-
copal% aratand ca are sa-i spue in secret ceva important. Aqind
episcopal, a poruncit sa introduce. pre acel om ; caci din causa
serbarel celei marl' resunau imnurile de nopte prin tote biserica
cantand poporul. Orbul a aratat antistelul causa venires sale §i I -a
Os : nu to voiu parasi, pane. ce nu -mi vet reda ochil mei, cum ti-a
poruncit Domnul". Caruea Santul Eugenie i-a 4is: Date de la
mine, frate ; aunt un pecatos §i nedemn §i mai gre§it decal tote 6me-
nil', mai ales ca in aceste timpurL sunt observat". Iar acela tinen-
du-se de genunchile lui nimic alts, nu clicea fart numal ceia ce sli-
sese mai inainte : precum s'a poruncit, de. -mi ochil mei". here-
dintandu-se cu adeverat Eugenie i fiind-ca timpul se apropia, a
mers cu el la fantane, impreuna cu clericii. Uncle stand in ge-
munchi cu plangere tji suspinuri cautand la ceriu, a bine-cuventat
vasul cu ape.; §i dupe. ce s'a terminat rugaciunea, a respuns orbu-
lui ast-fel : ti-am spas, frate Felix, ce. aunt un om pecatos; dar

www.dacoromanica.ro
 13ISERICA AFRICANA 865

tine te-a invrednicit cu visita sa, sati dea tie dupre credinta to §i
sa deschida ochii tci". Si Indata insemnand ochii tut Cu semnul
cruces, de indata a primit vederea de la Domnul care i-a dat-o
iarail. Pe care 1-a tinut la sine pang ce se botezarg cu totii, ca
nu poporul escitat prin o aseminea minune sa inspaimante pre
barbatul, care primise lumina. Dupb." aceia s'a facut cunoscut bi-
sericei intregi. A mers in altar cu Eugenie, precum este obiceiul,
acel ce fusese orb spre a aduce darul sett Domnului, pentru man-
tuirea sa, pre care priminda--1 episcopul '1-a pus pe altar. S'a facut
sgomot mare ne mai putendu-se retinea poporul de bucurie. Indata
a alergat un vestitor la tiran; Felix a fost rapit, intrebandu-1 ne-
contenit, ce s'a facut of cum o'a capatat lumina? Deci I-a Os plin de
manie, ceia ce tic §i Episeopii Arienilor : Acosta a fd.cut-o Euge-
nie prin rentate". Si fiind ca," remaserii ru§inati, neputend sa intu-
nece lumina, fiind-ca Felix era cunoscut qi se putea videa de OM
cetatea, totuqi vroiati sa -1 ucida, data s'ar fi putut, precum doreau
Iudeii sa ucidg pre Lazar eel inviat.
18). Deja se apropia 4iva acea nefericita din calendele de Fe-
braarie, care era hotarita (an. 484). Se adunara episcopi nu nu-
mai din tots Africa ci qi din multe insule, plini de suparare §1 a-
mdraciune. S'a facut tacere prin mai multe 4ile, pana ce prin di-
ferite calomnii au cautat sä omOre pre barbatii cei mai invetatl.
Cam pre unul din cercul celor invetati, anume Letu, bArbat forte
invetat §i puternic in euvent, '1-a ars cu foe, dupa ce mai m ult
timp a indurat suferintele carcerei, cretlend ect prin un ast-fel de
esemplu va inspaimanta pre cei-l-alti". In fine sose0e §i conflictul
disputei, la locul pre carele-1 aleseserg adversarii. Deci al no§-
tri inlaturand on -ce sgomot, ca nu cumva Arianii se dice Ca mul-
timea nOstra i -ar fi opresat, se aleg 4ece dintre al no§tri, carii sa
respundg pentru tot:. Ciril se a§atla cu satelitii sei intr'un be inalt
pe un tron forte superb find fata vi ai no§tri, gi 4isera episcopit
noqtri , Acea discutie este placuta, uncle nu doming mandria, ci
vine din intelegere comuna, ca, cercetandu-se causa de catre cei
cuuoscetori, lucrand ambele parti, sit se cunOsca ceia ce este ade-
verat: scum ciue va fi cunoscetoriul, tine esaminatorul, ca sa con-
firme cumpdna dreptatii, data este bine pronuntata, seu sa o res-
pingd, data este insu§ita pe nedreptul". Si pe cand se 4icea uncle
§i altelea de acestea, a respuns notarial regelui: patriarhul Ciril
au 4is unii". Ai no§tri desaproband modul necuviineios §i mandru
cu eare-o usurpase numele 4.isera : ,ni se imputa ca cedand not
Ciril 'ol-a insuttdt numele acesta". Si de aici provocandu-se ago
motul incepufa adversarii a calomnia. Fiind-ce aI nootri cereatt

www.dacoromanica.ro
866 BISERICA AFRI CANA

ca, dacd nu este prmis multimei intelepte s'a," esamineze, cel pu-
tin sd, i se permits a privi, poruncira ca toti fiii bisericei catolice
carii erau de fatd sä fie batuti ckte cu o sutd, de verge. AtuncT
fericitul Eugenia a inceput a striga : vadd." Dumnetleu violenta
ce patirnim, cunosca durerea chiuurilor, ce o suferim not de La per-
secutori". Intorcendu-se jai ncqtri catre C:ril disera : Propune ce
dore§ti". Ciril a tlis : Nu self]. latinesce". Episcopi: no§tri clisera :
Noi stem ca tu tot-deuna latinesce ai vorbit In public ; acum nu
trebue sä to scuzezi, maT ales ca tu ai aprins focal acestui lucru",
8i vetlend ca episcopii catolici sunt mai bine preparat: pentru con-
flict, a declinat cu total audienta prin diferite d.erlderi. Ceia ce aT
noOri prevedend mai din'ainte scrisera uu tratat despre credinkt
compus destul de cuviincios qi suficient, tlicend : dacit doriti sii cu.-
nest-TIT credinta nestra, acesta este adeverul de care ne tinem".
Gherasim Tiatal.

www.dacoromanica.ro
 BIOGRAFf A VORNICUPUI TEODOR BURADA 867

Biografia Vornieului Teodor Burada.

Vornicul Teodor Burada este nascut in anul 1800, Iunie

28, in targusorul Odobesti, judetul Putna.
La anal 1816 a fvst trimes la studio in Iasi la Semina-
riul Veniamin din Monastirea Socola, care pe atunci era
singurul asecjament in Moldova de instructiune publics.
Pe la. anul 1818 s'a dus in Focsani, un e a invetat musica
biseric6scii, psaltichia, la profesoul Constantin Chiosa, Tar
limba grdca, pe care o vorbea, piano si ghitara, la profe-
sorii ce se aflati acolo, si pre carii boerul din Tera Roma,
n6sca, Serdarul Constantin Rob scu, locuitor in Focsaa
Munteni, it adusese din Bucuresti, a caror nume cu parere
de rest nu le putem da nefiind cunoscute.
Cu intemplarile politiee, prin care a tecut tara in anul
1824, sub Domnia lui Ionita Stuza Voda., fiind pesupus
de rezvratitor in contra carmuirei, a fost ridicat cu om
domnesc, dus in Iasi, varit in potocolul cercetarilor si tri-
mes la inchisore, in aestul Camaro domnesti, de unde
dupa vre-o cite -va clile a fost surgunit spre canon la Mt,-
ntistirea N6mtu. Dupa done luni fugind de sub paziti, a
scapat in Tera Romanesca, ducendu-se in Bucuresta. Acolo
prin mijlocirea luT Constantin Chiosa, fostului sett profesor,
si care pe atunci era cap sc6lelor de musichie in limba natio-
nala din tot principatul Valahiel, a fost numit prin dedretul
lui G-rigorie G-hica Voda, profesor de musichie in orasul Cra-
iova, la scdla publics din Monastirea Adormirea Maicel Dom-
nului, pronumita Biserica Slugerului Buluta", dupri ee insa
i se film tnai intein ispitire (esamen) public de catre co-
mitetul scalelo. Acolo a stat lece luni, apol dupa a sa ce-
rere a fost permutat in aceiasi calitate in orasul Ceneti, ju-
detul Mehedinti, la sc6la de la biserica Santee Treimi ; dupa
aceia etagendu-se din acesta functiune s'a dus in anul
1826, luna Noemvie, cu boerul Ghitii Opan in Viena, de
unde despartinJu se, a calatorit in Triest, Venetia Iii alte
orase din steinatate.
Dupa o calatorie de 16 luni. s'a inturnat in Valahia,
unde a stat un an , apol stiind ca Domnul, sub a earn' ur-
gie se afla ca,cl.ut, numal avea frinele carmuirei in mina sa,
Biserica OrtodoxX Romang. 3.

www.dacoromanica.ro
868 BEOGRAFIA VORNICULUI TEODOR BURADA

s'a inturnat in Iasi, dand lectiuni de musica instrumentals.

El a fest eel intaitiprofesor roman de piano si ghitara..
In anul 18'39 a compus o metods pentru ghitara, intitu-
lata Gramaticd rominesca de note pentru tot fundamen-
tal Kitarel. Ea urma a se tipari in anul 1833, in tipografia
musicala a lui Gh. Asaki, din institutul Albinei, dupre cum
se vede acesta din uraiatorea instiintare, publicata in f6ia
de peatunce: AlbinaRoman6sca", pag. 180 din acelasi an :
77
Musica este o indeletnicire care imblancleste caracterul, in-
dulceste traiill, mangle intristarea si aduce placere tuturor
celor ce se impartasesc de ea. AtAtea insemn-atore folosuri
au indemnat inert din invechime a se face musica una din
partile educatiei, si ca acesta sa urmeze pretutindene pe la
tote instituturi si shale, precum si din eel particulars cu
cel mai mare spor.
Dorind dl. Sulger Teodor Burada a impruasi pe compa-
triot! de niste asemene folosuri, a alcatuit o gramatica sau
shola pentru ghitara, cu pilde de aril', danturi si cantice,
prin care doritorii sa path, inveta acest user instrument in
cea rrn s scurta diastima. Pentru inlesnirea tiparirei s'a ales
mijlocul subscrierei cu pret de 8 sorocovet] esemplarul.
Drept aceta tine va vroi a subscrie se va adr sui aici in Est
la redactia, pe la tinuturi, pe la d-nii prafesori sh6lelor, iar
in Bucuresti la dl. redactor Curierului Roman".
Din imprejurari insA necunoscute, aeestit gramatica a
r6mas netiparita. Manuscriptul se afla in pastrarea d-lui
Teeth)]. T. Burada, fiul defunctului Vornic, necomplect, in
nurn6r numai de 11 file,. pe care 1-a cump6rat dela un an-
ticar, care-1 doba.ndise la desfacerea cartilor lui Gh. Asaki
de eatre sueeesorii soi.
Acosta gramatica de note presinta 6re-care interes, prin
faptul ca este, pre eat stim, prima incercare a unef espunerl
a regulelor musicei in limbd. romana. Observara mai ales
silintele autorulut de a exprima cu. name romanesti deose-
bitn termeni musicali, precum si in genere, eA tots limba
intrebuintata pentru nomenclatura musicala, este originala,
de si cam silita. Notelesunt numite dupre sistemul german.
Faptul ca prima gramatica musicala este o gramatica de
ghitara, nu trebue sA ne surprinda, instru cat, alature cu
flautul, erasingurul instrument ma! nobi], cu care se puteati
indeletnici boerii nostri faro, a se compromite. Pianurile in
vremele acele erau inca forte rare, iar violina deconsi-

www.dacoromanica.ro
 BIOGRAFIA VORNICULUf TEODOR BURADA 869

deratit ca un instrument dat a se canta numal de tiganii

IttutarT.
Inainte de a se da la lumina acdsta, scriere, ea a fost cer-
cetata, de Comisia privighet6re asupra ciirtilor de cetit in
Principatul igoldoveia, carea, negasind in note de music&
nimic cmnpromitetor, invoi tiparirea. Tata si adresa trimisa
autoriului, prin care i se invoi tiparirea gramaticei : 1)
,,Manuscriptul infatisat de Dta, sub titlu de gramatica
musicals sal, scold pentru gltitard, la cererea de a se invoi
tiparitea, cercetandu-se de comisie si vedendu-se, cit. ineat
priveste instructiile ei, ele pot fi slobode a se da in tiparire,
se slobode D-tale acesta voie cu conditie ca din esemplarele
tiparite, unul din impreuna cu manuscriptul sa daT la arhiva
comisiel, Tar altul la biblioteca scale publice" 2).
La anal 1830, Septemvrie 21, casatorindu-se cu fiica a-
trarului Ion Isacescu, Maria, si nepotii Serdarillui Chiriac,
deschid amendoi un pensionat de fete in anul 1831; in care
defuncta Maria nurada, sotia sa, 3) dadea lectiuni de limba
romana, franceza si grecii, pre care le cunostea si le vorbea
f6rte bine, pe Maga ca cunostea si limba rus6sca ; Tar Vor-
nicul, pe atunci Sulger, dadea insusi lectiuni de piano si
ghitara. Reproducem aci instiintarea deschiderei acestuT in-
t6iit pensionat, tinut de Romani; cacl panil atuncT numaT
Grecii si Francezii se indeletnicisera cu asemenea trebt
D. Sulgerul Teodor Burada cu a sa sotie, nepdta D. S6r-
darului Chiriac, au cinste a face cunoscut, cum ca au ase-
dat in cosa for o pansione denobile demoazele thee de b er.
In acesta pansione, dupre bune regale orinduite, pre langii
tote indemn.arile cuviinci6se, vor primi tinerile pers6ne o
deplina educatie, in moral, in inveatura limbei gree,esti
si frantuzesti, in stiinta st in musical.

1). Acosta adresil se aflil in pilstrarea D-lui Teodor T. Burada; ea portii No.
EA din 1833, Iunie 16.
8). Ob terviim ca inert de pe la anul 1833, era ordin de a se da la biblioteeile
Statului cats un esemplar di I scrierile tiparite.
8). Maria Burada este nrtscuta in Iasi in anul 1812 April /5 ; ea s'a se'versit
din vista in anul 1886 Fevrnarie 11. Ea a fost si cea inteia care a mai inavutit
qi literatura dramaticii, atat de se'raert iu acele timpuri, en traducerea dramei
Clopotaral de la St. Pavel" de Bouchardy, ce R'a representat pe scena teatrului
national in 15 Hart 1.318 ¢i s'a tiparit in Iasi la 1149. Po lanai. aceste merite, ce
le avea pentru couluerarea el la misearea eulturala, defnneta Maria Burada era
si o femee de un caracter bland si de o bunaltate exe nplarii, facend binele in as-
euns, mostenind de la timpurile in care s'a tre4it, o adinca religiositate, ea a
piistrat-o paaii la ultima ei suflare.

www.dacoromanica.ro
870 BIOGRAFIA VORNIPLI TFODOR
I BUR ADA

Numerul din care se va aleatui pansione este de 15 per-

sone ; Tar pretul pe an sese-cleci galbeni. Rana acurna s'a a-
dunat urmatorele demoazele : Fiica D-sale Vornicului Sandu
Crupenski, doue nep6te a D-sale Vornicesei Casandra Ne-
gel, dou6fiice a D-sale Aga Mihail Veisa, fiica D-sale Spat.
C. C. Rucsanda Malaiasa.
Drept acela tots boerii, ce vor dori a folosi pre,copiii for en
buna educatie, spre a afla tot planul si condivile cu arna.-
runtul, vor bine -vroi a se adresui in persona, sail inscris, ca-
tre sus-numitul, al caruia locuinta este in Sararie pe mu-
chea delului si in fata bisericei numita: Vulpe" 1).
Vornicul Burada era si un forte mare amator de musica,
el iubea mid ales musica ciasica; la el acasa se facea tot-
deuna intruniri musicale si se esecuta quartete de Beetho-
ven, Mozart, Mendelshon, Haydn si altii. La prima violins
canta Verner si Paul Hett, la secunda violina. Schulz, la
violoncel ksif Herfner, fort capelmaistru musicei militare, si
Francisc Caudella, lost director Conservatorului de musica
din Iasi ; Ian la alto Pospisel.
El mai era proteguitorul -tuturor artistilor. ce veneaii din
cAnd in and prin Iasi spre a da concerte, le trecea biletele,
ingrijea sa se faca criticile musicale, care apareati in Albina
Roman6sca"; intr'un cuvent era centrul in jurul canna se
grupa vita musica de atuncea.
La anul 1850 batranul Evdochim Ianov, cumnatul sea,
care si el iubea forte mult musica si attlise in Rusia corn-
rile cele mat bune de musica vocala bisericesca, se hota-
raste a infiinta cu a sa cheltuela si la not cantarea biseri-
cesca europen6. Cela ce si facu.
Vornicul Burada contribui si el la sustinerea acestui cor,
prin acela ca puse la dispositie una din eamerile easel sale
pentru studiul baetilor ; iar fiiul s61.1, defunctul Gheorghe
Burada, si el educat in musicii, le dadea lectium de can-
tarea corala 2).
Dupa putin time acest cor anta slujba liturghiei, prefa-
cuta in romaneste dupre cea rugsca, in biserica St. Atanasie,
unde era epitrop Ianov si unde pe lit anul 1838 fusese e-

1). Albina Romanescii. An 1831, pig. 112. Vecll qi Xenopol:Memoriti asupra in-
viStamentului superior in Moldova, laII, 1885, pag. 39.
I). La acest cor a mai dat lec ii, dups acela, qi Paul Hett, profesor de violinA,
qi Ed. Hubech, astg-clf Inspector general al musicilor militare din tail.

www.dacoromanica.ro
 BIOGRAFIA VORNICULU1 TEODOR BURADA 871

pitrop si defunctul Teodor Burada. Acest cor chute si la

biserica Vulpe. Dupre dorinta lui G-rigore G-hica Voda", a-
cel cor a cantat mai de multe on in paraclisul din Curtea
Domnesca. Mare In mirarea contirnpuranilor, cand pentru
prima 6ra aucliati in biserica nostre un cor de musics vo-
cab, europ6na. Multe urechi, deprinse cu cantarile nasale
ale psaltichiei, se scandalizaU auclindu-l. Din diferite im-
prejuran la anul 1858 acel cor s'a desfiintat.
Pe langa metoda de ghitare, despre care am vorbit mai
sus, defunctul Vornic Teodor Burada a mai scris si: Tes-
tamentul meA", alcatuit in 1848, in vremea infricosatei si de
viata seceret6re epidemie a holerei, care nu este un testa-
ment propriii dis atingetor de avere, ci o scriere morale si
religiose, indreptata, catre fih sei, in care le da povete asu-
pra conducerei for in viata, si arata o cunostinta destul de
bogate in scrierile sante.
0 alta scriere de nature analogic este : Randuiala la a-
nul nog petzitd de tin pdrinte creflin".
In acest timp, Vornicul, de si om in vresta, nu inceta cu
studiul si se pregatea prin invetarea jurisprudentei la ca-
rierile publice, asa in anul 1847, ch,nd avea vresta de 47
ani, a depus examen de drept, din condica si procedure ci-
vile inaintea jurisconsultilor Statului si i s'a conferit prin
atestatul Logofetiei dreptatei, titlul de avocet priveligiat In
Principatul Moldovei". Apoi a fost avocet in timp de mai
multi an! al Monastirilor inchinate Santului Morment, a Mo-
nastirilor pamentesti, precum si acelor a Casei so:Melon
A ocupat cu vrednicie mai multe functiuni a Statului, el
a fost: Presedinte Tribunalului criminal, membru Divanu-
lui domnesc, Presedinte divanului de intarituri, Presedinte
comisiei Epitropicesti, deputat la Divanul ad-hoc, Prese-
dinte Municipalitatei Iasilor (Primer) si altele.
In anul 1866, lunie 14 s'a seversit din viata si s'a tumor-
mantat la biserica cu hramul Adormirea Maicei Domnului,
prunumita, Vulpe, unde fusese epitrop t6ta viata sa, si pe
care o restaurase in totul, dupe arderea ei la focul eel mare
din 1844, care a consumat

www.dacoromanica.ro
872 RANDUELA DE ANUL NOT

tanduela de anal oil paziti de un parinte cretin.

lnainte cuventare.
Iubiilor met fib.

Omenil lumei si ai v4cului acestuia, pre care Scriptura ii

numeste a dirnei si nu a duhului, atAt din vechime, pre-
cum si chiar si asta-di tote s6rbiitorile de preste an, intre
care este si serbarea anului nod, le-ail deschis si incti, le
deschid cu desfattiri trupesti, si anutne, ea mAncitri, beu-
turi, joeuri si altele, rezemandu-si tota multamirea sufle-
tului lor, numal intru acestea, uitAnd ca tote se cuvine a
se incepe dela D-4eti, si intru D-deti a se sfirsi, precum
si cu acest fel de ceremonie stint intru total asemine ser-
barilor idolatrilor, carii serveaii D-deilor ciopliti, in car-
nuri, sangiuri si in hbatii, s'ail turnari de vin, in care ni-
mic era sufletesc, de- cat material si stricacios, tarindu-se
intru poftele sirntirei pe jos, si ne putendu-se inalta cu du-
hul la acele ce scant mai pre sus de trup, mai pre sus de
patimrt, mai pre sus de brutalitate si de Int.
Dar iata ce dice rostul Jul D-deti prin prorocul, despre a-
semenea serbAri, despre asemenea prosforAri (Osie, cap.
8, still. 13): Jertfe imi aduc si-mt junghie carnuri, pre Ca-
rele tar et le manancii, insa. Domnul nu le va primi". (A-
mos. 5. 12): Am urit si am aruncat serbatorile v6stre si
nu void apropia mirosul arderilor, si spre juruintele v6stre
nu voin cauta ; sc6teti afara sgomotul versurilor tale, o 0-
catosule, i Antecele lirei tale nu le void asculta". (Mala-
hia 1. 13): Ble.ternat este inaintea Domnului eel vicl6n,
carele precum Cain aducea jertfele sale din cele 6rbe, schi6-
pe si lesinate cac1 asa se socot prosforarile pecatosuluice nu in-
drepta cugetele inimei sale". Si Isaia : Ce-mi trebueste multi-
rnea jertfelor v6stre, stint satul de tote arderile berbecilor, gri-
simea meilor Angel% taurilor si a tapilor nu le voesc, tine ail

www.dacoromanica.ro
 PAZITA DE UN PARINTE CRETIN 873

cerut aceste dela voi, v'ati facut mie spre sat, ca manile vdstre
sunt pline de sange, nu void suferi mat mult pecatele vdstre, si
voiti inturna ochir met de catre voi ; spalati-ve si v6 curatiti,
stergeti r6utatile din sufletele vdstre, incetati de la ffira-de-
lege, cautati judecata si dreptatea, mantuiti pre eel strata-
batatit, judecati pre orfanul si indreptatiti veduva, si atunci
veniti catre mine, si de vor fi pecatele vdstre ca rosala, ca
zapada le void albi, si de vor fi ca mohoraciunea, ca lana le
void albi, si de me yeti asculta, bunatatile pamentului yeti
manta, Tar de nu, sabia v6 va, manta pre voi".
Aceste stiind, fetii mei, de datorie- o socot a v6 da sfatul,
ca inceputul anulul not! sad facets nu cu b6uturi si man -
cart idololatre, dar cu inilltarea rugaciunilor nestre catraDum-
nedet, catre acela caruia, precum suntern datori a multami
and ajungem la capatul fieste-caria dale si la inceputul
celel urmatdre, de asemenea sa-i multamim si sa-1 laudam,
sand ajungem la incheierea unul an si la inceputul altui not!,
prosforAndu-i jertfa indurarilor intru ajutorul celul lipsit si
mite!, ospatAnd pre flaramdul, imbracand pre eel gol, spri-
jinind pre eel asuprit si, dupre Isaia, bine vestind seraci-
lor, vindecand pre eel sdrobiti la inima, predicAnd celor in
robie scapare, si chemAnd anul Domnului bine primit, si
qiva resplatirei Itn D. deli, a rnangrtea pre eel ce plAng si a
da celor- ce tanguesc Sionul pravoslaviei incalcat de eresuri,
marire in be de cenusa si ungerea bucuriel, si atuncr ne vom
chema semintia dreptatel si gAndirea Domnului cea intru
marire, gi atunci se vor inoi cetatile vdstre; eel streini vor
paste oile vostre; eel de alt nem vor fi plugarii si
vostri, Tar voi v6 veil numi preoii aI Domnului .si ministri
Dumnedeului vostru, puterea gintelor yeti mantui F,d in
avutiile for v6 veil desfata, rnostenind pamentul lor, void
intari testamental vostru intre voi, si de viitorii vostri se
vor cuneste In mijlocul tuturor nemurilor, ca sunt semintie
bine-cuventata de D-dell. i Tar in Levitic (cartea Levitilor)
dice: De vett umbla dupre invetatura mea si vett pazi
poruncile mele. voiu da pleie la tirnpul sat, pamentul va da

www.dacoromanica.ro
874 RANDUELA DE ANUL Not

rodurile sale si arborif p6mele lor; pe trier it va ajunge

culesul, iar pe cules semenatul, si yeti manca panea v6s-
tra cu indestulare si vett locui en siguranta, in parnentul vostru,
in carele void 'Astra pacea, si nu va fi cel ce se ve infricoseze,
voit starpi ferele din tara vestry, si ye vor cadea dusmanii ina-
intea vestra, void cauta spre vol, ye void bine-cuventa, ye val
creste si ye voitf rnmulti,voiti fi in mijlocul vostru, vetiLfi mie po-
por si eii. voile D-tlet; iar de nu me yeti' asculta si nu yeti face
poruncile mele, atuncl voit aduce intre voi lipsa, veti semena
in zadar, ca voiu face ceriul vostru de fer si pamentul de
arame, carele nu ye va da rodurile sale, voiti trimete here
selbatice, carele vor sugruma vitele v6stre, si semintie
straina calcand in pamentul vostru, vets cadea inaintea dus-
manilor calif ye vor goni, sabia ye va imputina pre voi si
pamentul vostru se va pustii".
Deci spre a ne feri de a semenea pedepsa, cu care D-geti,
prin rostul prorocului, ameninta pre eel peattosi si a ne in-
vrednici de bunatatile giuruite, la inceperea acestul, an, sa
intindem mamile nestre intru evlavie eatra, densul, multa-
mindu-i ca ne-ati invrednicit a petrece anul ce acum s'a in-
cheat, si rugAndu-1 ca sa ne invrednicesca, a petrece in
pace feriti de rele si anul ce acum incepe.
De aceia sa incepem rugaciunile urmatore:
Marine tie D-cleulesi cele-l-alte pang la Tatal nostru, a-
apol stihurile urmatore:
GLAS INTAI
Invetand rugaciunea D-4eestel invetaturl a lui Hristos,
17

dictata de insusl rostul self, se strigam Facetoriului : Parin-

tele nostra carele locuesti in cerimi, da-ne phnea cea de
t6te Bile, trecend cu vederea gresalele n6stre.
GLAS al 2-lea
STIR.

Tie se cuvine cantare, D-deule, in Sion si tie se va da

rugaciunea in Ierusalim.

www.dacoromanica.ro
 PAZETA DE UN PARINTE CRETIN 875

Cela ce petreci impreuna cu duhurile sante, Cuvinte si

Fiule fart de inceput, impreuna plasmuitoriule si impreuna
facatoriule al tuturor celor srqute si neyegute, bine-eu-
vintka cununa anului, pazind in pace cetele bine-credin-
ciosilor, pentru rugaciunile Nascetore de D-c eti. si ale tu-
turor santilor.
GLAS al 4-lea.

Bine-cuvint4za cununa anului bunatate tale, Domne, Cu-

vinte al Tatalul mat inainte de veci. cela ce intru intelep-
ciune necuprinsa aT organisat tota faptura, bine-cuvinteza
cununa anului, impaca lumea, stinge eresurile, pentru so-
lirea Nascetorei de D-4eu, ca un bun si iubitoriu de omenT.

GLAS al 5-lea.
STIR.

Umpie nevoile de bunatatile -case tale, Danme.

Christose D-c,leule, cela ce impreuna cu Parintele si cu
Duhul Sant, al adus dintru nefiinta intru fiinta lumea ye-
q.uta, §i neyeduta §i aT plasmuit pre om dupre chipul si
asemanarea ta. carele abatandu-se de la poroncile tale cele
mantuit6re, a caclut din fericirea nevinovatie sale celei
dintru inceput, si pentru a-1 radica din caderea sa morale,
in anii de pe urma to -al facutom si to -al supus lege, pilda
intru acesta facendu-te, a opta di to -aT talailimprejur , bine-
cuvinteza cununa anului acesta, pazeste cetatea si tara
nostril de tom bantuirea, intarind pre eel bine-credinciost
ce umbla intru poruncile tale, pentru rugaciunile celeia ce
te-a nascut, daruind lumel milele tale.

Slava : GLAS al 6-lea.

Imperate cerese, cela ce at Post de- apurure si carele re-

mai in veci nesfersit, tiind in mama ta anii si timpurile,
si cu nestramutatele tale leo guvernand lumea si cea ye-

www.dacoromanica.ro
 876 RANDUELA DE ANUL Not

ei cea neveclutil, primeste rugrimintea pecatosilor,

carit cer mAntuire, si da pamentulu! tell, Iubitoriule de 6meni,
roda indestulata, aerul bine intocmit, pre not si tara nos -
tr pazeste-o in pace si nevatamatT de dusmanii veduti
si nev6cluti, pentru rugaciunile Nascet6rei de D-dell si ale
tuturor santilor.
RITGACTUNEA.

Treime prea shnta, ceia ee intru a tot putinta ta i ne-

marginita intelepciune al plasmuit ceriul si pamentul, des-
piirtind intre apa, uscat si tarie, a! pus sdre]e si
ineAlclitoriu spre st6pcmirea 4ilei, luna si noeanul stelelor spre
st6panirea noptel, al deliniat cu degetul teti ce] ziditoriti eai
nestramutate tutu' or globurilor haosului, intru carele se ro-
tesc, formand periddele rine si ale noptei, fasele lune!, tim-
pii si anil vdcurilor ; bine-ctivintdzA, intru bunatatile tale,
cununa anultf, la a ciirui incepere ne-al invrednicit a a-
junge, feriti de dreplatea cea a tot scutitore, cela ce tote
ai infiintat si le-ai organi-at, ca creatorit, ca incat le-al
velut, si fata t6te erail bune forte ; pamentulut, in care ai
pus pre om ea su ]ocuiasca gi st -I lucreze dupre menirea ta
cea dimiurgica, sii produca din sine en indestulare rodurf
si in anul acesta spre satill fapturilor tale celor cuven-
tatore si necuventat6re, pre carele bine-euventandu-le ai
dis : Cresteti si ye inmultiti si stepaniti pamentul, ca asa
semanatorul intru bucurie laudandu-le, sa adune spicele
ostenelilor sale; darueste-ne aerul si meteorele orizontului bine
intocrnite; darueste-ne pl6e in timpuri, ea tarnile sa produce,
insutit si pomii sa deie la timpuri rodurile lor; ca, dupre
euventul tell, trierul sä-1 apace c-ulesul, i culesul ,-6mana-
tura, sa mancam pAnea nOstra intru indestulare ; pazeste-ne
pre not feriti de re:e si tara nostra in pace, ca sa petrecem
viata linistita intru buna credinta, cuviosie si dreptate ; de-
parteza de la ea pre tot dusmanul si rezboitorul, ca sa nu
fie eel ce se infricosht, canto, spre not si ne bine-cuvin-

www.dacoromanica.ro
 PAZITA DE UN PXRTNTE CRETIN 877

tOzA, intarindu-ne a umbla intru poroncile tale ; crt asa BA

fir to nou6 DAR(' si not poporul teu, legand testamentul giu-
ruinflor tale catrai not flit tn, ca intru bunatritile tale des-
fatandu-ne, si cu drOpta ta aparati fiind, sa laudam si sit
marim in di §i in nOpte, in timpuri si in ant, prea-sant nu-
mele t6t1, al Tatalui si al Fiiului si al Santului Duh, in tote
clilele vietei nostre amin.
Duprt acesta dicem doxologiasi inchetern cu troparele
GLAS al 8-lea.
Bine esti cuventat, D ()Rule al nostru, facetoriule a tote,
cela ce at pus anii si timpurile intru a ta stepanire; bine-
cuvintOzti, cununa anului intru bunatatile tale, pazind in
pace pre not si tart( n6stra, pentru rugaciunile Nriscetarei
de D-leti pazeste-ne pre not

www.dacoromanica.ro
878 SCUR'i A PRIVIRE

SCURTA PRIVIRE
AhUPRA

EVANGELIET SANTULUIMATEIC
CAPITULUL XXI.
Capitulul XXI a Evangelistului Matebi se desparte in doue
parts :
Cea ant6ia pana la vers 15, si a doua dela vers 15 pAnd
la finit.
In partea ant6ia Evangelistul descrie intrarea triumfald a
Domnuluf in Ierusalim $i alungarea din templu a specu-
lantilor.
In partea a doua se presInta Domnul disputand cu fariseil
anume despre acest fapt al sett, si prin diferite tipurl si pa-
rabole, mustrand neascultarea for de D-cleti si preicend to-
tala for lepadare sail escomunicare.

NOTITE.
Vers 1. Betfagi, un sat aprOpe de Betania, langa muntele olivilor,
departat de Ierusalim ca o tale de sambatg. (ca doi chilometri).
Vers 2. Asinul era la r'esaritem simbolul 'Ace'. Cali se intrebu-
intau numai la batalii. (Zaharia 9, 9).
Vers. 9-11. In genere popOrele resaritului asa- primiau pre im-
peratiT for ; Asa fu primit si Iisus Christos de poporul care-1 credea
intemeietorul unei imp eratiT pamentesti. (4 imp. 9, 13).
Hosanna, un cuvent ebreu (Psalm. 117, 24), ce insemnd mcintu-
e§te, noroce§tel Un termin de urare, un fel de vivat.
Vers 12. Se vorbeste aice de acea parte a templului care se nu-
mia foirrul pageinitor, uncle era ingaduit sa se venda obiecte tre-
buitbre la servirea de Dumnecleu.
Vers 13. Casa mea se va chtema cash de rugliciune: Aceste cuvinte
sunt citate din profetul Isaia, cap. 56, vers 7.; Tar cele urmatore
Bunt ate lui Ieremia (7, 11). Iisus Christos le intrebuinteza sere in-
fruntarea speculantilor si precupetilor.
Vers 19. Smochinul numai cu frunze §i fara fructe represinta pe

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA PVANGFTAFI S-TTILUY MATEO!, 879

natia ebreesch' carea in curind trebuia se, se percl.a, din cause. ce, nu-
mai avea nimica bun far'a numat umbra religiositatei.
Vers. 23-27. Respunsul Domnului la intrebarea arhiereilor......
este en privire la mexturia solemne, ce Joan Botezetorul a dat
pentru Mesia.
Vers. 28-32. Fiful carele din inceput s'au improtivit poruncei
prtrintepti, represinta pe peatopii de tot-felul, unit s'ati aratat mai
dispupi care invetaturile lui Ioan Boteze,torul pi alui Iisus Chris-
tos, de cat carturarii pi betranii poporului, representati prin al
doilea fiiii.
Scriptura vechiului Testament desemnezI pre pegani en numi-
rile de curve §i curvart adeca calcatori credintei catre unul adeve-
ratul Dumneke..
Intelesul acestor versuri este : Omenii cei mai corupti pi idolola-
-trii pocaindu-se pi primind Invete,tura cea adeverate,, au intrat mai
inainte de cat voi (carturarilor §i fariseilor) in imperItia lui Mesia ;
vol insa cregendu-ve drepti, v'ati inderatnicit pi in contra lut Joan
pi in contra mea gi remanqi In orbirea vOstre,".
Vers. 33-41. Intelesul acestei parabole este: Dumecleu a inzes-
trat pre poporul ebreu cu leg' pi regulamente, qi a incredintat ingriji_
rea pentru El preo0or pi capiteniilor din acesta, natie. Dar aceptia
nu numai ca nu p'au implinit datoria lor, ci Inca s'aurevoltat contra
lui D4.eu ucicjend pre profeti pi pre Mesia.
Vers 42. Prin un exempla din architectura Mantuitorral descrie
misiunea sa de intemeetor imperatiet Harice. Veit psalmul 117
Vers. 21-22.
CAPITULUL XXII.
Capitulul XXII a Evangelistului Matein se desparte in
trei parts :
In partea anteia, 'Ana la vers 15, MAntuitorml continu-
and cele cuprinse in capitulul precedent, propune o alta
parabola, despre cei invitati in osp60, cant refusand au fost
inlocuitt prin cei ce s'ati aratat dispusi.
In partea a doua, dela vers 15 pAna la 34, se cuprinde
done cestiuni: despre tens sail tribut, si despre invierea mor-
tilor.
In partea a treia, dela vers 34 pana la finit, se cuprind a-
seminea doue cestium : despre cea mat mare dintre porunci
pi despre pnrintele lui Mesia.

www.dacoromanica.ro
880 s CURTA P it1V IRE

NOTITE.
Vers. 1-7. Cuventul rip.o; din versul 2 se Ia in insemnare de ospq
gi nu in acea de nuntd.
Intelesul acestei parabole este : Invetatura rtvf Mesia s'a aratat
in lume ; spre primirea eT s'a invitat mai marit, invetatorii gi preo-
tii Iudeilor, cart, parte pentru grijile lumegti, parte din indarat-
nicie n'aii vrut sa o primesca, gi pentru acesta se vor pedepsi
prin sfaximarea bisericei gi a imp6r5.0ei lor.
Vers. 8-13. Dupa ce Iudeii au refusat de a primi invetatura lui
Mesia, predicatorii acestei invetaturT s'au adresat catre tote nati-
unile far de osebire. Mai departs, In vers. 11, 12 gi 13 se descrie aorta
amara ce ameninta pe reii cregtini.
Imperatii orientului obicinuia a trimite vestminte preliese ace-
lora pre care-i invita la masa lor, gi data care-va nu primia sail de-
faima acest present, se pedepsta cumplit.
Vers 14. Multt sant clatemati gt putini alegi, adeca: multi primesc
gi miirturisesc religia mea, dar putini sunt cregtini in fapta gi in
ade ver.
Vers. 15-22. Intrebarea fariseilor din aeeste versuri era o cursa
in carea doriau el sa se prinda Iisus. Daca el ar fi clis sä nu se pla-
tesca contributie, prin acesta se dovedea de resbel contra Romani-
lor ; tar daca ar fi aprobat plata contributiei, 'gi atragea ura popo-
rulut, carele socotia de fara-de-lege a recunOgte autoritatea unul im-
perat pagan.
Mantuitortul, cu banul cesarulut in mana, dovedegte ca et au re-
cunoseut de mult autoritatea Romanilor asupra lor, primind in in-
trebuintare gi moneta lor, gi ca prin urmare se cuvine a da impe-
ratulut ce aunt datort imperatului, gi tut D slew ce este a lux D-sleu.
Vers, 23-28. Argumentarea saduceilor rezemata pe citap. din
Moisi (Ad. 1. 25, 5-6), tinteyte ac.: Legea lut Moisi indatoregte pre
frate a se casatori cu veduva fratelui seu celut mort. La invierea
mortilor insa, se pot. nagte galceava intre frati,a cut se fie fenteea!
Dar _Moisi n'a putut sa dea o lege aga de absurda. Aga dar, dupre
invetatura lut Moisi, invierea mortilor nu pOte sa fie.
Vers. 29-33. Ca sa invinga pre saducet, Mdntuitorul '1 com-
bate tocmaa cu acele carti din care au tras gi el argumentarea lor.
Veal Egire cap 3, vers 15.
Vers. 34-40. Era disputa mare intre farisei despre poruncile be-
get, care dintre ele ar fi mat mare : taerea imprejur, serbarea sfian-
betel, aducerea de jertve, observarea despailiret bucatelor, spala-

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA EVANGELIEI S-TULUT MATELO 881

rile? Poruncile morale se §i clasase de ,egtre farisel intre cele mai

midi. La intrebarea dar a fariseilor, Mantuitorml recomandg legea
dragostet mai presus de tote ; fiind-ca totul se intemeeza pe ea.

CAPITULUL XXIII.
Capitulul XXIII a Evangelistulul Mateiu se desparte in
fret parp- :
In partea, Ant6ia panic la vers 13. Domnul invatii, pre dis-
cipuli set in ce anume sip asculte pre farisei si in ce sii se fe-
r6scii, de a -I imita.
In partea a doua, dela vers 13 si pang, la 29, Domnul
mustra cu cea mai mare asprime pre acesti invecatori de lege
pentrn falsa for doctrina, dovedindu-i de corumpatori regi-
mului Bisericesc si moravurilor.
In partea a trela, dela vers 29 pang, Ia capet, Mantui-
torml acusa, pre Iudel pentru trecuta, presenta si viit6rea per -
secuie contra trimisilor lui D-q.eti, ameninfandu-T cu totala
lepadare.
NO TIT E.
Vers 5. Advdre, (13uXaztipt2, tephilin laminae vel schedae mem-
branaeeae, quibus inscriptae erant variae legis mos, sententiae, pre-
cum din Eire 13, 1-10, 11-16. Ad. 1. 6, 4-9 ; 15, 13-21, et quas
thecis insertas Judaei fronte et brachio sinistro aptare solebant ex
lege Dent. 6, 8.
KpiaxeSoyfimbria, la care Iudeii gic nude, era n4te fire de Mg
de lang resucita, care dupre porunca lui Moisi (Num. 15, 38) le
spanzura la colturile vestmentului de deasupra.
Vers. 8-9. ePoteOC-Rabbi, MoccitaXoc, ala numea Iudei, pe invd-
tatorii lor ; §i cu numele de n «zip; Abot desemna pre mai marii, pre
sectatorii lor.
Vers 23. Isma iinciop.oy (dela ilno, suavis, dulcis qi Oar') odor)
minta de gradina.
'Avilf}oy [mgrar] anethum, o planta obicinuita §i la noi.
Kiminul Kotuvov, cuminum sativum o plantg oloiOsa gi aro-
matica, carea se punea in bucate.
_QeduitY isma, li, mararul f i chiminul, adecg, ca sg ne servim cu
un proverb Roman, suntelY seumiA la tetrifd gi eftinl la fetind, reco-

www.dacoromanica.ro
882 SCURTA PRIVIRE

mandati implinirea cu stricteta a celor mai neinsemnate dintre le-

gile cerimoniale, gi ati lasat la o parte cele mai recomandabile fapte,
precum : jastifia, milostivirea, credinfa, cu un cuve'nt, on -ce virtnte
n'are pret inaintea vOstra.
Vers 24. Ern proverb ebreu, adus de Mantuitorful, spre a lamuri
gi. mai bine cugetarea esprimata in versul precedent.
Vers. 25-26. Sunteti mai mult formaligti decat realigti. Intele-
sul acestor versuri este acelagi de mai sus.
Vers 31. Marturisitt ingi-a de voI, adeca, faptele vostre, purtarea
cea perfida a vOstra catre mine, ye arata ca cu degetul tine sunteti.
Vers 32. Pli?zift me'sura pdrinfilor vogtri, adaogiV la r6utatea for
uciclend pre insugi Mesia. Dati banita nu numaT scuturata gi indesard,
dar gi cu virf.
Vers 33. arpele gi vipera sunt simbolul omului perfid, carele
pe dinafara se arata bun gi cu Erica lui D-deu, dar in launtru, fn ini-
ma, porta veninul mortei.
Cuventul judecattt insemna aice osinda sau pedepsa pronun-
tata de judecata : Cum vet) scdpa de pedepsele cele ma grozave?
Vers 37. G-aina era simbolul prevederei, ingrijirei parintegti.
Intelesul versurilor de pe urma este : Pentru ca eti despreuit
invetatura mea, ve-ti fi pedeps41 in scurt timp prin sfarimarea pa -
triei vostre, gi cand vets vedea nenorocirile cu ()chi], atuncea yeti
cun6gte ca en stilt Mesia.

CAPITULUL XXIV.
In Capitulul acesta precum si in eel urmator se cuprinde
un lung discini, in care Domnul tratez i parte pentru pus-
tiirea Ierusalimului, parte pentru timpurile cele f6rte grele
dela finitul lumei. Capitulul acesta se pdte desparti in doue
par :
In partea antoia, panii la vers 4, se predice ruiva tern-
plului si ped6psa ludeilor. Dela vers. 4-9, se vorbeste despre
minciuno-Christosii si despre resbele. Dela vers. 9-15 se
arata persecutiile ce vor urma asupra crestinilor, si des-
pre mincino§ii profeti.
Dela very. 15-23 se descrie ureicinnea pustfirei sirui-
narea Iudeei. Dela vers. 23-27 se vorbeste iarasi despre
mincino-Christosii. Dela vers. 27-42 se represinta venirea
judecatorului in surparea Ierusalimului.

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA EVANGELIET S-TULUT MATED. 883

In partea a doua, dela vers 42 'Ana ht finit, Domnul sfd-

tueste pre credinciosi la privighere, la indeplinirea cu san-
tenie si esactitate a datoriilor lor, precuin si a se deda la pie-
tate, sprijinind 4isele sale cu mat multe parabole, care se
intind pAna la jum6tatea capitululul urmator.
NOTITE.
Vers 3. Apostolii cupringT de un prejuditirt al Iudeilor ca mac
'nainte de venirea Mesiei vor veni nenorociri marl' asupra acestui
popor ; ca pe cand aceste nenorociri vor ajunge la culme, Mesia li
se va arata spontaneu, li va da ajutor contra vrajmagilor lor, va
judeca pre toti omenii, va reinoi ceriul gi pamentul gi apoi va sta-
tornici Imperatia Mesiana, intreaba (apostolic) pre Christos : 1).
Cand vor veni asupra Iudeilor acele nenorociri, ? gi a 2) Ce semne
vor precede venires la judecatg gi reformarei lumer?
Vers. 5-28. Mautuitoriul descopere semnele ce se vor arttta ina-
inte de ruinarea Ierusalimului gi a templului : a) Mesh minci-
nogi (vers 5); b) resbelele contra Iudeilor in Babilonia, in Egi-
pet, in Damasc etc. c) bolele de pretutindene gi fometea int'emplata
in timpul Cesarului Claudie ; d persecutiT contra cregtinilor (vers.
9 10); e) invetatorii rnincinogi gi silinta lor de a face reu Bi-
sericei (vers. 11-13); f) Predicarea Evangeliei in tota lumea vers 14);
g) Espeditia Romanilor contra Iudeilor, intrarea lor in Palestina gi
inceputul resbelului contra Iudeilor (vers. 15 22 , prin asedia -
rea lerusalimului de Questiu Galus.
Vers 15. Sub name de uraciunea pustiiret sau grozavul pustiitor,
se inteiege &tea romans (Veils Luca 21, 20 .
Vers. 16-18. Iisus sfatuegte pre cregtini la grabnica retragere,
spre a nu c'adea gi es in manile invingetorilor.
Vers. 24-28. Previne Mantuitoriul pre as se: despre ivirea a
multi Mesh mincinogi, caril vor causa resbele civile, spuindu-le, ca
venirea sa, in surparea Iudeilor, va fi nevecluta.
Vers 29. Se descrie simbolic insagi ruinarea Ierusalimului gi a
templului (Compareza Isaia 13, 9 10 ; 34, 4 5. Amos 8, 9-10.
Iezechiil 32, 7 8. Ioil 2, 9 10).
Vers 30. Intelesul acestui vers este : Iudeii vor cunosce puterea
gi marirea mea numai cand vor fi pedepsitl aga de grozay.
Vers 31. Numai cregtinii vor fi pazitt §i scutiti de acele nenorociri.
Vers. 40 42. Se dau exemple despre naprasnica venire a ne-
voilor ; "'neat cu grew va putea sg, scape jumetate din natia Iudaica.
Biserica Ortodoxl Rominl. 4.

www.dacoromanica.ro
884 SCURTA PRIVIRE

Vers 43. De aid Incepe MantultorTul a respunde la adoua bite-

bare a discipulilor sel relative la a doua venire qi la judecata vii-
tore ; §ti 4ice ca timpul acela nu se pete hotari, li de aceea trebue,
sa fimin o necontenitdprivighere. Acesta sfatuire se lamureqte maT
bine prin trel parabole, care se citesc dela vers 45 a acestuT capi-
tul, papa la vers 30 a capituluf 25.

CAPITULUL XXV.
In Capitolul XXV, a Evangehstului Matheill, in partea An
teia Omit la vers 31 ,continufi, Domnul sfatuirea ineeputa in
capitulul precedent, prop unend parabola celor clece feci6re
§i a servitor carora Domnul h-a incredintat spre negoOare
talanth sei. Apoi in partea a doua, de la vers 31, Snit la fi-
nit, se cuprinde hypotyposa sail icdna judecatei celei infri-
coqate, spre indeplinirea §i lamurirea celor Elise in vers 30
a capitululuT 24.
NOT1T E.
Vers. 1-9. Prin parabola ce se cetesce in aceste versuri Mantui-
toriul invata pre Cre§tini ca sa vieuesca ast-fel In cat sa fie gata
a-lprimi (in venirea sa ea, judecatoriu lublei) cu con§tiinta curata,
in on-ce clipa a vietet tor.
Nunta Iudeilor avea niare asenAnare cu nunta Romardlor :
Mirele §i miresa erau acompaniql de tineri §i tinere. Spre sera
nuntei (cununiei) Mirele Impreuna cu ma multi tineri mergeau la
casa miresel, de nude o scotea §i o ducea cu mare solemnitate la
casa mirelui.
Vers. 10-13. Precum feciorelele cele intelepte care sta gata
spre primirea mirelui, s'au primit la ospet,u, iar cele nebune intar-
cliindu-se au remas afara ; aka §i Domnul pre aces ce in tot mo-
mentul sunt gata spre primirea lui, '1 va face partw v ecinicei fe-
riciri ; iar pre eei neingrijiton de mantuirea tor, '1 va lipsi de bu-
natatile ceresti.
Vers. 14-18. Invqatura acestei parabole este urmatorea : Creg-
tinii earn intrebuiqeza puterile cu care D -4eu T-a dotat, numal
spre aplicarea i propagarea marelor principii Evangelice, se vor
remunera cu vecinica fericire ; iar cei necrecleton §i lene§i, se
vor pedepsi grozay.
Vers. 19-23. Aice se face privire nu atata la marimea, pre cat

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA EVANGELIEI S-TULUX MATE1t1 885

la buna intrebuintare a bunurilor primite prin acesta recoman-

dandu-ne Inca °data', modestia.
Vers. 24-27. Desvinovatirea ,cuprinsa" In aceste versuri, gi re's-
punsul prin carele servitorul netrebnic se judeca chiar din cu-
vintele 1ui, sunt puse numai spre Infrumusetarea tabloului (pa-
rabolci).
Vers. 28-29. Cel ce intrebuinteza dupre cum se cuvine bunu-
rile primite, acela va prospera. Exercitiul incontinat si buna in-
trebuintare, sunt mijleeele cele mai puternice pentru crescerea pu-
terilor atat spiriivale cat si. corporale; silitorul va dobandi si veci-
nica fericire. Iar tine nu se exereita, sau nu intrebuintezA dupre
cum se cuvine bunurile (darurile) primite din partea lui D-Pu,
acela le paraliseza, le perde (4-11 creaza o sOrta amara.
Vrs 31. Prin ast-fel de icone, imprumutate de la, obiceiu', regi-
lor res-ariteau, se descrie si D-deu, ca judecator emenilor si pope-
relor (Esemple: Data, 7, 9 15. Psalm. 9, 4. Isaia 6,1. I Tesalon. 4, 16).
Vers. 32-33. La judecata universala se va vedea o deosibire
chiara intre eel drepti si 1ntre pecg,tosi. Drepth se asemana cu o-
ile, si pecatosh cu caprele, cu privire la natura si Insusirile aces-
tor animale.
La ebrei dr6pta representa cele tare, bune i fericite ; mar stanga
pre cele rele si nenorocite.
Vers. 34-40. Se punu faptele dragostei in be de tote faptele
bune, a carora ea este fundamentul, si se arata ca iubirea catre a-
prOpele este de acela§i pretu cu iubirea catre D-tieu.
Vers. 41-46. Intelesul acestor versuri este : Cel ce nu iubeste
pre apropele, acela nu iubeste pre D cleu, si eel ce uraste si vatarnA
pre aprOpele, acela uraste si vatna pre D-4eu insusi. Acest prin-
cipiu este conform scopului religiunm (loam 17, 21).

CAPITOLUL XXV/

Capitulul XXV/, a Evangelistulul Mateiti cuprinde sese

parts : In partea Ant6ia 'ana la vers 16, se cuprinde sfatul
Preotilor contra lut Christos, ungerea picidrelor Domnulul
si vinderea lui prin Iuda.
In partea a doua, de la vers 17 36, se cuprinde : cina
pascala si aseclarea tines cet mi,teriasa, precum si prespune-
rea lui Iisus relativa la imprastierea discipulilor set.

www.dacoromanica.ro
886 scuttlA PR 1VIRE-

In partea a treia, de la vers 36-46, se descrie intris-

tarea gi agonia lui Christos.
In partea a patra, de la vers. 46-57, se arath, prinderea
lui Iisus, prin s6rutarea vicleana din partea lui Iuda.
In partea a cincea, de la vers. 57-69, se cuprinde du-
cerea la archiereul Caiafa §i marturiile false ivite in contra
Domnului.
la partea a Osea, de la vers 69 'Ana la cap6t, sil des-
crie leptdarea lui Peru §i pocainta lui.

NOT1TE.
Vers 2. Cuventul Pascha Pasah este ebreu §i inseina, trecere, sat-
pare: pentru ca prin saugele imelului paschal ebreil au seapat de
omorirea prin anger' a antei-nascuOlor for (E§ire 12, 1-31).
Vers 7. AlabastruPixis, vasculum lapideum, uuvascior de mar-
murA in colorea ungiel omului, in care se Linea mirodenif liquide.
Mimi (dela Ithptofluo), an liquid sa,u sue aromatic, numit §i suc
alb carele sail surge de sine sau se estrage dintr'uu A rbore arab
numit Smirna sau Mirha, i care se intrebuinta forte Inuit de eel
vechi la ungere qi la mirosit (ca parfum).
Vers 12 Prin aceste cuvinte Mantuitoriul ara,t5, at a§a de curind
va fi m6rtea but, in cat din causa sebatorilor nice se va putea unge
corpul lui, conform obiceiului ce se Linea pentru eel de imor
mentat.
Vers 15. ArgintU (ban de argint)-siclus argenteus, o moneda din
timpul lui Simon Macaveul. 30 Arginti valora aprope 5 galbeni.
Trei-zeci de siCli era la ebref pretal unui sery (E§ire 21, 32 .
Vers 17. Azima (de la a fora, §i (61.1-dospitura). Serbatorea pas-
celor se numea i a azimilor, din cauza panel nedospita ce se manta
tiepte Bile, dupre lege [Numere 6, 15; Lev. 2, 4; 1 Paral. 29, 23].
Vers 18. Se intelege oraul Ierusalimului. Numele gazdei se tace,
ca sa nu simtesca Iuda vendgtorul. Timpul meu, adecA timpul mor-
tei qi a patimilor Domnului [Veda, Luca 22, 10].
Vers 25. Tu at cis, adverb afirmativ, in be de atm, a§a este.
Vers.26-28. Se institue tama Santee Eucharistii. Prin cuvintele din
versul 2S, Mantuitoriul se pare a fi tintit la locul 4ret (24, 8) in in-
teles ul: cis §i Testamentul nou s'a sfiigit tot prin singe (a lui Christos).
Vers 39. Paharul insemn6 sorta ( Vedi esplicarea vers 22 a capi-
tului 20).

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA EVANGELlET S-TULUT MATED! 887

Vers 41. Spiritul vostru este dispus a suporta periculile, dar

neputinta omenesca (trupesca) ye impedica, ve va face sa, ye infi o-
rati qi sä fngi T.
Vers 47. Se inteleg servitoril templulm, armati cu bate §i sabiT.
Vers 49. Formula de salutare obicinuita la green.
Vers 53. Legeon, aka numiau Romani! regimentele lor, compuse
din 4000 pang. la 6000 de ostgi.Domnul a vrut sa Mica prin a-
ce sta ca este de prisos or! -ce aparare, cand El vrea ea,. se jertvese6, de
buna. vole.
Vers 59. Sinedriul s'a temut sa osindesca pre Christos fang. ju-
decata ; de aceea, in conformitatea legei [Ad-1. 17, 6] a chiemat
marturi.
Vers 61. Marturii mincing], acusa pre Iisus ca ar fi blasfemat
contra lui insuOnduli o putere divina.
Vers 64. De a elrepta puterd, adeca insotit de tot-puternicia lul
D-q.eu. Intelesul acestuT vers este: Eu stint Mesia, §i in curand yeti
simti puterea mea (cand veti fi pedepsiti en surparea Ierusali-
mulu] etc....)
Vers 65. Arhiereul fatarnicete o evlavie santa prin rumperea vest-
mintelor : ceea ce nu se putea face peutru o jale particulars (Lev.
10, 6; 21, 10].
Vers 73. Galilienii avend o limba mai put in cults de cat ebreii din
Iudea, se diferea in vorba ; aveau o pronuntie deosebita.

CAPITULUL XXVII.

Capitulul XXVII a Evangelistului Matheiu cuprinde pa_

tru pArti :
In partea Anteia, pana la vers 26, se descrie ducerea lul
Iisus Christos la judecata lut Pilat, spanzurarea vendaoriului,
mijlocirea soOei lul Pilat pentru Iisus Christos, eliberarea
lm Barraba si falsa desvinovatire a lul Pilat.
In partea doua, a dela vers 27-45, se descrie Incunu-
narea lui Iisus Chrisios cu cununa de spin!, spanzurarea
lui pre truce i deriderea batjocuritorilor.
In partea a trela, de la vers 45 prinft la 57, se istorisesc
Ere care intemplarf din timpul patimilor, pre cum : intune-
ricuI, exclama0a ysi espiratia, sfasierea Catapetezmei, invie-
rea santilor.

www.dacoromanica.ro
888 SCURTA PRIVIRE

In partea a patra, de la vers 57 pfinii la cape; se isto-

rise§te despre imormentarea Domnu lui §i despre custodia
asegatti la mormentul lui.

NOTITE
Vers 2. Pon WI Pilat era procurator Lido', pe cand acesta tera
devenise provincie Roma* trimis de catre Cesarul Tiberie, In at
trei- spre zecilea an al fraperatief sale §i In al 28 dupa na§cerea lui
Christos. Pentru asiirimea neomendsa cu care au tratat pre Iudel gi
mai-cu-sem6, pre Samariteni, fu exilat In Galia de catre Impera-
torn! Qaius.
Vers 5. Ce este noun! to vel vedea ; adeca, in ne pass, fa ce qtii;
data ai vendut om nevinovat, fie fapta to asupra capului tea.
Vers 6. Corvana [Kop6avd] fnsemna 1) Bala afierosi p, lug D -c a1 ;
2) Thesaurus sacer, care se numea §i ygo:puXixtov, §i care se afla
in partea templului destinata pentru femei.
Legea lui Moisi [Ad. 1. 23, 19] opria a afierosi luf D-deu banif din
ca§tig nedrept §i necinstit. De aceea qi Sinedriul a hotarit ca cu
banii Iudei sä se cumpere o terina pentru ingroparea streinilor.
Vers. 9-10. Locul eitat este din Zacharia [11, 12-13] qi nu
din Ieremia. Nu se §tie earn s'a streeurat acesta gre§ala.
Vers 11. Istorisirea lnr Matheiu sa se complecteze eu cele ce scrie
Evangelistul Ioan In capul 18, vers. 28 38. 7st/thy-Procurator.
Iisus afirma ea este Imperat, adeca Mesia eel promise qi a0eptat ;
ceea ce face ca Pilat sa nu-1 pita scapa, dupre cum §'a propus.
Vers. 15-23. Pilat incerca un nou mijloc pentru scaparea lur
Iisus : se adreseda batre multimea poporului, indemnandu-i sa cera
graciarea lui; dar ace§tia, care se credea amagiti in sperantele for
prin Iisus, an cerut din contra crucificarea lui.
Vers 24. Voind a arata ca suet nevinovati de sangele versat, Ei-
den obicinuiau a spala manile cu apa t Ad.1. 21, 6 7) ; si Pilat prin
aseminea fapta sirnbolica s'au declarat nevinovat pentru mortea
dreptului Iisus.
Vers 25. Formula de blestem ce se intrelminta de catre pirftorf.
A Vers 33, Golgotha yoXTaaiCraniu, tidva de om mort. Aqa se nu-
mia un be de afara de Ierusalim. din causa osemintelor celor ce se
condemnaii acolo la morte, pentru crime.
Vers 34. Era obiceiu sa se dea celor osinditi o beutura compusA
din yin acru §i feliurite amaraciuni, ca sa-i ametesca spre a sin:qi
mai putin durerile.

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA EVANGELIEI S-TULUI MATEU1 889

Vers 37. Se obicinuia a se scrie causa osindire pe o tablita alba

pre care o punea deasupra capului rastignitului ; La Iisus s'a scris
in trei: limbL
Vers 46. Eli Deus mi. lama cur 7 savahthani deseruisti me ?
[Dumnecleul men pentru ce m'ai. parasit].
Vera 47. La Iud.ei era o socotinta comuna ca Elie se va scula din
morti Inainte de venirea lui Mesia. Cuvintele lui Iisus s'au luat in
alt sens, spre deridere i batjocura.
Vers 51. KatoureTccatia- perdeau carea despaiiia Santa de santa
santelor. Acesta perdea s'a sfasiat in doue, spre a arata ca prin
mertea lui Christos s'a deschis Omenilor libera intrare in ceriuri.
Vers 60. Evangelistul spune ca Christos s'a fmormentat inteun
morment nou, ca sa se vada ca Iisus a inviat, si nu un elfin.

CAPITULUL XXVIII
Capitulu XXVIII, a Evangelistulul Matheiti, cuprinde
done par' principale:
In parta Ant6ia ptma. la vers 15, sit descrie invierea Dom-,
nului si marturiile dovedit6re acestui eveniment.
In partea a doua, de la vers 16 panii, la cal:10, se des-
crie intilnirea Domnulul cu discipulii in Galilea, si manda
tul ce 'li s'a dat din parte-i.

NOTITE
Vers .uckpi adverb de timp, carele are doue insemnarl : post, dupa,
foisero sera. Aice sa is in cea thntiu insemnare, si asa '00 iLi aced-
6iscov se traduce : post sabbatum, sabbato peracto (dupa sambata-
sfirsindu-se sambata).
Cuventul a Vdcacov in singurit cat i imultit la ebrei insemna a
qeptea 4i a s'eptemanei Sambata, precum si septemana intrega ;
asa ea 4ile le septemanei se numiau : anteia a sambetei, a doua a sam-
betel ..... in loc de lluminica, luru, Marti, Marcum... etc. Espli-
carea acesta corespunde spusei Evangelistulm Mareo, carele 4ice :
§i dupct ce citrecut soimbetta
Vers. 2-3. Cele case spun in aceste versuri sunt comunicate Evan-
gelistului 'Ate de catre unul din strejarii mormentulta, mai pre urma,
sau un discipul al lui Iisus a priveghiat inprejma mormantului si
a fost martur la cele intemplate.

www.dacoromanica.ro
 890 SCURTA PRIVIRE

Aratarea angeruluI, cutremurul, re"sturnarea petrel de pe intra-

rea mormiintuluI,aceste tote s'aft facut ca invierea Mantuitorului
sa fie un fapt chiar gi sa." nu remansa nimenu4 cuvent de indoela.
Vers. 4-40. Spaiina soldatilor, frica femeilor, provenia si de
la prejuditiul Iudeilor ca vederea lui D (lea sat a unei fiinte ce-
resti 'Ate sa causeze omului rndrte (Vali notita la cap 17, vers 6).
Vers. 11-15. Soldatif de la mormentul lui Christos trebuia pen-
tru neprivighere sa: fie condamnati, dupre legea militarI, la morte.
Sinedriul Iudaic le promite scIpare, pentru co: stia pre Pilat cO,
este iubitor de hut si se 'ite mitui, §i pe be s'an pus in gaud
sag cumpere in favorea lor ; pentru ca cuantul acesta adend min-
china despre furarea corpului lui Iisus sd se latesca.
Innocent M. PloetitOnn.

www.dacoromanica.ro
 DISCURS 891

DISCURS
cinut de Economu C. Ennescuinbiserica S-td Mitropo-
III, la 19 Noembrie 1887, cu ocasia aniversard
XV a fondare Seminarulul Niton Mitropolitul. 4
jneeputal Intelepeiunei este te-
merea de Dileu" r Prov. Solom. 1,7)

Potrivit lucru este, crestinilor, cand se serbato-

resce cliva fondareT uneT institutiuni de luminare a
minteT, sa se aduca aminte ca ornuluT u trebue, pen-
tru a luT dese'varsire, sa invete intelepciunea luT
D-deti. Dar nu numaT potrivit este, ci asta-flit fi.
chiar necesar ca cuventul nostru, acasa, la bisericA,
la scold si in tate cercurile sociale, sa nu fie de cat
despre ceea ce intereseza adeverata fericire a omu-
luT, fericire care trebue sá incepA dela temelia uuel
educatiunT seridse, uneT educatiunT dupre intelep-
ciunea luT D-cleti. Dic acesta, pentru ca intelepciu-
nea veculuT nostru alt drum a deschis pentru edu-
catiunea copiilor nostri, si acest drum nu puma se
deosebesce in totul de drumul ce ni'l-a insemnat E-
vangelia ysi. credinta parinti:or, dar nici la adeverata
fericire nu duce.
Vorbind asa dar de lucrul eel mail insemnat al
ingrijirilor societatei, de educatiune, cuventul meu
va fi c`a, numaT in Evangelia luT Christos, intelep-
ciunea cea adeverata i roditOre, aflam temelia s'a-
nat6sa pe care se des6versesce educatiunea omuluT
i dupre care el se pate ridica la adeverata fericire.
Pentru acesta clieea si marele Apostol al nemurilor:
ch Evangelia luT Christos puterea luT D-4eti este
spre mantuire la tot eel ce crede" (Rom. 1, 16).
Drept credinciosilor crestinT ! In tote timpurile fi
la tote pop6rele vechT, cari 'fit -au insemnat viata for

www.dacoromanica.ro
892 DTSCURS

in istorie prin 6re-care cultura i civilisatiune, afiam

lee, institutiuni de cultura, sc6le si ingrijiri pentru
educatiunea omului. Dar institutiunile lumei vechi
n'ati fost potrivite cu demnitatea omului si n'aii co-
respuns scopului inalt al existentei lui. Chiar insti-
tutiunile poporului, condus de revelatiunea diving,
sub legea vechiului /*clement, .nu emu de cat o
pregatire catra primirea darului prin Evangelia cu-
ventului D-cleesc. cat pentru paganism, sciut este
ca idololatria, care inspira t6te apucaturile omenirei
pagane, nu servea de cat numai pecatului, si ast-fel
paganismul in sine insusi era neputincios, ca sa dea
1113 drum mai bun vietei omului, si tot &tat de ne-
putinci6sa a fost si intelepciunea vecurilor pagane,
ca sa indrepteze viata omenirei in cane virtutei, si
ca sa" inalte pe om la cunoscinta veritatilor eterne.
Numai Evangelia, reformand cu totul moravurile
vietei omenesci, a deschis calea pe care trebue sa
merga omul, calea adeverului si a vietei. Pe a-
cesta cale omenirea a putut realisa progrese in tote
ramurile de aaivitate ale vietei. In viata cres-
tinesca spiritul evangelic patrunde si regenereza
totul: sciinta si artele frum6se investesc caracterul
religiunei ceresci, si omul sa renoesce continuo in
lumina si frumusetile virtutilor. Asa dar o baza cu-
rata si sanat6sa la educatiunea omului nu s'a putut
pune de- cat numai prin darul 1'0 D-clew cel man-
tuitor care s'a aratat taturor dmenilor prin Evangelie
(Tit. II, 11).
Evangelia ne invata adeverata cunoscinta de
: Spirit este D-dea si cei ce se inching lui

cu spiritul si cu adeverul trebue sa se inchine".

Evangelia ne invata generositatea si n.obletea inimei :
Nu resplatiti cu reti pentru reti ; faceti b ne celor ce
ve urasc pre- vol;ceia ce voiti sa ye faca voile
,6menii, facets si vol for (Mat. 7, 12 Luc. 6,

www.dacoromanica.ro
 DI SCU R S 893

"27, 31, 32) ;de iubitY numaT pre ceT ce ye iubesc

pre voT, ce dar aveg, ch, si vamekiT aceiasT fac
(Mat. 5, 46, Luc. 6, 32) ; de inseteza vrajmajul Oil
dh-isabea,si de flamanclesce dh-T sa manance".
Evangelia ne invata judecata dreptate: Nu jude-
catT ca sa nu fits( judecati (Mat. 7, Luc. 6, 37).
77

"Nu judecap duprefata, ci judecatT drepta judecata

n (Ion VII, 24) ; cand voescI ca sa aducT darul tell la
altar, si-tT aducT aminte eh estT in certa cu vecinul
tell, lass -ti acolo darul si mergI de teim paca cu
n vecinul MI si apol sa aducT darul tau" Evange-
lia ne invata respectul adeverulun Sh nu ye jurati
)7
nici pre ceriti, ca este scaun celui Prea-inalt, nicT pre
pament ca este asternut piciarelor la ci cuventul
n vostru sit fie asa, asa ! si nu, nu !" Evangelia ne
invata abnegatiunea, bine-facerea catra aprdpele ;
ea este- in fine, Cuventul lui D-cell- eel datator de
tots invetatura, este puterea lga D-cleu sere man-
tuire la tot cel ce erode.
Aceste invetaturT ail fost puse in mintea si in
inima omenireT crestine ; ele au format scOla de edu-
catiune a omului convertit la Christos, si printr'in-
sele biserica luT Christos a volt si a lucrat ca sa
inalte pe om la virtute prin cunoscinta de D-cleti
impartasith luT din frageda luT copilarie. Efectele
acesteT educatiuni s'aii veclut si se ved inch, in acele
caractere inalte ale crestinatateT, care at stralucit si
stralucesc atat prin virtutT personale, cat si prin
fapte marl s6versite pentru binele social. Acolo
unde intalnitT pe omul cu caracter fern, riobil si a-
seqat in manieri, cercetati ca trebue sa aflati la te-
melia educatiunei lui elementul religios. Acolo unde
intalniti pe omul cu consciinta curata si destepta,
cu sufletul just, cautatT §i yeti afla la temelia edu-
cautiupeT luT o raza de lumina, cat de slaba, dar o
raza de lumina din lumina CuventuluT luT D-bleu.

www.dacoromanica.ro
894 DISCURS

Ast-fel, lumin at prin sciinte, omul devine cult prin

respectul si practicarea virtutilor evangelice. Dar a-
cestor salutaril efecte ale educatiunei religiOse, se
opune astdcli educatiunea moderna, care sail nici de
cum, sari prea putina atentiune &á ideilor religiose.
Vechile directiuni antievangelice, redesteptate in
alte partT, lucreza si la noi cu o mare sirguinta
pentru instreinarea de la spiritul Evangeliei, pentru
a smulge chiar din inima ornulur cretin planta vir-
tutilor crestine. Intelepciunei vecului nostru nu-i
trebue ca la temelia educatiunei omului sá puna
vr'un principiti religios, nu-T trebue credinta, caci
singura putere de activitate ce voesce sa dea omu-
lui este interesul personal satisfacut prin tot ce
cade dea-dreptul sub simturi; cand este vorba de
a impArtasi copilului cunoscinta de D-qeti, educa-
torii vecului clic ca nu este potrivit cu inteligenta
copilului sá i-se vorbesch despre D-cieti, ca si
cum cunoscinta de D-Teri cere numai deck sa se
capete prin studiul metafisicei si al inaltelor sciinte
teologice. t i, IncaT data noile directiuni, data intelep-
ciunea vecului ar fi dat mai multi pace sufletului
omenesc, data ar fi adus mai multi liniste consci-
intel omului, data ar fi dat mai multa tarie inimei
§i vointei sale, data ar fi ridicat pe om la dese-
versirea vietei morale, ski eel putin,daca ar putea
sa puna pe o tale mai build gdndul omului care
din tinerejile luT este plecat spre cele rele. 0 ! atunci
n'am avea sa le imputam desordinea moravurilor
vietei de a111.
Ce a facut intelepciunea vecului nostril?
A deschis ochii placerilor, a desteptat auclul des-
fatarilor, a desvoltat gustul poftelor fail ca sá fi pu-
tut pune insa un control si o mesura in chipul de
a se folosi omul de ele. N'a voit sa" scie ca clack' tote
ii sunt libere omulta, apoT nu tote '11 folosesc. Efec-

www.dacoromanica.ro
 DISCURS 895

tele acesteT desordine a vietel morale le vedem cu

intristare pe fie-care cli; cad pe fie-care Ali trebue
sa auclim sinuciderl; desfr-anatul, care-sI petrece
tot timpul in desfeaul placerilor, o ! catu-1 de pra-
padit fisicesce si sufletesce! Dar, 0! D-cleule! Ce
este la judecatoriile omenescI!
Aci puteci vedea cum se rup legaturile cele maY
sante ale casgtoriei, fie pentru cá sotil sY-ad cal-
cat jurarnintul dat de iubire, (more si credinta,
fie pentru ca educatiunea unuia se dovedesce ne-
potrivitA cu educatiunea celui-l-alt sot, si odata
rupte aceste legaturY, cu ce inima potT privi curn
copiT se despart uniT dupa tata, ELIOT dupa mama ! Tot
aci puteti vedea curn crucea prea- bunuluT Iisus s6
necinsteste prin false juraminte! Tote acestea do-
vedesc ea dubul si iuima onmlut s'ati departat
de la cuventul lul D- fled, ca intelepciunea omuluT
care a dat astfel de rode nu este sin'afost inteindata
pe cunoscinta §i temerea de D4eti. Lipsa de credinta
a adnsne='neredere ; lipsa de consciinta a adus nesa-
tiul de tot felul at vieteT omenescI; straganirea ade-
verului si a dreptatei, despretul catre tot' si catre
cele religiose, conruptiunea si in fine desperarea.
Nu uumaY n01 ceT bisericesci, ci chiar o mare
parte din representantiI intelepciuneI veculul nos
tru, amenii de bine insA, constata ca starea morala
a societatei in genere si a individuluT in parte nu
infatisiaza nicT decum figura unei societati a careia
cultura ar incepe si s'ar deseversi sub influenta ide-
ilor curate ale religiuneT. Dar pe and o mare part
a activitateI intelectuale cauta sa dea o desvoltare
maT intiusa miclilOcelor de educatiune, educatiunea re-
ligiosa este sail neglesa sau conbatuta ; fericirea omu-
luT espune numai in desvoltarea inteleginteI si a orga-
nelor fisice ale corpuluT, iar cultura inirrreT sail este

www.dacoromanica.ro
896 DISCURS

data ultarei sat se pone pe principiT cu totul alai%

de Evangelic.
Resultatele_insa ne-ad dovedit ca acest fel de e-
ducatiune este cu totul defectu6sa.
NoT, fara a condamna desvoltarea intelegintel si
a organelor fisice ale corpuluT, punem deseversirea
adeveratel educatiuni in cultura inimeT, nu insa du-
pre chipul si asemanarea omenesca, ci dupre chipul
si asemanarea luT D-ded. Omul -nostru are o o-
rigina inalta, este creat de D-deti fiint'a mai dese-
versita cleat t6te cele-l-alte fiinte ; omul nostru este
chipul i asemanarea luT D-dell, este fiiul luT D-deti
dupre dar, sad are darul de a se face fiiul luT D-deli,
vointa luT se povatuesce de vointa luT D-dell, el este
renascut prin darul luT D-dell (Efes. I, 7 IV, 24 ;
Rom. 2, 4), lumina minteT luT este cuventul luT D-dell
(Efes. I, 18), inima luT este isvorul sentimentelor
incaldite de dragostea luT D-dell, corpul ha este
templu al darurilor D-cleesd Sl spiritul lui
locuesce intr'ensul (I Corint. III, 16, 17). Acesta este
unul care asculta cuventul luT D-Sled si fericiT sunt
cel ce asculta cuventul luT D-oleic p dzesc pre
densul (Luc, XI, 28). lath, pedagogia ndstra, iata
sistemul nostru de educatiune pe care-1 aplicam
si vrem a se aplica pe temeiul vecheT axiome a S-teT
Scripturi: ,Inceputul Intelepciund este temerea de
D -deu."
Cu tata silinta ce-si dat educatoriT veculuT nos-
tru de a inobila inima omuluT si de a infige intr'insa
arborele moralitateT, eT nu pot ridicape om la dese-
versirea morala la care-1 pate ridica educatiunea
religiosa, nu pot pentru ca intelepciunea lor, in des-
voltarea mij16celor de educatiune, nu este povatuita
de spiritul lul Copilul incredintat educati-
uneT for scie poesie, fabule, ghicitorT; v6 spune ca
a fost la gradinile de petrecerT, ye spune ca a

www.dacoromanica.ro
 DISCURS 897

fost la teatru si ce a ve'clut acolo, si, la o virsta

Ere care, si la bal ! Rar, forte rar ve va spune ca a
fost la biserica, ca s'a inchinat luT D-4eti; nu scie
nicI o rugaciune, nisi Simbolul credintei,decd nicT
o urma, de educatiune religi6sa. Cum voitl dar o
societate in.care morala sa fie regula vieteT, fara ca
regula vietei Eta fi fost aseclata in inima omului din
copilarie si dupre voia lui D-qeti?
Este timpul, crestinilor, starea morala a societa-
tei reclarna,ca sa intarcem seriask atentiune la
modul educaTiunei, sa, cautam a introduce intr'ensa
principiile religiund si practica vieta crestine. Bi-
sierica ne da pentru acesta inv6tatura cuventului
lui D-gleti, care da viata, intelepciune si lumina; fa-
milia sa aiba grija de a lega fericirea copiilor el de
aragostea catre biserica si de respectul catre cele
religiose ; societatea sa dea institutiunilor ei carac-
terul religios; scala cu dascalii el sa ude neconte-
nit plants virtutilor crestine in inimele tinere. Sa a-
vem credinta tare in adeverul inv6taturilor D-lui
nostril Iisus Christos, si un moment sa -nu uitam ca
Inceputul intelepciund este temerea de D-cleti".
DatT omului acestea prin fan ilie, prin scala, conduce-
ti-1 la biserica, inv6tati-1 sa se inchine si sa se rage
luT D-den ; apropiati-1 de corpul si sangele D-lui nos-
tru lisus Chris tos care s'a jertfit pentru binele si ferici-
rea omenirei, si atunci, infrumusetat omulsi cu sciin-
ta intelepciunei lumesci va fi adev6rat cetaten al
raiului pamentesc si al celuT ceresc. Puneti de tim-
puriti temerea de D-clew in inima omuluT si el va de-
veni intelept ; provedinta va veghia asupra lut, pru-
denta it va feri de a cadea in calea reutig; va sci
set se feresca de omul care birfesce, de omul care
a uitat pre D-deb 5si a parasit caile virtue (Rom.
II, 10 seq).

www.dacoromanica.ro
893 DISCURS

Acesta este educatiunea religiose, adeverata edu-

catiune care varsA in sufletul si in inima omuluitoth.
dares cea buns si tot darul deseversit al ParinteluT
lumiuilor, carueis se cuvine gloria in secoli. Amin !

11 (411.

CRONICA BISERICESCA,

Pairiarhatul de Alexandria.
Alexandria este un oras mare in Egypt, si anume, dupre statis-
tica din urma, are 227,064 locuitori, din can 48,672 strein: 1). A-
cest oral situat pre malul mares Mediterme, s'a fundat la anul
332 inainte de Christ de catre Alexandru eel mare, regele Mace-
doniel. Acura acest oral se nutneste de Turc: Iskandrih", adicrt
Alexandria, in amintirea 1111 Alexandru eel mare, fundatorul ei.
Pena in seculul al VII dupa Christ, Alexandria era centrul lumei
civilisate, avend o celebra biblioteca, cuprinclend 700,000 volume,
care biblioteca a fost arsa, la anul 640 dupa Christ, de catre Ca-
Hal (regele) arab Omar. La anul 1799 dupa, Christ, Alexandria
a fost luata, de Franeesi, cu ocasiunea expeditiune: lut Napoleon I
in Egypt, in 1.798-1802, dap acesta expeditiune a avut putina in-
semnatate din punctul de vedere politic, ea a avut o importania
mare pentru sciinp; pact Francesit mat ales an Ineeput, cu Sampa-
lion §i altit in frunte, a descoperi gloriosul trecut al Egyptulu:.
La anul 1881-1892, Alexandria a fost bombardata de flota Anglesa,
i acurn, de un timp nehotarit, domnesc acolo Auglesit, impreuna
cu Turcil-protectori: Egyptului.
Egyptul, a carul capitala a Lost mull timp orasul Alexandria,
se numeste ast-fel de Cil-reci (0i dupre d6n0: de tot:. Europeii), de
Ebrei se namea acesta Sara vasta Misraim, de Arabi-Masr, de Copt:
Cdemi, de Turci-E/kha bit.
Egyptul este situat in Africa intre marea Mediterana, marea
9. Almanach de Gotha", 1887, pag. 1039

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICtSCA 899

Rorie, Arabia, canalul de Suez, desertul Barca, Nubia, si se im-

parte in 3 parti : in Egyptul de jos sau Delca, acum Bahari, in
Egyptul de mijloe sau Heptanomida, in Egyptul de sus sau The-
baida In Egypt suet 4 rase prineipnle-Coptii, Berberic (sau Bar-
barii), Arabi' si Turcii.
Istoria Egyptulni se asennae in adina anticitate. Primii lo-
cuitori aT acestel sari au venit aim din Abisinia sau Senaar, dar
in ce epoca anume nu se pote sci in mod positiv. Cet dintei lo-
cuitori ai Egyptului apartineau un -.1 rase de Omeni, carii semena,
mat malt cu actualii locuitori ai Nabiei, de cat cu Coptif, carii
dupre opinia mai multor inveta-0, ar fi ad.everatii Egypteni, pur-
tcind chrar numele a .estn (Cop0, prin. schimbarea literilor, insem-
neza Egypteni) 1).
Egyptul a jucat un rol forte insemnat in anticitate, de multe
on find in a,st-fel de positiune, ea decides, sorta poporelor marl
din Africa si Asia. Egyptul a fost definitiv cucerit de Cambys, re-
gele Persilor, fiul lui Cyr, gi de atunci Persil au dominat in Egypt
pana in timpul lui Alexandra eel mare, regele Macedoniel, carele,
cu o armata, compusa mai ales din 43-rem, a pus capet dominaPunei
persane, sub ultimal rege al Persilor, Dariu al III Coalman. Darla
mOrtea int Alexandra cel mare, s'-a declarat rege al Egyptului
Ptolomeu, anal din generalit la' Alexandra cel mare, precum si
in Syria s'a declarat rege Antioh, carele a dat numire oragulut
Antiobia, en si Alexan Ira ce, mareAlexandriei. Dinastia greca
a Ptolomeilor a doininat in Egypt pana in timpul lui August. im-
peratorul roman, si deatun'iEgyptul. a devenit o simpla provincie
romaua, fiind stepanita de Romani pina la anul 610 dupa Christ 2),
caantEgyptul a fost cucerit de Omar, Califul (r-gele) Arabilor.
La anal 887 dupa Christ, Egyptul a cadut sub Turcomani, Tar la
anul 1257 Egyptul a cailut sub Alamelaci, °aril au stepauit pana
la anul 15i7, cand Selim 1, sultanul Tarcilor otomani din Cons
tantinopol, batind crunt pre Maineluci, 5'a facut stepaa pe Egypt,
si de atunci Turcii stepanesc si acum Egyptul.
Iu timpul de fa.ta Egyptul este un stnt vasal turcesc. in reali-
tate insa sub stepanirea anglesa, dela anul 1882. Suverinul E-
1) M Bescherelle Dictionnaire national de la langue francaise". a is. 1885,
torn. I, 2 edition, pag. 1084.
2). Imperial roman, la anul 399 dupil Christ, s'a imprIrtit in 2 imperil de a-
pus, cu capital:). Roma, gi do resarit,a capitals l onstantinopol, Roma !long.;
imperial roman de a us-a fost cucerit de barball la anal 476 dupa Christ, sub
ultimul iml erator Rolm!' Augusta!, si Egyptul e a in imperiul roman de r6silrit
dup. acest din urma an, Sind /mug un singur imperiu toma,n; Egyptul tot-de-
una facea parte din imperil! roman de resarit (byzantin)...
Biserica OrtodoxA Bernina.
-5.

www.dacoromanica.ro
900 CRON1CA BISERICESCA

gyptului p6rta titlul de Chediv (sau vice-rege) si de Alteta, gi ac-

tualul suveran se numeste Itiehemed-neuvfik, Chediv de Egypt, su-
veran de Nubia, de Sudan, de Cordofan gi de Darfur, primind
investitura de la. Sultanul Turcesc din Constantinopol in 14 Au-
gust 1879. Acum Egyptul propriu 4is are 6,817,265 locuitori 1).
De Egypt mai depind Inc h' urmatorele ten : Berber, Darfur,
Cordofan, Vabay, Fatzoglu, Senaar, Barch-el Abiaz, avend o su-
pra,faVa de 1,965,561 kilornetri patrati, gi aprOpe 10,830,000 lo-
cuitorT 2).
In timpul de fata, de capitala a Egyptului, unde gi-au regedinta
gi agentil diplomatic] gi eonsulari ai puterilor straine, servegte
oragul Cain, cel ma' mare oras din Egypt, avend, dupre statistica
din urma, 374,838 locuitori, din can 21,650 strain' 3).
Chregtinismul s'a Introdus in Egypt de catre st. Apostolgi evange-
list Marcu, a carul memorie biserica ortodoxa o serbeza la 25 April. 4)
St. Marcu a fost primul episcop a,l Alexandriei, gi biserica de Ale-
xandria ig are origina sa apostolica, dupre eum acesta este recunos-
cut de toV.
Se vede din actele inteiului ainod ecumenic din Nicea, ca Inca de
la Ineeputul seculului al patrulea episcopul de Alexandria intindea
jurisdictiunea sa asupra tuturor episcopilor din Egypt gi Lybia...
episcopii celor tree capitale ale imperiulul roman : Roma, Alexandria
gi Antiochia fura consid.erati, ca primii episcopi, cu o jurisclictiune
in ore care reion (raza) determinat gi acegti episcopi primira
titlul de patriarhr. 6)
Patriarhul ortodox de Alexandria pOrta titlul de papa si patriarh
de Alexandria de Egypt, de Lybia gi de Ethiopia 6), une on adauga
gi titlul de judecator al tota lumea, al 13 din apostoli 7).
Bise- ica de Alexandria are o istorie forte insemnata. Primil ar-
hipastori ai Alexandriei au conpibuit forte mult in re'spandirea
sublime' in.vetaturf a lui Chiret, in propagarea moralitatei, la pro-
gresarea seihrtei. St Dionisiu, Petru, Timoteiu, Teofil gi Cyril,
arhipastorii Alexandriei, au compus canons, dupre care se adminis-
trea biserica ortodoxa, si care eanone sunt obligatOre, ca gi ca-

,Almanaeh de Gotha", 1887, pag 105, 1038.

2). A Cynopmrb. Pyeellin Kaaeuppb", Petersburg, 188 , pag. 229.
3). Almanaeh de Gotha", 18-17, pag. 139.
4) A. Cysopnirb "Pyceoill Ka.rtettAapb", Petersburg, 1,87, peg 16
losif Georgian, Mitropolit p mot at 1.to alai i Expituerea doetrinei", Bum-
11)

recd. &lips 2, an. 1881, pag. 299.

6 Almanaeh de Gotha", 1881, peg. 1023.
I Xpnerriancaoe qTenie", Petersburg, 1867, pag...

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICESCA 901

nonele apostolice, ale sinodelor ecumenice si locale, ca si ale altor

cases -va arhipAstori ai bisericei creytine, @i pane astall! compun
corpul dieptulta canonic in biserica catolica orientala 1). St. A-
tanasiii eel mare, arhiepiscopul Alexandriei, inca fiind diacon
pe lange, arhiepiscopul de Alexandria, s'a distins prin apararea
credinte! creytine, la sinodul ecumenic din Nicea (an. 321 dupa,
Christ), In timpul lui Constandin eel mare, imperatorul roman, coin-
batand eresia lui Ariu. St. Paul de Teba a pus inceputul mona-
hismulut in Egypt ; St. _Antonin eel mare, din Egypt, a fost unul
din eel' mai renumiti representantf ai monabismului ; St. Macarin
Egyptenul a lasat scriert importante teologice ; St. Maria Egyp-
tenca, dupa penitent'', sa, de, exemple de sublime virtut,I evange-
lice. Biserica ortod.oxe, serbez'a memoria St. Paul de Teba la 15
Ianuar, a St. Antonin eel mare la 17 Ianuar, a St. Macariu Egyp-
tenni la 19 Ianuar, a St. Maria Egyptenca la 1 April, a St. Atanasill
yi Cyril la 18 Ianuar ?).
Paiszn, patriarhul Alexandriei, a asistat la sinodul local din
Mosque, din an. 1667, In timpul Int Alexia, parintele imperatorulut
Rusiei Petru eel mare, chiemat fiind, Impreunb. cu Macarin, patriar-
hul Antiohie, atat de cunoseut si Romanilor, prin calatoria sa,
descrisg, de arhidiaconul Paul de Alep, pentru a aproba cgrtile
bisericeytt, corectate de Nicon, patriarhul Mosques, precum si a
condamna pe acest din urine, patriarh, care a fost, parte, culpa_
bil pentra iscarea schismet lipovenilor
Meletin Pigas, patriarhul Alexandriei, este bine cunoscut priu
activitatea lui in favorea bisericei ortodoxe..., tar Cyril Luca?*
patriarhul Alexandriei (fost yi al Constantinopo]ului), este celebru
atat pentru luptele sale contra feluriti inamici at ortodoxiel cat yi
prin sorta sa tristd....
Representan %ii bisericei de Alexandria, dupe c.aderea Egyptului
sub dominatiunea musulmana, continue.' mereti a fi in contact cu
cele-lalte biserici ortodoxe si chiar eterodoxe ; de multe on man-
gaeati prin scrisorile lor, pline de intelepciune cresting yi spirit
al blandetei, pre feluriti crestini ortodoxe, carit erau persecutati
de eterodoxi yi ne ereytint. Suveranitstatel orortodoxe, la carii veneau
dupe cererea de ajutor, represent 41 biseri ei d Alexandria, in felu-
rite timpuri cu prisosinta recompensau pe ac .1 rtpreseutanti. Su-
veranii Rusiei an daruit multe °dare, bane, inchinfind si montistiri,
bisericei patriarhatului de Aldxandria, dupre cum demonstreza a-
!) 1osif Georgian, rnitrop prim, al 1:oleaniel".Expunerea doetrinelujiueuresel
1887, editia 2, pag. 287, 288, 289
e) A Cynopinii, Pyeentil lia.aenikapi.". Petersburg, 1887, pag, `2 3,14.

www.dacoromanica.ro
902 cis ONIcA BISERIaSCA

testa, numerose chrisOve, aflatore in felurite musee, biblioteci,arhive,

§i mat ales la arhiva principala a ministerului de Externe din Mos-
qua. Dt mnit %arilor Romdne au ajutat forte mult biserica de Alexa-
ndria, inehinand acelei biseria mat multe biserici i mOnastir, ,
mat ales mOnastirea (acum biserica statulut' Zlettart din Bucureqei,
unde mat inainte se afla ministerul Caltelor i Instructiunel al
Romanies, iar acum numal cel al Justitiei, dupre cum s'a inchinat
§i biserica St. Ecaterina diu Bucure01, unde se afla Sala normald
pentru invetatura poporului roman, mOnastirei St. martira, Ecateri-
na din muntele Sinaiu 1) altele..., dupre cum acesta probeza mult e
chrisove domneqti §i alte manuscripte, aflator.e in felurite musee)
biblioteci, arhive, mat ales din Bucure0i, capitala regatulut Ro-
maniet... 2).
in patriarhatul-de Alexandria majoritate t populatiunei apartine
religiunei mahometane ; numerul orto loxilor din acest patriarh
nu se pOte precisa, dar dupd, cum este in genere sciut, nu este mai
mare de 30,000, pe and cre§tinii eterodoxi suet incomparabil mat
multi. Copia din Egipt, carit shut -cre§tini-monofisiti, au in Alexan-
dria, a doua capitala a Egyptului, un patriarh, carele se pretinde
a fi adev6ratul urma al St. apostol §i evangelist Marcu... El este
acela, care nume§te pe episcopul din Abisinia 8), dar el nu exerciteza
niei o jurisdictie in terra. Coptii sfint in comuniune cu lacobiti't din
Siria (Asia). Coptit au un patriarh la Cair, numarul Coptilor
creOini ajungend la cifra de 120,000. Coptii-units au un vicar
apostolic la Cair, numerul for ajungend la cifra de 1000. Abisinienit
an un episcop, numit de patiarhal copt din Cain, numerul
for ajungend la cifra de 1,100,000. Abisinienii-units au un vicar
I) Peninsula- Sinaiticd, nude se afla muntel- Sinaiii eu montistirea, atilt de re-
numit'l in istoria tigericesek gi pentru sciintil, de pi, de geografie se trece la Asia,
totusi depinde, din punctul de vedere administativ de guvernoratul de Suez, supus
Egyptul t (Almanaeh de Gotha", 1867, pag 10; 8).
iblanuscriptele yeela sant de o mare I'm portanti pentru istoria, limbs si literatu-
ra Romani !pi Slava, carea a lost un timp in usul Romanilo; ale insil ail un interes
mai ales bisericese....
a). Regatul Abisiniei, in contra citruea se pregriteste tocmai acme() expeditie
de Asbunare In Italia, este-un platod, situat spre sud-estul Nubia, liinga partea din
jos a inrixei Ro,ie ; intinderea lui este cam cat a Franciet, si este locuit de o rasa
din tale mai amestecate. Caracterul primitiv al poporului s'a sters din causa poe
lig mid si a intinsului negot cu sclavii. Tipul originar arab dispare din ce in eel
Se vfid 6menii cu fatil arance fangs indiviqicu trasurile fetei curet caucaziene, si
langil negri. Religi t Abisinienilor este un ainestec de crestinism, jndaism si pa-
gan
Regele loan este acum in varsta de 57 ant. El ate fiul unui fort guvernator a
provincial' Teuben, si purta mai inainte titlul de principe de Cassan. In anal 1869
a resturnat pre regele Teodor Qi s'a urcat pre tronul Abisiniet, domnind de atunci
cu multi energie $i asprime Ministrii 861, aprdpe toti pr ott, stint tot atilt de fana-
tiet, ca si ceea-laltil niultime ineultil. (,,Universul", Bucuresti, anul 1887, luna
August in 18 [30] 4ile, No 213, pag. 3.)

www.dacoromanica.ro
 CRO 11CA B1SER1CSCA 903

apostolic latin. Limba liturgica la Copp este cea Copta, iar la Abi-
sinieni cea Gee Tigre) 1). Biserica catolica romana, dupre
ultimile informatiuni, 21 are vr'o 100,000 fii, din caru jumetate
sunt supup francesi, italieni ispanioli, portugesi, austro-ungari,
qi cea-lalta parte-loeuitori bAstinavi. In timpul de fata. arhiepiscop
catolic (de rit latin) de Alexandria este P. Chicaro. Vicar
apostolic pentru Africa eentrala este monseniorul Sogaro, jar
vicar apostolic pentru Copt' §i delegat apostolic pentru Arabia
este A. Bsciai, epis,op de Clarapol in partibus (infidelium,) eu
incepere de la anul 1866....
De la anal 1870 patriarh al Alexandrie este Sanctitatea sa
Sofroniu, papa §i patriarh al Alexanclriel,Egyptalia, Etio-
carele mai Inainte a fost patriarh ecumenic (in Constanti-
nopol), cunoscut prin o badAtite rara, precum qi prin alte ca-
litati morale §i intelectuale : El a urinat patriarbulai Nicanor,
carele a pastorit un timp forte lung turma cuventatOre a lui Iisus
Christos. Patriarhul Nicanor, dupre cum se scie, a trait tin timp
indelungat in Rusia, la Mosqua, fiind in aced ora§ superior al meto-
chului patriarhiei de Alexandria, §i este -cunoscut prin activitatea
sa bisericesca. Anzfilohiu, metropolitul Peluziel, in, Egypt, este un
om forte invqat, find in eunoscinta de aprope en tote cele ce se
petrec in viala bisericesea, el este cunoscut, cu mijloeitor, impreu_
na cu patriarhii Alexandriei-Nicanor §i Sofroniu, pentru unirea
lipovenilor ru§i (schismatic') ea biserica ortodox6,, qi despre vastele
1111 canoscinte teologice pete vorbi, intre alte, corespond.enta
lui cu monahul rus Baruaba, carele a ealatorit prin Palestina,
Constantinopol, Egypt, pentru a afla opiniile ierarhilor ortodoxi
din orient. despre schisma lipovenesca 3)...
In anit 1874 qi 18 75 afacerile patriarh tului de Alexandria eraii,
ap de desplacute, in cat un corespondent din Cair al diarului din
Constantinopol BuCcozi;" slice ca este malt mai bine, ca preste
aeeste aficeri sase presare eenn§a tacerel", ca s.a. nu li se vad.a goli-
ciune. Mai Meiu se dice, ca prea feric.tal Sofroniu, Tatriark
al Alexandriel, $i -ar fi propas, ca prin tote mijlocele sa palm in
aplicatiane un regularnent, prin care §1- ar putea Asigura un succe-
sor, conform vointei sale la tronul patriahal. Pentru acesta este
inculpat in nepotism de catra clerul i poporul patriarhatului de
Alexandria.
1) Revista Theologiel" law', an. 1884, No 18, pag. 138 ; idem No 20, pag. 159'
2; Almanaeh de Gotha", 1887, plg 1036.
8) A. Cy66oTumb, .1113ronue% paesona", Mosqua, 1871, pag. 7,g5,35, 44.

www.dacoromanica.ro
 904 CRONICA BISERICESCA

De alta parte purtarea sa cu poporul si cu clerul este ast-fel

c6,of a perdut tots popularitatea, si pentru ca sa-st recapete
popularitatea perduta a intreprins fundarea unui orfanotrofiii.
Corespondentul mencionatului char din Constantinopol insa, stu-
diind tnij local-, prin can Prea fericirea sa voeste sa ajunga la rea-
lisarea acestui stop, le gaseste cu totul contrare si semine mai molt
en inavutirea personals a patriarhului, de cat eu fundarea
unui orfanotrofiii. Asa, spre exempla, ce insemnh, &and sin-
gur patriarhul impropriat dreptul de a numi pe easier si pe
econom, pa.strand pentru sine presedinta, si a gera afacerile orfa-
nntrofinlui numai prin aceste persone, fark de a so supune vre-unui
control? Pentru acesta nimeni din membrii bisericei de Alexandria
n'a voit sa is parte la nici un feliu de afaceri ale orfanotrofiului cu
tote invithile, repetite de mai multe oil, ale patriarhului. Aceste
si alte fapte, slice corespondentul mencionatului c iar, demonstreza
in modal eel mai evident, influenta morala, pe carea patriarhul
pOte s'o aibti in viitor asupra populatiunel atat din Cair, cat si din
Alexandria.
in fine corespondentul acelui ciiar publics despre patriarhul So-
fronin gi fapte de acelea, precura rapirea averei repausatului mitro-
polit de Tripol, carea avere, in valore de 45,000 francs, insusit-o
sie patriarhul in detrimental bisericei si in contra prescriptiuni-
lor canonice, care da4 drept bisericei de a mosteni pre episcoph 8619
Tar nu patriarhului. in fine scandalurile", relative la admiuistra
tiunea bisericei nostre, dice mencionatul corespondent, este mai
bine a le tacea, rusinandu-ne de demaitatea administratiuneinostre
superiore bisericesti...1)
In anii 1876-1885 Frea fericitul Sofronid, patriarhul Alexandriei)
a contribuit mutt la ridicarea nivelului intelectual, moral si mate-
rial al clerulul ortodox din patriarhatul incredintat lui, luptan-
du-se ea energie contra felur4ilor inamici extern' si mai ales intern,
al bisericei. Dupre cum se scie aprope positiv, patriarhul Sofroniu
are multi inamiei din acea causg, el, nu pdte de be tolera abusurilei
mai ales grozavul vicin ,simonia," atg.t de rOspandit in oriental orto-
dox, mai ales sub Nicanor, Lost patriarh de Alexandria, carele, de
si personal era un distins prelat al bisericei ortodoxe, de si scia
despre simonia, care se practica pe o seara intinsg, cu tote aceste
nu lua mesuri energice contra et, si de aceea era asOmanat lui Rie
preotul, fost judecgtor al lut Israil, carele nu lua mOsuri contra fiilor
sei-Ofni gi Finees....
I) Biserica ortodoxii Romina", Bacuresc1, 1875, No 7. pag. 518, 549.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA B1SERICtSCA 905

Se comunica din Alexandria, ea Prea fericitul Sofroniu a desemna

pe Ignatiu, episcop de Xanthopol, ca metropolit al Libiet si exarh
a tata Africa, lar pe protosinchelul Matheiu Vallinakis, ca metro-
polit de Thebaida '). In Cair, capitala Egipfului, in presenta
Prea fericitului Sofroniu, patriarh at Alexandriei, si Ignatiu,
Mitropolit at Libiei, s'a inaugurat, in Noembre 1884, scOla Te-
ologica. Alexandra al III, imperatoru1 tuturor Rusiilor, a a-
cordat Prea fericitului Sofroniu, patriarh al Alexandriei, ordinul
St. Alexandra Nevsky 2). Piarele grecesti comunice ca Ion. ne-
gusul (regele) Abisinie", trimete o depuNiune la Athena *i Cons-
tantinopol (pentru a saluta ye patriarhul ecumenic), -,tarea depu-
tatiu dupa aceea va pleca la Petersburg, pentru a saluta pa Ta-
rul si St. Sinod. rus. Circula sgomotul, ca la Adua (Abisinia) va
soli o delegatiune rasa cu scrisorilsi cadouri. Dupre cum se scie,
imperatorul tuturor Rusiilor a acordat capulut acelei deputatium
abisiniene ordinul St. Ana clasa I, si pentru acesta s'a exprimat
profundarecunoscinta din partea a tot clerul copt din Egipt si Abi-
si nia ).
Patri irhatui de Alexandria se afla sub influenta feluritelor diree-
tiura politice si religiose, nefavorabile ortodoxiei, fiind ti in lipsa
de mijlOce materiale si morale propril. De si se afla in aseminea
tare, avend n cesit tt3 de ajutor fratesc din partea bisericilor au-
tocefale ortodoxe, cu tote acestea forte rar i J exprima_ dorinta de a
priori ajutor. Sofroniu, patriarhul Alexandriei, a reinoit mijlocirea
sa , entru a se permite de catre St. Sinod rus construirea unei
capele pe l'anga biserica st. Niculae din Mosqua, care biserica, se
afla la metocul patriarhiet de Alexandria din Mosqua, de malt
timp, si St. Sinod rus, conform ordinulu" imperial, a satisfaeut ce_
rerea patriarhuJui de Alexandria cu cea mai mare placere *). In an.
1886 patriarhatul ortodox din Alexandria a fost tulburat prin
mil multe manifestatium, ostile lui, din partea partidului egip-
ten, care d.orea, ca serviciul divin sa se oficieze in limba popula,-
funei locale, iar nu in cea grata, de Ore-ce Grew ortodox' cunt forte
putini in acest patriarhat, si cu tote acestea clerul grec monopo-
liseza total, ca si in patriarhatele de Antiohia si de Ierusalem, uude
comunitatea ortodoxa este aseminea forte restrinsa. In capul ne-

1) BocTowb," Mosqua, 1884, No. 289, pag. 79.

9) ,BOCTOKb." Mosqua, 1885. No 302-305, pag. 201.
11) BocTolm," Moagna, 188o, No 320, pag. 334.
4) ,,gepaoarmid B1iCTULIK71," Petersburg, 1887, No 4, pag. 12.

www.dacoromanica.ro
906 CFO vICA BitiEkICE%+CA

multa,mitilor egiptent ortodoxt a fost d. George Papadopol, Ca-

rele a publicat mai multe articule in a,cesta privinta a.
Din Alexan lria se afla noutati forte rar Ajar de catre cliarele
grecesti, si de aceea tort-ce nouttte, veniti din acest patriarhat, are
importantit, mat tiles, data est- imbuettratOre ca privire la orto-
doxie. La 18 Hart 1x387 un comerciant avut, amine Nieola,e Chris-
toforidis (originar din Cypru), a daruit casa sa, cu tote atenan-
tele et, pentru a se face in ea un hospital. Acest dar a fost pri-
mit de catre, patriarhul de Alexandria, ipmreuna cu epitropia lo-
cala, cu cea mat mare i.ettnoscinta: s'a disposat, ca numele dona-
torulut sa fie treeut in diptilvd (pomelnieul) biserieesc in tot pa-
triarhatul, pentru vectnica pomeaire ; in salonul principal al hospi-
talulut sa fie atarnat portretul donatorului, tar In intrarea principala a
hospitalulut sa fie atarnat t, o scaadura tahl i , pro care sa fie deseris
acest fapt, i in fie care au, In 4itia St. Haralampiu, protectorul
hospitalulut, sa se pomenesca numele donatorulut, can I se va oficia
st. Liturgie 2).
Alexandria este menita, dupre cum se vede, a deveni central trac-
tarilor pentru apropierea Bisericet abisintene cu cea ortodoxa.
De aceste tractart, si mat ales de resultatele lor, se intereseza mat
ales in Athena. Este seiut, ca sperantele ',Ablator ortodoxi, pentru
stabilirea raporturilor Cu Abisinia, au fost aprOpe a se realisa
dot ant in urma, in timpul ealatoriet in Abisinia a doctoralut Pa-
risis, dar protectul compus tot atanci, pentru stabilirea legaturet in
tre Abisinia si Hellada, pe teren politic, a fost considerat de dr.
Parisis de nepractic, si a fast par3sit. In timpul de fata din nou
au inceput a fane tot posihilul pentru apropierea eu Abisinia, insa
pe tereu bisericese. Ca initiator si executor al acestet propunert
este D. Nikitaidis, licentiat in Teologie de In Universitltea din
Athena. La iaceputul anulut curgetor, acest din urma domn a in-
treprins o cal-I:torte in Abisinia, si el a reusit sa interesezP pe negu-
sal loan iu favdrea apropier t bisericestt cn Grecit ortod.oxt. In vi-
detea preparatiunet pentru a testa apropier el, Nikittitlis,
a 1nm:twit negusulut Abisiniet done pro' ett, s tu a funda o epis
copie in capitals A.bisiniet cu un episcop grac in c tpul et, sau
a desetnna, pe linga tronul patriarhal din Cain 3), un episcop grec
I Biserie orthodoxii Romanii." Bueuresel. 1887, No. 15, pag. 1238, 1239,
1240.
2) Aepnomrisiti BUTIIIIR73," Petersburg, 1887, No. 1 peg. 296, 297.
a Patriarhul orthodox de Alexandria IV are resedinta sa in Cair, capitala E-
.

giptului tar nu in Alxaandria; precum si patriarhul de Autiohia in Damage,

capitala Mesopotamia (si a Syria intregi), Yar nu in Antiohia, actualmeute un
sat mic (Almanach de Gotha" 1887, pag. 102.1).

www.dacoromanica.ro
 CR 0 MICA BISERICgSCA 907

in calitate de representant al seu, carele, fiind in comuniune cu

tronul patriarhul de Alexandria, sa pota servi, ca mijlocitor intre
Bisericile alexandriniana oi abisiniana, in afacera apropierel lor.
Dupre comunicatiunea unui (liar grecesc din Constantinopol '1, ne-
gusul este pentru al doile protect, of a imputernicit, se dice, pe d.
Nikitaidis an nurnal a tracta pentru acest object cu Sofronia, pa-
triarhul de Alexandria, dar chiar a cumpara in Cair un loc pen-
u u construirea bisericei (templului) abisiniene, unde -q1 va avea
locuinta convenabila qi arhi reul grec, oi in acest sens 1-a dat o
scrisore catra patriarhul de Alexandria, prin intermediul caruea
s'au facut tote aceste tractari ale d. Nikitaidis cu negusul. Cores-
pondentul, carele a comunicat din Cair tote aceste detalii redaeti-
unei cliarului din capitala Turcief liuriataysivo6.,ome, a promis,
ea va trimete oi insuvi textul scrisOret negusului catra patriarhul
de Alexandria, dar peste vr'o cate-va 4f1e a in.ciintat pe acea redac-
tiune, ca patriarhul a refusat de a publica acesta scrisore din cause
necunoscute. Nu se afla ore acest refus in legatura, en ingrijirile
exprimate de unele cliare din Athena, ca aetiunile paralele ale
Runlet in Abisinia stint in detrimentul G-reeilor ? 2)
Multe versiuni circula asupra demersurilor llusiel qi-Greeiel, state
ortodoxe, fa1a cu Abisinia, vech 'a Etiopie, carea a fost cand-va
ortodoxa, dar, carea din, nestabilitatea timpilor, a devenit o -terit,
unde sant felurite inriuriri, mai ales in timpul din urma, cu ocasi-
unea expediVei Italie' in Abisinia. Patriarhul de Alexandria porta
titlu oi d patriarh al Etiopiei, dupre cum s'a men9ionat mai sus, 4)
oi ore cum are dreptul de a face cele posibile pentru reintOrcerea
Abisinel Etiopiei) la orto loxie ; pentru acesta patriarhul Sofro-
niu merita Vita lauda, precum qi ace'. carit 11 sus0u inteacesta
salutarie intreprindere. Inamieii ortodexiei baga zizanie intre Ru-
qii oi Grecit ortodoxi. Ruoil ar fi trimes of sustinut pe Asinov, a-
tamanul (hatinanul eazacilor, carele ar fi anume deleget cu scup
de a impediea pe Italieni in Abisinia qi pe Angleji in Egypt of Su-
dan 4) ; tar Grecil ar deli, ea (l6'41 sa alba meritul de a reintdrce pe
Abisinienda ortodoxie... Este indeferent, (Idea Ruoil eau G-recil vor
contribui la intorcerea Abisiniel la ortodoxie, numal acesta mare
fapta sa se aduca la indeplinire, cam intro Christos nu este nick

i), Kuristciti.vornroAtc", 1887, No. 131.

21 ngepuontrbill BUTIIIIK13 a Petersburg, /887, No. 36, pag. 583, 584.
3 ,, klmanach de Gotha," 1887, pag. 1 023
4) Dr. Nerset Mariann. Pravosla%ie Romana," Cernovitz, 1886 pag 59.

www.dacoromanica.ro
908 CRONICA BTSERICSCA

ellen, nic) iudeg, ilia barbar, nia scith, nicr circumscris, nick' near-
cumscris, sery sat Tiber, ci Christos tdte gi in tdte 1). Biiserica este in-
stit4une divina, pe carea nice portile iadului nu o vor birui, pe
sand statele glut institutiunt ornine0i, care nu dureza, pentru e-
ternitate, dupre cum ne demonstreza istoria....

George P. Gamoriann.

1] St. Apost. Paul. ,,Epistola eittrg Co losseni," cap. 3, vers. 11.

www.dacoromanica.ro
 PROFF-TIIT,E1 MFSIANICE 909

PROFETIILE MESIANICE.

(Urmare. Vec No. 9, Anul XI).

ARTICULUL IV.
Profetiile despre origina ssi nascerea tut Mesia.
Vom imparti capitulul acesta in trey paragrafe :
In eel dinteiti v m examina profetiile despre nemul
din care avea, sa esa Mesia; in al doilea despre lo-
cul in care trebuea sa se nasch ; in al treilea des-
pre persona care avea sa -1 nasch.
§ 1. Pro/gide care prevesteau c? Mesia se va
nasce din David.
Nu me voiti incerca a dovedi ca Mesia trebuea sa
descinda din Abraam, Isaac ki i Iacob; am veclut fá-
ghduintele pe care le facuse D-cleit acestor patri-
arhT: de almintrelea, tot din eT se pogora tot po-
porul Iudeti, din care era s6, fie si Mesia. Am adus si
profetia luT Jacob catre Iuda, prin care se vesteste
ca din semintia acesta se va nasce Mesia. Ceea ce
avem de dovedit este ca s'a nascut din familia luT
David si cä Iis. Chr. cu adeverat a fostul urmasul
acestuT rege.
In multe locurT vedem fagaduinta facuth lul Da-
vid despre o imperatie vednica, care trebue sa e-
siste in nenaul sett. Natan, duph ce a prevestit aces-
tuT principe ca fiul s ell va zidi un. templu Domnu-

www.dacoromanica.ro
910 PROFETIILE MESIANICE

lut, adange: Credincidset va fi casa 1'4 imperatia

ysi

lui peinetin vdeinaintea mea; ysi seaunul lui se va in-

drepta in vdc (2. Imp. 7, 16). In unul din psalmiT
sa, David repeteste profetia maT en acelesi cuvinte:
Odata m'am jurat intru eel skit al meti de voill minti
luT David: sementa luT in \Tee va remhnea, i scau-
nul lul ca s6rele inainta mea, si ca lung seversita in
v4e (Ps. 88. 35). 0 fagaduinta asa de mareta nu se
pdte aplica luT Solomon, a chruia domnie nu era
sá fie eterna, satti pdte ca numai tipic i ca figurh
a luT Mesia. IarasY nu se pdte aplica ur-
masi aT luT David, carii domnira numai pana la ro-
bia babilonica. Trebue decia chuta data nu cum-va
este un alt urmasiti a luT David, care sri, fi intemeiat
o imp6ratie veernica; Islacsa, ti vom gasi, nu neputem
indoi ca profetia se rap6rta la acea pers6na ; im-
plinirea eT ne va arata sensuli ne va dovedi divi-
nitatea. Dieem decI ca acesta fAgaduintA a luT Na-
tan catre David face parte din sirul prevestirilor na-
cre despre care s'a vorbit ceva, si le vom vedea a-
poT maT cu deplinAtate rostite de feluriti prdeti 1i
realisate in Iis. Chr. Ceea ce consideram in momen-
tul acesta, este ca s'a fagaduit luT David ca dintru
el va esi Mesia, intemeietoriul uneT imperAtii nouii. Pe
langh thgaduinta facuta lui David, ca Mesia va esi
din el, avem si alte profetii facute de atuncT, care
anuntati poporuluT iudaic, ca din familia acesta vor
primi pre eel asteptat de eT. Isaia dice: $i va esi
toiag din radecina luT Iese, 591, flore din rttdecina luT
se vainetlta 59i va odihni pr este densul Duhul luT D-clef t,
,Duhul intelepciund si al intelegerel, Duhul sfatulu

www.dacoromanica.ro
 PROFETITLE M ESIANTCE 911

0i al puterd, Duhul cunoscintel ; 5si al bune credinle,

Duhul temerei de D-cleu it va umplea pre densul. Pro-
fetul intra apoT in amaruntimi poetice, despre drep-
tatea acestui urmasiti al luT Iese, despre pacea ce o
va cia lumeT, despre sciinca DomnuluT, en care va
umplea pam'entul, si adauge: i)Si, va fi in cliva aceea,
radecina luT Iese, )Si cel ce se va scula sa steptindsca
nemurile, spre densul nJmurile vor nackjdui, )Si va fi
odihna lta cinste.
Este l'aurit ca profetul vorbeste de un urmasil
al luT Iese, saii al luT Isaia, tatal luT David; caracte-
rele ce le da sunt asa de adinirabile, ca nu pot con-
veni decht lul Mesia.
Ieremia pregice acelasi lucru: Tata clile yin,
.ice Domnul si void radica luT David, odrasla
drepta, si va imperati imperat, §i va intelege, §i va
face judecata si dreptate pre pament. In cplele luT
Iuda s6 va mantui si Israil va lacui cu nAdejde si
acesta este numele luT, cu care va chiema pre el
Domnul Iosedec intru proroci (Ier.23, 5. 6). De si-
gur ca Ieremia prevesteste aid pre unul dintre ur-
masii lui David si cfi, da acestul urmasii titlurT asa
de pompase, functiunT asa de inalte, ce se pot in-
telege numaT de Mesia.
Ezechil nu este mai putin precis : ,,Si void scula
preste e un pastor, 1914 va paste pre 0' robul meg
David, s'i va fi for pastor. $i eg Domnul void fi for
D-cleu i David cc pitenie in mifiocul lor, eic Domnul
am grait. ,sSi voiu face cu David legatura de pace.. (34,
24). De sigur cg pfistoriul de care vorbeste Ieze-
chil nu era David, pentru ca acesta murise acum de

www.dacoromanica.ro
912 PROFETIILE MESIANICE

patru secule i jumatate. El prevesteste pre unul din

urmasiT acestuea. La ludef era obiceiti a se da urma-
silor un nume pre care-1 purtase cine-va dinbuemul
for si care se distinsese prin fapte marl si fara a mat
chuta alte exemple este destul acest de fats, cad
parafrasa lul lonatan traduce profetia luT Ieremia
prize cuvintele acestea: Voig radica la David pre
Mesia al dreptilor.
Cati-va ludef invetatT, ca sA nu aplice profetiile a-
cestea la Mesia sfati inchipuit eh profetil au avut
in vedere pre Zorobabel, numai pe temeiul ca si a-
cesta descindea din David si era capitenia poporu-
lul tudeit Dar cuvintele profeciilor sunt prea ma-
r+ sere a fi intelese de acest principe, care in fapta
n'ati avut autoritate de chtasupra celor cinci-decl
de miT de persOne, ai chiar o autoritate subalterna,
supusa regilor PersieT, si inch o autoritate chlcath
prin atacurile veciuilor seT, caril nu incetara a tul-
bura repubica ce rendscea.
Aeesta interpretare taupe a cator-va iabinT este
cu totul coutrara invetatura constaute a parintilor
lor. TotT, dupre profe0, asteptati pre un Mesia ce
se pogora din David. TotT targumistiT, top Talmu-
distil, top scriitoriT vechT sunt precisT. In istoria e-
vangelica avem marturiT form ale despre acesta opinie
generals. Preutul Zaharia la nascerea fiul'il seti loan
Botezatoriul, mulcamind DomnuluT cA, a rescumparat
pre poporulseti, dice: Bine este cuventat Donanul
Dumnedeul lut Israil, ca a cercetat si a facut mAntu-
ire noroduluT s ; ysi a ridicat corn de mAntuire noue in
casa luT David slugeT sale, precum a grait prin gura

www.dacoromanica.ro
 PROFETIILE NIESIANICL 913

shntilor color din vee proroci aT luT. IntrebatT de Iis.

Chr. ce cred eT de origiva lul Christos, fariseil res-
pund ca trebue sa se pogore din David. Iar bolna-
vii, eariT cereal aj utoriul sed, voind sa arate ca-1 re-
cunoscead de Mesia it numiad fill hit David. Cand
se iniautiail de semnele, ce facea, clicead, iunedume-
rirea lor, nu cum-va acesta este fiiul lui David ?
i priminclu-1 i.n Ierusalim, en onorurl regale, strigad :
Osana fiiul Jul David! lu fine opiniunea ludeilor
ca Mesia trebuea sa se nasca in familia lul David
era asa de constants; asa de canoscuta, ca spre a pune
capet tuturor iniscarilor si revolutiilor ce le facea
poporul acesta, indemuat de catra falsiT Mesia, si
avand convingerea eh sosise timpul fixat de profe-V,
Traian pusa sa °more pre top urmasii Jul David si
acesta era una din causele inartiriului siintuluT Si-
meon, ruda Jul Iis. Chr.
Ca Iis. Chr. era umasid al lui David este ceva
de care nu ne putem iudoi:genealogia sa este facuta
de dot' evangelist', am v'edut cum is rnarturisad si
ludeil de pre timpul sed ca este fiiul lui David, dar
ceea ce demonstreza si mai mult adeverul acesta,
este ca n'a fost contestat de catre nici unul din vraj-
masit religiuneT, fie ludei, fie paganT, orT cat de mare
interes an fi avut a-1 combate.
Trebue sa recunascem, si chiar am observat ca,
imprejuarea acesta de a fi din sangele lul David,
daces ar fi isolata, n'ar fi destula spre a dovedi misi-
unea diving a lui Iis. Chr.; ar arata numaT eh si acest
caracter atribuit lui Mesia nu-T lipsesc. Dar ilaspi-
rand profecilor soil acest caracter general de urrnasid

www.dacoromanica.ro
914 PROFETIILE MESIANICE

al lul David, Providenta a voit ca cu acesta sA

fie unite niste semne speciale care Intre to urma-
si1 1ul David sA particulariseze si sa faca a fi cu-
noscuth pers6na pre care o prevestadi. Ast-fel Na-
tan nu numaT ca," promite lnl David un urmasti stre-
lucit, dar predice pe.,tru acel urmasii un regat etern.
Isaia,dupa ce a cis ca va, r6sAri odrasla din 1.61:16-
cina luY Iese, adauge ca va fi plin de Spifitul Dom-
nuluT, ca t6te nemurile se vor Inchina luT. Ast-fel
Ieremia, la predicerea despre un urmasti al luT Da-
vid, adauge ea va fi un rege care va, face dreptate
pre pament, care va jndeca, va mantui pre 6menI
si se va numi Domnul nostru cel drept. Ezechiel
prevestind pte un David viitoriii, it arata sub em-
blema unuT pastor, care va piste oile Donanului
si a unur Domn, care va fi in mijlocul lor. Tata niste
imprejurarT, care erati cu neputintA acestor profetT
a fi prevedute pre tale naturala, cu atatea vecurT
inainte.IarasT nu putem dice ea, s'ar fi facut din in-
templare si ca s'ar fi implinit tot ast-fel. Daca decl
vedem t6te particularitatile acestea Intrunite in un
singur om, care este si urmasti al lui David, ne con-
vingem cA, ele au fost inspirate de D-bleu, si ca per-
s6na ip care se realisezA este un trimis ceresc
t6te caracterele acestea se Intrunesc in persOna lui
Es. Chr. pe care le vom vedea maT departe.
La acesta demonstratiune, care ar fi de ajuns
spre a convinge pre inimicii bisericei din tote clasele,
vom mal adauge o dovada sigura in contra Iudei-
lor, carif maT astepth Inca pre Mesia predis de pro-
fetT, i caril recunosc ca are sa se nasca din sangele

www.dacoromanica.ro
 PROFETIILE MESIANICE 915

lui David ; eT singuri trebue sa marturisesca ea Me-

sia a venit pentru ca urmasii luT David all fost Ca-
utati de Traian, ca sa curme turbuiarile, si prin ur-
mare s'ati sties in urma acelor persecutii, sad, data,
ar fi remas cats -va, ei sail amestecat cu cele-lalte se-
mintii, ca asta-cli nu se mai pot cunasce. Este ceva
demo de observat Ca pana pe timpul nascereT luT
Is. Chr., Iudeii isi conservase genealogiile for cu
mare ingrijire, ¢i ca de atunci sau perdut cu desa-
versire. Cugetand ceva mai serios nu putem sa nu
admiram acest fapt providential.
Inainte de a veni Mesia, era de trebuinta ca ge-
nealogiile sa se conserve, ca sa fie sigur c6. Mesia
se trage din nemul patriarhilor si al lui David ; de
la venirea sa era de trebuinta, ca sa se arnestice
tote sernintiile iudaice, spre a se videa, ca nu mai
este nevoie a astepta pre altul. Si data s'ar arata
asta-di vre un om cu pretentie de a fi el Mesia,
precum se arata pe timpul lui Is. Chr., cum s'ar pu-
tea dovedi el genealogia? cum ar putea sustinea ca
a exit din patriarhi si nu din vre un proselit, sad
din aces pe care-T permuta Salmanasar in Samaria?
Ce documente ar putea presenta. spre a dovedi ca
este din semintia Iudei si din nemul lui David?
Descendenta din David este unul din caracterele e-
sentiale ale lui Mesia; acesta descendenta numai
pate fi dovedith ; Mesia n'ar mai putea fi recunoscut.
Aid trebue a esamina una din obiectiunile cele
mai familiare necredinciosilor; ea se raparta la cele
dou6 genealogia ale lui Is. Chr., 'istorisite de st. Ma-
teidi st. Luca: In arnandoue se presinta genea-
Biserica Ortodced RonsfinA 6.

www.dacoromanica.ro
916 PR 0 FETI ILE MESI A NICE

logia lui Iosif; dar data Is. este fiiul Marie', este de
prisos a se mai face genealogia Jul Iosif. Apol fiind-
ca acesta genealogie este facuta de doT scriitorl,
trebuea cel putin sa nu se contraclica , ce(-a ce videm
din contra , ele se unesc One la David, dela David
pana la Tosif este numaT o contraqicere. St. Mateiti
vice ca Iosif se pogara din David prin Roboam si
regh din Iuda pana la Iehonias. Santul Luca slice ca.
dela Natan prin si alti stram osi ne cunoscuti. Ambele
genaelogil vorbese de Salatiil si Zorobabel, dar cu
diferinte esentiale. In st. Mateiti, Salatiil este nascut
de Iehonias, Tara st. Luca vice ca este fiiul lm Neri.
Dupre st. Matei, Iosif descinde din Zorobabel prin
Abiud ; dupre st. Luca, prin Resa si alti stramosi. Pa-
na si parintele lm. Iosif nu este acelasi in aceste ge-
nealogic: in st. Matei, Iosif este fiiul lin Jacob, in st.
Luca e fiiul lm Eli. Dela David pane la Tosif, st. Ma-
tes numera doueqeci si opt de nume, si santul Luca
patru-cleci si unu. Cum putena admite, ca istoriele
acestea sunt inspirate de Spiritul St, clic necredin-
ciosii, cand ele se contraqic ? daca una este adev6-
rata, ceea-lalta trebue sa fie falsa."
( Va urma . Gherasim Pitepenu.

www.dacoromanica.ro
 PROCES-VERBAL
Asti -ti 4 Octombne, anul 1887.
In localul ScOlet de baet" din comuna G-rindu, plasa Campo,
judetul It' lomita.
Sub-semnati: locuitori din localitate, dupa mat multe intrunin
ce am facut subt initiativa D-lui Dobre 4teidnescu, Invetatorul
de baetl din acesta Comuna, in mod real, si dupa multiplele ex-
plicatium dresate de D-sa in seopul de ase infiinta in acesta Co-
muna o societate, sub titlul Speranfa; adoptand acesta sublima
si frumosa idee, din punctul de vedere al umanitatei, pentru pro-
pasirea intelectualitate: morale a poporulu" Roman, pe o scam mat
intinsa ; si
AV end in vedere tote imbunatatirile ce ar putea produce in
perpetuitate acesta societate, ce fie-care Roman cu abnegatiune si
donut:), de inima pote face parte din membril societatei, prin a in-
deplini cele prescrise in statutele acestei societati, care formate
din initiativa D-lut Invetator, cu entusiasm si unanimitate apro-
bam acesta idee, cerend cu staTuinta a o pune in pra 'tica, dupa
ce mat inta: vom alege din sinulnostru un Cotnitet, compus dupa
regulele stabilite cu maturitate' si cunoscinte mat desvoltate, ca sa
pita cm aptitudine aduce la indeplinire prescriptele si obligati-
unile prevetlute in statutele de fata.
Asti -tli 4i de Duminica ora 11 a. m. ne-am intrunit o ma-
joritate in localul colei si pe langa alte esplicatium ce am luat
de la initiator, apot am procedat prin vot secret In alegerea mem-
brilor definitive, care sunt in seop de a forma Comitetul cerut de
Btatutele Societatel Speranta, i la ora done p. m. am despolat
scrutinul; tar resultatul a fost urmatorul : cu voturi dc majori-
tate si unanimitate iusa, au esit ea :
Presedinte. Preutul V. Endeenu
Vice-Preseclin. Meletie Popescu
Dobre qtepnescu
Membri Fanicet Nifcscit
F1nic,T N. lonescu
Secretar N. lonescu
Casier M. Manasiu
Biblioteca Tudor Andreescu
Carora le-am si pus obligatiunea all lua fie-care rolul
impus de Statute.
Despre cele operate am dresat presentul Proces-Verbal, care se
va pastra in arhiva aceste" societal", spre cele cuvenite.

www.dacoromanica.ro
918 PROCES-VERBAL.

MEMA3 RI
(Semnati) D. qtefetnescu, (Semnati) Niu lonip,
Preot V. Enttceanu, 77
Ghiftt MO,
Nae Matache, 77
Ahil Dreigan,
Fetnictt N. lonescu, 77
Pr. Meletie Popescu,
Fttnictt Niescu, 77
Arghir Sdre.
17
Costache Grigorescu, Ene Gherge,
N. N. Betreiscu, 77
lonica Consta9ztinescu
77
N. Dumitrache, .71
Elpida V. Enacenu
Raducanu Stoica 71
Leontina D. Steftinescu
17
Tanen Popescu, n
°hip N. lonescu,
n Traean 7 'randczfrescu, n
Ghica Dragomir,
17
P Mihetilescu, 77
lonica qtefan,
71 M. Manasin, ./f
N. lonescu,
n Olimpia Constantinescu Raducanu Ghinea.
77
M. 1'. lonescu,
Tudor Andreescu,
17
Rdducanu Ghitt,
71
Ion Radu,

APJL
In folosul Bibliotea4 societatel Speranta" din
COMUna Orindu.

Una din ranele cele marl, de care suferim si care in mare parte
ne bantue, este lipsa de edueatiune de care sufera poporul Roman.
Guvernul, cu tote buna vointa ce are ai cu tote silintele gi
saerificiiie ce a facut pana acum, n'a putut, din nenorocire sa
vindece pe deplin acesta rank.
Ors -ce ern en bun simt qi care a trait qi traeate mai cu
soma la tem, care a vizitat coliba, bordeiulu i palatulu, credem
ca va fi de acord cu nos. Cand afirmam ea teranul este lip
sit de instructiune, ca n'are rnijloce, ca traeate reu, ca mun-
ce0e mult ai ram calcul, ca mananca reu §i altele, ea traitor'
intro (lona], am constatat ea tote acestea rele vin asupra lui, wi-
mp.' din causa ca este lipsit cu desevirOre de on -ce cultura.
De aceea am luat ini(iativa i dupa ore -care lupte am in-
fiintat in Pia de 4 Octombrie 1887 in comuna Grindu, plasa
Campu, judetul Ialomita o societate intelectualo- inorala, intitu-
lata : Speranta," care are de seep ca in tote Duminicile ai ser-
batorile, mai ales cele din timpul ernes, sa sustraga pe omens de
la relele deprinderi ai obiceiuri ce au, unde pe langa ca-gt perd

www.dacoromanica.ro
 PROCES-VERBAL. 919

timpul, 41 cheltuesc pu-tinul avut ce mai au, apoi mai contrac-

teza gi fel de fel de bole care provin din diferitele substante
vatamatOre ce le con-tin beuturile spirtase, gi sa tinem confe-
rinte, dupre cat puterile ne vor ajuta, uncle sa le explicam tot
ce este bun gi folositor pentru dengil, precum : morala, supunerea
la legs gi regulamentele ce to -a prin mandatarii ei a facut gi face
pentru folosul gi binele lor, mijlocul de all cultiva pamentul pro-
curanduli semiute qi unelte sisteinatice, de ail tngriji de rasa vi-
telor, de construirea caselor, de curatenia cutielor, care le pas-
trOza sanatatea, gi altele.
Pentru tote acestea trebuesc consultatt autori specials, gi fiind-ca
Biblioteca nOstra dejainfiintata prin statute, este lipsita de aseminea
opuri, faeem apel la generositatea tuturor omeniloru cu mijlOce,
ziarigtilor, autorilor gi editorilor de carte gi-i rugam calduros a
contribui la ridicarea instructiunei gi Inzestrarea acestel Biblioteci.
Societatea acesta avend un stop cregtinesc, avem ferma con-
vingere, ca vom capata aprobarea tuturor Romaniloru de inima,
earl]. 41 iubesc patria gi luminarea poporului ei.

Pre§edinte : Preot. V. _Enticenu

Vice-Pregedinte: Pr. Meletie Popescu
D. .qteftinescu
Consilieri S. Nifescu
S. 1V-. lonescu
Secretar N. lonescu
Casier M. Manasiu.
Bibliotecar T. Andreescu

www.dacoromanica.ro
 ROMAN IA
1887, Octombre. 5.
SANTA MITROPOLIE
A
UNGRO VLACHIEI

No. 1939.

%; (_,W,4" a

Prea Cucernicul Protoiereu al Jud. llfov, co-

municiind prin, raportul No. 439. cet DoMna Ma-
ria G. Daniilescu, din Comuna Chirnogii, palsa
Oltenita. a detruit Bisericel din acea comuna, un
policandru in val6re de lei' 150, septeperechl per-
dele, un dulap Cu o icona d' asupra, o candela de
argint, si un lerusalim ; am on6re a V e ruga Prea
Scintite, set bine voiti a disposes se se publice prin
revista Biserica Ortodoxa Rometnet" acesta ofran-
da fetcuta de pi6sa donatore, 332: in acela,4 time set i se
exprime din partea Bisericel cuvenitele multumir
pentru acest Japt latalobil.
Primitf, Prea 8 antite, ale melein Christos fratesti
imbrettisart.

losif Mitropolit Primat.

Director Dr. Coma

Prea Santitulut Presedinte al Comitetultd Jurnalulul Bi-

serica Ortodoxii Romana."

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA
1887. Noembrie 5.
SUB PROTOIERIA
PLASEI MOSTISTEA.
JUDETUL ILFOV.

No. 45.

ea c_rebi/14.

Cu ocasiunea inspectiilor ca am fetcut bisericilor

din acesta plasa, am observat la biserica cdtuizulut
Dridu-Movila, Comma Dridu-Sdrindarele, ccz s' a
acut la porta curet o cloponita de o frumusete rant,
vnica ce existd in adstd plas cz ; am .1 a cut intreb are ei-
ne a name a f dcut aces ta faptd piosd pe, nzi s' a respuns,
et s' a facut de Preotul Dmitrie Duhomnicu, servi-
tor al acelet biserict, cu tate spesele cucerniciet sele,
care a costatpeste doug mu/ let not; caruia din par-
le-ne t-am adzes multumirilendstre pe de °parte, tar
pe de alta Ve rog cu cel mat profund respect ca set
bine voitt a face .set fie adusa la cunopinfa publicd
prin Jurnalul ce redactatt, acesta faptd piasei 02,
mult laudabild a acestut respectabil Preot, dorind
cu totit ca acesta Japtd .s6 fie imitata 0i de alit
i2z viitor.
Bine Voitt, -R( rog Prea Seintite a primi asigu-
rarea stimet 0i respectulut ce v6 petstrez.

Sub ProtoiQreu Prental Th. Petrescu.

Prea Seintituleti Pre0edinte al Jurnalulut Biserica Orto-

doxd Romand.

www.dacoromanica.ro
 INVITAREA DE PRENUMERATIUNE
LA

Cue Mari bisericesci si fuuebrale"

Tomul Il

Indemnat de, sprijinul care 1-am avut cu edarea

TomuluT I al Cuventarilor bisericesci sifunebrale"
m'ain hotarit a deschide prin acesta abonament si la
tomul al Il-lea, care va apare nesmintit in 15 Fe-
vruarie 1888 v., se intelege, data voiti fi asigurat
prin abonamente. Tomul al II-lea va contine 22 de
cuventari.
Precul unaT exemplar e: 1 fl. v. a. pentru strai-
netate, 3 francs cu porto, solvit la adresa mea ina-
inte pang la Ianuarie st. v. 1888.
Exemplare neprenumerate uu se vor tipari.
Ketegyhaza, 23 Noemvrie, 1887.

losif-loan Ardelean
Paroh romAn gr.-or. in Ketagyhaza
Comitmtul Babes)
Ungaria.

www.dacoromanica.ro