RY

RA
LIB
S ITY
—.——
ER
mr...
BIBLIOTECA
Cu inu. A SNVERSITARĂ]
NIV
"M. EMINESCU" 431

X 977
LU

MI NI
RA

4062775 Periodice
NT
CE
I/
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 RY
RA
LIB
n,
Te
NIZ

ca7 SS PA
IPP
OT
>
Ap

ITY
TI ot
7
PAI

RS
IVE
Anul I No. 1 BOTOȘANI 1 îai 1924
UN

SUMAR
Primul cuvânt .
CI
Pastel (versuri) . | | ,
. . “.*
. : . George Voevidca
L

Depe la noi ce-a fost odată

(stâr
Un povestitor de amintiri buco ş'tu! une: şezători) Tibari Crudu
RA

vinene: Em Crigorovitza N
Pe marginea Itutt răvaş wWers N. Râutu
Porunca vremii uri) . George Voevidca
. [ a
Considcraţiuni asupra naturii şi meritului - Pr. Thoma Chiricuţă ”
: „delor profesimni diferi
|. Comersantul.
NT

ÎNSEMNĂRI CRITICE. — Literatu . Lazăr Theodor

dinainte şi
ra noastră
după război
Cucerirea de sine „ Const. Oprescu-
, . . .
O amintire despre + De D. Hangan
CE

un poet . |. . „ Marguarite Crudu

RECENZII: D.D. Pătrășcanu, „Domnu
meni și vremuri ; V. blasco Nae“: [.] Mironescu, Oa-
reviste; Hotărârile puterior lbănez: O rda, C. Op. De prin cărți şi:
Şi Sbyres; |. V.L. levisia aliat: prin tratatul de la Neuily, Te an0n
I/
Ze

Vremea Nouă No. 1, 2, rev. ste:or; Conv orb ri

3; Şcoala Basarab:ei, Lamu literare (lanuar 92 )
ri No. 5, N.N. Răutu
a
Pu

AS
rr ri

UI
pre
.. -.

BC
Ta

Sa 4
i Ta
DI
S
 Y
AR
IBR
Meuwbrii foucatari, comitetul de conducere.şi coini-

YL
tetu! de. redacție at «Revistei. "Moldavei „aduc. viile lor:
mulţumiri d-lui: Ch istiian. Cicmac,proprietar din Botoşani,
cu cheltuiala. exclusivă a. căruia, sa- tiparit nuniăsul

SIT
de față. Ia ie
Nădăj: lui ii că pilda d-lui Cio: mas va fi imitată şşi «le
ER care-l unire.
„alții, avânu în: venire scopul, culti itral:, pe. ca
NIV

CONDIŢII DE. ABONARE

LU

_ Revista apare inuar. a a _

Abo uarentul. a, „Revista Modo cosstă, 60. ce.ei.
RA

pe a.
NT
-

Ba
Los
Q=)
Ei
CE ud

tă
O

fi
OFa
(3

ră
PI

pe
Și
N

jt
EA
T

“p

ca
Q
I/

Ă _ 5 a | i i î
Pa E
"9 ce priveşte administraţia, ca: ahondiuionte,. |
AS

Snoserieri, donaținini, etc. “se va adresa D-iui NY

Adatu, profesor: Botoşani. A ina in A
UI

a
Paz 2 seazazesosea as
BC
 RY
RA
LIB
. -
A .
d. . 4

ITY
unt nevoi culiurale adânci şi “deosebite în
toate] finuturile «cari aslă-zi alcăhiesc Romănia-
- Mare. Aceste nevoi. însă rămân de. mrilteori
RS
necunoscute” celor ce alcătuiesc falanga lup-
d tătorilor culturali ai neamului cari, de obicei
IVE
— “să strâng în capitalele vechi ale țărilor unite.
“Acad, fir ește ei SĂ îngrijesc de. „mișcările mari, generale,
UN

lăsând la o. parte ce e regional ori local. Și fotuşi sunt

"producții şi năzuinţi locainice atât de prețioase,
atât .de
curate, atât de înălțătoare, în cât ele pot: carecleriza
un
L

„întreg ținut, dând o lumină și o putere nouă în

RA

mâna
_diriguitorilor sufletești ai naţiei,
|
pi dacă, din anumite cauze, acei de la Centre au
NT

dreptul să. /reacă cu vederea peste. nevoile noastre regio-

- nale, nouă nu ni este îngăduit acest drepl. Nu, pentru
-
CE

că .el să razimă, în mare parte, tocmai pe vina: aceloria

dintre noi cari, având datoria şi puterea de « lucra,
mu
“ lucrează îndeajuns ori Stau. nepăsător, pierzându-
I/

și tim-.
pui prefios Cu îndeletniciri care coboră, nu râdică
, virtu-
AS

file unui popor.

“Sunt atâța oameni de cultură în părțile de sus
ale:
UI

Moldovei cari ar putea să lupte cu Sârg la îndep

ărtarea
lipsurilor ce ne copleșesc și totuși nu o fac. Dece ?
Aşteap-
BC

(ă, de. sigur să vie alții de la centre sau de

aiurea să se
e
 Pri iai ii ia aa ?

>

- a - Revista Moldovei
„2

Y
AR
sbată pentru dânșii, “iăiziadu- le driimul „datorii. lor. |
Așleptarea această. însă e umilitoare și zădarnică.
Acum, în pripa unei organizări noi, totul să' vede şi

IBR
să îroieşie în nare; unităr_ iii regional. Nevoile de cultură
ale diferitelor finutari rămân deci, în mod vădit, pe sama

YL
noastră a celor ce le! “cunoșterm şi trăim în mijlocul lor.
Noi „singuri trebuie să ne înerijim de. noi i de păcatele

SIT
noastre | DE y a ,
Căile de muncă > “Toto. ie Suit | escu: Ș vreiiăa
îisăşi ni de poruncește. Să. cere humăi să pârni. d
ER
licrui, “Căr 'mai „dniți. Avin „atâiea de făciut pe: 'Zoale
dărimirile. Pi
NIV

Și Petru a da “pbilej ja căt măi “mitul a a Porai

Ja fapie,- îioi je. Punein, înainte. ăceastă. revistă” în târe Ori-
"ce “doriieniiu poate fi atins și cercetat, afară de cel politic,
LU

de car re ie vor eri cu totul spre a ni să vâri înire

| noi destin şi vrăjmiășie. - -
RA

| Na apărem cu gândit că vom spiziie. “cine2 Şi” ce

lucruri mari şi neauzile, nici fiindcă 'Săcoliin "de mii
NT

puțin pref rodul “hrănitor de siifiet a/ atător 7eviste vechi

Şi bune, ci mimai din doririta de a legă ievoile și hăzii-.
injele năâstpe cu ele obștești, făcând să se audă ŞI glă-
CE

Sul acesti colţ de - fra în coceriui cil nou al cdt

i
Poriănești.. |
I/

| Orice «din “de LA ide driuride, “păăie să “Scrie” î

revista noăstră:
AS

e bine venit. "Cu: *căâr. însă “or fi. măi

mulți moldoveni care să se grupeze în juriul ei “vor
bizd
"ca stăruînță şi iubire despte ale noăstre,
UI

cu atăr fevista E
va F. mai ul, «Revista Moidouăi»
: prin “cuprinsul Şi |
firca însă
! şi a Tucrurilor du prin o Noi
BC

tă “teiditița de
“regionalism Şi separațiune, | 3
-
 =

Revista Moldovei
3
E N

RY
Suntem Siguri că o mulțime de ener oii: Sufleieşti,
line.
re și sănătoase, germinează supt brazdă necunoscut
ului.
| De le vom fi trezit la viață cu: o clipă mai -de

RA
vreme,
| prin imboldul și chemarea “noastră, 20m pulea spune
| atunci cu mulțămire că nu zădarnie. ne.ă iosf cuvânt

LIB
ul.
“Revista Moldovei,

ITY
Sas | |

Eni: RS
IVE

Seară... De repaos ţipă -

UN

Şuer lung la velniță....

Ceaţa de prin văi-ai zice
"-- Căi fum de. cadelniţă.
L
RA

Dinspre deal, albind poteca,

Curg domol cirezile, . |
NT

Şi de cântec și de chiot
„ Clocotesc livezile.
CE

Un păstor. doineşte "n :sfână,

Dând glas-jalnic. dorului...
I/

Pe sub vechi. răchiţi se 'ngână

AS

Șoaptele izvorului...
UI

Blând. se -roagă-=un .glas de. clopot -.

Zările:se 'ntunecă...
„Lin,:ca lebede. pe.o baltă,
BC

“Nori pe boltă-alunecă.
 -

Revistă 'Moldovei .
=

Y
Ş “In grădină teii “n floare. | |

AR
e - ..... Neaua încet. şi-o scutură...
: Umbrele, ţesând zăbranic, rii
|

IBR
„Printre ramuri flutură. e:

- Sihla surd îşi sună orga... e

YL
- Sus, se-aprind făcliile.€
Pulbere de pietre scumpe.

SIT
îolcom cern ţăriile.

lar îu sat ca îlori de aur |

Geamurile licură....
Aria privighetoarei
ER -
“
Ca şi perle picură.. . -
NIV

Lin se 'nâlță acuma luna;

„Păcii blânde crainică, -: -.
LU

Preschimbând' în basm albastru -

„Noaptea largă, tainică. : :
RA

o pp - ie „George Voevidca. îi
NT

De pe la noi ce-a fost odată.

CE

(Sfarșitul unei șezători)

ÎN „a
I/

— Ei, măi fraţilor, îi cam mult

de-asară ; ia să ne că-.
AS

răbănim și noi fiecare pe la casa

cui ne are...
— Pacat, mai Șerpene, păcat
să stricam noi bunătate de.
şezătoare tocmai ac um când
UI

îi dricu trebilor, Uite

pat, supt culme,şi colo pe îi
pe mar gina.cuptorului, ce
D'apoi pe laiţă, lângă lada mai vânjoleală!
» ce prubă de: viață | Te-ar
BC

tine inima s'o strici? Una lăsa. pe

e mai pui că şi lampa o'nceput să

A
O.
 .

„Revista Moldovei Ş De 5
se chiorască, acuşi

RY
să stinge, şi ştii tu, atunci îi mai bine de
trăit când rămânem pe. 'ntunerec.... | a
— Apoi vouă,; măi Dumitre, numai
întunericu,: vă place

RA
Ca la dihaniil Şi fetele celea m'o năucit'de
cap cu mihotitu
lor. De-asară le umblă limba ca meliț
a şi nu. mai;contenesc.
Eu nu ştiu'ce au ele.de Vorbit ațâta

LIB
între dânsele| ia
—: Asta da, i-a devărat ! Par'ca s'ar sfădi Broaşt
ele” 'pe
malu iazului, așa clocot de guri, Zău, i-auzi
! Pleacă urechea:
ș'ascultă |- Auzi ? Și Dumitru începu repede: «Ce-o

ITY
dat tata
pe ilic ? Ce-o dat tata pe ilic? e |
— Un ort,'un ort, un ortl E Se

RS
-— Chi-chi-chi
n'o dat atât, chi-chi-chi n:o dat atât |
— Ba o dat un ort, ba o dat un Oort:
— Unort?
IVE
—Unorti. -. Ta
- Chischi-chi |
că "mult: o dat ; chi:chi-ch1:că mult o: “dat.!
—- Şi iaca, tata, tot îi ratacană, totîi ratacană |. -. -
UN

— Ba-i bortă, bau bortă |“ . Si e, n 2 _

No avut însă noroc, bietu Dumitru, să mântuie.
cu'sfada.
„ broaştelorcă, Florea Bocâneţ, de pe Cornățel,
apucându-se la
L

trânta cu Neculai a lui Savin, din Capu Codru

lui, toţi clăcaşii -
au făcut roată în jurul lor ir el o rămas ca fasola'n
RA

ziua de
Paşti, strigând singur: . . a |
» 1 ——. Baci borta, ba-i bortă !
NT

ca
Me Se
Flăcăii, privind la cei. încleștați, strângeau şi ;ei din
pumni să iasa apă, iar.cu. câlcăile. apăsau vârtos
. în pământ,
CE

„ Fetele,'spăriete, își ţineau rasuflarea, căutând

să-şi stâm-
pere cu podu palmelor bataile inimii. E o
„Babele, din dosu cuptorului, să iţieau ca nişte 'cucuv
eici
I/

pe după horn şi cu degetele câgioiete la gură,

aşteptau să
vadă care pe care s'o dovedi,
AS

|
„Copiii, furişaţi printre picioarele flăcâilor, sbârnâiau
degete
din
, ţipâna de bucurie! |
UI

|
| — Tăceţi, măi procliţilor, „strigă Vasile
a lui Botez ]
Și voi, măi tu, daţi-vă la o parte să nu zică vreunul că
BC

S'o împedicatîn picioarele voastre şi de-aceia o căzut,

-.
 5 _ |
Revista “Moldovei

Y
toate părțile :: ii
Vorbele: de 1nteţire curgeau din

AR
te voinic pa
— Aşaii, măi Niculiţă, fii. barbat | Ține:
î | Aaa |
— Nu te dă; măi Florea !

IBR
Nu pute piedică; ur--su- le pi ne i
—
Sie
—':Nu. trage. de căimeşă,-- câne c'o.. rupi!
în: douş, pu- _
— Nada, nuc strânge Curauia: ca-l curmi

YL
, Die a a
tucula |:
n şa; asi ! Acuma A. bine, Tineri-te.„ Nicali
- Opinteşte. mereu! Ia Eat ta

SIT
'— Sus, sus!. i ga
ie ta |
— Răsuceşte în loc.
Han-hay hah-ha- Hopa co: zis popa! In:Cu! noroc ț Sso.
, a
răsturnat mămăliga : m ER
mijlocul casei |: gi
— Brava măi frate Bocăneţ!. Aşa nțeleg. şi. eu voinic:
NIV
Gând :tu. dedesupt, :când:Niculai: deasupra! Când Niculai dea» -
când “tu dedesupt | Una: .şi Una
supra, |
— Apoi cum n'a "birui pământu, Bocăneți nostru, dacă
LU

“trăeşte la -0i,,
„:— Și mananca inima stânii, “avalma cu cânii pi
= D'apoi- şi :Netulai: ce: cusur are. | Te: miri: "ce mânânca,
RA

'te iniiări tcexvămâne.. e o ea

— Cat gustă. e], altu poate să crăpe 1 pi
NT

— Cum n'a crăpă, sireacu, „dăcă- “mâriâncă lapte de la

“Q. aa, icunuiia' de la şepte colaci: ue d AR PR
:
-.
bă
„Și migzu! de- la şepte malăiei
CE

ti ie
„= — Brava, ' mai frate. Niculaie| Nă, strângeţi“ brâu: 'şi hai,
şterge-o' înainte afară, ca'şi nou'te- ajungem''din'!
'mrmă.;
Hai, 'bre; gata!: Scoatem. plugu-
I/

din «brazdă Și: dejugi L

— „Dej ugăra, „măi Șerpane,-c acuşi» în; ziua. il:
AS

— Acasă, cu toţiil. | ge
casă [| N egre Ri
ta
Fiecare clâcaş să
râdică4 încet de. a “tocul: ui,
UI

drege, pregătindu-se. de. ducă, să !iscutură, să

“Acum. vorba; e imai- “dulce iar
-clipele-mai „Zăbovite, O jale
. Ușbară.: Ss 'așterne, pe inimă; tuturo
r
BC

și nu le. dă raz bun să + se despărțească,. SE

LINIA e i
 Revista Moldovei | 7.
| — Hei, măi fraţilăr,. vra să zică 6 venit

RY
şi vremea. du-
că-i, Tare- -mi pare .râu ! Cine: ştie daca ne:0m . mai întâlni
vreodată aşa gramagioară Cum suntem acuma!
Uite, crăciu-

RA
nul bate la uşă iar traiul şezătorilori noastre” să duce,
. s'o
dus! De- -acu la. anu, cine- -a mai ajunge cu sănăt
ate. Eu: unu,
âm să îi la oaste, n'am să mai stau alaturi dă

LIB
vei. Şi, de..
cine mi-i drag. N
Ochii lui de: vultur să ţintiră. spre Marghiolia.
Vatama-
nului : că trupul ei mlă dios, ca o steblă batută,
de vânt, cu

ITY
“ochii mari, negri, cu gropiţe'n obraz, sta ascul
tă dusă pe .
gânduri, Li
“3

a Fa, Marghioliţa, fa/ 'Toată sara nu şi am. zis. nici

spun eu. RS
măcar. fa- te 'ncolo'! Da tu- știi pentruce, nu trebuie- sa- “ți.
mai
IVE
—
m. Zău, zii oleacă, zii cântecu meu, “fii detreaba !
— Daca badiţă.. | N
— Nici un daca! “Atâta rugăminte am a
UN

şi eu la. tine în
„ Sara asta, zii, zii, să nu- ţi pară vreodata, rau că
nu Vai zis-
când îi auzi cântându- -mi popa la cap „veşnica “pomenire:
|
— Ira bre, ce mai menești, Sstrigară băetanii rastity-
L

— Ce menesc ? Voi nu știți cum spune la carte:“zilele |

RA

omului ca floarea câmpului! |

Dăunăzi cum s'o stâns Toader a Ioanei! Flăcăia cât mi
NT

ţii. bradu : dudăia pământu sub dânsu. când mergea şi s'o

„dus, Ah, cât 'de frumgY cântă “el atunci când am deschis şe
zătorile
CE

anu ista | .Parcă știa c'are să se ducă. Saracu om;

"“scurta=i mai este împărăția. OO
— Ei, Toader s'o dus sa see'ntâlnească' n Cer cu Savas-
tiţa lui,
I/

-
— Da, măi Vasile, bine zici. Ce fata voinică aceia şi
AS

cum
. rep ru
o murit așa din senin. e “ref.

— Las bre, Şerpene, morţii cu morţii și viii cu viii

UI

Zi-le mai bine : D- -zeu „Să- -i ierte şi sa ne ierte Şi pe noi că-i

„pot: enim.
— "Așa-i, măi Dumitre, ai dreptate, pi 0 duc; bine
BC

acolo
 N

8 |
„Revist a Moldovei
So

Y
c'o scăpat de toate nevoile. De noi îi mai rau care-am râmas

AR
aici, Muncim de nu mai putem, râdica mână la guri cu'm-
bucătiira .şi. despre asta, vai de zilele noastre, „Acolo ei tre=
buie să huzurească. Aici îi nevoie. ȘI scrâșcanie mare, Vui

IBR
știți cum erau : “el sărac, ea. : săracă, ce- noroc îi. aştepta Pi.
Cu dragostea numai n te ţii sătul. - Ş
— Aşa-i de asta, întări Pârvu. Cana sărăcia intră pe

YL
uşă, dragostea iesă pe fereastră. Dar iar mă întorc și zic:
dacă sa potrivesc amândoi şi : muncesc alături. și D-zeu le dă.

SIT
Când trâge unu hăisa și altu ceala, atunci îi rău, nu fac
sânge pe aşche. * i Da
— Când muncesc, da !:De cât vezi, „fetele azi nu prea
vreau
cu toatele. Parcă
să muncească, „bată- le. hazu,
măritatu-i
ER
mușcătura de. măr, dacă nu-ți
da de măritat Sar mărită

place o asvârli jos. N e e îs

NIV

Apoi nu-i aşa, Apuci a lua jugu dupa cap mai încotro.
ŞI, vrei nu vrei, poţi nu Po (repuie să mergi înair: te. Aşa,
ele când dau mai de greu,
LU

“la. “desmăritat “să “ wândesc |

atunci da, zic şi eu::de cât doua trăisti, „goale, „mai bine
una ,- : deşarta | EEE | |
"5 — Cu 'vai de mine'îi mă uşor: de
RA

cat. cu vai de noi.

— Ei nu mai ziceţi aşa, Unde: nu - mănâncă doi .: mai
rabdă ş'al treilea, - , Si e |
NT

— Vai râdeţi şi eu Vorbesc într“adins Sia C SR

— Intradins?- Noi credeam că: ştiuieşti ! !.Dacă-i asa a
tunci întreabă tu pe Marghioliță ta, tot așa aice?
CE

— D'apoi bre, Dzeu Ştie Și cel. „codru

. verde! Eu n'am:
întrebat-o. - |
Marghioliță — care ascultase, toata
I/

vorba. | nu-i | prea

venise Ja socoteală cele ce spuse badiţă-sau, _ deac
să-l pălească eia “caută |
AS

și ea unde-] durea. mai. tare. N e

„.— Ei, ai mârtuit de citit ori mai ai? i
— Ce, poate vrai sa ne cânţi
2 e [
UI

„Poate, mai ştii > Dup

ă atâta descântec| sa' * căde şgoleacă
de cântec, Dar ce, poa
te nu vrai? Te- -0 amărât. femeia: cea”
cu trăistele, goale: 2
BC

-.
 Revista "Moldovei =
a Ei lasă fa, aşa Vine 'vorba,

RY
tu: să iei întradins >
—- Nu, da ştiu cum vorbiți voi, tot cu zece 'nțelesuri. Mie
nu mi-i drag omu așa. Eu vrau ca, cine ce tare de:spus
=

RA
cevâ sa: spuie deadreptul, - nu să scoată ca cu: cârligu azi
"o vorbă, mâni -o jumătate, poimâni o fărmătură şi n veac nu- -i
mai afli nici voia, nici nevoia.

LIB
— Las că ce am.„de Spus. ii spun. eu pe drum, acuma
cântă-ne.
—' Incă să-ţi mai cânt ? Mai cutezi sA mă rogi 2.

ITY
„_— Ei fa, nu te potrivi nici tu: găra omului multe vor-
“beşte. tu toate. să le iei, de bune? ..
— Flasăii cari ştiau glasul Marghioliţei, caci cui dânsul.

RS
secase la inimă pe bădiţa Șerpeanu, să pun Și, ei razim cu vor
ba doar şa călca fata pe inimă,
— Zău, Marghioliţa” copila, zii ceva acuma de aucă, ceva
IVE
de jele, ştii tu ...
-— Fata 'mduplecată, să dreg= puțin la broboadă, pleacă „
„ochii îîn jos şi meep” încet- încet, ca dupa deal :
UN

IS |
De când sunt la casa lui” |
Nu-s nici floare, nu-s nici pui, - .
L

Nici nu-s draga nimanui. |

RA

De-aş lucra noapte pe lună

Tot ar zice că nu-s bună!
NT

De n'aș . ânca nici. n'aş bea | |

Tot ar zice că-s
o real! . ă
o
CE

„7? oflofl
me cât mă mai măritam,
Mai bine groapă'mi sapam.
I/

. anii de la lăutani -
e Ti Qădeam la clopotari.
AS

- Salu de la cununie
I/aşterneam pe năsălie |
UI

. . . .

Când
BC

sfârșeste, glasul ei pare că să întinde ușor: peste Văţ,

 Revista Moldoyi /
10 ” | | | ?

Y
să rup şi. să înfiârțăt. dupa. dealuri. Fetele,
departe:departe,

AR
la inimă, privesc. falhariș: da. „flăcăii, ce. „nu-şi a
ușurate
sama, ”

ra auzit!
.

— Bei, mai; Şerpene; cântec ţie trebuit > Iaca

IBR
„Adica Pam auzit cu toţii. Să ne fie de bine Și. la, mai mulţi.
ulţi „ani.
Margbioala râzând : | | |
— Ei, aşari. cântecu, nu. vă potriviţi.. tra omului multe

YL
vorbeşte ... dv. toate. să le luaţi de bune ?
— Te: o ars ca cu.: foc; mai. frate» îţi, plâng de milă.
Vad și eu, încâizeşti. serpplșta șsin: şi. el. te mușcă. de

SIT
mori | : -
— Ei fa, Lai mâniet. pe: om. și tocmai: acum la ducă
— Apzi ăă, în care cămeşă,. și o. mânie, întpacela _ șia
dezmânia, că eu.n'am ER
ce: i face,
-— Ba nu, nu fii ânapăda | Ca să-i dregi inima, a-i i şi
tu pe plac. zii încaltea Și cânțecu ui,
NIV

„Șerpeanu abătut.:, ÎN A a ,
— De-acum îl „foarte mulțămese. d Canta vă vouă, | mân-
dra dorului, că mie nu- mi trebuie. Miam. săturat de cântecu
LU

ei, nu-mi mai face nici cald, nici. rece ..- |

Marghioala, ca Sâși faca'n „ciudă.
— Lăsaţi, nu siliţi omu, Doar eu cânt pentru
a

mine nu
RA
e

pentru alții. Cui nu-i plăce n: 'are decât să n'asculte.

Apoi cu glas domol şi supțirel începa. din nou :
o
n

NT

Peline, frate peline,

pe

|
Amată-i frunza pe tine .
„Cum îi.şi sufletu'r n mine
7
CE

Be duşmani să-i ardă focu,

Mi-am lăsat mândra şi locu
Sam îngalbenit ca socu !.
I/

Pe duşmani sa--i arda para.

AS

Mi-am lăsat casa: Şi țara NE . Ni

Pam îngălbenit ca. ceara!
Și cânta fata, cântă -din toat
ă inima, cum ştia că'i i place.
UI

„badiţei cu mânia. Cântă mer

eu : > | |
Creşteţi flori şi înfloriți i - e Ea
Că mie. nu-mi, „frebuiţi,
BC

fo
 Revista Moldovei ei a 11
Creşteţi flori cât gardurile Sa

RY
„De astupaţi pârlazurile ..
Să. va .bată vânturile
Ca pe mine gândurile!

RA
.
iar o durere adânca -plutește. deasupra
e apetelor aplecate : şi
ochii tuturor Sticlesc -ca .niște: flori în mijlocul zorilor .de -di-

LIB
mineață.. Ea nu se uită la nimeni ci,
cae un tiobânaș oile, îşi cu
mână, coborând înceti șor, vorbele pline
'de rasunet, până . ce
la urmă glasu- i tânguiosi-l “fură încâpe
iea tăcută“a odăii.

ITY
„: Toţi rămân neelintiţi şi nimeni.nu îndr
ăzneşte s'âlunge
"gândul cernit care umblă în tacere, a
| Să trăieşti, Marghioliţa, strigă Șerpeanu biruit...

RS
'Blagoslovit să-ți fie darul !::De-acum:hai acasă
că-i târziu,
Rămâi sănătoasă, lelică Saftă, sa ne -vedem cu
bine,.să
te ție Dzeu -cu- zile şi să ne mai primeşti
IVE
și altă dată în
"casa d-tale; - a a aia
- „Hai, măi fraţilor, ziceţi şi voi sară. bună 'și pe
poartă, c'acuși îi ziua cea albă !.
UN

RE tă
Flăcaii după ce'i fac datoria fața de gauda, îies înâinte -
Ș'aşteaptă'n ogradă. Ei nu.'s&ndură sa lese pe fete singur
ele
să le fie urât pe drum ori să le iasa vreun! strigoiu. înainte
L

deaceia “le. petrec pân'acasă. La portă îşi fură fiecare plata

RA

” cuvenita și 'să-:duce singur .chiuind. i ţ.

„iFetişoara, întră'ncetișor pe portiță, ca să' nu stârnească

turba de câne, :s'o .deie de gol.cât de târziu S'a' întors,
NT

“Trece 'tupiluș .ogradă, crapă din uşa, pe care măsa anu-.

me a lăsat-o descuiată şi sa şupurește'n casă fără să-i prin-
CE

dă de veste i:tatu-său ori “mâmucă-sa, Dac'o pazeşte păcatul

şi scapă cu. obraz curat, s'alătură iuti de părete şi n'apucă
a se. dezbracă bine, dar de horăit horăieşte de se -cutremură
I/

laița,. să creadă lumea că cine ştie de când a venit

ea:din sat. Măsa, -mai şireată, simte și vede tot, -dar tâce din:
AS

'gură şi horăie trează-trezuţa, râzând şi oftând 'în inima ei!

N .
>
UI

Li *

Aşa sfa:omorât pe la noi vremea nopților 'de iarnă, aşa

„„ Sa alungat adesa urâtul întunerecului fără sfârşit.- De-yn
BC

NY
 12 E Revista- Moldovei

Y
timp încoace însă, o mână: “nevăzută ucide râsul. vesel, stânge

AR
viață cea ticnită. Şezătorile să: fac: mai. rar iar clăcile sunt nu-
mărate, Pricina să ştie: nu mai au sătenii lâna, nici cânepa şi
inul de-altădată. Și sara, dacă nui ce lucra, nu să mai fac”

IBR
clăci, nu mai sunt petreceri. vesele cu vorbe pline şi fuse
deșarte, cu râset mult şi. treabă puţină ! ,. | >

Din caerul alb al vremilor bătrâne nu mai răsuceşte nimeni

YL
șirul vorbelor isteţe. Poveştile au: fugit din târlele pustii ș'oda-,
tă cu ele'sa dus rasunetul. dragă al adunărilor din. iarnă.
Viaţa de ziuă: e' amară, cea de: noapte e zăcutz'n întu-

SIT
nerec ., . Copiii nu mai știu nimic din spusele: “parinţilor “ :
tineretul uită glumele cu haz, uită gâcitorile cu mii de ros-
turi, poveştile cu cai năprasnici:şi oameni: năzdravani; bătrâ -
nii, întristați
să-și deschidă vistierul sufletului
ER
de vremurile cure-i . cuprind, nu'mai âu curajul
lor, pentrii a. îndulci cât de
NIV
puţin -păharul înveninat. al vieţii ce o lasă în urma.
O prabușşire. înceată ne: coboară în umbră; mintea tutu: .
ror sa întuneci și lumină de nicăieri :nu răsare:
In vatra. sălaşelor vechi tot focul: vieţii. să: stânge' nceti-
LU

şor, cenuşa deasă îl: acopere .şi cine frece pe:la noi nu vede
nimic arzând. ln grămada spuzii să mistuie cărbunii,: O. slabă
scânteie mai clipeşte- încă.. Ea. singura, . înainte de-a pieri,
RA

va,
grăi lumii prin lumina să. măruntă ca, acâlo unde să
răscoleş;
te trecutul, unde's. cauta împrospătare. a. puterilor
și înviere
NT

a Virtuţii. acolo a fost foc îmare odată, dar, „parăs

it şi ne'n-
grijit, s'a trecut pe nesimţite șI au'să. mai. „poate | aprin
de
niciodată. e - |
CE

Astfel Barul petrecerilor sătești,

comoaia.. sfânta | a': su- .
fletelor de la țara, piere, să.
îngroapă în: mormântul desele
al Vremilor ce curg ; iar cioclii
, îmbrăcaţi - neamului
I/

haine, negre ca şi ziua noas

tră, nu să înfioră. - de loc.
când, în faţa lor sii înfinge unei
crucea mare la căpatăiul.
AS

răpuse : măcar tu, cruce vieților

de. lemn, plecata. şi mâhn
povesti duios, timpului ită, . vei
ce trece, oamenilor ce
noi a fost odată ca nic vin, că și pe da:
UI

iodată. i
„Gteriu Crudu.
BC

ses
 „Revista Moldovei m 13
îi

RY
„Un povestitor de amintivi bucovinene:
„i 25 25 EM GRIGOROVITZA

RA
nea

LIB
Despre Em. Grigorovitza, un talent răsărit din frumosul
“ pământ al Bucovinei, s'a scris puțin de criticii literari
sau «cro-
„nicarii» zilelor "noastre. Iri vălmăşagul zilelor de. război
u, moartea

ITY
„lui neaşteptată şi, întru câtva, misterioasă, ma chiemat
gândurile
nimărui nici spre om, nici spre opera sa. Şi, poate, fără dreptate.
A fost, desigur, un om modest, ca toți bucovinenii de

RS
baştină. Profesor de limbile rusă Şi “germană pe la
şcolile din
Bucureşti, m'a făcut zarvă în jurul! numelui său, nu şi-a
pus sin-
gur pe cap cununa de martir. Obscuritatea cire a învălui
IVE
t pe
„om, s'a răspândit și peste opera sa literară : contemporanii a
proape n'au cunoscut-o. - - | ai |
UN

| ” - E n _.
2% *

Grigorovitza cunoştea. viața de:acum 40 ori 50. de ani,'a

L

Bucovinei. Originar din târgul Rădăuţilor, plecat apoi, ca

COpil- .
cu părinţii săi la Storojineţ; unde tatăl său avea să fie
RA

învăţă- -
tor; a cunoscut Bucovina nu din fuga trenului, ci a trălt
anii
de topilărie şi adolescenţă în. mediul variat al pământului
bu-
NT

vinean, al vieței sociale cu felurite şi interesante aspecte,

A venit o vreme când a Trebuit să-și părăsească ţinutul
,”
Printr'un ciudat contrast:
CE

al firii cmenești, pe care genialul Emi-

nescu Pa săpat în marmura unui vers «dară Gchiu "nchis
afară,-
înlăuntru se deşteaptă», în sufletul desrădăcinalului Grigor
ovitza,
au inceput a se ivi «chipuri şi graiuri:din Bucovina»
I/

sa. Le-a
fixat în scris şi rău n'a fost, căci, dacă prin asta n'a produs
AS

0 operă de înaltă valoare literară, ne-a dat, însă, una. evocativă

cu destule alte calităţi. |
-
„Astfel răsar din paginile salu, ciudate chipuri ca
UI

moşnea-
gul cuitat de moarte», groparul din Horoduicul
de sus, cu cu-
coşul şi găinele lui cele multe primiie”n dar; ca Împăra
tul de
BC

“la Igești,un biet sminlit care a înveselit copilăr

ia scriitorului
 14 E Sa [ Revista “Moldovei

Y
în târgul Storojineţului ;-ecă “fupăn. Toiba», “cântăreţul din trâm-

AR
Diţă «din mahalaua 'Roşi» a Ceinăuţiloi, altă. figură înveselitoare...
“Tăranul bucovinean, “gospodar, credincios. şi iubitor de

IBR
pământ; găsește . în. Grigorovitza un cald şi veridic zugrăvitor.
“A cunoscut, cum e şi .de aşteptat, mai puțin viaţa” ţăranului de
cât pe a târgoveţului român sau străin. A. povestit- 0, însă, cu

YL
simpatie şi fără ironia care răsate din paginile sale:p2 alocuri,
când e voiba .de viaţa de la târguri. “Astia, cetim în «Mila Pre-
cistei», „povestea : înduioşătoare !a. unei dragoste nefericite: chipul

SIT
Smarandei, fata 'lui- Stan, eo icoană vie, prin 'suferință. E mai
multă: viață aici “de cât în:altă povestire, Oarba 'de la Ascuncel,
care, de proporţii! mai întinse de cât cealaltă, cuprinde prea mult
romantism şi
ER
oarecare artificii în. compoziţie.
ţăranului român din Bucovina, 'ale călugărilor, pentru viaţa ce
Pentru obiceiurile

se întrețesa laolaltă între lucrătorul pământului şi omul. bisericii,

NIV
“povestea aceasta a: Pelaghiei aduce amănunte vii și interesarăte.
Pentru nuvelă sau roman, însă, nu-i de ajuns talentul de
a evoca stări de asemenea: natură. Pe acesta l-a avut povesti:
LU

torul nostru; dar i-au lipsit elementele ce constituie pe nuvelist

sau romancier. In primul rând, „un anumit grad- de putere crea-
toare. . _.
RA

Caracieristice pentru: aspectele” talentului literar al lui :Gri-

gorovitza sunt. toate: volumele. sale,:dar în .deosebi cel.
intitulat
«Cum a fost odată», Cele trei capitole “ale cărţii
NT

: Târgul“ Ră-
dăuțului, Pe valea Siretelui şi Pe- malul Zrutului:
alcătuiesc :de
fapt, trei capitole.din povestirea vieții autorului:
lor. Citindu- -le, vei
CE

admira, înainte de orice, sinceritatea scriito

rului: şi, în:acelaş timp,
-vei constata subiectivismul său.
Tiecutul îl vede în culori :azurii,
prezentul îl :revoltă, dacă nu-l
des gustă. Iri: “Rădăuţul de altă: “dată,
I/

loc bogat în amintiri istorice

, Ja îiecare pas, oraș :de vechieepis-
copie a Bucovinei, au zăvălit.
Străinii, odată!cu «civilizaţia». Când:
AS

rosteşte întrun loc. (pag.

6.: «Dar. mici -un pe
prejur nu a rămas nefolosit»:
de nouii tai copi
UI

se poate opri dea nu pomeni de <chinoviile mănăstireşti cu

arhondărtâcul lor şi cu sălaşul. vlădicilor
cpiscopesc»> -de odinioară. Şi-al. “hargalâcului
O: 'face regretănd :mereu :
BC

din pricină că. prezentul trecutul, nu

ar: limita o. libertate - socială care! ar:fi
 Revista. Moldoiti o 15
existat în iretit, ci_nuniai din Sirapati

RY
ă- personală pentru âcăl
trecut, aşa cum îl vede o imaginaţie de: romantic. |
Tot aşa, condiţiile vieiei moderneâu schimbat . felul de

RA
“viaţă de 6dinicâră şi înn Storojineţ (în:
pe valea Siretului) şi în
Cernăuţi, oraş 'moderiă în toate privinţele
. Pentiu aceste fatale
” | înnoiri, 'Sctriitorul 'nostriu 'âre prea -puţ

LIB
ină sim pâtie: nici un rând,
„nici o pâgină din cartea sa ui o dovedeie,
In. schimb; cu ce duioșie .
se ziigrăveşte : pretutindeni, 'dii
amintiri 'ale bătrânilor. Sau 'din cele personăle, viața de odini-

ITY
Oară !. Ar trebui 'să citez pagini întregi, frumoase pagini însufle-
țite de dragoste față. de - trecuiul ării sale, ca
să exeniplific
„aceia' ce afirm. Incepând cu chipul casei pări
RS
nteşti di preajma
bisericii episcopalea Rădăuiţului, trecând.
prin piaţa -niatea
târgului «cu ! înfăţişarea liniştită. şi
ce urată>, apucând pe edru-
murile frumoase» . câri plecau « spre împrejurim
IVE
drumuri. «vestite pe urma plopilor mândri ile târgului»,
odinioară, mereu
ai icoane nouă și grăitoare peniiru toate frum
useţile de. raiu
UN

ale Bucovinei noastre lată “şi Hotodnicul

“de Sus escăldat“în
„apa albăstru ie şi rece “a Topliţei», cu “faţa îndreptată spre
munţii Carpaţilor». lată şi mănăstirea Suceviţei 'a doinnilor Mo-
"vileşti, cu hramiil lă Zrodaj. Şi printre
L

aceşte icoane îale ţinu-

RA

turilor, ce duioase :mintiri presărate,” din

viaţa de Şcoală, “din
Viaţa de băet, cam hoinar,. a “scriitorului
nostru ! Chipuri de îa-
mili e răsar: Irmolai, .moşul său şi bunica -Sol
omia, moşul <oin
NT

înalt şi puternic... cu pieptatul alb, închis

'la umăr, plelele pă-
vului argintiu, lăsate pe spate, cu «musteața şi spriucenele tu-
foase...., bunica «femeie nu tocmai
CE

mică..., numai puţin îndoită

la mers, îimbrobodită cu testemel de mătasă».., |
Şi dintre “străini sunt unii simpatici : iată pe «bătrânul
Melner, franzelar
I/

de meserie>, cu familia -lui “<primitoare şi

binecuvântată cu belșug» ; dar dz aceştia puţini... Alte pagini
AS

“dau icoane despre -palrecerila Rădăuţenilor

, felurite după nea-
muri : "un aier de ironică! simpatie piuteşte peste
toate. Nu siim-
patia scriitorului obiectiv, “ci una hotărât pers
UI

onală Şi aici, |
Fermecătoare ne apare apoi înainte, în pagi
ni pline de poe-
zic, Valea Siretului. Un drum mare împărăte
sc «duce prin poeni
BC

şi păduti> şi de pe un urcuş priveşti valea

încăntătoare a Si-
 16 i o. Revista Moldovei

Y
retului, între coline păduroase. Vezi 'ca
apa. «care şerpuieşte un

AR
balaur verde> -şi.drumul : «ce se pierde încolăcit>. Viaţa din
Storojineţ îşi desfăşură cursul. Chipuri de: toate. felurile, apar. şi
aici, din umbra amintirii:. ici un Polon, luptător pribeag, cu

IBR
cap de mucenic, înfăşurat în păr alb, lăsat,în . voie, «cu barbă
şi musteaţă lungă, ca la.un sfânt» ; mai:încolo, «vecinul nostru, .
preotul catolic“ Groholschi>, 'suflet blând. şi impăcuitor», apoi

YL
. Krămer, neamţul cu firea hazlie şi alţii... și alţiiz. Vin la rând
împrejurimile Storojineţului :- satul Panca, sălişte de proprietari.
poloni; Ropcea, sat plin de amintiri istorice despre

SIT
Sobieschi.
craiul cel pedepsit: pentru prădăciunile leşilor săi, despre care
„cântă, estihurile Moldovencei ce coboară cu: legăturica:
de. vreas-
curi din pădure, cătră cărărușa satului: e
„ „ «De la Ropcea
ER
pânăn deal,
“Cade Zeahul de pe cal;
NIV

„Zar din Ropcea, mai la vale;

„ Umălă foametea călare».
LU

„ŞI ajungând pe malul Prutului, întrezărim '

viața mai fră-
mântată, mai complexăîn înfățișări, a Cernău
ţilor: - şi îmoreju-
rimilor lui. Aceleaşi calităţi ale scriitorului
vorbesc şi aici dra=.
RA

gostea . viejei de altădată; «duioşia aminti

rilor din tinereţe. ;.:Pa-.
zini frumoase ce merită-a fi cunoscute.
Multe lucruri par a :ffi
invăluite în nelămurit: să ținem seamă că nu'_avem
NT

0 carte ds istorie, ori de artă înainte-ne

realistă. . In ceiace sincer ni. se
oieră, însă, vagul este un element
esenţial, o prețioasă. calitate
CE

aitistică a unui fel de temperament...

E a a
elemunt Alături
: cel degis acestea , oopera
ce Ste | i „Grigo
opera lui Grioorhu itaa a mai
o rovitz mai : prezin
a
usii £ cel. iscripliv şi în privința: asta e tă A un
sale ma ales în discripţia naturii -de observat ; reu-
I/

.
Cităm dintro “pagină, la în-
aimplare : «< Copacii .
i Şi umbrosi. atanară ai: is
AS

frunzi
până șul lor cel de es Mari ȘI umbroşi... acoperă ȘI astăzi încă cu -
în mire intreaga clădire, Crengile: lor se coboară
Data e mormintele
de piatră albă... Vântul clătină lin ramurile .
ătrânilor arbori, în câţ alungă
UI

Itfel. nat Ă parcă orice aa .

atie!, natura se împleteşte cu&d sufletu parcă. orice
l - gând: NEde jale».> De De,
element d . personajelor“ : nu e un.
nuvele.ent Ca de f prisos „A în econo ec mia«i ce tărei sau 'cutăre
: ei. schiţe
BC

„ a fond, Cutăre i sau i. schi ori T

| | discripţiile ne dau ' i c o z Ia
| coane -de . la munte, depe muntă:
 Revista Molddvei 7
văile apelor,— de la - dealurile bogate în: păduri
ale Bucovinei.

RY
Duioşia, sentimentul fundamental
-al scriitorului nostru, învăluie
nu numaipe: oamenii de „odinioară, dar-şi natura pământului
„pe care au trăit aceia.Se vede sentimentalul.

RA
despărţit de fru-
„ museţile pământului în “care şi-a trecut anii vieţii cei mai fru-
Moşi. -. | | | po

LIB
- “Cunoscător al literaturii ruse, de sigur a suferit influenţa
ei. Făraăfi identic în temperament cu - Gogol, se vede
uneori!
în opera lui Grigoroviiza înrâurirea marelui cântăr
eţ al pămân-

ITY
tului ucrain. În un=le pagini de descripție, în. altele de epică
chiar, lucrular puteafi de aproape cercetat Şi: S'ar
constata
desigur, unele înrudiri temperamentaie, . |

4
E a
RS Da e
IVE
Deşie temerar a enunţa sinteze, am. putea spune despre
talentul lui Grigorovitza: este al unui romantic.
Sentimental, duios ca atitudine, în fața vieţii, preţuaşte tre-
UN

cutul pentruel însuşi, idealizându-l pentru“ a-l face mai de

„preţ. Lips însă, it
de puterea
, creatoare care ne-ar fi_dat un O- .
velist de şcoală romantică, el rămâ .un .poves
ne titor de amintiri
L

interesanta, vrednice de cunoscut, din viaţade altă dată a

Bu. -
RA

covinei. Chiar numi pentru atâta, încă nu trebuie uitat.

N.N. Băutu |
NT

Profesor la Școala Normală

CE
I/
AS
UI
BC
Sici

Y
AR
IBR
YL
Pe 1zeiginea zaaii răraş î
———

SIT
Sub lampa; cen: surdină cântă,
Scrisoarea ta îmi stă "nainte...
ER Ea
Și, vezi, din noaptea negrei sloave. îi .
. Aud, eu; „calde le: fi cuvinte. |
te |
NIV

Și aproape. parpcadie grasu fi ia

LU

Plin de. iubire și sfiială,— n Dai

Și-aud cur "dorul tău “soptește'“ i
RA

“In şirurile de cerneală... Ne a zi

NT

Și aplecat ppe draga carle,

Cum îți citesc dorinți şi gânduri,
CE

Zâmbindu-mi, „chipul fiu de floare

Incet se 'nalță dintre rânduri,
I/
AS

George Voevidca Ra

Sa
UI
BC
 “Revista Moldovei i Ie a | . 19

RY
„PORUNCA VREMII,

RA
+

„- Neamul românese atinge. acum un pisc “culminant

LIB
al
evoluției sale. După o muncă nzintreruptă și străduinți
milenare,el ajungela popasul firesc al tuturor
naţiilor
vi-
guroase : îşi cucerește pentru statul său ui hotar,
care-i

ITY
îmbracă aproape toată întinderea ființei lui
etnice, |
„Dar acesta-i numai „un popas în' istoria creșterii
RS
unui neam. Căcide fapt creşterea trebue să-şi
urmeze
mersul ei înainte: după creșterea în întindere treb
ue să
urmeze neapărat și creşterea în adâncime ; după făuri
IVE
rea -
hotarului fizic,un neam trebue să-și făurească
şi: hotărul
său sufletesc. Aceasta este însă după noi chemarea
obli-
UN

„ gatoare a culturii. a a
Cultura. lată cuvântul care exprimă imperativul ca-
tegoric al generaţiei noastre. Ceia ce a cucerit războ
iul,
L

trebuie să apere cultura, Ceia ce a cuprins gestul ofen.

RA

siv al soldatului, trebue să consolideze munc

a defensivă
„a omului de cultură. | | | i
NT

Când zicem cultură, gândim în primul rând: activ

i:
tate, muncă, Dar nu orice activitate însamnă cultură,
ci
CE

numai acea “activitate omenească, prin care se. valorifică ”

O întreagă colectivitate omenească în chip solidar şi liber.
Cultură, care să fie opera exclusivă -a unui sing
ur
I/

individ, nici nu se poate “concepe. Căci însuş

i: individul,
AS

prin cea mai bună -parte din ființa lui, nu este decât un
rod „al atâtor forme de colectivitate omeneasc
ă : familie,
clasă, neam. şi rassă. Nu tăgăduim valoarea
UI

individului
“în procesul culturii Dar ceia ce putem noi
denumi cu,
vorba cultură, nu poate fi conceput decât ca
BC

o rezultantă”
a unor sforțări comune, pe care le depun cel puţin doi,
 sta Moldovei |

Y
20 |
„Revi

AR
i pute-
sau mai mulţi oameni, spre: a-şi supune utjetula
ă
rile naturii, în scopul de a' şi „înjgheba o viaţă mai . sigur

IBR
şi mai fericită. _ | a |
In lunga şi complicata. cale : a desfășurării istoriei, se
poate 'vorbi deci de tot atâtea forime. de cultură, câte

YL
forme de colectivitate omenească se pot concepe. În a-
cest înțeles se poate vorbi de. mai multe culturi: a “fa-

SIT
miliei, a tribului, a. naţiei sau a rassei, care, cupr inzâ n-
du-se unele c niște cercuri concentrice,
în altele, ca se poi
întinde până la cea mâi largă întindere a cercuiui cult urii,
ER
ȘI care nu ar putea îi alta decât cultura umanităţii. A-
ceasta este de fapt revoluția creştină în. concepția cul:
IV
turii : ea tinde să realizeze o singură şi universală frăţie
umană, care, îndreptâadu și sforțările în aceiași direcţie,
UN

ar crea, fireşte, cea mai înaltă "şi mai ciaprinzătoare formă

de cultură.
AL

| Dar cultura nu este în funcțiune +numai. “de muncă

şi colectivitate, ci. și de suflet. Pentru ca munca uriei CO-
R

lectivităţi să devină cultură, trebue ca din nalturi să cadă

NT

de-asupra-i ploaia de raze a unui ideal. Acest ideal evi-.

dent că poate variadela colectivitate la colectivitate, ba
CE

el poate, ŞI chiar trebue: să evoiueze necontenit, odată

Cu curgerea vremii și îmbogățirea experienţei, la una și
aceiaşi colectivitate, Dar. fără puterea coordonatoare a
I/

unei idei directive, care să facă ca toate sforțările, de

fiecare clipă, a tuturor membrilor. colectivităţii,
IAS

să. se ar-
monizeze în acorduri de muncă „şi astiel să se poată rea-
n se Doi mum de folos cu un minimum de. sforţare,
conducăta ui AŞI concepe cultură adevărată. lar idealul:
U

minunată a cufictutu culturi „nu-i decât acea eflorescență

BC

A proectează iîn viitor, îi. con- .

 Revisi: Moldovei a . | 21

Y
„Sideră ca un adevăr indiscutabil, cel puţin peritru o bu-

AR
cată de vreme, i.se supun din convingere, deci iiber, cu
toții, şi ca de un comandant iubit.-pentru care o armată

IBR
întreagă și-ar dărui viața, toţi membrii colectivităţi, fa.
milie, trib sau neam, ascultă, fără întârziere, orice poruncă,
se desprinde din înălțimile pure a lui. Imagine concretă,

L
despre cela ce însaumnă: ideali conducător al-unel culturi,

ITY
avem acea icoană biblică a poporului ebreu, care, sub:
conducerea lui Moisi, se îndreaptă spre ţara libertăţi:,:
de dincoio de mare, pe drumul luminat prin noapte. de

S
“coloana de foc, pogorâtă din cer. ER | |
„Din această muncă solidără și liberă a. mulțimilor
omeneşt, împărțite în chip firesc.în familii, neamuri și
NIV

rasse, au 'răsărit toate formele de cultură a istoriei. Din .

roirea această neodihnită, a celor mai bune din puterile |
masselor,:s'au născui toate formele minunate ale graiu-
LU

lui, prin care generaţiile își transmit urmaşilor, ca: în

niște urne însuflețite, conținutul cel mai nobil al vieţii -
RA

jor—și din cuvintele căror graiuri, ele au făurit totodată

și instrumentul cel mai puternic, creator şi răspânditor
de cultură Din această muncă, solidară şi liberă, a nea-
T

murilorşi a rasselor, s'au născut în istorie toate marile

EN

civilizaţii. Aceste produse, a rhuncii comune, Sau strati-

ficat, ca” păturile geologice, unele peste altele, ajungând:
/C

în totdeauna cele mai vechi să fie pământul de hrană,

din care-şi sorb seva, civilizațiile şi formele de cultură
mai
I

novă. | Ma o
AS

Pretutindeni, oriunde ne-am duce, cultură vom găsi

numai acolo, şi numai îii măsura în care vom găsi, pe
UI

deoparte muncă a unei colectivități omenești, pe de alta

ideal coordonator de puiteri, de care mulțimile ascult
ă în
BC

mod, liber. | |
 29 i A po | i Ni „Revista Moldovei.

Y
AR
In acest înţeles privită cultură, ea. trebue să Îie s0-
-cotită drept singurul mijloc: de apărare -durabilă a unui
hotar. Căci după cum în lumea: fizică, vidui este cel mai

IBR
sigur mijloc: de a sfărma un vas, tot astfel si în istoria
societăţilor politice, incultura este cel mai puternic coro-
solidară a tu-
munca! a.
siv al hotarelor unui stat. Cultur

YL
turor în difecția unui adevăr, este: singura „Putere. capa-
bilă de a da un: conţinut -sufletesc, organizatși tare, ho- -

SIT
tarelor unci ţări, fie-că acea țară se prezintă ca un stat
național, fie :că se. prezintă-:că un stat :cosmopolit.
Legea
dominantă, atât peste natura. corpurilor fizice, . cât
ER
„Cea a corpurilor politico-sociale, este leg ea . şi
. deusității
și peste
a. structurii. Cultura esțe singurul mijloc
prin. care putem
IV
da, conținutului sufletescal unui: stat,
structură - şi den--
si ate. Numai --acele „popoare . şi-au putut sculpta în
UN

Stânca
istoriei efigia “personalității lor, care
și-au “construit între
graniţele lor, pe. temelii adânci, edificiul
. massiv ȘI . ar-:
„monic legat -al unei culturi. adevărate. „Nu neamuri
AL

" culoase și
le mus-:
înarmate. până “n dinți, purtate: furtunatec
de
R

patima “prăzii; -au. dăruit istoriei pagini de glorie, ci naţiile.

Şi rassele, îndrăgostite de muncă, care.
NT

Sau strâns roiuri

în jurul adevăruiui şi, în pace au clâditla fagurul cul-
turii. Neamvurile, barbare,chiar atunci când
CE

au năvălit peste.
cele culte, au cuceritde fapt numai pământul lor. Nea-
murile culte le-au cucerit” însă.
ceia: ce face adevărata pu-
tere a unui. neam : le-au
I/

cucerit, sufletul, prin. cultura.

Exeniple destule ne dă istoria, lor, -
numai de ştim citi:în pa-
IAS

| ginile ei. La cei vechi Atenienii

noui, toate neamurile creatoare. și Romanii, iar între “cei
de cultură. Da
Marea ŞI pierzătoarea iluzie, care,
U

mis din iad, a ținut. şi ține ca. un farmec tri-

încă legați ochii . atâtor po-
BC
 „Revista Moldovei
o | 23

Y
poare, este credința | deşartă

AR
în puterea cuceritoare
prafului şi a fierului, e a”
De
Acestei tragice împrejură ri se datorește prăpădul, .

Care a încruntat pământul
aruncat omenirea cu. un veac
stat, și în genere “noi oamenii
IBR
cu milioane de leșuri, şi a.
în. urmă. Toţi oamenii de

L
de cultură, suntem 'datori
„Să denunțăm lumii -această înş
elare. Nu. Puterea de re-

ITY
zistenţă a: granițelor unui stat
, atârnă, nu de. grosimea
brâului de tranşee,-săpat în jurul
lui, ci de plinul cultu.
rii, clădit înlăuntru, prin sforțarea

S
comună a cetățenilor lui
ER
“Nu trebue “să uităm că singura
putere care a dat.
el anși a încununacu
t glorie războiul pen
fost măsura-:de conştiinţă, organizată în tru "Drept, a
NIV

alia
cult— ur
cultur
ăa
ţilor. Şi că războiul acestaa fost de
fapt,nu o cioc-
nire şi-oîntrecere, între: două: armamente
și două. co-
mandamente strict militare,ci el
LU

a fost lupta .dintre două

culturi— una arogantă şi mioapă, zidită
-pe Forţă, altă paș-
nică şi depart e văzătoare. clădită pe Drept.
RA

când "hotarele Şi că acum,

Dreptului,au fost trase pe hartă,
perfecte, cum aşa im-
a putut permite cultura impesfect
ă a Tre-
T

cutului ca să le tragem, nu trebue

să uităm că singura pu- |
EN

tere, care ne asigură hotarele acestui

Drept, este munca noa-“
stră colectivă, a tut
uror românilor, coordonată și călă
fiinţa luminoasă a aceluiaşi idea uzită de
/C

l. Şi acest ideal nu poate

fi decât cultivarea omenescului
din noi toți, respectând,
înmulțind şi înnobilând în acel
aș timp toţi, drepturile ,"
I

imprescriptibile a sufletului neamul

AS

ui, care, acelaşi, pulsează

„în noi toţi, ca seva în ramuri le aceluiaşi arbore. Orice -
energie românească, fie ea oric
UI

ât de umilă, este datoare

să se verse în matca adâncă și
unică a Culturii neamu-
lui. Să nu-ţi dispreţueşti putere
a, chiar dacă ea este mică
BC

și neînsemnată, caa unui strop

de apă. Nu uita că nourii
 Y
24 e a Revista Moldovei

AR
rodnici. se adună din aburii invizibili, pe care-i trimit
„brazdele în sus, către cer. Şi iarăşi înțelege că ploaia cea -

IBR
dulce, care îngrașă pământul, ea de acolo, din înălțimile
curate, care i-a strâns pe toți, se revârsă peste noi. -
Aceasta-i porunca vremii : să. ne strângem cu toții

YL
din acelaşi hotar, “în: solidaritatea . mtincii, creatoare de
cultură, EC
„Deasupra Mării- Roşii a Prezentului nostru.se apleacă

SIT
acum toiagul Idealului, despicător de” adâncuri. De -jur
imprejur, răsunând de ură, ne urmăresc armele. lui
ER
Faraon celui lacom. Dincolo, în. mâni,
ce. începe . chiar
de azi, se întinde cuprinsul necunoscut al 'istoriei -noa-
IV
stre, ca stat și popor. Datoria supremă este să nu ne
răsleţim "de șirurile înarmate a muncitorilor : neamului.
UN

Călăuziţi de lumina credințeiîn Dumnezeul nostru; pur-

„taţi de avântul. nădejdiei în Dreptatea noastră, şi întăriţi
de neţărmuita putere a Culturii, zidită pe munca şi. so:
AL

lidaritatea iubitoare, a noastră a tuturor, vom putea a-

Junge odată şi noi, măcar prin fiii noștri, ca să privim
R

aevea şi.să călcăm senini, pe pământul sfânt al „Făgă-,

NT

duinţelor noastre, -.
CE

„_. Preotul Toma Chiricuţă E

I/
U IAS
BC
 „Revista. Moldovei | .

Y
.

AR
|
considerațiuni asupra materii si meritul

IBR
„ diferitelor profesiuni,
p. NI A |

L
COMERSANTUL.

ITY
Opiniunile şi crediăţile generale asupra cărora
notmică “Gste ştiinţa eco-
chemată să exerciteze O infiență oare-care, sunt,
relativa,

S
fie la întregul aranjament social, fie ia drepturile
toriile individuale, are rezultă din şi da-
ER
acest aranjament. e
s Fiecare dintre-noi ştie, că una din cauzele dezordinilor. de
care sufere societatea modernă este și aceia că, în locul unei
NIV

teorii asupra întregulni social, avem inumai câteva credinţe flo-

tante greşite, fundate. pe prejudiţii tradiţionale 'sau pe câleva-
opiniuni particulare şi parțiale, cari din. nenorocire : sunt la
LU

„modă. E de mare trebuință aşa dar, ca credințele relative la în-

" tregul orânduirii Sociale, să aibă o temeiie ştiinţifică, bine în-
țăleasă. | | Aa Da
RA

Inainte de toate, e necesar să avem asupra năturii şi me- -

ritului diverselor profesiuni şi asupra avantajului
„fiecare
ce prezintă
din ele, idei cu totul distincte.
T

Indată ce se consideră
societatea ca un organism ale cărui părți depind toate unele
EN

de altele, în aşa mod că nu poți

ataca pe una fără ca să su-
„Îere întregul organism social, e
bine înțeles că toate profesiu-
nile corzspunzând funcţiunilor sociale nicesare, sunt
/C

mente egaleși că exerciţiul orică moral-

reia din el, - nu poate fi nici
de cum un moliv legitim de cons
ideraţiune szu de înjosire, de.
laudă sau dz hulă. Francezul are chiar
I

un proverb în sensul
AS

acesta: «il mya pas de sot mâtier>*). A onora

a despreţui sau
„0 profesiune oarecare, insemnează
a tiu cunoaşte chiar natura
şi constituţia societăţilor moderne,
UI

Omul ce demn “de laudă

Sau de blam, nu după profesiunea pe care
după maniera cu care el o exerc o ocupă, ci
ilează, și sunt puţine prejudiţii
BC

*) Nu este meşteşug rușinos.

 26 | E | - - | Ă _ Revista Moldovei

RY
mai. dăunătoare ordinei sociale şi i repausului femiliei de cât a-:
cela, -care onorează profesiunile zise liberale şi “mai "cu seamă -

RA
acelea de guvernământ, în detrimentul funcţiunilor . “sociale li-
bere, al funcţiunilor. sociale, comerciale Și, industriale.
Fără îndoială că, dacă ar fi “vurba - să . “comparăm, întrun.

LIB
“mod raţional, unele prâfesiuni cu' celelalte, opiniunea vulgară.
War putea ţine pepiul o' minută macar. Oare: mu-i cu mull mai
nobil, în adevăr, dacă e. vorba. de nobieţă, de a trăi indepedent

ITY
din meseria ta, din munca ta; rermunetată întrun mod liber prin
acțiunea schimbului, de cât să-ţi aștepți remuncraţiungâ» şi a--
vansarea în ierarchie, „de la buna voință şi capriciul: unui şei?

RS
Nu-i” preferabil pentru: omul activ şi energic de a'fi supus "“legei
“comune a umanităței cu o res oonzabilitate' inevitabilă; dar. tot:
deauna egală şi justă, în loc a depinde de poftele absuide ale:
IVE
cutărui sau cutărui individ, care ar: putea să te - recompenseze fă-
ră “să fi miancit, sau când.ai muncii în destul, recompelisa să-
“ţi fie mediocră?. ă Se ii n
UN

Utilitatea funcțiunilor de. guvernământ, coasiderate în gs

neral, este incontestabilă, dar utilitatea ' cutărei său 'cutărei func- .
_ţiuni determinate, este adesea ori problematică, de inulte ori: nu-
AL

lă sau şi mai rea. Din contra, utilitatea funcţiunilor - agricole,

comerciale „şi îndustriale este atastată -prin chiar existenţa lor şi
R

prin remuneraţiuniea ce -primesc. E nobil ore de a. exercita o .

funcţiune nefolisitoare : sau periculoasă: societăţii, îngrăşindu- te.
NT

„dintr'o remunerațiune nemeritață ? Funcţiunile autorităţei- au:

ierarchia lor, perspectiva de avansare; acelaşi: lucru se găseşte
CE

| şi'n funcțiunile libere, în genere. Acestea î în adevăr, au -ele dem-

nitarii lor, şefii lor? Ce alta este uii agricultor, un comersant, un
industriaș, care dispun de anumite capitaluri şi. dirig - diterite
întreprinderi, decât
I/

nişte şeii, nişte comandanţi: însărcinaţi - să

administreze o” parte din capitalurile țărei şi să dirigeze-un anu:
AS

mit număr de locuitori? Şi. dacă amorul propriu e măgulit prin:

acea că comanzi cu ajutorul. autorităţei- apoi: el], acel - ainor pro- .
priu, e natural să fia şi mai rnăgulit atunci când "comauzi “cu
UI

libertatea. Dacă cine-va'i mândru că primeşte misiunea dela un

şei de-ai guvernământului, cu cât trebue să Tie''mai mândru de
BC

a nu o îi primit dela nimeni, ci numai cela legile suverane care

guvernează societatea?
 Revista Moldovei
27

Y
lată, deci, cum greşesc de
amarnic aceia cari nu ştiu

AR
dea samă:că omul este în gen să-şi
eral aceia ce Pau făcut lucr
el valorează aceia:ce plătește urile,
mediul în care irăeşte, el are
loarea educaţiunii priinite, va-

IBR
că el est
_rența și mizeria, instrucţiunea şi e aceia ce au făcut igno-
buna starea. Numai nişte. gre-
şiți ca aceştia au despre
comersant, „ca profesionist,
defavorabile, păreri.
Aa

L
pa
Ar fi lucru de înțeles, de pild
ă, când Cine-va. ar veni şi
_ar spune că comersantul

ITY
actual nu are destule cunoşt
"adevăratul lui rol ce trebui inţe de
să aibă în societate. De alt-
nu are cunoștințele necesare după cum fel, dacă
am zis mai sus, de afi

S
buu şi competent mijlocitor
între „Producător şi .
nu-i din vina lui. N-a avut. und
ER consumator
e să le învețe, | |
Şi vina este a nenorocitului |
nostru. sistem de organizați
a învățământului, care-i aprope une
numai iutelectual şi foarte
NIV

utilitar, puţin
i
Din această cauză, ni lipseşte
încrederea în noi şi n-avem
curajul întreprinderilor, tot. efec
te ale învățământului nostru
LU

Hu caută să desvolte individualitatea şi, prin urma care

drumeze re, să ne în-
a ne scoate singuri din greutăţi
De o bucată de vreme, cuvântul aces
.

ta de mijlocitor, . de
RA

intermediar în circulaț iunaa şi distribuirea bunurilor

uu înţeles; greşit ; nu i să a căpătat
pricepe "Noţiunea mai: ales
e vorba când
NT

de “comersanţi. S-a contundat

tului cu acela al trepăduşilor. rolul comersan-
pe la autorităţile constituite
stat meniţi a stărui şi căpătă în
favoruri, ie pentru dânşii,
CE

pentru alţii. Aceştia încurcă fie

nu descurcă înlânţuirea raportur
sociale şi mai ales economice dintro ilor
țară. E -
In ordinea de idei a înlânţuirii
legăturilor şi nevoilor nor-
I/

male, sociale şi economice, cine

nu-i întermediar?
Medicul nu-i întermediar într
IAS

e ştiinţa medicinei Și bolnav?

Magistratul nu-i intermediar
între administrarea şi aplicare
„gilor şi între celățenii a le-
cari i se adresează penlru
Profesorul nu-i intermediar aceasta 2
între cunoştințile ştiinţifice,
literare
U

etc. şi între elevii săi, cărura

el li trece aceste cunoştinţe?
nu-i intermidar între Dum Preo tul
BC

nezeu şi credincioşii paro

Tot așa este şi meseri:șul hiei sale ?
mijlocitor între materia
client, care i-o cere confecți primă şi
onată; tot aşa este și com
ersantul
 7

i i Da o Revista: Moldovei.
E

RY
Licenţiatuiui
mijlocitor, care înlesneşte Medicului să fie. medic,
“Preot ului, Prept, licenţiatti-
indrept să lie avocat său magistrat,
absolventului şcoalei
lui în'litere sau ştiinţe să fie profesor,

RA
militare, ofiţer; etc. ete, punându-le fie: căruia la. „dispoziţie,
cesa ce-i trebue cât îi trebue şi câzid ii trebue, ca: să-şi poată

LIB
treaba sa. - a tă aaa
câuta liniştit de
Să ne gândim serios, ce am îi făcut. noi în aceaste tim-
puri: anormale prin care am trecut, dată populaţia Țării . ar fi
fost nevoită să se aprovizioneze numai din piața: oficială, adică

ITY
e n-am îi avut la -îndă-
din piaţa preţurilor tnaximal oficial'şi
mână piaţa liberă, înzestrată aşa cum s'a putut, când: Sa putut
şi cu ce s'a
RS Da
sau mes:riaşi?
putut de cătră comersanţi.
că m'am fi avut ce mânica şi nici cu ce?să -ne: înbrăcăm şi să:
sigui

ne încălțăm. a e
IVE
"Deci rău şi fără cale criticăm şi calificăm adesea ori cu
cuvinte de acelea,ce mau alt efect de căt să-l facă cu' moralul
mai căzutpe comersantul, care cu "funcțiunea lui . îndeplineşi=
UN

de folositor şi a cărui funcţiune

în mişcarea socială un rol aşa”
îi permite a se achiti îndestul de. -datoriiie ce le are căire so-
cietate: Căci în adevâr, dela comersanți şi de la indusiriaşi “în
AL

geners, depinde în. cea mai mare parte, punerea în lucrare a

fondurilor productive, circulaţiunea :-productelor, -repaitiţiunea
R

“bogățiilor intre diverşele clase, care îşi dau concursul la. pro-
ducţiune, Şi aceasta face, că rolul ce-l joacă comerțul şi iudus-
NT

tria în desvoltarea stărei sociale; este de o importanță aşa de

mare, în cât tot-deauna a-fost deciziv pentru viitorul naţiunilor.
CE

Dr voeşte cineva: să ştie la ce grad de libertate, de pros-

peritate şi de civilizaţiune a ajuns o” naţiurie, să vadă la ce grad
de bună-stare, de cultură intelectuală și desvoltare” morală âu
I/

ajuns să se ridice comersanții şi industriaşii; criteriul e infailibii.

In ce ne priveşte pe noi Românii,să nu uităm că negustorii şi
AS

Romanii m „au fost tovarăşi de luptă ai fondatorilor

i » impotriva statului feodal. a.
UI

cer Asa ari, brebuie să lucrăm tocmai din cofitra de. cum fa-
[5 SA căutări să Ii ridicăm prestigiul atăt. comersantului căt
şi industriaşului prestigiu, atât morai căt şi intelectual, prin
BC

mijloace bine făcătoar VIStrucțiune, une, :distincţ

iee precum: >. instrucţi iu e, „ asa-
:distincțiun asQ-
 Înnă N

Revista Moldovei | ă 29

Y
ciațiune etc,, mijloace cari să-i facă probi, conștiincioşi, cu ordi-

AR
ne, inițiativă şi perseverenţi, | a _
Pe de altă parte, să nu „mai considerăm -profesiun
:a ue

IBR
comersant sau de meseriaş ca ocupaţiuni înjositoare,
ci să în-
demnăm copiii noştrii să le îmbrățişeze;
iar Ministerului Instruc-
țiunii publice să-i pretindem să dea altă orgân
izare. învățămân-

L
tului nostru. reducând învățământul intelactual
la'strictul necesar.
şi introducând cât mii mutt învățământul utilitar.

ITY
+ Invăţământul nostru public păcătueşte prin aceă că nu des-
voltă în generaţiunile tinere individualitatea şi pute
rea(ds „self go-
Veruement” ţintă ce urmăresc azi toate statel
e şi pecare Anglia

S
a ajuns-o de mult. Invăţământul public nu
urmărește punerea
ER
în valoareza omului, desvoltându-i simțul practi
c pentru al
> face capabi! să-şi creeze șituațiuni îndepe:jente
, ' adică la mo-
menite cerute, să poată munci ca să aibă cu ce
NIV

trăi. | |
Peniru . a-ţi creia o. situaţie independentă, trebui:
înainte
de toate iniţiativă, sentiment ca se OmMOară în
"şcoală; 1rebue
voință şi obiciniință de a te bizui pe tine. Învăț
LU

ământul nos-
tri omoară chiar aspirațiunea, pentru că deprinde”
spiritul co-
piilor cu” perspectiva „poziţiunilor făcute gata,
necerându-se
„pentru înaintare de căt răbdare Sau trecere
RA

peste tine ca om,

iar nu sforțare de muncă continuă ŞI susțin
ută,
> Din această cauză, elementul românesc este fvarte puțin
NT

reprezentat in comerț: n-a dvut unde sa-l învețe;

iar cei cel-au
practicat au fost abătuţi dela adevărata lor menire
socială.
Să ne indrepiăm
CE

spre comerț. înființând căt de multe

şcoli comerciale, .
Lucrând ast-fal, să fim siguri că vom. contri
bui li bună-
starea morală, intelectuală şi inaterială
1 societăţei româneşti*);
I/

Dă | _
IAS

Lazăr Gheodor.
| e =
, CSS VS
U

*) In acest articol ain crezut nimerit

să pun la_zi câtava Idei și pă- |
Teri pe care le-am mai publicat
BC

în Buletinul Camerei de Comerţ

toşani și în Dările de Samă din Bo-
economice ce am întocrmiț
Botoşani, Dorohoi şi Suceava, asupra judeţelor
 e:

30 | | “Revista Moldovei

INSEMNĂRI CRITICE.

RY
RA
LIB
„Literatura noastră înainte, și după războiu

ouă fapte deo' covârșitoare .importanță pot

A înemnă, în domeniul literaturii noastre; un

Y
|] hotar între ceeacea fost ea înainte şi între.

SIT
/] ceeace, probabil, va fi după războiul recent ;
(| realizarea unității naționaleşi, putem zice,
ER
desrobirea țăranilor prin. împroprietărire și
vot obștesc. i |
NIV

Literatura noastră dinainte de războiu-a âvut o sin-

gură “perioadă de înflorire, aceea dintre anii 1880 şi 1900
.
Perioada aceasta a cunoscut deplinătatea talentului lui
U

Eminescu, . lui Caragiale, lui. Creangă, lui Vlahuţă, lui

AL

"Coşbuc; 'ea a mirosit primele începuţuri: ale lui Bră-

tescu-Voineşti. Ei aa a
TR

„Literatura arterioară anului 1880 fost o -a

literatură.
„didactică, o literatură de luptă şi
de propagandă, "iar
N

cea de după 1900 una pusă -— prin conținutul ei — mai

CE

„ mult în slujba unui “ideal politico-social

, decât estelic,
aşa cum'a reușit să fie cea dintre 1880
.—1900. Ba încă,
literatura românească din ultimii 10-15 ani,
începuse a
I/

îmbrățişă diferite forme de modernism, de. simbolism,

AS

Cu toată această diferenţiare, — dator

ită, desigur.
mai mult împrejurărilor sociale şi influ
enţe'or'în care -ea
UI

sa desvoltat, totuşi, un suflu general se

poate desprinde
din întreaga noastră literatură dinainte
de războiu.
BC

Fie că tindeă să ajute închegarea

tânărului nostru
 Revista Moldovei o. 3

Y
| “stat, insistând asupra origirielor lu nobile și ai marilor

AR
lui aspirații de viitor, fie că după aceia, căută să intro-
ducă mai mult democratism Și - naționalism. în tânăra.

R
noastră cultură, această întreagă literatură avea .0 ţintă,

LIB
care îi, răpiă posibilitateă de a se deda exclusiv preo:
ciipărilor £ ste tice Poezia cânta „Dumbra- Roşie Sau „Anul
1848«,* ori chema „La arinea ; romanul “ilustră vremea

Y
„Pandurilori sau patriachalismul „Dela țară“; teatrul reînviă

SIT
figurile istorice ale: domnitorilor şi boerilor său biciuiă |
“moravuri pur româneşti și se poate spune, „că. [ratura
ER
noastră de până la: războiu — afară de câteva excepțiuni —
s'a încheiat cu':„Noi vrem pământi' şi cu „durerea: unui
IV
neam Ce- -aşteap tă de mult:0 dreaptă sărbătoare.
UN

Sărbătoarea a venit triumfătoare şi literatura ante.

„Tioară ei şi: a împlinit în chip măreț menirea.
Ce va îi literatura. de mâine ? Ce va trebui să fie?
AL

Până „pe la | 1900, aproape totalitatea scriitorilor:

noştrii aparțineau “clasei stăpânitoare, boerilor. După
R

a-
ceastă dată încep să apară scriitori —și. încă viguro
NT

şi ="
din mica .burghezie a orașelor, ba încă ies la iveală
pocţi ac levăraţi din pătura țărănească. Talentul literar e
.
CE

în bună parte un produs! al eredității, rar al

unei spun-
„taneități, dar el nu „se realizează decât în " funcţiune de
împrejurările. social-culturale în care se. desvoltă,
I/

de care
se influenţeează şi pe care le influențează. Aşa
AS

a fost și
la noi.
Astăzi, prin urmare,
UI

isvoarele sau înmulţit ” toate

clasele sociale dau şi pot da: scriitori. Ceva mai mult,
isvoarele -nu numai
BC

Sau înmulțit, ele au și crescut. Prin

realizarea unităţii naţionale debitul sufletului
romănesc e
 32 a Si | „Revista Moldovei

considerabil. Apa: a umplut complect. matca, Scriitorii de

RY
mâine vor. fi, prin. „Urmare, aii poporului întreg... nu ai
unei clase. -.

RA
Dar produsul lor. 2
Odată, idealul naţional implinit, nee putem aşteptă la

LIB
mai puţină. literatură eroică, istorică, propagandistă. şi în-
flăcărătoare.. Odată marea pătură „Țărănească emancipată

Y
politiceşte prin votul „universal şi economicește prin îm-.

SIT
proprietărire, suntem în dreptsă ne aşteptăm la mai pu-
țină literatură. de” milă, de compătămire, de revoltă sau
de. protestare. Evident, unele din. notele literaturii: din-
ER
mainte nu vor dispărea dintr'odată sau „complect, Erois-
mul ŞI compătimirea sunt sentimente etern omeneşti ; ele
NIV

„pot, prin urmare, oricând şi oriunde găsi un loc în li-

_teratură, Dar el-nu va, mai fi, probabil, covârșitor.
U

Scriitorul de mâine nepreocupat, aşa dar, prea mult.

de nevoile prezente sau de. aspiraţiile viitoare ale nea-
AL

mului său, se va putea consacra în mai multă libertate

de spirit: realizărilor pur estetice, Suntem cu atât mai
în
TR

drept să ne aşteptăm la acest lucru, cu cât toate condi-

iunile necesară producerii operii de artă adevărală nu.
N

vor lipsi scriitorilor -noşiriide mâine. Producţia . literară

din
CE

îvechiul regat—cui nota ei specifică — se poate împleti mâine

in mod fericit cu cea din : Basarabia, având
poate, sub
nfluenţa literaturii ruseşti, „preocupări mistico-filozo
I/

fice ;
„cu cea din Ardeal și Bucovina, care-și
vor păstra, de-
AS

sigur, aerul sănătos, robust și clar, pe

care lau avut, în
cea mai mare parte și până acum.
UI

Afară de aceasta, cetitorii vor fi mai mulţi, cu ce-

rințe mai multe, mai bune, mai variate, Streinii
BC

chiar
_ Revista Molddvei e | E 93

Y
din mijlocul nostru, vor contribui şi ei la: desvoltarea

AR
literaturii noastre de mâine, cu o notă a lor, care nu va
putea îi păgubitoare, -

R
In asemenea condițiuni nu putem aştepta decât cu

LIB
optimism marea și adevărata literatură de, mâine, în care
credem, estetismul. îşi va avea partea cea mai de samă.
Ceeace nu însamnă că avein vreun cuvânt rău cu pri-

Y
vire la literatura noastră de până în prezent.

SIT
Di $
_” Const. Oprescu .
IV ER

Cucerirea de sime.
UN

Jean-Jacques Rousseau, acel spirit bizar şi . pasionat, care

AL

a pregătit, prin teoriile sale filosofice, marea revoluţie franceză

şi epoca literară a romantismului, ne dă în geniala sa sciiere
R

„ pedagogică «Emile sau despre educațiune» apărută în 1762,

NT

vățăminte care pot folosi Şi astăzi, după ce au făcut scoălă

mai bine de un veac.
CE

Educaţiunea esle obişnuință, este arta de a trece” conştien-.

tul în sub- -conştient ; eă se deosebeşte în educaţiunea fizică, in-
telectuală şi morală. Rousseau consideră educaţia morală ca
fundamentală, ca adevărata temelie în formarea caracterului și
I/

„nu pe cea intelectuală ; şi de aceia dă educaţiei moraie o aten-

AS

țiune ce covârșeşte pe cea acordată celorlalte ramuri de „educaţie,

Principiile unei perfecte educaţiuni morale recorhandal» de cl
UI

elevului, sunt: |
1) Să-şi desvolte de timpuriu sentinieiitui iubitei pentru
BC

părinţi şi în special pentru mamă,

* 2) Să aibă milă de semenii săi şi să-i ajute, NU Din a
 34 “Revista Moldovei 3

RY
runcare de bani, ci prin însăși persoana sa, pe care so pună
“la dispoziţia celor ce sufăr, | - : N

RA
3) Să nu se luse niciodată târât de pasiunea urâtă a învi-
' diei. şi de un amor propriu exagerat. | | |

LIB
4) Să: saqptească..pe toţi oamenii. deopotrivă față de na-
tură, toţi având o chemnre comună : a fi oameni. a
5) Să considere munca drept o datorie ! socială a tuturor,
6) Să fie liber şi, pentru aceasta, să fie deprins a se servi

Y
totdeauna Singur, a nu avea: niciodată nevoie să adaoge. braţele

SIT
altuia la. braţele. sale. a |
7) Să aibă curajul. opiniunilor și faptelor sale şi să fie
gata a răspunde totd>auna de ER
ele. . . | -
8) Să nu se supună niciodată: sclaviei, opiniei publice.
9) Să nu considere că moartea este. răul cel. nai mare, ci
NIV

să fie totdeauna convins că surt bunuri mai preţioase - de cât.

viața şi cari trebuie puse înaintea ci, | |
- Aceste înalte precepte
U

morale ale lui Rousseau se pot

complecia, au fost complectate. chiar: în si stemele ulterioare . de
AL

etică ; dar: care ar îi îndrăzneţul: care să 1e conteste. astăzi au-

ioritatea lor, ca învechite, evaporate ? Ele rămân condițiuni.
axiomatice pentru ajutorarea omului
TR

o În. dobândirea fericirei re-

'lative.
Socot, însă, că nu e “destul să se indice omului. niște. ase-
N

menea * frumoase, minunate regule de conduilă morală spre a-i:

CE

da un caracter superior, puternic şi izbânditor în: viață,

fară
a-i asigura tactica . ce-l poate “duce cu siguranță la biruinţă,
la cucerirea de sine. Această tactică este în prealabil, mai
I/

presus
de orice educaţiune, disciplinarea metodică, stăruit>are a voințăi.
AS

Pricina celor mai multe înfrângeri în viața noastră, a neno

-
_rocirilor noastre, a vegetărei fade în care adesea ni se scurg
UI

anii cei mai de preţ, cari nu vor reveni niciodată, este mai în
tutdeauna lipsa noastră revoltătoare, incon
știentă de voință ;—
şi nu de sforțări de voință ci de voinț
BC

ă susţinută, durabilă. |
Vă daţi soama ce problemă capitală, hotărâtoare e aceasta,
 om

Revista Moldovei | | e . 35

Y
în desfășurarea destinutui: vostr
al. fie-căruia
u, în . specialşi Î în

AR
năzuința “spre bine a > uzi “societăţi „omeneşti organizate. în
genere, 2... -

R
Multe zvârcoliri deșarte,. pustiitoare ar fi fost: înlăturate

LIB
din viaţă. oamenilor, dacă lumea - Sar fi deprins. să.- “mediteze .

Pai
mai mult, mai des ȘI m i „ales, mai profund asupra dictonului :

Dă
„«voeşte. şi .vei. putea»... Cugetătorii — şi, după «ei, lumea — Sau |

Y
rătăcit adesea ; şi 'au crezut uneori caracterul: omenesc nestră-
„mutat, înăscut ca o fatalitate cu--care trebuie să ne purtăm-cal._

SIT
. Varul vieţei. «Să distrugi în ele înşi-le răutatea, egoismul, e cu.
„neputinţă — zice «Schopenhauer, - vorbiud despre caracterele
egoiste înăscute—întocmai- după ER
cum nu se - poate să probezi .
pisicei că rău face, . de i-s dragi șoarecii», Altă dată filosofii
au venit cu teorii temerare şi tot aşa de păgubitoare, ca cea
IV

aliberului.
mi em
arbitru, în care îndelungata şi severa operă a libe-
UN

rării de sine. a valorifică, ei energiei și puterei noastre de acţiune

„depinte de o liberțate arbitrară, “de o dorință entuziastă de
moment. Discipolii s'au descurajat de la început, căci “au văzut
AL

- că poruncind, au rămas totuși şi pe a doua zi ce iu tost cu 4

O zi, mai înainte,

R

Libertatea morală nu se găseşte de cât în coace. oția, deie :r-

„minismului. şi, ca orice libertate omenescă, nu se dobâiideşte
NT

“decât cu asalturi eroice şi nu se păstrează de cât cu piză

ncincetată; căci nu poate fi liber cine nu stărue şi nu. merită
CE

să fie,
Recomandăm acelora ce au această năzuinţă demnă de a
I/

deveni cu adevărat stăpâni pe ei înşi-şi, să citească cu răbdare

„cartea d-lui Jules Payot «Educația voinței», tradusă în editura
AS

« Minerva», carte care a avut un mare răsunet în Franța şi a

fost tradusă în principalele limbi europene. După Payot, pentru
UI

a ajunge la educarea voinţei, trebuie să căutăm a ne da seamă

de elementele vieţei noastre întims, cari se reduc la trei : ideile,..
stările, afective, şi acţiunile. Noi, e drept, avem o desăvârşită a-
BC

totputernicie asubra ideilor noastre; însă, susține Payot, spre *

 36 | | a „Revista Moldovei

RY
deosebire de cunoscuta teorie a. lui fonilide, ideia piin ea În-
să-şi nu e o forţă, căci nefiind singură în. conştiinţă, îşi îm-
prumută puterea: de la sentimente. Când lenea și senzualitatea.

RA
predomină, ce poate face: ideia ? o E
Aprofundând, însă, psichologia voinţei. "de comun âcord

LIB
cu susţinerile lui Stuart Mill și Spencer, constatăm că. stările
afective sunt acele cari au atotputeruicia asupra voinţei. Nu
€-.
„Xistă vuință puternică și susţinută, dacă nu porneşte din rădă-

Y
„cina unor sentimente - durabile sau, cel puţin, des
stimulate.
Dar, contra sentimentelor puterea noastră nu poate.

SIT
deadreptul
aproape nimic. Ele conduc adesea tiranic percep
ţiunile noastre,
amintirite, raţionamentele,-.
|
Dar ce e dle făcut atunci o ER
In sprijinul inteligenţei, va trebui- să asociem marea. putere”
liberatoare care e timpul ; şi vorm ajunge astfel ca, pe
NIV
cale de.
determinare, să gonim, în chip medita, sentimentele bolnave
;
să ațâțăm, să valorificăm pe cele sănătoase - şi să ne cucerim
astfel libertatea de voință, pe care o auto- îndrumare imedia
tă
U

nu ne-o poate da. i i

Mijloacele puse la îndemâna inteligenţei noastre în
AL

această o...
peră suut: re/lexiunea meditativă, care răscoleşte iîn suflet
avânturi
şi emoțţiuni nobile, acfiunea, care ne creiază deprin
TR

derile bune
şi Zigtena unei vieţi sănătoase. Aceasta, ca
mijloace sufleteşti -
lăuntrice. Ca: mijloace- din alară, e. necesar să
combatem în' noi
N

sentimentalitatea vagă şi senzualitatea ; să ne

ferim de priete-
niile oamenilor lipsiţi de entuziasm, conduși
CE

de prejudecăţi şi -
dezordonaţi în viaţa morală ; să . rezistăra
sofismelor_ „Cu cari.
“lenea caută a se legitima. în formă „solemă. .
De asemeni să căutăm a ne înălța până
I/

la a gusta în
chip rafinat și voios plăcerea muncei ;
să cultivăm apropietile
AS

intelec tuale cu oamenii mari ce-i întâlnim în viaţă; să ns oţe-

lim caracterul sub înrâurirea lecturei de biografii ale eroilor:
" gândirei omeneşti.
UI

lu toată această operă tactică : a cucerirei de sine,-în a-

ceastă armonioasă alianță între inteligență şi timp spre alcătui-
BC

rea unei țesături superioare de stări: afective prielnice. domniei

 -Revista Moldovei
37

Y
unei voinți de fie r;- €' deci o: chestiune fină de prevedere

AR
şi de
stăruinţă, - o a | | Se
Dar. opera aceasta supremă e posibilă şi perspectivele
Sunt infinite. Prin voință. vom cuceri: Superi
ei

R
oritatea morală, ne.
vom asigura o viață conformă perfecțiunei

LIB
legilor” fizice” şi vom
putea adesee urca treptele geniului -omenesc, care
,în definitiv,
e rezultanta unei îndelungate răbdări şi disciplinări
intelectuale,
Stăpânirea_voinţei _e.secrelul_ cucerirei. de sine ; dar avoi

Y
insemnează a putea şi când aceste două facultă
ţi ajung a se

SIT
egala în existenţa noastră, atunci am dobândit
realizarea feri-
cirii posibile a vieţei, a | o
Inainte de a îricheia aceste Observaţii, vom reproduce după
ER
notele fostului nostru profesor de Etică de la Universitate
a din
lași, plauul de cultură morală proprie, cu care americanul Ben-
Jamin Franklin, inventatorul paratrăsnetului, reuşise să câştige -
IV
-âsupra sa acea formidabilă putere de Voinţă şi disciplină mo-
rală, care caracterizează de
UN

altfel în chip admirabil rasa ame-

ricană : | a . |
1) Sobrietate : Nu mânca până la supra-săturare, “nu bea
„până să le ameţeşti.
AL

| e
2) Tăcere : Nu vorbi de cât ceia ce poate fi folositor ție
şi altora ; fereşte-te de convorbiri deşarte,. < | Ă
R

3) O,dine : Fie-care lucru să aibă un loc, fiecare afacere

NT

un timp hotărât | | .
_* 4) Rezoluțiune : Fii decis a face ce eşti datorsă faci, exe-
cută fără strămutare ceia ce ai dacis.
CE

A
5) Economie : Nu face nici o cheltuială de cât -pentru bi-
nele țării sau al altora, adică nu cheltui nimic fără necesi
tate,
6) Aplicare : Nu perde timpul; ci ocupă-te neîncetat:en
I/

ce e folositor; dar abţine-te de la orice faptă de prisos.

AS

1) Sinceritate : Fereşte-te de orice prefăcătorie vătămătoare:

formează-ţi Cugetări drepte şi inocente; şi conformă-t
e cu dân..
“Sele când vorbeşti. n „i .
UI

8) Justiție : Nu face. rău nimănui, vătămându-l în interesul

lui, ori neîngrijind de a-i face binele la care te obligă datori
a.
BC

9) Muderaţuunel. Fereşte-te de extreme, nu te supăra

de
nedreptăţile ce ţi se fac, pe cât crezi că nu le meriţi.
 38. o j . - i o „Revista: Moldovei.

RY
10). Curăţenie : Nu suferi, necurăenie- nici pe. corp. nici N
pe veşminte, nici în casă. |
11): Ziniște : Nu te turbura. de nimicuri, nici de întâmplări

RA
obişnuite: sau de cari nu: poți scăpa."
12) Castifate : Dă.te 'rar 'la. plăcerile: trupeşti.

LIB
13) Umilinţă : Imită: pe Socrate şi pe Christos:

Y
După. războiul mongial vor. încoiţi în “sufletul omenesc
credințe, ce 'vor aduce: schimbări mai mari poate de. cât epoca

SIT
Creştinismului sau a Renaşterei. in această aperă de regenerare
și emancipare omenească, singura forță, care: va condiționă va-
ER
loarea individuală, este voinfa ;. prin, ea. singură ne putem făuri
noi înși-ne ursita, prin. ea. putem desagrega. fatalităţile, - după.
„cum ue arată în toate operile sale acel mare. „preot al Nordului,
NIV

Henrik Ibsen. 3 a
«Trebuie să “voești,—zice Brand —să voeşti imposibilul,
asă voeşti. “până la.moarte!. Orice ajutor 'e nefolositor
U

pentru,
«cel ce nu voește ceia ce încă nu se poate» !,
|
AL

„Dimitrie D. Hanga.
N TR
CE
I/
AS
UI
BC
 Y
DIA SS

R AR
LIB
O AMINTIRE masa

Y
SIT
voce DESPRE UN POET
ICI >
ER
e e împlinesc O sută 'de ani (21 Aprilie, 1821)
5] de când Charles Baudelaire s'a născut „la
IV

| Paris. - Sa Si |
UN

Acest scriitor. era destinat să îmbogă-

țească patrimoniul poetic al Franciei - şi să .
5 dovedească odată mai mult varietatea talen-
AL

„tului literar a ţării sale. |

Baudelaire vine tocmai când perioada romantică este
R

sfârşită. Marele entuziasm e scăzut şi se simte nevoie de

NT

ceva nou. Baudelaire aduce o manieră foarte . puţin obiș-

nuită începătoriior.. |
„Aşa de nouă și aşa de originală în cât ea produce
CE

scandal. Culegerea poeziilor sale „Fleurs du.Mal«, neîn-

țeleasă de unii, jignind pe alții, îu revăzută de poliție şi
I/

câteve bucăţi interzise. Astăzi chiar părerile sunt împăr-

țite şi B. nu e gustat
AS

decât de o. mică minoritate.

De altfel e foarte greu să judeci şi să analizezi ta-
lentul lui Baudelaire,. căci el e subtil, complex, adesea
UI

paradoxal. Să simte uneori la poet dorința, de a uimi pe

cetitor şi dragostea de artificial, de inverşunare și de a-
BC

fectare. Stilul” său, numit în mod bizar, stil decadent, â

 ..

40. | | a - - Revista Moldovei

RY
zăpăcit. la început publicul care păstra în minte. stilu! To-
mantic aşa de deosebit. e Sa

RA
| Oricum ar îi, B. este un adevărat poet. şi Gustave
Lanson, care nu are aerul de a-l iubi mult, recunoaşte -
totuşi în el un artist puternic și, în ceeace priveşte. sti-

LIB
lul, un maistru care atinge adesea perfecția. In general
B. este puțin iubit de vrâstele tinere care nu-l înțeleg...
Pentru sufletul lor încă. fraged, ideile și stilul romantic

Y
le sunt deajuns. Mai târziu însă, dobândind o cultură *

SIT
literară mai largă și trăind mai mult, ei îşi dau seamă
de .
diversitatea, de complicaţia vieţii moderne și de necesi.
ER
tatea. unui stil şi a unor idei „mai deosebite şi mai com-
plexe. Cred că azi, după acest războiu care ne-a zguduit
şi ne-a subțiat nervii, 'care ne-a deprins
NIV

cu aşa de gro-
zave realităţi, şi care a trezit în noi un desgust de rău
şi o sete de ideal, suntemcu mult mai în stare a înțe-
.
U

„lege şi a gustă pe B. decât contemporanii săi, noi fiind

„puţin în starea lui de spirit. E a
AL

Căci această zugrăvire aşa de reală şi-uneori asa'de

desgustătoare a răului ce se găseşte la Baudelaire,
TR

.irită-
şi scandalizează numai pe cei care judecă
superficial. Ei:
nu observă 'că poetul descrie răul pentru. a-l
urî. Uneori
N

îl Diciueşte fără cruţare, cum de pildă o face

în acestă
CE

strofă din „Femmes damnsesu : |

3

Descendez, descendez, lamentables victimes,

I/

Descendez le -chemin de Penfer Gternel;

Plongezau plus profond du goufire oii.toiiless |
AS

Flagelles
crimes |
par un vent qui ne vient pas du ciel,
Bouillounent pâle-mâle avec un bruit d'ora
ge.;
UI

Alteori el oftează după luminăşi purit

vation“, „Benediction“ și multe altele, ate, ca în „Ele.
BC
 „Revistu Moldovei E , o qţ

Y
" Theophile Gautier. spune cu dreptate că deviza lui

AR
B. ar putea să fie titlul chiar al primei părți din culege-
rea sa de poezii: „Spleen et -Id6aiu.

R
Baudelaire 'are şi. câteva versuri minunate asupra

LIB
parfumurilor, faţă de- care era foarte sensibil, asupra pi-
sicilor
Les chats puissants ct doux, orgueii de la maison,

Y
Are altele care, prin evocaţiile lor exotice, aduc a-

SIT
minte că postul a călătorit - mult timp în ţările: calde,
„pays chauds et bleus“: A une Malabraise, A une dame
„crâoie, Parfum '-exotique. ER
Aceste felurite bucăți con-
trastează în mod fericit cu neguroasele descripții obișnuite.
Baudelaire a publicat încă originalele . „Petits. Po-
IV

mes en Proseu, Dar afară de opera lui poetică, el a [ă-

UN

sat o traducere a lucrărilor lui Egard Po6. Fiarte rar un

„traducător: sa identificat așa de bine. cu autorul ; aceasta
desigur vine de acolo .că temperamentele acestor doi scrii-
AL

tori aveau mare afinitate.

Baudelaire merită un studiu mult mai complect şi
R

mai aprofundat. Aici însă noi mam-voit decât să aducem

NT

mărturia amintirii şi recunoștinţii noastre faţă de un poet

care, dacă nu ştie a legănă ca - Lamartine sau - Musset,
visurile tinerețe, este în schimb tovarăşul spiritelor mai
CE

în vrâstă cari ştiu că este mult rău în această lume Și

cari aleargă cu gândul după un ideal curaț şi luminos,
I/

Marguerite Crudu
AS
UI

GIS IBIS
BC
 42 E Revista Moldovei.:

RY
RHOCENZIL

RA
D. D. Pătrașcanu: „Doruniu Nae. scene din vremea „ocupaţiei:
Edit. Steinberg, Bucureşti 1921.. Preţul 14 lei. -

LIB
Spiritul fin, caustic, de o ironie uneori - mușcătoare | în. deajuns,
amară şi dureroasă, pe care Pam gustat în «Ce cere publicul dela un de-.
putat> din. Schițe şi amintiri», oriîîn „«Inzăpădiţi» din “Timotheiu Muceni-
cul» sau în „Candidat fără noroc“, î! întâlnim suficient şi în „Domnu Nae“

Y
în aceste „scene din vremea ocupaţiei (exceptând „filologie“ şi „Epilog :

SIT
laşii“, cari, redau psihologia destul de “curioasă şi de caraghioasă a celor
rămaşi în teritoriul fost ocupat, care, aceia nu. “sunt „vinovaţii'€, .
„Domnu Nae“ e cetățeanul Iinîştit. şi simplist al Bucureştiului, pen-
ER
s;onarul naiv care, dela.o0 aşa de mare depărtare şi fără absolut nici o
informaţie pozitivă, ştie totuşi exact ce se. petrece în ccelaș timp la _Salo-
nic, la laşi. în Flandra sau la curtea ţarului şi, indiscret, ți- o şopteşte pre-
NIV

utindeui la ureche, parantând autenticitatea spuselor sale. Ba încă: tocmai

“când judecata. îi e mai limpede şi omul mai în răgaz—când curăţă - varză
ca s'o pună la înăcrit==tocmai atunci se simte mai în stare să explice în-
U

frângerea în Alpi a lui Cadorna şi “planul de războiu al Aimericanilor..

Şi psihologia altor tipuri e minunat redată. „Popa Trăsnea care, în
AL

vederea celor ce au să vie, s'a aprovizionat cu de toate ale gurii: „Gogu:

Tăsică“ care, „deşi voise: și el războiul“, „deși „afirmase și el în dreapta
şi în stânga că onoarea României cere să i:itrăm alături de Rusia în răz-
TR

boiu“i, deși „pledas> pentru Franţa“, acum, la! ocuparea Capitalei, e cu-
prins de o frică, crud de-reală față de sine însuşi, -adrihirabil 'deghizată:.
faţă de alţii şi care-l face să se pună singur în situaţii deajuns.
N

de ridicule,
De atare postură ironică mau scăpat de pana d-lui Pătraşcanu
. nict.
CE

aliaţii noşirii. Căpitanul aviator Raoul de Ponbriant, venit, în

Bucureşti cu
cunoştinți despre români, culese la „Chat noir““ are ocazie
să.se convingă
la noi că suntem „,..„.des rudes Sauvagest; Ia e PN
Lam văzut de mulţi şi în multe
I/

părți pe! “d-l Pătrăşcanu arătat ca

un alt Caragiale, E prea mult. D-l Pătrășcanu o fi întradevăr, cel mai d
AS

la Caragiale dintre contemporani, dar mare desăvârșita spontaneitatea în

prinderea situaţiilor ironice și nici libertatea desăvârşită de spirit îu reda-
-rea lor, cum a avut-o Caragiale. . |
UI

D-l Pătrăşcanu are talentul de a vedea-o parte ironică

a unej situa
finni date, dar care sit aţiune, nu:e prin ea însăşi
şi în mod necesar, sus-
geptibilă de ironie,
BC

—— .. | c. Op. —
 . Revista Moldovei o EI a | 43

Y
LI Mironescu. Oameni şi vremuri. Edit, Viaţa Românească,

AR
Preţ 10 lei. a
Publicăm în corpul revistei, sub rubrica „Ins:mnări critice”?
câteva aprecieri asupra literaturii noastre dinaiute de “râzboi.

R
„Cartea D-lui Mironescu e una din'ilustrările apiecierii
noastre..
Oamenii D-lui Mironescu sunt bieţi oameni dela ţară, nevoiaşi

LIB
şi săraci, buni de muncă la boeri, lăsaţi pe. mâna nemiloasă a
vechililor şi vuni de oaste, unde îndură cu stoicism sumedenie
de mizerii. Sa | |
O dragoste caldă pen

Y
aceşti
tru 'obijduiţi, care, simţi- că
merită.şi trebue să aibă o soartă-mai bună, se resfiră din.

SIT
rândurile cărţii de faţă. lar vremurile D-lui Mironescu -sunt ace-
lea pe care nu le dorim.să se mai întorcă. Vremurile lui 1907 -
cănd, Furtună Veterauul fu executat din ordinul „domnului -
Fanache Zanes, stăpânul moşiei”; vremurile.când Sandu Hurmu.
ER
zei era snopit în bătăi la cazarmă, fiindcă don vagmistru ţinea
cu orice preţ să scape-de rivalu-i la măna Marandei.. Sa
Cartea D-lui Mironescu, plină de milă pentru aceşti ţăra-
IV
ni bravi şi nesocotiţi, te tace să te. revolți împotriva stării de.
lucruri. descrise în ea. şi să lupţi ca să înceteze.
UN

E un punct de vedere comun unei bune părţi a literaturii .

nSastre de pănă la. război. e Sa
LG. Op. :
AL

V. Blasco ibănez. Oarda Roman din viața proletarilor. din

jurul Madridului, Trad.de Dr. G. A. Dimitrescu. București
R

Edit.:
librăriei Stănciulescu 1920. Preţul'15 lei. Ma
NT

Trecen repede asupra traducerii în romăneşte a romanului:

lui Ibănez, Niciun cuvânt bur mavem de spus asupra felului în
care a fost tradusă Oarda; felicităm însă înteuţia, încercarea
de
CE

a prezinta publicului românesc una dir operile marclui scriitor

spaniol, prea puţin cunoscut Ja noi, <a, de alifei, mai toţii marii.
săi compatrioți. | -
«Oarda> e mulţimea săracă ŞI mizerabilă a proletarilor din
I/

jurul Madridului, a proletarilor manuali şi a proletarior întelec-

tuali; mulțimea săracă şi mizerabilă a adunătorilor de zdrenţe,
a
AS

cărâuşilor, a ţig:nilor şi a rataţilor întelectuali, care trăesce Şi

se
zbat în cea mii neagră mizeri= morală şi materială; mulțimea
care aleargă şi:se trudaşte zilnic-pentru bucătica de
UI

păine şi
care-şi sfârşeşte zilele” în cârciumi, în ospicii şi'n Spitale,
Şi în fața acestei mulţimii, aproape de tot de dânsa, în
mijlocul ei chiar Madridul aristocrat
BC

și bogat, splendid şi îndi-

ferent la cei din juru-i, dar din sudoarea cărora
jubilează, trâeste Și
ă
 -.

44 _ Revista "Moldovei :.

RY
Isidro Maltrana şi Marchizul de Jim&uez smii
doi repre- -
zentaţi : primul al' oardei.al doilea al Madridului. i
„Apropierea î1să duce fatal |: constătări pe cât. de dure.

RA
roase p: atăt de a Izvârate. <Maltrani 'revăzu gruvurile -şi şira- ..
gurile de lumini şi noru! dz lumină roșşintică ca plutea deasu-.
pra Madridului. Mirele or ş se odihnea,în ca acsia sinistră,

LIB
pe când în îm rejurimi sa sg.taula întirneric aventurierii vieții, -
nepăsători de prunejilie. Privind astfel capitala, tânărul părea că .
recunoşte în ea un simbol al civilizaţie: modern», u nde inegali- .
latea este neînduplecată: Fericiţii, săteuii, protejâţii printro ordine .

Y
socială ale cărei avantagii ei singuri l- au dormiau.la căldură, în.
casele lor bine închise, în plăcuta -amorțire.a unei cigestii co-

SIT
piose. Dar, dincolo de cercul! roşu format de iluminarea urbană,
îi: zona de umbre ocupată de necunoscut, ochi iritați luceau .
în fundul întunericului, - ghiare se ascuțizu, pofte.de bestii |
ER flă-.
mânde dădeau ocol. Lepădaţii | societăţii, vagabonzii, cei în
afară de legi nu îndrăsneausă se arate ziua în amiaza
mare:
şi să atace pe cei fericiţi. Dar'o zi are să vie când oarda
ne-.
NIV

norociţi lor, mai îndrăzneață, se va aruuca asupra ectăţii bogiiite,

Va: pune stăpâniri pe bogățiişi pe belşug monopolizat până
atunci de cei privilegiați; și oarda aceia “va avea-cu ea forța
pe care privilegiați îşi bazază totdeauna cel
mai mare dintre -
U

drepturile lor». a „ - |
| Citaţia e eloguentă nu numai pentru talentul de un vigu-
AL

ros realism al lui Ibansz, dar e evidenţiiză şi.

a romanului, car
concepția totală
nu ee.o concepțiun: socială ca oricare alta, .
ci una deadreptul socialistă, concepțiune a»roape curentă
TR

ŞI care dă romanului o importanţă şi O actualitate astăzi -

deosebită.
”C. op.
N

De prin cărți şi reviste.

CE

N-,

| „ Hotăârile Puterilor Aliate pri Tratatele |

I/

„dela Trianon, Neuilly Şi dela S&vres.

AS

„-Dela ro Septembrie. 1919, când s'a încheiat tratatul dela .

Saint-Germain, prin care sa regulat situația! Austri2i, con-
ferința păciia semnat [1 tratat. Ne vor 'ocup
UI

Il-lea şi al IV-lea în ordine 'cronologica. . a de I-iul, al

a
E La Neuiily (26 Noembrie 1919 -

).cu Bulgaria, care in-

BC

tervenind în conf lagraţiunea mondială alaturi de puterile

 Revista Moldvvei . _ 45

Y
centrale şi de imperiul otoman, a contribuit la prelungirea

AR
războiului, întărind situația militară a Germanilor şi Turcilor,
- precum şi la extinderea revoluției ruseşti. Invinsă,
ea a tre-
buit sa cedeze urmatoarele teritorii : a) La apus, patru

R
mici
teritorii ca niște şivițe de câţiva km?, între cari şi bazinul

LIB
m jlociu al Ştrumiţei,
cu orașul Strumiţa, Aceste mici modi-
ficari de frontieră în folosul Iugo-Slaviei, au importanță stra-
tegică. b). La . frontiera sudica, Bulgaria „perde accesul
la

Y
“Marea Egee şi amputându-i-se un teritoriu aproape
egal cu
Quadrilaterul dobrogean, a ramas departe ae Mare

SIT
pe o lăr.
gime de 120—15o km. Perderea accesului lu Marea Egee
este grea pentru Bulgaria şi de „aceea, puterile “ahate
i-au
acordat. libertatea transitului cătră portul Dede-Agaci depeER
- Marea Egee și un mic teren la port pentru operaţiunile
tran-
zitului, Da
IV
i

Inainte de igiz, Bulgaria avea o suprafață de „96.345

km? ; după 1913, 114.000 km?; iar după tratatul dela Neuilly
UN

. .
105.000 km? cu:o populație de 4.300.000 locuitori NE
| 2. La Trianon (4 lunie 1920) cu Ungaria, care, cu toate
ca înainte de războiu cuprindea numai 52% Maghiari, . iar
AL

"restul populațiunii era format din Români, Slavoni,, Sârbi,

Croaţi, Slovaci şi Germani, popoare supuse Ungurilor
Şi în
R

primejdie de a fi desnaționalizate prin toate mijloac

ele po-
sibile, a contribuit într'o mare. masură la deslănțuirea
NT

măce-
lului european, |
In numele principiului naționalităților, puterile
aliate, prin
CE

tratatul dela Trianon, au eliberat pe toate popoar

ele supuse
jugului maghiar, iar Ungaria a fost redusa la teritoriul lo-
cuit numai de Unguri în câmpia Panonică. Limitată numai
I/

în drepturile sale, Ungaria a rămas fără acces la mare. De

aceea, i s'a acordat libertaten de tranzit catră Triest și Fiume.
AS

Div suprafața de 325.325 km2 pe care o avea Ungaria

înaintea războiului, a 'rămas după război cu
aproape 100.000
UI

lkm3, adica de trei ori mai mică decât Român

ia întregită și
cu 7:000.000 locuitori, adică mai puţin decât
jumătatea .popue
laţiei ţării noastre,
BC

|
3. I-a SEvres (ro August 1920) cu Turcia, care înaint-
 _46 e „> Revista Moldovei

RY
"de 193 stapânea în "Turopa” 157. 150. Km2 Şi -1. Goo. 000. locui-
tori după 1913, După razboiul mondial, în” “care: “putea să nu
se amestice, Turcia a “rămas în Europa dumai cu -Constanti:

RA
nopolul sub privigherea puterilor; aliate. şi - asociate . precum
şi cu o fășie apusani, acestui oraș, lată de 35. Km... Acestea

LIB
însă cu condițiunile stabilite în art. 36, că dacă “Furcii: nu
vor da dovadă de cuminţenie politică, vor: fi expulzați pur |
-şi simplu din “Europa | E Caite

Y
In Asia, nimic n'a mai rămas, din Turcia, căciîîn locu- -i

SIT
s'au instituit alte state - Şi protectorate, după. cum urmează :.
Hedjazul, Siria, “Mesopotamia, Palestina şi 'Armenia .au.
fost declarate independente. Independenţa Armeniei a. rămas -
„până în prezent numai teoretică, ER de vreme - ce nici o putere
nu şi-a asumat protecțiunea acestui stat, Siria, Mesopotamia
și” Palestina, deși independente, „Vor fi. conduse de 'câte un
NIV

mandatar al puterilor aliate, pâna ce/'vor' dovedi că sunt ca-

pabile să se conducă -singure. Mandatul Siriei-a fost atribuit
Franţei, a: Mosopotamiei: şi Palestinei, Angliei. Kurdistanul a
U

obţinut autonomia: sub direețiunea unei. comisiuni, "compusă

dintr'un Francez, un Englez şi un Italian; până ce: împreju-
AL

"rările interne și eaterne acestui "stat îi vor permite inde-

pendenţa. | | a.
Partea orientălă a. Anatoliei, spre Kurdistan | Arme:
TR

nia, revine Franţei, cea sudică Italiei, iar Smirna cu o treime

din vilaetul Smirnei, Greciei. A rămas pân? în prezent Tur-.
N

ciei Nordul şi ceva: din Răsaritul Anatoliei, unde opereaza

CE

încă Kemaliştii naționaliști.

“După puternica şi plastica expresiune a d- nului Lloyd
George, Sultanul a'-fost „vaticanizat;, -. '
Din 'ruinele presârate.
I/

de Turci, poate că .va răsări,

sub influența Europenilor, o nouă civilizaţie, ia
AS

LV. LL
UI

Convorbiri
Bătrâna Literare.
revistă” începe să devină II :No. 1; nulanvarie,
(Anul. venerabilă e puţin 1921).
lucrii
să aibă o publicaţie periodică, 52 de ani “împliniţi, în țara to.
BC

mânească, Numărul acesta, începător al anului al 53. lza, aduce

 Revista Moldovei
47

Y
lecţia inaugurală-a cursului-de geografie

AR
Vâlsan la Universitatea din. Cluj. inceput de d. profesor
- |
„Se intitulează: Conștiință națională
de la definiţia. și gegrajie. ' Plecând
pe care-o dă naţiunii, Renan, citând

R
„pagină din Paulsen despre patrie, o admirabilă
d. Vâlsan caută a lămuri no-
țiunea de conştiinţă naţională şi ideal

LIB
naţional,
Indică mijloace pentru . intensificarea
la noi. Arată, în sfârşit, întru: cât geografia conştiinţei naţion ul
ca
țifică, poate contribui la «claritataa conştiinţei . disciplină ştiin-
N

| naţionale»..- |
Constatări drepte, pagini. calde de optimism

Y
leriză spusele d-lui Vâlsan. : iată. ce carac-
Di C. Krupenski sfârş

SIT
celebrei cărţi a lui |. M. Keynes; iar d. |. C. eşte analiza
neros apel la conștiința clasei conducătoa
Filitti face un ge-
re: în. faţa situaţiei
interne și ext:rne grive, să uite interescle
egoiste. .
lui N. Bălce scu, - a
ER
D-l P. Panaitescu: continuă Contribuţiiie selc
-la biografia
e |
Dintre poezii, se remarcă Poemul. unei - roze. al.
Ciomac. Scris în versuri albe, poemul întrupează d-lui Em.
IV
regretul după
o clipă fericită, pe care ar înghiţi-o total neantul,
de n/ar fi în
ea frumu seţea.
UN

SE m Ie
„Un expresiv pastel dă d. V. Voiculescu în Amur
Cronica, bogată, ar da naştere la ugele discuţ g pe lac,
ii, cari nu intră
în cadiul unei recenzii. | | |
AL

«Vremea Nouă», an. VII o.1,2 şi 3, (Ianuarie, Februa-.

R

rie şi Martie, 1921):. ap:re la -Galaţi. O revistă didactică. Fără.

să inspire simpatie prin înfăţişare,
NT

ascunde în paginile
ei sim-
fire şi ideal. In numărul pe lanuarie D. V, "Ţoni,. privind în
Cuvânt înnainte spre trecut, îşi leagă de: dânsul speranţ
ele vii- -
torului,
CE

,
La două lucruri .vrea să. centribuie, mai ales, revis
învie: 1) luminarea problemelor: şcolare și 2) stăvilir ta: care
e a acţiuni.-
lor nefaste cari influențează şeoala. Se dau pagini
originale şi
totodată, traduceri, (Gustav le Bon, Tolstoi).
I/

Cugetări se află
presărate pe ici pe colc,.extias: din scriitori străini
sau din ai
AS

noştri. Tustrele numerele apărute până acum, se

recomandă prin
năzuința d: a lupta sincer.şi cu avânt pentru
ținta propusă.
UI

„Şcoala Basarabiei“, an. III (No. 1,2 şi .3 pe Noembrie,

Decembrie și Ianuarie).: E o revistă „pentru
învățământ şi
BC

educaţie națională“ şi apare la Chișinău

supt conducerea
d-lor Șt. Ciobanu și Ap, C'ulea. Mai mult
decât Vremea Nouă,
 48 a î | Revista Moldovei.

RY
dă loc traducerilor sâu. prelucrărilor în paginile „sale. D. M.
Rădulescu traduce din M. E. Boole: T'regătirea. copiiuiut pen-
(ru ştiinţă. Prima: parte a acestui. foarte instructiv. studiu tra-

RA
tează «Cultivarea imaginației matematice - la copii» : a:doua
«pregătirea etica şi logică a copiluluis. In. total, iatere-

LIB
santă discuția utilitații pe care o prezintă. munca mecanică” în
instrucţie și educaţie întru formarea omului de știința, în spe-
Cial. Mecanizarea muncii.nu.poăte fi oprită. fara a stăvili pro-
gresul în formarea caracterului şi voinței. “Interesante vederi

Y
referitoare la problema = Copilul și arta»,-o pr lucrare 'de alt-

SIT
fel cam greoaie cu stil,:. Spicuiri despre. «Sufletul . copilului»
din opera marelui Anatole. France, intraductibil încă în
„graiul nostru. Notiţe felurite-d d. Ap: Culea. Da
ER
Diferite studii în legatura cu problemele ce se impun
acum Basarabiei în deosebi. Revista se. recomandă calduros,
NIV
tuturor membrilor corpului didactic.
A

„Lamura“, ăn. II, No. 5) aduce. un articol de d. V, WVoi-

U

culescu despre Bernard “Paiissy, marele om de: muncă eroică.

d. 1, Simionescu împletește. în Primăvara "poezia cu învaţă-
AL

mintele pedagogice ale vr-mii; 'd..G. Galaction arată cum

«mântuirea ne va veni prin Școală», o pagină de mustrări şi.
TR

îndrumări. Se remarcă, plăcut şi entusiast, articolul: d-lui D.

"Marmeliuc «Studiul limbilor clasice». Bazându-se mai ales pe
cartea vestită a lui Th, Zielinski, «Die Anftihke und Wir»,
N

profesorul de lu Cernauţi arată că un folos practic imediat

CE

nu, poate fi cerut învățământului limbilor elină şi latină.

Asta nu însamnă, însă, că folosul! îndepărt:t nu există. Ele-
vul câştigă, mai întâiu, din punct de ved:re moral-pedagogic.
„ Studiul acestor limbi ie, „desigur, greu;
I/

dar azi, mai

mult decât oricând, avem nevoie de școală prea. E un mări-
AS

nimos apel articolul acesta, mai ales pentru : vrenmule noastre !

utilitariste şi practice excesiv. Cronica bogită, ca totdeauna.
UI

' | | N.N, Răutu.

BC
 - _ 0 .

be E
DE

Y
AR
a za omora fai A J505Sai dri

R
a , obşteasca sărbătoare a sufletului

LIB
romă. .
“ nesc, rostim şi noi modeslul nostru cuvânt.
Un 'veac de la nașterea lui Alecsandri :

Y
un veac: de frământări, de biruinţi în viața

SIT
poporului “nostru. Inainte de loate. un veac
„de birninţi sufleteşti, pe care fericitul copil +
al norocuiui, avea să le cânte, răsunător şi clar.
ER Căci,
mai mult decăt Oricine; Alecsandri a fost înțălegătorul en-
tusiast al vremii sale, ale cărei aspirații le-a intensificat
IV

prin cuvânt, făcându-se şi prin asta unul. din frunlașii

UN

țimpului în căre a trăit.

Intrun veac de frământări şi dezechilibru, el a fost
un echilibrat: “poate de aceia a „pricepul așa de bine, nă-
AL

zuințele vremii sale. În teatrul de tragedia al vieții, el-a

venit din eternitate cu psichologia auditorului oplimist,- nu
R

cu a unui actor menit să sufere pe scenă: de aceia, poale,

na suferit decât trecător, puțin intens... In schimb, Sa bu-
NT

curat de 'Sirălucirile vieții, de toate iluziile ei... Acestea

„i se strevăd în operă.
CE

Oricum ar fi, prăznuind un veac de 1a naşterea lui,

„Simțim ce fir trainic ne leagă încă, ca: pe orice umili să.-
I/

mănători ai cuvântului românesc, „de Sufletul cântărețului

Moidovei. | |
AS

Și de aceia, în clipele când pe plaiurile Româriiei

răsună cuvântul şi cântecul lui şi al celor ce-l prea-mă-
UI

resc, închinăm şi noi întru amuintirea-i cuvântul HOSiru pios. * |

„ mRevista [ioldoveii
BC
 RY
RA
LIB
Dragi părinţi, Dia. tainic prohod,
_Scumpe surori, Sufletul îmi plânge,

Y
Cuvânt bun vă vine . Lacrimi curg potop,
De la mine, |

SIT
E Soarele se stânge,
Cel mai mic dintre feciori. Sufletul Îmi plânge,
Suuit la Șamalia | „ori pe cine ugrop Lă
Lângă Baimaclia ER
Amurgeşte.... E:
aa .
NIV
Umbra deasă - Gând nebun, Sia
Prin unghere Ce “scoţi "din. fire - |
„intră "n casă „Un întreg norod,
U

Şi m'apucă de picioare ” Lasă-mă ca să-ți citesc

Pe supt masă. Din Ciaslov,
AL

lar de sus, din bagdadie | “Din Pisaltire,.

Peste față Dintr' o dulce amintire
TR

Imi aruncă
Ca să. nu înnebunesc UA
Neagră i ie. De nu vrai
* Pretutindeni întunerec
N

Sau nu ţi- e bine

Bezuă, țesă,
CE

la aminte, DR A
Ziua tristă, 'ngâlbănită,
Fă ca mine, >
Pe geam iesă:
Și priveşte
Noaptea mă 'mpresoară!
I/

laainte.
In cap mii de gânduri, lată, Vanea, scriind :
AS

Imi aleargă râuduri,

«Pechea, e
„Ca pe cer cocoară * Ce mai este 'cu Lorica,
Cârduri... cârduri |!
UI

Şi ce veste 'm Chişinău,

Inima mi-e frânță
Şi ce zice, mititica -
Ş'o aud cum cânţă
BC

De Mărica ?
 Revista Moldovei |

Y U>
„Uite Olga Dar buniță E

AR
Şi Zamfir Blând şopteşte
Cum oftează ia clavir, Ca-l iubeşte :
lar Costel cu Tudorei

R
«<lĂr” să yie, ar” să vie
Umblă iuti ca un prăsnel | Iiăta. de la vie |».

LIB
După... După... „ Uite- afară, prin ogradă,
„ Firicel | Ce cară
Nici Târiţa nu-i în pace
Şi paradă:

Y
O' auzi strigâud Uşor :
_Pe o biată slugă :

SIT
„_<Xulică, vino'ncoace ! »
BA scăpat viţelui iară,
«Hu» tace Ca să sugă !
Și aleargă Mâţa miaună
ER 'n castani !
S'o: împace. lar la poarță:
lar bunița,.
Câinii latră
IV
Ca o. sfântă, i La o şatră
De deochi mereu descânță.
„De ţigani.
UN

Iâna-i bună * mparte tot: Colo, Sus, auzi cum rod

Veselie, . Șoarecii în pod, _
Bucurie
AL

Gândule ne:od ?
Şi nădejdi la un nepot
Li —-
Miţişor + să
R

In colţişor Gândul fuge...

NT

Plânge şi se sbate, Nu ascultă !: | |

“Răstiguit pe spate, Ziua 'ncei să stâuge..
Că sa dus măsala vie-- Amurgeşte... |
CE

Fără să-l îmbie. Noaptea vine,

Şi când ţipă Sufletul îmi plânge!
Morți învie !
I/

T. Mârza.
AS

Şamalia (Basarabia)
UI
BC
 ZA SUE MIZZI

RY
RA
DIN. SUFLETUL. > 25

LIB
25 EROILOR NOȘTRI

Y
D-lui genera! Mexanăra Gorsi.

SIT
ta prin luna Martie, into. dimiieăță. Vremea se.
sri

nină, liniştită: şi plină de soare. Batalionul întâiul),

om

schimbat din ajun de cătră batalionul al doilea, ER

II
Te
Ea
Tec,

coborise de pe poziţie şi aşteptă, " îndărăptul zi-

pa 2 Pal âs

durilor înalte ale Mănăstirei Caşin, prezenlarea

PRAI
pata

NIV
Pta

“noului comandant de: regiment. .

" Odală cu această prezentare. oficială, se holă-
rise şi înmânărea decotaţiei soldatului Nepotu lon, căruia îi ve:
U

nise tocmai atunci brevetul cu «Virtut-a militară clasa I». Deşi -

să dăduse ordin de cu sară compăniei, care era pe front, să-și.
AL

„trimită omul, totuşi, acum erai ceasurile unsprezece şi Nepotu'

lon nicăieri. In, calitatea mea de aghiotant, responsabil de ne-
TR

executarea ordinului, alergam mereu în toate părţiie. ” întrebând

şi cercetând, dar în zădar : nimeni nu ştia să-mi deie niciun
răspuns. Furios de grijn răspunderii, începui să strig la civilii
N

şi militarii cari să îngrămădiseră.în jurul batalionului,: strân-

CE

gându-i rândutile.. Toţi să traseră „înapoi, lăsând loc liber do.

„mişcare compăniilor. Un singur ins părea mai nesimţitor și fără
gând de clintire, Mă. răpăd la cel şi-i strig răstit: |
I/

— Dar tu stâlpule, ce nu te mişti, ce-aştepţi ?

— Eu?l2! |
AS

— Tu! Ce? Măi stai de vorbă?

— Eu, d-le locotenent, am ordin de-asară să vin să stau
UI

aici, răspunse soldatul cu sfiiciune.

— Tu?! Tu ai primit ordin ? Pentru ce?
BC

1) Regimentul 8 Vânători (Botoşani).

 Revista „Moldvei,, 53 5

Y
AR
— Dă, pentru ce şi cum nu ştiu nimic. Dom”, caprar mi-o
poruncit numai atât: «Măi Nepoate, mâne diminieață să te duci
la mănăstire că te chiamă acolo». Şi eu, cum vedeţi, am venit... |

R
":—"Cum ? Cum ai zis ? Tu ești “Nepotu, întrebai iuti şi

LIB
cu vădită mirare ? | a |
— Trăiţi, d-le locoterient, eu sunt soldatu "Nepotu Lon
com; nia 8-a, plutonul... i | Ă

Y
Sfârşise, de mult ecomandarsa lui şi eu îl „priveam incă
nedumerit. Mă aşteptam să “văd uri om voinic cât un munte,

SIT
plin de tărie şi viață. Aşa: mi-l descrisese unii, la schimb âveam,
înaintea mea un suldat slab, deșirat şi palid. cu hainele numai
ER
sdrențe pe el. Nu ave bun: de cât doar. capela . de artilerist pe
cap şi bocancii, din picioare, nişte bocanci mari,, ungurești, zim-
țuiți în. cue pe demărgini, | -
IV
— Vrasăzică tu ești Nepotu, i: întreba. înc rodată, “spre o
mai bună încredințare,
UN

. — Da, d-le locotenent, îmi răspunse. din nou,i omul, tre-

murându- -şi buzele vinete Şi îndreptându- -şi genunchii încovoiaţi,
Eu sunt soldatu Nepotu lon, din compania opta... dom'căpi-
AL

tan Îrimescu' mă ştie şi toţi. camarazii. mă CUNOSC... a

=. —. Bine, foarte bine !. Mă rog, ia spune-mi, tu eşti, acela
R

care. ai luptat: la Ceresdomb, cu. sublocotenentul Fătu ?

NT

— Unde, în Ardeal ?
„.— Da, acolo, la .dealul cel. blăstămat “unde s'a. prăpadit
atâta lume ! !
CE

„„— Apoi acolo am fost grămada cu compania, doar nu

eram numai eu singur.
„—. Ei, şi ce ispravă ai tăcut ?
I/

— Ce: ispravă? (dând din umeri). Nimic | Ce. -au făcut

alţii am făcut Şi eu.
AS

„— Bine, „dar nai ajuns tu cel dintâiu la tranșeele duş-

marie ?
UI

— La tranşeele dușmane ? Apoi am eluns dar cu toţii,

că eram umăr la umăr,
—
BC

Dar n'ai tăiet tu sârma cu foarfecele, wai deschis drum

celorlalţi la şanţuri ?
— Nu, răspunse scurt, fluturând din cap cu răutate,
 6 - - Revista Moldovei.

RY
— Cum: nu, ce spui ? N'ai luat ta în, "spate. pe, “subloco- '
tenentul Fătu,, rânit îu piept de.o granată,: și „ai . dus, prin,

RA
ploaia de go: aiţe și şrăpnele la, postul de prim ajutor? Adă- “ți
aminte...

LIB
— Eu !?' Doamne fereşte ! Facând un gest caa şi cum s ar Ă
scutută ds: ceva, mă. privi ciudat parcă ar. fi. „voit să, pătrundă
rostul tuturor . acestor! întrebări, pe care i le puneam în mod
precis; întrucât! cunoşteara - pe, „derost cuprinsul brevetului său.

Y
Iitrigat. de astfel de răspunsuri protivnice, în totul cu fap-

SIT
tele. puse pe 'socotâala lui,” „u, ştiam, ce să mai. cred, Aş îi voit
să-l întreb dacă nu cumva. a săvârșit, alte” fapte, de altă natură,
|
când
«
un glas poruncitor mă ER
strigă. din. “urmă :
—" Ei, locotenent. > unde-i sotdatul: Ce. trebuie decorat ?
!

— Aici, d-le: colonel|, Lam găsit, dar, “drept. să, vă

spui,
NIV

e întrun hal fără hal Trebuie să fie o: gieșală cu

decorarea
lui. L'am întrebat ce a făcut, şi. el, prostul, spuiie că ma
făcut
nimic din cele cuprinse! n brevet'! Ştiu eu cei cu dânsul
? Apoi
U

nici mutra nu-l arată. a îi „fost erou. „Da altfel:

aveţi”: să vedeţi
și d-voastră, ..
AL

Chemaj- pe soldat: Caie veui “aligriind,

“

Că
Colonelul, om: serios, îl. învălui: cu 'ochii din creşiet
pâna
tălpi, strânse:din buze, încruntă! din” „Sprâncene:
TR

şi mişcând. dini
nas iepureşte, zise:
— Spune-i să lepede tăgârța de sirptsuoară și” să treacă
N

la mijloc.
CE

Apoi ititi îmi şopti, încet de tot: «dacă: în adevăr,

etotu
ăsta, ma făcut nimic,. voi. sunteți răspunzători,
nu eu. -
Roșii fără vrere. Era o: „palmă pe care
o' primeâm” “pe ne-
drept în numele: și, poate, pentru greşala
I/

altora. Cu- “ciudă ne-

stăpânită împinsei şi eu pe soldat în careu, arătânduci locul
AS

unde trebuia să 'se aşeze: aici 'să stai, mămâie; şi să nu: “mişti!
Trupa şi ofițerii stăteau drepți. Se
comandă pentru .onor
şi să cili cu glas tare” brevetul, - Colonelul:
UI

luă. „decorația: şi ' în-

cercă s'o puie în pieptul soldatului.
care sta uluit, privind. de-
parte peste rânduri, streiu: pârcă de
toate: cele ece să petreceau
BC

în jurul lui. |
— 'Uile, nici veston şi nici cămaşă n zi pe iris. Toate-s
1

E
„Revista Moldovei,

Y
7

AR
bucăţi ! Unde să-ţi prind eu decofaţia 2
Am să țo "nfing în
piele, o. a Iata
Soldatul, fără să miște. din loc, răspunse apăsa

R
t.
„— Puteţi so înfingeţi şir piele, d-le col
onecăl,nu curge !

LIB
sânge ... Să | aa
„Şi cu ochii pierduţi mereuîn - depărtare, nu luă în samă
căutătura aspră . pe care comandantul i-0 arunc
a pe supt .sprân- .

Y
cene, în timp ce să 'trudea să-i lege de un nod al. cămaşei,
decorația de aur a

SIT
virtuţii militare i
La stârşit, urmând obiceiului, colonelul îşi schimbă vorba
lumina a
„— Ei, dar ştii că-ți şade bine ? - O - decorație frumoasăER
astupă, cu strălucirea ei, orice: uriciune. (Strângându-i mâna cu
putere). Să :trăeşti, măi Nepoate,să te porţi mereu înainte așa
IV
cum te-ai purtat și până acum... cu vitejie, cu curaj!
„„Hai,, fii vesel şi tu, râzi, căci azi e ziua ta. Nu trebuie să
UN

stai posomorit. a Da
Soldatul strânse cu năcaz din umeri
Mr Y : şincepu să plânoă:
“Colonelul înduioşat, strigă tare:
R Ş h p ka: | >! .

|
AL

— Hai,să înceapă defilarea.... că me'ia apa!

„„Baţalionul se puse în' marş. Nepotu Ion, la stânga colo-
R

nelului, cu seninul virtuţii militare în piept, sta neclintit privind

cu sfieală 'şi ruşine la camarazii săi voinici, cari treceau în pas
NT

de paradă, salutând cu arma pentru onor!

CE

N i ti Pa E, i
L. A

“Trecuse vreo două ciasuri după masa luatăla popotă cu

I/

muzică, discursuri şi băuțură. Pe mine însă mă stăpânea mereu

ideia decorării unui om care-şi nega singur orice ispravă.
AS

Nu
puteam pricepe cum de să făcuse această greşală. Muncit de
felurite presupuneri, apucai drumul prin sat. N'am mers mult şi
UI

iată că supt acoperişul unei fântâni cu roată văd pe Nepolu

Ion,
rupând 'o pâne pe genunchi. Mă .apropii de el şi, cu oarecare
neîndemânare, îmi fac rost de vorbă.
BC

*
— Dar tu, tot pe-aici, măi loane ? N'ai plecat încă
sus:?
— Nu, d-le locotenent, mam plecat încă, răspunse surâ.
 Ss Ia Revista Moldovei

RY
Dad
“zînd. Vreau, mai întăiu, să'mbuc ceva, să mai prind la inimă

RA
ş'acuş îs pe deal la tranşeu, i ct
— Hei, "bravo!, Acum, pari, mai vesel. de cât azi, dimineaţă.
Aşa'mi 'placi! Cine, mă. rog, te-a “schimbat : pâneă care- -0, mă-

LIB
nânci ori decorația 'care-ai, căpătat- -0? ..... -
— Niciuna, nici alta, d- le . locotenent, “da aşa-i feleşaizul
meu ! Sunt vesel. „suVesel, mai ales, C am. scăpat cu obraz, curat!

Y
-.— Adică cum „..cu obraz, curat Di - cz

SIT
—. Apoi dă, ;d- le locotenent, sufletul omului £are şi ci, avea 4

lelele lui ! Că azi, d- voastră nu ştiţi, dar inima'n mine -era cât
un purice de frică. „„Nu mă gândeam eu, la. decorare, cum nu
ER
mă gândesc la. moarte. Mai ales când am văzut că 'se strânge,
batalionul grămadă şi: că pe mine. mă. tati de-a peirei,. „eram
mort pe jumătate:.., a, aa
NIV

—. Şi de ce? întrebai foarte, mirat” a

-— Hm, de ce? Nu vam spus că de frică 2. Nu Şăguesc
de loc! Căci vedeţi d-voastiă, .de „vinovat eu tot sânt vinovat,
U

mam ce zice şi dom” caprar.. “Pamparău. mi- -0 spus .hotărit că.

are să mă împuște ori .are să mă. Spânzure, dacă - nu. scot ra-
AL

nița,, cu efectele, foarfecele şi, lucrurile furate. Şi- când. m '0 dus.
-la raport. la. dom: căpitan, ŞI: am. “arătat, „de-a firapăr,, tot, „cum
TR

s'0, injâmplat, dumțealui. mo. bătut pe. spate... şi .mi- -0.. „spus. |
să n'am grijă, că, dimpotrivă, are. să TĂ, „decoreze . Eu dă, ca .
cel cu păcatu, am ieşit cam ruşinat şi cu' înima 'ndoită, că nu
N

știam ce să cred. Dom” caprar însă, mi-o făcut sămn, pe iuriş,

CE

cu mâna cam ce fel de decorăţie 'am să capăt şi eu de- atunci

numai intr'o frică am dus-o. lar când am văzul, asară: pe. dom!
căprar că stiigă . "nchiorcoșat la mine” :. edu- le de vale, măi
I/

Nepoate, că dom” colonel cel nou are să te | "decoreze

»,. eram
gata | Ziceam,. iaca, s'0 sfârşit cu zilele mele!
AS

Că. mie, nu-mi

era doar de bătaie, ci de ruşine. Eu îs om bătrân
acum, cu '0
casă de copii şi, pentru mine, rușiuarea în faţa lumei. e una
UI

cu moartea...
— Ai, măi tu, iu 1 zic baiu, dar nu prea mţeleg de ce-i
vorba. Imi spui o mulţime de lucruri pe care
BC

eu nu le. cunosc...
—, Cred că d-voastră nu le cunoaşteţi, de-aceia n ați
ştiut
în ce jaratec am ars eu azi. Uitaţi- vă ce-i; la Ceresdomb, în
 Revista Moldovei

Y
ii 0

AR
ziua a treia, când” o sunat” atacul, noi “eram cam depărtişor de
Iranşeele ungureşti. Am avut însă. noroc de pâcla ceia, -deasă'

R
de s'o tai cu cuţitu, waduceţi aminte. „alttel, cum mergeaii
noi buluc, ne curăţam cu toţii!

LIB
“ i |
„Și eu, dacam văzut că: de: alergat mai este şi cu Taniiţă-i
greu, am-aruncat-o la naiba într'o râpă. Nu eram bucuros! nici
de cămeșa de pe: mine, dar n” aveam ce face, "Am “păstrat nu-

Y
mai toarfecele, trei granate şi arma cu cartuşierrile, D- subloco-

SIT
tenent Fătu. m'Q văzut. ce-am făcut şi mi-o! spus : „«Nepoate, -
tată, să te ţii de mine, să-mi) fii de "ndămână lb Eufi- am răs- *
puns în treacăt: <«N' aveți grijă! Să, „Căutaţi mai „biie: să..vă ţi-
ER
neţi d-voastră: de-mine Io. |
Şi s'o ținut sărmaniăl | "Când: ani dat de gropi de lup şi
zid de'țăpi, am întârziat! oleacă, dar le--am trecut. La sârme. însă
IV

o fost tot buclucu. Erau așa de: ncălcite * şi “des! “țăstite; că nui
UN

„te mai: pricepeai ce să faci şi pe unde s 'apuci, Obosit'cum

eram, m'am întins la o: 'rădăcină de: pom şi, cu: arma'n' mână!
trăgeam mereu în firele” de fier, ca să;le -rup,: dar pace. “Cartu-
AL

şele sburau zingănind prin sârme şatât, Atunci - am Imat foar-

fecele de la brâu şi, târâş: “grăpiş, - am început a face cranţ ici,
cranț colo, cranţ dincolo şi. când nam trezit, spărtura: era găta,
R

Doi- trei au şi “trecut înaintea meă,. fără să le: bag. de samă. Eu,
NT

ca să nu rămân în “urmă, âm' Svânlit foarfecele,: am, pus" “mâna; .

pe armă şi'iainte'” la șariţuii.: “Patru” unguri : mi: au. ieşit în cale
la o potecă. Eu, mâna pe o granătă - şi 'svârir... „Nam văzut
CE

de cât fum, stropi de carne şi. pământ rascolit:căi alta: nu: “ma;
era nimic în faţă! Intru apoi în: gura unui bordeiu şi nu' ştiu
cum să face că... iau pe doi în furculiță, Alți doi; de spaimă;
I/

râdică mânile 'n sus, Eu însă'eram: grăbit, maveam când * să-i

AS

caut prin buzunări. l-am netezit numai cu patul: armei la ceafă

Şi i-am aşezat să doarmă somnul cel' de veșnicie...
„Cum vedeţi, treaba s'arata bunişoară, când. o -spurcată
UI

de granată face <bufif> !... drept în faţa lui dom” sublocotenent

Fătu, care m'ajunsese, saracu, din urmă. Numai ce-l văd: că să
BC

clatină, să "'ngălbeneşte şi să răstoarnă jos ca “un buştean !

Din gură nu ştiu dac'o zis ceva ori nu, că din” pricina” tunuri-
lor și mitralierilor nu s'auzea nici în cer, nici în” pământ,
 10 o . e | „Revista. Moldoyti,

RY
Atunci mi-am zis eu singur... „păcat. să... las. acolo . să--Și.
facă. lighioaile. râs. de. dânsul,; mai .“ales , că, un. gornist, Jângă

RA
„mine, începuse să sune retragerea, |
Cum nu era vieme de pierdut, Pam taștăcat în mâni, ca

LIB
un .hultur, pe- un puiu de.. găină, și : la: drum, Dar, ce; drum: ?,
Un prăpăd ! | ir
| „„Vă'nchipuiţi .ce- era acolo: morţi: râniţi,. „arme,, șrapnele,
butuci pietroaie,: sârme ghimpate, chiote, râcnete, vaiete, oameni.

Y
„nebuni: snă “rog. iadu. înțreg clocotind... Și. eu. "mergeam
. ca pe.

SIT
şes, nici nu. mă gândeam ! D-zeu. o, vrut să: „Scan,
: pentru no-
rocu lui. dom? sublocotenent, nu al. meu |. pa
Râdeţi ? Aveţi dreptate! Acu-i numai, umbra. şi ciolanele:
ER
de mine, ațunci însă eram. altfel. Nu mă, „Supsese
încă. pămân-. |
tul tranşeelor, nici. frigul iernii, aici, bolile, Q,.:că.
tare; “amimai. -*
NIV
zăcut, în „ies! primăvară !. Cine: mă ştie dinainte,
azi. nu, mă: “CU:
noaşte, Nu -mă; cunosc. nici. eu, Misi groază de.
aaine.; Imi, tre. -
mură carnea, „pe.. trup. şi-mi: miroasă... „îucheiturile;
a-; ;mucegaiu.
Pe vremea .ceia însă era alță ceva.;, Pau era
U

Nepotu. Ion din

compania epțal . i î)
AL

Tuşi..sec,, oită. și, uita ndu-s-se. la bucata de

pâne, mușcă cu e
lăcomie „din .ea.. Ri
— Nici. acuma; nu „mă “dau. eu; pe.: doitrel;.
TR

soacli. asa
slab. cura. sunt. Dar tot... nu- -S „ceia, ce-ar fost"! | o
„ Pe,când.el: vorbea: atât, de; ;simplu. şi încrezăto
r; eu, îl. pri-
N

veam cu.q: dragoste. fără: „margini, Șutletul , mi se uşurase. cu

desăvârşire. Nu mai..aveam .nici o. îndoială despre, ierajsmul
CE

, său.
adevărat. Abia. aşteptam, să-mi..văd ; comandantul
orice. bănuială, Un singur, lucru . „Îmi
ŞI: Sări râsipeșe!
:. rămânea încă. nelămurit..:
de ce negase el,. “GU atâta, îndărătnicie,
I/

tpate. aceste. faptea, „Pen-

„tru a-i afla „taina, întrebai ; :deadreptul :..
i
AS

„— Bine, măi. Nepoate, „dacă ! tu

ai. făcut, atâtea, jucruri "de
Samă, de ce: azi. dimineață, când.
te--am | întrebat. despre ele, ai
tăgăduit totul..; 3 SPunând. că, nuci nimic adevărat, Carei priciria
UI

— Pricina ? (râzând)... Nu ştiam. ?

ce, vreţi. să. aflaţi du de
la mine. Credeam numai, că „unibiaţi
așa, Șă. mă. ispitiți, să: Ve-
BC

deţi ce-oiu zice... ş 'ațunci, dă, şi..eu, ..n'am. foșt,

la atac, şă. „Tu
fie vorba. de raniţă ; am tăiet . sârmă, - să, nu- mi
„cereţi Soc9z
 Revista: Moldovei:

Y
11:

AR
teală „de foarfece; n'am. dus: pe: dom: sublocotenent, Fătu' în
spate, să nu mă cercetaţi de. lipsurile lui. Că. eu: am .auzit în.
urmă că-i s'o furat-o. mulţime. de lucruri și: pe mine : unul, să

R
mă bată: D-zeu. Cel de. Sus, dacă:: m'am lipit. de ceva. Eu “asa.

LIB
am credință în .mine;că,dacă:iei .ce nu-i. al tău,.nu- “ți, merge
bine. D-zeu. te. vede, te: însamnă. pe răboj și, când nici. gândeşti,
te. ciocneşte! De-aceia. mă. faresc, de luat:i:ca de „fac, Să: fie să

Y
găsesc baniţi: de aur în. cale- că-.nu mă ating de ele, dar încă:să,

SIT
"fi îndrăznit eu să pun mâna. pe lucrurile lui dom sublocoțe-
nent... Doamne păzeşte!: Eu; vreau: să-fiu. cinstit. şi să .mă în-
torc acasă cu: zile, atâta Yreau, Avere;: dacă mi o trebui, mi-oiu
face. e
ER - NEI
— D'apoi cu lucruri de furat, +nu. să face: avere, „Cinstea
singură îi destulă avere-la: om, dragul meu.l. -.:
IV
|
— Da- ştiu! De-aceia azi tremura inima'n - mine..de-o:ru-
şinare ca.iaceia.: Mi-era frică să mor,
UN

nu; alta Li Vedeţi. lucru

anapoda, mie. mi-i. frică: numai de-ai noştri." -De Ia :; dânşii : am
îndurat eu toate năcazurile. Şi toate ponoasele, De dușman nici - :
nu mă. găndesc!. Când îs-pe front, în linia: înțai, atunci împă-
AL

rățesc. Eu îs :mai mare. acolo.. Cine; s'arată la muche. e al meu,

mă “fac popa lui. | miruesc cu roȘ în | frunte şi-i pun îndață
R

numele; că :nusi,
NT

„«Dincoace: să: schimbă treaba. ! Numai «azi: cât, năduf. mi-a

pus mie!n suflet domcaprar: Pamparău'!- Uitaţi-vă, de-amarnic
ce-i, nici nu mo lăsatisă-mi:iaurralt-veston. pe mine, :că:doar
CE

am: unul nou. Mi-o zis: <du-te aşa,.să te..vadă ce, fel: de om
eşti> ! Oh, am întrat în pământ: de. ruşine când mi-o ifăcut 'ob.
servaţie dow” colonel, ist nou, că el îi strein, nu mă cunoaşte,
I/

cum mă cunoştea a nostru, sireacu, dom” colonel: Gorski!

Imi era oarecum şi de camarazii mei: ce or fi zis când m'or fi
AS

văzut aşa ferfeniţos şi ugilit! |

—- Ei lasă, nu-i nimic! Haina de pe tine e urâtă, dar de.
UI

coraţia-i frumoasă !
— D-le locotenent, o fi ea frumoasă, Hu zic, pentru cine
o fi! Pentru mine însă, om bătrân, D-zeu mă ierte, nu vreau
BC

să spun vorbă mare! Eu, dac'am lupiat, niciodată nu m'am

gândit la străluciri de- „aiastea. Eu iam gândit la datorie,
 12 | | Revista” Moldovei!

RY
“ Sapoi, Poiu. mai spune eu''una:: d-le” locotenent: “pentru

RA
“noi, țărânii, nizi nu “prea face să umblăm' “cu' “asemenea? scum:;
peturi. Ele-s: pentru: cei "mări şi bogaţi: iAceiă: au “eu ice. trăi şi:
le lipsesc: numai! podoabe:e: Noi. noi! “întâiu. avem 'ievoie de:

LIB
traiu şi pe:urmă de podoabe:: Căci şi “frumuseţile 'cer:în 'om un:
suflet ariume ca să le poarte: Eu. uitaţi» vă la: taine !. pi ia
“Şi. râdicându:se' drept în” picioare; îşi: înălță : capul:sus; îşi

Y
deschise pieptul slab! Și mă privi cu':ochii : săi : “adânci Şi pă- |
E zi ecua bai 3

SIT
trunzători.. taie ata!
„i i — EI, face, dle locotenent 2: Ge: zici: 2. Eu: zic: că nu. face!
- Punând: apoi mâna: pe::“decoraţie, o':: întoarse: pe: “ambele
părţi
* Apoi, cu-glas“convingător;: zise:
ER
uitându-se la ea ca la o' jucărie de mare pret. ae
iii ps în i
— Ştiţi ce una;'d-le. locotenent?: Văd::că tare vă mai:i-uitai
NIV

cu 'jind la dânsa. Dacă vi''':să“! are aşa:-:de fruimoasă, -eu: v'o

„dau id-voastră. Mie'nu:mi “trebuie. ::N'am+ce: facercu. ea: :Oiu
perde-o- cumvă întro zi: prin. cături:rşi: iar >imi--oiu: aprinde:r;paie
U

n cap cu dom! căprar şi “petru: asta e pi

" De-aceia uiai bine luâţ-o'"dv. "şi-ţi Duta: o. :Eu: îs -bun:bu-
AL

curos Cam. „scăpat! ecu “zile: Dac'oiu' .:mai:trăi, coiu! mai căpăta
vreo'una. | îi tri ri por ci atitea E it miei pi: i
TR

Şi senin, tinistit şi mândru, ca după o nouă: faptă, bună,

îmi întiise: cu amândouă! mânile: decorația” lui” strălucitoare.!
ini. = Ei nu, măi! loant;: asta: .nu să;:pOate, îi-'răspuinsei - eu
N

umilit şi roş la faţă. .Fiecarei:cu' fapta: :şi:cur “răsplata lui pe;iluime. .

CE

Soldatul, simțind ruinarea 1mea, îşi trase “mânile 'încet, şi

plecă mai i rușinat de cât: mineJiri na tii se ia o
i it sta
I/

, > 32 . pa
Te,
pp
i ST: Crudu
t -
AS

i
i i ” a i” -? 1

ip |
UI
BC
vebebe

Y
AR
PAGINI $STRĂVECHI

R
p

LIB
O monografie a Botoșanilor.-Botoşenenii hămesiţi
şi desnădăjduiţi. —Descrierea baronului de Toti.
=

Y
picuesc date Și note relative la. trecutul târgu-

SIT
lui nostru, a cărui - vechime 'se pierde: în întu-
nericul vremurilor.
Nădajduesc că printre cartur..rii noștrii se
ER
vor găsi unii care vor alcătui o Monografie a
2] Botoșanilor, ca generaţia actuală să, cunoască şi
IV
3 să vadă, prin câte: amătăciuni Și primejdii au.
“trecut înaintaşii noștri în scurgerea vremii;
UN

lor — cărturarilor— li cade indatorirea să culeagă și să” coor-

doneze tot ce: ar putea afla că este .de folos: în descrierea
vieței trecute Şi actuale a târgului nostru,
AL

Marii noştri! istorici, d-l Necolai orga şi fericitul intra,

pomenire Alexandru Papadopol-Calimach, amândoi stralu- |
R

ciți membri ai Academiei Române, au publicat diferite con--

tribuțiuni, memorii şi notițe privitoare la Botoșani, şi aceste,
NT

împreuna cu <Documentele> relative la Botoşani şi împreju-

rimi din colecţia răposatului A.. Callimachi, cu a căruia chel:
CE

tuială Sau tiparit, ar putea serii istoriografilor; iar descrie-

„rile călătorilor străini, cari au trecut prin meleagurile. noastre,
încă 'ar putea fi de folos. - |
I/

Că tâ-gul nostru a fost uirgisit, ars și prădatîn mai

AS

multe rânduri ni spun cronicile, vechi, iar letopiseţul vechiu

spune „câ la 1439, Noembrie 28; întrat-a în țară: oastea tă.
„tare-sca, de-a prădat şi ars până lu Botoşeni, şi a ars şi târ-
UI

gul Botşenii“ !
Șn aceste vremuri idle vijelie şi prâpâd, câte întâ;mplări
BC

jalnice nu s'or fi petrecut! | ă

 14 | | iu Revista. Moldovei

Vechii şi marii noștri VoavGzi, îngroziţi

de desele. năvă-"

RY
liri şi prădaciuni luau măsuri de apărareși prin chibzuitri în-
ţelepte zideau ca locuri de apărare mănăstiri. și biserici în,

RA
cari se adăpostea poporul în vremuri de restriște.
Şi aici, în partea locului,în preajma Botoșanilor, s'a

LIB
clădit, de cătră marele Voevod Ştefan, 'mânăstirea . Popăuţii, |
a căreia ziduri :sa închidă între:ele casa - de - rugăciune cătră
Domnul, casă de locuinţă pentru Doimn, şi de un loc în care

Y
să se. poată aduna poporul la nevoie: şi uh loc mai nime-
rit ca acesta al fostului sat Popăuţi, nici că se, putea. Aci,—

SIT
ne spune un istoriograf — <avem un loc neted înconjurat de
. „Tâpi adânci și tocmai p'aici din partea aceasta puteau veni
ER
„dușmanii şi acest fapt îl face'să zidească tocmai. aci bise-
„Tica Sf. Necolai la marginea târgului. Aci o zideşte trainică
„şi nemuritoare, atât “pe ea. cât și clopotniţa ei. O înconjoară
NIV

cu zid, face: lânga ea palat. domnesc și ușa de. intrare ca și

| „clopotnița o face nu spre târg, ci ' spre câmp, spre meaza
U

„noapte, spre dușmani, pentru a putea fi ușor văzuţi”.

Dar, să povestim aci despre o Întâmplare. tragi. „comică

AL

a botoşenenilor, petrecută. între zidurile Popăuţilor, așa cum

o descrie 'baronul de Tort, și. despre care. pomenește şi dd-l
TR

Necolai Iorga, însă pe scurt, .

„Credem car interesa pe cetitorii noştri | aratând, că pe
N

la 767, ducele de. Choiseul, numi'.consul. general al Frinței

pe lânga Hanul Tatarilor pe ve titul baron de Tott, militar
CE

şi diplomat. francez, de origină ungur, care având o misiune

pe lângă Han trecu în Moldova şi descrie cu acest prilej
în memoriile!) sale greutăţile şi nevoile
I/

călătoriei sale din

Noembrie. 1768: Se a
AS

Se mângaia, zice, în drumul sâu,! Când. se.e. gândea că .va

ajunge cu ai săi la Botoșani, -:spre a se odihni aci şi ase
UI

aproviziona de câte le lipsea. 7 |

-

1) Memoires du baron de T | a , _
dam 1784, n de Tott, sur les Turcs et Tartares, Amister
BC

- .
77 . - +
 Revista Moldovei . ou

Y
“Bar
onul descrie -ăstfel—-bine înțeles “în: franțuzește—in-
trarea sa în. Botoșani, -Şi'mprejurările

AR
: în- cară. s'a găsit în acel
an târgul nostru s.
«Drumutile rele 'de care ne “lovirăm,. mă făceau să-

R
treaca aproape :pofta şi năde mi
jdsăea
:mai pot ajunge la. Boto-

LIB
șani ; mi se vorbea de: acest târg, ca 'de
unul din cele mai în-
" seninate din -Moldova,'ca de: un pam
ânt al făgăduinţei şi de.
„unde ași fi “putut sa-mi gasesc mer
iride pentru: întreăga mea

Y
călătorie. | a | | |
„«Era înca ziuă cârd am intrat în târg

SIT
; Pam găsit însă
„Părăsit«şi pustiu şi:toate'casele fiirid desc
hise; ne 'fu-lesne-să
intrăm într'acea 'care ni se părea mai
arătoasa, și “care, îmi
ER
spunea călăuza mea, ar! fi fost "Casă boereasc
. Această:
ă,
stare
nu ne 'dedea multa 'niădejde :să -ne
“ajungem scopul; “totuşi am
hotărît călăuza: imea -să “se 'ducă, ca
IV
trimis al nu, “la starețul
mănăstireii) invecinate târgul,
UN

<Aşteptâm 'cu nerăbăare întoarcerea

călauzii, cârd 'izărui
“intrând în curte o căleașca trasa
-de -Şase':cai, și-n' care. era
tolănit stăpânul casei în care
mă aflam. |
AL

«Intrând, îmi spune că, încunioştiin

țat:de 'cătră trimisul
meu, de locuința care: mi-am. “ales-o, -pr&cum; şi: de -tevoile
mele, “a crezut că e mai “bin
R

-vie. :s
e' sigăur “şi -să :nu: lase
altuia placerea de a îngriji de: miine.
NT

Aceasta : frumoasă pri”

mire. însuflețise "năzuiriţele noastre și
sosirea -ineriiidelor. nu
întârzia şi ne făcu să nu mai lin
cezim, E
CE

<Ori câtă însemnătate își dadea: mus

afirul meu, Îmi “era
uşor sa phicesc,:din vorbele schimb
ate “cu: dânsul, că 'uu::era
tocmai din pricepuţii fruntaşi ai târgului şi „care 'din pricina
I/

firei lui slabe se lăsa purtat de nas. de.oricine. vroia să-l ca-
lăuzească, şi cel de pe urmă
AS

venit, avea și cuvântul cel:de

pe urma, Și prin urmare, îmi fu uşor să-i dovedesc. primejdia
„in: care se găseau boeții părasind
UI

lo”uinţele lor, urmâria. să-i

iea de pildă.
-
BC

1) Mănăstirea Popăuţi,
 16 i E - Revista Moldovei

= EL mă lamuri, că. foți locuitorii. târgului, în-număr de -

RY
şapte: până la opt mii, înspăimântați de. purtarea. ticâloasă ȘI
„de pleașcăriile câtorva spahii D s'au adapostit . între zidurile .

RA
mânăstirei, unde trimisesem călăuza ; „că mai. „mulți. boeri,. tot
„aşa: de fricoși ca și întregul 'norod, erau înfometați şi zăpă-
ciți, făra sa se ;poată prevedea sfârșitul. Si e

LIB
| — Eram, și eu printre dânşii, - adaose | el, şi D- voastra
m'aţi. scăpat, | „veniţi să faceţi aceiaşi indatorire tovarășilor mei,
Dorinţa de a apropia pe toţi acești - "nenorociți, - de. ca-.

Y
minul lor, ȘI pe cari nici. o primejdie... nu-i ameninţa, mă .ză-

SIT
păcea și mă imboldea să fac o faptă bună ; “am reţinut dar.
„musafirul meu peste noapte și cum drumul meu “trebuia să
mă conducă pe dinaintea porţii. mânăstirei, auziam' jipetele
ER
„şi văicărelile femeilor. şi copiilor; sgomotul şi harhatul unei
„mulțimi bucşite și priveliștea sărăciei în care. se zbăteau. ză-
NIV

pâciții m'au hotărit să urmez pe boerul meu.. El. mă ajută ca

“să pot: ștrăbate prin mulţime până la un ceardac, unde tova-
„rășii lui mă primiră . şi. mă: băgară. într'o sala unde țineau
U

ședințele lor. Pe :
„«Avui o astfel de. înrâuriie, asupra tovarăşului meu, că
AL

dânsul: însufleţit îincă de argumentele mele, încercă şi, el.lă

rândul sân sa convingă pe tovarășii lui; el fu însă întrerupt
TR

ŞI cinstit.cu, fel. de fel de ocâri şi sudâlmi, ceia..ce.mă întări

în credința mea, ca omul acesta nu fusese. fruniâşul târgului,
N

«Crezui- atunci car! fi mai bine să-mi arat darui vorbirii, |

dar deodată -putui vedea ca nici așa nu făcui vre-o ispravă;
CE

norodul devenise : și... mai gălagios,' neputând face linişte: în |

nic. un chip..,..
I/

-- «Mi-a. veniti atunci în minte un mijloc ce-l credeara mai

potrivit, adică: O groază. puternică a pricinuit. această neo-
AS

rânduială, o groaza și- mai puternică va fi în stare s'o înla-

ture? .
UI

<Imi schimbai atunci glasul, ameninţându-i câ mă voiuu

1) Călărași turci, o.
BC
 ; Revista Motdovei | i 17
„Plânge Hanului tătaresc, care va şti! să” 'faca dreptate, “Popo-

Y
rul va fi iertat, le. ziceam eu boerilor,! 'căci în totdeauna!

AR
se
lasă călauzit de alţii, Am învinovaţit: de rezvrătire! p'acei ce
„mă ascultau. și.nu mai vedeam înainte:mi decât oameni 'tre-

R
“murânzi. și supuşi, i |
pn Vorbiţi

LIB
atunci , dumneavoastra: acestei. „mulțimi în-
spaimântate;—îmi adâose-.cel mai hărțăgos diatre bo: eri.
— D- voastră o:'să-i puteţi:călăuzi și îndruma măi: bine
de cât noi şi dânșii.vă vor binecuvânta, şi atunci departe 'de

Y
a ne învinovaăţi,
veţi fi pătrunşi de toata buna noastră voinţa,

SIT
«Am cercat mai mult: timp să mă apăr de această însăr-
_cinare, şi: nici n'așifi primit-o,-de oarece o:: credeam primej-
ER
dioasă, daca, revenind. pe ceardac ca să pot pleca—:n ași -fi -
întrevăzut neputinţa :de.a putea strabate prin: mulțime, care
era din ce în ce-.mai aţâţată, ! mai cu seamă .de la venirea:
IV

mea.acolo. :: .. îi. „7 |
UN

—
Vorbiţi „acestor nenorociţi, îm? striga din nou: „acelaș
boier, înaintând spre 'ceardac, de buna seamă ca să- -mi ser”
vească ca tovarăș pe această tribună de cuvântari plicticoase.
AL

«Aici observai. trei. ieniceri înarmaţi până în dinţi care

erau acolo aşezaţi. de pază, Infăţoşarea lor ţanţoşa te facă
să crezi c'aceştia treceau ca aparători
R

ai mulțimei, şi:
| tunci, voind sa - sfârşesc odată Gu aceasta „aventură, crezui |
NT

„ ca fac bine sa mă impun acestora, c. apoi să aibă întrăurire!

asupra: mulțimii. |
CE

Într?un glas hotarât, le strigam :

— Ce facţi voi aici?
Apărâm p aceşti necredincioși, îmi răspunse unul
I/

dintr'înşii, - /
|
— Ii apăraţi, le spusei, şi contra cui ? Unde Și cari sunt.
AS

duşmani: lor? ultanul sau Hanul Tatarilor?

— Dacă-i așa, le ziceam răstit, apoi voi sunteţi resvră.
UI

tiții și singurii vinovaţi de zavistia ge domnește -aici,

— Bz gaţi de seamă c'o să vă pedepsesc|
«Nici n 'apucasem
BC

să sfârșesc această scurtă amenințare

O
s
 18 a Revista: Moldovei
-ŞI.mândria.acestor.. “Turci ; luase: „sfârşit, dând loc: tricairvadite,

RY
„căci. sisau: ridicat în;picioare: desvinovăţindu: se.
or
„«Dojana: ce. facusem: ienicerilor.; atrasa! luare:
amihte mul.
-țimei,.care. se. linişti, Puțin :

RA
aceasta; îmi “furca: o:. bună pre:
vestire, | | i |
„:ncepusem.. a.; înainta; Vorbindi “Tnulţimei : greceş
te;- Şi că-

LIB
pătasem., ichiar.:un .:. oarecare.: succes,. „când
: ideodată: sei ivizun
„bețivan, străbătând mulțimea : ȘI: aratându:mi.se potrivnic,
„îmi ţinu-o cuvântare. 'obraznica:
Sta ici

Y
„at Ge-mi vorbiţii. de supunere;:de: linişte;
sdesbuna tă

SIT
tere,; pe: cân d:noi:murim de foame >... Să |
-— Aduceţi-ne pâine „—strigă acest răsvrătit: furios, —
asta
me; trebuie,.pâine, da, : pâine,;'repeta“-mu
lțmimea înfuriată: La
<Văzându:mi: dar: toată socoteala ER
! răsturnată. și:nici:un
e

mijloc» de! scăpare. din :aceasta: încurcătură:

: unde:: mă avânta=
sem
NIV
atât de prosteşte, luai din buzunarul
meu doi pumni-:de
arginţi,—în diferite :nonede „—iată-le
--strigai eu. — vasvârlind
banii;.asupra- “mulţimii ;. iata -pâine,;
: copiii: 'mei |: Reintraţi:t în
|
U

locuințele.-voastre: şi veţi găsi: pâine'

în belșug, n
m? *Rriveliștea-se: schimbăi de» îndată; itbți
sei'dau:de.a “ber- |
AL

beleacul ca. să. “culeagă : banii, Beţivu

l- se: pierde împins:de
„toată lumea ce :da 'năvala ; “binec
uvântările: urmează: ocărilor
TR

Șizgraba ce -avusesem.de armă.

retrage, se». potrivea'cu: Sirgu-
inţa: nesoco tită şi tainica:ce mă: impinsese aci. a
« Retragerea mea avusese
N

toate onorurile'unei--adevărate
lupte ; am ajuns în sfârșit, la trâsura':mea,i'în “mijlocul:
CE

zelor aplau-
Poporului care-mi: deschisese: drumul, şi 'care'a “doua
zi:sta reîntors; lar. cămin.
Ni i
I/

“Cronicarii ţării. de p; "atunci ne.

“spun..qă. pe. „acele vre-
muri 1768, în țară. era. foarte, greu, că
AS

angaralele şischeltuelile
erau multe și banii ce. ieşiau nu. le. ajungea, şi. trăgrea . mari -
supărări Domnul; căci, întwacele. vești se-.orânduis
UI

e. în câteva
locuri oaste :turcească, » pentru . paza. "marginii: la : “Hotin, la
Bend:r- și: la. Grăm, care.:0. samă
; de oaste - ieşea: dini. ţara dind
BC

+
 Revista: Moldovei. i j 40

Y
“ mare supărare Domnului. și locuitorilor, că i:se temea. lmpa-

AR
răția de oastea turcească. |
"Un alt hrisov -ne- spune : Sa fr aa
<Nu putem arâta câtă frică era pe bieții creștin

R
i, apu-
când. fiecare muierile.și copii, şi alte ce” .putea.

LIB
apuca de din
casă, de se'nchidea. prin mănăstiri ramănând casele "lor pe
mâna Turcilor, de făcea ce le era voi, e e |.
i «Și toate aceste, —
serie Papadopol-Cajim ach, — pentru

Y
|
îngâmfatul și iubitorul 'de păgâni, ungurul;:
baronnl de'Tott,

SIT
erau lucruri de glumit şi-i dă prilejul
să-și oblicească duhul.
și condeiul». IV ER
a Simeon Labin,.

NOTE MARGINALE.
UN

Pe o pagină a cărții: „In cetatea Idealului: "de

AL

Dem. “Theodorescu. A a
La: temelia cărţii lui Dem. Theodorescu este: o pro:
R

iundă ironie: în „cetatea idealului“, idealistul e o epavă,

NT

concepţia lui, naivitate, visătorie, Ne gândim înainte de

ori-ce, la Gonciu, „admirabilul Gonciur.. Chipu
l lui ne
CE

înduioşază, tragedia vieţii lui ne zeudue

la gândul .că
viaţa însă-şi-e poate-o cetatea idealului, în. care
minciu. .
nile se ascund supt mască de. ideal, pe când visul curat
I/

Și. cinstea se stâng în umbră, ori dispar din

lume, vio-
lent. Prin atitudinea sa, autorul pare, însă,
AS

că altfel. re-
zolvă problema.
| In lucrarea — de ie. un roman
UI

„sau nu, nu intere-

sează, — lui Theodorescu e multă viață, deci mult ade-
văr. O acţinne—sau mai multe ?—se împlet
ește nervos,
BC

Tipurile, antipatice, simpatice ori de mijl

oc,— trăesc. şi
 „20 a “Revista Moldovei!

RY
gândesc, ori trăesc fără să gândească, „ori nici nu gân-
desc, nici uz trăesc, dar simt şi: sufăr. * Pa a

RA
Cel care ne: poartă cu măiestrie în lumea: 197, e un
realist și un revoltat. De aceia, e şi-un satiric, puternic
„în viziune şi zguduitor. prin realizări. Cartea lui subjugă :

LIB
te revoltă şi te face să compătimeşti aşa | cum. a. voit
autorul ei şi, prin asta, te îndrumează vânjos' cătră bine

Y
"și „adevăr, atâta cât. sunt cuu putință, întro „lume de
mizeriia,. Da | i

SIT
a |

ui X .

“Ni ştiu de e un tip mai adânc-omenesc în tot ro-

ER
manul, de cât Gonciu. Plebeu, ' întru câtva, prin ori-
„__gine, e 'un aristocrat prin . culturăşi simţire. Poet de
NIV

“mare talent, apreciat în cercurile înalte, din srobisrm,își

trăieşte viața între. extreme: trece de la Capşa, în odăița
U

mizeră a mamei sale, din saloanele fastuoase, în.. crâş-

mele. proletare ale suburbiei... E. acelaș, însă, pretutindeni : :
AL

epicureu şi. din instinct şi. ca "concepţie a vieții, dispre-

țueşte profund lumea de minciuni în care e ursit să tră-
TR

iască şi de care, fericit, se izolează, când 'viața aspră i-o

îngăduie. „O lună întreagă în casă, supt: îngrijirile feri-
N

«cite ale bătrânei (mama sa), el ceti pe Sf. Augustin şi

CE

găsi că entelechia aristotelică conţine mereu problema

eternă a cunoștinței. El reveni la Platon şi 'nu se astâm-
pără de cât când se absorbi în sfântul Epicur. Gonciu
I/

ceti încă odată cu emoție cartea credincioasă a lui Ga-

ssendi* „De vita e/ moribus
AS

Epicurii,
S'ar puteă ca Cetatea idealului să priceapă “pe un
aseinenea om ? Cetatea ce se bălăceşte în minciună și
UI

viţiu, în politicianism şi infamie, să mai aibă răgaz pen-

_tru visuiile de foc ale Sf. Augustin ? . Am cere, poate,
BC

“prea mult...
pi
 Revista Moldovei.” o | , a.

Y
n .

bai

AR
" Gonciu înţelege profund. aceasta; el nu “cere nimic, * pa
dar sufere : alături de sărăcia materială. care, nu-l] :pără-:
sește,. el sufere de sărăcia morală. a.. „celorlalți.

R
“Cinstit, nu din atitudine, ci din “temperament, devo=.

LIB
tat simțirilor nobile. și altruismului, necalculat, -el îşi
primblă masivitatea. morală prin. lumea de frivolităţi de”
patentă necinste, de fărsori, „de energumeni :ai unui ideal

Y
care € o. mască și o. poză.

SIT
pu

Ce caută acest 'om dintro. bucată în lumea ; Dr nci,.

- Mihailidis şi alui Titi Niculcea, a D-nei - Ropcea
ER și
Gaston Collenberg :? Un singur suflet pare a-l înțelege,
"mai mult prin instinct şi.sentiment, de. cât prin înteli- *
IV
gență : nefericita D:șoară Coralie. Şi ea e 'o victimă şi
poate .de' aceia; simpatia lui . Gonciu: o învăluie,; delicat
UN

și duios, discret şi,. totuşi, deplin şi exclusiv.li chiamă:

destinul -pe unul cătră -.altul:; dar convenienţele, ; brutale:
şi stupide, îi despart: : E, ipar'că, :singura... ființă: care-l
AL

atrageîn cercurile societăţii înalte: din: Cetatea idealuluii..;:

Ei amândoui. sînt: sus, pe cărăruia. de. munte,
R

mânaţi de acelaş destin. Jos, îreamătă bestialitatea, . îm=,

NT

popoţonată, . mediocritatea: mulțămită şi suficiența, morală.

ori altfel, fericită. „Pentru lumea aceasta, Gonciu poate
CE

Îi un „straniu individe, cum e pentru D-na Mihailidis, .

dacă nu chiar „un-escroca, cum î/ defineşte D-na Ba-,.
zianu.... Prin lumea aceasta D-ra Coralie „poate trece fără |
I/

să înduioşeze pe nimeni și poate muri, fără să lase nici

AS

O părere de rău...
„În lumea pe care o visează Gonciu, însă, pare a fi.
UI

altiel. Acolo, moartea neașteptată a unei ființe devotate.

şi inocente, cum e D-şuara Coralie, nu lasă numai re-
BC

grete, dar pecetluieşte pentru veşnicie destinul unui su-..

îlet. Acolo, au un rost florile pe cari Gonciu le presară
 PI a a Revista Moldovei:

RY
n fiecare dimineaţă: pe: mormântul uitat al: celei: plecate
în nemărginire: şi are:.un'tâlc: profund: plecarea - “violentă -

RA
în acelaș mărginire. a-..-celui.-”:care,: strivit: demelancoliei:
nu:'se- putea”: opri' la pragul unui: mormânt; ia

LIB
îsi E. tristă şi. răce 'cărărea. idealului : Si număi : “sufletele:
tari, 0: “străbat până” la sfârșit, înşămnând cu tragedia:
vieţii şi” cu prețul: sângelui lor, înfiorătoarele prăpăstii. pe:

Y
lângă care se strecură cărarea... Asemenea jertie dau vred:: —

SIT
nicie: vieţii: ele“o înâlță până, la sublim; ai Dia as
ER
: a ; e
NIV
Q IA II A a ILIE al -i Esaa n , o N STI

„_35.':Gartea:i/n: cetatea: idealului. O: inchizi CUi:0; stare; su:

leteastă nedefinită: un amestec: de: tristețe: şi; desgust;.;
U

de :visuri şi: speranțe. Rămâi, mai: presus: de..: toate, însă,

ca :în' urma :lecturei: unei antice tragedii:cu o putificarea
AL

sufletească, iCuti O: iînălţare,. prin'revoltă; faţă :de. tine: însuţi.

- Triţelegi că: niimai înitr'o- societate. grosolână: şi “ipoc-
TR

ta; ca! ăceia: din; Cetatea: “idealiilui, + se poatei-:găsi!

răsturnărea: 'de-“valori, care a- dat: acestei: căiți «“pagini: de:
N

sfântă:. i&voltă; Dâr- o asemenea: socidtatei. “se: poată:

CE

schimbi 2. “Autorul |o: crede.. Alitel, “revolta: care: însuifle

-i:
țeşte Si mpatic: fiecare pagină. a cărţii sale; nfăr avea nici:
uni'senz; Atitudinea” 'sa-faţă: de: ctâmpeiul:: de viăţă-
înfăe
I/

țişat, rezolvă asfel 0':problemă: Doi : Ei ia

AS

„Având puterea să ne înalțe gândul până” “la

nise:
culmi -cu'; care“ literatuta- noastră: nu ne-a obişn
uit, cartea
UI

lui: Dem. Theodorescu merită mai: mult de

cât o lectură
“ grăbităi;'sînt în ea "pagini ce rescuumpără'
osteneala unor”
prelungite medităţiuni.
BC

ii :
 Y
„ Râvisla Moldovei Si
23.

AR
“In nişte vre
+ muri sortite «să sufere încă
tori minciuni, 'o asemenea carte e pe urma-atâ-
un

R
omagiu pe care-l
aduce viitorul, unui autor de necontestat

LIB
talent, unui.
sacerdot al idealului.

SN. N. Băinta |

Y
Protesor la școala normală

SIT
“eaooo.

BOcroRĂ ER
IV
—————_———

“uri amurgul. “Albă. întloreşte

.
UN

n: mâna. nopții ;luna: — :crin

: deaceară —
- Ușor, vespirăsaerul: de:vară;
..... :,
n largo dulce albastruli: parc: fognegte
i::
ia
AL

“Dea un soclu,» m. umbră, Amor,

străjuiește...
R

„Ard roze. ca şi inimi.de: fecioară..

.
„Pe- aptoape,:0 .melancolică: vioară.
NT

„Ca. un. copil bolnav-..se. IAnguieşte.:...,

CE

pe laviţa. de umbre troienită,.

Te-adast sub. dudul vechiu, ecezi .numai
soapţe..
Şi—: paşi, timizi — şi-n. albul clar. de lună,
.
I/

Asemeni: unei arătări, iubită;

AS

Te-apropii tu — *
şi n jur sonora noapte,
UI

fin ca şi-o arie de vis răsună.

George Voevidca.
BC

“oo
 RY
RA
INSEMNĂRI CRITICE.

Y LIB
SIT
Psihologia speetatorului de aţă: Plăcerea: estetică
In No. 1 al «Revistei | Moldovei» 1) am încercat câteva.
ER
aprecieri asupra: “literaturii, noastre dinainte. de. război. Spuneam
că, literatura noastră dinainte de război-—afară de câteva excep-
țiuni—având un caracter de propagandă, „de compătămire Sau -
NIV

de revoltă, determinat de “condiţiunile: generzle în “câre _ ea s'a

desvoltat şi pe care le-a setvit, avea: 'un țel, care îi răpiă posi- .
bilitatea de a avea ca unic:criteriu” estelisniul,. realizaiea îrumo-
U

suiui, independent. de. orice aite condițiuni.:: Rit |

AL

Spectatorul operii .de arlă, "cel cara gustă o operă de artă,

trebuie deasemenea -şi-el să. nu 'fie. preocugăt' 'de niciun scop
TR

practic. Căci, elementui': psihologic: futidamental' al. spectatorului:

este plăcerea estetică; care se: caracteriiează - “tocmai. prin abso-
luta ei dezinteresare: ŞI: prin: desăvâtşită ei personalizate: Plăce-”
N

rea cetirii nnei poezii, de pildă, în care eu: aş fi lăudat, nu-mi.

CE

„mai. poate procura o adevărață "plăcere! estetică, “tocinai fiindcă-i

lipseşte prirnul element, şi. nici o altă plăcere, cu adevărat su-
perioară,—cum ar fi rezolvirea de mine 'a' unei “probleme grele
I/

de. matematică, .-. nu-mi poate, da e. plăcere, estetică, Fiindcă ea

nu e cu totul impersonală,.
AS

|
Din acest din urmă „punct, de, vedere, spectatorul -operii
de artă poate fi” stiperior “chiar creatorului de artă, artistului,
UI

în privința înțelegerii ariei. Căci la producerea oricărei opere

de
artă “trebuie :să existe: o concepție da reaizat, o putere
de exe- -
BC

- N

1) „Revista Moldovei“ No. 1 pag. 30.

 Y
Revista Moldovei. Ă 25.

AR
cuție” şi stabilirea unei .'armonii. tre ele. “Artist
ul! e. cucefi! de:
conceptie, tiranizat :de dânsa: în momentul: execuţ
iei şi cu totul

R
absorbit de stabilirea armonizării. Aia ji . il
N

LIB
-De aceia. artistul] având “iai: intensivă funcţ
ia de! execuție,
aceasta “atrage. personalisinul, “egoismul: artistului”
'care, cu cât'6
mai genial, cu 'atâti e „nai personal, “mai. “egoist, * mai "original,

Y
mai puţin în. stare. să”fapracieză: arta” altuia
ti

SIT
.Sectătorul: 'opârii” de artă e. însă, 1ibâr de
toate "dese [io-
bile! cătuşe. ' Evident, : nici el nu vine cu: “suiletul
ca o: fabula
rassa în fața operii de: artă. Dar între “bigajul” “lui: sufiet
ER esc'“ şi”
între! impresiile ce are dela: opera de artă se stabil
ește” o legă-
tură emoţională, care. e baza: plăcerii estetice: . Maiorescu.
rămâne!
IV
mezeu superior. în înțelegerăa! operii 'de “artă lui "'Bodnărescu,
sau chiar lui Eminescu ;și Gherea! rămâne mereu superior!
ui
UN

Vlahuţă. şi chiar lui Coșbuc., un H. Taine e superior ii „Gon-

court sau chiar Ti. Hugo. . a m
“Cum se "constitue păinologiceşte, plăcerea estetică e Iritre-
AL

barea' era grea şi răspunsul întunecos .„pentru,

| psihologie, câtă:
vreme. ea nu avea un câracter științific, Acest. caracter lipseşte
R

chiar filozotiei Kantiene. Abia în urmă şi în Special. la filozofii.

NT

germani, acest caracter! se defineşte şi sparta psinologie al

plăcerii estetice devine: ini coiusistent, ,
CE

Cităm, pentru cine ar vrea să se iniţieze rmai în deaproape

în această „chestiune, câţiva dintre autorii mai noi Și mai cu-.
| noscuţi lu primul rând , Gustav. Zn, Fechner, care” pune pro-
I/

blema în mod ştiinţific. Fechner fiind pe. “deoparte şi un repre-

zentant al ştiinţelor pozitive,
AS

iar pe de altă parie având un “simţ

estetic foarte desvoltat şi un interes deosebit pentru proble-
“mele religioase şi metafizice, slujite toate de întreaga” lui. fiinţă
UI

sufletească, fără preponderența vreunui ele rent sufletesc asupia”

celorlalte. explicaţiunile lui «capătă o valoare deosebiţă |
BC

După el, în plăcerea estetică, importantă e colaborarea

a
doi factori : o impresiune directă care vine dela „obiectul
din
afară şi o asociere de idei, de stări de conștiință . Cu. care
ve.
 26. | Si | - Revista, Moldovei:

RY
nim «noi. în faţa... operii | de artă; Numai, „di; contopirea: acsstors
două. elemente-— unul, extern::şi;-: altul: inter:

RA
setnaște: :plă
cerea estetică, Şi Tie
„Pe baza „acestei teorii! chestiunea a fost, icercetată înt con-

LIB
(inuare „de Kiilpe,.Kiilpe adaugă,„.ca 10 condiţiune indispensabilă, |
ca. asogierile „de care, vorbeşte», Fechner, să -fies. instantanee; fu-.
zionaie, așa fel ca să le;avem--dintrodată înc sufletul ; nostru :ca;

Y
ceva indisolubil. “Opera;: de „artă cu. care;; Iu, „Suntem „oarecum

SIT
obişnuiţi oricât, de. „frumoasă ar, fi. „nu; ne; „place-i deocamdată,
cum, ar, Îi. de „pildă, .o.. splendidă. pictură. japoneză. Ni ogari
n deosebire, de direcția. asociaţionismului lui. Fechner. și, Kiilpe,;
ER
e direcțiunea. Volelt „Și. ZippS, -care „se, a: :eamănă, întru: câtva
cu:
prima. Aceștia cred „că ceeace. produce, plăcerea; estetică e
„ceva.
NIV

mai profund, mai. fundamental, mai. primitiv, „Acest ceva

„îl: eX-.
primă ei „Prin. cuvântul, „german . die Liniiîihlung?),: „introduce
rea
eului nostru în opera de: artă, In faţa „unei opere.:de artă,
9,
U

inconştient, intrăm, re găsim îÎn acea operă, când? Când

găsim
„în ea'un plan-—zice Lipps-a cărui” organizate! „coresputi
AL

de CU,
organizărea sufletului nostru din. acel! moment. E.
ceeace ii
| meşte “el uiitatea în varietate, care dă plăcerea. estetică
TR

- i care
explică” şi velativitatea. acesteia, fiindcă nu: ne
pot; plăcea, decât
obiectele care corespund conştitiției. sufletului nostru.
„din moș
N

“i
:
CE

_ “Ahiiatira în sfârșit pe” “ Karl Grossi cunoscutul

esistician,
german, autorul faimoasei teoril „a originii artei,
. care caută o
explicare Și, mai plauzibilă A lui Einfiihlung,.
După Gross a.
I/

ceasta constă într o imitare” în noi a obiectului

“ extern „de artă.
Tocmai pentru. aceia
AS

plăcerea „curat estetică reprezintă, „patea

cea mai bună a. sufletului nostru, a eului nostru
întreg, ama,
nismului din noi în înțelesul cel mai înalt,
UI

Odată. ajunşi, aici, largi perspective „se, deschid

asupra rolu-
lui artei în „genere: asupra rolului - ei
educativ, asupra rolului ci
BC

1) Dela-Eciniileit- =>- a-intra:-cu:

sufletul: în Ceva, -
 a

Revista “Moldovei ii

Y
27

AR
social: chiar. Dacă: arta 'era: considerată: -cavu
n 1 Iuinairte, vreme, Fi
în: timpuri: limpezi şi îmbelşugațe; ea-
apare; astăzi: ca'ceva cu:

R
atât mai de: ptisos,: fiindtă- sa. “neglijat
şi se: ignorează”- tocmai
partea aceasta de. umanism a artei, cuvânt;

LIB
„Pentru majoritatea:
contemporanilor noştrii, plin «de. etesuria,
i iara pentru. „Noi sepliii
de înfelesuri».. De EI
i.e
. „

Y
N Pa - aaa “Coast, vOprescu.

SIT
i De | "0ss0pă,i i Di

AAPOLEOII. giga.
idilă . „e
ER
9 S 9: 9: „a: bo7a 100!
IV
DE: "ANI
UN

Sunt: numesîn istoria onienirei . care> muise

: pati rosti
fărăreiioție: Ele: stârnesc îni: 'suflete, fie
„ură, fie admira,
ție, dar îtiniciun::caz: indiferență;: .
ii
AL

„Aşa:sunt numele: mari” ale antichităţi,

mele: lui -Napoleon, [;:.- așaceste nu-
„Cu braţul cu care a doborit în-:
R

manii "țării, „cu acelaş. braţ ai doborit: războae: pei: duși.

Şi pe: rivalii: pe care
NT

îi: aveaiiistoria:: lumii: până! la: dânsula.

Napoleon:e: fiul:Revolutiei franceze,
voluţie:: spune. fireşte, încălcări, dezordin Cine spune: 're::
CE

generoase şi: folositoare sunt! înnec

e; anarhie, ideile
ate”
tată:-.a sufletelor, care; .în oarba ci: în. acea": mare: agi:
ftăm
seamă: de:nimeni ŞI: de: nimic: Să i întâ ântare, nu ține
I/

lurilG! inconștiente: “ale::mulțimei;:să mplă: totuşi:căi vai:

smulgă :din adâncurile;
CI necunoscute, și să arunce cu puter
AS

e Îa suprafaţă, spi-.
rite superioare” menite“ a .săvârși lucru
puite;, ri: rari +şi” neînchi-
UI

__“Un astiel de. spirit genial; |

sufletelor aţâţate prin ideile noi rupt din fundul: mării:
poleon:. Fără :această:“mişcare: de“fîrevoluționare; afost: Na:
BC

COrSicanul Bonaparte: negreșit lix şi: reflux: suilstesc,

că: nu. ar“fi, ajuns, depe:
stânca starpă a insulii „sale, în câțiva ani
a numai, împărat
 28. -: a _ . Sa Revista: Moldovei

RY
în bogata: tară. a Franciei; O stare liniștită ae - lucruri, un.
guvern tare: şi. bine organizat, nu i-ar fi îngăduit, desi-. -

RA
gur, acestui uriaş vultur-.să-şi desfăşoare în. libe rtate ari-.
„pele geniului. său extrăordinar, care Îl conduse. mai, În-,

LIB
tâiu .la triumf ŞI “apoi la ruină. a
“ln vremuri furtunoasă totul să' ridică “vijelios:” şi căde.
năprasnic : cine să dă după curent, merge odată:cu el;
cine:-să “opune curentului, este acoperit şi înghiţit de va-

Y
lurile lui. Tot aşa șa. întâmplat și cu Napoleon: . câtă

SIT
vreme a mers luptând. şi “sprijinind ideile revoluționare
“al căror iurăş l'a râdicat la suprafaţă, el mereu s'a înălțat
„punând pe gânduri chiar. pe D-zeu din Cer 1.."; Când -
ER
însă, dimpotrivă, el sa'opus acestui curent, în- mod" fatal
a trebuit să cadă, -să se, prăbușească !.....Dar şi.prăbu-
şirea lui“a fost o epopeie aşa de măreaţă, încât a trebuit
NIV

un Victor Hugo ca s'o cânte! -

„+ Marea. nenorocire este că, geniul, râdicând: pe. om
deasupra mulţimei,:îl lasă: totuşi în . prada”. pasiunilor, “a
U

a slăbăciunilor celui mai de rând dintre; semeni. :.-..i:

Napoleon generalul::a condus Franţa. şi ideile:ei la .
AL

apogeul: gloriei ; Napoleon - împăratul a răstogolit O: într'o;

prăpastie fără fund,
TR

-De îndată: ce a fost. înconjurat de numeroasa. lui fa.

mitie și. de acea curte. împestrițată, : niciodată: mulțămită;
dornică de onoruri,- averi şi lux, el merge. spre peire, silit
N

fiind a lupta pentru poftele şi vanitatea tuturor,. devenind”

CE

prin aceasta. el însuşi, lacom, ambițios și crud. ;..-..:..

"ŞI. la. urmă, pentru toată dărnicia. lui, “eterna. ingra-:
titudine omenească s'a îngrijit. a-l pedepsi în ehipul: cel.
I/

mai aspru, rămănând singur în zilele exilului din Sfânta!

Flena. . | i
AS

- Oricum însă, această siluetă, care. se ptotilează la: o-:

rizontul istoriei, îmbrăcată aşa de simplu, cu o haină:
verde și, pe capcu
UI

o mică pălărie : legendară, i rămâne de- a

pururi. simbolul. gloriei. -.. .
Şi Franţa pentru întâia oară îndrăzneşte să recunoască,
BC

în sfârşit această glorie, “să :Şo însușească. cu mân-

 Revista Moidvei: E a 20

Y
drie în fața întregei lu::mi
această e cea | mai mare şi cea *

AR
din urmă glorie a lui Nopoleon ! -- Na
Gestul Franciei, dovedeşte că, scepticismul pe. care '
oainenii.
săi. îl. arată. de obiceiu, nu .e decât ceva. aparent.

R
E| ascunde în:fealitate puterea de admiraţie care a: făcut

LIB
din această ţară avangarda civilizaţiei.
„Nu trebuie niciodată să ne sfiim de a recunoaşte şi
de -a proclama: gloriile. noastre -naţionale. Admiraţia justă

Y
și la loc ei, ul
vădește superioritatea intelectuală şi morală
„a Unui popor, mai mult decât scepticismul prostesc şi

SIT
pretențios. E
„Să privim în faţă oamenii noştri mari: după. Cum, |.
ochii-devin mai strălucitori, mai adânci, admirând lucruri ăi
ER
îrumoase, tot aşa sufletul, evocând „nobile și curate a-
mintiri, devine şi el mai: curat, mai bun şi mai: nobil:
IV

Marguerite. Crudu -
2090909
UN

RECENZII
AL

C. Stere: <«/n literatură», V. R. 1g2t Preţ 12 lei, -

'D-l C. Stere publica -acum în volum - articolele litsrare |
R

„ale lui „C.. Șărcaleanu“, scrise cu peste: 10 ani în urmă şi

publicate aparteîn
NT

„Evenimentul Literar”! și în „Viaţa Ro-

mâneascăf.; Nu sunt propriu zis pagini de critică literară, ci
opere și autor apreciaţi din punct de vedere al ideilor lor
și al felului. de rasfrângere a
CE

acestora în domeniul -vieţei

sociale,
De pildă, minunata „Insemnare a călatoriei mele! a lui
Constantin Golescu, din 1824, 25 şi 26 dă un admirabil pri-
I/

lej lui C, Sârcăleanusa evideuţieze faptul pe care l'a înve-

derat de atâtea ori, al inferiorităţii noastre sociale, datorită,
AS

„€laselor stăpânitoare şi față de nepăsarea actualiloi boeri, îl

fuce să se întrebe, revoltat cu drept cuvânt, „pentrn ce nu
se mia! ivește un Constantin Golescu ? E |
UI

Incă din 906, D-l C. Stere a atras cel dintâi, în chip

"mai serios, atențiunea asupra poetului Oct, Goga, în
care
D-sa ved a pe ătunci un poet al intelectualilor noştrii. Cântă.
BC

rețul „pâtimirii noastre“ pare a nu fi corespuns “încă acestei

aprecicri.
4
 - .
e

, = | SI as Pe
:30 a a Revista:/Moldovei

RY
„ „.Cu-iprilejul, morţii: lui» Ibsen, şi. centenarulu: “lui „Tolstoi,
D-l C. Stere a scris iaraşi pagini-interesante, cuprinse. în vo-
“lumui de faţa, care mai cupriride 'sugestiuni diu:recitirea' „Ba-

RA
ladelor: şi:“idilelor lui' Coșbuc“ -şi: unele 'prilegite 'de:-grandoa-
rea şi ;decadenţa;:lui Oscar Wilde „Petroniu;veacului al XIX. .
„Dar, în numărul'-viitor; vom reveni mai'pe'larg, !. n

LIB
Credo quia:absurdum și Reli-
„i Pr, Cicerone lordăchescu:—
Iaşi. Tip.;Lumina :Moldoven. 1920.;:Preţ
gie: şi: Cultură. 6; lei, .

Y
-. Pr. Iordăchescu tipăreşte ...aci două. conferenţe : ..ptima:

SIT
ţinută cu prilcjul patronului seminarului din Iași, iar. a doua -
ţinuta .cu ocazia celui de al.2-lea congres preoţesc din's,'6 |
şi'7 Octomorie gz0,: cec
“Prima—Credo' quia absurdum—e:o strădanie : meritorie .
ER
de-a legitima valoarea - credinţeirca- temelie ;a. bisericii--şi .
pâ!Şcoalei::câre pregăteşte oameni pentru, biserică». .Argu- -
_ mentele cunoscute—ecă știința şi credinţa sunt doua chei de"
NIV

care dispunem-pentru a deschide tezaurul universului»; că

«raţiunea voia să-și ia revanșa asupra credinţii» [raţionalis-
mul veacului al 18-lea față de evul'mediu); că «chiar în do:
meniul științei exa'te credința, are un rol proeminent»
U

„că |
numai <semidocţii» sunt antireligioşii: cei -mai galăgioşi ; că |
«noi nu cunoaștem lumea ctim este-ea în-sine, ci-cum-ne a:
AL

pare» (criticismul-ICantian) ; că este .indiscutabilă, .:existenţa

a..cevă încognoscibil, irațional, absurd. în .noi: „că „nu, putem
preciza,ce e adevarul 'și. frumosul; că. ire igiozitatea, are: con-
TR

secinţi.rele practiceîn toate privinţele;—toate aceste .argu .

mente. sunt judicios. încheprate, şi, .dintr'un punct “de . vedere.
Superioriutilizste, de Pr; lotdachescu. o e
N

Ne:bucură faptul că tinerii .noștri. clerici. se. înarmează

cu instrumente care să li dea putinţa să lupte cu adversarii
CE

cu mijloace egăle.. - Aa |
„n Beljgie şi Cultura, Pr. Iordăchescu învederează că
aceste două fioțiuni nu.se exclud; ba încă ele: se înrudesc,
I/

religiunea nefiinil decât o, parte integrantă a culturii, alături

de. ştiinţă şi.de artă, căltura: fiind înțeleasă — în opoziţie cu
AS

civilizația—ca «suma tuturor manifestărilor nobile ale sufle-.

tului». - |
Amândouă conferenţele sunt interesanta, Fireşte însa ca.
nu ne putem. ângaja
UI

aici într'o discuțiune "asupra unor con-

Cluziuni definitive, ce s'ar putea: trage din ele. a
BC

„C, Op.
e“
 Revista Moldovei - i . | 3.

Y
lon Părete: Soroca Basarabi
Paris. Soc, d'6ditions Lev6 Prixei, “Tamara. Schițe și nuvele

AR
: Dix francs |
Nui ştii:ce: sa admiti mai :multe cet
Părete : inconștiența ind“Zamara:Dilui Lon;
literara
dițiuni tehnice în care se poatea autorului sau splendidele con-

R
cu caractere româneşti !. Păca tipări acum la Paris o sarte
t de „hâr tie: şi.de. cheltueli |. D-l

LIB
'IoniParete “nu'are nici macar Noţiunea „elementara
“se 'chiama o schiță'-sau O:nuvelă a Ceeace.
Tamara, «schițe și nuvelez::.In şi totuși subintitutează' pe
<Un.vraci judecăto :esca ;,; : realitite, ibucaţile: tipărire'aci
«P. C..S. vicarul, arhiereu, ;

Y
nufie» ; «Pețitoare» ; « Victoria Varsă-
:
n'ar putea face fala nici a unui Kerekeş» ȘI în.fine < Lamara»

SIT
gazete de cătun. foileton al.celei mai obscure
SE îi
Sunt, pur şi simplu, găfa aaa
aiurit.'.Nici so! bucata, :nici- o elile “neputincioace ale : unui:
pag
„vântidin aceasta:carte nuiaparț ină; niciun rând, niciun::cu-
ER
in: literaturii, Și totuși :aut
„Tul'le-a grasit vrednice: de o..
a. se numi. Schzfe, și.. ruţvele
le tipări direct.la Paris, pe-h Şi. de-a
ârtie veli
Singura licărire de pudoare a autnă,
IV
A
„Mează propriu,'ci: cu: pseudo orului e'ca nu: sem-
nimul: lon Părete -din: Suro
UN

„Sarabiei, i catiBa.
SI . ci
“Biata: Sociât6. d'editions Leve
„idee își: vor face:ei „de , bieţii editori 'francezi;: ce.
scrisul
Vitatea să transpună. în limb românesc, dacă .vor avea:nai- .
a. lu Rostand, Tamara..D-lu
AL

den Parete, - A i:
Opus igne.... - E Sa
a Se 3
R

i |
.
"Cu Op.
NT

4
V. R.:No. 3:Şi 4.
|
Ia numărul. pe Mart,. D-l Slav
resa te din șederea lui Emines ici tipăreşte ;amintivi inteME-
cu la Viena, .cu atât mai in-
CE

“teresante cu 'cât: Slavici şi:

Eminessu - au fost-doi. mari
“teni ; iar: în+No.:4:pe! Aprilie prie
“tipărirea romanului Leon se ;începe, în: “fruntea = revistei -
Dreiiae Semen: Iuşcheviei, .
promite a fi un: eveniment.pe :care.
ntr u literatura „noastră, atât .
I/

gen, cât şi prin faptul că ca.

„ Reşte o operă, înainte ca ur rus îşi publica direct în romă:
ea să se tipărească în limba
AS

ginala. | ori-
„Ambele numere.au.o -
Mai foa
rte.,bogată revistă :a- revi
âles streine şi multe. recenzii stelor,
deosebit de: îngrijit scrise.
UI

„C'Qp..
BC
 32 | a, Revista Moldovei
7

RY
”£ „iasi DL A RR

REVISTA REVISTELOR.

RA
aura f a 4 : Sa

Viata Românească No: 1 şi2 |“mostene Botez, autorul adnăira-

LIB
lariuarie. și Februarie 1921. billior «Munţi» şi al1 «Floarei:£Pă
Dacă. ţi-ar: ceti cineva cEocu- Ş mântului». i
rile» din No 1 al V.:R. şi te-ar | Mihai: Codreanu: continuă “a

Y
întreba, de autor, ai răspunde cu publica: din desăvarşitele-i „s0-

SIT
siguranţă că el e Sadoveanu. Lu nete... N
realitate, . admirabila bucată «e Interesante cronici şi recenzii,
proprietatea D.lui. Q:: Topâr- “No..2 aduce un nume - nou:
ER
„ceanu; dar, se “vede, î în delunga “Leonid Dobronravov Donici, Ca-
apropiere a celor "doi sctiitori, „re, în Requiem aduce. cu sine
bâștinași la bătrâna revistă, . i-a “Şi un talent nou: îl vom. urmări.
NIV

apropiat. “până 'ntatâta, că. nu "., Versuri, frumoase ' “de Lucian
- mai eşti în stare să le deosibeşii, Blaga, Demostene Botez Și ee.
“felul ds a scrie. versuri de Alexandrina. „Scurtu,
U

Curios ! Aproape nimic — a- Sabina Georgescu şi „bune ver-

fară de ullimele însemnări din “suri 'de Al: A. Philippide.
AL

epoca războiului, . cele mai. îu- „ Interesante amintiri din închi-

semnate schiţe ale genului— nu soare: ale lui Joseph Caillaux de
DL
TR

ți—ar da de bănuit o aşa avro- “Suchianu şi Bolşevismul

piere' între cei doi. scriitori... Și în faţa lumi: de D. "Protopopescu.
totuşi, cetiţi oricare - din zecile| | .. Cronici. sârguincioase ca tot-
N

de volume ale lui Sadoveanu şi deauna şi uneori: delicioase, de

CE

«Focurile» D-lui Topârceanu şi Eugen Crăciun, Eugen - Filotti,

veţi fi ispitiți să cereţi. lămuriri E. Relgis. Scrisori din . Paris
redacţiei, dacă nu cumva eo “Londraşi Cluj.
I/

greşală de... autor. Si C. Op:

AS

„Tot în :No. 1 D-l 1. Petrovici

termină interesantul distinguo Gândirea (a. 1n.1,: Cluj).—
dintre M-tafizică şi Religie, iar Se recomandă, fagăduitor, dela
UI

D-l G. Ibrăileanu trasează vigu- început: o înfăţişare tehnică

ros şi clar puternica şi noua per- şi artistică ireproşabilă, * un cu:
BC

sonalitate poetică a D-lui De-. prins variat și atrăgător. Numă-

 Revista Moldovei 33

Y
e

AR
rul prim. lămureşte că revista ţie de timp în , cercetarea fapte. -
vrea să îuilocuiască,în condiţiile lor istorice. Un capitol de isto-
de faţă ale vieţii noastre naţio-” vie literară, tratând, despre M.

R
nale, vechiul Zuceafăr dispărut. Cogă/niceanu, ne dă d... Radu

Cei ce pornesc la muncă în ma-
rele centru, în toate privințele,
care ie Ciujui, uu-şi fac. un pro-
gram de activitate fixă, un sis-
LIB
Dragnea. Se arată că marele băr-.
bai a fost adevăratul prețuitor
cel. dintâiu al pozziei noastre
vopulare, Bogată cronică, în care

Y
tem <după care intreg grupul. găsesc loc şi revistele ungurești

SIT
va intra “în bloc în nemurire.» ori germane ale Ardealului, ceia
Ei vor da, fiecare în felul său, ce, este un. bun preţios. O cro-
tot ce au mai bun., Credem că “nucă măruntă dă notițe, sinpa-
ER
ie uu punct just şi potrivit con: „tice şi bine venite, referitoare. fie
alor culturale ale Roinâniei de la mişcarea noastră culturală, fie |
IV
azi. Remarcâ:n diui. e priusul re- la cea străină..
vista pasionata poezie a D-lui
UN

- N. N. Răutu
„Nichifor. Crainic.
— Parintele Agârbiceanu ie e- :
vocă figura unui prept al..Ardea. . “ideea europeană (a, u n. 63,
AL

lului celui cujirins“de. fioiii .re- 64, 65). — O adevărat euro- .

voluţiei oarbe şi stupide, dusă peană publicație, Şi prin conţi-
demobilizarea armatei : austro- nului ei, şi prin fonul în “care
R

ungare, O schiţă în care se vede, discută teluritele aspecte ale cul-

NT

alături de temperamentul de _lup- - lurii la noi și aiurta. Cu o în-

lător al părintelui Agârbiceanu, făţişsre simpatică, devenită tra-
dijie acum (anul al doileaa!) şi
CE

şi acel de profund creștin „- ne-

- înduplecat în credinţă ca Şi al pentru ea, şi peatru cetitor, nu
croului său. D. Lucian Blaga este la noi o foaie care să ega- :
vorbeşie cumpănit - despre - Os- aze eldeea europeană». In hao-
I/

wald Spengler, acest mare gân- su de idei al timpului, în greu-

AS

ditor și istoric al Germaniei», tatea, pentru cetitorul român, de

acest «Copernic .al istorivi», a a avea o revistă informativă fran-
cărui gândire, dusmană evolu- „ceză, germ mă sau engleză azi,
UI

ționismului, substitue cronologiei această modestă foaie face cul-

care a stăpâni! până acum is- turii noastre un serviciu pe care
BC

lori, punctul-gie vedere morf)- isloria nu-l va putea lăsa uitării,

logic, prin ctre se face abstrac- Numărul 63, pe Aprilie, aduce
5
 34 Revista Moldovei

RY
un articol despre” marele gândi- Spicuitor în ogor vecin,, Anul l,.
toral timpului, 77 Bergson scris fascicole ale 4—13. (Oct.- Decemb.

RA
cu avânt şi claritate de d. Mir- 1920), Bucureşti, Editura Libră-
cea Djuvara. Interesante răspun- riei «Pavel Surus, -Calea Victo-

LIB
„suri la . ancheta internaţională riei, 85. Ia
(tradiția apreciată a <Nouei re-
„viste române») referitoarela pro- lată. o revistă ce implineşte un
blema: WNafionalism sau uma- mare gol, dând «Ştiri istorico-

Y
“ nitarism 2 Ele -vor -continua: literare despre noi și vecini» cu-

SIT
lese cu deosebită dragoste” şi
pe 'cele publicate, le găseşte ce-
grijă din isvoare scrise în-.limbi
titorul în numărul 64. In acelaş
-_ număr, ne dă d. Bucuţa în Zina
streine şi mai ales în limba slavă. :
din adâncuri, patru poezii, ad-
ER
Cine ştie câte mii de documente
mirabile fragmente ale unei con- slavoane zac încă nedeslegate
în arhivele noastre şi cele străine;
NIV

cepţii poetice originale, inacce-

“sibilă,.
: desigur, _minţilor sub. cine își dă seamă” de valoarea
mediocre, pe cari o îndrăzneală lor netăgăduită şi de însemnă- -
iatea faptelor: istorice. cuprinse
U

caracteristică: le.crijează în. «cri-

tici literari». Marele poet englez, în ele, acela va înţelege pe de-
plin străduința nobilă ad, d.
AL

pe care vremea, noastră 'aproape

Va dezgropat, John "Keats, gă. Ștefan Berechet dela “ Bucureşti
seşte în d. M/. Beza un și Const. Bobulescu dela laşi,
TR

apolo-
gist cald şi sublil, Alături de el, de a ne da în traduceri bune,
numărul 65, prin cuvântul, a- pagini ininunate din tiecutul,
N

proape dramatic de astădată, al nosiru necunoscut. Căci trebuie

să știm «nici până azi nu avem
CE

d-lui Bucuţa, ne chiamă gându-

rile cătră Baudelaire, pregătit. materialul documentar
Toate numerile ne dau, pe „ Zemelia cea mai de 'seamă a.u-
lângă reproduceri de. artă apu- nei mari părți de timp din is-
I/

sană, notițe bogaie «de prin țară» Zoria noastr d—precum şi niciun
AS

şi «de prin străinătate», unele bun curs de drept român, de

înțepătoare, dâr toate drepte Și oarece ne-au lipsit oamenii cu-
interesante. noscători ai slavoniei şi .ai eli-
UI

N.N. Răutu. - nismului», |

3 Articole semnate de d. d. Dr. |
BC

„ Stanislaw Wediewicz, profesor

de filologie romanică şi directo-
 Revista Moldovei 35

Y
AR
“rul institutului romînesc dela Uni- -ţine în rândul revistelor bune,
„ versitatea din Poznan (Polonia), Cităm, între altelă, sfârşitul inte-
- Ștefan Crobanu, membru al Aca-

R
„ tesantului studiu al -postului |.
demiei Române, Î.C, Filiti, mem- -
U. Soricu, privitor la poezia

LIB
bru corespondent. a! Academisi populară a războiului, o! poezie
"Române ; Ștefan Birechet, Const, de Al. lacobescu, O schiţă- de |.
Bobulescu, A. Oprescu, N. Con- Agârbiceanu, şi cronici juste. -

Y
stantinescu Şi alții, dau seriozi-
Te Crudu,
tatea şi temeinicia cuvenită re-.|.

SIT
vistei. O recomandăm tuturor,
dar mai ales acelor ce - Vremea Nouă, anul VII, No. 4
să inte-:
resează de «cuprinsul atâtor cărți Aprilie
ER 1921, Galaţi.
şi leviste slave, precum , şi de D-l Bogdan- Duică - începe" un
„atâtea informaţii. cari apar în lu- studiu privitor. la «Ideile noului
IV

mea cărții slave în legătură cu curs pedagogic>" după V, Zwil-

întregirea cunoştinţelor istoriei ling;. d. D. Ţoni vorbeşte ini.
UN

"şi literaturii noastre». .. mos de Asociaţia ' învăţătorilor

_T. Crudu. din regat, cerând ca această 'A-
Sociație «să se puie
AL

în contact
cu Asociaţiile învățătoreşti - din
Ramuri, anul XV, numărul 4, Ardeal, Bucovina şi Basarabia şi
Craiova, 15 Aprilie 1021.
R

să deie fiinţă, în cel mai scurt

NT

Revista olteană te simpatică nu: timp, « Asociației tuturor învăfă-

numai prin cuprinsul fără pre- forilor din România Mares. Pro.
tenţii a celor scrise înlăuntru, punere foarta frumoasă, numai
CE

dar și prin forima ei exterioară, să se înfăptuiască cât mai curând.

având totdeauna un tinar curat D-l lordan|. Tacu, discutând
şi bine îngrijit. Ți-e drag so iei -
«Problema controlului învăţă-
I/

in mână, s'o deschizi şi s'o ci- mântului primar» propune ca

tești. Ca orice publicaţie perio- «personalul de control să fie re-
AS

dică, a avut multe năcazuri de crutat dintre învățătorii cu o cul:

îndurat şi multe valuri de tras, tură mai superioară, dintre ceice
UI

nu numai dela duşmani, dar chiar

| ar urma cursurile facultății peda- -
şi de la prieteni. Totuşi, prin gogice, a cărei înființarea se im-
Stăruința fără samăn a câtorva
BC

pune, iar până atunci recrutarea

maturi scriitori, rămaşi tot...1 să se facă prin examen, un exa-
„neri idealişti, revista se men- meu cinstit, nu un examen “Po-
 e|
| Revista Moldovei

RY
litic>. Noi am propus..ca organ: «Problema cea mai actuală şi
de control corpul 'didactic al urgentă,. în jurul căreia . s'a În ”

RA
“gcoalelor normale care să găsesc. vârtit aproape toate: discuţiunile
astăzi aproapeîn fiecare capitală a fost cea a salariilor învăță-
de judej. Dacă este ceva.de o- toreşti.»

LIB
biectat, cred că obiecțiile sunt de “Darea. de seamă a congresului
mai puţină importanţă decât a- este foarte interesantă căci arată,
„“celea care se: aduc controlorilor. pe -zile, toate desbaterilegedin

Y
actuali. Pe de altă parte numă- țelor. _

SIT
rul membrilor corpului didactic D. T. Sireteanu face: un studiu
normal. pregătirea lor ştiinţifică, asupra. legendei «Meșterului Ma-
prestigiul lor, ete. toate contri- nole> arătând că cuprinsul ei să
bue a înclina către: această solu-
ţie cari ar rezolvi problema mai
ER
întâlneşte la toate popoarele
creşiine "din. “Balcani şi “chiar, la
repede și, poate,mai cu. folos. Unguri. |
NIV

Ce zice d-l Tacu de această pro- cAstiel zidesc " Românii Ma.
punere, mai ales că viitorii das- năstirea Argeșului, Sârbii orașul
cali săteşti vor îi chiar :bsol- Scadar (Scutari), Bulgarii cetatea -
U

venţii şcoalelor normale din ca-: 'Solum (Salonichi), Grecii şi Ma-

pitala judeţului . respectiv? Ci cedo-Roniânii podul de peste
AL

ce -i-au-pregătit pe aceşti” dascali, „Arta, Albaneţii podul de: peste

cei ce i-au format, nu vor fi oare Dibra şi, în fine, Ungurii cetatea
TR

în stare să-i şi controleze lă pys- Deva», T Crudu.

urile ior > |
N

a T Crudu . |

Cuvântul Liber No. 8 din.

CE

Doo —

10 Maiu 1921, are Pentru noi

“Şcoala, organul «Asociaţiei
«următoarele rânduri: « „Un lucru
"corpului didactic român» din Bu
e sigur: scriitorii revistei boto-
I/

covina, Cernăuţi, No, 3 şi 4 „Şenene vor. citi, şi dacă a iost

(Mai, 1921), | făcut ca cititorii români să fie
AS

Ambele . numere se ocu: vă în întăi scriitori—fie și așalo

deosebi cu congresul învățăto- Fie, şi aşa! Vorba e, câţi
UI

rilor ţinut la aeureşii în zilele «Scriitori români» . au tost şi

de 4, 5 şi 6 Maiu, la care au sunt măcar «cetitori»? Ie
participat şi delegaţii din Tran-
BC

C. Op.
Silvania și Bucovina.
 Y
R AR
NECaLAI i ORGA...

LIB
-
————

Y
Motto : „Fericite sunt popoarele care
au norocul a: avea în fruntea lor indi-

SIT
vidualităţi
ale căror mărimi de suflet
| „Să corespundă cu acea a rolului ce .
- „Sunt meniie a îndeplini și vai de a-.
„celea în care aceasta nu se întâmplă, -—
|
ER a. D. Xenopol. |
2SEyolunt oameni cari. ajung mari în lume datoriță
-
IV
“împrejurărilor şi curentelor care îi întâlnesc
în cale, îi iau înainte şi-i râdică la înălțimi
UN

pe care nuinai naturile unice ar trebui să le.

| atingă; sunt alţii cari ajung mari deodată,
j datorită locului şi funcţiei ce îndeplinesc sau
AL

vor avea de îndeplinit, fără să se aibă numai “decât în

vedere calităţile personale. cum sunt, de pildă, : capetele -
R

încoronate şi moştenitorii lor; sunt,în fine, alţii, desigur

NT

cei mai mai mari, cari ajung în fruntea neamuiilor, da:

torită numai muncii lor neîntrerupte şi însușirilorcu care
CE

sunt înzestrați dela D-zeu. | | |

„Aceştia sunt individualităţi uriaşe care se ivesc foarte
tar în viața popoarelor şi care dela începutsă impun în
I/

mod imperios. O astfel de individualitate este și profe-

AS

sorul NN. lorga, născut și crescut în oraşul nostru Botoş

ani.
Cu prilejul împlinirii a 50 de ani dela nașterea lui,
UI

Sau scris atât de multe despre el, de către acei

ce s'au
cercat să-i caracterizeze personalitatea Și să-i
definească
munca,
BC

încât noi, dorind acelaş lucru, ar trebui, dacă am

"urma acelaș drum, să repetăm ideile şi poate
poate chiar
 IN 4 a Revista Moldovei

RY
7

cuvintele altora. Aşa fiind, am socotit. mai ninierit să a.

rătăm valoarea lui N. lorga, nu. prin: cele: ce credem noi

RA
despre el, ci prin cele ce crede el despre noi - şi, mai
ales, despre: oamenii mari, „despre munca ' și datoria lor.

LIB
Această caracterizare a unui om prin el - însuși, mi
se pare mai justă, mai întemeiată. şi. mai la locul ei.
Pe: de altă parte, credem că nu “poată îi o. mai a-

Y
dâncă cinstire a unei personalităţi alese, „decât pogorând

SIT
cât mai multă lumină din sufletul ei. în: sufletul. nostr u
prefăcut” în câmp de sărbătoare, . î-.._
ER
Pătrunși de acgastă credință, vom căuta să apropriem |
“pe Iorga cât mai tare de noi și de locurile noastre, ară-
tând complexitatea sufletului său ce: strălucește Ca
NIV

diamant cu multe feţe. |

In adevăr, spicuindu-i „Cugetarilea în care se': cu-
U

prinde scânteierea unui suflet veșnic aprins, vedem prin-

cipiile de care a fost călăuzit în viaţă și: care lămuresc,
AL

pe deplin taina râdicării şi biruinţii lui de până acum.

In primul rând „munca“,- muuca obositoare și grea,
TR

este crezul fiinţei sale întregi: „Fai mă rugineşte dacă nu

o curăți prin muncă în fiecare ziua
N

La odihnă nu se gândeşte niciodată: „ „ Pentiu odihna

CE

la să lași în fiecare zi, până la moarte, tot ziua de Mânia

. „Dece odihnă înainte de moarte, când te aşteaptă |
cea de- după moarte Pa
I/

Chiar când înclină uneoii către: odihnă, o admite

AS

sIUL pentru: munca ce-a făcut 0, ci pentru acea ce o va

Pace.» |
UI

Cu astfel de convingeri ȘI cu deviza „Fă- ți oricând.

datoria : totdeauna va fi cineva care să te vadă :: 44 însu- pin
ȘI vlua sfârşitul fiecărei zile, socoteşte nu ceia ce alții au
BC

fâcut faţă de tine, ci ceia ce ai făcut tu față- de dânşii

 Revista Moldovei. . . . E E

Y
3

AR
înțelegem activitatea fără seamăn a aceştui om, care ne
biruie cu scrisul, fără ca noi. să fim în stare să-l.
biruim.

R
Y LIB
SIT
IV ER
UN
RAL
NT
CE
I/
AS
UI

„ Ă .
BC

NECULAI IORGA

cu cititul. Veşnic învaţă: „Două datorii are omul învă-

(at: să învețe el necontenit ŞI să înveţe necontenit
pe alţii“. de
 | Revista Moldovei

RY
Ori: „Să înveţi pentru tine, dar să știi pențru toţi.a
Recomandă scriitorilor ca „scrisul lor să - fie ca , râșina, ce.

RA
curge din. brad ; viaţă revărsată.a |
In munca lui covârşitoare, recunoaşte, «că pot fi şi

LIB
7
lucruri de prisos: | IE |
„Unde să lucrează mult este-:şi de măturata. De a-
,

ceia "nu are dreptate «cutare când se miră că în codrii

Y
d-tale sunt mai multe vreascuri i și frunze moărie decâl i.în -

SIT
7
„livada lui». | Ă taia
N Ba pot îi şi areşeli, 'căci „cel mai sigur: mijloc de
a nu greşi este a nu lucra“. ER
Greşala însă are.rostul ei: „ Greșind, nu înveţi atâta
a nu greşi, cât a nu crede că nu poți greşi. |
NIV

Acuzat de superficialitate pentiucă lucrează prea mult, |

răspunde: „După felul de gândire al oamenilor, furca
U

ar probozi mașina de ţăsut, pentru: superficialitater .

e Că scrie uneori obscur?.. „Inainte pe a ţipa împot- |
AL

„riva scriitorului cu . scrisul . obscur, vezi câtă lumină ai

tu, în mintea.ta“. li place munca pe toate terenurile:
TR

„Aprindeţi pretutindeni focuri'e voastre -de- veghe şi de

vatră : veţi folosi drumețului care se va îndrepta ' după
N

ele“. Nu să .teme de stricăciunea mediului: „A părăsi |

Inpta din cauza ticăloşiei mediului e tot una ca și cum
CE

țai tăia gâtul fiindcă e noroiu afară... |

Când vorbește îi place să încălzească Spiritele :
I/

„Nu. poţi lucra fierul până nu lai incălzit Și sufletul oa-

„menilor tot aşa de puţine.
AS

,
Ba, mai mult, îi place lupta vijelioasă, înfierbântată
: ia
„Cu dezmierdările Zejfirului, nu Să Schimbă vremi
UI

le care
„să
» Heinoesc în furtunău.
Persistenţa birue : „Cea. dintâiu „mișcare a oame
BC

nilor
„față de cine: iesă la iveală e strângerea fricoasă
a rân-
 Revista Moldovei 5

Y
„durilor ; persistă ŞI veii deprinde: întăiu cu numele

AR
tău,
„apoi cu scrisul, de aici cu forma, -la urmă cu
ideilea,
„În cetatea dreptății lale poți fi ucis; ÎnvinS Însă

R
ua.
„Biruinţa ta începe când dușmanii ntrebuințează

LIB
„armele tale«.
„Nu să poate. învinge niciodată omul care-și creiază -
„necontenit merite. noii, . =

Y
„Mulţi cred că pot: îngropa Stânca presărând pe

SIT
„dânsa pumnul de nisip al. “gnorăr ii dora,
„_ Simțindu-se puternic î i place: lupta” dicaptă ȘI pe
ER
îață: „Şerpele e odios, nu pentrucă mușcă, ci pentrucă
„se ascunde ca să mușştea.
li plac săgețile spiritului şi face adesea . uz d= ele:
IV

„Vorba de spirit nedreaptă e o scânteie, cea dreaptă, o

UN

„Săgeată de lumină care nimereşte şi arde. Cea dintâiu

„iesă din orice lemn crud care nu arde bine și nu în-
icălzește ;” cealaltă e armă luată din mânaa arhanghelilor
AL

„pedepsitoria. ae
Nu-i pasă de batjocuri Şi “cârtiri „Când ţi se a.
R

„tuncă noroiu, tu luminează şi el să va face praf pe

NT

“wCare-l va sufla vântul.

n Când mai auzi soomotul cârtirilor e Semn ci fi -a
CE

„rămas să te înalți şi mai mullu.

Critica nu-l tulbură: „Nu te supără de critica oa-
„menilor întunerecului. Vii cu lumina în turn și vrei
I/

„să-ţi mulțămească liliecii pe care i-ai sburătăcit?u

AS

Admite cuiva să se amestece în critică dar numai

în materia în care se pricepe : „Cânelee maj specialist
UI

„de cât atâţia critici + el nu latră de cât în curtea luie,

Admite şi polemica însă cere ca „în polemici să
BC

nrăspunzi cât are nevoie publicul nu adversarul“. şi să

nu insulți căci „insulta este. declarația înfrângerii“. în
7
 "6 Si a Revista Moldovei

RY
Nu ia în samă ura nimănui, dimpotrivă socoațe că
nara e Singurul omagiu pe care cei. Mulţi: i pot aduce

RA
„Superioritățiiu. aa i
Căci : „Orice îţi iartă cineva, numai un hicru nu:

LIB
„să fi mai mare de cât dânsule. E | |
„ Inţelege că valoarea e totdeauna pizmuită dar Şi
căutată: „Când oarnenii vor sări să te bată Gu pietre

Y
„Să ştii că au văzut ceva .bun la tine, căci: în: copacul

SIT
„fără rcade nimeni “nu aruncă cu pietre: o
_ „Broaşiele stau în apă ca şi peştii și pe: lângă asta
„cântă, dar tot nu le mănâncă nimeni«,
ER ae
Vorba goală nu-i place, nici „discuţia lungă : „Cu-
„vinte goale—nori ce trec fără să lase ploaie! _
NIV

„Surdul vorbește mai tare de cât cel ce aude Și -

„prostul discută mai mult de cât cel ce înţelegere.
Preţueşte suferința : „Fericirea întunecă, durerea: lă-
U

„iurește“ ; dar mai ales suferința morală :. «orice. sufe-

AL

nrință fizică scade și Hu € nici o suferință, Nor ală « care .

„Să nu înalțea, | E
TR

“Ține samă de cei” ce sufăr. în taină, “pentrucă ade-

sea a suferit lâ fel: „Sunt lacrimi aşa de grele şi de
„fierbinţi în cât ochii nu le pot: plânge Ele zac iîn.1 inimă,
N

„arzând-o«.
CE

a.

Recunoaște caracterul aspru, uneori, al personalită-

ților » «De luminile prea mari să. nu te aproprii, căci ard».
[n acelaş timp adaugă: „Atunci când un om. ți se pare
I/

„aspru, gândeşte-ţe totdeauia că-o cetate întărită, nu

AS

e
„Şi O cetate duşmanăa,
Nu face concesii nimănui : | A ierta, e uneori a. fe
UI

face complicele celui pe care .V'ai iertat» ; - nici chiar

sie
însuși: «Tu însu-ţi ? Un vechiu și bun prieten căruia
BC

«totuşi trebuie să-i refuzi orice concesie»

 Revista Moldovei a | „- 7

Y
dmite mila dar «să păzească numai la uşa drep-

AR
«tății, nu să stea în scaun de judecată».
Ține la” datini, la tradiţie : « Datinele sunt drumurile

R
«cele mari ale societăților; legile numai parapetele-de pe

LIB
«MargInI, care opresc 4de a cădea
.
vu
pe cei nedeprinşi
-__ . . e.
şi.
«Slabi»: -, Se ş” - a . _ a i
„Ş'apoi este totdeauna o parte bună din Om, care

Y
nu trebuie să se schimbe: „Pământul îşi innoieşte flo-

SIT
«rile în fiecare an dar nu aurul din adâncuria,
li placesă lupte pentru îndreptare, dar fără a jigni;
«Meşteşugul. cel mare e să îndrepţi pe cineva fără să-i
ER
„spui, ba fără să știe că a greşit».-. In aceasta să luăm
pildă dela «pasărea:
din cușcă. câre. te învinuieşte cân-
IV
dând, Ia
A iubit mult în viaţă; dovadă preţul cel mare pe
UN

care-l pun
în iubire
e când e vorba de aprecierea oame-
nilor: „Ca să judeci omul, caută să | vezi cum iubește :
«nu poți greși».
AL

| |
„A avut desigur şi desamăgiri: „Mâniile 'de iubire
„sunt mai Siraşnice de cât oricare altele, . pentrucă
R

vin
„din credința că ai râsipit în zădar ce e mai adânc și
NT

„Sfânt în ființa ta.

| „Înfrângerile în dragoste dor mai mult de cât cele-
CE

vlale, fiindcă în ele între omul este respins“. -.

Nu preţueşte luxul, de aceia umblă “foarte modest.
îmbrăcat: „Cu cât te găteşti mai mult, cu atât arăţi
I/

„uCă-ţi lipseşte mai mult peatru a fi ca aceia care nu să -

AS

„gătescu.
„Sunt suflete, care mor de foame în palatul împă-
UI

ntătesc al trupului trufaşa. |

Totdeauna vesel și gata de glumă: „ Vese/ia omului
BC

„€ ca mirosul florilor: za nu să înalță din suflete Veş-

lede ;
 8 i a | | | | Revista Moldovei E |

RY
«In veselie strălucesc toate: însușirile, ca frumuseţile
„naturii în soare,

RA
Fuge de linguşiri. “ bătându-şi joc de ele: „Sunt
„unii cari arată că te admiră așteptând zile. întregi ca să

LIB
“„strănuţi pentru a-ţi spune: «sa-ţi fie,de bine
„Nu vrea nici măcar recunoștință * -„ Cea : mai mare
„recunoştinţă pe careo' poţi dori de la unii oameni e

Y
„să nu-ți fie recunoscători. a

SIT
„. Urăşte căpătuielile: «Situaţiile sânt cârja mediocri-
<Hăților.. Omului mare i. se dau uneori, dar nu uinblă
«cu dâusele». ER a
=

Nu aleargă după aderenţi: «Când te trezeşti singur

„Vezi .dacă 'te-ai suit şi, dacă stâi. mai susîn adevăr, |
NIV

„nu-ți trebuie altă mângâiere“, DS

li place să vorbească, dar vorbasă fie potrivită Cu
omul : Celui mare să-i vorbeşti cum e datoria lui față
U

„de tine, iar celui mic cum € datoriata faţăde dânsuln.

„Nu dă atenţia bolilor. cu toate că-l ' cearcă adesea.:
AL

„Boala e lăsată ca: o îndurare pentru a desgustape om

„de viaţă şi a înfățişă moartea
TR

ca. un limann. | i
Nu şi cruță sănătatea: „Crisalida să Sfarmă când
„sboară fluturul, De ce te-ai plânge că de la fine, minut- -
N

cindu-te, a. plecat liberă în lume. ideia pe care ai hră.

CE

-
A

„bil
-o din însă-şi ființa tau 2
Da
Caută să trăiască mai mult pentru alții,
convins
I/

fiind că <un om. cu frumoase calităţi nu poa

te trăi nici
«odată pentru dânsul, cum raza nu-și poate
AS

da nurnai
cei lumina». De aceia nu- poate suferi,
egoismul : „A fi
megoist însamnă să faci - din ființa ta, temniţa sufletu-
UI

„lui tăua. . | A
[deia morţii îl preocupă dar n'are frică
de ea:
BC

we „Viaţa
un drum, de ce să te plângi când ai sos
it Pe:
 Revista. Moldovei” E i a 9,

Y
AR
a EU nu văd. în moarte „—spune aiurea —nici groapa
„de umbră a mormântului, nici poarta : de lumină des-
„chisă” asupra, ceruit : nu văd, nu vreau să văd de cât:

R
„clipa supremă. a judecății proprii asupra felului . cum

LIB
aț-ai pus. puterile în serviciul umanității. Dacă răspun-
„Sul e mulţămitor, poţi să adormi pentru totdeaunaa.-
„Când mori; nu te uita la întunerecul

Y
dinainte, ci
„la lumina ce lași în urmă i te vei Slânge cu zâmbetul

SIT
„pe buzei. -
„+ Drept încheiere îi transcriem aceste rânduri semni-:
ficative pentru întreaga lui străduință : |
ER
„Ferice de acela care înfățișază nuția sa: cum este,
IV
„dar mai ferice de acela în care să poate: găci cum va
„fi nația sa, urmând pe calea, însemnată de dânsul—cu
UN

„Sângele viu al inimii sale tu | _

Tiberiu Crudu.
R AL

Oamenii au închis pe D-zeu în „biserică, spre a fi

NT

mai Slobozi, în lume.

CE

. . x .

Rugăciunea să râdică numai pe scara de aur a fap- |

telor bune, |
FI -
| .
e, ÎN
I/

Preotul să nu uite niciodată că vorbeşte în numele

AS

lui D-zeu, tur în locul lui Dumnezeu.

x.pică
-
UI

Intâiu să pliveşte buruiana şi într'un târziu se cu-

lege roada; buruiana s'o fi mândrind că la dâr; sa se gân- |
BC

dește lumea mai întăiu !

N. lorga,
 SD S
RES S O D e
I

RY
RA
„ Ascattâaă pe Aigoa

Y LIB
Can vis mă chemi, Italie măreaţă,

SIT
Liman. scăldat cu purpură din Soare. |
Șin veci păzit de munți cu. nimb de ete |
ER
| Și -cu. vestmântul aid de mirt în Jioure,
NIV

| Spre line-aleargă. sfoluzi. călătoare |

Sd-[i cânte veşnic raiul de verdeață
U

Și fărmur 'ncins de mări Scânteetoare -

Si ochii umezi, dornici de vieaţăa
AL
TR

Tu Cer, spe care. sa născut Petrarca. N

„Si flarenlinul cel purtat cu barca |
N

Înspre infern, şi aprioul Carducci .

CE

Si Leopardi care trist îşi duce

Pe-al mor Hi gând,
I/

iubirea zbuciumată...
Tu cer ne 'nvins, am Să fe văd vreodată P
AS

„Bârdad G. Tutoveanu
UI
BC
 Y
AR
"UR : născăș, Sa

R
LIB
(Prelucrare după „LP Enlevemenl:
“de C, Maucolair).

Y
utomobilul porni ca vântul!

SIT
-D-na Mirea, tremurând de emoție; 'să lipi
uşor de Mihai Sandu, sirigânc, cu nespusă
bucurie : ER
—. Râpită1. Și tocmai de tine, scumpul
meu „Mişu ! Ah, cât sunt de fericită! |
IV

işi. întinse pe umărul: lui. gâtul. alb ca de lebădă, așteptând,

fireşte, uu sărut arzător, o. îmbrăţişare nebună.
UN

|
„ Sandu, prefăcându-se că nu intelege sau că nu îndrăznește,
răspunse surăzând: | |
—:Da ! .Răpită. de” mine! Așa- i că nu ai fi putut închi-
AL

. pui niciodată ? Și totuşi iată faptul împlinit “Ai câştigat tămă-

șagul, Căci știu că d-ta ai pus rămăşag cu prietenile d-tale să
R

„mă scoţi din minte, cunoscându-mă om cinstit, puţin hursuz şi

NT

nepăsător faţă de. zimbetele fugare ale sexului frumos.

Cu alte cuvinte fiind un tip “ciudat, un urs în adevăratul
CE

înțeles a! cuvântului, ai voit să- ți încerci puterile .seducerii cu

mire. Spune drept, fii sinceră : mi să pare că “în fond nu prea
credeai să reuşeşti,
I/

— Sunt cu atât mai mândră, răspunse d-na Mirea, cu un

„ton plin de dulcegărie şi prefacere. Chestiunea e că te iubesc,
AS

da, şi încă foarte serios. (li ia mâna şi i-o strânge nervos la

piept). Aaa:.., dacă w'ar fi aşa, azi m'aş fi aici lânpă tine,
UI

Sandu: — Adevărat ?
D-na Mirea: — Mai întrebi? Şi tu de altfel mă iubeşti
BC

pe mine, dovadă că te-ai expus şi m'ai râpit, luându-mă cu

tine ?n sbor!
 12. - |“ Revista Moldovei

RY
Sandu, încurcat : — Nu. "da |-. ERA
_ Doamna, care nu putea sta locului reîncepu ::
„1—

RA
Cât de ciudat ești! Dar, „la dreptul. vorbind, tocmai
„această ciudăţenie îmi.” place. la tine, Ah, ce fericită am. să fiu
cu îni „brațele tale,
n

LIB
„Dar unde mă duci ?. _ | |
— Las” dragă, ai să vezi E
— De altfel asta puţin. mă impottă, Oriunde sunt îmbră-

Y
țişări şi săruturi îi bine! (Insinuant) .. „Ș'apoi, Mişule, Mişucule,

SIT
sunt lângă tine,. sunt a ta și tu eşti al meu:
Da, bine-ai zis ! Am câștigat rămășagul Zau, “priete. |
nele mele îşi cam băteau joc. de. mine zicându- mi: . «Să alegi
ER
tocmai pe cel'mai sălbatec, pe cel mai Ursuz dintre toţi bărbaţii -
îmbrăcaţi în haină militară, e cam îndoelnic să reuşeşti | î. „Fei,
NIV

dar eu știam de ce sunt în stare :să fac, „şi ele au să “crăpe de

ciudă, ar să le iere dracu, : căci acum te: am ici, lângă mine,
lângă inima mea arzătoare... (strângându- | mereu cu nervozitate)-
U

Dar pentruce nu mă săruți, ce Stai ca de piatra ? ”

.
„Mihai Sandu 0 „privi lung Și, pe un ton cam batjocoritor, NE
AL

zise; . a
i Hm frumoasă rochie ai ! Eşti foarte elegantă De-o.
TR

eleganţă: neînchipută, nai ales pentru timpurile de

lipsă ale
războiului, Credeam că bărbatul d-tale, fiind pe front,
câştigă
N

mai puţine parale ! Se NE Ea

D-na Mirea, foarte contrariată.
CE

— Ei, ce gust acum să-mi vorbeşii de barbatu- meu? -

— Uite-așa, fără să vrau, mia răsărit.în minte,
D-na Mirea, pledând :: — Dacă în adevăr mă găseşti aşa
I/

de elegantă, cu atât mai bine. E pentru a-ţi plăcea

lie, scum-
AS

pul meu | |
Automobilul sbura ca vântul pe “străzile. „pustii, plina
de.
umbră. Sandu
UI

tăcea preocupat, D-na Mirea, foarte mirată şi pu-

țin supărată, reluă:
— Asta-i tot ce'mi spui?
BC

...Nu ești tocmai amabil, d-le

Sandu! O ştiam eu, dar, oricum, până la minus :10 grade” ră-
 a

Revista Moldovei
13

Y
AR
ceală, tot nu-mi închipuiam...- (cotindu-l).
Ei, s loiu. de ghiaţă, ce
stai aşa lângă mine ? Uite, mi-e frig, tremur!
|
„.—=Dia te gândeștila căldură, de-aceia

R
tremur, Eu. însă
mă gândesc aiurea, mă gândesc la bărbatul d-tal
e: un ofiţer

LIB
„activ desăvârşit, un om foarte cinstit, cu un suflet
ales, plin de
avânt și d-ta... mă rogfa spune-mi drept: nu ţi-i ruşine să
faci ceia ce faci ?.
|

Y
“D-na, cu sânge rece:

SIT
— Ei bine
dar d-tale
, ?
| — Eu, răspunse - Sandu, „eu nu fac de cât
buie să fac | ceia ce tre-
o ER
"D-na tânguios; Morală în auto? Văd! Dacă pentru
aceasta m'ai făcut să vin, dragul meu, pot foarte bine să cobor. .
— Nu te supăra, dragă, noi vorbim.
IV

D-na. Mirea, filosofând II

„-
UN

„— Nu ştiam că “eşti umorist, că'ţi placesă 'nvârte

şti ast.
„fel lucrurile. Tu şi fargeur ! Ha-ha!. Prietenele mele şi eu te
credeam mai de “grabă elegiac. Acum însă
îți descopăr o însu-
AL

„Şire nouă. Zău, nu-mi pare rău de aventura

pe care o prevăd
fermecătoare, (lipindu-şi obrăjorii fini de gura | lui
Sandu, zise
R

strângându-l cu tărie)... hai, nebunule, sărută-mă

!
Sandu rămase neclintit. Apoi privind-o drept în faţă,
NT

incepu:
— Ştii ce gândesc eu ? Că d-ta duci o viaţă pierdută !
Intru 'cât, mă rog, meriţi să fii soția unui viteaz
CE

ofiţer, cum e
bărbatul d-tale ? E! luptă, deparie, la hotară,
jertiin du-se pentru
neam, țară şi familie ! Gloria lui este Și
gloria d-tale! Ar tre-
bui să-l adori, să-l serveşti, să-l ajuţi, acum
I/

mai „mult de cât

oricând. O vorbă bună, un îndemn, o atenţie, i-ar râdica 'mo-
AS

ralul, făcându-i viaţa mai uşoară şi sufletu

l mai îndulcit, In loc
„de aceasta însă, d-ta ce faci? Flirtezi
toată ziua cu oricine, a-
lergi cu svăpăiatele prin spitale să deschizi
UI

răni nu să vindeci
ţii casă deschisă primind pe furi Ş vizitele PS
unor domni pe care
bărbatul d-tale i-ar pălmui când i-ar întâ
BC

lni; te interesezi de.

mode, de teatre, de ciaiuri, o faci
pe femeia de lume, cheltuind
nebunește, Trăieşti, prin urmare, întocma
i ca o parazită, numai
din jertia şi munca excesivă a nepreţuitului d-tale bărbal,
, ST
 14 Da Revista Moldovei

RY
- Rochiile, pălăriile, zorzoanele, fumurile d. ale, pe toate le
plăteşte el, sărmanul, cu creerul şi viața lui. Ori, voi, femeilor,

RA
cred:ţi că vrednicia şi străduința. unui bărbat sunt stofe: bune
numai de îmbrăcat păpuşel: ? Și încă, nemulțămite de tot. ceia

LIB
ce el face pentru voi, nu: găsiţi all mijloc de răzbunare, de cât
să-l înşelaţi. Ruşine! De o mie. de oriruşine!. : |
D-na Mirea, primind asemenea duş de vorbe neaşteptate, |

Y
“îşi eşi din fire, strigând:

SIT
— Domnule, d-ta ai întrecut -orice margini. Te_credeam”
un. om galant, dar m'am înşelat. Aşa fiind, nu mai avem uimic
comun împreună. . Binevoeşte a. opri şi 'te scutesc. de a mă:
conduce, a ER ae
D-l Sandu, sentenţios : |
NIV

„— Aceasta nuw' să poate ! Nu opresc,

D-na, sărind în sus de mânie, replică”: |
— Dacă-i aşa, oprese eu |! Ordon şolcrului.
U

Sandu, surăzând: |
-— Poţi, dragi mea, să"ncerci dar nai -să reuşeşti, “Şoferul
AL

meu nu -aude, nici nu Vorbește : Pam plătit să fie surd și mut. :

Nu te sfătuesc nici să „Sari jos, căci mergem cu viteză de 60.
TR

km. pe oră, | | |
> “D-na, şovăind în fața neputinței sale, scobori tonul,
N

— Şi, mă rog, ce vrai Să faci cu inine ? |

Sandu, împăciuitor: .
CE

_— Un adulter, desigur că nu!

— Atunci ?
— Nai nici-o grijă, nu te teme.
I/

— O, nu mă tem de loc...
AS

_— Ba da, ba da! Văd că tremuri

D-na Mirea furioasă ca o -laoaică:
— Eşti un nemernic,
UI

un laş, un nebun...
„Sandu, foarte calm:
— Numai atâtea epitete ai găsit în stii insultelor 2
BC

— Da, da, eşti laș, ești netun [nervoasă paste fire] Ne-
bun, nebun, nebun!
 „Revista Moldovei ao a | “15.

Y
AR
Sandu, mefistofelic: a
„— De loc, d-nă ! Puțin cam neurastenic; da ! Plăcerea
cea
mai mare o am de a spune semenilor adevăruri

R
crude, :Aceasta
mă face un tip ciudat, De-aceiă chiar m'ai şi” ales: dintratâţia
,

LIB
mărtui isirea d-tale. Pam părut destul: de original pentru a-ți
Sluji capriciului d-tale trecător... Ai întins laţul și țai închipuit
cam şi căzut în el. Ei bine, nu. Te-ai înşelat, Aflăcă şi cu la

Y
rândul mieu te-am âles.pe d-ta dintre toate: evaporatele ce-ţi

SIT
formează ceata, pentrucă mi-ai părut cea mai reprezentativă, cea
căreia se cuvenea mai bine să-i spun ceia ce gândesc. -
D-na Mirea, atinsă: în ER
mândria ei, de cuceritoare. înfrântă,
plângea înăduşit : a r

— Inchipuieşte-ţi ce nebună am fost când te-am iubit cu

IV

atâta drag. | N
“Sandu, plin de sfidare:
UN

o |
— O, te rog,te rog, această frază nu mă tulbură: nici de
„Cum, pentrucă în gura d-tale ea n'a exprimat niciodată cel mai mic
adevăr. Cunosc armele-frumoaselor vinovate,. drăguțelor pier-
AL

dute. Pentru ele. bărbaţii să ruinează, să surmenează, compr

o-
miţându-şi cinstea, carierile,. viitorul, tot... devenind oamen
R

i falşi
în lume şi sfârșind prin a îmbătrâni, fără vreme,
NT

amărâţi, des-
„Bustaţi de ei inși-şi. a
Pretindeţi a-i servi strălucind în jurul lor” şi făcând pe
CE

grozavele. Aveţi aerul că prin anturajul vostru îi ajutaţi

să par-
vie. În realitate ei ajung să' cheltuiască totdeauna mai mult de
cât câştigă. Adevărul este că voi. lucraţi nu pentru dânşii,
ci
I/

pentru voi, pentru _ncsățioasa voastră dorinţă de lux, pentru

poitele şi vanitatea voastră ŞI, cu toate acestea, nu
AS

sunteţi mă-
cațfericite. Invidia vă tortură,. căci găsiţi totdeauna
pe alta mai
bogată de cât voi, care vă striveşte supt greutatea
luxului ei
UI

orbitor. a | -
„Ştiţi “că sunt femei cum se cade, singurile care
cu drept
BC

“cuvânt comptează între femei, acele sărace,

acele care sunt to-
Vvarăşe dar şi surori bărbatului „lor, acele
care se devotează,
 16 . Sie Revista Moldovei

RY
care mângâie, alinâ nd dureri şi alungând năcazuri, Ze cunoaș-
feți şi cu toate acestea nici măcar nu le priviți... „pentrucă- pă-

RA
lăriile lor sunt ieşite din modă; 'rochiile prefăcute, mănuşile în-
vechite! Şi totuşi ' voi nu, preţuiți nimic alături de dânsele! ..
m„D-nă, să nu te superi, dar aceste sunt ideile” mele!. Şi -

LIB
cum ai dorit să mă ai—întrebuințez” vulgara d-tale expresie —
Pam dat ce. am mai bun din' mine, sufletul meu cu tot ce cuget.
Intr un salon, de sigur, naș fi putut să-ţi vorbesc aşa.

Y
Aici însă pot, pentrucă locul -pe care stai. te acuză şi-mi. dă

SIT
dreptul să- ți, vorbesc astfel, + Na SI |
„Ce-ai crezut că un Mihai Sandu. va consimţi. să- şi bată
ER
joc înfața: atâtor fluturatece femei— prietenele. —de Aurel Mirea, -
bărbatul d-tale şi bunul: meu prieien 2 Munceşte -'prea mult, e
prea. cinstit, prea brav, pentruta să merite o astfel: de înjoșire ! A
NIV

„.„M'ai judecat foarte rău când m'ai ales de. complice |

| D-na Mirea, nemai . putând vorbi de mânie, zise „Scurt și
U

| apăsat : ., |
— Eşti odios! | E
AL

Sandu : , a
= Coboară- te în sufletul d- tale și vei vedea! că radicân-
TR

du-te împotrivă unui adevăr, recunoşti că el te” condamnă. Dar

ce vorbesc eu de suflet ! „îl aveţi cel puţin ? Cunosc insolva= |
N

bilitatea morală “Şi nemărginită lipsă de răspundere în care

plutiți. Ş „i | | 7 . ,
CE

D-na Mirea: sughiţână cu lacrimi:

— Am să spun bărbatului mieu, nebuna mea im orudenă
am să-i povestesc tot, tot şi d-fa.....
I/

— Şi eu ?... Eu. ştiu bine că Wai să îndrăzneşti să spui

AS

"niciodată nimic,( | . | e
£i.
D-na învinsă: | |
UI

— Dar pentru ce, Mişule, mă urăşti. tu - cu "0 ură aşa de |

neimpăcată ? Pentru ce mă chinueşti astfel, ce Pam. făcut ?
. .
BC

Sandu, mânios:
— Ce mi-ai făcut? Mă întrebi 2 „Mai jignit adâne atunci
 =

Revista Moldovei” „17

Y
AR
când - țai închi, Duit că cu mă pot pogori la nivelul moralității
în care trăâşti, Aceasta mă doare ! De aceia vreău să ie fac să
suferi, nu cum sufăr eu, căci nu eşti capabilă de asemenea su-

R
ferință, ci măcar să ai durerea pe care o înfingeți îîn inima vic-

LIB
timelor voastre, cu -suiâsul veninos al buzelor muiate în otravă.
„Să ştii însă că nu prea cred, în suferința "voastră Nu!
Chiar în clipa asta, ceia ce te face să-ți ieși din fire este amo-

Y
rul propriu revoltat, nu Suferința care arde . păcatul Şi purifică,

SIT
„Mâine chiar, am să te văd pe străzi primblându- te gă-
tită și sprintenă, futurându ți penele la pălărie. Ne vom întâlni
şi, de sigur, îmi vei surâde, pentruca nu cumva. prietenele.
ER
d-tale să--și inchipuie altăceva, de cât toate lucrurile măgulitoare
pentiu-.o femeie care a câștigat rămăşagul său ! Nu-şi va putea
IV
nimeni închipui” că - d-na Elise Mirea, a fost refuzată de nebu-
nul: de Mihai Sandu,. Doamne, fereşte!
UN

Şi să nu crezi că eu, vre:odată, am să caut să mă folo-

sesc de această taină, care taină va rămânea deapururi! Posu .
avea în schimb mulțămirea că secretul nostru prețueşte mai
AL

mult de cât un cias de adulter şi necinstire.

| „Şi acum, de oarece. am atentat nici la viaţa, nici |
R

la virtutea d-laie, să-mi dai voie să mă retrag. Nu te teme, lată

NT

ici colțul! berăriei unde- -am dat ordin să ne oprească pentru ca

să fii mui aproape de casă.
CE

. . . . . . . Ei . < . . .

Un sunet strident şi automobiiul se opri scurt. D-na Mi-

I/

rca sări ca o minge pe trotuar şi, mai mult 'alergând, să depărtă

fără să zică
AS

o vorbă. Silueta ei sveltă dispăru repede în umbră, |

Mihai Sindu O urmăren cu privirea ŞI, când n'o mai
zări,
surăsa cu amărăciune, murmurând «Bine-am fâcut> |
UI

Tiberiu Crudu.
BC

AA
 RY
RA
Y LIB
“Colo,:pe 'văi, s'a: potolit :urgia,:

SIT
Şi” glasul':gren. de tuu::a amuţit
Se odihneşte şi respiră- glia, -
ER
Din miază-zi şi până n astiaţit! |
=:
NIV

Văzduhul. cală, parcă svăcneşte încă

De şuere stridente de şrapnel....
„In zare, brâul de amurg pe stâncă .
U

| Răsfrâ
n vid.reflex
nge
e. de: oțel. -
AL

„Ca nişte răni deschise “n corpuri vii

TR

„Rânjesc-pe şes tranşeele hidoase..

Și' vânturi bat rețelele-pustii
N

Imprăștiind pe câmp frânturi de oase. .

CE

„Un stâlp de telegrai stă rupi şi strâmb

Se „pleacă, spre pământ, şi parcă plânge...
I/

Sunt două cruci lângă părâu, pe un dâmb,

AS

Şi spre apus, sunt pete mari de sânge. |

UI

lar:.sus.:pe deal, fantoma ce uimeşte, |

Prin ochii scoşi de gloanțe şi de îer,
BC

Castelul în ruini, sță. Şi -priveşte,

Cu: două brațe întinse cătră cer.
„Revista Moldovei 10...

Y
AR
E noapte peste tot, şi uudeva,:
- n vre-o clopotniţă de sat, pusție,
„1şi strigă cântul trist o cucuva....

R
„Şi o nespusă jale “i pe câmpie.

LIB
E noapte... şi ecoul însuşi tace,

Y
Eroii. dorm. în. gropi, la adăpost... |

SIT
De:acuma iarăși „ne-om;.urî, e pace, -
Eroii doru... şi parcă nici m'au, fost.
,

Bârlad. -
i . . ,
ER
i ” N : ” 2 _

o Ia „0. Pallady
IV
UN
AL

„Orice. faptă-rea, ce ai:făcut, dă. drept. la .alta.care şe...

R

va, face impotriva ta. *

NT

Când. bănueşti. pe. cineva.că „a turbat, întinde-i....

apa limpede a. adevărului: și: a sincerităţii : dacă n'o bea,..:
CE

să ştii că. are: turbăă „şi: crapă:: |

* „
Adevărul e ca apa' rece... de» care dor
I/

numai: dinţii:
bolnavi ,
AS

+ .

Pilat. şi-a. spălat. mânile. ca.să scape: de datoria lui,..

UI

şi Sa trezit: cu ele :mai roşii de sânge de. cât: dacă ar: fi.
ucis cu mâna lui.
BC

Pământul are prețul morţilor ce s'au coborit

în «el,
N. torga.: |
 RY
RA
MĂNĂSTIREA VORONA.

LIB
Ci

TOS

Y
e mult ochiul istoricului, cercetător al trecutu-

SIT
“lui „Și-a îndreptat! privirea asupra manăstirilor
“noastre, Despre ele sa: scris malt şi sau al- :
cătuit chiar monografii însemnate. Nici-nu
ER
să p tea' să nu intereseze aceste sfinte loca-
şuri' când unile din ele au fost focare: de
cultura și carte | "românească, altele
NIV
au fo- :t
fortareţe în care românii îşi găsez, "1 scăparea în vternuri de
grea Încercare, altele în fine își întindeau sprijinul și mila
asupra bolnavilor
U

și a săracilor, ce aveau nevoie de un. aju-

tor, pe care nu-l-puteau găsi în lunus, “
AL

Dar mai sunt încă şi alte motive pentru care viața mă-
- năstirilor trebuie cunoscuta, Prin: însași așezământul: lor, mâ-.
TR

năstirile. fiind locuri retrase de rugă şi de adâncă: meditaţie |

religioasă, aici, între zidurile “lor, în decursul vremii, Şi-a
trăit viaţa o întreugă' lume româneasca, atât din pătura veche
N

boiercască Cât şi din patura adâncă a poporului. |

CE

Mânată de un sentiment de evlavie și -credință, toată

floarea boerimii vechi ! şi-a legat numele întrun chip oare-
care de mănăstiri, fie prin călugăria ce a primit, fie prin.
da
I/

„niile însemnite ce au făcut mânăstirilor, Vechii boeri după

AS

ce'şi îndeplineau datoriile, în mod 'conștiincios cătră patrie,

dupa ce'şi îndeplineau principalele datorii față de urmaași,
cei mai mulţi din ei, departe de a pleca în țări streine
UI

pen-
tru plăceri, sau de a-și trăi bătrân-ța în istovitoare jocuri
de cărți și petreceri cari nu se. potrivesc cu albimea parului
BC

se retrăgeau în manăstiri şi acolo, cu mână largă, revăr-

sau binefaceri în sufletele necăjite, contribuind cu banul, cu
 Revista Moidovei i 9]

Y
“sfatul şi cu. știința lor la munca întreprinsă. de „monahism,

AR
încă din. primile veacuri creştină, E
" Din punctul acesta de vedere | mănăstirea Vorona. pre-

R
zintă un deosebit interes. _ | Sa

LIB
Dacă ea nu este. vre-o ctitorie. domnească, dacă în ea.
N
“4 nau luat ființă- însemnate tiparituri. române, totuşi eă devine ,
însemnată ca centru de evlavie, de cultură şi meditaţie reli-

Y
i gioasa,. ca modslul unei adevarate „gospodării, ca locul cel
mai principal şi. scump al judeţului nostru, în -care putem

SIT
gasi manifestate înaltele calităţi ale sufletului vechilor. „noștri
„boeri şi ale poporului în genere. |
Tât ce a avut orașul și judeţul nostru, ba chiar Nordul ER
Moldovei, mai însemnat ca boerime, şi” a legat viaţa de a
ceastă mănăstire. Aici . putem vedea înflorirea de virtuţi ŞI
IV

fapte erestineşti, ba chiar modele de. viața “monahală în ve-

|
UN

chile- familii boereşti ale lui Jora, Vârnav, Panaite, Cataigi.

Bașotă, Miclescu,. Beldiman, Cananău, Cantacuzino, Mavro-
cordat, Donici, Şuţu, Crupenschi, Botez, Holban, Costea şi
AL

altele, II a
Aceasta afirmaţiune se” va dovedi, în cele ce urmeaza,
-prin slova sapata în piatra acestei mănăstiri, sau în argintul
R

'odoarelor rămase de la vechi ctitori, sau chiar! prin însem-

NT

nări, făcute pe marginile bătrânelor cărți ce aparțin acestei

mănăstiri şi în -fine din tot ce va urma, mai departe, asupra
CE

acestei mănăstiri, o

Bisericile Mănăstirii şi Ctitorii lor.

I/

_ Dacă dun şoseaua care duce din Botoşani .spre Liteni,

după ce ai ajuns în Satul-Nou, mergi pe ş6szaua ce se în-
AS

dreajită către Rasărit, spre codrii Voronii şi înaintezi prin

pădure timp de vre-o 15 minute, când crezi că te atunzi tot
UI

mai mult în întunecimea codrului, deodată îți apare înaintea

ochilor frumoasa privelişte a mânăstirii «Vorona», cu bise-
BC

Ticile ei impunâtuare şi cu o gospodărie străveche, bine în-

reținută, ce în adevăr merită a fi cercetata.

pd
 1522 | | | _ | „1% Revista Moldovei
y

RY
,

“ Bătrânii codrii:de''tei: şi: fag -:ce*: înconjoară: poiana -în

care se. află mănăstirea, părăiașul! lin---ce :şerpueşte - aceiaș

RA
"poiană, brazii 'din "curtea *mănăstirii,: ce “strabat: văzduhul cu -
vârfurile lor trufaşe, toate acestea“dau:un :;fărmec:.deosebit
„acestui loc; 'Vechii ctitori, 'desigur, n'au -fost::puţin “pretenţioşi

LIB
_-"în talegerea- lui, o a i
„Aici, la anul 1600, niște părinţi” călugări, veniţi: din: Ru-
„sia, ridica din lemn prima bisericuţă-:pe:
care-- o : înzestrează

Y
cu odoare și-i cumpară, spre întreţinere, o parte''din: moșia

SIT
Icușeni.' Mai târziu hatmariul'
Ilie: Jora: cu. soţia :sa “Teofana Ă
i-a mai dăruit o altă parte din moşia! lcușeni,: iar: Arhiman-
“dritul Rafaul, vestitul stareţ 'al“mănăstirii, a: făcut; “în anul
ER
'1835, 'alăturea de vechea bisericuță de lemn, actuală biserica
de piatră, cu' hramul «Naşterea' Prea “Sfintei i Născâtoare--de
NIV

Dumnezeu». Acestei! biserigi 'Vornicul Urigore 'Vârnav, 'în a-

nul 1869, cu soţia sa : Anastasia și cu sora_sa! Schimonahia
"Vârnav, i-au adus însemnate îmbunătăţiri, |
U

„ Acesta e, pe scurt, istoricul primei biserici „din această

AL

mănăstire. EL. rezultă . dintr'o inscripţie, săpată în marmoră şi

aşezată afară în zidul din spre Miază-Noapte, Cuprinsul ei
Pi

e următorul ; Da
TR

| |
ie <Cu ajutorul. P.-Sf.. Născătoarei „ ce : Dumnezeu: această
„Sfântă mănăsti e “Vorona. s'au începu
N

la... t
anul : 1600 . de. către
părinți Fuşi, veniți din Rusta, făcând o biserică -de
lemnn,.. dând
CE

odoare şi cumpărând parte din moşia Icușeni, apoi

al doilea
„Ctitori sunt-hatmanul lie ::Jora -cu soția -sa'Ti zofana,
cari au
dăruit o :parte din: moșia: Icușeni, iar :;: această
Sfântă « :biserică
I/

“de piatră-cu hramul «Nașterea Prea Sf. Născătoare de : Dum-

AS

"Nezeus
- s*au zidi! ila anul 1835: prin - osârdia P. C.. Arhiman-
“drit' Rafail şi: cu ajutorul şi: amutți:
făcători, de :dine»...
se La anul:1869 Dumnealui Vornicul -Gri
UI

gure : Vârna V.. Îez-

feanul' cu -sora -D-sale : Shimonahia Eprazia 2
-Vârnav şi soția
'sa Anastasia * au. acoperit
-- această: biserică :cu “tinichea .:cu. a
BC

D-sale cheltuială, o au zugrăvit și 'inlăuntru precumși au îm-

 Revista Moldovei Să | i „1193

Y
vărăzat: coana sf Niculae cuargint. din catațiiteasm

AR
ă, diu” cele
“mari; împărătești; la--anul 1810, Ghenar: în: 14, fiind:
stareț Q-
“cestei Sf. Afănăstiri P.: C.:Sa: Arhimandritul „Josif Vasiliu.

R
» Biserica e solid lucrată, are forma crucii, iar “deasupra

LIB
are trei turnulețe, acoperite cu tablă, în stilul! bisericilor ruse,
: A-doua' biserică. de: “piatră cu 'hranul-< Adormirea Mai-
“cei: Domnului» situată în, partea. 'despre“Miază- -Noapte: a'celei .

Y
dintăi s'a- început . a:se zidi +. în anul 1793 Sept. 1 “de “către

SIT
«Iordache “Panaite Paharnicul cu 'sora'sa Siftu'şi cu'soţia sa
“Maria” Costache: și S'a:terminat în anul: 1803 Aigust 28. A-
“:cest „lucruirezultă din: “următoarea: inscripție ce“se află la' in-
ER
“trare; deasupra ușei : a i
«Cu ajutorul i Domnului nostru. Iisus” FIristos şi al Mairei
IV
"Precistei această: sfântă inănăstire sa făcut de ctitorii” „Zorda:
"Che Panăite și sora sa Safla cu cucoana D-lui Maria Costa-
UN

che Păhârniceasa, du săvârșit-o. cu toată cheltuiala D- lor.. ..

“anu! 1793“Sept.:7 şi' s'a terminat:la'” anul 4803 Aug"28>,
N

AL

Biserica ăceăsta are ziduri masive de prezintă destula

soliditate și atât în privinţa. arhitecturii. cât și în privinţa a-
R

coperimântului se apropie, întru câtva, de ca descr îsă mai sus

Mai spre Răsărit de această biserică pe culmea unui
NT

deal se află 'bisericuţa cu hramul «Sf. ierarh Nicolae», în juruj

căreia este așezat cimitical m ănăstirii, 'Zidităîn forma crucii
CE

biserica aceasta, a 'freia din mănastire, atât din punct de ve-

'dere al arhitecturei, cât şi al soliditaţai prezinta o deosebita
importanţa, fiind “ună din frumoasele biserici ale județului
I/

vostru, - i i a
Deşi nu are nici o inscripție privitoare * la 'zidirea ei,
AS

“totuşi am-putut afla 'timpul zidirii “dint

“ însemnare:
ro gasita
i într'un:pomelnic al'mănâăstirii unde, pomenindu-se: ::numele
UI

1 Arhimanâritului Rafail, se'spune că în-vremea . lui:s'ă facut

ibiserica „Naşterea P.:Sf. :Nascătoare 'de':Dumnezeu” şi «St,
BC

“ Nicolae» etc.:: Intru cât ştim din: inscripția găsită 'la - prima
biserică, amintită mai sus, cum câ Arhimandritul * Rafail- a
 24 Dă Na Ş | Revista: Moldovsi

RY
„făcut. acea biserică la. anul 835, rezultă că şi data zidirii
“bisericii «Sf. Nicolae» nu poate fi de cât.cam în:aceaştă

RA
-areme. Aşa dar, biserica. aceasta a treia are de prim ctitor,
pe Arhimandritul Rafail, starețul . manpatir iar data zidirii
este apropiată de anul 1835. i | |

LIB
„„„t-. De la această biserică înaintând, spre. Răsarit— Miază-zi
„ şi. mergând cu piciorul țimp. de o oră, în. interiorul. pădurii:

Y
„găsim pe, cea de. a patra biserică a manastirii. și anumea :
„ ahăstria Voronei, cu hramul «Duminica: Tuturor Sfinţilor», |

SIT
„.. Aci.este cel.mai pitoresc “loc al: “jude! ului; “Botoșani.
„Cele mai alese podoabe ale naturii,:sunt îngrămadite, în a
ER
cest loc, cu toata îmbelşugarea. În mijlocul un6i. poeniţe, u-:
data spre Miază-zi de un lin părâiaș, poeniţă din. care nu
vezi, de jur împrejur, de cât câlmi de dealuri acoperite. cu
NIV

păduri, seculare, se înalță această” “sahastrie a Voronei,.. cel

mai potrivit loc de rugă şi meditaţie religioasă, |
U

Săhăstria cu.: biserica ei. de zid în forma corabie, „Cu

chiliile din faţa cb bine întreținute, cu' fântâni, şi şipote ra-
AL

coritoare, cu vesele albini ce nu lipsesc din îndeletnicirea

pârinţilor Vieţuitori : 'de aici, „dă „locului acestuia, „partea de
TR

| viață înalta, ce în adevăr i se cuvenea, !

_ In acest colț tainic, împodobit cu atâtea frumuseți îSvo-
râte nu din Tucrul mâinilor omenești, ci din . acea rânduială
N

| divină, data de Urzator ca o lege a firii, vieţuitori şi chiar

CE

vizitatorii, depărtaţi de sgomotul lumii” şi de orice grijă lu- ?

mească, au prilejul să admire, mai mult ca. oriunde, opera
Parititelui Ceresc şi să se înalțe cu mintea, pătrunsă. de ev-
I/

lavie, „Până la tronul Dumnezeirii,

AS

„De „aceia încă din „timpuri . străvechi, unii, din părinții

călugări, vieţuitori în mănăstirea Vorona, s'au retras în acest |
colț tainic şi aici și-au petrecut, în liniște ji. rugaci
UI

une ulti”
mile clipa ale visţii lor pamânteșşti.. Rămașşiţile
da ziduri. vech;.
ce se observă în partea. dinspre Miaza-zi
BC

a: bisericii. 'ne _do-

„ vedesc acest lucru,
 Revista Moldovei SR Da „225

Y
Desigur

AR
ca. aci în vre niuri îndepariete” va fi! fostşi vre-o
bisericuța de: lemn a cărei urme nu se Mai cunosc. |
Actuala biserică a Sâhastriei sa început a se zidi
în a-..

R
nul 1861 și s'a sfârșit-la anul 1876. Acest lucru se
constata

LIB
dintr'o însernzare, găsită pe un pomelni” în biserica, a caruia
cuprins e urmâtorul:
« Acest pornte!'nic este al robutui lui Dumnezeu - Pladimir

Y
Schimonah Machedon. ce au împodobit această sfântă. Săhas-

SIT
trie din ascu'tare, au zugrăvit catapiteasma, zidui cum se vede
și alte lucruri. cu „autorul Maicei. Domnului, m "au - întărit de.
am gătit în oremea stăreției. Cuvi. „sului Părintelui nostru
ER Arhi-
mandrit Josif - Vasthu,. care s'au început la anul 1861 Maiu
- |
in 10 și s'au sfârșit. la anul 1876, care.s'a “prelungit după
în:
IV
Chipuirea înleshirilor».
In prezenţ biserica Sahastriei. este bine întreținută, Și
UN

mica gospodărie, din jurul ei, cu chilii curate şi stupi sIste-

matici, adaogă şi mai mult 1la farmecul şi frumuseța ei.
(Va urma) „Iconom BL
AL

Simionescu.
R
NT

Sunt complimente“ tot aşa de puţin potrivite ca vu

CE

bezea spre icoana făcătoare de minuni.

%
4

Imi spui că viaţa-i rea şi te cred, Mă îndrepți. la.

I/

„Viaţa viitoare: vii de-acolo?

Imi lauzi
AS

moartea: te cobori inaintea mea ?

Deci, sus steagul vieții ! Și pe mormânt încă să
mi-l implant pe acela, şi nu sălciile care plâng.
UI

Sunt aplauze care sună pe obrazul “celui care le

BC

primeşte, a
N. lorga.
 RY
RA
Y LIB
SIT
Sunt robul tău: și” mi: porţi în Schi. destinul, iai
Şi n*mâini: porți inima mea: svâcnitoare, : ai
ER
„ȘI prins ină iii: vraja- ți sclipitoare. PE aa
* Şinu ştii “cât de crud: mă sapă” chinul...
NIV

Sem: seța ta mă *mbată ca şi. vinul,

Și ca O. rană dragostea, mă doare...
U

lar doru: -mi ţi-se târă la picioare |

AL

- Spre'tine“ tremurânou-si lung suspinul...

TR

Te chiamă gura mea de sete arsă : E

Asupra- -mi pleacă-ţi ochii de topaze, —
N

Si lina ta lumină li- O. revarsă.

CE

Peste grădina tinereții mele, |

“Unde tânjind sub. giulgiu de: umbre. grele . aa
I/

Mor florile de dorul unei „raze... i

AS

a - „George Vovidea
UI
BC
 Y
R AR
“Preotul ca tămăaduitor

LIB
“al rănilor răshoiului».

Y
SIT
.
_* Războiu care l ER
s'a terminat acum doi ahi, prin durata lui,
precum şi prin marele număr de popoare care au participat, a
fost o sguduire.deo mare intensitate, care a schimbat multe
IV

din întocmirile de până aci. Pe de-o parte a vătămat.multe din

UN

cele bune şi acelea sunt răni de răsboi, iar pe de alta a des-

chis noui perspective de mai bine şi acestea constituesc noui
cerințe sociale. Subiectul nostru priveşte amândouă aceste laturi .
AL

şi de aceia cl se poate împărți în două ; prima parte e:

_mPreotul ca tămăduitor al rănilor răsboiului“ şi cca de
4

a doua :' „Preotul ca îndrumător în noile cerințe so-

R

“ciale“. | Da | cc
NT

1) Pentru a şti în ce constă rolul preotului ca .tămăduitor

al rănilor răsboiului, e necasar să cunoaştem mai. întâiu care
CE

sunt acele răni şi felul cum se prezintă ele; vom procedă ast-
fel ca doctorul care întâiu examinează pe bolnav şi după aceia
cugetă la medicamentul salutar, | | :
I/

| Fiindcă omul, priu alcătuirea sa, aparţine, atât cerului cât

AS

Şi pământului, cră de așteptat ca marele cataclism, care a fost

răsboiul, să vatăme atât legătura omului cu cerul, adică sufle-
tul, cât şi legătura omului cu pământul, adică trupul. De aceiă
UI

vom consideră că rănile rămase de:pe urma răsboiului,“ sun

„de două feluri: morale şi materiale. a
BC

1) Prima parte dintro conferinţă pastorală,

“s
 8. Aa Revista Moldovei!

RY
Intre rănil€ moril:, vom pune ca cea dintâi, o stare de
spirit neobişnuită înaintede răsboi şi. care se. caracterizează

RA
prin ceace numim bolșevism. In. accepțiunea sa primitivă, bol-
IN

- şevism însemnează pe rusește maximlism, înțelegând socialis-

LIB
mul radical, care: urmăreşte realizarea - integralâ' şi imediată, a
concepțiilor sale. spre deosebire: de sogialis: nul minimalist, care -
“are aceleaşi țeluri, dar p2 care caută: să le realizeze treptat,

Y
pornind dela actuala stare de lucruri. Și maximalismul-şi mini-

SIT
malismul este așa dar tot socialism, care are aczleaşi scopuri,
dar se deosebeşte prin mijloacele prin carz caută să le 'ajungă::
maximaliştii uzează de mijloace extreme, adică de revoluție, iar
ER
mininialişiti vor cucerirea treptată, adică prin. evoluție, |
Socialiştii în genere, sunt nemulțurniţi de actualul. „edificiu
“social. Presupuneţi că toată omeniraa ar fi o Farmilie numeroasă,
NIV

care ar locui. în aceiaş clădire, Socialiştii sunt „acei membri ai

familiei, cari ar găsi locuinţei diferite cusururi : că e igrasioasă, |
U

“că „ține frig, că acoperişul ce prea jos. încât nu are scurgere, că

unele ferestre sunt prea mici, iar altele prea mari şi- aşa mai
AL

departe. ă
Maximaliştii Bun mâna pe iopoare ș și pe hârlețe şi încep
TR

s'0 dărâme, în credința că vor putea face alta mai bună Ei NU

se preocupă că vor rămânea fără? adăpost, expuşi vicisitudinilor
“vremii, chiar dacă ar fi gerul bobotezii şi ar fi ameninţaţi -să
N

îngheţe cu toţii, înainte de a fi gata noua locuinţă. Minimaliştii

CE

procedează 'mai moderat ; ei „Strică . mai întâi o fereastră, apoi

alta, după aceia un perete, 'mai «poi câte o parte din acopzriş
și aşa mai departe, după cum le va permite vremea şi. mijloa-
I/

cele, având grijă ca pe măsură ce strică să! facă la loc, după

AS

vederile lor,
Acesta însă e “socialism, sub laturea sa maximală sau. mi-
UI

nimală, dar ceeace se înţelege 'astazi prin «bolşevism>, nu e

niciuna, nici alta, De pe urma răsboiului am rămas cu o stare
BC

de spirit caracterizată cu numele de bolşevism, care nu se

poate identifică cu socialismul.
 Revista „Moldovei, 29

Y
AR
Eu se manifestă sub formele următoare : Sa
„1. Nesocotirea autoriţății, ceeace se „traduce: prin. in
curii în toate domeniile; să nu: amintim, decât de. depozitele. .

R
dispărute fără urmă, sau de vagoanele cu _măriuri, care numai

LIB
ajung la destinaţie, spre a ilustră. cât e de desconsiderată astăzi.
autoritatea. .
2. Un dezacord groaznic între drepturi şi datorii,

Y
caie la orâşe se manifestă prin interminabilele greve, iar la sate,

SIT
printr”o aşteptare ca. Statul să facă. totul:
3. O lene: obişnuită, mai toată lumea alergând după
munci uşoare, iar dela muncile grele fiind. o acdevărală dezer-
ER
tire de brațe. o -
4. Inmiulţirea * furturilor, ceeace a ajuns o ad :vărată
IV
calamilate. . ' i
UN

5. O părăsire siințită a îndatoririlor . civice, ce se;

poate observă in relațiile dintre oameni, în presă şi chiar în
parlament, sub forma unei “regretabile lipse de respect; şi de
urbanităte. . |
AL

|
6.0 părăsire a îndatoririlor religioase, pe care o
mărturiseşte fiecare -preot, când spune
R

că bisericile . erau mai

pline înainte de -răsboi şi practicile: creştineşti erau mai res-
NT

pectate. | _ | |
Cauzele: acestui bolşevism sunt multiple.
CE

In primul rând ' vom pune .încordarea cea mare care a.

„fost răsboiul şi care a fost o întindere dusă prea dejarte a
principiului de autoritate, iecesară în: armată pentru a obţine
I/

disciplina militară. Din această exagerare neobişnuită a princi-

N

AS

piului de autoritate, a rezultat o reacțiune care a dus la exa-

gerarea principiului de libertate, In Rusia, unde piincipiul de
UI

autoritate a fost împins prea departe de regimul absolutist»

reacţiunea priucipiului de libertate a fost mai grozavă, dând
naştere la haosul bolşevist de: azi. A fost d:ajuns ca-la un
BC

moment dat, să afle întreaga armată rusă că țarul Nicolae—in

care Ruşii personificau principiul de autoritate—nu mai există, -
1
 ap: | “Revista Moldovti * + 4

RY
pentru ca orice disclplină:'să devină : o iluzie. „Capacul: oalei în
clocot=, a apăsat: prea: puternic, încât aburul: neavând. pe unde

RA
să iese, oala a sărit în ițăndări cu capac cu tot. a
"In toate țările. care :au - fost în răsboi, se: observă acelaşi

LIB
exagerare a principiului: de. libertate, .„.
La noi s'a întâmplat şi se mai întâm Dlă încă, ca “autorita-
“tea să nu fie pretutindeni la înălțimea -chemării' sale: ; fie că

Y
şi-a exagerat drepturile şi a devenit abuzivă, fie că şi le- -a ig-

SIT
norat și a dat naşte re. la slăbiciune. Pe” lângă aceasta, țara
„noastră dublându-şi teritoriul, autoritatăa-'-a. trebuit: să- ŞI: îndo-
iască: și ca forțele, ceeace: fiind : silită să “facă: în pripă, n 'a fă
ER
“cut cu destulă selecţlune. N
e
Se ştie iarăşi. că pe îfront,. peniru-a se. menţife. ivântul
NIV

răsboinic, li s'au făcut soldaţilor tot felul de elogii şi de:-pro:

„misiuni, încât. în mare parte. soldaţii s'au: întors. cu mentalitatea
că; dacă;au „luptat,: le este îngăduit. orice..
Am auzit de... un să-
U

tean, care adus îuniiniea judecătorului .. pentru..:furt: constatat,

nu-i veniă să .creadă că i se cuvine vre-o pedeapsă, pentru sim=
AL

plul motiv că cluptase.la: Mărăşeşti» „Departe. de oricine gân-

dul. de-a nu recunoaşte. “meritele: soidatului românul, dar; trebuie:
TR

să remarcăm, că. trâmbi âidu: -se p prea mult .Zrepturile,

p ; .s'a căzut;-:
in cealaltă extremă, în ignorarea datoriilor.
N

Şi astfel azistăm la: faptul; că ;atât la sate, cât. sai. ales la

CE

orașe, lumea „nu : „vede decât. drepturi . şi. prea. puţine datorii.
Săteanul, dacă nu l-ar atrage: preţurile, cu . care. i se plăteşte: re-. .
colta.; și: vitele,-ar sta-iucă cu mânile încrucişate. așteptând: ca.
I/

statul sau. mai :ştiu eu care, să. vină “să-i muncească ogorul,.
AS

Sau -să-i:. dreagă ogra da: iar la oraşe, grevele. . se: țin :lanţ: şi ..
lucrul: încetează până la . satisfacerea. pretențiilor, pentruca odată .
satisfăcute, să fie.din nou majorate. o
UI

Cât priveşte lenea, ea ar avea:între: alteleşi o cauză. fizi-

ologică : este discordure: care în mod firesc urmează. după ori-
BC

ce: încordare şi cum războiul a fost o încordare şi de durată. şi

de. intensităte, e de:așteptat ca: să-i urmeze o discordare de a--
 Revista Moldovei: a ați

Y
AR
„ celeaşi: proporții.: Mai se adaogă la aceasta și faptul că:în
urma
lipsei de;.braţe, au: rămas; goluri: mari: în. toate ramurile de
acti-::
vitale, încât fiecare :are::pe- alese, - incepânu. cu :ocupaţiile-. cele::

R
mai:uşoare;::Pe- lânga. aceasta, în: criza actuală: de: producţie
şi |

LIB
de:circulaţie, specula: a :ajuns mai -rentabllă ca. orice; absorbind
.-
o mulțime: de:inşi şi rămănând: pentrn: ocupațiile : grele, goluri
mari, care se umplu: CU. ce .se-:găseşte.:

Y
Am amintit: că: boișevismul actual se manifestă între: “attel |

SIT
şi printro înmulţire neobișihuită “a furturilor. Se ştie că cea mai
puternică formă a dorului: de. libertate, e ca în 'ciuda tuluror
le- |
gilor şi a autorităţilor, să iei -calea codrului, procedând după !
ER
cum te taie capul, Să adaogăm la aceasta, că în timpul 'războiu:
“lui, care în genere nesocoteşte bunurile individuale, foarie mulţi
IV
soldaţi au prins gustul prădărilor de tot-felul, încât acum riu.
fac decât 'să continuie această
UN

deprindere, Afară de aceasta, -

astăzi hoţiile sunt :mal rentabile” de, cât. înainte, când, banii se...
găsiau- mai. rar şi vitele erau „mai -efliue. Poliţia. şi autoritatea -.
ec mai slabă, fie că: s'a viţiat. pe alocurea” şi ea, fie că „a trebuit,
AL

să dea o parte şi anume cea. nai aleasă, „pentru teritoriile: ali-.

pite,:.Mai putem adăoga .un, fapt, care: Dare -de mică însemnă:
R

late,: dar care.are totuşi :un .oarecare ro! în. înmulţirea tâlhăriilor ș.
NT

este lipsa de arme şi de material pentru: ele.. În timpul 'răs-..

boiului, toate armele au. fost ridicate: de.la particulari și nu. s'au
CE

mai: înapoiat: nici până azi. Dacă hoţii ar mai-avea:măcar teama

că: pe alocuri mai există: câte: o armă, poate tot s'ar 'mai împu-
ţia, “hindcă esle ştiut că : «Frica păzeşte pepeni: >,
I/

Am amintit şi de o părăsire: a îndatoririlor civice. și reli-.

AS

giaase. Pe lângă, unele. cauze amintite mai sus, vom adăogă

ca.
O cauză cu. totul. specială, mercantilizarea actuală a vieţii.
Azi
aproape. nu.e nimeni. care
UI

să nu întrezărească un mi loc dei im

bogăţire rapidă şi uşoată.. Este o frenezie : -neobișunită
:după:a-..
faceri, în-care sufletul omenesc. îşi pierde nobl: țea şi
se -vulga-.
BC

rizează. Lumea îşi- pierde deprinderea de a fi respectoa

să şi de -
a-şi mai aminti de îndatoririle religioase. Este.
știut că nu poţi
e
 32... | Da | „Revista Moldove |

RY
sluji la doi. domni şi când priveşti prea.. mult spre pământ,
firesc să pierzi din vedere zările depărtate ale idealului, Mercan-

RA
tilizarea vieţii, a .trebuit în mod fatal să alunge. idealurile.” |
Faţă de această. mare răsturnare de lucruri, singura rezervă

LIB
către care se îndreaptă nădejdile tuturor este țărănimea. La:
oiaşe bolşevismul cu 'exagerările sale, „găsește un puternic/ecou
în masa muncitorească, care în parte e streină,. 'sau : înstreinată:::

Y
şi. care :mai ales. se entuziasmează UŞor. pentru: ideile. socialiste,
fiindcă bolşevisinu!, care în fond e anarhie și jaf, se.strecoară.

SIT
în minţile proletariatului, sub formele ademenitoare ale “socia-?
lismului, care vrea egalizarea bunurilor, . >. i
ER
Veţi fi văzut că la ţară” socialismul nu prinde, Sateanul &&
individualist încarnat Şi e destul să ştie că socialismul vrea ca...
pământul să nu fie pe numele nimănui, pentruca să . piardă cu
NIV

desăvârşire terenul. Pentru 0 palmă de pămâut, săteanul & ne-

înduplecut și se Ştie că cele mai multe certuri şi procese, le au
sătenii pentru neînțelegeri de haturi. Deiiceei ei trebuiesc” înstă- |
U

iți prin împroprietărire şi odată stăpâni pe o bucată de pă-!

mânt, comunismul bolşevist nir are ce căuti pa aceste: melea-
AL

guri. Intr un ziar “socialist, se vorbia cu destul necaz de: țără-

nime, care eră treculă în rândurile burgheziei. E. posibil ca şi-n .
TR

Rusia, peirea bolşevismului, să-i vină tot din partea țăranilor,

dupăcum se' şi întrevede pe alocuri. |
N

_În afară de aceste consideraţii, munca agricolă prezintă şi

o altă superioritate faţă. de ocupațiile industriale şi comerciale,
CE

Ea se face în mijlocul naturii şi pri urmare in mai denproape -

atingere cu Dumnezeu. Când sălzanul deschide sânul pămân-
tului şi-i încredinţează sămânța, el îşi dă seama că puteri tai-
I/

nice con!ucră cu dârsul. El vede cu pietate rodnicia pămân-

tului şi sămânţa închid: în miezul ei, misteriosul germene din
AS

din care are să răsară planta. Când. după aceea ridică ochii
spre cer, în aşteptarea. "ploilor binefăcătoare, el înţelege că o.
UI

put-re ocrotitoare veghează deasupra noastră și că fără sprijinul

ei, nu însemnăm -nimic, <Din privirea cerului, calea către Dum-
BC

nezeu e scurtă>, a zis un astronom italian şi vom înţelege ast.

fel, de ce la ţară, credința se reimprospătează mereu, prin pu-
ternica înrâurire a naturii,
 bă

Revista Moldovei A Da | 38

Y
Cu totul altfsl” se.. prezintă situaţia la oraşe. In fabrică, greu-

AR
tatea ciocanului care îndoaie. fierul; şi - -angrenajele care-“înimiesc
forța, năucesc pa. bietul lucrător, încât încrederea în sine, de-

R
bordează în. îngâmiare şi ateism. Cât „priveşte comerţul, care

LIB
se rezumă în a ciimpăra convenabil şi a vinde rentabil, printr
un necontenit exercițiu al acestei balanţe, sfârşeşte prin a se-
cătui orice fond moral şi a deveni: cu desăvârşire neonest şi
rapace. Să adăogăm că atât: industria, cât și „comerțul, se exer-

Y
cită în artificiile şi: uscăciunea oraşelor, pentru a. înțelege la ce

SIT
veştejire sufletea ască. pot să dea naştere, or
(Va urma) Pr. C Vuiescu
ER
| 252575 |
IV

SMEUL CODRULUI d)
UN

După „Erikănig“ de „Goethe,

R AL

Ce tropot S'aude în noapte grăbil 2 i

E tata ce-și poartă .copilul iubit. |
NT

La piept strâns își ține băiatul duios

Păzindu-l de vântulce suftă tăios.
CE

„N e
i]

— „De ce-ţi ascunzi fața copile mereu ?u

I/

— „Cum tată, tu nu vezi pe-al codrului smeu ?

AS

„EL poartă coroană, veşmântul bogat.“

— „E ceață copile, ce-ncel s'a lăsat.
UI

1) Publicăm cu plăcere traducerea de faţă a« celebrei „ErikSnigu a lui

Gocthe, traducere datorită D-rei B. N. din Bârlad, elevă în clasa II-a se-
BC

cundară şi rugăm pe cititorii noştri să o compare şi cu originalul şi cu 7

versiunea lui Şt. O. Iosif.

7 i
 34. | Revista Moldovei. -

RY
— „Hai, vino. CU thine,. „ miciuf băețaş.
"Eu ştiu peritrii tine un joc drăgălaş

RA
„Și Flori niinuiiate pe țărm vei veă,
„Făinufe di- -argint îți. va da mama mean.

LIB
— Cum. tată : tu auzi pe Srneul' şiret.
Cu ce fa de vorbe ină'nbie încet?a.

Y
— "N'ai teamă copile : /E-al: codrului cânt;

SIT
E= freamiătal frunzei ce Premură.n vârilu,

— n Fai vino cui mine, micufe plăpând.

ER
„Copilele mele Jaica- vo; Câiilând |
„La hora lor iainică-n noaple-i privi -
NIV

v Pe braţele lor desmierdal vei dormie. Si

— „Acolo- -n pădurea în negra nbrăcătă

U

“ „Pe-a Smăuilii fiice tu nu le vezi, lată Pu

AL

— “Bătrânele sălcii ce-abia licăresc,

n„ Te-ascală, drăguță, şi-ţi par că irăesc.
TR

— „Mă fermecă chipul frninos. îngeresc,

N

„De nu mergi cu roi cu lol te râpesca..

CE

— „Ajută-mă: fată! In sboru-i întins Da

"Cu. aripa smeul cel rău m'atinsu..
I/

Grăbește-acum, tatăl cu proză văzând

Copilul ce-n bpaje-i se sbate gemând
AS

„Ajunge acasă cu greu, obosit

În rațe i murise micuțul
UI

iubit:
Beatrice L. Niţilesca.
BC

252525
 Y
R AR
LIB
„ Enlerile animalelor,

Y
SIT
ste în firea omului, sălbatic şi civilizat, să cerce-
teze lucrurile și ființile, Spiritul de cercetars,:
ER
„care variază după gradul de civilizație, constitue
- una: din. însuşirile prin care omul se. deosebeşte
de animale. Unii oameni
IV
cercetează mai puțin,
alţii: mai mult; uzii din interes material egoist
UN

„Sau general, alţii numai din “darul numit «spirit

„ de“'curiozitate». : Ii
Printre atâtea întrebări. ce şi-au pus oamenii,: au fost şi
următoarela : : -: o
AL

RR
Pentruce speciile de animale au culori deosebite şi atăi
de variate ? Pentruce animalele sburătoare au culori mai -vii
R

decât acele cari toată viața lor trăesc. numai -în atinge
re cu pă.
NT

« mântul, şi de ce fiinţile 'cari îşi duc .traiul numai

în întuneci-
mile soluiui au culori simple şi atât de închise, Oameni
i, cari
caută să-şi explice culorile în totalitatea. fiinţilor, ajung la între-
CE

„_bări cu cuprins larg. De pildă: Sa

Pentruce animalcle inferioare terestre au culori mai intense de.
cât cele superioare ? Privind un fluture, o ciocănitoare, un
I/

urs,
întrebarea vine de lu sine. Apoi, cum se explică intenzi
tatea.. și,
AS

frumuseţea culoritului unui fluture equatoriai neîntrecut

în a-
ceaslă privință.de nici un fluture din zonă tempera
tă. Un. îlu
ture din zonele calda în comparaţie cu cel mai
UI

frumos fluture
depe la noi, este ca un diamant tăiat în feţe, alături de unul
necioplit. Tot aşa pasărea-muscă, di: ținuturile
cu soare stră-
BC

lucitor,. față de pasărea cea mai frumos color

ată din meleagu-
rile voastre,
|
 36. Sa „ Revista-Moldovi

RY
Este aproape de. mintea fiecăruia deci, să pună în legătură
intenzitatea culoritului. anim lelor .cu' acea a razelor solare. Pă-

RA
rul închis al maimuţilor din umbra: pădurilor. equatoriale. se. a-
samănă cu culorile omogene ale fiinţilor “polare, unde. întuneri-
“cul a biruit lumina, Sclipirile culoritului fluturilor, cari zboară

LIB
din floare în floare, oglindesc razle solare ce ating numai
“ârfurile palmierilor equtoriali. cu florile, lor. Bursucul, precaut
până la. frică, iesă după pradă mai mult : noapțea şi de aceea

Y
are culoarea părului cenuşie. - Ursul pădurilor noastre are cu-

SIT
loarea închisă ca a. umbrei“ pădurilor şi ca . a funejșialui, „uscat
depe. pământul umblat de voinicul. codrilor.
ER
„ Aşa dar, culorile animalelor sunt în - funcțiune de intenzi-.
tatea „strălucirii razelor solare din me: iul în
i care trăesc animalele.
NIV
[ a
pi o | ip

> Cum se explică mai de aproape aceste culori ?

U

Unei structuri. speciaie a: epidermei, sau. unor grăuncioare

microscopice numiți pigmenți, aşezaţi în “piele ; sau unei. com-,
AL

binaţiuni structurale cu pigmenţi “culoraţi diferit. |

: Culorile structurale se” datoresc unor jocuri de lumină so:
TR

„ară pe unul sau mai multe şiruri de lamele microscopice aşe-

„zate pe pielea animalelor. Intradevăr, dacă atingem cu degetul ”
aripa unui fluture se ia pe degetul nostru: nişte solzișori. Acești
N

solzişori, puși la microscop vor îi văzuţi sub formă de nume-

CE

roase lamele cu. fețe tăiate regulat. Ei dau culoarea fluturelui

în atingere cu razei» soarelui, pe care o reflectează, sau o re-
fractează, oii o împrăştie şi o interferează în diferite chipuri,
I/

după forina, aş zarea și numărul lamelelor.

|
AS

„Dacă larnelele sau stiiurile de pe suprafaţa pielii, după

fonna, aşezarea Şi numărul lor determină o reflexiune totală a
razelor solare
UI

căzute pe ele, noi vom vedea numai culoarea

albă. Părul alb, . penele albe, au în ele bule de aer;
care reflec-
* tează toate razele și le împrăștie în toate direcţiunile, Intre la-
BC

melele microscopice depe aripile unui fluture alb, deasemznea

 Revista Moldovei. e E 37

Y
AR
se găsesc. pături de: aer, „cari contribuesc Ia reflexiunea totală
a luminei şi. prin urmare “la! culoraţiunea în alb a animalului.
Dacă vom dispoia pe o mică, întindere aripa unui future alb de

R
solzișori, acea regiune va rămânea fără culoare,

LIB
Privind beşica de săpun căreia îi dau drumul <«copiii să se
înalțe, vedem cum i se schimbă. culoare : după locul din care -
o privim şi-i putem - vedea toate. culorile curcubeului. "Acelaş

Y
lucru observăm la o pătură de petrol întinsă la suprafaţa apei,

SIT
iar schimbările dese ale nuanţelor de culori s'au numit irizaţii.
irizaţiile cele. mai frumoase le produc boabele de mărgă-
ritar, cari sunt formate din lamele foarte. subțiri, concentrice.
ER
“Din numeroasele - studii făcute asupra culoritului aniima-
le, vom cila câteve rezultate, din care seva - vedea că -aşeza- .-
IV

rea lamelelor din solzii de fluturi dă culoarea acestor vieţuitoare.

UN

Unii fluturi culoraţi în albastru, violet şi verde; n'au aceste

culori statornice în acelaş loc şi nici nu le păstrează cu aceleaşi
nuanţe, pentru. că în anumite regiuni ale aripelOr. lamelele sunt
AL

perpendiculare pe suprafaţa solzilor,'în altele paralele. Piirna aşe-

zare dă culoarea violetă,a. doua roșietică. La acestea se mai a-
daugă şi locul de unde sunt. priviţi aceşti fluturi.
R

| e
La flututele numit Chivrippa. laurentia, aripile sunt “pătate
NT

diferit. Ori de unde vom privi acest flutura, pet le rămân “cu
acziaşi culoare. S'a constatat că deosebirile de culoare se dato-
CE

resc oblicităţii lamelelor pe solzi. E A

De multe ori la forma, mărimea şi aşezarea acestor lamele
se interpun, spre a di o anumită culoare, pigmenţi culoraţi.
I/

Aşa, la fluturele verde Ornifhupfera paradisea, solzii au lamele

AS

perpendiculare pe suprafaţa lor, iar culoarea structurală ar fi al-

bastră. Dar lamelele nu sunt incolore, ci „cuprind şi un pigment
* galben, care cu albastrul dat de reflexul luminii în lame, dau
UI

culoarea verde. | | e
Papagalul multicolor are pene roşii, albastre şi verzi caşi
BC

a frunzişulni în care trăeşte. Culoarea roşie a papagalului se

datorește numai unui piomeunt roş, căci prin comprimare, pana
 /

38 | _ Revisia Moldovei

RY
rămâne tot roşie. Dacă însă vom comprimă O pană albastră,
"ea. se va înegri,, una . verde. se va. îngălbeni,. căci în afară, de pig-

RA
menţii 'biuni .ssau galbeni, aceste două diri urmă pene îşi dato-
resc' culoareă şi unei structuri. lamelare la suprafață,

LIB
Sunt cazuri când. lamelele nu se colorează la luimiiă decât
umede. Așa, o coccinelă comună, de “obiceiu „pare .ca . aurită
înt”un' mediu umed, pe când-în cutiile, de colecţiuni este cent
şie. Luată una dintr” o cutie şi aşezată, în1 puţină apă, işi reca-

Y
“pătă culoarea aurie. | :

SIT
Aşa” dar nunumai aşezarea Tamelelor și a striuritor coniribue
la coloritnl animalelor, Ci, uneori intervine în culorit și o sub-
'stanță colorată, dizolvită sau în granulaţiuni solide, situate “ri
ER
piele, Cele de.'mai. multe ori însă, culoarea animalului este dată
«numai de':pigmenţii din piele. Cantitatea; forma, : culoarea şi a-
NIV

Şezarea.. acestor. pigmenţi variază dela sanimal . la: animal și. chiar
la aceiaşi specie..după 'locul în care trăește și după felul alimen- |
telor, Ci. cari se hrănesc. .. A |
U

Pigmentul negru . din: pielea şi . părul oamenilor de rasă

neagră,. pigmentul gălbiu al Mongolilor, etc., dau „culori diferite
AL

raselor de Oameni. Vorbind, despre rasele omeneşti este dea.

juns ca cineva să „cunoască .răspândirea . raselor, omeneşti
pe
TR

Suprafața pământului şi a intenzităţii luminii solare şi să mu ce

îndoească că natura şi cantitatea pigmentulni. este în funcţiune
de oblicitatea şi intenzitatea
N

razelor solare. Orhul „negru, “prăjit

de soarele arzător al equatorului,- are: mulți pigmenţi : de mela-
CE

nină în piele, Albul, stând în soare, se înegreşte,

|
Eschimosul are faţa pnlidă cași paliditat:a linia ce dă
viaţă regiunilor polare.
|
I/

In toaţe, organismele sunt pigmenţi

, însă nusunt toţi colorați.
AS

Depildă, pigmentul scoi cii Murex. din care se extrage purpura,

este incolor in interiorul scoicii și nu'se colorează decât în mo- .
mentul
UI

când vine în contact cu lumina solarâ şi prin înterven-

ţia unui ferment.
| ”
Animalele, cari trăesc în peşteri
BC

sunt incolore din Cauză

că nu sunt luminate de soâre, Indată ce sunt trecut
e Weptat, la
 Revista Moldovei 39

Y
z.

AR
lumină, prind culoare. Purpura retinii stă în calea ! luminii pro-
„ ecțată pe: fundul: ochiului, „iar: când mediul - transparent al. glo- |
bului ocular devine. opac, purpura dispare. |

R
Plantele, sunt cu atât mai verzi. cu cât sunt mai. bine. lu

LIB
minate de. soare. In: fond, nu este deosebire chimică între pig-
mentul elorofilă al. “plantelor. verzi şi între pigmeuţii auimali,
cari provin în: bună parte, direct sau indirect, din clorofilă. . -

Y
Aşa dar, razele solare sunt o“condiţiune absolut necesară

SIT
formării pigmenţilor. 7 A |
Afară de organismele CU culori mai muult sau mai puţin
constante, sunt unele, cari îşi schimbă "instantaneu culoarea,
ER
după senzaţiunile ce au şi după lucrurile. pe cari se aşază. Ca-
meleonul trece cât îi ciipi dela galben. la albastru: sau verde,
IV
ori se înegreşte spre a fi pe cât posibil la fel cu ramura de
care s'a prins. Sepizle, într'o. clipită îşi întunecă . culoarea cor-
UN

pului sau devin palide, iar la nevoe inare aruncă din corp cer-
neală, care înegreşte. apa dejurîmprejur spre a-se asci unde de
inamic. Cernealaei nu-i de cât pigment negru. .
AL

„Cum se explică schimbările acestea fulgerătoare. a culorilor

unor animale ?
R

Iu pielea acestora, unele 'cetule numite. chromadiasti. au

NT

pigmenţi în protoplasma lor..Unele au pigmenți negri, altele

verzi, etc. dar întrun chromablast nu suit pigmenţi decât nu- -
CE

„mai de o șingură culoare. Aceste, celule. cu pigmenţi se poţ în-

tinde şi strânge, mări sau micşoră sub inrâurirea firilor ner-
Voase ce.-se răspândesc șub piele, Când centrul nervos porun-
I/

ceşte ehromobiastelor cu pigmenţi. negri să se dilate, toațe ce-

AS

lelalte chromoblaste de alte culori rămân mici, nu se văd, şi a-

tunci- culoarea pielii se întunecă. Dacă însă centrele nervoase
comandă chromoblastelor roșii să se întindă, cele negri caşi
UI

toate celelalte se strâng, iar pielea se inroşeşte: S'a făcut expe-

Jienţă, tăindu se toate firele nervoase ce duceau comanda unei
BC

regiuni cu chromoblaste şi s'a văzut că acea regiune nu s'a

“ mai colorat şi a rămas cenuşie.
 40 | Da Revista Moldovei

RY
Dar impresiunile, de unde pornesc spre creerul comandant
al întregului organism şi a chromoblasțelor ? Scoate ochii unui -

RA
cameleon și nu-l vei mai vedea schimbându-și. culoarea;
cu
toatecă: e viu, Animalele peșterilor mau ochi și nici culoare mau, |

LIB
„ “Aşa dar tot în lumina solară 'stă puterea, care „determină
culoritul :animalel or,:
după cum întreaga viață a pământului şi a
tuturor vieţuitoarelor, în soare: îşi are izvorul,
Ma Mai a LV. Luca, =

Y
SIT
ER
NIV

de arță - o a a
. _ . Psihologia creatorulni

&_ n numărul precedent al Revistei Moldovei. arii

U

"EA. scris, sub această rubrică, puţine rânduri

AL

despre psihologia spectatorului de artă, a

celui care gustă opera de artă. Am amintit,
TR

cu acel. prilej î), .cevă și despre plăcerea .

esfelică, indicând şi câţiva dintre esteticianii
N

germani mai cunoscuți, pentru orientarea cetitorilor pe

care i-a interesa această chestiune, de altfel foarte dificilă
CE

și foarte complicată. < a

“De rândul acesta vreau să spun câteva cuvinte despre
I/

psihologia creatorului de artă, a artistului In filozofie a-

cestae tratat sub uumele de geniu artistic, geniu creator.
AS

Termenul acesta conţine două elemente caracteristice

și
esențiale : spontaneitatea şi originalitatea. Creatorul
operii
UI

de artă mai are, în afară de spontaneitate și originalitate,

0 puiere de sugestie pe care o exercită asupra spectato-
BC

1) Revista Moldovei No. 2 pag. 24.

-
 Revista Moldovei - Ta

Y
AR
rilor operilor
sale; e vorba
: prin urmare deo sugestiune
exercitată nu astipra majorităţii unor indivizi oarecare,ci

R
asupra unei” elite intelectuale, deși, pe de altă parte, este
adevărat că nu intră în genialitate tot ce nu corespunde

LIB
mentalității publicului ori: mediului - cultural, cărora apar-.
ține artistul. OO a

Y
Unii cugetători mai cer şi alte condițiuni geniului

SIT
artistic, diferind după diversele “sisteme filozofice:. aşa,
bunăoară, unii cer ca geniul să aibă o.excepţională pu-
tere de infuiție; alţii cer ca geniul artistic să. fie cât. mai
ER
productiv ş, a. m.d. Da
Foarte deaproape înrudit cu. geniul e falen/ul :artis-
IV

tic. Talentul artistic e cel care creiază cu mai puţină :ori-

ginalitate şi cu mai puţină spontaneitate. In schimb el
UN

are mult mai desvoltată puterea de sugestie. “Aşa se și.

explică pentru ce numai. talentui duce la perfecțiune: di-
AL

versele școli de. artă, iar nu şi «geniul ; aşa se și explică

pentru ce talentele capătă o vază mai mare decât geniile
R

artiştice. O deosebire însă există totuşi şi din âcest. din:

urmă punct de vedere . şi încă foarte importantă : din
NT

punci de vedere al duratei "geniul covârşeşte tot deauna, |

pe când talentul nu, “sau în orice caz, pentru puţină.
CE

vreme. Mi |
Omul comun, diletantul nu posedă nici însuşirile
I/

celui dintăi —ale geniului,--nici puterea de sugestie a ce.

lui din urmă—a talentului. EI nici nu e, în consecinţă,
AS

un creator de artă, în înțelesul. just al cuvântului

In ce constă constituţia sufletească a geniului ?
UI

Există o școală psihologică, destul de. răspândită,

care pune geniul în rândul boalelor nervoase, tratându-l
BC

intrun capitol special de psihiatrie. Geniul pare în

ade-
văr dela început ca ceva excentric. Fireşte, omul comun
.
 42 E E „: Reyista Moldovei

RY
consideră pe oricine nu se comportă la. fel cu dânșul,
Sau. mai exact, pe oricine se comportă . aa decât. ca

RA
dânsul, drept un excentric. |
Şi dela excentricitate până. la anormalitate. eo:
c ). dife-

LIB
rență numai: de grad. Așa . încât e foarte uşor. ca „omul
de geniu 'să fie socotit drept un om anormal.
In ce. constă însă această anormalitate ? Observa-

Y
țiunea arată. că oamenii. de geniu au o deosebită. însu-

SIT
şire de a prinde câ/ mai multe și cât. mai - variate. atitu:
dini, aspecte ale: oamenilor și. ale lucrurilor, -au prin Ur-
ER
mare o materie nervoasă excesiv de” plastică, La ei.cen-
trii automați sunt. predecesorii celor ai .inteligenții, ceea
ce li face posibilă şi o altă calitate, anume că, pe când
NIV

| oamenii de, rând devin, foarte repede. și foarte UȘOr, ru-

„ tinari, . geniul nu. devine mai niciodată, EL găsește. tot-
U

deauna noi puncte de vedere în realizările sale artistice,

oricare ar. îi natura și numărul acestora...
AL

“Geniul .poate fi socotit însă. cu drept cuvânt ca o.

normalitate din punct de vedere biologic, căci din puuct
TR

de vedere social el e o utilitate. indispensabilă.. Biologia

ne învață,în adevăr, că funcțiunile sufleteşti tind să se
N

adapteze la. mediu. Geniul însă, veşnic în căutarea a'ceva |

CE

nou, nu se adaptează niciodată mediului (da aceia . ge-

- niile sunt totdeauna veșnicii nemulțumiți, aşa încât ge-
nialitatea nu e spre utilitatea inlividului; pentru omul
I/

de geniu, genialitatea e un, dar inutil, de foarte multe

AS

ori stricăcios chiar. Ra

Omul de geniu se mai caracterizează Și prîn aceia
UI

că la el perioada de încercare durează incontinuu. şi per-

manent. Perioadă de încercare există şi la oamenii co-
muni și chiar la animale. Dar pe când la acește din
BC

urmă
ea durează vremelnic, oamenii comuni şi animalele in.
?
„Revista Moldovei 43.

Y
trâând dela un. timp într'o perioadă dei maturitate, omul

AR
de geniu. trăsşte continuu: în cea dintăi, rămâne -cum se
zice „veşnic copil“, ceia ce, „învederat, - pehiru dânsul : nu

R
e un bine.

LIB
Dar din- punct de vedere social geniul este mai :să-
nătos, mai: natural căci e! anticipează viitorul, -:aşa încât
pentru secietatea prezentă şi viitoare producția. geniului

Y
e totdeauna binevenită.

SIT
„Teoria între nevroză și geniu se poate clarifica ast-
fel în concluzie: din punct de vedere aj utilității indivi-
ER
duale geniul 2 0 „pevroză, din cel al rassei, e o fericire.
„Const. Oprescu -
IV

252525 |
UN

RECENZII.
AL

Andreas Lâţzko-: : „Oamenii î în războiu“, trad, de A,

Popov. Edit, «Viaţa R:omâneaşcă», Preţui 8. lei. |
R

Dela sZum cwigen.. Frieden» a lui Kant, care a avut

prea puțin rasunet în sufletul: mulțimilor, 'din. pricină ca era
NT

“mai mult schița filozofică a unui tratat de pace eternă, ca-

ravana păcii a poposit până la războiul din urmă. Nici chiar
CE

scrierile marilor cugetatori sccialişti, care combăteau răz-

boiul numai din punctul.de vedere al unei doctrine date,
n'au .râscolit atât de profund cugetele, cât asaltul din urmă
I/

al unor scriitori de geniu, rânduiţi înti'o adevărată caravană

AS

a.păcii.
Anatole France, Henry - Barbusse, Romain Rolland,
Andreas Latzko şi aparte, Georg Fr. Nicolai, Foorster.: ; alţii
UI

Şi alţii se vor adăoga, suntem siguri, curând și cu fojps, în-

groşind şirul caravanii ;-—vor fi și existând, poate, fară sa-i,
BC

cunoaștem,
 cp | Revista” Moldovei.

RY
Nu te înșeli în apreciere decât în privința cărților ma-
diocre, ca în faţa unor femei frumos împodobite numai. ȘI

RA
într'un caz şi într'altul consideraţiuni. deosebite te! duc. la exa-
gerare în bine sau în râu. Dar când întâmplarea îţi-puneîn

LIB
mână o carte adevărată, nicinu e nevoe să. fii:cine știe ce
spirit critic, pentruca, fară greș, să poţi spune : iată, o carte
cu adevarat. minunată, admirabilă, desavârșită. | A

Y
5 cazul cărții dinainte- -mi: - s Oamenii în războuu> a “lui

SIT
Andreas Latzko, un scriitor ungur necunoscut. până acum—.!
cel puţin pentru noi—fost ofiţer în armata. „ungară şi rănit în
anii 1915/916 pe frontul italian. - ” Ma
ER
Ungur ! dn, ungur, dar ce-are aface ? Cetiţiii cariei «i
veți simţi câ e.0rnut. din voi, că'e „aproapele vostru, intimul
„vostru, voi înși- vă în partea voastră cea mai de preț — a
NIV

umanităţii, -. a
Sunt doar şase bucaţi tipărite aci. Dar imeisa milă pen-
U

tru. durerea umană ce: respiră din ele, nețărmurita.. dragoste

“de viață şi respectul înălțător pentru dânsa, unite cu. «acea
AL

revolta admirabilă a: unei conștiințe. pe care 0. schingiuește |

pând la ţipet durerea celorlalţi, acea protestare: a unei senzi-
TR

bilităţi pe care o zgudue şi o -înnebuneşte până o rupe în

bucăţi stupiditatea 'cataclismului Voit»,- fac din ele o comoara
nepreţuită., - ” | Lg
N

Cartea: lui Latzko nu se poate. rezuma, - Ea trebuie ce-

CE

tită odată, de două ori, de noua ori, apoi zecitită. încet, în

răgaz, cu voe bună şi cu suflet deschis, Dela c Plecarea» mar:
“tirilor ca căror tortură: rămâne disciplinată pâna la“m6arte,
I/

reglementată pâna la mormânţ unde îi îngroapă unul peste

altul: cismari, scribi, inichigii, rândași, cu vorbe sforaitoare
AS

'care au pretenția să fie o apoteoză»; trecând prin « Botezul

de foc> în care adimirabilul câpitan 4/os Marschner, conduceu
UI

compania împotriva convingerii lui proprii şi cu sentimentul

unei mizerabile laşităţi» și care vedea câ «nu e nicio drep-
tate îu destinul gloanţelor care cruță pe cei răi şi omoară
BC

pe cei mai buni>; prin c/uvinpătoru:> dela... un. pârlit de

ofițer pensionur și burtă verde, ajuns Excelenţa Sa coman-
-
)
Revista Moldovei A | 45

Y
AR
dantul, instalat mult înapoia frontului într'un splendid claste ;
prin vestitul „<Camarad> şi admirabila - «Moartea . Zrouiuia
până ln «Reîntoarcerea» lui lohan Bogdan,-pe. care, nu-l mai

R
recunosc acum nici oamenii, nici locurile odinioară atât
de

LIB
dragi şi atât de intime, fiindcă din flăcăul mânăru şi frumos
de odinionra, pe care-l cu-oștea întreg ținutulși pe care-l
iubea frumoasa Marcea, războiul a făcut un calic, un infirm?
un nimic la care nimeni nu se mai uită, necum să se închine

Y
înainte-i, fiindcă un picior și Va dat « pentru patrie», — :to-

SIT
tul subjugă, e |
. i
,

Nu gasim
,

cuvinte
. *-.

d: îndemn pentru
ER
i

cititorii noştri, în
recomandarea cărții lui Latzlo. Ar trebui cineva s?o împartă
tuturor, pretutindeni, gratuit, ca
IV
să pătrunda peste tot și
peste toate, ca pe toţii și pe toate sa-i pătrunda de duhui
a-
devăratei și subhmei umanități, închisă în puţineleşi modes-
UN

„tele-i file.
| C. Op.
AL

R. Rosetti: <Poveșt: Moldovenești» — Edit. «Viaţa Ro- -

mânească 1920. | | | |
Nu dorinţa de analisă sistematică şi aprecieri critice ne în-
R

deamnă să rostim, cam târziu, câteva cuvinte. despre, - cartea

NT

de
<Poveşti> a bătrânului istoric moldovan, ci aceia de a îndemna
la celirea ei, cu tot dinadinsul,
CE

“Fie că povesteşte o 'tragică întâmplare din veacul al

XII-lea (ca în Ceasa/ cel rău), fie că una mai puţin iragică
(de pildă în. Wecrednța silită), fie că merge
- pe urmele unei.
I/

ciudate (sau poate nu ?) psichologii femenine (ca în

Dârmă-
neasa) ori dă amintiri personale (ca în Părintele Zosina sau
AS

Țiganul), d. Rosetti isbuteşte pretutindeni a fi interesant.

Unind întrun chip admiravil adevărul istoric şi culoarea
locală cu plăsmuirile unei minţi. echilibrate
UI

de bonhomme, de
„moşneag înțelept şi sfătos, bătrânul boier şi învățatul istoric
picură în sufletul nostru c'ipe din cereasca desfătare, pe care
BC

O dau luniii numai bun, «ea.Şi vasclia,

O deosebită înțelegere a vieţii trecute, o dragoste nefăţă-
 40 “Revistă Moldovei.

RY
rită pentru pământul, aerul și sufletul Moldovei, răsare: necău-
tat din paginile: «Poveştilor», așă: de > Simpatic şi prin graiul: lor

RA
Siriiplu, moldovenesc.
Fireşte, pentru cine ar” căuta în ele: emoţii de. anal. artă,
vre-o adâncă psichologie: sau măcar! o. atitudine':etică a' auto: :

LIB
rului în fața-vieţii, «Poveştile» Wm'ar' avea poate nimic de dat:
“Dar nici nu urmărește - scriitorul aceasta; “iar .nâi: șocotim 'că,:
modeşti cititori, trebuie să căutăm a pricepe ce: ni se dă într” 0

Y
carte scrisă .cu. tâlent, nu să de tânguim că -hu ni se dă'ce vi-

SIT
sam a găsi noi-în ea. Și în privinţa asta, ar fi destul:de mul:
țumitor lucru, dacă cititorul ar bine-voi să afle tot ce-i dă cai-
rea bătrânului siălos Și învățat, care e d, Radu Rosetti. .
ER „N, N. “Răutu,

Dr. losif Westiried : <Erigma Morții»

NIV
cu o prefaţă de
Prof. Dr..G. Mâtinescu, Edit. Gulenberg București! Preţul 11 lei.
„Toţi acei care -doresc să capete senzul adevărat ştiinţific, -
în care 'se pun astăzi problemele şi întrebările chinuitoare asu-
U

pra vieţii, bătrâneţii şi morții, fără a fi împedecaţi de balastul

AL

terminilor technici, inerent: rigurosităţii. demonstrațiilor în' ope=

rile specialiştilor, să citească cartea D-rului Westiried. Pe lângă:
interesanta prefaţă - a savantului. Dr, Marinescu,
TR

vor putea avea

o privire istorică, asupra concepției.: despre moare, la diferite
popoare: şi diferiţi filosofi. Vor căpăta diferite puncte 'de 'v&-
N

dere, din care se poate privi nemurirea sufletului şi nemurirea

„corpului; Li se vor strecura în suflate anumite convingeri ştiin-"
CE

țifice relative la cremaziune. De ajuns să cităm că în Italia, An»

glia, Suedia, Canada, Australia, India, Elveţi:, acest sistem de
înhumare a cadavrelor, prin ardere, se aplică deocamdată facul-
I/

-
tativ, până când izgonirea prejudecăţilor ce prezidează acțiunile
AS

omeneşti va permite să se legifereze practica aceasta.

Nu fără
importanţă este şi chestiunea curioasă Şi delicată a
eutanasiei.
Ea constă în faptul, că atunzi când cineva sufere
UI

de o boală
incurabilă, care-l chinue, ce i face viaţa. imposibilă
şi ar prefera:
mai degrabă moartea, să aibă dreptul piin lege
să fie omorât
BC

fără durere, după cerero-a.sa formală şi categorică.

Chestiunea e delicată din următorul punct de vedere
+
Revista Moldovei i a

Y
AR
E bine să scurtezi suferințele unui incurabil, dar cu toate.
că știința medicală poate preciza, dacăo boală .se poate sau
nu vindeca. prin mijoaceie actuale, nu poate să hotărască însă

R
omorârea unii incurabil, când este cunoscut astăzi. că. ştiinţa e

LIB
în curs -de descoperire; zilnic şi chiar din minut în minut,
a
noi mijloăce de luptă contra bolilor şi nimeni nu poate
şti dacă
bolnavul condamnat azi să fie omorit ca .incurabil, nu va putea. .
fi salvat mâni, prin, cine ştie ca procedeu, pe care telegrafia

Y
fără fii ni-l poate aduce imediat din. orice parlea lumii.
lu ace-

SIT
aşi tinip, minunat și cuiios exeniplu de .tăria' cre dinţei în pro-
gresul şliirițelor e acesta, care ne împedică de a curma .un
rău
prin râpirea vieţii cuiva în speranța că progresul
ER “ne va aduce :
mijloacele, de-a înlătura răul, fără „sacrificiul vieţii!
o.H.!
IV

NE - Nou Hcademician,
UN

M. Sadoveanu a fost ales membru al Academiei Române!

îli locul decedatului 1, Caragiani. Neîntrecutul povastitâr mol-
dovan intră astfel şi formal în nemurire, i
AL

„Bucuria. noastră este întreită : fiindcă - Sadoveanu este, a-"

lături cu Brătescu-Voineşti, cel mai de samă reprezehţant al
scrisului românesc de azi; fiindcă Academia noastră părăseşt
R

e
vechi făgașuri, luminându-şi şi lărgindu-şi orizontul şi fiindcă
NT

Sadoveanu e, în special, un scriitor moldovan. - |

Urăm Acadeiniei să se ţină de nou-i drurn, răscumpărând
asifel enorme greșeli anterioare; urăm şi noului academiciari
CE

roadă nouă, în noua-i. situaţie.

. '
|
Q _ o COp.

Revista Revistelor :
I/

„ “Viaţa Studenţească:, anul |, No.

AS

1, 1—15 Iulie, 1921.

(Redacţiaşi administraţia la Biblioteca facultăţii de Litere, Uni-
veisitatea din Bucureşti. Abonament 25 lei anual), Studențimea din!
Bucureşti înce să apară o gazetă a ei. Programul de activitate?
UI

<Voim ca prin mijlocirea «viuţii studenţeşti» să populari-

zâm ideia solidarizării, dacă e posibil a sindicatizării intelectuale,
“a tuturor tinerilor cărțurari de la cele 4 instituţii de
BC

cultură ale
noastre — la care star realipi în chip firesc, studenţii și elevii
Şcoalelor speciale, şi voim ca această studenţime, odată orga-
 48. Aa | a m Revista. Moldovei

RY
- nizată, solidară şi. puternică, să” constituie forța 'binefăcătoare Și
activă, purtătoare de cuvânt şi faptă. rodnică, în arina așa de
înțelenită a “culturii mărilor 'masse populare». * Pentru atingerea

RA
acestor două țeluri generale «gazeta -nu să - adresează numai
studenţimei ci deopotrivă.şi harnicilor luminători ai satelor şi
ai oraşelor şi oricui vine “să se asocieze, “cu gânduri bune și.

LIB
cu intenţii cinstite la acțiunea ce suntem datori să întreprindem»>.
«Gazeta nu va face niciun
fel de politică, nici politică de
partid, nici.politică de persoane». .. Se a
„Articolele cuprinse în numărul prim dovedesc: pe deplin

Y
că programul este. respectat. a n

SIT
„ Remarcăm în - deosebi «O chemare 'a tinerimii» de |. Ră-
dulescu-Pogoneanu, care cuprinde generalizări juste şi idei fru-
moase pentru tineret. Apoi <Cultura românească în. penirisula
balcanică» de Tache Papahagi și, «Rolul social al studențimei»
ER
de lon Vălescu,cs are accente . duioase p-ivitour: . la «blajinii”
> fii ai pământului» şi «rătăciţii robi ai aiclierilor»>. Nădăjduim că
tineretul universitar ş'a găsit drumul bun: din „care nimeni și
NIV

nimic nu-i va abate: .

| | T. Cr,

«Tribuna Şcoalei», revista asociaţiunii: generale a corpului

U

didactic din România, secția Chişinău. (Anul 1, No. 3, Aprilie

1921). Are un articol foarte interesant privitor la învățământul
AL

din şcolile particulare din Basarabia, darorit. d-lui-H. D. Dăs-

călescu. Concluzia este că «în interesul : civilizaţiei, aceste şcoli
primitive de instrucțiune tiebuie să dispară ; de ele s'ar simţi
TR

ruşinat orice occidental, pentru că ele ilustrează - trândăvia, in-:

dolenţa și superticialitatea orientală. ...Aceste Şcoli. împedică ro-
mânizarca şi întreţin autononismul, Ele sunt foarte num :roase.
N

și cele mai multe sunt. adevărate focare de rusificare” şi de ură

CE

impotriva țării. Limba de predare este cea rusă.: Numeroase

.

vlăstare moldoveneşti sunt artas» prin diferite mijloace în aceste

şcoli şi supuse rusificării chiar astăzi după trei ani dela unire».
Un documentat articol scris cu inimă şi convingere este
I/

„ac-la a d-lui £. - Jonescu-Darzeu, magistrat, care cere pentru

masa poporului român, în imajoritite. analfabet, «carte; cât mai
AS

multă carte»! D. profesor Georue Raşcu dă frumoase şi in-

Structive pagini literare descriind «O vizită la piramidele Gi-
seh>. Incolo tgt articole bune (Transnistria de V. Bivol, profe-
UI

sor; Bibliotecele de N. Dunăreanu; Învăţământul secundar

francez în Alsacia-Lorena de A. Demetrescu, profesoară) cari
pin cuprinsul lor râdică. valoarea
BC

revistei la nivelul la care tre-

buie să fie orice manifestare a corpului didactic din Capitala
Basarabiei moldovenești, | T. Cr,
 Y
RAR
. „AMINTIRILE.

LIB
Lui Bigene Deniz. o

Y
SIT
Distraţi.. de vom privi arar în urmă
Redeșteptând aducerile-aminte, |
ER
Ne vor miră cât de uşor se curmă,
E fot ce-am sibi odată, mai "nainte,
IV
UN

Și 'ndepărtând din haosul gândirei,

„Durerile ori dorurile noi,
Prin pânza străvezie a aminlirei
AL

Trăi-vom iar o clipă, amândoi.

R
NT

Și-atunci... de-om fi de brațe fermecate .

„ Purtaţi prin lumi bogate în eres,
CE

Nesocoti-vom clipele gustate...

lar de vom fi stingheri, lipsiți de toate,

I/

Vom răscoli cenuşa cât mai des,

AS

Și vom găsi vre-o mulțumire, poate !

UI

5718 Iulie 906.

+ vV. JURIST.
BC
 LPaP P Ee

RY
RA
OATUEDIAEA ETICĂ IN OPERA. LITERARĂ.

LIB
Cu ocazia volurmtelii. „În literatură de C. Stere

n cultura. noastră, d. c. Stere reprezintă oa

Y
forță. O minte profundă și vast-erudită,

SIT
“temperament senzibil de poet, o comuigere |
granitică de apostol : sunt calități pe -cari,
oricât de multe lucruri altele i s'ar contestă,
ER
9. nimeni nu va putea să le tăgăduiască celui
„ce le are, bogat şi impunător. a
NIV

| Ce poziţie. ia, în fața problemei enunțate, -o „ase-

menea personalitate culturală, nu poate fi . indiferent :
oricum, atitudinea va avea, chiar pentru rău-voitori,..0
U

adâncă temeinicie și un aspect interesant.

Vom căută, cât e cu putinţă, să sintetizăm, din: atâ-
AL

„tea, alte aspecte ale cărții „17 liferaturăn, p* acesta : ln

ce lumină judecă d. Stere opera poetică și ce atitudine
TR

ia în faţa problemei: „artă pentru artă sau ar tă cu ten-

dinţiu ? Presupunem, însă, cetită cartea...
N

- 2 9
CE

| e |
Nu știu dacă este, în lumea: cugetătorilor metafizici
ori altfel, şi criticilor de artă, o maâi pasionantă pro-
I/

blerhă de cât aceasta. După generoasa risipă de „energie

intelectuală 'și aiur.a și la noi, o - deslegare unică și
AS

clară, general-admisă, tot nu-i cu putință. Şi totuş, dacă

am spune că problema are acelaș înfățișare de stinx ca«
UI

la începutul discuţiilor din preajma ei, am greşi.

Chestiunea atitudinei etice în opera de artă în ge-
BC

nere și în special în opera literară, aduce în discuţie

=

-
 Revista Moldovei 3

Y
intrebarea : „artă. pentru artă“ sau „artă. cu tendinţia >?

AR
In elaborarea creafiupii sale, artistul irebuie: să fie, preo-
cupat de idealurile. morale ale umanităţii. şi timpului în

R
care trăeşte, sau e de ajuns să. “ŞI conceapă, ŞI realizeze
opera, nepăsător față de orice ideal ctic, dacă nu 'chiar

LIB
dușmănos. unei asemenea atitudini ? Are artistul prin
arta: sa o menire pe lume sau n-are nici una ? Este dea-

Y
juns pentru el dacă, mândru Și sentenţios, declară cu
Wilde: Un artist. nu trebuie să aibă simpatii elicen..

SIT
„Arta hu are scopuri: practice“ ? (Cit. C. Stere: “În li- |
4)
teraturăa, pag. 152). | ER E î Ş
Din câtă: lume gânditoare a 2 cernut serios. asemenea
întrebări, mințile. cele :nai profunde au. căutat artistului
IV
o menire şi operei de artă i-au hotărit: un. „fond. imoral
"De la Kant, în special, până la esteticianii şi psihologii
UN

moderni cei mai pătrunzători, soluţia problemei, funda-

mentală în . artă, -.se întrezărește. - Artiştii, scriitorii sau
AL

“alţii, creatori. de opere viabiie, sunt tendențioşi in „toate

vremuiile..,
R

Voibind, în „Kit der Urtheilshrafta,4 (Edit Reklam, |

“pag. 197), . despre esenţa operei de” artă, Kant spune:
NT

4 „Când artele frumoase, aproape sau departe, nu-s legate

de idei morale, cari singure poartă: în sine 'o plăcere
CE

neatârnată, apoi soarta: lor este.aceasta din urmă+ (adică

aduc tâmpirea, spiritului, fac obiectul desgustător, produc
nemulțămiri Şi capricii în suflet).
I/

Kant, sar păreă, face 0. simplă afirmaţie. Este ca

AS

adevărată?. Şi psihologia şi estetica nouă susțin că da.

D. Stere ciţează în cartea sa „Norbele lui Hennequin în
UI

această privință şi îpe aie jui Fechner. Le reamintim :

ele cuprind temeiurile. psihologice ale tendenționismului :
BC

„Cărţile, statuile, tablourile, compozițiile muzicale nu

 4 E a Revista. Moldovei

RY
există . singure într'o lume deșartă. : a adevărat
[Dacă
„că imaginile. şi “sentimentele sugerate de aceste opere

RA
„lasă în sufletul omului o, urmă, ale căreia însușiri mo-
- rale nu sunt indiferente - pentru semenii săi; „dacă e ade-

LIB
| vărat că aceste imagini şi sentimente înrâuresc asupra
“firii şi. puterii sufletești : din punctul de vedere social
„nu se poate admite că toate operile de 'artă au aceiaşi

Y
" însemnătate, pentru - binele unei societăţi sau mai general

SIT
| al omenirii,
ŞI astfel, nu dacă place, o operă de artă.i e esenţa: |
lui, ci „dacă acest gust corespunde binelui, fericirii ome
ER
mirii după spusa lui Fechner (cit. Stere, paz. 126—127)
„Dacă toate acestea' sunt necontestate —și ete sznt;—
NIV

putem - înţelege ceiace spune. un psiholog și estețician

contemporan, R. M. Freienfels.: „Intr'un sens anumit..,
orice mare operă poetică este „artă tendenţiosă” (Ten-
U

denzkunst) căci, chiar când artistul. âr avea în conștiința

sa numai motive pur estetice, în chip inconștient intră
AL

în joc totdeauna toate acele tendinţe ale vieții (Lebens-

"tendenzen), cari îi condiţionează personalitatea şi care se
TR

pot recunoaşte totdeauna dir operâ“ (Poetik, pag. 11)

| Ori câ ai privi, dar, opera de artă din punct de
N

vedere individual, uri că ai privi-o din cel sotial, opta

CE

Sigur, necesilalea chiar. a tendinței apare lămurit.

* . : a

9 x ”
I/

E uşor de prevăzut care va fi, în fața problemei,

AS

“atitudinea D-lui Stere. S'o lămurim, citând şi comentând,

Ori exprimată, ori nu, la temelia judecăților sale
stă. părerea, din ce în ce mai acreditată, pentru unii -a-
UI

junsă adevăr, că arta are. rost -de existență numai în .

funcţie de societate. Artistul nu crează za pentru a .:
BC

simți satisfacţie din exercitarea facultăţilor sale, şi chiar

 Y
Revistă Mâldovei Sa 5

AR
aşa de ar fi, ceiace valorifică o. ereaţiune e nu , satisfacția
artistului faţă de propria sa operă, ci răsuneful pe care

R
il are ea în sufletele mai multe ori mai. puţine, de 'care

LIB
se află inconjurat creatorul artistic.
Aşa fiind, scriitorul este un luptător câte. odată, tot-
deauna un educator. Pe Ibsen, d. Stere îl numește „poet

Y
luptător“ care „face. operă de educaţie“ p: ST. „Mărimeaa,

SIT
lui stă şi ini aceasta. |
Ceia-ce-i esenţial în judecarea operei literare.e ce răs-
ER
pândeşte în suflete. Vorbind despre Tolstoi, d Stere zice:
„Tolstoi ştie, şi spune, că:-uu ori-ce- artă serveşte |
IV
„Dineluia de aceia. ar fi mai corect să. susțiuă nu că.
arta este, ci că trebue să fie în serviciul „birishaia 5, 124,
UN

Şi acest /zebue e esenţial: opera de artă este ceva

meditat, ceva voit, ea nu poate fi un atentat la viaţă, nu
poate disprețui idea urile vie ţii, Artistul conștient de sihe
AL

„nu poate fi decât un tendenţionist, arta, un. apostolat |

moral: opera fiind în funcţie de societate, , artistul :
R

poate voi „rzoartean societăţii.

NT

Aşa fiind, când ne-am întreba : cine trebue preferat:

Wilde din prima fază sau cel din a doua, Ibsen şi os
CE

toi sau artiştii puris, nam sta.0o clipă la - îndoială

se răpundem, Căci nimeni, afară numaij dacă nu-i NN
capricios îndărătnic, nu se va codi când va fi pus să a-
I/

leagă între arta care răpândeşte „dispreţ pentru muncă, PI

AS

dispreț pentru aceea mulţime care e silită să răiaseă din

muncă, să-şi schilodească mâinile cu bătătuii .,. . şi
UI

| exaltare a frândăviei elegante . . . . (p. 154-5) şi aceia

care propagă ideea „solidarităţii omeneşti superioare. so-
lidarităţii 'sociale şi solidarităţii naţionale” (p. 99...
BC

Mai e nevoie să spunem de ce parte e d. Stere?

„In analizele pe care le face -referindu-se la opera lui :
 g i A | | Revista

RY
Moldovei

Ibsen. “Tol
saustoi
“Wilde, se văd “nu numai preferinţele

RA
sale, “dar atitudinea sa hotărâtă şi concepția ' sociologică -
a arte
cui iam arătat-o,. oi

LIB
De la aceasta plecârid, d. Stere „afirmă, cu toată
simpatiace o 'arată lui Ibse
că „eroii
n lui... .. sânt
numaio- lâture a -adevăruluia. In individualismul lor, a-.

Y
des nu' țiri scania de normele „solidarităţii omeneşti su-

SIT
- perioare«. a aa
Tolstoi e mai complect, deși atitudinea
lui a variat
dacă nu în afirmaţii directe, măcar. în concluziile unor:
ER
afirmaţii. Ori: cum ar fi, însă, Tolstoie artistul tendenţi-:
onist prin excelență şi mai mult decât atât, - - |
NIV

„Ne îngăduim un citat mai lung, „Tolstoi artistul,

nu mai este discutat, el a ştiut să se impună şi "tuturor. |
pontificilor, preoţilor, diaconilor şi chiar psalților teniplului -
U

„artei pure, de şi nimeninu şi-a bătut joc cu atâta CrU- .

AL

zime de „arta pentru artăc, în /orie şi nimeni în practică nu

„poate ihistră cu -“mâi multă : vigoare" toată fantasmago-
TR

ria.şi lipsa de sinceritate a: luptei împotriva, „tendințelor

N

“În adevăr, ci tot realismul său fără părecheîn isto-

ria” literaturii, Tolstoi iu numai subliniază
CE

la. fiecare pas

judecata“sa morală asupra lucrurilor și oamenilor, nu
numai revendică pentru sine ca artist, odată cu oglin-
I/

direa credincioasă avicţii şi a oamenilor, 'dreptul şi datoria -

de a-i supune! unei “aprecieri. morale, dreptul și datoria
AS

de. a-i judeca și chiar-a-i:padepsi, ceiace -s'ar putea îm-

păca cu „tendenţionismul«
UI

artistic, el -ajunge adesea

chiar la: Zezism, adică încearcă să dovedească în opera
sa anumite! teorii istorice și etice“ (108 —9). - Dacă, însă,
BC

tendenționismul este necesitate psihologică și socială,

tezismul nu poate avea loc'în operă de artă. Recunos-
A

Y
Revista Moldovei 7

AR
când în Tolstoi pe “ unul „din „campionii. cei mai hotă-
râți şi intransigenţi“ ai tendeţionismului, d. Stere dei

R
tacit, nu-i admite tezismul

LIB
Dacă, analizând pe Tolstoi, d. Stere. lasă să se în- .
_trevadă printre. rânduri concepția sa. artistică, apropiată
de a marelui creator rus, apoi prin șarja pe care o în-

Y
dreaptăîn contra lui Wilde din prima fază, îşi arată tot

SIT
disprețul” pentru concepția contrară. Lăsăm iar cuvântul
d-lui Stere. „Două milenii această imagine (a lui Petronius -
arbiter) a inspirat pe poeţi, două” milenii. viaţa literară!
ER
4v2

produce copii și... caricaturi mai mult sau mai

puțin rzușite, ale nemiritorului arbizer elegantiarum :
IV
două milenii, în anumite,epoci, toate inimile pustiite,
toţi creerii săci işi ascund sărăcia şi indiferența faţă de
UN

durerile mari şi adânci ale lumii supt uforismele înflo- |

rite ale autorului Safpriconului asupra frumosului în.
sine şi artei-pure« (151 —2).
AL

e
lar în altă parte: „Viaţa reală pare că a voit să facă |
R

o-crudă experiență pentru a ne dovedi u argumente |

la cari nu se află răspuns, că formula „artă pentru artă
NT

i e numai o minciună, o închip tre a egoismului sătulului,

a triumfătorului viețiia . .... |
CE

Şi d. Stere pare a spune : “iată o conceptie cate a

nenorocit -un om, o concepţie pe care natura însă-şi o
osândește, prin distrugerea celui ce nu i-a recunoscut :
I/

de odată minciuna
AS

e *
UI

Aceasta e atitudinea d-nului Stere în fata uneia

din cele mai grele probleme de artă. Ea e conformă Și
BC

adevărului care va îndruma cătră soluţia unică. şi tem-

peramentului de luptător şi sociolog al celui care ilus-
trează această atitudine.
 8. | | pi] i - Revista Moldovei

RY
“la dezorientărea actuală” a literaturii noastre, glasul |

RA
d-lui Stere va trebui ascultat. In: mijlocul țupăelilor unor -
pigmei, cari. se- inchipuesc, ridicul şi prostesc, ;îndrumă-.
tori -artistici«. când au de abiă cultură de

LIB
grămătici şi
“suflete desțârcovnici, glasul. solitar al uptătorului basara-
bean capătă ton imperativ. - IE

Y
ŞI într'o - vreme când discuţiile iterare sunt ades,
“după'o 'vorbă a lui Luther, „ca „nişte harte în labele, -

SIT
unor 'măgărin, e de. nevoie: intoarcerea la scrisul “cinstit
Şi gândit: al celor ce ne-au fost în anii tineri, învățători, î
a
ER N. N. Răutu.
Prof. șc. norm.
U NIV

N ȘITIREA VOR 20NA)

AL

Interiorul pisericitor şi
TR

odoaretor lor. *
o
"upa, ce am aruncat 0 privire generala asupra |
N

istoriculi Morii Vorona și am văzut cine

sunt întemeietorii bise: icilor din
CE

această Sf.
“M-re şi după ce am făcut cunoștință cu ex-'
" teriorul bisericilor si cu frumoasele lor îm-"
I/

prejurimi ce împodobesc acest „colţ tainic âl

județului nostru, :să intrăm acum, pe rând,
AS

în fiecare. din aceste

*
biserici, spre a le cerceta podoaba lor
interioară şi odoarele, cu care au fost înzestrate în decursul
UI

vremii, fie de către cuvioșii vieţuitori de aici, fie de către

alți pioși donatori,
BC

1) Vezi „Revista Moldovei“ An. I. No. 3 şi 4 din lulie şi August

1921. .
v
 Revisa Moldovei | i 9.

Y
AR
A. Biserica cu hramul «Nagterea Prea Sfintei
“Niiscătoare de Dumnereu» .

R
Dintre. bisericele Morii cea care a fost privită „drept

LIB
caledrală între celâlalte! este biserica cu hramul «Naşterea P.
S, Nascătoarei “de Dumnezeu». Acest titlu şi. l-a dobândit, a-
ceastă biserică, nu prin "fuptul că ar fi cea mai veche din-

Y
tre actualele biserici, ci .prin faptul că ea a înlocuit prima bi-

SIT
sericuță ridicata din. lemn în anul 1600 de către părinţii ca-
lugari, veniţi din Rusia.— Inzestrată în exterior cu o fru-
moasă forma și cu diferite ornamentări arhitectonice; biserica
) ER
aceasta prezintă o deosebiiă importanță prin „ podoaba interi-
orului și. mai alesi prin bogăţia. odoarelor ei.
IV
“Întrând în ea printr'un pridvor care, de sigur, 1-a fost
adaos mai târziu, ochiul vizitatorului se opreşte, în ' primul
UN

Joc, asupra picturii din interior. Per eții ei sunt pictaţi în inl.
tregime şi împodobiţi cu sfinţi: şi decoruri. Pe bolta bisericii
e pictat M-torul Hristos, Sf. 'Evanghelişti, Ma ca Domnu ui şi
AL

4 îngeri. — La bolta ferestrii din dreapta e pictată <Legea

Noua» exprimata prin Sf. Masă, având pe ea Sf. Potir, Sf.
R

Pâine, Sf. Evanghehe şi doi ingeri ce i se închină,

NT

| Pe bolta ferestrii din -siânga e pictată «Legea Veche»

exprimată prin: cele zece porunci Şi 2 ingeri ce i se închină.
In Sf. Altar, pe boltă, e pictată <Incoronarea Maicei:
CE

Domnului» iar pe păreţi: Sf. Vlasie, Sf. Ap. Iacov şi Sfinții

Vasile, Grigore şi Ioan. Restul pereţilor din Sf, Altar și bi-
serică sunt împodobiți cu decoruri.
I/

“ Pe peretele veşmântăriei e pictata «Maica Domnului»

AS

iar sub ea e scris condacul: cApărătoarii Doamnei» şi data

1874 -Noembrie 28. |
Pictura pereţilor din interiorul bisericii şi din Sf, Altar
UI

e făcuta în anul 1869 cu cheltuiala Vornicului Iorgu Vârnay

Liteanu, a: Surorei Sale Schimonahia Eprazia Vârnav “şi a
BC

r
„Sofiei sale Anastasia, după cum rezultă din inscripția aşezată
afara, în zidul din spre M. Noapte al bisericii, în care se
=
 i

10 Ma Revista Moldovei.

RY
9

spune : «Za. anăl 7869 Dumnealui Vornicul Iorgu Vainav Li

RA
feanul cu s>ra D-sale Schimonahia Eprazia. - Pârnav şi : sofia
sa Anastasia. ani acoperit această biserică cu „Zinichea cu a _
D-sale cheltuială, „0 au zugrăvit şi în iăun Trei. i

LIB
"De sigur, pictura . din veşmântărie s'a. făcut cu 5. Cani.
mai târziu, adică: În anul 1874, după cum rezulta. din peer,
nareă ce se găseşte sub icoana. Maicei Domnului, e

Y
In. genere pictura per eţilor e execut ata. cu îngrijire, şi se .

SIT
apropie de stilul bizantin. Autorul: acestei picturi e de, sigur. |
Schimonăhul: Vic dimir Machedon,. „poate rudă de pe soție, cu
-
vornicul Iorgu Pârnav. Acest Schimonah a. pictat”: şi. biserica
ER
_ Săhăstria şi a vieţuit în. M- -rea Voronz. între anii 1847 şi. 1376.
fapt: ce rezulta din două însemnări găsite pe. două, icoane -
NIV

Catapiteasma a sculpată,. insă sculptura! « ei nu e atât, de

bogată, şi cu mult mai slabă, ca sculptura bisericii Sf. Nico- |
laeși -a Sahasuiei şi mai. ales este cu mult întrecută de scul-
U

ptura catapitesmei de la bisericuța. «Sf. Nicolae» din aceiaş

M-re. Este” complectă având toate icoanele cerute «de „reguli le
AL

iconografiei bisericești, Pictura ei e îngrijită şi cu tendință: de.

a imita stilul bizantin, Data. acestei | catapitesme și numele
TR

"pictorului, nu se poate cunoaşte. De sigur că e tacuta. în anul

1835 când s'u făcut și biserica prin osârdia P.C. — Arhiman-
N

„rit Rafail şi cu ajutorul a mai mulți făcători de bine”);

CE

“Toate icoanele împarăteşti, din această catapiteasmă,, ŞI,

parte din cele aşezate în fața ei, au fost îmbrăcate cu argint
şi poleite cu aur?), Ă
I/

Astfel icoana Mântuitorului Tiristos-şşi icoanaa Maicoi Dom- -

nului, sunt îmbrăcate cu -argint de Arhimandritul Grigore.
AS

Crupenschi la anul 1858.“ Icoana hramului bisericii este îm

brăcală cu argint de monahia Elisabeta născută Botez la
UI

N... . .
. —

1) Iuscripţia din afară. n ca

2] Argintul acestor icoane şi multe din odoarele. acestei Si. M.și.
BC

au fost duse, spre păstrare, cu prilejul Marelui Răsboiu ce a trecut . în

Rusia, de unde nu s'au întors încă. Insemnările de pe obiecteie de argint ,
sunt culese de subscrisul, din fericire, în anul 1915, când nici nu.tmă
gân-
deam la suferințele unui răsboiu aşa de grozav, care ar atinge şi podoaba
acestei Sf. M-tiri, «
 Y
Revista Moldovei în qi

AR
anul 18585. Icoana sf. Ierarh Nicolae a fost: îmbracată cu ar-
gint de vornicul Jorgu Vârnav;. după. cum. 'spune în inscripţia

R
din afara:

LIB
„Și au îmbrăcat icoana, sf. Nic: ae cu aroint, din cala-
| piteasmă din cele mari împărăteşti la anul 1870 Ohenar 14».
O icoană a Maicei Domnului aşezată lângă peretele

Y
"bisericii. în faţa catapitesmei, a tost îmbracată cu argint de

SIT
câtre Elena Șutzu, după cum rezulta din însemnarea: A-
ceastă Sf. icoana au îmbrăcat cu tată cheltuiala D-na K.K.
Elencu Șulzu, născută Manu pentru pomenirea
ER p. -săle 1857.
sr

O altă icoană, așezată de asemenea lângă peretele bisericii

din faţa catipetesmei: „s'a făcut cu cheltueala sf. sale Maicei..
IV
Epraxia VWârnav : Liteanu Schimonahia cu stăruința fratelui
Sf. Sale Iorgu Vârnav 1870.
UN

In faţa catapitesmei, într'o bogata strană aurită, împodobită

cu patru stâlpi sculptați şi cu aplicaţinui. de frunze şi dife-
-rite sculpturi. artistice neîntrecute, se află așezată o fumoasa
AL

icoană a Mâicii' Domnului, îmbrăcată cu argint şi poleita cu

aur. Această însemnată strană şi “cu icuana ei au fost da-
R

ruite Sf. M-ri Vorona de că re Vornicul Iorgu (Gheorghe)

NT

Vârnav şi cu soția sa Anastasia, după cum rezultă din în-

semnarea săpată: în argintul ce împodobaza icoana), „Aceasta
Sf. icoană a Mâicei
CE

Domnului, îmbrăcată cu . argint, poleită

împodobită şi înzestrată cu câteva ptetre scumpe, giuvaeruri
de preț=—178 galbeni cum şi strana ei săpată și poleită toată
I/

și o candelă mare de 642 dramuri proba I2 s'au hărăzit Sf.

M ri Vorona de către robul lui D-zeu Qheorghe von Pârnav
AS

fiul marelui postelnic Ioan Vârnav, întăia soție a sa, Anas-

tasta fica căminarului Th. Ciurea şia două soția sa Olmpia-
UI

da, născută Machedon spre veșnică lor pomenire și a fot nea-

mul lor la anul [851 Martie 16. -
BC

Pe această icoană se mai află însemnarea : „Zugrăvită

de Vladimir.

1) Argintiu! evacuat în Rusia în timpul răsboiului. -

 PD - „: E „Resita. Moldove,

RY
ln dosul. arestei icoane a Maice: Domnului, se afla icoa-
i
nele Sf.:M. M. Gheorghe și a Sf, M. N. Anastăsia ” de” âsă

RA
"meneai împodobite, de acelaş ctitor, lorgu Varnav, cu
soţia *
sadAnastasia, după cum citim în „Pomelnicul titorese“ pag sii

LIB
„lar chipurile. Sf Marelui. Mucenic Gheo ghe și Sfintei.
Marei Mucenite Anastasia. isbăvitoare de otravă ce Sunt zug: d
vite pe: partea din dos a icoariei (Maicei Domnului) sunt . me

Y
podobite cu razile capuctăi, crucea ș calcarul, finica și sf, potir

SIT
(Sunț) de argint şi poteite CU. aur, ară încălțămantele p. cioare a |
lor, mâine! or, „platoşu şi sulița de argint uep. plete a m
„Sub aceste două 7coane se afăd Scrisă următoare rugăciune: .
ER
„Maica
| Prea Curată „ceia ce . eşti nădejăea, „ereitinilor -
„păzeşte: sub, acoperemântul tău în viaţa „această. „ Veşnicii,
NIV

împârâții învredniceşte cu rugăciunile tale pe păcatosul robul

tău Gheorghe pre soția -sa Olimpiada şi pe fiicele lor Pul-
cheria, Maria şi Smaranda, pe, soția sa, cea dintăi Anaștusia .
U

“Şi pe tot neamul lor. Anul 1851 Maiu 19... | | .

„.
AL

Icoana Maicei Domnului, din, aceasţă frumoasă “strană

a mai fost împodobită de acelaș fericit ctitor.cu multe obi- |
ecte preţioase după cum găsim scris.
TR

în” acelaş „Pomelnic..

ctitoresc“ pag. 31 şi . 32: „Tot. Dumnealui “boierul. (Iorgu .
Vârnav) au hărazit şi aceste de mi jo3 insemnhte. adica. |
N

«O braţela de aur cu smarald, cu 3 brilianturi si 4. dia,

CE

„manțele, un inel de aur cu smarald cu un briliapt. „de un |

„carat şi 2 brilianturi mai mici: | PE | aa
„Un colet de aur cu smarald cu 2 rubibinaşe şi 4. mar- |
I/

„gărităraşe, | . e
AS

„Un colet de :aur, „sade cu un smarald mai „mărişor.. şi,

„două smaralduri mici si cu. şapte. rubinaşe. a
| „Un bold de aur cu smarald cu un rubinaș. ŞI a mărga..
UI

|
<ritarașe, O pereche. cercei de aur cu „siarald cu-4
rubinaşe.
<şi 4 -mărgărităraşe, O pereche cercei de aur sade cu sma-
BC

cralduri mici și 6 rubinașe,

a -
«Două salbe în care sunt treizeci și şapie bu-
<«căți, însa douazeci şi şase bani .vecli „antici, unele

ge
$ “Revista Moldovei | _ . o e 13

Y
*ede aur și. unele

AR
de. argint poleite cu aur, două mah-
„«mudele bani vechi. turceşti, un galben nemțesc îndoit, un
«galben a Inil Bună Parte, patru ruble bani turceşti, un gal-

R
<banaș, de la Imparateasa Ecaterina şi două ruble de argint

LIB
«din vremea: Împăratului Petru Pervoi „poleite cu aur.
«Aceste giuvaeruri..de .mai sus ce au arătat Dutanealui boerul
«că sunt cumpărate cu 115. galbeni ȘI amândouă salbale acă

Y
crora preț este cunoscut: numai celor ce știu a le preţui, s'au

SIT
«dat de către Dumnealui. slobode să. se anine numai la îm-
i epodobi rea "Sfintei ']lcoane, precum de asemenea. sânt .slobode
«coroană: Maicei Domnului cât și aceia'a Mântuitorului 1)».
ER
Un obiect de o însemnată frumuseţă împodobit cu sculp-
turi artistice esta și amvonul bisericii, facut ! cu 30 galbeni
cîn anni 4654. cu cheituiala . vorniicesei. Pr fira “Crăsfescu 2 ).
IV

Pe peraţii acestui amvon este pictat Mântuitorul Hristos, 9

UN

Sf; Apostoli şi “Sf. Arhidiacon Stefan, Mai remarcăm în bi-

serică următoarele . obiecte de valoare: | :
"Patru cande!e: de: arsinl cu nai multe lumini pe care se:
AL

poate citi însemnarea : «Pomeneşte Doamne pe robii tăi Ni.

colae, Profira şi fi lor i fot neamul lor 1840 Fi cbr 24 Schitu
R

Vorina». . Ca
O candălă de arpint cu însemnarea: + <Georene von Vârnav
NT

şi sofia Anastasia 1846, August 26».

Cinci candele de argint cu însemnarea : <Schimonahiă
CE

Apolinaria 3) au dăruit aceste 5 candele 1846».

- Un Serafim de argint de 437 dramuri «dăruit: de boerul
Afihaii Başetă, 1851».
I/

O candelă de argint CU Șase e Jaleze «dată de Ce. Prfira

AS

Caululcasa>. >
+ .

Nouă cande:e de argint ascrise cu numele răposaţilor

«Constantin și “Ecaterina Canano și preţăluite în sumă de 728
UI

«galbeni, g lei și ro parale, toate sau făcut și adus de Sf;

BC

| 1) Toate aceste obiecte au fost evacuate în Rusia în timpul răz”

poiului 1916. 2) „Pomeinicul Ctitorese“, + 3) Din Schitul Orășeni. -
 4 | | | „Revista Moldovei

RY
«Sa Schimonabia Epraxia Varnav cu banii ce după analogia
- «facută s'au făcut acestui Sf. M-ri, după hărazirea făcută prin
etetariientii răposatei Bateria Canano, născută Vârnav, |

RA
"1865. Dec. 11, E. Vâra v>1).
Un St. aie, adus din. Rusia i o “candela de: argint

LIB
dăruite de Maria Canano». -
In Sf. Alfar găsim cele: mai însemnate obiecte. din punct .
"de vedere al.vechimei și al valorii lor artistice,

Y
Astfel între icoane vom remarca :
„O icoană de loemh a. Mânruitoru: ui. FIristos de o. rară

SIT
frumuseță, pictata într'una evarat stil „bizantin, aparținând |
vechei catapitesme, 'de la prima bisericuţă de lemn, cea fost
ridicată
„O
la ânul 1600;
icoană micâ a cMaicei
ER Domnului» așezată la prosco- |
midie într'o frumoasă strană, artistic sculptată, veche, Insă
NIV

tXcă dată.
O icoună mică rusascaa eMaicei Domnului» având. veş-
mintele lucrate în pirogravură şi însemnat. pe ea anul 1808.
U

„O frumoasa şi rară icoana exprimând „Visul Pruncului

„lisus; în care,: Nevinovatul: Prunc lisus, se vede dormind pe
AL

cruce, iat în jurul său stau pregătite ;.cununa de spini, biciul,

sulița, buretele, ciocanul, cuele şi toate instrumentele de chin,
TR

de mai târziu, Sub aceasta duioasă înfiţişare a chinurilor .

viitoare ce aşteptau pe. Mântuitorul Htistos, sunt scrise pro
N

feticele cuvinte, rostite de bătrânul Simeon : « ată acesta este

pus spre căderea, Şi scularea - a multora din Israel şi „spre
CE

„semnul căruia i se va zice împotrivă 2“)

Intre odoarele de argint aparţinând Sf. Altar găsim :
"O. frumoasă cruce de argint cu însemnarea: Olimpiada,
I/

J827f>. |
AS

O cruce mare şi o SE Evangheiie, îmbrăcate c4 argint

" daruite de Marele Vornic Dracache Roset. 1837.
Una Sf. Evanghelie ed. de Neamț .din '821 îmbrăcată
UI

cu argint cu următoarea însemnare, săpată în argint: „Această

BC

1) Vez: ,„,„Pomelnicul “Ciitorese“,

3) Sf. Evang. Luca Cap.3 V.34 -
 „Revista Moldovei . 15

Y
S. Boanghehe. este inbrăcată cu argint

AR
de rodul Domnului
Marele Vornic Drâcache Roset spre a sa și. a „sofiei- sale
Veș-
nică po:nenire, a afierosit-o M-rii Maicei Domnului Vorona 7838»

R
Două Sf. Chivote de o frumuseţe rară, neîntrecute ca
mărime :și valoare, de argiiit, aurite, dăruite de Elena Donici

LIB
după cum, reznită, din însemnarea de pe el-: „Aceste Chivyte
„Sau făcut de Zlena Donici şz s'au afierosit la M-rea Vorona
pentru. ertarea: pacatel: 7 Ce.. Ohicorghe Ștefan, fuul D- sale și a

Y
fot neamul Junie 25)18455.

SIT
Un. Sf, Chivot: mare de. argint, suflat cu aur, dăruit de
«ce Catinca Canano, născută .Vârnav I874>,. - |
ER
„Un. S/. Chivol mare frumos, de argint, poleit cu aur,
în greutate. de 5 ocă şi 10 dramuri, dăruit da Mana Betdt-
„Man: după cum reesc din îns:mnarea de peel! „Zlărăzit
IV
de.
roaba lui. Duninezeu. - Maria Beldiman născută Mavrocordat
UN

» Spre ponienirea robilor lu: Dumnezeu Pasile, Maria şi fii lor

și tot neamul ler 7855 Martie I5a. |
Un disc de argit daruit de < Monahul. Panuţiu 7857
AL

O cutie de argint cu insemnarea : „e Natanail proin Sfaref

Y AM-re Neamţul»: D. e
"Un aghiazmator de argint, poleit: cu aur, în valoare de
R

100 galbini dăruit M-rii de Costache: Miclescu, având pe el

NT

următoarea însemnare : «Acest aghezmatar s'au făcut cu chel-

tuiala Vornicu! ui Tordache Afic' escu Și s'au afierosit de fra-
CE

lele său Const. Miclescu Sf. A ri Worona spre veșnica pome:

nire a tot neamul lor 7863. “
„Tot Sf-lui Altar, din aceasța biserică, aparţin și 7,
I/

Afoaşte ale S/.. Ierarh Nicolae“ , asezate în mijlocul „unei cru-

AS

ciuliți de lemn, iar aceasta fiind fixată într'o . frumoasă - cu-

tie de argint.

In interiorul
UI

acestei cutii,-pe o hârtie, se află o. bogată

înseinnare: din câre rezultă că Vornicul Iorgu (Gh. Jordache)
Vârnav Liteanu după ce a făcut însemrate donaţiuni Meri
BC

Vorona s'a călugărit primind „numele de Gedeon.

 „16 | „Revista Moldovei

RY
Tot din această însemnare se poate! videa întreaga: ge-
“-nealogie a familiei Vârnav. o, Ea

RA
Tată această însemnare : Ia pp
e Moaştele Sf, lerarh “Nicolae harăzite la. biserica: cu
«hramul «Nașterea Nascătoarei de Dumnezeu» din M-rea

LIB
«Vorona de cuviosul monah Ghedeon von Vârnav: ctitorul Sf,
| «Icoane a Maicii Domnului, ce este în acea biserică, întrona-
tă în a ei strană... . Nascut la 1786 Ghenar 16. Ghedeon von

Y
«Vârnav numit în mirenie Icrdache' von Vârnav este' fiu al

SIT
-- «Marelui Postelnic loan Vârnav şi a Postelnicesei Marița, fiica
«Postelnicului Toma Dimache numit în schima monahală
«Schimonahul Teodor Dimache. Fraţii lui Ghedeon sunt: Vor.
ER
" „nicul Costache Vârnav soțul Vornicesei Catinca fiica. Ha--
„manului Gh. Cuza și Ștefan von Vârnav ce: s'a săvârșit - la
NIV

„<Viena în burlăcie, iar surorile lui Ghedeon sunt: "Postel-

>niceasa Catinca soția Marelui Postelnic Vasile Crupeaschi
«de la Lâtăi şi vorniceasa Prohirița soția Marelui Vornic.
U

«Andrieș Başotă de la Șoldănești“. | ” | :

Din „Pomelnicul: Ctitoresc“: pag. 32, se 'vede că această !
AL

"cutie“cu „Sf. Moaşte ale Sf. Nicolae“ a fost, daruita la anul

1874, ceia. ce însemnează că, în acel an, vornicul Gheorghe
TR

Vârnav era călugăr cu numele de (zhedeon.

| .
cc.
N

9 2 . DE

Intre fericiţii ctitori. cari .au înzestrat această Sf. „bise-

CE

ricâ cu însemnate odoare și veșminte sau au contribuit cu

banii la înfrumusețarea ei și a M-rii în genere mai amintim
pe următorii : Arhiereul Inochentie superiorul M. rii Popăuţi
I/

care poarta titlul de „Mitropolit de Iliopole“ în. anul 1835

AS

. Constantin Ciulei, Constantin Patraşc, Maria Liteanu, Eleua

Ciornei, Nennil' pro-in Stareţ Sf. M ri Neamţu în anul 1836,
Antohi Bou, Constantin Cantacuzino în anul 1837;
UI

Băneasa
. Ecaterina: Negre în anul 1839; Caminarul Cons/. Ciolac în anul
1839, Spătăreasa Maria “Crupenschi, Baronul Teodor Mustea-
BC

ță, Mardarie ieroschimonahul și Starețul

Sf. M-ri Neamţul,
 Y
„Revista Moldovei, . 17

AR
Visarion Arhimandritul, Natanail Starețul Sf. M.ri Neamţu],
Ioan Dobrovoţchi în anul 1839, Protosinghelul Ignatie de-l

R
Coșula în anul 1843, Grigore. Varlaam în anul 1845, Ștefan *

LIB
Carale, Dumifrn Cantacuzino cu soţia lui Pulheria, Vornicul
Iorgu Ghica cu soţia sa Prohiriţa în anul 1846, Marele Lo-
gofat Dumitra Sturza, Ienachie Musteaţă în anul 1847, Nico-
la€ Kanta, Const. Braescu, Stolnicul Const. Jian, Anica Pan-

Y
delea, Medelnicereasa Elena Adam, Schimonahul..Varsanufie
Aghioritul, Preotul Ghenadie de la Albești, Mrecurie Schi-

SIT
monah din Secu, Poznicul Scarlat Mic'escu în anul. 1853, :
Const, Caraeni, loan Ghiţescu, Rari ţa Isăceasca în anul 1855,
Iorgu' Moscovici. n | ,
„+ Schimonabii , Filotei;, Rafail, Mihail;
ER Monahia Minodora
Mavromatîn anul 1855. Sa |
Ieroschimonabhii :- Macarie, Samuil din M-rea Neamţu
IV
Tezechil, [oil nacealinc Schitului Oniaga, Onisifor din Voro-
» na, Nicodim din Neamţ, Nicandru Zugravul, Samil și Veniamin;
UN

Ierodiaconul Andrei ;
Monahii : Ionatan, Benedict, Ambrosie, Pantelimon, Ca-
linic, Iosif. lonichie şi Teodosie; | | |
Vorniceasa Zoiţa Pogor în anul
AL

1858, Ruxan
:- da
Trifan.
soția lui Chiriac Ghica în 1858,,lancu Fote, Dumitru Ursache
“Ioan Sticlareanu din Cepleniţa în anul 1858; Să
R

„Sehimonahiile: Olimpiada, Marta dela Schitul - Orașeni

- Şi Amfilohia Stareţă dela Morea Ag pia, în anul 1859;
NT

Dimitrie Mârza în anul 1861, Sărdăreasa Dafina, fami-

lia Stârcea, Ruxanda 'Soltuz, Lascar Paşcanu în anul 1865,
Schimonachia Xenia Stroeasca, P. Sfinţitul Kesarie Sinadon,
CE

Gh. Iacobanu, Const, Maieca 1869, Ecaterina Carpn în anul

187:, leromonahul Varsanufie Dumbraveanu, Zeromonahul Vic.
tor Cristescu şi alţii.
I/

Intre acesti ctitori nu se cuprind și acei cari au înzes-

trat mănăstirea cu moşii, vii şi case precumşi acei
AS

ce au -
contribuit la înfrumusețarea gospodăriei m-rii și
pe care îi :
vom aminti atunci, când va fi vorba de averea şi gospoda-
ria mănăstirii. |
UI

| leon. A, Simionescu.
- (Va urma)
BC

:
 RY
RA
LIB
INSEMNARI ŞTUnTIrice

ie omarirea. „corpului ?PaceaE

Y
SIT
«Ca gil y a de terrible, juand
0 cherche la veril6, cest que on

i
ER «la 'trouve /»-
-
|
(R. de Gourmont).
NIV

n. anemica noastră mişcare ştiinţifică, rar când, se

* ivesc probleme de 'un interes mai. viu pentru 'ce=:
titorul instruit .şi curios, dar nespecializat în vre-o
U

ramură din domeniul cercetărilor „exacte, In timpul

din urmă însă prin unele articole de ziar sau de .
AL

revistă . şi prin „unele şcrieri , de vulgarizare, „cată

„să. se irezească: curiozitatea “pentru o. problemă,
TR

asupră căreia: experienţele neîndoelnice * şi studiile

minuţioase a unor renumiţi savanţi - streini, ca Metschurkoff,
Steiniach şi Voronoif, au aruncat o. lumină dătătoare de spe-
N

ranţe întregului gen omenesc. Ni se pare 'cu atât mai. interesant! -

CE

-să Stăruiin aSupra. ei, cu cât, şi doi savanți români; cunoscuți

prin. lucrările lor în. streinătate, dar. ignoraţi la noi, n îndreaptă
atenţia prin părerile lor contrare, când se ocupă de dânsa:
D-rul Parhon de la Universitatea din laşi şi D rul Marinescu
I/

"dela. Universitatea din Bucureşti. Punctul de vedere al celui

AS

dintâi îl zăsim expus, întrun articol din « Viaţa Româneascăe

No. 3, 1921, ar al celui de al doilea întro prefaţă la cartea
-D. rului Wesifried -- <Enigma morţii»,
UI

Filosofii și teologii au desbătut veacuri de-a rândul ches-

tiunea nemuririi sufletului, fără să ajungă la vre-un rezultat ho-
BC

tărâtor. Astăzi progresele ştiinţii fac să înceteze această oțioasă |

discuţie, cel puţin în: forma sub care s'a agitat atâta vreme.Ea
se strămută însă în domeniul experienţelor jși al cercetărilor
 Revista | Moldovei

Y
19

AR
exacte de biologie, de unde ne. vina vestea „ senzaţională a he-
muririi corpului.

R
Foarte curios : toată. lumea consideră ca o fatalitate. uni-
versală bătrâneţea, moartea; și cu toate acestea naturaliştii sfrun-

LIB
tează cu îndrăsneală această opiniune comună, „găsind- o neînite- |
meială şi .ne fac. se întrezărim.- un fel. de. nemurire a. corpului:
sau cel puțiu. putinţa, de a prelungi viața, | până la o vârstă

Y
mult mai înaintată decât aceea, la care murim. de. obicei.

SIT
Biologia ne arată lămurit că există ființe, cari sapă. aceste
crude fatalităţi, a bătrâneții şi morții : fiinţe „nemuritoare, Aceste .
fiinţe - privilegiate se găsesc pe treapta cea inai de jos a scării
ER
vieții. Sint vegetale le microscopice, protofitele Şi animalele pro-
tozoare — alge şi ciupercile unicelulare. „Ele mau“ —_ precum
„observă un, fiziologist —
IV
„mortalitate: ideală a zeilor din mito-
logie,pe cari nu-i putea omori nici o rană ari cât de gravă
UN

Din contra aceste frinţe, fiind foarte mici, nerezistente, sunt „şi -:
vuluerbile. Şi chiar mor cu miliarde le. Insă pentru «ele
| moartea nu este o întalitate” ca pentru noi. Mor din ! cauza âcci-
dentelor dar nici odată din cauza bătrâneţii“l) Corpul . acestor
AL

„fiinţe, ce este o singura celulă, crește şi apoi se „divide în două

părţi identice. Fiecare din aceste părţi evoluează in acelaşi . fel:
R

creşte, se divide şi aceasta se repetă la nesfârsit. In aceaslă e-.

NT

voluţie nu Întălnim cadavre ca la fiinţele superioare, fiindcă.

toate celulele mame se transformă în celule fii. î
Cum primele, forme vii, ce au apărut pe pământ, au 'tost
CE

din categoria acestor fiinţe unicelulare, rezultă că viaţa a existat

multă vreme pe giobul nostru, fără vrăjmaşa ei, moartea. A-
ceasta a început activilatea ei distructivă mult mai târziu, când .
I/

formele vii au evoluat în cursul veacurilor şi s'au transformat

AS

în ființe mai superioare. Dintre aceste în rândul întâi sunt in-

fuzoriile, caracteristice pentru problema noastră. Ele se îinmul-
țesc şi prin diviziune şi prin conjugare. După un număr oare-
UI

care de diviziuni; vom vedea semne de degenerare şi bătrâneţe.

„Talia i se micşorează, organele sale rudimentare se atrofiază, |
BC

activitatea interioară a organismului încetinește Şi infuzorul

moare. Noroc numai că pentru aceste animale există un. leac
garantat contra înbâtrânirii. N'avem decât să insurăm 'infuzorul
1) Dastre „La vie et la mori pac. 27,
 RY
20 E N EI | Revista Moldovei

şi atunci; având Ocazia de a. se conjuga, el-îşi cucereşte diii

RA
acest act forţe noi, i. se măreşte talia, îşi reconstitue orgânis-
mul, redevine” ceea ce a fost şi mai inult decât atâta "«Conju-.
garea îi redă astfel viața, tinereţea şi imortalitatea,> după cum

LIB
spune marele fiziologist Dastre.
Din considerarea acestor ființe elementare și examinarea
lor din punct de vedere al bătrâneţii și morţii rezultă în: mod

Y
neîndoios ; Pentru celulă considerată izolat, bătrâneţa sau eva-

SIT
luţia ei descendentă până la moarte nu esteo fatalitate înscrisă
în constituția. ei. şi nici-nu este o 'consecinţă neapărată -a.
;

viețiisale. . Bătrânetea şi : moartea sunt accidentale. Celulele.

sub forma celor dintâi fiinţe ER
vii, monocelulare din: lantul
plantetor şi al animalelor sunt nemuritoare, cu condiția „ca m1e-
diul lor de desvoltare să rămână totdeauna acelaşi. Dacă cumva
NIV

acest mediu se schimbă atunci se produc tulburări nenumă-

rate în funcţia de nutrire a „organismului, activilivitatea: vitală
scade şi :iința coboară pe panta descendentă către moarte,
U

Aceasfa însă poate îi înlăturatată prin diferita mijloace

de. reîntinerire. Fie prin. conjugare cum s'a văzut la intuzorii
AL

fie un fel de reîntinerire alimentară, prin îmbunătăţirea mediu.

lui de desvoltare a ființei, cum a oUservat naturalista "ametrica=
TR

nă Calkins, care întrebuinţând fosfaţi şi supă de bau a reali-

zat 665 generaţii consecutive la parameciu codat, fără vre- uri.
N

semn. de îmbătrânire. -
CE

-
a, . A

Planul inițial al crcaţiunii

— precum rezultă din studiul
primelor ființe —a fost de a asigura viața . pentru. vecie, priu-.
I/

trun brevet de nemurire a corpului. “Se ştie însă că acest plan

AS

nu este îndeplinit de îndată ce trecem la ființe mai superioare

pluricelulare : metafitele.în repnul vegelal și metazoarele în
regnul animal. Aici pe deoparte suntem ţinuţi să constatâm u-
UI

„nitatea desăvârşită în organizarea ființelor începând de la ani-

malul cel mai simplu, amiba, pană la fiinţa cea mai superioară,
BC

omul. Secolul al XIX-a a ajuns aă facă următoarea. sinteză

în această privință :. «Totul 'este celulă şi totul vine dinti'o ce-
lulă inițială> Insăşi corpul omenesc nu este altceva decât vaslă |
 Revista Moldovei . a dă - 21

Y
asoc iaţie de celule, o republică de 30 trilioane indivizi, prove-

AR
viți din ovulul „primordial. Pe de altă parte intenţia primă a crea-
țiunii de a turna în această unitate de construcţie a organsimelor |

R
viața veşnică, este şi canată de fenomenul “anormal şi mon-
struos al morții. „Aceasta. apare odită cu trecerea la fiinţe,a căror.

LIB
corp este 9 asociaţie de celule şi a căror înmaltire nu se mai
face prin diviziune, ci prtn conjugare. S: fixează momentui 'a-
pariţiei acestui inamic ireductibil al vieţii, în istoria globului, şi

Y
evoluţia faunsi terestre, cam pe vremea când intu soriile au în-

SIT
ceput să “populeze apele. | - ,
“Cu toate: aceste. studiul bivlogiei ne duce | la constatarea
științifică, că şi edificiul complicat al organismelor superioare
A ER
la metazoare, există elemente anatomice, dinlre cele mai puţin
diferenţiate, care sunt nemuritoare dacă mediul din jusul lor ră-
N mâne invariabil. Printre acestea suit :.oul, elementele sexuale
IV

în general şi globulele albe a sângelui (leucocitele). Toate ce-

UN

jelalte elemente ale metazoar ului mau putinţa reg enerării în fapt,
prin conjugare sau alt mijloc ca infusoriile, despre care am
vorbit, deşi în principiu nimic nu se opune acastei regunerări.
Proprietatea principală a: celulelor primitive nemuritoare, care
AL

este de a se reproduce, se prăpădeşte die ce în ce la celulele

specializate. Mediul : ambiant se intoxichează în - jurul lor;
R

degenerează progresiv, ajung la bătrâneţe şi mor. Dar există, şi

NT

*celule rezistente, ce nu mor. Astfel omul, caie este unu meia-

zoar nu moare întreg. Nu avem o moarte universală a tuturor
elementelor sale. Acesţea se înpart de la început: în două cate-
CE

gorii. Deoparte celule muritoare care formează corpul (celule -

somatice) şi de altă parte celule germinale, capabile de a. trăi
indefinit. Se poate spune cu Weismann că în' om există- două
I/

părți: una muritoare, soma (corpul) şi alta nemuritoare, ger-

menul!) lată deci stabilit conform
AS

cu ultimile date ale ştiinţei,

că din această vastă asociaţie de celule, a corpului omenesc
există o parte. din ele cu viață nesfărşită. In acest senz se
UI

pote vorbi.de nemurirea unei. părţi din corpul omului, In al

doilea rând se-ştie că astăzi este realizată în practica chirurgiei
BC

ideia, care altă dată se considera ca un mit, de a face să trăiască

în corpul nostru organe împrumutate. Oasele, tendoanele, pie-
1) Dastre op. cit." SI
 2 = Da Revista Moldcvei

RY
lea, articulațiile, nervii “noştrii, ecând se
: str ică din diferite pricini
se pot repara ca' şi piesele de la o maşină . înlocuindu-le partea -

RA
distrusă cu elemente bune luate din altă parte a corpului sau
„da “la altcineva.. Și aceste țesuturi sau „organe tra nsplantate. se -
“bucură de: imortalitate condiționată de schimbarea : mediului .

LIB
comparabilă. cu imortalitatea protozoarelor. Dastre ne citează ca- *
zul fiziologistului rus-Kulibko, care a reușit să facă ca inima!
de la un mort să bată încă 17 ore după. constatarea oficială a

Y
' decesului. Toate acestea ne arată independenţa care există în-

SIT
„tre diferite țesuturi şi organe ale corpului; se intrevede putin: .
ţa dea neo pune, pe diferite căi, « vrășmașului nostru iredhuictibil Ă
moartea. Ei
ER
Se iroseşte astfel credința în anumite fatalităţi fiziologice |
şi neimurirea corpului nu mai apare ca o utopic. a
NIV

Ş | pc
, iai Me * :

in rezumat: Moartea celulei izolate nu are un caracter de

fatalitate, de necesilate biologică. Pe treapta cea mai de jos a-
U

scării. zoologice există ființe nemuritoare. Nu este o lege că ce.

AL

lulele” corpului uostru trebue să îmbătrânească şi să moară şi

*
nici nu mor toate, Este o lege atunci că noi oamenii trebue
"să îmbăt rânim şi să murim >? Aici "părerile sunt împărțite.
TR

_ - După Metschnikoff bătrâneţea rezultă din lupta ce s2 dă

între elementele. nobile: şi specializate ale corpului, cu elemen-
N

tele simple ale țesutului conjunctiv. cari ar ' distruge “p2 cele
dintăi. In creer bunăoară celulele mâncătoare, fagocitele ar ata-
CE

„ca calule: nervoase ; țesutul conjunctiy ar înlocui celulele hepa-

tice din ticat, cu rol important în nutriţiune, în rinichi acelaşi,
- lucru, EI crede că se poale combate boala bătrâneţii, întărind
I/

elementele nobile şi slăbind acţiunea otrăvurilor fabricate de orga-

AS

nism. A arătat că în intestinul gros există o sumedenie de microbi

cari secretează otrăvuri distrugătoare şi de aci provine bătrâ-
:netea. Ajunge la concluzia.că. aceşti microbi pot fi ucişi cu a-
UI

jutorul laptelui fermentât și al iaurdului; ceea ce l-a făcut să

ducă el însuşi 18 ani, un regim de alimentare special, din
BC

care laptele fermentat de „baccilul paralactic — remediu contra

bătrâneţii—nu lipsea niciodată,
 >

Revista Moldovei Ri | a | ” 23

Y
D-rul Marinescu critică: teoria lui Metschnikofi stabilind că

AR
” bătrâneţea e o: fatalitate, pe care nici o forță omenească nu:o
„poate înpedica. După el bătrâneţea ca şi. moartea sunt înscrise:
în ciclul vieţii celulei. Viaţa e un fenomen ireversibil și de a-

R
ceea nemurirea corpu ui nu-i decât O metaforă,

LIB
5 „Incercările lui _Metschnikotf de: a impiadica enititatea:
sunt tot aşa de zadarnice ca şi acele ale lui Brown: Sequard, i
Steinach şi Voronoii de a întineri organisinu îubatrânit». Ca,

Y
o concluzie! a studiilor, sale ne dă sfatul, pe care „marele! 'chi-

SIT
mist Chevreul, care a trăit 102 ani, îl dădea, acelora, cs-l în-
trebau, cum a .ajuus la aşa adânci bătrâneţe: „Moieraţiune în
toate“. lar în prefața cărţii D- rului . Westirieri, face . considerații
ER
pesimiste asupra 'duratei vieţii, dându-ne ca supori al suferin-
felor şi al fricef de moita: <cugelarea filosofică morală, care
decurge din “cunoştinţa ex aclă a fenomenelor viii».
IV

D-rul Parhon 'din contra se arată entuziasmat de părerile

UN

şi experienţele acelora, cari nu consideră bătrâneţeu ca o fatali-

tate şi prevăd cu progresul. ştiinţii posibilitatea de a o înlătura.
Ne citează în acest scop articolul lui Gaston Duavilte. din Mer-.
AL

cure de France (1 Febr. 1921) întitulat „„NOtre corps imuiortel,”

în care se conchide că nemurirea corpului nu e o utopie. Nu
cunoaștem articolul, însă în rândurile de faţă, am căutat tocmzi |
R

„Să indicăm .seuzui în care conc »pem ci sa se poată vorbi „de

NT

această chestiune,
Mai departe D-rul Parhon ne arată progresele realizat: în
CE

studiu! -bătrânzţii evidențiind necasitatea creierii de - institute

biologice, în cari. studii de acest fel să ocupe locul de frunte
dată fiiind importanţi lor,. D-s consideră ca un minunat . joc.
I/

de imagini, ca metaforă, remurirea sufietului, dar pe aceea. a.

corpului o examinează cu toată atenţia specialistului şi-ca o re-
AS

litate asupra căreia, dacă acțuala stare a ştiinţii şi a cunoştinţe-

lor noastre despre mecanismul bătrânețţii, nu ne îndreptăţesc
UI

- să scoatem 'concluziuni definitive, ast: nu însemnează că. cu

ce ştim, cu datele experimentale ce avem, nu putem întrezări ni-
mic şi că progresul biologiei experimentale nu. ne va.permite
BC

să pătrundem mai adânc în secretele ei,

 24. Si a Revista Moldovei.

RY
“Nu. mi se.pare nici 6 - îndoială, . zice d-sa că bătrâneța
trebue considerată ca o .stare patologică, ca o. boală cronică: şi
progresivă ce se termină cu moatte.

RA
„Deci ea-nu ev stare normală, o lege fatală a “deţii
„Bătrâneţa e O boală a nulriţiunii generale . şi așa fiindj
patologiștii urmează a se ocupa de studiile ei, a-i cerceta me-

LIB
„canismul. şi a căuta dacă nu e posibil de găsi! un tratament
preventiv. sau curațiv“.. , Să
Dacă se consideră viaţa ca un proces de transformări, datorite

Y
substanţelor fiziochimice, care intervine şi în celelalte fenomene

SIT
ale naturii după cum o consideră acest savant, atunci bătrâneţa“
une apare -ca o alteraţiune, ca o. deranjare a acestui mecanism fi-
zica- -chimic ce întreține viaţa mașinei omeneşti şi teoretic. pimic:
ER
nu se o.puve la restabilirea lui, când tinde să, înceteze de a
funcţiona, . .
| „Se poale” deci în priucipii reîncarca organismul cu ener-
NIV

gia tinereţii, după cum putem turna untde lemn întro candelă
şi întreţine flacăra ce ameninţa să se stângă“.
După Voronotf regenerarea: organismului şi prelungirea
U

Vieţii se poate spera prin metoda altoirii.de glande interstiţiale.

Experiențele sale, făcute pe berbeci bătrâni, cărora le-a altoit.
AL

testicule de animale tinere au dovedit că berbecii se pot .rein-

| tineri complect. Un berbec steril de mai mulţi ani, ajuns la ca-
TR

pătul, vieţii şi izolat cu 6 oae, a fost în stare, după ce a "fost :

altoit, „să fie tată a încă doi mei, Extirpăndu-i-se glanda trans-
N

planiată, el cade din nou în toropeala bătrâneţii şi. grefându-i-seta

doua oară își re capătă iarăși tinerețea şi <redevine foarte a-
CE

fectuos față de compania sa» după expresia însăși a lui Woro-

„noil) Această experiență datează dela :7 Iunie '1919, Concluziile
sale au.fost însă scoase în urmă a vre-o 120 de experienţe şi
I/

expuse la-8 Oct. 1919 în congresui francez de chirurgie, din:

AS

Paris. |
Steinach, un experimentator vienez, ajunge la aceleaşi
congluzii de reîntinerire a animalelor. El a experimentat pe şo- :
UI

bolani a căror viață e în mijlociu de 27 ani şi le-a putut-o

- prelungi cu încă 9 ani; Cercetările sale au „plecat de la cons-
BC

>.
1) Dr. $. Voronoti Vivre (Bernard Grasset editeur, Paris).
 Revistă Moldovei .- 25 ..

Y
(atare că organismul e sub influența unei substanţa, căreia i se
datorește diferenţiarea sexelor, hormonul

AR
şi care. se păseşte în .
glanda genitală sau glanda pubertății (nişte celule, aşezate.
- e între.
analele seminale ala . testi. culului).
* :
.
La oamen-
ii. bătrâA.
..
ni această.

R
gladnă nu . mai -secretează şi pentru a întineri un individ tre- |

LIB
buie, pe cale artificială, să facem ca , secreţiunile glandei
să fie produse:
din nou. Mijlocul, pentru-. acaastă „activare a
glandei sunt: ori legătura canalului deterent(ce, leagă vesicu-,
la seminală cu prostata) ori tratarea cu razele Roentgen. D-rul

Y
Steinach.a întrebuințat şi metoda transplantării testiculelor,
în.

SIT
care se găsește glanda pubertăţii, ceea ce. a condus de aseme-.
nea la rezultațe. satisfăcătoare, Aceste rezultate Sunt aplicabile
şi la fem=i Brin transplantarea 'ovarelor şi iradierea ER cu ' razele
Roentgen-a glandei pubertăţii femeieşti. e
D-rul Lictenstein care a asistat la experienţele : D-rului,
IV
Steinach a transplantat testicule ue. oameni la diferiţi indivizi
castraţi, fie din cauza unor boale ca tuberculoza testiculură sau
UN

la acei cari erau cunuci din cauza atrofiei testiculare, Indivizii.

altoiţi: au întinerit complect Şi . căsătorinduse şi-au putut în-
deplini
cu 'sucees, datoria conjugală), . .. a
AL

In urma. acestor experienţe se poate conchide : că Opera- .

țiunea de întinerire la om nu este o poveste şi că secretul ei:
R

e întrevăzut în “activarea secreţiunii interne a testiculului,

care măreşte şi: durata
NT

mijlocie. a vieţii. Amintindu-ne. de -

însurătoarea infuzoriilor, necesară pentru ' prelungirea vieţii
TI lor, de constatarecă
a celulele sexuale prezintă caracterul ne- PI
CE

muririi şi apropiindu-le de ultima concluzie scoasă din experi-"

ențele lui Steinacli şi Voronofi, întrezărim alături de. unitatea
desăvârşită a structurii fiinţelor aceiaşi unitate în „intenţia _pri-
I/

mă a creaţiunii de.a le asigura n:murirea şi:in găsirea mijloa-

celor de prelungire a existenţi.
AS

SR
Qânduri pline-de amărăciune tulbură îusă, razele : de bu-
„curie aruncate de storțările savanților prin această încercare
UI

minunată, de a restitui energia vitală bătrânitor şi a le prelungi

viaţa spre folosul societăţii. .
BC

1) Dr. Q. Fischer: Intinărirea, Edit, Steinberg Bucureşti.

Dai
 26: e i „Revista Moldovei.

RY
Căci se întreabă unii nerăbdători : cum se vor putea exe-
„cuta operațiile” de. reîritinerire a bătrânilor, când Ştiut este că:
nu:'se vor găsi. tineri, cari să renunțe la Virilitatea lor, pentru”

RA
a'o mări pe a altora? = |
"Cât de: heînsemnată și naivă pare: această preocujpăre, be

LIB
lângă cât mai este 'de.făcut în cercetarea precisă şi definitivă a
Ă problemei: în sine: Câte vieţi Şi. “talente 'se vor consuma: încă
în munca -titanică de laborator, dz observaţii şi de” experiențe, :

Y
pentru a smulge: naturii şi” 'acest secret 2 DI
ii Cine: ştie _ărui- geniu îi este rezervată gloria, de. a. încu-

SIT
„nuna prin probe, definiţive, încercările 'optimiste- de astăzi 2
“Totuşi şi cei mai sceptici pot căpăta un răspuns : “satistă-
cător. : Voronoff a stabilit :că glandele de maimuțe se pot altoi:
ER
la om fără vre-un prejudiciu şi'n- consecinţă - propune. . se se
facă crescătorii de maimuțe cari să 'servească' pentru operațiile
NIV

de reintinerire. Tot el.prevede şi mijlocul procurării testicule lor

de la tineri. morţi 'de-accidente, căci se ştie că. țesuturile * şi
organele noastre nu mor odată cu constatarea oficială - a dece-
U

sului, ci mai tărziu. Intervenind - la vreme; vom putea lua din-

t”un corp neisuflețit, organe vit, şi să le transplantăm îîn orga-
AL

nismele, a căror: vitalitate vroim so mărim.:

Să nu avem nicio îndoială în “această privinţă Biologia ne!
TR

va pune la. îndemână mijloacele deosebite,. pentru: a salva pe om:

din ghiarele: bătrâneţii, tot aşa precum medicina salvează" zilnic :
„ sănătatea “noastră :de atâtea boli.ce -o ameninţă.: Numai 'să: avem:
N

încredere în-ea, cu totii, particulari şi. stat 'să-i punem la. înde -:
CE

mână. mijloacele: necesare, pentru continuarea::. cercetărilor: de.

pe aceasta cale, la. capătul căreia. -se întrezărresc. realizarea celor.
mai îndrăzneţe visuri: ale - omenirii.Şi în loc se ; ne “uităm. la:
I/

îndoielile. pesimiştilor: cari :ne'stigă :cspnorabimus», să : luăm a-.

minte îndemnul, plin de încredere a lui : fl aeekel mpavidi Dro-
AS

grediamur».. IE
| Octav-itatinga
UI
BC
 Y
AR
Preotul ca
a tămădaitor

R
LIB
„ai rănilor răstotalai ) ,

Y
Intrucât bolşevismul se datorește unor

SIT
+ cauze în legătură.
lu răsboiul şi deci „trecătoare raşi aceşia, e de. nădăjduit ca
Coate să se reîntoarcă puțin câte puţin la. matca lor, „pe masură
ce țările se. reorganizează, Aşa încât
ER
faţă. de aceste. răni sociale,
putem:să admitem după - un vechi dicton că : «Timpul . este
medicul obişnuit al ranelor omenești». Trebuie prin. urmare, să
IV

ne punem în serviciul timpului, pentru ai. înlesni rolul . său

UN

binefăcător. Pasteur zicea despre rănile fizice că: «Doctorul pan-

sează, dar Dumnezeu vindecă»; astfel şi rănile morale, se vin
decă prin puterea firii, trebuie însă să-le î2rim d> tot ceeace
AL

le-ar putea înrăutăți. Caşi De ntru rănile. fizice, aşa şi pentru

nile morale,. există microbi cari pot să. le infecteze, Alăturea
R

cu noi există marea Rusie, care e contaminată şi de unde boala

bolşevismului încearcă să" pătrundă. ȘI la noi...
NT

E
Acum: la închegarea statelor în noile lor frontiere, “ suni
„ iarăşi diferiţi agenţi, 'cu totfelul de scopuri ascunse. Pe lângă
CE

toate acestea, unele partide politice de la noi, în goatia “după”

partizani, se avântă în cele mai nesăbuite promisiuni, caşi cun
totul s'ar putea face cit ai bate din palme." î
I/

| Preotul, medic moral prin excelenţă, trebuie să vegheze cu

AS

atenţiune la trupul slăbit al ţării sale, pe care il rod tot felul de'
răni morale, ca urmare a răsboiului şi pe care timpul” le va
vindecă, dacă vom şti să le ferim de - tote ceeace
UI

le-ar 'ihfectă
şi înrăutăți, |
j
BC

N Pi * .%

1) Vezi Revista Moldovei No: 3--4.

/
 „28. E a a a “Revista Moldovei

RY
-0 altă mare . rană morală, pricinuită de răsboi, este. ceeace
am , putea caracteriză . sub numele „nemângâiații. i

RA
Sub acest nume vom cuprinde pe toți fii acestei țări, cari au
- avut să sufere o perdere. ireparabilă. Sunt toate acele văduve de
răsboi, 'care poartă amintirea unui soţ; pe care nu l-au. văzut

LIB
murind, dar care a murit cu toate acestea, sunt părinții care-și
aşteaptă încă feciorii cari nu se vor mai întoarce „niciodată Şi
„sunt orfanii de, răsboi rămaşi făra ocrotire şi mângâiere părin-

Y
tească, |

SIT
"Vom adiugă” la aceştia încă, pe toți. invalizii, cari pe: Tângă
lipsa braţului, sau a piciorului, poartă | în suflet durerea d: a
ER
nu se mai. putea bucură de întregimea lor fizică. La Ministerul
de Răsboi, această categorie de nefericiţi se cuprinde sub la-
pidarele iniţiale : 10. V, înțelegându- -s2 prin acoslea, invalizi
NIV

orfanii şi văduvele de răsboi. Dacă citeşti aceste, iniţiale ca'un

singur cuvânt, atunci obţinem numele lui lov. nume | simbolic,
U

„pentru cei. cari. caşi acesta au fost deposed' ți de ceeace le eră

scump. Ş
AL

LT Dar după cun lov, găsiă îîn credinţa şi în nădejdile reli-.

gioase, singurul balsam pentru bubele şi nenorocirile sale, aşa
TR

şi pentru aceşti nefericiţi, singura mângâiere eficace Ie- -o poate

da numai credința şi nădejdea creştină. - - -
N

Se ştie de sirul nesfârşit de martiri, cari în mijlocul chi- |

nurilor celor mai grozave, cântau imnuri de mărire ui Dum:
CE

nezeu. Creştinismul poleieşte mizeriile acestei vieţi cu perspec-

tivele vieţii viitoare şi este singurul îîn stare să aducă „mângâiere
I/

în, sufletele descumpănite. E dela sine înţeles, că preotul . cere:

„a

împărtăşeşte această viață efemeră cu speranţele veşniciei, este

AS

nu umai, indicat ci şi dator, de a turnă balsam creștin, în

sufletele: nemângâiate., |
UI

„Cu acestea am terminat rănile morale cauzate de răsboi” şi

trecem la rănile n:ateriale.
BC
 Y
Revis'a Moldovei „29

AR
lutre aceste răni, vom 'socoli două din cele - mai grave :
sifilisul şi tuberculoza. Ele existuu şi înainte, dar răsboiul! le-a .

R
înrăutățit şi le-a ridicat la proporțiile unui pericol naţional. "“In-

LIB
vălmăşagul anilor. de răsboi, sifilisul a ajuns aproape general
Cum el stă adeseori neobservat, încât nu Ştii -de unde să
te păzeşti şi când se propagă pe calea simplă a. lingurii şi a

Y
-
paharului, e de prepus, că cu vren;ea 'va fi o “adevărată excep-

SIT
ție ca să se mai găsească vreunul neatins de această boală,
Pe lângă măsurile profilactice, ce trebuiesc luate spre a: se:
salvă cei neatinşi şi care nu ştii . din ce ar „putea. să ' consteă,
ER
când este cunoscut că la sate: toți mânâncă dintr, o strachină şi
beau dintr a aceiaşi cană, iar la crâşmă se folosesc: de - acelaş
IV
„pahar, care de obicei nu sa mai spală sau se spală insuficient
Şi când la fântână fiecare vine cu cofa sa deacasă, pe: care'o
UN

vâră înăuntru de scoate apă, obicei foarte nehigienic, atât pen:

tru sifilis, cât mai ales pentru febră tifoidă şi dizenterie.
AL

Singurul lucru ce-l poate face. preotul aţă de această boală i

care mai are şi dezavantajul că se manifestă sub. forme ascuri-
“se şi variate, încât şi doctorii sunt. adeseori în' încurcătură- a-
R

supra” diagnosticului, este acela de a-i îndemnă' să se ducă la

NT

pila, unde să li-se facă tratamentul specific, De foarte multe

„ sătenii” nu dau “importanţă la diferite bube, care nu sunt
CE

deci sifilis şi umblă cu tottelul de oblojeli, care aduc întârziere

Şi agravare pentru cel suferind “şi pericol permanent, pentru -
cei din jurul său.
I/

Tuberculoza a căpătat în timpul răsboiului și după aceia,

AS

o întindere cât se poate de periculoasă.

Se zice.că' microbul tuberculozei este general şi că pân-
UI

deşte dinirun ungher al plămânulni, ocaziuned favorabilă pen- '

tru a se desvoltă. Dealtfel este de așteptat, ca acest microb -
dacă nu va fi chiar general, dar cel puţin: să fie foarte răspân-
BC

dit, când se ştie că el se răspândește prin aer, prin praiul dru-

murilor, încât este cu neputinţă să te păzeşti de «el, Singurul
mijloc de împotrivire, este acela de a ridica pe: cât 'e posibil,
 BP E . | Revivta- Moldovei

RY
puterile fizice „ale organismului, penttuca boala să nu poată:să

RA
capete. ascendență; Ori în acest. răsboi, .când. omenirea a trecut.
prin cele .mai :mari lipsuri şi suferințe, fortele fizice au. fost. în
| general slăbite, încât, a fost. fitesc ca „buberculoza. „să capete

LIB
„după război un mare avânt. E e
„Ce noate preotul şă.. fac faţă. de acest flâgel Pi

Y
| „Prea puţin. Intre altele să. îndeinne. pe. săteni să se. fereas-
că.i de răceli ; ei obișnuesc de dorm pe pământ , şi nu. se. îm-

SIT
_bracă destul de călduros, Este ştiut că răcelile. sunt în majorita-
tea. cazuţilor,. prilejul. cel: mi favorabil pentru. desvoltarea tu-
ER
berculozii. *Li-se poate atrage. atenţiunea iarăși: asupra : higienii
„casei: fereștrele cât mai mari, paza de. igrasii. şi aerisirea "cât
;. deasă. Mulli. săteni îşi fac şi azi, ferestrele diutr o singură stic-
NIV

„1ă,,pe care o fixează în perete şi o lipesc împrejur, încât să nu

„0 mai clinttască- din loc, decât în cazul când va i nevoie. să,
" dărâme casa.
U

d | =
“Ttebuiesc iarăşi edificaţi- ca să se hrănească cât mai. bine,
AL

mai. ales azi când prețurile “excepţional de ridicate îi ademenesc

„să-și vândă ultimul ou şi laptele din gura copiilor.
TR

Tot în legătură cu' tuberculoza, e necesar: să se păsească

o. formulă spre a se evită actualul abuz - de. alcool, care pe lân-
N

„gă ruina gospodăriilor, aduce Și ruina organismului. In privința

alcoolului, e de remaicat, mai ales în satele moldoveneşti, . că
CE

se practică o beţie în massă, astfel sătenii încheie atât: cume-

triile, cât şi nunțile în crâşmă, printe” o beţie colectivă, desgus-
. tătoare şi nenorocită. * Da
I/

- Credem că. singura misură radicală, ar Îi să sc ridice. cu

AS

| desăvârşire licenţele dela sate, şi alcoolul să nu se mai vândă

„ "decât la oraşe, N
UI

- „In felul acesta, săteanul va avea ocazia să cumpere cât mai |

| rar alcool şi să- bea acasă li dânsul, fără a se mai strânge în
SE atmosfera "crâşmelor, unde se antrenează la beţia în massă.
BC

Cum sătenii la sărbători. suni nevoie să iese la şosea,

să se întâlnească cu toţii şi să stea la taifas, în lipsa crâşme-
 Y
Revista Moldovei
31

AR
„lor, 'unde se întâlnesc în, prezent, se vor
putea desvaltă casele
„de 'sfat,.de citit, unde să: se întâlnzască să. discute cu::: mintea

R
| întreagă, unde,.pot.avea .cărţi sau jurnale.
şi în locul 'crâşmelor

LIB
„ar putea .să se: ridice ceainării, cu o consumaţ
ie mai eftină, mai
“sănătoasă” și“mai' folositoare.::Ar trebui ca preoț
imea! Să. „ceară
să-se legifereze ridicare ciâşmelor de. la sate,
rămânând: „ca

Y
:satul să-şi. caute. în, export. un debuşeu pentru.
prisosul spirtoa-

SIT
selor sale, căştigând îu Schimb în Calitatea morală
şi materială,
a cetățenilor săi..
In. privinţa. tuberculozei. şis a sifilisului. vom admite
ER în: ge-
“meral,:că. preotul nu va fi de. prea mare ajutor, ceeace
'ar.pu-
tea face el, -nedepăşind limitele .unor.. “paliative, pi
IV
„Faţă de aceste două | boale, care se. - ridică: la proporțiile
„Unui. pericol. naţional, NU. preoții vor îi specialiştii. indicaţ
i, „cari
UN

vor trebui să pornească o: mare operă, în care preotul. poate îi

numai un preţios auxiliar,
a 7

| Pr. c. Vuiescu.
AL

525

RECENZII?
R
NT

Dr. D.: Ma îrneliuc, «Sofocles>, m'au sigur nici anul alcătuirii,

Cercetări cronologice l Cernăuţi, nici al primei reprezentări, —
CE

1920, , cazul lucrărilor dramatice —— nu- “i

Sprijinindu-se pe temeinica pă- O chestiune, Run esenţială în
trundere a. textului sofocleic, Studiul clasici
puţin interes. smului
Munca
, însă, întru
şi nici : de
I/

utilizând o bogată bibliografie a

chestiunii, aplicând metoda cri- aceasla e prea, căci, pe lângă o
metodă conformă,timpului nostru
AS

tică cerută în asemenea cercetări.

profesorul d: limba elenă de la ea cere. de la. cel care D face o
Universitatea din : Cernăuţi, dă > putere de pătrundere și de sin-
UI

în acest studiu „parţial numai, din telizare “a nenumărate amănunte,

motive lesne de înțeles rezultatele cari singure pot duce la: o-con-
la care ajunge în datarea a două cluzie plauzibilă, până la dove-
BC

opere ale lui Sofocle : Antigoye direa ei ca necontestată.

„Şi Aias, Aceste grele cerinţi, d, pro-
Datarea operelor clasice eline,. îcsor Marmeliuc le împlineşte
căci dintre ele mai ales, multe în grad înalt, lucru aşa de rar
 Y
"33 | Reiisia. Moldoui

AR
-

"pentru timpurile no:strede su- E «Viaţa nouă», anul XI, „No |

- perficialitate şi neserios. De aceia 4 5 (pe lunie-lulie 1921).-

IBR
discuţiile d-sale, 'aride prin natura... “De o distincţie : aleasă şi ca.
„ lucrului, sunt temeinic. susținute technică și. în cuprins (străduință
şi concluziile la cari ajunge trep- : Vrednică de laudă a _d:tui
tat, sunt aproape de certitudine, Densţişianu, acest număr dublu e

YL
Datarea Antigonei O face mai . închinat Dumnezeiescului Dante.
ușor: anul 442 a. Ch. al alcă- “Ce se tipăreşte, ca proză, “în
__twirii ei definitive .şi al. repre- el „a format subiecte de.. confe-

SIT
zenlării, rințe. Prin ele, cercul revistei a
Sprijinindu-se pe acest <punct : comemorat pe Dante în: lunie a.
c. In: toate :se vede cumpăt şi
fix», autorul discută pe larg da-:
tarea lui Aias. Metoda ER
constă claritate. D-l Ovid
în a cerceta <evoluţia : generală „fixează în «Genul creator al lu
Densuşianu

a mijloacelor technice, a mijloa- . Dante, influențele cari s'au al-

NIV
celor de exprimare şi de -alcă- toit pe temperamentul lui de
„ geniu .pasiGnât, de: sublimă: pro-
tuire-a operei unui autor în ge-
neral>, Intemeindu-se pe consi- „funditate.: Antichitatea, ' - poezia”
deraţiuni de technică a trage. provensală, misticismul medi-
LU

diei, d.. Marmeliuc datează re- eval: toate s'au contopitla focul
prezentarea lui Aias între 465-458: = pasiunei .creind un sullei ce trece
„Şi „anume mai aproape de a. 458. peste“ limitele artificiale ale spa-/
țiului şi timpului. Dante este
RA

Cercetând apoi compoziţia - în

amănunt a tragediei Aias, con- etern omenesc. -
cluzia «e că-i opera unui începă-: “Tot d. O. Densușianu tratează
despre Genzul creator al lui
T

“tor: se află în ea stingăcii în

“prezentarea acțiunii şi'n. limbă, -. Dante, arătând că operalui nu-i
EN

pe Care o dibue incă . Sofocle. datorită unei încrederi-oarbe. în *

Din aluziile istorice, însă, ale. spontaneitate, ci şi siudiului pro- -
| operei se poate greu scoate ceva. fund şi vast, cum poate nu l-ă .
/C

precis. Concluzia tuturor acestor avut nimeni până la el, . lu Pi-:

constatări e: «Aias nu poate îi ziunea latină. în opera lui Dante
aşezat. cronologic. nici măcar "se arată sufletul latin al marelui |
I

aproape de - Antigona, necum cântăreţ.

AS

după. aceasta» p,:46; Intemeiaţi Pe lângă proză, numărul aduce

pe ce ni s'a dat, aşteptăm -cu Sonetul X.şi XV din Veta nizova
încredere continuarea lucrării în traducerea lui -Ervin şi Epi-"
UI

| d- lui Marmeliuc. | “.sQdul. «Francesca da Rimini» diâ

„Inferno, în traducerea D--rei Mia
„Frollo.
BC

N.N. Răutu
Un număr. interesant: ne -fa- ă
'cem 'o datorie atragând luarea
aminte, asupra lui..
N. N. Râutu
 Y
AR
IBR
Răsărit pe câmpie

YL
„” Din cuibul zorilor de vară

SIT
In fund, pe şesuri, |
Sbucneşte-un vultur uriaş de pară,
< Scăpărător, cu fulgere
în pene... ER -
„Şi umbrele s'ascună, grăbite,
Ca stol înspăimântat de presuri
NIV

De pe tărâmuti pământene |
De-uu şoim de aur fugărite.
LU

Hultan de foc arzând fără de pace,

„___” Priveşte-o clipă ţiută, lumea plină,
Apoi, când se avânţă şi-şi desface
RA

Covâsşitoarete lui azipi de lumină,-

Isbeşte până 'n bolta cerului cu ele
Și bate
T

slăvile incovoiate,
Năprasniciil ciugulitor de siele,
EN

Cu spârcurile lor de raze 'uvăpăiate.

Și slăvile Cu zări ne'ncăpătoare
/C

Se tot îutind .
Fremătătoare
Şi se aprind
ln ghiarele vultărului schimbat
I

în soăre.
AS

V. VOICULESCU
UI

==

NÂĂERZ
XI)
BC
 Y
AR
IBR
YL
Cossideraţiuni asupra natavii şi meritalai
diferitelor proiesiuni. |

SIT
ER
-». INDUSTRIAŞUL, .s
NIV

u-ă datele noastre istorice, încă de acum 300

de ani. spiritul industrial s'a manifestat lu noi.
românii, bine. înţeles la început în mod izolat
LU

şi ca încercare, de oarece pe! acele vremuri

«ziua de mâive unu era garahtită». | |
„Pe măsurăce liniştea în ţară s'a stabilit,
RA

iar. legăturile cu vecinii zu devenit * mai priete:_

| moase, toate ramuiile de activitate au început
T

a se săvârşi cu mai multă stăruință șî cu cât ele au fost!

EN

expuse mai puţin concurenții din afară, cu atât s'au “dezvoltat -

mai repede, de. pildă agricultura, 7 i i
Retabiititea culturii agricole unde uu se. cereau atâtea
/C

cunoştinţe de specialitate, lipsa forţei motrice eftine, lipsă. de

capitaluri cftine şi cu educaţia prafesională—industrială făcută,
depărtarea noastră de debuşeuride aprovizionarea cu maşini
I

şi materii prime sau semi fabricate precum Şi depărtarea noastră

AS

de scurgerea cu ușurință a: produselor noastre în afară, şi-n

ceie din urmă lipsa de braţe pregătite pentru . industrie, toate
UI

astea la un loc au făcut ca activitatea „noastră industrială

nu .
şi-a pului lua avânt tot aşa de insemnat cum şi-a luat activita-
te: sgricoiă. Tocmai acest avânt al agriculturei a făcut pe foarte
BC

inulți la noi în ţară să aibă păreri defavorabile despre industrie

-
și despre industriaşi şi meseriaşi, ca profesionişti.
 Revista Moldovei . a 3.

Y
Acestor păreri defavorabile s'au alipit toţi aceia care ve-

AR
dau în. industrie și comerţ, profesiuni. nedemn: pentru românii
pregătiți sau de pregătit numai din
punct. de :vedăre intelectual
şi pentru ocupaţiunile inielectuale.
|

IBR
DE |
Agricultura este baz. ţărei noastre econo
suul condițiunile geofizice. şi sociale în cari. mice, fiindcă așa.
me-allăm, iar in-
dusiria este compl ectarea "muncii “agricole, este

YL
îmbunătățirea şi
intărirea bazei. și întreg=i: noastre
“Stări - economi'ce. În definitiv -
ce-i. agricultura - decât” spiritul -de. industrializare aplicat la
cultura pământului. 2 Și -aceasta-i aşa

SIT
de : adevărat,
încât
agrarienii români în rechizitoru! -făcut contr
a industriei române,
Răspunsul. societăţii. agrare dat Ministerului” Indust
riei şi Co-
merțului în chestia. tratateldr, de „come ER
rţ".(1992) — trec fabri-
cițiunsa brânzetmilor. printre cocupaţitinile agri
cole»,iar cultura
cepei, a usturoiului, ardeitor;: a zarzavaturitor
în genere, o con-"
NIV

sideră ca industrie. a grădiiărilului

2.
Daâr să luăm în vinurile agrarienilor în contra
industriei.
perând: -- |
LU

"| Agrarienii sus țin “că la alcătuirea tarifelor noast

re vamale -
S'au sacrificat intere.sel
noastere agricole în-vederea introducer
şi desvoitării.industriilor în țară. ii:
e
RA

„Dar ce. se încurajează prin industrie decât

: munca, iscu-
sința şi puterea de rezistență. a omului ?
Şi-n ce scop toate a-
czstea ? Absolut pentru punerea în
T

valoare a- bogățiilor ce avem,

a spiritului de economie.şi de cumpătare,
a poziţiunei geogra-
EN

ice pe.care o ocupăm,a condiţiunilor de ' tecto

nică a substru-
lului nostru, etc, |
Dar, de când numai cai cari se nasc proprietari de
/C

pămâut .
au dreptul la o soartă m-i bună ? D= când numai
cei cari pot.
ocupa funcțiuni au dreptul la îngrijirea şi
atenţiun ea din partea
I

celor ce-s chemaţi să conducă carul cu nevoile

statului ?
AS

Dacă am judeca astiel, mai ales, când suntem tributa

„însemnați către produsele industriale ri
străine, atunci „judecăm
şi anormal şi antinaţional, ba mai mult:
UI

zăpăcim lume. O fa:

ce
pe m
lume să creadă că dasă mai pămâit, lre- numai decât
„buie să ai funcţie şi din astiul de credin
ță am ajuns că s'a
BC

„ Slrâmtat cu totul noţiunea aplicării puterei

de muncă a româ-
o
 Y
4. a o PR „Revista Moldovei

AR
= - | a

nului, [steţimea pă; »oruluii nostru. s?a tocit; rontânul de la fară E

IBR
aproape nu-şi permite să se gândiască. mai departe de pământ,
sapă şi plug, iar când n 'are ce: face, la crâşmă, iar. cel de la.
oraş 'la funcţiune. |
| Agricultura aşa cum se săvârşeşte azi la noi în ţa ă nu

YL
poate servi ea. singură, ca bază. temeinică a unei: consolidări
economice,:: Cine-și închipuie altfel greşeşte. — Dumnezeu ni-a

SIT
înzestrat țara: cu niște condițiuni așa de. favorabile, încât. trebuie
să facem agricultură înainte de orice; dar ceia ce am pus.noi.
în cultura pământului ca muncă și pricepere, ca tendință şi "ca
ER
rezultate, este aşa : de. puțin, încât nu ne. „putem . întemeia în
treaga noastră. organizare economică numai pe. agricultura.
.Pe «dacă o vrea bunul. Dumnezeu nu se aşează temelia
NIV

organizaţiunii economice într'un stat. Nu se poate îndrum:

mersul treburilor publice. dintrun stat în aşa fel ca să depindă
de şansele variabile ale naturei, care: determină recolta culturi=
LU

lor agricole. Numai pe agricultură deşi: ea este. cel mai puter.

nic, element de viaţă al ţării 'noastre, nu să poate constitui o
bază sigură pentru nevoile statului, nu se putea îndrumă con-
RA

solidarea noastră economică, de oarece statul mar fi dispus: :

decât de nişte izvoare periodice care câteodată încetează subit
Şi nu ţâşnesc decât atunci când basenul este din nou plin.
T

Din populaţiunea ţării noastre de 16 sau '17 milioane- lo-

EN

cuitori, dacă scădein copiii, bătrânii, infirmii, „bolnavii, mese-

riaşii şi profesioniștii de la ţară şi de la oraş, comersanții etc.
/C

avem aproape. 10—12 milioane de suflete în stare dea munci.

Dacă am socoti numai 10 milioane de suflete şi dacă am lua
numai zilele de iarnă de la 1 Noembrie până la 1 Aprilie,
scă-
I

„zând Duminicile şi Sărbătorile în număr de 45 de

AS

zile, rămân
105 zile perdute și avem în totalun număr de 1050 milioane
zile:
Care se perd şi care socotite, una cu alta, numai
cu 5.lei ziua,
UI

reprezintă.o pierdere, anuală, din economia noastră,

din puterea
“ noastră de satisfacţiune a nevoilor de consumaţie
, de 5250 de. -
milioane lei, o pierdere dar de lei'5 miliarde „şi un sfert din
BC

energia cu care natura a înzestrat . poporul român

esc. şi care în
„e

fiecare an ni vor lipsi, dacă apărarea. intereselor

noastre “nu va
e.
7
Revista Moldovei. | e e 5
“fi studiată

Y
cum trebuie şi nu „va.fi organiza
tă şi îndrumată
conform nevoilor noastre. Să se dea

AR
„ordine serioase corpului
nostru didactic ca să lucreze pentru
îndrumarea viitoarelor ge-
neraţii şi -spre industrie, meserie Şi comerţ,
E

IBR
Unde, s'ar întrebuința aceste braţe?
D'apoi avem noi
trebuință de o mulţime de produse
ca: țesături, tricotagii, arti-
cole de pielărie, mobile, sticlărie, olări
e, produse chimice, arti-
cole de alimentaţiune, cărnățărie, uleiu

YL
ri; frângherie, împletituri
de fibre vegetale etc. tot râniuri de activitate
, cari, alăturea cu
agricultura, să pot întreprinde chiar în interesul desvoltării

SIT
noastre agricole? | i ”

Consolidarea temeliei noastre economice căut

ând să avem,
şi industrie pe lângă agricultură, nu s'a făcut
sacrificându. se
ER
interesele apric ulturei, ci ea s'a făcut ținându-se în seain
ă inte-
„ resul întregei noastre organizațiuni economic
e.
Este imposibil de conceput ca -noi să fi- stat cu.
NIV

încruc
braţele
işate şi să ne fi mulțumit numai cu acea activitate care să
ni dea roade numai când vrea bunul Ditmnezeu şi aceasta
când ? Atunci, când toate statele Europei urmăreau. şi. urmă-
LU

rest desvoltarea integrală a organismului lor econoinic, atunci

când nevoile de desvoltare cereau înmulțirea mijloacelor de
a le satisface, Sa
RA

- A
-— Agrarienii noştri mai susțin că din cauza taxelor vamaiă
plătim Scump articolele de care avem necesitate şi din această
T

cauză suferă desfacerea produselor agricole. Greşală.

i
EN

Produsele noastre agricole nu plăteau taxe “vamale în ţă-

rile cari - cumpărau de la noi cereale, pentru că
noi le taxam”
articolele lor industriale, Nu, ci plătiau din cauza
că şi agra-
/C

„rienii din acele state ca: Germania, Austro-Ungaria,

Italia, Spa.
nia,Franţa, cereau taxe vamale pe produsele
similare cu ale
lor. Agrarienii din acele state se plâng.şi
ei contra industriei,
I
AS

Ce-s taxele vamale de cât nişte impozite indire

cle pe care
de o camdată, la. importarea măturilor,
le plătesc industriaşii
sau comersanţii, dar pe urmăla transformarea
sau vânzarea lor
UI

le plătes c consumatorii ?
Este întrebarea sunt de preferat impozitele |
indirecte plătite |
BC

pe articolele ce se aduc din țările. străin

e, sau impozitele ce. se
 -6 e | ă De - „Revivta Moldovei |

Y
pun. pe produsele. naţionale ? De ce: am plăti de exemplu 100%

AR
impozit, socotit la valoarea mărfurilor: produse în: ţară? Este
mal preferabil să apiisăm cu taxe mari produsele interne, “sau 'să

IBR
apăsăm pe cele cari. vin. din, afară? Fără îndoială că: cele din
„afară. trebuese impuse mai întăi pentru ..că produsele. . interne
"sunt de o consumaţiune generală: pâine, carne, sâre,:peirol,pe
pe când. cele ce ne vin din afară nu sunt. toate-strict . necesare.

YL
"Racţionaleste să scutim:.de taxe ceia ce ne vine. de aiurea şi să
taxăm ceia ce producem în ţară ? Produsele Regiei Monopolu-:

SIT
“rilor, Statului. înainte de război: cuprindeau:în preţul. lor de vân-
- zare un impozit,în mediu, de 700... ie
„ Agrarienii susțin că din cauza taxelor . vamala, agricultorii
ER
plătesc mai scump mașinele agricole. Să. vedeni în realitate cu
cât se. scumpeau în timpurile . normale unele instrumente .agri-
cole din cauza taxelor vamale. O. sapă. care cântărește : aproape
NIV

1 Kg. costa 50-70 bani, cost care cuprindea şi. :taxa vamală
de 7 bani la 1“kgr.. Va să zică când țăranul cumpăra O: sapă
plătia 7 bani impozit indirect; dar. când țăranul. cumpăra
LU

un pachet de.tutun de 10 bani! cât imoozit plătea 2 .. Plătea ::7

bani impozit la 10 bani. pe
Dar când cumpăra un litru petrol care costa 20 bani? A-
RA

tunci” plătea 12 bani impozit ! Când un ţăran cumpăra o seceră

care costa 50 bani, plătea impozit vamal 2'/, bani, "dar când
T

cumpăra un Kg. de sare cât plătea ? Piâtea ca impozit dif=ren-

“ță între 21/, bani costul de -producţiune-a.
unui Kg. de. sare. şi
EN

10:/,. bani costul de vânzare! Opi. bani.la. fiecare Kg. ca impo-.

e zit indirect şi aceasta când ţăranii o cumpărau cu ridicata, altfe]
/C

o plăteau mai scump. Şi. câte sape şi câte seceri Cumpără .un
sălean.P O sapă şi o secară la 2 ani. Pe când tutun, sare, -pet-
rol cumpără dacă. nu în fiecare zi. dar de 2-3 ori pe splamână ,
I

sigur, Oare dacă am menţine taxele vamale care întăuresc

AS

aşa
de puţin asupra preţurilor şi am desfiinţa sau reduce
din cele
ale monopolului, nar îi mai folozitor “pentru
.- con sumătorii
UI

țării. ? i | aa ae
Să mai spune că dacă facem iridusțrie pentru a.ne:: con:
solida economiceşte punând taxe vamale
BC

pe mărfurile: ce ne vin
din străinătate, sacriticăm agricultura. Un
agricultor mare. plă-

. *
 ==

Revista Moldovei i
-tia impozit indiiect pentru o locâmobilă 560 sau 600 lei, după

Y
„- greutate (8 lei suta de Kg.) Acest impozit împărțit la 12
sau

AR
„5 ani cât vine pe an? Tot: aşași cu plugurile c..re
plăteau 8%, din valoarea lor, 2 lei. vama. Taxele vamale
judecite ca “impozite indirecte isbesc- mai -uşor şi întrun număr

IBR
mai mic de consumatori decât isbesc taxele puse: pe produsele
indigene căci ele îsbrsc în generalitatea cousum.:torilor. |
Au dreptul agrarienii ca să se plâază în contra unui pro-

YL
tecţionism. exagerat. care. în..adevăr nu-i. recomandabil nici pen=
tru țarăși nici pentru industri şi cari ar deveni nişte leneși şi
ar
umbla mereu în cărji așteptând totul de-a gata dela tariful va.

SIT
mal, Numai cu tarif vamal nu se pot întemeia . industrii, se
poate însă indruina munca naţionaiă într'v asemenea direcţiuna.
Numcuai ER
tariful vanial nu se pot face făbrici, nici industrie casni-
că. Aceasta în special de când cu îninulţirea căilor de comuni-
cație cari au Îniesnit aprovizionirea tuturor pieţelor are nevoie
NIV

de măsuri de altă ordine de idei, măsuri economico-sociale şi

administrative, Pentru industiia casnică se înlesnesc semi-fabri-
catele, torțurile de lână şi de bumbac pentru împletituri și tri-
LU

" cotajiile. |
„Cândve susţine de câtră agrarienii că taxele vamale puse
pentru ridicarea şi înființarea industriei scumpesc viaţa, susţi-
RA

nesca nu este întemeiată. Ar fi fericit momentul când țara în-

„ "casând mult de la vămi s'ar putea scădea toate impozitele indi-
_recte interne, unele chiar ar fi de dorit să fie
T

desființate cum
- este impozitulpe sare şi gazul de luminat.
EN

W. Să spuneă până acuma, avem cărbuni, n'avem fer,

„avem bumbac etc. cum vreţi să facem industrie?
„Nici că se poate azi
/C

împutare mai şubredă ca asta. Avem

astă-zi de toate. Avem .21 mine de fer, 5 de margan, 4 de pi-
rită, 1 de antimoniu, 3 de zinc, 1 de sulf, 1 de hidrargir, 12
I

de sare, 13- mine de cărbuni de piatră, peste 30 de mine de

AS

lignit. Cărbunii pot da azi o producţiune de circa de 200,000

tone cărbuni de piatră şi circa 3 milioane tone de lignit anual,
UI

Anglia, Franţa, Germania, Crho-Slovacia au bumbac. ? Il

cultivă la ele în țară ? Lipsa aceastei maţerii prime n'a oprit
pe aceste state sa aibă cel: mai strălucite industrii de țesățorie. .
BC
 8 - | Revista Moldovei

Y
AR
Elveţia” care nare nici fer, nici cărbuni şi nici bumbac sau mă-'
tasă în privinţa unor anumite industrii de țesătorie. şi 'anumite .
maşini este neîntrecută. Italia mare carbuni, fer foarte puţin gi

IBR
bumbac de loc, cu toate acestea azi face concurenţă distrugă-
toare unor articole de ţesătorie englezeşti, franțuzeşti. sau nemţeşti,
Avem un" combustibil ce ni-l invidiază State mari, avem:

YL
“petrolul care costă mult. mai eftin, avem benzină, Avem circa
150,000 Ha terenuri, probabile petrolifere, recunoscute avem
25000 ia şi exp oatate până acuma numai 2,500 Ha! ,

SIT
Nu avem bumbac? Putem aduce torturi de bumbac să.
facem pănză și. împletituri dite rite, cun Şi, incepusem să facem
“înainte de război.
III. Agrarienii zic: noi
D-voastră ne mai luaţi braţele
n'avem ER
populaţiune pentru agricultură.
pentru industria: : Dar nimeni
dintre industrlaşi Hu se gândește să ia brațele dela câmp.
NIV

Suni Tocalităţii. muntoase, suit oraşele cari au destule

elemente pentru „+ Îi întrebuințate în industrie. “Pentru industria
de sezon de iuruă, înilru cât ar strica VU ocupaţiue mai. mult .
LU

pentru Ilocuitorul sătean ? |

| Incă 0 greşală fac agrarlenii când în combaterea! curentu-
lui. pentru înființarea de industrie îşi închipuiesc că tot - ce: se
RA

face este numai pentru industria rare. O politică economică cu:

minte nu urmăreşte pentru moment decât industria care va pu-
T

dea produce atâta cât st cere pentiuu consumaţiunea noastră

interioară, pentru că ntnai prin acesj mijloc vom âjunge 'să .
EN

LS

putein opri ca profilul dobâudit prin exportul produselor agri- ”

cole să rămână în țară. Având şi industrie pe lângă agricultură
/C

în anii de recoliă Slabă sau rea când nu avem, ce exporta, vom:

găsi în țară toate aceste produse industriale necesare existenţei
noastre şi aşa nu vom slăbi economiceşte şi mai1 tare, scoțând
I

bani din ţară.

AS

|
Trebuie să căutăm să ne îndestulăm prin -noi înşine aşa
că atunci când nu ne vom putea îmbogțăţi din export
UI

să nu sărăcim mai rău- prin import şi să putem. păstra ce avem.

- VI. Să spunea de câtre agrarieni că nu avem capitaluri.
Lasă.
“că nici înainte de răsboi acest fapt nu era adevărat
BC

fiindcă erau.
angajaţi în industrie peste un miliard de lei (cu
petrolul şi cu
 Revista Moldovei Mi ! i 9
meseriile la 'un loc), far fără petrol şi meserii

Y
numai în indus-
tria mare erau imobilizate 330 milioane lei,
dar azi când "vom

AR
avea tot capitalul marilor proprietari, după plata expropieriei,
ce vom facecu el? Ia i

IBR
„ “Pe cât vom putea să. ne ferim de capitalul de peste gra-
nițele țării, pentru câ acesta. duce la el acasă nu
numai do-
bânda ci şi prisosul producţiunei, adică prisosul peste
dobânda

YL
ce i se cuvine şi care ar trebui împărțit capitalului
şi munci-.
torilor. din ţară dela noi, Cu alte cuvinte să rămână
în țară, să
sporească avuţia naţională. Şi pe urmă, conducerea arului

SIT
e-
conomic al țării nu-i în mâinile noastre! i
Pentru că totuşi fără capital străin nu putem
înaripa des. .
„Voltarea noastră industrială trebuie să luăm ER bine seama sub ce
formă îl'vom aduce în ţară. Până azi singurul mijloc. indicat
pentru ţările înapoiate economiceşte este acela al
împrumuturi=
NIV

lor de stat pentru scopuri productive, pentru

„ca astfel tot ce
trece din producţiune peste anuitate, să -rămână în
țară.
Ar dori agrarienii. ca să rămânem O ţară pur agricolă 3
LU

Dar azi aceasta este imposibil, căci” ar

însemna să rămânem o
țară săracă, înapoiată şi incapabilă de
vre-un progres serios.
In lumea întreagă nu există nici o țară
care să-și aibă organi-
RA

zaţiunea sa economică bazată numai pe agricultură. -

Pretutindeni conducătorii au căutat să industrializaze
ţările
T

pentru că numai prin industrializare se înregistrează îmbogă-

țirea generală.
EN

5 . |
O țară numai agricolă este o țară smerită şi rău
fac apra-
rienii când ne pretind să ne disvreţuim noi
înşine.
/C

Inainte de războiu morile, fabricile

de zahăr, fabricile de
spirt, bere, glucoză produceau pentru
105 milioane lei anual,
cu toate că nu-i mult de când aceste produse
veniau din străi-
I

„nătate. La 1881 morile din Buda-Pesta

AS

ni furnizau 71 „ milioane
kgr. făină .pe an, iar zahar primeam din Austro-Ungaria,
mania şi Franţa, Qer-
la anul 1888, peste 17 milioane kgr.
UI

Acum
anual.
nu numai 'că nu importăm asemenea articole dar
în timpu-
rile normale am exportat, lată cum indus
tria este în interesul agri-
BC

culturei, pentru că ca are menirea

să pună în valoare mai mare
 în

10 ' E | - Revista Moldovei

Y
produsele noastre agricole pe pietele străine lucru ce trebuie să

AR
„vrmărini neîncetat. | a
V. Incă-o ercare-a agrarienilor este aceia a avaiitagilor colo-

IBR
sale ce ar da statul industiiei naţionale. Să vedem.:. |
„1. Scutirea de impozite şi taxe vamale.pentri maşini mare
nici o iniportanță, căci dacă! aceste industrii nu se. Inființau,
“statul nu percepea. nimic. . E A

YL
II. Scutirea de vamă a materiilor - prime din străinăt te este
dată” mai mult în avantajul consumatorilor din ţară, căci ei gă-

SIT
sind că produsul românesc. este mai eftin ca ce! din străinătate
îl cumpără. iu. detrimentul celui străin. | -
11. Reducerile pe. căile ferate române 'de 450 dia tarifele
ER
căilor ferate sunt logice... Ele erau. calculate în urma stabilirei.
“tarifeior:de penetraţiune; mulţumită cărora unele din produsele
NIV
străine: plătiau pentru. transport pe 1000 kim. cât plătia un fabri-.
cat, similar român, dacă n'ar fi avut reducere, pentru 100 kim.
Avantagiile în favotrea econorniei - naţionale însă, în bene-
LU

ficiul bogăției noastre naţioiale sunt: valoarea materiilor prime

valoarea salariilor lucrătorilor, valoarea combustibului, cumpărări
de material. de construcţie şi maşini sau alte produse ale altor,
RA

fabrici din ţară, prin urmare bani ce rămân în ţară atât pe ma-
. _. . . . 0 . . . : a . a . - ? Di

teriale cât şi pe salarii Dar -avantagiile morale nu le socotim?

Educaţiunea. puterii de . producțiune a poporului nu: ” valorează
T

- . N
„nimic, ? a | e |
o
EN

Să nu uităm că industria învaţă pe Om. să fie ordonat; Al

"Învață să-şi preţuiască timpul, muncitorul industriaş câştigând
/C

mai mult. In mod regulat are mai multe , mijloace

de a-şi
satisface trebuinţele. EI fiind toată ziua: ocupat nu-şi pierde
vremea de pomană.
I
AS

Dacă ar fi ceva de zis în privința indrumării industriei

s'ar putea reproşa că legea . încurajărei îndustriei naţionale nu se
întinde mai mult şi asupra industriei mijlocii şi asupra mese-
UI

rillor, cari au şi ele nevoie de. maşini şi anumite „materii prime

ce-s nevoite să importe de aiurea. Avem în țară . peste 50,000
BC

de meseriași cari ar putea să profite mult din anumite încurajări.

VI. Industria. intenzifică activitatea națională. Același număr de
. „Revista Moldovei | : Să A

lucrători: întrebuințaţi iîn industiic produc. | ae 22: de: ori mai

Y
mult decât produc în agricultură. La: Ministerul de Industrie
şi -

AR
“Comerţ: s'a înregistrat că pe când Industrii mare încurajată
de
„stat care întrebuința în. 1914 nuimai 60937 lucrători (perso-
nl în general) producea 9000 de lei pe an de om; agricultu

IBR
ra
care întrebuința 3, 106,725 lucrători (socotind pe toţi lucrătorii
ăctivi ai familiiloi) producea abia 410 lei pe an de lucrător!
Nu pot încheia mai bine decât repetând: 0 țară fără in-

YL
dustria este: 0. țară săracă. “Cons olidarea economică a unui stat
“nu se poate baza pe «cum O vrea bunul Dumnezeu». Acolo
unde agricultura merge mână în mână cu dusa ea găseşte

SIT
consumători chiar:în țară-şi tumai trăind '-ca | “nişte adevărate
surori vor contribui amândluă la propăşirea “tărei,
Numai studiin'i faptele raale voim butea contribui la - întă-
ER
rirea ţărei, la oțelirea: spiritului românului casă se poală în-
druma spre, muncă rodnică. Prin urmare să: facem şcoli indus-
NIV

triale cât de multe, organizate. pe regiuni, după “materiile prime

ale regiunilor şi. după eplicaţiunile: locuitorilor: şi- nu şcoli cu
„ Programe uniforme de învâtământ. Ni. trebuesc, şcoli industriale
LU

. practice şi de meserii în 'care să formăni:: Mucrătorii necesari,,

„pregătiţi şi pricepuţi, cu mâna şi cu: capul, ajutorul cărora
„să putem pune: în valoare bogăţiile naţionale cu cele mai mari
RA

foloase pentru ţară, . 7

.. Î „ .

a 0 Lazăr Theodor,
T
EN
I /C
AS
UI
BC
 Y
AR
IBR
R EVE R I E. -
-

YL
Priveam. în largul mării, şi. cum a î

SIT
Cu capul rezemat de stânca rece, |
Prin fața mea, pe val, părea că rece
Un
ER
pâlc de nimfe ce dansau. Visam....
N
NIV

Visam la. tine râge, o. “Priam, A E

La Troia splendidă care petrece, - --
La faslul tău ce mintea noastră IEpece.: ..
LU

Și totuși soarta ta n o deplângeam :

RA

Da, fi-au răpit. coroana şi regatul, |

Și ca în veci să ispășeşti păcatul
T

De-a fi domnit, lu chinuri te-au constrâns

EN

Dar rana mea, fu nu mi-ai PI

/C

O, rege blând...; lot eu. sunt mai de plâns: |

O drasosle-am avut, și am pierduto.
I
AS

Q, PALADI |
Gârlad ps
UI

DKPŞ
(SZSZN
BC
 Y
AR
IBR
MĂNĂSTIREA VORONA)

YL
B. Biserica cu hramul „Hdormirea [ăaicei Domnului

SIT
DI Ctitorul. acestei: biserici, Panaite Pahar
nicul, boierul mhol-
dovean, „«din. satul Bălţăteşti de peste
Prut» care a zidito
în anul 1793, a. înzestrat-c cu o. frumoasă ER
formă arhitectonică
și cu foarte solide ziduri. In ceia ce prive
şte interiorul, ea a
rămas prea puţin împodobită, atât de zidit
orul ei, cât şi de
NIV

vieţuitorii ce au trait aici, după zidirea ei.

Pereţii sunt. albi, văruiţi . peste tot, făra
vre- o pictură
sau decor. . Sa
LU

Catapiteasma dateuză. de Ja zidirea bisericii și e facuta

cu cheltuiala aceluiaș ctitor 2), E
complectă cuprinzând toate
icoanele trebuitoare, cu aplicațiuni
de sculptură, fără
RA

"stâlpi sculptați, deci mai inferioa

a avea
ră ca sculptură de cât cata-
.piteasma bisericei catedrale,
deși destul de frumoasa, Pictu
ra
catapitesmei e' mult apropiată de stilul
T

bizantin. |
In faţa icoanelor împărăteşti din.
EN

catapiteasmă se află
* 4 candele de argint cu urmatoar
ea însemnare: n Dimitrie,
Pulcheri a Cantacuzino, născută Beldiman „au afierosit
/C

M-ril
Vorona aceste 4 candele 1847».
In faţa catapitesmei se afla O icoa
na a Maicei Domnului,
îmbrăcată cu argint, așezată într'
I

o strană, destul de frumoasă |

AS

deși nu poate (ți comparată cu stra

na icoanei «Maicei Dom:
nului» din' biserica catedrală, facu
tă de Vornicul Iorgu Vâr-.
UI

naYy, care e cu mult mai sup .rioară. Icoana aceasta e facuta

în anul 1854 de câtre Suitana Mihail Holban. Imbrăcămintea
BC

1) Vezi „Revista Moldovei“ An,

|. No. 3 4 și 5 din 1921.
2) Vezi «Pomelnicul ctitoresc»
,
 Y
4 | Eîi Da _ Revista Mold&vei, 7

AR
„as argint, Sa aş 'ezat: în anul 1859, cu. chettuiala monahului.
Ghierusiri Costea fost în mirenie Suigarul Grigore şi a soţiei

R
sale Ruxinda, călugărita cu numele Susana Schimonabhia:

LIB
Aceusta rezultă din două însemnari ce se găsesc pe această
icoană cu următoru cuprins': |

Prii na:: a Această icoană. “a. Maicei. “Domnaluti din

ITY
M- rea. “Vorona, biserica „Adormirea Maicei Domnuluiu
Să: zugrăvit şi să poleit'cu a mea cheltuială roaba lui

RS
Dumnezeu Sultana spre a mea pomenire şi a sofulizi Meu
Mihail EHolban, 'iar -strana este făcută de iul nostru 3
Grigore la anul 1854 April. 30».
IVE
Li

A dona « Această Sf. Icoană a Maicei Doi

sa îmbrătal cu argint proba 10 de robul lui Dumnezeu, .
UN

Gherasim monah Costeă fost sulger Grigore. Costea și

soția sa Ruxanda în călugărie -Susana Schimonahiea :
AL

Pentru a: lor pomenire 1859, Martie 24,

n b: serică se găs 2sc aşezate. două mari Şi frumoase +
TR

tablouri. pictate pe pânză reprezentând primul.: „Patimile

Mântuitorului [lristos“ iar al doilea: -«Judecâta Universală».
N

In Sf. Altar se! găsesc două proscomidii, una în --partea

CE

dreaptă. și alta în. partea stângă. Pe vremuri Rușii slujiau la

proscomidia din dreapta, iar „Românii la cea din stânga.
"Tot în Sf. Altar! se mai remarcă următoare! e obiecte:
I/

Un Potir de argint cu urmatoarea însemnare: „Za M.-rea

AS

Vorona s'a hărăzit de Const, şi Ecaterina Canano, 1875 No-

E mbrie 25 zile, în greutate d: 440 dramuri. o
UI

O cruce cu însemnarea : A'ezandru, Joan şi soția „sa

Ecaterina. Anul 1867 Iute 20». f |
BC

„O cutie de argint cu St. Moaşte ale Sf. Eftimie cel Mare

cu însemnare: «A/oaştele 5/7 time ce: Mare sau păstr at
n această cuttuță».
 . .
N o
o“ i

Revista Moldovei |
15

Y
7

„C. Biserica 'cu hramul «Sf. lerarh Nicola

e».

AR
Am. vazut că, din punct de vedere al arhitecturii,
ricuța _bise-
aceasta,

R
a cimitirului M-rii Vorona,
fru- Este una. din
moasele biserici ale Judeţului -nos
tru, „Frumuseţei

LIB
externe
nu-i putea lips un interior impu
nător. Arhimandritul Rafaii |
stareţul evla vios şi pricsput, “care a zidit.o cătr
e anul 1835,
a ținut să o împodobească în interior cu un obiect de: O

ITY
loare va- .
artistică, Acest obiect e frumoasa
, cu. catapiteasma
stâlpi sculptâţi în spirala, aşezaţi
de sus până jos și cuo
bogaâţie de. sculptura ȘI poleitura

RS
n eîntrcuta „Pictura ei e o
fe

lucrare de art a executată cu

-

“multa” îngrijire. Numele picto-

rului nu se poate cunoaște, Are toată icoanele cerute, iar
IVE
deasupra ei sunt așezați, do ingeri
păzitori.
. Pereţii bisericii văruiţi, albi pest
e tot şi Curaţi scot în .
ev'denţa şi m ai mult frumuseţea
catapitesmei.
UN

- Între obiectele acestei biser

|
ici remarcăm :
“Un Sf. Chivot de lemn îm )odobit
cu două iconiţe: «Sf.
Gheorghe» şi «Buna V-s tire» artistic sculptate în
AL

lemn, iar
în turnuleţul acestui: Sf. Chivot se afiă o eruciuliță de lemn
de asementa frumos sculptată. : a
TR

„O Sf. Evanghelie, ediția de Neamţ |

din 1838, legata în
+ piele cu următoarea însemnare: e Aceas
tă Sf. Fvanghelie este
"dăruită Sf. biserizi a Săhăstriei M-rii Voron
N

a de către Sf. sa
“Sehimonahul Ti cona din Sf. M-re Neamţul 1859
CE

Sept».
O iconiţă a <Maicei Domnului»: așezata pe Sf. Masa
într'o mică strana cu inscripția +
eSchimonahu! Ivan 1898»,
Acesta e, desigur, bătrânul
I/

Schimnic Z:an pe carg 1eromo-

nahul rus Partenie” îl] întâlneşte în M-rea
AS

o-= Vorona, în câălăt

riile sale, ce le face în Moldova,
în întâia jumătate a vea.
„cului al XIX-lea,
UI

| In turnuleţul de le Dn, acoperit

cu șindrilă ca Şi biserica;
BC

1) Din călătoriile ierom. rus P

2 V.
artenie prin Moldova trad. de Arhim,
Puiu, azi episcop de Argeş. - |
 nas

Revista Moldovei

Y
16 .
3 N | = ”

AR
_cefse înalță deasupra frumosului pridvor. al acestei biseric
"este așezat un clopot cu urmatoarea. însemnare : « Acesf clopot

R
s'a făcut de către S. M- re Vorona CU cheituiala sa, 1841».

LIB
D. Biserica Săhăstriei cu hramul «Buna vestirăs
şi “Duminica Tuturor Sfinților».

ITY
Zidită între anii 858-186: ŞI terminată “complect de abia
în anul 1876, situată într'o poziţie atât de pitorească, această

RS
biserica ' atât de 'mult. pretuită de vieţuitorii, M-rii şi de vizi-
tatori n'a rămas fără o frumoasă podoabă internă. Această
podoabă i-a harăzit- n Schimonahul pictor Viademir Machedon
IVE
vieţuitor în aceasta M-re, care dupa cum arată în însemnarea
de pe un pomelnic ca împodobit această Sf. biserică din
UN

ascultare, au zugrăvit catapileasma, zidui cum Se vede și alte

lucruri cu ajutorul Maicei Domnu:ui..... În vremea C. Sale păr.
Arhim. Josif Vasiliu, care (zagrăveală) sau început + la anul
AL

1861 JZatu în JO şi sau sfârşit la anul 1816»,

"Incepând chiar din pridvor, pereţii bisericii peste tot
sunt împodobiţi cu sfinți. și tablouri religioase, lucrate toate
TR

cu multă îngrijire, în stil apropiat de cel bizantin. |

In pridvor deasupra ușel prin Care se intră în biserică,
N

e frumys pictata Sf. Cruce. înconjurată de îngeri. iar sub ea

CE

sunt așezate următoarele cuvinte : „Întâi Juminatul. steag,

Crucea Dămnului, se va arata înconjurată de. îngeri pe cer
la a ILa venire alui Hristos». Un tablou înfăţişează «luarea
I/

de pe cruce a Mântuitorului» : iar altul „Intoarcerea fiului

celui risipitor“. Apoi sunt pictaţi sfinţii cuvioşi părinți + Sisoe
AS

- cel Mare, Antonie de la Pecersca, Arsenie, Onufrie, Petru

al Atonului, Măria Eghipteanca, Ioanichie cel Mare, Cuviosul
UI

Zosima împărtășind pe Maria lghipteanca ş. al. |

In biserică pe boltă e pictat Mântuitorul Hristos, Sf.
BC

Evangheliști şi. Pildele Sfinte: Evanghelii.

Pe peretele din dreapta sunt trei rânduri de sfinţi, In
gândul întăi de sus avem pe sfinții: Gheorghe, Eustatie, Tri-
 Revista Moldovei, i 17
A
i

fon, Cosma şi. Dămian

Y
ş, a. |. In rândul al doilea avem sf-ţiă
Panteleimon, Teodor Stratilat, Nichita. ş, a. 1, iar

AR
în vândul
al III-lea sfinţii: Mina, Anania: Azaria
, şi Misail; Acachie, -
Eftimie, Ignatie, Ermoghen, Eugraf. şi Sf. loan
cel Nou da.

R
la Suceava. .:

LIB
Pe peretele din stânga sunt de asemenea trei
rânduri de
sfinți, In rândul întăi de sus avem sfinții: Hristofor,
Kir, Ioan.
și alții. In rândul al doilea sfinţii Procopie, Dimitrie, Iacob

ITY
Persul, Mardarie ş. a. 1; iar în răndul al 3-lea
sfinţii: Gurie,.
Samona, Aviv, Mina, "Victor, Vichentie , Manuil
, Savel, Ismail.
ȘI Sf-ţii ruşi: Boris, Vladimir şi Gb, | a _

RS
4, In pronaosul bisericii -e pictată „Judecata Mântuiţoru
lui“
-

şi Sfinții: Modest, Vlasie, Antipa, Foca și Haral

ampie.
„Pe arcul boltei ce desparte naosul de pronao
IVE
sul bisericii
ni se înfațișază «Predica și Minunile Mântuitorulu
i»,
——.

În fața catapitesmei pe peretele din stânga

e rep: ezen-
tată «Legea “Veche» -printr'o femee ce ţine
UN

în mână o cruce
necomplectă, în forma aceasta T; iar pe peretele din dreapta
e reprezintată „Legea Nouă“ printr'o_femee ce ține în. mână .
AL

o cruce complectă. Este cea ma. ingenioasa reprezentare a

«Legii Vechi și Noui» pe. care n'am întâlnito în nici una
din bisericile acestui judeţ.
TR

o =
Pe pereţii Sf. Aitar găsim: Cina cea de Taină, Spăla
rea
Picioarelor, Ruga Mântuitorului, Sf-ţii: Arhidiaconul
, Ștefan
N

Arhidiaconul Lavrentie, Sf, Vasilie cel Mare, Grigor

e Teologul
Ioan Gura de Aur, Grigore Dialogul, Patria
CE

rhul Atanasie și
Sf, Patriarh Ciril;—iar pe bolta „Incoronarea
Maicei D-lui“,
„Catapiteasma posedă o bogată sculptură fiind împodo
-
bită cu stalpi sculptați şi diverse orname
I/

ntaţiuni. Icoanele
ei sunt complecte, pictate, după cum am văzut,
AS

de acelaș -
“Schimonah Vladimir, - Aa
Icoana „Maicei Domnului“ din faţa catapitesmeT se deo.
UI

sebeşte întru câtva de icoanele de acela

ş fel, ce le întâlnim SS
în alte biserici. Această deosebire const
ă în faptulca Maica
Domnului, din această icoană,
BC

nu ține în braț pe Pruncul -

2
 18 E Revista Moldovei :

Y
sigur pictorul. a a vroit să deș-

AR
lisus, ci Il duce de mână. De
în mame o deosebită grijă nu numai față de copilaşii *
tepte
nevoe de
mici, dar şi față de cei mai mari, cari mai ales, au

R
ă privință.
"o îndrumare pe calea bisericii, aându-ne, în aceast

LIB
"ca 'pildă, pe Prea /8f. Nascătoare de Dumnezeu.
Privind întreaga “pictură a. acestei biserici vedem ..câ
râbdare
evlaviosul Schimnic Vladimir Machedon, cu o adâncă

ITY
ita price-
ce n'o poţi. gasi de cât în săhăstrii si cu o deoseb
pere Şi îngrijire, a făcut din zidurile acestei biserici şi din
orul, și cel
catapiteasma ei, o carte deschisă, în care vizitat
învățat ca și cel neîuvățat, poate citi, în scurt timp,
operă a Mântuitorului precum şi minunata răspândire
RS
întreaga *
în lume
IVE
a Sfintei şi Dumnezeeștii lvanghelii. Se
Cel ce vizitează acest loc atât de pitores c. are prilejul .
lucrare a Părin- .
nu numai să contempleze natura ȘI Să admire
UN

Fiul lui
telui. Ceresc, dar să cunoască şi opera “săvârşită de
înalțarea omului, şi din acest punst de
Dumnezeu, pentru
vedere Schimnicul Vladimii şi-a înțeles ș
rolul sâu, tacându- “ŞI
AL

po
pe deplin datoria,
:
şi-au facut datoria şi toți acei cari au
Nu ma! puţin
TR

la întemeierea ” acestei sf. biserici și la împodobirea'

lucrat
Q

eu Chc-
ei şi între cari cităm, în primul loc, pe P. S. Arhier
Arhi-
sarie” Sinadon, Locotenent de Metropolit: al Moldovei;
N

i. : Ioanichie, Mardar ie, Elef

mandritul Iosif Vasiliu, Monahi
CE

terie,și alții. | | | 4

Intre odoarele acestei biserici remarcăm :

Un'rând Sf. Vase cu însemnarea: «Sarii Duhovniculs
I/

O. cruce de lemn, fiumos sculptată, îmbrăcată cu argint

AS

cu inscripția: < Pro-egurmeu, Ghenadie ot Slatina».

fi

„O icoana în Sf. Altar c<lnaâlţarea. Domnului» cu însem-

narea : «Damian Monahul, 1860 Decembre 27». |
UI

cruce de lemn
O de Chiparos, sculptată, având însemnat ..
pe ea anul 1860. ,
BC

| Cele ma! multe din cărțile e ritual ale acestei, biserici

sunt dăruite de Schimonahul Teona din M=rea Neamț, având
 ( 9

3 n Revissa Moldovei
19
pe ele însemnarea

Y
următoare: « Această (numele
dăruită Sf. biserici a Săhăstriei Sf, Mii Vorona, deCărțSchi
ii) este

AR
nahul Teona din. M-rea Neamţu, 1859 Sepiembr
mo.
e». _ |
„ Deasupra pridvorului acestei biserici
se înalță o clopot-

R
niță de lemn, acoperită cu şindrilă, la fel cu biserica. In ea

LIB
„se găsesc doua clopote, din care unul are însemnat pe sl
p«Anul 1839». i | N ” A _ |
PA m 4 | 1 Clopotnița Iânăstirii

ITY
In fața celor doua biserici mari din M-rea. Vorona, la
intrare în curte, se înalță frumoasa clopotniță
a M-rii. care .

RS
Prin soliditatea și înălțimea zidurilor predo
mină to ate împre-:
jurimile, fiind o adevărată podoabă aM-rii,
Acoperimântul ei
de. tabla, ca şi a celor două biserici mari
IVE
din curtea m-rii, !
are o forma rotundă, nu atât de ascuţită;
iar pereții ei ten-
cuiți și văruiți sunt împodobiţi cu diferite
ornamentațiuni de
zidărie,
UN

|
. ,
”
ăi
„ De oparte
? ”

şi de alta
.

a clopotniței
E

sunt zidite chiliile

pentru călugări şi case pentru primirea oasp
eţilorși pentru
gospodări: M-rii, astfel că M-rea pare împrejmu
AL

ită cu un zid
masiv în partea dinspre Vest,! a i
TR

Data zidirii acestei clopotniţțe nu se inâică

pe ea şi nic
inscripțiile bisericilor: nu o arata, Numa
i în „Pomelnicul Cti. ..
toresc“ la pagina 59 unde
N

se pomeneşte numele starețului -

Arhimandrit Rafail se spune că În vremea prea
Cuvioşiel
CE

sale s'au făcut în ograda W-rii biserica cu hram

ul » Naş-
ferea. Maicei Domnului, alta pentru îngroparea
părinţi-
lor cu lramul „Sf. Nicolae, clopotniţa, arfon
I/

daric, pită.-
„ria cu bucătăria, toate acestea s'au făcu
t prin osârdia,
AS

Prea Cuvioșiei Salen.

Rezultă de aicică această clopotni
ță e ridita în timpul
UI

Stareţiei Arhim, Rafail şi întru cât,

pe peretele caselor de
lângă ea unde odinioară era bucătări
a, este însemna” anu]
BC

1840 reese ca şi clopotniţa e zidită

în anul 1840.
“
7
 20 | | Revista Moldovei

Y
AR
In această clopotniţă: se gasesc 8. clopote din cari3 mari, |
4 mici și unul mijlociu. "Cel mai mare clopot sa dăruit de
Schimonahia Safta Brancoveanu în anul r840 şi are pe el.

R
umătoarea inscripţie : „Acest clopot sa afierosit de Sf. sa |

LIB
Schimonahia Safta Brantoveanu la Sf. M-re Nașterea
Maicei Domnului spre pomenirea sa Și a lot neamul Sf.
Sale, 2840". : Si | E

ITY
Schimonahia Safta Brancoveanu era -ruaă cu IVoevodul
Constantin Brâncoveanu întru cât în pomelnicul său la morți

RS
e trecut spre pomenire, numele: «Constantin Voevod şi Maria,
Doamnat)»;
IVE
Un alt clopot mare s'a dăruit: de Arhim. Rafail: purtând |
pe el însemnarea : « Arhimandritul Rafail 1829».
Un clopot râic are inscripția : „Acesf. clopot s'a făcut
UN

u
cu cheltuiala lut Căpitan Șiejan Ciocan şi loan Olăraș |
1834.
“Pe un alt clopot mic se află însemnarea : „Acest clopot
AL

să făcut la M-rea Voronu 1852».

„Pe un clopot mijlociu găsim scris: <.Aces/ clopot s'a
TR

făcut la Sf. M-re Vorona 1871».! -

Celelalte clopote sunt fără inscripţii,
N

“ (Va urma) & r Iconom Al Simionescu

CE
I/
AS
UI
BC

aaa aere eoaseeem

pna ema poeme aeeeaenonen

1) Pomzilnic Ctitoresc pag. 163.

 Y
R AR
RE

LIB
PR
SE
NR

O comoară de aramă

ITY
Și de aur, în văpăi |
Joacă 'n galbena năjramă,
De pe dealuri şi pe văi,

Tata-și doarme Somnişorul RS

IVE
Sub căruță, lângă boi...
Numai piciul stăn răzorul
Lanului de popuşoi. .
UN

Şi ferit inai întro parte,

Din mătasă de cocean,
TD

AL
a

Intrun petec dintro carta

„O figară 'şi strânge-avan.
Da

TR

Crăcănat, adus de spate,

N

Incruntat şi serios, -
Cu
CE

privirile plecate,
a -
Piciul pufăe vârtos.

Și cu mucul de țigare
I/

Intre degete teşit,

AS

Prinlre dinți —ca omul mare—

Scuipă foarte mulțumi!
UI

VICTOR ION POPA

BC

c2
z,
 22 “Revista Moldovei

Y
AR
IBR
Pârgă, Poezii de V. “Voiculescu. — In vraful de cărți |

YL
mediocre, cu coperte tipător colorate şi titluri americane,
care năpădesc. vitrinele noastre,e greu. să. deosebeşti

SIT
cărțile în adevăr desfătătoare şi ziditoare de suflet.
Dar dacă aceasta poate fi: ertat cititorului întâmp- E
Jător, şi "deci dezorientat, al scrisului nostru românesc, nu
ER
înțelegem cum critica luminată, a multelor noastre reviste,
poate lace de miulte: ori aceiaşi greșală. Căci sunt cârți
NIV

de valoare, pe care ea nu le-a remarcat, sau chiar dacă

au făcut-o, au făcut-o mai mult de mântuiala,
Un exemplu este volumul de versuri, - pe care ii e-
LU

marcăm. |
Poetul Voiculescu este unul din marii. nedreptățiți
RA

ai scrisului românesc. ! Ii
«Pârgă» este “iul celui de-al treilea volum de ver=
NT

suri, pe catre le-a publicat el în curgere de cinci ani nu-

"mai. În 1916 a 'publicaţ_ «Poezii», iar în timpul -războiu-
CE

lui volumul intitulat «Din ţara zimbrului şi alte poezii».

Din. tustrele volumele se desprinde ca unul din cei
mai viguroşi poeţi a generaţiei nouă. Desi prin vrâstă şi
I/

prietenii, el aparține mai mult generaţiei, care își închee

AS

lucrul, el se află în plinul făgăduinței sale poetice.

Și cu toate că în volumele lui, -dar mai. cu seamă în
„Pârgă“ poetul Voiculescu spune: lucruri pe care şi mai
UI

cu samă.cum nu le-au mai spus alții, critica noastră li-

terară tace pare-se, întrun mod ostentativ.
BC

Care să fie
cauza acestei tăceri ?.. E ereu de făcut o afirmaţie, care
să fie obiectivă |
 , ! . . N .

Reale, Mdldoiei Sa ă i 23

Y
După noi Voiculescu însamniăi o frumoasă podoabă

AR
in literatura noastră. Atingând cu o egală putere. genul
liric, ca şi pe cel epic, ela scris poezii, care. vor ră-

IBR
mâne pentru totdeaura în literatura noastră, atât pentru
„originalitatea şi adâncimea concepției, cât şi. pentru fru-
museţea neaoș românească a formei:lui. Aşa de pildă

YL
poezii ca „Lacul Zănelor&, „Singurătatet, „In prour de
Primăvară, „Amurgule, la poarta paradisului pierduta,

SIT
„Amurg pe loca, -„ Vânătoare vechea, „Penteleula, sunt
poezii care vor trebui si fie trecute în antologiile noastre.
Poezia „Deslegareu:" e una din cele. mai adânci. poezii
ER
„din literatura noastră, lar poezii” ca „Mormântul Stega-
ruluia, „Departe “la muntes, „Durerea“, „In retragere“
NIV

(partea 1), „Steaguln, „Patru brazia, — şi nu citez poezii

de cât din volumul „Pâ? mgăn. — tac din Voiculescu: cel .
mai mare cântăreţ în versuri
LU

a- sulerinţelor noastre din

vremea războiului celui * mare.
“Dar meritul, pe care 'vor - trebui să i-l recunoască
RA

lui Voiculescu chiar: neprietenii lui, este bogatul capita

de cuvinte neaoş romăneşti, pe carele încețățeneşte: el
NT

în graiul nostru poetic, Citind poezia lui Voiculescu nu

se poate să. nu te uimească această bogată inviere la o
CE

viaţă poetică a unor cuvinte, care, „deşi .grăite de neamul

nostru de eri şi de azi, și constitue un prețios patrimoniu |
al limbei naţionale, pentru cei mai mulţi dintre noi nu
I/

*li-au înțeles, de cât căutate doar într'un dicţionar al

AS

șimbei. Aşa de pildă cuvinte ca: nămestii, stretae, gru z,

hobal, preliră, bahnii, padină, siv. prior, sfârc, bont, 7Ă8-
UI

tâmp, hălăciugă, sterpiş, ler, culpeş, hău, celar, ciont,

răstav, lapţi, şui, ulmând, chefniau, lefi, sbătac, scochina,
BC

dârdâe, yradini, cheenţuri,! 5

gurgui, organ, chelbaş, peșin.
 24 ii D 5 Ia Revista Mâldovei

Y
AR
oib, sterlici ş. a. sunt cuvinte-pe care Voiculescu le în-
trebuințează la noi întăi în chip poetic, Citite așa, în

IBR
izolarea lor nefirească, ele par. pentru mulţi. poate.că
sună muzical și că nu ar fi bune deci pentru „exprimat -
frumuseți poetice. Dar privite în tocul, care le topeşte în

YL
geniul limbei, a poeziei lui Voiculescu, ele dau un farmec -
„cu totul nou poeziei romănești, pe. care, .cuvintele Cuno-

SIT
scute ŞI arhicunoscute, întrebuințate de. poeţii și compro-
mise de poetaştrii vremurilor de după Eminescu, nule
ER
mai pot da. Din acest punct de vedere Voiculescu face
graiului nostru poetic un serviciu tot aşa de: mare ca şi .
acela pe cate Pau făcut la vremea. lor Alexandri şi Emi- -
NIV

„nescu: toți au înțeles marele adevăr, că sursa veșnic vie

şi creatoare de limbă poetică, este nu lumea, artificială -și |
LU

strâmtă a celor cari trăesc din meşteșugirea limbei, ci

lumea largă şi adâncă a milioanelor de anonimi, care
RA

" făuresc limba, ca O haină firească a complexului suflet al -

neamului.
„Şi ca o dovadă că' opera poetului Voiculescu prinde,
NT

este faptul că într'o însemnată parte - din limba poetică

a scrisului nou se resimte influența lui o
CE

Dar despre opera poetică 'a acestui „poet voma avea |

prilej ca să ne ocupăm mai pe larg în unul din nume-
I/

rile viitoare. Ni -
|
| 7.
|
| -T, CH.
AS

Lanțuri frânte de /. Gr. Oprişan.—Pe scriitorul

UI

Oprişan îl cunosc
de la Bărlad, atunci când el nu se a-
lirmase încă ca scriitor de cât„prin câteva articole fru-
BC

moase, scrise în «Fulgerul» studenţimei din Bucureşti.

In toamna anului 191$ lam văzut înlățișându-se maestruiui
r
 Revista Moldovei | | DE 25

Y
Vlăhuță cu caetul-manuscris
al volumului, tipărit mai în

AR
urmă
«21 luni pe. căile robiei», Acest act
de îndrăzneală nu ar
li fostîn stare să-l facă scriitorii] Oprişan nici odata—

IBR
prin el însuși. Căci cin: îl cunoaște pe el ştie că ceia
ce îl câracterizea'mai
ză înainte .de toate esteo modestie
aproape timidă, Dar l-am silit noi,

YL
cei câţiva” prieteni
care îi citisem caetul Şh îi admirasem sinceritatea şi a-
vântul patriotic, cu care fuseseră scrise acele însemnări

SIT
din robie. Şi îmi
aduc aminte. de plăcerea cu care
a ci,
tit marele Vlăhuţă însemnările Iul
şi cum el însuși se în- ER
sărcinase chiar—un lucru foarte rar la maestr— uca sx i
le corecteze el, pe ici, pe colea, pentru că. părerea lui
NIV

Viahuță era că «Oprişan are chemare de srriitor». |

Dar marele poeta căzut curând
la pat şi. nu s'a
mai ridicat dintr'insul,, da cât “cân
d l-au ridicat prietenii,
LU

pentru ca să-l ducă la patul de veci, i

5
Oprişan şi-a publicat în urmă impresiile „din robie,
RA

îndreptându-le așa dupii cum îi indicase Vlahuţă. Erau

corecturi de formă, pentru că Oprişan
lui are în scrisul
un fond sufletesc, care nu are
NT

nevoe de pici o îndreptare:

un suflet luminos ŞI larg, călăuzit de un înalt simţ moral,
CE

cum nu se găseşte la mulți din scriitorii noștri.

Volumul lui din robie a trecut neobserva
t
de critica !
-

noastră. Erau acolo lucruri prea duivase

și prea avântat
I/

scrise, pentru ca să se potrivească patului de

Procust a
AS

criticilor noștri literari. “Trebue să ii ori un Aderca, cu

« Tapul» lui cinic, ori măcar să vii cu o «formă
cel puţin .
UI

neobișnuită, pentru ca să fii remarcat de critica noastră.

Oprişan şi-a căutat insă de lucru Şi ne-a. dăruit un
BC

al doilea volum — « Lanţurile frânte» în cea dintâi lună a

ofensivei noastre naționale.
 26 Ia „Revista Moldovei

Y
- .

AR
După păr rea 'noastră “volumul acesta | insamnă un
progres față de. cel dintăi ȘI evident că e “vorba. de. un

IBR
progres al formei, care în. volumul - de față a ajuns sii
împace cu .mult mai: bine. avântul cu: conciziunea -
In «Lanţuri frânte s avem! un. splendid poen a tiru-,

YL
pului aceluia de sublim avânt naţional, „când an trecut
pentru întâia oară, ca eliberatoriy i in scumpul nostru Ardeal.

SIT
Au' fost acelea clipe pe care nici odată nu le vom mai
retrâi în epopeia . istoriei noastre; Oprişan. a isbutit să!
ER
prindă, ca într'o. [ulyerare, largi. viziuni sintetice a clipelor
celor. mai caracteristice din acest episod eroic. Capitole
NIV

ca „Facă-se Voia -Tat, «Dincolo de. hotare», „» Poezia

războiului“, «Trei fecioare», «Sol de bucurii», «Căpratal
Sant» şi «Sergentul . Gheorghiu», sunt scrise cu. o simţite
LU

şi o pană, care ne dau dreptulsă așteptăm lucruri şi mai

“ moase din partea D-lui Oprişan,
RA

NOTE i
NT

„Gândirea“ din Cluj ni atrage. în pag. 9 atenția asupra |

CE

unor aprecieri ale unei foi economice din Pg. Mureş cu pri-
„vire la recenzia noastră despre” Oamenii în războiu a lui An-.
dreas Latzko. Nu cunoaștem <Ogorul> şi. am vrea să-l avem
I/

ca să vedem dacă, ce, cui și-cum trebue - să raspundem.

Te rugăm frumos, Domnule foiletonist patriotic-literar,
AS

trimite-ne şi noua Ogorul, măcar în schimbul revistei noastre

criminale, - Ă
UI

RA e

Li +
BC

Am primit la redacţie câteva numere din ziarul Româ-

nul, care apare la Youngstown în Ohio (America de Nord),
ca organ al coloniei române de-acolo. Nu ne putem bucura
 >

„Revista Moldovei. - Da 2

Y
îndeajuns de faptul că îndepărtaţii şi înstr
einații noștri fra

AR
cultivă cu osârdie graiul tipărit al patriei lor de obârşie.
„Vom continua să urmârim cu atenție numerile viitoare
şi vom semnala cititorilor noştri tot ce

IBR
vora -găsi mai intere-
“sant acolo. Un lucru reținem de pe. acum
— pârţile rele ale
organizației noastre sânt aspru criticate
de Românul, dar. ni

YL
se pare ca nu se pune în deajuns în
lumină Şi cele bune, că
„doar vom avea Câteva 'şi de-acestea.
Dă |

SIT
€ Li
se se |

A. reapărut «Sburătorul» D-lui Lovinescu, aproape

ER cu
aceiași colaboratori, sub o înfățișare technica
mai deosebită
decât cel de-acum un an și cu adaosul de... literar.
NIV

Ti -urăm izbândă noua și așteptăm din nou de la D.]

Lovinescu să introduca ceva mai multă
mișcare în viața noa-'
stră literară care cam lâncezește,
|
LU

O schiță frumoasă publică maiorul Gh Brăescu în acest

număr prim, care mai cuprinde şi o bogată
și variată materie
cu privire la mișcarea literara de la noi
RA

şi de-aiurea ;
Ei

ze * x:
NT

Ideea Europeană întreprinsese în ultimele-i

numere. o
ancheta cu privire la cele mai bune
cărți. Penultimul număr
CE

publică o sinteză a acestei anchete

făcuta de redacție. [n
fruntea. scriitorilor mai vechi ancheta scoate pe Caragiale
iar în fruntea celor mai noui pe Minulescu. Dar, în rândul
I/

: cestor din urmă sunt nume foarte caz, discutabile şi, în orice
o clasificare, ce nu sar putea obţine
AS

altfel d> cât prin acest

soiu de,,. plebiscit literar,
- -
Foarte semniticativă și instructiva
ar fi o asemenea an=
UI

cheta dacă o revistă oarecare ar urmări-o îndelung, cu atenţie

„Și cu mult discernământ! O așteptăm.
i
BC

»
“ *
 28 | „4 Revista Moldovei

Y
AR
Am citit de curând Amințiri- din - «Junimea» ale: D-lui
Iacob: Negruzzi. Până vom reveni âsupra lor. mai amănunțit,

IBR
atragem atenţia cetitoriler noştri locali, că: numele orașului
nostru revine de 3—-4 ori în povestirea agestor amintiri.
_Întăia oară (pas. 4) autorul 'aminteşte că, s a întâlnit -

YL
pentru prima dată cu Maiorescu în anul 1863, _În- seara de
25 Octombrie, pe când unul se ducea; iar celalt venia de la _
Berlin «și amândoi ne-am încrucișat. în drum la Botoşani,

SIT
unde petrecurăm noâptea în. acelaș han, fără să ne facem
cunoștința și fără măcar să ne intrevedem».
Inter esant ar fi să știm care va fi fost acel han.
ER
In capitolul IX pag. 142). se publică “extrase dintrun
dosar nostim pe care-l ținea Junimea-—și anume V. Pogor— |
NIV

în care se trecea elucubraţiile: stilistice, de pe vremea aceia

* şi care făceau hazul celor . din societate chiar la începutul
şedinţei. .
LU

| Impâtrivă unor astfel de mostre de stil şi cugetare a

scris Maiorescu ddmirabilee lui articole ca direcția nouă. La .
RA

pag. 168 se publică următorul - . * o

Anunciu E a
Foae volantă
NT

Măini “Marti ziou de o Sept. 'având a se trata la Trib.

de lotoșani, apelul facut de subscrisul Ion Cristy, contra
CE

hotarârei data - de Judele de pace, în casul rumperei mai

mai în tot corpul ce am suferit. de cânii d-lui Sofian și
cârile au a fi apărați cel d'ănteiu de D-l Anastasie Botez și
I/

cel al doilea de D-l Alecu Enacovici,

AS

Se invita pe onor. Public a asista la acest proces [ic

în felul -său pentru convieţuitoriide prin orașe, mai ales când
au a se asculta şi opt marturi, invocaţi tot de subscrisul ca
UI

asemenea pătimaşt tot de acei căni, - -.

Di | 1. CRISTY
BC

In fine la pag. 274,autorul vorbind de cele două ipoteze cu:

privire la originile lui Eminescu, scrie : . estrâmoșii lut Emi-
 “Revista Moldovei
29
:

Y
nescu au rămas în Suceava. după trecerea Bucovinei către

AR
Austria, și abia bunul său poate abia tatal său sar fi așezat
in județul Botoșani unde a trait până]
a moartea sa; câutând
moși oars al cărul proprietar

IBR
era».

2 Ei
— => RR trmat C. OP.

G. Ibrăileanu:. Note şi im- nalităţi, cari,

YL
prezii.— Viaţa Românească 1920. la alții, atrag o
„clipă prin meşteşugul exprimării
Deşi intitulat aşa de modest, şi după aceia, lasă în spirit reanf.
volumul. d-lui Ibrăileanu ne a:

duce în realitate pagini du psi-
cho-analisă fină pe care numai
profesorul de Literatură română
de la Universitatea.
din
dat criticii noastre literare. Dacă
SIT
El nu înşală prin paradoxe cari,
dacă te facsă petreci un răstimp, -
Îți încurcă gândirea pe multă
ER
vreme, El constată, explică şi
lăși le-a analizează . de aceia, e -instruc= -—
liv ; convinge, de aceiae bogat
NIV

Maiorescu a fost ca concepţie, . în îndemnuri. E

un estet platoniciân, iar Gherea O dialectivă fină şi vioaie, în
a dorit să fie un reprezentant haina cuvântului necăutat, L'au.
LU

al concepţiei materialiste a isto- învinuit unii pe d. Ibrăileanu că ” |

riei în critică:; dacă. d. Stere pri- expresia nu-i la înălțimea gân-
veşte literatura ca moralist şi so- „dului pe care-l îmbracă, Se în-
RA

ciolog,: iird. Sanielevici aplică şală aceşti esteţi, cari separă aşa
în -studiul literaturii concepţia de mult forma de fond, încât ŞI
„materialist-istorică maz precis de
NT

le-pot închipui pe amândouă,

cât Gherea, apoi d. Ibrăileanu, Îranşant, drept entităţi ireducti- _
inând samă şi de factorul so- bile. Noi nu ni-l putem îuchipui
CE

ciologic şi de cel istoric în pro- pe d-l Ibrăilzanu exprimându-se.

ducţia operei literare, caută în altfel de cum o face: peniru ce
fenomenul literar şi contribuţia are de spus, în chip sincer şi
I/

factorului psichologic, cu subti- cinstit, nu există alt chip de

litate şi pătrundere, Să mă ierte
AS

exprimare, întru cât fond şi

d, Ibrăileanu, „dacă poate Pam formă sunt inseparabile.
înțăles rău... - Volumul acesta, despre “care,
UI

„Oricum ar îi, volumul acesta, cronicari târzielnici, de abia acum --

ca toate celelalte ale d-sale, ne ne-am învrednicit a pomeui,— .
ciarifică probleme şi ne suge-
BC

vorbeşte despre'sirălucitele chi-

rează gânduri.El nu repetă ba- puri dispărute în deceniul din
 30 Revista Moldov. +

RY
urmă : Maiorescu, Gherea,” Ca- [. Simionescu Oameni. aleşi
ragiale, Coşbuc, Delavrancea, “Cartea: Româneoscă 1921. -

RA
Vlahuţă, Xenopol, Gane, Hâgaş... Cartea aceasta a d- lui Prof. |
Insamnă pioase rânduri pen-, [. Simionescu e-o binecuvâritare i

LIB
tru figuri ca: P. P. Carp, Gh. In timpul nostru. trecător desi- -
Panu, V. G. Morţun, G: -Dia- gur, cu care altul de o: potrivă
mandy... Se întoarce, precizând: omenirea n'a: cunoscut pentru

Y
şi lămurind, la Eminescu, Creangă. neamul românesc, cărți ca acea- |
Alecsanilri... Chiaină gândul spre » sta sînt şi o necesitate.

SIT
cei în. viață, - precizând aspecte! Pentru generații al căror suf.
noi în talentul fiecăruia, mus- let se formează acum, pentru.
trând cotorâri cvitabile... „una mai răsărită, dar cu." suflet
Dar şi capod'operile străină.
ER şovăitor. cartea aduce prin cu-
tății găsesc loc de cinsie în pa-. vânt cald şi comunicativ, chipuri
NIV

gini!e cărţii. Geniala delicateţe de sfinţi şi de eroi. Sufletul prin

a lui Turghenicf stă alături de suflet se formeazăşi prin el se
Stimbra deziluzie a lui Baudelaire. râdică, dacă e căzut şi neamul
LU

Puterea de evocare fără” păreche nostru de acest lucru are nevoie:

a supra-omenescului Tolstoy are pentru clădirea viitorului său, a
loc lârgă subtilitatea, psicholo- “cărui temelie e pusă, dar nu la
RA

„gică din Manon: Lescaut, dânsa se poate rămâne, De ener-

gie suiletească avem -nevoie, şi
Nicăieri d-l Ibrăileanu nu este ori ce carle care intensifică pu-
NT

analistul pedanit, care, scriind o - terea sufletului e o necesitate şi

pagină, vrea să spună tot: scri-* O: binecuvântare.
CE

“sul său lasă și cetitorului anu- Cartea D-lui Simionescu vor-

mite iibertăţi, când _ îi deschide bește, în acest prim volum, des-
perspeciive, ori ii sugerează un. pre «străini>.; Chipui D-sale de
I/

gând .profuid, Și dacă, după a ni-i înfățișa, apropiepe aceşti

Voltaire, taina plictiselii constă oameni mâri aşa de mult.de _i-
AS

în a spune totul despre un su- nima noatră, în cât nu ne mai

biect, cartea d-lui Ibrăileanu nu sânt .., străini. „Inchinându-şi
numai că nu pliclisește, dar sub-
UI

cartea sa copiilor, d-l Simionescu

juză şi îndeamnă. a urmărit un scop: poate fi si-
gur că el va fi ajuns; copiii ÎI
BC

N. N. Răutu.
CIRIC
O 23
vor înțelege, vor învăţa multe.
> Revista Moldovei - ai

RY
Dar și pentru omul-format car- _ Leca Horariu, De la noii,
tea nu-i lipsită de interes, pen- | Cernăuţi, 1920.”

RA
tru că nu-i lipsită de farmec:
. Cartea” de Poveşti. bucovinene
oricine are încă de învățat dela
a d-lui Leca Morariu e plină de
marii morți ai lumii, a căror |
voioşie. Exprimând sufletul ţă-

LIB
viață nu s'a urmat prin moartea
_ranului nostru supt. un anumit
pământeană. * | |
- aspect, ea: este un document
«Vieţile» sunt povestite, după
- psichologic:de valoare. -Voioşia. :

Y
calegonii: Credinţa, Vorba, Arta,
- din sufletul țărănesc se . uneşte

SIT
Poesia, Filosofia, Ştiinţa etc.
. cu spiritul satiric,în nuanţa. lui .
Pentru. fiecare sunt alese tipuri pu AIE n|
ironică. Spiritul - ascuţitit -de 0b-
„reprezentative, indiferent timpul
servaţie a realităţit,” nu exclude
“și locul, . >
Fiecare biografie
,
nu intră tn.
ER
o bogată. fantazie, “care îmbină,
interesantîn gradul suprem, ele-
amăntinte “inutile şi neînţelese
NIV
„mente fireşti. foarte depărtate
copiilor: „ea dă trăsătura ÎMPTE- - între ele.
sionantă şi fundamenială: a unui
O poveste românească e mai
caracter, prin fap/a lui, nu prin totdeauna interesantă ;: dar nu
LU

"vorbă numai, In - chipul acesta, - numai atita îi dă vatoare literară.

povestirea ia ades un pronunțat . "Mai este elementul formal, limba ..
caracter dramatic, lucru . ce-i dă care contribue covirşitor la asta, -
RA

oe
viociune deosebită, prețioasăapoi Cartea
centuând D-lui Morariu | ne redăd
ȘI utilă calitate. Accen DânC âPOl aierul de waturaleță: din graiul
NT

partea de muncă și voinţă, co-.. țăranntui nostru, lipsa de meş-

wârşitoare calilăți ale omului de -. teşugire în expresii cari ţişnesc
goniu, biografiile. sunt nişte ge-
CE

spontan, plastice şi nzaşteptate,

neratori de energie, un viguros Ele sint pentru noi' cei arlificia-
mijloc. cducativ. lizaţi de abstractismul cărţilor ca
Celor ce doresc mângâiere în apa izvorului de munte...
I/

adversităţile vieţii de azi, celor

"E un mare merit al D-lui Mo-
AS

ce au grijă de sufletul copilă-:

rariu, uri cărturar înnainte de
resc, le recomandăm cartea d-lui
toate, că a putut reda aceste lu-
“Simionescu, cu deosebit îndemn .
UI

“la cetirea şi recelirea ei, în cli- cruri aşa de greu de redat..,

pele descurajării, | Căci Poveştile sale nu sînt
BC

N. N. Răutu. reproducerea - nealterată a celor

rar,
auzite: autorul nu-le-a putut ste-
 —

Ş 32
“Revista Moldovei,

RY
nografia. tru, Şi, Brătescu-Voinești „fiind, ală-
EI nu face fotografie, ““turi de Sadoveanu şi de G. Galaction,
ci pictură și, în „cazul acesta, —unul diu cei mai de seamă scriitori

RA
g
meritul său pentru ce ni-a dat. o alal generaţieliel actuale, citi
area, citi-
actuale, orientarea
1 ;

in cartea Dela -no:, pe care Aca-. deOrilor,

a i j - o.
un folos un Stie e apromnae
printr de netăgăduit. . Mai ales

LIB
demia a premiat-o de curând e. că metoda întrebuințată: de D-1 Cara-
“costea în cercetarea creaţiunii poetice
cu atit mai mare, “a. lui Brătescu-Voinești poate îi luată
Dacă se observă oarecari lun-: drept pildă. Ea constă în a trece în
primul când în revistă opiniile criti-
gimi în unele poveşti, —căci nu

Y
cilor anteriori asupra . aceluiaşi poet,
putem rosti cuvântul aspru: pro- arătând că unele sunt incomplecte,

SIT
„ altele denaturate ; apoi atmosfera de
lixitate,—ele nu sînt un el:men. - „cugetare și simţire în care au apărut
plicticos, pentru că poate sînt primele începutur; ale poetulu:; des-
voltarea gradatăa siimnţirii și a con-
naturale în felul de a povesti dl
țărariulni. Ele nu scad valoarea
ER cepţiei atitorului, până . la centru de
“individualizare, pe care D-l Caracos-
tea îl găsește cu drept cuvânt, în cu-
cărții pe care o recomandăm noscuta nuvelă a lui Brătescu-Voi-
NIV

călduros şi plini de voioşia sor neşti, Niculăiță Minciună. NE

De unde, în genere, critica anteri-
bită din paginile sale. oară vedea în .Brătescu-Voineşti un
poet al inadaptabilității, cu pronunțate
ia N. N. Răutu.
LU

inclinări pesimiste, D-nul Caracostea

II IER ajunge .la concluzia că autorul şău nu
e un pesimist,ci un zugrăvitor neîn-
D. Caracostea.--Poctul Brătescu- - trecut al contrastului între valorile a-
devărate şi vrednice de iubire, dar
RA

Voineşti; Edit. Viaţa Românească,

1921—Preţul 15 lei. . - nesocotite de oameni şi împrejurări
fără nici un drept, iar <Brătescu-Voi-
Studii speciale mai întinse, scrise neşti păstrează nestrămutată credință
de oameni competenţi, asupra unui
NT

"că, deşi valorile omeneşti sunt şi pot

singur scriitor, sau asupra unut' grup
de scriitori, sau asupra unei epoce
„ori a. unui curent, nu avem. Monogra-
CE
îi înfrânte, dispreţuite.ca monete fără
curs, ursite singurătăţii şi călcate în
picioare,:
ele nu sunt mai puţin valori

fiile D-lui N. Zahatia d. p, nu ne sa- - vrednice de iubire». '

tisface ; le lipseşte adâncimea. Avem,
e adevărat, articole remarcabile de
celtică literară, scrise” de oameni care
ar îi în stare să ni dea excelente nio-
I/
Studiul D-lul Caracostea ?i arată ca
pe un cunoscător adânc al literaturii
noastre naţionale şi al celei streine,

nografil, dar un studiu, în înţelesul ca pe un specialist versat cu modul

str.ct al cuvântului, ni lipseşte aproape de a se judeca o operă de artă şi ca
-pe un doritor sincer de a contribul
AS

cu totul. : e a
De aceia studiul D-lui Caracostea—
- ni ge pare profesor de limba română
la liceul Lazăr din Capitală — e un,
UI
la mersul mai departe al literaturii
noastre. IN
Scrisă într'o limbă distinsă, cartea
D-lui Caracostea despre poetul Bră-

semn dintre cele mai îmbucurătoare : tescu-Voineşti se citeşte și cu plăcere

că şi la noi,—caşi de mult aiurea— şi cu folos.
poeţii încep să intereseze mai dea:
C.OP.
BC

proape pe cercetătorii literari. Studiul

de faţă asupra poetului Brătescu-
Voinești scris de D-l Caracostea e
un prim pas, aşa dar, în scrisul nos-
 RY
RA
LIB
SCRISOAREE

i)

Y
*

Iubita 1 mea, pe marginile Zării.

SIT
Se văd plulind iar. Șiruri călătoare :
y „Sosesc din, țara veșniculu:- soare
ER
ȘI. depe- albastru ntinderilor mării.
NIV

În calea. lor se 'nalță din iSvoare,

“De prin livezi, din taina depărtării,
LU

Un cântec plin de farmecul visării,

Șin lozii crește floare lângă, floare.
RA

Gândind la ochii făi, şi la sărutul -

NT

Ce mi-l păstreaz atât de viu trecutul

Scăldat în vraja dorului -de tine,
CE

“Mă simt părtaş la magica fanfară

Ce se ridicăn slăvile senine...
I/

E primăvară'n crânguri, primăvară.

AS

Bârlad, G. Tutoveann,.
UI
BC
Sg.
 RY
RA
LIB
Trecând pe ou/ijăă Sr 0Âea+ |

Y
SIT
Târgul acesta al nostru: e, desigur, frumos. Impre-
jurările l-au aşezat întrun ţinut bogat și liniştit, pe dea-
ER
luri: domol plecate, între păduri fremătătoare. Călătorului |
grăbit, care i-ar fi. cunoscut 'numai străzile principale ȘI
grădinile-i desfătătoare, el. putea să pară, acum câţiva
NIV

ani, Şi ingrijit și plin de aer, pe toată întinderea sa. Azi

nici celui mai grăbit călător nu i sar mai întâmpla una
LU

„ca asta; căci, măcar colbul străzilor mari l-ar fuce să

presiimtă pe al celor mici...
Botoșăneanul de baştină, însă, ste că targul lui
RA

nare numai străzi largi şi case- cu câte două ori trei

rânduri, nici numai căsuțe bătute vesel de: soare şi Cer-
NT

„dacuri .cu zorele şi viță. sălbatecă.... Ci are târgul aceasta,

ca oricare altul, sărăcia şi durerile sale, „umbrele și în-
CE

tunericul său..
„3
| „e x

Nu ştiu, iubite cetitorule, dacă gustul. firii' tale ciu-

I/

date te-a dus vre-o' dată pe strada ce se chiamă a „Ful- .

AS

gcrului“ : eu am străbătut-o de multe ori... Am străbă-

tut-o vara, pe călduri caniculare şi. toamna, când soarele
UI

cădea după codrii Baisei. Am străbătut-o în zilele de

lucru și în după-amezi' de Sâmbătă. Tot-deauna
BC

m'am întrebat : de ce so îi numind, -uliţa asta a „Ful-

gerului“ 2 Are ea ceva de fulger în înfăţişarea ei ? N'am
 Revista Moldovei 3:

găsit nimic, niciodată „A căzut vre-o dată, pe vre-o co-

RY
Cioabă mizeră de pe aici, fulgerul? Sar fi. putut întâm-
pla, şi ar fi. adevărat atunci că fulgerul nu. loveşte: tot-

RA
deauna . înnălțimile.. Aa E Ia
Căci numai de înnăl/fimi, nu poate îi vorba în tot

LIB
lungul acestei uliţi, stăpânită de sărăcimea neamului lui
Israel.
“Cam din dosul Morii de foc pornind, strada merge

Y
aproape dreaptă spre” Răsărit. Dar ce sfradă ! Pe margini

SIT
“numai intenția unui trotuar; cineva — cine lar putea
numi ? — sa “gândit vre-o dată să facă unul: dovadă
2
„sunt pietrele mărginașe, cari parcă stati așa de veacuri,
ER
"Alături de ele, spre stradă, 'depozite străvechi "de gu-
noaie, în amestec variat... Prin mijloc, gropi mari și mici,
NIV

adânci. ori mai la faţă, păstrând intacte felurite. resturi”

netrebnice, fiindcă porci pe aici nu se văd.. Glodul se
conservă luni dearândul în ele şi trebuie să vie vre-o:
LU

cumplită” săcetă' ca să-l prefacă în colb, pe care.fuga

“ harabalelor diri „Târgul vitelor+ spre Moară, îl aşază pe
RA

case și pe oameni...
In lungul 'unei asemenea uliţi de-o parte și de alta,
"sunt „caseleu. Case? Nu, mai bine „magherniţea.: Mai
NT

toate sunt de lemn, lipite cu glod şi văruite. Unele se

pleacă la dreapta, alteie la stânga. Par nişte animale şol-
CE

dite, slăbănogite şi... melancolice. Acoperişurile, “o ruină:

deschideri dese. lasă vântul să bată prin pod şi ploaia
I/

să macine mizeria de supt ele... Cele-acoperite cu tablă—

“şi sunt !—au înfăţişarea antichi tăţilor ruginii şi... ruginite,
AS

Păreţii se înfățişază cu dealuri şi văi... Trist și intunecat,

colbăite de zeci de ani și nedeschise tot de atâţia, pri- |
UI

vesc ferestrele cu formă variată: trapez, paralelogram...,

şi altele. Uşe de lemn, greoaie și primitive, dau în tinzi
BC

ine de întunerec şi de mirosuri grele.

 4 a . | „= Revista Moldovei

. lată ci, un acoperemâni sprijinit. pe. stâlpi. de lemn

RY
strâmb. „Mai .încolo o -cocioabă . de-o şchioapă. al cărei.
“stăpân a înşirat pe calupuri . la soare, în stradă,.o'armată

RA
„de căciuli, care de care mai chipoasă. În altă parte,o
-.bojdeucă ce poartă. inscripție falnică : „Zufun și fimbrin.-

LIB
„Pe urmă alta, cu ogradă- de trei metri pătraţi, în „care .
„aromește o vacă slabă şi prizărită.. ” a,
Și peste toate, învăluind. tot ca. o suptemă mizerie, -

Y
-o. duhoare, internală, cate. nu trece . niciodată: mirosul

SIT
“mâncărilor. cu ceapă, al fasolelor. prăjite se amestecă „Cu
„cel ai zoilor stătufe. al murdăriilor. descompuse.... |
„Şi în dsemenea aier, te miri cum nu se inăduşă
ER
| fiinţe omenești ce stăpânesc ulița asta. Nu, ci trăesc cu
„îndărătnicie, muncind și suferind, sfidând. parcă mizeria -
NIV

"ce le înconjoară și întunericul fizic, pe care l-au... biruit

- Căci în acest Ghetto, numeroase. fâmilii trăesc şi
LU

"mor. Pe tot lungul străzii, glasul lor ciudat şi cântător

“se'aud6, Bărbaţii muncesc toată .săptămâria, greu, şi
poate, cu puțin folos. Femei groase şi murdare. ies-în
RA

uşă, privind fricos și atent. pe străinul care trece... Copii

mulți, stau îni' gunoiu: pe marginea . străzii : “sunt murdari
NT

“Şi, totuşi, sănătoşi la chip Se: zbeguie prin colb, plâng

Şi se bat, ocărându-se în 'limba lor, „până “când glasu
CE

autoritar, al unei mame îi potoleşte. a ae

In unele zile, pe strada glodoasă şi plină de “gropi,
trece câte un „negustora cu căruciorul său, încărcat cu
I/

alămâi ori portocale stricate. E sărac şi el, dar ştie unde

AS

Vine: când” a ajuns în capătul străzii, nu i-a rămas în

căruţ nici o -alămâie ori portocală“ putredă : „toate s'au
UI

cumpărat ŞI. S'au mâncat, desigur, |

*
BC

x Pi
» *
 RY
Revista. Moldovei e a 5
Am străbătut în toamna aceasta, ca în atâtea altele,-

RA
strada Fulgerului“ din târgul nostru. Aceiaş lume, a-
ceiaș sărăcie, acelaş viermăt de.copii și de glasuri” ascu-

LIB
țite şi cântătoare, ca și cu ani. de 'zile în urmă. Am în-
tâlnit pe un- bătrâncu venerabilă barbă, purtând sub-
țioară o carte vechie,
cu file: soioase,

Y
cu legătura roasă
de ani şi de multe mâni cari au purtat-o: mergea la

SIT
"sinagogă. In capătul: străzii, am cotitla dreapta, pe strada
ce duce în „Târgul: vitelor, pe lângă biserica „Dumi-
ER
neca Mare“. Un ţânc de-o șchioapă, cu șapcă rusească,
mi-a ieşit înnainte cu chipul: său naiv, cu ochii * rhari şi
trişti. Ma salutat, poate din frică— „ÂI cui eşti tun 2—
NIV

„Al lui Strul Ițic!“— „Ce' lucrează tata?a— „Îi cis-

mar !« — „Inveţi Îa școală P« — „Da merg la şeoalăn. —
LU

„La care? îl întreb. Aici sencurca: Strigă pe altul mai

mare de cât el. Se vede că-l întreabă la ce școală merge.
Celălalt spune: — „ELnu învaţă încă la şcoală ; eu, în-
RA

văț, dă, la d-nul Ma Am . înţeles atunci la ce școală

merge ţâncul, care nu învaţă încă „la şcoalăa, ,
NT

M'am îndreptat, apoi, spre. » Dumineca Maren..Parcă-i

o biserică părăsită. Câni şi porci stăpânesc ograda şi
CE

„cinstesc puţinile cruci de piatră, îngropat

î e în uitare,
Pe turn, la miază-noapte, crește iarbă. Zidurile se
dărâmă şi geamurile s'au sfărâmat. In: lumina de. amuig,
I/

am privit clopotnița. O rază roşă de soare cădea pe a-

AS

rama clopotului celui mare. Am auzit parcă un suspin;

în et se topiau melancoliile mai multor 'apusuri,..
UI

| N. N. Răutu
. E Prof şc. norm.
BC
“e
 (E

RY
(6 (Gîy «Gîy
|

RA
LIB
DIMINEAȚĂ.

Y
SIT
Mâna zorilor ridică o
Vălul nopții din ponoare. |
- Când în zori o rândunică . :
ER
Tae cerul şi-l. despică .
-:
| Inspre Soare..
NIV

Din adâncul văii sure

- Feimuri urcă somnoroase .
- Cântul prinde lin să fure
LU

„_* Cântăreţele'n pădure

Şi prin case.
RA

_1hii de glasuri răsvrătite

Bu trezit din somn câmpia
Când se urcă 'n zări albite
NT

_
- Cu aripi meşteşugite -
Ciocârlia. |
CE

Ă Scârţiind alene, care

Es plângând din fundul luncii
I/

Inapre soarele răsare

Şi îngână fiecare |
AS

Cântul muncii.

" Derg copii şi merg părinții

UI

Ii urmează paşnici cânii

Iar de-asupra-şi bate dinţii
BC

Glasul surd al suferiuții

Glasul pânii.
r

Victor lon Popa.

 RY
2

RA
LIB
“mu UCI y DUTA

Y
SIT
Botoşănenii înaintea. Divanului, —- “ Surghiunul (a
_ „mănăstirea Rege. m ER
97
NIV

scut în Mihail Kogălniceanu pe unul din cei mai

însemnați. oameni ai epocei de 'regenerare.a Ro-
mâniei, având cunoştinţe “din cele mai temeinice |
LU

şi întinse. N |
Mihail Kogălniceanu - a luptat întreaga iui
„viaţă. bentru cele două mari idei: ale libertăţilor
RA

publice şi a naționalităţei, cari au înălțat neamul românesc.

lluştiii academiciuni: Dimitrie Sturdza, A. D Xenopol Şi
NT

Necolai lorga, prin scrieri aprofundate şi prin conferinţe, au

descris pe marele patriot ca om .politic, ca scriitor şi ca român;
d-lui G.G. Burghele, din
CE

nu mai puţin. valoroasă e şi lucrarea

Dorohoi, care pe lângă datele biografice din cele mai complecte, .
ne mai dă o mulţime. de însemnări preţioase relative la rodnica.
activitate a marelui. român, a căruia comemorare s "a serbat fără -
I/

fast şi sgomot..
AS

Nam întenţiune: de a complecta datele alcătuite cu mă-

iestrie de distinşii cărturari, la care trebuie să mai “adăogăm și
UI

eminenta lucrare a d-lui Radu Dragnea!) ; ţin însă să pomenesc,

că Mihail Kogălniceanu, afară de faptul că bunicul lui „boierinaşul
loan, s'a cununat cu Smâranda Bontaş în mânăstirea Popăuţilor şi
BC

1) Mihail Kogălniceanu, Cluj 1921 i

 ga „Revista Moldovei:

RY
ă mormântul lui e la biserica Sfânta Paraschiv din. Botoşani 1):
nemuritorul, bărbat de Stat s'a luptat pentru târg şi târgoveţi» :

RA
aşa că are tot dreptulla recunoştinţa botoşănenilor. e
a
In ultima lucrare a d-lui „Ncolai . lorga, Mihail: Kogălni.

LIB
„Ceanu ?) după ce-i glorifică activitatea rodnică
, ne pomeneşte de
„0 păţanie ce i s'a întâmplat, din” pricină Ca apărat idrepturile.
târgoveţilor botoşăneni cu toată căldura talentului său:
-

Y
| «În tinereța mea, spunea el la Galaţi în 1855, am fost
smuls
din casa părintească. pentru că am apărat orașul Botoşa

SIT
nilor în
contra unui călugăr grec; am fost! închis în mânăstirea Răşca
trei lun, | | ÎN
forică
ER
Papadopol-Calimach, învățatul Academician, în'
Wofița îs- .
despre orașul Botoșani, (publicată de Academ
ia Română |
NIV
și estrasă din Anale) ne descrie pățania marelui român şi toate
amănunțele referitoare; după acest autor surghiunula durăț:
şase luni. . Sa | îi
LU

Nu cred de prisos de a. reaminti. că -încă de. la

1803 târgoveţii din Botoşani au avut „mare cumpănă şi
RA

judecată cu călugării greci de la

mânăstirea Popăuţii, cari.
li-au strămtat imaşul' şi fănețele imprejur
ul târgului şi deşi
prin Cartea domne:scă din 31 lulle
NT

1803 “s'a statornicit drep- ..

turile lor—a botoşănenilor—şi. a
mănăstirei ; acest proces: și:
acest e prigoniri s'au iai lănţuit mai târziu, şi abia
la 1844 s'au
CE

curmat, fiind apărător

dm parte
a orașului Botoşani Mihail Ko- |
„gălniceanu, maior și adjutant domn
esc, ctim dovedesc actele ce
se păstrează în Primăria de Botoş
ani. Acest proces -a rămas
I/

vestit în istoria Moldovsi şi neuit

at în viaţa lui Kogălniceanu,
'
AS

Toate peripeţiile acestui proces

pe care ? Papadopol Cali-
mach le descrie şi pe cari le
reproducem aci, suni culese—
precum spune d-sa—parte din acte
UI

publice şi parte cum i s'a

cictat de însuşi M. Kogălniceanula
Galaţi; iar în Archiva sta.
BC

1 N.N. Răztu, „Viaja Româheascăi,

2) Editura Fundaţiunei [. V. Socec, ..
 Revista Moldovei | N gi

RY
tului din laşi se mai găseşte „memoriul
scris şi desvoltat de
acest eminent bărbat, în audiența Divanului

RA
Domnesc din '13
Octombrie 1844, când s'au judecat cu archimandritul
Ciril, Eau-
menul mănăstirei Popouţi. | |

LIB
lată cum s'a. desfășurat pricina: _ Sa
cKogălniceanu, urmat de ceilalți vechili
ai obștei târgove- :
ților de Botoşani, şi anume de Serdarul Costachi

Y
Mavroene, (Ca-
raene) de Serdarul Tudorachi Pisoschi şi de
Costachi Lazu şi de

SIT
un- numeros publis, se înfățoşa la Divanul .
Domnesc. Domnul |
poruncise prin 6fis Marelui Logofăt al dreptăţei
şi jurisconsul-
tului Statului” să stee de faţă în acest proces,
nului. | i
ER
la judecata Diva-
IE . |
«Mare Logotăt al dreptăței era logofătul Al. Mavrocordat;
NIV

juriconsult al Statului era comisul Necolai. Docan,

care „studiase
dreptul la facultatea de Paris ; iar judecători,
vornicul Petrachi
Roset, president şi membrii: vornicul lordachi Miclescu,
LU

vorni-:
cul Tudurachi Paladi, vornicul Necolai Milu, Postelnicut
Dimi-
trachi Bran, Postelnicul Gheorghe: Hermeziu
şi Postelnicul Va-:
sile Veissa.
RA

E N
«Kogălniceanu isbuti să înduplece pe preşedintele Divanu.-
lui, vornicul Petrachi Roset, să dee voie'ca procesul
NT

să fie (rac:
lat în public, 'cu ușile deschise. Pentru întăia oară se judeca
âşa ui proces în Moldova. O. lume întreagă venise
din toate
CE

părțile să asiste. Deşi Divanul Domnesc urma, cum

se zice, să'
respingă reclamaţia târgoveţiior de Botoşani, dar
opinia publică
învăpăiată de argumentele, de vioiciunea
I/

şi de elocuenţa - lui
Kogălniceanu, a fost atât de hotărâtoare în dreptatea târgove-
AS

lilor, în cât Egumenul de Popăuţi, Ciril, om

de mare prudență -
a declarat la sfârşit, că lasă în dreptatea
târgoveţilor 850 . fălci
de moşie. Egumenul Ciril,_ uimit de elocuența
UI

Şi d: înfățoşarea'
lui Kogălniceanu, deveni din acel moment
aamiratorul şi prie-
tenul său. | “
BC

| „n
« Toate aceste au fost bune ; dar înaltei oblăduiri
i se păruse
că purtarea lui Mihail Kogălniceanu, maior și adintant Dom.
Atu
 po. ai - Revistă Moldovei

Y
AR
nesc ar fi fost turburătoare, deci: a deua 'zi, 14 Octombrie 1844,
uu ofiţer cu un detașament de lănceri, pus la ordinele Agăi. de

IBR
oraş Tudurachi Ghica, urmat de comisarul Urzică, înconjurând
casa lui Kogălniceanu, îi comunică ofisul domnesc de' surghiun
(esil] la mănăstirea Răşca pe: tim) de șase uni. Poporul! ieşan

L
umpluse ulițele, şi Kogălniceanu se opunea, zicând că nu seva
supune ofisului de surgunire, necunoscându-se vinovat” și că

ITY
nu se va da viu, dar, că va pleca dim. țară. spre a finiști oblă-
duirea, | . Da Da

S
«Atunci Aga Tudurachi, Om - piudeia, se. pretăcu. că merge
ER
să ceară învoirea: domnească, dar. întorcându. se peste o oră şi -
îtimpinându-l ca să citească o hârtie: ce i-se arăta, i se luară: |
armele. de pe masă și redus prin : acest. chip, a trebuit să se
IV
supue, și a fost dus sara” într'o braşove ancă, Cu. o :escorlă de
UN

cavalerie, la Târgul. Frumos, iar a doua zi internat în mănăstirea

Răşca, din județul Suceava, pe timp. d> șase uni, sub.. paza a.
6 soldaţi, un. sub-ofițer şi patru slujitori şi sut răspunderea star
L

rețului, nefiindu- -i permis. a comunica, nici a vorbi cu „nimene,

RA

afară - numai cu un călugăr bătrân,. fratele generalului Duca. şi

cu Egumenul. mănăstirei care! ospăta în, fiecare zi la masa sa.
- «În timp de şase luni, cât a. stat închis la: mănăstirea -Răş- _
NT

ca, Mihail Kogălniceanu, numai într'o singură zi a putut fi

zitat de principii. Cantacuzineşti de la Bălțăteşii, cari isbutiră să
CE

inşele neadormirea păăzitorilor,. spre „a vedea pe amicul lor.

După trecerea celor şase . luni de Kogălniceauu plea-
surghiun
că în Spania. - |
I/

Dar, cum în toate timpurile Sau găsit câstitori, iată că şi .

AS

cu prilejul sălăşluirei sale în mănăstire s'au găsit unii cari din |

seni.i au preschimbat lăcaşul: mănăstirei Răşca, ca fiind locuită
de călugăriţe, deşi de secole a fost locuită numai . de călugări.
UI

O glumă poetică copiată dintrun album de poetul Orleanu

ŞI publicată” în Zivarea Darurilor, adresată unei călugăriţe cine
BC

ştie de unde şi cu ce prilej: şi atribuită lui Kogălniceanu, au

dat prilej unora să: facă să se creadă că'n surghiun Kogălniceanu.
mar fi petrecut tocmai rău.
 Y
Revista Moldovei | ăi | 11

AR
"Dar iată acele strofe :" Du
+“ Când ia sfântul paraclis

R
Cu glasu-ţi cel îngeresc -

LIB
Impărată ui ceresc
Ze rogi pentru paradis
Pe nn tânăr pomeneşte,

Y
Care, dacăi păcătos,

SIT
Este pentru că râonește -
„Miresele uz Flristus |
După cum reesă. însă atât din Geografia județului Suceava;
ER .
lucrare premiată —cât şi din Marele Dicţionar geografic, mănă-
stirea Râșca a fost zidită de Macarie, episcopul de: Rom: m, pe
IV

„la anul 1558 şi dealungul veacurilor, -a fost Jocuită numai de -

călugări, orice altă susținere ; este fără ieei. .
UN

In timoul surghiunului ta” mănăstirea Răşca, Mihail Kogăl-

niceanu, a scris cartea sa + «/Zragments fires des chroniques
Mo!daves et Valaques-.pyur servir d Phistoire de Pierre le grand
AL

Charles XI/, Stanislav Leszesznski, Demetre Cantemir et Cn:

stantin Brancoveanu (par la Major M. Kogălniceanu, pe care
R

«0 tipări în tipogratia sa, la Cantora Fur Sătești, în Iași: lassi

NT

au bureau de la feuille comunale 1845 (2vci, în 8-a»).

«Deşi în cesilul sau dela mănastirea Răşca a fost bine
CE

tratat, dar camera în care locuia fiind boltă şi prin zidirea ei |

umedă! şi friguroasă, cu tot focul ce făcea,a căpătat-o umflătu- -
tă şi o durere de picioare de care a suferit tot bmpul vieţei,
I/

şi mai cu seamă când era frig.»

Mihail Kogălniceanu a pătimit deci pentru Botoşani şi bo-
AS

toşeneni şi cu toate aceste, afară de o stradă care poarlă numele

său şi care ni are altă însemnătate decât că se migieşeşte cu
UI

altă stradă, cu numele marelui Domn Cuza-Vodă, concetăţenii

noştri nu s'au gândit încă sâ facă ca numele slăvitului român
BC

să rămâie nemuritor pentru toate timpurile; ca generaţiile viitoa-

re să ştie că bătrânii noştii înaintaşi au luptat cu 1 jertfa persoa-
nei 'lor pentru binele obştesc,
 Y
12 | | i Revista Moldovei

AR
"Pe când laşii, Galaţii, Piatra-Neamţ,. Dorohoiul. şi alte
oraşe, pentru care marele român n'ă. avut prilej să se luple şi

IBR
să se jertfească, i-au ridicat busturi de bronz şi statui de mar-
mură, Foloşenenii nu s'au gândit încă; Car fi o cinste pentru
dânşii de a face nemuritor pe cel mai mare român, . prin înfiin- |

L
farea unui aşezământ. de cultură, sau de binefacere, sau prin ri.

ITY
dicarea unei statui pe .un loc . de frunte-al frumosului „nostru
târg, sau măcar unui simplu bust
Toate popoarele au avut şi au un cult penir u morți, şi

S
mai cu samă pentru acui. înaintaşi ai lor cari s'au distins spre
ER
folosul patriei, şi prin fel-de-fel 'de foridaţiuni, rhonumente: sau
busturi. fac, ca numele lustrilor răposaji să remâe întipărit ur-..
IV
maşilor.. |
Oare bunii noştri celăţeni nu se vor gândi, | că maretui
UN

“Kogălniceanu, i se cuvine o pomenire printe o statuie, un bust

sau vre-un aşezământ folositor, pentru -ca copiii noștri să ştie şi
să cunoască, că pe lângă Ca bine—meritat de la patrie, bo to-
L

şenenii, pentru .carea pătimil,.ar trebui să'i venereze memoria ?

RA

„Să sperăm că tot se vor găsi câţi-va oameni de bine să

N
iea o ast-fel de inițiativă și aceștia. vor bine merita de. la con-
NT

cetățenii lor.
Simeon Labia
CE

INDRUI AREA VIEȚII

I/

* (după F..W. Poerster).

AS

Ce însamnă de fapt. „îndrumarea vieţii“ ?

_ Însamnă că noi trebue să stăpânim viaţa, şi nu ea
UI

pe noi. |
Sunt. mulţi oameni care n” au .o ţintă lămurită, care
BC

să e îndrumeze viața; mau o idee conducătoare, cu care

să întâmpine biruitor provocările din afară şi din lăun-
_tru ale soartei ; din această cauză îi vedem că ajung vic-
 Revista Moldovei
13
timele mediului. întâmplător în
Care trăesc, a cunoştin- e

Y
țelor lor variateşi a propriilor
capricii. Pe aceşti oame-

AR
ni îi poartă viața, ca pe o Darcă fără vâs
laș,
Mulţi oameni par pe din afară
foarte activi, dar ră-

R
mâ în n
fond cu .totul passivi, în faţa cel
hate răspântii ale vieţii. Viaţa lor
or mai. însem-

LIB
nu este pusă în slujba.
unui ideal înalt: din care să se pog
oare -într'insa măsură
şi orientare, ci îi vedem cum se lasă
duși, fără de nicio

Y
împotrivire,de. toate prilejurile şi ispitele vieţii,
dreapta, când la stânga ; acum asc când la

SIT
ultând de impresia Cea
mai nouă, acum de un-fel de nevoe
bolnavă . de a + se
ameţi şi a. se distra --ceia ce nici întrun caz nu
ER
poate numi „activitatea,ci doar cel mult se mai
«trecere de vreme,
„Este o lege fundamentală a ene
rgi
dintăi condiţie a ori cărei atitudini act ei omeneşii,. cea
IV

ive în viață:
Să te hotărăști din adâncul sufletului
UN

caracterului și al conștiinței, Odată luat pentru drumul

ă această hotărâre,
atunci poţi săfii sigur că ai tăiat
din. rădăcină ori c&
AL

„passivitate« —atunci vei îi un organizator,

şi nu un ac-
tor, în viață, i i ă |
R

Legenda antică despre „Hercul la răs

pântiia îşi are
înțelesul ei adînc în această privință
NT

. Drumul în adevăr
tare nu poate să-şi vădească întru
alt chip puterea. lui
biruitoare, de cât. punându-se de la început
în faţa unui
CE

ori—ori şi ale gând definitiv între bine.și rău. -

Acest act fundamental de alegere este mai îns
de cât toate celelalte alege.i din viaţă
emnat
I/

: de el atârnă lim-
pez imea şi temeinicia tuturor hotărârilor viit
AS

oare.
„Ăcest fel de hotărâre, de la începu
l. şi în mare, a
pierit aproapeacu totul din spiritul vre
milor noastre,
UI

Căci.ce vedem că se face astăzi ? Se alege

cu cea
mai mare băgare de samă cariera pe care
BC

vom
practica.
Pie care etapă est. bine.studiată și pregăt
ită cu . multă
 m | | Revista Moldovei
a vieţii continuăm

Y
prevedere. Pe când cu faptul esențial lăsân -.

AR
a cocheta. balansându-ne: leneşi între bine-şi rău,
contradic-
du-ne, în voe. nehotărâtă, pe sama celor mai
torii impresii. și împrejurări. II N

IBR
ri, care-i vedem
..» Aşa'se explică marele” nushăr' de tine
ul cel inai politicos, sunt extrem de
că se poartăîn chip

L
și cuviincioşi,și cu toate acestea sunt”
„bine îmbrăcați
întro complectă
__neglijenţi până în măduva oaselor, trăese

ITY
“lipsă de principii , poate: nimeni învinui ca sau
: Nu-i
ă acum
decis pentru rău, întru cât ei nu sau hotărât pân până

S
şi. cu clipele,
“pentru. nimic, se: joacăcu ceasurile
ER c, fără ca să
„ce într'o' zi se trezesc niște oameni de nimistă * stare. de.
s. Acea
“ştie ei singuri, când și cum au ajun
sexuale şi se în-
IV
lucruri începe de obicei de la relaţiile
viață. De
tinde: apoi thai departe la celelalte” legături de nici nu
UN

, dar
sigur că'nu sau hotărât pentru: minciună
i a
uiuşi.
Sau: hotărât pentru dișciplina severă a adevăr por-.
. în chipul acesta ajung: jucării în valul
sincerităţiiŞi:
L

îi vezi cun se fac

protivnice a clipei; şi numai
RA

- iilor
l cu-
flecari, inconștienţi, :mincinoși,. laşi, cutot cortegiu tica
prac
-noscut: al răului.Nu sa decis nimeni pentru
NT

tră * comercia lă,

murdară, care domneşte în . lumea noas
acel act de a-
dar. iarăşi nimeni nu se poate mândri cu
CE

rectitu-
legere sfântă: între cinstea necondiționată şi neco e să
lucruril
dinea obişnuită. Cei mai mulți aşteaptă ca
cu mici fal-
se îndrepte ele singure: de la sine, se joacă
I/

şități: şi nu vor să înțeleagă de ce la atâţia viaţaia o în-

AS

enul : «aşa a
torsătură tragică ; ci doar îi auzi cântând refi
e |
voit viața, aşa a fost ca să fiel> în
hotărâre de . fier soarta
UI

Cine nu-şi apucă cu

chip în-
mâni, pe acela îl poartă şi-l mutilează viaţa, în |
- - a
BC

grozitor.
Preot Toma Chiricuţă
9999999
 Y
R AR
LIB
BIBLIOTECI. PENTRU POPOR

Y
“După cum: în timpul Tăzboiului am luat de la prie- >
tenii noştri din apus tot felul de materiale de luptă, -tot .

SIT
_aşă trebue să împrumutăm şi acuma elemente de cultură
de la ei. Aceasta, nu înseamnă că trebue să importăm
ideile civilizației apusene ' sub formă de. legi. Trebue să
ER
găsim un mijloc.de a le altoi. în trunchiul nostru naţio-
nal, pentru ca ele să crească la noi hrănite de rădăcina
IV
noastră Trebue găsită calea. de a: face o legătură” vie între -
elementul nostrii “naţional. şi ideile străine, așă ca ele-să
UN

capete un caracter românesc şi să se răspân'lească adânc

în pătura muncitorilor: şi: a plugarilor. Un mijloc bun”
„pentruf aceasta ar fi bibliotecile pentru popor .
AL

Avem şi noi biblioteci, dar nu pentru popoi ci pen-

tru pătura cultă. Fiecare intelectual şi fiecare ' categorie
organizată de intelectuali își 'are biblioteca: sa sau tinde
R

„să şi-o înființeze. Pătura de jos e lipsită de mângăierea

NT

acestor prieteni, a. cărților bune: şi folositoare, căci ea nu

le simte nevoia. Starea. aceasta de lucruri sapă o prăpaștie
„între cele două clase de căpetenie şi trebue neapărat în- .
CE

lăturată printr'o răspândire puternică de cultură în popor.

Această răspândire nu se poate face decât prin cărţi scrise
pe înţelesul poporului, iar acestea ne lipsesc. Puținele,
I/

tipărite înainte de războiu sunt epuizate şi reapariţia lor

AS

se face foarte încet şi în condițiuni nefavorabile pentru

săraci. Gazetele tipărite pentru popor se pot număra pe
degete, iar ideile otrăvitoare se răspândesc pretutindeni,
UI

omorând. în pătura de jos viața sufletească. . - - «

Omul care începe a citi sar putea asemănă cu un
BC

“călător ce pornește în țări depărtate. Acelaş lucru se poate

-
 6 o ” - - Revista Moldovei

Y
spune şi 'despre cititor. El pornește” spre o lume .nouă,

AR
în întinderea căreia: se poate . pierde, cum S'au pierdut
atâţia, cari au strălucit în alte părţi și pentru' alții Pentru
a-l legă de neamul din care a ieșit, nu i se poate da la

IBR
început o lectură mai bunăşi mai plăcută decât poveştile |
și orice soiu de literatură izvorită din popor. :
„Scrierile.
i
lui: Creangă, Ispirescu, Dullu,. Pamiile ş. a.

L
îi procură cititorului o clipă de. mulțumire şi linişte.
„ Scoaterea unei seriide cărți cu poveşti” fără- lungi intro-

ITY
duceri, ci. începănd numai cu vechiul: „a fost - odat
ă.ca
„nici: odată“: și. având chipul povestitorului ar putea
„începutul lucrului de trezire a gustului de citit formă

S
şi a răs-
“ pândirei de: cultură în popor.
ER
Trecerea din lumea poveştilor în cea a întâmplărilor
ae
„istor a ice
amintirilor
, “şi a tuturor genurilor literare se
face pe: nesimţite. Cititorul rămâne uimit de tot
IV
ce gă-
„sește în „cărţi și se miră cum înainte nu înțelegea
nimic.
UN

„din acest farmec. Fiecare carte. citită e-pentru

el o mare
descoperire, car. îl îndeamnă tot înainte, Asttel-cun
oaşte
încetul cu încetul .creațiunile mai însemnate. ale 'minţi
“luminate și în el se petrece atunci o. mică frământare lor
L

„încercare de a-și pune mintea sa la lcru. Nu , o

RA

toți cei ce
încearcă, izbutesc, dar. de bună seamă că valorile
„dia pătura
ascunse
de jos ar ieși la iveală, dacă ar avea putinţa.
NT

„să se cultive câtuși.de puţin. a

| ”
Inceputul: unei biblioteci pentru popor nu trebu
făcut în mare. Socot că 9, cărți de poveşti, bine e
CE

ar alese,
îi deajun
s. Dacă aceste 5 cărți le vor plăcea cititorilor -
ei nu vor fi greu de _înduplecat ca să cotizeze
cu o mică
sumă pentru cumpărarea altor cărți. Cu aceste
I/

cotizaţii
și micile sume donâte de binevoitori sar putea
organiza .
biblioteci cari 'să împlineascăideocamdată
AS

nevoia “ce se :
simte şi încercările făcute în două locuri mi-au dat do-
„vada putinţei de: realizare a. acestui gând.
e
UI

Pe lângă cele spuse ar mai fi de adăogat.

observări câteva
în privința formei cărţilor. O carte care merge
în popor
BC

trebue: să fie. plăcută la vedere, având deasupra

ustrațiuni_în legătură cu? cuprinsul. Literele trebue să
ă

.
 Revista Moldovei 17

Y
fie mari, căci cititorul neobişnuit. cu cărțile nu poate ur- -
măși şirurile cu litere. mici și îndesate. Cititorii biblio-

AR
tecei noastre se plâng de 'multe ori de acest neajuns
Bine ar mai fi ca fiecare carte să conţină cât mai multe .

R
ilustraţiuni. Mintea omului care se îndeletniceşte cu vre-o
meserie sau cu, plugăria

LIB
oboseşte repede 'la citit și ilu-
strațiunile “ sunt
. ca, nişte - popasuri întăritoare. Incă un -
lucru, de care trebue să țină seamă editura care scoate
cărțile pentru popor, 'e ca fiecare carte să fie alcătuită

Y
din hârtie” tare şi să fie legată trainic, pentru. că ea va

SIT
intra în 'mâni, ce sunt obișnuite cu lucruri tari.
Cât priveşte locul de așezare a bibliotecei, e' bine
să se prefere mai multe biblioteci mici, răspândite prin
ER
părțile unde trăesc cei-ce au nevoie de ele, unei: biblio-
teci mari, aşezate la.centru. Aceasta pentru ca lucrătorul
IV
sau plugarul să le aibă mereu în calea sa şi -să le poată.
cerceta şi pe vreme bună şi pe vreme rea. Conducerea
UN

acestor biblioteci va cădea în sarcina unui: cititor ma:

isteț, care după îndrumările primite va începe cu puţine
cărți şi va clădi potrivit nevoilor ce se vor ivi. In îfeiul
acesta toată lucrarea va îi în strânsă legătură
AL

cu viaţa şi
nevoile ei și va îi ferită de „primejdia peirii.: |
R

In legătură cu bibliotecile populare sar putea orga-

niza. lecturi şi consfătuini ţinute” în casele nevoiașilor. Cei
NT

ce ar ținea aceste constătuiri ar avea prilejul să cunoască ,

mai bine poporul nostru și să se lege mai puternic: de
el. Astfel de înfâlniri
CE

ar înlesni. strângerea legăturilor

sufleteşti între cei ce ar lua parțe şiar contribui mult la
aplanarea neînțelegerilor dintre clasele sociale, |
I/

Intradevăr, ce frumos ar fi, dacă în după-amiaza

Duminicei intelectualul oraşului: sau a! satului, înarmat
AS

cu vre-o cărticică frumoasă, şi-ar îndrepta paşii către lo-

cuințele în cari se adăposteşte ignoranța şi ar. răspândi
acolo lumina de care se simte nevoie! Câtă mângâiere
UI

War putea aduce tin astfel de om unei case sau unui

cartier, numai prin prezenţa sa! Rodul unor astfel de
BC

încercări ar îi o necalculată binefacere pentru neam şi

 18 a a . Revista Moidovei

Y
tară, de:sute de ori mai de pret decât toate os an:alele pa-

AR
triotice de priii gazete.
„Dar pentru ca să ne. putem scobori jos, în mizeria
ŞI: neştiința celor mulți, pentru ca să ne putem . lega: Su-

IBR
fleteşte de ei, trebue: să. aprindem. în, noi focul: uibirei,
trebue să simțim mai adânc starea de înjosire' în care :se
află. şi. lăsând petrecerile . noastre „la. cari. cheltuim. sub:

L
masca. filantropiei energie şi bani, lăsând spoiala .minei-
noasa care ne: învălue. 'să ieşim afară la realitatea, crudă

ITY
și să ne: facem datoria în faptă. | a
Corneliu Busneanu!

S
m spspazaz i
ER
„PREOTUL0 TĂUL AL Antet a MU
IV
UN

x upă război urmează totdeauna o perioadă

N. de reorganizare. Multe întocmiri se dez
L

organizează în vârtejul războiului, sau. la

RA

[lacările acestuia se dovedesc impe rfecte,

- încât se ridică nevoia. de a relace pe cele
NT

7 vătămate şi dea clădi dela început, ceea

ce s'a întrezărit ca util. Astfel războiul 'e
CE

o, piatră de încercare care consacră ceeace e temeinic Și

dărâmă 'cetace e subred. , a
In, suflete războiul ă făcut. -o mare schimbare, aceea
I/

că lumea a 'devenit mai: exigentă fată de drepturile salg

AS

şi mai dornică de egalitate în fața vieţii. |

| La sate sa tradus. această stare sufletească, prin ne-”
UI

cesitatea neînl: iturată a improprietăririi, iar la” oraşe, prin.

„zilnicile fricțiuni între patron şi. lucrător.
BC

Este știut că drepturile se cuceresc.

 Revista Moldovei: E 19

Y
Câta vreme poporul wa lost atât de gelosi de drep

AR
turile sale, nici cei cari aveau facultatea de a le: acorda,
nu se gră ibiau la aceasta, dar de îndată ce poporul a

R
inceput să şi-le pretindă, nimeni nu-i-le mai poate refuza..
E înatăra de 'orice. îndoială, 'că- reforma agrară, de acum

LIB
nv mal poate da înapoi. Ea se găseşte - la jumătatea în
lăptuirei sale; partea întâia, “care era exproprierea, fiind

Y
un fapt îndepiinit, a inceput să se îndeplinească șȘi partea

SIT
a doua, aceea a împărţirii pământurilor. N
Când în cele. din urmă, se va fi terminat şi noua
repartiție a so lului, atunci se va "pune O mare cheștiune, : ER
aceea a producției şi a desfacerii. Se ştie că proprietatea
mare, întrodusese : în mare măsură „metodele: şi 'instru-
IV

mentele necesare pentru o cultură pertecţionată. Vedeai

UN

astfel pe marile proprietaţi, mașini de tot telul, care în-

locuiau mâna omenească, sporind producția în cantitate
şi în calitate, ="
AL

| |
Când se punea a doua chestiune, aceea a desfacerii
„găsiai cerealele
R

grămadă în magazie, și gata în tot mo-

„mentul pentru vânzare. - -
NT

Se poate anticipa;: ca sătenii

să .nu fie la înălțimea
"marei proprietăţi, nici în ceeace priveşte producţia ȘI nici
CE

_destacerea. Vei vedea astfel o semănătură în formă de

mozaic; alăturea de porumb vei vedea grâu, rapiță, orz,
I/

sfeclă, ovăz, etc. amestec destul de pitoresc, dar mai ales

destul de nepractic. Marea proprietate
AS

făcea cultura în
" tarlale întinse și când întroducea secerătoarea în lanul
de grâu, îl începea dela o margine, ca să-l sfârșească la
UI

cealalta. Cum vor folosi sătenii bunăoară secerătoarea ?.

Mai întâi cine.are s'o cumpere,
BC

fiindcă nu e de admis
ca fiecare sătean sii-și procure câte una? După aceca
-
-
 20 o i Ea Revista Moldovei

Y
cum o vor folosi, când grâul se. găsește împrăștiat pe

AR
sute de locuri, în. suprafeţe mici ? |
| Când'va veni. „vorba de. desfacere, vei „avea mai

IBR
multe calităţi, din care unele inferioare, fiindcă de pildă
unul şi-ă treerat grâul cu caii, altul. cu mașina, “unul l-a
„.vânturat bine, altul mai râu, și-aşa mai departe. După

L
aceea cerealele se găsesc risipite prin, podul “casei. fie-

ITY
căruia, încât nu știi „nici de cât dispun, nici de ce calitate
sunt și nici nu le vei putea strânge. ls un moment dat.

S
Iată atâtea metehne ale: nouei repartizări a. solului,
care nu vor putea fi lecuite în oarecare măsură,
ER de cât.
printr'o nouă și mare desvoltare- a cooperaţiei. |
Numai astfel se va putea beneficia în noua situaţie,
IV
| de avantajul uneltelor perfecționate; care mai ales în ac-
UN

tuala criză de braţe, 'sunt foarte necesare. In privinţa |

desfacerii, spre ase evita speculanții intermediari, va tre-
bui să se facă magazii sătești şi să se organizeze siste-
L

matic vânzarea în comun, | |

RA

| lată aşa dar, ce noi cerințe ne înfăț șează viitorul.

Cum este de așteptat, va tgbui | ca preoții să ia parte *
NT

- însemnată, la marea cooperaţie viitoare, care va fi atât

de necesară. Pe măsură ce 'se vor împărți pământurile,
CE

se va simţi -destăl de puternic această nevoie, fiindcă nu

"există altă soluție, ca producţia și desfacerea să nu sulere;
I/

“în comparaţie cu trecutul. Ceva mai mul, numai prin în:

tensificarea producţiei agricole, se va uşura ve irea la
AS

normal, liindcă în balanţa comercială cu celelalte țări,

România nu poate echivala importul decât prin cerealele
UI

sale. | Aaa
„Am spus că similar cu: chestia agrară de la sate
BC

este la orașe chestia muncitorească.

 Revista Moldovei

Y
e 21

AR
- După cum s'a admis că țaranul era exploatat de
proprietar, 'tot astfel se pretinde că lucrătorul este ex-

R
ploatat de patronul său. Sătenii. şi-au cucerit drepturile”

LIB
luând locul proprietarilor. Prin proectul agrar marea
proprietate nu mai rămâne de cât 10%, din totalul so-
lului, 100/, fiind proprietate mijlotie,

Y
iar SO trecând.
în proprietate parcelară..

SIT
|
După cum sătenii -âu luat locul prăprietariior, prin _
analogie ar trebui ca muncitorii să ia locul patronilor:
ER
Ar trebui cu alte cuvinte și la oraşe o expropriere a
patronilor. În ltalia s'a petrecut acest fenomen cu totul
IV

unic; lucrătorii s'au făcut stăpâni pe fabricile În. care -

niunciau, organizând consilii de conducere. A fost o re-.

UN

voluţie. pașnică; de înlăturare a “patronilor, care, după

relatarea jurnalelor, n'a fost făcută numai de socialişti, ci
AL

a fost_un fel de cruciadă, din care.n'au lipsit |nici „preoţii

cu crucea în fruntea,
R

| Rămâne să se vadă, „dacă aceasta a fost o , soluţie.

NT

lericită a problemei muncitorilor din industrii și mai ales

a industriilor.
CE

„Credem că nu se potriveşte aidoma situaţia -depe

câmp, cu cea din fabrici. Țăranul a ajuns stăpân com-:
plect al unei.. bucăţi de pământ bine “definite,
I/

pe când
intr'o fabrica unde lucrătorii sunt stăpâni, vom avea de-
AS

aface sau cu mai mulți stăpâni, cecace e rău, saunu va

li niciun stăpân, ceeace e și mai rău. |
UI

Felul cum se va rezolvi problema muncitorească nu

se poate prevedea. E de admis ca adevărata soluție nu
BC

„e cea radicală ca în [talia, ci una de mijloc. E necesar

ca lucrătorii să lie călăuziţi de spizitul de moderație, pa-
săre destul de rară pe vremile aceștea,
 Y
22 Ş „7 Revista Moldovei.

AR
r.

_E de netăgăduit, că se ainestecă mulți. streini: sau

înstre inați, cari. falşifică mersul firesc al evoluţiei, ȘI de-

IBR
N
„termină directive pripite: -
Trebuie. ştiut că religia. creștină nu incurajeaza mici

L
pe patron, dar nici pe lucrători. a
De îndată ce şi unii și alţii vor: fi calăuziţi de: spirit .

ITY
creştin, Şi prin urmare de dreptate. ŞI drăgoste,- atunci .
raporturile dintre dânşii se vor aranja. automatic în chip

S
ideal, Creştinul adevărat e mai gelos de cât oricare so-.
cialist de întronarea fericirii ER pe. pământ. și de a. vedea..
raporturile ' dintre oameni regulându-se > după dreptate. ȘI
IV
dragoste. A
Sorialismul nostru are marele cusur că e ireligios
UN

Și prin urmare insuficient. Sufletul omenesc nu se împacă

cu un loc, unde deși stă comod, totuşi nu vede nimic
nici în urmi şi. nici înainte. Fără reazimul credinţii el
L

nu-și va găsi mulțumirea în oricare situație l-am pune.

RA

Archimede cerea un punct de sprijin în: univers, Spre

a -urni: pământul. din loc, noi vom paroafaza prin a cere
NT

sufletului * omenesc reazimul credinţii; „spre a. se orienta -

suficient printre cele mai încuicate probleme. sociale:
CE

Aşa că se vede de departe unde stă viţiul, Viitorul

va fi al socialismului creștin, care înainte de a 'orândui .
I/

pe alţii s'a orânduit pe sine şi care ințelcge. că nu se

poate un mai bine materia!, fără un mai bine moral și
AS

„Că „nu.va tolosi nimic cel care va câștiga lumea toată,

dar care în schimb își va pierde sufletul săua,
UI

i îi | „Br. C. Vuiescu
BC
 Y
AR
SRI

E
od Z

R
LIB
. pi:

Y
SIT
INSEMNĂRI CRITICE.
paz
ER % .

UriLrinrăa ARTEI ?
IV

n numerile anterioare ale Revistei Moldovei.

UN

am amintit cititorilor noştri câteva conside-

„raţiuni critice privitoare-la psihologia spec-.
„ tatorului de artă şi la psihologia creatorului.
AL

1 de artă, cu specială privire la plăcerea este-

“tică,
Dar celini aceste consideraţiuni ceiitorul
R

se poate întreba dacă nu sa devansant o.

NT

chestiune prealabilă, aceia a ufilității, chiar când e vorba

pur Şi simplu de consideraţiuni asupra artei în genere,
Vom încerca să ne dumerii, presupunând,. bine înţeles
CE

unele noțiuni de psihologie elementară, ca deja cunoscute

3 x:
I/

e
E

Sufletul omenesc, în raport cu impresiile ce primește

AS

dela lumea externă, nu are uii rol pasiv; el reacţionează.

Atari impresii ar rămâne inconștiente dacă ele nu sar
UI

contopi cu stările noastre snfleteşti anterioare. E acum

sigur că nimic nu intră în conştiinţă neaperceput.. Orice
BC

act nou de cunoaştere nu e în fond decâto recunoaștere,

căci lucrurile noi, numai întrucât sunt: întro legătură
N
 Y
24 îi N - | e Revista Moldovei o

AR
oarecare cu. cele deja aflate în conştiinţă, . le putem cu-
„.noaşte, Realitatea așa cum e, nu e decât ocucerire lentă

IBR
a sforțărilor noastre sufleteşti, a activității noastre! intelec-
tuale. Reprezentările noastre .interne despre un lucru pot
forma şi ele obiectul unei științe, al: ştiinţei despre artă,

L
„de -pildă, adică al esteticei, întrucât manifestările artistice

ITY
vor iinita nu lucrurile din afară aşa cum se prezintă ele
“independent simţurilor noastre, ci reprezentările. lor în
noi, adică reprezentările - noastre interne despre lucrurile

S
din afară.
ER
Aceasta e concepţia nouă a esteticei moderne, în
comparație. cu. ar/ificialismaul concepției mai vechi, opuse |
IV
acesteia.
UN

Așa fiind, este atunci arta utilă? -

„Dacă procesul cunoaşterii stă în colaborarea stărilor
sufleteşti, cu :impresiunile lucrurilor din afară, arta aduce
L

-. în acest caz un real folos, fiindcă ea cristalizează aceste

RA

reprezentări. ŞI ajută desvolțarea noastră sufletească con."

cretizându-le. Arta "e un far conducător al sufletului ome-
NT

nesc, pe care-l ajută să cunoască şi mai bine lumea ex-

ternă, Primitivul se ține izolat de frumusețea naturii ex:
CE

terne şi țăranul nostru, deşi trăește în mijlocul naturii,

nu-i gustă toate frumusețile ca. unul care are desvoltate
dispoziţiunile sufleteşti.
I/

Artiştii au cultivat sufletul omenesc spre adorarea

AS

frumuseţilor naturii—ca Rousseau d. p,, peisagiştii, căci

—
înaintea lor natura nu era aşa de admirată.
UI

Natura a fost, desigur, totdeauna frumoasă, dar

ochiul era orb, sufletul nu era cultivat să simtă. Când.
BC

artiştii lau deprins: la aceasta, ei au fost în stare — cum

se zice—să pregătiască chiar mari revoluţii sociale.

N
 Revista Moldovei

Y
Ra a _ / 25

AR
Unii esteticiani pun şi mai vădit “problema utilității
artei,care, după ei, ar contribui la afirmarea unei t.orii

R
psihologice, ca una care face să intre în exerciţiu: dispo-

LIB
zițiuni sufletești altfel neglijate în viaţa practică — Lange
de pildă. .
Dar mai e un alt punct de: vedere al utilității artei,

Y
conform căruia arta: ar reprezenta natura “sub unghiul
unei i/uziuni voite. Ori de câte ori „privim un obiect de

SIT
artă avem pe: departe prezent în conștiință obiectul în
sine — tabloul, poezia — şi iluzia lor. Căci eu ştiu, de ER
pildă, pozitiv că peisajul întrun--f-l este 'pe -pânza din
faţă-mi şi altfel este în realitate chiar; eu știu pozitiv |
IV
că Demetriad în carneşi oase, sănătos la minte, e cel
care „recheamă pe Hamlet pe scenă și totuşi în ambele
UN

cazuri. am iluzia voită a admiraţiei, plăcerea estetică,

“ Prin urmare spectatoful unei opere de artă, cel „care
pustă o operă de artă e un cm superior, fiincă el e ca-
AL

pabil să îmbrăţişeze cu mintea doză direcţii deodată,

două serii diferite de fenomene: pe deoparte ştie: pozi-
R

tiv cum e realitatea, „pe de alta, în! acelaş” timp, are şi

NT

iluzia ei. |
Posibilitatea a două serii concomitente în gândire
insamnă un=-plus îi desvoltarea sufletească. a cuiva.
CE

Această posibilitate, cum şi trecerea dela un şir: la altul—

cum e: de pildă în cuvintele de spirit—o dă numai arta.
Una din laturile importante ale plăcerii esfefice este . prin
I/

urmare și posibilitatea de a trâce dela real la iluzie, dela

fond la formă sau de ale. urmări pe amândouă deodată.
AS

In acest sens ara e un mijloc de progresare. sufle.

lească. |
UI

5 „x Const. Oprescu
| ca
BC
 N . i | “ . , ” i A

26 A - 4. Revista. Moldovei

Y
+.

AR
NOŢE

IBR
Este posibită nemurivea “corpului ? tă

L
Articolul colegului . Halunga, întitulat „nemurirea cor-
puluia a avut: darul să intereseze pe mulți: dintre cititorii.

ITY
» revistei noastre. Repeţ că nu-mi permite vremea să mă
pot ocupa mai în deaproape :cu această chestiune; întru

S
cât sunt absolut sigur că teza colegului meu nu:se poate
“susține până. la capăt cu mijloace stiinţifice, ci „doar: ER
mijloace metafizice. o. | |
IV
Pentru acum cred însă că ar ți: inter:s ant pentru - Ci-
titori ca si fac câteva spicuiri dintr” un
UN

articol publicat:
în ziarul Universul Nos 258 din 17 Octombrie, întitulat |
Despre câteva probleme mari de biologie, ereditate, rege. .
L

Nerăre, senilitate ŞI. întinerire, -dătorit marelui nostru a

RA

vant Dr. G. Marinescu, a | SI

“ Analizând cauzele îmbătrăsirei, domnia sa stabileşte -
NT

că ea este un „proces complect, care se insoțeşte * nu

numai -de tulburări anatomice, dar acestea sunt expresia ,
tulburărei. chimismului
CE

celular si în special af “sfărei co-

loidale a celulelor diferitelor țesuturi“. „Azi noi stim că -
coloidele organice! ca și-cele anorganice au o. cubi vi- :
I/

tală şi prin urmare urmează în evoluţia lor o traectorie -

lixă asemănătoare aceleia a fiinţelor vii». „Cum: dar
AS

ce-
lulele vii. care constitue organismul, care ele însişi * au
sunt de cât un complex de coloide, sar putea sustrage
UI

acestei legi fatale de evoluţiei ?. ȘI apoi după ce emie

entul neuroldg arată ci imbitrihirea- și moartea, celulei
BC

vii.sunt GQ urmare fatală a procesului de deshidratare *

continuă a ei, face următoarele alirmații, care trebuesc
sr 7
 | o | e 27.
Revista Moldovei

Y
N A | E „2 — ,

AR
puse în comparaţie cu concluziile ctre care gravitează
arțicolui colegului Haiunga : «fxistă, în bătrănețe, o de-

R
gradăârtia_ bogăției fiziologice, adică toate funcţiile ce-

LIB
lulare. se reduc, iar tapacitatea de sinteză chimică este
redusă. Senilitatea, ca și moartea, sunt două fenomene
inerente materiei vii. Și una și alta nu sunt pur și sim p-

Y
lu accidente, ci fenomene. iremediabile, în contra cărora

SIT
sforțările noastre rămân zadarnice.
Moartea - țesuturilor diferenţiate, ca cel nervos - şi
muscular, e o necesitate inexorabilă legată chiar de sta- ER
rea de diferenţiare și de functionare, a acestor elemente“.
Este extrem de interesantă și partea ultimă ffdin ar-
IV
ticolu! marelui nostru - savant, intitulată : Intinerirea esfe
un fenomen posibil? Raspunsul la această intrebare a
UN

neurologutui nostru, care de- mult se bucură de o. crle-

britate universală. se. cuprinde în partea finală a sus
AL

arătatului articol și o transcriu. întocmai, întru cât il socot

concludent în chestia puşă de colegul nostru
R

„Steinach ca şi Voronoti mau definit exact procesul *

NT

intinerimei, ! Ei. Lau confui:dat cu o roaelivare jrecăfoare

a organismului nostru.

Cercetări în curs mi-au

CE

arătat că glanda interstiţială 4

„este foarte bogată în peroxidaze şi probubi! în manganez,

adică în lermenţi şi catalizatori cari activează schimburile
I/

nutritive ale organismului, |

Graţie activității mai mari a
AS

acestor fermenţi, după *

legătura canalului deferent, 'Siu intruducerei lor în or-
ganism sub formă de grelă, asistăm la ridicarea energiei
UI

fiziologice, scăzută prin procesele vieţii, care caracteriza

_ bătrăneţea, Această reactivare tret ătoare” - nu? merită nu-
BC

me'e: de intinerire, “cum pretind. Steivach şi Voronoff,

cate ntliind în curent cte ireversibilitatea fenomenelor z
 28 i E „Revista Moldovei |

Y
AR
„biologice voesc să creadă că s'a produs O intoarcere a
bătrâneţei spre tinereţe) ceia ce e inexact, | u

IBR
Toate schimburile nutritive petrecute în cursul vieţii
N _
au modificat profund țesuturile noastre lăsând urme. ne-..
jorse pe care nu le face să "dispară nicii legătura. canalu-.

L
i deferent, nici grefa testiculară, |

ITY
Nu trăim două momente absolut identice, dar totul
se schimbă și prelace, | |

S
| A trăi vasăzică a muri zi cu zi şi a mergă “fatai
spre sfârșitul care ni este rezervat, ER Insamnă Gare aceasta
că nu suntem în stare a evita senilitatea precoce sau
"în oarecare măsură miz eriile. senilităței ? Desigur că nu.
IV
| In galitatea mea de medic v'aşi putea recomanda
UN

formula lui Chevreul chimist francez, care trecând din:

colo de limitele centenarului, răspundea cu candoatre ce-
„lor care-l întrebau cum a.ajuns la această vrâsta înainta-
L

tă şi poate- munci. la moderafion en fouf, răspnndea. el.

RA

Moderaţia în toate este sfatul ce îmi permit a vă. da.

Excesele de tot felul, de mâncare, de băutură, pasiunile
NT

Și sforţările minează continuu organismul nostru, condu-

cându-ne la o senilitate mai repede. Se
„__ Aceasta.ni se pare nonă a fi adevăratul ton al omu-
CE

lui de știință ŞI adevărata concluzie la care trebue să

aducă știința adevărată şi serioasă,
I/

Pr. T. Chiricuţa.
AS
UI
BC
 Revista Moldovei” 20

Y
9.

IRI CIBINZII,

AR
d a N

R
5. O. Marden: <Puterea cu- mai paralizant decât gândurile
getării. C/. Wagner : Viaţa «cum-

pătată>. — Edit. Fundaţii |. V.
Socec, =
Două admirabile cărticele, cari
LIB
negre, şi omul este aceia ce sînt
gândurile lui. Intre gândurile
“noastre, teama de orice fel mare
ce căuta: ea ne paralizază ener-.-

Y
se complectează ; 'căci, desigur, gia, câre siugură ne pune în ar-

SIT
puterea cugelării duce la o viaţă monie cu Divinitatea. Este în
e cumpătată, iar amândouă contri- oim o putere lăuntrică, puterea”
buie la înălțarea vieţii omenaști,. aceasta a cugetării și gândurile
ER
la învrediicirea ei. falşe cari o otrăvesc - trebuie
Intr'o formă ades paradoxală, energic îndepărtate de la dânsa.
dar cu atât mai impresionantă,
IV
Alzacianul Ch. Wagner e. ui
americanui Marden dezvăluie in . spirit snai. potolit, o minte -mai
UN

În cărticica sa “o: profundă cre analitică. Viaţa pe care o duce

dință în voinţa spre bine a omu- omul modern, crede el -e prea
lui și, evideut, un optimism 'inai- complicată: de aici atâta nefe-
„terabil față de puterea cugetării „ricire, întrun
AL

_ timp când omul

acestuia. alcargă mai mult de cât oricănd,
Dorinţele noastre legitime sint
R

după fericire. Stăpânit de iluzii

de origină divină: de aici, tăria primejdioase, omul de azi a'
NT

lor şi necesitatea, pentru armo- "pierdut drumul spre fericire, o-

niz vieţii, de a se împlini. Iz- dată cu pierderea mijloacelor
CE

bânda şi fericirea sînt în puterea adevărate pentru realizarea ei ,

noastră, cu condiţia , numai de în viaţă: el trăieşte falş. .La fe-i
a nu ne lăsa descurajaţi de pie- ricire nu duce de cât simplicita-
I/

dicile ce hi stau în cale. Incre-- tea, cumpătarea în viaţă, stăpâ-

derea.în sine e o armă pe care nirea de sine. E nevoie de un
AS

nici o putere nu-i stare s?o bi- spirit de simphicilate!îi toate

ruie. Chiar când aparențele sînt cele omenești : în gândirea care
altfel, gândul nostru nestrămutat,
UI

trebuie cumpăntă, în vorbirea, -

atunci când am întreprins ceva, care:nu trebuie să fie de paradă,
să fie cel al bunului sfârşit al in nevoile cari trebuesc simpli-
BC

întreprinderii noastre. Nimic nu-i iicaie şi în mulţămiiila cari tre-

 Revis a Moldovei 30
4

- Revista. „Trăusilvaniau. -—

RY
buie desbrăcaţe de “artificial şi
exotic. O cauză -însămnată de. „Un. capitol al vechei, "marei
„= nefericire modernă e doiul de. și laborioasei instituțiuni, care

RA
.„

reclamă al omului de azi, ne este „ Asociaţiunea pentiu _li-

“ stânsa poftă”,| de-ase face cu: teratura română . şi. cultură
noscut, de a căpăta faimă şi re

LIB
poporului româna dii Sibiu,
„cunoaştere. Ducem apoi o viaţă A formează publicația lunară
prea «de lume:am bierdut propagandă . culturală :
„dej rin: lerea retragerii în noi În-. ra bsibasiai

Y
şine şi dorul de singurătate al Avem sub ochi cupriistul:

SIT
al cuiva e socotit drept - ciudă- ultimilor numere apărute anul
„țenie, în cazul cel iai buu. Do- „acesta. Numărul dublu..(7- 8)
rim.cu orice preţ compl: -xul, Bu din lulie- -August, ne înfăţi-
ue dăm seama
„de orice ful-e simplă şi că
că
trti-
ER
frumuseţea „şează în cea mai vie lumină
situația „Asociaţieia, prin ur-
NIV
fia şi artiticialul în retațiil> s0- marc Însăși. izvorul din care
ciale, produc! desgust şi revoltă. „purcede . revista.
E nevoie, deci, de-o creştere | Revista, prin forma şi cu-
LU

„Spre simplicitate : o preocupare prinsul' ei este .la. înălțimea

ce trebuie pusă inaintea oricăreia, mijioacelor de cari dispune
Sînt cărţi ale” “vremti pe cate Şi a penelor; cari colaborează, |
RA

„d

O trăim, izvoară de purificare şi pentru a ne reda tot ceia ce

întărize a sufletelor: șovăitoare este mai caracteristic în lite,
Și înclinate tot mai: „mult spre ratură şi viaţa poporului ro-
NT

materialism “mân. Vibrează mai ales fie-

stupid, ale tinere-
tului nostru. Sint cărți la cari care număr, de un românism -
CE

A
omul mătur se întoarce nu: o- „descătușat, care aduce o notă
„dată, spre a culege gânduri în | distiuctivă în materia amorfă
nalte şi adicri la ideal. E one, a publicaţiilor noastre lunare.
I/

cesitute ca ele să nu fe trecule „Plumărul 9 (Septembrie)

cu vederea, „prezintă iot. caracterul spe-
IAS

N. N. Răutu. cial de număr comeinorativ

în cinstea lui Dante Alighieri
cu ocazia sexcentenarului
U

moiţii sale. Dante ca. poet şi

ca otn potitic este. înfățișat
BC
 Revista Moldovei
"31
O - e
„de pana d- lui. [: Georgescu,

RY
tere se” împlinesc: 300 ani,
Analiza operei . fundamentale pe
care ni-l înfăţişează întrun
„Divina Comedie“ și a scrie. „succi
nt articol d-l Ilie Marin!

RA
“rii - sale “-despre' monarchie
Sunt! complei edificatoare, a. O! cronică bogată încheie
supra pe rsonalității marelui Trevi sta, informându- -ne' con-

LIB
geniu creator, „care a fost 'ști inci os despre mișcarea ar-.
Dante” „tis tică “de la noi ȘI din străi-
“D-l Ramiro Ortiz discută „ nătate.

Y
“ideile morale şi: artistice” ale Recomandăm călduros, iu-

SIT
lui Dante așa cum rezuită revi bitorilor de “cultură, “această
stă: “n, Aceast
din: „Canzonierele isalee,
Nu este “uitat: nici „La ER |
Fontainer, de la a cărui aş O. H;
, _ i
NIV

06999

„RE: ijSTA 3REEVISTELOB.--

.
LU

i To
“Gândirea (No. 12) continuă invinovătira câ. ne pune în cu-:
a Si mențive în: haina. curâtă a. rent cu mişcarea culturală a
RA

primului -ei număr, Publică

ar- «minoritaților etnice», Din po-
ticol culturale, cele mai mult
e 'trivă, cu riscul de a ni atrage
Ppurând în discuţiune proble
me şi noi săgețile: «Săgetătoruluî>.
NT

interesante, cui a fost ahe- și aşteptându-ne să fin ironi-

volta fontului niStru nclat'n> zaţi prin „Izbânda“ de Stan
CE

al d-lui Lucian ilaga

si cum Olaru, - așteptăm mereu dela
e col din numărul acesta
«/utre «Gândirea» să ni dea oglinda,
cartea: Jianceză și fartea
ger- dacă se poate complectă, a ori-
I/

mană». al d-lui Pamfil

Șeicaru, cărei preocupări de orice na.
„<Turbinca lui Ivana tură, a sufletului sașilor Și un-
atacă
AS

sau răspunde. oricârui “atac” tot- urilor din Ardeal,

deauna cu viviciune si cu dub. In numârul acesta,
Ni place afară da
UI

atmosfera aceasta ti- ? înteresantul arţicol al

d-nului
Nei Casa ce se resfiră din toata lon Darie, asupra lui
însemnârile şi notelu
Dostoi-
BC

fiecărui evski, atragem atenţia -cititori-

număr al „Gândirii: şi noi mo lor noştrii asupra foarte fru-,
 „32 e a
Revisla Moldovei

RY
moasei poezii-a d- lui Ion Pillat. „pe scena, teatrului național. pe
Autorul «Visarilor păgâne», al simplul motiv. că te ai.. abătea
_«Rternităţilor de-o clipă» și al dela. program, care te obligă

RA
«Grădinii între ziduri» publică | să .nu te preocupe decât exc/u=
în acest numâr o frumusețe de siv produsele artei “româneşti.
Nu e, credem, . acesta mijlocul

LIB
„Verş «Spre Izvorănii», pe care
ni pare râu câ nu o putem re- cel mai potrivit de a apăra—
produce "Ea nu desmin- deși noi nu vedem nici un pe-
te însă de loc pe ricol — cultura naţională. Sin-
autorul

Y
fermecatoarelor « Balta»; "gura aparare eticace ar fi nu zi-
«Seară

SIT
la Miorcani»; «Mănăstire» şi duri.tari.şi groase la hotare,
mai ales cunoscuta :„loamnă“ ci fortificarea puterei dinăuntru,
din volumul „Grădina între zi- creșterea în valoarea a litera-
duri, | ! turii
CC. Op.
ER
românești însăşi,
C. op.
NIV
- Pentru apărarea culturii na-
rebuie Invidiem în primul rând hâr-
- ţionale — caci cultura
tia cu care apare «Sburătorul
şi ea apărată ca și teritoriul
LU

naţional şi ca şi: sănătatea... literar». Ni place deasemenea

că d-l Lovinescu singur mai da
naţionala—a apărut un „organ“
ami printre literâți şi produ-
în forma de ziar, pus sub. con-
RA

sele lor, încadrând, „figurine“

ducerea d-lui Mihail Sorbu. şi.
tiparit pe hârtie, dar nu de... ca Em. Bucuţa, Lucian Blaga...
* Literatura proprie «Sburato-
NT

ziare.” .
Oricat am. fi de credincioşi - rului!* însă nu e la înălțimea.
literaturii noastre românesti şi
hârtiei şi mici la a pretențiilor
CE

independent de părerea ce a- d-lui Lovinescu. In schimb nouă

vam despre colaboratorii «Să- ne place îndrazneala în apre-
ciere e d-lor Mihail Jorgulescu
getătorului“ [care e bună), nu
I/

şi TI, Aderca.
putem totuși împârtăși "modul „Decât să nu spui nimic de
de a proceda al zisului organ,
IAS

cineva, în literatura totdeauna

Ni se pare aproape de ridi- “A fost mai bine să spui macar
„cul sa spui, de pildă, câ refuzi.
de rău. |
să faci darea-de samă asupra C. Op.
U

reprezentării unei piese streine

BC

99 SS
 | Anui L'No.'8 | BOTOȘANI 1 Decenibrie 1921

RY
REVISTA MOLDOVEI

RA
——— APARE LUNAR ——=

LIB
II

JUDEȚUL. BOTOSANI.
Y
SIT
,

AZ ER73 plecat, mai dăunăzi din. Botoşani, pe o

PATA
ER
Sal NS PE Na
Ep A | ZI nouroasă, posomorâtă, dar prin aceasta
ao
Ft, A
„Wa! înviorătoare,
4 a - -
căci
-
pământul însetat primise.
, a: A A - * .
NIV

Ea Ravi | Dinefacerea ploaei, Aproape de Leorda,

E e a „XX spre apus, norii se crăpară. O geană pur-
ISS Za SZA purie intensă, contrastând cu norii plum-
LU

burii, lăsă câteva clipe să se ițească soarele, şi el ca

de aramă. Un. colorit splendid cuprinse D. Armeanului,
RA

dinspre. răsăritul liniei ferate. Vârful lui era scăldat

în
purpură, pe când în valea Luizoaei se lăsase umbra
sării,
Sus ieșea în relief, cel mai mic mușuroi
NT

de cârtiță, lu-
minat puternic dintro coastă. iar grămezile de .țărnă
de
la rădăcina popușoaielor tăiate, reproduceau deplin
CE

modul
de pictare prin îucâlcituri de dungi a lui Segantini, cel
ce lucra în lumina limpede a vârturilor alpine. Ploaia
atât dorită, făcusă să izbucnească
I/

minunea smaragdelor
asvârlite pe ogoarele cu sămănături de toam
nă, punân-
AS

du-le mai în relief în cadrul din. ce în ce

mai roșcat al
vârfurilor de deal. Apusul de soare d ădea
locului carac-
UI

terul stepei ; dealurile domoaleîl îm bina

u cu tiparul local.
lar când trenul, cam gâfâind, ajunge aproape de Leorda,
BC

cei câțiva brazi din Văgăuna dealului unde e ascunsă

biserica, aduceau aminte prin seriositatea. înfățișării lor,
 po Revistă Moldovei

RY
alt element “caracteristic judeţului : frumoasele dealuri,
tablouri sclipitoare de culori spre toamnă, ce-l încing

RA
cătră apus.
Am colindat aproape. toate județele României vechi.

LIB
Nu doar fiindcă sunt lezat prin amintirea copilăriei,
vrâsta cea mai fericită, de judeţul Botoșani, voi spune
e cel mai. frumos, prin contraste, din toate județele

Y
“că
în afara celor de munte. Oricine l'a străbătut, cum Pam

SIT
străbătut eu și vara: și ioana, şi în vremea când crapă
mugurii arinului și când sălciile bătrâne de pe lunca Si-
ER
retului, la Huţani, par nişte fantome, fiind despuiate de
frunze, nu poate să nu se oprească. a nu-i. admira plas-
tica: variată și molcomă, blândă ŞI ademenitoare. Am trăit
NIV

clipe de bruscă admiraţie uneori. “Călătorul: care face

mai des drumiil spre Copălău, ssă-şi arunce privirea spre
LU

apus, într'o seară de vară, -spre . peisajul, ce se presintă

“ochiului, înainte de a. face "cotitura drumului ce urcă
domol pe spinarea dealului. umbrit de vestita pădure. In
RA

fund e zidul dealurilor înalte, înălbăstrite de ceața apu-

| sului prin codrii ce le acopăr. Vine apoi scobitura -nu-
NT

măi ogoare şi sate de la Orăşeni, Cristești. Coşula, în-

trun colorit. azurat, cu ape când mai deschise când mai
CE

închise după pâlcurile de grădini şi pădurici, după oglinda

iazurilor încadrate cu papură. Se va .opri locului, sunt
sigur. Nu se îndură să pășască mai departe, fără acea
I/

esclamaţie. ce dovedeşte în om simţul frumosului: Ce

IAS

priveliște minunată! Vârfurile de. munţi ce se ițesc de

după dealuri, de departe, din Bucovina mândră, pare că
se înalță și ele mai sus, ca să privească peste întinsul
U

formelor blajine, sai aproape de sufletul oricui, ce se

țin una de alta peste întinsul judeţului. Şi totuşi în a-
BC

ceastă lume de forme mărunte, cu aspeete aşa de va-

 | Revista Moldovei 3

_riate, nu lipsesc contraste isbitoare, La Rădeni şi Flă.

RY
mânzi e umbra codrului des, sunt pripoarele de piatră
ascunse în îrunziș, sunt isvoarele neatinse de arșița soa-

RA
relui. E pieptul de piatră în lungul:căruia sat de sat se.
„ține, ca șiragul de mărgele pe o aţă. Și ce sâte! Unul

LIB
şi unul, gospodăroase, Cuprinse, cu oameei având faţa:
luminată de o privire blândă, visătoare. E una din zo-.
„nele cele -mai populate din ţara întreagă, căci aice.se

Y
îmbină belșugul ogoarelor cu” rodnicia livezilor. „Apuci

SIT
spre Tudora, şat așezat într o poziție mai aspră, mai a-
nevoie de lucrat. Te urci pe unul din dealurile înveci.
nate—aice e nodul aproape cel mai înalt din Moldova
ER
toată şi privirea îţi alunecă pe lunca Siretului, rain de
frumuseță și rodnicie, cum nu sunt multe îîn Europa în-
NIV

ireagă, precum și peste îrumoasele coame de la Tătăruși.

Alte. sălaşuri omenești, moșii întinse, odată. boerești, cu
biserici lângă curtea împrejmuită cu ziduri, vechi îfeode,
LU

româneşti, se ţin în lungul malurilor, iar hanuri bătră-

nești, ca acel de la Vlădeni. arată importanța de odi-
RA

nioară a drumurilor. Apuci altă cale. De la Todireni te

îndrepţi spre Suliţa pe valea Sitnei. Altă podoabă-a ju-
NT

deţului iți opreşte privirea: este iazul Dracşanilor, cel

mai mare din Moldova toată, rămas încă neatins de [ă-
comia celor care în neogoielorta,
sete după avere şi a-
CE

jutor vor să Ie nimicească, numai să-şi mărească pămân-

tul ce nu le mai ajunge. In mijlocul judeţului, lipseşte
I/

umbra pădurilor, dar în schimb era—în parte mai este—

şiragul iazurilor răcoritoare, dungi de cioburi sclipitoare de
AS

oglinzi şi de verdeață ce nu se usucă chiar când coas-

tele dealurilor învecinate sunt roşietice de arsura soarelui.
UI

de stepă. lar mai încolo, mai spre răsărit, o altă îrumu-:

sețe se ascunde. E tăinuita vale a Prutului, sunt portalu-
BC
 4

„4 | . | Revista Moldovei

Y
rile de piatră ca marmora de. la Stânca- Ștefănești, sunt

AR
coturile ascunse între plopii rămuroşi. : | |
Variaţiunilor de forme, corespund variaţiunile de Si

R
bogății. Pământul negru, aproape ultimele petece asvâr-

LIB
lite spre răsărit din acel cernosiom blagoslovit, : legat de
clima cam uscată a părţii de răsărit, face ca grâul cel
mai vestit din țară — cel mai bogat. în materii azotoase,

Y
'şi pe aice să crească. E mâna ce. împlineşte îrumuseța,

SIT
Ogoare de ogoare se leagă. Chiar când seceta pe aiurea
dogoreşte câmpurile, pe aice grâul tot îşi clatină spicu-
ER
rile pline. Rar se ştie în Botoşani de ani, când cerealele
sunt compromise. Pămâutul, clima, le. ocrotesc. De aceia
şi numeroasele gospodării vestite ce-i-au adus renumele
NIV

și au făcut din orașul Botoșani, oraş de oameni cuprinși, |

"cu drag—odată —de locul lor. de cuibul muncei lor.
LU

In trecutul istoric al. Moldovei, Botoşani nu e cel -

de pe urmă. Dacă .n'ar îi de cât Hârlăul cu vechiul pa-
lat domnesc — din păcate. din ce în ce distrus de pati-
RA

mile josrice. 'ale :epigonilor -— cu vestita biserică . Si.

Gheorghe prin pictura ei. bine păstrată, unul din cele
NT

mai importante monumente de artă ale țării, cu nu mai.

puţin interesantul lăcaş de rugă de pe vremea lui Petru- »
CE

“Rareș, —şi județul Botoșani tot nu ar fi trecut cu vede-.

rea în descrierea manifestaţiunilor vechi de cultură. Dar
„pe lângă cele pomenite, se. poate pune Popăuţii cu tur-
I/

nul'așa de original, apoi Sf. Gheorghe din Botoșani,

AS

apoi turnul bisericii Todireni (Burdujeni), apoi... câte alte

pioase semne de evlavia bătrănilor, ce aşteaptă cercetarea
UI

celor 'dornici de muncă. Dacă pe lângă natură, pe iângă

. belşugul şi gospodăriile legate de el, pe lângă palate Și
BC

biserici, se mai aminteşte de un Eminescu, de un Anghel, .

de un Păun, Stavri, Gh. din Moldova, pentru a nu po-.
 Ei

Revista Moldovei 5

RY
meni: de cât pe. cei dispăruţi, se. vede că, județul Boto.
şani are un loc aparte măcar între județele din Moldova.
„- Se va spune: a fost! Natura și trecutul e bine să

RA
fie poinenite' cu slavă, atunci când presentul nu eo
scoborâre. Trecutul are avantajul

LIB
asupră-i, că veacuri În-
tregi de manifestare se pot .strânge în câte-va rânduri
şi astie! poate fi- pus în relief. E drept. Presentul e o
fază cam de liniște. Ca un

Y
soiu de “oboseală sa abătut
asupră-i. Nu

SIT
face nici Botoșanii excepție. E oboseală
generală, .e lâncezeală pretutindeni. Vorba lui Kogălni-
ceaun însă : „In tot cazulbun . sau rău, să nu ne des:
nădăjduim ; să avem credință.în. viitorul nostru”,
ER
Energia dormitândă, nu este. perdută. Apa stăvilată
NIV

inchide într'ânsa' aceiași putere ce poate aduce minuni,

Un judeţ ca Botoşanii așa de Îruimos, așa de felurit, cu
atâtea bogății, nu poate să-l.ajungă încă veşnica odihnă.
LU

Ar îi o negare.a propăşirei, însuşire firească oamenilor

ca și locurilor. O scânteie, „cine ştie unde ascunsă în
spuză, poate să răscolească o nouă viază, de muucă rod-
RA

nică pe toate tărâmurile. Un sinpur lucru numai se cere.

Desbinări cât de multe şi adâuci pot să existe pe orice
NT

chestiune. Când e vorba. însă de binele Şi propăşirea |

unui ţinut de valoarea Botoşanilor, unirea în jurul inte-
CE

teresului lui, ar fi scânteia producătoare de lumină, de

„cultură și de asigurare a viitorului economic. Şi tocmai
trecutul mă: face să nu desnădăjduesc.
I/

| i. Simionescu
AS

Profesor la Universitatea din Iaşi

UI

aa ”

c
BC
 Y
R AR
LIB
SCRISOARE

Y
SIT
Iubita mea, pe marginile zării
ER
Se văd plutind iar şiruri călătoare :
Sosesc din ţara veșnicului soare
NIV

Si depe-albastru ?ntinderilor mării.

LU

In calea lor se 'nalţă din izvoare,

De prin livezi, din taina depărtării,
Un cântec plin de farmecul visării,
RA

„Sin lozii crește iloare lângă floare...

NT

Gâudind la ochii tăi, şi la sărutul

Ce mi-l păstreaz' atât de viu trecutul
CE

Scaldat în vraja dorului de tine,.

I/

Mă simt partaş la magica fanfară

AS

Ce se ridică ?n slăvile senine....

E: primăvară 'n crânguri, primăvară.
UI

G. TUTOVEANU |
BC
 RY
RA
ADEVĂRUL CRUCII.

LIB
ÎNSEMNARI PE MARGINEA SCRIPTURI Ia

Y
“ «Dacă voeşie cineva să vic după

SIT
mine, să se lepede de sine, să-și ia
crucea sa și să-mi urmeze mie:.
- „Matei 16-24
«Căci cuvântul cruci; este nebunie
ER
pentru cei pieritori ; iar nouă, care
vrem să fim mântuiţi,: este puterea -.
lui Dumnezeu»... 1]. Cor. 4-18
NIV

ând transcriu cuvintele acestea inspirate din

bătrâne carte a Scripturii, nu pot să mă sus-
ffag de la o. impresie, care pentru "unii din
LU

cititorii mei va părea poate stranie. Am anume

impresia rieîndoelnică: că. în mijlocul vremei
RA

„noastre ele răsună cel nuţin tot aşa de su-

părător, cum vor îi trebuit să răsune de bună
samă şi în auzul vremii, când s'a crucificat Isus,
NT

Şi când scriu cuvintele acestea mă gândesc nu la massa

redusă a: minorităţii necreștine, reprezentată în Furopa doar
CE

printr'un singur popor, ci mă duc cu mintea la marea majori-

tate a celor câteva sute de milioane de creştini, răspândită pe
faţa întrepei Europe şi, dincolo de dânsa, peste o mar: îutin-
I/

dere din întregul univers. Şi cu cât mai mult mă gândesc la

AS

cuvintele de mai sus şi le asamăn în minte cu viaţa concretă

a Îiptelor zilnice, pe care-o duc milioanele de creştini, cu atât
mai mult inclin a spune că creştinismul nostru se află într'o
UI

cumplită stare de inferioritate față de creştinismul primitiv. lar

ace::stă inferioritate stă tocmai înir'aceiz, că pe când crucea în-
BC

semna pentru cel dintâi o mare şi nebiruită «putere a lui Dum-

 8 | “Revista Moldovei

Y
nezeu», pentru cel din ursmă a prins de la o vreme să însemne

AR
tot mai mult o mare și incomodă nebunie. .-
_ “Un paradox mai mult-—va zice cititorul obişnuit eca să. iasă
cu multă ușurință din sofismele scrisului contimporan. Un a-

R
devăr dureros—va suspina discret un suflet necunoseut de. a-

LIB
devărat creştin. E | a | Su:
Da, acesta pare a îi adevărul crud pe care prind, să: mi-l
strige din ce în ce mai violent faptele vee mii. Un creștinism

Y
fără de cruce--aceasta pare a îi formula cea mai teist—caracte-

SIT
vistică a creştinismului nostru. Cu toate că milioane de cruci
se înalță în aer, pe catedrale, prin cimitire şi pe vesiminte de
preoţi ! Cu toate că miriide de cruci se însamnă în. grabă pe.
ER
chipuri .de..vii şi de morţi, în case şi prin biserici, pe drum şi
In afaceri! Cu toate că sunt nenumărate medita ațiile pioase, care
NIV
se scriu ori se vorbesc, asupra cuvântului crucii ! Cyu toate a-
„_cestea, adevărul crud al vieţii reale, pare a fi acesta: Creştinis-
mul vremii noastre este numai un creştinism de supra faţă ; un
LU

creştinism de paradă şi de zile mari: un creştinism. de botezuri

şi de cununii; un creştinism de beneficii și de plăceri, : Creşti-
nismul nostru este un creştinism care industrializează crucea,
RA

fasricând'o diu metal ori din vre-unti alt material ; creştinismul

nostru estețiaează crucea, zugrăvind O în culori sau bătând-o cu
NT

pietre scumpe; dar pe această cruce el n'o aşază înlduntrul

vieții, pentru” ca dinir'insa' să primească 0 înarumare nouă ;
creștinismul nostru nu înțelege Crucea Și nici mo urmează.
CE

| Dar pentru a desvălui cititorului motivele * suficteşti, care îl

determină pe scriitorul acestor rânduri ca să facă asemenea afir-
mări, este nevoe mai întâi .ca să încerc a descrie ce irebue să.
I/

se înţeleagă prin adevărul crucii; ce slări de sufict produce

AS

în no: adevăratu urmare a crucii; pentru ca apoi, prin- com-

paraţie cu realitatea, să se poata vedea temeiul” de dreptate al!
caracterizărilor noastre.
UI

“Crucea însamnă un instrument de ucidere. ŞI anume nu

de orice fel de ucidere, ci de ucidere dureroasă. Sunt mijloace
BC

de a te ucide, fără să sznifi că mori. A muri însă pe cruce,

 Revista: Moldovei
9.

RY
"= însamriă a muri ştiind, însamnă a accepta
moartea, după ce ai
biruit, mai întăi înlăuntru! tău, Jrica de durere
. Această frică
“este cel dintăi. lanţ al morţii,

RA
pe care noi trebue să-l frângem, |
dacă vrem să ne mântuim. lar frica de durere
” nu este decât!
faţa negativă a unui alt lanţ: şi mai adânc! înfipt
în firea noa-

LIB
siră veche-—-atașa; nentul de plăcere. - | | a
A urma crucea lui Isus însamnă a: „repurta
în tine însuţi
această îndoită biruinţă.: Dar pentr a ajunge
ia această biruință

Y
trebue să simţi profund în tine însuţi existe
nța unei lupte—:

SIT
lupta dintre materie și Spirit. A te. decide
pentru calea ciucii
însamnă a te fi hotărit mai întâi în lăuntrul tău
pentru partida
“Spiritului.” Frica de durere şi aiașamentul de ER
plăcere nu. sunt
însă în realitate decât întățişările suileteşti a unui,
proiund ata-
Șament cu Sufletul de noaptea materiez.
NIV

Spiritul, în loc ca să graviteze spre centrul lui firesc “de

gravitare, din care s'a şi desprins, Care, este Diunnezeu,
el se
lasă robit de impulsurile oarbe ale materiei, Aceasta
LU

este de
fapt semnificaţia” adâncă a "păcatului original, despre care
ni se
vorbeşte în Cartea Facerii. Acest ataşament de materie
constitue!
RA

fiţa reală a comului vechiu» sau a «omului imboldurilor cărnii»

cum îl mai numește Sfântul Apostoi Pavel: Acest om
vechiu
este prin însuşi firea lui <omul păcatului». Căci, materia,
NT

prin:
însăşi, substanţa ei, este egoistă, 'sau «gravitează către
un centru
care-i în sine însăşi», cum spune concepția ştiinţifică despre
CE

“materie; este » leneşă, sau este «ineită> _cnm spune limbagiul.

metafizic; este pornita spre «mânie» sauiceste stăpânit
ă de im-
pulsuri oarbez, cuin spune ştiinţa. Isvoru! tuturor păcatelor se
I/

află numai înt”un spirit, gravitând în spre materie. Insăși

mân-
dria, care e cea dintâi formă a: păcatului din lume,
AS

nu-i decât
atitudinea firească a unui Spirii, care se socoteş
t» a- -şi fi sufi-
cient sie însuşi, ori aceasta este tocmai concepția despre
UI

catoms
a gândirei ştiinţifice. Atomul poarlă în
sine însuși sursa tuturor.
puterilor, care se manifestă în univers,
Mândria este atitudinea
BC

unui spirit care se identifică cu acest

punct de vedere atomistic.
 0 e „Revista Moldovei |

Y
Toată istoria omenirei, nainte de sus Cristos, poate. fi

AR
definită o continuă şi crescândă pierdere a spiritului în ataşa- E
mental de materie. lar semnificarea ocerei lui Hristos 'nu poale .
îi definită altfel decât voința de a. elibera “sziritul din acest...

R
ataşament şi îndreptarea lui din nou câtre centrul: lui Supra-

LIB
- firesc de gravitație, care este Dumnezeu. « Căutaţi mai întăi lm-. -
părăţia lui Dumnezeu şi dreptatea lui, şi toate celelalte vi se...
vor da vouă», acesta este gândul central -al vieţii şi luptei lui

Y
Hristos. El a vrut să subordoneze materia spiritului—sau, pen:

SIT
tru ca să spunem acelaşi lucru, dar într'o altă formă, să sgirz-
inaiizeze materia. lsus vedea în «ataşamentul de materie» moar- .
tea operei “Tatălui. Toate puterile de viață a spiritului om :nesc

ER
zăceau înlăniţuite ca un alt Prometeu în lanţurile poftelor . cor-
pului, care nu sunt decât esenţa: divinităților clasice; şi din inima .
acestui Prometeu sfăşia până la moarte. pliscul vrăjmaş al pu-
NIV
terilor intunericului, care însamuă «gravitare spre materie». Ca
un sondeur minunat, care cu intuiție genială îşi înfinge sonda
în punctul ce! "mai sigur al stratului de pământ, care robeşte
LU

adâncurilor vâna de petrol, şi lasă să isbucnească: către, ceruri:

valul lichidului preţios, tot astfel şi. Mântuitorul, pe culmea Gol-:
gotei, ca o miaşă sondă a vieţii îşi înfinge “Crucea sa, pentru -
RA

că acesta era siugurul mijloc prin care putea pătrunde pâuă la

adâncimile vii ale sufletului omenesc, şi să le elibereze de acolo,
NT

din cătuşele materiei, la o viaţă - In adevăr nouă şi pururi orien-,

tată -spre valorile spiritului. Moartea pe cruce a lui Isus Christos
nu-i decât întruparea vizibilă, într'o formă neperitoare, a esențe:
CE

divine, care crează viața şi pe care limbagiul copilăresc a omu-

lui de ştiinţă o numeşte «simpatic interatomică», iar Isus, ca
un adevărat Fiu, care vine din Tatăl, o numeşte «Iubire». Istis
I/

a murit pe Cruce pentru ca să ne arăte că singura cale care: |

AS

duce la viaţa adevărată esteaceia care trzce prin moartea omului

materiei şi învierea omului spiritului. Crucea lui Isus însamnă
biruința complectă a «credinţei în Tatăl» asupra ataşamentului
UI

de materie. A urma crucea lui Isus aceasta însamuă: a ucide in

continuu pe omul materiei din lăuntrul nostru şi a-l lăsa să tră-
BC

iască înlr'o viaţă: nouă pe omul Spiritului.

Știu bine că aceste gânduri, care nu sunt totuşi de cât
 Revista Moldovei i | | | | TI

RY
tâlcuirea credincioasă a adevărului crucii, vor” impresiona ne-
plăcut pe unii din cetitori. Şi înţeleg foarte Dine pentru ce.

RA
Eu însumi am fost resnins sufleteşte în primul moment de a:
ceastă chemare-a crucii, Intru cât ea î:ni cerea un dureros efort:

LIB
lăuntric de lepădare de mine „însumi.. Aici poale îi aplicată cu
drept cuvânt acea exprasie fericită a filosofului Nietsche: -<răs-
larnarea din temelie a tuturor valorilor». A alege crucza ca
instrument al mântuirei mele însamnă a-mi răsturna din temelie

Y
sistemul valorilor vieţii mele vechi, însamnă a gravita inspre“

SIT
un centru nou, care este şpiritul. | Ia |
Este foarte caracteristic: procesul lăuntric, care se ' săvăr-.
şește în ființa unui om, când s'a hoiării. să se mântuiască prin:
ER
cruce, Din clipa în care am ales crucea ca instrument al renaş-
terei, am simțit înlăuntrul firii, săvârşindu-se un proces de des-
NIV

facere dureroasă a unui eu nou din sânul vechiului cu, pe care, -

până la acceptarea crucii, îl socotisem singurul posibil. Pe acest
eu vechiu arm putuf vrea ca să-l desființez, fiind că cram
LU

complect prins în mrejele lui. Vuiau patimile în mine, ca e

furtună —şi în vuetul for se pierdea stiigătul, spiritului după eli-
berare. i-umai o putere suprăfirească er îi putut linişti o clipă
RA

răscoala, ca să im'aud pe mine. Ea s'a pogorăt în mine din

priveliştea crucii, Din puterea ei mi-a rodit în: suflet străfulge-_
rarea acelui efort, prin care am poruncit furtunii să-şi înghită
NT

mănia, Atunci am intuit adânc genurea din mine, pe care-o .

săpau vrăjmaş patimile. Firea mea întreagă mi-o vedeam cuprinsă .
CE

de teiitaculele acelei morţi lente-şi- -atât de plăcute, care se chiamă

păcat. || auziam cum roade în inimă cancerul păcatului original.
Geniul lui demonic construia în imaginaţie un paradis” înşelător,
ca al unui băutor de opium. Şi-atunci
I/

am înţeles că singura
cale-care mă poate readuce la adevărata viaţă este cliberarea
AS

complectă din sfera de gravitare z vechiului eu.

Am simțit adânc nevoia unei aicgeri fundamentale între
„bine şi rău. Din fiinţa cea
UI

veche nu mai puteam păstra nimic.

Pâcetul era prea adânc pătruns în substanța ci. Pe cale here-
ditară primisem de la străbuni un noiau de impulsuri rele. Prin
.
BC

educaţie, din atmosfera mediului, sorbisem prin toţi porii su-

gestia păcatului.
ă
 12... . Ne Revista "Moldovei
=

Y
Salvarea nu-mi putea vent decât de la un suprem act de .

AR
conștiință. E anume acel act, când desgustat până în măduva
oaselor de vechea viaţă, robită rnateriei, te: smulgi definitiv din
albia ei şi gravitezi cu toată voința către valorile. spiritului.

R
Din .
clipa aceasta eșfi renăscut. Zu spiritualizeai viața de acum îna-

LIB
inte. Și lucru minunat. Ceia ce până atunci îţi era ascuns, acum
i se descoperă cu:o evidenţă -nebănuită: că viața cea nouă este
de fapt viața lui Isus.

Y
De abia acum crezz în cuvântul Lui :ăi «Eu Sunt calea şi

SIT
adevărul,și viaţa ; nimeni nu vine ia Tatăl decât „prin mina.
Tatăl este cauza absolută, 'din care gâlgâe veacurile. “EI este
spiritul 'absolui, „din care ne-am primit și-noi, ca o suavă a10-

ER
mire, spiritul nostru, Viaţa adevărată nu poate fi alta de cât a-
ceia orientată spre Dânsul.. Esenţa ei se chiamă lubire şi întru-
parea complectă, în formă humauă, o găsim În, Isus, Sacrificiul
NIV
de pe cruce este un rug veşnic, aprins din Iubire, din care o-
menirea pururi va primi orientarea cea dreaptă a vieţii ei:
„Adevărul Crucii îmi apare atunci foarte luminos : nu pot
LU

cuceri viaţa de cât în măsura în care sunt în stare ca să mi-o

eliberez. A-mi iua crucea mea şi a-L urmă pe EI, îusamnă a fi.
în măsură ca să săvârşesc acei act voluntar, de despersonatizare
RA

mora!ă, prin care'eu mă întorc cu oroare de la viața păcatului

către Dumnezeu. Acest act este extrem de dureros îzazute de
NT

ase produce. El samănă întocinai cu starea de sufleta omului

fricos, care vede făcându- -se preparativele. unei operaţii radicale,
prin care trebue să treacă. Groaza dt dânsul este atât; de mare:
CE

în cât voința Noastră singură nu- i destulă, spre a o putea în-

îrunta.. Zrebue să se adaoge puterea unei voințe: înfanit SH pe-
rioure nouă şi totuşi din aceiași escnți cu voința ncastră, care
I/

ca.Un uriaş magnet, să ne atragă spre -sine şi să ne ajute ire-

cerea prin aczastă groază, identică cu moartea.
AS

Aceasta-i pu-
ferea pe care. o are crucea. Din sacrificiul ei iradiază spre su-
“flete fiuidul renaşierei. Acest flufui circulă peste omenire de
UI

nouăsprezece veacuri. Mulţi îz rezistă, pentru că furtuna din

-

suflet nu ne dă încă acel răguiz d» linişte, în cai să auzim

BC

strigătul spiritului. Pentru ca să-ri ajute către ; renaștere frebue să

recunoști Spiritul ca singurul dea, al sforțărilor tale. lu clipa
Revista Moldovei n 13.

RY
când vei recunoaşta acest adevăr vei presimți
şi-n tine minunea
“învierii. Ainnci va. răsuua în tine, ca imnul
vieții, Evanghelia

RA
lui Isus: «Poruncă nouă vă las eu 'vouă, ca
să vă iubiți unul
pe altul așa cum -v'am iubit cu». Fiinţa ta veche,
pipernicită şi
tristă, va fi înlocuită acum cu o ființă nouă, tăiată
din. aceiași

LIB
esență cu ființ Lui. Bucuria nouii vieţi te va face
să simți şi
mai adânc văloarea mântuitoare. a Zimpului de crucif
icare, prin
care ai trecut; Vai resimţi cu o intensitate infinit superioară
a-

Y
, ceiași frenezie a vieţii, pe care o simte în felu! lui și bobul de .

SIT
grâu, regenerat în firul cel nou, care: răsare din pulrejunea ve-
chiturii lui. Atunci vei înțelege ce' simte Apostolul când
scrie
că Crucea. însamuă, pentru el: «puterea lui Dumnezeu»:
Căci în
noua viaţă, câștigată prin cruce, tot ce tăptuești tu
face prin puterea lui Dumnezeu.
ER
simţi că se
Tu nu mai eşti acum decâto
„mică vibrare din infinita putere a lui Dumnezeu
în lume, Ai!
NIV

devenit un fiu a lui Dumnezeu, Viaţa ta de pe pământ

câştigă
0 semnificare eternă; Moartea fizică nu te mai impresione
ază.
Ea nu mai însamnă acum O..micşorare a la, ci doir eliber
are
LU

dintro haină de lut, care făcea vizibilă irecerea-ţi eteineră prin-

t'o lume de lut.Tu simţi că wunca de-aici de pe pământ e un
siinplu mijloc de trăire a lui Dumaezeu în timp. Împărăția lui
RA

Dumnezeu.se întinde prin tine cu un pas imai departe în în-

căperile istoriei. Toate taptele tale devin un aliabei, de care
să .
NT

slujeşte Creatorul ca să-şi -descoptie prin iine voinţa în lume,

Nu poate fi o culme mai amieţitor de înahă, spre care să râv--
nească un suflet omenesc, de cât ca priz/r'isul să se reveleze
CE

Dumnezeu în lume. Menirea noastră creştină este o menire

protetică, şi la dânsa se ajunge numai pe calea arhierească a -
Crucii... A
I/

Şi-acum, după ce am văzut care este adevărul Crucii şi

AS

care sunt stările de suflet, pe care le crează în noi urmarea ei,

să ne întoarcem cu gândul la realitatea concretă a creştinismului .
nostru de azi. Znfeieo miltoanele de creştini, trecuţi în coudicile
UI

parohiilor la rubrica botezaţilor, cz însamnuă a crede și a fe

mântui prin cruce? Dar pentru ca să ne răspundem la zceastă
BC

întrebare ne vom pune cu sinceritate o a doua întrebare : cum

 | o _ i Revislă Moldovei Ri
14. | a

Y
frăina noi creştini ? Trăim noi oare o viață în duhul lui Isus ?

AR
Este viaţa noastră: reală, de fiecare clipă, o acceptare convinsă
a Crucii lui Hristos? Insamnă viaţa noastră un imn. de biruinţă
a spiritului din NOI, asupra vieţii trecătoare şi întunecate a lu-

R
tului ? -Realizăm noi creştinii, 'qacol unde suntem, ca indivizi

LIB
sau ca grup, împărăţia lui Dumnezeu în mijlocul | oamenilor ?
Contribuini noi cu ceva, în noi şi-n jur de noi, ca să se îm-
plinească cererea rugii : «precum în ceruri aşa și p: pământ? !

Y
“lată întrebări, şi am putea pure multe, pe':care |: găsim că-s cu

SIT
mult mai arzătoare de cât toaie problemele politice, economice,
ştiinţifice şi artistice, şi la care. vai! răspunsul nu poate îi de
loc mângăitor ! Căci dacă dăm la o parte cortina pompoasă, %;
ER
țesută din vorbe mari, a creştinismului oficial, şi privim cu ochi
X 7

sinceri la adevărul faptelor, descoperimîn dosul ei realitatea

IV
unei vieţi cumplit de urită. Aşi îndrăzni să spun că priu felul 4

de viaţă “pe 'care-l ducem noi, ne așezăm deadreptul în. rândul

UN

răstignitorilor Domnulul isus. Zi loc ca să răstignim în noi

păcalui, răsărit din cultul materiei, noi răstignim spiritul, cu
nevoile lui înalte. Prin -toate ' manifestările vieţii noi dovedim
AL

lumii, şi mai înainte de lume ne dovedim nouă, că prin ceia ce

suntem noi nu facem parte “dim. Biserica adevărată a Ii Isus
R

Hristos. Materialismul cumplit în care ne bălăcim, strigarea des-

NT

frânată a egoismului orb prin toate coardele patimii, pesimismul

bolnav care se desprinde din vaetele cu: Gare ne sfârşim ziua îi
de lucru şi cu care ne începem noaptea de odihnă, cumplita
CE

nesimţire faţă de valorile spiritului -şi barbara îmbuibare cu

destătările' corpului, veşnica groază de viaţa de dincolo şi con-
I/

linua îndoială de graţia lui Dumnezeu, profunda mască a per-

fidici, pe care o purtăm încontinuu pe chipurile noastre, că a
AS

crescut organic și n'o mai putem smulge, disprețul superior

"ce-l arătăm sincerităţii, duhul de ură pe care-l răspândim din
UI

noi și acrul de mit cu care 'nvăluim principiul iubirei şi al dez-

interesării.... toate, toate acestea, care coustituesc esenţa stator-
nică a vieţii noastre zilnice, toate ne dovedesc că noi nu avem”
BC

nimic comun cu Isus Hristos şi biserica sa, Nici măcar în bi-

ge
gi
-
 „ Revista Moldovei, i RI 18

Y
„serici, când mergem să ne răgăm, nu isbutim ssă ue identiiicăm

R
cu principiul ei! Rugăciunea noastră este o rugăciune exterioară

RA
şi îngenunchierea noastră 0 îngenunchiere mecanică. In vreme
ce buzele spun vorbe de Lugă, inima şi gândurile sunt braţe
împătimate; ce se 'ntind către lume.

LIB
Corpul ni se îndoaz îna-
intea altarului, dar sutletul rămâne mândru şi înţepenit în vechea
făptură. Omul cel vechiu nu. l-am lepădat la întrarea în biserică;
l-am Văruit numai cu albul! fățărniciei şi l-am adus în biserică.

Y
Să nu ne mințim pe noi. înşi-ne. Pentru marea majoritate a noa-

SIT
stră, a creştinilor, adevărul. acesta-i șt numai de ia inăzlurisirea
lui întreagă, Jără de nică, Începe drumul crucii.
Răstignind amorul proniiu, care ne opreşte dea ne spune
ER
cum suntem, am omorât în noi cel mai puternic braţ CU care
n strânge moartea,, | |
IV

„ Calea spre: mântuire nu i poale îi alta decât călea Cruciie

O alta Nu este, după cum şi viaţa, în esența ci, nu este decât
UN

una. Ca să. ajungem în, stăpânirea aurului, „care trăeşte în spi-

ritul din noi, trebue să sfărmăm piatra, care ni-l ascunde, și să
ni-l lăsăm apoi, în valul. torentului, _ce curge din Isus, „țintuit
AL

“pe Cruce.
Colea vieţii DU trece nici
+ pe ulița la: pă a Erusalimului din
TR

vale, şi nici nu-i aceia, care duce spre Roma Cezarilor „ândri,
ci ea urcă Golgota, pe dâra de sâuge, pe care o lasă crucifi-
N

catul Isus. |
CE

Adevărul vieţii esie adevărul Crucii. a.

Fi-vom în stare ca să-l înţelegen 2
Şi mai cu samă: fi-vom în stare să avem curajul ca să
I/

voim spre el ?....

Preot Toma Chiricuţă
U IAS
BC
 >

e 5
LILI

Y
Și jiSRR
o...

AR
R
LIB
Șigiinzi formecate.

Y
SIT
— BASM SPANIOL —

În camera unde „isase

ER
Stă singură doamna plângând ;
IV Cordelia

Doar finele glastre cu Flori de camelia

Sunt veghe oglinzilor, Când
UN

- Din apa limpede prind amintirile

AL

Un înger cu pletele mari:

“In ochi infinitul i-o pus strălucirile
R

Când gângurd cu doi canari.

NT

Și iarăș răsare din luciul cristalelor

CE

Infanta ca stibla de crin.

Și roze înalţă CU brațele palelor
I/

Surâsuri de lună, când vin

AS

Alaiuri de stele năvalnic pe ușile.

UI

Deschise de nouri în arc, —

Copila sglobie sărulă păpuşile
BC

Plimbându-le mândră prin parc.

Revista Moldovei. Aaa Di 17

Y
Livezile albe du viață Cărărilor

R
Și clipele sboară spre veci :

RA
_.. Regina se perde "n noianul visdrilor
Când tufele de lilieci

LIB
Îşi” scuturăd floarea prin geamuri pridvorului
Copilei pe abecedar...

Y
Se sbuciumă doamna > 1 cătuşele dorului,

SIT
- Cu chipul mai alb ca „de var.
„O clipă. cristalele 'nchis-au mirajele ; ER
Dar iată "n adâncu-le prind
Fecioara cu trupul. de daltă pe plajele
IV

AScunse | iz nisipuri de argint,

UN

Și marea cu drag îi sărută picioarele

O 'mbie cu aprinse cântări, |
AL

O leagănă undele albastre când soarele

Imprăştie aur din zări.
TR

Lin Sujlet oglinzile dau fredoniirilor

N

Că peaptănă brunul ei păr

CE

Infanta cu ochii cu fa: inele zărilor

Și obrazul ca floarea de măr
I/

lar vântul o 'ngănă svărlindu-i petalele

IAS

„De mirt şi lămăi înflorit...

Dar trupul, reginei resună pe dalele
De marmoră şi de argint...
U

| Zoe Gh. Frasin

BC

IS ISaI>
 Y
R AR
ADR AL CPOI
EMIL CA 0

LIB
ETE IL MEI TUL

Y
SIT
| Sfârşit) |
Intre noile cerințe: sociale, puteiri . așeză 'şi chestiunea
ER
reprezentării poporului. Ori unde se găseşte o colectivi- .
tate, conducerea ei trebuie să se încredințeze numai câ-
IV
torva. O colectivitate este și statul şi cei cari trebuie
să-i conducă, se recrutau până mai deunăzi, prin alegeri!
UN

după sistemul cenzitar. Acum în urmă, reprezentării po-

porului i Sa adus o importantă modificare prin. intro- -
ducerea votului obştesc. | ă i Sa
AL

Vechiul sistem de alegere, se ştie că eră defectuos,

fiindcă ru vrea Să ştie de majoritate, iar cel. de azi se
R

pare și mai defectuos, fiindcă majoritatea nu știe ce vrea.

NT

„Luat după aparenţa 'sa technică, sistemul votului

obştesc e mult mai bun, dar dupăcum e adevărat că omul
CE

sfințește locul, tot aşa e de adevărat, că fără 'alegători

conştienţi, votul obștesc nu poate să dea roade bune.
Legiuitorii şi-au dat seama, că votul obștesc este o
I/

haiuă neobişnuită pentru situaţia de azi a poporului ro-

AS

mânesc, dar şi-au zis că îmbrăcând-o la început destul

de stângaci, după o experiență mai îndelungată, va sfârşi
UI

prin a ști să o îmbrace după cuviință...

Deocamdată pe neş'iința şi lipsa de orientare a ale-
BC

gătorilor, sa altoit cea mai destrăbălată demagogie, care -

constă din a promite: mai mult decât poţisă faci și din
a tăgădui orice lucru bun, atunci când nu-ţi aparține.
 Revista Moldovei - 19

Y
Această demagogie, care ameteşte pe oricine întâlnește,

R
este şi ea una din cauzele care întârzie liniştirea spirite.

RA
lor. și aşezarea la. muncă temeinică. “Va frebui ca stiința
de carte să pătrundă “adânc în straturile poporului, pentru

LIB
ca măcar exercitarea technică a votului obştesc, să se
exercite corect. Pe lângă acestea, - prin ştiinţa de carte,
.
va puteasă pătrundă iucetul cu încetul conştiinţa nece-

Y
sară, pentruca votul să exprime întradevăr limpede şi

SIT
puternic, voința. poporului. Ni e nimic în stare, ca o zi
de vot obştesc, la una din . circurnscripțiile “rurale, care
ER
să-ți dea impresia puternică şi dureroasă, de imensa . sfor-
țarece trebuie făcută pentru instiucția acestui popor.
„Nu ştiu cine propunea,că în actuala criză de învă-
IV

țători, preoţii să fie şi învățători, fără a li se. mai cere

UN

pentru aceasta un examen special. Dar în afară de aces:

tea, preotu e dator
l unde se găseşte să nu scape niciun
prilej de a lumină în îniunerecul din jurul său, cu luimi-
AL

nița puterilor sale, până când în stârşi, vor luci şi pe

plaiurile noastre, zorile unor zile mai bune.
N TR

Acestea ni s'au părut punctele cele mai proemniente, |

CE

din cuprinsul subiectului ce ni sa încredinţat, pe care

le-am înfățișat în limitele restrânse ale unei conferințe.
I/

Astiel am amintit în partea întâia, de rănile cu ca-.

racter moral pricinuite de răsboi, ca bolșevismul cu ra-
IAS

mificaţiile sale, precum şi ceeace am înțeles sub numi-

rea se „nemângâiaţiia.
Am amintit iarăşi de cele două mari răni mateiale
U

:
sifilisul şi tuberculoza, căutând să evidențiez
proporţiile
BC

pe care le-au luat în urma răsboiului,

 20. a Revista Moldovei

Y
In partea doua a coiiterinții, „am, arătat ca nouă ce-

AR
rințe ale vieţii sociale, aspectul pe care-l va :lua munca
în noua repartiție a solului, am privit în lumina mode-

R
raţiei situaţia muncitorimii dela oraşe şi am arătat mai

LIB
departe cum se prezintă votul obştesc, în starea de cul-
tură în care se găsește țărănimea.i
Pe măsură: ce am. amintit - de fiecare din aceste

Y
puncte, am căutat să indic direcţia în care trebuie să se

SIT
îndrepteze activitatea preotului. Este însă destul de ve-
che vorba că practica în general, nu se: potriveşte cu
teoria, 'deaceca vom conveni că ceeace se potrivește în-
ER
t”un loc, să nu se potrivească în altul. | a
Este însă deajuus ca preotul să fie în fiecare mo-
IV
ment atent la ceeace se petrece în jurul său şi mânat
de dorul permanent de a vedea De semenii săi bucu-
UN

rânduese cu înțelepciurie de acest dar, care este viaţa

omenească, spre-a găsi la fiecare împrejurare, în mod
|
AL

instinctiv, soluţia. cea mai corespuizătoare.

Să nu pierdem din vedere, că în primul rând, exem-
R

plul vieţii sale este mai convingător decât orice cuvânt.

Mântuitorul recomanda apostoliior săi, ca să nu-şi |
NT

|
ia cu ei nici traistă nici bățși nici să nu chibzuiască
cele ce vor vorbi, fiindcă altul—aici e vorba de Duhul
CE

Sfânt—va vorbi în numele lor. Cu aceste cuvinie reco-

marida simplitatea şi zelul ce trebuia să caracterizeze!
I/

activitatea apostolilor săi. | e

Simplitatea vieţii, unită cu dorul de mai bine, vor
AS

fi garanţii sigure că preotul se va mișca în modul cel

mai potrivit printre diversele chestiuni. pe care realitatea -
UI

le aduce la suprafaţă, | |
Pr. C. Vuiescu.
BC

DSZSZS
 Revista Moidovei | o | 1

a: AMI Daiana aie GIA

R Y
RA
BE
ŢĂRMUL LUBULOR FĂRĂ SFARŞIT
Pz]

LIB
Pe țărmul lumilor făra sfârși se îutâlnesc copiii. |
Nemărginirea cerului stă. nemişcată deasupra, apa: cea

Y
firă hodini se zbate năprasaie. Pe țărmul lumilor fără

SIT
sfârşit se. întâlnesc copiii cu strigăte şi joc. Îşi durează
case din năsip.şi se joacă cu scoici goale. Dini runze
veştede îsi împietesc luntri si le dau drumul : râzând pe ER
adâncul nemărginir, Copiii se: joacă: pe tărmai lumilor.
“i nu stiu. Ciim se piuteste, ei nu stiu Cum s'aruncă
IV

plasa. Pescari de perle caută "n adâncuri perle, negustori

UN

pornesc pe corăbii, când copiii adună piete Şi le risipesc.

_Ei nu caută comori £ iscuuase, ei nu ştiu cum S'aruncă plasa.
Marea în hohot se 'nalţă clocotind, slab sclipeşte su-
AL

risui malului. Valuri purtăroare de moarie povestesc co-

piilor cântece fâră mţiles, ca o mami când își leagănă
TR

copilul în leagăn. Marea se joică cu copiii, slub sclipește

surisui malului. | Di | |
N

Pe țărmul lumilor fără sfârşit se întâlnesc copiii

CE

Furtuna aleargă turbat pe curul fără de cărăii şi corăbii,

se sfarmă pe apa fâră urm», moartea a sosit şi copiii se
joaci. Pe țărmul. lumilor fară stârsit ie locul cei larg
I/

de
joc al copiilor . '
IAS

SOMNUL EL POTOLIT PE OCHI DE COPIL

U

Somnul ce! putolit p , ochi de copil—ştie cineva de

BC

unde vin? Beruc vestea „*ŞI are casa in satul zânelor

unde in uinbra padurii, pe care o luminează slab licuricii,
 22 a E e E „Revistă Moldovei

Y
se leagănă gingas două floricele minunate..De acolo vine

AR
“să sărute ochii de copil. a D5 N a LL
Surisu! ce trece fugar în somn pe buze. de .copil—

R
știe cineva unde s'a născut?. Merge vestea că o rază

LIB
nouă: de lună ce creşte pe vreme de toamnă . întâlnit-a
marginea unui nour pe moarte — acolo se născu surisul
În visul unei dimiveri înrourate, . surisul ce trece lugar în.

Y
somn, pe buze de copil.. | Sa |

SIT
| Frăgezimea dulce 'ce: 'nftoreşte blând - trupşorul- de
copil—ştie cineva unde sa ascuns atâta vreme ? Da, pe
când mama era încă mireasă, ER
atunci i-a străbătut inima
în gingaşa taină liniștită a“iubirii—- dulcea fragrezime ce
IV
'nfloreşte blând trupșorul de copil. | | |
| a “Traducere din limba germană
UN

“ „de - |
N. N. RĂUTU
Profesor şcoala normală -
R AL

DE SUB VĂLUL UITĂRII

NT
CE

32 DE ANI DE LA MOARTEA VERONICAI MICLE

Scrisesem în Rampa, în 1916, cu puţin înaintea

declarării războiului, nişte modeste însemnări asupra mor-
I/

mântului Veronicăi Micle, care-şi doarme somnul vecini -

ciei, în curtea liniștităa
AS

bisericei Sf. lon-din Varatic.

Intenționam tot atunci să dau la iveală câteva detaili
asupra ultimelor zile trăite de delicata tovarăşă de inimă
UI

ŞI gândire a lui Eminescu, care, socotiam.că pot interesa

pe acel ce nu au uitat-o, | |
„Mă adresasem în acest scop Maicei Fevronia, o| bă-
BC

trână din vremurile de altădată care-şi închinase viaţa lui

 Revista Moldovei . 23

Y
„Firistos şi trăia în rugăciuni şi post. la Varatic, într'o

R
căsuță din preajma bisericii Sfântului lon. ŞI m'am adresat
Maicei Fevronia, fiindcă sub acoperişul casei sale petre-

RA
cuse Veronica Micle mai multe veri şi tot acolo își
trăise ea ultimele clipe, chinuită - - pe lângă toate — de

LIB
boala neertătoare care .a răpit-o. lumii aceşiia transpor-
tând-o, cine ştie, înfruna mai bună poate şi unde liniștea
eternă îi compensează zbuciumul anilor trăiţi în ceasta-
altă, Am spus maicei scopul vizitei mele și nu sa mirat

Y
căci nu era. cel dintâiu interogator ce i se lua în această

SIT
privinţă. Dar se vede că acei cari, ca și mine, au des:
cusut pe bătrâna călugăriță, fuseseră. nişte simpli curioşi;
dacă, mai norocoși, au aflat ceva imai multe Și mai in
ER
teresante amănunte, le-au ținut desigur pentru ei numai,
din acea: nepăsare, caracteristică, de altfel nouă când e
vorba de o contribuţie cât de modestă la refacerea vieţii
IV

unei... insignifiante ca biata Veronică.

UN

ar, ce să spun. când eu însumi nu pot face acum

mai mult căci, dacă am avut bune intenții Şi. am făcut
„ceva în această direcţie, astăzi mă văd în imposibilitate
să dau ceva precis în vileag.!
AL

” |
Imi amintesc bine, că acum cinci ani aşezat în fun-
dul unui primitor divan călugăresc, în semi-obscusitatea
TR

chiliei scunde, turburate-de licâzirea pală a candelei de

„Sub iconastas, am ascultat cu lăcomie, vreme de două
ceasuri, vorba blajină a călugăriței; mi-a povestit tot ce
N

memoria ei ostenită mai putea spune asupra unei simple

CE

vizitatoare ce era pentru ea poeta. Şi când ?.. Cu aproape

„treizeci de ani înainte. Mi-am aşternut pe un colţ de
hârtie amănuntele ce auziam,.cu gândul să le fac apoi
I/

cunoscute, nu cu pretenţie de a face literatură ci doar

ca un omagiu pentru aceia asupra căreia. în chip
IAS

nemeritat, s'a întins cu totul, vălul uitării...

A sunat însă mobilizarea, a început războiul, grijele
noastre a tuturor altele au fost atunci. Şi moiți despre
U

cari să vorbim ori să scri, am avut, Doamne deajunși....

„_- Fireşte că la Varatis m'am
BC

putut să mai merg, nu

i-am mai văzut munţii si nu i-am auzit clopotele mely-
 4

24 | e i Revista Moldovei

Y
_ dioase de cât anul trecut, când, păşind pe poarta mână-

AR
stirii, am mulțumit lui, Dumnezeu, că, după anii cruntului
războiu, ma învrednicit să revăd —cândse putea atât ;de
bine să nu fie aşa-—ca ve niște duioşi prieteni, locurile

R
de care mă lează amintirea atâtor luni frumoase de vară,

LIB
verile copilăiiei fericite. . .. Da
Printre cele dintâiu gânduri ce le-am: avut,. a fost
să mă duc la mormântul Veronicăi Micle, să revăd. pe
Maica Fevronia, să mai stau cu ea- de vorbă, să mai în-

Y
cerc.a culege ceiace acei încă. câțiva ani --(și ce ani ))—

SIT
de viaţă ar îngădui: unei septuagenare să-şi.mai reamin-
tească de ființa pe care o găzduise cu trei deceniiîn urmă.
Dar în locul casei cu -cerdacul larg, cu primitoare
divanuri ER
bătrânești cu grădiniţa îngrijită, în care endrisa-
iaua sau conduraşil, domnesc ca în împărăția lor, am
dat peste un morman de dărămăiuri şi numai cele câteva
IV
bârne pe jumatate arse sau afumate, de la suprațaţă,
UN

mau lasat să ghicesc ce.se întâmpiase. Focul pustiise: -

casa maicei FevrOnia iar dânsa; trecând în lumea celor
drepți, își doarme liniştită somnul morţii eterne sub o
ctuce de lemn, rătăcită în cimitirul «Schimbării la faţă».
R AL

e se

La 17 August sau. împlinit

NT

treizeci. şi doi de ani

de la moartea Veronicăi Micle. .
Din când în când, vre-un ziar îşi mai aminteşte de
CE

această dată şi face loc câtorva rânduri închinate poetei,

sacrificând desigur o cronică politică de senzaţie, rela-
(iuni asupra unei «crime oribile» din vre-o mahala a"
I/

Bucureștiului sau asupra unui duel. dintr'un oraş de pro-

vincie sfârșit prin împăcarea pe teren a: combatanților
AS

sau, mai ales. o rentabilă reclamă de teatru sau film ci-

nematografic.
UI

Şi mulţi se întreabă chiar, în aceste rare prilejuri,

câ ce se mai pomenește de acest nume -in purtătoarea:
căruia e! văd o simplă burgheză exaltată, bolnavă, care
BC

a pus mal! presus dragostea ci vinovată de cât datoria:

 N
- 2

Revista Moldovei e i „25

Y
de bună gospodină; ba poate chiar.o a doua M-me de

R
Bovaryşi se încăpăţinează a decreta dela înălțimea pre-
tenţioasă a pseudo-intelectualității lor, că rândurile V eronicăi

RA
pot îi luate doar ca nişte încercări cândşi când izbutite
sau nu mai mult izbutite de cât versurile de dragoste

LIB
ale elevelor din pensioanele Bucureștiului de astăzi. |
„Prea puţini sânt acei cari caută să "nțeleagă sufletul :
omenesc, să i pătrundă cutele adânci şi să facă legătura
atât de simplă, când poţi şi vrei s'o faci, între substratul

Y
psihologic
-şi felul cum acţionezi în viaţă

SIT
| E
De unde, judecăți. atât de falşe, sentințe în ultimă
instanță, atât de condamnatoate! |
Pentru mulți adeseaori a fi poet înseamnă a exterio-
ER
riza doar simple Danalităţi. i |
Ei bine, pe aceștia fireşte că Veronica Micle nu
IV
poate să-i intereseze, ea,. care a fost poetă prin simţirea
ei aleasă şi delicată, prin modul și împrejurările în care
UN

a iubit sufletul ei larg și sincer, atât de sincer, încât şi-a

sacrificat însăşi mândria ei de femsie.. + a
„ȘI toată poezia Veronicăi Micle se reduce la redarea
AL

așa cum, puterile-i de exteriorizare au . ajutat-o, a acestei

puternice idile de dragoste, - aproape a unei adevărate
TR

tragedii, care, cu drept cuvânt spunea nu de mult au

critic „merită să aibă un cercetător literar bun, care s'o
privească şi ca poet şi ca psiholog“.
N
CE

„Am revăzut şi anul acesta mormântul ci

Acelaş grilaj ruginii, împrejmuind o puzderie de bu.
I/

ruiene încâlcite; aceiaşi nepăsare din partea celor pentru

IAS

cari, odată, când erai cu ei, le erai scump, aceiaşi uitare

omenească faţă de un suflet atât de delicat, SI
In colo «linişte şi iar linişte, întreruptă doar de -
toaca și clopotele bisericii de alături sau de un plâns
U

copil al vre-unui vizitator ce locuește în curtea de

de
BC

la
Sf. lon. ,
 Revista Moldovei îi a | o bă „26

Y
Dar și aceasta! încetează odată ce noaptea coboară

AR
învăluind mănăstirea în mantia-i umbrită şi luna răsare:
de după munți... | |

R
- «Dac ar da un mort din groapă, pentr'un răsărit. de lună,

LIB
«A sa linişte eternă, eu aş. “da 'de voie bună
«Toate razele de lună, toata razele d= soare
«Să te pot uita pe tine, Şă- -mi simt sufletul că more. >
n

Y
pn Eugen Neculau |

SIT
ER
as = oaie sa inpiedee |
FI
IV

Adevăratul ton al omului de știință...

UN

Douter de tout ou tout croire, se sont :

AL

deus solutions egalement commodes qui

bune. et Vautre nous -dispensent de re
Neenir.
, Ş : (Science. et Hypotese)
R

N . | H. Poincar&
NT

„In legătură cu articolul nostru «Nemurirea. corpului >

(punctuaţia nu trebueşte .neglijata) parintele Chiricuţă, î
CE

„nota din numărul 7.al revistei noastre, face câteva spicuiri

_dintr'un articol al D- rujui. Marinescu şi conchide ca <aceasta
i se pare a fi adevaâratul ton al omului de știință şi adevă-
rata concluzie la care trebue sa aduca știința adevarata ŞI
I/

serioasa». a
AS

Intrucât parintele nu demonstraază priu aratarea con:

cluziilor D-lui î2r. Marinescu ca şi adevărul e de partea teo:
riei acestuia, ne întrebăm de ce teoria!D-rului Parhon dintre
UI

savanții români și a altora streini ca Dastre, Loeb, :Cal-

kins, Steinach, Voronoff, ale căror concluzii sunt contrare
BC

acelora ale D-rului Marinescu, nu face parte: din ştiinţa ade-

vârată și serioasă ?
 “Revista Moldovei
27

Y
Ne întrebam deasemenea, de ce să nu lăsăm fpe cititor
i

R
4
să cunoască şi-o părere şi “alta, decât să le înfaţișăm
uumai una. și pe deasupra, sa le mai spunem,

RA
că aceasta e
singura. adevărată și serioasa ? a
. Întrucât privește aproprierea
ce vrea să facă. părintele.

LIB
între autoritatea eoncluziilor mare] ui nostru
savant și a „în.
semnărilor“ mele, nu este necesară,
pentru simplul motiv că
articolul meu nu graviteaza câtre darea
unei soluţii defi-

Y
nitive chestiunii dacă este sau nu, posibilă
nemurirea: cor-.
pului omului în special, ori macar prelungirea

SIT
vieţii şi înti-.
nerirea. Eu credcă nu e de competinţa noast
ră (nici a mea,
nici a părintelui) să tranşăim o chestiune
uşa de dificila şi în
curs de cercetare încă. Precum am, mai spus: „Cine ER
ştie ca-
rui geniu îi este rezervata gloria” de a incinuna
prin probe
definitive. încercârile optimiste”
de astazi. Câte vieţi! şi “talente
IV
se vor consuma încă, în. munca titanică de laborator, de ob.
servații şi de experienţe: pentru. a: smulg
UN

e naturii şi acest
secret 1), Ci articolul meu înfațişează. fidel părer
ile contrari,
asupra subiectului, exprimând încrederea în cerce
tările bioto-
: Qice, care singure sunt în măsură să ne dea jun răspuns,
AL

De aceea veţi gasi în el, pe lângă pledoaria acelor ce

văd. posibilitatea şi necesitatea de a se "ocupa de aceasta
TR

chestiune, serios, Ştiințificește, chiar tcoria' D-rul

ui Marinescu
și chiar punctele relevate în nota parintelui, minu:
oarecare
„amănunte technice, care n'au ce căuta înt”un
N

articol de po-
pularizare. Tocmai în această confruntare de „păreri
contra-
CE

dictorii credem că stă interesul articolului nostru, |

Părerile D-rului. Marinescu sunt cunoscute de mult.
Dastre le citează în cartea sa cLa vie et la
mort». Ile. au
I/

format subiectul polemicei dintre Dr. Marinescu

şi Metschni-
coff, Cu toăte acestea problema bâtrăneţii şi
IAS

a morţii. n'a. ie-

șit de la ordinea zilei ca rezolvata, ci. contr
overse puternice
sunt înca în discuţie. Ele nu-l împedică
de loc pe Dastre: o
autoritate tot așa de mare ca și Dorul Marinescu să scrie
U

„Noi îmbatrânim și murim : vedem că îmbătrânusce Și dispar

BC

1] Revista Moldovei No. 7..

 rata prea
ET TI TI
28 a „Revista Moldovei

m porinem
9
Y
fiinţele care ne inconjoara. Deocamdată nu . „vedem. vre- -0 ex-

AR
cepţie la această lege inexorabilă: și o considerăm ca 0 fata-

me oma
litate universală a 'naturii. Dar această generalizare este bine
întemeiată 2... Sau din contra există ființe nemuritoare ?

R
Biologia răspunde că există.în adevăr (op. cit. pag. 296)

LIB
« Bătrâneţa și moartea sunt ele: fenomene naturale și fa-
tale ? o
Expezienţele recente ale lui Loeb, Calkins şi toate oh- |

Y
servaţiile similare tind sa atribue acestui fenomen de îmbăt-

SIT
rântie caracterul. unui accident remediabil. Dar remediul nu-i
“încă găsit» (op, cit. pag. 318)
Nic comparația fenomenelor bătrăneții cu îmbatrănirea
ER
coloidelor nu e fără replica. Dr. Parhon în „Viaţa Românească“
o întâmpină. astfel: «Starea coloidelor din organism nu e
strict comparabilă cu acsea a acelora din flacoanele fizio-
IV
chimiștilor, căci ele sunt în funcțiune de schimbarile nutri-.
UN

tive, pe care avem mijloace multiple a le influența, iar cerce-

tările lui Hanen, Steinlein, Marinescu, Minca Walter, Mann-
feld, experienţele mele făcute împreună cu Savini, ale lui
" Voroncif, arată că există mijloace “experimentale (tiroi dec-
AL

mie, tratament tiroidian sau testicular) pentru a determina

O încetinire. sau accelerare a proceselor regenerative. De ait-
R

fel nici nu e strict exact:că fenomene de reîntinerire n'au

NT

putut fi observate niciodata în mod spontan experimental

sau terapeutic“. o
Dar discuțiu devine oţioasă când te întemeezi numai p2
CE

autoritatea savantulni: și nu pe. criteriul logicei pura și al

faptelor, singure ce duc ştiinţa cu un pas mai departe. Noi
afirmăm că știința adevărată” şi serioasă nu este aceeu, cate
I/

conduce !a concluziile care-ţi convin : peniru sprijinul unor

AS

anumite prejudecăți, ci aceea care rezultă din determinismul

faptelor. De nimic nu fuge mai mult spiritul ştiinţific decât
de spectrul autorităţii. Nu. ştiu unde Felix Le Dantec, mulțu-
UI

mește uuui fost profesor al său ,D'avoir ecaite de lui - le

spectre sterilisant de «l'Autorit6»,.
BC

Omul de ştiinţă vede cu simpatie cum din toate: păr-

țile ies la iveala fapte neaşteptate şi idei noi, care tind să
 Revista Moldovei = 90

Y
lămurească cele mai dificile probleme. “EI ştie” din istoria

R
științei, că adevarul. își face cu greu cale, caci loveşte multe

RA
idei preconcepute, iar progresele realizate numai “de vre- o
20 ani încoace în toate domeniiie ştiinţei, autorizeaza spe-
ranțe nelimitate și în domeniul biologiei; |

LIB
«Il avance,. avanice toujours: sans se faire d'illustons
«sur la relativite de nos connaissances tout dispose â dive
cavec le matematicien allemand Iacobi que le but unique de i

Y
«la - science est V'henneur de Vesprit humain», | :

SIT
Octav Haluuga. _
IV ER
UN

Aşteptăm...
AL

Relevând întrun număr anterior studiui D-lui Câa-

costa asupta lui Brătescu-"/ oinești, exprimam
TR

părerea
de rău că până acum nu avem cercetări mai întinse a-
supra celor mai de seamă dintre scriitorii nostri. .
N

Asupra operii lui Eminescu, de pildă, nu avem un

CE

studiu adevărat și mai întins. S'au scris, e drept, asupra!

lui pz047a, -sed nou mulfum Și, cu acest prilej, ni aducem
aminte. de promisiunea scrisa a D- lui A. C. Cuza de a.»
I/

ni da tin stiu introductiv. Ba ceva mai mult!. Acest

IAS

promis studiu introductiv e și f/ăfZ cu anticipație.

In adsvăr, în 1914, librăria româ cască lonescu şi
Georgescu din laşi a tipărit operele complecte ale lui
U

Eminescu. Pentru cine trimitea costul volumului cu anti-

BC

cipaţie ; i se promite a si un studiu introductiv a] D-lui

Cuza, în preţul volumului. Volumul Sa trimis, în ad văr,
 30 a “ Revista Moldovei

Y
abonaților, dar studiul introductiv al D- lui Cuza, pe cât

AR
„știm noi, nici no apărut încă. și nici nu se, aude măcâr |
ceva despre dânsul. a -

R
Totuşi, D- Cuza. termina astfel prefața amintitului

LIB
volum: „Rămâne dar—și cerem scuze cititorilur noștri—
ca studiul introductiv, să apară «
ceva mai târziu; pe cât
mai curânda.

Y
a. C, Cuza

SIT
Acest „pe cât mai curând & Sa transformat în nai
mult de T ani, care, cu tot războiul nu pot fi scăzuți. sub!
ER
5. Credem că e o datorie a editorilor, dacă nu perso-:
nal a D-iuui Cuza, să-și ţie cuvântul, | Ea
IV

Aşteptăm... |
UN
AL

Am primit decurând două cărticele

« - No. Li și 15.—
editate de "Biblioteca. cercului pastoral„ » Văratec“ din
R

județul Botoşani. |
NT

„Prima e scrisă de le. Al. Simionescu, protoereul ju-

dcţului Botoşani şi?tratezzi despre „ierarhia bisericească ;:
CE

iar cca de a doua e alciituită de răposatul Pr. D. Cer

nescu, fost paroh aal parohiei „Bursuceni ȘI vorbeşte
despre «buna creştere a copiilor», IE
I/

Amândouă scrise înt:'un stil limpede, ușor inteligibil

pentru oricine, ci tragere de inimă şi cu mult nesaț de
AS

a contribui la cunoaşterea adevărurilor scripturistice şi a

învăţăturilnr morale! şi folositoare ce se desprind din ele,
UI

raenite fiind să contrubalanseze -curentele nesănătoase ce

au început sătşi facă loc printre credincioşii satelor
BC

noastre, i ia
Ă - Revista Moldovei
3i

Y
„Nusputem decâţ de ri izbândă depl
ină cercului pas-

R
toral „Văratec“ in urmărirea scopurii
or sale şi de aceia

RA
însemnăm aici - cu bucurie apariția broșurelor,
pe .care le
vom urmări.

LIB
co Op. .

Y
SIT
„RECENZII
n.

ER
Anuarul Societăţii literare «Gr. - vrea să
Alexandrescu» se convingă de-varie-
a liceului
IV
diri tatea subiectelor traiate şi de
Focşani oglindește, în No. 2 al interesul cu care elevii le urmă-
său (anul -1920—1921), inuncă
UN

riau, răsfoiască paginile Anua-

cinstită şi entuziastă, dragoste
de idee şi ideal, Publicat sub! În-
rului. Va mai afla că Societatea
Şcolărească «Gr. Alexandrescu>
grijirea prietenuluişi colegului
împlineşte în curând un sfert
nostru, profesorul IL. M.. Raşcu,
AL

de veac de existenţă, că ea. po-

el ete, fără exagerare, un titlu sedă o bogată bibliotecă cu hăr-
de glorie pentru d-sa. nicie -consnitată de elevi, că între
TR

Abia este de crezut, în tim- membrii societăţii 'e o adevărată.

purile noastre extrem-ulilitare, întrecere
faptui că munca unui profesor; la muncă și după
pi
munca unui an, au urmat, sub
N

încărcat de oare şi “hăiţuit de conducerea profesorului Raşcu,

greutăţile vremii,.a putut să-
CE

pivotul acestor lăudabile mani-

vârşi opera pe care: Anuarul o
festări şcolare, vesele excursii în
oglindeşte. In colaborarea cu
câţiva colegi şi cu elevii săi, frumosul ţinut al Putnei. Tot ce
înfăţişează Anuarul, însamnă chel-
profesorul
I/

Raşcu a Orpanizat tuială de energie, tinerească în

Şedinţe literare care s'au „putut
scopuri înnaite şi: dezinteresate,
IAS

râdica până la 26. Ele constau

Astfel fiind, munca colegului
din conferinţe, dizertaţiuni, lec-
turi, comunicări Raşcu însamnă calea pe care.
în legătură cu trebuie îndrumată tinerimea şco..
istoria noastră şi cu literatura lară a vremilor pe cari le trăinr,
română şi franceză
U

şi, untori,
cu cea italiană. Lucrările elevilor N. Ne Răutu
BC

se supunean criticii colegilo;,

lucru ce pare folositor. —
iaARIEI „RA ata *

Cine
 . 32
Revista Molăovă

Y
AR
REVISTA RESVISTELOR

R
/

„late Glegie Românească, cure

LIB
„Viata Românească: —nu -
mărul de pe Octombrie e, par a, aparținea! mai mut li-
_ca totdeauna, bogat și înte- teraturii 'romantice, de 'cât
resant, mai ales în-ce pri- studiului. obiectiv al scopului

Y
veste dările de seama a lu- propus.

SIT
crărilor si. revistelor din strâi- Literatura - propriu zisă e
nătiie. Ceeace a dat un în- reprezentată prin sfârşitul ro-
teras deosebit revistei ieşene manului lui Luşchevici— licon
ER
a fost ca ea su ocupat în- ' Drei— : prin alte copii de
tuna, în mod serios si com» pe naturi ale : D-nei "Lucia
petent, da murile probleme
IV
Mantu ; prin. versurile jactice
actuale ale. vieții sociale. pc-
ale D-nei Oiga Vrabie ; prin
Jitice si culturale ale țării.
UN

versurile căutitoare de nou-

Asa și în numărul de faţă
căți ale D-lui Al. Al Phili-
găsim o analiză serioasă a
ppide, dur și prin ardevăra-
nouei opere financiare a d-iui
AL

tele poezii ale D-lor De-

“Titulescu. ministru de linanţe
mostene : Botez, <Loamnă»,
al ţării, datorită du C.D.
«Pe. țărm» — și “Grâşmele
R

loanid. cum și sfârșitul unui

D-lui G. Bărgăuanu care e,
NT

palpitant studiu asupra, ra-

vădit, un remarcabil talent:
porturi'or ruso-germane față!
de sud-estul european, scris Nu: uităm nici foarte re-
CE

de d-] [Î. î. Filitti. marcabilul căpitol de psiho-.

-D-l Suchianu, care ne logie— psihogeneza—al ţos-
obişnuise deasemenea cu ast- tulul nostru profeşor. D-] C,
I/

fel de studii, publică în nu-. Rădulescu - Motru, care revine

mărul de faţă niste conside- spre bucuria tuturor, iarăși
AS

raţiuni politico-sociale privi- în coloanele vieţii Româneşti.

toare la structura organizației
C. op.
UI

noastre social-politice—intitu
BC
 Anul | No.9 - | BOTOŞANI | lanuarie 1922.

R Y
IN EV Si IOLDOVEI

RA
—— APARE LUNAR ——

LIB
TRECUT BOTOȘĂNEAN

Y
„de

SIT
N. IORGA.
cui câțiva ani, în amisatirea faptului uitat
îju|
acolo dintro
ER
de botoșănenii de azi, că m'am născut
veche familie botoșăneană
şi am copilărit îi acel irumos şi romau-
IV
“4 | tic oraş, am cercețat ştirile despre isto-
UN

< ria Botoşanilor şi am avut norocul să

| găsesc în arhivele familiei Callimachi,
din apropiere, ca şi aiurea, o sumă de informaţii care
AL

înfățișauo viață originală, plină de iuptăşi mişcare cu .

tendinţi către o rânduială politică autonomă, mult înain-
-
tea altor cenire urbane ale [ioldovei. Ele se cuprind
TR

în volumul V din „Studiile şi Documentele“ mele,'

carte
ÎN din care mu cred să se găsească acolo cinci exempl
N

are.
Publicând și inscripţiile botoşănene în colecția
CE

mea de asemenea materiale, am alcătuit o scurtă

isto-
riea localităţii, de care prea puțini vor Îi având ştiinţă,
deşi ea să cuprinde şi îatr'o carte oareciam populară,
I/

Istoria Românilor în chipuri şi icoaue, volumul ÎI,

IAS

Cercetam acolo spusele călătorilor cari au fost

în:
Botoșani. Pot adăugi astăzi încă doi: Hacque
t (Neneste
physikaiich-poliiische Reisen in dea jahren
1788 und
1189 qurch die Daceschen und
U

Sarmatischen Karpa-
ten, Ii, Niirnberg, 1790) cunoscut geolog, a găsit în
BC

1789, case neprădate, o mie la număr, cu mai mulțe

 2 a cc . Revista Moldovei

Y
„biserici de lemu, locuitori mulți între cari şi Greci

AR
Arnăuţi, Asmeni și Evrei, toți negustori; dar Moldoveni
zu. Negoțul îl impresionează. Xarmarocul e foarte în-

R
semnat, mai mare, spune călătorul, de cât al. oricărui
oraș din Hustria. Se aduce ștotă engleză, franceză

LIB
“4urcească (pentru femei) ;: tulpanele costă și şase pân:
la zece galbeni, Htâta dever 1 nu se face nici într'us
mare oraş european.

Y
iată aciuu un polo, Milosoha (Reise eines Polea

SIT
durcu die IMoidau nach der. Tiirkey, trad. Samuel Goti-
lieb Liude, Lipsca 1795). Trecând prin Moldova de
sus în 1782, el află BotoșaniiER ca un Oraș. destui de
mare, cr case bine clădite, între care cele armenești ;
mai suut, afară de Români, și Greci,și Evrei.
IV

Târgul de o săptămână desface vite şi cai. Polo:

„ii az putea câştiga dacă ar veni aici.
UN

„"„Bdaug că în ultima mea călătorie la Botoşani ai

găsit ia primărie, după distrugerea vechilor arhive, uu
AL

_1egisîru şcolar foarţe interesant, din care am dat câ-

teva extrase. Recomandaserm fostului meu elev, profe-
Ssorul Irimescu, să ieieo copie după toate acele acte
R

de pe la 1830: uu şiiu de a făcut-o. Peste vreo doi

NT

aui aut găsit însumi, în arhivele din iaşi, aite acte bo-
toşăaene după 1821, pe care trebuie să le am undeva
CE

în caieteie mele “
Dare va veni odată vremea ca Botoșănenii culți
să înțeleagă de ce în Apus nu e oraş cât de mic unde
I/

să nu se poarte cu iubire grija trecutului local ?

AS
UI
BC
 R Y
RA
Printre popii îroenifi

LIB
Un larg de mare spumazată,

Y
- Entreg pământul; și pe văi,

SIT
Din zarean aur. încrustulă
| Coboară palide. văpăi,
“po

Prin crânguri, călnice zăvoaie,

ER
Pe lunci uitate. prin livezi,
IV
Și ulmii aprigi sencovoae
UN

„Sub greul multelor zăpezi.

Din codri negura vrăjeşte
AL

1ot mai adânc, mai nendurat;

Și Sinpur fumul prevesteşte
TR

C'au mai rămas vieți în sal,

De strajă caselar încinse
N

Cu brâu de țurțuri pânăn prag,

CE

Îşi pleacă trunchiurile ninse

Bătrânul plopilor şirag...
I/

Ca de-un blestem, cuprinsul tace :

IAS

Noean de ghiață şi scântei ;

Dar o cărare toi se face :
Din poarta mea, la geamul ei.
U

| | „G. Tutoveanu.
BC

OSSSSO

|
 Y
R AR
Y LIB
SIT
Timpul, dacă- există ca ceva real, în afară de noi,
ER
e veşnic, îără început şi fără sfârşit: e pânza eternă pe
care să proiectează, ca la cinematograf, vieţile noastre efe-
mere, Nimeni şi nimic nu-l poate âtinge, nu-l poate pre-
IV

face, Undele Imi rămân aceleași, încremenite de. veacuri,

UN

fără să aibă vre-o legătură cu firca ce să reînoieşte îne-

reu, cu toate ale ei! “n acest caz nu putem avea deși-
gur ani vechi şi noi! | Sa -
„Dacă, dimpotrivă. timpul este o. creație “a minţii
AL

noa stre, O măsură cu care să putem orândui mai bine

viaţa tamii, fixându-i faptele Și întâmplările,- atunci. ne-
R

greşit, e/ se schimbă prin noi înşi-ne care-l creiem. In- -

NT

- noirea anilor porneşte deci de la înoirea. noastră

sufletească. Ne schimbăm sufletul, ni-l" prirnenim, schim-
băm şi anii. Nu facem acest lucru, anii noi ai calenda-
CE

relor tot vechi rămân | Asupra noastră . în primul rând

trebuie dar să lucrăm dacă voim noutate a vremilor!
Pe actastă caie sau format vrâste vechi şi noi în velea-
I/

"tul popoarelor Și tot pe aceasta vom dobândi epoci NOI,

AS

deosebite de iat ce a fost- sau de tot ce va fi, în viața

noastră ca neam şi ca indivizi.
Aşa fiind, gura poate să spuie, după obiceul „ei
UI

„anul nou cu bine și cu sănătatea, căci nu-i vinovată

de cele ce spune. Ea umblă, sărmana, ca O moară
BC

ce macină tot ce i să toarnăn “coș. Noi însă râdem

cu groază când auzim husuind printre măsăle, acest
 Revisia Moldovei

Y
viclean măciniş. Nu ne +place de loc făina ce curge :

R
e mucedă, veche. aprinsă de patimi și neagră de

RA
păcate. Ca s'o înlocuim, noi încercăm a turna în coșul
“vremii alte grăunțe, căutând a înlătură din viaţa noastră
tot ce e stricat, putred şi netrebnic!

LIB
|
Cu pana în: imână pretutideni să răscoleşte azi sufle-
tul înțelenit. al norodului. În. brazdeie deschise sămănă-
torii aruncă sămânţa noii: rodiri . Lacriinile celor ce sufăr,

Y
o udă, iar soarele nădejdii o face să crească. Din toate

SIT
unghiurile ţării e un strigăt general care chiamă lucră-
„torii la muncă. Dacă ei nu se vor grăbi să alerge, holda
„cea bună va fi răpusă de busuianul tutaș, străduința |.
ER
scriitorilor va fi zădarnică şi râsipa aurului diu inimile
lor.va îi de prisos. Cu toţii vom cădea osteniţi la mar-
gina pustie a unui ogor sălbătăcit și vina
IV
nu îi a noas-
“tră, ci a celor ce întârzie să vie cu nâi! a
UN

urna Lucrători harnici 'ai neamului acestuia, nu zăboviţi!

Suntem în ajunul făptuirii anului nou pe „care cu toții îl
visăm. Daţi putere curentului menit să alunge întuenerecul -
ce face din zi noapte şi din ciasuri ani! Noi inişcăn
AL

suflete, voi stârniți vijelii ! Cu viscolul lor aspru să troie-

nim păcatele ce ţipă, iar la focul inimii să încălzim vir-
TR

tuțile ce pier. Să-nu ne oprim până când vântul primă-

„verii nu va împrăștia norii urgiilor ce. azi umbresc pă-
N

mântul țării noastre. Când cerul se va limpezi, lăsând

ca soarele binelui și al dreptăței să ardă deopotrivă peste
CE

toți fiii patriei române, poleind delaolaltă, castele şi pa-

late, bordeie și colibi, atunci, cu fruntea senină, lipind
genunchii de pământ, vor râdica mânile la cer ŞI vom
I/

striga “cu bucurie + „Mărit, fii, Doamne, pentru anal

nou pe care ni.L'ai date
IAS

|
„Până atunci... anii ce vin, tot vechi rămân!

Tiberiu Crudu.
U
BC
 »

Y
R AR
TRISTEȚI DE TOAMNA,

LIB
PDe-aleele golite de. îrunzar

Y
Se îurișează noaptea gânditoare.
Apusul rosietic, tot mai rar,

SIT
Aruncă. purpură rătăcitoare,.
Pe-aleele golite de frunzar.
“ Tăcute foi, la margine de drum,
Iși împletesc. cunună de rugină;
ER
“Pribeaga toamnă n'o mai văd de-acum.
IV
Imprăștiind în nopţi cu lună plină
Tăcute foi la margine de drum!
UN

lsostind un basm, aleargă vânt nebun

Târând cu el a ploaei rapsodie. .
Se frâng discret crenguțe de alun -
Şi tot mai trist prin ceața cenusie,
AL

— Rostind un basm—aleargă vânt nebun.

Când picuri grei sărută tristul goi
R

Imprăștiat în urma toamnei duse,

NT

In suflet cade-al gândurilor stol;

Şi sângerează visele apuse, -
Când picuri grei sărută tristul gol...
CE

„Şi fiecare frunză pare-un .gână,

Și fiecare gând, o rană uouă;
Se contopește sufletul, plăngând, -
I/

Cu "'ndurerate picături de rouă...

„Și fiecare frunză pare-un gând !
AS

(Mereu... mereu se spulberă comori: _

Derdute visuri zac prin foi uscate.
De cer trec șiruri negre de cocori
UI

Şin suflet cad tristeți înlăcrimate....

„(Mereu „mereu se spulberă comori!
BC

V. PEȚRESCU.
 PIZ)

R Y
RA
LIB
CARNEA „FOLIE UR TE

Y
SIT
<Foiletoanele: lui Mihai Teliman au ajuus O 'raritale ; un
semi îmbucurător întro privință, dar un rău în alia. E îmbu-
ER
curător faptul că -ediţia scoasă la 1906 de Societate: academică
«Junimea» cu'o prefaţă a mult regretatului G. Tofan, nu se
IV
mai găsește în toată Bucovina în librării; dar & rău că uu.se
mai poate ceti, în locul atâtor boscării «în vers liber»
UN

ale uncr
contemporani plini de snobism și lipsiţi. de talent,.—o operă a
unui adevărat talent, săcarat fără de vreme de mâna unti vitrege
sorți.
AL

inainte de operă, două cuvinte despre om, “după prefața

„lui G. Tofan,
TR

Născut în Sirete,la 20 Ncembrie 1863, familia sa ptirta

pe atunci numele Zilleman, un nume schimonisit fără pricini
N

cunoscute din cel de Zeliman. A început învățăturaîn şcoala

CE

primară din Sirete și a continuat-o tot acolo, în Şcoala reală

inferioară. Viaţa de început, între şcoală şi famiiie, i-a iăsat a-
mintiri trainice. Tatăl său era un povestitor hazliu şi nu puţin
I/

a dăruit din acest suilet, fiutui.

La Cernăuţi a continuat şcoala reală, în cursul superior, |
IAS

apoi la 1882, a plecat la Viena, la academia de Pictură, Cinci .

ani a stat la Viena şi acesta e timpul când conştiinţa naţionaiă
s'a trezit în sufletul său, intens şi trainic,
U

Intre 1889—1890 preda desemnul ca suplinitor la Gimna-

ia

BC

ziul din Suceava. Nu stă niult aici, ci, cum în vremea aceia în-
cepe o frământare în sufletele româneşti din Bucovina pentru
i
i A
 “+
« . Ii a

8: a „Revista Moldovei

Y
| E , i | N d /

o nouă poliiică naţională, Teliman. spucă drumul nou al pubii-

AR
„cisticei, alături de Dr. G. Popovici, ie 'Dr.-V. Braniște, ori îraţii
Voronca. . Da Ii pi

R
E acum ui luptător: și lupta purtată. cu temperameât, ÎI

LIB
face popular. Dar viţa cam “dezordonată ce dusese, un trup
cam şubred, i-au pricinuit apropierea fără vreme a morţii.
„Anii din urmă, i-a petrecut in Sirete, ros de op „boală ne-

Y
miloasă față da cei ce-şi duc. vița așa ca dânsul, «<A murit de
Îtizie, zice Tofan,

SIT
urmare naturată a traiului neregulat, a nenu-.
măratelor nopţi nedormite, a fumiitului exagerat»... - (Pref. 28).
A murit în Decernbrie, 1902. E e
ER
A fost un dohem, deşi nu-i. pria aceasta viăță, Un caracter
independent, o individualitate pronunț=lă. lronic, satiric și per-
siflând direct, vu sarcasm usturător, câte odată nedrept. Nu pu.
IV

tea suferi eticheta, afectaţia și lichelismul: tii spirit distins. |

UN

Avea o aleasă cultură. Ştia bine, alături de germana, limba

franceză, hicru rar în Bucovina. Îi plăcea Roussaaii. Cetia pre-
dileci pe Bârne şi Heine, a căror'influență a suferit-o intens,
AL

Se înduioşa cu Lenau. De nenumărate ori citise pe Shakespeare,

„îu original şi nu uita pe. marii Ruşi contemporani. Un autodi-
dact care, cu mai mult noroc în viață, putea înainta pe culmi...
R
NT

!
ai | p x | |
«<toiletoanele». lui Mihai Tsliman sunt un însămnat docu-
CE

ment istoric, dar au şi un fond omenesc general, element artiş-

tic şi trainic, ca atare, ; | | a
Ele fixează, în pagini nervoase, în contraste tari, o epocă
I/

tristă din viaţa Bucovinei. O epocă da înstrăinare a suftetelor

româneşti, sistamăticăşi tenace, de înnăbușire a celor
AS

mai le-
gilime aspirații... O epocă de diplomaţie, îndreptată.
împotriva
Românismului bucovinean ; conrupătoare de suflete:şi amorţi-
UI

„toare până în hotarul morţii... Un timp când Româriii freduiau

domoliți prin cultură străină, prin înfiltrare lentă
și cu sigur
BC

efect, a virusului rutean, mai ales, prin dezbinare

între ei, pro-
"vocată şi alimentată măestru,... |
poz

Revista Moldovei 9

Y
Conştiinţa lui Teliman e 0 oglindă minunată : toate le

R
vede lămurit şi, în dosul micilor d: ifecte, e! zăregte urmări triste

RA
şi mari pentru neamul său, dacă nu-se întâmplă o minune.
Lucrarea lui Teliman e'un document veridic pentru istoricul

LIB
viitor.
În. lupta împotriva văutui căci a poartă o luptă—o armă |
este satira, O foarte „potrivită armă pentru situâția luptătorului

Y
în epoca sa, dar greu de mânuit fără un grad mare de senzi-

SIT
bilitate și poate fără violență chiar, în: destul de bună măsură,
„ Teliman le-a avut, adică a avut talent, „Aici e trăinicia operei
sale, mică în. întindere față de talentul care a Drodus-o... .
ER
A avut o imaginaţie umoristică, cum o ăre țărânul româu
câte odată. Situaţii, cari. pentru ochiul și spiritul comun, trec
IV
fără urmă, pentru Teliman luau infățişări de epopee comică.
Dacă ai cetit bucata « Petru Șăndruc», în care. se ridiculizează
UN

un tip de pedant. care-şi pierde minţile studiind. .0 "chestiune

de o infimă însămnătate: aceia a. luiz mut;. dacă ai străbătut
povestea Cazacului Nenfu, bogată în ironii Ja adresa Rutenilor
AL

tineri : dacă, mai ales, ai gustat” «un mic ca» de operă» (G.
Tofan), cum e Moartea fui Dule, în patea a doua a sa, ve.
TR

pricepe natura inritimă a humorului lui Teliman. 7

IS Se povesteşte în Jfoazfea lui Dule un tapt ciudat în sine,

N

şi, totuşi, de adâncă psichologie omenească şi adevăr. ilie Bu-.

CE

gan, «absolvent al facultăţii filosofice» intră redactor la jurnalul

<Troiţa>. Are, însă, un defect: scrie prost caligraficeşte. Scriind
pentru un număr o notiţă, «o sdravănă uotiță>, tipografu! cu-
I/

lege în locul cuvântului Dac din manuscript, cuvântul Dute.

De aici, toată zarva: un lucru de nimic, din care ies e o întreagă
IAS

epopee, de un comic deosebit. Se vorbia îu notiță. d: «duhul

care sufi duios prin Bucovina: de altă dată, da fapt, iar le ti-
par ieşise Due,pe care un jurnal din Românza îl preface în
U

« Dule, marele componist şi neîntrecut artist din trâmbiţă>, trans-

BC

mițând condoleanţe fraților bucovirieni pentru moartea lui pre-

matură. Pe acest Dute, ziarul francez «Figaro» îl dă mai de-
 10 E a | | | Revista Moldovei |

Y
parte drept MM, „Doule, Pun. des plus grands esprits parmi nos.

AR
confrăres roumains de la Boucovine, professeur du grand Semi
naire etc.» Îi face: biografia plină de elogii nemai auzite. In, sfâr- -

R
şit, <Bukoviner Nachrichten> ajunge la polemică cu jurnalele

LIB
române, cărora găsește de cuviință să le amintească faptul
«dass die Familie Duhte noch unter. Friedrich Barbarossa. in
diesen Gebieten als eine echt deutsche hauste», Şi culmea e în

Y
„concluzie: « Wepn Duhle nicht „deutsch ist, was sollte dan:
noch deutsch sein 2»

SIT
E în toată. această schiţă fipică pentru. talentul luai Telin: n
şi unică în literatura noastra, atâta finețe de obser vație, O gra-
ER
daţiune ascedentă a motivelor comice așa de armonios clădită,
un humor aşa de nesilit, încât ea merită să fie cunoscută şi
sludială ca un model.
IV
Se satirizează în ea frazeologia goală a
„capetelor seci şi inimilor uscate, mania exagerării a spiritelor
UN

lipsite de conilrol, lucruri universal-omeneşti, în timp şi spaţiu.

To te acestea sunt îmbrăcate într'o haină plină de colorit
căci, graiul lui Teliman e, în genere, sorbit din largul sufletesc

a
AL

+
al ţăranului din Bucovina. Vorbele de spirit sunt bogate în
„Scrisul sâu: priv ele fixează contraste comice ŞI zugrăveşie Si-
R

tu «ţii sociale întregi.

NT

Desigur, însă, că nu toate schiţele sale sunt la aceiaş înăl-

țime. În unele se observă graba ziarisiului silit să ducă Ja anu-
mit ceas articolul la tipar. In altele, graiul e împestriţat cu ger-
CE

manisme, arătând momente de obosală la autorul lor... Adesea,

subieciul e numai schiţat, lipseşte adâncimea . şi lipsesc Ders-
psctivele.. Şi cine mar ţine samă de condiţiile: scrisului româ-
I/

nesc Gin vremea lui “Teliman în Bucovina, ar mai găsi şi alte

AS

«defecte» în <Foiletoanele» sale, Ea

- Sunt lucruri uşor de găsit, dar nu e treaba noastră aceasta :
UI

jac'o aceia cari de o bucată de vreme ss'au specializat» în ase-

menea chiţibuşuri, crezându-se, prin asta măcar, novatori, în
BC

proză şi versuri, dacă natura a „fost aşa de zgârcită cu ei în

darurile ei cele alese,
 Revista Moldovei Dai n | N 14

Y
Pentru noi, şi pentru cei cari-l vor ceti cu dragoste şi. în-:

R
țelegere, Teliman este unul dintre fericiţii, aşa de priţini pe 1ume,

RA
cari, în mijlocul durerilor personale şi sociale, 2u prins ridico:
iul răutății omenești și Pau înmărmurit în cuvinte ciira şi vii.

LIB
Teliman a râs şi-a făcut şi pe alţii sa râdă, In toate priviațiie,
el inerită să fie: celit,
„Am putea îndrăzni să cerem fraţilor bucovineni o nouă

Y
ediţie a <Foiletoanelor» ? | | |

SIT
N. N. Răutu
Profesor școala normală |
IV ER

VARNA.
UN

Un fulg .
AL

Si un croncănit de corbi: pustietatea îngheţată

+ Drin cântecul lor o trezesc. !
TR

Cad fulgii molcom la pământ,

S'aştern încet
N
„
-

Pe flori, pe iarbă, pe morminte: o

CE

Un cânt | SE
„mi pare că aud, că-mi sună în urechi
| " Suspin de iarnă dureros;
I/

Şi fulgii cad
IAS

Şi-mi învelesc cu baina lor

„Şi înimăşi gând...
MANOLIU 1. PETRU.
U
BC

GIS PS >
 FSZINE

Y
Îl

R AR
LIB
RJUNURILE DE AZI.
a:

Y
SIT
ră pe la două noaptea și vorbanu se mai gătiă. La
“urmă tata, preot de ţară, curn îi: el bătrân și tac-
ER
ticos, începu rar : .: | i
— Eu, măi, băcte, îți spun drept, mam săiu-
IV
ra. de ajunuri şi nu știu de ce. Poate s'a schim-
d bat lumea, poate mau schimbat eu, poate am
UN

| îmbătrânit şi nu mai pot. umblă, nu ştiu. Dar

"văd că nu-mi mai plac. e o
„Şi doar cu ţin la obiceiurile noastre străbune, .Mi-s dragi,
AL

căci cu ele am crescut; le “preţuiesc mult, căci ele ue deose-

besc de alte neamuri. Nu sunt de loc hulitorul: celor sfinte ele
R

norodului şi totuși ajunurile, după mine, sunt zile negre pen-

NT

tru preoţie. N | - a a
Eu înțeleg care afost odată rostul lorpe la noi. Atunci
CE

când nu erau. atâtea biserici, nici preoţi, oamenii, săracii, m'a-

Veau de und2 să afle ceva despre «Naşterea Domnului»
ori
< Botezul Luis. Ba nici nu erau icoane ! De aceia preotul. singur
I/

saditor şi ingrijitor al curatei credințe, care aveă o iconiţă ilela

cine ştie ce mănăstire, să îmbrăcă în odăjdii
AS

şi, 'cu frica lui

Dumnezeu în suflet şi cu toiagul bătrăneții în mână, o lua razna
pe plaiuri, ducând vestea cea bună până în cele din 'urmă
sa-
UI

laşe omenești. Da, eră frumos pe-atunci, zic şi eu! Și

omul şi
preotul tremurau de bucurie când se vedeau față-n
față la o zi
BC

aşa de luminată. Masa întinsă, plină de bunătăţi,

stârneă vorbă,
sfaturi, iar băutura îndulcită aducea urări de sănătate şi vieaţă
 Revista Moldovei 13

Y
chiar şi la. cei ce. nu erau bucuroși de dânsa, Unde mai purein

R
că satele nici nu erau aşa de dese ca -azi şi nici aşa de mari,
Preotul puteă să umble în voe, nu

RA
eră silit să alerge să nu-l ţie
picioarele. Acum . însă când avem atâtea biserici, icoane, cărți,
şcoli, tot ce trebuie. pentru -a. ținea treaz un suflet de creștin, |

LIB
acum nu mai văd aceiaş însămnătate în ajunuri. in loc' să mai
umble preotul la poporăni, eu aş zice să vie ei. cu toții la bise-.
rică, în aceste zile'de. pomenire, căci doar acum - Sunt cele mai

Y
îrumoas= slujb= cu rugăciuni bogate. Așă î însă ce vezi ? Bise-

SIT
rica goală—goluţă ! Oare pentru cine slujim noi ? Acesta.i rostul
„cântărilor ȘI slavei. noastre? Mie, drept să-ţi spun, când pus-.
tiul bolţii singur îmi răspunde glasului meu, mi'se face un gol
ER
„aşa de mare în inimă ca şi acela ce. stă posomorât, deasupra. .
„capetelor noastre,
IV
— Aşa zici, mata, care poate- i înţelegi chemarea. Dar
câţi preoti oare vei găsi să te aprobe în-cele ce spui ? Eu, am
UN

auzit că unii nici nu vor să deie .pe' la biserică în nopțile aces-

tea pline de ger. Nu vor .să cânte stranelor deşarte, cum spu-
neai adinauri.
AL

— Dă, mulie-i fi auzit tu. Dar eu nu mă- .ngrijesc de alţii,

eu zic de mine.
TR

— Câte însă un se.povestesc pe sama preoţilor, mai ales.

acelor din vremea veche.
N

— Apoi poveşti cât lumea.

CE

— Povești, poveşti! Da's îrumoasc, laca ieri, nu mai de-

parte, am auzit istorisind pe popa Vasile dela Poiana. Spuneă
nişte pâtărănii de te bolnăveai de râs. Acum dacă le-ar fi spus
I/

un mirean aş îi zis c-o face aşă, ca; să-şi bată joc. Vezi însă o
IAS

spuneă tot preot, de acei-ai frumos. Unde vroia el s'ajungă,

nu ştiu dar parcă-l aud; <Ai noştri să culcă. decusară și stâng
lumina. Gândul la ducă prin sat însă stă mereu treaz, Nu-i lasă
O ciipă s'adoarmă. îi întore
U

când pe-o parte, când pe alta.

Odată urechea surzeste. Nu aud nimic. Tresar, Li să pare cau
BC

dormit, Şau dormit prea mult. Imbrăcaţi cum să lăsase, îi vezi

 14 a a o „„ Revista Moldovei

Y
sărind din pat şi, buimaci de nesomn, fără odihnă, iau icoan

AR
din cuiu—adesea cu «Răstignirea lui :Isus» în'loc de „«Naştere:
Domnuluis— şi... la Qrum. Bate la cel întăiu vecin. Omul, car
nici nu să gândeă încă la venire, fiind zăpăcit de somn, 'abi:

R
are când să aprindă, opaițul, să strige la nevastă. și să ghion

LIB
țească băieții să se scoale. Preotul apucă înainte : |
— Bre, da tântori mai. sunteți ! Dacă nu vă mai săturaţ
voi de dormit nici în nopțile ea de iarnă, atunci cânc

Y
Dumnezeu aveţi să vă mai saturați!. ăi o

SIT
— Apoi dă, părinţele, să iertaţi, acum ne-am lasat şi noi
oleacă. „Dacă tot treabă, treabă, nu să mai gă leşte. |
— Eei lasă, nu face nimic, “Sărutaţi icoana şi dați. ceva: „că
ER
mă duc. Acuşi îi ziuă cea mare] Su
— Îndată părinte ! lacă colo supt faţa cea
c de masă, la colţi
IV
— Am căutat eu dar mam găsit. |
— Cum se pote? Măi femeie... da parcă pusesem eu
UN

acolo pentru părintele, ce s'o făcut? - |

—. Apoi dacă ai pus acoio trebuie să fie? a
_— BI666,,. ori mo Iuat care-va dintre copii ? Măi, crucio-
AL

iul vostru care o luit! Măi, vă tăi bucățele, care 0 pus mâna!
Copiii spăricți fug pe cuptor. Măsa după dânşii.
R

Preotu! grăbit spune mânios: Dacă nu-mi 4 plâteşt, o

NT

plăti Dumnezeu. |
—- Ba nu, părințele; cum să poate 2 Da să vede că copiii...
o Dată-i Dumnezeu tălhari, sămânţa dracului
CE

> Aiştia-s jaratec

nu copii. Pz uude ajung pârlesc, frig, nu altă ceva.
„—.Ei bine, bine. Da cată-n pungă şi vezi nu s'0 mai, ră-
I/

tăcii vre-un gologan şi pentru mine, că” uite... mă duc.

— Ba am, da îi unu de doi.
AS

— Apoi dă-l încoac= că ţi-l schimb. Hei, hei, saracu,

încă îi nou nouţ | Br6, știi ce una; uu ţi-l mai schimb, 'tare-i
UI

frumos. - i | a
Nu mă indur. Dila tine iau întăiu. Vreau să fie de puci-
noc. Poate eşti buu la mână, Las, „ Dumnezeu po da ţie
BC

nzăcit.
Bodaproste ! | Ă
 | Revista Moldovei
15

Y
Pleacă şi omul rămâne crucind şi pop ă. și femei
e, Şi copii

R
şi zile și tot, lacă vazi treabă? - .
— Dă, măi băiete, văd. Dar, nui toată lumea

RA
așa, Grâu
“fără neghină nu-să poate.
— -Nici eu nu zic alitel. Ar fi şi o nenorocire dac-ar
i |

LIB
toți aşa.
— Vor îi fost odată, acum te-asigur “eu că nu maj Sunt,
Mai ales: că azi avem și oameni .cu carte, teologi.
'— Da, dar vezi cau fost. Și aceasta a stricat

Y
mult cre-
dinţii, Că, mata şiii, binele” să fie scris cu litere -de aur pe cer

SIT
că nu să vede, dar răul înn fundul pământului să ie Şi tot sare-n
ochii lumii, |
„Şi de-acolo, cum
ER
spuneai mai. înainte, acum jumea:i multă,
ŞI preotul care ţine să se ducă la toți, aleargă tot o fugă.
Deia poartă înicepe «Naşterea Ta, Hristoase», şi tot hără-
IV
" țindu- -se cu câinii, .ajunge-n tindă, ghita! Cu un piCIOr în casă -
ŞI cu unul afzră, dă icoanii la săruiat Și goană. lar cânii după
UN

dânsul şi-oamenii râd de să Omoată în urma. lui,

— Da, măi băiete, a fi. Am auzit şi eu. lacă așă să strică
„credința, vezi tu? De aceia nu mi-s dragi mie ajunurile.
De
AL

aceia eu le socot ca zile. grele: pentru preoţi, zile de încercar

e. -
Cine nu e stăpân pe dânsul, cade şi nn se mai ridică. Patima
TR

de: bani, lacomia de mâncare şi băutură, firea zurbavă,

omenia,
înțerepelunea, toate, toate acum se dau we faţă şi luptă înel,
- Anainie vreme, cutii Pam spus, uu eră aşă. Acum s'a schim-:
N

bat totul, nu mai este ca adinioiră. E-hei, să fi văzut la noi la

CE

munte în sațu Vatea Sâcii din judeţul Neamţ, ce frumoș eră,

Doamne! Parcă plânge inima'u mine când mi-aduc aminte,
Preotul începea să umble decusară, îndată ce mântuia
I/

slujba. Dar cum ? Satul tot er'n picioare, nimeni nu dormea

în noaptea aceia. La el în ogradă erau adunaţi copiii satului cu
IAS

flăcăii cari cântau din fluere şi jucau. Când icŞea preotul din
casă, jocul contenea şi toţi strigau de răsunau văile
: Kiraleisa-
Nihoho !
U

lar gospodinile tremurând, ' dela un capăt la altul al sa-

tuiui, ştiau că Sa pornit cu icoana. La cel întâiu
BC

vecin la care
intră, preotul eră aşteptai în prag de femeie şi bărbat,
cu două
 16. o | E Revista Moldovei

Y
lumănări apriuse.în wmână,. Cât stă preotul înlăuntru băietanii

AR
cântau afară : Quilai-durlai- durlai !'lar cei mai micuşori: dup-.
dup-dup, se frămâutau: de prăpădeau pământul. La urmă să
împărțeau. Flăcăii, cu un poghiaz întreg. de băeţi, apucau peste

IBR
pârlaz la celălalt vecini, despicând troianul și croind cărări. |
Ajunşi acolo se puneau din nou pe durlăit: și sărit în sus,
până ce făceau ograda uetedă ca o arie. Şi când s "auzea iar un

L
« Chiralcisa-Nihoho» cei de gazdă, ştiind că: preotul a ieşit din

ITY
casa riegieșului spre a veni la dânşii, sileau cu lumănările
aprinse la pârlaz şi aşteptau. Preotul. mândru, înconjurat de a-.
tâta tineret şi voie bună, veneă iu veneă fudul-—fudul, numai

S
„legănânati-se şi netezindn-și barba. Cu «bunăsara lelică Saftă

o îi
ER
şi moş Grigore», intră între oile stâlpări de "lumină părăsind
pe celeialte, a
Și-tot aș., între făclii aprinse şi mese gătite, între cântece
NIV

"şi strigări, pehieceri şi vorbe bune, o mână preotul până subt!

amiazi când mântuiă. de umblat,
v Românii, treji cu toții, aşteptau cu nerăbdare. Bărbaţii,
LU

legau cânii, diriticau prin ogrăzi, cădeau trunchiurile la o parte

să nu fie în calea lumii, măturau cărările și....tot ascultau cu
urechea. Femeia, înlăuntiu, tot punea pe masă şi împodobeă,
RA

păziud copiii să nu doarmă ori să guste din blid înainte de-a

sfinți părintele, Şi; tot făcându- -şi sama, mereu ieşea pe-afară şi
T

utra'n casă, asmuţind copiii : ciaca acuşi. vine, măi băieţi, a-

cuşi ! Să apropie. Era la moşu Costandin ş'acum a trecut la
EN

mătușa Ilinca. Mai “sânt trei case şi-i la noi! Să nu dormi,

măi, Nicutiţă, că-i “păcat şi-i ruşine să te. găsească Domn Hris-
/C

tos! culcaţ, Și ei îi mititeiuț ca şi tine şi nu doarme. Acuși are .

să: vie cu părintele şi-ai să-l vezi !» |
Copilaşii, săracii, când auzeau, mureau— mureau de bucurie !
I

Dar azi, Doamns, mă cutremur să spun ce văd. Las că s'au

AS

înmuiţit şi nevoileşi bietul om nu Șlie cum să mai f-că faţă |

tuturor. N
UI

Abez îţi dă un ban şi ş'acela, după cum spuneai şi tu,

ţi-l dă dupăce se sfădeşte cu fumeia şi-şi bate copii. Dar acum
nu-i vorba de parale. Eu aş da bani
BC

dela mine numai să-mi

deie pace să -stau acasăsă numai umblu, că-s bătrân şi nu pot,
 Revista Moldovei ii N E Di - 197

RY
mă dor picioarele. Dar: vezi, vorba e că numai găseşti voia cea
bună, mulțămirea cea veche. cu care ie primea Românul. Poate
erau alte vremuri pe atunci,

RA
poate - erau. mai puţini oameni. şi |
mai mare belşiig, nu atâtea nevoi ca azi. Eu mă uit la toate
obiceiurile noastre vechi şi, ca -să le stai în picioare, doar tre-

LIB
bueşte o leacă de sloată -de parale, Aceasta dovedeşte că țăra-
nui nostru a stat bine odată. Altfel nu le iscodea, nici nule pu-.
tea ţinea să nu piară până-n zilele noastre. Acum însă vremea.

Y
s'a măcinat 'rău de tot. Nu mai vezi nici curajul acela, nici ve-

SIT
selia aceia, nimic. Rar, rar de tot, unde şi unde mai dai peste -
un om a lui Dumnezeu, care să ție la ceia ce a apucat şi a
văzut în casă la tată-său, | ER
E

Ceilalţi... Dumnezeule ! Sa |
— Ştiu, nu-mi mai spune, Intri la dânşii în casă, păşind
NIV

„peste. porcul tăiat pentru a doua zi. Bărbatul, cu mâinile pline

de sânge, să şterge'de _ițari şi vine, câne-câneşte, 'de- -ţi sărută
icoana. Apoi hăiește porcul de coadă, şi- ţi face loc să treci.
U

Femeia spală măruitaielen tindă. Copiii, nespălaţi,. mozolesc

beşica s'o umple la foc. şi să facă punga de tutun tătâne- -său.
AL

Și asta o vezi la zece, case. nu la una.

— Hei, măi băiele, asta nu-i nimica. li floare la ureche.
TR

Alteori îi inai rău, nici nu te primeşte. Dacă te-ai dus dimineaţa

la tişa lui, iese gospodaru, scărpinându-să după cap: «apoi, dă
N

părințele, să iestaţi, nu te--âşteptam aşa de dimineaţă Doar mai

CE

pe urmă dacă-ţi mai bine voi să... acum...|

Te-ai dus la amiază auzi alta: e<apoi părinte, noi te-am
așteptat mai de diminicioară. şi dacă aţi venit, atunci am chitit
I/

că nu-ți mai vVeiti». Te-ai dus mai în desară, acelaş lucru:

AS

«Ei, de acum îmi luasem de o grijă, pătințele! Auzisem că

sunteţi în Capu-Codrului şi am socotit aşa că pe la noi nu vi-ți
mai osteni să veniţi !> |
UI

Și iaca aşa, măi băiete, mai rău decât ştii tu, S'a stricat
lumez, nu mai ieste ceia ca a fost. Că-i vina preoților, că-i a
BC

oamenilor, că-i a nevoilor, că-i a tuturora, nu ştiu Ceia ce văd

9
-
 18 | E „> Revista Moldovei.

Y
este că azi nu -mi mai plac ajunurile. Ţ-o spun” eu, cu durere'm
uflet, Ţ. O spun peniru că'ţi-s tată şi nu vreau să minţesc,

AR
Dela altu ai să mai auzi tu vorba asta niciodată b»
Deschizând uşa pleacă cu. grabă. -Eu am rămas în urmă

IBR
frământându-mi sufletul. Dela o vreme am siâns lampa şi m 'am
culcat. Târziu, „târziu de iot, am. auzit clopotele bisericii.
Săracele|. Parcă: plângeau, aşa de trist şi tânguios sunau.

L
in întunericul odăii în care mă afizm mi să părea că sânt la

ITY
O îi:grapare, că pogor pe. cineva în . mormânt : era îngroparea
pentru totdeauna a zilelor mele de bucurie, petrecute în ajunu--
rile Crăciunului|. La capătul gropii: deschise, peste care vedeam

S
năruindu-să anii cei mai frumoşi ai. copilăriei mele, ardea - păl-
pâind o singură făclie: gândul meu zbuclumat!, ER
Tiberiu Crnâu
NIV

SPs2s2
LU

FR FRI ASTIA REA VORONE )

RA

Vieţuitorii diu Mânăstire.

T

Cercetând în deaproape viața acelora cari, retrași din

EN

mijlocul lumii, şi-au închinat zilele Domnului ' şi au trait în

această M-re, vom videa că aici a fost un centru de evlavie,
de cultura și meditaţie religioasă, ca în acest loc au strălucit i
/C

pe vremuri cele mai alese figuri de monahi, Acest. lucru ni-l

mărturisesc: nu numai frumoasele biserici şi odoare ce ne-au
râmas de la acei vieţuitori, dar ni-l] afirmă încă și toți aceia
I
AS

cari În mod
trecâtor au amintit ceva de -uceasta M.re,
Astfel Arhiereul Kesarie Sinadon, fost pe vremuri su=
perior al m-rii Popauţi şi ajuns apoi Locstenent de Mitropoli
UI

t.
al Moldovei întrun cuvânt de îndemn la ajutorarea zidirii
BC

1) Vezi „„Revisia Moldovei: Anul | No. 3, 4.5 şi 6 din 1921.

 .

Revista Moldovei | a „19

săhăstriei Wuronii, vorbind de vechii vieţuitori ai mănăstirii

RY
se exprimă în următoarele cuvinte :
«Râvnitori și. următori acelora (Sfinţilor) au fost și fon-

RA
«datorii şi întemeietorii acestei Monastiri, cari înstreinându-se
ndin a lor patrie Rosia au venit în acest pământ al Moldovei

LIB
«şi cu a lor averi au înjghebat moșia înconjurătoare acestei.
<M-ri. Cari mai întăi vieţuiud' în nevoința singurătăţii, în de-.
„pârtări. unii de alţii, prin adâncatele pustietăți a acestor lo-
„cuințe, sau adunat mai apoi în acest sfânt locaș începând

Y
„chinoviceasca vieţuire, rămâind numai o singură săhăstrie ce

SIT
„se afla. spre Răsarit de la'M-re nu foarte departe, la un lvc
«prea răsfâțat pentru îndeletnicirea privirii vecuitoarelor fe- :
„Ticiri a cereștilor barbaţi. Unde nu puţine raze de folos au
ER
„dat sufleteștilor cugetatori vrednicul de pomenire rosianul
„ Onujrie Schimnicul, care întregi 25 ani. sa nevoit la acest
«loc, pe când și cuviosul Pas:sze lumina Lavra Sfintei M-ri
NIV

„Neamţul și pe alte Chinovii și Cuviosul Vasilie la Poiana

«Mărului, care căte trei'aveau mare dragoste şi înțelegere .
«între dânșii, Iar după Onufrie și alţi mulți sau mai nevoit
U

<procum: ferodiaconul Nicanor şi după acesta pusnicul Zoan:

AL

«Schimnicul şi alţii asemenea cari au sfinţit acest ascuns lo-

„Cuşor cu'ale lor su'iori şi obositoare nevoințe“,
TR

Cum videm, cel mai inalt centru de evlavie şi viaţa cu.

adevărat manăstirească, M-rea. Neamţul, condusă pe la 1777
de vrednicul și marele stareț Paisie, cure avea sub a lui
N

ascultare 1000 urenici şi care iubind graiul poporului îndru-

CE

ma călugării către traduceri în limba româna, era în strânsă

legatura duhovniceasca cu M-rea Vorona reprezentată atunci
prin Starețul Onufrie De sigrur că şi Onufrie va.fi fost unul
I/

din colaboratorii lui Paisie,

Numele sta'ețului Onufrie ajunsese cunoscut, alături de
AS

numele lui Paisie, pân4'n centrul Rusiei, Ieromonahul rus

Partenie care câlătoreşte prin Moldova, în jumătatea întâia
UI

a veacului al XIX, ne spune ca bătrânul Schimnic Ioan diin

M-rea Vorona, între altele, i-a spus și următoarele : „La În-
ceput am câlătorit prin mănăstirile rusești şi prin multe din -
BC

ele am auzit de marele Stareţ Paisie, de străduințele

lui mari
 30 N o Ei „Revisla Moldovei,

Y
de turma lui mare -adunata în Domnul, Și de ceialalţi părinți
molaoveni şi de starețul | Onufrie, care Și-a petrecut vremea în

AR
această pustie (Vorona) şi şi-a sfârșit viața ID, i
Cine era acest Onufrie, cum se va fi chemat în mirenie

IBR
nu știm, Din relatarea Arhiereului Kesarie aflăm că era din
Rusia, iar din relatarea Schimnicului Ioan ştim că numele
lui era vestit până şi în Rusia alături de numele lui Paisie.

L
Mai ştim că în anul 1846 Domnitorul Mihail Sturza se inte-
resează de mormântul acestui cuvios „Câlugăr, îi desgroapă:

ITY
osemintele și azistă la pirastasul ce i se face. Acest lucru
rezultă dintr'o însemnare ce se gaseşte. așezată în interiorul -
cutiei în care se păstrează osemintele acestui cuvios părinte.

S
lata acea însemnare : „1846, Maiu 9. In vremea egumeniei
Părintelui Rafail Arhimandrit M-rea Vorona, ER pe 'moşia acestei |
„m-ri, în fundul moșiei spre hotar în pădure se gaseşte o
„săhastrie de o sumă de ani
NIV
însemnată unde Sau nevoit mulți
„din parinți călugări din care cel mai însennât sau aflat
«Cuviosul Părintele nostru Onufrie. La anul: 1846 când au
«venit Înălțimea sa Mihail Domnitorul țării la noi în M-re.
LU

«aice şi aceasta nu ne este cunoscut cum Sau înțeles Sf. sa

«Părintele Rafail Starețul cu Domnitoriul în pricina desgro-
„<pârii oaselor cuviosului Onufrie, ci deodata
RA

m'am pomenit
ncu 0 poruncă în care misă poruncia ca eu dinpreună cu pă-
„rințit duhovnici Gavril, Zrinarh. și Onisufor Şi un vâtaf bă-
T

ptrân mirean să mergem pe taină la numita . Săhăstrie mai

EN

„din sus şi mergând am înce; Dut a săpă mormântul și la o a-:

„dâncime de 4 palme am "aflat oasele, toate erau învilite cu
„muşchiu de pământ şi scoțându. le afară la cap am aflat o
/C

„lespegioară de piatră scrisă în care arata de când a răposat

pCuviosu : 57 ani în mormânt şi aducându le în: monastire ni
„Sau poruncit de am “făcut panahida pentru cuvios
în fiinţa
I

„Domnitorului Şi aceste oase

AS

de atunci stau neîngropate

„până acumt, Ă | |
"Intre alți călugări cu viaţa cuvioâsă ce au trăit uici
nu
UI

1) Din cătătoriile ieromonahului rus Partenie prin

BC

Moldova traducere
de Achim. V. Puiu, azi Episcnp de Argeș pag. 31.
 «

Revista Moldovei | | a „21

RY
puism trece cu vede: ea pe bărrânul loan Schimnicul despre

RA
care amintește Arhiereul IKesarie Sinadon. Despre el, după
cum am văzut, vorbeşte şi ieromonahul rus Partenie
în că-
aro rule sale. De la el avem însemnate: relatări asupra sta-

LIB
rețului Paisie de la Neamţ şi asupra bătrâneţelor amărâte
al: .vrednicului Mitropor t Veniamin Costache. Acest bătrân
Schimnic loan istoriseşte ieromonahului Par tenie următoarele

Y
despre viața lui:

SIT
„Eu de neam sunt velico-rus din inima Rusiei ; din 'ce
„tel de oameni, asta nu te priveşte. Pe Domnul lisus Flristos
„l-am iubit din copilărie. Văzând încă din copilărie deșertă-
ER
„Ciunile şi: nestatornicia acestei lumi, scurtimea acestei vieţi
„Şi nesfârşitul celei viitoare, am reflectat ca cine slujește și
„munceşte pe lumea aceasta h: omnului, acela-şi isbăveste 'su-
NIV

„fletul și moștenește fericirea. veşnică. iar cine greşeşte şi

<vatămă pe Domnul Dumnezeu, acela trebue să iea pedeapsa
„veşnică, de. aceia mâm hotărât a lucra Domnului meu....,
U

„m'am părăsit pe mine (m'um lepădat de mine însu- -mi) şi

cam urmat lui Hristos din cei mai tineri ani ai vieței mele...
AL

„âm început a cilatori 'şi am ajuns în Moldova la marea

„M- -re Neamţul. Aici am văzut pe marele stareț Arhim. Paisie.
TR

„cu cărunteța lui ca de sfânt Şi numercasa lui turmă în

„Domnul. Ucenicii lui erau ca la vo mie. Și am căzut la pi-
„cioarele lui şi l-am rugat să mă primească în Sf. lui M-re...
N
sar
.

<El m'a primit cu dragoste... el totdeauna spunea fraților :

CE

«Pe cel ce vine la mine nu-i voiu goni afară; a venit un

„frate, a venit şi rugăciunea, Trimite Domnul şi pentru dân-
„sul hranăl>,) Mai departe istoriseşte cum a plecat la M-rea
I/

Vorona și dă referinţe asupra ultimelor zile ale Mitropoli-

tului Veniamin Costache.
AS

<Eu am rugat pe Mitropolitul Veniamin sa mă trimită

<din M-rea Neamţului în m-rea Vorona, în chilia pustie a
UI

<Stareţului şi Pusnicului Onufrie, ca şi eu să-uii petrec

ulti-
«mile zile ale vieţii în acea liniște şi tăcere și acolo
să-mi
«sfârșesc zilele, Astăzi stapâne fiecare să-și mântue zilele sale.
BC

4
1) Din călătoriile leromonahului rus Partenie prin Moldova în ju-
mătatea întâia a viacului XIX, traducere din rusește de Arhim. V. Puiu.
 22 a Revista Moldovei

Y
AR
<EI, Mitropolitul, a'lăcramat și a zis : cAş fi vrut, „bărinte
«loane, să trăeşti aice, să ţii pe fraţi, să mângăi pe cei scâr-

IBR
„biţi, sâ ajuţi pe cei slabi: dar să te opresc ma tem, să nu
„te supăr, Dumnezeu să te binecuvinteze; du-teşi te roaga şi
«pentru mine păcătosul Veniatin. Și eu doresc foarte mult

L
" „sa-mi las scaunul și cu. odihnă în linişte. și pocăință să-mi,
«petrec restul zilelor și să mi ispravesc viața. Eu mai bine

ITY
„de patru zeci. de ani am cârmuit biserica Moldovei ca Mi- -
„tropolit şi fel de fel de ispite s'au întâmplat cu mine, căci
„trebile noastre sunt mari. De multe ori nua fost Domnitor

S
«şi eu singur am cârmuit toată Moldova. Cine trâezte și nu
ER
«greşeşte lui Dumnezeu și aproapelui ?: De mult doresc.să
„as toate şi să-mi plâng „păcatele, dar împrejurările nu mă
„îngrăduie>!).. ,
NIV

ȘI astfel primind binecuvântarea şi. ascultând cuvintele

tainice ale Marelui Mitropolit Veniamin, Schimnicul Ioan își
îndreaptă paşii spre Manastirea Voron“, unde a fost primit
LU

cu toată dragostea de Arhimandrit care 1a dat spreviețuire

după dorinţa lui, poenița Sahastriei, cea ascunsă în mijlocul. -
pădurei, n care îşi alese, drept “locuinţa “chilia părăsită a
RA

pustnicului Onufrie. | a
'De sigur că Schimnicul loan avea o cultură sufletească
T

aleasă pe care Veniamin Costache o cunoștea. Altfel Marele

EN

„Mitropolit vu şi ar. fi arătat faţă de el necazurile ce-i emârau

bâtrâneţa.
„Alături de Onufrie şi Ioan cari au parăsit inima Ru:
/C

siei“ şi au venit spre a-și petrece viața în tainicul loc al

M-rei Vorona, găsim în decursul vreine între monahi și
foarte mulţi români, atât din pătura veche boerească cât și
I
AS

din pâtura poporului. Numărul lor trecea de o sută la înce-

putul veaculu al XIX-lea.
Pa
Aici au strălucit prin o frumoasa viață monahală Marele i
UI

Postelnie Ioan Vârnav în 1833; Gh. Vârnav fiul Marelui Pos-

telnic Ioan Vârnav cara primi în monahism numele de Ghe-
BC

deon; monahul Vichentie și ierodiaconul Andrei Ciolac, mo-

1) Din călătoriile Jerom, rus Partenie traducere de Arhim. Vis. Puiu,

sf
Sg
1%

Revista Moldovei o e . 23

RY
nahul Ilarion din tamilia Caraieni ; monahul Grigore fost în

RA
mirene Șulgerul Grigore Costea în 1859; monahul Grigore
Cananâu; Arhimandritul Grigore Crupenschi, apoi Costache
Micleccu şi alții...

LIB
Viaţa pustni'c-asca a lu Onufrie și loan șia altor ves-
tiți calugări a mai fost urmată și de alți monahi. In ani,
"trecuți a murit în. Săhastria Varonii: Srhimnicul Veniamin

Y
care de asemenea a petrecut în areastă pustietate a codrului

SIT
pnă la vrâsta de 100 ani. Și azi încă sunt părinți călugări
cari au îndrăgit. acest pustiu și năzuesc a călca pe urmele
Ry acestor doi vieţuitori. Cu mult.drag poartă grija de podoaba
Săhăstriei şi cu multă evlavie arată vizit:torilor cutia cu ose-
mintele Cuviosului Onufrie, ' din care, de sigur se inspiră şi
ER
mai mult în drumul vieței alese ce și-au propus a trăi, |
NIV

| Nu pot frece sub tăcerep2 “ieromonahul Ghedeon Ve-

renciuc, neîntrecutul scuiptor de cruci pentru ritualul biseri-
cesc, care s'a retras în acest ascuns și pitoresc loc dându-şii
U

„silin a a fi cât mai folositor bisericii şi reînviind o'arta deo-

sebită care de mult dispăruse din indelatnicirea monahilor.
AL

.. ” * ! ”

* +

In fruntea viețuitorilor din mre a fost totdeauna nu

TR

superior cunoscut în deobşte.cu numele de epumen. Cei mai

mulți dintre egumeni au avut rangul de Arhimandrit.
N

„Cel întâi egumen ce l-am : întâlnit în documente este

af

jeroschimonahul Dometie. Acesta a vieţuit pe la 1757 Şi despre

CE

el în «Pomelnicul Ctitoresc» se spune că a cumpâtat jumă-

tate din satul Prăstești din ţinutul Hârlăului şia făcut schimb
dând aceasta jumătate de sat pe o parte din satul Icuşeni,
I/

Şi astfel «sau închiet satul întreg Icuşeni la Schit».

AS

Pe la 1764 găsim egumen pe c<Pâintele. A/fanasie:.

Despre acesta se vorbeşte într'un document rămas de la
„llie Postelnicul sân Grigore Zmulţâla Spaturul» în care acest
bostelnic scrie : «Facem ştire cu adevarata scrisoare me la
UI

«mâna Sfinţiei Saie părintelui A/lanasie şi la tot Soborul dit

la Schit de la Poiana Ecuşenilor pentru pricina hotarului
BC

Ecuşenilor precum ştiu.“

Dupa Atanasie au urmat egumenii: Sfefan, Wazarie,
Grigore, iar în anul 1779 găsim egumen pe cuviosul Onufrie
despre care am vorbit mai sus,
 24 . „Revista Moldovei

Y
AR
In anul 1793. găsim egumen pe Agaten ieroschimonahul .
care semnează într'un document din acest: an „Agaton iero. :
schimonahul nacialnic Schitului Vorona“. -

IBR
După Agaton au urmat ca egumeni : Cononi: Zoanichie.
iar dupa ei cam între anii 1820——1850 găsim egumen pe Arlhi-
mandritul Rafail: Acesta a fost unul dintre cei mai vrednici

L
epgumeni c2 i-a avut M-rea Vorona. In timpul său și prin-a |
sa stăruință s'a zidit „biserica cu hramul «Naşterea Maicei

ITY
Domnului» în locul vechei bisericuţi de lemn. Tot prin a sa
„stăruinţă s'a zidit biserica cu hramul „Sf, Ierarh Nicolae“

S
din Cimitirul M rii, apoi clopotnița Mrrii, arhondaricul, pităria
trapeza şi bucătăria, A
EL'a fost nu numai
ER
un' neîntrecut gospodar . care a: în-
zestrat M-rea cu biserici și clădiri nemuritoare dar încă s'a
NIV

gândit şi la alinarea nevoilor religioase şi culturale ale lv-

cuitorilor din satele vecine cu m-rea; Priu el m-rea își extinde
rolul său cultural și trimite raze q. lumină în satele vecine.
LU

Astfel Arhim. Rafail a durat biserică de lemn în satul Icu-

şeni și a întemeiat şcoală pentru cultura poporului î.: acelaş
sat în anul 1842. |
RA

Tot el zideşte biserica de piatră în satul Poiana Lungă

în anul 1850 şi cam în acelaş timp face o nouă biserică de
zid în satul „Chiscovatului“ D,
T

După Arhim. Rafail găsim în „pomelnicul ctitoresc ca

EN

egumeni : fiarzon Arhimandrit şi Grigore Arhimandrit.

In anul 1853 găsim ca egumen al M-ri Vorona pe Ar-.
himandritul Iosit Vasiliu In timpul egumeviei sale: sa zidit
/C

biserica Sănăstriei. Pe acesta îl găsim egumen până la anul

1876.
Dupa el au urmat ca egumeni: Ieromonahul Elisei 9
I
AS

ieromonahul Gherasim Toma, Arhim. Viasie Marinciuc, Arhim!

Irinarh Pavliu, Arhim. 'Leoctist Stupcanu, Protosinghelul
Arsenie Gratie, Arhim, Grigore Popa și actualul stareț
UI

Ar-
himandritul Nifon Ioniţă.
“(Va urma) iconom Al. Simionescu
BC

mo oeoo et ceone nara ae seen span ap oana non vosasen sa

1) Astiel e trecut Satul în „pecme nicul ctitoresc' iar nu „Chisco-

vata“ cum se numește azi,
 RY
RA
Y LIB
SIT
Sa acă întâmplarea te face să ER treci priri vre-:
HA unul din satele Siminicea, Flămânzi, HIi-
piceni, Calaraşi și Libertatea, din judeţul
NIV

„nostru, (Botoşani), vei rămâneă surprins

nu atât de gospodăriile bine întemeiate
ce le aicătuesc, cât de înfăţişarea locui-
torilor ior curioși în limbă şi obiceiuri
U

E , Ca unul ce m'am născut şi trăit în mij-

locul lor, îmi permit a da la iveală câteva date asupra
AL

acestor” locuitori, pentru mulţi necunoscuţi încă. Şi ca

unii ce constitue un mare număr din populaţia județului,
TR

prezentând un deussebit interes în ceia ce priveşte. limba, .

"portul şi obiceiurile, e bine săi cunoaștem, pentruca, cu-
N
"Roscându-i pe ci, să ne dăm seama şi mai bine despre
N

noi, Moldovenii de origină.

CE

Rutenii, sau -Ruşii mici, îşi au patria lor în Galiţia,

Rusia şi chiar Polonia, de unde cu vremea lipsa pămân-
tului și greutăţile traiului, i-au făcut să se scoboareîn
I/

jos, trecând mare pate în Bucovina, Maramureş şi chiar

la noi în Moldova. Cei mai mulţi au venit în massă în-
AS

temeind sate mari, în. această țară, care şi-a deschis larg
porţile pentru orice străin. Şi, după cum Dragoş a fost!
UI

ademenit de frumuseţea şi bogăţia acestei ţări, tot astfel |

șt aceşti râtăcitori ai Galiției, venind numai în timpul
verei la lucru pe la moșieri şi văzând că prin aceste lo-
BC

curi, pot trăi mai cu înlesnire, unii sau stabilit în mod

definitiv. Aşa, în urma războiului de la 77, simțindu-se -
/
 26 | | Revista Moldovei

mare lipsă în populația
dat pământ de cultură
ca: FHlipiceni, Calaraşi,
Y
AR
țării, statul i-a încetățenit, Îe-a
şi astfel sau întnmeiat sate noui -
Libertatea şi altele. Chiar cuvân-

IBR
tul “de „Hlipiceni« în limba lor înseâmnă malai copt
(Hiib-piceni) de uniie a -derivat „Hlipicenie. Şi încă
multe -alte cuvinte de ale lor, încadrează vocabularul

L
“moldovenesc, ca unii ce suni descedenți ai neamului slav.
Mici de statură.cu drep cuvântli sa zis Ruşii mici,

ITY
față de Maio-Ruşii sau Velico-Ruşii din jurul Moscovei.
Limba le este săracă în cuvinte şi mult deosebită:
de aie acestur din urmă, cu cari greu se înțeleg.

S
Cu faţa smadă, cu ochli de un albastru spălăcit, iar
ER
părul de cele mai multe ori blond, cade în plete retezate
pe gât şi umeri, dându-ţi înfăţişarea unui Moldovean din
vremea lui Ştefan. Da îi
NIV

„Opincile în: timpul verei şi ciobotele: largi în timpul

iernei, ie formează încălțămintea , iar iţarii de lână. strânşi
în multe creţuri pe picior, sunt acoperiţi până la genunci, '
LU

de o cămașă albă de pânză de cânepă, frumos împodo-

„bită cu îlori, lucrate de mâinele harnice ale gospodine-
lor, strânşi la mijloc cu brâul roş şi lat, care lasă săi
RA

cadă în jos tărțămurile dese și peste eare cureaua lată

cu nasturi, formează îmbrăcămintea şi podoaba tinerilor
T

ilăcăi, Bătrânii, în loc de curză “cu nasturi, îşi strâng.

mijlocul cu un chimir lat, în care adesea găsești pănuși
EN

de popuşoi şi fire ile tutun. a

Bondiţa de piele de oaie şi sumainul lucrat în casă,
/C

e nedespărțit de ei vara ca și iarna. Femeile şi-au' lăsat

în parte catrințele şi obişnuesc fuste de lână lucrate în
casă, sau cumpărate de prin târguri. Le place mult însă
I

culoarea roşie și verde aprins, cu cari îşi fac fustele

AS

crețe la spate și bhăscuţele (bluzele) ajustate pe corp. N'ar.

îi nici o deosebire de portul nostru adevărat, dacă Mol-
UI

dovenii n'ar fi schimbat încă de mult, ițarii de casă pe

pantalonii din târguri şi minteanul .pe jachetele nemţeşti.
Rutenii însă păstrează încă : portul frumos pe care lau
BC

găsit la Moldoveni şi de la cari Pau împrumutat, fără

a-l mai schimba pe urmă, ca și Secuii și. Sașii.
 N

Revista Moldovei | E | 27

RY
Cu mult drag le priveşti hora cu jocurile lor, în

RA
cari polca, mazurca, cărășelul şi. alte jocuri românești, îşi
au încă ființă. In schimb „ruseasca„ o joacă cu un gust
deosebit şi nici odată hura nu se începe decât cu acest

LIB
joc, în care fiăcăii se prind lanţ, tropăind marunt şi: des
în tactul muzicei. Către asfințitu! soarelui, hora se -sfâr-
șeşte în hazul tuturor cu „galațeanca“. E a plăcere să

Y
priveşti flăcăiiși fetele în multiplicitatea culorilor vii, cum
se.rotesc cât e ziua de mare, în tactul cadențat al scrip-

SIT
celor, Hora Moldovenilor propriu zîşi, se cunoaşte 'de
departe : cavalerii, îmbrăcaţi cu sfrae prost ajustate de
„croitori, în cari atârnă în fală lanţul vreunui ceas iar
ER
domnişoarele sulemenite pe mâni şi față cu pudră, schi-
lodesc va/țul căci el e acum la rzondă. o.
NIV

Gospodăria Ruşilor, căci sub acest nume sunt cu-

noscuţi la noi. e înzestrată cu de toate. Mâna vrednicului
gospodarse cunoaşte pe unde a umblat. Numai că gos-
U

podina nu prea îşi înțelege rostul ei; lucrează mai. mult

pe afară decât în casă şi de aceia sunt murdare şi nu
AL

prea îți vine să intri în casa lo;, în care te primesc cu

drag. Două, trei laiţe 5), o masă cu trei picioare, culmea?)
pe care îşi întind hainele de sărbătoare şi zestrea întrun
TR

colț, a fetei celei mari, împodobeşte casa.

Muncesc mult şi cultivă în special. porumb „şi car-
N

tofi. Satele Siminlcea și Calaraşii, au dat totdeauna pro-

CE

dusul cel mai mare de cartofi. Mănâncă prost şi beau

inult rachiu mai ales în zilele de sărbătoare. Petrecerile,
nunțile, se ţin câte 2, 3 zile, în care timp se beă numai
rachiu şi foarte rar vin. Şi dacă unii dintre ei sunt să-
I/

raci cu desăvârşire, aceasta se datoreşte nurnai viciului

AS

băuturii. Toţi sunt de religie ortodoxă şi cu mare evla-

vie către Cel de sus. Ferice de preotul, care numără
printre enoriașii lui şi Ruteni, căci fără predici multe,
UI

biserica e totdeauna plină şi leturghiile curg gârlă.

Sunt fără margini de creduli, dar înţură urât de
BC

1) Un pat din o singură scândură.

2) Uu băț de vre-o 3 m. atârnat cu ambele capete de grindă.
 28 . | | | - Revista Moldovei

Y
AR
lucrurile sfinte. Sz feresc de lucru! altuia şi, printre ei
rare ori găseşti hoţi. Mai toți sunt cinstiți și poartă res-
pect autorităţilor. Sunt ignotanii, înapoiaţi cu totul în.

IBR
cultură şi îng de şcoală, preferinu! să plătească cât de
mare amendă. Totuşi, mulți din -ei- sau ridicat prin școli,
iar astăzi. sunt de valoare ţării. inconştienți. de neamul

L
lor. căci, dacă îl întrebi pe vreunul de 'ce neam este,

ITY
zice că-i „/Mollovaau. Şi dâcă îl imai întrebi de ca vor-
beşt: rusește, strânge din umeie şi nu-i -este - mai: mare
rușine decât atunci când'îi zici că este Rus. Da aceia,

S
părinții, nici nu-și mai învaţă copiii rusește. Vorbesc des-
tul de stricat româneşte, far bătrânii aproape de loc. ER
Ca „părți caracterisiice în vorbire, «e întrebuinţarea.
lui „o“ in loc de „oa. De ex şcoală, olă, portă etc.
NIV

Ceia ce.te face să le cunoşti originea şi neamul de la.

primele cuvinte. ;Nuimele -de famhe și-l au rai. tobieana
terininat în phica ca: Voiniciuc, Ţucaliuc, Pasniciuc,
Podiuc etc.
LU

ici, colo. vazi şi câte un nume de polon

ca : Zelenschi şi alţii. | Ea |
Şeslile, timpul și contactul cu Moldovenii, i au ro:
RA

mânizat în parte şi se mândresc sub acest nume.

Sunt buni luptătoriși niciodată laşi. Răbdători și.
nu se prea plâng de greutățile traiuiui. - De. aceia, pro:
T

prietarilor de 'moşii. le erau bune unelte de exploatare.

EN

Greu pătrund în 'sutletele lor ideile noi şi greu se hotă-

răsc la un lucru; lar odată porniţi, sunt greu de oprit.
Așa se explică faptul că ia 1907, ta Flămâuzi a început -
/C

întăi focul şi că pe inoșiile unde erau Ruteni a ţinut

mai mult, Unii din ei. își păstrează doar numele, find
complect românizaţi, păstrând obiceiurile: lor
I

frumoase
AS

„luate de la Moldoveni, odată cu portul şi gospodăriile

model -cu care se mândreşte țara. |
„Deci, merită a fi cunoscuţi, mai înainte ca ÎNsuşi-
UI

rile caracteristice ce le indică neamul, să li se șteargă cu

totul, |
BC

IA. Graur.
E: a =
7

RY
RA
LIB
+ Gineorghe Costin Wellea
£i Dc Să

4
ps - i

.
9
<A, 9ia 4

“In diminiaţa zilei de 29 Noembre, la cimitirul „Eter-

Y
nitatea“ din Botoşani, erau adunaţi în jurul corpului ne-

SIT
insuflețit al celui ce a fost Gh. Costin Velea, elevii li-
ceului „Laurian“ cu numeroşi membrii ai corpului didactice
foști colegi. foşti elevi şi prietini spre n aduce prinosul
ER
E

lor de recunoștință unui fost profesor da eiită, şi pioasă

amintire unei vieți ce nu-i e dat oricui so irăvască.
_ Vellea s'a născut în lulie 1855
NIV

în satul Darabani
din jud. Dorohoi, din părinți cari nau lăsat lui Gheorghe
de cât un suflet nobil şi entuziast pentru; tot ce e frumos
ȘI măreț. în natură. | -
U

După ce a terminat cursul priinar la şcoala «Mar.

chian» din Botoşaui, a fosi unul.
AL

din 'cei mai eminenţi

elevi ai acestui liceu, pe care Va absolvit în 1874. Greu.
tăţile materiale au f6st învinse de energia și dorința lui
TR

Veilea de a se lumină, căci din acel an îl vedem student .

la Universitatea din Bucureşti şi funcționar la Minister,
mai apoi profesor suplinitor la liceul „Si. Savau. până la
N
=

1878, când în urma unui concurs a fost numit profesor

CE

titular de Geograiie lu liceul din Botoşani. |

„+. Limp de 17 ani“ca profesor. la acest licau, a lăsat
amintiri neşterse el-vior săi ca birbat erulit şi ce talent,
I/

colegilor săi s'a impus ca om de caracter, iar concețățenii

îşi aduc cu drag aminte de acel rm manierat Și viguros
AS

In anul 1895 este transferat după carzre la liceul

„Naţional“ din lași şi mai apoi la iizeul „internate, unde
UI

a fost contimporan cu acea n!eiadă de profesnri disliuşi,

cari au făcut faima liceuiui „Negrnțiu. La laşi, caşi
la
Botoșani în cariera didastica sa nous în orimu!
BC

rând
prin dragoste netărmuriiii faţă de școală şi în d-oscbi
 30 | | | - Revista Moldovei.

Y
față de. elevii săi. Energia-cu care era înzestrat profesorul

AR
Vellea îi era deajuns ca după munca fiecărui an să por-
nească în escursiuni, fie cu elevii săi, fie singur și să cu-
treere în timpu! vacanțelor de -vară toate cuiburile .fru- -

IBR
moase din țară, toate “piscurile și: văgăunele munților .
noștri, precum şi regiunile cele mai interesante din Europa.
Nu-i rămăsese necunoscută de cât Rusia, pe eare în

L
timpul din urmă a avut ocaziunea s'o cutreere din Fin-
landa până la Tiflisşi graniţele Persiei, cu. prilejul unui

ITY
"congres yeologic în Rusia, în calitate de membru al so-
cietății geologice din Petrograd Curajul său "de escursio-
nist neobosit l'a împins: să se ataşeze de un grup de

S
escursionişti. oameni de ştiinţă, în tundrele din nordul
peninsulei Scandinavice,
ER
despre care dacă na tipărit ni-.
mic; a povestii atâtor generații de elevi. EI făcea cursuri -
de. Geografia locurilor văzute de el, ceeace atrăgea în
NIV

deosebi pe ascultători. Autoritatea sa în școală se înte-

meia; nai ales pe întinsele lui cunoştinţi. în ramura ştiin-
ților geografice şi dacă n'ar fi fost un temperament prea.
LU

modest, ar fi făcut cinste unei catedre la Universitate.

Deși încă în putere, în anul 10il, împlinind 35 de
ani de muncă entuziastă şi cinstită în slujba şcoalei ro-
RA

mânești, a cerut să fie trecut la pensie. - aa

Din acest an începu să apună soarele vieții lui Vellea,
T

căci după un an de pensionar citeam pe fața lui o tris-

EN

teţă, care pentru cei ce nu-l cuioșteau bine ar fi rămas

neexplicabilă După un an de pensionar nu mai era acel
voinic al plaiurilor, cum îl văzusem, cu două veri mai
/C

înainte prin munţii Olteniei. Cei cari îi cunoşteau. trecu-

tul vieţii, cu avântul tinereţii, cu entuziasmul unui patrio-
tism. înțălept, cu zelul şi dragostea lui. pentru şcoală,
I

puteau să întrevadă cauzele schimbărilor petrecute în

AS

Vellea după un an de pensie. Şcoala a fost viaţa lui, şi

Odată ce a părăsit catedra, au început și puterile vieţii
UI

să-l părăsească.
Dar stejarul. falnic' nu-i doburit aşa de iute de cât
dacă trâsnete puternice se abat asupra lui. Și asupra. lui
BC

Vellea nenorocirile:
s'au ținut lanţ în timpul războiului.
 „Revista Moldovei | | 31

RY
Și-a perdut soţia, a perdut o bună parte din avutul
său trimis în grabă la Moscova, iar peste acestea îl a-
păsau greu suterințele ţării. Piscurite Carpaţilor bătătoriţi

RA
de piciorul lui, se înstreinaseră, iar văile adânci. şi um-
brite de brâzii Moldovei îl îmbiiau în zadar. |

LIB
Rămas aproape singur -pe lume, numai amintirea
şcoalei îl mângâia. Ochii nu-l mai ajutau să citească,
încât biblinteca sa, care-i ținea de urit în lungile nopţi
de iarnă, îi era acum de prisos. Iși aducea uminte Vellea

Y
de frumoşii ani ai tinereţii petrecuţi ca elev şi profesor

SIT
la liceul din Botoşani şia încununat în 1918 frumoasele
sale amintiri, dăruind toată biblioteca sa liceului

-*
„Lau-
ian“, care purta doliul unei distrugeri pânăîn temelie, -
„m
ER
„În vara anului, 1918 a părăsit laşii spre a-şi tări—
cum Spunea e! — anii bătrîneţii la o' rudă a sa dintrun
târguşor din jud Botoșani. Aici, un grozav incendiu în -
NIV

primăvara lui 1919, i-a distrus şi lui; şi rudelor sale toată

bruma de gospodărie, lăsându-l pe drumuri cu cât avea
pe dânsul. . , |
U

li rămăsese cel din urmă sprijin în viață: bunul său

prieten din Botoșani fratele sufletesc, care i-a înțălesa.
AL

cum durerea tuturor suferinților sale,. cum altă dată l-a

înțăles îrățeşte vo v aţă întreagă la bucurii ca și la neca-
TR

zuri. D-l Gh. Demetriu, pensionar şi el, Pa primit fră-

“țeşte în casa “sa, l'a adăpostit şi i-a alinat suferințele până
in ziua de 27 Noembrie 1921, ora 9 dimineaţă, când
N
d

Vellea a trecut în lumea veşniciei. | |

CE

In ultimele lui zile de viață pe o vreine umedă şi

rece, toată duserea lui: se manifestă prin grija ce o avea
de „bieţii copii săraci de la scoalăv. Şi-a mângâiat a-
I/

ceastă durere, lăsând o parte din avutul său pentru în-

treţinesea elevilor săraci ai liceului din Botoşani, dar mai
AS

presus de toate, lăsând pe urma sa piida unor virtuţi ce

cată să se stângă odată cu generația ui Vellea și amin.
UI

tirea unui o:n, care n'a muncit o viață întreagă pentru

a aduna comori de aur, ci pentru a radă necontenit lu-
mină şi omenie în “jurul său. |
BC

| I. V. LUCA
SSSSES
III It
î DA stie Ave N
(a
mass

Y
. Ip )) () ( LA pif

AR
AM
4 d e.

IBR
N

L
voaă În sia ?

ITY
s

se viii
Fă te . : m | îs
i

S
tortul Caucasian al Mărei Negre este un
ER
ținut unde frumuseţele naturei sunt îim-
preunate cu clima cea nai avantajoasă,
unde căldura. soarelui şi umiditatea aeru-
NIV

lui—agenţii principali ai vegetației — dau

“ acestia o vigoare fenqmenală şi tinde
realizate în diversele ramuri.
LU

progresele
ale arbari-culturei promit încă “mult pentru viitor.
litoralul acesta şi anume în. regiunea localităţei
RA

Pe
Batuin, punctul . cel mai întesesant de studiat aici este
„Stabilimentul de acliwataţiune şi pepiniera din Ciakva«
T

domeniu care aparținea familiei imperiale ruse, La Ciakva

EN

se face cultura bumbacului pe o scară întinsă și se văd

exemplare gigantice. O altă cultură importantăesste aceia
/C

a „Tanmieia (Boehimeria utilis) plantă care servește, după

cum se ştie, la fabricaţia unor tesături de mare valoare.
ar ceia ce merită inai cu seamă atenţiunea noasiră este
I
AS

cullura ceaiului, cu atât mai mul cu cât aci nu mai

esfe vorba de încercări noui de experiențe, ci de o în-
îrcagă ramură de industrie agricoiă soii stabilită.
UI

| In afară de cei doi arbori de ceai, scăpați ca prin

minune din devastările Turcilor în războiul! din 1876—'78,
BC

in grădina botanică Sukhura, primele incercări de cul-

 Revista Moidovei 33

RY
tură de ceai pe litoral, au iost întreprinse de Colonelul
Vedenski, aproape de acest Oraş, dar mau dat rezultate

RA
practice, căci nu e acolo regiunea priincioasă unei
ase-
menea culturi, . :
De asemenea nu este Cn!onelul acasta,. ci un pro-

LIB
prietar: din împrejurimile oraşului Batu şi anume So-
lowizofi, care trebuie să fie considerat ca fondatorul ade-
Vârat al culturei ceaiului în Rusia, la

Y
început cu încer-
„cări de cultură, perfect reuşite

SIT
de altfel, fără a fi însă, -
o industrie-agricolă veritabiiă.. Aceasta a luat naștare mai
târziu, datorită iniţiativei condusă atât de direcţia dome.
Fa

ER
a

niilor familiei imperiale, cât şi de marele comersant de

ceai Popoff. ' de la Moscova, care avea plantațiile sale
NIV

proprii în China, unde a studiatîn moi practic. atât

cultura cât şi fabricaţia ceaiuluişi care are în comerțul
„mondial produsele ce să vând sub numele de „Ceai
U

Popofia, E | _ . |
AL

Vechiul director al domeniilor, Prinţul Wiazemsky

a trimis o expediţie. specială în China, în Japonia şi în
insula Ceylan, pentru a studia la faţa !ocului această ra-
TR

„mură de industiie-agricolă și a introduce apoi proce-

deele în Ciakva. PAareie” comersant Popoff este acela “care
N

a adus în Batumm o întreagă echipă de lucrători chineji

CE

cu un maistru conducător în capul lor şi i-a ţinut până

când lucrătorii indigeni insuşindu-și cunoștințele nece-
sare sau putut dispensa de dânșii.
I/

in 1907 plantațiile de ceai ocupau 215 hectare în

AS

Ciakva, dintre care 100 erau în plină producțiune, iar pe

domeniiie D-lui Popoit erau plantaţiun; pe mai mult de
UI

100 hectare. |
„Un mare număr de proprietari vecini au întreprins
BC

de asemenea cultura ceaiului pe pământurile lor, ei cu-

3
 34 | Aaa Revista Moldovei

Y
leg frunzele, pe care le trimit fabricilor din Ciakva satui

AR
Popoii. .
Fabricația ceaiului se face nu cu mâna ca în.. China,

IBR
ci, din lipsa braţelor, în adevărate fabrici cu ajutorul
aparatelor, foarte complicate şi costisitoare. Toate. aceste
aparate sunt de origină engleză, iar fabricaţia se face

L
“după procedeele usitate în insula Ceylan.

ITY
„Să plantează 6500 arbuști pe .hectar. Culesul să
face în 4 etape, începând în luna lui "Aprilie, cu înter.
vale de o lună între fiecare operaţie. Să culege partea

S
“ superioară a. plantei, care-i dusă apoi la fabrică, unde
ER
“massa verde. după ce a fost mai întăi' uscată la soare,
e pusă în cilindre rotative, unde frunzele se răsucesc;
NIV

apoi se lasă să fermenteze timp de 3—4 ore şi în urmă

șă prăjesc pe gratar de fier. Massa asemeni preparată
este bucătăţită cu maşina Și să. cerne înainte de a fi
LU

împachetată. a
In Ciakva să prepară 5 specii de ceai, cari să pu-
RA

neau în vânzare în 1907 cu prețul de 4 lei, 4,80, 10, 40,

73 sau 15.60 kgr.. Pentru a sejud:ca importanţa culturei
şi a fabricației ceaiului rusesc e de ajuns să se ştie că
T

numai în Ciakva să puneau în vânzare mai mult de

EN

"40.000 kgr. Producţia totală a ceaiului atingea în regiu-

nea Batum aproape 100.000 ker. anual
/C

Aşa dar sub numele de ceai rusesc nu să -presintă

în comerț nimai-ceai din Asia,:în special din China,
adusși pus în vânzare de comersanți ruși, ci și ceai,
I
AS

care se cultivă chiarîn Rusia. . |

Lazăr Theodor.
UI

Diu «La Russie Agricole devant la Crise. Agraire»

de Alexis Jermolofi
BC
 Revis!a Moldovei

RY
RA
Conferinţele generale pastorale din Judeţul Botoșani

LIB
In zilele ds 18. 19 şi 20 Octombrie a. €,
Sau .ținut în.
oraşul Botoșani” conferințele seherale pastorale
cu preoții din
„Întreg județul împărţiţi în doua serii. Confe

Y
rințele 's'au des-
Chis prin oficiarea Sf, Liturghii şi a cuvenitului

SIT
Te-Deum,
cu care prilej. Proţoie. eul Judeţului lcon.
Al. Simionescu
președintele conferințelor, a ţinut o cuvântare
ocazională a-
: NI
YSad ca temă: sRolul preotului în timpu
-
ER
l de față».
Şedinţele au avvt loc în sala de adunări senerale
a Fe-
deralei cinfrațirea Plugarilor» discutându-se subiectul dat de
NIV

IL. P.S, Mitropolit al Moldovei şi anumea :

«Curente sociale
și religioase Gizolvante din timpul de faţă
şi combaterea lor».
AN luat parte la discuțiuni : Icon. H.' Muraraşu- Botoşani,
Pr.
U

Gh, Costiniu-Băluşeni, icon. Hrist, Manoilescu-Botoşani, Pr.

Andrei Vasilu-Deleni, Preot Dim, Pavlov-Prăjeni,
Pr. Savin
AL

Apostiu-Corni, Preoţul Dim. Arbore-Necșeni, Icon.

C. Sbârnea-
Botoşani toţi din Seria L-a.
Sa
In Seria a [l-a au luat parte la discuţiuni preoți
TR

i: Sotir
Simione:cu-Albezti, Icon. I, Diaconescu-Unţe
ni, Pr. C.Vuescu-
Drislea, icon. Const. Constantinescu din Hârla
u, Icon. Î. Po-
N

povici din Tg. Burdujeni, Pr. Hrist. Deliu-Boto

șani și Pr. D.
Lucinescu, încheind seria cuvântărilor şi
CE

făcând rezumatul
discuţiunilor Icon. Ai, Simionescu Protoicreu
l Județului.
În tratarea subiectului s.au enumerat curentele sociale
şi religioase disolvante, punându se între
I/

cele dintâi. socialus-

mul din care a ieșit comunismul, bolșevismul ş. al. iar întra
AS

cele de zl doilea : adventismul, baptismu!, indiferentismul

religios ş, a. | A
S'a arătat origina curentelor sociale și relig
UI

ioase dizol-
Yante şi s'a vorbit despre răul ce l-au
adus uceste curente
și statele unde au pătruns precum şi despre scopul ce-] ur-
BC

măresc dușmanii neumului nostru prin alimentarea' acestor

enrente prin sciieri şi diverse broşuri,
 30 N . Revista Moldovei

Y
"S'a ajuns la concluziunea. că aceste curente ar puteafi

AR
următoarele mijloace: |
1 combătute prin
1) Pastrarea unei strânse legături între stat și biserică
ajutându-se reciproc, biserica lucrând la întărirea statului, iar

IBR
statul dând un ajutor cât mai lărg b'sericii, spre a-şi putea -
îndeplini opera sa de propagandă care este o operă folosi- ,
N
toare statului,

L
2) Păstravrea neştirbită a autoi icățiă “statului ” și propa-

ITY
garea acestei idei de preoți în masa poporului pe cale: con-
vingerei. |
3) Păstrarea și propagarea vrdinei pe orice cale și mai

S
ales prin predica preotului care trebue să vizeze me:eu or- N
dinea luând de bază învâţătura Sf. Scripturi.
4). Edificarea poporului
ER
asupra problemei muncei
|
și a-
- supra diver-elor stări socinle care sunt inevitabile și naturale,
NIV

5) Cultivarea patronilor şi: în genere a oric ărui om. ce

are un ol oarecare în sensul de a se purta cât mat omineşte
și a recunoaşte drepturile celor mai mici, |
LU

6) Desvoltarea conştiinţei religioase şi întărirea sufle- |

tească-a poporului prin predică, școli de catehizare și mai
“ales prin predarea învățământului religios de preoţi în toate
RA

şcolile primare, secundare şi profesionale, a

7) Influenţarea. presei în sensul d- a propaga ieligiosi
și moralitatea, Ar fi de dont ca ” biserica să dispue de
T

tatea
cât mai multe ziare şi reviste, =
EN

8) Raspândirea cărţilor edificatoare şi mai als da con-

ținut religios-mora! în, mass pojorului, Imbogaţiiei biblio-
/C

tecelor parohiale existente.

9) Răspândirea ciibliei» în popor îns însoţită dn ex:
plicaţiunea scrisă Ce 0, „dă biserica, spre a nu cădea poporul -
I

în râtacire, | DE
AS

10) O purtare ireproşabilă din partea preotului și a slui-

bașilor statului. |
UI

11) O desinteresare din partea preotului cu privire la

veniturile epitrahilului. |
12) Păstrarea unsi solidaritați neștirbite între membrii
BC

clerului ferindu-se fiec:re preot de a critica în fiţa cradin-

cioşilor faptele colegilor sti.
 Revistu Moldovei

RY
37
13) Trimiterea de misiuni preoțești acolo
unde se vor
ivi curente, cu scop de. a vficia: slujbe

RA
religioase înălțatoare
și a predica convingător. | o
14) Stabilirea şi păstrarea unei armonii neîncetate
între

LIB
pteoți și enoriazii lor careva fi o adevărată stavilă față de
orice curent dăunător.
|
15) Organizarea de coruri alcătuite din credincioșii eno-

Y
riei şi altele. | | a
Sa mai atătat de către părinții conferenţiari că spre

SIT
a
putea pune stavilă curentelor sociale şi religioase
, e nevoie
de o preoț ime mai numeroasă şi bine pregătita și că marele.
număr'ds vacanțe de parohi, e din nefericire un prilej pentru
pătrunderea curentelor disolvante.
ER | |
În genere părinții conferenţiari au tratat subiectul
cu
NIV
multă însvfieţire, urătându-se Pâtrunși de cerin
ţele-vremii iar
frumosul gest al preoţilor din oraşul Botoşani
dea gazdui
pe colegii lor din judeţ.a fâcur ca toți: ră se întoa
rcă de la
conferinţe
U

cu frumoase amintiri. | |
| ÎN - IL. A. S.
AL

Cu prilejul conferințelor generale pastor

cesta, în ziua de 19 Octombrie a. c, orele ale din anul a-
1t dimineațe, s'a
TR

Sfinţit, în faţa tuturor preoților din juieţ şi

a D-lui Primar.
I. Darie, monumentul ridicat prin obuoiul preoților botoşăneni,
în amintire: preoților militari: ioan Ratescu-Sardaru - Dâm-
N

boviţo, Dimitrie Bârlogeanu Sinești. Vâlcea şi Ioan Mateescu-

Craiova ce au murit ca mobilizați
CE

în serviciul armatei pe te=

ritoriul jud. Botoşani Precum şi în amintirea
jud.
preoţilor din
Botoşani ce au murit, facandu-şi datoria la parohii în .
timpul războiului L9Q16—1g18 a
I/

Monumentul s'a ridicat în cimitirul «Eternitatea»

mântul la mor-
preotului militar [. Mat:escu, Slujba religioasa
a
oficiat de Păr. Protoereu Icon, Al. Simionescu sfin-
AS

țirii s'a
conjurat de 4 preoți. Sf. Sa a ținut o Simțită cuvântare în-
“zională pun care a slăvit faptele preoților, în amint oca-
rora s'a irea că.
UI

înălţat monumentul.
Sa mai oficiat și un parastas pentru pomenirea aces
P:coți eroi şi a tuturor preoţilor tor
din oraș şi județ foști mem.-
BC

b ii ai Societăţii preoțeşii «Ocr

otiree» sub auspiciile: câreia
Suu inalțat monument |
ul,
a
III II
| I. A.S.
 38 a N Revista Moldovei

Y
Premiul Nobel pentru literatură a fost decernat. anul

AR
acesta lui Anatole France. Subtilul romancier francez
(da, subliniat, fiindcă fostul nostru. miriistru de interne.

IBR
îl decretase de pe banca ministerială. evrzz 7) â fost în
persoană la Stockholm ca să-şi primească recompensa.
„Dar, ca „membru marcanti în C. G. T. şi în gru-

L
pul Clartg France a arătat, în câteva „intervievuri, şi

ITY
unele credințe ale sale politico- sociale.
Bolşevic ! Marile ziare pariziene -au desolidarizat

S
cuvintele lui France de credinţele Franţei.
Inutil! Sufletul poetului ERadevărat trebuie să vadă
necesarmente o lume mai bună, o lume nouă în care -
drejitatea să fie o realitate şi valoarea nedeconsiderată,
NIV

Nu vă temeţi! Cel ce, coborând pe hârtie partea

cea mai bună a sufletului său, a mişcat sufletele altora,
nu poate fi un răsturnător, ci numai firesc, un frate, un
LU

«tovarăş» al celui ce a simțit imprennă cu, dânsul.

C. Op,
RA

Ni Sau părut şi noua nejustificate calificativele

D-lui. Em. Ciomac din Revista Vremii la adresa „cio-
T

nicei mărunte“ din Gând'rea. Concetăţeanul nostru spu-

EN

nea că asemenea cronici sunt «nişte | „nerozii» scrise de

nişte «tineri care nu sunt nici instruiți, nici obiectivi şi
/C

flecăresc în neştire»...
Evident că atari aprecieri sunt - nejustificate, findcă
I

ele nici maveau cine știe ce pretenţie, fără numai de a

AS

trece în revistă fapte și oameni. Şi, oricum, Gândirea,

cel puţin până acum, a păstrai o atitudine :everenţioasă
UI

față cu toți despre care a scris. |

_ Credem că-l va mnlțumi acum pe D-l Ciomac răs-
BC

punsul unuia din redactorii revistei clujene, D.1 Cezar

Pctreşcu.
 Revista Moldovei - | | | 39

RY
Dar pe noi, fără a-ne interesa exclusiv aceste per-
'sonalisme, ne-ar

RA
interesa mai mult elucidarea temei în
jurul căreia se face discuţia : epoca de înflorire a roma- .
nului englez, 'față de lâncezeala celui francez, mai ales

LIB
din punctul de vedere că, romanul englez e prea puţin .
cunoscut:/z noiși de noi De
| | C Op..

Y
ET A

SIT
/ *

Reapariţia «Flacării», -
Cu ce drag mi-aduc aminte ER
de primele-i numere !
Aveam pe-atunci pe directorul ei profesor de limba ro-
mână și de istorie. D-l C, Banu ni-a adus întro zi în
NIV

clasă un număr din Au senil de la vie şi ni-a spuscă

vășa are să fie şi revista pe care o voi scoate eu la.
toamnă“, Şi de-atunci, în fiecare Sâmbătă dimineaţa
U

ascundeam sub pupitru,de teama pedagogilor şi a «Spi-

ritualului» numărul ei proaspăt.
AL

Pe coperta-i, — colorată
de obicei în roșu—avea totdeauna figura unni nume cu-
noscutîn literatură Dedesuptul versurilor şi-al bucăţi
TR

lor”
în proză avea și atunci cași acum autogratele autori
lor,
Am urmărit-o * număr cu număr și an cu an din
N
pr

cl. VI-a şi până la licență. Trebue să mai fie şi acum,

CE

în dulapul din păretele- din stânga, în căsuţa de țară

din Socetul Teleormanului cele 6 suluri legate cu sfoară,
ale fiecărui an.
I/

| |
„Și-acuma am dinainte-mi primele două numere din
AS

anul al VIl-lea. Acelaș format, aceleaşi caractere, acelaş |

aranjament al materiei, aproape aceiași colaboratori;
UI

aproape, da, cum se vede din rândurile lui Galaction,

mulţi, şi din cei mai aleşi, au dispărut. Sunt și
câţiva
noi la.. „Flacăra” : autcriilui /Independance . des fac-
BC

țeurs sociaux : D-nii N. Porsenna și Sergiu Manolescu

 40 a i Revista Moldovei

Y
AR
concetăţeanul nostru Ion Sân Giorgiu, V. Russu Şirianu, |
dar, în genere, nimic nu pare schimbat, Fostul meu pro-;
fesor, D-! C. Banu, a innodat aşa firul de nu se mai!

IBR
cunoaște.
Voi urmări-o și de. acuin cu drag. Şi» aici, în acest

L
colţ al Moldovei de Nord, 1 orașul “de origină al lui.
Eminescu şi-al lui Iorgu, unde ne trudim să ue întreți-

ITY
nem măcar iluzia unor îndeletniciri mai deosebite, vom -
aminti. o şi vom răspândi-o cât ni va sta în putință.

S
C. Op.
ZI
ER >

Producțiunea aurului si argintului scade. ln 1915 s'a pro-

dus 705.000 Kgr. zur, '577.000 Kgr. în 1918, 54%.000 în 1919,
NIV

522 000 în 1920. in cinci înia scăziit producţia aurului cu 26%,

revenind asfel la producţia din 1904. Afiica de Sud este ţinutul -
cel mai bogat în aur, producând mai bine de jumătate din au-
LU

rul de pre pământ (din 522.000 kg. în 1920, 285.000 kgr. s'a
scos numai din Africa de Sud a Englezilor). _
RA

Cauza slăbirii producţiunii stă în ridicarea costului mano-,

perii şi a mijloacelor, de extragere, precum şi întrun început,
serios de sleire a filoanelor.. - ă Ă
T

| Argintul extras în 19!8 eră în“ cantitate de 6.143.009 kgr.,

EN

5.247.000 în 1919, ini 1920 s'a ridici ia 5.045.000 kgr.

Stutele Uuite şi Mexicul sunt ceie mai mari vroducătoare de
/C

argint. Odată cu slăbirea producțiunii acestor wmsztăle prețioase

s'a produs şi o navală îngrijorătoare a hârtiei inonede. lutr'ăde-
văr, stocului d: aur uxistest în valoare de,50 miiiarde franci
I
AS

francezi în. toate continentele şi stocului de argint de 7 miliarde,

ii corespunde o circulațiune 'de hârtie monedă de circa 270 mi-
liarde franci francezi, afară “de nesfârşitele emisiuni .de bilete,
UI

care n'au valoare de schimb de cât îr. ţării: ior de origină satie
sunt depreciate până aproape de zero pe piețele stroine.
BC

|. V. L.
 Revista: Moldovei. 41

RY
Flota comercială de astăzi socotită în numărul tonelor şi
în ordinea clazificației. Anglia şi f-oloniile britanice : 21.580.000.

RA
Stztele-Unite + 15.700.000, Japonia : 3.490.000, Franţa : 3.300,000,
talia : 2.500.000, Norvegia : 2,409.000, Olanda : 2.200.000, Spa-.

LIB
nia : 1.100.000, Suedia: >1.000.000, Danemarca: 900.000, “Ger-
mania: 700.000, Grecia :'500.000. a
e
Interesantă este comparația tonajitlui actiiai a câtorva țări

Y
cu cel dinaintea războiului mondial. Din 4 300,000 ian: cât a-
veau

SIT
Statele-Unile în 1014, am ajuns astăzi In aproape
10.000.000 ; iar Germani: a scăzut dela 5,000.000, la 700.000
Franţa şi Jiponia și-au mării tocajul de trei oii. Au dispărut
ER
din lumea comercială- navală Austiia și Ungaria. cari aveau în
„1914 un tonej de peste ui miiion.
NIV

Nu-i lipsit de interes şi faptul! eruşterii consider..bila a to-

najului Statelor-Unite fată d» acei al Angliei precum şi ttuda
Japoniei de a-şi mări fă:ă curmare îlota su de comerț,
U

IV...
AL
TR

Turcii și Englezii în Asia Anterioară. P. unde au sălășluit,

Turcii, au sămânat moschee, ruine şi au. făcui să curgă mult
sânge nevinovat: Ei au trebuit să locuiască numai în podişu-
N
9 4-
y

rile Moigoliei, riu în ţinutuni care încdiczmuă pe om la civilizaţie:

CE

Intre altele. un exemplu : In Mesopolimia cu un sel atât de

bogat, Turcii, după atâtea vuacuri ue stâpâni.e, ”abi: ajunsese
să construiască, cu ajutorul Enispenitor, 128 km, câi ferate până
I/

la 1014. D: atunci, Englezii au construit 1760 km. căi forate,

AS

în Mesapotamia cu: irenuii ce au tot i costortul, iar cornerțul îi

cestui ținut a îmbunătăţit starea maieriilă şi culturală a poro-
ului întun timp ala t de scurt,
UI
BC

DS 25
 Revista Moldovei :

Y
enzii

AR
IBR
V. Anestin. «Viaţa şi opera ce- ai din contra. o încurajare Şi Lu
lebrilor exploratori» (Biblioteca indemu.
exploratorilor şi călătorilor iluştri) Aşa este înfățișat Livingstone
(813 1874) exploratorul Afri-

L
Republicarea articolelor celui
mai însemnat populari:zator al cei, care studia teologia şi me-

ITY
Științelor în România, care a fost " dicina, mai târziu astronomia,
V. Ariestin este o ideie folusi- ce-i fură de mare folos în mi-
toare cu o singură condiţie: siunea lui. Soţi îi fu deaseme-

S
Să iu se speculeze 'scrisul lui nea un ajutor în explorările sale.
pentru rentabilitatea unei case
ER Stanley ' (1874— 2877) exploră
editoa:c, ci să se răspândească Congo şi Taugania "continuând
NIV
ştiinţa în masa largă a popa- pe predecesorul său Livingstone
rului. Victor Anestin a fost un John Hanning Speke (1827—
spirit idealist, care nu a scris 1863) descoperitorul izvoarilor
LU

pentru senzaţia de a scrie, ci în Nilului, pe lângă spiritul său de

conştiinţa că luciurile rel:vate întreprinzător era botanist, geo-
de el sunt înălțătoare ventru log, naturalist şi formă colec-
„suflet. De aceia în viaţa şi o-
RA

iuni din fauna şi flora segiuni-

pera celebrilor exploratori ob- lor explofate precum şi hărţile
„Servăm că nu avem înfâţișată ținuturilor străbătute de el.
T

„Viața umor sportsmeni ori ne- Walter Raleigh (1552—1618).

EN

buni curagioşi, avizi de glorie La Î509, părăsi universitatea

şi renume, ci pe aceea a unor din Oxford şi întreprinse dife-
oameni muncitori, dotâți cu un rite expediţiuni pentru explo- ..
/C

spirit ştiinţific, pe lângă acela rarea Americei.

de întreprinzători. Căpitanul Cook, celebiu ex-
Deşi viaţa lor este de cele
I

plorator era astronom geometru

AS

mai multe ori aventuroaşă lo- şi matematician, Fu însărcinat

tuşi îi veddm pe toți aproape (1728—1779) să observe trece-
că se căsătoresc,
UI

în mementul rea planetei Venus pe discul

când plănuiau cele mai îndrăs- solar în insula Otaili (Oc. pa-
neţe întreprindeai. Această legă- cif'c)-în 1769 şi aduse ştirea că
BC

tură socială, nu le fu de loco extremitatea nordică a Ansiraliei

piedică pentru reușita operei lor e despărțită de Noua Guine-a,
 Revista Moldovei
43

RY
Cu viaţa lui Nansen (1861) se "Greutățile ce-au învins nentru
încheie volumul. Exploratorul

RA
a ajunge la capătul expedițiilor
polului nord până la . 750 lati-
intreprinse, comparat: cu rezul-
iudine este un distins naturalist
pe lângă un explorator celebru. - latele. valoroase obţinute sunt|

LIB
Călătoria sa la po! este o uu îndemn la stăruință, “muncă
pildă ce poate îndemna pe ci- și Ştiinţă, pentru oricine.
neva pentru dorința de a cunoaşte

Y
și studiul animalelor marine.

SIT
S 59959 ER
REVISTA REVISTELOR
NIV

Viaţa Nouă, a XVII, No. 2-9

U

atitudine . între marele cântăreţ

pe Oct. -Noemb. 1921 cuprinde “florentin şi Baudel: ire, Verlaite
AL

un remarcabil studiu al d-nului Paul Claud=l, Malarms, Mzeter- |

O. Densuşianu :: Originea Mo. inck, de Regnier şi alţi repre-
„filor. Grupa
TR

aceasta d» Români zenitauţi ai simbolismului francez.

prezintă ceva particular şi în
Inir'o „notiţă despre Viața po-
fire şi. în graiu. D. Densuşianu,
N

litică şi socială, d. Densuşianu |

intemeindu-se pe fapte filologice,
critică cu multă dreplate politica
CE

istorice şi de etnografie aciuală,

ce se fice în. Ardeal, D-sa o ca-
ajunge la concluzia că Moţii racterizează dept inconsecventă
sunt Alani, un popor iranic,
şi făţarnică, incapabilă
I/

romanizați, Alariii sunt străbunii, şi plină

- de simplism. Cins riu vede câță
unui popor cu fire particulară,
AS

justeță e în aceste caracterizări?

Oseţii cari trăiesc până azi în
Caucas. Revista mai cuprinde Nuimărtii mai are versuri şi
UI

urmarea unui studiu

proză, r.otiţe de criticăși poie-
despre
Dante şi simboliștiiȚrancezi, mică culturală.
da-
BC

torit d-lui Pompiliu Păltănea.

N.N. Răutu.
Autorui găseşte asămănări de -
 44 Revista Moldovei

Y
AR
«Ideea» No. 4. Cuprinde ar- vățător ilor buni ar fi :îu şcoala
ticole variate în legătură cu școala. secundară şi normală cum crede
Ne p re plin de mult bun simţ Dl Bratu

IBR
articolul prin a! D-lui 1. Ghiaţă,
Preot Toma Chiricuţă
întituat Cnstatări şi propuneri.
Atiicolui semnat |. G. Britu şi

L
cate soartă i uitai «nvătiitorii pot

ITY
fi ei profesori 2» ni se pare că 2. «Dumineca Ortodoxă».
e scris cit bune intențiuni, dir. Anul îV No. 1—12. Foaia săp-
nu destul de temeinice susținut. tămârală a cerculuide publicaţii

S
[deia la care subscriem și noi religioase şi morale «la şi citeşte»
în privința
tdarea + Să ss complecteze
aceasti este irină-
DIO-
ERîntemeiat în Bucureşti
roşii prolesori de In Facultatea
ds valo-

aramul şcoaluior armate, a:lăo- de Teologie Pâr.. Popes cu - Mă-

NIV

gât ut- Sa 1 a SAM def Ia cei lăești şi D-AL. [Aihăleoscu. |

de acuin, şi să Sa permilă ab- Extrem d: intoresâută această
soivuiților însciterea la Univer- toaie pintru oiice sufiei inselat
LU

Situate numai la acele Fecultăţi după învățătură creştină. în fie-

care ar .puica dărui buri profi cate număr câte un asticol de
sori Srolilor itoimale, Pa calea fond datorit Păr. Pooescu-Mă-
RA

aceașta, a
unui nregătii temei- lăeşti, în care se fice fâlcuirea
nice şi egaale cu a celorlalti pro-. unei pagini din «Apostolul du-
T

„fesoii, învățătorii mesitoşi vor minical». O seric de meditații

“putea întia şi ci în învățământul
EN

pioase asupra celor şapte-cuvinte

normal. spuse de Isus pe Cruce, datorite
păr. Arhimandrit luliu Scribau,
Dar dorința noastră. intimă
/C

esie iai curând O altă serie de articole asupra

îmounătățea «bibliei creşiine cum 0 intaţi.
tilor în așa „Șcază musulmanii» scrise ue d-i
I
AS

torii buni să i rămie |. Mihiicezseu. Pe urmă cticole

ai ŞSOII
primire, pentu care „Scrise înir'un curat stil popular
au
ircbue să fie pregătiţi, Este mai de preoți dc valoare cum sunt
UI

mult o iluzie, născută din reauu Pr. Isăia Ni.niscu, A. C. Cozma

situație materială a stărei actuate P. G. Savin'et.. Ciu ce pe im-
BC

de învățător, ideia că locul în- - presionează inut iu muiica a-

 RY
cestei reviste este spiritul creştin, mânduzi sufletul e bază de
care se desprinde din toate pa- cultură și moralitate personală».

RA
. *.
ginile ei, și mai cu samă ideia i: numărul acasia remcăm
de jirtiă pe care o vedem că Îrumoasa scrisoare, din fruntea

LIB
donineşte adâncîn sufletul că- revistei, a D-lui profesor uni-
iăuzitorilor ei. Nam şti să reco versitar loaa Siinionescu. cu-
inandă. mai călduros we-o altă piinzătoare de luminoase înctru-

Y
tevistă, pentru . cititorii creştini, mări petitru fe mei: română. Re. .

SIT
de orice categoriz socială. Corn- țineau din ea următoarele râs nduri,
ducătorii și coluboratoiii «i, pra- care, şi cupă uoi, consiilue a-
"cum şi tecutul frumos ce dani, „devăratul “progiam de lupii a
pe care-l priveşte în iarnă, fac
ER
î-minisiriuiui ce ne trebue :
din acsastă revistă un Organ de Cea mai “naturată. vale e accia
NIV

cultură creştină populară de pri- a călduzirii temeri spre deştep.

ma valoare, .
tarea văluiiiar omenesii- în ea.
Pr. T, Chirienţă. Cheinare.: sp " lumină deocam-
U

cată esia ua “mai nucesată. Nu

AL

“dă prin scris, căci prea puţine

3. Liunina Ferazii, Anul | ştiu să celească,ci mai mult prin
No. 11 Ni pare rău că nu ani ECțiuiie», fiinurală este prin
TR

putut remarca mai ce muult a- frumuseţea ei simplă și căldura

ceastă prețioasă revistă. Enu intimă, . - |
N

condusă ce iztinsa doamnă Pain foto, scrisă pro-

Sunda Malei, al că:uia suflet înle
CE

Dabil de însăzi D-na Matei, Le-am

creşiinesc am avut priluiul dori cândva adunate în vontun
apiccicii îucă de cânci colibora Va fi cn dn rareie cărți romă-
I/

la = Râsăritul> cin digi, E sie Deşi serică de n întuce centru

O revistă feniiisii „Cer î2minis= erei,
AS

mul ci este ius; rai de ua bun Nu Dute să nu Sublinien

--r

simţ şa de superior, în câl no frumosul şi misc starul apei al

UI

il Socuiim ca su "ui izieta D-lui lore, stibliet după «GQ i-

de care avem iicvo s eu fui- “zâta Trau Silvaniei: netu strân-
NiSM caie vrea Să dea mai întâi
BC

getea obicei Ge aită Baţio-

Îemcii pregătirea cuveiiilă, refor- ilă spre a Îi reprezintați şi noi
 46 | Revisa Moldbvei |

Y
românii după vrednicie în mu- o Cornileseu, “Nauă ni. se. pare

AR
zeu! etnografic de la Paris. Cro- că acesta e adevăratul ton pe
nica culturală feminină bine a- cara trebue să-l aibă o revistă

IBR
“ leasă şi intervsantă, Recomandăm religioasă. Se îndreaptă către tine
această revistă tuturor prețuito-| către persoana ta, îţi. prezintă
rilor adevărați ai femeii. religiunea ca un fapt personal,

L
care ware valoare de cât întru
Pr. T. Chiricuţă.

ITY
cât o: realizezi tu în viață intimă
de fiecare clipă. Recomandăm.
e
Te

călduros -revisia tuturor celor

4. Xdevărul creștin Anul i

S
insetați de cuvântul Domnului,
No. 1. O revistă religioasă, scrisă
întrun ton cald: şi adânc con-
ER Pr. Toma Chiricaţă,
vins de muncitorul nostru teolog
NIV
LU

RASPU NSURI.
RA

Ramzes TI o singură strofă bună,

T

|. Volbură — Mai încercați |

EN

N. M.-Focşani — Mat trimiteți, S'avem ce râde /

Adrian $. L„-Dângenii — Noi scoatem o revistă, nu un
/C

jurnal; nu confundați.
Pasica Î.. Cosmin- Bucovina Dacă mai aveţi, ai trr-
I

miteţi ; pnale vorm alege ceva.

AS

Soc Studenţească „Sonda“ |

din Leoben-Austria — W'am satisfăcut cu plăcere.
UI

„R. Ve,
BC

SSS5VS
 Revista Moldovei , Da 47

RY
1 ENTORA VASTITOTOLUL DE ARTE GRAF „CAI

RA
A APĂRUT: .
LU?

LIB
HICOLAE IORGA

Y
SIT
| | 1871 — 5/18 — lunie 1921
CUPRINDE :
Dedicaţie [Gh. Bogdan=Duică, —Singurătate
ER
(|. Apîrpi-
ceanu).— Din Preistoria Olteniei (|. Andriesci:).— Daniel (Dimitrie)
NIV

Filipide [N. Bănescu).—Mihail Anagnosti, (Gh. Bogdan-Duică).

—Urme bizantine în româneşte (V. Bogrea).— Basarabia (Ver-
“Suri, | Buzdugan).—Când au împrumutat Românii alfabetul chi-
U

rilic [P. Cancel).—Nicolae lorga şi Basarabia [Șt. Ciobanu).—

Despre -Morlachi (N. A. Constantinescu) —Cum sunt cunoscuți
AL

oamenii noştri [Tiberiu Crudu).—Scrisoare (Disescu).—lorga şi

' lorghiştii [Sever Dan),—UCreiatorul Naţionalismului (Radu, Drag-
TR

nez] -—Accentele şi formele dutile ale câtorva cuvinte (N. Dră-

-gînu)—D-l N, lorga şi Asociaţia Cultur:lă Ardeleană (1.
Geor-
„gescuj. —- Urme nouă de influenţă bizantinăîn literatura ro-
N

mânească (Vasile Grecu). —Din «Situl Părăsit» de Oiiver Gold-

CE

smith (Tiaducere,P. Grinm).— Pagini pedagogice din trecutul

invățământului nostru (E. Ionescu). Uhui bătrân (Versuri, Al.
lacobescu). Pairu Maior în cad-ul vieţii naţionale şi culturale a
I/

epocii sale [Alex. Lepărl:tuj—Nu încă (Versuri, Al. Lascarov

.
Moldoveanu). Doriă audienţe ia Regele Carol l-iu (V. Mih ilescu.
AS

Inlăturarea !ui Ghecorgh: Șincai din directoratul Școalelor (|;

Modrigau].—Numai adevă:ul mântuieşte (Pr. C. Morariu).—Pol-
UI

covnicul loan Hăacu (D Munteanu-Râmnuic) —Primul

profesor
al lui Grigorescu : Anton-Chl. dec (Gh. Oprescu), — Amintiri şi
impresii din prsajma unui om [C. Onciul]. Două ctitorii
BC

nem-
țenie ale lui Vasile Lupu : Mănăstirea de la cetate
și Biserica
 48 | | a. „Revista Moldovei

Y
dinu Neamţ (Tudor Paunfile). —Lui Nicolae lorga (Versuri, Vol

AR
bură Poiaită): — Sufixete—tor (sar) şi—oare (Sextil Puşcariul— |
Cartea (Gh. D. Seraba). —Nicolae !orga ca oraior [P. P. Suciu)-—
Oral vremii [Aurel Scurtu), Din fiosofia istoriei la Români

IBR
(Merin Ştetâiescu).— Direcţiuiii şi tendințe sociale în pedagogia
contemporană (Grinorie Tăbăcatu) «Bulgirii> lui. Boscovich
(G. Văstzn) —Un călător sârb necuno scut pe 2 noi: loachim

L
Vuier (ŞI. Bereche1).—Omaul de stat (Evzzn Meli) — Actul de

ITY
naştereui si-tui N. torga. | |
a GURI: |
DN. lorga ură eo folograiie nouă).— D-1 N. Iorga, cu

S
fratele său” Gheorghe, cr ctev cl. lila de liceu [Botoş:ni).— DI
ER
N. lorga lctând.-— Masi d-lui N. lorga. — Dl N. orga în sala!
de lectură a Bibi.otecii Acndemisi Române. . DIN. lorgri în
NIV
în mijlocul membrilor crini. diniaiu Seminariu de. istorie Uiri-
versală dela vesta ei din Bucureşti, înființat ce el lu 1804—.
1988.—D-i N. lorgu ca îicenţiat în litere dela lași, vârsta de' 18
ani.—Sala a cursuri ceia Vălenii-de- Munte, — D-l N. loraa la
LU

21 ani, călătorind piin Lilia. —Casă din Vălenii-de- Munte după

o acuarelă executată 1921 de „piciorul Toma i Tomescu. —
C:să româueasză di
RA

vechiul Chișinău (Basarabi!) — dupăo

acuarelă executată în 1818 de d. Toina T. Socolescu, arhitect —-
D-l N. lorga la 23 ce asi, întors în țară după terminarea stu-
T

dilor în Cezmania. — Dan Ecateiiita N. lorga (născută, Bog-

EN

dan).—Autou Cladec poriises unui necunoscut [miniatură pe

fildeș) ; Poitratui. oblici iu uagur Kazinciy - (uleiu, mărime
naturală) ; Poriretiil wav ee cun ns (paste —Postalnicul Ma-
/C

noliche Drăghici (străbunicul după mamă ai d-lui N. lorga.—.

Vederea tipvgrifiei înființată la Vâieniti-le- Munte (1908), lia
mașină cu car: s'a tipării
I

Neamul Românesc la Vă! ei Oda

AS

Munte (1908). —tnterior: îi atelierului de iegătorie (1908).—Vorui-

cul Iordache Drăghici (ialăi »ostelnicului Manolache Drăghici) —
Casă IRomânes:ă din vechiu! Chisinzu
UI

[Baser-. biz], duză o a-

cuarelă »xecutută în 1907 se d. Toma T. Socolescu, arhitect.—
Dai N. lore: la Vălenii-de-Munte
BC

Sa Prețul unui exeirpiar 45 le

9

Anul | 70 E

RY
“BOTosANI

REVISTA MOLDOVEI
| 1 Tebruarie 1922

RA
JUDEȚUL BOTOȘANI
—— APARE LUNAR ——=..

Y LIB
„(STAREA ECONOMICĂ)

SIT
| [i

oa Ba ntr'un articol. anterior:1),.am arătat. frum

ym ER use=
țile naturale cuprinse în graniţele judeţului.
Î
i
f
478 fâ
.

5] nostru. Am dat o schiță numai, căci amă-:.

| nuntele sunt mult mai fermecătoare. - Sunt
“i 4
NIV

| atâtea colţuri tăinuite în faţa cărora privirea

este oprită, în cât numai cei. localnici.ar
„putea zugrăvi adevăratul tabloual peisagelor
U

blândeşi felurite din județul lui Eminescu.

„Frumuseţea locurilor: câ Și darurile: cu .. care:
natura. .le-a.
AL

înzest rat, nu -Îac' mare lucru,. dacă omul. nu se

să le deie valoare, să le folosească, să le facă maistrădbogat
ueşte;
e,
TR

prin munca lui... a pie

In: cele ce. urmează voiu căuta să arăt —tot -sumar—
Di

“adausul pe 'care omul Ya adus naturei. “Ținuturi netreb

N

.
nice ajung rodnice prin: om, Pietrele dau grâu, apele dau:
CE

putere, pretutindeni e înviorare unde hărnicia omenească

.
e în joc. | | De
Asupra Stărei economice mai vechi, există un - stu-
diu documentat datorit D-lui Lazăr Theodoru 2). Mi-ar
I/

îi fost mult: uşurată lucrarea ce am terminat-o asupra

.
AS

Român iei de dinainte de: răsboiu, dacă aş Îi avut

dămână, pentru toate judeţele, lucrări atât de amănunlațite
în-
ca a D-lui Teodoru.
UI

|
Voi utiliza-o, în parte, aice, deşi scopul meu
a arăta comparativ starea judeţului Botoşani, este
faţă de ce-
BC

1) Revista Moldovei an.1 No. 8

2) L. Teodoru. Dare de samă asupra “
Botoşani, Suceava, stării economice a judeţelor,
Dorohoi— Botoşani, 1906.
 2 e | | „Revista Moldovei

Y
AR
lelalte judeţe ale țărei. Pentru aceasta m'am servit ma:
mult de statisticele generale: variate. Se
| . e a

IBR
|

Caracteristica morfologicăa Judeţulni Botoșani, este

dată de așa: numita depresiune a: Jijiei, care se întinde

L
din dealurile dinspre Siret şi până în Prut, Ea face -
parte din „Pustiulu. lui Cantemir, cu întindere mult mai

ITY
mare, trecând dincolo de Prut, până:n apropierea Nis-.
trului. In aceast ăe, . Jijia curge molatecă;
' depresiun
afluenții săi, strânși mănunchiu, se opresc îz cale for:

S
mând. iazuri: nenumărate; mai multe -de cât. în oricare
ER
altă parte a. României. Frau, căci: lăcomia după pământ -
le-a:săcat. i i. Da De
Caracterul de stepă, domină. Ploile sunt puţine,
NIV

“zilele de ploaie, în mediu sunt abea-75 pe an, mai multe

cătră dealurile înalte ale Siretului. - a
-: Cantitatea de. ploaie ar trece de 500 mm. anual
LU

afară de dunga «dealurilor de la Hârlău şi.a zonei în-

pădurite de la Șoldănești cu precipitații mai mari anuale
(600:mm.) Temperatura mijlocie anuală:în: oraşul: Boto-:.
RA

şeni e de 80, 3, aceiaşi ca a staţiunilor de la poalele

munţilor (Tg. Neamţ, Piatra Neamţ), cu—4:9 în lanua-
rie şi 200 în lulie. Rar sunt extreme mari. -.Cea mai ri-
T

dicată temperatură s'a înscris în August 1905 [37:%),

EN

iar cea mai scăzută în Februar 1911 (—303.2). Zilele de

iarnă (cu'temperatura = sau < de cât 0) sunt 40 pe:
/C

an, aproape cele mai multe din ţară, pe când zile 'de
vară (Sau :> de 25%) aproape 70. 2
Sunt condițiuni climaterice de . stepă, întiuențate
I

însă de latitudinea nordică, în- ce priveşte mai ales zilele,

AS

de vară. Plante cari cresc în stepele Rusiei d sud, stră-

bat până în depresiunea Jijiei, arătând mai bine de cât
E
UI

orice afinităţile climaterice. e

| Pe suprafaţa de 3148 km? (2,30/-din întindere a ge-
nerală a țării vechi, abea 10/, din a ţării actuele), trăiau .
BC

“în 1914, aproape 200.000 iocuitori, venind cam. câte. 05

pe km2, o densitate mai mare de câta ţării întregi].
E unul din judeţele cu populaţie relativ deasă ve-
nind -al 19-lea la rând. Mai ales marginea dealurilor de
 =>.
y
Revista Moldovei:

RY
3
la Hârlău spre nord, e o zonă asămănătoare
ce mărginește:în Muntenia câmpia română. cu aceia

RA
| Ie
Din această populaţie peste 81%, e
rurală, întrând
în caracterul general al țărei. Populația
este grupată în

LIB
321 de sate (sub.media celorlalte judeţ
e) și în :19:că-
tune (iarăși sub medie), Oi upările omeneşti sunt deci
mai compacte de cât aiurea.
- În privința gospodăriei generale, judeţ a |

Y
era un județ al latifundiilor: 40 0 la sută ul Boto şani

SIT
din exploatările
agricole treceau de 500 ha. Era în fruntea
dețe în această privință. Exploatările mijlo celorlalte ju-
cii întra 50—
7 100 ha, nu ocupau decât 0.2 la sută din ER întreprinderile
exploatate, iar dintre cele nici, cele mai
multe erau în-
tre 2—5 ha (270). N
In schimb cele mai multe pământuri. erau Ma
| .
NIV

iarăşi o caracteristică a județului. Propr arendate

ietătile între 500
și 1000 ha, mai mult de: 50%/, erâu arendate la străini,
iar cele între 3—5900
U

ha., chiar până la 80.

Ar duce prea: departe arătarea: cultu
rilor. ce șe- fac
în județ Grâul şi popuşoiul
AL

țin cumpănă, orzul ŞI Ovă-

sul vin în a 2-a linie. Sfec de la
- zahar
: , în Botoşani se
cultivă pe o suprafaţă mai mare de. cât
TR

în celelalte _ju-
dee afară de Roman iar în ce priveşte!
alte.
“Striale ca: Floarea soarelui venea în al 3-le plante indu-
a rând.
N

Viile ocupau o suprafață restrânsă explicabil

aceia că județul vine în aproprierea liniei ă prin
CE

de graniţă a
creșterei, viței, In schimb, livezile -de pomi
mai multe decât sunt (231 ha).În privinţa ar putea fi
domestice, animalelor
caracteristic pentru Botoşani este numărul
I/

mare de oi, în legătură cu stepa, fiind în

categ
ținelor judeţe care aveau până la 50 oi pekm oria pu-
AS

ile din judeţ erau odată vestite. ln schi ? ; herghe-

mb sericicultura
este restrânsă în 10 sate, abea aflându-se
75 de aguzi,
UI

venind al 3-lea judeţ de lu coadă. |

Nici în direcţia atât de importantă a tovăr
lurite, judeţul Botoşaui, ășiilor fe-
BC

nt tocma
enorm ce la luat în ultimii - ani i aceas
e în frunte. Avântul
tă speranță sănă-
-
va

1) Cifrele comparative toate se referă

s*

la România de eri -
 Y
4 "Revista Moldovei

AR
toasă a viitorului, a cam ocolit Judeţul Botoşani. la
-1918:;nu erau ,de cât 51. de bânci populare, cu un nu-

IBR
măr. de 14353 de membri; aceasta însamnă 1,60%/0 din
- numărul total al băncilor cu, ceva peste 2 din numă-
rul total. al: membrilo toată ţara De la 1913 până
din r:

L
la 1918 nici o creștere. Vine al 5lea județ din coadă,
pe. acelaş nivel cu jud. Tecuci, cu o populație cu mult

ITY
mai: mică. Capitalul deplin vărsat abea se ridică la 3 mi-
ne:
lioalei, pe.. când în, medie - este cam 6 de
milioane
judeţ. In schimb, depunerile spre fructificare se ridică.

S
- până- la media pe judeţe. Pe de altă parte bilanţul . acti-
ER
vului este cu. mult sub media de județ (6: 10)
In trăsături generale, în privința băncilor populare,
judeţul Botoșani nuc în proporţie cu nuimărul locuito-
NIV

"rilor. E cu mult întrecut de altele. . ă

„Nici în privinţa cooperativelor de cons nu
um. e€., așa
cum ar trebui să fie. In 1908 în număr de.6, se ridică
LU

la 8 în 1912, abea trecând media de județ. In această

direcție, câmpul. de activitate al tuturora. este larg des.
chis, -Lâncezeala transacțiunilor comerciale este dovedită
RA

prin puţinele instituţiuni financiare. V ne. al 2-lea _la rând

în “privinta numărului societăţilor pe acţiuni (5%/ în 1913)
T

şi 'cam tot acelaş rang îl ocupă în ce priveşte capitalnl,

Represintă 1.2% în privința numărului și abea 2,2% în
EN

privinţa. capitalului. Posedă abia 4 bănci,_dar nici una

cu un capital mai mare 'de-l milion Desigur această
/C

stare.e în legătură și-cu proasta alcătuire a .reţelei de

căi. ferate. O singură linie e mai importantă, acea a Jijiei
pe care se găsesc 2 centre importante de încărcare acerea
I

lelor: Ungureni (27.200 tone în 1912) şi Truşeşti ]22000].

AS

Celelalte linii sunt de trafic general. (Burdujeni) sau

simple inonturi (Vereşti-Botoșani, laşi-Hârlău). In afară
UI

de cereale, nimic deosebit nu se încarcă pe ele. Cel

mult 1000 tone de pietre, 15.000 tone lemne la Lespezi |
şi 000. tone la Hârlău. i
BC

Orașul. Botoşani nu se află în tabloul celor 14

orașe din țară cu un trafic mai mare de călători.
Numai în privința făinei era mai. însemnat fiind
al 6-lea oraş din ţară cu trafic mai deosebit [10300 tone].
 Revista Moldovei: | | 5

RY
Această industrie împreună cu a zaharului Şi a spirtu
lui
ii mai dă oarecare însemnătate economică, deși cea
din- .
tăi, după cum arătat D-l Theodoru, e în necontenit

RA
ă .re- -
gresiu ne, iar prin arderea uneia din' cele “mai samă mori.
industria făinei,. în. judeţul cu grâul cel. mai căutat,'e
aproape de

LIB
sfârșit. Nimic îmbucurător e nu. se :poat
spune, nici despre partea culturală, când se -socoate: tota.
litatea
. Deşi în orașul Botoșani funcționează atâtea: şcoli,
deși una din cele mai vechi școli primare în Botoşani

Y
sa înființat, în întregime luat judeţul nu stă. -tocimai în

SIT
fruntea celor cu ştiutori de carte numeroşi, E mai mult
spre coadă. Numărul neștiutorilor. de'- carte “trece de
00%, (64.7). femeile neştiutoare"'de carte :se. ridică chiar
ER
la 77.4. Vine al 19-lea la-rând în serie descendentă. La
fară nu sînt de cit 310/; ştiutori. de carte, ceia ce: face
că e al II-lea de:la coadă
NIV

a
* Orașul Botoșani cuprinde cei mai mulți. neştiutori
de carte din: România totală [47.9%/0), mai .
puţini: sînt
chiar în Hârlău. Se Ma
U

„In 1914/15 abea era o şcoală la 14300 locuitori,

cu mult sub media școlilorpe judeţe. In învățământul
AL

rural nu au “eşit nici 900 de absolvenţi,” abia 60/, “din

numărul celor înscriși. Intre 1899 şi 1912 au absolvit
TR

școala primară numai 4.80%, din numărul locuitorilor ceia

ce face că e ai 10-lea la. coadă. n Da
„Ajunge cred, pentru o revistă de. interes: general.
N

>
Se va găsi poate vreunul din elementele . tinere cu:ma
i
CE

mult timp disponibil, pentru ca să ducă mai departe a-

ceste. comparaţiuni ă Da
Sunt necesare. Necunoscând cifrele, 'judecăm după.
I/

presupuneri şi aprecieri fără rost. Tablourile rezumative

făcute din vreme în vreme, pot duce la îndreptări trainice.
AS

Incheerea acestei schițe nu e tocmai în COicordanță

„Cu frumuseţile naturale ale judeţului, nici cu destoinicia
UI

Oameni! or. | , 5 | NE
Ceva din tânjirea moldovenească se prinde și în
judeţul Botoşani. Suntem lăsători, de multe
BC

ori nepăsă-:
tori. Cei care ar avea curiozitatea să cetească
mai te-
meinic Darea de samă a D-lui £. Theodoru,
lucruri
vor găsi
mai triste.
 6 | , | Revista Moldovei

Y
„. Aproape nici:un meșteșugar, nici un comersant ro-

AR
- mân— față de numărul populaţiunii — nu se. găsește în
orăşelele Botoşanilor ; prea puţini pe la sate Trei lumi

IBR
deosebite:. una a curajului în întreprinderile practice,
alta a funcţionarilor, ce-și: istovesc -sănătatea pentruo
"bucată de pâne, şi-a boeriţilor, de cele -mai.- multe ori oas-

L
peţi de zi şi noapte ai cluburilor şi-a treia a. muncito-
rilor de pământ, lăsată în sama lor,.în eresurile: şi. tră-

ITY
diţiunile vechi, nepotrivite vremurilor. Ie
". - Lipseşte ceva ; lipsesc însufleţitori care să spulbere -
praful! inerției, care să «cheme la regenerare culturală și

S
economică, care să. îndrumeze hărnicia săteanului spre
_câlea conștienței şi :a culturei. ER e
Prea mare linişte se:lasă -asupra unui: județ şi îru-
mos și bogat, în care numai puţină sguduire ar fi deajuns
NIV

să trezească energia adormită trebuitoare . unei prefaceri

- “sănătoase. Şi-e nevoie de as. meneă trâmbiţaşi. Viaţa ţă-
rii întregi calcă de acum înainte spre o. vădită descen-
LU

tralizare. Juudeţele se vor întrece în producție. O cunoaş-

tere a condiţiunilor fizice e necesară: pentru a aduce o
repartizare :mai națională a acelor culturi:ce dau o. ren-
RA

tabilitate mai imâre. -. | SE

industrializarea produselor va trebui să urmeze fazei
de până acum, când bogăţia și. buna stare se bizuiau
T

numal pe -produsele naturale cum erau.. recoltate. Toată

EN

schimbarea nu o poate aduce de cât cultura răspândită

în mulțime, de cât simţul de solidaritate și întovărăşire
/C

mai adânc. Na |
O viață nouă trebuie să înceapă! La lucru deci, -
tineri: iubitori ai -locurilor de naştere. Câmpul de activi-
I

tate e larg și ră plata morală repede va, veni. Orice în-

AS

târziere-va țese pânza părăsirii peste un judeţ atât de

frumos, bogat şi de samă. Viitorul lui.e în mâinile ce-
UI

lor care locuesc în el. La muncă deci, în toate direcţiile !

NS

E I. Simionescu |
BC

Profesor Universitar, lași:

 RY
RA
LIB
PENTRU ȚARĂ.

Y
SIT
Marţie, 1917.

Căzut în șaria crunt a. vijeliei, |

ER
Rămâne 'n largul câmpului, stingher,
a

Culcat AȘa, cu fața către cer,

NIV

În cel din Urmă Spazn al agoniei...

Și fo! mai Far, din lama bătăliei

U

Saud chemări de frâmbiță și pier...

AL

Și câle-odată, fulgere de fier

Brăzdează scuri, Ponoarele Chindiei...
TR

De-asupra lui, pe. aripi de vânt, Sadună

N

Un pâlc de corbi, şi văile răsună

CE

pi plâne amar, de-al pradei Croncănit....

lar peste zări.... întrun cătun... 0 fală...

I/

Cu ochii trişti şi fruntea 'ngândurată,

AS

Rămâne *n drum, privind spre răsărit.

UI

G. TUTOVEANU.
BC

DSSA
 Y
AR
L IBR
ITY
2 A DINTI CU -“SA LC EI,
S
ER
Familiei d-lui Oprea. Simean. ,
In unghiul dinspre apus pe care“albia Râmnicului îl face
NIV

când să varsă în dreapta Oltului, este cuprinsă vatra orașului

Râmnicu-Vâlcei. Dejurîmprejur, dealuri înalte, nisipoase, cu co-
paci închirciţi, prevestesc muntele.' Bradul, podoaba culmelor
LU

împădurite, li: seşte încă. Oraşul, așezat puţin în: pantă, impre-
sionează în chip plăcut, pe streinul vizitatof;- Terenul pietros a
dat uşurinţă facerii drumurilor bune, fără “mare trudă şi chel-
RA

tuială. Ploile, în mod natural, spală străzile de toate necurăţe-

niile. Dacă mâna omului ar ajuta mai mult măturării drumuri-
rilor, capitala .Vâlcei ar fi desigur una din cele mai curate şi
T

mai higienice reședințe de judeţ ale țării. Aşa însă, Râmnicul

EN

să sileşte, măcar în unile părţi, să ajungă în murdărie oraşele

Moldovei, vestite pentru aceasta !. Şi e păcat căci, dacă la noi
/C

necurăţenia este în strânsă legătură cu o parte a populaţiei

care ne-a. cucerit de mult centrele târgurilor, creind mahalalele -
« CaP'cimii» cu «Calcaina» lor obișnuită, în Râmnic nu vedem
I

cazul. Aici nu sunt două sau trei “părți: streini şi-o parte Ro-
AS

mânui, ci mai mult de trei părți Români şi restul . streini. Evrei

„sunt câţiva, căci doar au şi o sinagogă pe bulevardul lui Tu-
UI

dor. Vladimirescu, dar ei nu să văd, nu să simt încă. Pretutin-

deni să află nuimai negustori români și aceştia veniţi cei mai
mulți din Ardeal, de aceia erau numiţi, până mai deunăzi, cam
BC

în batjocură, «ungureni» iar de când s'a făcut unirea, li se zic.

şi lor, pe nurnele cel adevărat, «silişteni»,
 „Revista Moldovei,
9

RY
.

Şi e aşa de frumos să vezi un târg numai

de Români în
cât tu, moldovan, sătul. de orașele tale înstreinat
e, nu-ţi vine

RA
a crede ochilor! Intr'o zi, de pildă; am întâln
it un preot de la
episcopie, şi, cum îl cunoşteam, ca să nu trec
: aşa degeaba pe
lângă el, Pam întrebat, după obi ceiu :

LIB
— De unde vii, părinte ?
— laca şi eu am ieşit puţin în târg să caut un geamgi
u

Y
şi mă duc cu el:acasă!

SIT
— Da unde ţi-i geamgiul, întrebai eu mirat Do?
— Uite-l! Şi-mi arătă un „băietanaş de fară, cu« mintean,
4 ițari şi opinci,
“Uimirea 'meă
ER
a fost așa de mare în cât cei doi inşi mă
priveau nedumeriţi ca pe un om strein venit din altă lume; Și
NIV

în adevăr eu eram strein de gândul că pot “vedea, undeva, în

Țara-Românească, un colţ în care, industria şi coincrţul să fie”
în mâna noastră a naţionalilor |
U

Râmnicul, fiind un oraș pe deplin românesc, are şi o în-

fățişare deosebită de a târgurilor noastre. Străzi multe, bine. pa-
AL

vale, aliniează casele de zid încăpătoare ce caută să imite, mai

toate, stilul naţional, Clădiri urâte şi dărâmate nici. wam văzut
TR

în Râmnic, unde mahalalele propriu zise lipsesc. Țigănimeă, ori

O altă parte mai săracă a târgului, mi s'a părut o alipire nouă
N

la oraşul ce să lărgeştă mereu, atingând

SĂ

şi înglobând aceste .
CE

părți vechi ce nu-s ieşiri naturale dinlăuntrul. oraşului spre pe-

riferie, Cum e pe la noi. Cetăţenii sunt locuitori pașnici cari -
ÎŞ caută fiecare -de treburile lor. Acolo n'ai să vezi, ca aiurea,
I/

O serie de oameni cari lucrează Şi alţii cari stau degeaba şi bat

străzile, cutreeră cafenelele şi cluburile, ori se duc 'la teatre şi -
AS

cinematografe pentru a ocupă locurile din faţă spre a putea

privi mai bine pe cele. din fund! Acolo lipseşte “pleiada
UI

celor
ce stau cu spatele la scenă şi cu faţa la public, formând o ga-
lerie de capete, unele mai sarbede şi mai simandicoase' de cât
BC

altele, care măsură fără sfidare, lu: + ea din lojă şi staluri, dând
verdicte de frumuseţă, cochetărie şi... „moralitate !
 10 | | Revista Moldovei

Y
In Râmnic <pierde-vară» mau ce'căulă, căci acolo munca

AR
nu trândăvia selecţionează pe oameni. Totul este astfel orân-
duit ca vremea să nu să risipeiscă în zădar. Clăditile publice

IBR
bunăoară, au fost astfel aşezate “în cât poți merge 'de la una la
alta, fără să alergi şi fără: să mai iei trăsuri: Palatul de justiție
este peste drum de cel administrativ, Sa a

L
Judecătoria de pace alături de ele ca și. Banca Naţionaiă.

ITY
Puțin mai la. vale, pe acelaş bulevard, poșta - şi telegraful care
să megieșesccu Primăria. La capătul bulevardului, lângă Olt:
e regimentul de infanterie şi în apropriere gara. Nici nu se

S
- poate o aşezare mai comodă pentru nişte „oameni : practici ce
ER
nu vor să-şi piardă vremea alergând, zădarnic pe drumuri de
la o instituție la alta, De alifel şi “faza orașului e mică, căci,
NIV
din centru, dacă te laşi puţin spre apa Râmnicului, la miază-zi,
„dai la. hală, de dugheni cu diferite mărfuri și de fabricile de
pielărie, în fruntea cărora sunt cele ale Simenilor. In: pertea
LU

opusă, spre miază-noapte, găseşti aproape toate instituţiile de

cultură, şcolile, bisericila şi episcopia.. Un oraş atat de mic, nici
nu are 10.000 locuitori, şi totuşi este înzestrat cu liceu com-
RA

plect, seminar, două pensioane de. fete, şcoală normală de bă-

eţi, şcoală normală de fete, pe lângă şcolile primare trebuitoare;
T

Ba am zărit şi o mică bibliotecă publică ! Clădirils. liceului și

EN

ale seminarului, neisprăvite, incă, vor fi foarte. frumoase și în-

căpătoare, Episcopia asezată în partea nord-vestică de unde în-
cepe chiar pădurea, nu are nimic deosebit și atrăgător. 'Biseri-
/C

cile mau niciun stil şi nu se impun, nici prin vechimea. nici

„prin frumuseţa sau bogăţia. lor.
I

Palatul episcupal şi biserica cpişcopiei propriu- zise. sunt

AS

bine mai mult pe, dinlăuntru. Podoaba caa mai de samă însă
a intregei ' episcopii desigur e persoana, „episcopului “însuşi! In
UI

adevăr noul vlădică— Bartolomeu Stănescu—caută cu râvnă să

refacă şi să reînvieze totul, până, şi zilele de sfinţenie Şi cură-
BC

ție morală a vechilor episcopi ce să uită cu încredere la el din

prevazul cernit al tablourilor ce acopăr zidurile palatului.
"e Revista Moldovei | i Si

RY
Ceia.ce face însă -din Râmnic un oraş cu: deosebire atră- ..
gător şi plăcut pentru.un strein, ' sunt locurile de preumblare

RA
și odihnă care să găsesc pretutindeni. |
Minunată în această privință este măgura Capelei: și mai

LIB
minunată încă plantaţia de brazi şi pini: pe care, cine a făcut-o,
a avut un simţ artistic vrednic de toată lauda, Un colţ mai
"calm, mai pitorescşi mai cu perspectivă- de. cât drumul în

Y
formă de-poteoavă al Capelei, nu ai în Râmnic. Cine sufere de

SIT
picioare şi nu poate urca panta pietroasă a acestei măguri,
mare de cât să rămâie în vale, unde, în lungul apei Râmnicului
se întinde grădina publică—Zăvoiul- -cu plopi uriaşi, ci izvoare
multe. cu alei lungi de copaci umbroşi. ER
Dacă, obosit de monotonia aceloraş drururi: bătute'n.
NIV

fiecare zi, vrei să schimbi direcția, poţi trece apa Oltului şi râ-
dica pe podişul de unde. printre stejari şi fagi, se vede în-
treaga panoramă a acestui orăşel, inzestrat cu toate îndămână-
U

rile vieții, -
Şi cine doreşte să umble şi mai mult, mare decât să ieie
AL

treuui său irăsura.şi, apucând pe apa Oltului în sus, îndată

întâlneşte. staţiunile balneare ale Călimăneştilor, ale Căciulatei,
TR

apoi. micuța mănăstire a Coziei părăsite, mănăstirea Turnu,

Stănişoara şi toate defileurile de munte pe care le străbate Oltul
N

când întră. în țară.

i

CE

In jos te cobori până la băile Govora, m-rea Govora şi

vestitele podgorii de la Drăgăşani. Spre apus sunt Ocnele-Mari,
Ocniţa, Salinele, M tirele Horezul, Bistriţa, iar spre răsărit Curtea-
I/

de-Argeş ! lată atâtea localităţi insemnate pe care uşor le poți

vizita, cu deosebire. în timpul verii, făcând din Râmnic centru
AS

de excursii !. . , .
Monumentele artistice din acest orăşel sunt neizbutite.
UI

Afară de frumosul bust a lui: Alexandru Lahovari, din grădina .

primăriei, celelalte nu preţuesc' nimic, deşi banul s'a cheltuit
BC

cu dărnjcie. Căci, .poate spune cineva un cuvânt de bine des-

pre urâta statuie a independenţei ce tronează la capătul bule-
 12 ă Revista Moldovei

Y
vardului pe panta Capelei? D.- lordănescu, :sculptorul. de la

AR
Bucureşti, a profitat de bunătatea și modestia cetăţenilor Vâlceni
şi le-a pus acea. femeie goală 'să le încununeze cu lauri de

IBR
bronz... o carte tot. de bronz, cu numele” celor jertfiți: pentru
pătrie, Iar steagul țării, în loc să, aibă cuteie de bronz, cum era
mai firesc, este făcut din piatră pe care vremea o macină. Intre

L
steag şi femeia câre=] ţine în mână, este o gaură mică în piatră,

ITY
pe care, dac?o priveşti din spate, jur că te buîneşte râsul ! De
aceia m'am Întrebat cu drept cuvânt, cum un artist.a putut
concepe o asemenea întruchipare? Ea |

S
"Tot aşa de puţin artistică este și statuia din Zăvoiu a lui
Li

ER
Barbu Ştirbeiu, domnul Țării Romănești, lucrată de profesorul
C. Mihailescu : Un morman de figuri streine cari mau ce căuța
NIV
acolo şi deoparte, într'un colţ, bustul voevodului, care, săracul
desgustat parcă și el de locul unde se află, increţeștedin frunte
şi priveşte ciudos aiurea! Nici acel sfarmă piatră și nici acea
LU

femeie goală n'au rost pe monument. Și e regretabil. că corI-

cepţia păcătueşte, căci lucrul în sine. se remarcă: atât medalio-
nul Domnitorului cât mai ales omul ce se trudeşte' să sfarme
RA

blocul de marmură sunt bine executaţi, chiar foarte bine. Nici

geniul României, acea femeie goală ce să sbate să iasă din
siâncă,, împingând-o cu amândouă mânile, nici ea nu e rău fă-
T

cută, Toate părţile monumentului, luate. deci în mod sepatat,

EN

sunt bune ; ansamblul însă... disgraţios şi fără nici o noimă!

Intreaga operă e ca O poezie fără fond scrisă caligrafic, pe hâr-
/C

tie velină ! | |
"Na fost mai norocos nici artistul care a făcnt statuia de
pe! palatul: Justiţiei, căreia s'a grăbit să-i puie un cântar “de fer,
I
AS

în mâni rău cioplite, dar... a uitat să-i lege ochii! Su poate

«Justiţia» n'a voit să rămâie cu ochii legaţi, ori cetățenii Râm-
nicului; oameni practici, s'au temut s'o lase. să judece astfel !
UI

Cine, ştie! :
„Viaţa publică a oraşului abia se simte. Fiecaresîns îşi duce
BC

traiul său comod în confortul casei închise. Un singur club a-

dună pe toți. Acest club eşte un loc de întâlnire al negustorilor
S . a
 Revista Moldovei - e | Mi 13

RY
și industriaşilor, unde vine însă şi elita, care nu are un club

RA
aparie, ciocoiesc, închis cu ziduri chinezeşti, greu de trecut.
Aici fiecare aleargă să se distreze câteva ceasuri, uitând! munca
obositoare și monutonă din timpul zilei. Am admirat În deosebi

LIB
pe marii industriași, pe Simeni, Lupaș, Șteilea, etc. cari, având
fabrici de pielărie; stau de dimineaţă până ?n sară în mijlocul
lucrătorilor, muncind avalma cu ei, iar sară, schimbându-se de

Y
haine, parfumându-se, vin la club fluerând de mulțămirea izbânzii

SIT
mânilor harnice. Aşa ceva nu vedem li noi.
Jocurile obişnuite ale: celor adunaţi la club sunt concina,
tabinetul şi tablele ! -Mai.rar mausul și pokerul. care enervează
şi foarte rar bakaraua ori chomin ER
- de fer. Pe la soi acum nici
cucoanele nu mai joacă mausul ; e prea anost! De: tabinet şi
concină nici nu să pomeneşte. -
NIV

în Râmnic jocul e pe sume, mici, căci îe gustorii fiind bo-

gați, au în vedere distracţia Du câştigul. D: aceia nervii lor nu
să aţâță aşa de mult ca pe aiurea unde sunt oameni cari, ne-
U

având nici o ocupaţie ziua, stau toată noaptea cu gândul la

"cărţi, pontând sume mari pe care le pun la bătaie cu gândul:
AL

<ori,... ori!>. VAlcenii potrivesc aşa fel ca pe la ora opt să se

sfârșească partidele angajate şi apoi, voioşi, nu furioși, pornesc
TR

spre casă pentru a putea reîncepe adoua zi munca lor ticnită

„Şi roditoare.
Intvun cuvânt aşezarea pi itorească a Râmnicului: se poltri-
N

veşte minunat cu hărnicia şi chibzuinţa cetăţenilor săi munci-

CE

tori și modești. De aici tot farmecul şi toată frumuseța acestui

simplu şi plăcut orăşel de. munte.
I/

Tiberiu Crudu |
AS
UI
BC
 Y
AR
IBR
„ Joapie de Zile ali .

L
ITY
după „Nuit de Neige: de GQ. de Maupassaut.

„ Câmpia doarme sub albul ei vegmânt.

S
„Un foșnet nu .se simte pe- -ntinderea pustie.
ER
.. Arareori s'aude, departe, pe câmpie,
Un urlet surd ce. tupe tăcerea de mormânt.
NIV

Nici cântece, nici mirişti. pe tistele cărări

Căsatu-s'a grea iarna, cu crivăț și ninsoare.
Și desfrunziții arbori şimalță! n depărtare
LU

„ Scheletele albite,” ca stranii arătări. |

Și luna? ngălbenită” acuma: se grăbeşte.

RA

Ca tremură, s'ar zice, în cerwntunecat

Dosomorât privește pământul înghețat,
T

Văzând însă pustiul, curând ne părăsește

EN

„Sărmane păsăreie ! In noaptea. ngrozitoare, |

* Intruna sunt: lovite de-un vânt, ce-i. biciu- de foc.
/C

Și ne-mai având cuiburi, grămadă la un loc,

Nu pot să s'odibnească pe sloiuri 92 picioare.
I

Prln desgoliţii arbori, albiți de. promoroacă,

AS

Stau tremurând. în noapte, privind neliniştite

Nămeţii de zăpadă, ș aşteaptă îngrozite
UI

De mult doritaa noapte, ce n! ar să se “mai facă.

BC

Bârlad. . Beatrice Niţulescu.

CPS ca
 RY
RA
LIB
Za Pleșești Jai Vahafă ”
Y
SIT
+ ER
Ezi de Paşti. Pleşeștii sunt în pină sărbătoare. Par'că
despre el ar îi scris Alexandri ; : |
NIV

i «De Paști în satul vesel, căsuţele 'nălbite

_ „«Lucese subt. a lor malduri de irestil aurltea.

Stolituil sat, de pe valea Similii, mă face să rostesc c'o-

U

plăcere, pe care n'am încercat-o de când eram-copil, versurile

lui Alexandri. Ce bucurie -nouă, curată, icoana unui sat sarac,
AL

în haina albă a sărbătorii | | iu

In margine, pe un tăpşan, se 'nvârte scrânciobul şi. hora.
TR

Drumu-i plin de oameni. în haine curate şi cu voie bună.

„—' Hristos a înviat, oameni buni, î îmbie Părintele “Toma,
tovarășul meu de drum,
N

— Adevărat a înviat, Părinte se grăbese sa iaspuns, care

CE

may repede de cât altul, apropiindu-s sc după datina veche, să-i!

sărute dreapta. |
Şi Părintele, obişnuit cu <popo: ul>, găsește pentru fiecare
I/

o vorbă buna, la care toți au: cuvinte alingătoare de răspuus.

AS

Cum amândoi suntem estrăini>, ială că un gospodar ne

'atreabă cu sfiială despre <încunjurarea> care ne-aduce pe-acolo.
— Viem să grăim cu cine-i mai bătrân pe la Dv. ca să
UI

ni poată spune câte ceva despre Alecu Vlăhuţă,

BC

*) Din studiul «Contribuţii la cunoașterea vieţii şi operli lui Ale:

xandru Vlăhuţă»,
 16 E Revista: Moldovei:

RY
Şi, 7i dăm. noi tămuriri, că la Bâriad urmeăză 'să. se . înale
marelui: “lor: consătean, un moniument cars să. vorbească viitorimil

RA
„şi 'am-aveă :nevoe. de ştirile culese. din. gura oamenilor «de iarba
luY>. '
— Apoi, ciustite Părinte, mai. bătrân ca omu ista, nu-ți

LIB
găsi la noi altul, ni arătă un îlicău chipeș pe un Dbătrânel can
ciupit de vărsat.
— Uite eu sunt şi mai bătrână de “cât moșneagu ista, mă-

ITY
„mucă, intră în vorbă, mătuşa Angheluşa. |
Ş-o pornirăin noi la vorbă, pe. drum . în sus, tăsând hora
în seama tineretului, Din vo:bă-n vorbă iată-ne ajunşi în mar-

Nu-s mai mult ca 300 de RS

„gina. <moşioatei» “care a fost răzăşia lui Vlăhuţă, bătrânul;
paşi de .la intrarea Sutului.
— laca, vedeţi Dv. pământul ista, de sus, din dealul” Ibă-
.
IVE
neştilor:» Şi până- n zârea. „cealaltă, «Lia: Horaţi», a fost a lui «ldic-
liu >, c-așă era porecla lui < Blăhuţă». După plecarea băeţilor,
care şi pe unde, bătrânii, au făcut vânzător pământul. Lizei, fata
UN

„lor. măritată cu Străjescu,: acum călugăriță. Mai târziu alde Siră-

jescu: au plecat şi, ei :din „Poeneşti!),. vânzând, acest! pământ: la 7.
Jărani din Pleşoști..
L

=, Eu sunt.unul, dintre. aceia, spuse Badiţa Gheorghe.

RA

Cojocaru. „Uite chiar bucata asta împrejmuiţă, unde-a- fost. casa

lui Blăhuţă; este. acum, a mea. :Mi-am gospodărit. O îată, după
NT

cun vedeți, în casa da lângă împrejmuire, DI >

- Dar unde anuinea fost. casa lui Vlahuţă, întrebăm noi ?
— “Haideţi de .vă uitaţi. la vatra ei, 'nbie: gospodarul,
CE

trăgând la o parte crengile ce. Chipuiesc un pârleaz. El ne

conduce. la vro 20 de paşi de la drum ca să ne arăte urmele
vremii. . : |
I/

Pe locul ide cra cas, cu două odăi pe o tindă, cu faţa

AS

la drum, cu. prispa ?naltă şi acoperită cu stuh>: nu se mai ob-

Servă de cât pata moluzulni peste care a trecut plugul, ames-
tecând laolaltă fărmături de pictre, cărămizi sdrumicate, capete
UI

1) In satul acesta de pe valea Rachovii (Vaslui), Străjescu era aren-

BC

daş. Vlăhuță pomeneşte în multe părți despre locurile din valea Rachovii,
pe care le colindase in vacanțţii, ducându-se la sora sa.
 Revista Molovdei - 17

Y
AR
de lemn: cu vălătucii din “care a: fost clădită, După culoarea a-
răturii mai deschise şi după înfoierea pământului care: pare:a
nu fi vrut să se 'aşeze încă 'şi să se netezeasră subt brazda: plu-

R
gului, se recunoăc lesne uimele cuibului n care s'a :„născut

LIB
Vlăhuţă 1): a a SE - gta SI
— Dar fântâna casei, să „fie asta din marginea drumului,
mamă” Angheluşă 2. | pi - |

ITY
— Nu, mărmucă: aceia s'a astupat de mult,
i După plecarea bătrânilor de pe aici, casa lui Blăhuţă,
a fost—până s'a dărimat— cârciumă, adaugă Moş Gavrilă Mocanu,
Oamenii nu știu să ni spună cât de mare este, ţarnă a-
RS
ceasta, care a fost a familiei Vlăhuţă, O apreciem din ochi cu
aproximaţie, Ar fi cam 2 kilometri şi ceva toată lungimea <mo-
IVE
şioarii», zar lăţimea vro 400 de metri, ceea ce ar reveni Vo
85 de hectare sau 60. de fălci moldovenești. - -
“La vrun kilometru de „eşirea nordică a Satului sunt Pă-
UN

„trăşcanii, cu iazul în care s'a înecat un îrate 2] a lui Viăhuţă,

Tot aici e şi « Curtea2 Doctorului Paţea din Bucureşti, unde
trăgea poetul când venea prin satul lui natal, _
L

„—. Ei, mamă Anghelușă, dar unu ne spuseși nimic, despre

RA

alde Vlăhuţă |
— Ştiu. că tăre era “bună coana Catinca — - Dumnezeu So
NT

ierte, —da. ŞI Blăhuţă era bun, numai că nu prea stătea el muit

pe acâsă.! Pe: Alecu, abia îl ţin ininte când era copil. Venza.
prin. vacanţii: atunci umbla: singurel 'pe câmp şi prin păuure5)
CE

Pe atunci erau mult: păduri pe dealurile acestea. Liza bul Stră-

jtacu era strumoasă în curmeziş» 4).
— Alecu eră un băiat sm+d, complectă noa G -vrilă Mo-
I/

canu, care pretinde că s'a dat de-a huruișa cu «i! ii «Râpa cu

AS

1] Prin 1886 scrie Viăhuţă că, după 20 de ani, când şi-a revăzut
satul, casa era o grămadă de moloz acopirită de bălării, livada părăgfînită
UI

fântână astupată cun maldăr de Spiui,

2) Gheorghieş.
|
BC

3) Vezi automărturisirea poetului în bucata prea frumoasă „La

Gura Sobii“.
4) „Mândră coz'“f,
 18. Revista Moldovei :

RY
a, părintească a
perji> şi ni arătă, la- răsărit, acea. râpă de pe, răăgi
: =
a lui Viăhuţă. a

RA
— lacă,. paică ar fi fost. erii zand mă. scăldam, cu: el în.
1, Era sat. .
gârlă. 'Pe atunci satul nostru: mavza de cât. 11 .caşe
necăjiţii ce fugiseră din” Pătrăşcani de: îrica..-
nou, alcătuit din

LIB
...; i
boerului de acolo, care-i.punea la jug. ..
"Vizita noastră dă de bănuit unora. Aud şoapte | ca. acestea, .
«Oare mor fi niscaiva moştenitori. de. a. lui. Blăhuţă 2. -

ITY
Mama Ancuţa, decana bătrânelor din sat, despre. care. se
crede c'or -şii multe să: ni spună, ţine * morți; “că -ea. nu. -ştie IN
nimic. - |

dumnealor nu te ptin martoră. RS

— Las? mătuşă, strigă un gospod. r în. vrâstă, nu e teme, ..

care SE
Da
[n adevăr, groaza de a fi ctâ: iită, prin judecăţi», “ea .
IVE
ma ținut niciodată umbră pe la uşa judecător iilor, o înspăimî ntă
a gândul car fi vorba de vr?0 cercetare asupra. Pământu lui
care a'fost a lui Vlăhuţă, bătrînul. |
UN

Cu chiu cu vai de ne-a spus că pe Alecu + nu. Pa mai.

văzut «de cînd a purces la școală» și nu mai șue: in ce > <străi-
nătăți» o îi. _
L

Circiumaitl, care âre «năvală» azi, se laudă că lucruri cu

RA

temeiu numai el ni-ar putea spune, că Ylahuţă nu era să tragă

doar la Baba "Ancuţa când venea. în Pleşeşti, ci la. dinsul. Ni
NT

adaugă, ioarie grăbit, că Vlăhuţă la «cinstit» ca oaspe de două!

ori. Ca să nu stricăm deverul omului, . chiar în dauna unor .
A
CE

ştiri ecu. temeitt>, ne vedem de drum. |

„Pe învăţător nu lam găsit. In legălură cu şcoala Însă, .
spune bătriuul cel ciupit de. vărsat, că Vlauţă a împărțit dată
I/

la băeţii de şcoală, foirte multe cărți. it

Cu preotul mam avut ce vorbi despre Vlahuţă. Sfinţia sa
AS

mauzise aproape nimic despre acest fiu al Pleşeşiilor; în schimb”

însă ştia foarte multe lucruri despre «Antechrist>: :
In materie de informaţii, cu. atâta. m” am ales „din satul. >
UI

scriitorului. Dealtminteri nici ru mam dus cu iluzii „mai -mari

in această privință. Auzisem mai de mult despre iluziile celor
BC

1) Azi, Pleşeştii au aproape 100 de cane.

 Revista Moldovei 19

Y
ce-au vizitat Humuleşiii lui «Nica Petrii>, un «răspopit> şi ni- |

AR
mic: mai mulil—şi nu m'aş fi mirat de Pleşești.
Dar, în răndui întăi, cei cari vizitează Pleşeștii sunt pele- '

R
rini, Și, desigur, generaţiile viitoare, care vor pătrunde opera
lui Vlahuţă în adâncul 'ei uman, vor poposi mai des în satul

LIB
acesta .- ME | o
„. Aici. este un. colţ de lume care-ţi strecoară sentimentul
unei profunde pieţăţi. Imi opresc ochii. la <răpa cu perji>, ce

ITY
pare-o rană deschisă pe <moşioaras lui Vlahuţă,.bătrânul-
Amintirile mă duc pe urmele paşilor unei. copilării triste. Cu-
trier gesul, malul gârlei», zarea dinspre » apus: şi. “cea de „ela
RS
Horaţi>, în răsărit. Mă fură susurul molcom al. gâilei potolite,
cu discrete undoeri ca şi visurile lui Vlahuţă, ca şi graiul lui
IVE
aşezat şi cumpănit. Aci îl văd, copil, - hoiner pe. coastel= dă-: -
moale als dealurilor Similii Şi. disculţ ca un. paj „rătăcit prin
basme; aci îl.văd. pe: prispa casei tânjind după 'un: strop. din
UN

bucuria copiilor ce se joacă şi acum pe şesul lui natal Mă uit

la semnul care închipuie urma unni: club omenesc mistuit: de
vremuri. şi gândesc că .de subt ruini nu răsar: nuinai bălării
L

care să le ascundă, ci şi flori care să perpetuieze în. moluzul

RA

veşniciei sămânţa. aruncată acolo, cândva,.de viaţa ce le-a în

suflețit odată. i
NT

Intorcându-mă' din satul natal a lui Vlahuţă, încerc senti-

CE

mentul -unei' bune predici. Graiul locurilor mi-a vorbit neasă-

mănăt mai profund de cât cutare Conferinţă de la Ateneu ori
Casa Școalelor. Şi cu toate că oamenii din Pleşeşti sunt aproape
I/

neştiu'ori. de lucrurile de dincolo de poaria ţărnii lor, ştiu. să

AS

pună în vorbă un strop din filozofia care scapă atâtor Conie- :

rențiaii ce urcă drumul celebrităţii pe grumajii marilor răposați
un tre;snurat de lacrimă.
UI

In fiecare din bătrănii, femeile şi copiii cu care am vorbit

în Pieşeşti, am găsit cava din sufletul lui Vlahuţă. Sfioși şi .
BC

blânzi, potoliţi la vorbă şi cumpătaţi la judecată, de.un supe;

rior bun simţ şi de o tradiţie bătrânească după cea mai bună-
 20. R, sta -oldovei ,

RY
datină aşa, sunt Pleşeștii. “Toate. acestea. mă. îndrituesc, a. crede
că sunt 'de eserifa utui, omagiu, care :se îndreaptă. „spre. .memo-,
ria celui. măi ; „bun . „propovăduitor de, „omenie al gensţaţiei

RA
noagire. e SE | e ani
„Cine. vrea să verifice multe. din “ cessalo-ufilă “ui Vlahuţă:.:;

LIB
să vină la Pleşeşti : Sămânţa oamenilor dintr” 9 bucată ma pie--.
rit „pe meleagurile acestea, a
ai | n x. er. Oprișan.,
Zsazszs i A

ITY
st

Din ISTORICUL FABULEI “ROMÂNEŞTI

RS
=
Pai

Gh. ASACHI și v. ALE ZAANDRI ca

IVE

„REPREZENTANȚI ai FABULEI PROZRICE) -

UN

E ratarea laolaltă aa. „acestor două. nume în legătură

Cu; subdiviziunea literară de mai sus--ar păreă. -
L

celor mai. mulți dacă: nu imposibilă, desigur

RA

„paradoxală, Intradevăr: faptul dea asociă uu:

200 « scriitor la îndemăna oricui de un om de cul:
NT

ZE tură — expulzat din manualele didactice de. ne-

cruțăloarea programa. analitică—și îrică faptul. de a alătură un
cunoscut fabiliist de un mânuitor îndlernăna atec al atâtor fe.
CE

luri de. literatura minus aceia de care ne! ocupăm aici—ar justi-
fică, înnțr” 0, măsură unele aprecieri nu. râutăcioase, dar. stiperfici-
ale și dei neaulorizăta, Pentru cercețătorul răbdător şi mi- ă
I/

nuţios. însă, chastiunea imposibilului e o irea! itate şi cele mai

AS

surpriuză itooare apropieri îi alungă din! minte infinitatea parado- .

xelor din vieați de toate zilele. Faptul însă că atât cultura cat
UI

Și literatura noastră au fost studiate numai parțial şi faptul a-

gr ravant” că chiar: aceste studii 's*au clălinat între supei ficialitatea
dubioasă şi minujiozitatea informativă, aar îi: două scuze “puter-
BC

1 Fragment dintr” un studiu,

 pa
D

Revista: Moldovei 21

Y
. el ie patat

AR
nice pentru Publicul cetitor care dia parcurge: oa. acestor etare-
„me-nu puteă scoate mai mult decât dau ele,
iei
“In cele de mai jos vom da. rezultatul: unor, cerecțări. „per-

R
sonale în legătură cu scriitorii menţionaţi şi. cu “felul. de. „litera.

LIB
tura amintit. | „ ri:iri
rs

, Plecăm dela â consideră, fabula” “alfel. decât Dână,i acuma

la noi, “Fără însă, să ne. fi servit „de „autorijatea. vreunui,
savant

ITY
naţional sau internaţional. e PE o.
sp
Dându-i înţel: 2sul larg "de formă. “tina pedconarte, am
rupt cu tradiția care o mărgeniă la poezie—iar,. „pedealta, “i-am

se poată urmări evoluţiuinea, i

RS
oferit putinţa unei multipligităţi de „manifestarg, „ol: care -Să-
ae ei
iati
IVE
vie
: do
In felul acesta prin: fabulă înţelegem o,
« anume, „formă, sti-
listica genzrală “complexă-— naraţiunea. | deșcripliv—diatogică—
aplicabilă tuiuior genurilor literaro- poetice şi—dacişi. prozei.
UN

Şi dacă prin acest îl de munifestări literare. (prozaice) Înţele-

gem operele caracterizate peintun plus de &lemenţ intelectual
—fabula specific. prozaică va aveă exact aceiuş, trășăturz, runda
L

mentală, 'deosebindu- se. de fabula, comună -— şi, „pe. care, „NOi..

RA

nemai „poetică—tocmai prin absenţa almosferii, sentimentale

voioase,. caracteriştice acesteia. tu la ie tri
NT

„Reprezentanţi: tipici ai acest: î. fabule stat, în literatura, noas-

tră, mai ales Gh, Asachi şi V. Alexandri. - ai [i
CE

Vom iuă ca termen de comparaţie pe Esoy- creiatorul.. Îa-

bulei Şi modelul permanent al acestei speșii— inerustată cu, țră-.
sătură retorică. _ MERa > si
I/

Asachi îi va .fi inferior mai. ales ca formă : stilul, "uneori

prea propriu, limba excesiv de familiară : Şi „câte odală chiar. in-
AS

corectă din cauza numsroaselor inversiuni şi a abundenței pro-

vincialisme. In felul acesta el ne apare—ceiace de .alifel, este—
UI

un primitiv, un neîndemânatec. al “formei:. fe a

Cu totul altfel se prezintă lucrurile ca, fond : N naraţiunile
BC

unuia diutre primii scriitori. și oameni . de cultură sut: mai tot-

peauna veridice : mici istorioare imorale, lipsite: de elementul în-
 25 | „,„ Revista” Moldovei

RY
tenţional (retoric) al modelului, care ar puieă fi considerate—și
„mă refer mai. cu seamă a cele- publicate ca parte [:a1)—ca

RA
fabule prozaice propriu zise, dacă numeroasele elemente: poetice
propriu zise—atât în fond, cât şi în formă—datorite „desigur
modelelor din afară pe care eră ținut să le traducă . sau să le

LIB
“imiteze—nu ne-ar face să le trecem—uncori—în domeniul pro-
„zei “poetice. Aceasta este—în altă ordine de idei— trăsătura de
“unire dintre Esop şi La Fontaine— unul creiator. şi altul deșă-

ITY
vârşitor al fabulei—după ordinea : proza retorică (Esop), proza
“propriu. zisă, proza - poetică, poezia propriu zisă (La. Foutalne].
Când—după cățiva ani— Asachi dă la iumiria tiparului, al
RS
“parta, care-i complectează opera da fabulist — 2)-- fără . „a părăsi
drumul, încă nebătut pentru: literatura noastră, și impropriu în- -
IVE
suşi sufletului său, al poaziei-—al recurge adeseori la- nu'neroa.-.
se lungimi periodologice—ia replică şi în morală, care-i trans-
- formă fabui:, până acum numai ptoziică sau prozaic—poetică, |
UN

în: -speci> retoric— [ea realizare] —prozaisă (intenţie)— despre

care va îi vorba altădată, -
Cât despre Alexandri—el poate fi considerat reprezentan-
L

tul tipic al fabulei esopice la noi—prin cele. patru iucrări „de

RA

“acestfel pe care ni. le-a lăsat şi care sint toate?) prozaice -[ca
realizare) şi retorice (ca intenţie) adecă cu morala preconcepută
NT

- — [fără să insist asupra faptului că toate sînt imitate după Al.

Donici, căruia îi şi dedică -una 4). Din -ele rămînem cu.o idee!
CE

- exactă: de ceeace poate da îndemânarea stilistică și ușurința ver-

rificației unite -cu uşor—superficiala adaptare a subiectelor ce-
lor mai variate. |
I/

- Natural ca fabulistica românească e cu mult +mai bogată—

în chiar această specie. |
AS

1): Fabule versurile: laşi 1839.

UI

2) Fabulele versuriie Ed:-|. 1844 lași.

7 „Ed, Il..1863 Iaşi,
3) „Minciunilec | |
BC

* 4) Poezii: Minerva Buc.: — pag. 60- 61 160: 161

5) Ibidem pag..160-161 - - .
 | Revista Moldovei Ni | "23

Y
Scopul acestui articol: însă: wa. " fost atât o parte din is-

AR
+ toricul” acesteia, cît fixarea: imaimult: teoretică, â “doua specii
: sub .care se preziulă fabula universală şi” care: nu lipsesc * nici
scrisului rominesc:—deşi, pînă'n- prezent. ele-:au. rămas'complect

R
necunoscute, atît marelui public, cît şi numeroşilor teoretieiant

LIB
Jiterari oficiali ori neoficiali—şi exemplificarea lor tipică, ari
|
concluziile lui concurg în această: direcţie:
“Gh. Asachi 'şi V. Alexandri fac trecerea, prin. fabulele

ITY
lor, între Cichindeal (E59p) ȘI. Gr, Alexandrescu (La Fontaine).

Paul I. Papadopol
RS
IVE

3 .. i a. - po see
UN

PAGINI: OEI
L

“piLDA 55%
RA

E din tsopia Voroneţeană)

NT

Na

Epurii avea' odată mare războiu cu vulturii și să

tot bătia. Iară epurii. să ruga oulpilor să le dea ajutariu,
CE

iară vulpile zisără :, „ Bucuroasă vam da ajutoriu, de nu

vam şti cine. Sânleți Şi 4cu cine vă , bateție o
I/
AS

1). Nota Redacţiei. — D-l Leca Morariu, profesor în Cernăuţi are

amabilitatea a ne trimite spre publiaare aceste două pilde, scoase din îns,
aflat în posesiuuea sa şi intitulat de D-lui „Isopia Voroneţeană“. le deo-
UI

sebit interesantă ortografia acestui manuscript, cu care literatura: - romînă

se îmbogățește. Pentru amănunte, vezi la Recenzii, în acest număr. — Tot
BC

odată, mulţămim D-lui Leca Morariu pentru bună-voința. C-sale “faţă de

„Revista Moldovei', aa
 24 „Revista Moldovei.

RY
3 | „Pilda Qrală si;: tao TEI ti
Mulţi oameni începând pricini. şi vrajle;,. sânguri: îș
fac pierdere. capului și Stricare vieții: când..să punăe (și) la

RA
price cu cel. Mare. Ș mai: “zare: de câ dânsul. ia

LIB
ITY
ai

ai pa "(din 'Isopia Voronețeană)

RS
Un măgar sâcnit”) în spate umbla păscând iară
ur corbu flămând s'au pus: în 'Spinarea lui şi începu a-l
IVE
scobi la sacna?) iar bietul măgariu săria şi răcnia şi
nu-l putea alunga din spatele Ini. Iară păstoriul şădea
UN

de-l prăvia şi râdea de: dânsul. Târă un lupu Șidea aproa-

pe cam de o parte, de prăvia şi zice: «sărace măgăriule,
ce ți să întâmplă ţie,.a să Strica trupul tău de curba.
L

Și ojlă tare lupulu ziiând : O saracii de noi, lupii, pre

RA

noi cât ne văd, ne şi alungă, iară pre corbi nu-i alun-

gă, încă Stau de-i prăvăscu și încă le pare şi bine Și nu
NT

de zic nimica, ae Dat

| „Pilda arată: Da
CE

. Bre omul făcătoriu: de..rău, de-l văd. „oamenii. cât, de

deparlă și măcar ca: zare, gind să facă. rău, el, 'tol are
credință şi să păzăscu de dinsul ca de lupu.
I/
AS

- . sp. . a Pa Âîare Pi .

pi
e » ra. Ta , ,
UI

a
————— ia i

—rănit A ti
BC

2) == rană , ape
 “Revista. Moldovei Ie | | „25

Y
AR
p. di

R
Sentirieritul naţional și "interesul
i |economic”

LIB
i a 2

- Republica sovietelor. ruseşti, isbutise | chiar de. la” apa-

„riţia ei. să-şi câştige. antipația, lumii, întregi, Izvoarele i-

ITY
mense' de bogăţie a solului şi subsolului stăpânit, de Ruși
au prins a schimba. cu. încetul atitudinea - satelor, cari au
de exploatat economiceste faţa. pământului. Cele. dintâi,
RS
au fost,. natural” Arglia şi St.- Unite, carise pâ” deau una
pe alta. ŞI priveau totodată. galeș spre imensele “bogății
IVE
„ruseşti, chiar din ânul 1919.. An sia, practică Şi interesată
ca întotdeauna în comerțul” lumii, nu putea - si privească
UN

prea muit de dragul Franţei, cum St Uite îşi întigeau

adânc degetele în'avuţiile newmăsurate “din rasăritul Sib -
riei şi deaceea, călcând prețioare principii, a legat repede
L

raporturi comercia'e cu sovietele și indirect au contribuit |

RA

la încurajarea și. intărirea organizaţ, unilor rusești.

Singură Franţa. continuă . încă. să facă teorii în ce
priveşte relaţiunilr: cu sovietele. "Aceste tapte constituesc
NT

încă o ilustră .pildă în Istoria ..Universală“i că afacerile e-

conomice devin repede fapte, cari: primează -şi sfidează
CE

teoriile. înajtelor sentimente . nâționale. dă e Da

„Un exemplu, din atâtea. spre. „itue face. u. idee de
I/

bogăţiile naturale ale Rușilor.: Pâinsula Kamceatka din

răsăritul Siberiei, uitată adesea să” “fie! desenată pe hărţile
AS

elevilor, este întinsă, aproape cât Iţalia, sau cât România.

N'are. decât 10. 000. locuitori... Are însă ca 200.000 km?
UI

umai piiduri de brazi în cari mișună numai. animale cu

blănuri scumpe, în special de zibelină, - lutră de. mare,
BC

vulpi albaştre şi urşi.: .-: -

 IP pe e ee
- 26 | “Revista Moldovei

RY

a
“Subsolul posedă , mult capital negativ, iar coastele penin-
sulei încă slab explorate: și deci neexploatate, sunt renu.:
mite prin bancurile” de somoni, atrași de apropierea cu-

RA
s'a prins. pe , coastele

LIB
ploatate coastele şi totuşi. în 1914
-Kamceatkei :90.000. tone somon; iar: fabricele: de. conserve
"de somon sunt: incomparabile pe lume, “datorită exploa-

ITY
“tării japoneze. Da EI
| „După desvăluirea' anarhiei in toată Rusia, “ta:1920,

RS
o firmă americană a obţinut o concesiune considerabilă

er
"în Kamceatka, concurând Japonia vecină. Anglia i nu putea
să rămână simplă. spectatoare Și a început, în acelaș an
IVE
"descompunerea cadavrului rusesc dinspre apus, scotând
platina şi. gralitul din Urali. „i |
UN

Franţa aşteaptă despăgubiri. i în tate. N

oz
L
RA

Transportul mărfurilor «cu avioanele între

“Anglia şi Franţa. îi
NT

“După statistica oficiala a serviciilor. aeriene din: Anglia că

„comerţul exterior efectuat cu ajutorul avioanelor în de-

CE

cursul anului 1920, a dat rezultate neprevăzute. S'au im-

portat! în Anglia pe. caile aeriene; mărluri in: valoare de
I/

circa::35 milioane franci: Jumătate din această sumă re-

prezintă valoarea rochiilor de damă, cumpărate din Franţa.
AS

Valoarea exportului mărfurilor s'a urcat la 11 milioane

ir. constând: mai ales: din haine: “bărbătești, cumpărate de
UI

cătră “Franţa. : dă
“Dacă: cifra, coriergti ' aerian : prezintă ':interes din
BC

unctul de vedere al perfecţionării'-avioanelor :de trans-

 : Revista Mâlidovei “97

RY
portat mărfuri, felul. mărfurilor exportate și importate este
semnificativ. Gustul, modei femeeşti tranceze a început să

RA
placă: mult. sexului: frumos . din Anglia, „esclusiv. femenis- -
telor (2) iar. bărbaţilor. francezi. “pare că a început să li
placă haina, solida: și serius. croită în :Anplia.

Y LIB
-Frunaele tinere au mult fer. Cercetându-se compo-

SIT
ziția 'chimică a" "plantelor, s'au: găsit în ele numeroşi: com-
puşi. metalici, ca :. cuprul (arama), ferul, etc. Dintre aceş-
tia, flerul interesează mai mult organismul nostru ca unul
ER
ce intră în compoziţia sângelui şi anume în globulele
roşii. Aceste globule, dacă nau fer îndeajuns, sunt slabe,
IV

iar organismul din care. fac .parte este anemic. Nu toate

UN

plantele şi nici toate organele aceleiași plante. au aceiaşi

cantitate de. fer. Cel mai:mult fer se găseşte în Qiga-
_nele tinere, cari au o viață mai activă, ca: mugurii, se:
L

mințele şi frunzele tinere. De aceia, saladelede marole,

RA

spanacul tânăr, mazerea verde, etc. se recomandă ca în-

- tăritoare. a sângelui anericilor,
NT

PI

“Gatavacta Katetanar vste cea mai mare din: lume.

CE

la Guiana Engleză din America de Sud, Rio-Portaro se

aruncă în Essequibo dela 280. metri inăltime pe o lăţime
I/

de 120 metri, (ără să întâlnească în cale vreun obstacol.

Cascada este deci de 5 ori mai înaltă de cât a Niagare
AS

şi „de două ori: mai mare de cât căderile Victo:iei depei

Zambez.- Kaietanar -are:o energie disponibilă de.2.250.000
UI

cai putere . și așteaptă să fie întrebuințată de om” caşi

acea a Niagarei, lângă care ereşte azi un oraș.
BC
 28 Revista. Moldovei

RY
"“Gauciucul mineral. Războaele sunt că'ape icurgă-
toare: distrug “spre a: clădi.: * Intre :clădirile' 'războaelor.

RA
sunt: descoperirile și invenţiunile: Najuingea câuciucul: 've-
getal'şi fiindcă - era. „absolut trebuitor, sa “inventat” “unul

LIB
mineral, denumit : comerț '! M *R. “(minerăl - 'rubber).
S'a obtinut amestecând asfalt ferbinte cu bitumul numit
pilsenită sau cu rămășiţi din distilarea petrolului. Are

ITY
aproape însușirile, cauciucului,::dar, nu:-:se - întrebuințea ză .
de cât la roțile. autobuzelor. greoae. Fiind . eltin: (la: noi
ar fi 0.40—1 leu, kgr.) se amestecă. adeseaâ-: cu cau 'ciucu
| vegetal firă a micşura elasticitatea, “acestula.
, .
RS
--. Să
IVE
VL d
UN

RECENZII
L
RA

tie

Leca Morariu: Va Hou ma- filologică și Jiterară. După, afir-

NT

nuscris vechiu :; Isopia Porone- maţia D-lui Moiariu,care.a stu-

feană, Cernăuţi, 1922. diat inscriptul în amănunt, ea
Broşurica D-lui, Morariu, ne este, «o “copie după un text în
CE

readuce în amintire acel centru idiom nemoldovenescs>, « Copis-

cultural de tradiție cărturărească „tul> a modificat textul original,
de “la o vreme, care a fost: Vo- - moldovenizîndu- l pe: apucate,
I/

roneţul Bucovinei. Ea cupriude' Autorul dovedeşte aceste afir-

AS

un studiu al Jsoptei Poroneţene. " maţiuni, studiind graiul ” Jsopiei

Manuscriptul aflat. în posesi-" “supt raportul fonetic, morfologic
unea D-sale e dir 1801.E :o. şi lexical. Pretutindeni e anses-
UI

copie făcută „de un . leronim: tec de moldovenism cu: particu-

Stoleriu, moldovean : după. nume „arităţi de grau din: alte regiuni
BC

şi probabil, şi ca origine. Aceas- româneşti.

ță /sopte prezintă însă nnătate.. „Că ms actual e o copie după
 Revista Moldovei.
29

RY
n original-mai: vechiu 'o:dove= .: crede! că! modelul copistului nos-
lesc numeroase ::arhaisine, ! din tru'a fost; Viaţa ȘI: pildele prea
ari "enumeră “interesante D-l : înfeleptuliii Esop, tip. la -Sibiu'în -:

RA
Morariu. - Die aaa tă 1795, fără să fie,. înisă, Zsopia !
Dar Iopia aceasta: âre şi:
“. Voronețană chiar o. copie a a-"

LIB
ature originală: graiul ei. prezintă: celia.-
in colorit: popular moldovenesc
:: De: inele “lucruri spuse aici -
apt care:i' de 'o. “reală: valoare -: "cât. şi de îrumuseţea reală a graiu- ?

Y
iterară. La pag. 5 6:din studiul'. “lui Zsopiei îşi va: face. ideie ce-:
ău, autorul dă o. listă bogată.: titorui : din - «Pildele»: publicate

SIT
le particularități caracteristic în numărul de faţă. Ie
noldoveneşti. în graiul «/sopiez . „Noi.aş
teptăin-.de la.munc a şi . -
Poronefene». | „răbdarea -D-lui Leca. „Morariu li-
ER
Tratînd în sfirşit, despre «ra- părirea ei intreagă. A

oriul de filiaţiune dintre! ms.

IV

Voroneţan» şi'. “dintre: celelalte. -: N N. Răutu

edacțiuni ale - sapte, autorul E
UN

Mae E 1.

000660.
L

. aeusta ASTEA
RA
NT

." , .- , pe ——

. :
aa- ..

Roma, Revistă de'cultură ita- tru 'viitorul nostru cultural şi le-

CE

iană, Decembrie 1921, București, păturile noastre cu Italia.

Cu numărul acesta «Roina> îşi Cum e şi firesc, revista a cău-
inchee - primul an de existenţă, “tat să ne informeze mai ales a-
I/

vIOiu şi bog:: t în făgăduinţi, Supt "supra sufletului: italian contem-

AS

direcţia profesorului de Italiană poran. A făcut'o, vorbindu-ne

la Universitatea din Bucureşti, de marii scriitori -ai actualitătii,
d. Ramiro” Ortiz. s'a desfăşurat “de gânditorii italieni de azi cu
UI

în răstimpul unui an în paginile faiină mondială, de. unele cărţi

Simpaticei publicaţii, o muncă ce cuprind comori de poezie, la
BC

informativă cu rod preţios pen- no; necunosculă, de altele pre-

 30 : Revista Moldovei E

RY
țioase. prin. erudiţia lor. Ni: s'au . nu fără. scînteieri -eterne; cealaltă :
dat, în traducere, mai ales pagini cea italiană; cu:- faima. : « seculară:
de proză, pagini de “critică lite- Şi nestirşite comori "strălucitoare :

RA
rară, unele scrise anume e peniru EN Dorim muncii începute, entu- -
<Roma».:: siasmul și. voiciunea: tinereţii pri:

LIB
Anul 1921 fiind cel aii sescen-. -mului an, chiar cînd. ani după:
tenarului: lui Dante, mai. fiecare ani adăugându-se şi: unii și. alții
număr. aducea o nouă informaţie ;: ne vom -pleca spre pământşi cei-

ITY
despre divinul poet, o nouă.pa-': cari seriţi acolo şi cei: cari icetim . :
gină din vasta . literatură. danto- „aici.
NON: Răutu
logică italiană, un 'nou, îndemn - :

RS
cătră cunoaşterea operei dantești
aşa ' de” puţin cunoscută: culturei. =
Despre Cele trei” Crișuri. noi
IVE
noastre de azi.
n'am pomenit de loc în Revista :
Numărul uitim (Decembrie 1921) | '-Moldovii.: şi 'e vina „noastră,
cuprinda pagini de călătorie
fiindca Ceze.frei Crișuri merită,
UN

[Roma și Veneţia) de D-l N.prin sârguința apariţiei, prin

Iorga : continuarea “unui intere-. _isvorul de unde pleucă (Oradia-
sant studiu despre « Renaștere> Mare) şi prin tendințele ce ur-
L

datorit D-lui R. Ortiz, expuniînăd mărește. în acele locuri; . de

RA

vederi interesante:și noi asupra: - “multe ori chiar. prin conţinut,—

acestei strălucite” epoci culturale, să fie cunoscută Și răspândită.
vioaie, cStrisori din Italias de -Nu e propriu zis o revista |
NT

Mario Fulini şi Cronica cultu- literară, ci, precum singură iși

rală și literară: aşa de preţios definește. rostul, o . revistă. .de:
CE

informativă pentru . cei i.. căro

cărora: cultură, mai ales: prin Cronicile.
informarea. de la izvor: le e de şi AVotele ei. 5
tot. grea în acaste. vremi,. ori Ajunsă acum aproape de al
I/

chiar peste . putinţă. | " Ill-lea- an, „Revista Moldovei“

Astiel fiind, munca unui an îi doreşte cât mai mult spor,
AS

nu va întârzia să-şi arăte roadele mai ales că nici străduințele

Din colţul nostru salutăm aceste noasţre nu se deosebesc .prea
UI

năzuinţi de apropriere. şi mutu-. multe de cele dela „Cele trei

ală cunoaştere:a două culturi: Crişurit . | |
BC

una a noastră, încă modestă dar

 Reviala Moldovei... 31.

RY
La Brașov, apare ta. “anul V.. „merită sa, fie. citită întai de. .
imănătorul : revistă socială“: membrii corpului nostru --di-

RA
eligioasâ“, ; redactata: :de: lon - :dactic de orice grad și:apoi do ..
odea,: fost :protopop în 'Ame- :. oricine-are ; grijă de.ce reşterea. - :
ica şi-a me
Youngs
la:nu town- ..: tinerelor generaţiuni. |

LIB
Dchio, unde: <Sămănătorul>:a -.. Școala şi familia.:se condi-. :
ii aparut primii.patru ani. Se ţionează reciproc în opera edu- :
tie că în zisul oraș există o cativă, așa că, o revista care

Y
frumoasă colonie de Român să i,.urmăriască câmpul de acti-

SIT
care, împreună cu alţii din îm- : vitate al fiecărui din acești doi
prejurimi, scot, cum am amin: factori, cum. şi părțile din sfe-
tit întrun număr anterior, zia- rele lor care coincid,e. tot ce -
tul <Românul».
ER
- „poate fi mai. necesar și mai
Intors în patria s de ori. util. Da |
gina, acum mărită și mare, .
IV

D-nul lou Podea continuă a

scoate «Sămănătorul» ” său, Piața Românească își scum-
UN

“a.

vând tot fostul program : «edu: pește.numărul dela 10 la 14

cația muncitorimii noastre de.,.: lei şi-abonamentul! dela 100 la
peste Ocean—mai adăugând— . - 150 lei anual, cu începere dela
L

și al (sic) "poporului : nostru Tanuarie 1922. Vom suporta

“1
RA

dela sate și oraşe». şi aceasta noua... hausse-ă, fiină

Însemaăm aici şi. apariţia că, oricum - pe lângă «Flacăra»
«<Sămănătorului»,
NT

fiindcă re- și «Gândirea», trebuiesă citim

'viste de felul lui nu am avut “în fiecare lună şi ce scrie.
în vechiul regat şi abia acum <Viaţa Româneascâ»! Altmin-
CE

în preajma războiului revistele. . treli orice pretenţii... literare:

religioase au început sa apară din partea oricui, n'ar fi mai
şi la 'noi, cum apăreau și mai de loc justificate.
I/

Inainte în Ardeal. In anul precedent — 1921—

< Viaţa Româneascâ> a menţi-
AS

nuț la suprafaţa numele - cola-

Educaţia — revistă pentru boratorilor mai noi și tineri,
UI

şcoala şi familie — scoasă sub ceiace înseamnă că, pentru oa-

“ îngrijirea soţilor Leiu-Paladi, menii - superiori care trebuie
BC

ajunsă aproape de al V--ea an „să fie conducătorii ei, trecutul

 9
"Revista
- Moldovei : .

Y
oricât de'glorios, nu :constituie: “'reanu, Eugen Filotti, Ei: Cră

AR
o povara, care să: nu fie. în ciun,-..L. - Rebreanu, Mihai
stare a lăsa sa se facă loc cu-' Rallea. Aşteptam,infacest” sens,

IBR
rentelor. mâi “tinere, maâi' nouă, rândurile“ D-lui: “Ibrăileanu:sau-
prin însăşi mentalitatea majo=-:- ale:lui: G, Vraja, care, desigar,
rității " “colaboratorilor :: --A[; nu Vor: întârzia să vie.
Al. Philippide, | „Ionel

L
Teodo--- m Cei e
._ [. cane ee alea m mate -
Const Oprescu
Ă “aoseeo

ITY
RS
Ii RASPUNSURI
Pasica
IVE
s, Cosmin — Bucovina
Noi, deşi mai mici și mai tineri, suntem ceva, mai preteri-
țioşi decât «naşul» D-tale literar, Dâr cimacar o
strofă», tot ÎN
UN

putem arătă, în așteptarea altora mai bune:

<Aşteaptă sfioasă o, clipă frumoasă:
“S'o:legene. undele ochilor tăi a
Can no: pte zefirul, când leagănă. firul
- |
AL

De nufăr, pe-a apelor lin căpătăi», .

Sergiu Manolescu — “Loco.
TR

“Faci pe.... esergiu. manolescu»> local,

căci omonimul D: tale,
dela «Flacăra», nu scrie 'de loc :aşa de sarb ăde cmiit
escianisme
N

D- lui Prof. N. Gr. PP.-Loco. — Po: fe. în număr

ul vi! tor. E
CE

- __. | R. m.
Reviste primi ite la redacție
I/

< Viaţa Românească». No -12 e 1921 — Iași. |

AS

«Gândirea> No. 16 — Ciu

„«Sburătorul Literar» — numerite la curent.
«Viița Nouă» Nerile 10-12,
UI

a
«Irțeea», Anul ! No. 5. | -
«Muguri», Anul | No.:2 — Tg.-Măgure
le,.
BC

«Răsăritul», Anul'ill No. 13-16 — “Chiş

inău- Bucureşti, .
Anul:
Î No. 1Î:..: BOTOŞANI 1 Martie 1922

Y
REV STA MOI DOVEi

AR
IBR
Ps APARE LUNAR ==

YL
„IE înătoare, |
Strâns de copoi şi derogari de. aproape,

SIT
Goa!
Pe pajiști verzi, ce ntind. covoare
ER
Spre lacul de cristal, a
Bătrânul cerb, .
NIV

Cu suflu-aprins și. obosite: pleoape,

Prin lunci,
Peste ogoare,
LU

E
Ca o nălucă "'naripată, fuge.
RA

În urma lui,
Pământul dogorilt,'“"
NT

Sub tropole răsună ca o sgură

lar oameni, câini şi cai, .
CE

În nebunesc alai, N Ş
Ridică Spre. văzdukurile — albastre,
Vâriejuri largi de praf,
I/

Prin cari "şi duc...

AS

„Spre, zările. sihastre

“ Străvechea și nepotolita ură.
UI

Până 'ni” amurg, | N

Fantome "ncălecate, O
BC

':*-Intrun amestec de culori bogate

 pa tz a
PP ma

Pe căii fră ini,

Y
„Se. Scurg, îi E E E Ci

AR
3
„3. Trec ca:săgeţi ce “zările: străgung, ÎN ai
Sena, a e „i

IBR
"Şi să stări n a
Departe. a

L
ITY
O clipă. | câinii,
a Urma: au pierdut» i a tă ii

Sacum opriți o. da
RS
Cr nasurile "n Sus... ! -
Întreabă vântul, e e ir „7
IVE
Șapoi din DO
Când clipa a “recul. NE E RE
Neobosifi e
UN

Pornesc - A E E aaa
De parcar. VE
Să 'ncunjure pâmâritui.
AL

Acu an i
In jurul cerbului frudil, Dă
TR

Norodul tot s a Sfrâns

De-odată.... a Da
N

Șin vreme ce!

CE

Pe văi, şi prin pădurea. oală.

S'aud Sinând coruri. „de vânătoare,
Zăresc,
I/

Ai c RI
În ochiul blând al cerbului« ce moare, IE
AS

CC um lacrimi prind încet să. se Sirecoare.

UI

„Tăcut şi liniștit - spa A

Pe frunze. Cm a
SE
BC

dau. e . PRI
ca] Tea „G;, PALLADY
 Y
AR
IBR
(FRmeahsuaaă ŞE |Moltăee

YL
vântul femenism nu exista În timpul lui Moliăre ;

SIT
„el ritar fi plăcut de loc gingaşelor noastre stră-
bune şi Philaminte, auizindu-l], nu sr fi oprit
să nu strige: “'câh, Î&minisme
ER ă mes oreilles
“vă “est. rude». Şi totuşi. prefiozitatea (afectarea. în
- maniere şi vorbe) care a făcut furori. înaintea
NIV

- Flasicismului, nu este altăceva de cât o mişcare.

îemenistă.” |
“Până atunel temeia,, afară. “de câteva „rare excepții, eraa ţi-
LU

nută într'o' adâiică ignoranță şi mă ginită la Singurele griji ale.

gospodriei, “Totuși, o' femeie, marchiza de Ramboui: let, este.
aceia care pentru întâia oară, desgustată de 'manierile şi de
RA

vorba prea-soldățească a. curții regelui Heriric, a “luptat împo-,

triva acestora, ' căutând“ să întroducă în societate delicateţi ŞI
distiticțitmea, “Aceasiă a fost o ideie frumoasă, căci desigur,
NT

femeii îi revine: sarcina de a luptă pentru îndulcirea 'moravuri-

or, Dar, penitu a atinge acest scop, trebuie ca ea să aibă o
CE

cultură 'destul de întinsă şi destul de variată, fapt care, am.Sspus

[de la început, era foarte tar în această epocă. De 'actia preţio- |
sitatea cate, înainte de toat», revendicarea şi proclamarea drep-
I/

tului femeilor la viaţa intelectuală. Phiaminte şi Armande, arată

forte lămurit nedreptâţile în care trăiesc, întâra când exclamă
AS

cua indignare: a i
„Cat: enfin je me sens un &trange d&pit
UI

„Du tort que Von nous îaît du e6t€ de lesprit:

„net je veux nous venge: toutes tant que nous sommes,.
„De cette indigne classe cit nous vangent les hommes,
BC

De borner nos talents ă ves îutilites,

Et nous fermer la porte aux sublimes clartes
 qi aa Sa : Revista Moldovei. |

şi a:dota când +ea adaug vă :

Y
AR
C'est. faire. ă. notre” sexe. un: topi grande ofiense îi
„De n'&tendre Peffort de notre intelligence
Qw'ă juger d'une fupe ou de air d'un manteau,

IBR
Ou des beauis %'un point ou d'un brocard nouveau.
Punctul de piecare este deci lăudabil: ei porneşte din no-
bila dorință de a se iidica intelectualiceşte. Vâlva' pe care O avu .

L
atunci prețiositatea, dovedeşte că. ea corespundea unei adevărate

ITY
nevoi a timpului, Ea fu bincfăcătoare, pentru că. ei îi datorim
noi acea artă atât de aleasă 'a conversaţiei, apoi, mai târziu, „la.
lentul reinarcabil al unei doamne. de Sevigne şi acel maj sever :

RS
al „doamnei de Maintenon. -
Pentru ce dar. Moliăre şa bătut joc aşa de. tare de -«pre-
țioase», căci el '[s biciueşte în, chip sângeros, atât în «Les pre
IVE
cieuises ridiculess cât și'în «Les fei; mes savantes 20 |
Pentru a-l înţelege trebue 'să știm ce au devenit: În. prae-
tică ideiie inteligentei Marchize! Răul vine tocmai din faima ce
UN

se făcu în jurul. acestor idei. Preţiozitatea ajunge o. modă şi

toate femeile voiră să devie savante de sara până dimineaţa.
Ele au pus: casul înaintea boilor şi se apucară 'de reformat limba.
AL

înainte de a fi câștigat Ştiinţa necesară. unei opere așa de se-

„rioase, De aici, fireşte, O exageraţie de rafinerie în. limbă, cu.
TR

totul ridicolă precum . și epoca... «des commoditâs de la con-

versalion», „«<des „conseillers des grâce-> care sunt adevărate.
rebusuri pentru cei neiniţiaţi şi cari fac să puinească de râş
N

pe.
Moliăre,
CE

|
«Le sălan bleu d Arth&ni ces la început un, loc d: “reunire
plăcută, a „oâmenilor bine crescuți şi spirituali, degenerează
apoi ”
întrun cerc pedant, unde naturalul Și distinsul face loc. artifi-
I/

cialului, şi, schimonoşel:i, cultura adevărată ştiinţei falşe.

şi super-:
ficiale ! Imitatorii săi din Paris şi din provincie exagerează
AS

* mai.
mult, în -virtutea principiului că discipolii sunt loldeauna mai
regalişii de cât regele însuşi. 2: Sa ie
UI

| Pentru a ne: “da socoteală de aceasta, "averm - piesele

lui
Moliăre, jexceleiite docuiiente, în care. tipurile sunt.
luate din
BC

viață și, “din simpla. cxpunere a caracterului lor, răsare comicul.

4 POLI Ia , FR Ca ij
 Y
yevista Moldovei 5

AR
Moli&e, ieşit din popor, moştenind bunul simţ, naturalul ş
ironia unui Montaigne şi Rabelais, fiind întrun cuvânt .un' a-

IBR
devărat.hiancez, văzu îndată partea ridicolă a. lucrurilor și ob-
servaţiile f imosului său carnet; „trecută repede în ga perso-
nagiilor sale, EI vede chiar mai depirte și 1și dă samă că dra-

YL
gostea stiinţei, rău. înțeleasă, este nui numai rea prin ca însăși,
dar cu totul păgutitoare din pricina caraghioslăcurilor pe care,
le atrage după dânsa, Se

SIT
Cats şi Madeion din «Les pi&cieuses ridicules> devii
cochete, proaste, indiferente cu tot dreptul, Armande din. «Les
femmes savantes> este geloasă : de sorăsa şi răutăcioasă.
ER Phi-
laminte ajunge la părtenire între. fiicele sal: și nu stă “la cum-
pene :să facă pe /Fenrietle nenorocită, obligând-o lă o căsătorie,
NIV

car îi esta odioasă. Belise” care, fără ştiinţa ci-mar fi de cât o

proastă atinge O extravaganţă care: e vecină cu nebunia Şi care
«croit tous I:s jours>: Moliăre deci este pe drept antipreţios
LU

E! îşi baie joc în chip minunat de vorbirea frumcasă şi de mia.

nierele elegantă ala celor afectate.
Dar se poate spune pentrue aceasta că el este antitemenis-
RA

şi că ideia primitivă îi este tot atât de nesuiesilă ca şi urmările

ei ?. Se poate spune deci căel preferă pe o Agnes uuei Armande
şi că socoate la fel cu Arnoiphe că e deajuns pentru 6 fembie:
NT

De savoir prier Dieu, Vaimer, coudre et îiler.

sau cu C/rysale că: |
CE

Une femme en sait toujours assez

Quand la capacit€ de son esprit se bausse
I/

A connatître. un pourpoint %avec un baut-de-chausse

Dacă ar fi așa, Moliăre mar fi omul bunului sim| pe care
AS

noi îl cunoaştem. El a întrevăzut foarte bine primojdia celor

două metode extremiste, şi desaprobă, împreună cu Z/orace, e-
UI

ducaţia obscură a unei Agnâs :

„Et n'est-ce pas sans doute un crime punissable
BC

De gâter mâ&chamment ce îonds %'âme admirable;

D'avoir, dans Pignorance ct la stupidită,
Vouiu. de cet esprit, 6touffer la clarte?
 6. Ri . Revista: Moldovei S

Y
AR
Din! Chrysale. burghez : molatec şi, ignorant, el.aa făcut. un
tip foarte ridicol şi după: această . eşire:, a Sa

IBR
e vis de bonne soupe et non de beau. landage;
Vaugelas n'apprend point ă bien faire un potage :ţ
„Et. Malberbe et Ba!zac, si. savânis en. beau mots,

L
En cuisine, „peut-tre, auraient ct6 des sois. i

ITY
noi convenim, împreună cu. Philaniinte, că «ce discours terrib-
lement. assomme», Este evident deasemenea că M. consimte ca
Plutarch să servească la altăceva de: cât „că. mettre: . desrabats».
|
RS
“Când «preţioasele» 'se ţin în margini: rezonabile, ele nu
sint de loc ridicule și Ph:'aminte vorbeşte frumos când spune:
IVE
La beaute du visage est un frâle ormement,
Une fleur passagăre, un €clat d'un mornent,
Et qui n'est attach€ qu' ă la. simple &pideime ;
UN

Mais celle ds Pesprit est iunerenle. et ferme, ”

Balise, extravaganta, judecă destul de drept când răspunde ma-

AL

terialistului Chiysale.
Le corps avec Pesprit fait figure, mon îrăre ; |
TR

Mais, si vous en crayez tcut le monde savant, Ei

Lesprit doit sur lo corps prendre le: pas devani.
N

Ceia ce cere inainte de toate M. este de a rămânea în nalural

CE

şi modestie; fiecare cste ceia ce poate să fie şi trebuie să ră--

mâie la locul său. El declară prin gura Clitandrei : | |
aaa. je hais seulement
I/

La science et Pesprit que gâtent les pzrsonnes. |

AS

Ce sont choses, de soi, qui sont belles et bounes ;

Mâis jaimerais mieux tre au rang des ignoranis,
Que de me voir savant comme certaines gens,
UI

„Ul sot savant est sot plus qu un sot ignorant,

BC

EI vrea deasemenea : să puie faptele. în legătură cu& ideilz aşa fel

ca să nu se ajungă la reproşuri ca acele pe care Chrysale le
face Philamentei :
 “Revista: Moldovei AN Da

Y
AR
„Du: nom' de philosoptie! elle fait. rând: îiysteie:.
-: Mais elle meh'-est ! pas “pour cela moiiis colârs;
“E sa morale, faite: ă mepriser le bien,

IBR
::Sur.-P aigreur, da':ssa bile! opăre. comme! rien. i
E are: „simpatii. pentrii femei” ca: Eliante şi. mai cu.samă

YL
. ca Henrieite,: care,. după părerea, sa, Va, fi O. soţie excelentă. :Desi-
gur ea. nu ește' fără: cusur,
MI ia Personagiile, sale. din viața reală şi, ffreşte, pertecţia

SIT
nu-i lumea: aceaste. Henriette a trălt: întro - familie desunită şi
a crescut, aproape singură, Ea are un fel de a „spune adevărul
surorii sale. cam _brutal: - | i
ER ră

Mais vous ne serie3 pas ce, dont vous. vous vantez,

Si ma mâre m'eât eu que de ces beaux câtâs
NIV

„: Et bien vous prend, ma Soeur, que son noble g&nie.

“Vait pas vaqus toujours ă la pbilosopbie. >

Evident că în gura unei fete aceste . cuvinte. sunt: cam is-

LU

bitoare.” Ea răspunde deasemenea foarte înțepat celor ..doi, aşa

zişi <beauxesprits», și vorbele. ei <je n'&coute pas» adresate lui,
Trissotin ca şi cele adresate lui” Vadius : «excusez-moi, Mon-
RA

sieur,.je. mentends pas! le grec>" sunt cu totul nepolilicoase.

Să nu uităm însă că ea este e burphesă pariziană care are des-
NT

„tulă minte pentriu o burgheză. din sec. XVII şi un limbaj puțin

cam liber şi franc, ca a. oricărei pariziene, din toate timpurile.
"Răspunsurile sale în orice caz fac probă. de sinceiitate,. de
CE

inţeligenţă, de voinţă şi de modestie, fără a mai. socoti acea

ironie plină de bun simţ care face fondul - caracterului francez.
Ea are de altminteri o instrucție reală Și noi no credem când
I/

spune : E
AS

Je sais peu' les beaut&s de tout ce qwon 6crit,

Et ce n'est pas mon fait que les choses % esprit.
Să vede bine că ea vrea să vorbească aici de acel ames-
UI

tec obscur de idei de care .este plin capul mamei sale, a suro-
tei, a mătuşei şi că ea, înadins” exagerează, pentru a face să
BC

priceapă mai uşor pe pedanţii ce o înconjoară, adâncul desgust

ce are ea pentru dânşiii. Clianzre, evident, să gândeşte, la ea
„când descrie femeia aşa cum voeşte el să fie:
 3 | „i | Aa Revista: Moldovei

Y
Je.consens qwune. femme. ait des clartâs. de: tout

AR
;
Mais je ne lui veux point la passion choquante * - Ş
De se rendre savante, afin d'âtre savante, i: =

IBR
Et j'aime que souvent,, aux questions: qw'on fait,
Clle sache ignorer les. choses dw'elle sait; ...... . * ,

“De son &tude enfin, 'je veux auele se cache, + N

L
„Et qw'elle ait du savoir sans: vouloir qu'on, ie, sacbe;-—
Sans citer les auteurs, sans dire de grands „mots

ITY
„Et clouer
de Vesprit ă'ses moindre5 propos,. ..:
iu
„Sunt câţivâ-ani de :când un „critic, sil
_n6u de spus asupra lui Moliere, își propu indu-sgăsi. e':ceval
a:

RS
se.a 'dovedi:că :sină-
patiile acestuia erau nu pentru Henriette, care
era, .prea.,de. rând,
dar cătră sora sa Armande, imai delicată Şi
mai fină,
IVE
Desigur e foarte preu să ştii părerea person
ca M, care, scriitorde geniu, îndrăgostit de „natur aală unui autor
al ; şi . adevăr
înainte de toate, ştia să se puie în lscul perso
nagiilor sale. şi să
UN

devie, rând pe rând, partizan - convins

şi -adveisar încrinităt al
propriilor sale idei; afară numai dacă acest
'iutoi nu arată e€-
„singur preferinţele lui. “. m a
AL

Având în vedere deznodămintele- pieselăr

deauna. sunt în favoa “sale, care tot-
rea oamenilor cinstiţi” şi” cumpătaţi,
M, dă
TR

a înţelege, foarte limpede,tcătră cin2 înclin

ă și, în cazul'de "faţă
nu e desigur față de Armande, Philaminte,
adu " la realitatei
este o burgheză cum să 'cade, 'capabilă “c să
N

hi
de ar
nobile. se ru,
mente la vestea ruinei : e
CE

Vous vous troublez beacoup! RI a ae

Mon cour n'est point du tout. 6bran
!€ de ce coup... i
“Faites, faites „paraitre une âme moihs
I/

commune: zi
A braver conunz moi, les coups de la.
fortune,
AS

şi încă: - | DI
Il west pour le viai sage aucun reverș
funeste;
UI

Et, perdant toute | chose. ă soi-mâme, îl se: reste;

,
Este de remarcat că, tocmai când ea 'nu gândeşte la filosolie
BC

atunci devine cu adevărat filosofă. Dar Arma

nde, dimpotrivă,
ea să încăpăţinează în răutateaei şi nu primeşte, .căsâtoria feri-

a
 „2 - SD
Revista Moldovei

Y
9

AR
cită a surorii sale de cât pentru ă că-i este cu neputinţă a 0
strica. -

IBR
Pentru noi, ideile lui Moliăre asupra rolulul femeilor ne
par foarte înguste. Noi, cei de azi, admitem de mult timp fe-
meile ca doctori şi. fildsofi. Aşa fiind, Henriette, deşi simpatică,
ne pare cam prostuţă şi nu ne mulțămim

YL
totdeauna ca o fe-
meie să aibă numai <des clartâsde tout»! |
Totuşi să nu pierdein din vedere că în epoca în care trăiă

SIT
M., unde cea mai mare” parte . a Oamenilor. aveau. ideile lui
Chiysale, e deja un mare progres dea se fi admis o Henriette.
Moliăre a văzut lucrurile cum erau atunci :ER deoparte, primejdia
unei ignoranţe desăvârşite, de ceialaltă parte o primejdie la feli
a unei instrucții rău condusă şi rău înțeleasă. Graţie lui şi. bu-
nului simţ al rasei, femeia ocupă
NIV

azi locul său nordial şi raţio-

nal în societate; Că, puţin câte. puţin, ea a ieşit. 'din cercul pa
care M, i-l indica, aceasta a fost inevitabil, căci aşa o voia
progresul. Dar, cea mai mare parte dintre femei ştiu în prezent
LU

„ să împace studiul cu. grijele casnice,. instrucţia, adesea foarte

vastă, cu modestia pe care M.o reclamă cu atâta ardoare,
Acum ar fi de tot original să se întâinească -Moli&recu una
RA

din studentele noastre moderne. “Marele comic francez ar fi de-

Sigur cam mirat şi totuși, cred, că, duvă o lungă conversaţie,
NT

ei gar despărţi cei-mai buni prieteni. -

Aceasta vrea să zică oare că observaţiile lui Moliăre au
CE

devenit complect falşe şi inutile ? Vai! Această minune ar fi

spre gloria umanităţii! Moliăre şi mincinos! Dar tocmai aici |
stă gloria lui M. de a îi zugrăvit lipuri veşnice! Căci ideile
evoluiază, pretențitinile să schimbă cu epocile, dar exageraţiile
I/

şi ridicolul care le întovărăşesc, rămân inevitabile şi neschim-

AS

bate. In această privință noi putem da răspunsul pe care Bre

court din </'Impromptu de Wersailles> Pa dat marchizului care
nădăjduia că Moliăre ar fi epuizat repede toate subiectele co-
UI

micului său +- «HE! mon pauvre Marquis, nous lui en fournirons *

assez, et nous ne prenons guâre le chenin de nous rendre
BC

sages pour tout ce qw'il fait e! tout ce qu'il dit».

_ Wargueritte Crudu.
EXASS Ss .
 Y
AR
IBR
N : i | A i: i ii i HRD) îi |

: în ii Stă ni '
E
caii
aa ȘI :

L
OP Dj: Cpt pi eg iat în
„Scfpiţă „de foaznă, ii

ITY
” | Sa i ; hi

Pustiu şi “frig... Prin” parcuri plâng tGngitiri încete „i. -

E In pâcle-aausul „bectic, aprinde roşii pete: a
RS
IVE
Ottână, copacii veștesi' cern: “frunza. purpurie -
„Cum sângele şizl varsă bolnavii de, ftizie. ră
UN

„Cad pânze de ntunieric., in strada solitară-

| umila! casă! n: negru 3ăoranie ș see niășoară,. ai
AL

“n cameră miresme de flori ce se- -ofilesc

. asemeni respirării unui. murind Bluteac.:
TR

O candetăă- ostenită într- un ungber. veghează ; “

N

lumina ei ca: stropii de lacrimi. Picurează, —

CE

Mâini pale la icoană. se îrâng,. înduerate —

pe perne- O siluetă ca de sch let se: si ate —
I/

"Tăios, svăcneşte-iin țipăt, —un geamăt stână se curmă...

AS

—.. Un suflet:se porneste la drumul cel din urmă...

UI

George Vocvidea. |
BC
 Y
AR
MĂNĂSTIREA VORONA »

IBR
gaz

YL
. ip

Averea. Mânăstirii
La. inceput? M. rea Vororia, numită” atunci „Schitul Voronizi

SIT
nu avea de câto mică parte, din moşia lcușeni, adică câteva -:
fălci pământ, cumpărate de. călugării ruși, „cariau întemei t
prima bisericuţa la anul 1600.
ER a
„Cu timpul însă. averea ei s'a înmulțit ajungând. una din-
tre “bogatele mănăstiri din No:dul Moldovei. . .
NIV

» Dintr'un document găsitîn M-rea Vorona. reese că prima

danie de pământ 1 s'a facut. de către..soţia. Ii. „Ilie :Pitarul
feciorul Paraschivei, . lui- Teodor. Pârvul şi: - Constantin
sora
LU

Pârvul viv:vel:zet. Aseasta, după cum ne spune, documentul,

şi-a vândut o pereche de brățări în valoare de 400 le şi cu
aceşti bani a răscumpărat ă patra parte ; din moşia Icușeni
RA

ce se cuvinea soțului ei și a dat-o AM-rii. Dania aceasta,dupa

cum rezulta din pomelnicul ctitoresc, are .loc la anul 1700.
NT

„Mie Pitarul, despre care se vorbeşte . aci, nu.este altul

“decât Ilie Jora, ajuns hatman, care e trecut. și în inscripția
CE

sepată în marmoră şi așezată în peretele ! bisericii cu hramul

«Naşterea P. S. Nascătoare de Dumnezeu», iar soţia sa se
uumea 'Leofana de asemenea „trecută! în aceiaș inscripţie.
I/

Precum vedem, din document reese că, soția Hatmanului lie

Jora e adevărata donatoare a acestei patrimi din moșia Icușeni.
AS

O altă patrime din moşia Icușeni s'a cumpărat de caâlu-

găriă m-rii de la Radu şi surorile lui Maria Şi Aniţa cu 70
UI

lei pe cari i-au agonisit din vânzarea a _<nişte cărți de ale

lor>. Cu această. pătrime din moşie m-rea avea atunci jumă-
BC

tave din-moșia Icuşeni,

1) Vezi „Revista Moldovei“ Anul | No. 3, 4, 5, 6 şi 9 di 1922.

9) Astfel e trecut în documente. “4
i Ş 9 sn
 12. Ei | i | Revista . Moidovey

Y
AR
Daia

A doua jumatate din moșia Icuşeni era a lui Ioan Vârnav

Vameş cumpărată deel de la Marin Vârnav feciorul iui Pavel

IBR
Vârnav Medelnicer. Spre a „dobâridi şi această parte, părinții
călugări au cumpărat jumătate din. satul Prasteștii din “Ținu-
tul Hârlăului de la Dionisie Hudici ieromonah. cu 7o-g lbeni

L
şi un clopot şi au făcut schimb dând. jumătate din satul
Prasteşti, lut loan Vârnav, pentru jumătate din moșia Icuşeni

ITY
şi astfel întreaga moșie Icușeni trece . ia.. m-rea Vorona. Acest
„schimb are loc pe la 1757 a,

RS
„ Toate aceste cumpârări rezultă din document amintit
- mai sus, | cc ”
Dintr'un alt document din 'anul' 1806 găsit de asemenea
IVE
în arhiva m-rii Vorona reese că în acest.an'.se naște o' neîn-
„ţelegere în privinţa hotarului - moşiei Icușeni co apaărțineă—
Mrii Vorona: şi în privinţa hotarului moșiilor: eSărafinești
UN

şi Miteșşti de: pe Siret“ ce aparțineau visternicului Iordache

Balş. Pricina: ajunge, după cum spune documentul, „inaintea
Prea Sfinţitulai Mitropolit, şi înaintea P. S. Sale EEpiscop de
AL

Roman și a D-lui Vel Logotat Iordache Canta și D-lui Vor:

nic Lupu Balş şi D-lui Visternic Grigoraş Sturza“ și înfaţi:
TR

şindu-se. scrisorile acestor moșii au. stabilit 'hotarele mai. ce:

„dând ceva Visternicul Iordache Balş, din moșiilz sale, - M-rii
N

spre a fi hotarul drept. o Ie Da

CE

Afară de moșia Icuşeni M-rea a mai avut în a ei sta.

pănire următoarele “ moșii :
|
Moșia Vicolenii din ţinutul Dorohoiului — - spune pomel -
I/

nicul ctitoresc '— în întindere de 75 falci daruită de Postel.

niceasa Maria Canano.
AS

|
O sută fălci pădure şi 6 pogoane vie la «Crucea de jos»
date de Ioan Vărnav Vel Postelnic cu soţia sa Maria, O sută
UI

fălci pământ pe moșia Tomești dite de Vornicul Cost, Ruset

în 1853. >
BC

Dintr'o «Carte domnească» dată în 1826 de «Ioan Sandu

Sturza, Voevod cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei»
se vede că M-rea avea în acest an sub stăreția Arhim. Ra:
 Revista Moldovei A ă | 13
fail 5 pogoane vie. în satul Vorona, 4 pogoane vie in satul

Y
Giurgeşti din Ținutul Sucevei, 4 pogoane vie la Nicorești în

AR
Ținutul Tecuciului. Din acelaş document reese că M-rea mai
avea 500 oi şi 500 stupi. Toata aceasta. avere . Domnitorul, o
soutește 'dedării i:

IBR
a
“Credem necesâr a aduce la. cunoştinţa. cititorilor acest
document: pe “care m-rea îl posedă în copie : :

YL
- „Noi Ioan Sahdu Sturza: Voevod cu mila lui Dumnezeu
„Domn Țerii Moldovei. |
nSă face ştire cu acoasta cartă a: 'Domniei mele că după

SIT
ejaloba ce ne-au dat Cuvioşia sa. rugaâtorul nostru, 'pârintele
<Rafail' iguren m-rii Vorona, du la Ținutul Botoșenilor, din-
<preună cu tut “soborul părinţilor, * acolo: întru: spăşenie
ER au
«făcut: arătare, că acest Sf, Locaș ne avănd de nicăari 'vre-
pun ajutor: întimpină: greutate și lipsa la “multe, făcând ru-
“<găminte că dupa cum alte Sfinte Lăcașuri! aa miluire. „sa
NIV

«fie și această m-re ajutată cu scutire da câțiva oameni stre-

pini precum şi--de vinul ce-are de'n viile sale și de bucatele
,
<oi şi stupi,
LU

să” fie spre pomenirea noastri.. mai: vârtos, căci:

<acum neîncetat înalță sfinte rugăciuni pentru noi, către mi-
<lostivul Dumnezeu, după care jalove plăcându-ne Domniei-.
RA

«mele din râvna ce avem-a urma pildelor celor mai bune....:

ci încredințat fiind că prin rugăciunile: sfintelor slujbe ce
«se savârşesc de :către: părinți ni:să mijlocește:și noua de Îa
NT

<milostivul' Dumnezeu îndurare și" milostivir nu le-am trecut

«cu viderea rugăciunea ce ne-au facut, ci găsind'o după toată |
«cuviinţa, iată prin aceasta.'carte. a Dornniei mele .hotărâm ca
CE

„numita :mănăstire Vorona. unde să cinstește. și să prăznuește

phramul Naşterii Prea Stippsi Născătoa
i rei de Dumnezeu să:
spaibă ai scuti-la vremea. slujbelor....; cinci sute .oi de plata
I/

«goştinei. şi cinci “Sute stupi... „de plata. desentinii, precum şi .

AS

«vinul ce .va ieşi: din 13 pogoane vie ce are mănăstirea adică

<5 pogoane la satul Vorona .ţinutul Botoşenilor, 4 pogoane la
<Giurgeşti ținutul Sucevei şi 4 pogoane la Nicorești ținutul
UI

< Lecuciului, pe care aceste. bucate fiind drepte a m- ri și vi-

«nul fiind din „adevăratele vii ale manastirii nimărui, să nu ;
BC

<deie nimică, osebit Şi da douăzeci oameni. “streini ce'și va

 14: “Revista Moldovi,

Y
«putea! găsi şi, aduce” -de acuin tnaintg; "de “peste hotar, făra, de

AR
«nici un. amestec, "de. vre: o. dare. cu locuitorii, Țării, adeveriţi
«fiind, şi. prin: mărturie, a, d lor, . dregătorilor . 'de margine, că
«sânt streini cu adevărat şi fară de nici un amestec. de vre-o.

IBR
«dare făcandu-i. Și vistieriei „cunoscut sâ-i.. scutească întrun.
„an de zile de toate. dările. Și havalele ;.. iar. după -trecerea.a--
«celui unui an de, zile. așezându-se.şi ei cu, osebită, dare între...

L
«visteriei, căte 8 lei de nume pe fieşte. care.an, care bani; ju-.

ITY
«mătate, să: deie. 1a, Si, Dumiţru şi Înmpacate, la. ș. „Gheorghe.
Ies
„plațind. a-

RS
cangarăi. vor. fi asupra. Iotuitorilor, birnici „a sări, "spre a
«putea... căuta ds, șlujbele, și, trebuinţele manăştirii, Drept, aceia
IVE
<poruncim, Domniea .mea Domnealo „dregateri | ; precum. şi
<slujbaşilor.,; .goştinari,, desatnici. ȘI. văărari „ȘI. tuturor: altor.
UN

„zapc.i; ce veţifi răndauiţi cu orice, slujbe și porunoim €de, către.

«toți să :se urmeze. întocmai...:: tt 7 FER

aa SR ii pa
a ia . Ea ,
„S8., “oah Sandu Sturza, Voavod Ca e te
AL

€. Sa aaa ati a a tc zi pie

“Vica de. la, Giurgeşti. despre; care.. se: - vorbeşte, în. acest.
TR

aocument a fost: dăruită; m-rii: de. „Const, Aga. Botez...

. In afară. de averea: pomenită:până aici m-rea- mâi-poseda:-
N

„0. vie: de.:10-pogoane. la. Cotnari, dobândită - încă in 1828:

de; la. Const, Strănepotul: Hatmanului: Jora..." gi
CE

» Ovie' la Cotnari-de" 4 pogoane dată de: ieroschimonahul.

lezechil- ii ste În ina ii page fi
*
I/

îi“Un” nistoh! cu: "bisârică! i chilii în ogradă, 'livadaă- şi 10:

duighenii” în Botoșani” dăruite: toate i:de: Vornicul Cost. Ruset,
AS

Un mstoh:! în 'Tăși “dăruit de: “Maria Siavoroschi,/ o! "casă pn

tru metoh: în mahalaua” Hulnăriei” din " Botoşani daruită de”
UI

Ls 9
monabhiea Elpidiă in "Schitul: Open: i e |
iti i e

Trei. dughene cu pivniţă” de piătră. şi un oc 'sterp. lângă!

biserica Sf. Gheorghie din Botoşani date: de Lordăche Panaită .
BC

Pâharnicul din: “Balțătâști! de peste Prut: la 18ig.1

 Revista Moldovei. a | i 15
Trei lacuri: sterpe, lângă: biserica; Sf. Gheorghe

Y
din Bo-
toşahi, date de; Elenă Donici în anul- 1844.

AR
„Dintr! un. document; ;cu: data. de: 1793: semnat. de Agaton,.
leromonşhi. nacialnic, Și cu: 10t. sabor: -de;la 'schitul: Vorona» -
dia.

IBR
se. vede. Să m: rea. mai. avea încă o. dugheană; în tărgul:Boto=i.
șani : dăruită,
„aa
de- «Anania: „ce au: fost “Vornic ':la» *"Botoșani»:i .
Această dugheana,, era. sitmăţă între
| dugheana lui „Hagi Ciulei:

YL
și Iosif, Jidovult., pipa a
Potrivit. unei: ranăusii. facuta de. statea Doimetie. al:
| Mi-rii Vorona; :M: -reâ avea” numai. jumătate, «din venitul acestei
dughene, i iar, i umătate. din venit se da schitului, „pe, atunci. de -

SIT
Călugări “e Oruşenii>"a “Dilui Iordache! Caramfil.. „Schitul avea, |
pe acea vreme de superior pe Starețul Arsenie: |
| : Acăastă' âia” aVerea- m- rii înainte. de ER secularizarea” ave-,
rilor, inănastirești, iaar astăzi.iea: posedă” uimai 40 fălci. par
mânt: Situat în iVâtra. gi is în Înprejurimi. i) ie
NIV

Deta E IES ID N

[Sai urma)” iati

| n sr . Aconoz! BI, Şiziioacscu.
dea. .
LU

= ze mu | .

1 mm a A i W a
. LL aa DE

. bă pd
a. dou ari ro:
RA

di
NT

Tr

„se află Sică „Oraș Etoi, pis

di

ee it prini Ni ce-i poa artă numele; Lăiihea:

“a NI unei tşosele "ntimai despârte * acest orășel. „de:
CE

). 1 Windsor, oraş-mai mare, ce adăpostește în:

pl. el jechiul” castel: regal, ce serveşte de veacuri.
2) drept una'din reședințele: Suveranilor. “Angliei.
I/

iu, ' Trecerea! dela Eton” la Wiridsor e neob-.

servată :aşa:că' cu greu 'un''străin!
AS

ar “putea “spune, la tn.

moment dat, în care din cele; două: Oraşe. se află. - - -
Colegiul: de la Elon e una din „cele mai vechi Şi. mai,
UI

renumite şcoli secundare ăle Angliei”; datează din veacul!

al cincisprezerilea, „de be. ta 1440. tu
BC

Dr Se citeşte paote: a apa

 16 - - | Revista Moldovei

Y
La început era aici o' minăstire pe lângă: care. sa
înfizipat apoi o mică școală, condusă de către călugării

AR
cărturari aflătoriacolo. De: atuncişi pină' astăzi: schimbă-
rile pe care le-a suferit sint- -fără îndoială
— dintre " cele

IBR
«mai profunde, Ele comportă: aproape numai programul.
activităţii școlare, organizația. internă “a Colegiului și - în
„special metodele întrebuințate în educarea: elevilor,“
Incolo, tot ce s'a putut: păstra în cursut vremii: a”

L
rămas. Atenţia şi respectul cu care Eiglejii înconjură.u-.

ITY
nele lucruri rămase din vechime dau dovadă -—şi -aci—.
de felul cum-ţin ei la trecutul lor:și la tot..cese leagă.
de acest trecut, - . a î

RS
Localul şcolii e tot acelaş .de. la începuizul: existenţei
Colegiului. Aceiaș clădire medievală cu aspect. mohorit -
şi rece, închisă între ziduri groase de peatră, cuprinde:
IVE
în ea toate sălile de clasă. Băncile 'în care stau elevii au
şi ele aceiaș vechime, deci aproape 600 de ani! Seamănă
oarecum cu băncile de sistem vechiu al şcoalelor noastre
UN

rurale : lungi, fără spătar, încăpînd în una cîțiva elevi şi

cumplit de roase de perindarea atitor generaţii. Sînt luc-
rate în butuci de stejar, a cărui .tărie explică rezistenţa:lor.
AL

Regimul şcolar e: internatul, Elevii . sint repartizaţi

cite 40 la un director (master house) care e și profesor. -
TR

l.Ocuesc în case mari, încăpătoare, împreuna 'cu familia

„directorului lor. Aceste locuin
— asemănțe
ătoare unor-pen:
sioane. bine inzestrate
“cu tot confortul. „trebuincios—sînt
N

separate unele de altele și formează un. mic. cartier în-

CE

„__ Cei 40 de eledevi sub. supravegherea unui..director..

trăesc împreună cu familia acestuia într'o atmosfercu. ă
totul familiară ;' meseleI& iau *împreună. iar. serile elevii
I/

„Organizează mici. petreceri intime

sau .
.fac muzică. împre-:
AS

ună cu familia directorului lor, :. tg gi

„„„.+ Afară de aceasta, directorul e. obligat. a .lua. “parte
la toate sporturile elevilor, lucru carenu
UI

. displace, vre=,.
unui englez, fie“chiar mai în vîrstă. -. . _. |
__În_interiorul pensioanelor 'stăpînesc ordinea şi cură.
BC

țenia Fiecare elev ocupă câte o cameră mică, de-a cărei

 Revisia Moldovei 17

Y
bună stare poartă singur toată grija: el o mătură ȘI O.

AR
curăță zilnic, indepiinina apoi şi celelalțe servicii mai.
mărunte,

IBR
Disciplina “aceasta 1nu cunoaşte excepţii : A. S.R.
Principele Nicolae care e elevul aceștui Colegiu e supus
* absolut la aceleaşi îndatoriri. Ba, după dorinţa Suveranei
noastre, E a fost, dat 1 în îngrijirea celui mai sever r dintre

YL
directori, N

Dimineaţa, înainte de a. intra” la orele de studiu, e-

SIT
Jevii se adună“'cu toții în capela şcolii, mănăstirea 'de altă-
dată. Preotul le citeşte un mic fragment din Biblie. apoi
“trec în clase. Şi aci “sânt arătate, cao curiozitate, pernele
ER
de lână aşezate pe scaunele din capelă” și care datează
tot din veacul al cincisprezecelea !
NIV

Ca în' toate şcolile. engleze şi în acest. Colegiu. se

dă o foarte mare atenţie educației fizice, prin practicarea
a 0 mulţime de sporturi ca: foot: ball, law- tennis, cricket
ş. a. Întinsele :cîmpuri de sport. din jurul orăşelului dau
LU

o dovadă neîndoioasă; ele arată atâtea diferite noduri de

iutremare şi. întărire “a 'corpului, - încât vizitatorul străin
Sar îndoi poate de învăţătura pe care 'o capătă elevii în
RA

restul timpului. In: realitate,.toate dimineţile :şi două după

amiezi: din săptămînă sînt. ocupate. numai de ore de clasă. .
NT

* Pedeapsa elevilor, în anumite împrejurări şi după

gravitatea vinei, e bătaia ; totuşi, acest fel de pedeapsă.
deși admis, e extrem de rar întrebuințat.
CE

“Un fapt :care ne pare curios, dar care îşi are un rost
în desvoltarea spiritului de ascultare, e raportul ce se
stabileşte între elevii ultimzi clase şi cei: inferiori lor,
I/

raport aproape asemănător” cu'.cel ce. există între stăpân

AS

şi servitor. Aşa e pildă, un elev din ultima clasă poate

pretinde unui -inferior să-i lustruiască ghetele, fără teamă
de împotrivire.
UI

Tot ca o libertate acordată elevilor numai din ultima

clasă trebue considerată şi permisiunea ce oau ca, înainte
BC

de a părăsi definitiv Colegiul, să-şi înscrie numele, cu

 Î8 a o „Revista Moldovei

Y
cuţitaşul, în ; scândurile ce căptuşesc. pereţii claselor. Şi

AR
printre sutele de. iscălituri, - unele mai proaspete, altele
mai vecii, ce înfloresc tăbliile de lemn. ale percţilor, se
văd .nume „celebre, în. istoriaa Angliei, Ca. ele. ale lui W.

IBR
Piti, “Gladstone, Se, - i PI A
Colegiul, de. la: Eton e însă o! coală care, prin forța
jucrurilor nu e. accesibilă :decât fiilor da. oameni bogați.

L
Să nu se,creadă însă că s'at face, la intrarea elevilor. în

ITY
ca, o: selecţie bazată. pe anumite criterii, cu scop. .de a
nu. primi, decât copii. din elita societăţii „engleze. Dacă ar
ÎN aşa, Colegiul. de la. Eton Sar asemăna cu multe gim:

RS
nazii. germane. ce-și “recrutează, tineretul numai, din” sînul
ungi ânuiniite clase sociale. sau al unei caste chiar...
“Pensiunea: relativ mare -care. trebue plătită pentru îîn:
IVE
treținerea „unui elev. e motivată. de faptul. că acest. Cole-
giu “se: întreţine exclusiv. din fondurile sale, nefiind sub-
vențlonat, de. loc de: către - stat.
UN

. Ageastă; pensiune de 250 lire sterlinge, adică 5000. ei.

în.i timpurile. normale, nu. putea fi plătită. decât de. per-.
soanele:.cu, dare, de “mână şi; deci. numai fii, fapiliilor. bo: |
AL

Sate; erau; primiţi la. Eton. -..... pp

“Fotuși iişi -aci:ca'şi aiurea, există 70 de burse, lăsate
TR

de. căiia: „oameni de: bine,:pentru' copiii: săraci şi: meritu::

Oşi ce-şi Dot:.căpăta: prin; ele,. educaţia, În ună. din cele
N

mai. bune, şcoli. ale» Arigliei;-:;+ :

CE

„Cel ce a avut: fericita! ocazie să: viziteze colegiul: de

la..Eton. și .să::fie cât de puţin; lămurit asupra organizaţiei
și: metodei. educative întrebuințate -:în el, îşi poate da —:
îndeajuns, seamă: de adevărata educație: —- nu-- instrucţie
I/

„_ceise, poate: căpăta și. desăvârși acolo. -

AS

N, , . pia por : , pr
: ati a a. E pi SR
gap tu CS. Antonescu
UI
BC
 h

DEA SY
>

AR
(

IBR
e -. PR E a
m. . ..

do die. ..

„a
YL
rel vteli fortecite
iri

SIT
„ “Traducere din 1 G Miller” E
—- _— î. . 3 II

* ericirea este armonie, este, trumusăţă “Și “îrti-

ER
--

i moasă. esie:” orice viață, 'care- ȘI îmiplineşte

„menirea, ! La “temeliă oricărei. vieți este. un
NIV

“plan dumnezeiesc. „Acea viaţă. este îrtimoasă,

fit oricât .de inodestă ŞI: ;nebătătoare. la ochi; ar
14 fi, care” e trăită potrivit. acestui “plan, câre
atinge ținta pentru, care dă. fost” creiată. Nu
LU

sc întieabă: dacă 9! viâţă * omenească. este glorioasă, sau

necunoscută. Ea' este frumoasă. în orice caz, iuimai, dacă
îndeplineşte: gândurile arhitectului: divin.. Nu. vorm .năzui
RA

deci numai după 1îapte miri, „căci. peri trio" Viaţă, nu există
nimic “mai “mare, decât”. aceia ce „Dumnezeu a voit să
a
NT

facă din ea.

Putem: spune; că taina” "destăşurărei. unei adevărate
armonii se cuprinde în. putine cuvirite;. Inainte. de. toate
CE

e cuvântul nizbândăe. Cât de! neputincioşi. stint mulți în

viața mâtură şi câte” înfrângeri: trebiie. să îndure, numai
pentru, că Sari Obișuuit cu “ele de. mici, Cu totul altfel e
I/

Omul; 'care de mic s'a! obi şnuit să fie biruitor, în orice:

îmorejurare. EI nu se oprește. până, ce inu, are izbânda
AS

de partea sa, căci în mintea' sa nu poate prinde rădăcină

gândul, că ar trebui să“ deie: înapoi. Și. cum orice . în-
UI

frângere “îl slăbeşte pe om, tot aşă orice. „biruinţă, e un

prilej de întărire, peniru lupte: NOU.
ue o privelişte. mai tristă, de cât” aceia a nui
BC

înfrânt neputincios, pe, catel: ameninţă ispitele Și încercă-

rile, cu atât mai tristă, când ne gâridiin că 'cu toţii! avem
 Revista, Moldovei i

Y
putinţa ssă: biruim i pretutindeni şi totdeauna, Se poate ca

AR
'Biruința să ne, doară, dar trebue să. „birui chiar când
“durerea. ne . încovoaie.: |
Cel ce a învățat săs biiuiască a““prins una din tai-

IBR
nele unei vieţi armonice și e totdeauna de-asupra îm-
prejurărilor.
Vie ce va veni, nimic. mul poate dobori la pământ.

L
nimic, nu-l: poate supără şi toate-i: sunt numai spre bine.

ITY
Relele' din viața” noastră: sunt o scară, pe care: ne urcăm
paș.cu.:pas în: sus,..spre..cer, spre Isus. -Isusa trăit o
viaţi de biruitor şi noi o putem trăi, dacă „pășim pe

RS
urmele Lui. | | |
| Un. alt: izvor. de fericire e cuprins în cuvântul
“a “Slizji», Cel 'ce a înţeles acest cuvânt, nu se mai gân-
IVE
deşte: să câştige! “cât se poate. de. multe bunuri numai
“pentru” sine, “ci ar dori numai: să poată da lubirea ade-
„vărată” știe, că e' mai bine a dă decât â luă..
UN

ini Câtă neliniște nu” aduce într'o viaţă omenească, grija |

de a nu: pierde din drepturi și din avere şi cât de uşu-
rată e inima aceluia, care ştie că e chemat să slujească !
AL

* Cu “cât înai “credincioasă și__mai de bună voiee

Slujba: noastră, cu atât mai mare ne € vrednicia înaiuteă
Domnului.” "Cu atât, mai' puternice devin. legăturile cu .a-
TR

proapels, căruia “am dori să-i - dăm tot ce am primit.

dată ce înseamnă. să prinzi miezul creștinis nului și să-l
N

traduci” în viață, aţă: ce' înseamnă .să afli izvoarele as-/

unse ale: fericirei ! “Dusă-i atunci toată .ciuda față de
CE

jleiecuiiioștința Omeiiească, toată măsurarea și cântărirea

m.găloașă “a " întrebărilor, că cine să scrie cea dintâiu
scrisoare său „Cine să deie cea dintâiu . vizită. “lubirea nu
I/

se uită la” astfel! de socoteli negustoreşti. Ea nu cunoaşte

AS

decât dorinţa. de a: fi oricânii gata de - “slujbă. IER

| "Şapoi. cât de: UŞOară e viața aceluia, care sa, obiş-
nuit să, se “mulțumească. rumai cu astăzi. Nimic nu des-
UI

curajeâză 'inai. mult decât piivirea unei căi depărtate |şi

obositoare. Viaţa ne apaie în fața ochiului sufletesc „ca
BC

un,n, pesfârgit șir de ani, cu greutăţile lor.

„Ferice de sufletul, care aprins taina de a se “mul-
 Revista Moldovei - - | ă oi

Y
AR
țumi numai cu ziua de astăzi. Oricât de“mult ar:apăsă
povara pe umerii tăi, tu vei. îi în stare să o porțipână. la:
ivirea nopții. Şi nimănui nui se cere!" mai! “mult, :: decât:

IBR
implinirea datoriei. de astăzi. Fă astăzi. ce ai. 'de făcut:
si fi astazi biruitor! Pentru ce cauţi să. străbaţii viitorul 2.
De aceia a dat doar Dumnezeu nopțile, Ca ele. să învă,

YL
lue în chip plăcut, zilele noastre. n
lată unele. căi. cari. duc la o viaţă. fericită. Gu mai:
puțin de cât o: viață. fericită nu trebue să ne „mulțumi, :

SIT
mai ales că de noi atârnă. acest lucru. Numai:0 singură:
dată nu e îngăduit să mergem pe “drumul nostru :pă:.
mântesc. O intoarcere. e cu neputinţă. Greșelile.. făcute:
ER
nu le mai „putem îndreptă, hotărârile neluate la: timp, nu.
le mai putem luă Nu este oare și aceasta. un . îndemn,
NIV

ca să folosit :bine timpul vieţii, să începem în mic, um.

plând cu folos fiecare zi. Orice zi pierdută lasă, un, gol,.
care nu mai: poate îi umplut. | i zi
_ . Tradus de “Corneliu Busneanu.,
LU

000900 îi i a INS Io
RA

Pe marginedi cz filoi.. a
Dimitrie de Merejkowski. Leonardo da Vinci. Invierea:
NT

zeilor. Gioconda, —Edit: Socec & Com. Trad. de V. Demetrius:

CE

euiul literar al naţiei polon:, este un: pom ro-' .

ditor ţururea verde, Căci alăturide preţioasele'
roduri, care aparţin trecutului, ale unui Mickie-
I/

wicz, Kraszewscki și Sienkiewicz, el-ni-l dă-!

rueşte acum pe acel a! 'lui Merejkowscki. Măr-:
AS

turie despre temeiul acestei judecăţi poate sluji

«Romanul vieţii lui Leonardo da Vinci», pe :
UI

care editura, cred că mai mult din consideraţii comerciale, l-a

desfăcut în trei volume, ale căror titluri le-am amintit mai 'sus.
In orice caz însă noi trebue să-i fim recunoscători
BC

casei 'edi-
toare pentru tipărirea lucrării, precum şi scriitorului : Derietrius
pentru strălucita traducere pe care ne-o dă.
 DD Revișta Moldovei

Y
„Figura: stăpânitoare a- acestui roma, „așa. după: cum. aş uși

AR
tiilul. ni-l indică, este personaliiatea, mafelui, îlorentia, „artista; de3.
geniu, în mai, "multe, ramuri şi.0.n, dp. lire neobișnuit în, a-i

IBR
celaşi, timp : Leonardo da. Vinci. II ia ai pri piu
“ In' tratareăzacest:i figuri scriitorul. se ! "foloseşte de -acelaşi:.
principiu“ al: perspectivei, pe care'l--a: îsițeles- ŞI: aplicat. aşa de,

L
minunat marele pictor în. operele 'sale. : Căci: pentru':ca să ne:

ITY
facă:sd=l "vedein. cât mai: “adevar t-pe: Leonardo. da “Vinci,a cău-
tat:să-l. aşeze într'un spaţiu: cât mai: larg:al timpului: său: Și.
' astfel;ica toţi: 'mării -'romancicri: istorici: ai: tuturor: literaturitor;

RS
Merjkowski' isbuteşte să ne: dea -iu nuimai un.. portret desăvâr-,
şitia:eronlui: său, ci Și ui tablou grandios. a epocei lui di: Vineis
reiiașterea italiană. Tati tău
IVE
“Toate elementele suflete ti alet'acestei epoci “tapta “aczia.
surdă, “care se da între două: lumi, fieczre din ele 'cu spiritul! ei :
de-o paite''lumea Creștinismului): falșificat în: “esenţa: ui de 'ceza-!
UN

rismul iremediabil al bisericzi catolics,-! iar de csălaliă! parte pă“

gânisinul 'clăsic; desgropăt de! Grecii relugiaţi din Orietit ; învăl-
măşigul acela haotic, care caracteiizează în toideauna liecerca
AL

de la -noapte la zi, sau de la o formă veche de viață, ce moaie,

călre o viață nouă; conflictul tragic dinte două culturi şi două
TR

civilizații, care irăesc. deopotrivă” de vii: în. sufletul: aceleiaşi ge-

neraţii,,şi, care, în. lupta lor de întâctate,. biruesc una. asupra'.c e-
leilalte,. dar ucigând În acelaşi: tinp pe: “purtătorii lor ,. tot acest
N

element de renaştere a vieţii. prin. nioarta, care constitue ete râul

CE

mister tragic. al, istoriei

— îl vom. găsi minunat. de bine i prins: şi
intrupat în. această graudioa asă operă literară... |
- Leonardo, aa Vinci. eşte tipul, reprezentativ al acestei epoci:
I/

în el. găsim trăind aevea şi spiritul heleiisriului antic, îndreptat

de-apururi spre armonia :plastică.,a Tumii, din. afară şi “elementul!
AS

creştin, , privirea „mereu adâncită. câtră, lumea. dinlăiintru, către

imperiul sufletului. “Toată: viați lui: da. Vinci. s'ar putea rezuma
UI

într această .. sforțare : . armonizarea.. năzuinţelor suftetului după

veşnicile culmi. cu, „posibilităţile. limitate ale lumii din spaţiu.
Pentru el armonia. aceasta „o dă Adevărul : „. Pentru. Leonardo
BC

viața întreagă, cu Frumosul: dintrusa, şi însă- Și. Divinitatea, se

pot închide perfect de bine într acest cuvânt sublim al graiu-
 Revista Moldovei 23

Y
AR
lui omenesc : „Adevărul, Dar ce este adevărul 2 şi mii cu samă
pe ce căi sigure se po:te ajunge cl? Leonardo” da Vinci vedea
în Adevăr însăşi esența creatoare . de forme a vieţii, lz r la stă-

IBR
pânirea. lui nu se poate ajunge de câ! prin ăplicaiea continuă,

i
prin cufundarea complectă. a sufletului în COZm0S şi “sniulgetea.
secretului legilor. lui, Pentu Leonardo cunoaşteiea legilor! Vieţii:

YL
era, cel dintăi. şi. hotărătotul pas spre. cucerirea ŞI armotiizarea
Dar! numai două căi le crede el în stare câ să-l ducă la a-

SIT
castă cucerire:. una: e matematica, ştiinţa 1 raporturilor externe
între, realităţi constante, alta experiența, adică. observaţia. conti-
nuă -şi adaptată de, om la scopurile lui, Prin aceasta . da, Vinci
ER
devine precursorul epocei, ştiinţifice. a istoriei, moderne: şi. asia
întro vreme, ce avea să. ardă în curând, peiugul Inchiziției, „pe
marele Copernic, De la început simțim , atmostera | ragică în
NIV

care se mişcă, şi respiră eroul. Pasiunea “pentru adevăr--acesta-i

elementul din care Merejkowski. îşi. fuce. să se nască. eroul, ro;
manului său. Numai un. scriitor deo. mare; adâncime în înțele;
LU

gerea -suilitească-a fiinţei omeneşti şi numai un ârtist de o' mare

putere de întrupare estetică a ceia ce vede, îsi „poate alege. eroul
pe un asemenea tărâm. Pentru cititorul obişuuit , cu: romanul
RA

erotic al tuturor hteraturiior, s'ar. părea poate chiar imposibil

un roman isbulit cu un asemeiea erou, în câre pasiunea, domi-
NT

nantă nu-i cea „a iubirei, Şi totuşi Merejowski. atată că se, „poate

E drept că un element. erotic există şi în viaţa castă a lui
Leonardo Este acea iubire mistică, rămasă: neexprimată prin
CE

vorbe, pe care o simte pictorul către Sfârşitul vieţii, pentru

modelul Giocondei. Ca o adiere de ozon peste oglinda imacu-
lată a unii lac de munte :. aşa adie această iubire peste sufletul
I/

pur şi veşnic plutitor pe mari. înălţimi, a nemuritorului artist,

AS

Dar cât de puţin eroiică este această iubire! Esteo iubire spi-
rituală, atât de unică şi care se confundă atât de discret cu
pasiunea dominantă a sufictului lui, încât la sfârşitul cărţii, ră
UI

mâi cu impresia cu totul neașteptată : “că ceia ce a iubit Leo:

nardo da Vinci, în modelul celui mai frumos poriret al picturii
BC

universale, a fost nu femeia, sub; ipostasul tecâtor al frumuseţii

senzuale, ci a fost Adevărul ; armonia perfectă a legiloi creaţiei
 24 Da „Revista Moldovei

Y
care au întruchipat în fa capodopera. în linii, forme şi culori

AR
a speciei «Femeii». | |
Evident că în jurat eroului capital voim găsi. circulând | e)

IBR
serie numeroasă de alți eroi secundari — "secundari. ca dimen-
siuni sufleteşti şi ca extindere de tratate, dar care oglindesc fie-
care în îelul lu;, ua aspect caracțeristie din sufletul Renaşterii.

L
Aşa se detaşează, chiar pe primul plan, figura. întunecată, tăiată
parcă în lavă,a misticului. revoli aționar Florenţiu Giovani Savo-

ITY
narola. Cu aceiaşi vigoare obsedanlă, în linii şi culori, îl vom
vedea zugrăvit şi mişcându se aevea,. pe sinistrul întru. amintire
papa Alexandru Borgia şi pe fiul său Cezar, Chipurile similare

RS
ale aceloraşi oameni, zugrăviți de Victor Hugo în al său c Cezar
Borgia», sau în lucrarea mai nouă ă lui Jean Riciepin, le putem
„socoti ca: palide și mult mai puţin artistice, alături“ de! ceia ce
IVE
ne dă în romanul său Dimitrie de: Merejkowski. EI îi întrece pe
toți prin conciziunea liniilor şi grandoarea: sugestivă a atitudi-
nilor. Figurile lui aşa de limpede contirite' şi: atitudinile” alese
UN

te fac să vezi atât dintr'o -dată întregimea omului din câre au,
fost luate, încât 'ai impresia! sigură că dasă scriitorul, nu "le-ar.
fi aşternut aşa de: minunat în pagini literare, ar hi trebuit «să le
AL

taie cu dalta şi să ne dea statul. î. e ii i

_Merejkowski este un om „despie căre se poate! spune cu
TR

Siguranţă : de n "ajungea un mare scriitor, el trebuia să ajungă

desigur un nemuriţor sculptor; La ei găsim perfect îmbinate a-
ceste două: mari însuşiri a unui adevărat! artist : economia în
N

„formă şi bogățiaîn fond. Merejkowski întrebuinţează puţine cu-

CE

vinte pentru zugrăvirea oamenilor şi a situaţiilor. Sobrittatea

este cea dintâi calitate a stilului său, Şi cu toate acestea cât e.
de evocativ! ln câteva rânduri el te face
I/

să vezi, tot aşa de

mult ca Zola înti'o pagină întreagă. Aleg uu exemplu aproape
AS

la întâmplare. E usi -portret şi fizic dar ŞI sufletesc al papei

Alexandru ; cAvea - chipul bronzat, craniul pleşuv cu câleva tufe
UI

de păr cărunt, cu un nas mare achilin, o bărbie trasă, ochii

mici plini- de o vioiciune extraordinară, buze Cărioase, care
îna-
intau cu O expresie voluptoasă, vicleană şi totdeodată naivă»
BC

Am par'că halucinaţia sinistrului om!

4
 Revista Moldovei | 25

Y
AR
Cu aceiaşi măestrie. uriică, plină. de” graţie în simplitatea
conturului, bogată în detații în economia formei, trec pe dina-
inta noastră. alte chipută, cunoscute şi necunoscute a renașterii,

IBR
italiene. Pe acestea le am putea împărţi în “mai multe grupe, ps
care Merejkowski ni le lasă ca să defileze cu o măiastră clari-

YL
tate pe dinaintea închipuirei. Primul gruo este acela al Şcoalei
lui Leonard), care ne oferă. un tablou uiic de ucenici -are nu
pricep pe învățătorul lor, dar în, schimb îl Îacunjură cu un cult

SIT
idolator, Un . mozaic de suflete, cu totul discordante prin făp-
tura lor tăuntrică, dar. pe care . le leagă, într?o singură şi origi-
nală. îrcscă, puterea aproape divină a iubirei pentri maestru:
ER
Alături, de, femininul Beltrafio, în care misticismul creştin
şi clasicismul păgân se contopesc într'o dramatică sinteză, îl
NIV

găsim pe fanaticul lucrător -mecanic Zorvastro, care işi ispăseşte

aşa de crud încrederea lui oarbă în maşina de sburat a stăpă- -
nului său, Alături de profilul ascuţit a lui Cezare da Lesto, în
LU

care admiraţia pentru maestru se asciunda îuntr'un chip aşa de

straniu:şi tutuşi profund omenesc, sub masca urii vom găsi
tipul lui Marco. d'Ogpione, care reprezintă tipul tragi-comic al
RA

ucenicului care întotdeauna şi-a iuchipuit că arta este o ştiinţă

şi că pentru a crea opera ctrebue să-i găseşti formula».
NT

Al doilea grup de oameni, tot aşa de reprezentativi pentru

viaţi renaşterii italiene este acela de la curtea lui Ludovic Maurul
CE

desfrânatul duce „al casei de Milan. Acesta e cel mai compact

grup din toate n, ulțimile omenești pe care le pune în scenă
romancierul polon. |
I/

Capitolul întitulat «Secolul de aur> vrea să ne dea un

tablou complect al acestei curţi celebre. Aici ni se arată Me-
AS

rejkowski un neîntrecut zugrăvitor de mulţimi omeneşti. Când

„îl citeşti ai impresia neştearsă că ai fost tu însuţi invilat la ma-
UI

rele bal monstru. dat în cinstea ducesei şi că ai fost martorul

imediat al acestui grotesc amestec de mărej şi ridicol, virtute
şi desfrâu, naivitate şi perversitate, care era viața de la: curţile
BC

strălucite a mai tuturor principiilor din vremea acaia. Nobili Şi

ambasadori, dintre care se desprinde aşa de adevăratăşi ca-
 26 i - Revistâ.:Moidovei:

Y
AR
racteristică: figura! ambasadoriilui. Moscovei; dame rafinate şi.
cavaleri<.mincinoși,: care în -totdeauna':şi. pretutindeni au: prefăcut
viața, întrun. <flirt>-.uşuratec ;; iluştri savanţi pedanți, - care; din;

IBR
împictechere, nefnţe lese de.vorbe îşi construesc.scara 'de: neurcat: *
a, înălțimii lor,;.; poeţi oficiali, „care înlocuesc. geniui.: cui, calam-
burul Şi poezia cu. meșteșugul dea construi „rime—to-tă. aceaștă

L
m ;searadă4 pestriță, p= care în forme atenuate 20 Yoni. găsi şi în

ITY
mini hat di colorată expunere ilerară, Te obsedează! zile întregi
nioartea iragică a sărmanei 'ducese Beatrice; a “e

RS
psihologică este! făcută așa: de adâiic. Dar: chipul nsvinovat al
micuţuluui coţiil de oameni: nevoiaşi; “pe'care: părinții îl vând: pe
câteva monede, “pentrii- ca, învelit într'o: poşphiţă de'a Ur; să -re-
IVE
Brezinie—o ironie !—: «Secolul de. aurs al: domniei Jai: Ludovic!
Ce moarts: sfâşietoi d> tristă arc nevinovatul li: Nu! mai puţin
impresionantă este: şi figura: de o graţie rară â Lucreţiei Crivellii
UN

fecioara, la început. castă, “de la curtea: ducâsel;: şi. ajuiisă apoi

rivală 'a prietenei :sale. Felul .cum:'ea cade: şi în cele” 'din -urmă
ajuuge:să se.. complacă_ în noua:situație,: constitue. un document
AL

aulențic dinristoria. întunecață a.:robiei:femeiii, -. îi: ii:

„Unu. al treilea :grup. de... mulţimi. Omeneşii, pe care scriitoru.
TR

nostru ni-l, zugrăveşte . cu. pana, de maeștiu, este năvala în Lom-

bardia, a lui Carol, VIII, degeneratul rege al: Franţei. Scena în-
irevederei, acestui rege-clovin cu tragicul lon 'Galeas și soţia lui,
N

Isabela. de Dragon, „este una din cele mai măreţe descrieri dua-
CE

inatice care s?s'au putut scrie în literatura universală, |

"Și toâte aceste figuri şi mulțimi omeneşti, noi le vedem miş:
câtdu-se firesc pe dinaintea noastră, ca :valurile unui fluviu cu
I/

maluri puternice. - Numai arta susţinută de puterea: creatoareca

untii geniu real putea face ca această lume, 'coriplexă, variată
AS

şi cu' toate“: acestea tăiată ' din: ştofa aceleiaşi: epoci, să nu se

preschimb întun haos ameţitor, din care să nu distingi nimic
UI

saui, ceia ce ar îi fost şi mai-trist;- să nu facă impresia unei

lumi: de--păpuşi artificiale, mişcate măestru de mâna „nevăzută a
“unui bun maşinist.
BC

a
 Y
AR
IBR
YL
i

SIT
.Y

CONCERTUL SIMFONIC,
ER
AL soc, MUSICALE, „GH. ENESCU» PIN AAŞI.
NIV

. ?
e Tg Pa pi D pc e eve ARE
Lia PI adr e : : . !
jo...
LU

Z [re nostru ; “eveniment care Pacat

“ÎI în primul oc, 'dorul” publicului botoșăriean
„de a 'asculta' o “musică. aleasă ; "aceașta "iai,
RA

| 'cti::seamă, 'de când în “România” mare, acest

5: centru este'.în: mod 'tacit, boicotat: de artiştii
NT

aleşi musicali sau teatrali; iar în:al. doilea loc;

cinstea + ce ni:s'a făcut. 'ca pentru” prima: oară, Să fum găz=
duitorii unor oaspeţi, cari: ni-au renăscut sufletește: și, lă-,
CE

sându-ne . duși fără voie,: de vraja: armoniei, in lumi ideale:

ni-au făcut să trăim câteva clipe de uitare de sine.
Concertul orchestrei soc. inusicale ieşene „Gh. Enescuu
I/

din 23 lanuarit a. c. în faţa unei săli arhipline din tea-

trul „M. Eminescuu, a dovedit, încodată, că instituţiuni
AS

culturale de acest gen, sânt demne de trăinicie pentru

folosul şi cultura sufletească a neamului şi din acest
UI

punct de vedere întreprinderea, sârguinţa şi dorul de

muncă a prea simpaticalui profesor A. Ciolan, merită
toată lauda şi toată recunoştinţa celor ce luptă pentru
BC

binele obştesc,
Uvertura din op. Oberon de Weber Și mai ales sim.
 28 Si - | a Revista Moldovei

Y
AR
fonia 'a 7-a de Bethoven, au fost interpretate “ cu toată.
competinţa ce se cuvine maistrului A, Ciolan Dar, ceia;
ce la: impus, în mod 'autoritar: publicului “auditor, e pres::

IBR
tanța în conducereşi liniștea -.cu 'care - în .mod..spontan,
emite, din: ansamblul orchestral; acele nuanţări precipitate,
acel maxim de foriissimo dintrun perdendosi abea aper-

L
ceptibil. . - , Re Se
Genialitatea marelui compositor rus P. Tschaikowsky

ITY
a lămurito arcușul fin şi suplu al profesorului N. Zaări,
prin o interpretare de artist a Concertului pentru violină
și Serenndei melancolice. |
RS
„„ Recunoaștem că -ne-a cucerit atenția încordată, iat
aplauzele, din abondenţă, n'au fost decât manifestul unei *
IVE
sincere porniri de admiraţie... Sa
Ne bucură multcă susceptibilităţile sociale și de sex,
încep a dispare când e vorba de o întreprindere de cul-
UN

tură. artistică. Satisfacţia noastră e -atât mai mare cu. cât

singura femee, violonistă. și membră a soc. musicale „Gh
Enescu“, e o coricetățeană a noastră, D-ra Vasiliu, una
AL

dintre. distinsele eleve a D-rei Elena. Mano, profesoară la

liceul de fete „Carmen, Sylva“. din localitate : E
TR

:.. De mare folos, pentru: publicul auditorși mai cu

seamă. pentru -cel 'profan ar fi, dacă fiecare parte din pro:
gram sau. întregul. program, ar fi-.precedat de o mică ex-
N

punere. biografică a autorilor musicali, opera lor şi folo-

CE

sul cultural, ce lau lăsat generaţiilor prin concepţia lor

genială. ME a e

Prof. MM. Gr. Poslușnicu

I/
AS
UI
BC
 Revista Moldovei 2g

Y
n CBNZII.

AR
IBR
Ramuri — - Drum Drept - teratură normală europeana»
Craiova. | | fâgădueşte acest -iuciu.
Cit şiile din diferitele lite-

Cu? inceperea anului nou
1922, revista craioveană «Îa-
muri? , adiăugându-și. în titlu
YL
ratur! străine analizate (lran-
ceză, engleză, - italiană, : ger-

SIT
mana) prezintă -un deosebit
şi numele [oastei foi literare
interes prntru evidenţiarea:
a d-nului N. lorga » Drum
curentelor literare sănătoase
Drept“. Sa translormat în' ER
„din acele ţări.
revistă literară săptămânală. „Traducerile. poeziilor, date
Director este, deacum i ainte
ca modele, sunt firește făcute
NIV

d-l Iorga, iar redactori“ d.nii

în majoritatea lor, cu. versuri
TI Agârbiceanu, Gh. Bogdan
Duică,
albe, căciicăutarea rime! cere,
Nichifor Crainic, C. Ş
muncă ŞI timp de prisos.
Fageţel, U. Soricu. și. D..
LU

“Totuşi uneori, spre marea

Tomescu, Sec de redacţie | noastră mirare, găsim şi bu-
d-l Alex, lacobescu,.
căţi: rimate și încă foarle bine.
RA

Io h: „Osul curentelor. de: tot Dăm ca pildă traducerea po-

soiul, moderniste, impresio= eziei noului scriitor Masefield,
niste, simboliste, decadente, - Verlaine al literaturii engleze,
NT

etc, pe care Je susţin pizd: ria care, începe astielun ciez de

de reviste .ce au apărut de filosofie al metempsicosr lor:
CE

la războiu încoace, glasul :ho->

tărâtor al d-lui orga era de Eu cred? că, dacă ai murit,
mult așteptat lvirea d-sale Se'ntoarce sufletul în lume.
Şin carne nouă învelit,
pe câmpul criticii literare cred
I/

că va -pune oarecare rându- Ei dobândeşte un alt nume,

AS

ial în scris, lăcându-se în a- ŞI, mai voinic, mil înţelept,

celaş timp şi selecționarea Porneşte iar pe drumul drept.
cuvenită scriitorilor. Analiza E crezul meu neschimbătoriu
UI

începută chiar de la al doi!ea Că şi această a mea mână -

număr şi continuată mereu Țărân'a fost de-atâtea oră .
Şi s'a întors iar în țărână,
BC

până azi in «Îitevatura ne Şi I-a lucit ochilor voia

veitebrata. românească și li- In Teba, "n Vavilon şi'n Troia.
 :30 Revista” Moldovei

Y
Proza literară a Ramurilor Nouă, vechilo: coiaboratori

AR
de azi este, apoape în în-: de la. Ramuri și Drum Drept
trepime, a puternicului scriitor-* “ne pare: bine mai ales că,
ardelean, părintele |. Agâr- Tomescu, cel cu scrisul clar.

IBR
biceanu:: dear Însă .că! este vioiu':și hotărit,— Sa” “reîntors
numai -el:!: Unde. sunt: proza: „la vatra părăsită, dar neipare,
torii deo diăioară - “ali Sămă- . rău că uri vedem, decât...

L
natorului ? Oare sămânţa lor nuihele. „printre redactori 1,

ITY
s'a stins-.cu''desiivârşire > - "De: ce nu, scrii, „d- le lo-
ii! Poezii originale. ȘI traduceri
foartat: multe și loarte varia te ă asa de bune, Și. aşa de fru-

RS
îmbogăţesc fiece 'număr.: moase, în cât ni idejdea. mul
Intăţişarea exterioară a ee. tora. dintre, noi era: “pusă, în
vistei frumoasă, *cum':a
! fost “pâna d- tale muscătoare dar...
IVE
în toti leauna. Tipa:ulales si binecuvântată. po
îngrijit, : Ea II EE Ie . „. Ra T. Crudu.
pe . -,

REVISTA: REVISTELOR. si
UN

3 he

ar
i ; ii iai *
sie.
AL

“„i! Adevărul literar. și. .arfistic ralură reflexul “ot “dezedtăi

No. 66, din:;,26 Feb,uarie,a. c; libru nu apare. mii vădit; Ceiace
D-I. AV, „Zorga „Bublică,.: sub titlul a şi. fărut.pe cronicarii revistelor:
TR

| genelie Ă = Literalira noas (ră. de noastre. să „vorbească, de. «haos»

astăzi) — "teiace âr” însâmnă că şi “«dezorientatea,.
Vor isi tima și “alte! articâle:— Ascuţita” şi” SV guroasa “pană. a
N

câteva”. consideraţii asupra:lite: D:lui loiga, spiritul său “de se:

CE

raturii româneşti în. desvoltarea “jecţionare, intranisigeuța- credin-

şi perspectivele iz. țelor -sale, punctul său de vedere.
Cu lu area! 'dirăcţiei: Raziiirilyr superior şi moral, „Vor: face ca o
Drum “Drept idin:: Craiova, -D-l dâră lămurită -să se! poată. Croi.
I/

lorga. revine.aşa dar.cu-tot din. - şi în domeniul literaturii noastre,

dinșul, Ip literatură. Era: și nevoe, Mai ales că, zdruncinu l ds după
AS

âci, dacă războiul a. dezorga: cut:-pe pr=a „mulţi

nizat” idânc”! viața economică” și să .nu. mai: aibă răbdare. ci':să-şi
financiâră a popoireloi: şi a În- tipărească -numai: decât. irămân-
UI

divizilor, ela avut „cun; Sâ 'în- tăia „i

vederat :ad.seori, —- repercusiu: vi Intro” "clară şi desăvârșiiă sin
de dezechilibrare Şi mai: 'accen- . teză, D-I lorgă --- în articolul .a-
BC

mate "în sufletul: molţimilor şi al mintit— fixează încă! odată,: dez.

iridivizilor.:-Şi: nicăiri cana: lite- voltarea' literaturii - românești : de.
 Revista. Moldovei 31:

Y
la începuturile ; ei.până azi, sta- tinuatori. cari să - fi adaus la fon-

AR
tornicindii-i - cate -două- trăsătuii dul îusuşi al. mişcării,::dar- a în-
fundamentale: ea e pentru: întreg tâmpinal O îriverșunată . împotri-
Poporu! şi. pornind. dela -p: 2por -pire- în mediul intelectual. bucu-

„—peste oricâte. invluenţe sau oii
câte salturi și abateri— desvoifa-
rea ei a .fost normală, liniştită.
Aşa că, dintre scriitorii de azi
IBR
reștean,. căruia îi place. faţada,
fațada:: de culori tari, .provocă-
îoare; până la scandal, ele, ans
Şi a-sa explică celebrităţile, din

YL
«cine -se..va întoarce la. normali- Ca lea; Victorie ;reprezintate prin
tate, acela. va trăi; cine nu,: se.va d-nii Mircea Râdulescu,- Cosmin
îngropa în. igguorarea: publicului Şi alţii .piin aceia că Bucureştii

SIT
sănătos», sunt: un .ioc «unda „să. adună
. Pentru a ilustra aceste afirmaţii oameni: de pretutind: ni, cari ip "an
d-l lorga citează pe Alexandrescti aceiaşi. esență morală şi, cari nu
Bolintineanu şi. Alexa: ndri,- cari, pot- ajunge; să se. înţileagă de
ER
deși au avut o ;cultuiă. streiuă, „cât la; cinematograf, |: alergările
totuşi au fost mândri să ia ceva de. cai şi li o liter tară care; CO-
din fondul. naţional moştenit, espunde acestor mijloace. de a
NIV

Dar mai. presus, de toţi punepe | hrăni sufletul Omenesc, e

* Mihail Eminescu care, iniţiat a- D- lorga; are însă-o, ciedinţă
dânc. în literatura gerinană, totuşi tare, anume, că <Țata- -Românea:
el a fost acela care a. avut o. mai
LU

scă, nici: cea: veche şi mică, nici

perfectă şi mape rsonală CuUno- cea, nouă; şi mare, nu să încheie
azi în, Calea Victoriei. Şi, În Butevarde.
O. îutreigă . „viaţă. CU, străvechi
RA

iimpurile: istorie,adie jupioe e rădăcini pe cure nţi le„Vor sinulge

superstiții populare, amănunte întăiiuş tele lâbuţi le e: «tetilor
de“.vorbire, etc, Nicrodată nau se Arăieşte acolo şie gal a'Șe apară
NT

topiseră intro “sinteză mai je puternică attinci când i să spune

fectă toate c! 'emonite:e- suf: etului- “cuvântul: „magi .de trezi, e.-Lupta
național, pentru a “fi vărsate -a- ” se dă şi: sc“vd da iritre această
CE

poi în formele unei mai superbe realitate autentică, răsărită nor:

opere de artă. Cu ce avea. a, mal diri gândul, muncă şi su-
îndămână, săzi :fi.-dat. soarta ai fâviuța. heaniuiui. deaparte și, de
niuită sănătată și ani” mai mulți,
I/

alfa, - între «serena deie> şi :ro-

nu e culme poeti că la care în , manțej e, între povestiri: 'e standa-
„dramă, în epopeie, în satiră să louse' şi. hebdomădere: e e'ucu-
AS

nu se fi: putut ridică: acest poet brațit ate saloaneler-! şi cafene-

cu totul 'sperioruîn 'care-să gră- '“le:or 1șuratecei, dar: or: golioase
i
măuca ezența murală de atâtea
UI

Capitale». i ri
veacuri a întregului: său popor». „.In această. luptă d: Iorga pune
Mai departe di:lorga.. arată, cu
“mu re temeiu rinainte.. «le toate
BC

părere de..rău, că «nu numai. că: «pe tradiți: naiisutul pă 'care ni.
această literatură : ma avut COn- MIC. Hu -l va “birui, ai bătrânei
. z TU
 33 Revista Moldovei

Y
Moldove, cu lumea ei acezală și per iență vremii. de azi, care:“tre

AR
tienită, cu humorul ri sănătos, bue să se recunoască în scrisul
CU superiorul ei dispreț față cu poefilor.şi. povestitorilor, în ac-
oriee este modă, cu «democraţia» [iunea dramalurgilor, așa cun

IBR
ei adâncă, in stare să înţeleagă este în acest: neam şi la acest
tot ce să sbate în sufletul mai ceas».
ascuns, mai ferit, dar mult mai T. Crudu,
“ jăwurit, cum e şi mult mai Sim- |

L
țitor, al jăranului, al admirabilu- Flacăra își urmează regulat
lui țăran moldovan». apariţia. şi nimic nu şi-a schimbat

ITY
_„Aşteaptă ca Oltenii :ccu. suflet decând fostul - ei fondator şi 'di-
dârz. şi iute, rostind voinți ne- rector, D-l C. Bann a. luat de-
înduplecate, în scurte strigăte de partanentul cultelor şi: artelor.

luptă» să-şi. deie nola: lor. în li-
feratura noastră, Ardealul ne-a
dat pe Coşbuc, Slavici, Goga,
IVE
Agârbiceanu şi e gata să nemai
deie pe alţii. Basarabia şi Bu-
covina au cuvântul lor de spus
în literâtura română .nouă. Ca
UN
RS
Se vede că, lăsată pe: sama D- lor
Sergiu Manolescu şi N. Porsena;
ma fost lăsată în mâini slabe, -
Potrivit dru.nului său de di-
nainte de război, ':Z/acâăra face,
aproape ca - fiecare număr; loc în
coloanele sale, unor nume proas=

încheiere d-l lorga pune această pete, dar fără să le - irâmbiţeze

întrebare; la care răspunde sin- până la ridicul, cum: face” D-uul
gur: Ce va fi literatura nouă ? Lovinescu : aproape. cu fie- care
AL

Por fe energiile educate ali NOU venit. :

Ținuturilor româneşti, trăind fte- "Am vrea să citim: în Flacăra
care viața: sa îndatinată, pentru însă şi o€ cronică ceva mai bogată.
TR

a „da inspirați, de o clasică ex- „c.op.,

N

“REVISTE PRIMITE LA REDACŢIE

CE

Sburătorul No. 22 — Bucureşti. " |

Scoala. Anul VII No. 2—organul „Asociaţiei corpului ă
I/

didactic român din Bucovina». Cernăuţi.—3 lei.

" Gândul nostru. Anul | No. 3 laşi.—3 lei.
AS

Muzica. Anul III No. .pe .D-brie 931. Bucureşti. |

„_- Correspo ndance €onomique . — 3-e annee. No. 7 Bu-
carest. “N-brie—D-brie 1921.—8 lei.
UI

România viitoare.— Anul | No. 10 Ploeşti. 2 lei.

"Răsăritul. Anul IV No. 17— 20. lanuar:1922. Lei 2.50.
BC

- Frăția Românească. Anul IV No. 5, îoae d&mocra-:

tică. — Orhei 0.50 numărul.
>
Anul 6, 2 BoToșIni 1 Aprilie 1922

Y
REVISSTA PA IOLDOVEI

AR
IBR
YL
o semene
SIT
ER
Tât'să plece: din nou în străinătate, veni. la. miue
"cu un teanc de scrisori şi manuseri se, Zicându- mi
NIV

„plin de tristeță: : . .
„_slubite prietene, mâne plec şi, înainte de. -a
porni:în pribegia călră care: mă mână un dor
LU

„nestăpânit. şi din care nu: Ştiu . dacă mă voiu-

mai întoarce, am ţinut 'să vin la tine spre a-ţi da aceste hârtii:
Zu, după cum ştii, “fiind singur pe aici, n'am la cine din ai
RA

mei să le las. Cu mine nu le pot lua, să le arunc. nu pot...

să le ard:nu mă: îndur, mă doare “inima! Mă doare. căci
simt o' parte din sufletul
NT

meu trăind închis în aceste foi

învechite. In ele, scumpe prietene, sunt mărturii. despre anii cei
mai. frumoşi ai tinereţii mele iubitoare Şi, înfelegi bine, nu pot -
CE

“să fiu eu însumi pierzătorul lor! |

M'am gândit. atunci să ţi le încredinţez ţie: tu să te păstrezi
Dacă mă voiu întoarce cândva ţi le voiu cere, D= nu, vei face
I/

ce vei: şii cu ele... Te rog numai atât: să ai milă de dânsele!

„Sunt cel mai prețuit izvod al! linerejelor. mele apuse bentru
AS

totdeauna !> .
Lăcrămând îmi întinse” mâna-- rămasului bun ŞI... sunt zece
UI

arii împliniți de când nu mai ştiu nimic despre el. Acum. câteva
zile, răsfoind o lădiță cu cărţi, am dat peste pachetul.cu scri-o-
BC

rile amicului: eră învelit într'o fozie galbenă pe care umezeala -

şi aerul închis o învineţise pe alocuri. Această. foaie, curmată
 2 „R evita. Moldavei

Y
de strânsura 'siorei încrucișate. de mai multe ori, îmi aduse

AR
aminte de faţa pală, răvăşită, plină de brăzdările: durerei, a: prie-
Ia
2 i ie
tenului plecat de- atâta” vremă& în- “lume ! i

IBR
Mişcat de această aducere aminte am desfăcut. cu , pietate
pachetul şi, la întâmplăre; începui: să celese ună! “din 1 scrisorile
păturite mai cu: “îngrijire: =:

L
r _ | | ă | La

ITY
+ Dragă, Alegule,,

«Mă intiebi şi tu 'şi "Costica cun -stăi cu... de- ale inimei,
“Ce întrebare şi mai ales la ce timp ! : Ciudat lucru ! „Ciudat,

pund acestei întrebări,. n'aş RS

dragul. meu, căci, chiar dacă aş voi .cu tot dindinsul - să." Tăs-
şii ce să ți spun. N'aș- şi peiirucă
IVE
acum mă aflii mai rătăcit decât oricând. Da Ei
„Dar ce să vorbesc eu; mai bine: las -.să vorbiascți îni-
prejurările; căci ele mau: adus la Paris,-. ele nau. aşizat “unde
UN

sunt. şi tot-ele nvau îndreptat: spre: restaurantul din Si. “jăcquss

în -care de curând am făcut cunoştinţa a trei: românce “din Basa-
rabla: i e a
AL

“ichipusşte- ți -şi tai cuin, dună: vreo săptămână de obser:

vaţiei tienită asupra tuturor tipurilor ce calcă un? restaurant, trei
TR

„amice, .Irei rude; ori trei surori — habar m'aveam ce: erau—mi-au
atras” luatea aminte: dela început. Vorbeaii” rusește, Singurul. cu:
“sur care ină impiedecă deza' intră! în vorbă cu ele, dar în. âcelaş
N

timp singurul: caracter care deocamdată mă atrăgeă, făcându-mă

CE

să le învălui într'o atmosferâ plină de:neguri şi lumină. Zi cu

zi le. urmăream de-aproape: . înfăţişarea lor. nobilă, privirea, lor
mândiă, îndrăzneala: de a ţinti' fără. să cutezi a: le înfrunta privi:
I/

rile, mă fermecau din 'ce -în ce mai mult. Ştiam ceasul. la. care
şi, ca un: pătimaş ce vine să-şi. hrănească neincetat
AS

prânzesc:
patima lui. așa şi eu venzam.la ora hotărâtă. De obicziu îmi
alegeam. un loc mai potrivit pe, lângă ele, de unde să. “le pot
UI

privi: în. linişte, şi fără bănuială.. Ea

Ah, dragă'prietene, nu stiu dacă « ai gustat. vreodată plă-
BC

cerea ce simţi când pe lângă țrup "îţi saturi şi sufletul. cu. ochii !
Privindu-le adesea uitam să. mânănc şi, mai ales, uitam să plec! !
 Revista: Moldovei - oi 3
ad]

Y
„Intrând liniştit ca: niște umbre: pline de':mister, se: așezau

AR
lă masă tăcute, ca:noianul apelor: adânci.: Mâncau : repede:şi: fără
să ieie în seamă: ochii cei şitori şi “galeşi: “ai ! 'tonmesenilor! de

IBR
prinprejur. 'Ba,:ca:e mai imiult; uneori. se simțeau stingherite în
larma'aceea: de guri şi! în "zgomotul surd âl. tacâmurilor izbite
Îără Crafare, + at te ani

YL
“Adesea: chiar le: ceteai:în ochi nemulțumirea. de. a fi silite
să se, pogoare. din. liniştea lor:senină!în «acel: câmp:de :războiu
al gurilor flămânde. Și-pe când elei îşi» îndurau cu. greutate.şi

SIT
„pecintiță răbdare. așest cias, al osândel, CU _îmi sorbea m cu ne-
za.

așa. de trist. ca atunci. când vezi ca. vremea trece. fâră- s o siniţi
ER
dar şi fară să te simtă |. . -
Astfel a trecut o sălămână, două, trei, ele ;mereu cu graba şi
NIV

nemulțumirea lor, eu. totdeauna cu întârzierea şi cu „bucuria mea.

poe
LU

Astăzi le cuiiose ! Cum 2. Nu mă întrebă că ai să afli

niciodată ! Le cunosc, “da, le cunosc! 1* O“ sprin'iîn toată: tăria
cuvântului... “Dar hu: oricât aş striga de tnre nu pot să: înăbuş,
RA

în mine, un glas hain ce-mi şopteşte îsi: tuină : “ nu'le” curioşti,

copile, nu! Mândria ta de! bărbat te. orbeşta, ea îți dă poruncă
NT

să crezi” că "vă ' cunoaşteţi, :dar! nu-i “adevărat |» Sufletul

oniului, în:deobşte, și mâi aies al femeii tintre, nt: se poate
cunoaşte aşă de uşor. Ar fi o sărăcie a lui, o înjosite negrăită
CE

de a: se lăsă să fie:'cunoscut în câteva: răzlețe întâlniri. --Inima

iubitore,. cu deosebire, are multe : ascunzişuri pline decură şi
de dragoste nețărmurită. E greu 'să le cunoşti pe:toate: Dea-
I/

ceea, tinere, cu visurile: tale, fereşte-te în cale-ți de ursite!- Nu

AS

lua de bun tat ce ţi'să: dă, căci adesea ţi:'se: întinde cupa 'de
aur a veninului amar în locul mierii: dulci după: care: alergi! !
„ŞI totuşi le cunosc. Aceasta o. aud''delu fiecare dintre
UI

prietenii mei cari zilnic îmi şoptesc:: 'ce îericit eşti că: le-'cu-
noşti ! lar eu, ca un avar ce-şi ascunde comorile 'scumpe, imi
BC

păzesc cu grijă simţirile meleşi mă fac a nu lua aminte,. Dar

vorba lor mi-e dragă, o. sorb cu nesaţ şi par'că aş voi: mereu
 „4 Revista „Moldove |

Y
ș Q.; spuie,, s'o cânte, s'0 “pringă. vârtejurile de. vânt, s'o: s:: mene

AR
pe, întinsul. fără--de; hotură..Și, când... răsunetul: acesta, : ajuns la
- marginile cele. de pe urmă, se va; întoarce. tremurător : şi ostenit

IBR
“la locul:de. “unde.a,, plecat,: pgăsindu-mă încă treaz. în „neliniştea
mea, să. aud. -întreaga :fire. murmurându:l :ca.: o; rugăciune. în
jurul căminului lor paşnic. Şi ele, trezite din somn, în. „mijlocul

L
nopţei. adânci, . să-i: simtă svâcnirile- și. să: le: tresalte; inimile!
"44.0, nebun: ce sunt-!: Vreau ce. nu-se : poate implini. Nae

ITY
tura: maiestoasă nu. se. îngrijește - de: pratul. ei nemernic.!
ŞI lotuş, cât de mult îmi place să. aud: acel: cântec: al

RS
prietenilor - mei „care, înşelându-i pe dânşii, i mă înşeală şi. pe
mine, făcându-mă să cred“în 'reălitatea lui şi aceasta e singura
mea mângâiere în orele pustii În. care trăesc, Da
IVE
"Par că le: văd: | |
"Una: e înaltă, mândră, frumoasă, “Pământul tremură şi el
când simte atingându-l podoaba lui întrupată ! Pâşeşte, falnic
UN

„ca un stindard în fruntea unei armate învingătoare, "iar, când

stă, are: înfăţişarea, pe care în zădar, o râvnesc statuile antice.
Ochii negri, lucitori şi plini de. toc, ştiu . să înfrunte toate pri-
AL

virile, aar. greu pot să ascundă ceeace gura mică hu. vrea: să
„rostească. Faja-i „albă, .rotundă cu cele două gropiţe în obraz,
TR

pare, mângâierea plină de. ispită. a unor roze ce.se pierd. sub
cununa de păr negru ce-i: învălui fruntea: chip miruit din
N

faşă cu iubirea şi trimis în lume să: samene poezie ŞI dragoste,

Vrajbă şi ură! . Pi: |
CE

A. doua, mai “mică la stat, dar: par că: mai dulce îi privire,
cu ochii căprui, mari.şi adânci, încuujuraţi de o dungă viorie,
închid în umbra-lor o taină care. se revarsă pe întregu- i chip
I/

palid ce tradează - o. suferință care a fost sau care este încă,

AS

Gura 'smerită, 'puţin întredeschisă, străjuită de două alunele mici,

- îngăduie arare vreunui cuvânt să ducă pe aripile lui melancolia
din care a fost, zămislit. Fiecare vorbă, pelrecută adesea de un
UI

zimbet _trist şi fără de chemare, picură. în drumul ei durerea cu

care este. încărcată. . e i
BC

Vrăjit de acest caracter inchis şi cumpănit adesea am stat

în preajma lui, dar niciodată nu mi-a spus nimic despre liniştea
 Revisla: Maldovei 5

Y
AR
ingândurată: a: sufletului 'pe: care-l slujs ște. . Gând o! privesc îmi
„pare că am înainte '0'apă“lină, al cărei . luciu. îţi fură privirile
dar ale: cărei adâncimi: nu le poţi cunoaște: vreodată. - dir

IBR
“Sub înfăţişarea unei. tinsre vestale 'câre se. străduieşte me-
reu a fineă nestâns focul dragostei fără prihană, gala a-ți spune
cel mai dulce cuvânt, dar tot atât "de! gala ă ţi-A lua indărăt:

YL
aşa se înfăţişează în totdeauna, -
» Fire pe care.suferinţa: a înbunat:o, "cu: O inimă. împietrită
ce nu mai poate să fie înşelată, dar nici să înşele, în. prietenia

SIT
ei poţi să aili oricând sfatul sincer, cuvântul de mângâiere şi
nădejde pe care cei orbiţi. în drumul vieţei îl-caută:în rătăcirea
lor. Aceste trăsături te, stăpânesc, te farmecă şi.te atrag.
ER
„A treia 2.Oh.... cea de-a treia îi greu s'o.prinzi ! - Are -un.
suflet ce-i tremură -ca.argințul cel viu. De strajă. chipului fru-
NIV

mos stau -doi ochi întunecoşi, neastâmpăraţi, în : care. ciocotese

un iad. de patimi înfrânate. .- i
“Gu“privirea dusă după lucirile momentului, “trăieşte: stă.
LU

şiată între: durerea de. a se şii departe de un bărbat.care să

stinge, de-o. boală:ce nu iartă, şi de. singurul ei. copilaş,, care .
așteaptă acasă, micuțul, sânul mamei ce. nu vine. -
RA

Pieptul ei tânăr, plin de iubire, se :sdrobeşte. în lupta chi-

nuitoare ce să încinge adesea între datoriile ' faţă . de tinereţa şi
fcumuseţa ei deoparte şi datoriile de soţie și mamă de-altă. ŞI
NT

această gâlceavă între simţirile ei îufierbântate, adesea o fac să

plângă, să râdă, să. iubească. cu dor, să urască cu mânie, să-şi
CE

întArzie privirile la unii, să şi-i întoarcă furioşi la alţii, să

desmiede copiii tuturora şi să nu-şi afle o clipă liniştirea,
Tată cine sunt cunoştinţele mele de azi pe care, în seara
I/

când: am vestit pe doi din -prietenii mei că sunt invitaţi la: ele.
unul ma sărutat de bucurie; iar celălalt, neincrezător şi aiurit,
AS

m'a tăcut nebun.. Şi cine ştie care -din aceşti. doi a. gâcit. mai
bine sfârşitul la care în cele din urmă am să ajung: .voiu:
UI

plânge în ascuns ca cei fericiţi, sau voiu râde în drum ca ne-

bunii !
Dar nu, nu mă gândesc niciodată la un sfârşit trist, Nu,
BC

căci prietenia, dacă e adevărată, nu se rupe nicicând, Ş'apoi...

ce-aş avea de împărţit cu ele 2 Dragostea? Aceasta, dac'ar fi
 II a | Sa Revista Moldinvei

Y
Ce- -o fi Hu'mă pricep: 7 Nu, Dbenteucă surori. mi: au spus- o “cu-

AR
rat : «voi sunteți fraţii noștri, deacea. jubim prietenia . voastră>-. Ş
Mi-au spus-o şi totuş mă, îiicrâncen când ascult . în cugetul

R
meu uri, glas” 'uşurel ce. “adie, 'năzuiud a fi din ce “în ce. mai,
bine auzit. Acest glas, cu şoapța lui -pripită, mă chinuie, mă

LIB
ingrozește, Oricat lupt cu el câ să-l Antrane,, rămân to «eu ce
biruit i pi ca iai
| „Dar. iată] că vine căttand cu. trufie, peste, toate jude-

Y
căţile” ce i le-ani pus înainte :: eu fug din, cale-i, . „mi-e, frică, nu

SIT
pot să-l mai aud; tu însă stai locului și: ia aminte. Voiu ave
nevoie: de sfaturile tale, la aminte !.
«Mândre
ER
vlăstari ale Basarabiei, fiţi salutate | Ua visător |
din lurica cu păcatele . vă. umblă în urmă, vă chiamă pe nume |
vă sărută în gând! Dacă 'nici una din. voi.nu e sortită spre a-i
NIV

face fericirea, cel puţin nu-i sămănați în cale nebunia ! Daţi-i

salba de aur a. priteniei, care leagă pe veci, ori de nu, perdeţi-vă
paşii şi intraţi pentru totdeauna... în lumea umbrelor din „care
LU

a-ți venit b N
RA

“ Aici manuscrisul să termiriă şi, după cât să: pare, o lacrimă

NT

pune : sfârșit scrisorii : neisprăvite. Ce'gânduri se vor fi înnecat:

în ea, ce dor aprins au. vrut săă stângă, ştie singură inima: lui..
CE

1.2 .. . . i ş a.

Tiberiu Cruan
I/
AS
UI
BC
 Y
AR
IBR
e dată

YL
SIT
a Când treci. şi-a a “ ochilor scântei
Se pierd în lumile-ţi Senine,
ER
| Și gând, și suflet mi de. iei
Cu line. |
NIV

i Sab cer
e » albastru, vătăceşti .
- Pe. luncan farmece vrăjută,
LU

5 poale nici nu ştii. că ești

Iubită. |
RA

Şin aurmă. zi tremură venind |

NT

„ Nenvinsa dragostii povară, *

Si florile pe ânp s aprind Ş
CE

„Cu pară sue

si Cum e: zarea nHăcărată
I/

„Si codrul dornic și tăcut,

AS

-O dat ași vrea să fe sărut,

UI

O dată...
G. Tutoveanu.
BC
 Y
R AR
LIB
AODELE i m za D Î]R CGI: ni
1 i pu

Y
A
Pa
SIT
arăşi un! vechiu mănuscris “inedit: un “zbornic |
ER
miscelaricu * aflat, “pe-a 1898-16. părintele ă
Constantin Morariu în: biserică lui Ştefan,
NIV

din Pătrăuți pe Suceava (Bucovina).

i Ca Fiindcă în cele” trmătoară publicăm din
i e Codicele -Pătrăuţean. capitolul: (menţionat .de
LU

noi în „Revista istorică. An,.VII: 1921..pag. 248). despre

omorirea lui Grigore. Alexandru Ghica, vom da aci 6
RA

sumară descriere a acestei interesante: cărţulii,

- Codicele Pătrăuțean „e... seris,;. destul. de; „primitiv
cu cerneală şi chinoyar, la anul 1787, de” un Maholache
NT

dascăl,—pe foi. de cam 15, 7X10,2 măriui&, hârtie” cu fibre

paralele întretăiate cruciş, la distariță“de 2—6' cm.:de albe
CE

dungi transparente (aceiaşi hirtie pe care 'o întâlnesc şi'n

alte manuscrise * de la sfârşitul veac. XVIII şi începutul
veac. XIX; ca d. p.:în - Codicele“ miscelaneu: al clericului
I/

din Cernăuţi Constanţin Popovici. scris la. 1796 şi cu:

AS

prinzând, între altele..o redarţiune, a lui, Syndipa filosoful 1)

apoi în /sopia Voronețtană de la 1801, V „Revista Mol-
UI

dovei“ No. 10). -

BC

1) care deci nu e cu mult mai.noită decât cea mai veche redacţiune

(din 1779) a lui Syndipa cunoscută- până astăzi e Gaster, Lit. pop. rom"
pag. 64). Vorbim despre această.cu alt, prilej-”
E
 Revista Moldovei + a te

Y
AR
„i. lipseşte începutul şi sfârşitul. Şi restul-:foilor
| paginate de noi: cu 1—96,:constatăm,. între paginile noa=...
stre :74—75,.0 lipsă. de: cam..2 foi. Ultima foaie, : paginile

IBR
95—96.e şi ea păstrată numai. pe. jumătate, lipsindu: -i. de.
sus până jos, marginea dreaptă, ruptă în două. Rămășița.

-
salvată cuprinde următoarele.

YL

.
1) Pag. 1.222 ; Un Catehis, din €care. cităm, drept N
specimen de la pag. 5; Sa

SIT
„vl(nntrebare) : _ In ce crede creștin? |
“R(ăspuns) : —" În sfânta iroiță, după cum mărturi-
ER
sește simbolul, adică cred. intrunul Dumnezeu. i. proci. da.
La pag. 25, prima iscălitură a' autorului-copist:
„Sfârşit şi lui Dumnezeu laudă, 1787, Februarie) (una)
NIV

7. Manolache dascăli.
Pagina 2—3 e rămasă: albă. Paginile 04. 33 con-
LU

tinuă: Catehisul. In josul. paginei: 33, -din.. nou..acelaș

„Sfârşit: și iu(î) Dumnezeu udă, 187 Februarie). L8:
M anolache“.
RA

2) Pag. 34.— 60: “„Epistolie foarte, de folos sufletului.

și trupuluie, cunoscutul și foarte popularul sujet apocrii . :
NT

(pe care ni-l dă şi. Codicele Sturdzan, cf. Haşdeu, Cuvinte

din. bătrâni, JI pag. 43 ş. a.) care aici începe cu; nAscul- ..
CE

fați blagostoviți Creștini, cu. adevărat epistolie ce au 1ri-

mes. Dumnezeu în sfântul, Sion la. erusalin, că au căzut
0. peatră - mică „din, ceri,.. dar nimine tau putut Să o ri
I/

dice, că era foarte gre...

AS

Iu josul paginei. 60 tutirpinăra pentru a treia oară

iscălitura : „Sfârşit şi a, Dumnezeu laudă 1187. Mart
4, Manolache“.
UI

3) Pag. 61—66: Versiinea despre asasinareaa lui Gri. :

gore Ghica (vezi mai jos).
BC

1) î proci == şi așa mai departe (slavoneșie).

 12 .. | a _ Revista Moldovei +

Y
AR
4) Pag. 67 —73: “ Psalmi 46 şi 47 din Psaltirea în
versiri. a Mitropolitului. Dosofteiu-(v. mai. jos). -
m

"şi '6): Pag.'74—96:: larăşi un foarte: populat! capitol

R
apocrif, umblarea Maicii Domnului, pe la muncile iadului“, <a.

LIB
(cf: Haşdeu, Cuv. d bătr. II pag. 312 ş; a din care. !
cităm pag. 94: <Zisă Arhanghelul Mihai(l).: Mă

Y
"2 Vre-vii, Precisto, să mergem să vedem cum să
muncesc preoții care sint destoinici să ie preof :2

SIT
„7Văzu Precesta preot spânzurat în mijlocul ia-
dului În para focului. Și eșie dinii creștetul lor: şi arde.
ER
pre dânșii Zisă Precesta : — Care sânt aceștiea po
„n Arhanghelul Mihail zi să...»
NIV

+
Li | »
LU

Ceea ce deocamdată ne” interesează mai mult sânt

Psalmii lui Dosofteiu -și Moartea lui Grigore Ghica. :
„Cei doi psalmi din Codicele Pătrăuțean, cu: micile:
RA

lor variante şi cu marile; lor'elisiuni și coruptele, faţă de

redacţiunea lui: Dosofteiu însuşi. (ediţi ia [.. Bianu: 1887),
NT

nu:sânt— cum bănuisem la priina vedere a lor — scrise”

din amintite, fiindcă poate ar îi fost în circulaţie ca co- |
CE

linde"1) ci așa cum ei ni se prezintă în carnetul de me--

riude sufletești ale dascalului Manolache, ei sînt, vădit,
rodul unei copii,. mai „mult sau mai puţin mecanice, de.
I/

pe un alt text modificat și viciat, lucru care se vede din N

AS

următoarele paralele :
UI

1) v. lorga, (sf. (if. reliz. 1904 pag. 188: +De multe ori, el (Dosofte:u)
a nemerit tonul așa de bine, încât de aici înainte. băieţii ce străbat stradele
încremenite de ger, purtând steaua soliei vesele a naşterei lui Hristos, au.
BC

făcut să zboare în recele aier'de noapte cântări de psalmii, pe care nu le

ştiau săracii, din ce sfântă pură de om învăţat şi de cucernic > Mitropolit ,
au izvorit întrun ceas fericit !>.
7
 „ Ravista Meluvel Ra 13

Y
„ Fragment. din: psalmul 46.

AR
-
î-ă

“Codicele Pătrăuțean : Dosofteiu tea. “Bianu

IBR
pag, 9 Că "Dumnezău poate | “pag.164 Că Dumnezeu poale
Pre. limbi preste. toate, „Pre limbi preste toate,
De le înblânzeşte N a “De le îmblânziaşte

YL
pag. 10 Si le. înpărtește, i “şi le 'mpărățiaşte,
ŞI Scaun' cu: rază pag 15 Scaunulii di rază.
Unde va să șază. “Unde. va să şază.

SIT
Să 'npirțască toate : Domnulăt din direapta
„Pre. boeri, pre: gloate - Să "mpărțască plata
Și cine să înnalță Pre boieri. pre gloate
ER
Den fire, să paţă.. -Pre limbile toate.
Să 'nvaţă (sic!) tot omul “Si cine să 'nnalță
NIV

Că ihe ceartă Domnul... “Din fire sămață,

L-a vedia toti omulil. +
Cum i-a certa Domnuli
LU

sau un.

„ Fragment, din psalinul A

RA

Codicele pătzăuţeaa ::. Dosofteiu (ed. Biauu)

pag. (2Că Dumnezău loale. pag Isi Că Dumnezău toate -
NT

Căbi vă (sic) poate - Câte va le poale.

Cu munci de departe. „ Cu lănci de departe
pr

Pre vrăjmaş şi cetate - - Pre pizmașşi-i bate

CE

Sfîntul 'acesta fără de sămn „Și celalea sfântă

N'are greutate, | . Stă fără de smântă
Nici de o parte N'are greutate
I/

pag. 13Că ori întri (sic) omul Nici de o parte

AS

| crează (Sic). Că o 'ntemeiază

Tinde înpotrive. Dormnulii şi-i dă rază,
Mâna milostive Şi-i tinde *npotrivă
UI

Cât are tot omul Mâna milostivă,

Milă de la Domnul. - Cât are tot omulă.
BC

a a m aa
Milă de la Domnulii.
1) Evident corupt din să vază.
 i 14 | | , „nv Revisia : Moldovei

Y
„O corupere decii: al cărei! rezultat e:un astfel de nonsens,

AR
încât, ai' zice din lehamitire, versiunea “Pătrăuţeană, cu l-a
“"iummătate” â “versului proxim De E

R
Y LIB
SIT
ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
AS

î Cod. Pătrăuţean _ Dosofieiu (Bianu)

UI

Și săndu (Sic) - Și sfântului dai nume:

“face un salt ufiaș. peste nu mai puţin de 21 versuri ale
BC

lui Dosvfteiu (v. Bianu pag. 158-— 159), încheind cu ju-

mătatea versului penultim deci:
 . Revista MOldovei -: 15

Y
AR
pi piei tepe
, a “oa. Date, Pg
Doșoitein (Bianu) .
i săridu, i. să-vâr, naște „Pat 159. Și sfântulii:: lui: nume

IBR
„Cu noi să..vor. Paște „e a (eta 2li : versuri). -.
pre
„ȘI câți, să vorii. naște
Ma o «
le o.
(a - pizza
„Te
Cu tine: S'oriă-2 pâște.

YL
Dar paralela definitivă” între. versiuriea' psalmilor diu

SIT
Codicele Pătrăuţean: și între redacţitiniea luiiînsuși Dosoţ.-
„teiu rămâne so facem! iute o cercetare specială.
ER Vrednic
„de luaje” arhinte răi: hârie: “faptul că și psălinii” lui Dosofteiu
| intră în “băgajul” literar de toate zilele al strămoșilor no-
a
NIV

„tri “cărtuitari. i ati ae

ri

E "Mai importantă, dei sigur, e “elaţiunea despre” inoar-

„tea. luai Grigore. Ghica. importantă nu, “prin faptul că
LU

testează data, “morții. lui. Or. „Ghica pe. ziua. de: 1 Oetom.
„brie—nu 2, Octombrie, —d Iacob C. Negriizzi în Co-
RA

- municatul său de: la „Academia . . Română: Cântecul Sau

. Siihuirea li Grigorie Ghica „Vodă, ALA. “R. XXX,
NT

Mem. secţ., lit. crede, că pentru. confirmarea. datei, de 1

“Oct, (775 trebue citate, “împotriva: lui Xenopol, care .
CE

„dă data, de. 12, Octombrie, un vechiu "număr din «Foaia

pentru minte, inimă şi iteratură» și Efemeridele lui Con-
“ stantin Caradja, dar noi: sântem. convinşi
I/

că 12 Oct. si.
"i: al lui Xenopol (după izvOare. austriace: !) este exact
AS

„identic cu ] Oct, (st.v) al d-lui Negruzzi ci: importantă

“prin prezentateă atâtor: amănunte cari 'diferă dă cele ale
UI

'amintitei versiticaţii „Stifuirea Doninului "Ghica: Vodăa,

» Publicată, mai. întâi- în „Convorbiri, literare“ „din l Martie
BC

1875 şi. reprodusă 'apoi de M.Cogălniceanu, sub. uinele

 16 Sa Aa Revistă Moldovei

Y
cronicarului şi bunicului său lenache Cogălniceanu 2 în

AR
«Cronicele României» sau «Letopisiţele».... ediția a 2-a,
tom. lil, :apărut la 1875:(nu: 1874! v. |: Negruzzi “memo-

R
riul. cit): “Astfel în "versificaţia asupra” omoririi lui Ghica

LIB
capegiul, mazilitor ŞI: ucigaș, sosit la lași, nici nu. mai dă
pe la curtea lui Vodă, ci trage drept la gazda sa:

Y
avlară. dacă au sositu, a Sa

SIT
„. Ce vieleșugu au găsitul
Au. zis că-i bolnavii. de moarte
Au cerutii doftorii să- d catea (Kogălniceanu
ER
i E pag. 276 —217).
| “pe când în Codicele Pătriuțean, două zile în. rând,
NIV

| Sâmbătă şi Duminecă, capegiul e oaspele curţii şi al di-

“vanuluii domnesc, purtat fiind cu mare alai până. la gazda: sa.
LU

şi abia în noaptea de Duminecă (recte: de Sâmbătă spre

Dumincă ? ? v. |. Negruzzi, mem. cit.) se face bolnav.
Şi iară, pe când anonimul versiticator și »profesio.
RA

mist literar pentru. asasinatele politicea (lorga) din Sfi/uire,

“în. mod destul de original declară că. nu ştie să spună
NT

„nimic despre interlocuţia“ dintre Vodă și Ahmed- Beiu :.

„Ce i-au zisii, ce l-au mustratu, N
CE

a „Nu ştii, nu mam întâmplată (pag, 279)

„pe atunci în “versiunea noastră, capegiul îi prezintă lui
I/

| Vodă și ile ceteşte, cele trei fermane dintre care ulti-

AS

mul e, cel de. mazilire- şi pierzare. |

Mai departe, pe când« în Sihuire sumedenie de
€ Turci
UI

sunt martorii crimei : |

"1 1) v. lorga; 1stlit, rom. veac. XVIII, vol. 1 pag. 489; „Cât despre
BC

versurile pentru moartea .lui Ghica... nu vedem nici un motiv 'serioa de a

le atribui lui Kogălniceanu“, In acelaş sens se exprimă şi L Negruzzi,
mem. ci
 Revista Modovei
17

Y
" „Ş:atuncea întrându, “îi casă

AR
„Acei ce“se înarmasă, |
Și uşile deschizîndiă

IBR
|
Au şezut cu toții rându.
Văzând Vodă acea "'ntîrmplare

YL
L-au cupiinsit mare sudoare“ (ba
g. 278 —279) ş
însuși fasmatarul e cel ce începe
măcelărirea lui Ghica

SIT
„ĂU făcutii semni capigiul către
hasmatarul
„Ca să-i lovească cu hangiarul
ER
(Pag. 279).
—pe'atunci în aceastălaltă ver
siune „capigiul însuşi
NIV

2 fi — situaţia nu e tocmai clar pare

ă, din pricina, probabil,
acelorași coruptele de text, ce le.
în psalmii am constatat mai sus,
ui Dosofteiu | — în asasinul
LU

fără de martori.
n |
| | |
N bi n
RA

„Dar îată acum ceea ce ne q au înseși pagin

i:e 6I—
66 din Codicele Pătrăuţean :
| | A
NT

„Această isto rie scoasă a Domnului Ion Grigori

Alexandru Ghica Vodă. Au perit la le [a] t 1777 Oc
CE

(tomvre) l. |
Viind un capigiu-başa cu - ferman
împărătescu, şi
au venit în târgul Eşului înt”o Vini
I/

re sara. Şi Sâmbătă
dimine(a)ță. au trimis Vvod cu alui
şi lau adus, șau
AS

şezut la!) | curte pân la ameţa)zăz, şi

la șasă ceasuri :
Şi atiu
nce iar L-au tuat cu alai domnesc
şi l-au dus la
UI

gazdă. lar Duminică dimineţaytă

au Mersu capigiu-başa
sânguru la Divan. lar când au
eșil! din Divan domnesc,
BC

1) linia verticală indică sfârșitul pagin

ei în Codice.
 18 Revista Moldovei -

Y
la şasăle ceas, l-au dus cu alai şi cu Jrumuseță pân

AR
la gazdă. lar dupăce Sau întors la gazdă. la. capigin-
bașa, au mersi Vodă” a vânat, iar capigiu-başa Sau Jă- Du

R
cut bolnavă şi-au Irimes un Turcă la un ceâs de no(ahple

LIB
și au chemat pe Vod. Şi au mersă numai cu cărăta cu
doi teiegari şi cu doi ciohodari şi Tufecciu(l) de Arnăuţ
că acela niciodată nu lipsește de lângă Vvod. Şi au în-

Y
trai, Vvod în casă şi tufeciu?) după dânsul, ior Turci *

SIT
zăsă: Ce boeri, iaste acesta ?—- Vod, au zis : — Al meu
(nfecciu iasta | — Şi zisă Turcul, să ste afură, că au o
ER
lainâ. Şi i-au: dat culceț, cuibuic şi decăt”) i-au dat
cuibuic, au scos un ferman die îniiotrea domniei Saie şi
NIV

au mai Scos un ferman de nişte : alarele și au mai Scos

şi al triile fer(main) de perzare Păi ie(1)- Sale. Şi au daf
fermanul) şi aa prinsă a citi. Şi atuncea lăcrămă Vodă
LU

și zisă: Lăsafi-mă să-m văz covii !— lar Turcul zisă să

(s) co (u) fă (2) o băsma. Şi (eu pus pre umăr. Vvod
RA

zise :— Ce iaste acesta ?- -Să-ți pui capulinlr ănsa ! — Şi

atunce numai “ce-i arunca un arcan, de mătasă şi-l
NT

zugruinavă* ) şi-i tae capul ! Şi mam ştiut pân. la (al)

7-lea ceas. Şi așa. să săvârși Gligori Ghica Vod. la.
scaunul Sau în laş, la le(u) 1 1777 Oc(). In.
CE

e
I/

moon apa

2) de îndată ce din moment ce.

AS

3) a donmmiei sale.
4) Aice pers. 3-a singular sut plural, vezi cele constatate de subseru
natul în studiul său: Un nou manuscris vechiu; Isopiea Voronefeană, Cernă.
UI

uţi 1922, pag. 9 despre ,„falsa” întrebuințare a pers. 3a plural, în loc de-
pers. 3a sing, la perfectul simplu. Formele acestea ar putea îi şi urmașele .
plus: cvamperfectului indicativ latin : laudaverat şi landaverant trebuind să
BC

dea acelaş rezultat. /dudară ?

ha Revisie Moldovei 19

Y
Zece ani numai îl despărţiau pe dascălul Manolache

AR
de vremea făptulrii crimei” povestite în cărțulia sa. De
unde o va fi prins în filada sa ? tine i-a dat-o şi cine

IBR
ne-o dă ? Desigur aceeaşi unanima descărcare de .câm-
pătimire şi de milă, care ca şin pomenita Srifuire, adânc
impresionată de perirea unui rar nevinovat, trebuia să

YL
se manifesteze, unanim dar anonim, de frica puternicilor
zilei şi de frica mâniei lor !..

SIT
| Leca Florariu.
eszszs ER
SONET.
NIV

Ţi-aduci aminte ? Intro noapte blestemată,

LU

Cu straniu vâjiit de vânt și ploae deasă,

imbrățișaţi, plângeam ruina neînţeleasă
Suriș, în sufletele 'noastre întronată.
RA

O floare roşie,—de-un gând nebun, culeasă,

Vâodeă, întrun pabar, de mintea-mi sbuciumată;.
NT

TRâdeă și sângele în goana lui ritmată

Când lacrimi picurau pe-a genelor mătasă.
CE

Ne biruise fiara ce-o purtam în sânge!

Vrăjmaşa seculară-a visurilor sfinte,
I/

Ca : Patima ee urlă 'n brațul care strânge!

AS

inebunindu-mă de carnea ta fierbinte,

Robit, m'am vrut s'ascult cum sfâșiată plânge
Plăpânda noastră dragoste... Ţi-aduci aminte ?
UI

Vasile Gh. Petrescu

BC
 Y
R AR
LIB
ae cani a fane îi ML
Y
SIT
ER
A e tatăl lui Alecu Vlahuţă îl chema Nicolai,
NIV

| iar mama se numea Ecaterina (Acasă-i zicea.

Catinca). Fire evlavioasă, încă din copilărie,
LU

IE ea a intrat:în tagma monachală.de la Mâ-

EI năstirea Adam (Lutova). Fiindcă era: deo-
m sebit de frumoasă, “ea și-a atras: simpatia
RA

lui Nicolai Vlăhuţă, care în cutrierările lui vânătoreşti !)

se rătăcise şi 'pe la Adam. D-l Lupu Costache, de la -
NT

Dealu-Mare, cred că ştie lucruri foarte interesante din

tinereța lui Nicolai Vlăhuţă, de Care. era nedespărțit în
CE

petrecerile de vânătoare *).

1) Despre această ocupaţie a tatălui său ni vorbeşte Vlăhuță în îru-

I/

moasa bucată „La gura sobii“ : „Vasile Petrovici zicea că-i cumătrui ur-
şilor ; cunoştea pe tata— vechi tovarăş de vânătoare».
AS

2) Cum că şi după însurătoare, Nicolai Vlăhuţă păstră tradiţia ve-

chei hoinăreli:se vede: dintr'o afirmaţiea D-lui V. Voiculescu, pe care o:
UI

deţine de la însuși maestru Viăhuţă. „Năluca tatălui său, lipsind cu lunile

de acasă, după treburi, petreceri şi vânători și pe care abia îşi amintea că
Va văzut odată subt chipul unui străin voinic, ce-a descălecat în grabă la
BC

pragul lor şi iar a încălecat; iar maică-sa arătândui-l i-a spus cu durere
w'ite,, ăla este tot-tu“,
 “Revista Moldovei - “ 21

Y
AR
Despre dragostea romantică, din care s'au luat pă-
rinții lui Vlăhuță, avem o măr lurie a Poetului în poezia
«n Mânăstire» Do

IBR
|
Locuiau la Pleşeştii de pe valea Simnilii, unde erau
mici proprietari de pământ. După ce băeții s'au mai sbu-

YL
rătăcit, plecând care, şi mcotro, după ce inezinul înplinise -
9 ani (Alecu) şi Eliza se măritase cu Străjescu, bătrânii

SIT
Sau mutat la ginere, în Poenești. lar prin 1892 îi găsim
retraşi în liniştea de mânăstire. Tatăl, a Neamţu, sub
numele de Nectarie; mama, la Agapia— numită Elisab
ER eta, |
După câtva timp, bătrânul a cerut învoire de la Mitro-
polie să poată sta la Agapia împreună cu tovarășa vieţii
NIV

lui. Aci şi-au dat amândoi obștescul: sfârşit : mama, la 2

Septembrie 1898 iar tatăl, trecutde sută, la 8 Mai 1909.
LU

„Despre tata lui se po nenește foarte puţin, aproa

pe
de loc, în operele lui Vlăhuţă. In schimb, despre mamă:
o antologie întreagă. Pentru. dânsul mama este O.religie.
RA

Rare ori un scriitor sa fi consacrat mamei pagini mai

evocative şi mai duioase, ca Vlăhuţă. | o
NT

Că tatăl său este aproape absent din scrieri se ex-

plică lesne. Fiind foarte puţin al casei şi foarte mult
al
CE

peirecerilor?) nu' s'a putut închega între tată și fiu acea

1) Măicuţă, nopţile de vară
I/

Sunt înfiorător de dulci

Incremeniși privind afară, .
Pe cine-aştepţ, de nu te culci?
AS

„Şi dacă în a vieței cale

Un suilet tânăr s'a oprit _
Subt raza frumuseţii tale
UI

Tremurător și fericit. _
La ce pustii să-ţi treacă anii...
2) O bătrână din Pleşești ma uitat să-mi
Nicolai Viăhuţă nu prea stătea pe acasă, spună, cu înţelesuri, că
BC

mai mult umbla... „pe dealuri“,

Firea tatălui, o moştenesc întru totul Mihai
rele dinspre tată au dus luptă mare cu aceleşi Eugen. In Alecu, pornirile
maică.sa, fiind doborâte de acestea din împrumutate din virtuțile
urmă, ajutate şi de-o cultură a
inimut Cum m'am putut găsi la un alt scriit or...
 PD | a “Revista Moldovei

Y
AR
ştie
distinsă” legătură sufletească dintre el şi mamă. Nu se
ă,
"dacă această /recere subi tăcere, despre Nicolai Vlăhuţ

R
nu. î-a fost inspirată de însăși înstrăinarea ce observa la

LIB
tatăl său care nit dădea cu lunile pe-acasă:
| - Alecu a fost al 7-lea şi cel din urmă între fraţii lui.
Mihai, Eugen și Fliza trăese. Costache, Oheorejieș şi

Y
lancu sau stins demult; aa

SIT
Mihalache, despre care Vlâhuţă vorbeşte cu direre
de inimă în amintirile lui („Un Crăciun“) “este cu 2 ani
ER
mai mare. Astăzi e călugăr 1). Deși mânăstirea sa de: me-
tanie e Neamţu, el stă: pe lângă sora sa. inaica Străjescu,
NIV

la Agapia, în urma voei căpătate de la Mitropolitul Mol-

dovii prin stăruința lui Alecu. Ca monach, poartă numele
Mardare.
LU

Fugen, frate mai mare decât Mihalache şi tost sluj-

baș multă vreme pe la Bârlad, Vaslui?) și Bacău, sa
RA

retras și el la schitul Măgura 5) deasupra Tăsgului Ocua,

lată ce-mi scrie, despre el prietenul F., dintro călăiorie la Agapia ::

NT

A
şi foarte
„Părintele Mardaria « sfătos. şi bun de glume. Merge şchiopătând
neregulat, Bietul om e reumatic. larna mai ales, sufere îngrozitor. Numai
fi murit eu de cât .
CE

ia acest gând şi laciimile îl podidesc „Ma: bine-aş

Alecu ti Cât a trăit V'ăhuţă îi mai purta de grijă. Acum aleargă toată ziua
după alimente pentru. a face faţă pensiunilor la care s'a angajat cu sora
lui şi de pe urma cărora li ese şi lor hrana zilnică. EI s'a retras în mâ-
I/

năstire, după Sfatul. lui Alecu şi ţine să accentueze aceasta.

Poartă o rautie călugărească ponosită, pantaloni imposibili şi ghete
AS

rupte.... căutând hrană pentru alţii. Faţa-i uscată ca ccara și plină de su:
doare. Barba sură, statura mijlocie, ochii îndrăzueți. Strânge volniceşte mâna
şi ştie să fie de spirit.
UI

_9) Aici, după cun mi-a 5pus- regretatul Tudor Pamfil, era picher la
gară
3) Prietenul A. C. din Tg. Ocna mă inştințează că ducându-se la
BC

„Măgura“ ca să vadă pe părintele Mardare (acelaș nume imonachal ca şi

al lui Mihalache), stareţul i-a comunicat ca plecat de la Paşti din schitşi
nu sța mai intors.
 Revista Mbidovei 23

Y
AR
Eliza 1), singura fată a lui Nicolai Viăhuţă, sSa mă-
ritat la. 15 ani, cu arendașul, şi. mai târziu funcţionarul?)

IBR
| Străjescu. |
| Alecu Vlăhuţă se ducea mai în liecare vară la Agapia,
la sora sa. Un venerabi! bătrân din Paşcani îmi. scrie că

YL
„aproape: nu, era-vară în care să nu întâlnească "pe. scriitor
pe peronul: gărei, în drum spre—ori dela Agapiă; În tot

SIT
„timpul. acela, el a îost de mare ajutorință maicei Străjescu.
„ Despre fraţii morţi se știe doar atât: Gheorghieş s'a ER
înecat în iazul. de la Patrașcani; Costache e acela cu bar-
bişon, despre care: Vlăhuţă ni spune că Va văzut cam. pe
NIV

când cra de 8-9 ani (când încă nu cra dat ia şcoală).

Despre lancu nu-și mai aduce aminte “maica Străjescu
„decât doar ca nume.
LU

3). „Ea s?a dus la Agapia, îmi scrie acelaş prieten care a . vorbit cui
RA

:- Mihalachi Viăhuţă, în următoarele împrejurări. Părinţii se reirăseseră din

* “viaţa. lumii, la mânăstire. Sirăjescu pierzându- Şi moşia, a fost pus Admi-
nistrator la moşia statului din Pipirig. După hotărât 'şi'ei
câţiva ani sau
NT

să vină la mânăstire (prin'1907). Inainte de a î; cămgăiilă; ea a fost nu-

“mită maestră de ţesătorie la Agapia. Fiind permutată în aceiaşi câlitate,
"la fg. Frumos, ca a refuzat să se ducă şi dându-și demisia a intrat în
CE

“- tagma monachală, Aci sta în aceiași casă cu părinţii săi. In curte era un
singur corp de case. Poetul, ca să aibă unde se reculege în tinipul verei,
a dat sutori; sale ca să-i facă o casă to! în aceiași curte. În adevăr, lânpă
portița pe unde intri în curte « un alt corp de case, putem zice „casa lui
I/

Vlăhuţă“. Aceasta fiind învelită cu siţe a putrezit, stricându-se acoperișul.

Maica Elisabeta a făcut o intervenţie la Ministerul Domeniilor ca să-i a-
AS

corde lemnul pentru reparaţie. | sati dat23 die brazi şi 10 stejari pe hârtie.
Căci şeful silvic din acea regiune refuză a-i da.
UI

Maica se ocupă cu inarea în pensiune, Are acuin vi'0 18 visitatori

la masă (Aug. 1921). ldeia pensiunii i-a fost dată de Barbu Delavrancea.
Pătrânica e scundă, cu ochii negri şi plini de bunătate, E de 6! de
BC

ani. Vorbeşte duios despre poet“

4) In 1833 îl găsim pe Străjescu, Director la penitenciarul din Galaţi.
 24 | | Revista Moldovei

Y
E de remarcat această latură caracteristicăa familiei

AR
Vlăhuţă: Retragerea din «lume» în sihăstria mânăstirilor.
„E probabil influența covârşitoare 'a mamei lui Alexandru

R
Vlăhuţă. Femeie profund inclinată spre tainele dumne-

LIB
-zeirei, ea avea toată credința că departe de lume, şi nu-
mai acolo, putea să-şi dea inima..Mântuitorului. Plecase
din mânăstire pentru viată, pentru lume; și lumea nu i-a

Y
dat mulțumiri sufleteşti. Cine putea să i le dea?

SIT
„De sigur, că sentimentele ei distinse — judecând-o
după tot ce-a scris despre ea, Vlăhuță — au trebuit să
„cucerească şi pe crainicul vânătorilor, îndemnându-l să-şi
ER
plece capul în fața Celui Prea Inalt. „Şi e probabil că tot
dânsa, care ştia cât de mult călca pe urmele tatălui —
NIV

Mihalachi =Și
: maisales Eugen, să li fi inspirat teama de
Dumnezeu. Despre, Eliza, ea fiind mai legată de mamă,
era sortită s'o înțeleagă mai bine.
LU

NE
„Părintele Mardarie. crede a şti că insuși poetul ho-'
tărise să-şi rezerve bătrânețelor lui un loc de. linişte su-
RA

fleteassă „la Agapia întregii lui fanilii şi între zugrăvelile

inarelui său prieten. „Grigorescu.
„Din tot ce a seris Vlăhuţă, subt tainica înrăurirea
NT

maică-sa, paginile în care preocupația lui e. consacrată

entității morale
CE

supreme rămân să frământe, generaţii de

generaţii, sufleiul omenesc,
„Dormi iubitor, » Dreptatea ! |
I/

I. Gr. Oprişan
AS

”
UI
BC
 Y
AR
o Primar,

IBR
Dine-ai venit, cântată Primăvară

YL
Cu carul tău de muguri si de flori :
Bine-ai venit !
In gârlele ce'şi cânt a lor fanfară,

SIT
In splendidele tale aurori, |
In raza stelei cari 'şi oglindește
Sclipiri duioase 'n apele din lac,
Când sgomotele toate tac,
ER
=

„Cu par'că "mi strigi:

lubeste !
NIV

De plaiuri înverzite, peste “lunci,

Pe vâriuri argintate
de păduri,
-. Peste toate,
LU

Cu braţele-ţi voinice de f ecioară,

Un puls de viață nouă t uarunci; .-..
„Sin murmurul de ape care crește,
“Primăvară |!
RA

O şoaptă pui, o şoa

ptă : _
_lubeşte!
NT

„Iubeşte, 'mi cântă 'nfioraţi pe.văi De

" Salcămii toţi în strai de sărbătoare.
lubeşte, *mi spune flo
CE

după
are floare,
Şin asfințit aprinsele văpăi. :
I/

- Dar în concertul mândru din natură,

AS

Un singur glas: al tău,

Du mai vorbeşte...
Şin liniştea chinuitoare — a serii,
UI

Vin neguri parcă,

_ Meguri vin de 'mi fură
Sermecătoarea șoapt a Primăverii -
BC

lubeşte !
G. Pallady.
 GG Go G Giy GA

Y
R AR
Y LIB
SIT
“Gospodăria Mânăstie vii
ER
In locul pustiu şi neumblat, în înijlocul codrilor unde
desigur trâiau nesupărate altă, dată: cârduri: de ciori — căci.
NIV

cuvântul slavon «Vorona» tradus în: româneşte însemnează

«cioură»—cu intemeierea. schitului, a început, încetul cu în-

cetul, să se înjghebe o frumoasă gospodărie manăstirească.

LU

Cu cât averea m-rii s'a marit cu atât. şi gospodăria ei

s'a înfrumusețat, depinzând bine înțeles. şi de. acei cari, vre:
melnicește, aveau în mână cârma conducerii, treburilor ei mă-
RA

nâstireşti şi gospodăreşti. DE
“Timpul însă în care gospodăria nm-rii a ajuns în adevă-
NT

rata stare de înflorire și -care n'a fost întrecut nici odată, a.

fost timpul stareție! Arhimandritului “Rafail. Călugar cuvios
şi bun gospodar el Înzestră m-rea nu numai cu două biserici
CE

solide, dar şi cu toate acele clădiri și atenanse pe. care luca

crezut necesare unei vieţ călugărești.
M-rea trebuia să aibă tot ce era necesar atât pentru traiul
I/

viețuitorilor cât şi pentru buna gprinyre a vizitatorilor, Acest,

AS

lucru îl ştia Arhim. Rafailşi de aceia el înzestră Mereu cu

chilii solide de zid pentru locuința călugărilor, camere pentru
prim:rea oaspeţilor, trapeză pentru masa comună & călugărilor,
UI

pitărie, bucătărie, hambare, beciuri, iazuri.cu peşte, moară,

cișmea de oale, ce aducea, apa din pădure în interiorul m-rii,
BC

a cârei urme se cunosc şi azi ş.a. |

mrr mea manea me

1) Vezi „Revista Moldovei'':No. 3—11.

 „Revistă Moldovei

Y
AR
“BI sădi acele întinse livezi de pruni, meri şi peri care
aduceau un frumos venit m-rii. Voluminoasele alambice ce
„ne-au rămas din acele vremuri sunt o dovadă despre aceasta.

IBR
Prisăcile - ce numărauipână la 500 stupi, turmile de oi
și alte vite “despre. care ne vorbesc documentele :unt încă

YL
dovezi despre destoinicia gospodărească. 4 Arbimandritului
Rafail, | Da
Ta toate aceste lucrări Arhim - Rafail | e> ajutat 6cu fon-

SIT
duri baneşti de Căminarul Costache: Ciolac, de Schimorahia
Safta Brancoveanu, de Sulgerul Grigore Costea şi de boierul
Enache! Musteaţă, -. Si ER
mar

“Vorbiad de lucrările . Arhim. Rafail ţin să amintesc şi

de frumoasa pictură! cu care a înzestrat pereţii Trapezei.
NIV

Cunoscător adânc! al snfletului 'ominesc, el știe că îuce-

putul tuturor faptelor bune e dragostea; iar inceputul tuturor
faptelor rele este ura şi lipsa de dragoste. faţă de aproapele.
LU

Spre a deştepta dragostea între monahi e) împodobește . pa-

reţii trapezii cu 4 tablouri, ce 'zugrăvesc. în chip viu relele
urmări ale urei dintre oameni. 7
RA

"Primele trei tablouri exprima „Muncile Preotului Sapri.

chie şi Creştinul Nechifor“. Faptele zugravite în aceste. tablouri
- sunt urmâtoarele : In una din zile creștinui Nichifor greşeşte
NT

faţă de Preotul Saprichie. Mustrat de conştiinţă Nechifor îşi.

case iertare, însă preotul Saprichie nu-l iarta, Pentru credința
CE

creştina preotul Saprichie e: prins de persecutatori şi supus

chinurilor, In mijlocul chinurilor Nichif r se prezintă din nou
preotului Saprichie şi-i cere iertare însă nu e icrtat, arătând
I/

deci încă ură taţă de Nichifor. Rezultatul acestei purtări din

partea preotului fu că el cade în tatăcire și sacrifica idolilor,
AS

iar Nechifor nu s* leapădă de Hristos şi primește cununa

de martir. Dumnezeu iubește mult pe cel ce iartă și arată
dragoste față de aproapele.
UI

Cel d: al patrulea tablou reprezinta <Sfârşitul tragic al

diaconului Evagrie»>. laptele zugrăvite sunt aceste: Preotul
BC

Ţit cade greu boinav la pat, În timpul boalei amintindu-și

că asupârat pe diaconul Evagrie îlchiama şi'i cere iertare,
 Aaaa eri e
o cae ol
28 a „Revista Moldovei |

2
RY
însă acesta nu vrea: sa-l iente și fuge: Ia timpul:fugi Pvagrie =
cade mort. n: i

RA
Sie
Tit se vindeca: de boala sa. și în.„timpul i unui 'visa.văzut
„un înger înfingând o suliță în inima lui Evaprie. Dumnezeu

LIB
pedepseşte pe Evagrie fiindcă n'a vrut să. ierte pe pr. Tit.
lată cum a știut Arhim. Rafail şă lucreze Spre a'sădi
dragostea între calugării m-rii şi a deprinde cu frumosul
Și. creștinescul obiceiu. de. a'și ierta, unii

Y
altora greşalele
„Gospodaria m-rii, ajunsă în. „cea..mai înfloritoare” stare.

SIT
în timpul Arhii, Rafail, a fost pâstrată aproape în' totul 'în
timpul Arhim. Iosif Vasiliu, care „a .mai adaos noui chilii la
chiliile de zid ale Stareţului Rafail. ER |
Seculariză ndu-se averile mănăstirești, gospodăria m-rii
începe să decadă dia ce în ce si Stareții următori ..de abia
NIV

mai pot să mai menţină ceea ce le-a: lăsat trecutul. Multe

din atenanse se distrug, Pivniţele se surpă şi nu se mai refăc,
Chiar cișmeaua 'ce aducea apă în m-re s'a stricat și nu Sa!
mai refacut. Frumoasa ocupaţie a monahilor
LU

cu “stupăria se
perde din îndeletnicirea -lor, livezile îmbatrânite dispar.
Cu venireaLI. P, $. “Mitropolit Pimen pe trouul Mitro-
RA

„poliei: Moldovei viaţa m-rii întra într'o nouă fază, 1, P.

S.Sa
- îşi îndreapta în deosebi privirea: asupra m-rilor şi n'a:
“cruțat
nimic spre a le readuce la starea de înflorire de alta dată
NT

„Din îndemnul şi prin îndrumarea [. P, S. Sala sa refăcut

vechea gospodarie prin stareții Teoctist. Stupcanu
și Arsenie
CE

Gratie, s'au replantat livezile, s'a întemeiat o prisacă ce nu.

mară' aproape 100 stupi sistematici, care este o adevăr
ata -
podoabă pentru mânăstire.
I/

Actualul stareţ, Arhim. Nifon Ioniţă, ajutat de Protosin-

ghelul Victor Cristescu, care-şi pune toată agonisita sa spre,
AS

podoaba m-rii, a isbutit să restaureze radical bisericile m-rii

„Clopotnița, trapeza, să impodobească chiliile cu frumoâse
UI

cerdacuri şi să facă noui clădiri pentru locuinţa monahilor,

(Va urma) Ii - Icon. AL Simionescu -:
BC

S2PS2
 Revista Moidovei
20

Y
Doi ata oo

AR
IBR
"Cu numărul de față „Rovis ta Rloieovoire
templi- ăi
nește un an, de apariție. -
In colțul acestaîîudepărtat ae țară ; “unde. a tipăr
o revistă de cultură, pare cel mai de prisos
i

YL
lucru depe
luiie, evenime untul împlizirii unui an de
apariție re-
gulată, nouă ni apare ca. fremurarea unui
început de

SIT
fericire.
Căci, dacă sate”: una oraș mai mare, posibilităţ ile de
-
existență ale unei publicații sunt ER mai “unmeroase Și
totuşi—o Ştia — greie, Uşor îşi. -poate închipui oriciue
,
nu cu câte sacrificii se poate realiza acest Tucru.
în: .
tvun orăşel de proviucie, ci cu câie siorţări suileteşti
NIV

„poate fi menținut, MEI a

IE Suntem, cei câţiva cari am ajuns. până aici, sau .

victima uiiei năsfruşnice iluzii--aceia că, fără un pic de
LU

suîlet curat, nimic de folos nu:se poaie face, sau sun-

tem propovăduitorii modeșşti . şi. necunoscuți ai unei -
adânci realități—aceia că, cultura singură e unicul ade-
RA

.
văr. bun şi frumos de pe lume.
Oricum, noi ne duceni cu drag povara i Cu eun-
T

tuziasm. Se
EN

Nun ne putem lăuda că am tăcut mare iucru. Dar

paginile acestei reviste gat dovezi care spun că,
pedeasupra preocupărilor de fiecare: zi, mărunte şi
/C

comine, ale noastre şi ale celor din jurul nostru, pu-

tem făltăi şi flacăra unor preocupări mai deosebite şi,
I

prin aceasta, mai înalte, satisfăcând în acelaş timp

AS

proprii imbolduri - suileteşti şi împliniud şi O datorie

de a le trezi pe ale altora.
UI

Nu ne ruşinăm, dar de drumul lăsat în urmă. Ne

uităm la dânsul şi-l vedem drept şi curat,
E o chezăşie că putem merge pe el mai departe.
a
BC

Const. Oprescu,
SPL6WS |
 A
Revista. Mol dovei |
30

RY
RECE AZI.

RA
Ld

Române. | mâne şi streine 3; 1V. tegislaţia

Pandectele
„curentă: legi, "decrete, trațate,

LIB
şi cun o:-
Lupă pil dam ari lof regulamente și V. Revista” re
oz, Sir ey
cutelor cole iuni Dall “vistelor de drept, „bibliografia
apa ră şi.la ..
ete. a început să juridica, _po

Y
noi, sub îngrijirea , D-lui C. E o "mu că ce nu se poate :
la Inalta ..

SIT
Humangiu, consilier "prețui îndeajuns şi care.
pune
Curte de tasaţie, Pandectele la dispoziţia magistraţilor şi
Române. avocaţilor în primul rând tot
incepute la 1 Octombrie
au apărut pânăn prezen
1921.
t 5
- ER
materialul de care zilnic: au
ne: oie.
acte lunare, din 10 câte vor Dl Hamangiu era indicat
NIV

apăre a în ficca re an. sa realizez e acest adev ărat MO-

E. cea mai importa ntă cule-. nument de liter atură * iuridică, i
gere. sistematică 'de jurispru -.. întru: cât tot. D-sa e: “autorut
LU

dență, „doctrină - ȘI. legislaţie,. “cunoscutei: „coleeţiuni, Haman-

din. câte au apărut la noi, Cu- - giu. - a
prinzând. L.: jurisprudenţa 'cur- - Prin - pârirea' Pandectălor
RA

ţii de .casaţie:; IL'jur isprudenţa .- Române. D. sa: și- a “asigurat -un

curților de apel, tribunalelor, . nume ce nu se va uita în viața
camerilor. arbitrale etc. LII juridica.
NT

jurisprudenşiale ro-. c. Op.

soluțiuni

959999 Sai
CE

“REVISTA REVISTELOR.
I/

onoare srreeerea

Cugetul romînesc, (Revistă aceasta în spiritul vioiu cu. „care

AS

lunară al n. 1 şi 2 Februar Şi. sa. prezintă lumii cele 2" numere“

Marţ, 1922). apărute, în chipul - muşcător şi
Se..pare că această. nouă. şi: caracteristic, cum discută anumite
UI

admirabil tipărită _ revistă apare. <stări> din lumea. noastră, “primul . -

fără un. «director> dar supt con- cuvint, Lucrul e O bună chezăşie
BC

ducerea pamfletarului de mare pentru viitorul revistei.

talent, d. Tudor: Arghezi. Se vede Ea nu apare cu un <program» -
 Revista Meldovei | 31

Y
Precis şi uscat: vrea să-şi asigure în: lumea | noastră mai e o formă

AR
0 „existenţă de luptă „perma- . de dorinţă imorală <0 pornite
nentă». Doreşte să fie învinuită., de perversitate». Aceasta se ex-
de virtutea misticismului și de... pune c<fără cea mai mică sfială
».

IBR
dărnicia exageră ii». Eo atitudine” Unii se glorifică cu ea.
O în-
potrivită, . se pare. şi actualități treagă literatură, zice d,l. şi asta
Şi vremilor ce vin, e atinsă” în momentul de faţă de

YL
Diu ambele numere, bogate î în
această pe: versitale; suflete per- .
toate privințele, remarcăm, pen-
„Verse scriu „pentru alte suflete
„tru atitudinea hotărită ce: 0 în-

SIT
perverse. — Scrisul -s'a ticăloşit
fâţişază, Studiul -u-lui N. lorga,
complect. Scriitorii. cari fac pe
Criza morală mondială».
nebunii cîntâmim „şi aiurea, ba
Criza: morală nu'se întâlneşte “ ER
chiar și la noi, câțiva mai tineri
numai la noi: eâe pretutindeni, :
supt diferiie înfățișări. — Există cari cred că poezia fără rimă,
„fără ritm şi fără logică, nici un
IV
acțiuni imorale: fără vinovăţie,
există o imoralitate silită. Dar în element de naturaleță întinsa, .
UN

lumea "noastră mai trăieşte Şi O poate îi. poezie».— Totul nu-i de.
- imoralitate inconştientă. „cât şarlatanie. < Acest şarlatanism,
<Sint oameni scoşi.din lumea zice d. |. însă nu este de cât un
„lor şi cari Wau altă lume şi -a- element al crizei morala de care
L
RA

tunci, în beţia aceasta de fiecare suferă omenirea>.

i, beţie mai teribilă de cât a Cum « în poezie, aşa e şi în
nopţilor în mâre “parte nedorimile; pictură. Priu defo:mările pe cari
NT

în tovărăşia oamenilor asupra le introduce prin disprețul ori-

“: cărora s'a năpustit acelaş sălba- "vărei frumuseți reale ” şi elerne,
CE

tec vint de pasiune veşnic ne- pictura actuală ce ridiculă.- Nu

" satisfăcută, e natural ca atita lu- numai atât: ea e un atentat la
me să nu-și afle nici un fel de. formarea armonică a sufletului
I/

judecată de sine însuşi, precum omenirii viitoare,

nu şi afla un program al exis- Cari-s cauzele acestor stări
AS

„tenţei sale acel care a scănătat bolnave? Una e <comojţia> pro-

în felul acesta şi sufere toate dusă în lume de războiul care a
UI

urmările scăpătării sale, Am foarte fost.— Dar o altă mai însemnată

deseori impresiunea de a îi în- |
“e distrugerea anumitor forme
tâlnit oameni cari au trăit ani de tragiționale în organizaţia socială,
BC

zile într'o perpetuă beţie». Dar. distrugere pricinuită de Revoluţia

Si,
 Revista ă Moldovei .
| 32.

RY
franceză. “Aceasta a înlăturat le- _ Școala să creieze "forțe luptă

RA
Şcoala'are datoria ea mâne
gălurile dintre oameni întemeiate, „1 toare,
pe cel. slab „şi-a împiedecă
în primul' rând, pe 'eligitine, iar. gâia
“ trufia celui” tare»,
noi am pus în locul Tor, alte

LIB
- Paginile, acestea. ale D-lui. 1
forme, imorale“ în cea mai mare
trebuiesc recetite - şi. medita te,
parte şi când acesțea s'au sfă-
mai ales de. „profesorii . noştri.
râmat, a venit haosul moral de

Y
„Ele. sînt” uncori. 0. “mustrare ŞI
astăzi.

SIT
Cum se poate, îndrepta aceasta” totdeauna ua îndetan.
Se disting: în ambele numere
situaţie tristă ? lagrijind de omul
e versurile D-lui fon Pillat. - Ele. -
lăuntric, crede d. lorga, . datori
ce, în primul rând, este a şcolii, ER
evocă
“cutului
chipuri
nostri,
strălucite ale. tre-
cultural întro -
ă

Școala de azi e defectuoasă : ea

nu Groază persoiialităţi: ci. infirini, formă. de O super oară. armonie
NIV

obosiţi şi raric. E necesară şco: SE clasică. Sint versuri, în adevăr

minunate, pe cari. azi prea ră
lii .de mâne, “traducerea mate»
rialutății în element. sufletesc: „le putem: ceti - în șcrisul nostru -.
LU

D. lorga e şi. de astă dată, ca... pottic.

de câteori. .a vorbit de aceste; In colo, note,. cronici variate:
jucruri, în contra formalismului . și sfudii asupra multor probleme.
RA

pedagogic în „şcoală, în. „contra - actuale,-- din ramuri ”ielurite de

treptelor formale ucigătoare. ale cunoştinţi. -
NT

oricărei spontanzităţi. E. împolt-.. O revistă care eo. podoabă. .

riva îmbuibării de pe catedră cu “a vremii. noastre În toate privin-
materiale inasimilabil:, a enciclo- țele. . . .
CE

pedismului de struţ cu stoma- N. N. Răutu.

hu! tare.
I/

304996
AS

RASPUNSURI.
UI

p. 1. Papadopol - — Câmpia — In numărul viitor,

BC

„D Bacin — . Burleşti — Vom alege câteva tot „pent u nt ăi

“mărul viitor.
coat
 „Anu IL No2_ BOTOSANI. 1-tunte 1922,

REVISTA MOLDOVEI

Y
AR
IBR
APARE! LUNAR

YL
“DIN ISTRIA
SIT
tri (Material: istro-român).

3 este bună dela. urgisiţii noştri fraţi Rumeri

ER
2 din Istria! În publicaţia omagială . „Pie-
A - monte- Romanian pe care academia co-
IV
„mercială din Torino O închină vizitei din
UN

„Mai 1921 a profesorilor și studenţilor

de la academia: -soră din Bucureşti, marele
Matteo Bartoli, dela Universitatea Torino 1), ne aducea
L

triumtătoarea: ştire; „că cei 3000 (trei mii!) de Români

RA

istrieni, Câţi mai. sânt, astăzi 2), scăpaţi de indiferentisrnul

austriac ȘI de şovinismu! croato-sloveu, au dobândit dela -
NT

noua stăpânire a, ta lei - — şcoală roimânească ! |

Şi te. gândeşti acum : Dacă te vei .mai opri cândva
CE

intr unul din cele 8 sătuleţe de Rumeri, aşa cum. în

1910, coborînd de pe Monte-Maggiore şi trecând prin
românescul Letai, te-ai oprit în cel mai: mare centru
I/

istroromân, Susmieviţa, atunci,. cotrobăind printre cărțile

de .pe grinda cutărei căsuțe româneşti, poate nu vei mai
AS

„i condamnat 'să' descoperi surprize ca „Mladi Hrvat,

list za mladi svijeti (= Tânărul Croat, revistă pentru
UI

1) în generosul său salut de bineventare, adresat oaspeţilor români

BC

în românește ; vezi-l reprodus de noi în „Glasul Bucovinei“ An. IV 1921,

Nr, 738.
2) Vezi Dr. losif Popovici în „Luceafărul“ An. V 1906, pag. 143-149,
 Revista Moldovei

RY
3
mai. avea a te” sfii. de E
tineret), — şi atunci poate nu vei

RA
croat şi catolică ),— .
şovinista înverşunare, a cutărui popă
mpla, ca în faţa
şi atunci .poate nu ți se va mai întâ
Frame Scrobe,
muţeniei micilor ploduri de. Rumeri, bunul

LIB
%
ru şi. al atâtor cercetători.ai Ramerilor
găzduitorul. nost
știvu ma n-or
„Je/ ia
: aţ
să trebuească a interveni cu: explic
cu noi

Y
ganei ruman eze. Acasă ganesiu hrvafțki ; . Samo
vorbească
panescu vlaşki: ( = Ei știu, dar: nu vor să

SIT
Vor-
româneşte. Acasă vorbesce;croaţeşte;; numai cu. noi
- bese româneşte) |... | Si - E
ER
o
Nu vei: uita vrefior iidpea t
cari ,ă
în cea mai se-
NIV

nină zi. de vară, i-ai simţit” când: din vârful: Montelui

Maggiore (1396: m.), într'o singură clipită,ai cuprins cu
ochii întreaga Istrie..., Istria aidomă așa cum ţi-au fost înți-
LU

părit-o hărţile de 'geogrăfie : o- limbă de: smarald ce se

scaldă în albastra mare. Dar în totdeauna vei fi Îul-
:lți fiori, pe cari, de-
RA

a te
gerat de aducerea amin aceloria
parte de Româniata, în cea mai săracă ţară. a' stâncilor
„goale, ţi i-au dat niște bieţi 'oameni necăjiţi, cu salutul
NT

ce ţi-a, încremenit:p oculut

mijlas drum n : » Barazi! —u
'îului
„Domnu cu ţi-ac:
voi“: „Cânte fost graiul lor, . și acest
CE

cântec, menit de o'vitregă soartă să se stingă,: va dăi-

nui acum. poate, un veac mai mult, “prin : şcoala româ-.
nească, pe care Italia, le-odă azi unor îraţi. «ai noştri !
I/
AS

pg.

| Din graiul acestor atât de îndepărtați frați ai noştri

dau, acum una şi altaîn vileag, frânturi. așa cum le-am
UI

putut prinde, la faţa locului istroromân şi în Abazzia,

din gura Rumerilor cu cari mă întâlniam din când în când.
BC

3) Vezi cele relatate de Dr. 1. Popovici în Dialectele române din

„IStria, Halle a. d. S., 1914, Vol. l pag. etc...
4) v. Popovici, op. cit. pag. 4. 2 4 - |
 Revista Moldovei E

Y
lată-le :

AR
Storia de o fetă și. de | „ Povestea: unei. fete și a

IBR
un mladik pi unui Jlăcău.
- Untrat: s'a obecit O îelă Odată sau făgăduit o

YL
i: un mladik' ke s'or scupa fatăşi un flăcău că s'or
nsura. E şav dat vera şi însura împreună. Şi şi-au
beseda ke nu. s'or lasa ni dat credinţă şi cuvânt. că

SIT
morț ni vii. Pocle cela mla- nu or lăsa. nici morţi nici
dik' a mes pre lume e n-a vii. Mai apoi flăcăul cela
mislit. de ănsura-se. Cea. a mers pe lume şi nu sa
fet& miurit-a de jalost e ER
mai gândit dea se. însura.
mladik'u mes-a pre mare. Fata cea; muri de jale şi
flăcăul a mers pe mare.
IV
O demareță, pre cela + va- Intro demineaţă, pe va-
por iuve ie fosta, vire din porul cela unde se găsia
UN

mare o casetă, şi en-a el, vine din mare o casetă;

„- verit .pre vapor, Sa rescti IS. Şi când a venit pe vapor,
şi cela mladik' vezut-a ŞI sa deschis. Şi îlăcăul cela
L

S'ascuns-a. Cel'i a!ţ omiri „a văzut(-0) şi se ascunse.

RA

mergu ur. po, ur vede ce-i Oamenii ceilalţi merg unul

nuntru, și capitanu şi toţ. câte unul să vază ce-i înun-
Tuncia gane capitanu: lu tru, şi capitanul şi toţi.
NT

mlaik : „Ţ-ai, dracu, te Atunci zice căpitanul cătră

scuns. hunţut Moreşti ȘI flăcău: „Ce, dracul, te-ai
CE

tu yi5 nuntru, ke an şi ascuns, hunţute! -Trebue

noi fost l« . '
să inergi şi tu înuntru, că
şi noi am fostlu
Şi cnd-a ie mes nuntru, Şi când a mers el înăun.
I/

caseta sa zeclis şi mes-a tru, caseta s'a închis şi-a

AS

cu ie ăn mare. mers cu el în mare...

Ato inu ştivu niş. Alta nu ştiu nimică.
UI

(Dela Tonca. Belulovici din Susni'ieviţa).

5) latinescul eo, re, (=a merge), atestat șin dacoromâna veche :

BC

imu în Psaltirea. Şeheiană, voiii îi şi i-vorii în Psaltirea FHurmuzaki, v. I,

A. Candrea, Psalfirea Şcheiană.... 1916, vol. | pay. 229.
 4 | a Iă _“Revisia Moidovei-

Y
PROVERBE

AR
Astez ovu, măre -palira | Astăzi oul, mâne găina

R
i (sinonim cu: Azi un ac.
mâne-un gânsac, azi

LIB
un
ou, mâne-un bou)
pri

Y
Cum ăț: patu şternuri, | - Cum ţi-i aşterne patul, _

SIT
Șaver durmi, |] aşa vei dormi.

“Carle-ţ daie jajetu'

micu, nu-l! popadi
cela
tota
| ER “Cel(ui) ce-ţi că degetul
|- cel mic, nu-i mânca (apucă)
măra | toată mâna.
IV
O
1% pc n i
UN

"Bate sedia ke nu pote | Bate şeaua

bate calu. pentrucă nu
| „| „Poate bate'calul, . -.
AL

3 . : , pi „

= „R
Lupu peru promenit:a, Lupul părul şi l-a pfi-.
R

ma Kk'uda n'av, “menit. dar năravul ba.

NT

4
p[ ia |
“ Flrușva nu . cade largo | . Para nu cade departe
de deblg.
CE

E ai de pom (sinonim cu : Aş-

| chia nu sare departe “de
trunchi),
I/

pe

= e
AS

„lo nu' vedu brecu, nego

din carle porturi ieşit-a |.|... 'Eu nu văd (nu mă uit
fară la) cânele, decât numai din
iu | care poartă a
UI

(Dela Tonca Belulovici din Suem'iev

ieșit afară,
iţaj. a ă
BC

>. .

pe x
CĂ
Revist Moldovei

RY
5

Omu neca portă mun- Omul (bărbatul) să poarte

RA
* dante şi nevesta cotulă. ismene și nevasta fustă.
(Dela Toma Glavina. moşneag din Susn'ieviţa)

LIB
se

Ce voi io cu bătu, căn. Ce voiu eu cu băţul,

io nu-sm şepast. “când nu sânt şchiop.

Y
SIT
»

Gatira za ur ov 'căta . Găina pentru un ou a-

cacade, căt. ke vo avde tâta cotcodăcește, încât o
lişiţa. ER
aude vulpea,
-
se
NIV

Latră cărele, c'av și cel'i. “Latră cânele, c'au lătrat

betăr a lui latrat. și bătrânii (părinții) lui.
(Dela /ve Claniaţ6) din Brdo),
LU

Iei

Frazeologie, expresii idiomatice etc,

RA

Me fome, sete, ruşire Mi-e foame, sete, ruşine

Facut-s'a sera - S'a făcut seară
Sa facut nopte
NT

S'a făcut noapte

Caţat-m'a nopta M'a apucat noaptea
Nu portă N'are a face
CE

Amnă cu Domnu Mergi cu Dumnezeu

Mere :mnănda Merge pe jos (verbal:
umblând)
I/

Ămnă K'a dintru a meP Piei din ochii mei!

N ocl'i!
IAS

Mai mun mort nego viu Mai mult mort decât viu
Negru ca şi corbu Negruca și corbul
Mai karo nego sorele Mai luminos decât soarele
Av verit sorele fară- A răsărit soarele
U

An betără vreme În vremea de demult

BC

6) Carle portă pulaştrişi ovale, (= carele umblă cu pui și ouă de |

vânzare).
 6 „Revista Mlodovei a

Y
Nu-sm vridn afla o fetiţă

AR
Nu. sânt în stare (v. mol:
dov.: nu-s vrednic, nu-s
harnic să. .. să: alu U

R
“fetiță

LIB
M'a durut irima după: ia “Ma durut inima după ea
Mn-av-o pus .. . Mi- -a dat de hac, mi-a.
| „ făcut-o |
Sa 'nmeţat fetița la jucatu. Sa învăţat fetița cu jocul

Y
ca și macica la lapte. ca și mâţa cu laptele

SIT
yucat-a muşat fetiţa, ma ” A jucat frumos fetiţa, dar
„acmoce-i: plir& siromaha! „acum e îngreunată
sărmana !
Apa nu-i bur&' nank'e?n ER Apa i
nu-i bună nici în:
opinci. __ opinci,
IV
UN

NOTĂ — În lipsa semneior fonetice convenţionale am recurş

la următoarea transcriere diacritică :
a (a subliniat) pentru istroromânul a. accentuat cu
AL

colorit
de o, *

e (e.subliniat)” peuatru istroromânuil e deschis:

R

& (e cu semnul diacritic-al lui d) pentru . istroromânul d!

NT

final, cu coloiit:de' e,' un sunet intermediar între: ă

şi e.
e, ke, ki pentru dacoromânul Chi, che, chi în och, cheltuială,
Chibrit. e
CE

| = [: muiat, Sunet pe“ care : dacoiomâna nu-l cunoaște,

m 1 muiat, pe care dacoromâna îl. are numai dialectal:
mol. ”zere ( == miere de albini) etc.
I/

y penru dacoromânul i semivocal în iepure, ieri; etc.

AS

ă i Leca MM orariii
UI
BC
 ' POSDEAPES IERI

RY
RA
- Paste | de A PIăl,

LIB
„Liniștită seara vine .
= Și câmpiile adorm

Y
SIT
o - Pânăn zare.
| Lun răsare
3 2 ER
" Câfe-o stea, ca să domine
Bolta cerului enorm.
NIV

_ Loc de lupte nemiloase,

Câţi flăcăi sub cruci de brad
LU

Dorm în pace, |
Codrul face.
RA

Două stele luminoase

Tremură de sus şi cad.
NT
CE

Și pe când. de prin viroage

Vine doina lui April
o Și se duce,
I/

Lâng'o cruce
IAS

Se opresc ca să se roape
„O femee şi-un copil.
U

Victor Ion Popa.

BC

ISIS IS
 SU 0000
0000 ȘI

Y
cc... ca... ov... .....

R AR
LIB
La ARăănăstirea Snagovului.

Y
SIT
Domnului Gieral Ştefan D. Mihail.

“păstrează
ER
în cuiele Tui” un întreg. noiari de amin-
tiri cari trăesc, să râdică, vorbesc cu mândrie !
IV
celor cari le înțeleg cuvântul şi plâng ptânsul
peirei,
UN

atuiici când nimeni, nu le pricepe rostirea.

= I Cine cutreeră țara în lung și-n „iat, află pre- |
tutindeni urmele celor ce au ştiut să însămne „stăpâânirea !ocu-
rilor în care au trăit. Ici, pe: plaiu, o biserică pustie, dărâma ată
AL

de nesimţirca credincioşilor de. azi, mărturiseşte. cu risieță cu-

cernicia strămoşilor de odinioară şi dărnicia lor” fără cruțare,
R

-
Dincolo, un zid cu metereza, grăeşte deespre' apărare ps culmea
NT

înaltă pe care stă la pândă. “Aiurea, ciuci : mari de

piatră, cu.
braţele întinse peste movili, pomenesc viața a mii de suflete
vi-
CE

teze care au jertfit virtutea lor .pentru un. nume sfânt din car-
tea neamului şi uu loc de glorie pe faţa: pământulai,
Inaintea atâtor rămășiţi de veacuri, solie scumpă a vre-
I/

murilor de altădată, sufleiul nostru; slab “înocredinţe şi legi

simte în față bătaia trecutului ŞI. vede
AS

răpus izvodul sărac Al |

prezentului.
|
Smeriţi şi ctivioşi, can faţa unor bătrâni ce ne mustră
UI

pentru păcatele noastre, aşa să cade să: trecem pe dinaintea

oricărei zidiri în. ruină, :
BC

Colindând munţii ŞI. văile, şesul și dealurile, aflăm preiu-

tindeni mărturia clipelor de slavă şi de restriște ale ţării. Stând
 Revista Moldovei | | | 9 |

RY
drept în preajma lor să sorbim pulerile vii
cu care ule ne adapă,
croindu-ne un drum mai vrednic de noi şi de

RA
strămoşii. Care ne
cuvântă, Altfel, lăsaţi în vâltoarea: stricăciunii
de azi, glasul tre-
cutului va muţi deapururi şi uimic nu-va mai vo:bi despre

LIB
măreţia lui apusă, decât coline mici în mijlocul
pustiului mare,
” E

Y
„Cu această evlavie faţă de veacurile duse ŞI. cu pornir

SIT
ea
firească ce. îndeamnă a cercetă şi cunoaşte cât mai
multe locuri
şi fapte, o mână ae oameni, am făcut o excursie la vechea
mănăstire a Snagovului din judeţul Ilfov. ER
După un drum arzător şi. prăfos care ne-a dogorât
mai
mult de două ceasuri,.am. ajuns la o margine de sat,
în faţa
NIV

pitorescului lac numit Snagov. Mănăstirea e râdicată în

picioare
pe vo. insulă din mijlocul lui, în partea dinspre asfinţit. Cum ne-a
zărit că-o ispitim cu ochii şi-a luminat zidurile de jur
LU

împrejur
şi ne-a arătat pe rând turnurile ei înalte, poleite cu soare, iar
clopotniţa pribeagă; se iveă și ea, când pe la un cclţ când pe
RA

la altul şi ne chemă cu drag, făcâudu-ne semn că mai tră.

eşte încă. | =
Zoriţi sărim cu toţii în cele trei. şăici pe care ni le pre-
NT

gătise anume, arendaşul bălții şi în scurt ne desprinde de mal.

Vâslaşii, pescari încercaţi, mânau încet pe lângă țărm, căci
CE

vasele scârţieau adesa, strigând impotriva poverii ce le apasă

pe dinlăuntru. | 7
Noi însă, câţiva tineri, cubrinşi de neastâmpăr şi indrăs-
I/

neală, am căutat să înduplecăm pe cârmaciul. şăicii noasire să

IAS

apuce spre mijloc unde-i lacul în putere.

Acolo, în larg, un' aer limped= şi răcoros ne silea să uităm
arşița năbuşitoare a drumului: din câmp. Chiote clocotitoare
eşite din piepturi făceau să tresară apele din somn.
U

In calea
întinsă vasul liniştit sfâşia pânza albastră a cerului senin, care
BC

se restrângeă î în undele curate ale lacului îmbrăcând

cu o haină
deschisă, fundul plin de întuneric. În urmă, valuri
verzi, aler-
—
 10 | a E - “Revista Moldovei

Y
aur, „stnulse. din, soare,. se-

AR
gau pripite să prindă în copcii de
ninul sfărâmat în mii. de bucăţi. N IE DI
Și cum 'pluteam încet pe luciul, „apei, între cerul deschis

R
- deasupra noastră Şi oglinidirea lui în adâncurile depărtate, ni se

LIB
păreă. că alunecăm pe o.punte subțire de argint. înținsă între
două lumi cu doi sori învăăiaţi. Ochii, fără: nici 'un razim în.
golul prăpăstiei ce tot s'afundă, se închideau Uşor, 'cătând cu

Y
grabă către țărmuri. Aici întâlneau brâul verde cenușiu, țesut

SIT
de trestiile mari, stufoase ce încorijoară lacul. Mai sus pădurea,
de ui verde inchis, dă în lumina străvezie a zărilor albastre.
C întreagă baie de culori ce-ţi gâdelă” privirea şi-ţi farmecă-
ER
mintea. Minunaţi, ca înaintea unui altar zugrăvit ce scânteie în
aur, mergeam. fără grijă, fără gânduri. - Lopătarii vâsleau încet,
încet, ca nişte p :seri ostenite ce abiă mai 'pot să bată din aripi:
IV

Un cor de glasuri. vii porni să se: înfiripe din inimi, topindu-se

UN

Uşor: pe ape ca o pâclă ajunsă în boltă ce ard: : sub văpăi * de.

soare : eră o rugă 'de mulțămire trimeasă Celui Prea Inalt, pen.
tru frumuseţile cu care El ne dăruise: de pretutindeni.“
AL

In fund biserica Snaguvului, tremură” de bucurie pz insulă.

"ŞI, în legănarea noastră pe valuri, ni se părea de: “departe că:
R

turnul ei se închină mereu, ne salută, iar crucea din' vâri, miş-!

NT

cându-se rar în văzduh, ne binecuvântează sosirea ! |

„Un ţipet puternic şi vedeniile toate periră. Vartejul unui.
„Vânt duşmănos, stârnit din senin, grămădeă sub şaică, talazuri
CE

mari de apă. Vasul izbit -cu tărie, se clătină luptându-se cu

valul ; legăturile trosneau de greutate, iar noi înlăuntru, umblam
ca mărgelete, făcându-ne cruce. Glasul năstruşnic” al văslaşilor
I/

«nu vă mişcaţi din locuri că să prăvale șaica și ia apă ne în-

AS

cremeni pe toţi acolo unde apitcasem. Câteva copile! înf -ico-:

şate, țipau de-ţi luă. auzul: «trageţi la mal că ne înecăm». Noi,
cei mai tărişori de fire, râdeam pe “înfundate, ghemuiţi în un-
UI

ghere. Cârmaciul cuminte, înturnă în loc spre talaz tăindu-i

spinarea în două cu ascuţișul
BC

lopeţii şi scăpă din vârtej, poto:

lindu:ne cn vorba: «De-acum a” trecut primejdia nu vă mai
temeţi. Suntem adăpostiţi de mal». i
 Pi

3
Revista Moldovei . | | ui

RY
Fetele răsuilară oftând. Noi râdeam înainte cu haz.. Dălcău-

RA
şul supărat începii să ne probozească.
— Hei, domni'or, aţi avut noroc de' .duduci, ză-s marfă
scumpă şi-s slabe de fire, dar de eraţi numai d-voastră vă mu-

LIB
ram oleacă, să 'vă treacă dor „de mijloc de baltă şi de râs.
—. Ei, și ce avea să fie dacă ne udam un pic ? .

Y
— Ce avea să fie? De, nu să ştie! Mai bine ziceţi
Doamne fereşte. şi apără!

SIT
Că, uite, chiar noi pescarii, care,
văz-doamete, ştim ireaba apei şi tot ne dijmuim în frecare an.
Că, dacă te prinde valui la mijloc, numai decât îți răstoarnă
ER
luntrea şi pe urmă tu tot dai din mâini s'o prinzi şi valul tot
te aruncă, te depărtează, până ce te vlăguește și atunci te laşi
repegior în fund şi bun lăsat eşti pe vecie !
NIV

— Au din ce face peştii praznic, racii cotloane şi pietrele

rugină, adăogă unul dintre . noi.
LU

— De, uşor vi-i a zice acuma de praznic, reluă cârma-

ciul, dar dacă se răsturnă, ce făceam ? Nu vedeţi câţi.suntem?
— Tocmai pentrucă suntem, dz aceia nu se răstoarnă.
RA

i
greutate mare.
— -De răsturnat: poate să nu se răstoarne, dar să: des-
NT

face, la pocnitu.: Că iaca, or. fi peste cinci zeci de ani de când,

spunea tata, aici la mănăstire eră închisoare “de hoţi şi au ve-
CE

nit, aşa”'n desară, un cârd întreg de condeinnaţi. Lu mal i-au

“suit pe un pod umblător aşezat pe nişte şăici, mai mictişoare
„ca acestea. Ei la mijloc şi soldaţii de pe mărgini. Şi nu bine
I/

s'au departat de mal şi de greutate numai a scrâşnit odată po-

IAS

dul şi s'a desfăcut. Ş'atunci să vezi urgia lui Dumnezeu! Cum

erau tâlharii în cătuşe, legaţi de mâini şi de picioare, să trăgeau
„unul pe altul la fund şi țipau şi bolborosau de să crâncenă
carnea pe om de groază, dar nimeni m'aveă ce le face! Şi bieţii
U

soldaţi, sărmanii, cum erau cu puştele-n mâini, cu 'amoniția-n

BC

spate, aşa s'au sprăvălit de nu sau mai. văzut. Nuimai chipiu- |

rile umblau că răţele sălbatice printre scândurile blăstămate, -
Po.
 2

12 o Revisia “Moldovei

Y
AR
:
Și uite, maş grăi într'un cias: rău, “cam. tot pe aici - s'a întâmplat
istoria asta» | a

R
Infiorat, vâslaşul îşi fa; îi: cruce, iar noi, „stam ” pocăiţi, cu
inimile strânse, parcă auzeam atunci. vaetele acelor: nenorociți

LIB
şi geamătul sud ieşit din neguri ce nu: au astâmpăr la. fundul,
cruşit cu sânge omenesc, - i |
In acest timp o fată sglobie, pe O. unire. ingustă, treci

Y
nălucă pe dinaintea noastră, tăind. apa întocmai ca o rândunica

SIT
ce atinge din sbor luciul apei liniştite, | Aproape de țărm Ss:
făcii nevăzută în stuhăria verd., ducând cu ea cheile de la bi-
serică. După. o mică zăbavă, furişându- -ne printre ierburi şi tres-
ER
tie, am ajuns şi noi la malul păzit - de un întreg poghiaz de
broaşte ochioase, care, stârnite din locuri, fâcură cerc. mare în
IV
jurul nostru, mustrân ;du--ne cu ciudă, Orăcăiturila lor no-au, fost -
cuvintele de bună sosire. In urma noastră descărcară şi ceilalţi
UN

inşi mai norocoşi de cât noi, Odată intruniți la un loc porni-

răm cu sârg înaiute. a o
| Pe: tapşanul: larg “al insulei, în mijlocul unui morman dz
AL

ruine, rămăşiţă -« chiliilor dărămate,: sta încă mândră” de -anii ei

o fiumoasă biserică în sti! bizantin, cu zidurile de cără sidă
R

ro-.
şie printre care se.văd straturile „moluzului aib.:
NT

Păreţii astiel vârstaţi. susțin un acoperiş. de aramă. şi două

turnuri cu feţe, așezate în lungime. -Mai deoparte, lăsată În. ie-
CE

Ştire, clopotniţa pustie ascultă cu jale. cântecul vesel al tovaiă-

şelor ci din sat şi mâhnită în sine, par "că ar fi viut să stri-
vească subt ea, Singura, casă nouă:ce i se vâră -trufaş înainte:.
I/

Atâta e tot. ce se „vede: -n. picioare din podoaba clădirilor de

altă. dată.
AS

i
...„.Sărace vremuri, unde sunieți ? Şi + voi, ctitori dinaintea
lui Neagoie şi Tu, Ţepeş Voevod, şi Tu, „Crobane Mircea. cu
UI

Petrul Tău cel Şchiop, unde sunteţi ? V'a înghiţit

pământul pe
toți şi bine a făcut căci astăzi, dacă Vaţi. trezi,
„aţi vedeă. cum,
BC

se darmă nu cum se ridică mănăstirile

sfinte! |
Unde ești. şi Tu, Alexandre lliaş, care cu. sfatul străluciţilor
Tăi dregători,
'ai frânt voia călugărului
să închinc acest cinstit lăcaş, altuia din grec Partenie, ce
muntele
năzuiă
Atos ? Dar Tu,
Tg
„Revista Moldovei 14

RY
Matei Basarab, Voevod. pururi încins
cu grija țării tale. de ce nu
mai faci şi azi voia egumenului

RA
Ignatie ?:De ce nu mai . scrii cu
mân ca ie
odinioa ră vameşuluide la gârla lui Spanţov, căruia
i-ai făgăduit spânzurătoare pentru dihonia 'ce purtă mănăstirii,

LIB
certându-l cu vorbele : «Ce
porc de câne eşti tu, tecior de
de cărţile Domniei Mele nu le. bagiîn seamă». lele,
mm Ce, nu.răspundeţi nici unul |
? Glasul meu .e prea slab

Y
ca 'să pătrundă până la voi? Ori poate
mândria. de domn pă-.

SIT
mânteni vă impune „ăcerea care doare
mai mult dicât cuvântul
rostit ? Fie! Aşa ni se cuvine ! Nu vreau
să vă aud cuvântul căci
el ar îi plin de mustrare: Şi ne-ar arde
cu bice de foc, făcân-
ER
du-ne să. intrăm în pământ de ruşinz,
fără a fi vrednici de lo.
cul care n-ar primi, |
NIV

Umbre strămoșești nu vă imişcaţi, guri

sfinte nu vor-
biți, vremea de azi nu ştie a cinsti fapta şi cuvântul vostru!
LU

= Ea
LE
|

In biserică muţenie tristă. Golul bolților de sus

ne apasă
pe umeri şi capetele se pleacă fără vrere, “Veniţi
RA

de la lumină
întunerecul ne orbește. Incct, încet însă ne: deprindem
cu toate;
wnbrele vrier prin ungtiere şi ochii pot desluși
pejos frumoase,
NT

I:spezi de morminte, Sunt vreo zece la număr

şi. fiecare pome-
beşie în inscripția ei de !ogofeţi, vornici, stolnici
şi postelnici,
CE

Una singură din mijtocul “bisericii se crede a fi de pe mor-

mântul lui Viid Ţepeş, dar inscripția e rasă, se zice, din .po-
ruuca mitropolitului Filaret, pentrucă urglsitul voevod, făcuse
I/

camări pentru: caziia oamenilor pe cari, după

'schingiuire grea,
îi aruncă pe uu scripete în apele iezărului,
IAS

| =
Înduioșătoare peutru toţi sunt cele :patru pietre” funerare
ale fiilor lui Dragomir - Postelnicul şi ale mamei
lor Marga,
Aceasta, după uciderea întâiului său fiu de
Mircea Ciobs-
U

tul, fiind văduvă de mull, se retrase la mănăstire ŞI se călugări,

BC

iuând numele de Efrosina. lar după : tăierea

şi a celorlalţi trei
î«ciori ai ei de Alexandru Vodă, fiul Chiajnei, ea. muri de su-
Y»
 14 Revista Moldovei

Y
AR
săi cu inscripța plină
părare ş:.fă îngro; ată alăturea de copiii
.monahia Eufrosina,
de jale: <țA răposat roaba: lui: Dumneztu
tăiați. Veşnica po-

R
după moartea ă patru fii ai săi, cari au'fost
moarte». : -
întristata mamă: până. la

LIB
menire: Mult
de pe mor-
Şi astăzi, ca culme, de îndată ce: râdici ochii
şi Chiajna, cu toți
minte, vezi ntimui decât zugrăviți pe Mirceâ
privind nepă-
'cogiii lor, cari de veacuri stau acolo fără clătire,

Y
'sători victimsla cs: zac 'nerâzbuinate -supt picioare le lor criminale.

SIT
“lar fecioraşii lui Dragomir, 'sârmani' copii-fără . noroc, dorm
-se
liuiştiţi la sânul întristatei lor. mame şi nici. unul din ei nu
ce le străjue
înciumetă a înălţă măcar * o clipă
ERprivirea
la can, întocmai. ca nişte - ucigași „osândiţi pe vecie a stă la
spre: cai

coapsa j ertfelor nevinovate. a

IV
Minunaţi de puterni -a osatură a clădirei am.ieșit . afară în _.
'soare. petrecuţi de-“ochii vii ai sfinţilor - -de pe -păreţi. Aici numai
UN

ruine. La dreapla o: novilă de cărămizi stă mai răsărită : e lo-:

cul vechiului trapez. în căre a fost spânzurat bătrânul postelnic
Constantin Cantacuzino, din porunca bănuitorului Domu Gri-
AL

gore. „Ghika. Despre acesta scriă - cronicarul cu - durere :. <piân-

.gă-l, săracii că ş'au pierdut „mila, plângă-l păgânii ŞI creştinii Şi
R

loate;, țările cari,; Pau ştiut şi care nu Pau ştiut, ci numai de

NT

numele lui” au, auzita. NE e

„Deta trapez ani colindat toate ungherilz.. şi lucru de..mi-
CE

rare, nu e colţ pe;.care.să calci şi -să. nu tresară o amintire. ŞI

vai, „câte amintiri nu zacîn ruine căci doar, atâtea - vieţi s'au
„scurs; pe. aici ! Piciorul tremură când atinge pământui şi trupul.
I/

întreg. să. înfiaură caci pretutindeni -trosnesc frânturi, de oase

Sa
AS

omenești, e E:
Ajunşi la :ţărm ne-am îmbarcat cu grijă mire, ducând
în. sulletele noastre icoană posemoriă a acestui locaş, vechiu
UI

„cimitir de glorii apuse. i

| --.Şi cum ne depărtăra pe apă, , legănându- -ne pe valuri, bise-
BC

rica cernită,părea că se înclină mereu, ie salută, iar crucea. din

vârf, mişcându-se rar -in văzduh, na binecuvântează pornirea.
Tiberiu Crudu. -
Yi
CIIRSEZOILIISAID

RY
„Xa sl ja ia eso XR

RA
Biminea Ța

LIB
Mâna zorilor ridică _
Vălul: nopții cin pripoare:

Y
“Când în zori o rândunică

SIT
„Tae cerul şi-l despică
N Înspre oare.
ER
Din adâncul văii sure
Fumuri urcă somnoroase
Cântul prinde lin să fure
NIV

Cântăreţele n pădure
Și prin case.
LU

Mii de glasuri păsvrătite

Au trezit din Somi câmpia
Când se urcăn zări albile
RA

Cu aripi meşteșugite
: Ciocârlia.
NT

Scărpăind alene, care

„ES plângând. din fundul luncii
CE

Înspre soarele răsare

ȘI îngână fiecare
C ântui muncii.
I/

| Merg” copii şi merg părinții

IAS

- Ji urmează paşnic câinii

Iar de-asupra-şi bate dinţii
- Glasul. surd al suferinții
U

Glasul pâinii. |
BC

Victor ou Popa. ...

YS9%%
 RY
RA
Y LIB
SIT
n satele noastre sunt ascunse multe comori
cari se pierd din pricina dezorientării sufle-
tești a vieţii. Cultura este. mijlocul
ER de vin-
decare .a acestei pierderi. şi lucrul pentru
răspândirea ei' la sate trebue să-i .preocupe
NIV

pe toți deopotrivă, ca orice interes general.

Pentru: aceasta este nevoie de a cunoaște.
LU

viaţa sătească, aşă cum se desfăşoară astăzi.

Sub înrâurirea vremurilor nui, 'satele noastre tind. .
să capete o altă înfăţişare, dezbrăcându- -se de haina-de
RA

i. Obiceiurile” bătrâneşti începa: nu- mai plăceă, portul

național e înlocuit cu fabricate 'mai eftine, iar oamenii
NT

sunt mai lacomi, mai răutăcioşi şi mai neîncrezători,

Aceasta-i constatarea 'unanimnă a tuturor celor ce cunosc
CE

viața de la țară. Conducătorii satelor alcătuesc în marea

lor majoritate o clasă, care păstrează încă amintirea.
obârşiei sale de jos, dar o ascunde. “Ei trăesc o viaţă
I/

imitată, nu izvorită din nevoi fireşti şi sunt insuflețiți

de dorința de a păreă. Această” viaţă cere cheltueli, cari.
AS

nimicesc spiritul de economie şi îndeamnă la necinste.

Sătenii caută să-i imite pe acei: pe cari îi cred superiori
UI

şi țesă astfel pe fondul lor de” viață patriarhală apucă-

turi noui şi ciudate, împestrițând graiul românesc cu o
BC

mulțime de cuvinte neînţelese şi întrebuințate fără rost.

Puterea care mișcă totul e gura lumei. Ea veghează
[d
 “Revista Moldovei | 17

la păstrarea cu sfințenie a regulelor de.bună purtare în

„societate, introduce şi consfinţeşte schimbările cerute de

RY
“modă, hotărește rangul fiecăruia în “societate, acordând
titlul de „manieratu celor ascultători şi pedepsind: prin

RA
înlăturare . pe cei nesupuși. „Dorinţa: de a fi bine apie-
„ciaţi: de această Stăpână îi face” pe mulţi fii! de săteni

LIB
„să se, Jepede de ai lor şi să se agaţe de sărăcia lustruită,
care duce satele la nimicire.
„lată situația, în faţa, căreia, se găseşte ostaşul culturii,

Y
„trimis, la sat ca s'o răspândească. Rolul lui « să por:

SIT
nească alături de viaţa de astăzi, una lăuntrică, să scoată
“sufletele din _ încătuşarea în „care zac, purtând. războiu
"împotriva. superstițiilor. şi "prejudecăţilor de tot felul.
ER
2

Lucrul. acesta cere pregătire, temeinică, mijloace sufi-

„ciente,. dar mai ales legături. sufleteşti, cari să-i trimită
NIV

regulat oxigenul, sufletesc de care are . nevoie în atmos-

fera încărcată în care lupţă.
LU

“Toate : domeniile vieţii - îşi au “organizaţiile lor ȘI

"sprijinesc agenţi. numeroşi în toate părţile. Numai cul-
“tura îşi lasă lucrătorii izolaţi, Mai ales cei de la sate nu
RA

se not bizui decât pe puterile. şi priceperea. lor. De multe

“ori simt nevoie să-şi destăinuiască greutăţile Şi necazu-
NT

rile, să capete un. sfat, o. încurajare de la. o fiinţă vie,

“nu din cărţi şi .reviste moarte, oricât. de folositoare ar
fi. Căci legătura de viaţă este aceiă care dă înai. multă
CE

putere.. Totdeauna te simţi mult mai întărit în urma

întâlniri: scurte cu un om, de cât în urma citirei
“unei
I/

“unei cărți scrise de el.

-

„Această legătură trebue să se făurească între sat și

AS

PR :de unde poate veni mult: ajutor. La oraș se găsesc

'. oameni: învăţaţi, al căror cuvânt înțelept are multă greu-
UI

„tate. Şi ei lucrează! pentru răspândirea luminii şi a ade-

BC
 8 ce “ pe cui Revista Moldovei

RY
-

“multă price-
vărului, dar. €cu ai “mult folos şi "cu “mai
de la. țară,
pere.. Ei ar. trebui să fie învățătorii” tovarășilor

RA
îndrumându-i şi, încurajându i. mereu. Intre” modesta
ui
școală. primară şi “şcolile, secuiridare dela oraș ar "treb

LIB
să. se facă.un drum. mai bătut. şi în suflete ai trebui să
încolţească gândul” unei lucrări; în tovărășie. Vorba „În
„unire e putere“ se poate aplică în cazul de faţă. .

Y
îi Priiejurile” de. întâlnira: sunt! multe; Orice trecere prin

SIT
sat. e astfel .de prilej. Extutsiunile şcolilor “secundare la
„dară. ar; trebui să aibă între! scopurile principale ȘI “Vizi-
tarea instituțiilor, culturale. şi dacă se poate şi 'organiza-
ER
_„rea de producții - şcolare. (Căci: în”'timp - ce : orașele au,
| teatre, “săli de' lectură - biblioteci, “satele” mau “altcevă ide |
NIV

„cât. modestele' serbări. 'şcolate, cari “hu pot da -altcevă,

decât o distracţie uşoară de câteva clipe: “Ele sunt: slabe .
. pentru, a puteă trezi un curent nou de viaţă; “Dar. un
LU

cor puternic,” 0 “orchestră, o: cuvântare a unui: “profesor

, învăţat: ar, rai mişcă sufletele: din. starea: de nepăsare. în
RA

„care se găsesc. Inălţimea la” căre 'Sar ridică: aceste ; mani-

_ festări culturale; ar ' puteă - deveni cu timpul un: idea!
pătre care ar tinde mulți ăia cei, cari astăzi .se mulţu-
NT

__ mesc cu foarte. puţin. 'O' astfel dă -ofensivă a elementului

, orășăniesc ar aduce şi o înviOrare binefăcătoare: a lucră-
CE

- torilor de la țară. ! E II A ei
„i Mijloacele 'de realizare” a acestui, gând sunt, -multe
şi vorba e humai să sc știe” că” satele” au nevoie de: spri-
I/

jinul... eficace a oraşelor şi. că: orice orăşan care... trece

AS

. printr un sat! âre de achitat! acolo O daturie :. aceia de

„a „Sprijini, Euin va” crede și curti” va“puteă viața culturală. .
UI

Incheerea' firească “acestor rânduri nu 'poate fi de

cât rugămintea ” “îndreptătă către - intelectualii. orașelor :
BC

Indreptaţi-vă gândul spre sate!

Corneliu Busneanu.
 bhbboeee

RY
CRONICA MUZICALĂ.

RA
LIB
| Ca. prilejul, „Filaemonicei“ la 3 otoşaui.
Botoșani, orașul. provincial |făturalnic al țării, fără

Y
nici un imbold serios spr; cultura artis
tică, „a avut plă-

SIT
cută surpriză de â asculta: O “serie 'de concerte
simfonice
cari, multor le: :a creat un sâmbure de convingere
'că, în
afară, de iezultatele vegherii îl la masa: verde, .pot'
ER găsi o
7

| calmare de nervi, o liniște de suflet în O seară

i

de imu-
zică vocală”! Sau. instrumentală.
NIV

Ceia ce. ne preocupă, în deosebi, este însă mâna

„conducătoare “ a “âcelui ansamblu considerabil «e cânta-
reți- -instrumeitişti, acel:i cete de virtuoşi, cari formează
LU

socretatatea „Filarmonica“ din Bucureşti fala noastră

trecută dincolo de- marginile țării. E
RA

E: vorba de: abilul 'dirigeut. care “în cele câteva

“clipe, cât Pam avut în" “mijlocul nostru, ne-a pironit a-
NT

tenţia, ne-a “smuls admiraţia imariifestându- ne impulsiv cu

acele” aclamaţinni entuziaste. -
In viaţa 'sa „de licean, maistrul Ocorgescu. nu odată
CE

„a avut de îndurat, din partea familiei” sale neniusicale şi,

mai Cu seamă, „din pariea tatălui "său, funcţionar va-
„hal, piedici în practicarea: predispoziţiilor sale
I/

musicale
“precoce, nu odată i s'a Opus. un veto categoric, sub
AS

cu-
vânt că „neaini de neamul lui ma fost: lăutara. * Spiritul
î Euterpei Pa urmărit, „Georgescu: tatăl n'a scăpat de ce s'a
UI

„ferit, căci, contra voinţei sale, deşi la vârsta de 18 ani,

ă iul său, SE este primit îîn Conservatorul din Bu-.
BC
 ..

Da js „Revista Moldovei
DP

RY
res- |
_unde-l chema iubirea de. artă i i de unde- l opreau
la, vrăstă, d. la clasa

RA
tricțiile regulamentare, cu „privire
SR De
"de contra-bas.
si- n. apro-
Pi

entul
„Aci, în co „servator Şi-a impus tal

LIB
escu, Kiriac, Cas-
pierea- profesorilor săi : Carini,. Dumitr
urile de contra- bas,
taldi şi Dinicu, absolvi cu faimă curs
” 'de. cameră.
cello, armonie, contră "punct Şi musică

Y
ă” î în-

SIT
Nu “a oprit aci, musicalitatea sa impulsiv
înainte, şi „în scurt, se perfecţionează la
demna mereu
rt. IKalm ;
Berlin, cu profesorii săi "Hugo Becher, Robe
ER u! Kleftel.
iar tactica de dirigent şi-a: însuşit-o cu profesor
a, dar în
Cutreeră lumeă ca cellist în quartetul | „Marteau
NIV

sim-!
cursul concertului „Filarmonicei« din, „Kânigsberg,
stân gă. este
țind o jenă. la. degetele. mici de la mâna
ale,
„oprit de a mai cânta 'și, cu toate intervenirele medic
LU

e nevoit, cu durerea în suflet, să- și înlăture, “gând urile

dela virtuositatea sa de cellist.. | |
„De la ceia ce i-a fost predestinat, | nu sa “putut în
RA

Tătură. Și, poate. că” contrar. . „râvnei sale, pornirile,. ema-

„ nate: de la natură, Pau adus la ceia ce este, astăzi.
NT

A fost de-ajuns o simplă împrejurare, un incident, |

"ca +bunăoară, lipsa. şefului, orchestrei de la grădina Rașca
CE

din: Bucureşti; unde . „Georgescu ținea violoncelul, pentru

ca! toți colegii. lui să-l. recunoască ca bun întocuitor:
pornește. de la. data. când,
I/

Reputația ;sa mondială

în capul „Filarmoniceiu din, Berlin, conduce, între altele,
AS

simfonia patetică de. Tehaikowsky și uvertură. Egmont

de Beethoven. De.atunci opinia publică germană,. po-
UI

porul care nu agrează,. rezumă totuşi. pribegit, în „gazeta

Mittags.Zeitung, prin criticul; Dr. Maurer, succesele com-
BC

patriotului. nostru. Georgescu, în, “modul următor : "Așa

cum au cântai de frumos, nu cântă ades filarmonieii sub
 Revista Moldovei LL | | 2|

RY
șeful lor. Georgescu “este un virtuos personitical. E unul

RA
din instinctele musicale cele mai sănătoase din câte avem.
„In afară de Weingartner nu cunosc pe nimeni în
Ea a

LIB
felul lui.
Mai târziu, ziarul german „Die Postu. din Octom-
brie 1919, pnblică o recenzie entuziastă, a profesornlui
Allman, în termenii următori: „Nu. e nici un an de

Y
când, tânărul. român Georgescu, a apărut în capul filar-

SIT
mMonicii și vestea talentului său de dirigent s'a împrăș-
fiat aşa de mult, încât sala mare a „Filarmonicii“ eră
ER
arhiplină. El stăpâneşte minunat parlilura, îi dă o viață
înfloritoare, având putinţa de a impune orchestrei inter-
“pretarea sa de o. musicalitate desăvârșită.
NIV

Nu' mult după aceasta, găsim în acelaș ziar și sub

„semnătura aceluiaș critic, cu prilejul unui concert sim-
LU

“fonic dirijat de celebrul Arthur Nikisch, următoarele:

„Ca încheere, al lungului program, Nikisch a executat
Simfonia patetică de Tschaikovski, cum, în afară de el,
RA

numai Georgescu ar fi. în stare s'o redea cu alât de ne-

spusă emoție (Das âusser ihm vielleicht nur Georgescu
NT

so unsagbar packend zu ausdruck bring). Nu mai vor-

- bim de recentele succese obţinute de Georgescu în Franța
CE

Atena, Constantinopol, care sunt de notorietate publică.

Când geniul român, în persoana eroului nostru. a
ajuns în asemănarea unei celebrităţi mondiale ca Arthur
I/

Nikisch, aceasta trebuie să ne înalțe sufletul și să fim

mândri că, şi din punctul de vedere musical, neamul
AS

nostru se poate alătura hotărât de popoarele cu civilizație

“înaintată 1,
UI

Prof. Idih. Gr. Poslușnicu.

1) Int”un interviev acordat F/acării No. 23, maestrul Georgescu, după
BC

ce arată succesele dobândite aiurea şi impresiiie culese, adaugă: „lată-ne

dela Dunăre în fundul Moldovii, în Bofoșanii, care mai adaugă un Inel la .
lanţul dovezilor că ţara are suflet maie şi mult”. (N. Red.)

ȘPH99
 RY
| 22 | “ Aa “Revista Moldovei |
pe

a
”

RA
UN PICTOR . BoTogANEAN: Rai i
A. BORDENACHE,

LIB
S 9 9 9 9

„Cercetând mai dăunăzi cele trei: “expoziţii de pictură d n

Y
sălile de 'sus ale Ateneului precuirii şi lucrările. expuse.în.'ve-

SIT
derea pvemiului de “20.0lei 00 - oferit de, Ministerul :“Cultelor,
nam convinscă în Capitala țării noastre “eeste „azi o mișeare
artistică, vreduică de toată: lauda.. e ,
" Păcat numai că nu ER
toate: expoziţiile, ne, dau, talente: noui,
curente noui, Jucrări de artă noui,! cum ar' trebui să ni deie.
Atuuci, mișcarea aceasta artistică: aşa de bogată ar fi“şi impu-
NIV

nătoare. Una din cauzele care împedică propăşirea artelor este

că, mai ales în domeniul '; picturii “ şi sculpturii, lhpseşte : critica
autoritară şi compste ntă cate să: selecţioneze valorile, şi în ace”
LU

laş timp să 'deis sfiturile cuvenite, care. singurele, . îndreaptă. şi

ridică pe cei: meritoşi sau. coboară pentru, totdeauna pe. cei. fără
„de chemare. În schimb avem. drept. critică, articole de simpatii,
RA

scrise de. prieteni ŞI. cunoscuți, cari, prin, uşurătatea şi îngă- ”

duința judecății lor, „produc mai mult tău de cât bine, atât artei
NT

şi. artiştilor, cât şi - publicului “necunoscător ce. rămâne : veşnic

dezorientat şi nelămurit. Căci, "dacă ar fi o adevărată .critică,:
cinstită şi dreaptă,” noi credem că nu am: mai avea.: atâtea expo:
CE

ziții fără talente și “fără. iidividualitate. n

» Spun toate ace_tea -gândindu- mă; la sumedenia de lucrări
"expuse în luna Maiu şi: număi. în, sălile Ateneului, nu şi. aiurea.
I/

“Privindu-le mă- întrebam nedumerit :., oare tot ce ni se. prezinlă

AS

- e artă şi .toţi 'ce expun sunt-artişti ? :0,, „dacă ar fi „aşa, ce ţară

fericită ami .fi pe acest “câmp: bătătorit de curând ! .
ŞI totuşi am avut o: mulțămire neusămănată, când, "între
UI

toţi expunătorii, am găsit riul — unul singur —- despre care

uu se poate spune de cât cuvinte “bune: şi. încurajatoare. Și mul-
BC

țămirea mi-a fost cu. atât mai, măre când, am “aflat că' acel unul,
este chiar botoşănean de-ai: noştri. E: vorba de tânărul pictor
A. Bordenache (Vasiliu după' mamă) 'care' îşi are “expoziţia în
sala No. 3 a Ateneului, acum, între - 18 Maiu şi 15 lunie.
 RY
Revista Moldovei | a 23

RA
Intrând în camera l:rgă, plină de portrete, a acestui pic- -
tor ce abiă numără douăzeci dz ani, par'că: te găseşti
în mijlo-

LIB
locul unui salon! plin de oamsni aleşi, care toți, cii ochii lor vii,
te țintesc din fiece: colț, măsurându-te dinecip până'n picioar
e
și tu, încurcat, nu știi încotro să- ți întorci privirile: la unu colo-
nel care parcă vrea să-ţi deie un ordiu, la o doamnă care-ţi

Y
surâde binevoitor (52), .la.'0 domnişoară ce-ţi zâmbeşte cu în-

SIT
țeles (50), ori la un copil nevinovat şi stios ca şi tine (40).
Viaţe, naturaleţa Și frăgrzimnea îţi răsare din fiecare tablou!
„Putem caracteriză pe d. Borden:che ca: un portretist: de-
ER
săvârşit care ştie să- -și aleagă culorile cele mai frunioase, ca- și
un poel cuvintele, idealizând. fig. rile, scoțându- le din binal şi
NIV

din ce e prea omenesc.şi.comun,

„De altfel studiile şi-le-a. făcut îîn. _ această direcţie la Paris,
în şcoala n:iționslă de bellearte, unde, a fast elevul, retiuritului
LU

portretist francez, profesorul Flameng, căpătând titlul de <pre-

mier» între şese:sute, de concurenți. a
Afară de portrete, d. Borgenache, sprea variă, desigur,
RA

pictează: şi nuduri, natură moartă şi. chiar peisage. Nudurile -

însă, dacă-s reuşite ca, culoare a „carnaţici, nu mi se par reu-
NT

şite ca contur şi atitudine. «Reverie», de pildă, are piciorul stâng

urât aşezat, pulpa lăbărţată, iar faţa cade toată pe acelaș plan.
Și dacă unui nud îi lipseşte estetica şi graţia liniilor nu impre-
CE

sionează, nu atrage, dimpotrivă depărtează. In natură moartă

izbutește mai bine. Cei doi epuri (27) sunt minnnat redaţi,
parcă-s puşi cu. mâna, apoi fazunii (6), legumele (22), etc.
I/

În peisage se vede iarăşi stângăcie. "Desigur pentrucă d.

AS

Bordenache, deprins cu, exaciitatea şi minuţioziiatea portretului,

“nu poate redă ansamblul naturei, care are părţi mai vii şi mai
tari. în planunile din față şi părți mai difuse şi mai şterse în
UI

planuiile din fund. Anumite lucruri să evidenţiază întrun por.

tret care cere multă preciziune şi anumite părţi în'. peisaj unde
BC

preciziunea strică adesa,

|
Acestea mă fac să spun că' d-l Bordenache este și. rămâne
portretist și de la portret |nu trebuie să se depărteze.. Pe acest
 RY
| | N Revista Moldovei

RA
o
24 Li pf

și ta-
obosilor +ar.e fi, îşi va “desăvâr
a

drum, oricât de monoton. şi ând cins te fa

consacra numele, făc

LIB
lentul. pe acest drum îşi va căruia îpan ine,
de baştină și neamului român
miliei, locului
| 3 „Tiberiu Cruău.

Y
SIT
ER
lui i Duiliu Zamfirescu
“A venit prea ps "neaşteptate moartea
NIV

aga lui operă şi întreaga

Tinereţea exuberantă emanând din între
contrazisă. | n i
lui viaţă, a fost. prea - violent
şi proza-i "de-o eleganţă cu a-3
„Cine, Pa gustat în poezia
LU

devărat aristocratică şi cine Va admirat': în - întățişarea-i. de

poate răsturnă, pe „drept zisa lui Bulton.:
Ovidiu - modern,
RA

c 'est le style». pi “t a ati

a homme
eiitani din cei: mai
„„Dispare, cu, Duiliu Zamtitescu + un eprez
doastre, dar al „cărui loc : Tărhâne definitiv
NT

autentici ai poeziei
o i
fixat în. literatura românească. | | . a
3 Op. .
CE

pe
„2

ţinut:o con-
| Luna trecută a . fost în oraşul nostrii, unde a
I/

tei! Bisericufe
ferință, scriitorul Gala Galaction. Autorul minuna
„Răbojilor
din Răzoăre, al Cop: otelor din M-rea Neamfu și al
AS

pe bradul verde, „ne-a “vorbit. vre-o două. ceasuri 'de' Răspâ ntia
la care ne găsim din toate punctele de. vedere : politic, * social,
UI

cultural, moral, ştiinţific, învederând' că, din. toate aceste puncte.

de : vedere ne: găsim azi, la 0, răscruce de drumuri, fără să stim
BC

pe care să apucăm.
“Nimic nou. za fond n'am auzit în conferința lui Gala Ga-
laction, dar ceeace a fost în adevăr. fermecător, a fost limba
dlină de imagini a vorbitorului, minunata limbă din 'Dela nnoi
la Cladova, Moara lui Călifar ori Gloria Constantinii. |
 RY
=

Revisia Moldovei 25

RA
impresionant a fost deasemenea, din punctul ' ce vedere.
al majorităţii ascultătorilor, evrei, superiorul punct de "vedere,

LIB
„cu adevărat creştinesc, din care conferenţiarul a „privit raportul
dintre iudaism şi creştinism.
. Socotind: că, revenirea la matcă, la patuia lui de origină,

Y
a neamului jui Israel, constitue un cvenimeni extraordinar şi
reveniri pune şi pe evrei In o răspântie

SIT
că, mom: ztul acestei
din cele mai. teribile, conterenţiarul termină, într! o bură de me-
tafore, cu viziunea, înfrăţirii iudaismului cu creștinismul.
LI
ER COp.
NIV

RECENZ 4
LU

Leca! Moiariu: Ce-a fost odată, Ne trec astfel pe dinainte chi-

RA

Din trecutul Bucovinei, Cernăuţi purile. vestiţilor clopotari din

1922, . Da “Pătrăuții Sucevei : familia Fogo- .
NT

Prietenul nostru este “un rar răşenilor. Clopotăria, o meserie

<ininiâturist> istoric:': pe lângă rară, a dispărut cu totul azi
dintre ocupațiile Românilor bu-
CE

'o'erudiţie rară în ce priveşte

“amănuntul, 'd. .L.: Morariu are covineni. E interesant de ştiut
o deosebită: putere de evocare că Vasile Fogoraș a lucrat un
clopot pentru o biserică din
I/

a lui, o duioşie melancolică faţă

de <şovăitoarele fantomec ale Piatra Neamţ și câteva altele
AS

trecutului. | pentru biserica din Vălenii Ro-

. Paginile sale despre Bucovina manului; a început să lucreze
UI

de altă dată aduc amintiri per- un. clopot mare (1200 ocale
: sonale despre” un mediu pe vechi) pentru M-rea Neamţului,
BC

„care l-a cunoscut. și iubit, ori dar nu l-a isprăvit el. Duioase
“povestesc, voiu şi . pitoresc, a- amintiri personale are. d.. Leca
imintirile altora despre o lume, Morariii despre Fogoraş şi lucrul
bună sau rea, dispărută. său (v. p. 19 şi.urm.)
 26 Revista Moldovei

RY
geaca!
.. r ză . “pa
du

“Tot în comuna Pătrăuți pe. „Cei din urmă lăutar al Buco-

RA
Suceava s' a înființat” pe fa 1860 "viiei a: “fost Grigori” Pihdireu,
_.0 şcoală primară, Din povesti-" : un minunat! interpret al muzicei

LIB
rile uuui bătrân, «moșul “Ilie! moldovenești Şi al simfirii mani-:
Greziuc», autorul, ne dă pagini festat "1 ea: A miuriti! în: 1888.
interesant: despre o coală pri- Să "Ca; itolul' final! al: cărticelei ne
mară supt regimul gerinan, pa- “cliiamă - încă „odată! n: “amintire

Y
ginl triste despre stări, din feri... amintire figiira postuliii'.. Ro. :

SIT
cire, dispărute pentr u veci, "beaanu, sfârșitul tragic “al! celui
In alt capitol se vorbeşte, cu "ce-a fost: Dr; “George Popovici.

ER
durere comunicativă despre bi- Ce comoară poetică s'a prăpă-.
serica din Bădruţi a Ştefan - dit, cu moartea celui bogat în-
zăstrat cu toate daruril» 0 pu-
NIV
cel Mare, distrusă di temelii
de urgia războiului. Amiutiri. tem: pricepe din orice vers al
istorice se îmbină inăiestțu CU -său;. -din: orice . aducere aminte
LU

impresii personale, întruii “16 “ despre: 'dânsul,

simpatic - și deplin evocativ. Tipărită. excepţional de tru-
„ Interesante”! şi “iclacolict |pa- „mos; „eu “admirabile; iluștraţiii pe
RA

“pini cuprinde capitoiul despre:

«Cei, din urmă lăutari ai “Buco- "cica prietenului şii colaboratorul
vinei», E vorba. despre petrece- nostru preţios;:e. şi o.lucrare de
NT

rile boierilor, bucovirieni în raiul “artă, pilduitoare..; Ea ;aduce..mi-

de la Lăpuşna, şi “de taraful Ves- . reasmă de ; flori. .de pe.-plaiuri
CE

„iului +Aos Nicole Pius. "In- "dragi şi:adieri! fermecătoare.de

că "se îmbină cu “pe. meleaguriie :::păduroase;, ale
amintiri tragdei proza gravă, cu “ dulcei!: noastre Bucovine : o „carte
I/

_cea zglobie și cu versurile, cân- ce se':leagă ide. suftet. şi-l inlăn-

IAS

„tate, da Nicolae, „ca de pildă : _fuie cu abea dee argint, sit

ii
Ne ă Răutu.
N “«<Mândro, pentru 'boiul' tău,
| Plâng şi pietrele”n părâu,
U

Jean Brisăel : se „Persoriulită

Şi se duc să nu se- -ajungă
“biologique de. homme (1 iblio-
BC

Și mi tot Spun că-i noaptea “theque 'de. Philosophie.- 'scienti-

„Mungă-. phique) T920t apa
4 pia e
 Revista Moldovei

Y
217

AR
"Autorul, om-'de ştiinţăși fi- mai ceia ce e născut dintr'un
losof, evidenţiază --î n: lucrarea . ou'are facultatea de a pro-

IBR
sa”prin fapre demonstrate ri duce caractere noui, In .conse-
guros, mișcarea intelectuală con- cinţă la ființe
care .se.în
le: mul:
timporanâ. Necesitatea de.a? țesc -asexuat, cum'-ar fi. bacte-

YL
depăşi experiență prin - cerce- riile ce se . înmulțesc. prin bi.
tări însufleţite - de::0. tendinţă partiție şi formeaza. colonii de
tilosofică, fie chiar: metafizica, bacterii, Colonia. întreagă „este

SIT
Insă dacă filosofia:-are dreptul | o singură ființă, pe „când la
să depăşească ştiinţa, să nu fiinţele...
cu înmulţire sexuată,
facă aceasta niciodată contra orice individ: provine din .ou
'datelor ştiinţifice sigure. :u-
mai astfel rezultatele: sale. sunt.
ER
și ființa. se confunda cu.:. indi-
vidul, :
întemeiate. Daia ate Omulr-din punct de. vedere
NIV

Exista o âiterenţa „esenţială biologic intră în această ca-

între noțiunea ':de fiinţă. și. a-. tegorie,
ceia de individ 'pe care numai * Prin urmare, omul „este: un
LU

cercetările biologice au apro- individ şi ca atare -posedă:v

fundat-o. | “autonomie phisiologică şi; psi-
“In filosofie! se consideră ca - Chologică care dă nâștere per:
RA

"ființă ceia ce “ exista” 'în sine. “sonalităţii: sale, . atunci când

Dar biologia ine arată că a- individul ia: conștiința . de sine
NT

ceasta nu este' adevărat, A+ em : însăşi. .

un salcâm plantăt. Lângă! dân- In 'al, doilea : loc omul este, o
"sul resar alţii, Vechiul. arbore “fiinţă şi atunci el produce ca-
CE

și cel nou,:cari erau la început „ractere ; noui: în urmașii,:lui,

"o aceiași plauta au devănit doi. Grupul de eredităţi realizat. în
indivizi -distinşi, 'dar celulele - celulele. unui individ se; deose-
I/

“noului. arbore poartă-exact a- besc .de acela. realizat la indi-

celeași' ereditaţi ca :şi.celulele- „vizi următori:
IAS

deşi derivă dinel,

ramurilor rămase pe trunchiul „În noi grăesc, prin. urmare,
"primitiv. Avem aci un.exemplu „vocea strămoșilor noștri și .vo-
“de: indivizi" 'distincţi, . facând cea. conştiinţei noastre ;indivi:-
U

“parte din o “aceiași! fiinţă. Căci -duale şi autorul... acordă ;,fară

ființa se. caracterizează prin. fa. nici. o..reticența rolul. principal
BC

"“cultatea 'de 'a'produce caractere - „conştiinţei. noastre, individuale,

noui. Biologia constată că 'nu-. «Eul. nostru. are, valoarea şi
 Ă
i E | Revista. Moldovei

RY
originalitate numai prin carac- fericire în viaţă, prin;. mijloace |

RA
.care din contra,, distrug. viața
terele noui câștigate. şi numai
și fericirea. Da
prin aceasta se îmbogățește
-:: Deşi avem.un organism. ce |
-

LIB
tesaurul umanității:
consultare:a. poate resista. până la „50. ani
După aceasta
tuturor datelor ştiinţei care. a- vieţii, noi: continuu sabotăm a-
firma individualitatea omului, cest organism,, prin, jigaorahța

Y
autorul: studiind . doctrina evo- legilor: vieții și reuşim să-i mic-

SIT
şorăm' viaţa la... ae cu
luţionistă -arată "rolul:: indivi--
ite! neprecizând
societa fapte.concre te. i
duîn lu
metafizic: sau După. ce.: „autorul. ne face
nici un sistem!

ER
sociologicice'ar conve ni acestei un, "tablou .destul,, de . „negru,
a omului prin icare evidenţează. acest
duble pe rsonalități
de individ și de fiinţa.:: lucru, n6 arată posibilitatea cde
NIV
oct Hi. ia repune organismul în. „echi- i
= -librul sau: națural,.prin metode.
i Dr. L. -Frumuşan:.; Cum să :raţionale. date de. „progrtşele
LU

? a. a ştiinţei. a
întinoriin

Daca cineva : ar fi: atras de _ Socotim interesant - „pentru

interesul - ce: prezintă. între- „cititorii noștri, în loc. de . orice
RA

barea, pe care :o- pune D-l Dr. alte comentarii ..să. redam În-
Frumusansă nu-și închipuiască, tocmai preceptele, Ja. care. șe
NT

că este în lucrarea d-sale vorba, ,.oprește autorul: Da

''de ceea: ce a format. până. și-n 1) A. se culca şi a. se . scula
revista noastră subiect “de po-. de;vreme. A dormi „opt „ore.
CE

lemică, întinerirea . bătrânilor ;.A. dormi. bine acoperit, pe. un

prin 'vreuna din metodele.:'cu- | pat tare, într'o. cameră. aerată,
* noscute ale 'lui : Steinach,:. Vo- .. cu fereastra deschisă, | E
I/

ronoff, sau. Metschnicoff, .. .:: „..2) A.beă, la deșteptaie | un.

Frumuşan pleacă . mare. pahar cu.apă curată.
IAS

_ "Nu. Dr.
numai de-
de la o idee a-lui Jean Finot, :.:.::3) A sări. din pat. lumină, a
Ă care în „prefața pe :care o face „cat şi gol, în, „plină,
după „ce: face: toaleta, internă. a „organis:
chiar: o relevă,
U

„carți
de, oră
a desvoltat-o pe larg în a-sa:: mului, printr'o jumaţateţ
fizica, după un, ritm
BC

„Philosophie de la longevite“, . de .cultură.

Omul: din cauza: ignoranței regulat cu: inspirațiuni a res-
a ajunge la : piraţiuni. lente. rii: iu
„traeşteşi gândeşte
 Revista. Moldovei 29

Y
<q) A procedă în - urmă la po <11) A bea ori înainte sau

AR
toaletă externă prin * hyărote= ! "trei, patru ore după masă, apa
rapie (abluțiuni cu apă. proro- cea mai puţin mineralizată,
pită) -şi fricțiune cu un prosop „care valorează. mai mult “prin

IBR
aspru. a II n. „ceeace duce cu aa, decât prin
+ Organismul astfel regenerat, „„ceea ce aduce,
a-i oferi. un. mic.dejun substan-
<12) A fi carnivor la o masă

YL
țial. dar ușor, potrivit , cu pro:
şi vegetarian, la cealalta.
fesiunea. . .
„<7) A merge la ocupațiunile „O dată pe lună'a face să se

SIT
sale. uzând cât mai puţin cu „se odihneasca organismul prin-:
putință de mijloacele de loco. tun post de 24 sau, 48 ore,
„moțiune artificiale (tramvaie, - „precedat de o purgațiune. In
"trăsuri
-<6)-A
etc). i
lucră cu voioşia -. ŞI
ER
“timpul postului a bea
dent apă sau tizana.
abun-

<15) A fugi de localurile |

NIV
caci ubi:'lucrul.. Acesta . trebue:
să fie:o-.placere :şi nu o caznă, ncaerute, pline de praf şi de
"<7)A ievita.. „excitantele..şi fum, unde ne otrăvim rgâ
nismul și l supunem la o ade-
LU

;. toniceleg. artiticiale.
«8). A. mânca încet şi cu cum -vărata tortură: Si
pătară, a nu „bea „în timpul | «14) A alterna munca fizica
îngrijire
RA

mesei, a mesteca cu cu cea intelectuală şi â:0 în-

| “şi a 'se”iidica de: “la masă usor, "trerupe din timp în timp, după
cu! 'senzaţie de a putea mânca mijloace, printr'o odihna salu-
NT

- încă. i i tara (vacanţa).

«g9) A uza d&'-toate, anu: <15) A nu se gândi niciodata,
CE

„abuza de nimic,: î..:. la retragere din ocupaţiuni. A

«10) A'nu fugi câte: odată „se retrage: arte a micşora viaţa
“de plăcerea unei mese excep- : :a apropia moartea.
“: ţionale:dar. a.menaja în - urmă . : <16) A cultiva optimismul»,
I/

organismul, : suprimând masa

IAS

O.H.
„ următoare. =

i
pai SIR
U
BC
 30 „Revista: Moldovei

RY
„REVISTA REVISTELOR.,

RA
Şezătoarea; revistă de Folklor, 7“mai mici. “Alaturi de. al directo-.
an XXX, No.:3—4,. Fălticeni. _rului, legat organic de. fiinţa

LIB
Intrarea în al. “XXX-leă ian'de * Şăzătoarei, e:- numele -.lui: Dela- -
- viaţă a: unei publicațiuui ca Se- vrancea, 'care'a primit cu însufle-
zătoarea.” însaimnă, îi ţara noas- _țire Revista chiar “de! la' începu-

Y
” tră, o Biruiriţă” de-acelea câii nu „dul ei. D..]. Simionescu'. semn-

SIT
"Dot fi“tie cutei
cu Vederea: : Apă. | "nează cuvinte drepte și îndeni-
“rută îu. frumosul orășel, cu' viiță i „nătoare, Profesorul. din, Praga,
“patriii hală, cil mult joc de + cărţi, „Dr loan Urban. larnik. hainic şi.

ER
cu vaste cancăniiri și deplin im. entuziast "cunoscător al, imbii
„difereitisni faţă de cele sufle- noastre, scrie, pagini intereșante' |
NIV
tești, “fiinţa ci ă” “binnit vremea și “şi: pline de. farmec,lucru de .mi-
- nepăsarea. generală, prin “devo-! rare la un străin. :Sucevenii,.(d..
st. mentul de, visător idealistul al : Serafim : lonescu, Al: Vasiliu, |.
LU

"unui singur ol: “Artur Goro- Teodorescu - Ş. a.) 'recheamă:în

V . De, multe ori am auzit de. amintire clipe din“ 'zilele. de în-
isi o. sa, lucruri, dureroaşe : e, un. cepuit ale Revistei. a pa
RA

++ fapt; între,; altele, că, Şezătoarea Interesante șcredințe poporane

„eră compeleuit;apreciată, în, străi-. române din Bucovina». publică
nătate, în vreme;ce.la. noi, wo părintele Dim, "Dan. Alături, de
NT

„: cetlaui nici: măcar toţi profesori: „proză. [d. Mih. Lupescu, G. T.:
„de: limba română..de la câte gim- - Kirileanu),: versuri. din . Basara-
CE

“nazii:şi licee avea, Viaţa ;Săză-. :.bia, Banat, Maramurăş şi Buco-

Earei e o epopee: cu: pagini, vina, D.i:Mih:. Lupescu scrie,
I/

"vesele destule, dar şi cu multe:, “duios şi. evocativ, amintiri, des- :

„pline de amărăciune, “pre Tudor 'Pamiila::.
A
IAS

Numărul acesta fesziv, cuprinde. Pomenind acest număr: festiv,

două părti : una alcătuită sin a- . Salutăm, deşi târziu, reapariţia
miriri și vorbe bune, dei ieri şi + <Şăzătoarei», Dăinuirea ei până
U

i, despre revistă, cealaltă; “din. âzi şi nădăjduim, multă vreme

BC

din materiai folkloric +“şi. Studii i după azi, însamnă biruinţa sufle-
 NLP E)
des, za a

- Revista Moldovei
Ia
Dau
pg
a îi Păi ae i. . AIR
31
.- -

Y
tului, asupra protivniciilor. înăbu- „.<Flacăn
i> au dispărut deaseme-
'Şitoare :din: iumea noastră; Ast- „nea

AR
, d-nii Porsenna şi, Mano-
“fel 'cei. 30:de ani. trecuți sunt: o
, escu, In. schimb, gustul, deo.
- “dovadă: elocventă: de: căt : poate
camdată numai al editurii, înve-

IBR
| face însutlețirea: Şi: devotamentul „derează
, fineţea cunoscută a. d-lui
pentru, ideie.: “Vori: putea” ei să „Minulescu,
, care. are în d-l N,
„fie, pentru gerierațiă' tot mai pu- :.Davidescu - un.

|„lin înțelegătoare “de ascnieiea
lucruri, măcar, un îndemn 2:
“i i
YL
ajutor nepiețuit,
; Aceşte trei «din urmă numere
aduc, deocamdaiă, ca notă nouă,

SIT
- Ne „N. Răutu. trădutarile bune din autorii buni,
„Aşa, de pildă, Laurii lui Cupriv,
4
i
î.
te Pa
“Flacara; No, 20, 2. şi, 22. — „De orbă ci diavolul din Gio-
| ER
;Spre "părerea :de: rău ua ucelor | ivanni. “Papini şi Zn /recere prin
'“cate o! cetisem : dela” primul ei. „Ravenna de „Rghier“ sunt bu:
NIV
număr de acun:10; ani. Flacăra i „câţi cu gust alese şi admirabil
işi îucetase, acum o lună, brusc-: traduse, SERII
i
apariţia. Cotidianele ne-au făcut: . Potrivit tradiției dela: început
LU

apoi să înţelegem” pricinile aces- Şi făgăduclii făcut. cu prilejul

tei întreruperi ; nu le mai, amin- usapanției «de a uşură, pe cât
lim, ai cu. putință, sarcina
RA

oricărei eri:
Dela 19 Mai Flacăra şi-a re- tici, peniru libertatea lăsată tu-
început apariţia, schimbaţă. ŞI la, turor temperamentelor şi înţele-
NT

faţă şi la suflet. a i
izerilor “artistice de a s2 mani-
2„Schimbată la faţă, căci de data festă îinpreună 'şi simultan în
CE

astă. apare, în „coridițiuni technide „Paginile revistei»; Flacăra . tipă-

i: superioare, chiar „anilor ei „dina. “reşte cu drag versurile fine şi
inte de război, Editura «Cul- evocatoare ale lui Zon Pillat
I/

tura. Naţională», se poale mândri | “alături cu fomanfo femeii a lui

“şi poate, fi. învidiată de „chipul. Minulescu şi Sinucederii * D-nei
IAS

cum ni înfăţişează aceustă re. Claudia Millian, presărând între

vistă. Doar «Cugetul Românesc» ele versuri drăgălaşe semnate
| dacă se mai poate : cu -o,
lăugă. de Hoiia Furtună, Mircea Gheor-
U

înfăţişare aşa de simpatică. ghiu, V.R. Șirianu, V, Voicu-

BC

Redâctorii.de după război ai lescu,

 Se
32
deapuruțiste>. Noi ştim ciocni-
cii comipe:
Cu seriozitatea şi

RY
sta
tem şi rea ce a: avut: loc între :<Revi
„tența pe care i-o: cunoaş Gândi rea», recte: D-l
Da- Vremii» şi:
de aiurea, vorbeşte D-I:N. Ciomac;. şi .. redacţia : “din
a-. "Em,
'videscu despre” rostul public

RA
Cluj; totuşi nu. putem spune. că
țiilor noa stre - literare,
aprecierile D- lui Darie. ar Îi ur-
ă şi u-i
"Si, tot ca'0. notă nou marea . acelei. ciocniri.: Am, „cetit

LIB
căr a - del a: reapa-
-ilă, aduce Fla Şi :noi Mistica Roză. şi,: "este: a-
varian-
“riția: ei, bogatele-i "şi
devărât, că aproape după fiecare
telei. cronici, note, 'fapte, im-: bucată, gândul ţi-“alunecă 1a Emi-

Y
| .

nesci, ori la Musset.

i. . pi
FE
presii-

SIT
C. Op.
|
Dar. poate că, cu arguinţă ŞI
răbdare, D-i “Ciomac se. va
1a No. 3 An. Il al Gândirii, "cu
emancipă” şi. va “fii n „măsură
ER
| Da lon Darie execută. cu mult
când-va,. : fără :-deapur urea, Să
sarcasin pdistica Ruză a «con-
cari. să „fie numai.
Ş cetăţeanului» nostru: poetul Em. serie :lucruri.:
NIV
dintru ale sale...
Ciomac, inventatorul, prin În=: ale 'sale,
trebuinţarca prea deasă 'a cu-
vântului Jeapurur
TE)
i al «poeziei, -
LU

sas
RA

RE DACTI E.
NT

„POȘTA
[i „i
Realizarea
—. “Intenţia lucrării. trimise” foarte” bină.. “
CE

RE D-lui,LM: ORAUR.
ră e că puteţi lucra
lasă de dorit. Părerea noast
în sensul aiticolului. publicat “mal înainte în
revista noastră.
I/

itate când
D- -nei E. LĂBUȘCĂ, — - Panegiricul trimis nouă a fost de actual
Iaşi. i Trimiteţi
IAS

publicat ' în <Opiniâe din

ei
aţi
altă ceva.

esoeae n:
U
BC
 Anul 11 No. 3 şi 4 BOTOŞANI | Iulie August 1922.

REVISTA MOLDOVEI
»

Y
AR
“ APARE LUNAR.

IBR
Neal SPRE POEZIA POPULARA.

YL
“cu PRILEJUL UNUI! STUDIU AA D- LUI OVID DENSUȘIANU 9)

SIT
| sz un popor cu memorie foarte: delicată. şi cu un * en-
tusiasm: foarte efemer. Moda se impune la. noi în orice
ramură. de. activitate cu: o uimitoare uşurinţă şi tot atât de.
ER
repede 'trece. Viaţa: noastră literară a cunoscut pe rând toate
“entusiasmele. 'şi. toate uitările.: Cameleonismul a trecut din
NIV
“politică: în. literatură. Tradiţionalism Şi conservatism nu . există
azi nicăiri, căci. se uită. pretutindeni că mai ales în literatură,
orice inovaţie are. nevoie de un punct de sprijin, de o stare de
LU

bază, de -unde va porni inovaţia. Revoluţiile „literare sunt. de

fapt numai , momente mai caracteristice în cursul evolutiv al .
oricărei literaturi. Cu cât vor fi salturile mai mari, cu cât vor
RA

îi influenţele: mai. nefireşti şi “mai violente, cu atâta literatura.se

va îndepărta de la drumul ei cuminte, care poate cunoaşte sinu-
NT

“ osităţi, dar niciodată întreruperi şi frânturi voite. O literatură nu

va putea :trăi aacă i 'se taie şii se distrug. rădăcinile tradiţiei.
- După o deşvoltare: nâturală şi sănătoasă a literaturei noastre,
CE

“urmând drumurile deschise de tradiţie, ea păşeşte , azi pe 'nenu-

mărate cărări sinuoase, urmărind ţinte, străine sufletului nostru.
::-Uu critic “german: ocupându-se dăunăzi de piesa d-nului -
I/

Dominic, jucată. la- Berlin, îşi exprimă mirarea cât de puţin ro-
IAS

mânească şi deci cât 'de puţin originală, din punct de vedere al

interesulul internaţional, este lucrarea poetului român. Criticul.
de la; “Berlin, care alături de ceia ce e etern- -omenesc În opera
U

1. Ovid Densuşianu — Viaţa păstorească în poezia noastră populară

BC

1 — Bucureşti — Casa Școalelor 1922.

 9 m Ea „Revista Moldovei

RY
lui, Tagore, mai admiră la el. şi ceia ce este: caracteristic rasei şi
ţării sale, ar. putea: face constatarea : aceasta: pentru o mare „parte -
din literatura noastră actuală. Scrisul poeţilor. noştri e în mare

RA
pare lipsit. de „ceia. ce numeşte germanul :2 băştinaş+ Nici: sul.
letul şi. nici culoarea locală a fării nu se mai: întâlneşte îîn scri-

LIB
sul tinerilor. scriitori, care cred că o literatură: culeasă cu “trudă
din reminiscenţele' unor cetiri grăbite, poate înlocui sufletul unui
neam întreg. Am. mai spus altă dată „că literatura noastră. nu

Y
poate intra în Cadrul! literaturei uiiveisale de cât prin ceia ce

SIT
ea are specific românesc; Cât de adevărate erau cuvintele noâs- -
tre,:' ne-o dovedesc: acum comentariile - pe care le face presa; Ji
terară engleză ocupâudu- şe de un volum de traduceri. din! ro-

turor prozatorilor “uoştri, pe ER

mâneşte, apărut! 'de curând la - Londra. Și : ridicând deasupra” tu-.
cel - mai. modest și mai autohton
NIV
dintre ei; pe Ton -Cr: angă, Toate! acestea sunt indicii -care-ar -
=

putea contribui 'să deschidă, în sfârşit. autorilor noştri, înarea

carte a neamului! şi a sufletului nostru naţional. Ra .
LU

Și “dacă 'vrea cineva pildc . nu are nevoie să le caute aiure,

ci le poate găsi 'chiar aci la. noi, le va găsi în. poezia şi: litera-
tura noastr populară. : Mioriţa a fost: de mult: înmormântătă; în
RA

pragul bibliotecelor. : Culegerile de poezii populare: formează

lectura specialiştilor” şi a şcolarilor mai silitori. . Nici odată: o
NT

muză::n 'a, fost mai-pe' nedrept alungată dinu pârnasul unei: țări,
ca muza poeziei: ponulare 'române.. Di marea: modă de. pe vre
mea lui Alexandri şi Eminescu nu ă 'mai rămas 'nimic, . De.la
CE

exagerarea puţin cam romantică a deceniilor trecute, am ajuns

la. aproape desăvârşita ignorare a poeziei: noastre populare, |
I/

- Românul -deprins. cu : extremele, nu vrea nici în literatură

să cunoască drumul de. mijloc, Rupând: cu trecutul, despreţuind
IAS

tradiţia, el a uitat poezia. populară. Intre : literatura populară— și

mă. gândesc. încă la produsele. ei cele mai desăvâ: șite—şi - între
poezia periodicelor rioastre nu există:nici un fel de afinitate, “Parcă
U

nu ar exista între ele nici un grad de rudenie: E bine. deci

când o autoritate ştiinţifică și literară. ca .d-l. Ovid: Densuşianu,
BC

scoate din umbra bibliotecilor, poeziile “Şi cântecele păstorilor

 +

Revista "Moldovei ERE a - 3

Y
noştri, le desvălve sufietui” şi le recomandă public
ului „nostru,
în calde dar totuşi. drepte cuvinte;

AR
E
. Cartea” d- lui: „Densuşianu are o îndoită însemnătate,
E'o
cercetare ştii iică, filologică Şi istorică, care. Stibile
şte origi-

IBR
ele: poezici ; noăstre! ".
populare; ŞI prin selectarea: Citatelor o
mică antologie, care va aduce: muza populară iarăşi la
lumina
zilei” şi va "atrage atenţia poeţilor noştri“ dornici | 'de inspira

YL
ţie,
asupra „nepreţuitei comori de. imagini, accente logice 'şi riimuri,
pe. care o ascund colecţiile de literatură populară. “

SIT
“Im ce priveşte însemnătatea curat ştiinţifică a lucrării, stu-
diul d- ui. Densuşianu e o contribuţie serioasă la explicarea”
ge-
nezei "poeziei noastre „populare. D- Densuşianu găseşte că în
ER
cele” măi vechi. şi mai frumoase versuri .'populare se oglindeşte
viaţa păstorilor noștri. “Ciobanul e figura poetică idealizată a
NIV
poeziei populare: Poezia populară s'a născut în mediu ciobânese
şi pentru slăvirea vieţei păstoreşti, D-l 'Deusușianu “cercetează
„de pildă poeziile care 'tântă primăvara și stabileşte că şi acestea
LU

izvoresc tot'diu 'cultui' care-l aveau păstorii pentru natură. De

asemenea confruut ând poezii populare din epocă şi regiuni
_ deosebite ajung: la concluzia” că viaţa nomadă :a păstoriior a
RA

fost ui puternic şi fecund izvor de poezie: pentru ei. D. Den:

stișianu conchide" cu drept cuvânt că «drumurile 'migraţiunilor.
NT

păstoreşti! au fost Şi druinuri de răspândire a cântecelor POopU-

lare—de altfel” şi a altor teme: folclorice: (basme, “credinţe etc.)—
şi că dacă' ss'ar. urmări de'aproape liniile de: transhumanță de -
CE

"de la noi în legătură 'cu circulaţia unor producțiuni Populare,

s'ar, ajunge la -„constatăii interesante»,
I/

“Im capitolul al patrulea autorul analizează dorul îi poezia

populară: Autorul. dovedește cu fragmente din vechi poezii po-.
IAS

„pulare că dorul ca şi primăvara şi migraţiunile păstorilora fost.

unul din principalele motive de poezie populară. El & baza lu-
turor doinelor şi baladelor populare. D-l, „Densuşianu analizând
U

mai multe poezii popul. re de origină păstorească ajunge la re-

BC

zultatul, forte. posibil de alfel, că «numai din - suf! etul de păs.

tor putea 'răsări o poezie. cu accente cum le-am văzut, o
poezie
 4 „Revisia Moldovei ;

RY
|
- 3 ap E
. . .
-

în care pasiunea, “visul, nostalgia. găsesc expresiunea “ “într un.

singur cuvânt, în «dorul» . care mai - mult de. cât orice ne. spune |

RA
.
ce. înțeles, au. atâtea doine de la noi». lui ultimul. capitol d-nul
Densuşianu. analizează. două aspecte ale lirismului păstoresc stă -
o parte, caracterul dinamic. al liricei “noastre .

LIB
bilind , pe . de
populare, pe. de alta caracterul ei. epic special, - «ca o. reminis-
cență a vieţii seculare pe care. a dus-o. țăranul nostru», Româ-
nul nu e numai un visător care cântă când. se - odihnește, : ci.

Y
după cum Stabileşte, di Densuşianu, el are, cântecul ca " «tova- |

SIT
TĂŞ nelipsit şi la muncă şi |la drum». «Dinamisul liric al: doine-
lor noastre, — spune, d- -sa — care, apare. astfel incontestabil, nu

ER
cuprinde prin urmare ceva de contrazicere, de incoherență sufle-
tească,, ci e reflexul naiural al vieții poporului nostru, în, Curs:
de mai. multe. veacuri». Rezultatele, științitice sunt cum vedem
NIV
„logice.şi..precise, Aşteptăm şi al doilea volum care ne va. oferi
şi, alte. aspecte din poezia. noastră PGpulară. e
Dar d-l Ovid Densuşianu. nu e numai un om „de ştiinţă,
LU

d mai. e şi, un foarte distins poet și un estet: foarte subțire,

Studiul: d- sale. „are, fireşte, Şi:0 valoare estetică . prin felul cum
RA

autorul, ştie. să--şi exemplifice cercetarea, „Din toate regiunile şi

din, toate. timpurile sunt selectate. exemplele cu care sprijină
studiul: d- sale, iar fragmentele acestea constițuie, „aproape o. an-
NT

tologie, a poeziei. noastre populare. Cei cari au -uitat că există

o muză „populară, Își: Vor: aminți, desigur, de ea 'cetind minu-
CE

| natele citate ce ni, le oferă d-l Densuşianu. Poetul modern care.

urăşte riimul, rima și versul regulat. va. afla! că şi poezia noastră
populară a cunoscut cu, mult înaintea | lui versul liber şi. alter--
I/

narea ritmuritor celor mai deosebite... - |

IAS

lată. un „fragment de baladă :

Sus la stâna” cea.„bose
Vântul sta, |
U

Ploaia curgea, ..
BC

De mai toate le ducea, .-

Dar ciobanii ce:mi făcea ?
 AI
î? !
„ „e
Revista Moldovei ae 5

Y
„„Dar:'o samă-mi vorovia

AR
“De. prin vremea Turcilor, ..
Turcilor păgînilor, a

IBR
“lar alţii dăinuiă
De toată frunza jelia : |
Nu îvunza,.

YL
n
Sără lumea. |
d

lar culegătorii noştri de imagini, de la laşi Ori de la Cluj,

SIT
"vor: descoperi: uimiți în doinele; populare imagini de o plastici-
tate cu - totul neobișnuită. lată de pildă în ce imagini cântă un
păstor din Ardeal dorul :
ER
| ăi bădiță pană verde | Se
NIV

„Rău mă tem că eute-oi pierde, ...

Că te-am! mai pierdut odată |
Şi team cătat lumea toată
LU

Sus .la vâriul muntelui

La curțile dorului...
RA

Şi oare câte lucruri . noui şi frumoase rar învăța tinerii

noştri poeţi de la baladele populare, care sunt o adevărată
NT

mină 'neexploatată de poezie ?. i

Poate că studiul -d-lui Densușiauiu va fi un îndemn pentru
CE

poeţi şi o: indicație pentru editori O culegere priceput făcută

de poezii populare âr îi cel mai frumos dar, ce Par putea face.
un editor, literaturii . româneşti. Cât priveşte versificatorii.
I/

noştri, ar folosi mai mult literaturii noastre şi -ambiţiei

“lor, dacă, în loc să-şi culeagă inspiraţia din cetiri străine, Şi-ar
IAS

îndrepta-o: spre izvorul atât de proaspăt şi de sănătos, al poe”

ziei i populare. o
Se . lon Sân-Giorgiu a
U

“Conferenţiar la Universitatea din Bucureşti.

BC

y!
 RY
RA
LIB
a! i
LR git
Pifnsni teii,

Y
a | „a
4 â,
Ă 4
NC ee

SIT
a
e ti ia N
o, „i i ps
ap . RARE: piei
' “r

am d Omulut, bun: din... ; lumea real:

Aş fi mai fericit
Să nu am nici un nume, Mi i: duşman fără lege |.
ER
Și tot «ce mă 'nconjoară
NIV
Să fiu gorun sălbătăcil, i ati ori |
Necunoscut pe lume; *' Briinăvara “de nverzesc
Să nam miros în oare Eu nui mă “veselesc .
LU

Lemn alb, uşor şi tare, "Ca poiiii “din grădină,

Frunz' argintie, mare, Căci mar 'ca ei:
RA

„Poală, de ramuri sumbră Cruțare nici hodină /

NT

4 vrea să “ia. ur cătar “Sădit pe. șanțuri, în alei,

i . prosi,. Ș'a-drymurilor. fină...
Făărănsușiri,i făr ă de. F ALI Frunza'n loc să mă umbrească
CE

Să pot. astfel trăi şi eu, * : O smulge. copiii s' 0 pocnească ;

„Căci; azi, o. văd. erea, :-:Tar din ramuri: rupte .
I/

- Virtuţile m apasă greu:... Ghiar: din cheutori

“Na mă mai Simi: de: loci. i ÎŞi: fac penirecute i a
IAS

it sal meu”Luigi şuerători.

Ci sunt. “al Nu Ştiu cui; “La zile mari, apoi,::. o
Al tuturor ş'al nimănui E vai şamar de noi:
U

Un biel copac, 'sărăc, . "Rămâne sfâșiați și goi.

BC

+ Cen lume numai bine Fa, „Parcă nam fi copaci,

Dar nimeni nu 'nfelege. “A Li strigoi /—
*
 4
. Revista Moldovei

Y
AR
Șadânc tresar şi mă nfioară, Și scoarțe la cară]!
Când văd la straşini şi la ar lemnul care-mi mai
a e

IBR
„ Scară, RE rămâne
Crenguți de teiu ce au să 1 mai Stăvesc
de azi pe mâne
i moară | “Pân ce-un topor Nătâng

YL
Uscate'n vânt şi soare, afară În şale mă izbește
larîn biserici, lâng'altare, Și, doborii, mă frâng |
Mă calcă lumea în picioare,

SIT
Fără să fip, fără să plâng.
"Și sfinții tac ! Numai cioata din pământ,
Nu văd ei, oare, Sângeră fără cuvânt,
Că sunt lemn viu. Pin taină mă jelește,— ER
Și inima mă doare ?
Târziu, apoi, când la soroc
In Maiu, când floarea mi-o - Îmi vine rând să ard în foc,
NIV

“desleg .! Sunt probozit cu ură

Și, viața, de soaria ei mi-o Că prea sunt slab și...
LU

Pee leg, “Nu pot da căldură !

. Hainii vin si mi-o : culeg
Bătându-și joc de mine, -
RA

"- Deşi eu, bucuros, Ce trist noroc, E

Dau ciarala albine . A mele zile — avură!
NT

-
D „Și dulcele miros. "a .

La cinen.jura-mi vine. . . e . e. .. .
CE

- Nici coaja nu mi-o lasă'n Ooare,. înțeleptul Dumnezeu

pace Atuncea când |
Mio jupoaie, pe
I/

dos mi-o “Copaci lucrând,

întoarce, M'a făcut bun,
IAS

-Pentru:a faca. A făcut rău ? |

Vai, ce; ocară, —. O, iare-aş vrea să ştiu Și eu!
Largi oboroace
U

„Te Mârza.
BC

Şamalia-Basarabia. .

VS
 RY
A ZI ZIDR 22503

li ANAL

RA
LIB
un SCULPTOR MOLDOVAN:

Y
SIT
a. ": 1 DIMITRIU-1- eur.
ER
———

a: Bucuresti, în catnerile: din” fundul: arene:

“lor romane: ale "parcului: “Carol, : locuiește,
NIV
1 - - pentru; moment; tânărul: sculptor: „lon
m +. Dimitriu, originar din Bârlad. Nici nu se -.
„puteă un. mediu mai prielnic. pentru un.
“artist de cât acest loc plin :de poezie, să-
LU

'nătate şi linişte: Fiind absolvent al şcoalei

„de .belearte din ţară şi laureat al;acâdeimiei
RA

Julien din Paris, d. I.: Dimitriu-Bârlad ocupă. azi. catedra, .

de desemn și. 'caligrafie de la: liceul: Lazăr .din.. Capitală.
Meseria. aceasta de dascal. n'o face însă. de cât pentu a
NT

avea un . imijloc de: împlinire a 'celeilâlte, de “sculptor,

căreia îi inchină totul. Dacă mar aveă' această pasiune .
pentru artă, desigur cuibuşorul: copilaşilor săi dragi,-ar
CE

îi. mai plin. de put. şi casa mai. :bogată. Aşă însă, tot ce ...
câştigă dintro parte, aruncă :cu grabă în alta, spre a-şi
„potoli setea de lucru. către. care-l mână un îndoit idea- ...
I/

lism : acela de tânăr visător, ce caută să: răzbată și să. .:

IAS

biruie, şi acela de moldovan, sincer şi naiv, ce crede

orbește în toate! Numai pe aceste căi grele, picurate cu
sângele cald al inimii înferbântate, se . poate ajunge. pe
* -creştetul înalt al idealului întrevăzurt. Şi d-lui Bârlad nu-i
U

lipsesc aceste însușiri. de. jertfă pe care arta i le cere..

BC

„Cu înfăţişare plăcută şi senină, veşnic surâzător . şi

„bine dispus, te primeşte cu: drag în atelierul său,
“în care totdeauna îl găsești lucrând. La. intrare te ţin-
 w

Revista Mlodovei | | o

Y
9

AR
„teşte ușor cu ochii săi albaştri; rotunzi 'și
limpezi, pe
„care Bucureștiul, cu ' viaţa lui sbuciurmată, . i-a “tulburat
“puţin, aâruncându-le deacurmezişul. o dungă
negrie de

IBR
„Iscoadăși bănat. : Această tulburare a privirilor ce tră-
dează ŞIO tulburare a sufletului, îl ruşineazăşi
îl în-
» Curcă, silindu-l să-și plece ochii, să-şi întoarcă lin
capul

YL
“Şi; îndată omul cu cele omenești dispare, lăsând să
ră-
E a „sară artistul cu operile lui.
Acestea din urmă stau în-

SIT
grămădite prin toate col-
ţurile, căutând care de care
> să-ţi fure privirile. Oricât
ER
de greu ar fi să. înșiri și
„să caracterizezi .operile u-
NIV
nui artist ce lucrează cu
pasiune nestăpânită de a- |
“tâția ani, totuşi, din amă-
LU

nunţita studiere a lor, poți

ajunge la anumite conclu- -
"ziuni din care să se des-
RA

prindă în. mod firesc.ca-

racterul . şi originalitatea
„artistului însuşi.
NT

De la început îndrăznesc
) 'a spune căd-l l. Dimitriu-
CE

Bârlad este, înainte de' toate,

————— un poriretist prin excelență,
Scolptorat |. Dimitrin-Bârlad. căci din mulțimea 'lucrări-
Sa lor sale, : por/refele “sunt
I/

cele mai numeroase şi singurele în adevăr reușite.

IAS

___ Citez dintre acestea bustul Regelui, al Reginei a: lui

Notara,' Enescu, Vlahuţă, A. D. Xenopol, N.. lorga, Bră-
'tescu-Voineşti, Averescu, Văitoianu, Dragalina, Th. Bu-:
“rada, Gh. Lascar, -Cuzinski, Petroni, N. Ganea, Cârjă,
U

"H. Lecca, Anghelopus şi. Cavadia, profesori universitari -

BC

din Grecia, etc, etc.. Î i |

Pretutindeni lucrul îngriiit, expresiv.şi fără. depăr-
„ tare de clasicism, respectând tot ce trecutul, verificatde
 Revista „Moldovei |
10 ve

RY
veacuri, dă. ca: bun şi frimos- technică. şi. execuţie. '
De la portret, după cum. eră. “şi firesc, . d-l “Bârlad a

RA
trecut la opere: de studii mai: adâuci, din... care. cităm ::
un cap de femeie. îndurerată= suferința;. mama = bună-

LIB
€
tatea;. Sanda =-gingășie, de copil ; vrăjitoarea =— = chip de- ”
monNiC, etc... iii
rs

“Un; al treilea ciclu: de lucrări” ar. fi Siletele şi îp

cercări de grupuri: „Accident de-dans“, „In așteptarea,.

Y
„Privind isvorule. „Pipae, „Adormind. Păpuşar, -„ Mama

SIT
iartă“, „Flori între [loria, „Familia artistu! uia ect, în care i
ul! de comp oz iţ ie :::
dejă spirit
începe să se: desvăluie. di-
buind. -uşor prin încercări -.
din ce 'în ce mai îndrăz-
ER
NIV
neţe. .. | E:
Lumea muncitorilor, a.
trage cu deosebire pe sculp- |
LU

„tori, pentrucă. aici se vede

mai. ales musculatura. și
mişcarea. Din 'acest mediu
RA

d. Bârlad are doi mineri

bine prinşi ca: . atitudine,
un fierar, și cel mai reușit.
ae
NT

" desigur,: fzamalul . din port,

mt

cu juhalul. plin în: spate.:

Seen

La el vezi mânile vânjoase ..

CE

cu - mușchii . umflați peste l.

măsură, diri cauza puterii
“cu care trage povara. pi-
I/

cioarele îngroșate cu “talpa . -.

MAESTRUL NOTARA ă
IAS

lăţită din. pricina .apăsării

greutății din. spate. Această
„bucată o. consider ca- una din, cele. mai serioasea geniului.
Războiul ce a' impresionat -pe 'toată .. lumea, a: lăsat
U

„urme adânci 'şi în sufletu! . d-lui. “Bârlad, care a.dat la

BC

iveală bucăți fericit inspirate. Aşă avem - Santinela =pe

aici nu 'se trece; La „parapet, La : baionetă, „Mărăşeşti,
“Aruncătorul de' grenade. „Aceste: două din urmă: sunt. cele
7
'
D
s

Revista Moldovei | | îi 11

Y
AR
mai ordinare şi cele „mai reuşite, 'Mărășeştii este
de doi călăreţi: 'care aleargă alături, infăşuraţi un grup
drapelului naţional, despicând aerul şi călcând : în . cutele .

IBR
totul în pi-
cioare. Unul. din călăreţi e soldatul român.
. celălalt ofi-
țeril : francez, simbolizând împreună tăria şi
energia ! ar.
matei române, refăcută prin

YL
za | “spiritul şi experienţa fran-
„ceză ! Integ grupul 'are
mişcare, viață, avânt,

SIT
"Aruncătorul. de grenade
este mai: simplu : Un biet
7 „soldat care ş'a pierdut dejă
ER
mâna stângă din umăr,
continuă totuşi să |:pte, a-
NIV
runcând grenade cu dreapta
"care-i rămăsese neatinsă.
“Mişcarea este foarte bine
„prinsă. - înfățișând. clipa în
LU

care: soldatul îşi face: cel

din urmă vânt cu mâna
RA

„care trebuie să asvârie

boamba în duşmani. Sim-
plitatea atitudinei, torsiunea
NT

> bine studiată -a trupului,

Hamalul în port. „redând: în acelaş timp în-
| . dărătnicia luptătorului care
CE

nu vrea să -se deie învins, fac din această siluetă de răz-

boinic mutilat, - cea mai reușită operă a dlui Bârlad.
Această 'singură bucată, ar fi deajuns pentru mine spre
I/

a consacra talentul şi puterea de creație a tânărului nostru

“sculptor. Fără nici o,jronie. pot spune că, după. cum
IAS

când. zici: '«Le penseu:>, te gândeşti numai decât

|
Rodin, tot aşă, păstrând: proporţiile cuvenite, zicând
« Aruncătorul
de - grenade» te vei gând în viitor, 'când
U

silueta acestui luptător se va populariză, la: Dimitriu-

Bârlad, O fericită inspiraţie prinsă în cele mai simple
BC

linii şi cele: mai naturale. mişcări, poate râdică şi veșnici -

un nume. a ai
 RY
După, cum un scriitor. adevărat, pornind de:la nu-
vele .și schițe, păşește cu vremea spre lucrări mai com- :

RA
plexe, tinzând către roman, tot aşă şi în, sculptură, de la |
figuri simple şi si/zete, artistul tinde la compoziții. mat
„mari şi mai, compl'cate, care. toatesă întrupează în /20-

LIB
nument..- Aici însă- greutăţile. de execuţie să măresc și
biruinţele sunt şi mai
tot mai.rari : e:
“scump plătite. o

Y
"In 'adevăr, pentru alcătuirea u:-

SIT
nui monument nu e deajuns.nu-
mai. spiritul de. observaţie şi exe. -
„cuție, ci: mai trebuiesc încă:multe .

monumentul este o îmbinare maies-ER

cerinţi şi. însuşiri. În. primul -rând

trită între arhitecturăşi sculptură,

.
.
NIV
„din. care adesea cea dintăiu - pre- -
“domneşte pe: cea de a doua. ..:
| Sculptura astfel este podoaba ..
LU

„ arhitecturei, dar şi: suflețul ei. Aşă ..

"fiind, pe lângă un bun sculptor,
să“ cere, pentru a. face un monu-
RA

ment, să fii. şi un bun arhitect,

"Dar nu e numai atât. Când în- -.
NT

cerci monumentul trebuie să ai: şi

-o cultură. vastă, o. imaginaţie 'bo-
gată, din care să răsară concepția,
CE

„care :dă valoare şi originalitate. o--

„perii. Pe deasupra tuturor trebuie : ..
săai şi gust, măsură, bun simţ gets
I/

ca să nu e exagereze
nimic, ci săi ie
se deie un. foz unitar, cu Site
potrivit, tei
IAS

subiectul, potrivit: cu .vremea'Şi — pe-aicea nu se trece.

potrivit cu /ocul. Astfel încercările . st:
sunt zadarnice şi graba de. a fi consacrat amărăşte şi
intoarce
-pe dos sufletele celor pripiţi şi ambiţioși. In lu-
U

mina acestor consideraţii judecând nu numai pe d. Bârlad,

BC

dar pe toţi artiştii noştri de azi, vom ajunge la conclu- |

„zia că ei sunt departe încă de a fi ceia ce de mult do-.
1

+
 Revista Moldovei | | | N 13

Y
resc să fie. Toţi au ajuns, prin muncă „neîntrerupt

AR
ă,
stăpânească fe/nica, să prindă o mişcare, să împetreascsă
o atitudine, o ideie, un sentiment, dar niciunul încă ă
nu
are: cultura generală, care singură frământă şi închiagă

IBR
din părți trecătoare un tot -etern zămislitdin : artă, A-
ceasta e marea deosebire .între artiştii de azi, cari să

YL
mărginesc. numai la
“un anumit fel de
lucru: şi între ves:

SIT
tiții -artişti vechi şi
“| cei ai renașterii, cari,
| pe lângă pictori, de
ER pildă, erau şi
siți. arhitecţi, sculp-
iscu-

tori filosofi, mate-.

NIV

maticiani şi chiar
„poeţi. In multilate-
ralitatea sufletului
LU

stă puterea de.ma-

nifestare a geniului
„| artistic. Aceasta tre-
RA

|„buie s'o. înțeleagă

"| tinerii noştri “sculp.
torişi pictcri, cău-
NT

tând a luptă din

tuate puterile pentru
“complectarea lipsu-
CE

rilor cari le au. Să

RA «sl nu “se mulțămească
GRENADERUL. | niciodatăcu succese
I/

| ci mereu de-o clipă,

să. țintească la ce e nepenitor şi veşnic,
IAS

i
“Am ţinut să dau aceste lămuriri înainte de a trece
la „judecarea operilor de compoziţie ale
d-lui Bârlad,
pentru a înţelege de ce eu îl pun pe d-sa
încă în pe-
U

rioada de încercare, de dibuire în alcătuirea monumentului,

Dacă
BC

până acum, în proectelepe care d-sa le-a fă.

cut, sculptura . îl - ajută, arhitectura în schimb mai tot-
n mer

,
 RY
il doboară. Alteori, îi, lipseşte legătura. între păr-
dezauna “deci „ba:
țile componente şi adesa concepția e comună,cât să citez.
cele spuse nam de

RA
nală! Ca: să dovedesc
un „mo-
câteva exemple. Apoteoza comertului, de pildă,comer
nument. comândat de ciale
funcţionarii: societăţii”

LIB
.are
Missir, pentru directorul” lor. general Ştefan Popescu,
grupul de sus alcătuit din! chipuri lucrate: în 'epoc i' dife”
„rite şi cu scopuri deosebite, de acei a nici. o. le-
nu este.
ță
gătură între ele. Pe de altă iparte, ființă - ce -.reprezin

ITY
! -
comerţul e bărbat după tață şi picioare. femeie după sin
Pentru complectarea grupului d. Bârlad a adăugat aces-
tei. fiinţi hermafrodite: harmalul din port, care, după cum

RS
am arătat mai înăinte; e foarie:. bine, luat aparte, dar |
care sărmanul nu se potrivește de loc, nici cu ceia-ce
IVE
vrea să reprezinte monumentul (țuhalul din spate nu are,
cu comerțul societăţii; Missir care nu vinde făină).
legătură
şi nicicu technica lucrului. căci întrun fel,şi dintr'un -a-
UN

ut
numit. inetal, mai roșcat, este fâcsimbolul comerțului -
şi în altfel şi. din alt “metal, mai; negricios, este. făcut
hamalul. a Da
AL

de
Să vede dar cât departe că autorula îmbiiiat
două lucrări deosebite. ce aveau fiecare importanță. lor,
a face una singură fără nici o. importanţă !.. Nici
R

pentru
soclul măcar pe care este pus acest grup, nu e potrivit.
NT

având aerul unui pic ciasornic,

de ior nu de: statuie, :
-“Un-alt exemplu avem în! «Monumentul Unirii: din .
CE

Cernăuţi» D. Bârlad sa prezentat ve. două ori la

concursul pentru alegerea acestui monument şi-de-amân-
două ori a căzut. Pricina ? Uşor de arătat. Macheta a- .
I/

dusăla primul concurs eră pripit schiţată, fără băgare

d: samă a arhitecturii și prea încărcată cu sculpturi inu-
AS

tile,,, mach+ta de. la al doilea - concurs, destul “de bine

din punct de veiere sculturai, lăsă de .iorit din punct
UI

de vedere arhitectonis, Totuşi acest proiect a fost mult

superior celui dintâiu şi superior. chiar mai tuturor pro-
ecielor simulare, o
BC
 „Revista Moldovei. e 18

Y
Un progres vădit s'a observat la macheta bine stu-

AR
diată pe care a prezentat-o-la concursul pentru « Monu-
mentul corpului:.didactic» . ce urmează a se râdică în
Capitală, în onoarea profesorilor secundari căzuţi pe câm-

IBR
pul de-luptă. a *

“Cum. vedem, dacă .până acum d-. Bârlad n'a izbutit

încă 'să .deie un proiect de monument fără cusur, aceas

YL
ta
nu Însemneaz că ăîn scurtă vreme nu va ajunge acolo.
D:sa are toate înisușirile trebuitoare pentru aceasta. Fiind
.
încă tânăr, plin “de vigoare, ambițios,

SIT
fără frica: luptei,
nădăjduim că în curând: va atinge cu succes şi acest
domeniu' de. care se aproprie cu paşi repezi. Până atunci
p
„noi sfătuim pe.d. Bârlad să se grăbească încet, să
ER nu-și
strice-:sufletul bun. de moldovan cu care firea Pa înzes-
trat, să păztreze măsura şi bunul cu care firea la înzes-
NIV

irat, să păstreze măsura şi bunul simț caracteristic: aces.

tui suflet, pentru ca 'ciasul biruinţei să-l găsească tot
tânăr, senin şi curat, 'ca şi' idealul sfânt spre care năzueşte,
LU

: ŞI, dacă cumva. Capitala . îl amărăşte prea mult,

nare decât. s'o părăsească, să vie la laşii Moldovei noas-
tre liniştite, unde d-sa a simţit fiorii calzi ai celor dintăi
RA

succese ârtistice şi aici să ocupe, cu vrednicia cuvenită,

catedr«de
a sculptură de la Belearte, pe câre azi zădar.
nic să trudeşte. a. o suplini d-l 1. Mateescu, cel atât de
NT

greoiu şi stângaciu in lucru. Făcând acest pas, d. Bârlad

ar îndeplini şi o datorie scumpă. apropiindu-se de locul
. r
CE

natal pe care nu trebuic, să-l uite niciodată.

4

Tiberiu Crudu.
I/
AS
UI
BC
 Ei îi SI em,
ui

RY
NE-OM LASA DE IUBIT.

RA
— „Vi bădiţă sările TR“şi de iubit ne-o! asa

LIB
Și-ascultă-mi mustrările, "Dată ea a: numără :
Că mâicuța mea mă nvaţăpi Urmele. de la fântănă
Să.nu stau la tin?n brață,. Şi iarba dititr'o “rtaină

ITY
Că ai brațe 'nșelătoare "De. iubit noi. .ne-ot. dasa |
Ce's și dulci, îs şi amare, Dacă eo a număra. |

RS
Intăi dulc?s cum e mierea Urmele de pe-un păriaz, +
i
«Și pe urii amari ca “firea. Valurile dintrun iaz, :
— «Copiliţă. draga mea, “N Noi de iubit ne-om lasa”
IVE
Spune-i maică-ta aşa: Dacă ea a număra
Să nu umble-a ne strică . N Toate frunzele ntrun.; nuc
UN

Ce. pe urmă. ne-a cata. ; ȘI penele de pe-un cuc«,

N a 995% „Culeasă de D.D. BACIU.»
AL

„NUcUL „US0AT. îi
R

Nadule. fe-anvins acuma! Din ograda +ce-ai umbrito

Cu'crengișul fiu un veac
NT

Scurgerea atâtor ani. * :

Și nlristat priveşti spre poartă: Te-or tăea şin locul Hiber
Frunza celor 'doi castani. | “ Răsădi-vor alt copac. .
CE

Dealul, văile, grădina a Ramurile iai?n sobă

„Cu: smarald s au. îmbrăcot. „Ne vor încălzi de-acum
Numai tu ești ca rugina 3 Când te va preface Jocul
I/

pi uscat. . “Jia cenuşă şi în scrum.

AS

Şi din irunchiul fău sau poate

Din vro cracă ..
UI

- - Meșterul dulgher ciopli. va, |

| “Cruce de mormânt să facă De
BC

Burleşti-Botoşsni. D. BACIU.
a 55009: e
POPP aPE

Y
E Ia

AR
IBR
„SurL ET i. |FLORI LR
a

YL
i LA POVESTE =: ” a =

SIT
i Tuturor doamnelor milostive. „

ER
fost odată ca nici.o dată. „A 'fostpe vremea
"când Tăl Frumos trăiă aidoma,pe pământ şi
ferineca. lumea. cu Cosinzeani lui,;. când, cai.
NIV

« înaripaţi sburau prin văzduh .şi se hrăniau cu

jăratec,. iar zânele nu erau “închipuiri deşarte,
menite doar ca să incânţi copiii cu ele, ci făp-
LU

“iuri aevea, din carne şi oase, întocmai c ! şi noi

Şi trăiă. „pe: vremea aceia, înt”'o ţară nat: departe o zână
RA

minunată, "Dar în ce'sta, oare! minunăţia ei? ln frumuseţe ?

In bogăţie ? In deşteptăciunie 2 O, uici d cum! Ci în bunătate.
Laş' că nici acelea! nu-i lipsiau. Căci să fi răscolit pămâutul în
NT

lung și în lat, şi să te fi ridicit-apoi în lună! şi. în “soare „ făp-

tură mai - ințeleaptă Şi mai frumoasă” că dânsa, nici Cai fi aflat.
CE

Dar ceia” ce - covârșiă la, ea toate darurile firii, era bunătatea

inimii, .
De i te uitai în ochii albaşiri, credeai că priveşti de-a drep-
I/

tul în cerul luj Dumnezeu-bunul. Şi dacă-i ascultai glasul, cu

AS

care-și spunsa un gând, apoi îţi închipuiai numai bine, cum tre.
buie să .răsune în slăvi;, cântarea serafimilor. lar când mânile-i”
de. îloare. prindeau să-ți netezească. părul :sau obrăjorii RI
UI

atunci părea că însăși Fecioara, cea care și-a jertfit... Fiul,

fost pogorât:din nalturi, anume ca să ts- mângâe pe tine, du.
BC

rerat fiu al țărânei !ut

-
 ie n Revista Moldovei

RY
i
Şi-aveă această zână, frumoăsă şi _Fună ca nimeni,

RA
mândru. şi, fermecător castel. Nu c'ar fi: fost mândru, pentru că
i se pierdeau turnurile în negura norilor, Şi nici.că eră” ferme-

LIB
cător, „pentru că-ţi orbiă vederile, când. băteă soarele. în “el. Ci,
castelul zânei noastre eră mândru şi fermecător prin. “haină lui
de flori. Căci i se căţărau flori . pe ziduri. şi pe stâlpi, de nu-i

ITY
mai vedeai piatra prin haina de petale.. Şi is 'aşterneau: flori,
de jur împrejurul lui, că nu ştiai e nins, ori un covor bătut în
mărgăritare. Până și gardul însuşi, “păreă O. ncingătoare, „ţesută

RS
din roze. Ori unde ți-arunci.. ochii, flori, flori şi numai flori şt.
tremurau, potirul. Şi. fie lumină caldă, „de soare,- Ori “palide: raze -
IVE
de lună, ba chiar întunericul însuşi, se preschimbau în1 firmec,
În lumea întlorită a zânei „celei bune.. Pi EI
aa e i |
UN

. 1 . . „ .

Şi se dusese vestea florilor e în tus- pâtru părți ale numi

| Şi toţi călătorii îşi făceau cale pe... dinaintea castelului. Și, 1
AL

aveă. graiul 'cuvinte, nici glasul - destule întonări, pentiu Că, a

poată '*mbiăcă noiariul întreg, de simţit, de care se, înfiorăiinima N
R

în fața florilor, zânei, Dar dintre. toţi şi toale,. “Impărăteașa țării E

NT

aceleia eră mai” adânc. fermecată, Căci s'a “fost nimerit. că. ŞI: ea
iutiă pătimaş florile. şi vezi, ca Impărăteasă ce eră, nimeni nu
CE

puteă să aibă flor: ari mai pricepuți ca dânsa, şi păzitori. mai

treji. Dar flori ca ale zânei nu erau florile _Impărătesei,
I/

a Ş i | MW. _ N
AS

Căci ce este «o. floare? Culoare N parfum ? Aşă cred. nu-

„mai proștii, -c.i care'n. viaţa lor zu. ochi 'ca să. vadă. Și
totuşi nu văd.-Aşă spun doar copiii, care se *nşală adesea, luând.
UI

drept floare: cârpa, . care. li-o vinde târgul.: Dar pentru " omul,
care, închide'n el un suflet, şi: n dosul: oricărei forme “s'afundă
BC

ca să prindă o rază de mister, o floare-i şi ...un sufiet, învest-

 Revista Moldovei | a
măntat în haina petalei colorate Şi-a dulcel

Y
ui parfum. Așă, cine
nu ştie, c'ades trecând

AR
pe stradă, o floare, din fereastra unei
căsuțe, albe, se păre că--i vorbeşte de visurile „caste
a unei fe-
cioare blânde | Su cine ma citit, în floarea ofilită,
care de abiă

IBR
se vede prin geamuri mohorâte, povestea îndurerată a mamei
ce-a murit |. Da .
O! sunt fiori pe lume, care gândesc întocmai

YL
ca triştii
solitari. "Precum sunt fluri asemeni, care surâd discrete
ca tinerii
inamoraţi !... Din câte flori curate nu ne surâde adesea uu suflet
de

SIT
„copil! Și dintre ramuri verzi, ca ochi şireţi de fată, de căte ori
o îloare nu spune că iubim! 2, |
ȘI Împărăteasa eră tristă că florile dans. i n "aveau destul
p
suflet. —-
Pi
ca florile zâ: "ei,
,
|
V.
ER
NIV

De dragul florilor zânei 'Impărăteasa trimitea în fiecare zi,

ca să . se' aducă 'o floare, Si-odată cu fiecare răsărit de
soare odaia Impărătesei se umpleă de parfumul unei flori proas-
LU

pele. lar. zâna nu la rupeă, ci; le trimeleă. în glastre, căci pentru

dâhsa florile .“erau făpturi vii.
RA

Şi:stă Impărăteasa de vorbă toată ziua cu florile zânei,

Ca nişte copii tainici, aşă cum stau in glastre, ele-i umpleau
ființa de-o. duioşie stranie. lar noaptea, în fiecare noapte, visa
NT

- Impărăteasa: tot visuri minunate, Păreă că florile din glastre se

schimbă în coșii, care în şiruri mute s'apropie de patu- i, ŞI
CE

îngenuchind cucernic cereau un semn de milă. Erau copii cu

bucle furate ca: din soare, cu ochi adânci şi negri și vii ca dia-
mantul; ori chipuii! ca de ceară, purtând semnul durerii, în
I/

dunga de întuneric, ce le brăzda fruntea! Şi-u vis Impărăteasa

AS

cu braţele des: hise, cercă să îi cuprindă. Dar ca prin farmec.

se preschimbau în flori Şi Siaşezau din nou.în glastrele lor!..
„ Şi-atunci a ia peles Impărăteasa că florile zâncei ascund în
UI

dle o taină. CI | .
Da-atunci un singur gând o <hinuiă pe dânsa : să-i. fure
BC

taina florilor. | |
 0 Revista Moldovei
Ă DI a NA pa -

RY
IER IE fiat RI
| VL:
Dar de “la gând şi până la faptă rămâne i doar! un pasi...

RA
“E fapt de ziuă În lună iui April. Natu: a. doaime "mbrobo- |
dită în văl de ceaţă fumurie, : stropit cu “mărgăritare de ouă.
Zarea își liveşte” linia viorie, pe bolta. "de sidef a cerului. Lunea-

LIB
fărul de dimineaţă clipeşte ostenit din gene, trăind, par 'că; cu
meloncoli: cele din urmă clipe ale nopții. SN
Invăluită în 'mautie, Impărăteasa alunecă din custei. La Câţiva

ITY
pași în urmă o Slujnică-i, urmează. Desculţă, prin. “iarba udă; a
leargă Impărăteasa spre taina grădinilos zânei. Inimă îi bate, fri-

RS
coasă, de parc, “ar vrea să-i spargă pieptul. | |
“Ajunge la gardul de roze şi cată uni. io ca să, intre. “A |
lată o spărtură şi repede sraruncă Impărăteasa' câ “să- " pătruidă .
IVE
în grădină. Dar rozele își strânseră în: grabă. vrejurile şi florile
prinseră. ca să răsune. din . potire; şi..o. cuprinseră. rozele de jur -
împrejur Şi. un, parfum năvalnic: o. adormi pe . „dată. |
UN

De mar îi fost slujnica, perdut- -ar. fi fost, Impărăteasa: Dar aşă |

purtată pe braţe, ia fost. adusă adormita „în . iatacul. liniştit. Și
când s'a trezit Impărăteasa Impăratul E Sirăjuia | la „căpătâiu. e,
AL

VIL
R

Acolo. unde însă-i : neputincioasă ssila — are “putere ruga.

NT

lu fața Prea Curatei. stă Impărăteasa ingenunchiată adânc. .

Sub raza jăcăuşă a - candelei. de- -argint chipul Fecioarei se.
CE

pare că tresare, . .. - Say

:ŞI lacrimi îi .curg Impărătesei odată. cu vorbele. “rugii: E
„i. «O tu. Crăiasa Cerurilor şi-a gândurilor mel: Doamnă. 4
I/

Indură- te de inima mea şi descopere-mi taina.!... Căci împărăția. |

mi-aşi da-o: și * cununa: de diamante și hainele de aur, numai.
AS

taina florilor Şi a visurilor .mele descoperi. -mi-o “Doamnă !... |

| VI
UI

Pe când siă Impărăteasa aşă, în genunchi, s'a. deschis în- .

cet.nel uşa. O femeie din popor, c'o floare minunată'n mână,
BC

ntră tăcut în odae. Ruşinată se . scoală Impărăteasa' din! fața |

icoanei Şi ca trezită din vis priveşte la femee.. | |
ț
-
o
 Revista, Moldovei - | 21

Y
AR
i Mă erţi, Impărăteasă că: tulbur ruga ta! Dar vezi, Stă-
pâna mea mi- -a dat „această floare „Şi-a zis:. Te duci
Sultană
dragă s-o duii Împărătesei, „Căci poate-o fi. bolnavă Şi

IBR
o să-i
„facă, bine !>
„„Impărăteasa tresări Uşor, n adevăr. Furată de chinul tai
nei. şi. pierdută?ăn avântul „rugii, ea uitase. astăzi să trimită după

YL
floare. Şi- atunci un gând de aur îj fulg eră prin minte, Dă
— 0 bună mea femee ! Iţi, mulțumesc din sufiet . Dar fi

SIT
. vei tu cu milă în faţa unei inimi,ce sufere şi moare 2!ș 2 noapte»
nu mai multe, aşi vrea să fiu în, locu- ți, lângă stăpâna- -ți bună”
Să merg în fermecata . şi tainica- i grădină, să fur. numai o .rază
ER
din. taina ce- o îmbracă, şi- apoi... să mor. în pace, că; știu de
„unde vine sufletu |. florilor b SI
NIV

Şi e uită femeia din popor în ochii Impărătesei -— şi se

înfioră adâne de durerea . dintr”i înşii. Şi ca muiată ae „puterea
focului, „care dogoriă din ei, încet îşi „plecă Cc. pul în semn de
LU

di? ncuviinţare. Să ea a
E E «Fie Impărăteusă ! Dar vezi, să nu te cunoască l»
- * Şica un copil a: bătut Impărătzas? din paime: şi de bu:
RA

'curie a inceput să cânte. Şi chemând oameni iscusiţi în meşte-

şugul prefacerii, s'a îmbrăcat în haine, întocmai ca a Sul tanei ;
NT

şi şi-a schimbat faţa, den? O puteai cunoaşte,

Apoi s'a îndreptat în spre Castelul zânei,
CE

"Când a ajuns: la poartă, i-a eşit: inainte un copipila frumos,

"cu ochii de 'cicoare şi părul blond ca spicul,. când dă în coptul
I/

lui. Împărăteasa se. opreşte. Un văzduh de taină simte că o

AS

învălue. “Copilul o priveşte mirat cu ochii lui mari,

— «Hai repede» la maria, Sultano, că fiezi rai adus un
„frate bo
UI

| | o |
a a “iDoamne! oare unde am mai văzul eu copilul acesta l
se "ntreabin gând | mpărăteasa.
BC

„Dar o mânuţă moale şi rece o atinge pe mână şi Impă-

răteasa se lasă dusă 'de voia copilului. „n suflet simte tresărind
9
e
 aa „Revista Moldovei. .
A ii .

22 a

RY
o „duioşie. necunoscută şi "n „ochi î undesc lacrimi. "Din caste

RA
Castelul investmântat în flori, “parfumul îmbătător din “grădină,

LIB
răsun:tul vesel dinlăuntru, şi mai ales copilul ce.i se pare. că.
că Pa mai văzut, dar. 'nu ştie”! 'uade, | io fac să . creadă, că de. la
„poartă încolo, intră într'o lume de vis, Vi castelului. se des-
i Da

ITY
“hide și copilul O trage înăântru,
— <A, iată de uiide se: aude râsul! ! “şi” “se: uită cu tre-
murare împrejur. Curat! ca “utr' un Altar Gninlande "de. flori ar-

RS
cuite pe sus. Un'roiu de copii ăleargă'ui' joc sglobiu prin tinda
întinsă. Mulţi; de sunt sute, ei sunt încununați cu flori . în fel
IVE
de feţe. Ei'cântă de joc şi se țin de mână şi "n 'volburi. s “alungă
prin tinda cea laigă, Blonzi şi castani, cu fețe delicate! şi aibe.
ca “crinul, ori „bătând: în arămiu, ca mărul “cel „domnesc,
UN

care şe coace'n soare, aşă cum sbor: în şiruri, cu ochi; plini de

“lumină, ei par a fi tot cerul, cu ingeri și, cu cânturi, de lângă
tronul veşnic al Tatălui „ceresc. he |
AL

„ Dar de ce Impărăteasa a 'ncrem- nit. ca stânca 2 Miniiriea

i se pare. că creşte tot. mai mult. Sutele de - ochi, care:o privi-
R

„seră O clipă, i se oprise” n suflet şi. i ardeau acolo” ca o. vatiă

NT

de stele. | ei
— «Nu sunt oare aceştia: ochii pe. „carei văd in vs: ui-
tându-se la: mine 7... A a
CE

Dar mânuţa moale și rece: 0 poartă. înainte — şi-n urmă .

copiii, furaţi de' valul veseliei, îşi. mână -mai departe hora lor
sprinţară. | o i i
I/
AS

Nici nu ştie Impărăteasa cum a ajuas! în. grădină.

„Ca o poveste” albă şi parfumată,-legănată uşor de cântece
UI

de Ingeri, aşă i “a întipărit în suflet priveliștea aceia. Ori unde :

îşi întoarce ochii numai! peste flori dă:. flori” albe, flori roze şi
BC

flori albăstrii, în toate culorile şi. nuariţele de culori. Un parfum

uşor, un parfum de vis, adie pătrunzător dinspre. - fundul “gră-
dinei. Şi co! minune a “tuturor minunilor ! Din toate îlorile “se
|
„ Revista Moldovei 23

Y
AR
desface un siisur, un “cântec domol'şi adânc: vibrător, o sim-
fonie caldă şi, etern inspirată : e cântecul florilor către zâna lor;

IBR
e cântecul recunoştinței către binefăcătoarea lor!..
.. De-abiă acum observă Împărăteasa că. ziua se slins2se de
"mult. şi luna îşi cerneâ bsteala peste sânul firii. Ceata sglobie

YL
a: copiilor „se ostoise din sbeng. şi numai cântecul flo.
rilor îşi picură notele în linişte tainică a' nopții înstelate

SIT
| XI. : 4

— «Dar unde să ie: :zâna ? se întreabă în sinee Impără-

teasa.: ”
ER
Iv

şi din +Hou simte mânuţa strângandu-s-se într'a ei—şi cum

| 0. putere: misterioasă o poartă înainte, “ Grădina îşi ' cântă mai
departe imnul iubirei. Cărările sunt 'vinse
de petalele scuturate
NIV

„şi-n locul vechilor flori, flori tinere se: desfac din ramurile în-
mugutrite. O veşnică Primăvară dom: 1eşte peste grădină. Şi ca
LU

o închipuire uitată pluteşte luna ps cer, în timp ce Împărăteasa

alunecă pe "cărări, Lângă, D răspântiz un “pârău îşi murmură va-
rul. lar' nu departe un suspin încărcat cu uacrimi saude tulbu- *
RA

lând tăcerea.
— «E mama, e mama, hai: fuga ta mama!» aşă strigă
NT

„copilul. Şi lmpărăteasa' fuge după el, ca furată de minte,

„ Copilul se opreşte. Impărăteasa-l ajunge.
. Sub un pom înflorit se. vede zâna'ngenunchi. Lângă ea
CE

un copilaş, cu. capul plecat în poalele ei. Haina săracă şi sfâ-.

şiată a copilului contrastează ciudat. cu hainele zânei.
— «Dar vin tu Sultană ş'ajută- mi să-l spăl! Să-l vezi tu
I/

sărmanul, cât îi de suferind»

AS

- impărăteasa. s'apropie într'un suflet. şi nu-i vine să creadă

„ochilor săi. Un copilaş sărman, învăluit în. sdrenţe, de se vede
UI

prin ele trupul lui colţuros.; Cu faţa palidă şi slabă, cu fruntea

Sângerândă şi-ncruntată de răni. Din toată ființa: lui numai a-
chii sunt: vii = sunt negri ca cărbunele şi - -strălucitori” ca stelele
BC

Din. ei se tevarsă o nespusă tristeţă şi pe buzele: i supte flutură

un surăs. IE Sai
 aq „m Revista” Moldovei

RY
— «Hai fuga Sultană ! Ce. stai şi. “ priveşti! Nu: vezi tu,

RA
cur sufere 1»... Dar. de unde - știe: “Impărăteasa să se plece: da
cană ? Şi cine i-a arătat calea :ce duce la. isvor.??. Nici nu ştie
când e înapoi cu vasul. pliri. de apă; ci numai i cât: „se ttezestă |

LIB
turnând din valul răcoros pe mânile zânei." “Cu: o: iubire. de
mamă îinbrăţişează zâna capul rănit al micului i copil şi apoi cu
mâni uşoare. incepe să-i spele rânile. Sângele. cald : picură: şiroiu

ITY
şi încruntă, albul de fildeş a mânilor ei.: După ce ranele îi sunt
spălate, zâna rupe o Îrunză de brustur tânăr. şi-i acopere frun -

RS
tea. Işi sfâşis” apoi. o margine din borangicul” hainei şi dulce. îi
înfășoară capul. Pe urmă, luând pe. braţe povara uşoară, a îru-
| puiui. slab, îl apasă pe. pieptu-i şi-l: sărută. pe, ochi. Cum stă
IVE
copilul, cu ochii lui negri. în. bătaia. țuaii, o îrurntisete din alte
lumi se pogoră pe chipu- -. Râdea copilul, _ca lângă. sânul: ra;
mei—şi- -odată cu el râde şi grădina, i ie | i
UN

— cil vezi tu, Sultană, pe copilaşul ăsta ? "Dam “scos. din

gura unor câni; E un copil orfan... “Tatăl i-a “murit, in „lupta pen:
tru fară—iar mama -s'a stâns de tifos. Căzuşe "n mâna. „Ur
AL

'oameni răi. Și beţivi. De nu treceam pe- -acolo, îi siâşiau cânial

"O, dar. de” acum el e scăpat !.Să- | culce mama între flori şi m" ni
R

O să-l hrănească cu lăptişor cald!.. „Tu vino Sultană cu 1 mine 12.

NT

.?

Stă lmpărăteasa în ioc : şi p! iveşte A zâna 'ce pleacă.

CE

"O sguduire puternică simte că; o'cuprinde—-şi toată. fiața- Î.

veche se. năiue într! insa. lar. de 'sub.. dărămâturile Ainţei celei
vechi. o nouă fiinţă răsare la: lumină. Da
I/

Dar ce o arde oare pe piciorul. stâng. >. se iită 'să vadă.

AS

0 picătură roşie din sângele copilului înfloreşte frumos pe-dân-

sul. S'apleacă spre brustur. să rupă -o îrunză— dar mintea” nu o
"tai ăjută şi! capulii se învărie, Să îie- un vis ?: Oii chiar eaevea:?
UI

ŞI fâră: de. voe'ea cade'n genunchi: Nu. a văzut ea,'ea singură

"doar, cum zâna -a-rupt o frunză, de jos, de-acolo 2--De
BC

unde,
-dar. floarea, minunata. floare, ce luminează” acumaîn
locul ei:2!,
„Şi-abiă acum i se deschide ochii cei înțelegători a inimii
sale.
3
 îi Revista Moldove
-25.

Y
AR
-Ds. abiă acum înțelege taina
+ visurilor. 'de: „noapte a floritor
zânaei. De- abiă “acum: i se _lămureşte: în ininte - asemănarea
cea

IBR
stranie dintre copiii din vis „şi'cei care-i văzuse !, .. |
“Şi a plecat! impărăteasa cu legământ adânc în suflet: Să,
urmeze -şi dânsa învăţătura zânei ! Și de-atunci Impărăţia îi s'a

YL
schimbat toată în grădina de flori. Căci de cum s'a întors în
- castelu-i” mândru, a dai poruncă să-i se zidească un pâlat mare, *
* mare, cu' mii de odăi. Și pe toţi orfanii poporului său îi adună.

SIT
într însul ! Şi îl iubeşte duios, ca pe copii. săi. Ea singură-i spală,
ea singură-i” 'Hrăneşie, şi-i'poartă pe braţe şi, âpoi. le:cânţă. Şi-n fie-
care noapte, sub farmec de stele, pentru, fiecare. orfan, pe. care
ER
E strânge, răsare o floare în grădină! ei, Şi grădina:i' creşte de
-W'O. mai “cuprind hotarele! ȘI grădina- -i cântă, „din milioanele: de
NIV

flori] Şi florile Impărătesei sunt: şi ele acum flori. insuflețite

căci suj.« etui Jorilor se naște și se hrănește din lacrimile n: ile:
LU

Preotul Toma Chiricuţă. Ş

, 9,

- D525
RA

Ea ntre o mină, |
NT

M. GUVAU.
ir i as : ———

Loveşte e ciocane: în stâncă ȘI-O sfarmă

CE

ie “ Lovește 'ncordat!
5 Pin sfei să fâșnească în apriga larmă -
Prin umbră scânteiler, sbor volburat.
I/
AS

Loveşte- mă n suflet și-l sfarmă durere

- Loveşte cât vrei 1
UI

“ Durerea. învață. Sub greaua-ți pulere

În piept mi lumină aprinzi din Scântei.
BC

a Traducere de V. Nifulescu
9
Oe SS SD -
 RY
RA
LIB
„VLAHUTĂ-SCOLAR.
ITY
„. Contribuţii la cunoaşterea vieții lui...

RS
Euține bucăţi din scrierile lui. Vlahuţă. oferă -
IVE
4) MI . cercetătorului -isvoare, auto-biografice., Ex-
trem de spârcit s'a arătat scriitorul cu
- privire”la “viaţa” și familia lui : . Căci nu-i
UN

| “plăceă.să scormonească cinevă în' această

3] viaţă ca 'ntrun saltar cu vechituri.
| Aa „ Mogâldea“, 'o fericită excepție
în această.
AL

„privință, ni procură un adevărateisvor de informaţie

„despre anii lui din şcoala primară. Se vede din bucata
R

aceasta că școala și-a făcut-o la Bârlad, “nu la. Pleșești '

NT

cum crede a ști: D-l Adamescu). După știrile pe

care le-am: cules din, sursa părintelui Mardare 2), a maicei
CE

Elisabeta și a. Domnului: Tutoveanu 2), școala primară,

unde a învățat Alecu Vlahuţă,.
eră lângă :„Podu-Verdes
(actuala casă Vrioni, în capâtul dinspre sud. .a Bulevar-
I/

dului Epureanu). - ee |
AS

1) Vezi <Lamura» anul.1 pag. 116 și <Pagini alese» No. 72, paginat,
aliniat 2. i a A -
UI

„_ Cu acest -nume monachal sunt cunoscuţi amândoi fraţii lui Vlahuţă: .

Mihalache şi Eugen. In Aprilie a. c. o notă prizărită în „Universul“, vesteă .
moartea în laşi, a călugărului Mardare. Cred 'că este monachul plecat de
BC

la „Măgura“ Ocnei şi care nu s'a mal. întors; Eugen. Ştirile de care po-
menesc, le; atm. de.-la fratele Mihalache din Agapia. SN a
3) D-l Tutoveanu a avut noroculsă însoţească pe Maestru, în anii |
războlului, prin toate locurile ce ge leagă de viața lui de şcolar. -
 „Revista: Moldovei. | - 27

Y
AR
„În bucata menţionată, scriitorul aminteşte. de. dască,
lui său Udrea, de cea dintăi fericire din. viață şi care

IBR
constă. în evenimentul de a fi fost „monitor“: pe: banca
a 7-a. Acest stitlu“ şi dobândise. priu „meritul de. a îi
spus, întocmai. ca -. dascălul. său,;, povestea. „Prinderii lui

YL
- Isus în. grădina Ghetsemania. „EI nu vită să vorbească
despre: „supuşii“ lui cari erau 'opt, despre: onoarea de

SIT
a-i aveă în v„şadă“, despre miâ..dria
de a îi: „student în
" clasa l-a : primară“; un lucru: îl cam strică numai,
, „croiala "pantalonilor cu batistă dinapoi, din care pricină
avea .de îndurat,: ca „monitori, ofense
ER de la „supuşi“
și de la... alvițar. ii o |
NIV
J

“Liceul” şi l-a făcut tot în Bârlad. Pe acea vreme. lo-

calul şcolii eră. în „piaţa domnească. (Este clădirea lungă |
de lângă Biserica domnească. Şi Care a servit mu. tă vreme
LU

ca poliţie): |
Anul intrării. sale în. liceu este 187|.
RA

- Ca elev a lăsat amintiri frumoase profesorilor lui.

“În diferite bucăţi, cititorul găsește pomenit: numele pro-
NT

fesorului Crasu, de desemn; deasemenea se vorbeşte

despre. “profesotul „de italiană, despre unul de religie
CE

„Care? bătea la palmăs, despre - profesorul de grecește — -.

Mateescu — botezat Damaschin în. epigramele D-lui Cuza.
Până în. clasa. a IV-a a fost, în continuu premiantul l.
I/

Așa spune părintele Mardare. | se dădeau premii pe care

nu le puteă duce singur - acasă. La această sarclnă îl aju-
AS

' tau totdeauna colegii lui.: Se

„Fiind micuţ. de statură, îmi scrie un prieten care
UI

a vorbit cu părintele Mardart, directorul . îl râdică pe o

măsuţă pentru a spune un cuvânt de mulțumire profe-
BC

sorilor şi colegilor lui, căci toţi îl iubeau în adevărn:

“Şocotesc că-i necesar” să amintesc ş o: parte din:scri. -
 Revista Moldavei o

RY
28
S

soarea.. altui prieten, CU :“privire” ta telul. de-a. “învață al

RA
elevului Vlahuţă. Sa i mi ES
| „i

„Inaintea examenului de sfârșit de an, se: dădea -o î

LIB
mică „vacanţă de: preparaţiea: In timpul acesta: Tar „de se |
vedea. vr'un' elev. pe 'stradă.- Toţi: "se. înfundau” prin. casă
ori prin „Grădina publică,” în! locurile: 'cele. mai dosnice,

ITY
unde: învățau, Pentru. Viahuţă' tocmai” 'acela eră timpul
de distracție. Se duceă: pe la: unul şi pe la: altul și-i. necăjtă
că şi stâlcesc crierii. Mulţi îl dojăneau: că nu învaţă: Şi -

RS
el. Insă răspunsul lui. eră totdeauna: „ori: ajung om. mare,
ori un cărător- de apă“.. ln ajunul. zitei de; examen foiletă |
IVE
“cartea şi-se prezentă, în acest chip, printre cei mai: buni.
ştrutori. Metada. aceasta. o întrebuință și: -n timpul anului a,
UN

Se înţelege -că 'o. minte: limpede și pătrunzătoare - îl:

scuteă -de truda: care devine în preajma examenelor, adevă-
rată osândă” pentru cei mai mulți şcolari. ME
AL

In schimb aveă vreme. să. citească și -să reflecteze

asupra „literaturii. . Incă! dig. școală; căpătase . deprinderea
R

să adâncească, nu șă se împrăștie. :(In scriitorul. de mai

NT

târziu se observă foarte uşor. cum activitatea sa se, mișcă

pe linia sufletească . a intensității şi nu-i O acuzare că
„extensiunea culturii -lui na luat: niciodată proporții. re-
CE

marcabile). „ Multum, non multa“ este O. zicală „potrivită

intregii lui vieţi. |
I/

Eminescu i-a rămas favorit încă, 'dintra. treia liceală.

„Sărmanul Dionisa şi primele „poezii ale. Maielui Maestru
AS

au exercitat asupra-i, Chiar din anii. cei. dintăi, O, înrâu-

rire extraordinar de puternică, aproape ; mistică, precum
UI

" mărturiseşte el însuşi în amintirile „Din. Goana Vieţiie. .

Inrâurirea. aceasta s'a prefăcut: întrun. cult şi de aceea îl.
BC

vom. găsi pe Viahuţă, până la. capăt: cel mai curat „apă: -.
rător al memoriei. lui: : Eminescu,:- mea erat?
 „Revista-Moldovei pi „29

Y
După mărturisiri. pe care. le găsim „În , vâltoare“ şi

AR
în-.alte bucăţise: vede că. în special la latină și compo-
„ziţii eră un::elev: „distins. Anumiți, autori clasici, . latini şi
greci, i-au fost până la moarte nedespărţiţi prieteni. Sim-

IBR
țiă nevoia să stea .mai des de vorbă cu Eschil și firul
gândurilor. îl, ducea - pânăn anii depărtăți de şcoală, tre-

YL
„ Zindu-se: de. multe: ori învăluit în acea curată bucurie a
revederii unui. prieten. din copilărie. .
„ Părintele: Mardare Şi

SIT
un vencrabil prieten al. scrii-
torului, înii dau câteva : informaţii prețioase Și cu privire -
la; viața. lui de. şcolar.
ER
- El'umblă: „totdeauna bine “îmbrăeaţ, curat şi chiar
la. modăa; Oarecare: confort luxos din viaţa lui de .mai
NIV

târziu, după ce mai pusese capăt: itevoilor, arată gustul

lui cultivat încă din. școală. Si
„Banului nuzi dădea nici :0 valoarea, „eră chiar prea.
LU

darnic : „Când aveă el, aveau şi prietenii lui şi aceasta

-se“întâmplă : în :fiecare lună când îi trimiteau părinţii
RA

pentru gazdă şi! alte cheltuelia. *. -. -

ii „Distracţii ÎŞI! procură, în timpul liber, în. familiile
ce: cunoaşteă şi: unde: eră: considerat ca al caseîr.
NT

-„lubeă “foarte mult teatrul și grădina publică. Mer-

„geă la biserică înpreună cu: profesorii Şi colegii săi,_.con:
CE

form: dispoziţiunilor. de atuncia.

In. anii,cei dintăi.de .şcoală el se jucă, foarte mult:
I/

“cu :copiii.: Cu. câtă duioșie imi vorbeaă în, vara lui 1918
la Bârlad, despre dealul «<Țuguielei» cu cele 'mai ' bune
AS

Şi nevinovate amintiri. Intro după amiază, acolo dea-

supra Bârladului, săreă bățrânelul ca un copil de bucu-
UI

ria. ce-i trezeau . aducerile aminte de odinioară. Un super. |

ficial, auzind că Vlahuță mergeă de-abinelea aproape la
BC

60 de ani, sar grăbi să spună că intrase în mintea

 30 5 să Revista Mvldovei

RY
copiilorai ; însoțitorii: lui adeveresc. insă că. „omul: matur
îşi poartă. copilăria” deacurmezișul' vieţiia cu! “sentimentul -

RA
ce-l: aveă Anton de câte: 'ori atingea pământul „dătător.
de : puteri mari. SR aa DE

LIB
O lature care “caracterizează. “espilăria = “aşi “putea
zice viaţa lui întreagă — este talentul: ghiduşiilor.. In: altă
parte, am amintit această, lature” a ps rsonalităţii lui în le-.

ITY
pătură cu teatrul. Bătrânii din vremea aceia spun “multe
în această -privinţă.. In. special cu ovreii 'aveă el. ce- avea:
Aşa de pildă pe; când eră „prin clasa Il. de “liceu a pus

RS
pe un basarabean să facă pe mortul, disdedimineaţă,
în pragul - casei -unui ovreiu.. Apoi a adunat lumea de-a -.
IVE
trezit pe jupânul. El'sta. însă. deoparte , privind la rezul=.
tatul păcălelii, la, tărăboiul de-a sări peste. mort ca:să
cheme rabinul şi poliţia. În vânzoleala . asta «mortul» dis- _
UN

«păreă pentru ca . mai târziu -să apară, în. „pragul, uşei de.
la alt .păcălit.: | SE
AL

Şi nu: băzase el.în toate. „lichiturilea, pe: o: cucoană ă

nervoasă care veneă 'adesea. pe la: gazda lui, prefăcân-."
R

du:s€ întun „cadavru de studiuu, adus pe: umerii. a doi

NT

colegi tocmai pe când: cucoana. 'sta. la 'zaiafet „aşa că 0

făcii să răcnească, disperată, că “nu-i trebuie. «Sicheleta Ş
şi căi se:rupe <nevreaua>? : Sa
CE

Toată viaţa de şcolar 'este presărată. cu. “astfel de

ghiduşii-pe cari, amintindu-le, înţeleg să arăt:că toate a.-.
I/

cestea au întregit:iar nici de Cum. nau „micşorat perse-

nalitatea Marelui: Vlahuţă.
AS

! ” Ea
În linie 1878 isprăvise liceul. .In' “Mai aiail următor
UI

îl găsim înscris la exa.nenul de! bacâlaureat îîn Bucureşti:

Un prieten ! al” său, Profesorul C, Niculescu, atestă! „această
în ; Vocea Qalaţilore.
BC
Ş „Revista „Moldoyei!. Sa i 31

Y
„Cu prilejul inscrierii pentru bacalaureat. el a făcut

AR
cunoștință cu Eminescu (vezi şi' bucata «Cum am cunos-
cut pe Eminescu“), redactor la „Timpula. In legătură. cu
aceasta însemn o altă ghidușie a lui. El a dat examen

IBR
de latineşte în locul unui absolvent care nu cunoştea bine
această limbă. “Răspunsurile: lui “au „fost așa de bune în-

YL
cât profesorul; .admirându.l, i-a” dat 2 napoleoni cu care -
„a făcut «un chef bun: împreună cu Eminescu și cu acel
col: :g în locul căruia s'a prezentat.

SIT
Bacalaureatul şi l-a luat foarte bine, inscriindu- -se !a
Facultatea de drept. -..
ER
Cu diplomă de -bacalaureat s'a prezentat Ministerului |
„Şcoalelor. să 'ceară un post în învățământ. I sa dat un |
NIV

post de institutor la Târgovişte, N, €

„+. Din când “în când mai veniă pe la Bucuresti să
„audieze; cursuri, „Nu avem. însă nicio informaţie dacă
LU

şi a luat! licenţa, -
,

(Am. amintit din viaţa de . şcoală numai o latură:

aceia care i-a stat în "putinţă de a-şi face mai uşoară şi
RA

mai plăcută sarcina. învățăturii. Greutățile cu care a avut

de luptat, atât în şcoală cât și în viața de dincolo de
NT

“pragul şcolii precum şi „preocupările literare care îl stă-

pânesc încă din. liceu. formează obiectul: unei alte bucăţi).
CE

a a L. Gr. Oprişan.
I/
AS
UI
BC
 RY
RA
LIB
"PAGINI STRĂVECHI,

ITY
Contribuţii. la o. monografie. :a Botoşanilor. Is Lupte

RS
„erâncene, din Târgul lui Botăș Şi. împrejurimi. ă
e „Zile de restriște şi foamete.
IVE
puieam cu alt prilej, tot. în coloariele” acestei
|. Reviste, că răulte au suferit înaintașii noștri,
ai prin “multe primejdii au trecut: ȘI multe
UN

SS] jertfe au făcut, şi că ar.'trebui: de împros:

=A%A )] pătat tinerelor odrasle trecutul locului. natal-
4: Și al regiunei: în “care trăim. “Trecut: | Tegio-
AL

za nal cuprinde tot ce + poate da tineretului

“pentru a-i -sădi iubire: de trecut, a--I cunoaşte
R

. şi a-l iriţelege. Cred de folos de a relmprospăta - amin-:

tirile: luptelor! crâncene fie din. Botoşani, “sau împreajma
NT

"târgului; trecerea Turcilor, a” Tătarilor. și a Polohilor. pe.

la noi, prădăciunite, și puctiirile: pricinuite, amintirile păs-.
CE

trate până-azi ; în fine tot ce ar putea fi de folos .pentru

a se şti că . Vmea ma fost mereu așa, că se schimbă
„mereu și luând de pildă: trecutul să ne putem - calăuzi
I/

în viitor.
ŞI, întradevăr, multe fapte. istorice s'au petrecut la
AS

“Botoşani; atât din Letopiseţi, cât și din diferitele cronici”

şi notițe şi mai cu seamă din valoroasa: lucrare a răpo-
satului. Academician * Papadopol-Calimah, 'am putut re-
UI

“produce şi spicui diferiteie lupte în . care târgul nostru:

„e pomenit, ca servit ca centru de acțiune, lăsând bine |
BC

înţeles altora să complecteze şi alte date:

„ „Revista Moldovei „33

Y
„Prin Botoşaniau răsunat odinioară

AR
buciumele bi-
ruitoare ale lui Ștefan cel Mare. Istoricii Spondan, Mit-
„rovic şi Cromer scriu, că la: 1498 Turcii -ca la 70.000 au

IBR
“trecut prin . Valahia contra” Rusiei, pe la sfârşitul. lui
Noembre, şi au prădat Podolia, Galiţia şi alte părţi ;
dar pedeapsa lui Dumnezeu i-a ajuns: cuprinşi de frig,

YL
îngheţ şi omât, fâră veste, mai bine de 40.000 au înghe- -
țat şi pierit, ceilalţi scăpând cu anevoieîn Moldova, au
fost: loviți așa de. cumplit: de Ştefan cel Mare la Botoșani .

SIT
„încât abi a rămas
ă din tuată armata turcească 10.000 ca
să se întoarcă acasă“. A
“mLa 1498,. ne :spune alt ER
istoric, Ştefan cel Mare
vrând .să pedepsească pe Poloni, pentru căl:
cările lor, intră în ţara Leşească, arde și pradă tot până:
NIV

la Liovşi până la Lanţut, şi întorcându-se, râdică în ro-

bie, mai bine de una sută mii Rusneaci, și-i așează: lo-
cuitori în Moldova. Dar,la 1500, în luna lui Martie,
LU

regele Poloniei Albrecht, spre a-şi răsbuna la rândul

„său, strângeo armată puternică, calcă. Moldova, şi pradă
„şi strică tot până în Botoșani. Ștefan cel Mare aleargă
RA

"cu “oastea “sa, iease înaintea oastei leșești şi o bate cum-

plit la fârg /a Botoşani, în ziua de 11 Martie 1500.
NT

Armata polonă a: fost aproape desființată.în această luptă

crâncenă de la Bofoșani, mâre parte a pierit, mare parte
„a luato în
Moldovenii robie. După ce Ştefan cel Mare
CE

a învins pe. Leşi la bătălia de la Botoşani a pus după

obiceiul său pe -prisioneri la plug de au făcut aice
Dumbrava Roşie la Botoșani, spre pomenire, ca să nu .
I/

se mai acolisească Leșii de Moldova, cum 'scrie croni- -

carul Moldovei loan Neculce. Astfel de 'dumbrăvi roșie,
AS

„săditecu prisionerii poloni, _înjugaţi la plug de Ştefan

cel Mare, sunt mai multe: „Dumbrava roşie. la Botoşania,
„Dumbrava roşie la Cotnar«,
UI

„Dumbrava roşie“ mai: jos,

de Roman. Ele se numesc „Dumbrăvi roşi=“ pentru că
Sau udat cu sângele Leșilor, toate aceste pomenite în
BC

Letopiseţi și-n „Descriptio Moldaviae de Dimitrie Can-

temire, | - |
 34 E - ai E E Revista Moldovei 3

RY
„Intre Bogdan Voevod cel orb;şi grozav, fiul lui:
„-- Alexan-.
Ştefan cel Mare şi :Regii. Poloniei Sigismund |.și

RA
dru, se incuibase- o dușmănie straşnică. La] 504 Bogda n.
Voevod trimise două solii,-una după alta, “la: regii 'Po-

LIB
a
loniei, cerând de soţie pe sora. lor Elisaveta. Dar, curte
Poloniei refuză această căsătorie, pent ru
că Bogd ân-V: odă
mu era “de religi e catolică, şi pentr u că: Elisa veta nu -
'din at
“vroia să'l'iea de bărb “cauză că era grozav 'la faţă. -

ITY
„şi orb de un ochiu. După acest refuz, 'Bogdan-Vodă și-a
“luat Doamnă “Moldoveancă, şi spre 'a'şi., răsbuna, calcă :
Polonia pe la Hotin, pradă şi arde tot şi bate pe Poloni

S
cu toată. furia răzbunărei. Dar la ..1509,. Regele Poloniei *
ER
- Sigimund |. trimite la rândul său asupia Moldoveipe
viteazul” Nicolae Camensţki, calcă Moldovprin: a Pocuţia,.
“Colomeea şi Sniatin, ajungela Cernăulasă. ţi,aice carăle -
NIV

'și bagajele sale cu un corp de oaste : şi: de “aice se-re-

sa,ria
- pede cu cavale arde, bateşi risipește" târguri, holde .
“şi oraşe, pradă Hârlăul, Cotnari, Cernăuții, * Sepenicul,
LU

„-. Dorohoiul Botoşani, Tirascăuţii, Ștefăneștii, Hotinul! și

alte: orașe, sâte și curți domneștin. - De
„Ba Botoşani un mare Hatman al:: Poloniei, ascuns
RA

întvo' căpiţă de fân și prins, ajunse să fie pus de viu

în cârlige la Țarigrad. Acesta este Dimitrie: 'Vişnoviețki,
NT

numit de cronicari Dumitraşcu Vișnovieţki.

La 1560
Dimitrie Vişnovieţki, sfătuit: de Albert Laski, Voevodui :
Siradiei, nemulţumit acuma de Despot-Vodă socotise. să
CE

se facă dorin. Moldovei, folosindu-se de . scularea țărel -

- contra lui Despot-Vodă —ercticul. Bosrii- cari duceau răs-
coala erau. mai ales Bârnov, Veveriţă, Moţoc,: Stroici şi -
I/

„ Spancioc, ei aleseră cap dintre ei şi proclamară Damn

-Ştetan Tomşa, : care a' fost: Hatman, — și
AS

Moldov pe ei
Ștefan: Tomșă făbărise la Botoșani. 'Vişnovieţki se ridică
la: Nistru,.
cu oaste : căzăcească şi 'polonă şi tăbâreşte.
UI

așteptând: pe “Laski într'ajutor; 'câţiva boeri moldoveui:

merseră lă tabăra lui” Vişnovieţki, propunându-i - domnia
BC

Moldovei, ducându-i cărți -de la o partea ţărei spre în-

credintare. Vişhovieţki trimite îngâmfat: un corp. din -ar- .
„mata sa să bată pe Ştelan Tomșa la Botoșani şi să'i
4
A

i
Revista Moldovei + 35.

RY
„ducă capul.. Dar oastea iui Tomșa “bate și risipeşte pe
„.. Poloni şi pe Cazacii lui Yişnovieţki. Neștiind despre .a- .

RA
„ceastă . învingere, Vişnovieţki . venea în. urmă cu restul
oastei sale, şi fiind. bolnav, mergea în caretă, iar comanda

LIB
„oasteio încredinţase cumnatului său Piasovski. sau Pi- .
„sacenski. Ştefan -Vodă Tomşa sta în Botoşani, unde. îşi
aşezase . cuartirul. Armata lui - “Tomşa bate armata. lui:
- Vişnoviețki, la Vericani, din ţinutul Botoşani, prinde pe

Y
Piasovski, şi Polonii ian lumean cap. Vişhoviețki, nepu-

SIT
„tând fugi. : departe, fiind: boinav,. lasă, careta,. s'ascunde:
„ într'o 'căpiţă:de fân, la marginea târgului Bo/oșani. Gă-
sit aice Vişnovieţki este. prins, legat şi dus întârgnl:Bo-
ER
“şani la Ştefan Tomşa, carel porni îndată peșcheș Sulta-
nului la Țarigrad împreună cu. Piasovski... Dar pe: drum
NIV
„venea alt:domn groznicul Alexandru Lăpușneanu. Oame-
“nii lui Lăpuşneann iau cu. putere din mâinele oamenilor
lui Tomşa-Vodă pe Vișnovieţki şi pe' Piasovski, .şi -peş-
LU

cheşul.lui Tomşa-Vodă ajunge la Țarigrad :ca peşcheş a

„lui Vodă Lăpuşneanu. Sultanul îi pune de vii în cârlige, -
la Galata, şi'i ţineîn cârlige trei zile; Turcii săgetau în
„ci cantro proașcă. dei umplură de săgeți. şi așa. își-au
RA

„dat sufletul. Ştefan Vodă: lomșa pleacă din Botoșani,

„bate, prinde şi omoară pe Despot-Vodă:— ereticul, dar
NT

domneşte abia 5 săptămâni şi 'fuge în Polonia, căci

„++ Alexandru Lăpuşneanu ajunge cu putere. mare, se urcă
pe tronul.său pentru a. doua oară şi trimite soliîn Po-
CE

lonia. Regele Lehiei taie capul lui Towmşa-Vodău. *

„Prin Botoşani, la 1663 Domnul Valahiei Grigore |
Ghica, îugea în Polonia, şin Botoşani el şi-a pierdut o
I/

pereche de desagi cu galbeni. lată după cronicarul . Neco-

AS

lae Muste cum s'o întâmplat această pacoste:. |

„Turcii declarară război nermţilor pe la '1662;
“p'atunci domneaîn Moldova Evstratie Dabija Voe-
UI

vod, iar” Valahia Grigorie Ghica Voevod.. Sulta- .

nul porunci Domnilor Români să meargă cu oştile
BC

lor asupra nemților, să treacă Dunărea la Ruşava şi

„aicea să se împreuneze cu Vizirul care comanda oșţile
turcești şi să bată cetatea Leva. Dar expediţia aceasta a
 36 ” a _ i „Revista Moldovei

RY
fost nenorocită. Nemţii au “bătut: pe “Turci și Români, şi
_Domnii sau' tetras în grabă Și se. hotărâră săşi pără-

RA
'sească tările şi domniile şi: să fugă, “ prin. Moldova, în”
Polonia. Insă Dabija-Vodă, întors în. Moldova, fu: sfătuit
“de Doamna sa, vestita Doamnă Dafina ca să nu fugă.

LIB
- Grigore Ghica, întors în Bucureşti, neştiirid. de 'răsgân- :
direa lui Dabija: -Vodă, își . pornește . doamna 'cu toată casa
lui” în Transilvania, iar.el trece în''Moldova, merge la

ITY
Suceava, şi de aice la Botoșani, de unde loveşte la Prut,
la Bogdănești, şi de. la. „Prut la Nistru, Și fuge în Polo-
. nia „Pe. la Movilăua. 5 |

S
| „Din Botoșani. Grigorie. Ghica,plecase. până n ziuă,
ER
și: fiind negură, cârmăraşul seu, anume. Iştoc s'a rătăcit
“Cu.:0 pereche. de. desagi..cu. galbeni .şi căzând, pe mâna
NIV

Jorii, Voriicul de Botoșani, acesta aluat. banii şi i-a "tri.

„ MiS lui: Dabija- -Vodă, împreună cu Cămăraşul Iştoc, dar
până ai trimite a despecetluit desagii şi a 'luat parte . din
LU

* galbeni, dând samă.“lui Dabija- Vodă „așa . despecetiuiţi

„i-a găsit. | Da a cu
La Botoșani a tăbărit cu oastea. 'sa, în lina lui
RA

Decembre 1684 Ştefan Petriceico- Voevod, eşind: din Po-

“Ionia, 'unde era refugiat, venind pentru'-a doua oară domn
în Moldova, având Oaste adunată. de Moldoveni și oaste
NT

„aliată polonă. și căzăcească, ocupase Botoșanii şi stabilise -

aice curtierul său general. Istoricul și geografui Wagner
CE

„zice: Botoșanii este o iocalitate- însemnată. în Moldova,

“pe care Hatmanul! Cazacilor Cuniţki! la 1083 a ocupato
„cu oardele sale.
I/

„La 1691 Sobieski, Regele Poloniei calcă Moldova.

„Cu oaste: puterriică. Drumul său' a tost prin. “Botoşani Şi:
AS

prin Cotnar, dar apucându'l vreme tea și visco!. mai

bine de jumătate, din oaste a pierit înghețată, şi leşinată
de foamea: '
UI

„Pe întinderea. din” Cotnar şi Botoşani, Sa : desfășu-

rat. la 1016 una din dramele cele mai cumplite a! e isto-
BC

_riei Moldovei, şi:'a Poloniei; aicea s'a. risipit penru veci

casa lui Ieremia Movilă-Voevod.
„La' Botoșani a stat zece zile Grigore Ghica, Dom-
 4

Revista
p
Moldovei: Ă N a i Aaa 37:

RY
“nul Moldovei la 1728. cu frumoasa sa. o aste, aproape
7000 oameni ca să * plece Împreună cu Mustafa-Pașa

RA
.-
asupra lui Adăl-Ghereii. Ia
La 1749 în zilele lui Constantin Nicolae Mavro-

LIB
cordat Voevod, o mare nenorocire: se năpustise “peste
Moldova, şi mai ales peste ţara de sus. Cronicarul Mol-
dovei Spătarul loan Canta, zice: Când u fostîn mIjlo-
cul verei 1749 sau din păcatele norodului 'său din ne-

Y
norocirea Domnula ui. trimis Dumnezeu asupra acestei :

SIT
țări lăcuste de au umplut țar prin
a,.toate ținuturile” isto-..
vind tot, pe unde se puncă. rămânea, locul, negru, ca .şi
cum nar îi sămănat nimica vre-odată, sau grâie de eră,
sau vie, Sau mălai,
șau popuşoi, ER
sau pădure de era în-
frunzită remânea. părea uscată. Şi-au ţinut câţiva ani...
NIV
Şin puţină vreme sa făcut, o mare 'scumpete, cât ajun
sese dimerlia de orz un leu, și pe multe locuri neavând
ce mânca, uscau oămenii coji de copac,“şi le pisa fă-
cându-le făină, şi: mesteca cu câte. puțină făină, şi le fă:*
LU

cea tmălaiu şi le mâncă... - II a a

„— Mi se întâmplă și mie. (Spătarul loan Canta) de .
RA

am văzut cu ochii în câteva sate la ținutul. Bofoșanilor,

fiind eu orânduit cu slujba domnească acolo iarna, feţele
oamenilor semănau, a fi fierte Şi nu puteau grăi de slabi, .
NT

„Căci ajungând la. „primavară toţi . au murit, şi au ținut.

“această foame toată domnia acestui domn. .
CE

“Precum vedem străbunii botoşeneni au: avut de. su-

ferit multe neajunsuri şi nevoi. Câte scene: lugubre, câte
„drame îngrozitoare nu Sar fi întâmplat cu . prilejui. dife-
I/

ritelor încălcări și prădăciuni2. Şi dacă astăzi „existăm,

să pomenim şi să slăvim virtuțile şi jertfele înaintaşilor
AS

noştri cari pot servi de pildă generaţiei de acum, după

cum și noi la rândul nostru ne-ar făcut datoria în crân-
UI

cena luptă pentru întregirea. neamului, ca și noi să ser-

vim de pildă urmaşilor noștri de a putea menținea 'cu |
demnitate patrimoniul câștigat. cu atâta jertfă de sânge
BC

şi lipsuri. |
„Simeon Labin.
SOS - | |
 RY
RA
MHNĂSTIREA VORONA 9

LIB
, Biblioteca Mănăstirii. Iaseninări pe „cărți.

ITY
atatea
In acest colț tainic, unde: au “trăit şi “Sau stâns
.
vieţi” de monahi cari sau distins printr” o cultură aleasă, de-
sigur, trebuie să fi fost, pe vremuri Şi -0 bogată biblio tecă.

S
' Probabil că multe din cărţile ei vor fi fost. ridicate, şi
ER
duse în alte părți, unde s'a. crezut că pot fi mai ușor cer- E
"cetate, Știm că, în anul 1869, Ministerul Iustrucțiuniă. și al...
NIV

Cultelor a dispus sa se cerceteze bibliotecile . m- -rilor din a-

cest judeţ.de către Revizorul „Școlar . Naum şi să „se trimită -, |
cărțile <bune de cetit> Bibliotecii Centrale din laşi. „Despre
LU

„aceasta cercetare și. ridicare de cărţi ne vorbeşte arhiva. *

m-rii Popăuţi. Arhiva m-rii Vorona, din care sa pastrat
foarte puţine acte nu vorbeşte de așa: ceva. „Totuşi credem -
RA

ca trebuie sa se fi ridicat şi de aci cărţi. i

Marele nostru istoric D-1 Nicolae Jorga, adâncul cunos-
NT

cător al trecutului nostru. bisericesc, vorbind despre această

sfânta m-re şi despre viaţa ei culturală, se - exprimă astfel :
«Multă vreme ea (emănăstirea) trăește pașnic în unghiul
CE

«de pădure din moșioara ctitorului. : Și. iată Paisie de

_«la Neamţ vorbeşte, chiamă la viață-împreună a fraților
luminoasă: a
I/

«doritori să-și. curețe sufletul prin - munca

ecarturarului. Din “țara Ruşilor de peste Nistru, dintre
AS

«Rusnecii Bucovinei, acum austriacă 2) din satele Mol-

<dovi, până şi din Banatul departat, vin 'aici câlugări,
UI

cUnii aduc carți cu dânşii, şi-şi păstrează numele pe

cele. Indemnaţi de viderea. micii biblioteci, boisril din Boto- |
BC

1) Vezi “Revista Moldovei“: An, |, No. 3—12..

2) D-l lorga scrie acestea in anul 1909. '
.
 “Revista Moldovei: 39.

RY
<șani, Sandu. „Miclescu, Mavroeni, dau. cărticele tiplirite | în
"atoate. limbele. și: psalțichii din ultimile vremuri 1)»,

RA
|
O mânăstire: cu aşa vieţuitori râvnitori către o. viaţă, de |
carturari distinși. trebuie să fi avut pe. vremuri o bibliotecă |
cu mult mai bogată.

LIB
Sa
In prezent, biblioteca morii Vorona poseda un “însemnat, N
număr de. cărți vechi ruseşti, apoi cărți. românești în mara.
parte cu. litere cirilice, câteva: cărți greceşti: şi câteva

Y
manu-
scripte româneşti mai noui.

SIT
„Cărţile ruseşti şi greceşti sunt în număr de 404 şi în
cea mai mare. parte. sunt cărți “de: „ritual bisericesă, tipărite
înainte de anul „1700. | . Da
Cărţile româneşti vechi sunt tipărite după. anul 1800 şi
ER
sunt. parte de ritual bisericesc, iar, parte de instruire reli-
NIV

gioasă- -morală. Intre acestea din urmă. nu lipsesc -cărţile ti-

părite în timpul ! redeştâptării noastre naţionale de către
Marele Mitropolit Veniamin Costache ca: „iC hirieoodromio-
LU

nul“, „Indeletnicirea iubitoare de Dumnezeu: s.a... Sa

| Însemnări pe cărți. Pe. unile: din cărţile acestei “biblio-,
RA

teci se găsesc felurite însemnări. Cele mai multe. din acesta

însemnări sunt privitoare la diverşii proprietari ai cărţilor
Intru 'cât unile din aceste însemnări prezintă o impor.
NT

tanţă ca vechime, iar altele ne arată fapte de un iite-

res general Sau. nume de vieţuitori ce au trait în mănăstire
CE

şi chiar în. alte părți, din „această cauză, le voiu arăta, în cele
„ce urmează, în ordine cronologică.
Cea mai veche însemnare o găsim pe o SE, Evanghelie
I/

rușască tipărită la Liov în anul 1631. Ea e următoarea:

„« Această Sf. Evanghelie: am dat-o preotului loan până
AS

când î-a trebui la biserica Măriei Sale Domnului. L. pu... (in-

discifrabil, probabil Lupu) cu soţia... până şi-a găsi alfa şi
UI

am dat-o eu ieromonahul Rafail ot Golia ca să ştie când s'au

întâmplat veleat. 1650 Febr. 3.
BC

1) N. lorga: „La Mănăstirea Vorona“, Calendarul „Neamului. Ro-

mânesc“ pe anul 1909. ?.
 40 n Revista Moldov:

RY
Din aceasta insemnare rezultă că, pe la anul “1650 în
m-ri se scria româneşte întru cât, Rafail era ieromonah, trăi-

RA
a cai
tor în mânăstire...
"Pe aceiaș Sf, Evânghetie mai „gasim şi această” însem-
nare : ”

LIB
«Această sf. Bvanghelie. au 'adus di: Sus “dând au fost.
Tătarii în pradă şi-am răscumpărăto eu Kiriţă-Siman și sofui.
meu Safta şi ani dat ia S „Nicolae ot Le rie teat 7225 |

ITY
(ÎTI?) Mart.5>.
Tată o St. Evanghelie care după” ce-a fost a “rotita
hului Rafail, de la. M-rea Golia din Iaşi, după: ce! a fost. în

S
„stapânirea preotului Ioan. de. la biserica Domnitorului V.:
ER
Lupu, e luată pradă de Tătari şi apoi, răscumpărata fiind. de |
ja aceştia, de bunul creştin Kiriţă Siman, ajunge dupi alte
NIV

stăpâniri în m-rea Vorona, unde: se „găseşte! şi astăzi,

. Tăsemnarea de pe ea vorbeşte. mult. Ea ne descrie, în
câteva. cuvinte suferințele ŞI necazurile ce. indurau strabuhii
LU

noştri, din partea Tatarilor, 'care după cum se vede, în. prada
lor nu cruțau, nici bisericile, rapindu le chiăr Odoarele cele
mai sfinte. | | di
RA

Pe o ană Evanghelie, deasemenea | rusască, upărită iai

Liov în anul * 1688 găsim următoarea însemnare :: ÎI ij
NT

"e Această sfântă Evanghelie “am cumpărat-o eu Ștejah |

Arhip Căpitan de la un preot ' aiiitin6 Alecu... "ce au Yost la bi-
CE

serica Banului în Eş-drept 6 lei bătuți şi am dat-o 'poniariă

drept... părinților și a noastră, la” biserica”: noastră in Luceni |
da veleat 1233». (1725). -
I/

Alte însemnări ne “Vorbesc despre dohatorii :: ereu Ște-

fan ot Cerviceşti. 1803, schimonahul. Mitrofan . 1806, Vasile -
AS

Bărbat, Vasile Iconom protopop. Botoşanilor 1828, Ștefan

Racleș 1830, Iordache Miclescu 1845, Const. Buznianu Ico-
UI

nom 1847, Const. Mavroeni 1854, Gheorghe Hasnay 'ş'a. 1,

Iconom BL. Simionescu |
BC
 A Su ȘVA VU
on...
ee N O (once
ae N „Aosiee

RY
Ata [Na Ama Ana N Masi A II

RA
LIB
DU prilejul serbătoriri maistrațui -- . De

Y
SIT
| IEORGIIE Dă, a
director la Conservatorul din „ui |

ER
In curtea, din, dosul catedralei Sfintei «WI it apoli a
Moldovii, există încă, o clădire de piatră zidită în vre-
NIV
muri destul de îndepărtate: |
Incăperile acestor zidari erau, odinioară, depozitareie |
căleștilor, nădişăncelor, g rajdului. armasarilor: albi şi «
LU

întregului tacâm, cari slujeau prea sfinților. chiriarchi în

călătoriile lor eparhiale.
“La capătul acestei lungi clădiri, care Împr ejmuește,
RA

în parte curtea, Mitropoliei ieşene, pe urcușul a cinci

ireple dărăpănate, trecând printr un paravan, învechit de.
NT

vremuri, se intra, odată, întrun fel de camară . 'nepodită,

cu Jerestruici ferecate în gratii. Din “interiorul ecund al.
CE

aceștei încăpere, au pornit cele dintăi curente de armonie

corală ; din. aerul mistic ca de mănăstire, din jilăveala.
celor patru pereți, veşnic reci, au pornit valuri calde de
I/

cultură sufletească, cari, prin vraja câinecului nostru ina:

AS

fional, cu pătruns adânc în generațiile, perindate de a-

tunci îucoace, şi Sau întins, departe, până dincolo de ve.
UI

chile margini ale ţării. - . |

In vremea când. inițiativele pentru deșteptarea Iațio-
BC

nală erau destul de rare, când lipsa de conştiinţă de nație;

obiceiuri şi credinţă apăsă cu lărie asupra pornirilor iso-
 42 _ | Mi : E “Revista Moldovei.

RY
late, pentru aducerea la realitate a.“valorii neamului 1n10s- o
tru, apare, din puținii indrăzneţi ” ai fării, moldoveanul- .
: |

RA
basarnbean Gavril Musicescu, *.
Când ideia democratică era, la: cel întăi prilej, îind
buşită, când pachzarea cu țăranul era o crimă de stat,

LIB
fapta de a cultiva simțizea românească prin cântecul N
horii şi al doinii, era privită ca o -eşire îndrăzneață, care,
er. în orice, caz, întâmpi- -

ITY
dacă nu era fățiș contrariată,
nată cu acea indiferență specifică vremuri or. 5
Gavril Musicescu, conștient de greutaiea împrejură- |

S
rilor, dar pătr uns. de amorul artei, şi, mai cu seamă, de
ER
rolul cultural ce-l îndeplinea. îra. „mijlocul neamului. său,
cu răbdare de înger, şi hotărâtă voință, a 'resistat Lulu
NIV

ror pornirilor protivnice, numai .ca. rolul de apostol. să

și-l ducă. cu folos deplin, până la: capătul misiunii Sale.
Eră prin anit 1891 92; Q. Musicescu, în fruntea.
LU

unei numeroase cete de cântăreți. enlusiaști și dornici. de.

Muncă, întreprinse acel turneu. de concerte” corale, de cari.
RA

“Și astăzi. oamenii vremii de acum 30 de ati, vorbesc. ca -

de o faimoasă -primenire .a vieţei culturale .„Ponzâneşti „-
Din tovarăşii de muncă: ai neuitatului. maistru, D nit: D..
NT

Dimitriu conducătorul. corului sfintei Mitronolii. din laşi

veteranul profesor-pensionar Gr. Gheorghiu, Gh. Grigoriu -
CE

protopsaltul Mitropoliei, basul ' Andrei Theodorescu. și.

alții, din putinii În. “viață, își aimintesc Cu, respect de. acele...
I/

clipe: de înăltare sufletească, ce le-au. simţit - cu: prilejul ,

concertelor de - musică “vocală, întreprinse, până departe, -
AS

dincolo de culmile. Carpaţilor. Programele de concert, for-

mate din două părți, conțineau niusică religioasă. şi na-.
UI

Honală ; musica națională cuprindea. adevărata. melodie

populară, “culeasă şi scrisă. fie din gura... tăutar ilor, jie Ş
BC

direct la săteni. - A
 „Revista Moldovei a 43

RY
Ei în mintea multora „atioşia melodică a. cântecelar 2

RA
Până nnu mi le. iubeam:
| Unde. mă clear. dormea. |

LIB
Ori
Foaie. verde de-alămâie |

Y
Doru la Congaz mă mghie .

SIT
sau caracterul vioi și saltăreţ, ca:
: % |

ER
Fosi. ai Jeleo când. ai i fost.
-Ș ai rămas” un, lucru. pr st.
NIV

sau: i a
“Zisa badea da veni i
LU

„Luna când « a răsări. e

“Curentul artistic. din: Ardeal, :'se. baza pe clasicismul ..

RA

şi occidentalismul: cu desăvârşire opus: simțului românesc,

și dacă, ici colv, încercau să se: desvălue din. trunchiul *
NT

pațiunii, porniri conştiente, erau totuşi înăbușite de însăşi

învățații români, pătrunşi, poate pre intuit, de acea cul.
CE

iură artistică a clasicismului.»

Aceasta eră realitatea, când Gavril Musicescu, apare
I/

cu lovarășii săi în:: Broşov, Aci, anunfându-şi concertele

„de musică cora!ă-poporană, este întâmpinat de maistrul
AS

Gheorghe Dima, care încearcă a-i inspiră neîncrederea

în reuşita morală a întreprinderii sale, motivându-şi pe:
UI

simismul că. musica populară românească, nu cadreazi

cu cultura înaintată. a păturiă nobile, cari, pe conside.
BC

rente sociale, iar admite ssă „asiste Şi să asculte cânte-

cul mojicului. - o
 pp 7 Revista Moldovei...

RY
“Cu toată această întâmpinare descurajatoare, Guvril
Musicescu, anunțându-și concertele, le şi execută progra-

RA
mul, în. toată cuprinderea lui.: îi ”
Băfrânii Braşoveni, cât şi. puținii “cântăreți ai fos-

LIB
tului cor, astăzi în. viață, mai sunt. încă martorii, cari,
cu cuvinte de măreție, alternate cu duioşie, descriu impre-
- siunea şi entusiasmul delirant, produs asupra auditorului,

ITY
de cătră primele armonizăti corale ale tezaurului NOStru
melodic popular. | : |
Desigur că acest surprinzător Succes moral, acea:

S
sentimentală manifestare publică, . cu prilejul “prezenț.ă.
ER
maistrului G: Musicescu, a- produs o. fundamentală Schiut-
bare în credința și convingerea, de -până atunci, a musi- |
NIV

cianului G. Dima ; căci, nu multă vreme, după. acea me-

morabilă . întrevedere a celor doi musiciani români de
“seamă, apar în public serii continue de composițiuni: co-
LU

rale, avână, ca fond, originalele și. plinele de spiritul Sinz-

țirii româneşti, melodii poporane ardeleneşti, +datoriile stră-
danii. serbătoritului de astăzi, *
RA

lată de ce, asociindu-ne cu to Sufleul şi admir afia

noastră la serbăiorirea profesorului Gheorghe Dima, fără
NT

voe ne apare în minte silueta măreață a celui ce a fost

Gavril Musicesau, primul făuritor al sufletelor româneşti .
CE

pe calea doinelor, horelor și cânteceior. populare.

„Proi. Mih. Gr. Poslaguicu.
I/
AS
UI
BC
 RY
„.| Revista Moldovei Da N - 45

UE VOLI ELUANE | RULE I] au

RA
LIB
Cine a vizitat 1a sfârşitul anului acestuia diferitele
expoziţii ale. școlilor: Superioare din localitate, a rămas
| desigur - mirat de frumuseța şi bogăţia Iucrărilor ex-
puse. Fiecare îşi aduce. aminte

Y
de eleganta aşezare a
- iuxoasei. expoziţii pe care a avut-o Externatal Secuun-

SIT
dar de îete, unde firea fin de mână (cultuce. şi
broderii) era fără pereche. |
„Nimeni nu a trecut cu vederea utilitatea şi spiri-
ER
tul de bună gospodărie ce se desprindea din toate lucru-
rile expuse de şcoala normală de învățătoare, care a
NIV
excelat cu deosebire în tapiserii. Foarte bogată şi rod-
„nică în lucrări de lingerie şi croitorie a fost expoziţia
scolii profesionale de fete. Mică, dar bine selecționată
LU

s'a prezentat expoziţia liceului «Laurian», unde mai cn

osebire desemuul liniar era la înălțime. Foarte variată
şi plină de făgăduinți a fost expoziţia şcolii normale
RA

"de învățători, unde pictura, modelajul. şi . iconografia

au Stârnit admiraţia tuturor. (D-l Victor'Galin, organi= -
zatorul acestei expoziţii, a fost chiar decorat Cu „RăS-
NT

plata muncii“ cl. I-a),

: Precum vedeţi, pretutindeni, tineretul Și dăscăli-
CE

mea îşi fac cu prisosiuţă datoria.

Hcesta e un semn îmbucurător pentru vremea
„nouă care se deschide generaţiilor ce vin şi este un
I/

titlu de -glorie pent.u oamenii şcolii, cari mau alte

mijloace de recomandare de „cât rodul muncii lor
AS

tăcute.
Recunoaştorea acestei munci de către cetăţeni şi
UI

părinţi, este singura mângâiere şi răsplată pentru tot

Ssuiietul şi toată viața pe care aceşti oameni modeşti
o dau iilor noştri.
BC

_ Cinste lor!
! SANDA.
, N
SS5959 Sa
 7 -

Revisia Mvidovei
46

RY
RA
„Aşă bunăoară; în cartea D-rului .
Dr. V. Teodoru. | Maină gra-

LIB
Grigore :lacobsohn :. «Cum, tre: !
vidă şi noul născut. — Editura bue.să : hrănim . copii», găsim:
Bu-.
„Cartea Românească» 1922, «După. naştere timp de cel pu-
cureşii, 12 lei... a
ri copilul nui va că- ;
Faţă de complecta. ignoranță, (in 12 ceasu

ITY
pălă nici 'o „hrană. | se poate da
'n care se găsesc mamele—iwmai
“însă: câtevă lingurițe de: ceai de
ales cele tinere — relativ. la hi- floare de tei sau: de mușeţel». .
la pe-
giena sarcinei şi fehuziei,

S
ticolele ce o expune ascultarea
In cartea D-rului Teodoru, pag.
oarbă de ceea ce zice :surat a-X ER
! 83 găsim inversul: « Deprinde-
„rea strămoşească de a se da co-
„ori y, cu totul în conirazicere cu:
bunul. simţ. şi. reguleie cele mai pilului ceai: de”, muşeţel. strică.
NIV

- elementare . ştiinţific e, cărticica. Copilul va fîi-pus la țâţă 5—6

d-rului V. Teodoru este o bine- oie
după naştere... .
facere. Numai de ar fi citită și. "Ta altă parte: Dr. lacobsohn
apoi observate cu sfinţ enie TE-. zice: «Femeea care alăptează: va
LU

gulele acolo indic ate! - | bea, când îi este::sete; . va. bea

apă sau lapte. E mai bine să nu
"Toate întrebările ce şi le pune. bea.de. loc vin, nici. bere»... iar
„cineva, relativ. la “mamă .ori la. Dr. Teodoru: «După o săptă-
RA

copilul nou născut . până la 2..

mână i se va da carne de vacă şi +
ani găsesc aici răspuns, „Și s0- bere, mai ales dacă lăptează ea». |
cotim : -uh răspuns” destul de
NT

- complect şi satisfăcâtor. | " Am'mai --puteă "relevă. şi alte.

“ contiaziceri, care pun” în încur- |
Natural că. ne punein aci din „cătură:pe _neşiiutori. Poate că ar
punctul de: vedere al științei po: fi fost. bine ca d-l Dr. Teodoru
CE

pulare, iar nu din acela a! ştii. să fi indicat că pe lângă regu-

ței medicale. pure, ceea ..ce nu lele d-sale, există şi altele şi să
cade în competinţa :. noastră şi fi arătat de ce sunt „preferabile
I/

ceea ce este mult mai greu de “:umele,' celorlalte, i _

lămurit întro cărticică, ce are
AS

pretenţie de a oa cunioştinţi spe- In orice caz, cartea este de un

ciale. Chiar un profan. de îndată folos netăgaduit şi merită să o-
ce se .interesează ' mai adânc de . cupe lecul: întăi în orice biblio-
UI

acesţe chestiuni ,: ajunge. la ne- tecă popiilară sau casă de sfat

hoiărâri pe care nu le.pot re-.. Și cetire. aa
zolvi: decât specialiştii! N
. ” O.H.
BC

9999
 i ,

Revista Moldovei

RY
1
47

„Revista Rovistelor.

RA
„ Gândirea: “Anul n: No: 5 Cluj. „0 asemenea mentalitate s? aA putut

LIB
E. un obiceiu Vechi: al latinilor croi pe soliditatea ce o. presu-
şi al. nostru, în; special, exage- -puneâm în Statele- Unite, ca NU
rarea. defectelor. proprii. Mai cu. poate, constitui o „simplă spre-
. 'facere»,

Y
seamă spiritul nostru de coeziune |
suiletească e cu vehemenţă zil- Nu e, se vede, adevărat tot- :

SIT
„nic criticat. In schimb -exagerăm - deauna că numai scoțând bârna
Şi însuşirile . streinilor. Dar iată din ochiul tău poţi vedeă paiul
că, un compatriot., al nostru, d-l din ochiul altuia,
1 |. Șchiopu, cunoscând “Starea. -
de-spirit “ “predomnitoare . azi în
ER
Flacăra No. 21 din 7 lulie. pare
III
C. Op.

Statele-Unit:—care pentru mulţi " «dedicată» Sulamitei, cunoscuta

NIV
dintre noi e un ideal. în! toate. dragoste a lui Solomon. Aşa se
privințele—arată” că şi America'e! face că revista publică câteva ca-
intr?a „stare: de prefacere,: care pitole traduse''de Corneliu Mol- -
'n'o mai face invidiată. dovanu din ea cântărilor lui So- :
LU

«De-o opinie. publică în Sta. lomon cântare» ; glosse despre

"tele-Unite abiă se poale. vorbi». aceiaşi «cântare» de' 8. Fun-
«Nu conservarea şi propăşirea doianu, < Sulamita», versurile d-lui
RA

unei naţiuni — caze nu există — "N, Davidescu;. crânduri pentru

“ formează fondul psihologic al „ Sulamita» de, Minulescu şi
„ tendinţelor claselor domnitoare, ; “«Eterna Sulamita» de F. Aderca.
NT

"ci necesitatea de-a închegă aceste *, Frumoasă e, admirabilă e, splen.

" masse: eterogene într'o naţiune». didă e traducerea d-lui Moldo-
- eIntriaga “societate . (americană) vanu':
CE

este divizată în două tabere o-

puse»: roasc de : «neincredere şi
sentimente de teamă»: «Societăţi .
cu . caracter misterios, cu scopuri
I/
«Nu cercetaţi al drapgostii mister,
Alt preţ şi înţeles, viaţa n'are —
Căci fierul se ascute tot pe fier
Și dragostea dif dragoste răsare>—

: nemărturisite, cu program politic, Am mai remarcat aici, bunul

religios. sau social». «Massa se obiceiu al Zlacării, de a da în
AS

agită în unde. mult mai furtu- fiecare număr câte o traducere

noase>. <O nelinişte adâncă fră- din scriitorii celebrii. Delicioasă
mântă toate păturile sociale. O e şi schiţa «ln vilegiatură» a lui
UI

semulțurire. în creştere, oriunde Cehov tradusă în acest număr

ai privi» Şi aşa mai departe. de G. M. Ivanov.
D-! Șchiopu pune această <pre-
BC

Adăogăm și noi umila noastră

facere> pe seama noii mentalități protestare—alături de «Viaţa Ro-
de după război, stăpânită şi a- mânească» şi «Flacăra»—în ce
colo de oameni noi». Dar, când priveşte primejdia postumelor :
 48 Revista Moldovei.

RY
lui Eminescu. Incă de pe.când, secundă. ceia ce ar face 100.000 .
prin 913—15 le diseca D-na km..pe oră. i

RA
Marinescu la Universitatea din. Se ştie că miriadele de stele fac
Bucureşti, în orele de seminar în medie; mai multe.zeci. de km.
- de | literatură A română a ald - D-iuii pe secundă în toate direcţiile în

LIB
M. Drugomirăscu, am întrezărit.. , raport cu ansamblul sistemului
această primejdie. Acum, casele „lor vizibil, care ansamblu el în-
de editură setoase de câştig, vor. suşi. poate.merge cu iuțeală ne- .
să le editeze din nou, par'că bănuită către alte orizonturi..

ITY
tinzând anume să întunece .în
lui Aşa se citează steaua Groom-
minţi neprihănita : slavă a bridge 1830 care face 250 km.
Eminescu. : pe secundă și steaua Cordoba
C. Op.

S
7245 „care face 260. km. pe - sec.
«Toate. aceste recorduri sunt bă-
Charles Nordman
tessc, r6alisâes dans
— 'Des vi:
la nature ... - tute ER
de unele nebuloase spirale
care fac 1000 km. pe 'sec. adică,
Secolul nostru este secolul viteze- 3. milioane şi jumătate de km.
NIV

lor se.spune. Adică. progresul. pe oră == 3500000 km. pe oră

realisat în tracțiunea: mecanică - (de 10 ori distanţa de la pământ
astăzi faţă de ce era acum o. la lună»). | DN |
sută de ani constă în posibili-.
LU

iatea de a străbate mari distanţe -- Cu' toate acestea, nu sunt -ni-

foarte repede. De la viteza ca- mic aceste viteze nebune, faţă
lului de. 12 km. la. trap .şi 40. de. acelea realizate de proectilele |
km galop, pe'oră am ajuns la. infinit de mici, cari constituie
RA

viteza locomotivelor de 70—120 . razele bâta a radiului şi razele

km. pe oră şi cele electrice. chiar: catodice. Acestea au .viteze ce
200 km. pe oră. Aceste viteze: ating : 207 000 km. pe sec,,.a-
NT

sunt întrecute. chiar de acelea a "proane

proa; cât viteză a luminei care
avionelor, cari se urcă “pânăla este socotită 300.000 km.pe sec,
CE

400 km. pe oră. Vanitatea' ome-.
nească se înveseleşte în faţa a-
__cestor progrese. . aa
Cu toate acestea, ce: sunt a-
I/
“Multă vreme s'a socotit 'că-- .
în natură” există şi viteze mai -
mari ca a luminii. Mecanica. ve- ....
che concepe viteze crescând

ceste viteze, în faţa cărora nu- la infinit. Astăzi cu noua con-

mai naivii se mai, extaziază as-- cepţie a lui Einstein pare sta.
AS

tăzi, când ştiinţa modernă ne bilit că viteza luminei. în. vid şi;
face cunoscut altele mai mari! a undelor electrice este cea ma,
Aşa bună -oară se ştie că pă- mare viteză cunoscută în natură!
UI

mântul se roteşte în jurul soa-

relui cu o viteză de 30 km. pe “ 0.H. .
9999
BC

POŞTA REDACŢIEI
Mihăilescu- Câmpina — Mai încercaţi.
 RY
RA
LIB
oz Sat esse

Y
SIT
ER
“Membrii fondatori, comitetul “de conducere
NIV

ȘI comitetul de. redacție al „Revistei “Moldovei:

aduc viile tor mulțumiri d- lui N. Polizu- -Micşunești
LU

proprietar din Boloșani, cu cheltuiala exclusivă :;

RA

căruia sa fipărit numărul de față.

| Nădăjduim că pilda d-lui Polizu- Micșunești
NT

va fi imitală și de alții, având în vedere scopul

cultural pe care-l urmărim.
CE
I/

DEE RS ceas
AS
UI
BC
 ERATĂ.: In articolul a-lui T. Crudu. Un sculptor. “moldovan:
la pagina di,

RY
]. Dimitriu-Bârlaa“ din n-rul trecut.
- pândul de sus, trebuie să se. citească: „cele mai |
ordinare
originale şi cele mai reuşite“ nu „cele mai
la corect urii, Să
şi cele urai reuşite“, cum, din greşa

RA
s'a tipărit.

LIB
BIBLIOGRAFIE.

ITY
 apărut: STATISTICA «, curs predat

S
în Facultăţile de Drept şi Şcolile: Superioare
similare, de D. Dr. Andrei.ER Sigmond, proiesor.
__- Lucrarea este cu totul interesantă . și va
NIV

umple un gol mult simţit în literatura ştiinţifică, a.

României. Si Dita
LU

Se găsește de vânzare îna prtacipalele iiprării

“din Cluj, Cernăuţt, lași și Oradea-Mare; în Bu-
RA

curești la lon Em. Sidor, Str. Stupinet 25.

„ Amatorii. domiciliați în alte localități o bot |
Oradea-Mare - Strada
NT

comandă direct la autor în

Vez Vezetek No. 3, trimițând costul său de 70 lei.
CE

> .

> *

„Asociațiunea pentru literatură română şi

I/

cuitura poporu ui român“ din Sibiu publică con-

AS

cur: pentru cea mai bună lucrare scrisă în. ro-

mâneş'e asupra femei istorice cu sabiectul : |
UI

„Revoluţiunea din anul 19î8 ȘI. unirea

Ardealului CU România“,
BC
 Anul I-No.5 BOTOŞANI 1 Septembrie (922,

RY
RA
ai)pp
ci
per

Y LIB
SIT
ATTRA
ALL,
ni
ali NASI
Gia - AA
ER
NIV

=e|arele nostru “Maiorescu, făceă constata-

rea— nu-mi amintesc“în care din dis-
cursurile sale parlamentare —.că în de-
LU

„îimitiv, întreg” așezăniântul României

“||. modernz, e opera „avocaţilori, fiindcă
RA

ii aproape unanimitatea băzbaţilor de stat,

„cari de la 1800 încoace au participat la
| viaţa publicăa ţării, au făcut parte din |
NT

breasla avocăţească. < a |

- Maiorescu făceă această constatare, îutr'un spirit de
CE

criticăşi cu nuanţă de ironie — cu toate că el însuşi a

figurat printre avocaţii de seamă ai epocii în care a trăit,
I/

„E drept însă că, examinată în ansambiu viața acestui

mare cugetător, nu avocatura se desprinde ca notă ca-
AS

racteristică, ci filosofia şi critica. De acei și în consta-

tarea ce Maiorescu face asupra rolului avocaţilor în
UI

opera de renovare a' României, trebueşte mai mult văzut

cuvântul filosofului social, de cât a! avocatului.
BC

Faptul în sine-şi este însă- de netăgaduit: aproape

toate individualităţile cari au constituit elita intelectuală
 Revista Moldovei
| 2

RY
„avocaţi
a regenerării noastre sociale și politice, au: fost
când
sau mai propriu zis oameni de legi. Și chiar

RA
unul . de
printre: aceste individualități, se strecura. vre-
chiar
altă profesie, pe jumătate eră şi. avocat, cum eră;
unți tă ar de-
cazul lui Maiorescu ; și O recenzie - amăn

LIB
monstră poate că nu e unicul caz De
Critica şi ironia observației lui Maiorescu, se . refe-

ITY
reau, la lipsurile Şi la. defectele ce au decurs din institu-
țiunile ce Sau hărăzit României moderne... In special la
artificialitatea edificiului . social și de stat ce sa. „con-

S
struit. o a
ER
Obser aţia e “reală — dar drept e ca rzsp unde rea' să
cază asupra „avocaţiloru, fie în, mod absolut, fie în mod A
NIV

| i . |
relativ?
In prim loc, întreaga operă de regenerare la. noi, a.
avut la temelie procedeul ' imizațiunii, nu. acela al unei.
LU

evoluțiuni tradiționaliste. Ca în toate - societăţile, în cari

sm procedat la fel — reforma prin imitaţiune — noile
RA

instituțiuni s'au constatat inadequate fondului social,

fatalmente a trebuit să. tânjească întro continuă jenă, ca -
învestmântat când - întro- haină prea largă, când
NT

“omul
înt”una prea strâmtă.
iniţială din punct . de vedere refor-
CE

Această eroare
mist, iată cauza generatoare a artificialității instituțiunilor
noastre de stat, “artiticialitate de care .ne resimţit încă
I/

și ăstăzi, cu toate că opera de adaptaţie, a timpului, a

adus o oarecare : ameliorare. Dar de această cauză nu
AS

pot fi făcuţi răspunzători avocații cari au. constituit

pleiada reformatorilor României: moderne, pentru că,
UI

i
oricare ar fi fost aceşt refor mator i, filoso fi, istorici, oa-
meni de ştiinţă etc. toţi ar îi procedat la fel, adoptând.
BC

aceiaşi metodă, sau mai bine zis comiţând acetași greșeală.

 a
| Revisla Moldovei.

RY
Nu trebueşte în adevăr uitat, că se străiă pe atunci
încă, sub vraja utopică a ideilor aprioristice.

RA
Orice regenerare socială, nu se puteă concepe atunci
de cât sub prisma principiilor şi metodelor cari au stat |

LIB
la temelia celeilalte mari * renovări, ce a zguduit. omeni-
rea întreagă şi care sa numit „revoluția franceză“, Şi se
știe că promotorii „acestei generoase — dar şi în multe

Y
părţi crude şi greșite — mișcări, au fost ideologii seco-

SIT
lului al XVII-lea. Taine, în „Origines de la France con-
temporaine“ a demonstrat aceasta în pagini neperitoare

cauza adevărată
ER
Curentul dominant încă în 1866 — o frenezie ideo-
jogică-— iată a relelor ce au decurs
pentru noi, din noile instituțiuni ce ni s'au hărăzit, odată
NIV

cu redeșteptarea' noastră națională.- Şi acest curent ar fi

atras în mersul lui pe orice reformatorîn acele timpuri —
LU

“avocat sau nu — fiindcă nimeni nu i Sar îi putut îm-

potrivi.
Tot ce s'ar puteă concede — unui spirit analist la
RA

exces — este că, oamenii de legi fiind prin mentalitatea

lor, mai înclinați spre abstracţiune, nota ideologicăa fost
NT

încă şi mai exagerată la noi în reforma alcătuită de

avocâţi. Aceasta însă este numai o chestie de cultură și
Yo

CE

nu poate constitui” prin ea “însăşi, o cauză determinantă.

Nu trebuește de asemenea uitat, că la epoca reno-
vării noastre politice şi sociale, oamenii noştri de stat
I/

erau mai puţini bine înarmaţi ca aceia de astăzi, pentru

AS

statornicirea unor instituțiuni relativ perfecte, fiindcă so-

ciologia, această ştitnţă, care încă nici azi nu-şi: are de=
UI

finitiv formulate legile sale, era pe atunci de abiă în

baza ei de formaţiune.
BC

Dacă se poate, prin urmare, aduce o vină” reforma

torilor noştri sociali din 1866 este numai că ei au fost:
i
 e _ Revisia Moldovei
4 Di

RY
“prea ideologi. Idealismul lor eră însă de bună. credință
fiindcă erau descendenţii direcii ai apriorismului - princi-

RA
revoluţiuni. II aa
piilor marei
| Nu același lucru însă” Var putea * invocă şi: nu de .
Sar . puteă prevala “reformatoridei astăzi,

LIB
aceiași scuză
cari ne înghesue înşică acum cu reforme atât de ina-
ţa. trecu-
propriate socialității noastre, — fiindcă experien
sociale, sunt astăzi tot atâtea

ITY
tului și datele științelor
criterii sigure, cari i-ar puteă” feri de erorile trecutului.
La dânșii însă idealismul, nu e de cât pretextul sub

S
care se ascunde racila demagogiei — răcilă care falşifică -
ER
şi instituţiuni şi caractere — şi care la noi .împedecă de
atâta amar de vreme. triumful democrației reaie şi cinstite
NIV

“Maxut19 August 1922. A Polizu-Hicșunești,

LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 RY
RA
Y LIB
SIT
-.— Din scrisori de ţărani —

Frunzuiiţă fir pasai, Rămîn satele pustii,

ER
Bădiţă, când ai plecat, Rămiîn măicuțe bătrîne
Tare erai supărat; : „Şi copii mici fără pîne
NIV

Zina bună ţi-ai luat IL |

Și de noi te-ai depărtat. ste si
LU

U ri e să . p

Să nu crezi că-mi pare bine. “Cucule, pasăre sură, -

Pie II ” . . 9

Că te-ai departat de mine, Putrezi. fi-ar limban gură,

Ci sînt tare suparaltă, C'ai venit an primăvară
RA

Că nu-i cura v fost odată. - Șai cîntat tot rău în țară ;

EA
Sai venitşi pe la noi
NT

7
Fe %
Șai cintat tot a război.
Măi bădiță Petrişor,
CE

Lc
- Nu-mi trimite-atâta. dor c. x

Și pe apă şi pe nor. Mîndră, cînd îi căpăta

Vină Singur dumneta,
I/

Carte din Austria,

Adă-mi dorul cu mîna, Nu plinge, nu suspina,
AS

Răcoreşte-mi inima. Că mor pentru fara mea

“Te înștiințez pe line
UI

ÎN
% x
Cam plecat la bătălie,
Neamțule, ai ave parte Sus pe Valea Jiului
BC

De țările tale toate ! La vârfu Vulcanului,

vi
Că de când bataie ţii, Lîngă oraşul Sibiu .
 SN

III | Revista Moldovei

RY
Unde mă aflu iot viu. Foaie verde avrămeasă,
“Puşca Sună, tunul Date . Inimă supărăcioasă, E

RA
Cu șrapnele și granate . Multaş da să fii voioasă.:
Din zori pînă pe 'nsărate, < Na trăiesc ca bradu'n iiunte,

LIB
| a Ca să am-supărări multă,
PI Ci trăiesc ca plopi
n deal,
j u ” , . B 2ț 5 A | A
, , Ai

Îți trimit, dragă, scrisoare, F (zec viața în amar

ITY
Da' nu fi-o trimit pe soare; x
Că eu fi-o trimit pe vînt, Sa

S
Să te găsască rizind. . Foaie verde poa amară,
îi „ Hai, mindrufo, pînă "n gară,
ER
[n . Să prindem trinn de sară.
Cînd am pus piciorun Scară,
NIV

Foaie verde de dudău, -

Trece lumea, trec-şi eu, Mio căzut o. lăcr ep tă -
Treacă, că nu-mi pare rău. Cînd Am pus pe celălali,
LU

Treacă lumea cît a vre, Am căziil JOS Şr-ait ofiat..

Nam trăit bine cu ie INai ave, trinule, parte»
Lasă lumea, să seo ducă, Dep_a şuruburi nici - de roate |
RA

LIN | a

N'am pe nime să mă plingă. Cai dus pe badea dep ar e;

| i ȘI l-ai dus din gară'n gară -.
NT

Lc.
E% | Pin l-ai scos din far afară...
CE

Culese la Cenzura postală din Fălticeni

de N. N. Răutu,
I/
AS
UI
BC
 RY
RA
Y LIB
-

în filosoful Fantios ajmage să şi-l sd

SIT
sd Sh tunere vob pe isca Preaințeleytul. ER
(După Isopia Voroneţeană;
NIV
. =

sop, rob din născare, ajunge ca, împreună cu

= alți doi robi, unul «gramatic» celalt ecan-
LU

“| taragiu»5, să fie scos de stăpânu-său în

îl piaţă, la vânzare, Stăpânul, negustor isteț,
ştiesă exploateze chiar şi: becisnicia fizică
RA

a lui isop, aşezându-i p: lIsop, cel la chip

«mai grozav decât toți grozavii» (pag,
115) aşa fe! între gramatic şi cantaragiu,
NT

incât chiar numai prin contrast ceilalţi doi robi trebue

“să pară atât de frumoși şi deci atât de preţioşi faţă de
CE

biata «mămue» (= momâie, pag. 128) de Isop. E tocmai

vremea când filosoful Xanthos, întovărăşit de ucenicii
săi umblă prin târg să-și cumpere un rob.
I/
AS

1) O seamă de redacţiuni ale Isopiei, neînţelegând cuvântul canța-

ragiu, îl înlocuesc cu cânfăreful sau cantorul. Astiel în Isopia Braşoveană
UI

de la 1784, manuscris aparținător Muzeului limbii române din Cluj, cetim,

la pag. 20, 21 şi 22, cântărețul alături de logofătul şi grămăticul, iar în
Vicața şi pildele preaințleptului Esop apărută la Sibiu in fipografia lui
BC

Georgie de Cloziul, 1831, cetim la pag. Îl şi 12 cantor alături de. grama-

ticul, Raportui de filiaţiune al diverselor Isopii româneşti va puteă fi sta-
bilit şi după acest criteriu al falşificărilor.
Şi
 8 a - | o „Revista Moldovei E

RY
«Şi căuta şi el la “Ics0p. şi — văzind. (sic) pe cei doi
atâta de frumoşi şi la. mijlocul lor ace(a) grozăvie, adecă

RA
Isop, să mira -de mintea -neuuţătoriului..» (pag. 128).
Xanthos deci, natural, trebue să. se informeze de valoareaa.

LIB
Și preţul celor doi robi. e: Ie
Întrebaţi pe rând de. știința şi iscusirița lor, atât gra-
maticul cât şi cantaragiui se laudă că tu. toate meşte. -

ITY
șugurile,— deciaraţii de atotştiință cari îl fac pe Isop'să ..
izbucnească de ambele dăţi.a . râde; dar prețurile prea
mari ce le cere negustorul îl supără pe Xanthos în aşa

S
măsură, încât e gata să renunțe de a mai cumpără un.
ER
rob. Graţie numai intervenţiei uucenicilor filosofi, Xanthos
se îndupiecă de a încerca neguţarea lui isop.. Şi iată cum
“anume (urmează paginile 130-132 din isopia Vora-.
NIV

neţeariă) :
<Xanthos zise; — Să- | întrebăm. pe. dânsul ce meş-
teşug ştie. — ŞI s'au apropiat cătră Isop și l-au întrebat
LU

de. viață şi «zisără : — Bucură-te, Isoape! 2) — Isop zisă :

— De ce să mă: bucui, că eu nu-s supărat —Xan-.
thos zisă: — Închinu-mă dumnitale ! —Isop zisă : —Şi eu
RA

cumnitale:;—lară ceialalţi_ filosofi numai ce 'să mirară de

isop, cum iaste gata la răspuns şi cum iaste la graiueu -
NT

indrăznire, Şi. tă Întiebă Xanthos : — Ce feal de om ești ?

— Isop zisă: — Negru; cum mă vezi! — Xanthos . zisă:
— Nu te întrebii eu de negru sau. de albii, că te văzii
CE

eu “cui eşii îu, ce eu te întreb de unde ai născut ) tu,

— Isop zisă:— Nu miau spus maică-mea unde m'am
născut, în casă sau în tindă. — Xantos zisă: — Ce meş-
I/
AS

2) == grecescul haîre. Traducerea” Isopiei 'deadrepini din gre-

cește, fără deci oarecare traducere intermediară (sârbească) se vede şi.
UI

din alte grecisme ale versiunilor românești. Ba în amintita /sopia Brașoveană,

de la 1734, la-paginile 86 și 87, locul unde 'e vor::a de comoara ce-o află
Isop împreună cu Xanthos, se dau chiar cuvinte grecești : apobăs bemata
BC

thEssara etc,

3) — te-ai născut, |
 RY
9 - E Ti Revsta Moldovei --
N

“teşuu știi 2 — - Is0p ZISĂ :— Nici” un , meşteşug nu ştiu! —.,

RA
„Xantos zisă : — Dată cum ? — Isop zisă: — Că devrea-
me(a) ce au zis tovarăşii: miei: că ei ştiu toate meşteşu-
gurile (sic), apoi iată că mie nu m(') au rămas nemică -

LIB
meşteşug să înv(3)ţu. — Aceasta auzind ucenicii lui Xan-
ihos ş-au adus aminte pentru ce au râs Isop. când-au
zis tovarăşii lui că ştiu, toate “meşteşurile (sic) lumii,

Y
Xanthos zisă: — Vre-vei să te cumpăr 2 —lsop!

SIT
zisă : — De aceasta .nu luoa sfat de la mine, ce fă cum
„ţi(i) voia. Ori mă vei cumpără, ori nu mă vei cumpăra,
mie mi(-i) tot una, că aceasta iaste voia ta, nu iaste în
ER
„voia mea. lară, de ţi(i) voia să mă: cumperi, deşchide-ţă -
punga, iară de nu, tu mă lasă şi- ți caut(â) treaba. —
Xanthos zisă . — Dar te voiu cumpăra, au fugi-vei 2 —
NIV

Isop zisă: — Când voi vrea eu să fait aceasta, nu voii.

întreba de tine, cum întrebi tu de mine, -- Xanthos zisă :
„= Bine zici. tul Dară sameni a îi om rău, — Isop zisă:
LU

- O îilosoafe, nu să cade ţie să. cauţi: omului în obraz,

ce să socoteşti “mintea lui! — Xanihos zisă : — Drept
grăeşti ! — lară ucenicii lui zisă(ră) : -- Adevărat acesta
RA

„au biruit pe dascalul nostru ! - Şi îndemna .pe: Xanthos

să-l cumpere...»
NT

Leca [ăosariu,
-

CE
I/
AS
UI
BC

ji
 00009 K

(=>
RY
sas
RA
LIB
3 aona

ITY
Aleargă

S
Printre nori, ca ȘI-O fecioară. CUc părul despletit,
ER
lar șuvițele ei. de. argint
Și-le împrăștie prin parc și- apoi le spală
NIV

| In lacul Liniștil... | .
Le- agaţă apoi de fiori, de frunzt și. de. ramuri, E
LU

Casă le usuce... Da:

E veselă și Totuşi, câte- oda fă este /ristă ;
RA

Atunci * |
NT

Când plouă și când părul ei împrăşt at

| Se-ăfinge de norti,
CE

Mi-e prietenă ş'adeseori ea mă: acopere

Cu părul ei. de-argint...
I/

Și -atunci Visez...
AS

NI
"Manoliu I., Petru.

se
UI
BC
 RY
RA
LIB
SULA SAN LAZZARO.

Y
SIT
“Mănăstirea şi Academia Armeană a Mekithariștilor. — Portre-
ER
fele Regelui Carol și a Reginei Elisabeta. — Operele poetice ale
deJunctei regine, traduse în limba armeană de cătră Călugărul
Mekilharist Arsenie Ghazihkian. — Grigorie Buicliu, unul din
NIV
cei mai străluciți discipoli al Academiei şi un stâlp al societății
literare > Junimea» din Iași, divinizat de câtră
călugării Mekithariști..
LU

e bună samă, că o să pară foarte straniu că

voi descrie în aceste coloane o mănăstire arme-
RA

nească, tocmai de lângă Veneţia, când este

poate mai cu, folos de a descrie vre-una din
NT

mănăstirele Woastre atât de bogate în amintiri

istorice, aşa cum bună-oară o face S. S. Pă-
rintele protoiereu Iconomul Al. Simionescu cu
e

CE

Mănăstirea Vorona, din ținutul nostru şi precum atâția alţii

au făcuto pentru alte mănăstiri din alte unghiuri din țară.
Am socotit însă că va interesa pe cetitorii noştri poves-
I/

tindu-le că, cu prilejul unei călătorii la Veneţia, făcută acum

AS

două decenii, când eră încă îngăduit oricărui muritor, chiar cu

mijloace cât de restrânse, să călătorească din când în când, ca să
UI

poată învăţa ceva şi ca să se poată înstrui, am visitat Şi iusula

San Lazzaro, unde am găsit că şi'n acest colț dumnezeesc se
BC

“ştie despre existența noastră, despre literatura noastră şi unde

mi sa vorbit cu respect şi âdmiraţie de operele poetice ale fe-
ricitej întru pomenire Regina Elisabeta, opere cari au fost tra-
 12 i ă a | Redis Molovei A

RY
duse în limba armeană de cătră. cuviosul. călugăr Mekititnarist
Arsenie Ghazikian, care mi-a. servit de. călăuiză acolo.

RA
Mai de mult mă: hoţărâsem să dau. în vileag. diferite le no-
tițe şi impresiuni culese acolo și să repradiic | scrisorile 'adre- - *

LIB
sate mekithariştilor în numele Suverânilor noștri, dar le rătăci-
sem, şi mai dăunăzi scotocină printre. vechi le, ispisoace, je- am _
„regăsit şi le voi împărtăşi ceitorilor. noştri, după cs, bine în-

ITY
țeles, voi descrie acest locaş dumiezecesc, care-ţi - impune res-.
„pect, admirație şi venerație de cele. sfinte chiar dacă aparții unei
alte credinţe religioase.: Ps

S
Descrierea bine înțeles va fi cât de sumară: şi o voi. face
ER
fie după propiiile impresii, fie după. acele culese şi: reproduse
din isvoarele călugărilor mekitharişti, . a -
NIV

Insula San Lazzaro, cea-: mai mică din. toate “insulele €cari
înfrumusețează marea: lagună a Veneţiei, este însă de bună.
samă, cea mai interesantă şi mai renumită prin faptul că cuprinde
LU

în ca Mănăstirea Mekithariştilor;! cartierul general 'al armenilor .

din Europa și'n special din Italia, unde. se. găseşte. centrul Ve-.
RA

chei culturi şi a ritului străvechiu. E

Această mică insulă care și-a căpătat o mare faimă, dato-.
rită în mare parte împrejurărei c'aci a locuit câtva. timp Lordul
NT

Byron, se găseşte situată ca la jumătate de oră, departe de.Ve-

neţia şi cam la.5 minute departe de Lido, cântat atât de dulce |
CE

de bardul nostru naţional Vasile Alexandri.

“După ce mica insulă servise omenirei, cu un- spital pentru
leproşi timp de câteva veacuri, pe la 1717, clădirea.se prăbuşise
I/

cu totul, devenind un morman de ruine, republica Veneţiei “

după sfatul lui. S6bastian Mocenigo,—înalţai
AS

apoi doge—apro-
base prin decret: cesiunea făcută de cătră : Direcţia Spitalului,
cătră. Mekithar de Se&basta, fondatorul Congregațiunei armenești
UI

care poartă nnmele său. |

San Lazzaro, care la 'nceput avusese decât puţine clă-
BC

diri şi-a mărit treptat încăperile şi astăzi serveşte ca' locaş cul-
tura! paciriic al ordinului mekitharist, alcătuit exclusiv din Armen |
 Revista Moldovei . 13.
IS

RY
cari îşi „închină viaţa, studiului şi fac adevărate jerite de sine
pentru: educaţia conaţionălilor lor;. aci se ailă Acudemia-Colegiu, |

RA
unde un însemnat număr de tineri: armeni se. bucură de bine-
facerile. tiiiei instrucțiuni şi educaţiuni a ilese, dar și gratuite, care

LIB
pe lângă că conteră titiuri academice, până chiar şi gradul de .
doctor, apoi tinerii. absolvenți se 'mprăştie pe la diferitele Uni- |
versităţi pentru diferite siudii. înalte. In această Academie Gri-
gorie Buicliu, unul din .cei mai valoroşi membri ai cunoscutei

Y
SIT
şi mult valoroasei societăţi literare dii laşi, « Juniimea» Şi-a fă-
cut strălucite. studii. fiind înscris cu litere de aur în cariea în-
vățaților armeni, şi. cconsiderat chiar acolo - ca cei. mai învățat
ER
„cărturar armean în limba Şi literatură armeană vechie,

Când micuța şi sprintenă barcuşoz ră, ce-i zice gondolă, se

NIV
opreşte înaintea intrărei principale a mânăstirci, privirea visita-
torului se lovește de o linie: dreaptă de mici coloane, printre .
cari verdeața- proaspătă a copazilor “amestecată cu colorile vii
LU

a îel de fel de fiori iţi încântă, ochiu! şi-ţi înveseleşte inima. În-.
dată ce ai. trecut pragul alcătuit. din cunoscut-le trepte vene-
țiene, dai de curte a patrată -a mănăstirei care alcătuiaşle gră-
RA

dina lăuntrică, La mijloc, patru chiparoşi uriişi, asemănători cu

“patru' minaret: a poeiicului Orient se ridică tainic cătră cer,
NT

Aceste frumoase conifere dutează de la 1816 şi au fost oferite

de cătră celebrul Byron, hărăzindu-le amatorilor de arboricul-
CE

tură, în epoca când își făcus=. studiile pe această insulă şi

după ce-şi. expriinase dorința, de a le vedeă plantate pe locul
unde se găsesc şi astăzi. ln jurul acestor chiparoşi se găsesc
I/

fel de fol-cie spacii de trandafiri şi alte plante exotice şi mai:

cu samă leandri a căror frumuseţă a inspirat poeţii. Regele
AS

Bavariei Ludovic 1 a cântat în versuri frumoase îrumussțile in-

„siilei S:ui Lazzaro. Manuscrisul original se păstrează în Biblio-
UI

teea mănăstirei, care este. cea. mai interesantă atracţie a lusti-

juţiunei, . .
BC

Inir'o sală încăpătoare și cochetă, având o iungime de 17

ŞI o lăţime de 7 metri, în nişte dulapuri grand:oise de lemn de
--“
 | Si | > Revista Moldovei ,
44

RY
păr, sculptate. artistic, sunt orânduite cea mai mare parte din
cele 30 000 volume, ce aparţin Congregaţiunei ; - aci se găsesc
mai multe ediţii vechi și frumoase de cărţi: privitoare |la îrumo- -

RA
sul Orient. Inzpăratul Napoleon III a făcut dar acestei „mărețe
biblioteci nişte cărți - franţuzeşti scumpe şi rare. Alexandru II .

LIB
Țarul tuturor Rusnilor încă nu s'a lăsat mai prejos, hărăzind
un fac-simile, în patru volume “a unui Codex Sinaiticus, a cărui,
rare exemplare au fost dăruite exclusiv principalelor biblioteci

ITY
'a vechiului şi noului continent; 'aci este locul de a se po-
"meni de frumosul dara Prințesei - losefina, regina-mumă din
Suedia și Norvegia, care spre amintirea vizitei făcută insulei pe

S
la '1875, a oferit” biblotecei mănăstirei toate: “lucrările regilor
ER
Oscar |, Carol XV şi Oscar al II-lea. Pa 5
Printre numeroasele curiosităţi reunite în această. sală, po-
NIV

menim în primul rând mumia lui Namşumen sau Nemenkhet

Amen, fiul unui preot egiptean, desigur. cea mai bine conser--
vată dintre toate cari se găsesc în diferitele Muzee ale Europei.
LU

Vestitul egyptolog Ungarelli îi ațribue o vechime de 3500, ani,

cifră redusă la 2.200 ani de cătră F. Chabas, un alt egyptolog -
RA

francez; mumia e fiul unui mare preot egiptean, mort în floa-

rea vrâsiei şi printre buzele întredeschise se mai văd dinţi albi,
care şi astăzi ar putea stărni invidia acelor cu dantură irepro-
NT

„şabilă. Interiorul “şi exteriorul. sacrofagului, format din două

părți suprapuse: cuprinde sacrofagul unde era așezată mumia.
CE

Interiorul şi exteriorul e pictat în-colori “variate şi 'mpodobite:

cu figuri hyeroglife. | o
Această mumie a fost dăruită comunităţei la 1825 de
I/

cătră armeanul Jussuf Bey, primul ministru a lui Ali-Paşa, vice-

AS

regele Egyptului. _
O altă curiozitate de o importanță capital conţine un -ri-
UI

tual budist, care nu este. numai unul din cele mai frumoase şi
din cele mai perfecte, dar unul din cele mai rare din această
specie. El afost adus din Madras, unde fusese descoperit în-
BC

trun templu pe la 1830 de cătră armeanul Lazarovici, care l'a

 Revista Moldovei. . Ie e 15.

RY
dăruit Congregaţiuu ei. armene, |. F. Dikson,. Pa tradus în en-
glezeşte şi a fost publicat pe.la 1875. Această cală mai are

RA
şi alte multe, curiosităţi însemnate printre cari notăm în trecăt:
o statuetă de. marmoră de Carrara, representând pe Papa Gri-

LIB
gore al XVI-lea pe iron, opera vestitului sculptor Fabris, unul
din cei măi distinși discipoli a lui Canova; apoi un prea Îru-
mos, bust al Papei Clement XIII, sculptat de cătră Lebrun la

Y
1768. Ambele au fost dăruite de cătră Papii însăși. Ar îi lung
de inșirat pomelnicul diferitelor capo de opere a celor mai

SIT
celebri artişti cari împodobesc măreața sală care a fost zidită
după planul şi directiva însuși a lui Mekithar. Aci se mai gă-..
sește o masă pusă lao parte
ER
şi acoperită cu
pe care se afiă trei volume mari şi groase, cari conţin cata-
un post:v: verde,

„logul cărţilor bibliotecei ; pe aceasiă masă scria Lord Byron în |

NIV

timpul când învăța limba armeană.

Dia această sală, urcând trei mici irepte dai de o altă boz
LU

găție, aceia.a colecției manuscriptetor armenești întrunite în

sala care se numaşte: Biblioteca Manuscriptelor, Sala este a-
proape rotundă, zidurile sunt acoperite cu lemn de păr şi fra-
RA

sin şi înipodobite cu mici coloane. Printre alte sculpturi se gă-

seşte şi aci bustul lui Mekithar, opera lui Fabris. In mijlocul
NT

sălei dulapuri măreţe sub a căror vitrine sunt înşirate cele mai
fruinoase manuscrise, printre cari un ritual armean, din secolul
XI pe pergament, cel mai vechiu din întreaga colecţie.
CE

_ Manuscrisele din secolui XIV sunt. asemenea vrednice de

admirat, prin frumuseţea lor şi prin varietatea <olorilor. Un alt
I/

manuscris e de un mare interes, căci e din secolul XIII şi cu-

prinde povestea lui Alexandru cel Mars, cu figuri; aci se mai
AS

găseşte Biblia Reginei Melke, a Armeniei, scrisăla 902 şi'n care

'se află un autografa acestei Regine, reprodus prin fotografie.
UI

Mai menţionăm Cronica lui Eusebiu, descoperit într'un

manuscript armenesc.
BC

E netăgăduit c'această sală, unde se găseşte acumulată

Ştiinţa atâtor veacuri este cea mai însemnată comoară a mănăs-
-.
 Ă 16 i | ea |
„Revista Moldovei

i Rossi
tirei şi-i decorată cu “măestrie de arhitectul” Giovan

RY
ani. proies or de arte
de origine njean, „care fusese. un Şir de.
frumoase În aceas stă mănăstire..

RA
aces-
| Priveliştea ce se înfăţişează ochilor de pe balconul
Lido care se'nti nde maies-
tei săli e măreaţă. în faţă, frumosul
e ți se
tuos cu frumoascl: sale grădini ŞI. apoi întreaga Veneţi

LIB
Di
„prezintă falnică: şi "măreaţă.
Părăsind această - frumoasă vedere și reîntorcându-ne
cea mare a Bibiiotecelor, dăm deo altă sală, care coil-.

ITY
prin sala
artistice din toate
“ tine“ un -mic Muzeu . în care se găsesc bogății
unghiurile pământului, chiar până la Extrem ul Orient ; "aci că-
atenţia cu multă mândrie asupra dife-

S
“lugării. mekitharişti artag
sultani şi
ritelor autografe” şi 'dedicaii a diverșilor. pritiţi, papi,
ER fie c'au
altori oameni mari și iluştri zi. intregului Univers, cari,
vizitat vr 'odaiă acest sfânt. Tăcaş, sau car fi fosi în vre-o relaţie.
ă». Aci se: văd şi
NIV

- oarecare cu această înaltă «Acade mie Armean

portretele dife:iţilor potentaţi : UN. por stret în mărime natural ă al
| Impăratului Nagoleoil (ii, învălit îu mantaua imperi aiă și ținând
“sceptrul său în mâna di -eaptă. Sub cadru se citeşte în franţu-
LU

zeşte: «Dâruil de cătră. Impărat» ; aci mai vedem portretul Im-

păratului germati -Frederic şi al Inpărătesei, cu. semnăturile lor
Regelui Carol. şi
RA

“autografe. Adânc rmoționat, zăresc portretele

a Reginei Elisabeta, executâte de o mână - mae stră, perfect reu-
“site, şi dorind să cuiosc prince. împrejurare ele. se găsesc aci,
NT

_sfinţia sa călugărul - Arsenie Ghazikian nva lămurit:

Prin buna-voinţa răposatului Grigo:e Buicliu, fost membru
însemoa! în societatea literară «Junimea» din laşi, care â -procu-
CE

at un exempiar din poeziile Reginei Elisabeta, în franțuzeşte,

acestea au fost traduse-în armenește - de cătră călugărul mekit-
hirist Ghazikian care 'stâpânește limba franţuzească tot aşa de
I/

bine cu şi cea armeană şi drest multumire mănăstirea a fost

AS

onorată ct -portretele Majestăţiior lor. Şi astăzi mi-a rămas în-

tisărită figura de sfânt a călugăruiui me kitharist, cu frumo.:sa-i
bubă neagiă, care incadra o baţă smolită şi care-mi vorbea cu
UI

“atâta căldura de ţara noastră încât ma fascinat cu desăvâişire,

Cin: dintre noi care a călătorii prin ţâri străine
nu cunoaşte
BC

acel dor şi ulean de ţară, ce-i zicein nostalgie, mai cu samă,

 Revista Moldovei 17

RY
când ți se vorbeşte cu drag de dânsa, dar eşti
departe de ea?
Cine nu tresare și nui curge o lacrimă, când găsind
u-te printre .

RA
străini. auzi vorbe bune . despre conaţionalii tăi şi cui
nui se
„. răscolește inima şi mintea, când o muzică suavă şi dulce exe-
cută vre-un, pot-pourri românesc de West sau de

LIB
bucovinea-
nul Ciprian Porumbescu - şi unde nu lipseşte nici doina
cea
duioasă ? . E
Dacă umi' susțin acel dor de țară, botezat

Y
de învățați
cu numele de nostalgie este o adevărată boală, apoi: au toată

SIT
dreptatea, căci acea dorinţă iresistibilă de a te “reîntoarce la că-
minul tău nu cuprinde numai locul-unde te-ai născut, ci se
întinde asupra prietinilor şi rudelor pe care i-am lăsat acasă
pe care-i dorim ;.mai mul : nostalgiER
t a cuprinde şi obiectele ina-
şi
nimate cu care ne-am deprins şi: care au Încâniat copilăria
NIV
noastră şi chiar hrana cu care suntem 'deprinşi -a ne hrăni
Acest dor care te istoveşte este un f6l de călătorie a spiritului
care se 'ndepăitează cătră locurile dorite şi unde putem ajunge
LU

cu gândul! şi nu cu trupul. | Pe
Dar, să revenim la operile Reginei cari au fost trimise
într'o frumoasă ediţie însoțită de, diferite adnotaţiuni: lămuritoare
RA

din partea d-lui Buicliu, care fusese precum am arătat cel mai
strălucit discipol al Congregaţiunei şi s'arătăm că traducerea a
fost foarte reușită şi răposatul Buicliu s'a exprimat foarte fa-
NT

vorabil de apropierea cu. originalul.

Frumoasa ediţie armeneazcă -a eşit din teascurile tipogra-
CE

fiei de la San Lazzaso, tipografie care se bucură de un renume

european ca şi biblioteca. E |
O sală gigantică al cărui tavan se sprijină pe patru stâlpi
I/

„de marmoră serveşteca stabiliment tipografic. Precum cea mai

însemnată țântă a mekithariştilor este de a se răspândi printre
AS

armeni, compatrioţii lor, ştiinţele şi educaţia, călugării :sunt ne-

încetai ocupați de a scrie şi de a traduce în armenește diferi-
UI

tele lucrări de literatură şi știință din limbile străine, precum Şi

“lucrările originale ale învăţaţilor. armeni. Reputația acestei tipo-
grafii este recunoscută în toată Italia, căci este cea mai bogată
BC

în caractere. Călugării îţi arată un specimen a diferitelor carac-!

tere într'un manual tipărit în treizeci şi trei limbi, aceasta este
 UC Sa „Revista Mvldovei.

RY
procure ca o
G cuiiositate pe care visitatorul dorește să "şi-o
adutere amintea visitei făcute mănăstirei,
e. Alăturea

RA
“ “La ifiecare tiei luni apare Revista literară, cu stamp a di-
multe edi ţiuni,
de “tipografie este'o altă “sală care are mai
foarte interesante în
feriielor Opuri.” Aniatorii găsesc acolo cărţi

LIB
eneşte, “asupra is-
franţuzeşte, în'ciiglezeşte,'în nemţeşte,în _itali |
mai cu samă în Ceia ce priveş te
Armen ia.
ioriei Orientului,
" iDarj casă descriem frumuseţile acestei mănăstiri 'cu toate

ITY
şi. curiosităţile nu ajunge “cadrul restrâns al Re-
amenuiițimile
întiegi' despre ea şi cetitorul s'ar
-

" vistei ;. S?âr putea scrie: volume

să isprăvesc
miniina de::toate comorile ce cuprinde, deci trebue

S
ca său abusez-prea mult de -ceiitori.
ER
“: Inâinte înisă- de:a- termina trebue să-mi îndeplinesc o sfântă
adresat-o emi-
datoria de a': -publiia aci scrisoarea care mi-a
cuviosul călugăr
nentiil traducător at poesiiloi răposatei regine
NIV

cărui ia
Ghazik :it
făgădu
- i-am n, de a pomeni despre răposatul
Giigur=' Buicliu, precum.şi de. ă publiccelea două scrisori din
El:sabeta.
"partea reposaţilor întru fericire Regele Carol şi Regina
LU

. ti ţătă aci scrisoareace. i-a fost adresată:

a |
RA

“Monsieur,
Je vous envoie, selon ma promesse, les copies des deux lettres ;
reponses de vos demandes ; și ce mest, .
oii vous trouverez, pâut âtre ies
NT

&crivez:-moi ce que vous voulez, ct je vous râpondrai tout de suite.

parler tres bien pour Monsieur Gr.
"Je VOUS prie -:seulement,de
fait pour ce travail, il ma envoy€ de
Buicliu, par; ce qwil.a;. beaucoiip
CE

de Carmen Sylva, etc. | .

belles €ditions des poâsies
„.„ Agrez mes salutations les plus Ssincăres, -
a SR o Vâtre serviteur
ee . E aa P. Arsene Ghazlkian |
i
I/

„.. lată şi ambele, scrisori adresate din, partea Regelui Carol

AS

și al Repiuei Elisabeta : |

Pa _ Bucarest 3/15 Decembre 1897.

UI

| |
Da „Monseigneur, . . .
le. Roi, mon Auguste. Maitre, a bien regu, des mains
„Sa Majests,
de, Monsieur. G,, Buicliu, Consellier ă la Haute Cour de - Cassation, le su-
BC

langue
„rpurbe voluime contenanit les ocuvres de Carmen Sylva, traduites en
riste.
amânienne "pas le Reverent Pâre Arsene Ghazikian, moine Mâkhitta
 Revista Moldovei 19

RY
La gracieuse. attention qui vous a porte ă oftrie ce “volume a Sa
Majest€ le.roi, Lui a'causâ- un Veritable. plaisir jtaussi a-t-llt:bien;voulu
me douner l'ordre.de.transmettre ă V5 tre. Grandeur: -| expression: da; Ses:

RA
remerciemenis et-Ses î&iicitations. pour le traducteur. .
"Mon. Auguste Maiître, Se. reserve, de faire parvenir prochai neiment : a
Vâtre Grandeur, Son portrait, ainsi 'aue ceiui "de Sa : majesi€, la Reine, en

LIB
teioiguăge de Leur- haute et particuiiăr€ 'bienveillance! ie a
: Je saisis-avec empressement 'cetie. 'apr&able - circonstarice:: pour: Vous:
prâsenter Moriseigneur: Vhonneur. de meș sentimeiils trăs-respectueux,,
' : !
e a at i €

Y
ă
a
Sa Grandeur -: ID a
a
pi Stai a
Băsser,

SIT
,
Monseigneur: IGNACE! Dr. “GHIUREK - mape
Archevedue! et: Abb6 General. des Pâres Mekitarisits -

ER
, ., : DES
3 „i si Pa. .
NIV
ir, eg eu. + Bucarest,
.o7 Noembrei.
Sa pa 9 Decembre se1897;
Moniseianeur, | | | i aa LI .. ÎI
LU

+ Chargă „par: Sa: +Majest6 la: Reine. de: Phonneuit- de. venir apporter ă
Vâtre Eminence Vexpression.de Ses meilleurș” remerciements. pour: Penvoi:
de la belle traduction. de Ses poămes, en langue armenienne, je mempresse
de transmettre. ă Vâtre Eminence toute la Haute Satistacetion avec laduelle
RA

Sa Majeste en a accepte la: d€dicace, en asstrant ch meme: temps 'Vâtie:

Emiience, que Sa! Majeste'apprecie dans ce remarquable” travail! tout ce
qui: rend cette oeuvre..si complâte et si belle, Ti
NT

„La Reine est,particulierment- heureuse de. voir.. :revivre Ses;: “poămes.

ct podsies, dans la „langue armânienne. si, belle, si riche, si imposante par
tout ce qw'elle contient de grand «et. de sevare dans. son allure et daris
4
Da

CE

son anciennet€. + Pe

2: Sa Majeste “ S'6tant fait traduire par Monsieur Suicliu - plusieurs. de !

ces poemes; a'pu 6galement suivre la parfaite -exactitude des pensces st
bien comprises, si bien rendues et si justement placces, .
I/

En renouvelant ă .VOtre Eminence les sentiments de satisfaction de

AS

Sa Majeste ct en priant Vâtre Em nence d» bien vouloir transmettre les

remerciements de Sa Majâste aux Pâres Mekilharistes qui ont 'pris part
ă ce beau travail, je vous prie -Monseigneur, de 'dâi gner fagr6er:.:Pexpres-
UI

sion de: mes tres respectueux hommages.

OLGA “AEVROJENT
BC

Grande Matîtresse de la Maison de Ss, M. “La Reina

de Roumanie * “
 i 20. i dă î “Revista. Moldovei

RY
Şacum cae să mă țin de vorbă, câteva cuvinte despie
Grigorie Buicliu, care se trage dintr” o vechie și respeclată fa-

RA
milie originară din Botoşani:
Răposatul era unul din. stâlpii ejuimeia. Cu o vastă cul
tură generală şi mai cu samă juridică, Grigorie Buicliu a ocupat.

LIB
rând pe rând demnitatea de procuror: gene eral. pe lângă “Curtea -
de Apel din laşi şi. apoi a fost numit membru la Inalta Cuite
de Casaţie din. Bucureşti şi ori pe unde a trecut a lăsat celemai

ITY
excelente amintiri. Atât în <Amiritirile> despre <Junimc a> a emi- .
- nentului preşedinte al Academiei Române d-l lacob Negruzzi»
cât şi-n <Amintirile> celui mai mare ziarist al nostru: George

S
„Panu, Grigorie Buicliu. este pomenit cu respect și admiraţie.
Drept până la severitate, neabătându-se - de o. linie de la datoria
ER
sa, inteligent, cu studii şi cu talent de vorbire, el . realiza tipul -.
procurorului general de rasă, care a fost. odată în Fravța mult
NIV

timp;. astăzi chiar, când se vorbeşte de procurorii generali în

- laşi, Grigorie Buicliu este dat ca unicul model. Devenit apoi
“avocat el: îşi. capătă. un. loc însemnat, poate primul, în 'barou,
LU

Panu descriind personalitatea sa, astfel, ni-l presintă nu ca un

discutător lung şi gălăgios, ci ca un spirit fin, drept şi incisiv,
"care fără a avea o cultură literară întinsă, avea însă acel spirit:
RA

măsurat şi acea intuiţie estetică, care ghicia. totdeauna defectele

unei lucrări precum şi 'imeritele- ei, Era inimicul ex"gerărilor,
platitudinelor şi umilăturilor stilistice. Lua parte la discuţiile ş
NT

desbaterile din cercul «Junimei> prin exprimarea unor obser- .

vaţii care mai totdeauna erau juste. <Farmecul lui Buiicliu,—ne
CE

spune Panu — constă însă nai cu samă în -observaţii fine şi

picante, pe când autorul sau un altul cetia o lucrare; nimici .
nu-i scăpa” acestui fin observator. Grigorie Buicliu a mai parti-
I/

cipat la lupta ce se incinsese între “Revista Contimporană şi

Convorbiri Literare, făcând şi o critică fină, plină de humor
AS

“asupra unui studiu juridic a lui George Schina». | |

Printre marii bărbați ai țării noastre Grigorie Buicliu va fi
UI

pomenii ca unul ce şi-a dat tributul Său meprecupețit literaturei

şi şliinței juridice române.
Slăvită să-i fie amintirea !
BC

Şimeon Labin.
ISIS
 RY
RA
Y LIB
la slujba literataeii
SIT
=

Să ER
Contribuţii. ta cunoaşterea lui, AL. Vlahuţă. i
n.

sf
NIV
N ie
n redacţile revisteloi se găseşte câte “un jert- |
Pe rugul
felnic. lui ard incontinuu „florile
cari Sau scuturat înainte de a lega roadă“.
LU

î3 Vestalele, întreținătoare ale acestui cult, a-

“miniesc drept credincioşilor, aducători de.
“ prinoase, că „manuscrisele nepublicate.se ard.
RA

„Printre articolele din coşniţa .redacţiilor se rătăcesc

însă uneori și fărâme 'de suflet; cine să le mai aleagă.?
Vlahuţă, care spunea : „ce de documente sufleteşti
NT

se primese la redacţia unei revistea, nu sacrifică de cât

articolele despre cari scrie întrun loc: „Primim de astea
CE

sute pe săptămână şi nu putem de cât să le citim... şi.

„să oftămr. Şi pe cele mai imposibile, el le „pigulean
„de-a fir-a păr pentru'a nu nedreptăţi pe nimeni.
I/

Truda lui cea mai de seamă nu se cheltuiă însă cu

articolele „rele“ ci cu acelea pe care el -le botezase
AS

„pe
brazdă“. Şi iată-l deci pe el, iubitor pasionat şi îndru-
mător al tinerimii literare, învățând direct pe fiecare din
UI

acei cari așteptau un cuvânt autorizat dea rai „incercăn

ori a «se opri“,
BC

Jertfa mută din coșniță nu învață mai niciodată.

lar de sacrificii inutile, Vlahuţă a avut totdeauna groază,
De aceia atât în „Viaţan. cât și în „Sămănătorule de
 „22 Se - - a Sai„17 “Revista Moldovei. |

RY
mai târziu, “el întreținea “totdeauna O.bogată: rubrică săp-
tămânală “a „Corespondenţii+, căre, prin şcoala ei, a Tă-

RA
mas - neîntrecută: -- a
Tineri, deschideţi „Viaţa« anilor 1505. şi 1896, la

LIB
rubrica acelei poşte a. redacției și veţi . găsi, în fiecare
sfat, în fiecare spirit, :în' fiecare „Sfichiun, o lecţie scrisă”
anume pentru această generaţie. i |

ITY
In răspunsuri, în totdeauna discrete,. el îndeamnă şi
astăzi: „Gândiţi-vă mereu, că oamenii:-suut- grăbiţi şi au -
multe, foarte multe pe capu. Ca un bătrân înţelept, el ţi

S
se adresează. „Să, spui Jrumos. ȘIi prelat... ceea . ce vrei să
spui ; nu-i vreme de pierdut. ER |
Unor începători li vorbește hotărât: „dacă aveţi mai
puţin..de 14 ani: mtărmaţi înaintea, dacă, ați trecut de :20
NIV

“nu -inai încercați: ; sau :.. „Ne pare foarte rău că nu vă

putem incurajă, — singurul serviciu: „pe care-l puteţi aduce.
literaturii, e s-o -citiția.
LU

: Alteori îndemnul e mai caustic: „„Ințeleg indigna-

rea D- voastră- contra morţii, dar. oricum, “trebuie „com-.
bătută“ cu :viersuri. mai-:corecten ; ori:- spiritual: „E cu
RA

tendință... dar fără artă“ (aluzie la modă' socialismului de

pe. atunci „care excludea arta din literatură) ; sau. : ru și
NT

epigramele: marafetul. lora; |

Câte”: Odată, : glumej, răspunde : „Ghici cu ce: ri-
mează. „ploşniță“ 2" sau: „Moş Niţă trage, firește, [a
CE

Coșniţăa.
> Adesea el adoptă inctoda şi mai: pilduitoare : „Fiindcă
I/

ne. rugaţi... v-0 publicăm; sau. „Pentru -„două strofeu |

| iată €că vă. acordăm ospitalitatea” cerută“.
AS

ioarte rar „pune: şi: unele mostre ca acestea :. |

gi,

ae Di „Turmentaţi de “draganul.
UI

Insidiosului amor“, notând : mai departe :

nprea-.e prea“
; sau :: „Prin. aier, „sbor mulți de. ri
BC

complectând.. „ei ŞI Pa: i a

„52 Cândeare 2chif de vorbă, işi răspunde unora și
 Revista Moldovei - i 23

RY
astfel : „Noie ca să-și. distreze familia a început “a citi,
în corabie, această mică poezie. Şatunci: M-me Noie ci-

RA
Car fi zis, căscând, de asta-i veche, .dragă, o-știu: de
mult; alta mai nouăa. . —

Pentru unii, cari trimet odată cu abonamentul sau

LIB
cu nîscai-va -urări ocazionale și viersuri pentru publicat,
el li exprimă: „mii de mulţumiri p ntru caldele, entu-
siastele- cuvinte cu cari întimpini apariția „Sămănăto-

Y
ruluie ; mii de regrete că nu putem publică vie:surile«.

SIT
Prin această “rubrică a Corespondenţei, Vlahuţă a
făcut reale servicii literaturii. Prin :ea a“ trecut-un Iosif
adolescent, „un elev prizărite, care lasă la redacţie câte
o poezie pentru a veni după,ea ER de câte donă, trei ori.
ca să mai şteargă ori'să mai înlocuiască un cuvânt î.
„ Tot .prin această şcoală trecă. şi: lon Gorun, căruia. i s-a ..
NIV

decernut un premiu după ce în primit la „Viaţa“, prin“ =

meto totul originală a sufragiilor..exprese ale pu-
.cuda
Căci, orieum, o mie de..cititori ai unei
LU

plicului cititor.
reviste literare pot da un verdict mai de preţ asupra
unui talent, față de tradiţia actuală, când directorul “Te-.
vistei „decretează talentul: învestindu-l de multe ori cu
RA

pecetia unui . eveniment cosmic.

1 Ge. Oprisan:
NT
CE
I/
AS
UI
BC

1) Odaţă, când revista ara sub tipâr, el îl rugă..frumos pe maestru

să meargă cu cl, să oprească maşina, ca să schimbe un rând, .ceaace cu
multă bunăvoință făcii Vlahuţă,
 > poeme Ş A) a

RY
(SSI

RA
LIB
ITY
„PROFETII,
S
după Giovanni Papini. -

7
ER
ici un popor n a fost atât de prevestit ca POpO-
ul] rul iudeu. El a fost Zreziț mai mult de cât ori
NIV

sl] care altul: de la' origini până la desmembrarea

imperiului său, în zilele glorioşilor' regi, în vre-
| murile dureroase ale exilului şi ale robiei, în “
LU

ZN] ziua sinistră a risipirei lui. pe întreaga faţă a

a pământului. | | -
ă India şi-a avut asceţii ei, care căutau singurătatea codrilor,
RA

pentru a-şi înfrânge corpul lor și să-şi cufunde sufletul în in-

finit; China, înțelepţii ei familiari : străbini neclătinaţi” din vre-
NT

rile lur, îipărtăşind. învățături morale țăranilor ca şi împăraţilor;

Grecia, filosofii 'săi creatori de Sisteme armonioase la umbra
porticelor, sau de convorbiri dialectice
CE

meşteşugite; Roma, le-

giştii săi, care au săpat în bronz, pentru popoare şi veacuri,
rânduelile celei mai înalte dreptăţi care este. cu putinţă - într un.
I/

imperiu ; Evul Mediu, predicatorii lui, care se istoviră scutu-

rând creștinătatea aţipită prin amintirea Patimilor şi frica de In-.
AS

fern. Poporul iudeu şi-a avut profeţii săi.

Profetul nu este un gâcitor în peştera lui, care de la înăl-.
UI

„ fimea trepiedului său împrăştie bale şi vorbe. EI vorbeşte despre

viitor, dar nu numai despre viitor. El îşi aduce aminte de vii-
BC

tor, dar descopere totodată Şi trecutul. Cele trei. părţi ale vre-
mii sunt ale lui: trecutul pe care:l descifrează, prezentul pe
ss

Revista Moldovei - - Aa Sa a ă 25

RY
=,

“care-l luminează; viitorul. pe care-l ameninţă, Profetul iudeu. este

un glas care vorbeşte său O. mână. care scrie

RA
Un glas care
vorbeşte în- palate şi în. peşteri, în pieţele: capitalei, pe “pragul
templului, Un „glas care roagă, o rugă cire ameninţă, O ame-

LIB
nințare care se vavarsă într'o dumnezeiască nădejde. Inima. lui
se consumă de întristare, gura lui e plină de mustrări, brațul
| lui se ridică ca pentru a pedepsi ; el sufere pentru poporul lui,

Y
il mustră din dragoste, îi hotărăşte pedepsele “puriticatoare şi

SIT
'dincolo' de fier şi foc îi arată învierea şi viaţa, triumful, gloria,
împărăția noului
n David, legământul care nu va mai ti ridicat
niciodată. e | ia
ER
Profetui întoarce la adevăratul Dumnezeu pe idola tri, a.
duce aminte : trăclătorilor d: credința jtirată, celor corupți de.
NIV
castitatea pizrduiă, celor cruzi de îndurare, regilor de „dreptate,
rebelilor de supunere, păcătosului de pedeapsă, şi. orgolioşitor
de umilinţă, E! merge în fața regelui şi îl ceartă; înfrânează . -
LU

„mulțimile, apostrotează pe preoți, pe cei bogaţi îi bruftueşte...

Săracilor le vestește mângâerea, năpăstuiţilor răsplată, ucişilor
mântuirea, sclavitor libertatea, “poporului “umilit venirea Birui-
RA

torului. pci i
E! nu-i nici rege, nici principe, nici preot, nici scrib: un
NT

om singur, fără de arme şi fără avere, - fără onoruri, fără dis-

cipoli; .o voce solitară, un glas îngrijat; care se. plânge ; o
CE

voce puternică care urlă şi respinge, chiamă !a- pocăință şi-fă-

gădueşte veşnicia. E a
El nu-i câtuşi de: puţin filosof: căci. nu-l importă dacă.
I/

lumea-i făcută din apă sau foc, dacă apa şi focul nu slujesc la
mântuirea sufletelor; el e poet, dar fără să ştie, când valul in-
AS

dignării sau splendoarea visului îi inspiră acele puternice imagini,

pe care niciodată retorul nu le va putea inventa. Ei preot nu
UI

„esie, pentru că n'a primii oleiul sfânt din cornul gardianilor

mercenari ai Arcei; şi rege iar nu-i, peniru că nu comandă ar.
BC

mate şi mare altă sabie de cât cuvântul care vine de sus ; el

nu este soldat, dar este totuşi gata să moară oricând „pentru
Dumnezeul şi pentru rasa lui.
 6 = Revista Moldăvei

RY
le lui Dumnezeu,
Profetul este:o voce care vorbeşte în nume
ezeu, un vestitor. pe
o mână care scrie sub insuflarea lui Dumn

RA
ut druniul, şi-a uitat
care Dumnezeu îl trimite celui ce şi-a pierd
sine: însuși. Interpret
legământul, sau nu se mai privighiază pe
mare. frică
şi trimisa lui Dumnezeu, el. e superior regelui, care

LIB
de Dumnezeu, preotului, câre nu-l aude p& Dumnezeu, filoso-
fului, care | tăgădueşte, poporului “care-l părăseşte pentru idoli
| | De

ITY
de piatră sau de lemn. i
cu ochiul
| Profetul este acel ce vede, cu inima tulbure dar
limpede, Răul triumfând, Pedeapsa apropiindu-se şi Im părăţia

S
fericirei încununând pe cei ce -se pocăesc. |
EI este glasul celor ce nu ER pot vorbi, mâna, celor ce nu
ştiu să scrie, apărătorul poporului, advocatul sărmanilor, răzbu-
natorul smeriţilor. El nu este de partea celuice exercită tirania,
NIV

avarii lumii
ci de acelui ce o sufere.; el nu este cu sătuii şi cu
acesteia, ci cu nenorociţii şi înflămânziţii ei... | o
totdeauna incomodă, glas” care vine tocmai. când
LU

„Voceîn
este mai! puţin așteptat. Urât de cei mari, disprețuit de plebe,
semănând
adesea neînțeles chiar de proprii săi discipoli; acum
RA

corb, care a-
cu o hienă, care adulmecă “cadavrul; acumcu uri
nd, urlând
runcă veşnic acelaşi croncănit; sau: cu un-lup flămâ
or
— Profe
pe muchile munţil tul înşiră drumurile, pe care le are
NT

ri săracii și
Israelul, urmărit de bănuială şi de blestem. Singu
ştiu să-l
“ apăsaţii îl binecuvântează, dar dânşii sunt slabi şi nu
CE

asculte de cât în tăcere. | | o

tea celor
"Ca toţi cei care grăesc adevărul, tulburând liniş
pe care toți
ce dorm şi pacea stăpânitorilor, el este “leprosul
I/

cu greu îl
îl încunjură sau dușmanul pe care-l persecută. Regii
AS

tolerează, preoţiiîl combat, bogaţii îl detestă. |

să i se
Ilie trevue să fugă de mânia Isabelei, care pune
ucidă profeţii cei adevărați; Amos este exilat de către preotul
UI

din Belh-E|; Urie este ucis din ordinul lui Toachim ; Isaia, din
ordinul lui Manâsse; Zaharia este gâtuit: între altar şi templu ;
BC

lonă e aruncat în mare; sabia este gata pentru capul lui loan

Botezătorul ; crucea pentru Isus,”

| Revista: Moldovei

RY
. Profetul este. un acusator, dar oamenii -nu se recunosc

RA
vinovaţi; un-mijlocitor, dar orbii resping mâna celui iluminat ;
un crainic” al Celui prea Înalt, dar surzii nu aud tăgăduințele lui;
un n.ântuitor, dar muribunzii se complac. în -putrejunea lor şi

LIB
nu Vor să. fie mântuiţi; Şi cu toate- acestea glasul profeților este
acela- care. va mărturisi peste veacuri despre poporul care i-a
exterminat, dar care a: fost măcar în stare de a-i naşte ;.şi

Y
moartea nuui Profet, mai mare de cât. toţi profeţii, va fi îndes-

SIT
tulătoare ca să -ispășască crimele tuturor celorlalte „Dopoare,
înglodate în huma globului pământesc,
ER
(Tradusă de Preot T. Chiricuţă).
NIV

DN IER ULGETEA
LU
RA

Î ăzându- -mi în mână un mic manuscris, cu lă-

2 -murirea : „această zodie este a lui Gheorghe
NT

Dascălul din târgul Ştefăneşti“, cred nine.

, - rit a' comunica Moldovenilor de la nord
CE

câteva însemnări ale acestui dascăl, 'referi-

„foare la viața ce sa risipit acum o sută şi
mai bine de ani în. fărîna, peste care aştăzi ei și-o trăesc
I/

pe a lor: a
AS

„1196... Să auză că iară (este) ciumă 1) în Hotin,

din (sic) care au şi fost cu adivăr și tot în anul acesta,
UI

în 1796, Sau lățit şi pin (sic) răia de au murit mulțime

BC

1) A. D. Xenopol în Istoria Românilor, vol. V pag. 322, pune că

în anul ultim al domniei lui Alexandru Calimah, -adică a 1799, o ciumă
cumplită bântui Moldova şi mai ales laşii. Din însemnările Ii Gheorghi
Dascalul vedem, însă, că ciuma bântuise deja şi în 1797,
 28 a | E | Revista Moldovei

RY
de norode (sic) prin sate; : ap când fur(ă). 1a /797 Avast
[sic] că sau însămnat şi îrz. Botoşeni. -

RA
- în 3,-să auăzia
Acole-s dispre tărgul vililor: şi n'au băgal nime în sam(ă),
fiindcă nu să auzăila nicăir(i) pre. lingă tărgul Botașe-

LIB
nilor, făr cătă (sic) 'pin pregiarul Fiotinului ;. far când
fu iar şi la 7797 Avgst 26, sau vestit că iasti la Stoian
Abăgeriu 0 slugă a. lui bolnav. (sic)... zăcând de zizn(ă).. a,

ITY
1197, „..to(a)mna a fost bună şi cu rod. bun 1.
1198 Decv. 11 zăle au început" ni(n)gii (sic) şi

S
_atăta au ni(n)s, cu vro 6 zile de sau pus omătul de
ER
vro 3 palmi pisti tot locul şi undi au “dat Dumnezeu și
“un vicol 'de ținură (Sic) vro 78 zile. și alăta. Sau pus.
/rgianu, căt dughenile de au căzul. şi pi drum om dacă
NIV

“să întâlnea cu alt om, nu pute să se dei în lături unul

de altul. Și întraceastă earnă mulți oţa)menii au dige- ,
LU

ral şi i-au. troinit. Şi pentru ca să se pomene(a(scă aam

“însămnat aice; să se ştii; I/eat]. 1799 Fev. 3. i
„1801 Ghen[a]r 78 zăle. Au începu Viniri dimi-
RA

hea[(ă).. a ningi.. și a bate vănt., iar păn. în “sar[ă]

așă bate furtuna de tari, că S'au răsăpit acoperemântu.-
NT

rile casălor şi bătaea aceștii furtuni au țănut Viniri păn

în sar(ă).., iar Sămbăt[ă] spre Duminic[ă]... aşe au fost
CE

“ furtuna de mari, de Sau stricat multe din şandramalile

dughenilor căt şi din acoperemăntul dughenilor atăt, că
înir ace furtună au căzut şi coploniţa (sic) la sfeti Ilie?) .
I/

1) Anii 1795 — 1800 au fost mănoşi pentru intreaga Moldovă, asigu:

AS

“rându-i o stare economică prosperă şi un export, neobișnuit, spre. srma.

nia. CE, Xenopol, ibidem.
UI

2) Clopotnița aceasta a fost rezidită în 1809 lulie 20, „prin silinţa

epitropilor Chiriac staroste, Ştefan Patatu, Gheorghe Paiu, erei Costandin,
cu cheltuiala dumi!or sali i a toată brasia blanarilor şi: altor frat ctitorți),
BC

„cari au făcut agiutor“. (N. /orga, Inscuipţii din bisericile României, vol. |,
p. 226, No. 490). Cf. lorga, Breasla. Blănarilor din Botoșani, Analele. ear
demiei Române, 911, p, 23, | |
Di Revista Moldovei. | EI a 20

RY
Cu totul) și s'au siritat și clopot! într ace, Dumine(a)
1801 Ghenar 20u.

RA
"21802" Oc4, 74... sau — cutremurat. fot pămărntul și -
așe au. țănut cutremurul ca 'un Sfert de ceas „focma la

LIB
șap[!e] ceasuri şi jumătati din zău. |
„1803 Ghenţa)r 12. Au fănut earna 20 zăle gercăi nu
pule omul să eas(ă] . den cas(ă); ger fără furtună, şi

Y
„ întPaceşti geruri au murit Neculai Chetrariu de cablău.

SIT
„La veleat 1187 Ghemay în 6" zăle au răpăusat
tată- meu Vasâle Lipovanul, cumnat preutului Ene Grecu .
şi lot întraist veleat, 11817. Mai. 10,
(sic) în Botoșeni î) 71809 Mai 4. ER au vinit
|
Și „Nemţăii

„Părintele Mitropolit: Veneamiu au venil în Botoșeni

NIV

într'o Joi în de sară, cu -mare alai au intrat în tăr 9 şi

au venit întăi. în biserică la Ospenia di Sau închinct și a
dooz(ă) a slujit în Ospeniea și au primit şi pi cucoţa)na
LU

Catrena Tuduroaia şi de acolo au mers: la Dorohoi de -

au prohodit pi Lățasca şi au mers la: Pomârla. de au
RA

sfințăt mănăstire(a) ce au făcut-o Başotă, fucma în săoa

(sic) de Sănchetru la vele! 1813 luni 29 şi întorcăudu-să
NT

înapoi, au slujit la propodo(a)mna Paraschiva întăi, a

douază la sfeli Dumitru, a patrază la Tre-Sfetitele, a
CE
-

cincea ză la Vovidenia, a şas(a) ză la sfeti Gheorghi, a

" şaptea ză la sfeti Ilii şi la toate au făcut pominire, pro-
hod pentru - vii, pentru morți. Și după ce au gătit la
I/

„Sfeti Ilii au şezut la mas(ă) și s'au pornit cu mare alai

pân la margene(a) tărgului și s'au dus la Vorona şi la
AS

Flăm(ăn)z(i) de au sfințăt bisărica la Baloș; la velet

1813 nl Sa.
UI

| C. 1. Vasiliu,
BC

1) Data 1787 e greşită. Xenopol, ibid, pag. 283, dă 1788 - când, la

15 Mai, Nemţii erau la laşi, unde „prind“ pe domn. Şiicorehi Daccalul,
greşeşte, pentru că scrie, probabil, după meimorie Va 1809.

PSESE
 Revistă
st Moloră Na

RY
RECO B N Z $I- i N a

RA
cu-
Dr. O. Topa, Romanii din țara peniru înființarea de. şcoli:
Șipenițului, C rnăuţi, 1922. - rând acestea, s'au „umplut de
co: vii şi urmarea. a iost. bună.
Sunt, dintre toţi Românii. piin

LIB
Azi sunt mulţi încă. Stavizţi: ,
așăzarea geografică, în nemijio-” --
cită atingere cu Ucrainii, cei mai că sunt Români mărturi sesc ori-
când, dar graiul nu le! mai „este
în primejdie dea fi pierduţi pen-

ITY
Ca și Românii românesc. ia ii
uu Românism
Autorul | brosuei | preste
din Nordul Basarabiei: mai ales,..
cei din Nordu l Bucovi nei, au ce s'a făcut pentru ei: de. la

S
fost supuşi unei puternice în- unire şi: arată
ce. trebuie a.se
sirăinări, unii supt Ruși, ceilalţi face pe. viitor.
1)
ER Propune ca mij-;
propagan da ; 2) școli
supt Austrieci. Astfel, Românii loace:
din. Şipeniţ şi-au pierdut graiul, (froebelienes; primare, secundare);
NIV

fără, însă, a-şi pierde şi încredin: . 3) întărirea elementului

* româ-
țarea despre obârşia lor. Nesc în părţile mărginâșe ŞI
Că Austria a dus, cu mijloace: 5) strângerea. legăturilor cu” Ro--
LU

mânii. de. pretutindeni, i

bogate, . o mare luptă pentru
'Ce propun e d-sa ie un lucru,
desromânizarea” în aceste părți,
-de nevoie, ba mai mult : 0: da:
RA

e sigur. Deci, Românii au por-

nit şi ei o luptă protivnică. Au torie națională.
început a stărui, înainte de toate, N. N.-Răutu.
NT

PSESZ>
CE

Revista Rovistelor.
Roma, an. Il, No. 7—8 (lulie- fi simțită nevoia mângâerilor
I/

August 1922) număr închinat lui Scriitorii Rusiei, ce mai dis-

Giovanni Verga, marele roman- tinşi, Turgenieff, Tolstoi, au cul-
AS

cier care, de a muiit bătrân, tivat această filosofie.. Autorul

nu-i un scriitor îmbătrânit. Arta face şi ciiaţii- foarte inte: esante,
lui simplă, nu lipsită însă .de pe care: spaţiul nu ne peimite
UI

maiestate şi de putere, sinteti- să le aratăm. Intelectualii ruşi,

zată în 7 Malavoglia, nu-i una “aproape toţi, sunt perlizani a-
care să îmbătrânească, cât timp cestor idei, de cari să nu ne
BC

vor fi pe lume dureri adânci şi mirăm că au avut răsunet și în

atalități inexorabile, cât timp va sufletul popular, predispus la
 Revista Moldovei 31.

RY
-

de adus ioimilor jenite şi ochi. ţară, pare că < Viaţa Românească»

lor înlăcrămaţi. i-a imitat forinatul, înfăţiş rea şi

RA
Afară de articolul scurt. Și i tu- de multe ori -şi interesul con-
luminos, reprodus din « Ramuri» ținutului. -

LIB
al D-lui lorga, numărul cuprinde Vom remarca din acest număr.
un studiu mai mare despre " două articole : Gabriel Hanotaux
Verga, datorit. D-nzi A. Mititelu, «Sur la Russie des soviets>. și

Y
alături de unul al lui. Luigi: To-
“Charles Nordmaun «Les vitesses
nelli, Literatura contimporană

SIT
realistes dans la nature.
față de Verga, cu: vederi inte-
resante asupra operei” totale a Nimic mai interesant decât =
scriitorului, așa de deosebit de - murirea ştiinţifică a unei ches-
toată literatura actuală a Italiei, tiuni
însă plutind
ER
desbătută
în
de toată lumea.
domeniul con-
pe care Tonelli o socoate tranzi-
NIV
torie. «<Câud ea se va săcălui, troverselor celor mai abracada-
zice D-sa, întrecută de un mare brante. lată cum” consideră ce-
spirit de ordine “şi disciplină, lebrul academician” francez pro-
LU

Verga va deveni acfual şi cu el „ blema.rusă. Contra acelora care:

Manzoni». Cine ! mar dori o ? cred că sovietele sunt o couse-
Cele patru capitole din;/ Mala- cință a desvoltării industriei mo-
RA

voglia— admirabil traduse, pun derne în Rusia şi prin urmare

- Şi pe. cetitorul necunoscător al r Îi în legătură cu problema
limbii italiene în contact cu 0- muncitorească, la ordinea. zil.i
NT

pera cea mai caracteristică pen- „în toate ţările astăzi, Hanotaux
tru apogeul artei sale, a marelui “arată că soviefismul este un fe-
CE

scriitor. | nomen Speciai rusesc : «Sovie-

Cronica aduce mărunțișuri în- tismul “este,” incontestabil, fiul
| teresante. nihilismului şi nihilismul este o
afecţiune specială Rusiei şi anume
I/

N. N. Răuture
tuturor claselor sociale,. nu nu.
AS

==

mai clasei muncitorilor». Nihilist

Revue . des deux mondes 15 vine de la latinescul «nihil> ni-
UI

Mai 1922, mic şi - mergând mai departe

» Revista franceză, aduce n bo- trebuie să ajungem la formula
gatele sale pagini totdeauna ma- asiatică «nirvana> —toi ceea ce
BC

terial initeresantde cunoscut şi este, este rău,—deci tot ceea ce

mediiat asupra lui. La noi în este, este bun de distrus.
v
 32 Rerisa Moldovei

RY
aceasta. lutrând apoi mai adânc, “nuit a. rece. de la O exiremă la.
în analiza problemei, autorul se alta, Şi mişcarea pornită de una!
întreabă de unde vine această din organizaţiile? muncitoreşti mar .

RA
boală în Rusia și făcând apel. la îi reuşit dacă m'ar fi asociat ală-
geografie şi “istorie, acestea îr tari desperarea, soldaţilor “şi lă-
dau un răspuns foarle instructiv. "comia ţăranului. Problema sovis-.

LIB
«Rusia .este o ţară imensă şi un „telor nu este deci o “problemă .
„pământ neorganizat cu: o climă muncițorească.' Dovada o avem
extraordinară. Ea n'are nici în situația din toate țările Euro-
uni-.
tate geografică, nici unitate et pei, uhde industria.e mult mâi

ITY
nică, nici unitate istorică, - nici. desvoliată; unde chestia uvrieră -
unitate morală. E o formidabilă a fost maiviu ca în Rusia agitată
dislocare. și. anarchie- naturală, Și cu. ioate acestea nebunia co-
Din punct . de vedere istoric. munistă n'a prins, Bazat 'pe a- .

au fost crise în Rusiaca acum,
la fi care două “secole. Sute de
ani Rusia a fost stipusă. Asiei,
Totdeauna Rusia a fost sub re-
giimmul autocrat—de la Hordu .de . sovietelor în următoarele ipoteze:
aur cel mai vechi regim până
la regimul ţarist.. Caracterul oa-
menilor, moravurile, viaţa socială
S
ceste exemple și pe aceste date
ale ER
psiholdgiei poporului TUS,
autorul Încearcă la urmă să .pre-
vadă evoluţia şi soluţia problemei.
NIV
1) Ori mocirla rusească va în-
ghi ți toate urmele de civilizație şi
va fi o reîntorcere. la regimul.
LU

au trebuit să fie. influențate “de “Hordei de aur,

această nestabilitaţe generală.
«Passer d'un âxire:neâ l'autre
2) Ori Ruşii vor căuta sal-
varea în afară. - |
RA

“est lea sort de ia nussie et du

Russe. lui-mâme». 3) Ori, cum s'a mai intamplat
Dacă, acurn, la deslocarea, in- | în 1813, un alt «Bonaparte» se
stabilitatea, pesimisul, misțicis- va-ivi în chiâr sânul sovieteloi,
NT

“mul rusesc ce ni l-a arătăt isto- | şi va centraliza. forțele imprăş-

ria şi geografia! adaugăm obo- tiata până când căzând el, se va
face o reiitoarcere Ja vechea di-
CE

seala. și. desgustul survenite în

urma celor două răsboie impuse nastie. „N
Rusiei de situaţia sa: răsboiul 3) Ori o revoluţie morală, pu-
japonez şi răsboiul european, ne ternică, va sgudui sufletul rusesc,
I/

explicăm atunci de ce veneraţia: şi-l va' arunca într'o criză care

pentru. ţar wa. putut să s= pre se va rezolvi prin compătămire .
AS

lungască până dupărăsboi, care şi căință. Sau poate toate aceste -

ținuse prea mult peste răbdarea, soluţii se vor. combina.
forţa, prestigiul unti popor obiş- O. H.
UI

POŞTĂ REDACŢI EL
BC

C. Vasilenciu. — Ne-ai trimis „un sfat fără ekeraplut, Noi si dăm

un simplu sfat: jine-te de şcoală.
 oc căați PRUATE

RY
; Versuri . Re Î. L. Carageale - Ed. Viaţa Românească

RA
1912 — Lei 18 .
Cele mai frumoase Trad, I, $. Marinescu
pagini dir: Pedagogie. -
Director Şc, Nor. Ed. Steinberg Lei 18

LIB
Şi Psihologie
Combaterea. Ereziei |
Sabaştiştilor Pr ot]. s. Popescu laşi, - —. Lei 7.—
„Metoda activă peniră. |

Y
Elisa Angela Edit. Cartea Româ:
invățarea Lb. Române. . Nicolaide | „-mească— Lei 12

SIT
Curs complet de ă Suceava (Bucovina)
Stenogratie română C.. Loghin Lei 18 -
Proza noaastrăesretică Liviu Morariu
- “Le Reduplicazioni Antoian Nour: .
ER Chişinău — Lei 2...
Roşiori de “Vede, 3 lire E
inserhnări asupra | C. Nicolăescu- |
NIV

agriculturii preistorice „Plopşor | “Bucureşti — Lei 3 Ş

„Credo quia absurdum
„Religie şi- Culiură Pre ot C. lordăcheseu laşi —— Lei 6 |
LU

Anuarul Liceului, Bălţi (Basarabia)

„|. Creangă, 1920/921
RA

Anuarul Seminarului
Arhidiecezan tsologic
cAndreian» -1921/22 Sibiu
NT
CE

REVISTE PRIMITE
Ab. anual „i
I/

Ramuri Craiova . | lei 120

AS

Sbutătorul Literar Bucureşti, Calea Victoriei 27 > 100

Ideea Bucureşti E. Vacărescu 6 >» 25
Educaţia Buctiseşti Termapile 6 - » 30
UI

Gândul Nostru laşi | M. Eminescu 5 222

Lamura Bucureşti Kalinderu 10 >' 50
BC

Convorbiri Literare Bucureşti Câmpineanu 17 > 60

 RY
Revistei Localitatea . . Str. şi No. Ab. anual
Numele
Şcoala Cernăuţi Olarilor 58 60.

RA
- Craiova * — 80
Năzuinţa
Viaţa Studenţească Bucureşti | Universităţii. 25

g.
LIB
Muguri Turnu-Măgurele — 30
Şezătoarea . Com. Bogdănești (Jud. Suceava) . 40

Y
Calafat Şc. Căminul Cultural 30
Slove

„32
Oradea-Mare: _ 80

ITY
Şcoala Nouă.
Şcoala Chişinău Feodora 71 „100

S
Culisa Chişinău Andriescaia 24 40
|. C. Brătianu 25

S
Brazda Nouă Bârlaă 24
Economia Naţională Bucureşti ER- Roseti 3bis . 120

Y
Gândirea Ciuj Reg. Ferdinind 38. 100

x:
Flacărara | Bucureşti” Lascar - 17
Catargiu 150
85
NIV

Românul Waechington (America Stat.-Unite)

Sp.
“Archiva C. F. R.' Chişinău “Gara 120
“Cele trei Crişuri - Oradea-Mare Prinţul Carol 5 etaj | 100
LU

Reviste de Comerţ şi Bucureşti

“Contabilitate Palatul Camerei de Comerţ „„.60
Corespondanţa Bucuiești Direcţia Inform. . şi
"40.
RA

Economica Ra Publ. Comerciale v

Revista Copiilor. Bucureşti „-Aleia Mitrop.3 100

45

Viaţa Românnască - laşi V. Alexandri 12 - 300

NT

Craiu Nou | Botoşani Roset 10 20

Yu

Transilvania Asoc. Sibiu Sugana 6 - 70

23

50
CE

România Viitoare Ploieşti: Justiţiei 11.

“

* Moldova dela Nistru Chișinău Chiev-5 > 100

Brazde Adânci Bucureşti “C. Cantacuzino 86 30:
I/

Correspondănce -
“Economique Bucureşti M. Indnstriei 80
AS

40
u

Răsăritul Bucureşti Sf-ţii Apostoli 22

Duminica Ortodoxă Bucureşti Bul. Independ. 45 12
“

Frăția .Românescă Orhei . Ferdinand | 11: 30

UI

Viaţa Nouă Bncureşiti Colţei 24 40

"Revista Societăţii d
BC

Tinerimea Română București — 50

Analele Literare Bucureşti Al, Băcoianu 17 40
AC
 ”.

RY
RA
Y LIB
SIT
ER
a un munte puternic, încununat. cu zăpezi
NIV

elerne, așa. se projilează azi. Patria pe

fondul Istoriei. Pornind din adâncurile
pâcloase ale unui Trecul eroic, linia asce-
LU

dentă: a Istoriei. noastre se avântă din

culme în culute, şi din prăpăstie n prăpăstie,
RA

până la culmea imaculată a sărbătoarei de astăzi. Căci

astăzi Regele şi Regina se încoronează cu glorie în celatea
NT

Alba-Iulia. Este cununia mistică, care uneşte peniru to-

5)
decuna, Patria şi Dinastia. Este răsplata meritată a
credinței Regelui şi-a devotamentulii Reginei. Este coroana
CE

" fănzită din oţelul propriei lor suferințe și aurită din

belşug cu propria dragoste de Neam și de Țară. .
I/

Dar sărbătoarea de astăzi se ridică mai presus de

Incoronarea' unor oameni.
AS

Regele este pentru noi om, dar

și Sin:bol. Pentru Incoronarea omului se bucură Prezentul
Pentru Încoronarea Simbolului se bucură Trecutul — și
UI

se va bucură însuşi Viitorul. Cici Regele este eimbol al

unității Neamului și-al Unității Patriei. Cătră această
BC

Unitateau năzuit statornic toate generaţiile Trecutului .

nostru. Pe Ea au urmărit-o inslinctiv SIrămoşii anonimi
din epoca plămădirii noastre. Pe Fa o ascultau şi de
a
 Dânsa se bucurau tainic cronicarii noștri în limbă Sonoră -
a scrisului lor. Ea: călăuziă mânile, ce (entindem frăfeşte

RY
“de asupra Carpaţilor, Voevozii. cucernici și Viădici căr-
(urari, când Irimeteau dăruri şi cărți pentru lumină fra-

RA
=

filor din Ardeal. Aceiaşi năzuință cătră Unitate: a Siră-

fulperat scurt în Unirea făuirită de barda lui Mihai,

LIB
A căzui atunci capul în care națiunea îşi oândiă ideia -
ei — şi Sa făcut întuneric. Dar - din sufletul uriic care
vibră adânc în ființa neamului, ca nişte. (uccferi preves-

ITY
fitori ui zilei depline, Sau născit anii 1821, 7848 şi.
1850. Toate generaţiile au voit Unirea și. Unirea Sa

S
desăvârşit sub Regele: Ferdinand I-iu. De aceia, Incoro-.
ER
narca Regelui însană pentru nație ÎIncoronarea. ei.
Dar sărbătoarea de azi mai însamnă pentru 1lvi şi.
a poruncă a Viitorului. Căci Unirea de-acum este în pri-
NIV

mu! rând, o întregire de hotar. Dar pentru ca hotarul să

reprezinte o nație trebuie să-l umple Şi-o--uitică cultură,
LU

cultura nației, care l-a voit şi l-a cucerit. Incoronarea de

astăzi Însannă o epocă a - desăvârșirei culturii, care să
ne reprezinte ca națiune. Trecutul ne dă o temelie sigură.
RA

Să căutăm a fi vrednici So“ împlinim şi So. ducem la de-

săvârșirea pândnlui dintrînsa.. Aceasta. /rebuie s'o arate
NT

viața noastră de mâine, care începe chiar din acest azi,

pe case-l prăznuim cu strigăte şi Surle.
CE

„Revista Moldovei“, cu prilejul acestei bucurii a nea-

mului şi Dinastiei, credincioasă duhului moldovenesc de
devotament până la moarte 'Voevozilor și luptei lor pen-
I/

îru Țară şi Lege, închină din toată inima Majestătilor

AS

Lor Repelui şi: Reginei, munca şi dragostea ei.

«DB evista Ioldovei» |
UI

ASIS
BC
 Anul ÎI No. 5 A _ BOTOȘANI _ . Octombrie 1923

RY
REVISSTA MOLDOVE i ÎI

RA
„APARE. LUNAR.

LIB
_ VARATECUL VE SEL,

Y
SIT
I ericit colţ de rugă şi de linişte a mai ales maica
Olimpiada, acum 137 avi (1785) pe. lozul unde
ER
moş Tudose. Crudu infips ese câți
tea în care ai venit. amândoi să
oiloi în noâp-
asculte cântă-
NIV
zile îngereşii ce. se auzeau . în văzduh, deasupra
unui tapşani verde, pe care se află şi azi biserica .
“cea veche a Sf. lon din: Văratec ! . Fericit colţ
LU

pentru un sălaș călugăresc ! Nici 6 mănăstire din Moldova ori -

din ţara Românească nu are frumuseţile atrăgătoare “şi variate
- ale Văratecului.. Numai cine a .venit un şir întreg de ani pe a- |
RA

ceste locuri, numai cine a bătut cu piciorul toate drumurile

văilor, toate” cărările culmilor şi potecil: munţilor, numai acela .
NT

e în stare să-şi deie seamă de feluritelz înfăţişări ale împreju-

rimilor Văratecului pe care, din -aceaslă pricină, marele -nosiru
.
A -”n

CE

istoric -- A. D, Xenopol — îl numea în glumă, “Variaticul !

In adevăr, aici chiar sufletul cel mai greoiu şi pretențios poate -
îi împăcat. Vrea cineva munte ci brad vechiu, râșinos? N'are
I/

de cât să apuce pe albia ' pârâului din stânga mănăstirei, să

urce în sus la umbră spre poiana Ţigăncii şi, de acolo, mai
AS

sus spre Ciungi, unde se desfăşoară c-a mai pitorească pri-

velişte a munţilor, deasupra cărora tonează piscurile pietroase”
UI

ale Ceahlăului — cetatea în ruină a Carpaţilor Moldovei. Tot

deacolo de sus te uiţi la mănăstire ca în podul palmei, sau ca
BC

în fundul strachinei. Vrea altcineva brad tânăr, verde, frumos |

ca o oaste aşezată în front spre defilare, mare de cât să apuce
 pe.

d Sa | | Revista Moldovei.

drumul Valea Săcei spre Magazia, Seniideica și Cracăul Negiu !

RY
In această parte, pe lângă poiene încântătoare şi brad de un
verde crud, mai vezi înainte vatră munţiior dinspre “Horaiţa a-

RA
şezaţi în amfiteatru, în spatele cărora se aburcă încet ridicân-
du-şi fruntea, vâriul Horăicioarei ! ;

LIB
4 Cui nu-i place drumul plin de urcuş şi i coborâş- al mun-
telui sau mirosul prea tare al bradului, poate să iasă liniştit pe
cele d uă dealuri ce mărginesc Văratecul : Dealul Filiorului-—

ITY
uu ariciu uriaș împetrit în coista mănăstirei — acoperit numai
cu. stejar. închircit, şi înconjurat de fânețe pline cu mure şi flori;
Dealul Arinilor, o- risipă bogată dz poieni cu mesteacăn și ari-

S
miş, ce se. coboară îndrăznețe până în şosea de o „parte şi
Valea Seacă dz alta.
lar cine nu vrea să se
ER
oboseassă de loc, fiind Bătrân sau.
greoiu, coboară lin priu poarta mănăstirei, trece poarta țărinei,
NIV

primăria, ocolul silvic şi se opreşte pe şes, în poghiazul de

mestecăniș care 'e o adevărată podoabă a toeului. Coşacii sunt
“înalţi, drepți, - pletoşi, cu coaja albă-cenuşie, par'că „ar îi toți
LU

nişte flăcăi de munte, cu 'ițăraşi strânşi pe vână şi cu bondițe

- brumiării pe umeri ce stau la sfat în preajma mănăstirei. Cum
RA

se vede Văratecul are de toate: în spate muntele negru de

brazi, la” dreapta şi la stânga dealurile cu fânețe. iar în faţă şe: .
sul cu "holde, 2 sul întreg al Mâldovei, întrerupt- la mijloc de
NT

Boiştea Tapoliţei şi închis în fund cu dealurile Homiţei şi

Paşcanilor. | E
CE

| Fiecare alege prin urmare .ce , vrea, potrivit gustului şi

potrivit puterilor. Acesta e farmecul Varatecului, că poţi să va-
riezi după vârstă, după vreme şi după dispoziţie. Aici nu te
I/

plictiseşti de monotonia aceleiaşi naturi ca la Agapia, Neam,

AS

Secu ori aiurea. Aici schimbi când vrai. Și.ce e plăcut, oriunde
apuci, la dreapta ori la stânga, înainte: sau înapoi, pretutindeni.
găseşti, locuşoare şi cărăiui, izvoare şi poienițe, care sunt o
UI

drăgălăşenie pentru suflet și o desfătare pentru 'ochi.

In pădure mai ales, avem drumul bătut ce duce la poiana
BC

Țigăucii, care înainte de a ajunge: acolo, are un zid de brazi

 Reis Moldovei . a%

RY
tineri pe demărgini, ce-l împodobese, în chip unic; iar cărarea
e apucă” spre. Magazia după ce las în dreapta drumul Ciun-

RA
alor şi în stânga drumul Valea-Săcei, este aşa da vrăjită şi de .
pitorească, mai “cu seamă În taphul dimineţii când e polietă cu

LIB
soare, în cât noi am botezat-o: poteca îndrăgostiților ! Aici
mintea, parcă stă pe loc aiurită. Numai piciorul merge şi inima
bate. Chiar de-ai îi singur, ești cu cineva! D'apui şoseua pară-

Y
sită ce duce la Agapia prin poiana lui Constantin, învelită cu
muşchiu şi verdeață ? Are părți ece iscodesc. sufletul Şi pun la

SIT
“încercare toate credinţele. sfinte.
Şi ca privelişte deschisă, largă, plină de lumină şi măre-
ER
ție, ai valea ce se aşterne înaintea ochiului. de pe dealul Vă-
39
2

ratecului. Nicăieri aiurea nu poţi găsi îmbinarea meşteşugită «a

NIV
naturii pe care o vezi de aici în faţa ta.
- Ochiul trece uşor, atingând turnurile cenușii ale bisericilor
mănăstirii. din vale, aleargă iuti pe dealul Cioarei, înconjoară
LU

Boiştea, rade Humuleştii și Tg. Neamj, prinde masivul păduros

"pe culmile “căruia se află cetatea Neamţului Şi se perde în za»
rea fumurie a albiei Moldovei cu Timişeştii, .“ Coverca şi Cris- .
RA

teşiii ei! De inclini puţin la dreapta vezi valea Cracăului şi tot

lungul şoselei ce duce la Piatra. "E atâta frământare și 'ondu-
NT

lare de teren, atâţia stropi de copaci. răsăriţi pe tot întinsul,

„atâtea lăicere vărgate cu holde, atâta bogăţie de culori, în care
CE

Verdele se răsfață sub toate nuanțele lui închipuite, în cât sufle- -

“tul fermecat se înseninează, se linişteşt=, ori cât de -îavolburat
„ar fi. Mai ales spre sară, acest peisaj prinde viată din bătaia
I/

soarelui care se duce, lintuindu- te ceasuri. întregi cu ochii la

dânsul !
AS

Aceasta este minunea naturii Văratecului.

Dar mănăstirea, ocupând un loc central în munte, poate
UI

sluji ca punct de plecare pentru o mulţime de excursii ce se

fac fără multă greutate. Afară de schitul Durăului și de Ceahlău
BC

unde trebuiesc cel puţin trei zile de mers, încolo pretutindeni

poţi să te duci -dimineaţa şi să te întorci sara, Aşa se vizi-
 4. |“ Revisia Moldovei

RY
.
lează uşor, „prin Balpăteşti şi Crăcăoai, mănăstirea - «Horaiia»
ce se .ridică mereau prin gospodăria. bună a stareţului de acolo,

RA
„-precum ŞI Horăicioara din deal, o bisericuță albă, într'o minune
"de poiană, ştrăjuită, de păduri. secul. ire şi. acoperită, cu fânețe

LIB
-. |
pline cu flori şi cosaşi săritori.
Lângă Tg.-Neamţ se pot. vedea. băile. Oglinai şi Cetatea
|
Neamțului, frumoasa: ruină mediev ală. ce stăruie, încă deasupra

ITY
văii Neimţişorului şi Ozanei lui lon Creangă. i
In sus, spre. mute, găseşti vechea mănăstire a Neamţului,
“unde se păștrează urmele glorioase ale trecutului, dându-se nă-

S
„dejai pentru viitor. prin reînființarea tipografiei bisericeşti de odi-
ER
nioară, după stăruința d-lui N. lorga, sprijinul - Mitropolitului |
Pimen şi munca. stareţului. de. acolo.
NIV

|
La câțiva chilometri de Nearinţ,. trecând pe. iângă Catania.
Statului se află mănăstirea Secului, ce-și păstrează. încă bine
zidurile cu metereze şi turnurile înalte, mărturisind. zilele de
LU

se refu:
cuimpănă prin care a trecut, împreună cu boienii 'cari
giiu acolo, în vreme. de pricaz pentru țară. Aici se păstrează
mătase , al
RA

neatinse odoatele bisericești şi epitaful de fir şi,

Mitrofanei. Ureche, hindcă stareţul, om mai ciotoros, le-a îngro-
-
pat: în pământ în timpul războiului, nevoind să le deie spre
NT

Moscova Rusiei țariste, cut din nenorocire a făcut

cruţare în
Mănăstirea Neamţului, cu obiectele ei cele mai de preț. |
CE

e
“Mai sus e Săhăstria Secului, fără îisemniălate şi 'vechin:
'De pe Ciungi,- mergând spre apus dai de Sihla cea stân-
coasă, schit în- părăsire, cu un. sigur călugăr buhos şi. sălbatec,
I/

"ce nu' poate, nici nu pricepe să ţie în viață bisericuţn şi chiliile

AS

care se duc. Acolo, în spatele schitului, printre stânci uriaşe cu

viziuni de fiară ascuuse de lumina zilei, să găseşte peștera sfin-
fâniăniţa ei cu apă rece. E tot ce poate fi mai
UI

tei Zeodora şi
impunător, dar fioros prin sălbătăcie .și singurătate.— Aprope de
Văratec, la un ceas buii cu trăsura, spre apus. şi miazănoapte,
BC

„este mănăstirea Agapia, pitită între munţi cari o înăduşă, închi-

 RY
N Revista. Moldovei e 5:

zându-i vederile şi iiându-i repede iuimina soârelui, Careul: chi-

RA
liilor noi, dir jurul, bisericii zugrăvite da maestrul “Grigorescu,
e tot ce are. mai original şi în uinos. De aceia. nu- se boate ase-

LIB
mănă de lo: cu: sora ei, dinspre miazăzi, ce se. răsiață puturi
îi soarale cimineţii zimbind din vâriul crucito: auriie.
Acesta e Varatecul şi împrejurimile lui pitoreşti.

Y
In sinul unei. astiel de naturi variate şi vesele, lumea îm-

SIT
prumută veselia : locului, Nicăieri nu se vede o mai puternică
înfrățire între om -şi natura în are” sălăşlueşte. „Aici nu. sunt
frunți încreţi te ŞI. ochi încruntaţi : entru că nici mau -de ce să fie,
ER
"De cum să. desprimăvărează, maiceiz 2, ca nişte albine eră. _
toare ce sunt, muncesc cu zor Să- şi curăţe 'casele, gândind
NIV
musafirii. ce aduc veselie şi bănet. Cu cât vremea trece: şi se
| apropie vara, deci «sozonul>, cum zic els, dunga de lumina şi
nădejde ce |: fulgeră ochii, să măreşte, le. învăluie faţa, le cu-"
LU

piinde făptuta. întreagă, făcându-le să alerga voioase cupă tre- .

buri şi să calce,: dii pricina grabei; de două ori îutr'un loc!
RA

Cele băirâne, care abeă sa mişcă, visează în scaunul lor de spri:

jin, tutun regal şi cafeluţe cu Tom ori un păhărei de 'vin vechiu, -
după sardelele. de cutie şi nisetru măriuat, bunătăți “pământeşti
NT

pe care le gustă. aşa de rar în cât le pomenesc cu anii! Şi au

dreptate, căci ele, sărmanele, nu şi le pot îngădui niciodată să
CE

„le cumpere, cu restrânsele lor mijloace de traiu, Măicuţele între

două vârste -oftează tainic după trecut, “cele tinere de tot
după. viitor! E ceva omenesc de care scoate nici . Dumnezeu nu.
I/

ține samă, aruncând în foc răbojul - păcatelor gândite iar nu

săvârşite a]
AS

O. Me
" Surorile mai d:ochiate, pe care le «străluceşte - diavolul
sunt rânduite la case cu frica lui Dumnezeu şi cu rușine față
UI

de oameni! În «Vale> unde e atâta lume mireană, nu se vede

trup călugăresc de cât doar la cor şi la' ateliere, unde iinţele
BC

apar şi dispar ca nlşte umbre pline de mister. -

O bună cuviință şi o: măsură la vorbă și port, “domneşie
în tot sufletul măicesc, ceia ce te mulțămeşte adânc, ŞI le face
 6 | | | E „Revista Moldovei

RY
să gândeşti că nui în zădar te afli în lăcaş de mănăstire sfântă,
unde voile să frâng şi să cântăresc graiurile! , ae

RA
Casele, curat văruite, şi paturi!e primenit e, aşteapt ă râzând i
oaspeţii ce nu: întârzie să vie. E i

LIB
Aceştia au dreptul. lor ca. să fie veseli, Vin. doar la. repaos,
la aer curat, la linişte, la preumblări.!. Nădejdea împlinirii tuturor
acestora le dă o înfațişare plină. de mulţămire, de fericire, "ce

ITY
să cuprinde în. strigătul voios : : «Ah, bine cam sosit! Ce îru-
mos şi ce bine e aici» ! |
Negustorii sunt şi ei veseli, poate cei. mai veseli, căci au

S
prilej să învârtească afaceri bune. Ei fac. chiar pe dracul în
ER
patru şi-l vând musafirilor în poarta mănăstirei, numai să.izsă
parale ! Dar vina nu e a lor, care vând, ci a celora” cari cumpără !
NIV

Birjarii, veseli, căci adună o groază de bumăști cu piciba-

rele și spetele căiuţilor sărmani, căzuţi de oboseală şi alergatură.
Femeile şi fetele din satele vecine, îşi astupă gura cu tul-
LU

panul să nu le vezi zimbetul viclean, când li! se dă. preţul așa

de pipărat, pe ouă, pui, brânză ori smântână. Copiii sar în sus ---
RA

de bucurie, când câştigă lei vechi pe marfă nouă, compusă din .

mure, afine, zincură, alune, nuci ori pere mălăeţe! |
Chiar volnavii aici sunt veseli, nădăjduind în grabnica lor
NT

însănătoşire, respirând aerul duice şi -uşor. de la poalele.

munţilor !
CE

Cei mai veseli. însă, de bună samă, sunt tinerii de ambe

"sexe. Aceştia nu. mai--au astâmpăr. Gem drumurile de ei, pădu-
rile foesc, poienile cântă- și fânețele cosite reînfloresc în valu-.
I/

rile de culori ale hain:lor, aleCochilor şi. ale: gurilor râzânde.

AS

Pretutindeni, pâlcuri, pâlcuri. Cam zece fete gălăgioase ş'un flă-

cău tăcut. Și toţi îmbrâcaţi cum nu se poate mai felurit. Dom:
UI

nişoarele încep a-şi arătă costumele străvezii şi călcăiele înalte

ce se potrivesc numai pe Calea - Victoriei şi sfârșesc prin a
imită pertect ţigăncuşșele sglobii, îmbrăcând cămeşi de noapte
BC

bărbăteşti şi resfirându-şi părul negru în . cârlăonţi,. de jur îm-

N

prejurul gâtului alb şi. descheiat. Cavalerii şi ei, cei mai mulți,
 “Revista. Moldovei 7

RY
poartă haine “croite după modă, iar, cei puţini, mai blazaţi -

RA
umblă'n fală cu “haine boţite de doc, cu picioarele goale în sau-
dale, cu fes roş pe cap ori pălării pleoştite. . Râsetul şi vorba

LIB
nu. mai au sfârșit, Atenţia se concentrează totuşi în jurul vre-
unei brunete mijlocii, mlădiță de-a : vechilur ceauși, cu ochi
- negri ce strălucesc de .fiorii vieţii noi ce simte venind, “îuspăi-

Y
mântâna-o, sau a vreunei blondine pale, ce- şi măreşte ochii

SIT
visători- -albaștri, spre a fi şi mai inari!
Printre tineretul :acesta gălăgios dar stângaciu, se rătăceşte
„adesea şi câte-un holteiu tomnatec ni:i îndrăzneţ sau câte-o co-
ER
pilă "mbătrânită ce-şi caută zădarnie norocul” vieţii ce fuge ne-
băgat”: samă. Fiecare dintre ci crede că va găsi acest norcc,
NIV
„poate cu ajutorul lui Dumnezeu în umbra mănăstirei, fără să-şi
deie samă săracii că, nici „Dumnezeu, nici mănăstirea, nu întinde.
mâna norocului, aceluia ce-l caută anume, Mamele voioase .
LU

urmăresc cu ochii. umezi fetele sprinţare ce *nadins se depăr-

tează ca să -scape de supraveghere, iar bărbaţi cuminţi, caută
galeş la fructele coapte ale vrâstei crude, puindu-și singuri
RA

„proptrire -pe tainica poftă a inimii lor. Moşnegii cu vorba'n cân-.

tar şi babele cârtitoare stau. la sfat pe băncile de supt umbrare.
NT

Ei privesc aproape de d'nşii, vorbesc. încetişor, laudă lumea

de ieri; judecă aspru lumea- de azi, râd de ea şi la urma râsulu,
Ne.

CE

nedrept, dau într'o tusă care-i înduşă cumplit şi, speriați că

mor, cu atâta s "2leg !
“Culmea hazului e spre sară când vine postaşul. De de-
I/

parie, de cum coboară dealul Cioarei,. e! începe a suna. din |

trâmbiţă şi lumea auzindu-l], să adună cu grabă în ograda pri”
AS

măriei. Copiii însă îi es inainte şi se urcă'n căruță, agăţân-

du-sede el, de scaunul lui, de draghini, de leuci, de fundători,
UI

de pretutindeni de unda o mână se poate ţinea, — părând de

departe un stol de rândunele ostenite care se lasă pe gura unei
BC

fântâni deschise. Și omul, vesel de-atâia dragoste copilărească

merge încet cu calul ca să nu- ȘI răstoarne povara scumpă ce-l
trage în toate -părţile.
 8 Sa a | Revista Moldovei.

RY
Când apucă spre nodul primării, el e ciucur”. de copii. Şi

RA
“căruță vârfuită. Odată. ajuns în. ogradă, €e luat 'cu asalt de lumea
ce să "'ngrămădeşte. nerăbdătoa re, aşa -că' Suru nu zi poate
face-uu pas înainte. Copiii să. descarcă repede iar d. Câmpeanu,

LIB
puţin afumat, începe a citi pe. nas adresele. musafirilor. Şi aşa
de bine stâlceşte fiece nume, în cât râsul e la culme, * umai.
ce-auzi: d-şoara Halicea- Tacu, Elisavetu Ciniai u, Elena Moale;

ITY
Costicaţă Ispir, Căpitan - Vârtejanu, oma general Gherăscu,
N. lutiș, V. Budiş, Turcin, student la ărhondoric, d-l Fortrefiichi,

S
etc. lar când tăcerea e mi mare și atenţia mai încordată, Surul +
aşezându-şi | măruntaile răscolite de drum, răsuflă uneori,de .
- Gtrăveşte lumea ?nfuriatăl Alte dăţi, când îi
ER mai obosit, se în- -
„tăreşte cu. pic sioarsle de dinainte, își îndepărtea ză picioarele de
NIV

dinapoi, Și, fără- jenă, inundă pămâ: ntul de supt el, făcând să
țipe şi să blastăme tot cuconăritul ce are pantofi albi şi rochii.
„deschise, aproape de nerușinatul dobitoc. |
LU

Dar incidentele râdicate de. bietul Suru, sa: 'acopăr în vol.

bura de râs a celor ce strigă pentru împăcare că «cele nătu-
RA

rale uu-s- rușinoase» 'şi împărțirea scrisorilor continuă până

noaptea târziu, . e | a
Aşă se petrec zilele'n Varatec, cu veselie multă şi scârbă |
NT

puțină. Singura ființă mai i măcăjită pare a fi cuvioasa maica sta- .

riță, Zanaida Racleş,. care, cu slabele venituri ce are la înde-
CE

mână nu oateinteeținea; cum doreşte, toate clădirile mănăstirei :

în biserici apa picură, în atelieru! de covoară plouă deabinelea,
la .țesătorie lipsesc giamurile, la broderie se ghesuiesc maicele
I/

'ntro singură cameră, pentru -cor nu-i loc de repetiție, iar con-_
AS

ductele de ciment prin care d-l Pârvulescu să irudește să aducă

apă bună de băut, crapă mereu! Atâtea ş'atâtea griji căre, fără
voie, întunecă fruntea senină-a
UI

acestei arhimandrite vrednice

de locul pe care-l ocupă, ştiind să fie bună şi biândă, hotărită
și impunătoare, după împrejurări. Dacă alături de sf.-sa ar avea
BC

și administraţia comunală care să'*se intereseze mai deaproape

de. mănăstire şi drumurile ei, tare-ar Îl bine. D'apoi plantaţii
 RY
Revisia Moldorei _ „9

frumoase ce s'ar puteă face. deoparte și “de alta a şoselei ce

RA
duce din poarta ţa irinei şi până'n poaria! “mănăstirei,: așa cum să
începuse odată|. Pentru aceast însă treb: tie un suilei. înţelegă-

LIB
tor al podoabetor naturii, care din. nefaricira la Varatec lipseşte, |
a aceia. plantațiile. vechi sunt. părăsite, de aceia aleile de plopi.
şi cireşi ce duc spre Bălţăteşti se usucă şi alți copaci în loc nu

Y
se pun. Poarta țarinei cade, gardurile. să dărâmă, cerdacul pri-

SIT
măriei însă-şi putrezeşte, lăsându-ţi impresia : tristă a unei gos-
podării pustiite|» Nădăjduim, că măcar noul şet al ocolutui siivic,
d-l. Cernescu—ce stă în coasta primăriei, inconijurat de-uiui parc.
9
ER
feeric, va avea conştiinţa datoriei de a. contribul, după putere”
la înfrumusețarea. cu porni. și brazi a intrăsii ce. duce'n mănăs- |
NIV
„tire., O minte înţelegătoare: şi o mână: harnică, poate face mi-
nuni. Și ce teren bun de lucru şi de punere "n vedeală ar avea
cineva aici în Varatec, unde vine atâta hume | Să lipsciscă Oare .
LU

sufletul şi dorul de muncă ?

"Unii mi-au spus că. înadins nu se face nimic pentru CĂ şi
aşa vine prea muliă lume Şi, dacă ar. avea toate îndămânările,
RA

ar veni şi mai multă. Eu nu cred să fie aceasta o pricină. Nu,

căci oaspeţii care.vin, aduc şi venituri frumoase comunei şi
NT

mănăstirei, Că să grămădesc prea mulţi boliavi care prefac

mănăstirea in Sanatorium ? E prea adovărat, dar-vinanuea
CE

lor cari aleargă aici, vina'e a maicelor care-i primesc în. casă,
fără frică de molipsire şi, vina mai mare. e că, „apoi, să închi-
riează aceste case, în mod inconştient, altora sănătoși, cari astre
I/

pot să se nenorocească |! De aceia "bolnavii, sărmanii de

sunt azi pacostea mănăstirei, care curârid va fi prefâcută intraur
AS

cuib de ftizie, dacă nu se vor luă cu giabă măsuri serioase de

izolare şi dezinfecţie. |
UI

“ŞI, fiind-că a venit vorba de bolnavi, ce bine s'ar putea.

instala un sanatoriu, în afară de mănăstire, pe tepşanu! dinspre
BC

<Gropi», unde e locul mercu' expus soarelui, lipsit de curente

mari, cu aer de brad tânăr și cu priveliști de munţi fermecă-
tori ! Ar scăpă mănăstirea de oftigoșiși musafirii teferi de grijă
 10. - „_- Revista Moldovei

RY
“rămânând ca Varatecul să fie un loc de recreație şi-de întâl.

RA
nire a intelectualilor Moldovei, în “timpul vacanţiei şi a căldu-
rilor zăpuşitoare ale verii. Pa | |
Orice am spune însă de Cine sau de. rău, Varatecul e

LIB
încă sănătos şi vesel, cu toată lipsa de grijă a „celor ce-l stă:
„pânesc vremelnic, fără să- și deie. samă îndeajuns (de. frumuse:
țile lui veșnice şi neschimbătoare !. El-râde în soare de cusu-

ITY
rurile pe care noi, oamenii, i Ie găsim, şi care nu sunt ale lui
ci fot ale păcatelor noastre 4 A - |

S
. Tiberiu cruau, .
ER
NIV

FANTOME)
LU

Iatunecata-mi inimă e-o raclă:

RA

în ea culc amintirile ce MOL...

când însă prin văzduh livida- faclă
NT

şi-o poartă-al lunii spectru călător, _

învie moartele-amintiri pe rând o
CE

și urcă lin în veşteda lumină —

şi — n şoptit nespus de trist și blând —
cu chipul plâns — în jurul meu suspină....
I/
AS

GEORGE VOEVIDCA.
UI
BC

*) Diu volumul Turnuri, care va apare în Curând în Editura «Viaţa

Românească»,
Îi

PPPELeE

RY
RA
bit m sura audi de la hu
.

LIB
-— Odinioară şi azi —

Y
SIT
sf htrun chip putinţel cam silit— şi nu dela
ZA 25 sine, ca odinioară—— se încearcă în clipele
VA. de faţă o îmbunătăţire a stării mănăstirilor.
ac
i
ER
La Cernica sau pus temeliile-unei tipografii,
care e o filială a tipografiei oficiale-biseri-:
„ceşti dela Bucureşti din str: Principatele-Uhnite. —
NIV

| _ Gândul este ca peste câtvă timp să ajungă |

această tipografie să se ţină pe picioare singură — ceia
ce este o mare .întrebare pentru cine ştie că acolo au
LU

mai fost începuturide tipografie în vremuri de acestea

„anemice pentru -cu!tura bisericească. La Căldărușani am
văzut însumi pe d. Secretar-General dela Culte, venit îm-
RA

prună cu d. pictor Satmary însemnând acolo locul (ca și .

odinioară Ștefan -cu arcul) pentru aşezarea unei şcoli de
„pictură bisericească pentru frații monahi din toate mă-
NT

năstirile de azi. D-l V. Gh. Ispir este un om de inimă,

are o cultură bună (la Oxford) şi nu se va lăsă să nu
CE
N

înfăptuiască cevă pentrn. mănăstiri, mai cu seamă “că

despre aceasta a scris o lucrare care e numai acțiune,
„Totuşi... e |
I/

La m-rea Neamţ cunoaștem cu toții acum, din zia.

rul „Mişcarea, că sa inaugurat cu mari nădejdi tipo-
AS

grafia și şcoala monahală. Acel ziar din laşi scrie pe o

coloană cuvinte entusiaste despre cele două instituţii, iar
„pe altă coloană “execută cu putere pe păr. arhimandrit
UI

Scriban, care, din păcate, este profesorul cel mai de

seamă al... şcolii monahale dela Neamţ, și —fireşte—nu e
BC

bun de. Arhiereu în Ţara Românească...

Toate acestea, la care se adaogă extraordinara. lipsă
- de oameni întru cele bisericeşti, cum și faptul că dău-
 pg” Revista Moldovei

RY
năzi, la m-rea Căldăruşavi, am avut prilejul. să constat
mâhnirea, împotrivirea călugărilor” de acolv, îaţă de o

RA
şcoală ce sar. întemeiă printre ei — mi-au amintit cele
“petrecute,: acum 70 de ani în urmă, cu vestitele școli dela.

LIB
în urma evenimentelor.
mănăstirea Neamţului, înființate
dela 1848. - Sa e
Din cauza Sa ales
lipseide oameni,—ce din aceste
şcoli ? Aproape nimic. Voiu arătă aiurea câte planuri,

ITY
“câte speranțe fură puse în aceste așezăminte! Acum voiu
arătă un singur lucru: monahii cocali s'au împotrivit Sis- .
pierdut. atunci

S
- tematic școlilor. înființate printre ei și am
un moment. însemnat pentru zidirile de şcoli şi îndru-
ER
marea satelor subt conducerea Bisericii Străbune. - -
“lată o broșură rară, cu titlul „Acfe oficiale dovedi- -
loare stării de astăzi a mănăstirilor WNeamțul și Seculi,
NIV

lași, (1858), din care vedem, între altele, cele -ce urmează :.
Ministerul „Cultului şi al Invăţăturii Publice“ tri.
la: aceste. mănăstiri, în 1858, o comisiune' COmMpusă
LU

mete
“din Vornicii V. Sturza şi Anastasie Panu, cum. şi Colo-.
nelul A. Mavrodi, şi aceştia. arată că. încă din 1848 sa.
pus chestia - înființării “unor şcoale speciale la Neamţ. .
RA

Mănăstirea căută mereu a se fer de ele (p. 6). Ea ziceă:

că; mai bine doreşte să contribuie” cu 50.000 de lei a-.
NT

nual pentru Seminarul din Socola, decât să fie supărată

cu şcoli înlăuntrul ei—bani pe care. nu i-a dat niciodată..
Așă că, în 28 Maiu 1855, prin hrisovul 3016, Domni-
CE

torul Grigore Ghica obligă mănăstirea a înfiinţă zisele

școale : o școală primară cu 4 clase, un gimiaziu (liceu).
cu 8 ciase și o Facultate de Teologie „cu 4 clase" (ani),
I/

o grădină botanică:și pomologie — şi 0 „fermă modeli”,

(p. 7). Poate îi un "plan mai Îrumos, chiar pentru azi?!
AS

| Şi totuşi... Dacă un locotenent de stareţ de atunci

(Dionisie, din neamul Codreniior dela Bârlad) a admis
UI

lucrul în principiu— prin Jurnalul din 5 lunie 1805 —

propunerea sa a fost ca şcoala primară şi liceul să fie!
aşezate în Târgul. Neamţului (ceia ce denotă perfect ju- .
BC

decata soborului cari se împotriviă.!) — urmând ca î72

m-re să funcţioneze facultatea teologică. Prin hrisovul
1274 din 1850, Domnitorul - a întărit definitiv această
 Revista Moldovei. n a N 18 o
“dy

RY
propunere, hotărând ca - profesorii (cum am zice azi:
" oamenii) să fie: rânduiţi.de' Minister şi. plătiţi de m-re,

RA
Anul școlar 1855/58 dădu „rezultat îndestul. de mulţă-
mitori
— „cu u“
-toate greutăţilece adese se ivesc în că-
pătarea lor”. Care greutăți ? Monahii se uitau rău... |

LIB
“Dovada o. avem imediat: Odată cu schimbarea
Domnitorului, care aveă idei atât-de măreţe, soborul în-.
cepe tânguirile. cătră Mitropolit şi. Caimazam, că. m-rea

Y
este (cu atâtea fonduri .şi . moșii!) „în. neînchipuire bă-
nească“ de “a ţineă şcoalele; . .

SIT
| 5
„Urmează „reducerea - progiamului seminarie(i) din |
m-re“ (nu mai e facultate teologică,. ci seminarie /), pe -
baza „arătărilor monahiloru. Aşă că. în 1858; comisiunea
ER
vede la Neamţ, „o simplă școală primară în Tge..Neam-
“țului şi o umbră de seminariu în im-rea. lată unde duce
NIV
lipsa de oameni, Sau, mai bine zis, nenorocirea Bisericii
*

noastre de:a nu .i:se da forțe culturale de seamă, încu-

Tajându-se indivizii retrograzi a ajunge în - locurile cele
LU

înalte. - Ministerul trimeteă doar un Delegat al său la

examene... Soborul ștărue mereu să scape.de şcoala. teo-
logică din. m-re, „cu o îndărâtnicie de necrezut“ (p. 9).
RA

A ş scăpat în curând, căci şcoal sa desfiinţat

a şi apare -
doar azi, în 1922, cu nădejdi mari.
Fără îndoială, între stareţul -Gherasim din 1858 Şi
NT

“Guvern eră un conflict. Nu'e mai puţin adevărat însă

că existau între laicii de atunci mulţi oameni de bine
CE

cari doriau din “suflet o îndreptare, o înălțare -a stării

clerului, un rol însemnat al Bisericii, care nu puteă şi.
„nu trebuiă să rămână nepăsătoare în faţa curentului pen-
tru luminarea poporului, curent manifestat „pri fnfemeeri
I/

de școli lată ce scrie acelaș Minister al .„Cultului și In-

AS

vățăturii Publicea, cătră stareţul m rii Neamţ, cu .data de

10 April 1858: „Aşă dară se crede să acele mănăstiri
nu vor întârziă a îndafori pe posesori în deobşie, ca să
UI

facă pe moşii case de şcoală, după. planul trimes de mai

înainte, prin. organul Prea Sfinţitului -Mitropolit, să -deie
BC

dela deschiderea lor, câfe un om de slujbă, să le-ție cu

luminare şi încălzire, şi să plătească un onotrar de două
 (4 „ | | - a Revista Moldovei.

RY
„mii patru sute lei profesorului ce s'ar numi, Onorar însă,
„de care mănăstirea sar pute(ă) scuti, dacă alegând, din
cei mai bătrâni, cuvioşi și cu știință de carte, sar tri-

RA
„mete învățători la şcoalele acestea, ca să “deprindă pe
fiii sătenilor. în cetire,- scriere, socotele şi în principiile

LIB
sfintei noastre religii. Departamentul încă odată mai re-
petează că împlineşte o datorie din cele mai sfinte, pro-
punâud soborului' trebuința grabnicei înființări a „Şeoa-
lelor. acestora“. ,

ITY
„_ Incheie: că poporul, din ce în ce mai mult (cum şi
este, fapt, cu toată neglijenţa noastră-şi — mai cu seamă—

S
“cu toată reaua îndrumare a învățământului nostru, cu în-
vățători și învăţătoare având mai mult zinzte şi forme
ER
decăt izimă și credință: pentru popor — „cre luminarea
și ajutorul moral:.:
Frumoase şi bune cuvinte: Tuminarea și ajutorul
NIV

moral! Câţi „dascăli“ astăzi, la adunările lor. învăţăto-

reşti cum și în școală, accentuiază şi ajutorul moral!
-Un Mihaiu Lupescu dela Bogdănești și un: N. Stoleriu
LU

şi alţi fruntași, așă au zis şi așă au lucrat. Cum este

însă curentul obştesc ? ŞI oare acest curent —al-congre-
selor care nu sau sfiit în fața marelui Andreiu Bărseanu,
RA

Ja lași, să arate că religia trebuie răstrânsă în învățământ ;

a Ministerului care nu admite pe seminariști a fi și în-
NT

'vățători sătești — oare acest curent, zic, ar îi existat azi,

dacă Biserica ar fi lucrat a/zncz altfel?
In sfârșit, aceiaș adresă-a Departamentului încheie :
CE

„Soborul (m-rii Neamţului) nu trebuie: să uite cuvântul

Mântuitorului:.. „Mergând, învăţaţi toate neamurile”, şi
„Voi sunteți lumina şi sareă pământului“. Semnat Prințul
I/

Dim. A. Cantacuzino.
Din această prețioasă adresă mai tragem următoarele
AS

concluzii :
1) Dacă am îi avut oameni prin m-ri, pela 1860,
UI
7

“toate” moșiile mănăstirilor ar îi obținut clădiri de școli, -

cu un preţ de nimic. Nam fi cheltuit astăzi miliarde,
într'o lucrare care se face târziu şi— din nefericire—cu
BC

prea puţin caracter bisericesc, Biserica având legătură cu

 Revista Moldovei. og

RY
aceste construcţii de şcoli, dar prin. munca şi devota:
mentul personalal cutărui preot de inimă, ori prin ca-
zuri (care nu . lipsesc) de preoţi cari 'au zidit școli. din

RA
Danii lor.
2) În. 1858, Guvernul ne rugă. pe noi preoții, ca să

LIB
fim învățătorii poporului, și am şi fost pe ici. pe colo;
azi îl “rugăm noi, prin petiţii. colective, prin memorii
susținute de „Noua Revistă Bisericească“ ş. a, dar. Pe-
dagogia se scoate din seminarii

Y
și — încet-înce
-— preoții
t
„sunt înlăturați din învățământ, fiind înlocuiți cu fetiţe

SIT
cari au 2—3 clase secundare și O groaznică mentalitate
despre om, lumeşi Dumnezeu. a
3) „Principiile sfintei noastre religii cum sar fi
„putut predă în șcnale, dacă, ER
SP

atunci, când proprietarii erau

subi directa. înrâurire a preoților, —ar îi zidit - şcoale ne--
NIV
cesare satelor! “A trebuit să vie. debiă în 7978 legea
d-lui S. Mehedinţi, cu eforiile şcolare, ca să ceară pro-
prietarilor să-stea în fruntea comitetelor de construcție,
să facă satul cetace nti poate Statul; să dea proprietarii
LU

conacuri -pentru şcoli secundare (gimnazii de ţară) ș. a.;

„şi astăzi, în 1922, subt d. ministru Anghelescu,se înfăp-
RA

tueşte cu sacrificii enormeo operă care puteă să fie în.

cea mai bună parte a Bisericii naţionale.
-De ce să nu spunem adevărul întreg?
NT

“Inceputurile școalelor monahale de astăzi, în m.rile

Neamţ, Cernica şi Căldărușani, — vor. întâmpină - greu-
tăţi mari.
CE

e .
_Pe de-altă parte, în. ceiace priveşte sarcina preoțimii |
zilelor de acum, răspunderea, îndreptarea relelor trecute,
lupta împotriva. curentelor negative, zidirea unei 'opere
I/

pozitive —trecutul ne învaţă și este absolut sigur că nu

„e prea mare numărul celor cari înţeleg durerea noastră
AS

Ei

şi pun urnărul să ne ajute. 7

Econom D. Furtună
UI

Directorul Gimnaziului „Grigore Ghica“ V. V.

Dorohoi .
BC

API ISLE
 RY
RA
LIB
e. E PA
ST
EL
.
|

ITY
Amurg de vară, vături de vise “fiuturând,

S
sărută blând blajinul călun pitit în vale...
ER
Distraşii pași mă poartă pe uliţă: agale...
Sub streşini roze roşii se cațără râzând...
NIV

Cao su! dinăn preajmă se lasă umbra vagă.

„Printr-o fereaslră scundă adie trist, umil —
LU

ca pe'nserate plânsul unui pribeag. copil —

o arie veche și nespus de dragă... n
RA

. Ascult... și cântecul umbrit de jale

din /reacăl o sglobie boare
NT

îl ia pe aripioare...
CE

Și fragedele ozelor petale

cad tremurând...
ȘI duc cântând prin pălsămala înserare
I/

“a unei doine ndurerată Lăcrimare...

AS

George Voevidca.
UI

7
BC
 RY
U “A | E (tu) 7

ALA

RA
Y LIB
SIT
Originalul poesiei ie abia
ER
-

NIV

n „Elacăraa An. Viu 1921 —1922 pag. 220—

]. 221 arătam că şi „Fatma“ trebue adăogată,
LU

4|-. acelei serii de possii ale lui Coşbuc, cari

zi sub raportul fondului nu-i aparțin lui Coș-
RA

îl buc, ci sânt numai împrumuturi de ja alţii 1);

Arătam, zic, că „Fatmau e numai o tradu-
cere din poctul ungur Sdndor Endrădi (năs-
NT

cut 1850). Stabiiiam atunci această identificare a poesiei

lui Coşbuc numai în baza traducerii germane: „Haide
CE

a lui Ladisliis Neugebauer publicată în Demetriiis Schriitz,

Deklamatorium fir Haiis nd Welt, Leipzig, editura
Max Hesse, pag. 95. Mulțumită concursului coiegului
I/

meu prof. Dr. Erm6 Kails aduc astăzi și originalul

AS

unguresc în paralelă cu o foarte literală traducer. româ-

„ nească (datosită d-lui Traian licău). lată-l: Mi
UI

1) Bentru aite identifiticări similare

BC

de poesii ale lui Coşbuc vezi

E, Lovinescu, Crifice vol. Ul şi N. Drăganu, G. Coșbuc, poetul liceului gră-
niferesc din Năsăud în rev. „Transilvania An. 52,-1921 pag. 837-800.
 18 Revista Moldovei

RY
Haide.

RA
" Haid6, a szultân szâp leânya, Haide, “frumoasa copilă a.
sultanului,

LIB
arborii
Sâtâl a kerti fâk alatt; Se plimbă pe. sub
grădinii ;
A i 2
-Hallgatia : mit zokog a szellă - Ea ascultă: Ce oare suspină
zefirul ?

ITY
„Es mit cseveg'a csacska hab ?. Și ce. şopteşte gureşa undă.
| | “a „apei?

S
i

A lombos, ârnyas' fordulânâl, ERLa cea cotitură

umbroasă,
frunzoasă Şi.

megpihen Cum odihneşte puțin —

A hogy egy kiss€
NIV

meges6kolja Cineva o sărută repede

Valaki gyorsan
Es tova tiinik hirtelen... Şi dispare şubit...
LU

« Hâ vakmero, szennyes <A ! rob îndrăzneţşi nem: nic!

rabsz0 ga. ! Prindeţi- - | — Caftanul îi e
o albastru..>
RA

Fogjatok el !—k: attânja k6k....

„A hajsza fâlveri a kertet Vânătoarea străbate” grădina
Es a palota belsejăt, Şi lăuntrul palatului,
NT

“ Maga a szultân, tr6njân iilve, Sultanul însuşi, pe ironu-i

CE

şezând,
iszonyatos haragra gyul! Se «prinde de-o cumplită
mânie.
„<EI6, elo a nyomorultat «Incoace, încoace cu'ticălosul
I/

(de rob),
AS

Meglakol irgalmatlanul ! Să ipăşească fără de milă h»

7 4.
î
UI

Mellette -âli leânya, Haid6. lături stă fiică-sa, Haide,

Mikor behozzâk a rabot: Când mi-i aduc pe rob.
Katlânja k6k,—de szeme pârja - Caftanul i i albastru, —iar ochii
BC

_Lobog6, mely tiizben ragyog. Vâlvătaie, fulgerâud de-un

“foc mistuitor,
 Revista Moldovei 19

RY
Kattânja k&k,—de ajka kedves . | Cattanuu i-i albastru, —. iar
- buzele dulci:

RA
Es arcza olyan halavâny... Şi atât de palidă faţa !....
<Ez volta vakmero, leânyom?> <Ăsta mi-a fost cutezătorul,
copila mea 2

LIB
«Nem ez |» Csâk ennyit mond . «Nu ăsta!» Atât numai .
| a lâny,. „răspunde copila.
4 |

Y
SIT
Comparăm acum originalul unguresc cu „Fatma«
lui Coşbuc și cu amintita traducere germană :

ER
Ad Ă

SĂ aie d 6.
NIV

Haide, die. schâne Sultanstochter,

im Palmenhaine sich ergeht, 3
LU

Wo Wasser plătschern, Wipfel rauschen,

„Und. trăumend still der Lotos stehi.
RA

"ln „einer Laube lausch'gem Dunkel

NT

Das Moos sie sich zur Rast ersiehi

Da tauschV's im Laub, — es neigt sich jemind
Rasch iiber sie. Kiisst sie und flieht...
CE

«Ho, Elender! Zerlumpter Skiave.!

I/

lhm nach... Fasst ilin! — Sein Fez ist blau.. >

Die Spahis fliegen, sie durchtObern
AS

Den Hain und des Palates Bau.

UI

Der Sultan silzt auf goldenem Throne,

Geschwellt die Stira von Zorneswul:
BC

«Schleppt ihn herbeil Er soll mir biissen

Erbarmungslos den Frevehmul !2
9
 20 o Revista Moldovei

" Haid€ lehnt an des Throns Pilaster,

RY
Ais man den Tăter briugt hercin.:
Sein Fez.ist;biau,— sein Ange aber.

RA
- Das flammt wie diistrer. Peuerschein ; |

LIB
Sein Fez ist blau,— sein Mund ist aber
So siiss.. so bleich sein -Angesicht — 3
«Ist das der Frevler, meine Tochlar,?3 ă |

ITY
„— Und Haid6 spricht : «Der ist es nichtil»..

— şi precizăm următoarele ;

S
1). Traducerea german
. copiază
ă , cu ER destulă exacti-
late, în formă și fond, originalul unguresc, dându-ne ca
şi acesta,6 strofe cu aceeaşi repartisare a fondului și
NIV

introducând doar mici inovațiuni. de amănunt, ca :

«Haide lehnt an des Throns- Pilaster».
LU

( == Haide se razimă de piiastrul iro nilui) —

“sau:
RA

Sein Fez ist blau» | |

(== Fesul i-i albastru) = in loc de ecafianul!
NT

i-i albastru»!
2) tcoşhue a utilizat evident nu originalul unguresc
CE

ci traducerea lui Neugebauer, traducere din care,

cum
ar zice d. l.ovinescu (Critice vol. Il), Coşbuc
n'a pre.
getat de a împrumuta „amănunte destui de
umile“, ca
I/

d.p.: | i
AS

eFalma stă răzim-tă de-al tronutuui bilastru»

_— ŞI . .
UI

El are fes albastru»!

3). În locui celor 6 strofe de câte 4 versuri ale lui
BC

Endrodi şi aie lui Neugebauer, Coșbuc ne dă 4 strofe

 ,
As

Revista Moldovei

RY
24 |
N ÎN

de câte 3 versuri, adecă un plus de 2

strofe â: 4 versuri, -

RA
vădind şi'n cazul acesta, ac seaşi retorică epică
şi aceeaşi
mai copioasă destăşurare a verbului, "pe cate o.co
nstaiăm

LIB
şin celelalte „traduceri ale !ui Coşbuc,

Leca :Hkorariu:

Y
DS

SIT
EPiozAm z ER
NIV

Unul redactor de: calendar.

Calendarul anu-acesta
LU

D-taîl redactezi ?
Inteleg,— ţi-i drag de sfinte |
." Si-al lor nume de botez...
RA
NT

E: x

Unul samsar „umanist“*).

CE

Sici că umanismul clasic

Socul sacru "n om nutrește ?
Casăzl focului. de sactu,
I/

Că la tine — pârjoleşte !
AS

VICTOR MORARIU.
UI

SSPS
BC

-") E vorba. de un „gheşeitar rapace“, dascăl de limbile clasice, care

_.
ro. ține un discurs despre: efectele miraculoase ale culturii umanistice.
 22 . | i | - Revista Moldovei

RY
MĂNĂS TIREA
] VORONA! Ă

RA
DOCUMENTE

LIB
ln. arhiva mănăstirii Vorona am - găsit următoa arele
documente :
l.,

ITY
1504 1517, Bogdan “Voevod Domnul Moldovei,
fiul lui Ștefan cel-Mare întăreşte lui Eremia Visternicul

S
dreptul de “Stăpânire asupra satelor Miteşti, cu noară pe
ER
Siret şi Sorocinovsti de sub pădure, pe care le-u dobândit.
ca- danie de la ruda sa Anușca 'nepoata .Protopopului
NIV

Dănilă Farlego, care le cumpărase cu 300 zloți lătă-

reşti de la loan Diaconul nepotul aceluia Dănilă Pro-
topop.
LU

Din însemnăril: ce însoțesc acest docurnent reese .

că, el.a fost, copiatîn sârbeşte de lvancu Diacon, în
Hârlău, la anul 1581 luna Decembre 1, căa fost tălmă:
RA

„cit în româneşte, în Cernăuţi, la 1787 de Andrei Dasche-

vici, și că, după copia «cea tălmăcită din sârbeşte», a
NT

fost copiat, de Iordache Popa, care l-a scris, cu litere.

cirilice, fără a arăta:anul scrierii. | |
CE

Documentul e însemnat, mai ales, prin faptul că, în

- el se enumeră -- fii. lui Bogdan Voevod şi toţi sfetnicii
Domnitorului.
I/

iată textul acestui Docum: nt:

AS

„Cu mila lui Dumnezeu noi Bogdan-Voevod Domn

țării Moldovei în ştiinţă să fie cu această carte a noastră
UI

tuturor cini vor cauta pre. dânsa sau citindusă o vor auzi
precum iată au venit înaintea noastră şi înaintea boerilor -
BC

noștri, S/uga noastră : loan diacon nepotul lui Dănilă

1) Vezi „Revista Moldovei:“, numerele apărute . în trecut.

N
 23
Revista Moldovei

RY
protopop Hărţega di a- sa bună voie de nimene silit.nici

RA
“asuprit şi: au- vândut a sa dreaptă ocină dintra'l său d: ept
uric, din uricul mosului său. Dănilă protopopul Hărţega ;
„ce au avut el de la strămosul nostru Alexandru Vvod pe.

LIB
acele doau sate pi Săret. anume : Miteşti cu, moară în
Săret fiind şi sub pădure Sorocinovşii, şi: au vândut,
rudii sale Anuşcăi nepoata lui Dănilă protopop Flărțega

Y
drept 300: de zloți tătăreşt şi au plătit e toţi icei mai

SIT
, Sus scrişi. bani în mâinile slugii noastte loan Diacon ne:
potul lui Dănilă protopop. 300 zloți tătăreşti, către acie-
ER
atunce vini înaintea noastră şi înaintea tuturor -Moldo.
AP

venilor noştri 'boeri, mai sus scrisa Anușca nepoata lui

NIV
Dănilă protopop Herţăga'di a sa bună voie de nimenea
silită “nici nevoită și au dat -e ale sale mai sus scrise
„două sate: pă. Săret anume Mifești şi cu moară în Săret Ă
LU

şi supt padure Sorocinovșii ce au răscuinpărat-e de la

ruda sa loan .Diacon nepotul protopopului Harţega drept
„300 de zloți tătăreşti, şi-au dat acele două sate pe Săret
RA

“anume Miteşti şi cu- moară în Săret şi supt pădure So-

rocinovştii rudei sale credinciosului” “nostiu D-sale Erimie
NT

visternicul, Deci vazănd noi a lor bună voie și tocmire

-I și îndeplină plată şi iarăşi ace danie ce au dat e rudeniei
CE

sale credinciosului nostru: D-lui Erimia Vistirnicului, iar

noi aşișdereși de Ja.noi am dat şi am întărit credincio-
sului nostru D-sale Erimia visfirnicul acele di mai înainte
I/

zisă două sate pe Săret anume Mliteşii.şi cu moară ce

AS

este în Săret și sub pădure Sorocinovşti pentru ca să-i

fie lui de la noi uric şi cu tot venitul, lui şi copiilor lui
UI

şi nepoților lui şi: strănepoților lui şi pre strenepoților

lui şi la tot neamul Ii cine îi-va fi inai de aproape ne- .
BC

strămutat nici odinioară în veci. lar hotarul acelor două

sate anume Miteşti şi cu moară în Săret şi sub pădure
Sorocinovşti fie cu toate bătrâne hotare pre unde din
r
 24 “Revista Moldovei

RY
viac san stăpânit iar spre aciasta este credința Domniei
mele de mai sus scrisul noi Bogdan Voevoda şi credinţa

RA
- prea iubiților fii Domniei. mele - Stefan şi Petre, credinţa
D-sale Patre Vornicul, credința D-sale Şandru, -a D.sale

LIB
Negiilă a [D-saie Jojmie, a D-sale Pincovici, a D-sale Tălabă |.
părcălabul Hotinului, a D-sale Coste,. a .D-saie Condre .
parcalabilor de Neaniţ, a D-sale Petrică, a D-sale Toadir |
părcalabilor Novogradului, a D-sale. . . . . portarie Suce- |

ITY
vei, a D-sale Hrana pitariul, a D-saie Jojină Carte post. .
a D-sale Saculesc pah. a D:sale Stârce Stolnicui, a D-saie
Tomica Țălinchi comisul şi credința. tuturora boerilor

S
noștri Moldoveneşti celor mari şi mici. lar după viaţa!
ER
noastră cine vă fi domn țării noastre a Moldovei din
„Îi noştri sau din neamul nostru sau pe ori cine îl'va:
“alege Dumnezeu a fi Domn pământului nostru a Mol-
NIV

dovei acela să nu cl tească a noastră danie şi întăritură,..

ci ca să-i întărească lui şi să învârtoşeze de ' vreme ce
i-am dat şi i-am întărit noi pentru a lui dreaptă Și cre-
LU

dincioasă slujbă și pentru că i-au dat E mai sus zăsele

sate: de a sa bună voie, iar spre mai mare tărie şi întă-
ritură la cele -mai. sus scrise poruncitam credinciosului.
RA

nostru Trotuşan logofătul a scrie şi a noastră pecete să

o-pue cu legătură către această carte a noastră. |
NT

_- %
se se
CE

= Au scris Jvancu diacon în Harlau în anul 7089=

1581 luna Dec. 1. ”
| Copie aceasta de pe uricul scris sărbeşte sau scos
I/

de mine prin dreapta tălmăcire și . (poslenduindusă) din

AS

cuvânt în cuvânt sau aflat asemenea mărturisesc cu a

mea iscălitură.. Andrei Dașcheviei în. Cernăuţi. 1787,
Oct. 9.
UI

Această copie Sau scos din cuvânt în cuvânt ase-

menea de, pe copiea cea tălmăcită din sărbeștea..
BC

Iordache Popa.
 Revista Moldovei Da

RY
E 25

RA
nus p 1555, Atesxandru. Lăpușneanu, Domnul Mol:
dovei, fiul lui Bodgan. cel Orb. dăruește „ Sfăntalui lăcaș.

LIB
ot Moldovita“ cu hramul „Buna Vestirei Satele Miteștii”
și Sorocinești de pe Siret, pe care le-a cumpărat de la
Turcul Sugleri, cu 1200 zloți tătărești.

Y
- însemnările, de pe acest .document, ne arată. că, el a

SIT
îost scris, în sârbeşte, că a fost tradus în româneşte, de
Andrei” Daschevici, în Cernăuţi, la anui 1787, şică, după
ER
copia, scrisă de Andsei Daschevici, sa scos o altă copie,
a

cu litere. cirilice, fără dată, de către. Iordache Popa.

NIV
Textul acestui document e următorul;
„Alexândru Voavod din mila lui Dumnezeu. Domn
țării Moldoovei precum bine aim voit domniea mea și am
LU

dat- şi am miluit . al nostru sfântul lăcaş .o£. Moldoviţa

unde este hramul Buna Vestire şi unde este. egumen ru:
RA

sătorul nostru . Efrem: igumenul cu unile sate anume

“Mite şti şi Saracineşti pe “Săret şi cu mori în Săret di
vreme ce am cumpărat Domnia mea aceste sate de la
NT

turcui Sulgeri drept una mie două sute de zolți tătăreşti

A:
pentru ca să fie dar și' de la noi și cu tot venitul. Drept
CE

aceia altul să nu sc amestece împotriva aceştia -cărţi a

noastră. Sau scris în Huși;în anul 1063 (1555) Mai 17
I/

N se “
AS

Copia aceasta de pe ispisocul sărbesc prin tălmăcire

sau scos de mine de asemenea:de pe matca
UI

ci, în Cer-!
năuţi leat 1787 Oct. 9. Andrei Daschevici.
Aceasta copie sau scos din cuvânt în cuvânt ase-
BC

menea de pe copie cea tălmăcită din sărbiea.

lordache Popa.
 26 a i Ii Revista Moldovei

RY
a | NL

RA
Scobinţi. 1757, Octombre 10. Sandu Ilie Postelpicul, |
Constantin Başotă Viv-el ban. şi Constantin Parvul' Șat:

LIB
“dau mărturie cum că m-rea Vorona şi-a dobândit, parle
prin dauie, parte prin cumpărare, întreagaa moșie Icu-
Şenii, care a avut odinicară -ca proprietari pe sotia lui

ITY
Ilie Pitarul [ora], pe Radu şi surorile lui Maria şi
Aniţa şi pe loan Vârnav Vameş. |

S
lată textul acestui "document : pt
ER
„Incredințez cu această scrisoare a me la mâna pa- -
rinţilor de le Schit Vorona precum să se stie, trăind
NIV

încă răpăusata mamă ine, şi-au vândut o păreche de

brăţeri, în patru sute de lei și au făcut pomană la acel
- Schit -mai. sus pomenit, pe moșie Ecuşeni, pe o a patra
LU

parle, “care parie unu fost veni! în parte 'tătănemeu lui.

Ilie Pit. feciorul Paroechivii « sora lui Toadir- Pârvul- şi a
RA

“lui Costandin Pârvui viy: : şet; măcar că jumătate

de sat de Ecuşeiiii. era dată danie -de la Ştefan feciorul
lui Gheorghe, dar Radu şi surorile lui fiind verii cei pre
NT

mari, la socoteală au luat jumătate din jumătate,şi de

şi cu cale era să deie și partea lor “la sfânta biserică,
CE

dar din neajunsurile lor mau putut să deic, ci o' vinde

partea, şi mie: încă medând mâna ca. să o cumpăr am
chemat pe părinții călugări de la Schit și am zis să cum-
I/

„pere la Schit acea parte de moşie şi părinţii neavând a-

AS

tâta putere zâcând cum că ei sunt ruşi, oameni streini

temându-se să nu-i scoată cineva la urmă de -la Schit,
UI

din rudele noastre,cu am încredințat pe părinţi, fiindcă

şi răpăusata mama mea, la vreme de moarte, m'au chie-
BC

mat şi foarte ne-au polit pe noi pe noi peitru acel

Schit și pentru acei călugări ruşi, să nu să ispitească
 ap

RY
Revisia Moldovei, . 27

RA
cineva a scoate. de la. Schit, încă scrie. şi în dieată să
nu aibă călugării “acele supărări despre cineva, fiindcă

LIB
din început ruși Sau aşezat la Schit “şi. ci au deschis ŞI
au adus odoarele la biserică, şi încredințând eu pe, părinții
călugări mi-au dat: şapte zeci de lei, călugării. au vândut.

Y
niște cărți de a lor şi de unde au putul și au dat acești

SIT
bani am cumpărat ace parte de moșie mai Sus pomenită.
de la Rudu şi de la surorile lăi Maria şi Anița. Am
dat Radului două zeci şi cinci de lei şi surorilor. iui cinci zeci
ER
de lei, făcând și zapis de cumpărătură, care am. dat zapis
y
d

părinţilor. la Schit, şi cu această parte ce an cumpăiat

NIV
sau închiet o jumătate de sat din Ecuşeni, la care ju:
mătate de sat Ecuşeni să nu-i supere nimeni ps părinți,
ci să vie la noi şi vom răspunde noi. ară ceialaltă parte
LU

jumătate de sat de Ecuşeni, parte ce 'din sus, au fost a

Dumisale loan. Vârnav vameş ce au avut cuimpărătură
RA

de la Miron Vârnav, feciorul lui Pavel Vârnav med: lâră

părinţii de la Schitul nostru au fost cumpărat jumătate
de sat Prăşteşti la țânutul Hârlăuiui, dela Dionisie ieromonah
NT

Hudici, au dat lui Dionisie Hudici pentru acea jumătate

de. sat şapte „zeci de galbeni bani gata și un clopot au
CE

dat în cincizeci de lei care clopot au fost aduscu dân-

şii din'nuntru, şi au cumpărat aşa moşia aceasta Prâșteşti
cu banii lor cum au putut, dară cu hotărârea această
I/

ce au avut cu noi acei părinți ruşi cum că şi după

AS

moartea lor să nu fie volnic nimenia u-i scoate pe ruşi

.din Schitul acesti până'n veci, subt mare blestem, nici
UI

pe năcealnic străin să nu să ispitească cineva fără voia |

lor cari vor locui acolo, ci să-şi aleagă 2 dintre dânşii
BC

pe care vor socot şi cu blagoslovenia Părinteui Milro-

politcare va fi încă să fie cu știre fiind cap bisericii dar
să nu aibă voie nimeni a pune pe om strein nici de
+a.
 28 a „Revista. Moldovei.

RY
„cum, ci să fie tot dintre dănșii pânăn veac şi cu a-.
“ceastă: hotărâre. ău pus. silință acei” părinţi ruși şi au -

RA
cumpărat : moşie cu banii lor, şi au făcut schimb cu:
Dumnealui Ivan. Vârnav, au: schimbat, au dat jumătate

LIB
de sat de Prăsteşti şi au luat jumă tate de sat de Ecuşenii
și Sau Închiet satu. întreg Ecușenii la Schit Drepi. a-
ceasta să cade aşa să fie aşa: să fie cum. s'au scris mai

ITY
sus. Cu a lor silință sau făcut şi s'au întărit Schit şi o
întărim și noi după cuin s'au scris mai sus sub mare

S
blestem. și am dat această scrisoare şi am iscălit, poitind
ER
și pe. rudele noastre și cine ar fi ctitori să se iscălească.
|
in. Scobinți 7265 Oct 10:= 757: |
NIV

Sandul ie Posteinicul =

- Constandin Bașotă Viv vel'ban .

LU

Constantin Pârvul Sat: -

IV
RA

1764. Ii Postelnicul, fiul lui Grigcre Zmulţilă Spa:

NT

lar, dă o scrisoare, de mărturie, la măna părintelui Ata-

nasie şi a lot Soborul, de la Schitul Voronii, cu privire
t

CE

la hotarele OȘiei. Icușenilor.

“Documentul c acesta :
I/

«lie pos. săn Grigore zmultâlă spat: facem ştire cu

"“eadevărată scrisoare me la mâna sfinţiei. sale părintelui
AS

«Aftanasie şi la tot soborul de la Schit de la Poiana Ecu- .

«<şenilor pentru pricina hotarului Ecusenilor, precum ştiu,
UI

«că au stăpânit moşii şi părinţii mei şi eu până când

«au fost moşia sub stăpânirea mea. Stăpânit-au din cul-
BC

«mea dealului cum:se începe despre Balta arsă, toată

«culmea până ce ese în Poiana Lungă în capul iazului,
Re "Revista Moldovei... i - - A NI | E aa 59
9
ai

RY
ceste o.piatră
și din capul iazului la. deal şi prin pădure
«până la fântâna rece și de acoio varatecula vale până'a

RA
«chiua -Nerhţanului, încăşi chiua Nemţanului au stricat
<moşul meu Savin Banul fiindcă era pe locul Ecuşenilor

LIB
«şi de acolo peste Vorona, drept supt deal este şi fân-
<tână și din fântănă în părăul ce vinepe deasupra casei,
«Nemţanului pe unde au foșt și casele unchiului meu lui

Y
«Stamașitede acolo până în “drumul lui Perde-vară; se

SIT
«întâlneşte cu . hotarul! Tudorieişi așa ştiu că au stăpânit
«moşii şi. părinţii - mei şi am - stăpânit şi eu până la o
«vreme, iar de la -o vreme, lipsind eu, s'au sculat Thoa.
ER
«der feciorul Nemţanului ce. şi-au pus nume. Arbore
Î.
>

şi
<au iinpresurat:o bucatăde loc pe unde. sunt casile lui
|
NIV

«Arbore şi .eu 'ce am ştiut cu sufletul meu că am stă-

«pânii din moş şi idin părinţii mei mărturisesc” înaintea
«lui Dumnezeu: şi a tot judeţul . şi peniru credință
LU

am
«iscalit : Leat 7272 (1764).
Și eu lordache Eşanu am scris cu inâna mea şi
RA

după. cum âu mărturisit acest boieriu llie Zmulțălă în

divanui Măriei- Sale lui Voriă: Inaintea noastră vornicilor
de poartă după . cum arată mai sus... Noi încă pentru
NT

credinţă am iscălita.
loan . . . Vornic,
CE

_
Lupu ... . Vornic de poartă.

Va nrma)
I/

Iconom Bl. Simionescu

AS
UI
BC
 30 a Revista Moldove
3

RY
HOTE.

RA
e

mult: se ade-
B murit un necunoscut, — Odati - mai

LIB
e. ssă mori ca: să se
vereşte. trista constatare că la noi trebui
dintr noi, cei
e
ştie că ăi existat sau că ai fost cineva. Câţi
lor, au auzi
din Botoşani, cu să mărginim cadrul îindiferenţi

ITY
pomenindu:se numele Arhimandritulai Isopsscul ?
nene,
Descendent al unei vechi familii româneşti pucovi
o

S
arhimandritul Silvestru Octavian Isopes cul era nu numai
cuvioasă față a bisericii
un învăţat profesor la
ER
românești din
Univers'tatea din, „Cernăuţi dar, mai .
Bucovina, nu numai

ului.
ales, uu bun Român, în înţelesul cel mii larg al cuvânt
NIV

unei vaste culturi generale, cunoscător a nouă

[. Posesorul
limbi, vechi şi nouă, a desfașurat o. bogată activitate în da-
însemnată operă a sa este
LU

meniul cultural-literar ; cea mai

traducereea Coranului, direct după textul original. să
te
"Când sa început războiul, mânat. de o caldă dragos
RA

idealul ui
- pentru .neâmul său şi părtizan convins al realizării .
- nostru național, Arhimandritul Isopescul a venit la lași unde a
fost unul din apostolii cauzei noastre sfinte, Isa dat imediat
NT

o catedră la Universitatea din Iași. Acolo, la biserică şi pre-

tutisideni, a fost un propovâduitor asiduu al iubirei de neam:
CE

şi țară, Nu. era manifestaţiep atriotică în batrâna Capitala a

Moldovei, fără ca el să nu fe partiş, fară ca cuvântul său
răsune și să nu meargă
I/

înțelept, blând ș curgător să .nu

„qrept în sufletul celor cel ascultau, Nu voiu uită nici odată
AS

accentele de cald patriotism care au. presărat discursul ce

l-a rostit de pe soclul statuiei lui Voaă-Cuza cu prilejul unei
UI

manifesteţiuni. organizate de studenț'imea ieşanăa. pentru re- !

vendicarea întegrităţei ianatului românesc.

BC

După cea avut fericirea să-și vadă realizat visul său

——
 Revsta Moldovei -
i
p

RY
și al taturora, n'a: m ni voit să “părăseas
că N Ioldova ȘI Iașul
lui iubit, unde A 1amas acelaş suflet ales, da bun Român

RA
și distins cărturar până mai zilele trecute, când a
trecut în
împărăția lui Dumnezeu... PI

LIB
“Cel puţin acum, când numai e între
noi, să știm cu toţii
că * murit un vrednic moldovan;

Eug. Neculau,

Y
RBOBNZII SIT
ER
NIV
e.
-
-

N Baţaria, Săr mana Leila, fiecare pas, ascunzişurile -unei

roman—1922, v ieţi în aparenţă
LU

virtuoase, mâr-
Făurind nu e. ginitul orizont al sufletelor îîm- :
intrigă care
încă croman», şi care adeseori! , bâcstte de un atavisra greu de
mai ales cărră sfârşit, e prea | înlăturat, -
RA

puț n verosimi — fecundul

lă, şi Se pare că autorul a voit să
interesantul scriitor dă în noul pună fâţă în faţă două lumi:
NT

său. volum -pagini „evocative aceasta a TLurcilor şi

aceia a
despre o viaţa pe care o cu- Europei celeilalte, „apusene. A
"noaştem puţin
CE

şi neexact, văzut, în aceasta din. urmă

Se zugrăvește,între altele, însă, nu numai ce are ea înalt
de omul care a cunoscut- -0, și admirabil, ci mai mult, ceia
viața ce ar înjoși-o
I/

clasei «Superioare», din un fanatism re-

Turcia, cu orientalismul ei cla- iigios, mai rafinat, mai ascuns,
AS

sic, cu fanatismul ei religios, dar tot fanatism, și alături de

cu ipocrizia ei conservativă și el, un fanatism național; pe
atât de necesară acolo. Se scoate care nu-l găsești Ja Turci. -
UI

în re.ief despotismul barbătesc, Ne sunt Turcii superiori prin

contrastân d cu sclavia. temeii, aceasta ? D. Baţaria parea
BC

lașitatea, şi cea masculină, și crede câ da:

cea femenină, ce se vădește la De cât, oare D-sa nu exa-
 39.- | | -R vista Moldovei

RY
—

gerează ? Daca a cunoscut bine . Leila sa fie sărmană : ea . este

lumea turcească, oare a cunos- asifel prin. viața pe careo

RA
cut tot aşa de complect și A- duce în Turcia (partea I-aa
pusul, — desigur cu scăderile,. cromanului»). și frebuia sa fie
cari-l fac “astfelşi. măi departe (partea.

LIB
dar +i cu. aspectele
să nu fie aşa cum îl credeA, II-a); Din acest motiv, figura
- Baţaria? Şi dacă, în cazuri ei e tot mai: artificială, finalul
izolate, poți întâlni în Europa. melodramatic şi: neverosimil.

ITY
pilde de fanatism religios, nu „Cu toate acestea, lucrarea
se poate spune. că toată cul- d-lui Baţaria se cetește cu în-
„tura Europei sufere de aceasta,

S
'teres:: d-sa este un cunoscător
din potrivă, s'ar putea ades
așa de bun al vieţei turcești
ER
spune câ e prea multa îngă- în toate aspectele ei, în cât
” duință în ce priveşte religiunea „tot ce spune în privinţa aceasta,
NIV
şi libertatea -credinței, lucru e un lucru nou, care. lămurește
care, pentru cultură și viață, şi- unele stări de Ja noi, nu de
"nu este un bine... | “mult dispărute, ba.pe alocurea
LU

- Dar fanatism național? Sa și astăzi în fiinţă..

fie oare credinţa d-sale acensta? In această. privință, lucrarea
“In lucrarea sa o sprijină siab: aceasta e o .însemnată între:
RA

în prigoana luropenilor îrnpo- glre a tot ce am putut cu-

triva furcoiacei Leila, ceia ce noaște prin opera d-sale, refe-
- lipseşte, e-tocmai verosimilita- ritor la viaţa turceescă
NT

tea cazului. Nu se poate acuza

Apusul de fanatism - național NIN. Răutu.
CE

numai pe asemenea temei,

Dar d. !aţaria Q voit ca
I/
AS
UI
BC
 Anul II No-7 ă Ă “BOTOSANI 1 Noembrie 1923

RY
REVIST
FDA Ca
A MOLDOVE:
AA PRR e A iza

RA
Y LIB
J, su DY;p 'oezia nonă:.

SIT
upă articolele profund judicioase ale d-lui
ER
în rima i ea aaa

orgă, după cel explicativ al d-lui Ibrăileanu,

at
RS

în mijlocut ticăitei «vieţi literare» pe care

fieRS

NIV

o reprezintă pletele lungi, obrazele rase şi

titi pă

pudrate,' aicrele de marţial. săcăturism din.

„din cafenelele cirțtelectuale» ale Bucuireştilor,
LU
y

Sa sstârnit. oare-care zarvă. Pe tema «poeziei nouă», adică

«simboliste», «Flacăra» se pare, a pornit O discuţie mai,
RA

serioasă, Incepând cu n-rul din 14 Iulie a. c, Cronica

sa /iferară. vorbeşte regulat despre Sinzbolisra. Din nefe-
ricire, după cele vre-o opt articole
NT

ale d-lui N. Davidescu,

protagonistul teoretic âl simbolismului de la noi, nu
sunter mai dumiriți de cât ieram inaintea priinului _arti-
CE

col, asupra simbolismului în țara românească. Şi Dumne-

zeu ştie dacă no dorim din tot sufletul... Putem spera
I/

că vom îi după, să zicem,al 30-lea articol ? Ne îndoim...

„ŞI iată de ce: recenzând volumul de versuri,
AS

de
curând apărut, ai lui Caragiale, d. D. spunc:
«Noţiunea de simbolism se restrângeă, încă de prin
UI

1890,
strâmb până şi în cele ma! alese minţi», (Flacăra, 11 Aug, a.c.).
Care «noțiune de simbolism»? „Este o astfel de
BC

noțiune, definită şizudmisă. de toţi teoreticianii esinzbo-

sf
 3 „Revista Moldovei

liști» 2? Şi oare e mai clar lucrul pentru teoreticianiii siin-

RY
bolismului de la noi, de cât.ieră - pentru Carageale, iro-
nistul grozav al noului «curent» literar 2 Să vedem:

RA
Ce găsim, de pildă, în discuţia d-lui Davidescu ?
| «Simbolismul nu ie de cât cultul personalităţii», zice D-sa

LIB
(Flacăra, 4 Aug.). Dar ce-i alta lirismul tuturor timpurilor
de cât «cult al personalității», dacă vrea D-sa.. aşa? Şi |
-atunci,. reprezintă simbolismul ceva specific în literatura |

ITY
- de: azi, ceva care să-l diferenţieze de toată literatura an-
terioară ? D-i Davidescu continuă: _

«Realitatea, pentru 6m ie subiectivă. Un individ, deci, e,

S
el singur, O întreagă lume și pentru el singura. lume valabilă»
(ibid.) Pe asta ar reda-o
ER
p-etul simbolist.. Dacă-i așa,
cum poate d. D. afirma, în acelaş articol:
NIV

«Aeroplanul, bicicleta, motorul ca noţiuni brute (12), au

întrat în poezie pe urma. aglutinării (?) lor .de către poeţii noi
n mai mult său mai puţin reuşite paste poetice». 2 Sau indi-..
LU

vidul nu mai este cel singur o: întreagă lume», singura

Tume valabilă» ? “Mai sânt şi alte lucruri valabile în
individualului ? Tacit, d-za' recunoaște : că da: Şi
RA

“afara
atunci ? Sunt cuvintele sale o definire a simbolismului ?
Dar mai mult: d. D. spune mai departe:
NT

E « Cuvântul de simbolişm, ca pi- tenţie de a defini o per-

sonalitate, se îneacă în apele c-lei mai mâloase imbecilități»,
CE

Trecem peste felul abstrus de exprimare, ccaracte-

ristic D- sale. și mărturisim că-i trebuie d-lui D.: mult
curaj ca să mai vorbească după aceasta de «scriitori
I/

simbolişti»_ și de «literatură simbolist». Sau vrea să se

AS

“înnece şi D-sa odată cu cuvântul ? Dar să continuăm...

După cele spuse de d. D. aiurea, (Flacăra din 28
UI

Iulie), simbolism ar mai îi: c....şivoiul uriaș de noi asociaţii

şi dezasociaţii de idei, de apropieri neprevăzute de cuvinte,—senzu-
BC

rile izbitoare şi proaspete dăruite verbului,.. o întreagă atmosferă

 „Revista Moldovei - 3

RY
intelectuală de cerebralizare a poeziei rămasă, „până la această
mișcare, încă sub” obrocui doinei, rău. _tabricate' de „târgoveţi».
Să ne ierte: d. D, dar cuvintele acestea tare, au. aerul

RA
unei curate beţii de. cuvinte,
Asociaţii ŞI. dezasociaţii "de idei ? Cum ?. După re-

LIB
gulile clasice ale psichologiei ?: După. o logică a senti-
mentului. ?. Dar de facestea a utilizat totdeauna. poezia
și. desigur, —dacă pe drept Gri nu, nu interesază acum, —

Y
-un poet a fost socotit adesea poet. mare, când a asociat.

SIT
termeni depărtați unul de altul, . în chip armonic, însă,
"Şi după norme destul de clare. După nici o logică din
ER
lume ? Dar nebunii fac asemenea asociaţii câte pofteşti;
sunt pentru asta poeţi -de geniu, chiar Simbolişti 7. A
dacă se admite aşa ceva și pentru oameni normali,
NIV

cazul acesta, undei atmosfera. intelectuală de cerebra.

lizare» ?. Sau toate acestea - sunt cavinte mari şi răsună-
LU

toare, fără nici un senz, bune de aruncat ca colbul în

"ochii curioșilor cari nu vreau 'să creadă altfel că prostia.
ŞI superficialitatea e tot una cu adâncimea şi geniul?
RA

Și fiind aşa, penru ce vorbeşte d. D. aşa de dispreţui-

tor -de <poezia rămasă, până la această mişcare, încă
NT

sub obrocul doinei»? Crede. oare d-sa serios că Emi-

nescu eră mai puţin cerebral şi intelectual, de cât d-nii
CE

X ori V, care stau la taifas despre vrute şi nevrute cu

d-niiZ. sau V. la o masă de cafenea /iof-/ife din Bu-
curești ? De cât aceşti respectabili domni, cari, neștiind
I/

„prin ce mijloace să se mai facă interesanţi, vor luă în-

făţişări macabre, se vor fotografia în grup, ori vor aduce
AS

cu ei vre-un pictor «modernist» să le picteze modern

mutrele simandicoase pentru posteritate ? Cât despre
UI

noi, preferă doina,—scâţâiturilor simboliste ale oricui...

Şi dacă simbolism, adică poezie nouă nu-i ceva nou
BC

“
 4 | o Revisia Moldovei

27
nici prin vre-un. cult al personalității, nici: prin «<intelec-

RY
tualizare a. poeziei» pentru-că şi una Şi alta - au existat
totdeauna pe lume, deci şi. la noi, ce-i atunci ? Intrebăm

RA
încă odată: este «noțiunea» de 'simbolism aşa de clară
„pentru d. D.? Corespunde ea unei situații de fapt bine

7
LIB
precizată şi serioasă?: Din frământarea de până acum,
se vede că nu. Și dacă nu- i; pentru ce “acuză d: sa pe
acei cari în ruptul capului nu pot luă în serios pe «sim-.

ITY
boliști», când “acei. cari caută să facă teoria «simbolis-
mului» se'nvârtesc ca mâţa care vrea să-și prindă coada
și se ameţesc cu vorbe până ce văd stele verzi înaintea

S
oehilor, oii li se -pare că «comedia se mișcă» ? Vorbind
ER
d. D.'singur de o «noțiune», aşteptam O definiție ȘI Ză-.
darnic o căutăm...
NIV

Pentru noi, însă, e clar: ceia ce infâțigază siinbo-

| liştii noștri e. marfă de import şi nici măcar de cea mai:
bună. Aducerea ei nu prea cere muncă, ba nu cere
LU

“muncă de loc. De vrei să fii simbolist esenţialul e să

știi să-te adaptezi modei şi să iai 0 poză cât mai origi-
RA

nală, dragă Doamne, chiar cu rişcul de a fi. ridicul, —

atunci când îți pui marfa în vânzare. Chiar dacă nu vinzi
mult; dar nu asta te interesează: totul e să se uite: lu.
NT

mea la tine şi câte unul cu scaun mai mititel ia cap să

şoptească vecinului sau vecinei sale grațioase : ce mare
CE

om! .Și în sine însuși: păcat că nu-sși eu ca dânsul!

“Vecina se va uită la tine, poate, îți va face ochi dulci.
şi asta ţi-i deajuns: pretențios nu ești. Cât despre sza-:
I/

bolurile talc...
AS

| =
+ *
UI

Dar lăsând gluma, ce a produs simbolismul! la noi,

pentru ca d. D., teoreticianul lui actual, să fie îndrituit
BC

'
îi

RY
Rev ista Moldovei e a „5

RA
a spune că e] <a devenit .principiui generator al scri-
sului românesc» (Flacăra, 2i Iulie), ba mai mult, «că.

LIB
până la simbolism nu 'se poate vorbi de literatură ro-,
mânească» ? Poate susține un cărturar serios acestea,
chiar dacă se admite ca dovedit, —ceia ce-i departe de

Y
a se fi făcut, — postulatul vag al d-lui D., că până la

SIT
„simbolism am avut «Goar... numai scriitori! accidente» ?
Ce înțelege d-sa prin “asta? Pe ce-şi întemeiază a-
afirmațiile? Pe studii adânci asupra. literaturii româneşti
ER
de. la început până azi? Şi apoi, ce-i aceia «scriitor acci-
dent> ? Nu erau aceia suflete din sufletul cel mare al:
NIV

neamului, oameni cari sintetizau aspirații şi vorbiau con-

teinporanilor înţeles, cu socoteală şi cuminţenie, de au
fost ascultați? Faţă de «simbolism> de ce nu sunt și
LU

ei literatură şi de ce simbolismul. este? Dar încă odată :

ce-a. dat simbolismul măcar înălțimea unni - Alecsandri
RA

pentru vremea lui? Sau se razimă în susțineri d. D, pe

vre-o lucrare genială simbolistă, necunoscută lumii, păs-
trată supt lăcată în başca cenaclului ? Pe vre-o speranţă -
NT

„a viitorului ? Dar atunci nu-i prea mare curajul să crezi

că vei dărâmă cu un cuvânt tot scrisul românesc până
CE

„Ja «simbolism» ? Nu-i pretențioasă această atitudine?

Nu-i ridiculă, când te gândești că vremea n'a consacrat
I/

nici o producție simbolistă la noi? E de ajuns că s'au

scris câteva poezii bune de acest fel? E de ajuns că
AS

Sau scris nenumărate altele răle, afectate, ininteligibile

pentru cea mai vădită bună-voință ? Ce trăiește actuai
UI

din ele? Cât despre ce va rămâne din ele... Și totuşi,

d. D. crede că «simbolismul nu a contenit dea fio
BC

ncconienită şi singură forță vie». În ce ţară? In cafenele

. Bucureștilor ? Ce să zicem : naivitate ? Iluzionism?
“A. Noroc că d. D. este şi d-sa poet...
 RY
6 o” Revista Moldovei

Să nu-și facă. iluzii: cteoreti icianii»” simbolişti : nu e.

RA
„o .şcoală simbolismul, cum vor d-lor, eo manieră. E
ceva trecător: e de. ajuns ca." isvoril acestui. simbolism.

LIB
„românesc să sece—și el sacă, — pentru .ca şi la noi să
nu se mai audă de dânsul. Și ar fi un: bine. Căci, dacă
“in literatură nu va rămâne mai niinic- din pretenţiile sim-

ITY
boliştilor noştri, apoi pentru scrisul de azi; maniera lor
n'a fost un noroc, Impreciziune în cuvânt și - dezordine

S
în frază, superficialitate în sentimente, nesinceritate ŞI în-
ER
fumurare în atitudini, îndepărtare de noi și ale noastre,
bohemism incult și pretenţios: iată ce .sfozr a cultivat
„simbolisiitulu nostru. Să regretăm că va dispare fără
NIV

urmă 2 a
N. N. Răutu
- Profesor Şc, Normală -
LU

—
je
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
iv

RY
RA
Y LIB
„o Amepiațări

SIT
în iai
după GOETHE.

Mă iaupe urma dragii mele, - * ER

fa
9.
3:
|

In crânpul des, furiș pe urma. Ei...

NIV

„Și cum o prind așa deodat

Pentru un Singur Sărulat *
LU

Ea foc-şi pară-i,
şi mă cearlă
Și nu 'imnă lasăn nici un chip:
RA

„Astâmpără-te-uritule, că țip !“*

„Tot sângele îmi colcăie în vine:
NT

„Să vie! Il aștept pe orişicine!.

Să vie dacă vrea ca să-l zugrum!“
?

=“p
CE

— Și-atuncea, ce mai. Știu eu cur,

Ea prinde iar a mă "'mbuna:
I/

„Ci taci, nu mai shiga așa!

Drăguțul meu băiat nebun...“
AS
UI

Și gura mi-o închide micul pun...

| Trad. de LECA MORARIU,
BC

ZPISZS
 RY
RA
LIB
S ITY
n ER
hidrograția, Moldovei înire Siret şi Pâut e carae- |
teritic faptul” că afiuenții Prutului înaintează până
NIV
aptoape de Siret în Nord, iar. ai Siretului până -
aproape de Prut, în Sud 2, Cumpăna apelor diu- :
Ire afluenții celor două râuri principale urmează.
„culmea Repedci despăiţind bazinul Ba bluiului de
LU

cel al Bârladului superior,

Tot atât de caracteristice sunt însă direcţia
N. W.—S. E. şi paralelismul apelor ce se scurg pe podiş. Acest
RA

" paralelism se păstrează cu aceiiș direcție generală şi dincolo

de linia Bahluiului până la confluența Bârladului cu Crasna.
NT

Abaterea ce se observă din acest punct spre S. W. “trebuie -

„pusă în legătură
cu cufuiidaiea câmpiei române spre vărsarea
Siretului, cufundare
CE

cea atras după ca margina sudvestică a po-

- dişului moldovenesc *). Porțiunea din podiş, care-şi îndrumează
astfel apele spre S. și S. W, reprezintă însă O parte relativ mică
din întreaga unitate geografică - cuprinsă
I/

între Siret : şi Nistru,

aşa că înclinarea dominantă e tot cea spre S. Şi E. Ea explică,
AS

atât paralelismul şi direcţia generală a apelor : din podiş cât şi

înaintarea afluenților Prutului şi chiar ai Nistrului spre W.. deci
diametria bazinelor principale (Siret, Pruţ, Nistru).
UI

; 1) we şi /. Simionescu : Coatribuţiuni la Geologia Moldovel dintre

BC

Siret şi Prut pag. 12-13 și fig. 3.

2) G. Vâlsan : Câmpia română în Bul. soc.. reg. rom. de Georgr.
vol. 36 pag. 457 și pag. 500 Și A. David: Schiţă morfologică a pod; șului
“sarmatic din. Moldova, Bul. „soc. de Geogr. XXXIX pag. 360,
 db

RY
| Revista Moldovei 9.

RA
Vom vedea că abaterile de „la direcția generală observate
în lungul văilor imai mari precum şi unele particularități ale re-
țelei ma; mărunte. iu

LIB
contrazic cele mai sus atătate, ci chiar
le confirmă,
" Inclinarea podișului spre S. E-a fost desigur înclinarea
primitivă şi, cel puţin în jumătatea Nordică, netulburată

Y
de miş-
cările postsarmatice cari au afectat doar p-rtea sudică
şi mai ales

SIT
sudvestică. Numai -asifel se poate:explica comcordanț
a actualului
plan de scurgere cu planul pe care lucrând apeie
primului
ciclu de eroziune, au dat podișului actuala fizionomie
gică adică : ceie. mai mari înălţimi (800—500 m.)
aiungui malului stâng al Siretului) continuându-se
ER
spre W (de-
mortolo-

transversal
in Sudul Bahluiului şi lăsând spre E şi spre N o | argă depre-
NIV

siune cu atitudiiiea maximă .de 200: m » aşa numila

depresiune
a Prutului. ocolită de înălţimi de peste 300 m.*sub formă inu
LU

lară însă, chiar dinspre Nisiru.:

Această depresiune privilă .de: pe ori care din înălțimn
ele
dinspre W., pare o suprafaţa orizonială, aproape plină,
scrijelată.
RA

de brazde paralele de direcție NV.—SE, cari o desfac în culmi

lurtite şi alungite, ce rar se ridică peste nivelul general. Con-
trastul cu înălțimele din: lungul Siretului şi Bahluiului, desigur
NT

„ŞI cu cele dinspre Nistru, e scos în “evidenţă de văile longitu

-
- dinale sau transversale actuale cari sunt săpate în podiş la con-
CE

tactul dintre culmile împădurite ce depăşesc 300 m. şi depresiuhet).

Unde lipsesc aceste văi adânci şi largi trecerea de la înălțimi.la
depresiune se face print”un plan uşor înclinat spre E, care
I/

„ poaie fi urcat lese de căruțe, Privit în aceste părţi, din

cul-
mile Sirctului spre răsărit;: podişul prezintă un profil de echi-
AS

libru ideal la care el ajunsese în urma indelungei activităţi a

Prutului şi afluenților săi din vremea ciclului de eroziune ce a
UI

precedat pe cel actul. Intmadevăr, folosind dubla înclinare spre

1) Acestor'văi se datorește
BC

ivirea liniilor de izvoare cari dinspre .

Hotin până lângă Iași, au atras aşezările omeneşt
i numeroase şi dese ce
amintesc pânza de sate din podgoria muntenească,
2) Pe aceste planuri de leg
€
ătură normală sunt trase şi şoselele din
valea Siretuiui pe podiș,
 10 Revista Moldovei

RY
S. şi E, afiuenţii Prutului tinzând să atingă de bază
nivelul al

RA
râului principal, și-au adâncit continuri:. cursul: și, potrivit legii
eroziunii regresive, Și-au înaintat izvoarele spre. NW. şi W. şi

LIB
au săpat asifel şi netezit o suprafaţă cu 100-—400 m, mai „joasă
- de cât cea-primitivăl)
„Analiza mai atentă a formelor de teren din podiş ca şi
structura. iui geologică, confirmă pe deoparte . existența unei. su-

ITY
.... prafeţe primitive. mai înalte (cel puţin 600) pe de -alta realitatea.
'"-peneplenei din Nofdul Moldovei. ca rezultat al primului ciclu
de eroziune a _

S
„. Datorim d-lui |. Simionescu” primele tămuriri sintetice. cu
privir la structura
ER
e : geologică a podişului - moldovenesc dintre
Siretşi Prut, Pe un substrat de argilă, numai la suprafață sar-
NIV

niatică, se sprijină pături de gresie silicioasă sau calcaroasă,

"calcare. oolitice, nisipuri cu sau fără concreţiuni grezoase, con-
glomeraie 2) totul fiind acoperit.de o manta de lut'galben de
LU

proveniență mai de grabă fluviatilă de cât eoliană 5), “ In toate

secțiunile naturale locale aceste pături . sunt orizonțale. Dintre
„toate, gresia şi calcarul alcătuiesc pătura cea mai rezistentă,
RA

- Urmărită pe suprafaţa mare. după consțatările recente ale d-lui--

-M. David, aceasta prezintă o denivelare dinspre margina depre-
siunei (unde ea se află la 300 şi chiar peste 300 m.) spre mij-
NT

locul ei: (regiunea Prutului şi regiunea “Bălţi unde atitudinea a-

celuiaş. orizont scade uneori sub 100 mi). Urmează de aici că
CE

suprafaţa: primitivă a orizontului de gresie şi calcar sarmatic din

N. Moldovei, lu Nord de Bahlui, deci ar avea forma unei largi cuvete
cu toate marginile înălțate peste 300 m., iar cufundul la c.100 m.
I/

Depoziţele cari au urma! (nisip, argile locale, marne calcaroase)

au putut să ridice fundul depresiunei gonind din.el ultimele.
AS

ape ale mării miocene şi păstrând, probabil mult atenuat, carac-

terul de cuvetă al regiunei ajunsă acum la o înălțime medie de
UI

600 in. Linia celor mai mici înălțimi din depresiunea originală
cu dublă înclinare spre S. și E. a fost urmată de Prut. Pornind
BC

1) |. Simionescu op. cit.

2) lbid.pag. 28.
3) lbid. pag. 112.
| 4) M. David: Schiţă morfologică a podişbiai sarmatic din Moldova,
în-Bul, Soc. reg. rom. de Geografie XXXIX pag. 336-337.
-
=
 RY
Revista Moldovei m ui

RA
regresiv de la el apele de pe. podiș, până la asigurarea . profi-
lului de echilibru .au ros cu mai mare putere spre Sud de. cât
spre Nord, spre E. decât spre: W., şau adânci!şi și-au lărgit

LIB
paturile iar, după atingerea. acestuia,
în faza. bătrâneței,
sa făcut . -
aiuvionarea depozitelor fine aduse de ape şi vânt (actualul Jut
galben şi loessul), ln felul acesta formele obţinute prin eroziuue

Y
au fost şi mai mult netezite şi-au dat naştere acestor podişuri |

SIT
uşor bombate cari despart văile actuale şi care dacă ar fi unite
fără să' ţinăse
seamă de adâncirile recente manifestate prin rup-
turi de pantă, transversale ori longitudinale, ar da o.suprafață.

Deoarece aceste forme

ER
puțin vălurită. caracteristică peisagiilor îmbătrânite (peneplenelor)
turtite însoțesc văile „aciuale în lungul: .
lor, mai cu seamă pe cei din depresiuneşi .chiar văile ce pă-
NIV

tund labiat în culmile dinspre Siret, pregătindu-le nimicirea,

sunt.dominate de structură în podiş ondulat a acestor înălțimi]
LU

actuala rețea hidrografică poate fi socotită moștenitoarea vechii

rețele care a coborât nivelul primitival podişului.de la c. 600,
la 200:şi chiar; mai puţin, în depresiune, la 300—500,m. în păr-
RA

jile mai înalte, Păstrarea înălțimilor spre W. spre S. depresiunei

şi, mai puţin spre E. se explică prin depărtarea: lor de nivelul
NT

de bază al afluenților Prutului ca şi prin structura în cuvetă a

plăcii de gresie și calcar sarmatic din subsol. Pentru conserva-
rea celor. din :S. Bahluiului au mai fost invocateîn afară de
.
CE

>

prezențe mai la suprafață a plăcii sarmatice, o faliea Bahluiului

şi o mişcâre pozitivă de basculă ca răsunet al cufundării din
Sud?]. - | e |
I/

|
Reţeaua hidrografică prmează aşa dar un plan de scurgere
AS

invariabil din sarmatic. Ea a realizat însă progrese mari în

a-
dâncime (fundul actualelor văi e în mediu la 60 m. în judeţele.
Botoşani și Bălţi, cari se află pe linia” mijlocie a depresiune
UI

i)
) Structura de peneplenă a înălțimilor din W se vede
bine chiar
BC

din tren pe linia Leorda-Bucecea. La SW/. de Bucecea valea

Siretuiui pare
săpată foarte de curând pe un podiș înalt care se continu
ă, înălțându-se
spre W. Vezi şi descrierea podişului dintre Bahlui și Bârlad în M. David
op. cit.
2) M. David, Op. cit.
 RY
2 | Da re Revista Moldovei

şi în lungime (pătrunderea văilor: pieziş spre NW. în culmile

RA
di stânga Siretului]. Ea continuă, în zilele noastre al doilea
ciclu de eroziune provocat . de coborârea nivelului de: bază al.

LIB
Prutului în urma scufundării din Sudul podişului moldovencsc,
coborâre care a avut ca. urmare, prin repercutare de la: S spre
N. și. E. spre W. o nouă epocă de audâncire a-văilor dinspre

ITY
Prut şi deci înaintarea eroziunei în sensul apelor odată cu lăr-
girea fundului. Acnalul aspect morfologic a! podișului este pe-
- 2ultatul a cel puțiu două cicluri de eroziuue dinlre_« cari unul

S
ajuns la sfârșitul lui, celalt în curs Dă

. ” %
ER * x:
NIV

Mecanismul eroziunei în podișul alcătuit în mare parte din

terenuri friabile sau moi (lut, nisip, marne, argilă), aruncând şi
mai multă lumină: asupra formelor de teren actuăle, explică şi
LU

unele anomalii aparente, pentiu a căror lămiirire s'a invocat

„poate: prea mult rolul mişcărilor tectonice ce ar fiatins şi unele
părţi ale podișului. - | |
RA

In cele următoare voi da rezultatul unor cercetări între-

prinse în jurul Botoș: uiilor. |
NT

„Văile săpate în podișul dintre Botoşani: şi dealul Crivă-

(ului, ca și cele din alte părți ale podișului (lângă Iaşi, Hotin.
CE

Soroca de pildă), sunt văi adânci, cu fundul larg, puţin convex

şi, foarte deseori cu malurile disimetrice. Malul răpus este cel
expus spre W. la văile de direcţie normală [NW.SE.] şi spre.
I/

N, ori NW,. la cele- de direcţie. W.—E. Disimetria e cu mult.

mai accentuată la acestea din urmă. In mic se poate vedea un .
AS

exemplu foarta clar din drumul care duce de! la Stânceşti spre
Agafton, dacă priveşti spre Botoşani. Intre Dresleuca şi Fântă-
UI

nele ?] un curs subsecvent, a căpătat. 6 vâlcea de direcţie E- W,

săpându-și astfel o albie disimetrică a cărei coastă se desenează |
BC

1) La această concluzie au ajuns toți cei ce s'au ocupat cu morfolo-

gia podișului moldovenesc. |
_2) Ambele cu un curs de direcție normală.
 Revista Molvdovei 13

RY
în zare ca un profil natural între cele două văi, longitud
Locul captării e indicat print”un iaz ȘI O grădină inale.
de zarzavat, |
Șoseaua Burdujenilor urcă până în dreptul iazului, apoi
coboară

RA
spre Dresleuca... Un | amănunt care se repetă în 1 tenuim
ărate ca-
zuri uşor de observatpe hartă şi în natură. ln mare sunt ti-
pice văile cu povârnişuri neegal înclinate. și coastele
Prutului

LIB
in Nord, ale Răutului, ale Bahluiului, Aceste coaste apar
ca dea-
luri importante cari domină uneori.cu peste 400 rm,
fundul văii
In afară de lărgimea fundului şi disimetria malurilor
importante .prin generalitatea lor lunecările şi năruitu sunt
rile în cui-

Y
buri (tipuri de «trana»1] sau în pscudo terase din
lungul ma- -
lului râpos, rupturile de pantă şi variaţia profilului

SIT
transversal .
de la gura,spre obârşia văilor secundare, pătrunderea
în formă
labiată a acestora în culmile dinspre. Apus. colturile
e de direcţi
W-E sau aproape W-E ce se întâlnesc în cursul apelor
mai
importante din podiş. - | ER a
„ Văile secundare observate între Botoşani şi Siret încep de
obicei de sus, de :pe podiş prinirun fel de depresiuue largă
NIV
"semicirculară cu partea mai lăsată spre oval, In acest'l
oc pro-
filui transversal e o curbă foarte puţin concavă iar unghin
! de.
inclinare al celui longitudinal e aproape acelaş ca al.
malurilor!
depărtate. Această suprafată uşor scobilă se leagă pe nesimţi
LU

te:
cu planul podișului din care pare să facă parte integrală şi e
acoperită cu aceiaş pătură 'de lut gălbui uneori cu structu
ră loe-
ssoidă care se întâlneşte pretutindeni la suprafaţa. peneplenei
RA

«moldoveneşti. Sub ea urmează imediat, după altitudine, argila

de bază [valea Teascului lângă Botoşani, ori bariera Agafton
]
sau nisip [Stâncești] ori gresie şi marnă calcaroasă (drumul
NT

Agafton—spre şoseâua Burdujeni, ap:oape de vârful dealului

].
Nu se întâluesc izvoare, nu se văd urme de şerpuire ori vre-o
schimbare în vegetaţie care să . presupună existenţa unei pături
CE

umede mai apropiate de suprafaţă. E greu să explici forma a-

„ceasta domoală bătână, perfect legată de restul podişului numai
'
prin acţiunea agenților cxterni. Când nu este moştenirea for.
melor uşor ondulate ale peneplenei, ea trebuie socotită un
I/

re-
zultat al acțiunei în szprafață a apei de infiltrație care dă forme
îmbătrânite fără de vreme.
AS

(Va urma) | : Vinţilă Hiihăilescu,

UI
BC

1) Em. de Marltonne: Gcographie physique pag.

Pa
dude fu d

RY
PU s LIUde,Giovanni Papini.

RA
|

LIB
2

De. abia botezat Isus . se: “duce în pustiu : din “mulţime în

: singurătate. După “câmpiile Galileii și livezile Iordanului: munții.

ITY
"pietroși din care nu țâșnește nici un. isvor, unde grâul nu ră-
sare, ci cresc numai mărăcini şi reptile, După societatea meşte-
"“şugarilor din Nazaret și a pocăiţilor Botezătorului : “munţii soli-

S
tari unde nu se vede nici o faţă, unde nu s'aude nici un: glas
ER
omenesc. Intre oameni 'şi EI, omui: cel nou. așază pustiul.
„Cine-a. zis «vai de cel solitar» nu şi-a dat prin aceasta
de c't:măsura fricei lui. Societatea este un sacrificiu. cu. atât
NIV

„mâi meritoriu cu cât. costă. mai mult. Singurătatea, pentru un

sufiet bogat, este răsplată și nu pedeapsă, făgăduire a un bun
sigur; creare de: frumuseţe lăuntrică, împăcare liberă” „cu cei care
LU

sunt departe. Numai în singurătate trăim -cu cei. egali: cu cei:

„care-au aflat, singuri, gândirile înalte, care îi. mângâe de râvni-
rea bunurilor . trecătoare.
RA

Singurătatea | este insuporiapită mediocrului, celui “care

el;
mare nimic de dat; care are frică de sine şi de golul. din.
său,
NT

"care este condamnat la o veşnică singurăt ate” “în spiritul

deșert lăuntric în care nu crește de cât iarba otrăvităa locurilor
sierpe: care este “neliniștit şi fără de curaj când unu se poate
CE

„uita pe sine în ființa altuia, - nu se amețește de vorbe, nu

schimbă cu alţii iluzia unei vieți aparente;. care nu poate trăi
fără să se amestece în fiecare zi; ca un atom pasiv, în -mulți-
I/

"mea murdară a străzilor.

Isus a fost printre oameni. şi se va întoarce iarăşi între ei
AS

pentru că îi iubeşte. Dar adesea îi va evita spre a rămâne sin-

gur, departe chiar de ucenicii săi. Pentru că a iubi pe oameni
UI

cere neapărat câte odată ca să-i „părăseşii. Pi

Departe de dânşii noi îi regăsim. Mediocrul nu-și aduce
îi- tulburată
BC

aminte de cât de răul pe care i l-au făcut; noaptea

 —

Revista Moldovei o a Do i5

RY
de dorul de răzbunatg ; gura lui se usucă "de flacăra
mâniei, -
Cel msre îşi aduce âminte. de bine şi pentru -puţinul bine, pe
care i l-au făcut-oamenii,-el uită toi. Tăul, “Chiar ceia ce nu
pu-

RA
inse uita de la: început, el şterge. 'din inima sa, Apoi se „reîn-
toarce la dânşii ca la fraţii săi, m i |
Pentru Isus aceste patruzeci de zile de ineuraate sunt

LIB
ultima preparație. Poporul evreu; figură profetică a lui Hristos,
.
a trebuit să-rătăcească patiuzaci de ani prin pustiu mai inainte
„de a intra în. pământul - făgădninţei ; "patruzeci de zile: Moisi

Y
a
bebuit să locuiască singur cu Dumnezeu, pentru a auzi Legea

SIT
Sa ; patruzeci: de zile llie a trebuit. să fugă. priu pustiu pentru
ca să tugă de răzbunarea reginei.
Tot astfel noul Liberator a trebuit să astepte patruzeci de _
ER
zile până ce va vesti Impărăţia făgăduită şi patruzeci de zile să
=

locuiască cu Dumnezeu penfru a primi de 1la: dânsul | supremele.

NIV
inspiraţii,
Nu singur, ci în societatea fiarelor sălbalece şi a iiăerilor, SE
a fiinţelor inferioare și a ființelor superioare omului, a celor
LU

"care sunt numai materie şi a celor care sunt. numai spirit. |

- Omul este o. bestie rare trebue să devie. înger: Materie
prefăcându-se în Spirit. Dacă birue Fiara, omul cade mai pre-
RA

jps de fiare, pentru “că el pune restul inteligenţei sale în slujba

bestialităţii; dacă Ingerul este însă. biruitor, el se. face atunci!
deopotrivă cu îngerii, el este chiar mai mul de cât un simplu
NT

soldat al lui Dumnuzev, participă la natura divină. Dar Ingerul

z căzut şi condamnat ca să ia forma Fiarei este Vrăjmașul stator-
CE

mic al oamenilor care vor să se ridice la înălțimile de unde el

;a fost prăbuşit.
Isus este vrăjinaşul- vieţei bestiale a Tumit. EI a venit pen-
tru ca bestiile să devină oameni și oamenii îngeri. El s'a năs-
I/

cut pentru ca să învingă lumea—pentru ca să combată pe Ad-

AS

_versarul lui Dumnezeu şi al oamenilor, pe necuratul, ispititorul

„şi vicleanul ; pentru ca să alunge pe Satan de pe pământ, după
cum Va alunga! Tatăl din ceruri. |
UI

„Şi Satan, după patruzeci de zile, vine în deșert. pentru ca

să-şi ispitească duşmanul.
BC

Traducere de Preot Toma Chiricuţă.

PPPERO
 |
(> bd E SEZI OA
ZE S AS SA Si
|

RY
RA
a,

LIB
CULTUL EROILOR.

ITY
ăzboiul cel marc a trecut. ca un cataclism
fioros asupra lumei -pământeşti ;—şi odată

S
cu 'pustiirile sinistre -ce au răvăşit odihna și:
ER
civilizația popoarelor, acest carnaj distrugă-
tor a lăsat totuși pe pământ sămânța pro-
resului. Viaţa este o luptă—zice profesorul
NIV

NP
SA - Felix Le Dantec—; războiul este funcțiunea
cea mai firească a fiinţei vieţuitoare. |
de a fi pacifist,
lată de ce este uman. spre a cruța
LU

“societatea omenească pe cât-inai -mult cu putinţă de ja-

lea durerilor ucigaşe; dar este naiv şi: poate chiar laș a
crede, că putem garanta libertatea și fericirea neamurilor
RA

pe pământ, cu abolirea veşnicăa războiului. El stă în

firea naturei şi a omului;el este adesea singurul înstru-
NT

ment de sfărămare a cătuşelor ce zugrumă robii şi ade-

vărul ;-el redeșteaptă curajul strămoşilor adormit—prin
desuetitudine în vinele strănepoţilor. |
CE

De acei de-a a: lungul veacurilor națiunile sau de-:

prins a vedea în morţii căzuţi. pentru patrie, pe cei mai
buni -fiii ai lor şi de aceia, după vremuri şi firea lor,
I/

popoarele au respect at cu evlavie cultul umbrelor rămase

le ridicau altare, şi-i venerau
AS

pe. câmpiile de: luptă. Grecii

ca protectori neclintiţi ai sigura nței urmașilor. Şi nu
știni dacă sufletele lor materializ ate
mai înțeieg să inier-
UI

vie în lupta de“conservare dintre om şi om; dar sigur

este că amintirea recunoscătoare a faptelor lor este în-
chegarea cea mai sfântă a continuitătei şi unităţei sufle-
BC

/
ze Revista Moldovei - - 17

RY
tești a popoarelor; este purificarea. morală a generațiu-
nilor noi, cari învaţă să cunoască până unde se poate

RA
înălța sacrificiul de: sine şi cu ce jertie supreme stăpânim
astăzi o .moștenire, plătită cu sânge și lacrima din urmă
a morţei. a a

LIB
“In Frânţa, un mare răsvrătit Henri Barbusse, se ri. -
” dică furtunos împotriva . nelegitimităţei războiului, scriind
între altele : „Gloria soldatului e o minciuuă ca fot ce

Y
are aerul de a îi frumos în războiu.In realitate jertfa

SIT
soldaților e moaite obscură. Acei a căror mulţime for-:
mează: valurile
de asalt mau nici.o răsplată: Ei gonesc
spre a se arunca întrun groaznic neant. - Nu sar putea
niciodată aduna numele lor măcar,
datului neştiuta.
ER
Ii
Vieful
Di
nume al sol-
Şi totuși acest sentimental vizionar al omului ideal,
NIV

al omului perfectși divin prin morala egalităţei, nu e

stăpân în nesiguranța. gândurilor sale şi termină între-
bător eartea lui: „Dacă războiul de acum-a dus progre-
LU

sul cu un singur pas: înainte, nefericirile şi omuciderile

lui, nu vor însemna multa, | |
Franţa cea mare insă, Franţa salvată din decreptitu-
RA

dinea ce-i pregătea istoria, a înţeles şi ertat nesiguranța

omenească a lui Barbusse; și pășind sigură pe căile vii-
torului, a adoptat totuși din plânsul romancierului ima-
NT

gina sublimă a so/datului necunoscut. Eroul necunoscut

a devenit la franceji, ca și la engleji, simbolul patriotis-
CE

mului, al luptei pentru drept și libertate.

Mormântul soldatului necunoscut este aşezat în Pa.
ris sub marele arc de triumi al lui Napoleon |. El im-
I/

„presionează prin lespedea simplă şi dură ce-l acopere;

lespede modestă și nealterabilă ca și sufletul străjerilor
AS

de la Verdun și Marna, unde sau oprit apele invaziei -

vrăjmaşilor. |
UI

Se poate. oare o apoteoză mai sublimă şi înălțătoare !

Acolo îngenunche un popor întreg cu smerenia celei
mai cristaline recunoştințe; acolo vin capete încoronate,
BC

conducători de neamuri, de triburi şi de oști spre a de-

pune coroana de recunoaştere a abnegaţiei eroului, a ca-
rui îaimă rămâne în secolele viitorului. Faima aceasta va!
 18 ac Re vista Moldovei

RY
măcina sutele de ani și va rămâne, “fiindcă e. “legată. deNR
fiinţa unui neam, în timp. ce numele celor ce năzuesc la
nemurire vor îmbătrâni Și dispare, ori cât .de iluştri Sar

RA
crede astăzi. , Aceasta înseamnă oare. o glorie: minciună,
o moarte obscură, 0. răsplată inexistentă, — cum crede

LIB
„_ Barbusse2.
Dar.nu | Aceasta e Franţa personițieală îÎu. hecatom-.
bele fiilor. ei morți pe hotar; cu cari fiii ea se identitică
și se. mândreşte, a a o

ITY
Pentru noi Românii “morții acestui războiu, rămân

S
eroii legendari ai. închegărei definitive a națiunei noastre.
De aici începe cu adevărat ER
marele. capitol al istoriei.
noastre, care va cuprinde întreaga” contribuţie pe care
neainul românesc: e chemat să o “dea omenirei. Cu cât
NIV

perspectiva istoriei va da putinţa să judece mai departe .

„opera generației noastre, cu atât mai mare va apărea jertfa
și strălucirea timpului -ce trăim, ,
LU

, Cu” toată criza economică şi morală prin care trecem,

hu ne este îngăduit să nesocotim cultul. sacru al acelora
ce au răscumpărat cu viața lor întregirea : neamului ; cu
RA

“atât mai mult cu cât noi i-am cunoscut: aevea, i-am iu

bit și i-am plâns cu durere zguduitoare,
NT

„Eroii aceştia— mucenici sfinți pentru alte generaţii —

sunt pentru noi și fraţi de sânge și. suferință, sunt pă-
-rinții dragi şi iubitori ai orfanilor ce “ne-au. lăsat, sunt
CE

„soții ale căror scrisori mânjite “de ploi și noroi sunt

"încă pastrate de văduve pe poliţi şi în ceaslovul de”:
„a icoane, e . | |
I/

“Şi. statul. oficial; dar mai ales masa sănătoasă a

poporului nu i-a dat uitărei. Sufletul curat al acestiuri
AS

neam nu. se putea despărți de umbrele scumpe ale

celor buni.
UI

Am, asistat, în chemarea slujbei oficiale ce _impii-

nesc astăzi în județul meu, la multe serbări şi parastase
ce se înălțau calde şi duioase peniru odihna morţilor
BC

noştri scumpi şi eroilor neperitori ai acestui ărzboiu.

Intrun sat văduvele şi rudele adormiţilor au strâns, din
 -.

E A Revista Moldovei Să
9

RY
obida muncei „de: toate zilele, „Dani. curaţi. pentru ' recon--
„struirea' monumentului. de pomenite; şi cu :datină.. creş-

RA
„ tinească au. dat “un. praznic, - iuturor acelor ce primeau,
pentru suiletul' morților, 0

LIB
Am mâncat şi eu şi am. amestecat acolo lacrimele
mele, cu suspinele înădușite ale celor Sfâşiaţi de durerea -
despărțirei. pe totdeauna, de acei ce au fost. iubiții lor
Şi ai Patriei,

Y
Dar alături— în aceiaşi grădină

SIT
imensă — se ţinea
„Ospățul înfierbântat de șampanieşi rece. de stărpiciunea
sentimentelor de. castă a! unei solemiități banale utilizată .
ca distracţie ocazională- Eram români și români, şi rân- .
durile nu se amestecau, ER
rii

inimele nu șe nuriău, mormintele

proaspăt închise nu putuse să ne cutremure.pe toți într'o *
NIV
“înălțare sfântă a ceasului pe “care-l “trăim. Ochii IDi se
umeziseră sub durerea acestor stranii contraste ; —şi. -sub
culmea dealurilor împădurite, în freamăt de frunze, ve-
LU

deam pare-că cu se mmișcă ceata eroilor din Flămânzi, -

depărtându-se scârbiiă spre țintiriinul :tainic și sălbaţec
de la Oituz, Mărăşeşti sau Fata-Moartă. - |
RA

„ȘI nnut mai plăpând —dar înrudit prin harul divin

ca Atenienii lui Herd:ul—înfrâut de plânsul măicuţei lui
uătrâne, căzu îngenunchiat, făcându i semn cu mâna:
NT

Ce-mi pasă de acinainte

_De lumea pământească ! |
CE

„Dă-mi mâna ta—dă-mi mâna—dulce mamă—

Şi așază-mă cu fața... Sa
Ridică-mi faţa
I/

“Cuprinsă de sudoarea morţii

AS

Șpre locul unde noi |

Ne-am câștiăat nemurirea *).
UI

D. D. Hanganu
BC

*) Vestitorul birulnței de la Maratiton (27 Septembre 490-A, Ch

după Meerheimb. Traducere în ,„7ălmăciri“ de Și O losif.

SII
te
 EZRA II Zu
NȘ) WAP

RY
Ă) SAC N i

RA
LIB
MĂNĂSTIREA VORONA).

ITY
DOCOHENTE

S
v
ER
1793, lulie î3. Agator ieromonahul superiaral Sehi-
- tului Vorona și cit tot soborul Schitului dau scrisoare
NIV

“părinților de la Schitul Orăşenilor din jud. Botoşani,

unde să prăznneșie hramul Preobrajenia Domnului nostru |
LU

lisus . Hristos, pentru dăruirea a jumătate. din venitul

unei dugheni, pe care Schitul Vorona o avea ca danie :de
la „răposatul Vornic Anania din Botoșani. și care se afla
RA

situată în Botoşani „înire dugheana lui Hagi Ciulei şi

" Iosif. Jidovu,
NT

“Agaton leromonah nacialnic şi cu tot săbor de la

Schitul Vorona, am dat această adevărată scrisoare” a ;
CE

noastră la fraţii părinți de la Schitul Orășenilor a du-

misale lordache Karamfil unde se prăznueşte hramul
Preobrajeniea Domnului nostru lisus Hristos, precum
I/

să se ştie că schitul :nostru Vorona are o dugheană în

Botoșenilor . între dugheana - lui Hagi Ciulei şi
AS

Târgul
între dugheana lui Iosif Jidov dată danie schitului Voronei
de răposatul Ananie ce au fost jornic la Botuseni fiind
UI

în vremea aceia la a nostru Schit Vorona: nacialnic ră-

posatul Starețul Dometie, iară la Schitul Orușenii Sta- «
BC

|) Vezi „Revista Moldovei'“, numerele apărute în trecut.

9, -
 . : TA

E Revista Moldovei 2

RY
rețul Aisenie,— Din care mai sus - pomenită dugheană,

RA
numitul Stâreţ Dometie,fau făcut parte și schitului Oră-
şenii jumătate din-venit, pe tot anul, pân' va fi, așa ne-
au spus răposatul ieroschimonah Teodosie bătrânul ce .

LIB
au îost trăitor la Vorona din. început și în vremea aceia
când s'au. dat dugheana la Schit, asemenea şi de- la alţi

Y
bătrâni -am auzit, şi tot s'au păzit acea orânduială cum
au făcut răposatul starețul Dometie de sau dat tot ju-

SIT
mătate din venit de pe numita dugheană tot anul fără
de nici-o. pricină la Schitul Orăşenii. Şi: în vreme când.
ER
am. venit și eu dintăi la Schitul Vorona unde: nvam și
i“

căliu zărit la 1780 ani și aşa am apucat, la urmă făcân-

NIV
„_du-măşi nacialnic aici la Schitul Vorona asemenea aim
urmat orânduelii celei ce au fost de mai înainte, am dat
pe tot anul jumătate de venit dintr acea dugheană, şi
LU

fiindcă mai înainte de venirea me la Schitul Vorona, cu

întâmplările vremmilor s'au prăpădit scrisorile mai sus
RA

„pomenitei dugheni:de la Schit Vorona si daniea aceia

de la raposatul Ananiea ce au fost vornic la Botoşani.
„Şi făcând .eu socoteală că cu vreme să nu: se înstrăineze
NT

şi dugheana de tot am făcut cercetare pen oameni bă-

= trâni cari au mai ţinut pricină a dughenii şi după cum
CE

m'am pliroforisit am dat jalobă la prea iînălţatul Dom-

nul Joan Mihai Suciul V:vod : cu arătarea pricinii după
care s'au făcut luminata carte G-spod: către Dumnealui
I/

Vornic de Botoşani ca să mai cerceteze și după cum

AS

sa găsi să facă mărturie hotarnică după cum s'au și

făcut care hotarnică să se întărească şi cu carte Gos-pod ;—
UI

Şi fiindcă după marturie hotarnică ce an iscălit şi ne-

guțătorii târgoveţi oameni bătrâni, în urma noastră poate
BC

să se strice orânduiala ce de mai sus arătată, că să nu

dea schitului Orășenilor parte din dugheauă jumătate din
venit pe tot anul, după cum au fost din început, de a-
 - 22 o i o Rei

RY
„ceasta dar și. noi de acum înainte:să nu stricăm hotă-
“rârea răposaților părinților” bătrâni ce .au făcut ci: să. pă- .

RA
„„ zim şi să dăm tot acea parte jumătate din venit. din nu-
mita . dughiană și fraţii . părinţi 'cei ce vor fi: în urma

LIB
noastră să
asemenea păzască să dea parte tot aceia.
Schitului Oruşenilor, adecă jumătate de venit din nu-
mita dugheană pe tot anulși după cum am păzit noi

ITY
hotărârile părinţilor. bătrâni
ce au făcut, asemenea şi cei.
ce vor. fi în urmă noastră să păzască să nu cază. supt
blestem și. spre mai bună zcredință am. 'iscălit puind şi

S
pecetea a Schitului Voronii aceasta : 1793 Iulie 13.
ER
Semnat Agaton leromonah naciainic. și cu tot săbor
NIV
d

x 3

„ Documentul este. însoțit de o mărturie, din anul 1793,

LU

“a unui însercinat,
din partea . Domnitorului loan Mihai.
Sutul, spre a măsura locul dughenii ce are m-rea în
Botoșani. Acest insercinat arată că, locul dughenii, e si-
RA

tuat, între locul dughenii lui Hagi Ciulei şi între du-

gheana lui Iosif Jidovul și are dimensiunile: faţa 3 stân-
NT

jeni și jumătațe, mijlocul 3 stânjeni, fundul 3 --stânjeni,

iar lungul de -13 stângeni și 5 palme.. _ Si
| „o Semnează (indiseifrabil)
CE

1806. Julie 4. Veniamin, Mitropolitul Moldovei, în-

I/

fărește învoiala ce Sa. făcut, cu privire la hotarul moşiei.

Icușeni, a Schitului Vorona şi'a moșiilor Sarafinești şi
AS

Miteşti ce erau acum a 'Visternicului Iordache Balş.

Invoiala s'a făcul în fața „Mitropolitului Veniamiti,
UI

a Episcopului Gherasim al Romanului, şi a Dumnealui:

Vel Logofăt lordaehe Canta şi Dumnealui Vornic Lupu
Balș- şi Dumnealni Vis. Grigoraş Sinrza“ care semnează.
BC

Cu primirea amănduror părţilor fiirid învoiala .

aceasta, s'au întărit şi de către noi. |
Venianiin Mitropolit Moldovei
 Revista Moldovei:

RY
i -. a B

„Pentru! pricina de hotar ce au fost între. moşiile

RA
Sarafineşti și 'Mitești di pi “Siret, :de la ţinutul: Sucevii
și între moşia, Icușenii a Schitului. Voronei, iarăși la ţi- ..

LIB
nutul Sucevei, înaintea - Prea | Sfinţiei Sale Părintelui
Nitropolitului şi înaintea “Prea. Sfinţiei Sale Episcopului
de Roman şi Dumnealni Vel_ Logofăt Iordache Canta și.

Y
Dumnealui Vornic Lupu Balş şi D-lui Vis Grigoraş :

SIT
Sturza, 'întățișându- -să atât scrisorile . moşiilor mele sus
- arătate, după indestulă cercetare ce sau făcut atât scri:
sorilor cât. şi stării moșiilor mai
ERsus arătate, s'au CUNOS-
-.„.

cut că moşiile mele” pătimesc mare împresurare şi după

tot cuvântul dreptății trebuința cere:ca și : moşiile mele
NIV

să aibă trupurile
lor întregi și de o potrivă cu moşiile
megicşite, dar fiind “îndemnat atât de Prea Sfinţia Sa
Părintele Mitropolitul cât și de Prea 'Sfinția Sa Episco-
LU

pul de Roman și de D-lor boeri şi de însuşi cugetul

meu am primit.şi cu învoiala despre moșia Icuşenii fiind
RA

Schitul sărac, și unde moşiile melă de către Icușeni tre-

buia să se hotărască cu o. linie dreaptă .din despărţirea.
NT

Potropopenilor de- moșiile. mele și până în colţul de sus

a Cărsteștilor am mai lăsat în partea Schitului o bucată
„de loc şi au rămas cu pritnire despre amândouă părțile
CE

„ca despărțire moşiilor meie, de către moșia lIcuşeni să

fie de acum înainte: Din colţul de sus a Potropopenilor,
I/

linie dreaptă până la locul unde se numeşte Cerdacu Cârs.

tesculuiîn drumul Botoşanilor, aseminea şi pentru des-
AS

părțire printre moşiile mele' şi între moșia Potropopeni a

mănăştirii Pobrata - De la locul arătat nu are să se ur-
UI

meze linie dreaplă spre Siret, fiindcă acel colț a Potro-

popenilor ieste intrat în moşiile mele după cum se vede
BC

Şi la hartă, ci are să urmeze stăpânire după pietrile

vechi ce sunt printre aceste două moșii, păzindu-să linie
*
dreaptă printre pietre până în moşia Icușeni și cu pri-
 24 a o E “Revista Moldovei

RY
mirea amânduror părților s'au ales pe Dumnealui Pak:
Toader Balș ca să meargă să puie pietrele după această

RA
- învoială pe unde are să se urmeze deapururea stăpânire
nesmintit nici odinioară în veci“. |

LIB
Iordache Balș. Vis, 1806 lulie 4

„De faţă fiind_şi- noi la cercetarea scrisorilor acestor

ITY
„moşii şi cu bună primirea despre. amândouă părţile, fă-
„câudu-să învoială aceasta, încredințăm'și noi“.

S
Gherasim Episcop de Roman -
ER Lupu Balș Vornic
“ 1ordache Kanta Vel Logofăt .
" Grigore Sturza Vis.
NIV

VII

“Copie veche, cu litere. cirilice, după testamentul lui

LU

„Petru I Țar şi Autocrat Rosiei“ lisat la anul 1718 în

oraşul Petru Gorod.
În acest testament Petru 1 spune între altele : - „Eu
RA

| „pe Rosia am găsit-o părăuţ, o las râu, iar: moştenitorii

„mei o vor face o mărită. mare menită de a îmbielşuga |
NT

„pe sărăcita Evropă și valurile ei se vor revărsa ori ȘI

„peste care ezătură: ce slabele mâini ar putea să-i pună...
CE

„dacă moștenitorii mei vor ști să indiepteze cursul,

„pentru aceasta eu le las povăţuiri...
In rezumat povăţuirile sunt aceste :
I/

a) Să se ţie naţia rusască în stare de răsboaie, spre

AS

a fi soldaţii pururea războinici. ă

„b) Să se chieme comandanţi, din țările cele mai
UI

culte, spre. a se folosi 'naţia de principiile altor țări și

spre a fi scoși din neamul lor.
BC

c) Să se facă Rusia partașă la toate „cauzele Eu-

ropei“ ce ar interesa- -0.
 Reista Moldovei e „25

RY
d) Să se desbine Polonia, aţâțând gălcevile, să se -

RA
influenţeze dieta ei. . și alegerea regilor.
“e) Să se iea cât mai. mult din Svedia și să se.tie
în rivalitate cu Danemarca.

LIB
a
î Principii. ruși „să iea purureă soţii, numai din
Principesele Germaniei, spre a' se: mări influența Rusiei.

Y
- 9) Să) se ţie cu stăruință alianță Angliei, pentru tre-

SIT
buinţele comerțului şi spre a se deștepla, între Ruși, dra-
"gostea. de navigaţie Şi comerţ. |
“h) Să se întindă spre Nord, pe lungul Balticei şi
i.
spre, Miază-zi, pe lungul Mării Negre. ER
„„Î) Să se apropie, cât se poate mai mult, de Constan-
NIV
tinopole, să se urmărească cucerirea Persiei, să se apro-
„pie de Indii „cari sunt magaziile lumii“. Cel ce va domni
acolo, „va fi adevăratul împărat al lumiia, atunci „poate
LU

nesocoti aurul Anglieia,_

|) Să se ţie.o alianţă cu Austria, în interesul Rus'ei
RA

și a mărirei ei, ” -
k) Cu ajutorul Austriei, să se isgonească pe Turci
din Europa, însă să se abată dorinţa Austriei de a stăpâni
NT

Constantinopolul, île prin născocirea unui război între

23 că şi celelalte state, fie .prin oare cari compensaţii din
CE

| câștiguri pe care, mai P pe urmă, le va lua înapoi.

) Să se caute, prin toate - mijloacele, a se alipi de
I/

" Rusia, toți grecii ortodoxi, sau schismatici, cezsunt îîmprăș-

tiați în Ungaria şi Polonia, căci aceştia vor îi atâţia buni
AS

prieteni ai Rusiei, in sânul naţiunilor duşmane ei.

m) Se dau apoi sfaturi de tactică militară pentru |
UI

biruirea Franţei, Austriei și a celorlalte ţări ce ar mai.

rămânea în Europa. N
BC

La finea acestui testament -Petru 1 spune: „il las

„pogoritorilor spre a se aduce întru împlinire neschimbat,
„Însă cu răscumpărarea vremii“.
 26 i Revista Moldovei

RY
_

Cine 'va fi scris această copie de testament și: cine

RA
a avut grijă, să fie tainic păstrată, în arhiva murii, cu.
| actele moșiei, nu „putem sti. Faptul însă că, această copie, .
sa făcut, nu în rusește, ci în româneşte, denotă că, ea a

LIB
„fost scuisă de un. "călugăr român;. nu din dorința: înde-
plinirii unui aşa testament, ci purtat de grija hotărâriior

ITY
“cuprinse în el şi care trebuiau cunoscute tainic de vie-
țuitorii a
mirii şi vestite acelora” ce trebuiau să le, cunoască -
„Și să st pregătească, pentru apărarea. țării, dee primejdia

S
ce o amenința. e o |
ER
Rolul cultescal şi gospodăresc
»
pe vreinuri,
NIV

Aşezată într'o' regiune îndepărtată de Botoșani ŞI în

genere de orice centru - mai însemnat, M-rea: Vorona a
fost, pentru populația regiunii, nu numai o şcoală a: cula
LU

L viei: și a culturii, dar încă şi o şcoală. a celei mai chib-

“zuite gospodării. De a
RA

Vestea despre viata „evlavioasă şi buna rânduială

' mănăstirească ce: se păstra, în această mitnăstire a ajuns
NT

; departe, Datorită. acestui bun numsz, de care se bucura

m-rea, bătrânul: Schimnic loan a părăsit . „inima Rusiei +
CE

şi a venit, spre a'şi' sfârşi viața, intr'acest. loc. |

leromonahuil rus Partenie, care o- vizitează, în prima -
jumătate a viacului al. XIX, rămâne mult impresionat de
I/

rânduială mănăstirească ce o găsește aci. El spune:

„Aşezarea m-rii este cu rânduială. Reguiele vieții mănăs-
AS

„tireşii sunt acestea: Să se păstreze cea mai serioasă

viaţă de. obşte. Nimănui nu-i îngăduit să aibă în chilie
UI

nici măcar -ană, de cât numai la trapeza de obşte. Mân-

carea e mai totdeauna de post, după rândueliie schimi-
BC

nicești. Deși au. multe vite, totuşi Japte şt brânză niu se

mărăncă de cât Sâmbătă Și prin săptămânile,e în care se
A
“7
Revista Moldovei i

RY
27
Lai

mânăncă deantregul de dulce, Totdeauna. nu sunt

de cât

RA
două feluri :de. fiertură. Martaa şi. Joile din căşiegi se mă-
E nărcă Cu untdelemn ; câte odată se dă şi. peşte, iar. Lu-..

LIB
2, Mercurea. și Vinerea: în- „totdeauna - âncări uscate.
Cand, „se-preg: ătesc de împărtăşire, atunci cinci zile nimic
nu se gătește la: foc, ci numai verdețuri: Varză şi cas-

Y
traveţi. Vin se dă “numai: Sâmbătă . Şi la Praznice mari

m a acne
SIT
câte.0o cupă, Pâinea .se pregăteşte bine. cu făină de grâu.
Slujba bisericească se face la şir; cetesc şi cântă domol

-
cu. evlavie şi foarte cu rânduială. Miezonoptica cu utremia
ER
încep în fiecăre zi la un cias după miezul nopţii. Fraţii
stau în biserică foarte smeriţi şi cu rânduială... - Metaniile
NIV
le fac toţi la fe! cucernic și foarte pogorâte în cât ajung
cu mâua de pământ. Hainele sunt ca ia Sf. Munte, Pi ra:
vila din Chilie şi-o face fiecare - prin chilii: o sută de
LU

metanii la pământ și o mie două sute de închinăciuni

atingând pământul :cu mâna. Acatist citesc în fiecare zi
RA

în biserică, dnpă ciastri, înainte= de liturghie cu cântări.

lar după liturghie, "în fiecare zi, cântă paraclisul Maicii
Domnului Ia, | a
NT

Dacă în privința vieţei cvlavioasc, m-rea Vorona

II ocupa un loc de frunte, nu e mai puţin adevărat că Şi
CE

în privința vieţei culturate, ea nu cra mai prejos. Biblio-

teca mrii, însemnările da pe cărți, manuscriptele și do-
cumenfele despre care am vorbit, în cuprinsul acestei
I/

lucrări, nu dovedesc acest lucru.

AS

Viata evlavioasă şi culturală de aci, nu putea rămâ.

nca închisă, intre zidurile m-rii. Ea are răsunet în viaţa
satelor ce o înconjurau.
UI

Asti] aici găsesc cei întristraţi

mângăiere, aici c locul de linişte. și de me editație al bu-
nilor creştini, aici găsesc chiar bolnavii uşurare. De aici
BC

pleacă raze de lumină în satele vecine,

m a e pa

1) Din cătătoriile ierom. rus Partenie, trad. de Arhim.V.

pag. 22, 23. Puiu
,
 PT II a „Revista Moldovei

RY
-- In arhiva m-rii găsim rețete de leacuri, cum e de
„contra tusbării” vitelor cornute“ ; iar din rap.

RA
ex, leacul
No. 25 din 1856 a Protoieriei județului Botoșani se
vede că dascalul Gh. Teodor de: la paraclisul „Spitalului
la m-re „vremelniceşște

LIB
din Botoşani. ce fusese trimis
pentru liniştea - cugetului său de ispitel e aduse asiipra-i
de urătorul neamului ominesc“, „cui ajutorul Maicei
Domnului sa preschimbate. Da

ITY
Din raportul-No. 38 din 1856 al. Stareţului Mănăs-
tirii, către Departamentul Cultelor şi Instrucției Publice
-

de mult înfiinţată

S
rezultă că, școala, de pe moşia m;reii,
de m-re, că dascălul e plătit de m-re cu leafă şi pământ,
ER
că urmează :copii la şcoală şi că m-rea va avea grijă de
„şcoală şi de aci înainte.
NIV

De bisericile satelor vecine nu mai puţină grijă a

avut m-rea. Unile din ele au fost zidite, iar altele au
fost înzestrate de m-re. Bisericile din Poiana şi Chisco-
LU

vata sunt zidite de Starețul Rafail, iar biserica din Icu-

șeni e durată, din lemw de stejar, de acelaş stareţ. Pe
din Poiana găsim însemnări de acestea:
odoarele bisericii.
RA

„Această Sf. Evanghelie sau afierosit de către a-

ceastă m-re Vorona bisericii din satul Poiană Lungă cu
hramul Sf. M. M. Woevozi, ca să fie nestrămutată de la
NT

această biserică 1850 Maiu 30". Sau aceasta:

„Acest sf. potir cu discosul Său, Zvezda și lingu-
CE

„rița Sau dat de această sf. M-re Vorona bisericii din

„Satul de pe moşia Poiana Lungă.. 1847 Marti ş. a. d
O mănăstire despre care ne spun documentele că
I/

avea, felurite grădini şi vie.., multe vite... iazuri mari cu

AS

pește; sute de stupi cu albines, cu alte cuvinte o rân-

duială gospodărească neîntrecută, nu putea să rămână
făta o influență binefăcătoare şi, din punct de vedere
UI

gospodăresc, pentru miile de credincioşi ce o vizitau,

mai ales, cu pri'ejul hramurilor ei. o
BC

%
* +
e
Revista Moldovei . _ 39

RY
„INCHEIERE -

RA
Multe sar mai putea scrie încă, despre această Sf.:
M-re, carea avut un trecut atât de însemnat. Eu însă,

LIB
iubite cititor, nu am pretenţia,de a' fi scris tot, ce sar
„putea scri despre ea. ci am seris, numai ceia ce am pu:
tut eu afla, din cercetatea diferitelor însemări, găsite pe

Y
odoarele și cărţile: m-rii şi din .cercetarea - documentelor,

SIT
ce le-am găsit în arhiva ei. e
„Mergând, din. când în -când, la această in-re şi 0b-
servând,. de aproape, toate urmele ce ni le-a 'lăsat tre-
ER
cutul, am rămas adânc mișcat, de viaţa, pătrunsă de ev-
lavie şi de patriotism, ce s'a trăit, în acest colț, atât de
fermecător al județului Botoşani. |
NIV
a
„Şi dându-mi samă că, vieţuitorii ce autrăit, în a-
ceastă m.re, iau împodobit trecutul, nu prin faptul că
au fost bogaţi, sau săraci, ci prin faptul că, plecând din
LU

lume, au dus în m-re suflete creștine, De cari le-au înâl-

țat pe calea virtuţilor, din această cauză, am văzut şi.
am găsit, în acest colţ tainic, nu numai o viaţă mănăsti-
RA

rească, aleasă, ci o viaţă. înaltă a poporului nostru, O

pagină de glorie a neamului, cu care se poate mândri
NT

nu numai județul Bntoșani, dar chiar neamul nostru.

Ţin să precizez că,cu nu mă unesc cu aceia, cari
iN
cred că, mănăstirile au avut un trecut ales, numai prin
CE

faptul că, altă dată, a trăit în ele boerimea ţării; ci 50-

cot că, ceic ce le-a înălțat trecutui, a fost faptui că acea
boierime şi în genere toţi cari au intrat în ele, au dus în
I/

m-re, un dor de muncă creştinească, un suflet alespe

care l-au pus în slujba bisericii. Pentru aceasta se cuvine
AS

să videm, în istoria m-rilor, nu numai trecutul lor, ci tre-

cutul neamului.
UI

Ceia ce a înălțat. m-rile, a fost sufletul evlavios și

pătruns de creștinism al străbunilor, în genere, şi ceia ce
le va înălța, în viitor, -va fi sufletul neamului care, în
BC

totdeauna, în părțile sale, va avea nevoie și de o viaţă

mai retrasă, meditativă.
RT...
 30 E Revista Moldovei |

RY
“La toate aceste gândindu--mă, am scris; aceste pagini,
cu privire la m-rea Vorona, nu spre a plânge pe ruinele

RA
unui trecut de evlavie, nu cu tristeţa în suflet, ci, cu bu-
curie, fiind că văd în. prezeni, în. ra-rile noastre, eiiviind
viaţa lor de altădată.

LIB
- Frumoasele! gospodării ce sau întemeiat în m: rile
Moldovei, atelierele - ce sau înființat la cele mai multe .
din ele, viaţa cărturărească, la care sunt din nou chie-

Y
maţi - vieţuitorii „m-rilor, prin îndemnul şi îndrumarea

SIT
L. P.S. Mitropolit Pimen, mă îndrituesc “să dobândesc. .
şi mai multă convingere că viaţa - rilor a apucat pe ..:
drumul ei străvechi, -
„. Vorona cu vechea ei rânduială mănăstirească ce se:ER
observă” și astăzi; cu bisericile ei restaurate, cu frumoasa
ei gospodărie renovată, Cu bogata: ei „Prisacă reînviată,
NIV

a păşit şi ea pe acest. drum.

Facă Dumnezeu ca rin amintirea - becutului ei de -
evlavie, de cultură și gospodărie aleasă, “să se deștepte”
U

„ŞI să se îndrumeze sufletele noastre, cât: mai mult, pe

calea faptelor cre ştinești.
AL

(Sfârși) iconom BI Simionescu Ş

TR

996550 a
“n Eei CENZ i E,[| |
N
CE

Lucian Costin — «Cântecele “oarecare părtinire şi. totuși nu

mele» (1910--1912) București putem fi - îngăduitori cu d-l
1922, Preţul 1o lei - Costin, chiar daca d-sa' ar în.
Amintim de „Cântecele“ d-lui
I/

“calca pentru prima dată. hatul

Costin numai fiindcă ne-a ru- „poeziei.
gat frumos d-sa s'o facem şi
AS

Un singur meru îi putem

numai. presupunând ca: îndrăz- numai spune: «De vreme ce
neala ce-a avut-o dea le tipări D le Costin, ştii ce este aceia
a fost. sinceră. Noi, din propria-
UI

un vers, citește, te rugăm, cu

ne pornire, nu l-am fi aminiit, "atenţie şi cu stăruință. versu-
pentru : simplul motiv că ele
rile literaturii noastre clasice
nici nu se megieşesc măcar cu
BC

şi, poate, te vei: învrednici

arta. Sunt mai mult jucării na- cândva măcar să le 'imitezi,
ţionaliste, tipărite frumos pe
hârtie buna. Le-am citit cu C.Op.
 fa

Pe
ii Revsta Moldovei
3i

Y
„"C. Robuleseu.- Lăutarii nostri. că o avea şi un oarecare lău-

AR
„Lucrarea Pr. l'obulescu pre-= „tar. cu . numele de Iordache
şintă un -deosebit interes, din Gălușcă. ” Că erau
punctul de vede .al evoluți
reei. 'doi staroşti
în acelaș timp, deci două
bresle

IBR
muzicale la Români. Iinparţită 'de * lăutari: în acelaş
în- capitoie, . cartea relevează,. tărg& al
leşilor, acea :ta nu pare
„„ cu dvosebire,instrnmentele mu- a-fi
verosimll
zicale-la Români, cântecele de

L
Altă chestiune nelămurită
veselie şi baladele, ce. se obici-
este relaţia istorică, ce
nuiau a se cânta, viaţa scrip-. o dă,
cu

ITY
privire la nunta
carilor-țigani. şi diferitele îm- domniț
Maria fata lui Vasile Lup ăi
u
prejurări în cari ei se mânifes- -1645, Profesorul Ion Gramad în
„tau cu arta lor. în
a,
interesanta expunere ist
caori

S
“Istoricul musical, încejând din revista < Viaţa Române
- de pe la «mul 1400, ajunge ască»
1911, Spune ci < Principe:e
i

ER
ă
)
,
“până în epoca. contemporană, Ianuș,
domnului Litvanici,
odată cu dispariţia lui Barbu rin sta-
rostia prințului: ardele
an Ra-
Lăutaru şi a lăutarilor bucovi- koczy, lua în căsiitorie, pt
NIV
dom-
neni Moș Picu şi Grigrorie - Diţa Miria, fiica lui Vasile
_Vimdereu. Bazată pa o consi- lupu; iar Preotul
derabila serie de documente de C. DBobu-
escu ; sîn memoriile sale, /Ce-
tot felul, manuscrise şi citate men
LU

lunuş; zice despre prive-

de ale: multur autori români Şi liştea minunata,
„Străini, pe care i-v
necontestat că, lucrarea dădea nunta de la curtea lui
e a necesitat tinip, răbdare și, Vasile Vodă Lupu, atunci, când
RA

mai cu seamă, o pastunea in îşicununa pe fiica lui Maria, după

- patrunderea chestiunii. principele lituan Radzivili pa
“e. i
Urmărinnd, cu interes, toată Rezultă câ în relația dara de
NT

- expunerea preotului C. Bobu- C. Bobulescu, Zanoș este ca

„escu, am dat, totuși,
de ch-s- un
po simplu asistent !a nuntă, câtă
“p “tiuni - neclarificate. Așa, data vreme Ion Grămadă spune că
CE

morţii Ini Vasile Barbu Lautaru Ianoș este. însusi mirele,

ramâne tot controversabilă,
Sfinţia Sa'indica data de r2 Desigur că aceste nedumeriri
Dec. 1861; iar Th. Burada, în nu influențează întru, nimic,
I/

almanahul muzical din 1876, da astipra valorii necontestate a

data de 18 August 1738, Dea- cărții, care, din punctul de ve-
IAS

semenea se. precizează că la dere al fondului serveşte ca o

1856 Barbu a fost reales sta- minunată călăuză în descoperi-
roste al breslei lăutarilor şi ca rea de luminipe terenul mu
ar fi și murit în această dem- zicei naționale.
U

nitate: or, demnititea de sta-

m, Gr..Posluşnicu
roste, în acelaș timp, se spune
BC

-—

EBOVEG
 0 R vista Moldovei

RY
Revista Revistelor.

RA
“ «Ramuri - Drum drept (Mo. teşta josnicia.slin om, adică-tot
31—34 pe Septembre, 1g2 ). ce. nu-i nici literatură, nici cu- .

LIB
Nu cred că poate fi omde getare, nici morală :: 'mâi ales
cultură în ţara noastră, care de acest din urmă cuvânt se
să nu -încuviințeze din toată "tem: snobii noştri literari. In
inima părerile d-lui Iorga în numărul din 24 Sept. vorbește

Y
ce priveşte artificiala poezie a de . romanul lui Louis Hemon
vremii în care trăim şi să nu „» Maria Chapdelaine“, despre.

SIT
vada în ele adevărul, care tre- care nu s'a pomenit nicâiri la
buie să ajungă crez pentru noi vreun cuvânt, deși publica-
orice om cu simțul răspunderii țiile noastre pomenesc multe
în această privință. Noi le îm-
părtășim fără rezerve și fără
ER
din romanele proaste. franceze.
sau- altfel, numai pentru. că-s
gând ascuns, chiar dacă sar picante, adică reprezintă carta
NIV
găsi cineva să ne învinuiaacă nouă». Romanul lui Hemon,
„de toate... retrogradismele: și care nu-i nici picant, nici extra-
reacţionarismele din lume.—și, vagant, nici decadent etc., n'are
cnm e obiceiuj, chiar „de alte ce căuta în publicaţiile noastre:
U

lucruri, „idealismul: ce plutește pe fie- .

“Potrivit” liniei sale de con- care pagină a lui e bun, cel
AL

duită,“d. Iorga explică, în nu- mult, pentru cei... înapoiați.

mărul din 3. Sept. supt titlul . "Numerele pe Septembre mai
«Inspirații nouă», ce însamnă aduc pagini. despre Coșbuc de
TR

în adevăr inspirație nouă : dând d. G. bogdan-Duică, proza de

ca exemplu pe Împăratul. Ana- I. Agărbiccanu,. Al. Lascarov-
mului, care a vizitat Franța de Moldovanu, l. Gr. Oprişan, V,
N

curând și a vorbit în limba sa . Tempeanu etc, poezii.

Frnncejilor, d-sa spune: cEi cu- Păcat că poezia e, în genere,
CE

gelă în spiritul et», adică al slabă și ca inspiraţie Şi ca rea--

culturii al carei reprezentant „lizare, ca toată pozzia ' noastră
era: ceia ce lipseşte la'noi, e contemporană. Citească cineva,
I/

focmai asta. Vorblnăd, în alt pentru ingoherenţele și absur-

număr, despre Zeatru, d. lorga ditățile din ea, poezia «Nimfa»
AS

amintește că pe scenele noas- din n-rul 31.

trn se reprezintă tot ce pof- N. N. Răutu,
UI

POŞTA REDACŢIEI
A. S. Soare (Șuici-Argeș). --- Nu vă putem da încă ospitalitatea cenrtă.
BC

I. Livideanu --- Nu prezintă nici un interes: citeşte mult literatură bună,

ca să ştii ce-i interesant şi ce nu este.
DE EEE EEE

a.
M AnulÎi No. 8. _ Aa „BOTOŞANI i Decembrie 1932

Y
TA i MOLB
OLDOVE:

AR
IBR
i APARE LUNAR

L
ua sopulariiatr

ITY
ie iteratară pomânească:
„Ootavian S. Isopeseu.

S
ER
a moartea celui ce, înainte de război, a
„fost distinsul orienialist al facultăţii teolo-
NIV
“ gice din Cernăuţi, iar de la război în-
i” coace, suplinitorul unei catedre univers:
tare de elină în' lași, — la moartea Arhi-
LU

maudiitului Silvestru (Octavian) Isopescu,

cuvine-se a ne aminti că prea curând de-
| cedatul învăţat bucovinean. a fost şi un popularizator de
RA

literatură: românească, dându-le |

„Neinţilor o serie de tra- -
“ duteri din prozatorii noștri contimporâihi, traduceri cari
NT

mai, ales astăzi merită să fie. desgropaie, astăzi când în-

stitutul de editură „Cartea Românească patronează ne-
CE

„trebnicile pretinse traduceri în nemţeşte ale unui oarecare

- Abraham Altmann . (vezi articolul „Maltratarea lui V:
Alecsandri: prin d-l A. Altmann“ în „Glasul Bucovinei"
I/

= An. V 1922 Nr. 899)!

IAS

Era: într'o aprigă zi de iarnă a' anului 19i1, la Pă-

U

trăuti pe Suceava, când prâfesorul Dr. Oct. [sopescu mă

BC

surprinse în toiul lecturii . traducerilor în neinţește, "din.

 2 -
E i _ “Revista Moldovei E

RY
Gane ale profesorului ” Iaroslav “Cramerins 1) (traduceri
„apărute . svb pseudonimul /&s. la Cernăuţi, 2 volume, 1903

RA
“și 1906), Îi arătam atunci profesorului. Isopescu că pilda -
lui Cramerius ar trebui urmată cu toată: râvna:! lui, dar:
mai :mai ales cu mai multă izbândă, cu mai multă răs- ;

LIB
tălmăcire idiomatică şi cu mai multă transpunere . locală .:
în spiritul mediului neințesc: Şi stăruiam ca „lucrul să se
facă numai. decât Ara | : |

Y
[:-aş face şi eu! — fu atunci. răspunsul „d-lui *--

SIT
profesora. — L-aș face: dacă aş da de un „logofăta
DP

(secretar). harnic la scris, că „drept. să spun, scrisul mă

ER
n.

-plictiseşte ! DR ia, -
Și atunci, cât te-ai şterge la ochi, doritul logofăt Sa
NIV
şi înfățișat la faţa locului. În 17 Ianuarie” lucrul Înce-
puse... Profesorul dicta, iar peana, spornică alerga pe.
hârtie, până ce prelungile umbre albastre ale- înserării: de
U

iarnă: se 'topiau în. plumbul anurgului . și norii rotocoa-!

lelor de țigări îţi împăinjineau . ochii (Prof. O. Isopescui,
AL

a fost un pătimaș fumator şi.. nicotina a. fost. ceea ce

TR

nea oo „a -

12 Despre. filoromânul Iaroslav Craimerius (Kramarez s'o îi chemat.

acasă, în Bohemia), Ceh de naționalitate şi al 3- lea ins în acea. treimea ,
N

Cehilor îndrăgiți de Români, care se împlineşte cu 1. Urban-Jarnik şi cu

| Abatele Metodiu Zavoral,— vezi cele relatate de |. E. Torouţiu în „Neamul
CE

romănesc literar“ An. III 1914, pag. 563565 cu prilejul morţii lui 1 C.-"
întâmplate la 12, Sept. [30 Aug. 1911. Exilat.. din Bohemia, pentru înversu:
natul său faaatisu naţional, profesorul ceh, Î. C. se pomeni: ajuns tocmai
I/

în celalalt capăt ai împărăției austriace, în Bucovina. Ce mângăiere pentru

- adânc rănitul său: suflet; când în acel exii el descoperi un tovarăş de mu-
AS

cenicie : țăranul român ! În curând îi învață limba, îl..caută, îl cercetează,

îl îndrăgește... Şi îndrăgindu-l pe acesta, îi îmbrăţişează apoi pe toţi vlă- -
Starii, acestui țăran... Editează o serie de cărţi .postale: cu ţărani, case, bise-
UI

rici şi regiun; rosiăheşti: din Bucovina, ajutorează instituțiile culturale ro-

mâne, întreține la şcoală pe cutare elev'săriman... şi când la 1 lunie 1909
stăpânirea austriacă decretează” expulzarea „propagandistuiui- lorga, el,
BC

Iaroslav Cramerius “dărueşte fiecărei societăţi studenţeşti române din Cer-

„năuți câte un portret în mărime paturală a Expulsatului...
+ ..

„ Ma

4 Revista Moldovei: |
i ŞI

Y
atât .de timpuriu l-a.ră pus cu. zile).
În
„sub cer cu stele înlăcr ămate de ger, punplim bări tărzii, pr

AR
eam apoi la cale:
„să dăm traduceri nem țeşti din toţi
scriitorii: rormiâni, ba

IBR
"chiar şi o istorie a lit eraturii române!
în .nemţeşte,. |
„ Câteva zile de acestea, şi un teanc.
de manuscrise
stătea 'găta de tipar: Datoria lui «C. San
du-Aldea, Puiul

L
şi Microbul 'iui, Brătescu- Voineşti, P/inba
rea. lui Pătră-
" şcanu şi: /'efeleaga lui Agârbiceanu."

ITY
Rămânea. să mai obţinem: din partea autorilor auto-
rizăr ile neceşare. Le cerurăm, dar singur numai
C. Sandu-

S
Aldea s'a. răspuns (cu: scrisoarea din 31 lan. 1911)
, birie-
"„vo itor şi. răsplătitor. Traducerile începură
ER
deci a: fi publi-
„cate în ziarul creştin -social. » Bukowiner-Volksb
latta, pen-
NIV
„trucă în zilele acelea Românii bucovineni
profesau- de-
“avalma cu Nemţii cel mai. sănătos antisemitism
şi lucrul
acesta încă nu era socotit drept: ceva infamant
2)... În
LU

cursul âceluiaş an apăru şi volumul 8%, de 204

pagini ;
Rumânische Erzăhlungen aus dem Original iibersetzt
von
„S. O. Isopescul, Czernovwitz 1911, .
RA

e
Edd Sânt pagini în această carte uitată, 'cari trebue des-
-
“ mormântate (cele “menţionate -mai Sus). „Spazierga
ngula
NT

lui Pătrășcanu nici nu mai e traducere, ci localizare.

Atenuarea câtorva: note prea insistent caricate, e singura
CE

mică. modificarece se impune la. reeditarea lor.

3
I/

O amintire mă obsedează de când cu moartea lui

IAS

Octavian * Isopescu...:- Cutare profesor vienez -vorbia Ja

Cernăuţi despre Vo/hsliedul german. Şi cu cel.mai dega-
2) În- teimeinica şi excelenta cartesa Americanului Henry
U

Ford, tra-
dusă în nemţeşte de P. .Leh:nann, Der internationale Jude,
Ein Weltproblem,
BC

Lipsca 1922, se vede de când şi mai ales de unde vine ciud

ata concep- , *
ție „modernă“ despre antisemitism,
i
4
”
, De
o.
 4. a . ip
e a „ Revisia Moldovei.

RY
d

jat aier - magistralul coterenţiar lansă ' înțr ăn monent. dat

- Cam următoarele : „Românii, traducându- -şi cântecul po-.

RA
porului“ german în limba lor, -ar putea învăța cum se
_.".

pzețuese creațiunile poetice ale: poporului“.

LIB
— „Oder auch umigekehrt ! lu (= Sau mai bine inverslu jo
— tăsuriă deodată: glasul profesorului - O. Isopescu în
plina sală de conferinţă.!.. „Era una dintratele mari
n clipe .

Y
când omul se. covârșeşte pe sineși....

SIT
“Traducerile. lui Octavian Isopeseu” sânt un ecou.al
acelei clipe. de covârşire:. | a
4 a ER „_- Lecă Morariu. . >
NIV
, i . PI “ . . „i
a . ” Ă ă
A . pf i
e
U

. .

„ACORD MINOR
AL

lu ora asta plină "de linişte și. amurg a e

TR

- Cu aripi frânte visul iubirii mi-se. Stânge, —

Și noaptea. cuib: îşi face în inima ce plânge.
N

Și umbra mă îngroapă E
CE

“ȘI lacrimile „curg a

Din unda a, acuma, 0, suflete nopiai

I/

Cernită, amintirea trecutului răsare,

AS

“Precum se 'nalță, noaptea, dintr un adânc de mare.

_O jalnică fantomă |
UI

- De vas naufrâgiat... Bi
.
" Pa
ş
„„ George Voevidca
BC
 A SĂ 4]

Y
SNA) EA i]

AR
L IBR
SATUL. BOGATA.

ITY
ba . (Din istorisirile lui” Moș Nică Păduraru)

S
oş, Nică Păduraru e 0: cronică vie; amare de
ER
IAR
ai» [căci uumără apro: pe suta] şi o figură
interesantă şi originală:
NIV
_Locueşte, departe de sat, un bordei curat
- pe caretoată iarna l-au vizitat dezerlorii Şi
alea cerbii alungaţi de «lupchi».
LU

o E) TIC) “Singurul -tovarăş, o mâţă, i l-a fost mân-:

„cat o vulpe. şi “sub streaşina bordeiului. nu de puţine ori a găsit
| cuib de şe:pi, cari mişună prin «gropile de aur». |
RA

„Gropile acestea, cari ascuid: sau au ascuns multă cvuţie

"(căci vorba moșului «sunt mai mulți bani în pământ decât pe
NT

deasupra)» au stârnit” Bogata. |

„Ele, merg din gura Bogăţii, prin pădure, până” n Hârja. şi”n
valea. Slatinei, ținâna mai mult colnicele (tot. dealul e borielit)
CE

şi fugind de locurile băhnoase, urmărind «viţa. de piatră».

Ele au „un drum hotărât, ceeace însemnează, că nu s'a
“micrat la. întâmplare. Acum, în-ele sunt 'băltoace în cari se scaldă
I/

erpii cei uumeroşi .pe aici. | „*

d
IAS

„n, Pe: lângă. aceste mărturii, cari trăesc, s'au mai găsit pe
- locul numit „la uluct unde se despart păraele Bogata şi Talpa
-

„niște ulucuri aurifere, pietrificate, pe “cari moşul le ştie de bună

U

seamă, cum le ştiu şi ulți mulţi locuitori; „dar pe cari apa le-a"
mâlit, . ;.
BC

Moşu Nică a apucat în. copilăriă lui, 'căutători de aur. şi:

„aminteşte de un moşneag, Neculai a Sofiei, care făcea vâlto ace
 “A 6 - e - Di îi i | „Revista Moldovei

RY
în cari se. adunau, eglii făcute totoloi» nătisă de. pulioiul apei,
pe, cari el le isbiă. cu muchea, iar sfărămăturile - le tot ciuruiă.

RA
"Copiii râdeâu de i moşneag, neştii nd dece: tot cată 'n ciur
şi îVau' mai râs, când au aflat de ia. părinți, că acolo-i aur,

LIB
- De bună seamă . Bogaia-i “mai. nouă de cât Baia. Prima a
s&zare. va fi fost în Baia şi lucrările de "căutarea aurului întin:
zăndu-se pe dealul Bogăţii, s'a intocmit şi situl Bogata, +

Y
Când: Moşu Nică a deschis :ochii, Bogata numără vre-o

SIT
30. case, la mijloc de codru. | , |
Până acum un. an s'a „păstrat o casă din aceste 30, a lui
„Şandru; pe care stăpânul șău,' din. „neştiinţă, a Stricat- -0, “făcând,
ER
din bârnele ei: necioplite un bordei.”
Chiar căsuţa! din curtea Şc. pregătitoare, e« adusă, demon-
tată, din Bogata şi s'a numărat şi ea printre cele 30 vechi, pă-
NIV

cat, însă că i s'a stricat, întocmirea cea veche. | .

Au poposit în” pădure, „peste băştinaşii cei puţini, “multe.

U

„dihănii de ruși și unguri». și chiar „Moșu Nică spuinie, că după

tată, din strămoş, e rus. î N
AL

Nume de. gospodari” din copilăria. lui, nume - cari. se păs-

trea ză. şi azi în sat şi ale: :câror: case, inoite, se aflau odinioară.
TR

“tot pe locul de: azi sunt: „Chiper, Șandru [probabil ungur de:
origină], Maxim Mândachi, Todică, A Sofiei etc.
N

“Familia” litime. își trage matca din Bucovina, Işi aminteşte

de- familia Veleşcanilor, toți. oameni tari, urşi hărțăgoși, cari du-
CE

„ceau, ca pe 6 botă, o grindă dintr'o talpă de casă.

Erau; „pesemne, Ruşi, cum mulţi s'au aşezal la Sasca Mică,
numită și azi de oameni „la Ruşi“.
I/

Velescanii treceau drept mari „arhirei“ (fc: mecători), Unul

AS

„din ei umblă pe un cal chior, pe care-l tot 'îndemnă; «hi, chio-

ru-le!> şi când îl şficuiă. cu paraphicul, sărea ?'n sus de-o pră-,
UI

jină, săritură urmată de 'veşnicul:

-O mie şi-o sută de cruci.
legate.cu buci I>
BC

Deseori punea rămăşag! că mănâncă o sută colaci, pe cari

după ce turnă o ciaşcă de chiper pisat în 'gură [o gură,:nu
glumă !], îi înghiţiă pe rând și mai și cereă;
x
+
 „Revista Moldove| i Ia
Ie | 7

Y
e . 4 . *
N ” ” N ..

AR
«Domn Naftule> de multe ori a trebuit să fugă,
.cu. niuş-
terii cu tot, din crâştă, când V elescanu scotea
dim sân un şerpe -
cât o cociorvă, „Şi-i da drumul, de «băpă copchii în boli».

IBR
Chiar Moşu Nică s'a: *mbătat CU - rachiul luat „din rămă--
şagurile, lui dese, :

L
Acest morod primitiv locuia în nişte case 'croile. din bârne
necioplite, legăte. prin cuie. de lemn, bârne” pe cari le tăiau pe

ITY
Joc, .. scutind căratul. Tipul acestor case îl alcătuiau cele cu două
„încăperi: o Odaie mare şi o tindă. In beciurile” lor întunecoase,
„umede,

S
adânci, “nici nu îndrăzneai să intri, iar curtea”-toată era.
O prisacă:aa prisăcile câtă-i lumea!» zice Moşu. !
ER
i

Sobs nu. erau ci doară un «cuptior>, pe care se încălzeau

„copiii, „cari. crau mulţi de “tot pe atunci. s«Turna câte-e jumătate
NIV
de . sati pe-un cuptior strănepoate 1». ”
Când veneai la masă, vedeai roata copiilor. de. socotea! că *
mai. Sunt şi din sat, E .
LU

Acoperiş. de draniţă |nu sc pomenea: strujeni și paie, In loc.

de geam puneau un <buit> de vacă, care când se usca. sprijinit
pe cruciulița de lemn, era străvezie ca paharul.In loc: de lămp
RA

ardeau în «beşici» untură, în.care vârau un petec, pe care-l

tot trăgeau, pe. măsură ce ardcă.
NT

Toţi erau clăcaşi, - făcând «boerescuri sâlnice»> pe moşia”

„<icnejilor». Ienejii au ţinut moşia Băii [cneazul Alecu Cantacu-
.”

CE

zino], dar primă proprietate a avut- o unul <Marchezu» (proba-

„_bil e vorba de marchizii de Betnar).
_ eleuejii> erau oameni amarnic de puternici, un fel de po-
I/

tentaţi, "cari nu se „prea uitau «când ţinea pușca mcărcată, de-i

IAS

om înaintea- lui». ,
Clăcaşii aveau şi palmacul- lor de pământ, în Plopi sau. în
Tărincuţa. |
„In sat-erau mulți Țigani, ca robi. „Mai mulţi ţigani ca
U

oameni“. Urmașii lor şi azi mai sunt, .cu îmbelşugare, aici. Din
BC

vechile nunie trăiesc: Bulache, Ciobănel etc.'Unii din sțrămoşii

lor făceau ca pe o jucărie câte o, jumătate veac de. «gros».
-_.
 d IE e Ne „Revista Moidovei

RY
| , - 4 II |
4 T - 3 « '

“ padeţii, vornicii, vătămanii, hătuiaiu „sfatul. ce. “judecă Au

RA
ultimă. instanță. Pedeapsa? „Te bătea pân” "te omoră“? Cine su- !
„duia de cruce. eră pus. în jug, iar pe tâlharii lă drumul mare îi
pedepseau astfel : li jegau picioarele, treceau printre elz'o grindă

LIB
“Şi-i 'spânz urau așa, cu capu 'n jos. Apoi, cu „un harapnic cu :
“„pluhghi“ Îl. bătezu pe tălpi, bână-i. da | sângele) de se târă apoi,
nenorocitul, în genunchi și'n mâini până lă, „crâşmă, “unde-i tur=

Y
nau „spirt peste răni, de 'sărea."n sus o prăjină de durere |

SIT
„Yornicii sirângeau- -birul <fără chitanţă». Dacă le-o cereai,
"te şi băteau sau, în cazul cil. mai bun, “îţi spuneau. acă- i încuiată,
ER
în ladă şi că-s vrea: multe, ca să: ţi- o găsească așa, în pripăo.
De multe ori luau birul de 2—3 ori pe an. IN
„Primarii erau puşi să prindă-pe tâlhari, dar de multe ori
NIV

ei însuşi era hoți de drumul mare, ca vatavul Marcu, Hoţii se

prindeau greu prin. acei codrii, mai ales când intrebuințau p urmă!
U

ntoarsă“ adică întorceau deandoasele potcoa vele cai! or.

| „Tinerii se duceau la Cornu Luncei sau Râșca „să tra
AL

| sorții: - L

Moşu Nică mă făcut. de cât 9 zile armată, în: postul Cră. .

TR

ciunului, deși a scos.un număr mai mic de 200, «Poclouul,

stănepoale Panţirii erau ostaşii cei temuţi,- ca şi Cazacii de
i. Trăeşte şi acum în Râșca Vasile Panţiru, feciorul unui
N

panţir din -Bogata, - | e

CE

” Lă trasul sorţilor şedeau căpit.nii şi preoții la o masă.

iar flăcăţi erau puşi să | joace cu sila, pe când ei se strâmbau
de râs. i
I/

-Puşca era un drug mare şi greu de fier, cu Cocoş, pe care

AS

- flăcăii 0 desfundau Şi -făceau din ea trâmbiţă, -

Era jale mare 1 sat, când îi luau la-oaste. li petreceau
UI

fetele cu ochii plânşi, îmbrăcate ?n peştimane (un fel de ca-

trinţe) şi brâuri de mătase, boite din scoarță de. arin ' sau pă-
„dure, pe cap cu tulpănaşe, nu cu «batiste» ca azi, cum observă”
BC

cam iropic, moşul.

"Şi. erau meşteşugări pe atunci, Cojocari, âzi dispăruţi erau
atunci destui, [Se vânati jderi]. Opinca. și-o croia fiecare, dar.
Pr

„Revista Moldovei i e „i = 9

Y
s,

AR
“erau şi, ciubotări: pentru oheţe de lux „ Cari erau galbene, cu
-. carâmbii inalți şi, cu nişte tocuri aşa de mați, că, de era omăt
| se "aduna atâta : pe ele, încât nu mai mergea

IBR
cât a hi lumea !
“Bărbaţii mai . “cuprinși. imitau pe unii „târzove ți la “post.
“AAveau fesuri albe şi de-cele «bulgărești» (roşii) cu canaturi,
“ «Frumoasă

L
viaţă i» oftează moşul. Copiii se jucau în
„groapa lui „Hârjab, în. care intrau câte 20 de băeţi. . .

ITY
Ea, avea zidării şi bâme Copiii găseau deseori ciolane, iar
seară nu intrau acolo pentru nimic în. lume, * căci venea! sNe-
„curatul».. „«<Cine:sapă'?n ea, moare» aceasta e credința, 'credinţă

S
„care e şi njai straşnică acum, când au murit cei ce au îndrăznit
.

ER
La
-

s'o 'calce: învățătorul Stoleriu, şi Dionisie (Dizu) Zâhărescu.

“Azi groapa-i astupată, căci peste ea s'a năruit malul. Ar!
NIV
trebui „organizate explorări sistematice şi uici şi pe dâmnbul Ples.
“ culenităr, unde sunt urmeie unei 'cetăţui.
Flăcăii.peireceau pe acele, vremuri asifej: lăsau '0 roată
LU

mara, tăiată dintr un trunchiu de brad de la deal la vile şi se

| aţineau în drumuri, împuşcând după ea,
"O nuntă ţinea de Sâmbătă până ?n cealaltă Sâmbătă.
RA

" Balercile cu rachiu .se goleau uia după alta la socrul şi

nunul 'cel mare, Cei mai cheflii -beau cu cana, până ce-i aruncau
NT

peste poartă ca pe .nişte bostani.. -

„Şi pentru atâta bielşug Și risipă era lucru mare dacă se
1asă pe masă 1 leu şi. 50.- .
CE

Biserica, de lemn a satului (1840).a fost clădită din milos-

tenie, -adunată de popa Costache Gheorghitau, primulşi ultimul
„ preot “al satului (azi slujeşte preot din Baia), ajutat de dascălii
I/

„Neculai şi- Todică.

IAS

| "a Popa Costache avea 3 feciori: Gheorghe, care a lucral Și.

“murit la o fabrică de eprav>,, Vasile şi Toader, dascăli.
Pe vremea moşului aceștia erau singurii: ştiutori de carte,
U

căci şcoală nu eră de cât la Sasca Mică [Ruși] în casa dasca-:

lului Doroftei, care era. şi “protesor.- Ca şi” n armată, Nicâ w'a -
BC

urmat la şcoală de cât puţine zile, căci cmai bine peste poartă
decât în genunchi, pe grăunţe». 7
 $

10. i | i o - | „Revista Moldovei 4.

RY
4

„e
î :

Cărturarii veneau din Răd şenii şi Sasca, ca: Dorneânu, lon

RA
Vătatu fost primar etc. - -

"Dascălii învățau. cele de nevoie la Baia, care, pe acea vreme.

avea mulți preoți.. Peste ei. (un tel de protoereu lo al). era Po pa

LIB
Gheorghe. :
Despre preoți şi mai ales" despre: Popa Șarpe, nu prea“
“spune mult bin=" Moşul Nică. Acesta,, de era mică groapa strigă

Y
. la gropari: «taie mortul, tontul: !»" şi pe Aa, hramuri suduiă

SIT
strașnic, când tiu-i plăcea rânduiala.
„Nu-i de mirare, deci, când . şi obiceiurile obşteşti “ erau
- “aspre, d:
O fată care greşeă ER
era pusă n jug şi bătută cu harapnicul; ”
jar soacra! mincinoasă, care nu spunea. meteahna fetii, era:” pusă
NIV
n ham şi batjocorită. de tot salul. +
. 7

Și aşa, tot povestind; uită moşul să mai hrănească focu!

din «cuptiorul> lui, care-i :răpeşte o bună parle din bordeiu.
U

_“Grăbit, aruncă un maldăr de vreascuri, spunând că e păcat.

de moarle să lase să se stingă, că-i bătrân şi afară amurgeşte |
AL

Şi 'n curând nimic nu. se mai vede. A ă e. Noa pP ica cade acum
„fără să. se anunţe.” .
TR

Priu uuşa deschisă se. văd hultoanele cele. frumoase ale :

Rarnicului învăţător Rădăşanu, înşirate ca soldaţii, * urcând în
. Şiruri” regulate, parc'ar fi vrând să iea cu asalt bordeiul moșului;
N

iar mai jos, unde. şerpueşte Bogata cu susur mulconiit,' pădurea

CE

_meagră de brazi, încărunțită cu mesteacăni, a prins a'vui. mis-..

'terios sălbatec, ca pe timpurile, când singură împărăţea peste
meleagurile. acestea, CI
I/

ă VIRGIL TEMPEANU |
AS

.
„-. Profesor a

15 August 1922, Bogata-Baia: N

UI
BC
 Y
AR
L IBR
ITY
PI
- Di AR
DĂ AN. BĂ
7 -

S
N
.

ER
Neale
-

IE Le Seul mailre cestle destin.

Pa A , (D. Stern)

„ Presimtcă mâine ai să mă lovești

NIV

Și nam să „sedp de ghiara ta Plămândă,

„Căci neînvins aii fost ereu şi EȘTI, -
LU

” Ca lupul nesătul fe ăpuste eşti

„Din nevăzutul tău. locaş de pîndă,
RA

Ne cazi în spate. ne sugrumi, domnești,

ȘI. peste tot pui steaguri de. isbinaă.
NT

“Dar azi, ales de omeneasca turmă. Dă

tr

| Superb și diîrz. eu mă imăsor cu line, |

CE

Șinici nu vreau de frică să-ți mai Știu ; | -

I/

SI Ani asvârlii și dragostea din mine,

Și de-oi cădea, vreau cel puțin să fiu
IAS

Din victimele tale, cca din urmă.

e
Ca î
„G. Pallady,
U
BC
 RY
RA
LIB
Conu Griggoriţă.

Y
In ziua de Mercuri 55 “Octomvrie a. c.-a, avut loc

SIT
„la laşi înmormântarea” fostului . profesor de “ „rnuzichieu
_Îmiuzică bisericească] Grigore. Gheorghiu. tatăl” cunoscu-
tului profesor de matematici Gh. Gheorghiu. In graiul
ER
„ şcolăresc. şi preoţesc toată lumea-i zicea „Conu. Grigoiţăe
La auzul acestui cuvânt, cred că va tresări fiecare preot, .
NIV

din ţinuturile Moldovei. : Numele, bătrânului profesor a

fost pe buzele multor şiruri. de. seminarişti, iar Simțirea
- Tui patriotică | şi creştină sa aşezat temeinic în sufletul pă
U

rinților noşțri, astăzi în vrâstă de 60-—70 de ani. ca și

AL

în sufletul nostru, cari, de-abiă trecem de: 30, Astăzi şco-

lile Sau înmulţit “chiar. seminariile. ;sunt ps cale să se
TR

înmulțiască. Faţă cu marea: trebuinţă. de dascăli, rar cine

mă” ținut în suplinire o. catedră, rar cine na fost profe-
N

“sor. Pe vremuri- însă, - nu mai departe. acum 60, de. ani

în urmă .-— “seminarul | din laşi eră şcoala '„cea mai de
CE

„seamă, cu . profesori în jurul cărora se. strângeau tiăerii

- Moldovei întregi. Profesori :erau puțini. şi aceia cari
I/

dintre ei,.aveau un suflet deosebit de bun. rămâneau în

- amintirea viitorilor intelectuali ca nişte figuri de mare
AS

preţ, Aşă. a -rămas pentru Moldova . întreagă Conu Gri- -

goriţă, stâns deunăzi - în vrâstă de. aproape: «90 de ani:
UI

Să fi mai trăit câțiva ani, veleatul său atât de frumos şi.

atât de rânduit ar îi fost veleatul seminarului însuşi, izvo-
BC

dit de marele Veniman. Deci câte amintiri despre viaţa

bisericească şi naţională a: Moldovei nu . păstră în minte
.
-.
Sr

Revista Moldovei i Dă ia * 13.

Y
| Conta Grigorită, protopsaltul Mitropoliei ? După Dimitriţă

AR
Suceveanu, cate deasemenea. a avut, veleat' lung. altă îi-
gură mai interesantă Wa avut. Iaşul. “în lumea clerului,

IBR
„Grigoriţă | a' fost ucenic și apoi tovarăș * şi tmaş al vred-
nicului Dimitriţă. Subt mâna acestuia venise pe jos dela
Bârlad, cn traista pe spate. ca un “copil de sat care

L
vine
î să înveţe psaltichia. Cu 'cât drag a învățat, cu câtă evla-

ITY
“vie a" cântat muzica veche orientală, cu: câtă ardore a
studiat apoi. muzica cealaltă, occidentală.sau vocală ! De-o

S
isteţime şi de-o vioiciune fără pereche, nu uumai că nu
s'a speriat de. mozica cea nouă care se întrQduceă pre-
ER
tutindeni în. școli; dar a. început fără preget” munca de
înfrățire, de acomodare, de transcriere: pa, vu, ga...nu
NIV
- trebuiau să se: cei te cu do, re, nu... ŞI gorjoanele se pol-
riviau cu apogeaturile. cele 'noui, "de minune! Cântăreţii
LU

„bisericești: de” azi vor găsi într'o astfel de' muncă un mo.
“del de urmat pentru. ei : la: bătrânețe; Conu Grigoriţă ÎȘI
desăvârșiă cunoştinţele în muzica vocală, înfrățiă strana
RA

“cu; Conservatorul şi, după ce-şi sfârşiă slavodoviâ în

E graiul glasurilor orientale ale lui : loan Damaschin, îl
NT

“zăriai sus, în cafasul” ;Mitropolici, alături de Muzicescu.

- “vestitul Gavrii Muzicescu, al cărui. vrednic urmaş a şi
mi

coruluiilată cât face munca, voinţa,

CE

rămas, în conducerea
viața curată ! Nici nu intrasem în seminar, când mărun:
“țelul “şi 'ViOiul bătrân albit . de ani, împreună cu Muzi- -
I/

„cescu. şi în: colaborare cu maestrul Gh. Dima, tipăriau

lucrări de transpunere. în muzica vocală a duioaselor
IAS

„melodii orientale.. Ce să mai vorbim despre inima sa

“bună, despre sfaturile, ce: ştiă să dea, de viâţa rânduită
şi cinstită cea ştiut să ducă ?, In această privință psalții .
U

de azi şi clericii în deobşie pot găsi cel mai înalt mo-

BC

„del în-felul de viaţă nepătată a bătrânului dascăl : cea

»
 44 EI
Sa .,.
—Ce Revista Moldovei

RY
mai vie ntrapaie «a, dascălului moldovean di
| vremarile
apuse

RA
Te îuidiaioşă te făcea să “plângi împreună cu el când
ziceă. melodia... dacă o greşiai puţin. „te certă! cu putere....
biserici *

LIB
Uneori. ironiză de minune, imită pe dascalii de
lor, .
care laşă. de dorit— cu toate: numele și pronumele
începând: cu. ostoroancă —; alte ori îți. spuneă O ex-.

Y
rău:
presiune. populară tare precum : „a hi căii lumea

SIT
eră .-
"Qri:-vla poștă“ |. In sfârşit vioiciunea „spiritului său.
fără de sfârşit și, în. acelaş cas. nu €ră eu putință să nu
te facă să auzi melodia“cum ar trebui să citească pr.o- -
ER
tul, făcă. gteșală, Evanghelia ori câu tărețul. “Apostolul.
Adânca. iubire pentru graiu! poporului: dela “ţară retrăiă
NIV

atunci în sufletul: băirâriului de. pe cătedră şi .glasul său

puternic se domoliă, umezit parcă | în „melodia | care dea-
biă. se auziă: - |
U

sa

Foaie verde fir de nalbă

AL

Răsai, lună, mai. degrabă...

Grădina cu florile, câmpul cu cosirile, căsuţa noas-
TR

tră cu toate amintirile de fară erau atunci în clasă, înain-

tea ochilor noştri speriaţi ! - Si
N

Aşă rain cunoscut . n6i pe * Conu Grigoriţă : un.

CE

patriarh a Seminarului „Veniamin: şi al lașului,

om al pice ȘI al şcolii, tată fericit care .lasă
în: urmă fii şi: gineri profesori de seamă. arhivă vie a
I/

unui t:ecut măteț: de trudă”—când iubirea de cele sfinte

AS

- “şi de neam se păstră ca. o făclie de veghe în sufle-

tul povățuitorilor de pe catedre. | N
Ferice-de poporul care poat da astfel: de educatori !
UI

Ecouom D. Furtună.
BC

n DOS ZS
 Y
AR
.
„

IBR
Za de $Gotombre:

L
n

. Lună de Octombre. „Că. făclii nu Cumperi,

Zâmhet.. de "afrăţire .

ITY
Ceri la Dumnezeu,
Tu. urzești pe ramuri . Cât e.-despre panglici
Pânza ta subț țire, Tei vre-un curcubeu.
--

S
Lizipezită' n unde
ER
SIA

“Treci. cu ea pe punți: ' Woi trimete muzici

Şi-o usuci pe. culmea : Ca să-ți iasă'n cale,
NIV
. Codrilor căruaţi, _Sveltele pârae *
Po î_]
- - Strune de țimbaie .
Lună de Octombre
LU

Țese pânză-aleasă |
Si cu câte frunze
Să fac'dragii mele |,
Ruginesc pe plaiu,
Vălui de mireasă
RA

„ O să cânte vântul
Şi cum este tristă . Doinele din naiu..
Că n'are mărgeie,
NT

E Adu-i tu podoabă Vii pe drum de raze

Un şirag de stele . Qr pe nări să vii,”
3

CE

Să te oglindească
c am tri mes aseară
Valuri străvezii.
“Doi luceteri, prinți,
I/

Ca să mijloceasă
+

Voia la părinţi. Şi, plutind cavisul.

IAS

Misticei păreri
Şi de-o fi să meargă Te-or privi mirate -
"“Toate'n voia bună,
Două bolți de cer,
U

Dacă ai cu cine
Vin şi mă cunună. C. GRUIA.
BC

SS5PSSY
 A

RY
RA
--
LIB
ut DETA i ET
Y X)
Di “
4 .

Y
„0 EA VOM A III MEL |
SIT
! ” .

ER
(Continuare)

EA fectul * ciclului actual de sculptare a. „podișului de

NIV

eroziune, se simte abiă mai la vale. Dacă de pe.

«podişul» pe -care se află cimitirul“ssatului Agaftoi |
priveşti spre. .NW., vezi forma largă uşor concavă
U

peste care se întinde plecându-se ca un.val pă-

durea, trecând: spre un tip de vale cu malurile
AL

cu.
Ei laterale căzute în formă de trepte neregulate,
ența” cu Hâl-
fundul ingustântu- se şi * prinzându- se spre conflu
TR

mai repezi » de, cât cele din margina

boca, intre povâmişuri” mult
zeci die metrii te
de sus a podişului. Pc o porţiune” du câteva
N

l se repetă
afli într o vale aproage în" formă de V. „Fenoihenu
CE

tot iargă cu fundul jos din-

din mai multe părţi la răspântia de
şi NE.
tre Agafton şi Hâlboaca Urmărit. în lung spre NW.,. N.
vâlcelelor. ce radiază de aci, este rupt în treple prelungi
profilul
I/

ea ce trece
la baza cărora apare argila şi deci izvoare. Sub pădur
Agăiton
„din masivul Crivăţului peste botul de: deal dintre valea
AS

lui ce 'urcă la şo-

Şi Hâlizoca spre Stânceşti de-a stânga drumu
domol
„“Seaua 'Burdujeuilor, după o ruptură verticală în profilul
UI

vâlcea torenți ală săpată. adânc!

al obârşiei unei, văi secundare, o
o înir'o serie
în lut, a ejuns “a argila de bază pe 'care a scobit-
BC

or.
de. mici căldări prinse între . tădăcinele desgolite: ale copacil
6
răpoase apro-
Vâlceatia e de tot recentă şi mărgi: nită de „maluri
 "Revista Moldovei. 17

Y
piate deşi numai de .1—2 m. Mai spre: E la marginea pădurei

AR
„Îmcă două rupturi scot la. iveală argila îmbibată de apa ce
s'a scurs pe vale atrăgând trestia şi păpurișul . şi oprind păşu-

IBR
nea pe distanță de câțiva zeci metrii. Materialul provenit din a-
lunecarea păturei de lut. de la suprafață peste argila înmuiată,
a fost dus de vale, însă nu complet, aşa că de la izvoare [rup-

L
“tari]. spre coniluenţa pomenită,: fundul vâlcelelor are înfăţişarea

ITY
a două lentile oblonge de lunecare. În sus de izvorul dinspre
drum se pregăteşte o nouă alunecare ce va înaintă izvorul cu
încă 20—30 m. intr'adevăr, ccolind ruptura de. pantă-care a

S
scos. la iveală argila, se poate distinge uşvr o „cicatrice“. de a-
_lunecare. Fundul deplasat puţin mai spre vale este însă complet
ER
nd

uscat şi : acoperit cu aceiaşi vegetaţie ca şi malurile ce urcă do.

mol în toate părțile.' El arată priu ce urecani;m se trece de la
NIV
formele obârşiei la cele ale văii cu fund largşi malurile câzule
în trepte.
Agatton-Hâlboca aiare cel puţin
LU

Fundul larg al răspântiei

500 m. “lăţime şi pare ajuns la oarecare stabilitate: el joacă,
provizoriu, rolul de nivel de bază pentru vâlcelele cari au tre-
RA

buit să se adâncească pe loc pentru a-l atinge. Prin mijlocuj

lui se schiţează o făşie nămoloasă şerpuita scoasă în cvidenţii
mai mult de trestia amestecată cu şavar, equisetum şi îlori de
NT

câmp, de cât prih umezeală - sau apa care apare abiă mai jos
la podeţul peste care trece şi drumul de țară
Se

puţin şi stătatoae
CE

dintre „Agafton - şi Mănăstirea Doamnei). Oriuid= în lungul

văii care, se lărgeşte şi adâriceşte spre oval, se ziticulează vâl-
cele afluente, legălura se face ri trepte de lunecare deci rup-
I/

turi de pantă. Acestui fenomen, în cere apa, de suprafața joacă

IAS

un rol infinit mai mic decât cea din infiltraţie, sunt datorite nu.
-meroasele izvoare cu debit mic, pe cari sătenii din Agafton,
Stânzeşti, Mănăstirea Doamnei ete. stăviliindu-le - le-au silit să
U

“alimenteze micile lazuri, adăogate gospodăriei, lor.

'
BC

1) Aci se adună de altfel și apa ce se prelinge pe lângă sosea din :

„deal lăsând peste lutul gaiben eflorescențe calcaroase,
sr
 pg „ Ravista Moldovei

RY
““Alunec ările şi rupturile de pantă în luugul văii sunt regula
generală şi dovedesc tinerețea văilor secundare diit podiş cari

RA
„încă “nu şi--au asigurat o pantă continuă ce: scurgere, Alunecă-
„rile“ în trepte aie “fundului : încetează în, momentul - în care argila

LIB
“de bază apare de esgolilă la suprafaţă; apele de ploaie încep să
șerpuiască, își adâncesc o albie mai stabilă, sculptându- şi astiel
un canal de scurgere pe care se strecoară leneşe puțina apă ae -

Y
dunată de numeroasele dar slabele izvoare din sus. Acest ca-

SIT
nal. vale în meandre nămol şi păpuriş. - se poate urmări “spre
Băiceni, mai jos de întâlnirea văil. Agafton cu vâlceaua cimiti-
rului, în fundul Dresleucei din drewtul oraşului Băloşeni, pe
valea” Teascului ER
la “S. de la acelaş - oraş, Frosiuuea | normală
a apelor de suprafaţă întră în' ţoc. Ei „se datorese aceste. șan-
NIV
"țuri "prelungi a căror adâncime şi lărgime (1/2 şi maximum 2 m.
în cazurile citate) «e natural să „capzte mai mare importanţă
spre vărsare în văile din Sud dinspre Hârlău şi lași. Totuși ero-
U

ziunea liniaă a râului chiar când ei merită acest nume, e cu

mult depăşită de acţiunea apelor de înfitirare, cari, în susul
AL

văii suni singurele în măsură să explice treptele de lunecare,

desgolirea -argilei de bază şi deci îzarea cursului, iar în tot
TR

lungul lor, alunecările şi năruirile în formă de pseurio-terase şi

de frana, râpele torențiale şi deci lărgirea grabnică. şi d
N

mare amplitudine a profilului lransvers al având ca urmare fun-

CE

dul-lat puţin” couvex, malurile îndepărtate turtite. uneori, disi-

metrice mai totdeauna. Frecvența. aiunecărilor e datorită în pri-
mul rând siructurei geologice a “podișului : bază de argilă pe
I/

care se odihneşte celalie strituri' permeabile (nisip, gresie, cal-:

căr, lelpu sau lut galben ori roșu .iiisipos). Inclivarea generală
AS

a terenului şi înmuierea argilei din cauza a;elor de ploaie mai

abundente în W 2) provoacă altinecarea păturilor de deasuurai
UI

Aceste alunecări pot avea loc.chiar şi numai din cauza în ri,

BC

1) Paturile din apropierea cuimelor vestice au apă din belşug (2 m.

şi mai bine e adâncimea păture: aquiferă “mai în toate puţurile cercetaie.
Oraşul Botoşani e aiimentat cu apă dela Bucecea.
keo

„Revista Moldovei î
19

Y
AR
la bază a!“tutului de deasupra.
In urma ploilor torențiale se și
semnalează cele. mai. multe alunecări şi năruituri de- -alungul

IBR
coastei. văilor, oaia
“Tipul elementar. a! acestor alunecări
este frana. Fraana ia
naștere 'pe povârnişurile nu tocmai repe
zi şi are forma semi-

L
circulară, "Marginea internă, în chip de
cuib ebruptă și lipsită

ITY
de vegetaţie când alunecarea e. “recentă. Se
dă acestei margiui
numele de. cicatrice d: alunecare, Fundul formei
e uşor bom-
bat în toate direcţiile şi are forma unei lewiile tăiate
'spre vale

S
(leatilă: de alunecare). Pe valea “Teascului la S. de
Botoşani,
lângă ' oraș se văd două frane fipice deşi mici.
mâi departe pe novârnişu! malului ER Ele se repetă,
stâng, dincolo de iaz mu
largi dar. mai şteree, Lu Mânăstirea Agaftou
NIV
ne povârnişul ce
duce la prima poiană între vâlceaua . Schitului şi cea a Cimiti-
rului, se pot observă iarăşi câteva! lucrări lenticulare, Două frane
foarte: îrurhoase,
LU

în fundul cărora au început să-şi sape pat to-

renţii, se văd bine în di mul dintre Mănăstirea Doamnei şi şo-
seaua Burdujr ni, pe dreapta. In fine elu se țin lanţ, deşi cicatri-
RA

ceie de. lunecare sunt netezite și acoperite de vegetaţie, la pi-

_cioarele râptlor din lungul malului stâng al Hâlbocei, formând
adevărâte ghirlande! | |
NT

i
. Povârnişuriie mai repezi su dat alunecări în formă de
pseudo- terase +sau năruituri lineare ori ovaie, Formele interme.-
CE

diare ale lărgirei Şi netezirei malurilor se observă mult ma;

lesne şi par mai generale decât franele deşi prin evoluţia aces-
tora pare să se ajuiigă la povârnişul' mai acceninat deci şi la.
I/

formele de mai sus,

IAS

Alunecările în „pseudo- terâse nu se pot desface, ca geneză,

„de năruituri ; ele sunt alunecări lineare pe distanțe mari (sute
de metrii, uneori kilometri) şi sunt mărginite de râpe cu o în-
U

clinare ce variâză între 20—580%/,. Contactul lor cu malul mai

înalt la margina
BC

podișului decât [4 pseudo-terasa dinspre fundul

văii, se face sau printr'o linie în ghirlandă (seria de îrane) sau
linii drepte aduse puţin 'la capete. Fundul alunecat e rareori
2 af
 - o o Revista Moldovei E
N Sa

RY
20

neted. De obicei, e întrerupt de mici “neregularități. valurile. a-

241

RA
4 vând uneori aspect cu totul haotic (năruiturile de. sus cota
ă cu
din faţa Măuăstirei Agafton). Lărgimea lui în strânsă legătur
'pseudo-
râpa ce-l mărginește, in sus și în jos variază fie la” aceiaş

LIB
e cu atât mai.
terasă fie de la una la cealalta Şi anume : râpa
cu
turtită deci mai veche. şi mai prinsă.de vegetație, tar. fundul
spre fundul - văii;
atât mai larg cu „cât pseudo-teraza e mai

Y
depăr-
"lucru de alttel foarte normal de vreme ce lărgirea văii prin

SIT
tarea şi tocirea. malurilor urmează tot o ordine regresivă. AI doi-
„lea tip de năruituri — - tipul întâiu, cel linear. compunând- -se cu
pe marginea | podișului unde
alunecările lineare —
ER
se întâlnesc
se văd şi „râpele Jineare 'cele mai proaspete şi mai abrupte.
sau
Ele sunt năruituri ovale cu pereții dinspre podiș vertecali
NIV

aproape verticali și, În. secţiune orizontală, mai largi spre creastă
vale, Profilui lor transversal e cel al unor. văi to-
| de cât spre
reniale în formă de.V. încărcat de nărtiiturils în felii mari, ale
U

maluiilor. După ploile puternice pereții continue. să „se nărue,

valea torențială să înaintaze spre podiş,malurile să se înclineze
AL

iar vâlceaua să capete aspectul celorlalte vâlcele . Astfel de râpe -

pot lua naştere, şi pe povărnişurile relativ culcate. Inceputul lor,
TR

în acest caz e o frană. Evoluţia formelor de alunecare provo-

cate de apa subterană, pare să fie deci următoarea: frana sau
N

alunecări în. suprafaţă pe povârnişurile puţin înclinate , alunecăr i

CE

“şi năruituri, lineare, “năruituri ovale pe coastele abrupte. .

“Cazurile de alunecare descrise aci sumar au fost observate
de-alungul malurilor Dreslaucei, Teascului, Hâlbocei, Agafto-
I/

nului și văilor afluente ; ele se întâlnesc însă pretutindeni în.

AS

jurul oraşului Botoşani sau chiar la marginea lui (în Lipove-

nime de pildă) ca şi în toate părțile podișului moldovenesc
| 4
UI

între Siret și Nistru. |

“Foarte natural că lărgirea fundului, modelarea malurilor
Şi înaintarea longitudinală a văilor să nu se fi făcut deopotrivă
BC

de grabnic şi intens în toate părţile podişuliii.

In general modelarea maluriior expuse spre W. la văile
 i Revista, Moldovei
21

Y
longitudinale 4 și spra N. la cele transversa

AR
ale a mers mai incet,
din care cauză, ele sunt mai râpoase: pe: când
' celalte mai ales!
cele ce privesc 'spre- Sud în direcția înclinării norma
le a stratu-

IBR
rilor, îndeplinind” cele mai bune condițiuni: de aluneca
re sunt
cu. totul turtite:. De e aci disiimetria pomenită şi tipurile de
coastă!
atât de bine desvoltate în unele părți ale podişului. Lărgirea

L
“ fundului din cauza predominări: direcţiei SE. u urmat mai grab.
nic la văile îndreptate în'acest fel, eroziunea subterană mergând

ITY
| mai 'reped., iar forţa de transport fiind mai mare.
Înaintarea în lungime s'a făcut în fine mai accentuat toi

S
“la văile. normale. Pe podiş văile cele mai lungi şi mai evoluate

ER
unt ceie cari urmează! pania generală. “Totuşi văile de direcţie
„EV. sau, WE. -au jucat un rol: desiul de important în modela-
„rea podișului şi în 'Gesenarea: văilor iongitudina!e chiar. Intra-
NIV
devăr văile su bsecvente întreru monotonia văluirei de direcţie
„NW.SE. şi stabilesc legături cari altfel ar fi fost foarte ane-
LU

voiase, de-a latul podișului. Ele creiază, cum am văzut, coastele

- ce se ridică semeţ la Răut, Prut, Bahlui şi chiar înăuntrul de-
presiunei. Tot ele în fine, întâlnindu-se prin capete, au silit să
RA

se abată spre E. cursurile caracteristice pe cari le fac Başeul,

Jijia, Miletinui, Bahluiul, Cogâlnicul, Bacu etc. Abaterile de la
" direcţia normală suferitede apele mai mari din podiş se explică
NT

deci prin captări succesive,

>
CE

i XX

Bisimetria bazinelor Prutului şi Siretului îşi găseşte deci

I/

lămurirea în diformarea' 'colţului _S. W. al podișului ca

IAS

din sud.!) Tot această scufundare a redus

urmare a scufundării
reuctivarea eroziunei, deci începtul actualului ciclu de prefacere
U

1) In cazul acestorase de învocat şi înfluenţa vântului de NE. care

-a provocot sculptarea mai lesnicioasă a povârnişului expus bătăii lui,
BC

2) v. şi G. Murgoci: Cercetări geologice Dobrogea nordică An, Inst:

Geol. V pag. 412. 13
 „2. | | | . ia De i Revista Moldovei.

RY
morfologică moştenitor al. formelor de. teren. rezultate, din pri-
mul ciclu. Lărgimea,, văilor, malurile în formă. de pseudo-terasă.

RA
şi în. genere formele. îmbătrânite fără de vreme sunt datorite .
| “mai, mult structurei, geologice (strate permeabile peste argilă) şi
„apei de intiltraţie, de cât. eroziunei” normale, redusă la prea puţiu

LIB
„din. cauza regi: mului ste epic „ce. stăpânește .0 „bună parte
a podișului. Abaterile. de .ia direcţia normală a. cursurilor
principale sunt vădit . uimarea unor. captări succesive petrecute:

Y
e -la vale 'la vale prin intermediul văilor secundare transversale.

SIT
To acestor întâlniri: prin capete a văilor . 'subsecve nte. sunt da-
torite Și coastele, chiar cele mai semeţe. din podiş. Foarte natu-
ER
ral ca spre: margina, cuvetei sarmatic? unde plasa de gresie şi
călcar : eră mai la suprafaţă, și departe de izvorul apelor mai
mar, . cestea să atingă înăițimea celor. de la Prut, Răut şi
NIV

„Repedea.
Se pare deci că singur : procesul, croziuuei, structura geo-
logică și înclinarea primitivă ajung pentru a axplică morfologia
U

actuală a regiunei. |. N | „
AL

Visitilă Mihăilescu.
N TR
CE
I/
AS
UI
BC
 f

Y
AR
IBR
OR IAB si PELAGR Fi,

L
ITY
= ecolta slabă și ploile nesfârşite din toamna
il. aceasta, cari. au zăbovit coacerea, strânsul ŞI
„uscatul porumbului, compromițând astfel şi

S
47: puţinul: ce. sa produs, ne fac să ne gândim.
ER
cu: durere la împuținarea și stricarea pentru
un an întreg a alimentului de bază al po:
NIV
pulaţiunei. sărace, și în deosebi: al celei muncitoare de la
țară, şi“ la lăţirea pel agrei, care vlăgueşte atâtea trupuri,
„trudite şi fără otrava ei, atingând Și pe copii, speranţa
LU

refacerii de mâine. |
Și totuși, cu: oarecari măsuri, răul s'ar îi putut pre-
RA

“întâmpina de mult, căci porumbul: nu este un aliment de

disprețuit, după cum nici pelagra nu este o boală de ne-
înlăturat şi fără de leac.
NT

Este adevărat, că acolo unde nu există porumbul în

alimentaţie, nu este nici pelagră; dar nu mai puţin ade-
CE

„vărat este, că nu tot omul care se hrăneşte cu mămăligă

devine pelagros, nici tot pelagrosul nu rămâne bolnav
toată. viaţa.
I/

„Nu toţi sătenii, cari mănâncă: mămăligă. de când s'au

IAS

născut, sunt pelagroși ; iar cei mai mulți pelagroși, dacă

au putinţa și bunăvoința: să se caute, se însănătoșesc și
„se îmbolnăvesc din: nuu, dacă uită iar de sănătatea lor;
U

astfel. că numai puţini dintre ei ajung victimele perioadei

BC

terminale a boalei, care arată o intoxicație adâncă a or.

ganis! nului, manifestată prin grave tulburări gastro- intes-
ED
 cp Revista Moldovei”

RY
ținale, slăbiri. profunde, psihoze și “manii, şi acestea încă
destul de des cu putinţă de vindecare. Aaaa

RA
medi-
> Afară de regimul alimentar substanţial și -de
una pelagra,
camentele tonice, cari au vindecat întotdea

LIB
terapia. (tra-
în timpul din urmă, un nou mijloc, autosero
v), dă re-
tarea cu serul sângelui luat” chiar de la bolna
,
zultate. strălucite. în spitale

Y
nu

SIT
| De altiel, pricina adevărată a pelagrei nici astăzi
asupra.
este pe deplin: lămurită. Diferitele. presupuneri
cauzei producătoare, care ar fi: o intoxicație, - o autoin-
ER
'toxicaţi, -. infecțioasă, fotodinamică, sau avitaminoza,
sunt
“încă și astăzi în discuţiune. , | Me
NIV

m-
"Fie că ar fi otrava: conținută: în ciupercile: poru
bului muced, care intoxică organismul, după unii autori .
; că Sar produce în intestin, sub influența. mi-
U

italienifie
ie,
crobilor de acolo şi în anumite condiţu.ui de nutriţ
AL

nişte. autotoxine, după cum. susțin alţii; fie că ar fi o a-

-produsă prin înmulţirea în corp a
devărată -infecţiune
TR

microorganismelor găsite în porumbul stricat (aspargili

şi penicilli), cum susţine, printre alții și D-l Prof. Babeş;
fie;cu mai puţină probabilitate, . că ar: există în porumb
N

un agent .chimic sensibilizator al luminei, care ar face

CE

pielea mai .sensibilă. la “razele solare, determinând astfel

începutul manifestărilor jpelagroase; sau în cele din urmă,
I/

după o teorie mai nouă, că porumbular îi sărac, sau

că
i-ar lipsi, vitaminele, substanţe cu o compoziţie chimi
AS

încă nedefinită şi destructibile prin căldură, dar cari au

o importanţă foarte mare.în întreţinerea vieţii, şi că deci
UI

pelagra. ar fi şi ea o boală prin carenţă (sărăcie, sau lipsă

de anumite substanțe), după cum sunt considerate şi alte
BC

boale, ca .datorite hrănirii' insuficiente şi sărace. în vita-

mine, ca rachitismul; scorbutul, icterul din timpul răz-
 Revista. Moldovei
gl

a | 25

Y
AR
“boiului Și altele; în sfârşit oricum ar fi, chiar din pro-
cestil acesta, pe care i l-au intentat pelagrologii reese că
porumbul bun nu dă pelagră— afară numai de teoria

IBR
avitaminozei, care nu se poate susține, . întru cât țăranul
“consumă mult borş de tărâţe, şi se ştie că acesta este

L
foarte. bogat în. vitamine,—şi deci numai porumbul stricat
este vinovat, şi încă SI acesta ajutat de O: hrană insu-

ITY
ticientă.
D-i Prof. Proca | a | dovedit încă din anul 1903, că

S
“porumbul nou, mai bogat. în apă și deci: mai lesne supus
mucezirei, are o putere pelagrogenă
ER
„matur, de'.unde reese limpede marea necesitate a uscării
mai mare ca cel
NIV
complecțe a. porumbului înainte de măcinare, la nevoe
„ “prin aparate, sau cuptoarele de uscare.
LU

% *

Privit din punctul de vedere alimentar, porumbul

RA

are destule calităţi nutritive, după cum vom . vedea îndată

„pentru ca să merite, nu numai îngăduinţa, dar şi toată
atențiunea noastră. _
NT

Lăsând la o parte diferența de conţinut în anul în

care. excelează grâul, şi la care porumbul răspunde prin
CE

“bogăţia lui în materie grasă; dacă avem în vedere numai

sărurile minerale, atât de. importante în nutriția generală,
conţinute în coaje, și cari aproape se egalează și la grâu
I/

şi' la porumb, cel dintâiu fiind ceva mai bogat în săru-

IAS

zile de Potasiu, Sodiu, Calciu şi Fosfor, iar celalt între-

cându-l: pe acesta prin cele. de Magneziu şi Siliciu ; şi
dacă ţinem, seamă că aceste săruri, de altfel ca şio bună
U

“parte din substanțele albuminoide, la preparaţiunea obiş-

BC

nuită a pâinei, sunt înlăturate deodată cu tărâțele, ceia

ce nu se întâmplă la. mamăligă, sau se întâmplă într'o
 26 Ă a _ | ă Revista. Moldovei

RY
„prea mică măsură, vedem; că dia' acest punct de vedere
mămăliga.. poate fi. privită, nu numai. ca egală, dar. chiar

RA
| po.
SR ca, superioară pâinei.

- Afară. de aceasta: chimia. biologică ne. arată * că: al-

LIB
. bumina porumbului conţine nucleul pyrolic, elemeniul de
bază în. constituția. hemoglobinei, materia colorantă . a

Y
“sângelui. şi: este- bogată. şi în fyrosină, corp din care prin
dedublări derivă tyroidina şi adrenalina; după cum vedem

SIT
două” substanțe de o importanță! foarte mare în economia,
„ŞI. echilibrul funcţional ai organismului. |
ER
lată. deci că mămăliga, alimentul nostru național cu
care” cei. mai: mulți dintre: noi am crescut, nu niimai că
NIV
nu 'se ruşinează. a. sta alături de pâine, dar are: încă. ca-
„Jităţi, cari acesteia din urmă îi lipsesc. şi: cari o reco-
“mandă chiar în alimentaţia anumitor bolnavi debilitați. şi
U

cu tendinţă ia demineralizare, ca tuberculoşii, rachiticii ş. a.

AL

“Mămăhga. se digeră mai greu de. cât, pâinea, dar -

tocmai pentru. asta, dând. de. lucru. mai mult intestinului,
TR

nu predispune la, constipaţie; este în schimb mai apeti-

„ Santă, mai ales pentru unii dispeptici şi. mai la urmă,
sunt uneie. mâncăruri, cari pentru noi. Românii nici unu
N

„se poate închipui: cum" sar putea mânca. altfel de cât. cu

CE

“mămăligă, de pildă.:, brânza de oi, brânza cu smântână,

laptele acru și unele mâncăruri grase cu: carne de porc,
I/

ca: săinu citez. o. întreagă serie. de alimente, cari formează

"o bună. parte din lista de mâncare. a celor mai mulți
AS

dintre noi; | o
„ Asa se explică pentru ce țăranul nostru, muncitor
UI

de: pământ,:, „cu, regimul lui: alimentar: puţin variat, nu. se

poate lipsi. de mămăligă:
BC

. Dacă hrana: exclusivă cu porumb: este insuficientă. şi

poate. da. pelagră, nici grâul nu: poate: întreţine singur
 Revista. Moldovei
27
a

Y
- nutriția animalelor. su perioare, căci, fizi

AR
ologia 'experimen-
talăa dovedit că un câine, hrănit exclusiv
i.cu pâine, nu
rezistă şi moare în” câteva: luni: Aceasta
poate îi un ar-

IBR
„ gument mai mult în favoarea 'va riaţiuuei
alimentare, mai
ales pentru om, care esteo fi înţ ă emi
namente Oomrivoră.
„= "Aşa dar: nu: scoatere a mămăligei din
hrana ţăranului

L
„. în favoarea: pâinei, „trebue:s'o urmărim, ci deprinderea şi

ITY
„ajutarea lui de'a: asocia măimăligei o 'hrană
Şi mai substanţială, „Şi mai ales
mai variată
să ue sili a-l âjuta să
„aibă un. porumb d e calitate

S
bună, la timp copt şi bine
Mscat, e. Ia
ER
“

- Pentru aceasta însă! în ebue' să-i punem la îndămână

sămânță! bună, une lte și "vite, şi mai ales cuptoarele
de
NIV
uscare, obligatorii cel puţin în regiunile nordice .şi cele
inurtoase, cu epoca de coacere târzie, şi în timpul toam-
„nelor ploioase, ca în anul acesta.
LU

“Dar măsuri de acestea au mai .fost recomandate Şi

jototdeauna lăsate. pe. ultimul: plan, dacă nu uitate, pen-
RA

tru că: îngrijirea. sănătăţii. publice . și: în deosebi: aceia a

populaţiunii. rurale, dela care totuşi se aşteaptă refacerea
NT

țării şi regenerarea neamului, a fost şi este încă cea din

urmă dintre preocupările tuturor conducătorilor vremel-
"nici ai statului, lucru care se vede Şi din “aceia că, afară.
CE

de epidemii, toate: celelalte flagele cari bântue țărănimea,

în. trunte: cu':'pelagra, paludismul şi sifilisul, sunt tot așa,
I/

dacă nu şi mai în floare astăzi, ca acum douăzeci de-ani,

IAS

Dr. H: VASILIU
U
BC

)
 28 . _ Da Revista Moldovei

RY
NOTE

RA
a:

ştiinţii în. concepția bolşevică o

LIB
Valoarea

ă Da Grigore. Alexinsky, fost profesor la Moscova şi a.

cuma refugiat în Franța ca membru. al grupului academic

Y
"rus din Paris, publică în Revue. Scientifique No. 19 a.c.

SIT
numele câtorva din :cei mai iluştri reprezentanţi ai Ştiinţii
“ruse, distruși de bolșevici. | |
Teroarea roşie din Rusia loveşte așa de crud pe inte-
ER
lectualii cei mai de samă, în. cât! știința rusă acuma este ca
şi inexistentă. De curând, 200 învăţaţi au fost închişi la Mos-. |
NIV
_cova. Intre aceștia istoricii bine cunoscuţi : S. Platonofe. și
A Kizevetter ca şi filosofii Berdyaeff, Lapşin și Lossky. |
| Regimul comunist în patru ani a perdut 120 reprezen-
U

tanți eminenţi ai ştiinţii : fizicianul. Kolli, medicul ilustru

Gutnicov, fiziologistul Gendre, au fost împușcați. Geologul
AL

Armachevski, chimistul Speransky. și marele filo:o0g slavist

“Florinsky, 'ca şi istoricul şi pedagogul ucrainian Naumenko
TR

au avut aceiaşi soarta din "ordinul comisiunri extraordinare

pentru combaterea contra- revoluţiei.
N

" Institutul de fiziologie din Petrograd, încă acum 25 ani

CE

era unul din cele mai bine înzestrate din lume cu profesori
iluştri, cari au adus ştiinţii medicale mondiale servicii inco-
mensurabile. Comisarii „poporului rus au distrus orice urmă
I/

de Știință nu numai în Petrograd, ci în toate centrele mari

ştiinţa pentru bolşevici ar fi
AS

din fostul imperiu ca şi cum

fost o calamitate,
Marele zoolog itojevnikov din Moscova, ca şi ilustrul
UI

fiziolog Vartanov din Petrograd și alții au fost împuşcaţi ca

nişte criminali. |
BC

Cei cari n'au fost ucişi, au murit de mizerie fiziologica

sau ne mai putând îndura regimul teroarei s'au sinucis, ori
 Revista Moldovei pr | 29

Y
AR
au căzut victime: tifosului exantematic, care decimează popu-
Jația rusă de la 1918 încoace.
Profesorul! Kossorotov, de la academia medicală

IBR
din Pe-
trograd, savant eminent, a murit de foame pe stradă în aş-
teptarea porţiei de hrana în tața unei cantine sovietice, căci
servitorul gândirii şi a ştiinţii trebue în Rusia sovietică să

L
facă coadă împreună cu „toată populația, așteptând bucata de

ITY
pâine a sovietului,
„In. revista oficiala < Presa și Revoluția», comisarul po-
pular al instrucţiunii, Lunatșarsky scrie: «Noi avem trebuință

S
de o cenzură care sâ: suprime chiar şi pe cele mai mari opere,
dacă ele ascund un. spirit contrarevoluţionar».

"în Rusia, Tot ce nu este bolșevic,

ER
"Aşa 'dar, nici vorbă nu poate fi de libertatea gândirii
acolo este contrarevolu-
NIV
ționar şi deci demn de suprimât. Au înţăles bolşevicii că
Știința nu poate fi decât antirevoluționară ca şi orice pândire
puternică şi în consecinţa au distrus:o.
LU

“ Dar m'au înțăles oamenii teroarei TOȘii Că ştiinţa va' rea.

pare ca ceva necesar evoluției progresive a omului, câ știința
e una și: aceiaşi în toată lumea şi ca trebuind să se reiveasca
RA

ŞI în Rusia pe mormântul celei vechi, va lovi de moarte bol-

sevismul. ,
NT

Câte. generaţii + vor mai trebu sâ trăiască acolo până la

„reînvierea aceștui tezaur i Pâna atunci, intunericulşi anarhia
vor stăpâni tot șesul' rusesc. |
CE

|. V. LUCA
I/
U IAS
BC

A
 '30 Revisla eee 7

RY
_REO E IN Zi L La

RA
“Prof. Dr. VW. Lear armiitit; ictivitatan. acătăgirata “de au-

LIB
Viaţa Româneasca 1922. „Preţ 'torul “lor, după întoarcerea de
30 lei. ia la. “Jena, la laşi! şi 'Bucureşti.
«Din cauza scumpetei extra- “| In primul rână, faptul îîn sine

Y
ordinare a hărtiei Șia tiparului de a-ţi însemna cu pietate a-

SIT
amintirile scrise după 1916, " mintirile ce ţi- au fost dragi, e
vor apărea “mai “tArziu> ş isa: "un lucru prețios. “Inseamnă. ca
închee' antorul' volumului. de ă ai sufiet, de. vreme "ce fărâmi

pe o hărtie fourte
ER
faţă. Şi totuși, cartea aceasta _ dinirânsul le. ai aninat de oame-.
este tiparită . anii Și da lucrurile cu care ai
NIV
bună, cuprinzând şi o “sumă de „venit în contact, bunul obicei,.
clişee autografe. —rem arcat.și în aceste amin-
e cuprinde ? meAmintirile: tiri — al. foștilor studenţi ger-
U

D-lui prof. Dr.Leon d pe când mani, de a nu. înceta legătura

își complecta studiile de spe- cu universitatea în care au în.
AL

cialitate - în vestita universitate - 'vaţat, obiceiu care la noi ecu

_germavă din. lena. Fireşte, se totul necunoscut, ar trebui să
TR

vorbezte aci, | despre " această ni faca: sâ- ] adoptăm, de vreme

„fortăreață a Darwinismului“
„ce vedem, că. rodeşte,, aiurea din
cu entuziasm şi :cu respect.
N

belșug,
Marile figuri care au ilustrăt-o
Se cunoaşte însă că T)- I Prof,
CE

—în frunte cu Ernst. Haekel— Dr. Leon nu are și darul scrt-

sunt amintite cu drag și une ori
Suiui Amintirile sale, deşi scrise
cu amânunte chiar insignifiante.
cu ingiijire, într'o înșiruire
I/

Numele lui liang şi Kikentha:

— când e vorba de institutul - firească, nu trezesc totuși măcar
-
AS

de zoologie; al lui Prager și “începuturi emoţionale. Ba din

Hertwig—când e vorbaiide in-. -potrivă, unele digresiuni; făra
stitutele de fizio ogie şi anato- nici o legătura cu amintirile,
UI

mie; numele lui Sthal, Kalkow- strică ensamblului; şi însaşi,

sky, Eucken și Liebmann revin prea deasa notă personală, re
BC

mereu, cu fiecare pagina pline terirea prea vadită a autorului -

de admirația D-lui prof, Leon. la sine însuși, jenează pe cititor.
Amintirile continuă apoi cu D-l Prof, Dr. Leon promite
 EI Revista 'Moliovei

Y
“încă un volum cu amintirile | “Les

AR
th&ories d'Einstein par
sale de 'dupa':19:6, în care, de- Lucien Fabre.
Sigur, oameni și. fapte dela .noi' «Einstein et univers» Char-

IBR
vor veni! la rând. Ii rugam pe | les Nordmann.
autor. ca; măcar în acela să stee Din toate reiese clar că Ein-
personal, ceva mai departe, * Stein a dus “ştiinţa pe calea pro-

L
| lăsând pe primul plan numai gresului: cu mulţi: paşi înainte,
S'a' ridicat deasubra

ITY
ce spune și nu pe cine Spune, lui Co-
| o c. op. pernic.a lui Galileuşi chiar-a
lui: Newton, cure -a descoperit

S
cea: mai generală lege din uni-
- Exposă lementaire dela to: vers :: legea gravilăţii
ER
Se |

universale.
re d'Einstein, par Jean Becque- „Einstein a descoperit că meva-
(Collection Payoi 1922). nica ascultă de legi mult :mai
NIV
Teoria . lui Eiustein a ajuns . subtile decât acelea arătăte de!
astăzi. la. modă, deşi înțelegerea înaintaşii săi, cari au apreciat .
ŞI studiul ei, cere ceva.mai mult „de cât, cu aproximații grosolane
LU

de cât. cetirea unui volum, adevărul.

“1âsile noi trebuese totuşi răs- Se credea pănă la el că spaţiul
pândite şi: nu .este chestiune şi timpul suut absolute. Einstein
RA

ori cât-de îndapărtată de sfera ne învaţă că aceste date în care

noastră de acţiune, care să nu încadrăm noi fenomele nu sunt
ne întereseze. Ba, poate din Nici absolute, nici independente
NT

contra. Cu cât -o chestiune e una de alta

mai | streină de noi, cu atât sun- Se credea până la el că masa
CE

tem mai curioşi să ştim în liuii şi energia suit două lucruri di-
largi macar, ce cuprinde, îerite, -
Recenzarea acestui volum ne Einstein ne învaţă că masa se
I/

dă piilej să indicăm câteva puncte confundă. cu energia.

din această teorie. Universul pe care până acum
IAS

"Poate fi de folos pentru ce- îl ştiam că are 3 dimensiuni,

titorii, pe „care-i interesează ches- după Einstein are 4 dimensiuni,
tiunea în afară de volumul a- a 4-a dimensiune fiind timpul,
mintit şi următoarele : Acest Univers curios nu mai.
U

La iheorie de Îi relativite res- este infinit, cut credeam noi

BC

treinte et genbralisce “par Ein- până acuni, ci Einstein ne în-

stein, vață că el este limitat deci şi
 32 | . Revista Moldovei

RY
aceea de profesionist, Doctorul.
cantitatea de materie, care există
Ettinger a înmănunchiat o.sumă
trebuie să fie limitată. Mecanica de reguli”şi observaţiuni într'un

RA
clasică faţ.ăde mecanica lui volum, care poate fi de mare
Einstein este ceea.ce reprezintă folos mamelor. tinere. Aceştea de .
faţă

LIB
mijloacele de măsur are a stră-: multe ori; se află. :n impas
tulburări, cele
“moşilor noştri cu prăjina, oca. de: cele mai.mici
de suferă organi smul copilului lor
„etc. faţă de mijloacele precise
și îndrumătorul cel mai. prețios
„măsurare întrebuințate de noilas- este o.ca:te de asemene: natură.

ITY
tăzi până la o miime de miligram' „ „Micuţul nu ese regulat afară,
și mai sault chiar. e deschidem cartea la capitolul
Pentru ştiinţa ideile lui Ein- clisme, 'clistire, “sâpunele, şi: ve-

RS
dem imediat co este de făcut,
stein. inseainnă o revoluție, mult
mai mare de cât aceia pe care Apare pe pielea micuţului vre-o
IVE
"a adus-o răsboiul. în concepţia bubă, ce alaimează pe grijulia
mamă, mare decât să deschidă .
noastră asupra fenomenelor so: cartea la capitolul boalele pielei
ciale. a şi va afla acolo,: cauza bubei:
UN

“Cartea lui Jean Bseguerel, cât „şi mijlocul de a scăpa de ea.

şi celelalte lucrări amintite evi-
diferite metode, Şi astfel la orice întrebare ce
' denţiază prin “ne-o punem, în cursul desvol-:
L

aceste” adevăruri. „O. H.

tării copilului mic telativ la alăp
RA

tare, îuţărcat, boale, boale mo-

lipsitoare, bonleie sistemului ner-
lugiijirea vos, găsim deslegare prin acea-
„Doctor [, Ettinger. Sa
NT

copilului mic. [Edit. Librăriei So- stă carte.

cec. Preţ 7 lei 1920). Ea ne 'scut_şte astfel de a a-
lată o carte eftină şi bună, “lerga la doct r pentru toată ni-
CE

ceea ce dela război încoace cam mica, cum ar face cine are grijă
rar 'se întâmplă. Aceasta dove- de copil şi nu ştie să-l crească,
deşte că autoru l a fost mânat ori ne fereşte de a cădea în ce-
lalt păcat şi mai grav dea lăsa
I/

numai de intenţia de a Îi folo-

sitor altora, fără: nici un profit neobservate unele afecţiuni cari
AS

. material pentru sine. | pot avea o înrâurire covârșitoare

Din exnariența în creşte rea în desvolt area de mai târziu A
odraslelor sala proprii, cât şi din copilului.
UI

“ O.H.
BC

.
 | m

Y
i _BoToşanI 1 anuariel923

AR
IBR
YL
SIT
Zile: 1a:17700,: tăia înn - tâtgul Sucevei Portarul Toader

ER
AA Ale Bădiliță, Care şi-a măritat pe fiică- -sa,
JI Ilie: Borş, dându-i 'zesire inoşia. Bâdit
Jleana, cu
ița, din
i județul Suceava, în Moldova. |
IV
CE „Mie Boiş: eră fiul lui lerofteiu, episcopul Hu-
Sosea “ilor, care a păstorit dela 1742 până la 1782,
UN

„dar nu „Ştiu. cum era numele, lui din botez, și

me o | “nici data' când sa călugărit.
Episcopul” Melhisedek; în “Istoria Episcopiei
L

Huşuluia nu
arață nici data
RA

când. lerofteiu a fost hirotonisit episcop, "dar cu

am, în, colecţia: mea, de! docunierite actul din 1742, prin “care
Nikitor, initropoliț Sucevii, m ărturiseşte cum episcopii au ales
NT

“pe. lerofici episcop; la! Huşi 2.

„erofteii. "Borş se tiăgea' şi ei “din Andrea Borş de Buda-
CE

- falvă: ciniles. “Zaihimariensis», căruia: împăratul Rudolf II, “prin

hrisovul “din Noepibie 1588, dat în Pragă, îi: recunoaşte
drep-
turite “da” 5bleță, Şi fratelui său «Jacobus similiter Borş
patruelis; “idem” ui di
I/

(..) mobilibus parentibus ortus>, și-i

îixează blazonul.
AS

“ilie: Borş, tate a murit în 1791, a. avut palru copii: 1] Lupu,

căsătorii cu Catrinuţa Botez, mort în: 1803, care: a avul şi e]
UI

doi “copii
: : Panaite,: mort în-1837 'şi Mărioară, căsătorită cu Ori-
gore! 'Rizu; 2]: Mihalache Borş, căsătorit cu' Ana. Capşa,
care a
avut patiu copii : Dumitrache,'lordachi, o fată Smara
BC

e
. .. pia
nda - şi alta-.
ee, LD AR Rea

D Documentul acesta este publicat şi. de di lorga, în Studii

VII, p.3 vol,
 „Revista Moldovei

RY
2
un coborâtor direct al vesti-
Tăutu,
Ileana, că ătorită cu Iorgu Basa-
ătorită cu Const. Kiruş, din

RA
tulu i Log ofă t; 3) O fat ă,ccăs
7 :
în 1755, căsătorit: în tanuar 178
rabia, şi 4] Kiriak Borş, născut Fol-
rea, de la Tâmpeşi, de angă
cu Ileana, fata lui: Pastle Ciu

LIB
1813
o

ticeni, şi mort la 9: August a

nicul meu de pe mamă, şi
Acest IKCiriak Borş este străbu

ITY
„avut şapte copii : ie, mor
7, căsătorit cu. Ana Bos
1] Dumitrache, născut 119
- Frumos ;
la 15 Maiu 1865, la Târgul i, mart
, căsătorit, cu. Frosa Sarand

RS
2]; Petrache, născut 1801 7.
sa
în 186 6; 20 Mar .
4 cu arlestu, moartă: ta
3) Profira, căsătorit ă 182
IVE
|
1829 ; , Cosmiţă Î : . Ă
4) Mărioara, căsătorită cu
1816 cu Vasile Morţun, Bu,
5] Zoiţă, căsătorită în .lanuar
UN

.
lui Vas ile G: Mor ţun ; i:
n Casimit din Basar:bizi, care
"micul
6) Catinca, căsătorită cu loa . Și prin
urii trăesc prin Basarabia
L

a avut cinci copii, ai căror |

RA

stăinătate : întâia 'oară Ş

lau cu, născut 13 Dicembrie 1808, . căsătorit
17| u din Foli-. >
ui loniţă Grigoriu-Văsesc
cu Catinca, fata căminarul
NT

ia Vascăuţi, țin utul Hotinului (Ba-:

ceni, moaită în 1841 la moş din, 'Boto- *
ătonit, cu Profira Pisoski
sarabia), iar a 'doua oară căs 8, în laşi, Şi -
CE

lancu Borş, mort la 5 Noembrie 135

şani, Banul său, Badiliţi, este
înmomânt: at în fintirimul bisericei diu saltul î
Borş, avo:
Petru
icul met . Mama: mea, Muşa, era soră cu
bun
I/

i o soră,.
t în Mari 1 914, şi. a mai avu
catul din Bucureşti, mor
AS

Liza, moartă în 1910. as o scafuleă |

Banu | jancu Borş, a răm
De:la bunicul mew,
familiei...
plină cu documente de: ale
UI

blană (asta e cu blană Ş

Scatuica era O lădiţă, “îmbrăcată..cu la
pe care boerii. o luau “cu ei.
de căprioară) şi legată în fier,
BC

mânrărei.
drum, şi în ea puneau de „le tisa la. '0,parte
Din mulţimea aceasta”de documente voiu
pricini de judecăţi pe'care:. le au.
pe cel= privitoare la diferitela
 Revista | Moldovei

Y
3

AR
avul, în curs de mai mult de. un veac, urmaşii lui iinial
e Borş,
Şi voiu da 14 iveală pe acele care, după socoteala mea,
au însem-

IBR
nătate pentru istoria. noastră socială. In : deosebi, mie mi
se par
tare interesante scrisorile schimbate între membrii famili
ei, do-'
cumente din care răsar multe informaţii, asupra unor lucruri,

YL
despre care mai nu: se vorbeşte, în Cărţile noastra de istorie :
sufletul strămoşilor noştri.

SIT
La s lanuar 1787, paharnicul Vasile Ciurea înzestrează pe
fiica lui, Ileana, pe.care o mărită cu /fie Byrp..
, <lzvod! de cale ce vom să dăm ER
flicei - noastre [lenii, după
"cum arată În gios 1787,. ghenar 8.
IV
-8 boi—4 vaci cu vițăi—1 rădvan ferecat—2 cai telegari cu
hamurile—1 giubea cu jder ori cu nurcă—1 rochie bună—1 beniş
UN

cu, sângeap. negru—o. rochie de purtat—1 inel de aur—1 păreche

cercei: de 'aur—1” păreche .paftale de argint cu; colan bun—1 o-
gheal cu saltea de cutnie, cu perinele lor—i ladă cu mânăfușuri
L

î-meeşti —1 scaltuşcă— 1 farfurie de argint cu lingurița ei—4

RA

_tingiri cu câpacele lor—12 tingiri de cusători—1 lighian cu ibric—

4 blide de cusători—1 scoarță—2 lăvicere—2 sfeşnice—1 suflet
NT

de ţigan. | |
| Parte de moşie ce-i s'ar cuveni, ori din Moldova, ori din
raia, vrând Dumnezeu să iasă să se facă îinpărțală frățeşte>.
CE

. Vasile” Ciure, Paharnic.

I/

1801 inart 7.
AS

«Adecă eu Naculai petrariul, ot Hârlău, cari] mal gios

mi-am pus numele şi degetul, dat-am “încredinţat zapisul meu
la mâna dumisale Kiriaku Borş, ot Dumbrăviţa, cum să să ştie -
UI

că m'am. tocmit cu dumnealui ca să-l] fac casu de nieatră la Bă-

deliță, la satul dumisale, cu petsarii mei și cu salahori dinusale
BC

cum şi cu toate materiile duimisaie, c2 or lrebui, isr jicatră, că

rămidă, cerestă, fer, toate -a dimisale să fie, să-mi deie 700 lei
 4 o „Revista. Moldovei

RY
adică, şeple. sute, din,, care, bani. mi-au și dat acum înainte două |

RA
sute, adică două: sute, lei, -şi ceialalţi să; mi-i deie rânduri, după
socoicala Jucrului; şi. casele să;fie. două rânduri, 'gios şi sus, a-.

LIB
dică gios să fie. 6. beciuri şi 2 cămări, din, care. două. cămări şi:
un beciu, să fie. boltite, cum. şi cerdacu. din faţă? iar să:fie “boltit, -
şi zidiul să, fie la 'beciurile de * gios de un cot de groase și ca-:
-_sele sus să fie cu două cerdace, 4 case și -2 cămări și un să-

ITY
„hăniș, şi grosimea_; zidiului să fie 2 palme gospod, şi casele să
fie: de 'mari 21 coţi lungul și de.19 coți curmezișul, şi să le

RS
„tencuiesc:toate cu tencuială” nemţuscă,. și -să: li fac şi. sobile, în
tote: casele! de sus cum și îin beciurile de gios, şi: sus 'să. aibu -
a-face bagdade:în 2 case şi o cămară, şi în scurt să aibu a la
IVE
găti cui. ţoată rânduiala, iar la irebuința leninului, “testarii dumi-
sale. tăr- când- m!aş! face lucrul. după cum prin zapis m'am legat,.
UN

voie: săiaibă dumnealui a-şi: căuta! altă caifă, care „să: poată face:
lucrul: după zapis, şi: ca: preţ ar da dumnealui. aceluia mai mult,
de: lă -inine* sâ''se împlinească, Şi- pe: mine, ca pe:unul: ce woi Îi!
L

„vrednic; 'sămă lipsastă; şi zidiul ai tocmală să-l fac CU două:

RA

feţe. ŞI “după: tăria: icestui : zapis, 'oriuinde guri de răspuns să nu

aibu: şi” spre “credință mi-am pus numele şi degetul, şi cu preu-
_1ul? Neculai “ot. Criveşti1)” chizăș platnic,
NT

180 mart î. Şi mâncare să mi, se deie, după, cun. "arată

zi” gios.: SL
7
d i
CE

“Eu Neculai petrariui: calfă ot Hârlău adeveirez, Eu “Preutu

Neculai chizăş platnic și am iscălit cu mâna mea. Şi eu am scris
cu zisa numiţilor de mâi sus şi: „am iscălit. (2)
I/

12, merțe păpuşoi, adică douăsprezece,

AS

1 merţă grâu, adică una,

0 vedie brânză oi, adică zece,
50 Ocă 'zarnc, "adică cincizeci.
UI

“1 merţă “m: izere, adică una,

am
"8 vedre vin, adică trei, şi alt nimic; la pietrari iar: să
BC

ŞI la lucrul ca-
a “i da mâncare, dumnealui să nu aibă reabă,
Pi .

'1) Satul Bădiliţa se mai numeaşi Criveştii.

 Revista Moldovei
3

Y
selor. nelipsit „Să. lucrez
cu 8 pietra cu ri min,e. al nouleas.

AR
_î - Cașa din “Bâdiliţa a avut
a ars,.după. ce a trecut zile: pân ă mai ! anii trecuţi, când
din proprietar în proprietar,
ajuns:a până ce 'a

IBR
D-lui Isidor. David, . a
ae

YL
"1802 mart:2 3,. ..... n. | Sia
| * O' scrisoare: cătră Kiriac Borş
; adresa este aşa: Cinstit
al-meu ca un frate, dumisale bad
ilui Kiriak, cu -frățască dragoste

SIT
să se deie, la Dumbrăveni»,
| e
“Scrisoarea are acest cuprins :
Cu frățască: dragas(e mă
închin durnitale, :bade Kiriak, *: -:-
» Pentru o fată de ţigancă ce ai cui
anume Marieă, şi eu fiindcă ia
E
ER
npă rat 'de la
a
socfil
i
-imeu,
m știut nitnie: până acu, pot
tesc.
IV
pe d-ta ca-să niă inştiințăz cu ce chip 'ai
ctimparatu dela socru.
- meu, 'ca' să ştiu în cât ai cumparat-o, 'ca să-ţi triinet ban
UN

dat pe dânsa,
ii ce ai.
fiind că țiganii sânt de baștină şi eu mă proli-
misăscu ca 8'0'ieu, şi: sânt a dumitale ca
uii frate», 2) E
L

N a 4 .
.
e e Ar O DE
RA

ere Ma:
"1803 maiu. 10, o n ” Ia
“+ <Impărțală pentru: giumătate de sat moşia „ea Ctiveştii,
NT

delă ținut Sucevii, pe care şi: eu O am baştină

“dela părinţii” mei
„Toader Bâdiliţă ce au fost vornic în Suceava;
şi fiindcă soţul
meu încă au răposat de 12 ani “şi an rămas
CE

eu stăpâvitoare
pe această moșle, giumătate de. sat Criveş
tii, acum: viind la
vârstă de bătiâneţă am împărţit în patru părți,
adică o parte să.
"se deie fiului meu Mihalachi, al doile parte
I/

.să să deie; fiului

meu Lupului, al triile parte să să deie fiului meu Kiriaz,
iar a,
AS

patra parte am propit-o pentru mine, de p2 care imi trag veni-

tul şi până astăzi. îmi stăpânesc crâșma şi-mi. iau dijma
de la
. țărani, şi-mi
UI

fac şi fânaţul din partea mea. pentru bucatele mele, -

şi pe urmă partea mea de moşie oiu da-o cui oiu vrea şi. care
s?0 “îndatori să-mi facă grijile după moarte câte: s'or: cădea, iar.
BC

„celelalte părţi să le stăpânească numiții: mei: fii

“de. mai “suis, îm-:
.
 6 N a | Revista. Moldovei

RY
părțindu-le după cum îi orânduesc «u pentru această: împărțală,
şi fiind că scrisorile aceşitii moşii le am la fiul meu Lupu, când.
cu Dumitru şi: Necula,

RA
născuse pricina în parte moşiei din sus
anul dela
grecii care ţinea moşicuea Vel Visternic
dumnealui
rile
Săndulachi Sturza, şi am mers la Eşi la dumnealui cu scriso

LIB
scriso rile tot la fiul
de. stau îndreptat, şi de atunci au rămas
e,
meu Lupu, şi când şi-or măsura moşiea de şi-or împărți părţil
atunci să-şi. împartă şi scrisorile şi să-și facă-cu moşiea: diresuri

ITY
N

gospod ca să-şi stăpâitească fieştecare partea sa în veci—

1803 maiu 10». E E Dai a
de biserică ol Criveşti .am. scris cu

RS
„Eu Cosma Dascalu
"zisa dumisale. giupănesei Zlena Borșoae şi pentru credință am
iscălit.— Cosma Dascalu». aa IE
IVE
_<Eriu Neculai preutul de biserică în-.
m'amic
şi duhovn
tâmplat la această împărțală ce au făcut Dumneei giupăneasa.
.
Ilena Borșoae de buna voia Dumisale, trăindîn vieață, şi pentru
UN

credință am iscălit. — Eriu Neculai». n

«ŞI mergând eu în gios,.. mi s'au, întâmplai masul:aici la
"Bădelița, şi din gura Dumisali piupânesei /lenii Bor toate le-am
L

auzit cum s'au întâmplat, şi adevărul s'au scris cum o voit

RA

_Dumneei, pentru care cetindu-l eu înaintea Dumisale au zis că

ăşa este şi este' întru adevăr; şi sânt şi eu ca. martur la această
NT

invoială, care spre credintă am iscălit. 803 săpt. 20. Zoniță Tacu.

ua 8
CE

. 1800, ii ă :
“Constantin Gorovei inzestrează pe fiica sa, ieana, la că-
săto Spiriadon Șendrea.
cu ni
I/

«Cu mila lui Dumnezeu izvod de zestre ce : dăm fiicei

noastre Zlenii. 1806. m
AS

“1 icoană Maica Precista. |

* Din toată parteade moşie ce am eu în Radoihireşti :) pe
UI

Siret, în ţinutul Neaniţului,: dau în giumătate fiicei mele Jlenii,

Bacău, este şi
BC

- NR 1) Moşia Radomireşti, în comuna Letea-veche, lângă

„; astăzi în stăpânirea unui Gorovei, urmaș al lui Constantin din 1806. Pe
“ atunci până acolo se întindea ţinutul Neamţului. - | Da
 Revista Moldovei Aa | 7

Y
„însă o,a- treia parte din ceasul căsăt
oriei sale să-i.fic în stăpâ-

AR
nire, iar ceilaltă parte spre înplinire a giumătat
e să o eic în
stăpânire după căsătoria fiicei noastre
Casandrei. ?)
8 boi—8 vaci—2 cai cu hamuii— | benişăi

IBR
cu .ângrea5—
3 benișăle dizblănite—5 rochii—1 colan —1 părec
he paftale ar-
gint poleit—1 inei cu diamant—l. păreche cercei
cu zmărand.-—

YL
1 -plapumă—1 sațte— 2 perne mari, 4 perne mici. cu fețele lor,
adică un rând mătasă şi unu pânză—5 prostiri—2 mese 'cu-[2
şervete—5 mâneşterguri— 8 cămeşi femeeşti de mălusă—2 că-

SIT
meşi de: pânză
. tij femeeşti — 2 buccealâcuii cămeşi bărbăteşti—
6 felegrene cu zarfurile lor de argint—1 străchinuţă de arpint» cu
linguriţa ei—4 săhane—2 blide de costor—6 părechi cuțite de
ER
Ir

"argint--6 .talgere de costor—2 sfeşnice de alamă-—10

cevrele--
1 sipet—3 pogoane.vie lucrătoare cu cele ce sânt întrânsa,
la
IV
| ținutul Tecuciului, în ocolu Polocinului, cu, locul lor.
;-, Aceste toate după izvodude sus arătat sânt îndatorit a le da,
UN

„2 sfeşnice—1 străchinuţă de argint-—6 părechi cuțite argir.t

1 'păreche cercei znrărand>, 3
L

| 6.
RA

1808 iulie 17. |

Scrisoare cătră „Banul Nicu Be'diman, cu adresa: <Ciustit
NT

al miei ca „un fiu, Ban Nicu Beldiman,cu părinţască dragoste».

«Cu părințască dragoste mă închin Dumitale. — Pitarul
CE

Kiriiak Borş s'au jăluit cum că frate-său mergând la tovarăşul

D-tate şi jăluind pentru o parte de moşie cev stăpâneşte Pi-
tarul Kiriiac de 16 ani, având o danie de la maica sa, i-arîi dat
I/

răvaş de. stăpânire, şi i-ar fi poprit iarba de pe acea moşie.

Deci fiindcă acea parte îi este dată danie de atâţia ani și au şi
AS

fost cercetare, pentru aceasta şi aice la Eşi, în vremea domniei,

şi tot la stăpânirea lor au fos! până acum, D-ta să nu Îngă-.
UI

dueşti nicidecum a face supărare mai mult, ce după cum au

„Stăpânit-o păr acum, să o stăpânească şi de acum inJinte, şi
BC

2) Casandra, fiica lui' Const. Gorovei, a fost căsătorită cu Nour.

=
 8 a „Revista: Moldovei

RY
frate său. de are vreo pretenţie, ÎȘ i. va căula prin... drumul giu-
decăţiii— 308 iuli 17. | a aie zis i
A D- tale că. un părinte, 0. Ta ai

RA
aa ei ta
1809 iunie” 14.

LIB
.Moşia” Bădiliţa-eera veciriă -cum şia 'Băluşeştii a Hătriiânu lui
Sandu. Sturza.: In: pricina: unui hotar, urmează:o' coresporidență.
între -Şerban , Postelnicul, împuternicitul” Hătniahului Stuirza și

ITY
- boerul (Suiger) hotarnicul rânduit cu hotărnicia:" DE aia
- «Cu frăţas că dragoste n
mă înichi D: tal, 5atto Slugir:2
is

RS
Am: înțeles.icele. ce-mi scri, dar vei ști. că puhoiul acesta, “având
O' moară, mi- au: rupt iazu, şi 'mâne“joi voiu: 'să: fac clacă: că să
iezesc, iar vineri, vrând Dumnezeu--să fiu 'sănătos,: voiu: “Veuii,
IVE
fiind a D-lale ca un frate şi. slugă. — Serban. Postalnica. ERE
(Adaos). «Cu. 'toate :acele' Duiinealui Hatmariul” ni se pri-
meşte după curgerea ; “pârâului de: acum, ci” după 'cuni i-au măr-
UN

turisit că, au umblat pârâul: de vechi, şi ani Sări mai arăt și al.
tele ce mi-ai scris». i sa
8.
L

1808 iunie 19. |

RA

Bâdiliţa se învecina şi cu moşia Boldeştiii a Paharnicului

Constantin Feştilă ; lot în. prișina unei hotărnicii urmează co-
NT

respondență. . ....:. îi
pi : ie , ED At Ra ET

«Cu trățască duagoste mă închin D-tale. arhon Sulgeriu.—

CE

Am înțeles cele ce-mi scri și, de. nu .voiu putea veni eu mâine, |
_Giu trimete . vechil, şi sânt:al D-tale ca un:frateii „slugă. - iii
.
Const. Pah,», i
I/

. 9. | , a - | a a „: : IE

d
pf a
AS

1809 iunie 24. Ma

-Sulgerul hotarnic scrie. Paharnicului Fegtiă, şi acesta, iîi.
” răspunde pe dosul aceleiaşi scrisori. -: -
UI

«Cu frățască dragoste mă închin :D-taţe arhon Pah; Astăzi

oiu să fac despărţire între” moşie D- tale Boldeşti 'şi'Criveşti, pe
BC

unde am să iragg linii şi să să ta ie pădure. Poftesc, să vii insuş

 „Revișta „Moldovei,
9

Y
D. ta aice. la poiana Chilieia) und
e, ne :aflăm: ŞI :Noi-şi acum -di:

AR
mineaţa să, Vii. Şi. să. aduci şi cele, adev
ărate, scrisori; și: sâuţ: al
D- tale ca un frate şi slugă;,(9)... pati
Răspunsul Paharnicului - |

IBR
i: . «Cu. frățască: dragoste - mă . închin: D.
tale:-arhon Suigeriul-— .
Am, înțeles - cele ce-mi. scrii, şi eu să
pot umbla prin: pădure la
despărțirea, moşiei! D:sale. Pităresei. :n

YL
"am: hat acum, precum. ăi
văzut, D-ta: vei. urma. lupă cuprindereaj
:scrisoarei” ce am iriimes,
şi de vor.fi. semnele ; “în :linie,: » face. linie; “ari de nu "vor fi

SIT
semnele în linie, D-ta vei urma “după scris
oare şi-“dudă - Cum
S'au stăpânit. Matca scrisorei ce am triimes este
sârbască; D-lui
Pit, ştie puțuntel, când va voi va veni şi-i-voiu da-o:
"de O va
potrivi cu-:suret 'ce-'am
AL D-tale. ca: un frate i':slugă: Constântin
ER
iriimies, 1809. iuni: 24, i L NE
Pali" i -
IV
a i 10... , | IDD Ia ie
UN

1809 iunie,25, RR a e
«Cu. îrățască, dragosțe. mă. „închin. D. tale, arhon Sluger.—
"Scrisoarea D- tale am luat, întru. care îmi scrii. D.tnca să-ţi -răs-
pund, să- Hotărăşti. moşia Criveşti- şi să vin cu să arăt. stăpânirea
L
RA

D- -sale Hatmanului,. pe. unde se: desparte. Dar vei şti cum. că. eu
nu sânt epistat-moşiei, şi n "am. treabă;: este. D-lui Comis Ilie
Frunzete -epistat, -şi -nici- D-lui. poat: 'făr. de poronca' D-lui : Flat:
NT

manului nu va veni, ce D-ta trebue să înştiințezi pe D-lui Hat-

7 manul- ca:să. poroncească cui..va socoli,:: lar cu: sânt al D- tale
CE

ca:un: rate, Şerban. Postelnic».. aaa

I/

"1809 iulie 2 i
«Cu frăţască dragoste mă închin D-tale arhon Stolnice.
AS

Dumnealui Hatmanul Săndulachi 5) îmi scrie că pe D- ta să te

înştiiiţez: ca să vii aice la: dispărțirea, Criveştilor de cătră moșia
UI

|9 Numele de Chilia a rămas s spune. că at fi iost

până astăzi, “şi se
acolo chiliile. unui schit, ale: “cărui urme nu se mai văd.
BC

PR i pa ! 1
1) Hatmanul Sandu Sturza. î îi n i hi
 10 | | | Revista Moldovei

RY
D- sale Băloşăştii. Deci D-ta mâine dimineaţă să 'vii aici la D- ui
Pitar Kirlak, ca de aice să. mergem la - starea locului, şi sânt al

RA
D-tale ca un frate i slugă, Const. Sa, ger. | Se

„. Pe aceiaş pagină, răspunsul : «Cu frâțască: dragoste mă

LIB
îuchin D-tate arhon Sluger — “Astăzi am luat răvaş D tale şi.
mâine voiu veni că nici am fost -acasă, . iar dimineaţă după bi-
seri că.
voiu veni acolo unde' se desparti Todireştii cu Boloşăştii

ITY
şi cu Criveştii: acolo să ne găsim. Şi sânt al D-tale ca un, frate
şi lut Serban. Posb. ae Di a

RS
-. - E m
1809 iulie 3,
«Cu frățască dragoste mă i închin D- tale arhon Sulgeeriu,——
IVE
Am înţeles toate cele cz-mi scrii „pentru ca să vin să văd pe .
unde ai făcut linia despărţirei Boldeştilor de către Criveşii, şi
fiind cu primirea mea, să pui pietre, Vei şti D-ta că precum şi |
UN

mai nainte am înștiințat, asemine şi acum, că din: pricina slâbi-

ciunei în care. mă aflu nu 'pot ca să umblu prin pădure, să c
celez sămnele .scrisorei şi măsurile : ce ai făcut D-la, şi nici în
L

“scrisorile mele încă diamănunt man cătat poate să'să mai pă-
RA

suscă. niscaiva scrisori, care pără când a vrea Dumnezeu să mă

pot face sănătos să le cercetez şi să caut şi sămnele cele e
şi. măsurile ce ai tăcut „De,
NT

„sânt. în. șcrisoarea ce -am triimss

nu pociu pără atunce să zic'că este priimit de către mine.
„Intre „mine şi între. D-lui Pitar nu poate fi niciodată pricină
CE

când din ceea ce vor scrie scrisorile 'nici eu, nici D-lui Pitarul
uu puteri pricinui, şi sânt al D- tale ca un frate i slugă.
Sa Constantin Pah».
I/

13.
AS

1809 iulie 21.

O! parte! din moşia Bâdiliţa era a mănăstirei Probota, din
UI

judeţul Sucevii. Mai marele mănăstirei fiind chemat şi el la ho-

târnicie, răspunde Sulgerului hotarnic:
«Părinţască. blagoslovenie. trimet.. D- tale arhon Sulgeriu.—
BC

Astăzi răvașul D-tale cu acest jidov l-am primit, iară alt răvaş,
 Revista .Moldovei i | 11

Y
după cum “scrii, wam văzut. Deci D-ta îmi scrii că eşti orânduit

AR
să. imparţi: moşia Criveştii, adică gium itate din Criveşti, fiindcă
giumătate de moșie Criveştii este a mănăstirii, şi după învoiala
ce am făcut cu răpăosatul /iie Borş, am mai lăsat o. bucată

IBR
de
loc bun, pentru care am -dat scrisoarea„la răposalul llie Borş şi
am luat scrisoarea. Hotarile sânt faţă, pietrele care le ştie şi
"D-lui Pitarul Kiriak. Deci D-ta cere scrisoarea mea dela Pitarul

YL
Kirizk' şi te vei pliroforosi, fiindcă scrisorile mănăstinii sânt la
Eşi, dar vechil voiu triimete ca să arăte hotarile mănăstirii, şi
„de nu va priimi D.lui Pitarul învoiala răpăosatul tătânisău, şi

SIT
„va să o strice, eu sânt bucuros, fiindcă mănăstirea are dreptate
ca să mai ei€ o bucată de loc, care negreșit voiu căula. Şi sân!
al D-tale părinte, Antim, Arhimandrit ot Pobraton».
| -
ER Artur
|
Gorovei

SZ <>
IV
L UN
RA

| l.
„Ce e în cântul tău duios,
în cântul tău ce'şi varsă plânsul,
NT

vibrâud aşa de dureros,

" că plâug și eu cu dânsul ?..
CE

— E-un pic de armonie "n el.

şi multe chinuri arzătoare,—
I/

şi-un dor cernit şi siugurel,--

şi-o inimă ce moare...
AS

2,
UI

"Balsam al ranelor ce dor,

o; tainică singurătate,
tu, ce mângâi alinător
BC

“ca mâna mamei îndurate,

su
 12 Revista:Moldovei ..

RY
“vezi, irană port în piept Şi cu, A
“și sosul nu vrea să mă “culce AIR

„0, dă, azi, sbuciuniui mede n

RA
fa
1 Q clipă din odihna-ţi dulce; m

LIB
„i : i

Pribeag. îmiiport. stinghera jale,

ITY
și-srpretutindenea străin: * tă
“Şi- atât suni de sărac, copilă 1.
|.

RS
când îusă, mă “utăşori cs milă, *
a a
ca şi "atr'o trâmbă de. seaiu,:
.

în farmecul
IVE
privirii tale,—
“mă schimbi în undă de. lumină,
şi sufletu 'u azur mi-l Sui,—
UN

iar când îi prind mânuța fină

şi "mi cântă 'vorba- ţi mângâioasă, —
cu pretutindenea s acasă |
L

şi sunt bogat cum altul nu-i,

RA

4. pp. ap.

. Umbre: somnoroase ciesc:...

NT

Scara * şi culcă blânda-i: lamă -.

Hrborii domol doinesc: --
CE

şi se leagănă s'adoarmă... .

Vagi chemări vibrează "vânt. |

I/

Vis şi vrajă-i larga fire... --

AS

— Eu cu glas sfios îmi cânt:- --*

micul cântec de iubire. |
| „GEORGE VOEVIDCA
UI
BC
 Y
AR
IBR
YL
SIT
za and s'a: născutt Eminescu 2 Istorioaratia. NOa-
- Şiră literară. răspundea Până astăzi :.
ER
mat. „din. capul. locului ;; aşa. scăleşte fun.
IV
- eționarul Eminescu. la 1864 și: 1865 actele
“ce; le adresează :autorităţilor sale din Boto-
UN

E şanii (vezi Omagiu lui. Eminescu, Bucureşti 1909, 58,59,

60) . şi: aşariscăleşte. el la. 1866 elegia :La moartea lui
Aron Pumnul (v. Î. G. Sbiera, . Aro Pumnu! 1889, 386)
L
RA

„—sa născut sau la 20 Decemure st. v. 1849 în Ipotești

(nu. Ipăteşti |..— sătuleț la NW: de Botoşani) sau la 15
lânuarie” st. v. 1850 în “Botoșani. Dă Ia
NT

gi î . , , > N?
% pe RI AER
CE

Pentri data: 20 "Dec. 1849 pledează :

“Următoarea însemnare! a “căminarului Gheorghe
I/

Einitodii tatăl! lui Eminescu, scrisă într”o psaltire veche:

Papa:

„Astăzi "20" Deceinvrie anuil 1849, la patru ceasuri cinci

AS

sprezece minute -europeneşti s'a născut fiul nostiu Mihais

(după informaţiile căpitanului Matei “Eminescu, fratele
UI

poetului, în notiţa “biografică din 'ediţia Eminescu, Bibl.

p. toți, vezi 1. Scurtu, AA. Eriiiiescus Leben und Prosă-
BC

schriflen în Zehnfer Jahresbericlt des rumânischen Insti-

Liits zu Leipzig 1904,200); Însemiarea aceusta cuprinde
2
 | M E Sa i _ | Rev: 'sta “Moldovei |

RY
în. ordine. cronologică, şi datele de naştere ale
a celora

RA
copii ai lui Gh. Eminovici. ,
2) Faptul că însuși Eminescu şi. a. însemnat în. reo

LIB
gistrul membrilor societății „Junimea“ data şi locul na- .
șterii, arătând că s'a născut „în ziua de Ignat“ = 20 De-
cemvre) 1849 în Ipotești. -

ITY
“Pentru -data 15 Ianuarie -1850 pledează:
“Certificatul de botez al lui Eminescu, semnalat la
1892 de' N. Giurescu după indicațiunile mătuşii lui Emi-.

RS
nescu, Fevronia luraşcu (vezi citatul Omagiu 41) şi des-
coperit de Corneliu Botez la biserica Adormirii Maicii
IVE
Domnului (Uspenia) din Botoşani. Certificatul - acesta (re-
produs în :Omagiu 47 şi N. Zaharia, Mihail Emiriescu,
“Viaţa şi opera sa 1912, 14) arată că Mihail, fiul cămi-
UN

narului Gheorghe Iminovici şi al soției sale Ralu(ca), s'a

născut „în: oraşul Botoșani“ la „15. Ghenari“ 1850 şi
L

sa.„botezat la „21 Ghenarin 1830. |

RA

=
3 e
Cu stapanirea aceata, C. Botez(în articolul Unde
NT

Sa născul poetul Eminescu ? revista «Ateneul» Botoşani

număr festiv din Faur 1904) se credea în drept de:a a-
CE

bandona pentru totdeauna data 20 Dec. 1849. |

Dar. Mihail N: Popescu-Colibaş (Da/a nașterii lui
Erivinescu în „Convorbiri literare“ XXXVIIL 1904) reve-
I/

nia asupra chestiunii, reintronând data 20 Dec. 1849 pe

AS

„câteva vajniee motive. Popescu-Colibaş zicea:

1) „Cuvintele expresive și aşa de categorice în ziua
UI

de Ignal nvau făcut să cred că trebue să fie reproducerea

. fidelă, a celor spuse de însași mama poetului şi că Emi-
BC

_nescu.nu face -acolo (în registrul „Junimii“) altceva, decât

reproduce întocmai afirmarea celei mai în putinţă să ştie.
exacta, + —
 Revista Moldevei | | | 15

Y
AR
„ 2) Nu-e admisibil ca tatăl lui Eminescu, care, după
mărturia fiului său Matei Eminescu, „era om dotat de la
natură cu .0. așa memorie încât cunoştea mai pe toţi con-

IBR
timporanii săi. boieri şi boierinaşi din toată Moldovaa să -.
îi greșit. atunci, „când data atât de. precis, chiar pe. ceas

YL
și minută. 5
3) „Cei însărcinați cu facerea lui (actului de botez)
cel. puţin atunci, erau mai mult Sau mai puţin indiferenți

SIT
îață de exactitatea zilei naşterii!) o confundau, înlocuind-o
adesea, dacă nu totdeuna cu cea de boteza. |
ER
În citatul Omagiu lui Eminescu 1909, 43 — 46, C.
Botez revine, însă „Împotriva lui Popescu- Cohbaş moti-
IV
vând că :
D Însemnarea lui Eminescu din registrul „Junimii
UN

mare importanţă, fiindcă.:

ă | a). se întemeiază, poate, pe! insemnarea din -amintita
- psaltire a tatălui lui Eminescu, însemnare greşită, -
L

poate, şi ca (vezi 2, mai jos!) i

RA

.b). po.tul însuşi era prea. nepăsător d: ale sale, de-

„cât să, putem atribui azi greutate informaţiilor sale.
NT

"din acest do neniu. =

» 2) „Însemnarea tatălui (lui Eminescu) de asemeni nu
CE

poate constitui un argument hotăritor, dat fiind că dân-

sul a avut 10 copii şi e cu putință să nu îi ţinut bine
minte, locul nașterii tuturor copiilor săi. Această însem-
I/

nare. nu poartă iarăşi nici o dată spre a se; putea. controla

AS

dacă na, fost făcută la o epocă ' mult îndepărtată 'de :na-
1 la ehiar Popescu-Colibaş: „Această convingere:
UI

1)
ml-a fost Cum a fost
sugerată cazu
în:urma |unor : identice. întâmplări iu stabilirea datei .na-
ea. mamei că m am născut-Ja noaptea Ajunulai, precura |,
şterii mele: Afiren carte veche a tatălui meu; însemnării că sânt născutila
BC

24 “Dechemvrie 1881,-se opunea celci „născut alaltă:eri“, .existente 'în ex--

tractul de :botez 'cu data. e.6 lanuarle 1882. -Lăraurirea 'ml-a venit -în urma
cuvintelor mamei: .Și.ai :fost “bo: zat în. ziua de Bobolează. Ş
 16 | a | Se E Revistă Moldovei

RY
ştersă poetului; când. amintirea se șterge şi tatăl: poetului, i

RA
făcând: 9; a: Batut 5să se:e înșele” asupiă: datei “exacte a Ip! Li .

LIB
niescii;: când a! afitinăt Eântăriei “Blânidiizieia 5. că” Eaii. j
. escu “Sa” fiăscut 14“ Dunibrăveni, cum 'Și” maica Fevronia
. lurașcu, iMătușa, poetului, când a relatat. că poetul a fost!

ITY
botezat, de. preotul! Dumitru, căci. în realitate, cui șe "vede.
în: “actiil” de iiaştere,. și botez, a, fost. botezat . de “preotul
loan, “tatăl! preotiilui. Dumitru, „cre, a „asistat Numai ca

RS
diacon la boteza, AR za
„ȘI coiitinuă” C. „Botez, În tot aul, piotifa tatălui:
IVE
poetului e vădit “desminţită atât prin “declaraţia părinților ;
poetului, : a preotului și. nașului. care, I-a botezat, cupținsă
UN

în actul de naştere, cât și prin. aceea a: maicii . “Fevronia,; .

“făcuță,în- 1891.şi- transmisă prefectului, județului. Botoșani
prin maica - Agapia: “Gherghel, starița. schitului Agafton,
L

căreia maica Fevronia i-a "afirmat că-a afost, față la naşte-

RA

reă' poetului, fnitâmplată: în Botoșani; mai:

m e desmințită şi
de: nota. scrisă 'ce ne:ă înmânat- o preotul Dumitru, care
NT

cuprinde mărturia sama în același. sens,

pi a ,
PDA ., ic, IRI
CE
Lb

. i a
a i | . T ;

2) No. 27 din 16 luie 1580, ande, după informaţiile lui Matei En.
I/

nescti; se dădea pentru Mihai: Em. data de naştere: 8 Nov:' 1849 (la Scuitu'
"op. cit: 1266; 1848.12) în “Dumbrăveni! La : 1902,. Leoh Ghica: (îu”,,Universul“.; :
AS

XX, *No. 165 “din 16 „lunte 1902), întemeindu-se pe spusele unui moșneag ,
din Durabrăveni, care Bretindea a-l fi purtat îîn braţe pe micul Mihail Emi- |
UI

novici,-: opina şi -elcă Eminescu . sa: născut'.(în 1850 !) la Dumbrăveni.

Urmarea: a fost! că: la 14: lulie :1902:s%a:- desvălit . la. Dumbrăveni un busș::
(de: gist destul de: rău: » al lui: Eminescu. De: “anfel şi Scurtu (op. cit. 266) -.
BC

„cra: „dispus-să accepteze. Dumbrăvenii. ca loc de naştere” al. lui Eminescu, E

„Cercetările 'd-lui C.' Botez! insă! arată 'că' Eminescu nici nu se născuse îîncă.
pe timpul când familia Eminovici petrecea ia Dumbrăveni.
 Revista | Moldovei 17

Y
„ Revenim. acum şi. noi :"asupra. “chestiuni Ș stabilim

AR
următoarele - ra i pa, E
1). “Afirmarea. lui: c. Bot ez .că însemnarea. “tatălui lui

IBR
“Eminescu „astăzi. 20. Decemvrie 11849, la 4.ceasuri 15
minute : 'europeneşti s'a: născut fiul -nostru : Mihai“ —.„nu
poaită:. nicio: dată:-spre a 'se". putea.: controla“; e: aezute-

YL
-_meiată, înseinnareă fiind: scrisă : în chiar: ziua : şi timpul
naşterii ui Eminescu 3 și: fiind atât de.. „preciz datată. .; cu

SIT
„astăzi... însemnarea din acea veche psaltire își men-
ne deci toată. importanţa. -.. . , - pui
ER
“În adevăr acesta: era: obiceiul străbunilor. noştri de
i a-și însemna anumite importante date familiare în, foile
cutării cărţi: bătrâneşti. O':pildă;: Pagina'a 2-a a foii. 104
IV
dintriun preţios codice bucovinean;scris. la 1796 de cle-
UN

ricul: Constantin: Popovici, cuprinde o întreagă serie de

astfel de date familiare, ca d. p.: :«La anul 1776 în 10
August mam. născut. eu Constantin Popovici. Şi m'am
L
RA

însurat. în. anul 1797. Fev..5.... lară la anul 1797, 5

Noemv. . mi, Sau. născut mie cel întăiii fii, Mihail, la 3
„ ceasuri din zi 4). depă! amiazăziu. Apoi cu altă “cerneală
NT

„ulară al;2-le fiii loau s'au născut la anul 1799“ etc,

Cât despre -afirmarea.. maicii Fevronia luraşcu, că
CE

_«a fost faţă; la. nașterea poetului întâmplată în Botoşani»,

e piea-cu putință -ca.şi n: această afirmare bătrâna maică
I/

“d. p. naşterea
F, |. să fi greşit „(eonfundând altui copil
Eminovici eu naşterea lui Mihai!) întocmai cum a greşit
AS

3) Originalul acestei însemnări ar trebui cercetat din nou, pentru a

UI

se stabili—ceea ce e probabil— că pomelnicul copiilor lui Gheorghe Imi-

novici e scris'la' diferite” date, cu diferite cerneluri, cu diferite trăsături de
condeiu etc..: :
BC

4). Pentru mai multă precizie cuvintele „din ziu sint şterse și înlo-
cuite cu „după amiazăzi“.
 RE | Revista Moloovei |
8

RY
afirmând! că:ipreotul''care l-a botezat pe . Eminescu. ar fi
fost Dumitru Stamate, pe când de fapt preotul a: fost

RA
Jon: Stâniate, tatăl lui Dumitru' (vezi. Omagiu '42).:+
.
:i tO);Predizarea" poetului :„în ziua de: Ignat“ reproduce.

LIB
desigur : datarea : nașterii 'sale “aşa cumva fi aflat-o-el
însuşi::de la “cei- competenți, şi precizarea aceasta atât. de
sigură (ziua'de Ignat coincide cu 20 Dec. st. v). ni-i: cu

ITY
-“multiimai. prețioasă: decât indicarea unor . cifre proble: . ..
matitez Di

RS
„E felul bătrânesc de a fixa anumite date cf. Neculce:
--i
- prea
“dau'icăzutu mare ă la brâu, 'şi au căzutu
arnpână .
are și au ţinutu. până la Sveti George»
IVE
Vinereă-ma
dci :i
(Kogălniceanu, :Cronice 1 412), sau cronica copistului :
Muste.: «air. întrat u în 24 zile a lui 'Fevruarie, în
în laşi
UN

Dumineca-brânzei» -(Kogălniceanu, “IL 57) sau..: amintitul-,

manuscris al “lui C. Popovici :- „Maică-me(a):; Ecaterina
au: răpousatiila: anul 1822, în. Duminica Tomi(i)a.
L
RA

î 143). Întru: confirmarea. probabilității -că” datarea din

actul „de inâștere descoperit de C: Botez s'a făcut în chip.
ncglijeni,: inducem faptul că T. V. Ştefanelli. (Amintiri -
NT

despre Eininescu -1914, 18—19), după ce spunea că la

- înscriere: i„directorul liceului (din Cernăuţi) .Ştefan Wolf,
CE

cerea :cu mare: stricteță actul de naştere“ (Ștefanelli însuși

iva: fost primit, până n'a prezintat actul de naştere 5),—
I/

conținuăi: «Dacă a introdus deci Directorul în registrul

AS

oficial al-liceului că Eminescu. s'a născut la 140) Decemvre

de naştere, şi acelaş dire-
UI

o 75) «Tată! iineuiziu adusese cu sine-actul

ctor Ştefan Wolf, nu ina primit în liceu, pânăce nu i-a prezentat tatăl mep
acest act pe care după o săptămână şi l-a procurat de la oficiul parohial
BC

-din' Siret; unde 'eram. născute (Ştefanelli, 19).

LUNRRR 7
 Revi
. st
Moldoa
vei ” 13

Y
1849 în. Botoşani, a treb uit so. facă aceasta . pe baza

AR
tului de naştere ce i s'a-.prezentat.. ac-
» 7)...
«Fosta însă: acest act de
:naştere. ex act9» — se

IBR
în-
treabă Ștefanelii, et i
0 | pe
Cât: de; exaci a. fost, se vede. din
faptul că celalt act
de naștere, descoperitîn 1892 de

YL
C. Botez, dă data de
15 lanuarie 1850|! ..,
Evident, în aceste, acte: de. valoare efem

SIT
eră, cei 'in-;
teresaţi nu puneau, prea mult preț” pe: preci
zie : În cele
4 certifica de. te.
şcoală primară, clasa. 3-a-şi a 4-a ispră-
vită de
6 Dec. (11!)
Eminescu ER
la Cernăuţi, . se. 'dă data de
1850. (111) în: Botoşani! (v.:: Dr.r Radui1.
IV
naştere :

Sbiera, Amintiri despre: Eminescu, în „Almanach literar

pe anul 1903« şi. Ştefanelii, 166—167).
UN

„La fel, se.pare, că.şi cei:ce liberau certificatele de'

botez la. Botoșani, p'au fost prea: scrupuloşi: în. preci
zia
datării... (Cercețări făcute, în sensul: acesta, la Botoşani
L

cu
RA

alți contimporaii de-ai lui Eminescu .ar- putea contr

ibui
la definitiva lămurire, a cheștiunii]) - - a i ;

4) Ștefanelli ne. mai relatează :(op. cit: 19) că poetul

NT

| însuşi. i-a. spus. „atât,în. Cernăuţi cât și: în: Viena că :s'a
născut la anul 18495. ,. Sa
CE

ae

e %*

ȘI în cât data de naștere a lui Eminescu. la 20 Dec.

I/

st. vechii
-(u. Scurtu. loc -cit. 366) 1849 (=1 fanuarie st
AS

nou 1850) trebue susținută cu foată greutatea împotriva

datei oficiale 15 ianuarie. St. vechiii ( = 27 Ianuarie st,
UI

nou) 1850! Ea% a

E IE A
BC

7) De sigur ! Pentru că de altfel ar fi repredus data din certifica

de şcoală primară : 6 Dec, 1850! - tul
 20 n . | o Revista: Moldovei .

RY
+ În: legătură cu lămurirea datei de naștere ar trebui
stabili şi locul naşterii -lui Eminescu. i

RA
După amintita - înregistrare a poetului insuși a urma
că:i Eminescu sta născut la Ipotești?). Întrucât: data de 20 .

LIB
_Dec;:1849 fixată. de:ipoet'cu acelaş prilej sa - dovedit a
a autentică, s'ar” putea ca şi corolarul ei „la Ipoteşti“ să
fie autentic. Actul- de naștere însă și mărturia : mătuşii

ITY
(sora: mamei) lui: Eminescu (Fevronia- luraşcu), pretind că
- Mihai-S'a «născut: la' Botoşani. Dar” :ambele: izvoarele a

RS
câstea pot fi de: valoare problematică: (vezi mai sus !).
= Arii important: să putem stabili unde petrecea fa-
IVE
mila” Eminovici definitiv în timpul nașterii lui Eminescu,
Din informaţiile culese de C. Botez aflăm . că Gh. Eini-
UN

novici, tatăl poetului, își cumpărase înainte de: naşterea

lui: Mihai, .o casă în Botoşani (Omagiu 32) şi că «prin
1849:ssu: 1850» (deci în timpul naşterii lui Mihai), cum-
L

părând. dela ' Constantin Hurmuzachi jumătate “din moșia .

RA

Ipoteştilor;:a: trebuit să- şi: vânză casa din Botoșani pen: .

tru a putea împlini : suma cumpărării. (Ne întrebăm dacă
NT

ăctul:No. 86: din 10.:Faur 1878, arhiva tribunalului dela

Botoşarii,' prin care - Gheorghe Eminovici îşi vindea în .
CE

1878 moşia,%)—nu ne-ar putea lămuri preciz asupra tim-

pului cumpărării moşiei de cătră Gh. Eminovici).
I/

j “Şi n juverila ărsifieaţie Din Străinătate, scrisă probabil la Cer-

AS

Iosif Vulcan,
aiăuţi. 8 1865 şi trimisă probabil, în Faur 1866, „Familiei“ lui
! mărturise şte, că locul său de naștere sânt lpoteştii, nu Botoşanii,
Eminescu
"căci zice ; IA
a „Aş vrea să “văd acuma natala mea văleioară
UI

„uz e e: Seăldată în cristalul părâului de-argint,

| Să văd ce cu atâta iubiam odinioară, _.
A codrului tenebră, poetic labirint;
BC

Să mai salut odată colibile din vale...“

9), Omagiu, 32. . |
 ?

* + Revista Moldovei

Y
21

AR
„ŞI mai importante să știm ori
de bunica poetului,
Paraschiva luraşcu,. soția Stolnicului
Vasile luraşcdin u
Joldeşti şi mama mamei lui. Eminescu

IBR
: locuia :pe., acea
vreme în Botoşani. (cum s'ar părea din Omagiu
33 şi. 45).
Din spusele lui C. Botez (Omagiu 45: „Oar
e nu e mai

YL
firesc de admis, că mama poetului, persoană
cu: dare de
mână, a venit dela Ipotești, unde nu putea av
- ea
îngrijirea

SIT
medicală necesară
în Botoşani, la mama -sa, Paraschiva
luraşcu, atât pentru naştere cât şi pentru botez ?)-
sar
urma că în adevăr Paraschiva luraşcu era stabilită
ER în
Botoşani, şi atunci: e prea probabil ca. Rareşa (Raluca)
Eminovici, mama poetului, să fi venit pentru nașterea lui
IV
Mihaila Botoşani şi că : deci Eminescu s'a născut la
UN

Botoşani. - Mai |
Ă N „„ Leca [horariii .
L

- STAULUL.
RA
NT

| i de GIOVANNI: PAPINI..
CE

„sus
a

s'a născut întrun staul. Pa

3] Un staul nu este de loc ;porticul elegant
| şi frumos, pe care pictorii creștini, fiindu-le
I/

| ruşinede culcuşul sărac şi murdar, unde s'a

odihnit. Dumnezeul lor, I-au ridicat fiului lui
AS

DZ David; nici leagănul de marmoră,pe care îl

UI

imaginează astăzi fantazia. negustorilor. de statuete, lea-

_gănul curat şi rânduit frumos, cu asinul. şi boul, întrun
BC

extaz pios, cu. îngerii desfăşurând pe acoperiș. steguleţul |

lor estetic undoiat, și cu cele două grupe, - simetric în- |
9
 22 _ e „Revista Moldovei 2 )

RY
genunchiate, 'de regi învăluiţi în “mantie: și păstori îîn"glugă.

RA
Acest. leagăn al Mântuitorului poate: Ai doar în visul unui
novice: din. mânăstire; luxul uiiorai: dintre. preoția: jucărie
pentru - copii”. dar nici: într uri. "caz: statuul; în care ss'a

LIB
năseut: [susi: te i Di i aie
„Staulul esten“ sălaşul vitelor; “temniță. animalelor. Cu

ITY
care. își: lucrează omul: pământul. Străvechiul.. şi săracul
ca-
“staul, în-care sa: născut Isus,, n'are nici. stâlpi și nici
piteluri; el: nu - cunoaşte nimic din luxul: grajdurilor. noa:

RS
„stre;: n'âre nimic 'comun cu ;graţioasa .colibă —= jucărie,.!)
cu :care. sunt. înveseliţi. copiii: în sara. pomului de Crăciun..
IVE
El nare de cât. cei patru . pereţi, cu. pardosala - lui .mur-
dară„un, acoperiş. de bârne:și înlăuutru întuneric, un miros
UN

greu de vite răsufli în el; nimic nu-i curat, de.::cât- sin-

gură! ieslea,: în care şade fânul. .
lerburile câmpurilor— proaspete în dimineţile limpezi.
L

„de: Mai, învăluite dulce de vântul lui lunie, însorite din

RA

belşug ziua şi istropite ;cu rouă curată. către sfârşitul

nopții —au fost tiiate; firele (le iarbă, înalte și fine, căzură
NT

fără; de. vuet: sub - ascuţişul' .coasei, cu florile lor desbo-

bocite, albe, albastre, - galbene, şi roşii: Totul se vesteji,
CE

se uscă, luă culoarea palidă de: fân; şi boii cărară la a-

dăpost vestmântul. iort: al Primăverii.
I/

"Şi iată că ierbririle Şi florile uscate, dar păstrându- şi

încă: “partumul” din câmp, surit așezate acum. în. iesle, pen-
AS

tru saţul vitelor 'roabe, care, încet; își mișcăi-!“marile. lor

buze negre şi prefac câmpul înflorit Bă umed îngrășământ.
UI

: “Astfel” este, în“ adevăr, “Stâulul: în care Sa născiit Isus.

Lociil! cel: hai mitrdar a: fost cel” „diutâi sălaș pentru sisin-
BC

ti ii
Pie DES RP

|.
„i > Cunoscută: mai muli.în unele tări-ale. pustiu, it
 „Revista Moldovei

Y
23

AR
gură Fiinţă curată, măscută. dintr'o femee. -Fiul
„Omului,
care -trebuia 'să. fie sfâşiat. de bestiile :ce „poar
tă nume „de

IBR
„oameni, -avu drept întâiu leagăn ieslea;- în Care
“vitele fâ-
râmă, sub dinții lor -massivi minunatele, flori: ale. Primă
verii.
Şi aceasta a fost nu o: întâmplare:, pământul. nu-i. el

YL
oare un; staul imens, în care omul: înghite şi; mistue
?
Lucrurile cele “mai: frumoase, cele mai curate, cele mai

SIT
dumnezeeşti, nu le .preface +oare o. infernală alchitnie -i îu
prat şi: gunoiu 2? Morman de murdărie, în „care.se culcă
pe urmă: nu.însamnă oare aceasta, în imbejul omului
ER
din toate: timpurile „a 'ne trăi viaţa ?a i za
“ Intro astfel de lume, cocioabă şubredă ale căreia. PO-
IV
doabe nu pot s'ascundă murdăria, Isus apare, într'o noapte,
UN

născut dintro fecioară fără de pată ȘI înarmat. numai; cu

- nevinovăția. Lui,
- Traducere de Preotul Toma chiicuţi
L
RA

25 25 | | i ma,

BOUL ȘI MAGAIRUI
ac
NT
CE

de GIOVANNI PAPINI
ei dintăi adoralori ai lui [Sus fură niște 'dobiloăte
(> şi nu oameni. Hatre oameni
« el căută pe cei simpli;
I/

înlre simpli pe topi : mai Simple de cât copiii,

AS

şi mai blânde, animalele domestice L-au “primit. Creaturi

umilite și supuse, măgarul şi boul au văzul lotuși mul:
UI

fimele prosternându-se înaintea lor... Poporul lui lahve

poporul sfânt liberat din robia Eviptului, când Moisi l-a
BC

lăsat în pustie, spre a vorbi cu D-:-zeu, l-a Silit pe Aaron

“să râdice statuia vițelului de aur. | -
 | Revista: Moldovei

RY
24 o Se

“Magarul eră consacrat,. în: Grecia, lui Arts, lii Dio-

Mai: înţeleaptă de: cât

RA
nysos;.lui :Apolon - Flyperboreanul: a sale:
prin: cuvintele
înțeleptul, măgărița' lui - Bălâamy::"
să: adore,
scăpat: pe 'prăfet. Ochus, 'rege idiri. Persia, : pusea

LIB
i
un măgar. în'teinplal lui PhIG i
”

Octaviu,
- Pijţină ani înaintede nășterea lui: Christos,

ITY
măgărar
an. ln i cu
îi: ajuriul bătăliei de la Acțiuin;: întâ şi:
: Victoriosul:
dobitocul iul. Măgarul se: numea. Nikoia:
oreze,
după victorie, * în templul căre.: trebuiă s'o:. comer e
RS
de bronz.
r :-.
împăratul puse să 'râdice- uit măga
Regi şi popoare. du adorat până lunci boulşi mă
IVE
„=
- şi Asus -
gărul. Dar erau regi şi popoare ale pământului Cu: €l.
e.
“ri sanăscut spre ale dispulă această stăpânir
UN

lui
nea
se va “isprăvi 'adorațiunea Dobitocului, slăbiciu
din Ierusalim.îl *
Aaron, superstiția lui August. DBestiile
îl încălzesc cu
L

“vor ucide, dâr astăzi acele din Bethleem

Când Isus va intră pentru cele din urmă
RA

suflarea lor.
măgar ; dar,
Paști, în. cetatea morții, va fi calare pe un
pe
prooroc mai mare ca Balaam. venit ca să mântniască
NT

ce
toți oamenii şi nu numai pe Hebrei,El nu se va întoar
catârilor din
CE

din calea. Sa la zbieretele dușmănoase” ale

| .
Ierusalim. --:. „_* Traducere de C.I. Ştefănescu
I/

a | Profesor | |
AS
UI
BC
 ESEU OS

Y
AR
IBR
YL
„ CREDE TRE SOUL AIERCAO-A0u i.
SIT
uţină lume de la noi va fi ştiind că există
ER
)N| în America o „Cruce Roşie a Copiilor !u
y

| Și totuşi; până acum, din fondurile acestei

4/H societăţ„de i copii, “au cheltuit sume foarte
IV
îi] mari pentru regiunele din apusul european,
tei Val pustiite de război, cât şi pentru ajutorarea
UN

ISC >1|EA elevilor săraci, din diferite țări ca: Franţa,

1 Belgia, Italia, Ceho Slovacia, Polopia, Au-
str
șiia
chiar România.
L

Şcoala normală de învățători din Botoşani,

RA

bunăoară,
a primit anul trecut 20.000 lei-:pentru zece burse semes.
triale. Alţi 40.000 lei sunt făgăduiți pentru anul viitor. .
NT

Multe alte școli normale au primit asemenea burse -prin

„care se ajută elevi săraci şi meritoși, ce nu au tmijloace
suficiente de întreținere, nici de la stat, nici dela familie.
, ş,
CE

Ce e această minunată societate de ajutorare a copiilor

- - americani ?
„Această societate nu este altceva de cât întrunirea
I/

copiilor din şcolile elementare într'o mare organizație pe

care ei o numesc «Crucea Roşie» având sediul la . New.
AS

York, şi secţiuni în toate şcolile mai importante” din. te.

ritoriul american. Da e
UI

„Această societate este. nouă, numărând abia patru

ani de existență, dar rezultatele ei: sunt ': neînchipuit:'de
mari.Și fiindcă cifrele . au :totdeauna “graiul lor elocvent
BC

şi impunător, m'avem de cât să cităm ui .exemplu

In Statele-Unite, sunt azi peste un. milion de copii
 26 E Sa Sa Revista Moldovei.

RY
din școlile elementare formând” împreună, din 1918, so-
existența căreia vorbim...

RA
cietatea caritabilă despre crie
“Cu veniturile acestei societăți. sau putut subs
, suma
ână azi, la diferite asociaţii şi opere de binefacere

LIB
3 miliarde
de 243 milioane de dolari, ceia ce face peste latăo pu-
i !-
“franci francezi, sau 34 miliarde lei romăneşt America
țere economică nouă care se organizează în
o parte
destul de repede și care nu. are. pereche în nici

ITY
Sa A Ei IE ta aaa
a lumii.
“ Fondurile se stiâng. fie din mici cotizaţii bănești
mână
(de la 10—25. bani pe lună) fie din lucrișoare devânzare.

RS
care se adună şi--se expun întrun: bazar spre țe
„+ "Fetiţele-au lucrat anul trecut 'peste 25.000de hăinu 0“
IVE
pentru copii, iar băeţii au confecționat : îintre „altel e, -200
de mese: și 1000 de scaune, cadu re fost “expediate.în .
în:
repiunele devastate din Franta şi Belgia, “unde s'au at
UN

tot «lin aceste

temeiaţ, fonduri, grădini. de copii-care,
dat roade excelente. O O -- Da E
tânără cruce , roşie : nuimă ră peste -10 .
"“. Astăzi această
cari
milioane de copii !— „Zece: milioane de băeți și - fete sunt
L

dela începutul până la sfârşitul anului,; gândesc. că

RA

o „viaţă
pe lume atâţia alți copii nenorociţi care trăiesc,
ei nu. le-au .. suferit
mizerabilă şi îndură “nevoi pe care.
NT

OR N PI e a seca
niciodată !
: să :apli ce: legile
Zece: milioane de plodeţi. care voesc
ucă feri-
_cele mai 'simple ale. umanităţii: năzuind:să, prod
CE

u o ţară
cirea și să deie bucuria de a trăi.. Ce forță pentr
sunt
este această grupare de școlari, ale căror secțiuni cetă-
îndrumate prin frumoasă deviză: „A deveni buni ipii,
I/

țeni ajutându-se: unii pe. alții !+ Urmând aceste princ ar-

fetița numai au :nevoe să: aştepte o vârstă.
AS

'Dbăet şi:ul.
itori
bitrară; fixată de legi, pentru a deveni cetățeni folos -a
ă a se ajuta . recip roc,-
în societate, ci ei învață în şcoal
UI

ate,
cunoaşte. mizeriile vieţii şi mijloacele: pentru a le comb
a lupta împotriva boalelor, .a nenorocirilor, învaţă: deci
şesc
în.şcoli a- îi colaboratori inteligenţi: care se“ întovără
BC

sul: unei o-
pentrua. lucra în folosul. unei Patrii, în folo
menirie, i DR a
 s.

Revista Moldovei - Ă - 22

Y
AR
„Scopul crucii roşie a copiilorcopiii
ţel mai înalt, acela de a:apropia americani.
din' toatăare lunea,
“şi un
prin raporturi de, prietenie, -pentru a. le “spori dorinţa de

IBR
aintro zi, ajunşişi săde a se întelege
se cunoaşte unii pe aljii, pentru ca -
fie bărbaţi și femei, care vor.
avea să
conducăcu responzabilitate obligaţiuni!e vieţii, să le facă

YL
întrun spirit de prietenie. şi simpatie, faţă: de. 'toate: cele
lalte popoare şi ţări. acestor prietenii și sina.
Pe femeiul

SIT
patii să nădăjduește a se găsi calea ' care va înlătura
războaele şi va stabili o pace durabilă în lumea înfrea pă.
Cei ce se înţeleg, fiind copii, se vor înțelege și mai bine,
ER
ajungând oameni maturi ! Pentru desvoltarea acestor ra-
porturi prieteneşti între copiii diferitelor naţiuni Sa ales
„ca cea mai eficace uneltă corespondenţa».
IV
Această corespondenţă se face în chipul următor:
„0 şcoală de la noi scrie unei școli «din America. Coures-
UN

pondenţa se' face lunar, de la - clasă la' clasăși. nu între

elecavi,indivizi. O şcoală normală de pildă, având 6
clase, va trimite 6 scrisori pe Ivnă. Scrisorile acelea având
L

un scop instructiv— educativ, trebuesc făcute, fireşte, subt

RA

supravegherea profesorilor, pentru că elevii alunecă adc-

sea, fie în banalităţi, fie în năzbâtii de tot felul. Ameri-
canii, de altfel, fiind oameni practici, ne-au indicat ei
NT

înşişi ceia ce. ar interesă mai' mult pe copii 1or, ânuine

"3 ist - țării”
ori noastre
a ; poveşti din popor, obiceiuri naţio-
nale şi chiar întâmplări hazlii de' toate zilele. La place
CE

„să audă despre studiile și jocuri altor. copii;

lesă: afle
cum alții 'îşi petrec vacanţele 'şi sărbătorile“: să; vadă
fotografii şi cărți ilustrâte cu școli și edificii importante;
I/

mai cu samă se interesează de „admirabi!ele.. costume

AS

naţionale care se poartă în România, întru cât.;în -Ame-

mica nu se poartă costume așa bogate în: culori, așa
de frumoase în formă și cu un,. trecut istorie aşa de
UI

imporlant. Copiii americani mai. doresc foarte mult să

vadă probe despre obiectele contecționat e şcoli, de-
prin.
BC

semne, “probe despre lucruri mici, brodate, „probe. mici

sculptate şi modelate, coşulețe, panțoli, în fine toate lu-
 Moldovei
-

28 . IE | | Revista

RY
1
crările de mână. In schimb, copiii americani, odată cu
răspunsul la' scrisorile primite, trimit şi -ei probe, despre

RA
obiectele. confecționate de ei. .:
Ă Din. cele arătate până: aici se poate uşor “vedea. în-

LIB
semnătâtea practică şi educativ a' acestei societăți a: co-
ă
__piilor din America, vrednică de-a fi urmată, : căci ne dă
„ exeimple pipăite nu teoretice. In ziua când fiece. țară. va
“avea asemenea. societăți de. copii, va îi, deşigur, mai -pu:.

ITY
țină mizerie în şcoli Şi mai multă încredere în viitorul lor.
TIBERIU CRUDU :

RS
Directorul şcolii: normale. de învăţători
ai „din Botoşani
IVE
UN

„PUERICULTURA i ROMÂNIA.
4

| Dra e “ştiinţa care se ocupă cu' creşterea copiilor în

L

II
bune. condițiuni de sanatate.
RA

Ea urmăreşte în mod firesc înmulțirea păoulaţanei cu

elemente. de calitate shperioară,
NT

în! ' Stare de a procrea (zămisli) ; contiibue la micșorarea numă-

CE

rului avorturilor, născuţilor morţi şi a “pruncilor născuţi în stare.

de debilitate sau prematuri şi neviabili.. - Sa
In țările cu cultură veche, această ştiinţă “a luat un mare
I/

avint, înlăturând . boalele transmise prin moştenire Şi conibătând

cu mult succes mortalitatea la copii: - - SE RE
AS

“Lainoi după” sțatisticel e oficiale să coinstată O: enorină pier.

copii. “
dere de
UI

“La 1000 morţi de toate vristele, aproape 600 suni “copii

de la 0—18 ani,
in comunele rurale mor mai mulţi copii ca la orașe. |
BC

In timp de. 15 ani. înaintea războiului. european statistica

ne arată următoarele date ::
19 Revista Moldovei | | 29

Y
„Din 100 morţi în general, -au fast

AR
de cetatea 0— 1 an 32
e- > 4 « Ă > > 1-—5
e
D= ao ani 17
Da >

IBR
2 5—18 ani 8
„1 Cea măi mare cifră de morţi o dau
deci. copiii sugari.
“Țara noastră ocupă al 4-lea rând
această. privință faţă în
„de celelalte state etiropene, iar cu
ocaziunea războiului scăderea

YL
'populaţiunei s'a accentuat prin
micşorarea numărului de nașteri
- ŞI morialitatea 'atitor fii ai țărei
ucişi de proectile sau boale ine.
_ren te privaţiunilor şi mizeriilor ce întovără

SIT
şesc războiul,
„“Născ uţii morţi în vech
iul regat să evaluau înainte de răz-
_boiu la 28 pentru 1000 de naşteri,
iar proporţia era aproape de
două ori mai mate la Oraşe ca la
sate, Avorturile nu sunt în- ER
si

" gcrise în! regis

trele stării civile “de “cât din luna a
7a. Ele sunt
destul de nineroase, chiar fără adausul avori
urilor provocale şi
IV
criminale, - _ |
_
o
UN

Faţă de .ntimeroasele aspecte ale chestiunii

la vom lua
- cercetat puericultura în legătură cu
împrejurările din ţara noastră
- împărțind-o în cele 3 părţi ale ei.
1) Puericultura nainte de procreare
L

2) Puericultura de la concepţie la naşte

RA

re
-3) Puericultura după naştere. |
NT

, 1) Puericultura înainte de procreare, cercetaa

ro zi stă-
rile bolnăvicioase ale părinţilor,
CE

sau acelor ce vor deveni părinţi

“căutând a le trata .şi înlătura,
| Efectele principale de degenerire a urmașilor provin din
cauize determina
de ştiinţ
te ă şi ele sunt :
I/

_
-». Alcoolismul răspândit aproximaliv la 40 din 100 de locuitori,
AS

o Pelagra, întinsă la un mare număr de locuitori de

la ţară
(5—600 de mii în vechiul regi). -
UI

_„Zuberculoza întinsă în proporție ingrijitoare

mai ales după
„răsboiu,
a
-- Paludismui care - anemiază sângele .şi îl “predispune la
BC

complicaţiunile cele mai grave,

 30 | | _ „Revista Moldovei

RY
Sifilisul răspîndit foarte mult: cu “Ocaziunea războiului ȘI
netratat, mai ales la țară.

RA
. Aceste cauze principale vătămând esențial organizmul pro-
crea torilor (părinţilor), vor determina :o condiţiune, proastă de
| fecundare. şi 'de 'desvoltare E fiinţei ce: este. așteptată să .. fie un

LIB
motiv! de voioșie, sanatate şi fericire, fruct al dragostei şi al
conlinuărei “vieţei. |
In locul evenimentului fericit, familia şi societatea se va

ITY
pomeni cu: avort, naştere prematură, născut mort, prunc debil
neviabil, copil fachilic, isteric, „epileplic, serofulos, idiot sau ne-

RS
„bun, paralitic, diform ete.
"-"Priu urmare peniru asigurarea unei generăţiuni sănătoase,
ar
trebue: să! curățim sângele părinţilor, iar idealul unei naţiuni
IVE
oa-
fi! să împedice. prin toate mijloacele legăturile sexuale între
meni bolnavi.
UN

e,
2) Puericultura de la concepție până la naşter
are :a se ocupa de trei condițiuni : a) Asistenţa în timpul sar-
cinei. b) Asistenţa în timpul facerei. IA Asistenţa socială. :
L

a) Asisterița în timpul sarcinei. În toate țărite culte sunt

RA

- puternice organizaţiuni de asemenea natură. La noi această a-

sistență pentru clasele de jos este nulă.
NT

„In Franţa la clinica sa, Profesorul Couvelaire, succesorul

pe an
lui Pinard, anunţă că se dau peste 20000 consultaţii
femeelor: gravide, Prin tecnice. „simple şi- curente medicul stabi-
CE

diagnos ticul util

I»şte, din punct de vedere al mamei şi fătului,
asupra, boalelor ereditare şi viciilor existente.
“Conisultaţiunile sunt imediat urmaie de tratamentele pre-
I/

re
ventive sau curative, care sunt apoi continuate prin infirmie
AS

iar dacă cazul e grav, femeea

Vizitatoare la “domiciliul femeelor,
este primită în: spital până la vindecare,
|: special să descopere numeroase cazuri de sifilis familiar
UI

-de
cu care ocaziune să tratează toţi din familie, căci anchetele
la domiciliu permiti o dublă acţiune: medicală şi socială,
BC

Diverse prezeutațiuni vicioase. a copilului (fătului) sunt

corectate; boalele molipsitoare ca Şi otrăvirele sângelui sunt
„$ Revista Moldovei
| 31

Y
descoperite 'își-“iratate din lim»

AR
, asifel: ca naşterile să devină
normale şi în: bune condițiuni.
Aici rolul infirmierelor-vizitatoar
este foarte important, ca şi in e
vizitarea „copiilor la domiciliu

IBR
căci între: maternitate şi puericultură
legătura trebue să fic foarte:
stiânsă complectându-se una pe alta.
„i b) Asistența în timpul facerei,. este
în marea majoritate la

YL
domiciliu,-iar
pentru cazurile când o greutate. la nașt
ere e pre-
"văzută femeia. va: fi asistată:de un
medic special, sau va fi in.
ternată la maternitate. . | =

SIT
Pentru asistenţa normală la domiciliu, moaş
e bine “instruite
şi: suficientă trebue date la dispoziţia
gravidelor. Condiţiunele
materiale însă, îndepărtează de la această
fete, Asociind dispensarului de copii pe moaşă
Vizitatoare şi sporindui-se relribuțiunea i Sar
ER
ca infirmieră-
profesiune p> multe

permile o exis-
tenţă - onorab
IV
în ilă
rapoit cu: munca efectuată.
_c): Așistenfa socială. Are ca principii
: inteasilicarea edu-
UN

cațiunei şi generalizarea luptei contra ignoranței în higiena

sexuală; perfecţionarea oficiului de asistenţă maternă, prin
crearea
de „uzile particulare sau sub dependența maternităţilor, cu scopul
L

de a. primi gtavideie, cari au nevoa de o îngrijire specială, sau

RA

caii iu au un cămin propriu (servitoare, fete părăsite).

| Asistenţa gratuită a femeilor sarace. O
Dreptul la o plată de compensație pentru femei
le lucră-
NT

toare, în ultimele luni ale sarcinei, când munca trebue întrer

uptă.
| Până acum la noi asistența socială este cu lotul redusă,
Femeilenu sunt educate în acest sciis, iar la malernilăți
CE

nu să
dau. -consultaţiuni de cât celor ce au fost expuse unor
accidente
şi cari. cer o grabnică internare, sau nu pot naște din cauza
„unor anomalii în prezentaţiea copilului ori a corpulu
I/

i mamei,
„1. 3) Puericultura după naştere. Poate fi.realizată prin înfiin-
AS

farea .de cât mai multe dispensarii. Formarea de personal

sanitar
(agenţi. sanitari şi moaşe „cu. educaţie. specială). La
dispensarii
să se dea zilnic consultiţiuni pentru copii sugari şi mamele
UI

lor
în cazuride boli, iar pentru igiena generală; medicul să-i vadă:
1—2: ori pe lună la ţară, iar la oraşe odată sau de două ori
BC

pe săptămână adunați la dispensarii,

*
-r
.
 BD - pp Revista Moldovei

RY
| „Distribuţie gratuită de lapte, Hăinuţe, medicamente şi ali-
mente : celor în..mizerie;. înființare de creşe, înmulțirea . spitalelor

RA
pentru. copii, grădini de copii,: controlul laptelui din comerț prin
-laboratorii,. sterilizarea şi prepararea specială. a laptelui pentru
copii, răspindirea povețelor. de igienă pentru creşterea copiilor

LIB
și alaptarea la sân; foi - de. educaţiune împărţite . de la: oficiul
stării-civile, propaganda scrisă şi orală, cinematografe, expoziţii
hi-
de; „puericultură, muzee şi conferințe, cursuri facultative de.

ITY
Organiza rea ştii |
_gienă a copiilor pentru fete, doamne şi mame.
şcolare și
„jifică a “internatelor școlare, Organizarea coloniilor
că în plin aer.

RS
culțura fizică prin 'sporturi şi gimnasti
Şi
:- Sanatorii maritime, organizarea internatelor protesionale
lor
de: 'corecţiune pentru cei cu înclinări rele .provocate de starea
IVE
fizică sau mintală.
PI

,
Nu trebue să perdem din vedere, - că cel mai greu tribut
urniată
îl dau morţei copiii sugari, de aceia lupta cea mai înverş
UN

turân d ali-
lrebue să o dăm contra turburărilor digestive, “înlă
ală -
mentaţiunea artificială ȘI organizând Şliinţific alăplarea natur
ea să impun e.
a sânului ' mamei şi alăptarea artificială. când
L

Centrul de propagandă va fi dispensarul de sugari, uşor de

RA

organizat ori “unde şi de oricine are bunăv oință şi dragoste a

lui.
lupta pentru, regenerarea şi conservarea - sănătăţii neamu
NT

aduce:
„In acest scop. este. necesar a descrie ce este şi ce > folos
... - | r
un. dispensar.
nde
Dispensarul de copiii sugari să poate înfiinţa ori-u
CE

„+
Un grup de câte-v a femei
este bunăvoință în modul următor:
ca
caritabile şi luminate caută un local compus din două-trei
I/

eăză.
mere înl”un: cartier mărginaş, unde viaţa e mai grea. Angaj
ează un cântar şi un
“un medic, o infirmieră vizitatoare. Instal
AS

ne;
mobilier simplu (două mese, două bănci, trei, patru scau
un pat peniru examinat copii, un dulap pentru medicamente,
UI

:: | Ă
un lavoir (spălător) cu accesoriile lui.
Ga materiale depozitul va avea: |
n,
BC

1) Medicamente peutru copii: Dezinfectante, pudră de amido

pentr u
vaselină, acid boric, unsori diferite, cutioare de lemn
 ap Revista Moldovei | să

Y lată
„unsori şi sSticluţe pentru. meciicamente. instrumentar
ul strict ne.

AR
_cesar indicat de medic. .*
2) Alimente Lapte d: vacă— sterilizat a dispensar.
ŞI dis-
tribuit în cantităţi stabilite, după vristă. Lapte coiidensat,

IBR
zahăr,
rișă, “orez! și „penru ame conserve aliinentăre;,
su 8). Diferite mater : Săpuu,
iaie "rufării, căimăişiţe, bonete,
“sclilică, tocițe. Rila

YL
şi
ș imppiatete pecăsare se capătă de
“lă asisterifa, socială “diipă cerere;
ii Odată: înfiinţat: dispensarul, “prin propâganda' infirmierelor

SIT
“şi a doaminelor' din societate, mamele “sunt atrase! aci, 'unde copii
sunt examinaţi odată pe săptămână de medic şi cântăriţi;! iar
"mamele învăățate cuim Să-i îngrijească şi să-i alăpteze. *
9.
"Femeile ER
sarace “sunt ajutate cu materiale, alimente și me-
Na

dicamente, acele bune şi h: irnice „capălă şi premii. Când copilul

IV
„e găsit bolnav, rhedicul ÎL iea în Îngrijire, infirmiera îl vizitează
acasă,. iar „dacă tratamentul nu se „poate face acasă, il duge la
UN

un spital, D= |
| Prin. vizitarea la domiciliu se "examinează mediul social în
cate tăeşte. copilul, - cauzele 'boalelor, alinentaţia, higiena lo-
L

-cuinţei, starea materială, boalele manifeste, Sau ascunse ale pă

RA

rinţilor, viciile; au
iu Lupta. se,dă contra neştiinței. şi, prejudecăţi; lor.: Dacă. va fi
NT

greu: să: deprindem-: pe Î meea: simolă; să dea .să supă. copilului

din :3.în 3 ore,» când din obişnuință îi dă sânul la cel mai mic
A strigăt spre. a-l potoli, va. fi. şi mai greu
să o facem a, înţelege
CE

“importanţa: cântăritului, iînțărcarea. înce! ul “cu. încetul, apărarea

împotriva” boalelor infecțioase,
Mijloacele. ceie mai practice spre a cuceri atenţia mamelor
I/

sunt: învățătura, înd-mnul preclie “şi rezultatul pe care-l vor a-

AS

precia, văzând cum cresc şi sunt apărați de boalce copilaşii lor. .

Sistemul .se. complectează cu vizite: Şi cercetări la domiciliul
sugarilor pe care le fac doamnele din societate și - “infirmierile,
UI

cu scopul de: a niveia “diferențele! dintre clase, și a “îndulci mMo-

ravurile.
BC

Dar chestiunea în întregul ei nu se oprește la dispensar

 34 e | Revista Moldovei

RY
şi”-țiebuie “multă muncă, , prevedere şi bani, pentru a înlătură per-
dderea atitor copii. . |

RA
!
IL
“După dispensarii vin “creșele. Ei
“ Creşele sunt, crescătorii de copii sugari “unde ei “sunt în-

LIB
ternaţi şi. îngrijiţi atâta timp cât mama este pusă. În “imposibili-
“fțate. a-şi îngriji copilul, ea fiiud în serviciu ca. servitoare, la. vre-o
“fabrică sau la munca câmpuliii.. Creşa lişurează 'alăptarea ma-
„dernă,. conservă, legătura de familie oferind mamei. mijlocul de

ITY
ae ȘI, păstra „copilul subt. ochii-i-ei şi o ajută, “la începerea educaţiei:
fizice: şi morale. . * .. Cu

RS
Mama poate Iuicra astfel pentru câștigarea traiului, în timp
_ce copilul este plasa t_în excelente condițiuni . naturale, - găsind
|„eule mai. bune, îngrijiri şi având | alimeniaţiune potrivită vristei sale.
IVE
| Di "Creşa este necesară pretutindeni unde sunt femei nevoiaşe,
“jucrăioaregia fubrici sau ateliere şi chiari la ţară când munca
“câmpului e în toi. Totdeauna însă creșe'e vor îi în apropierea
UN

“locuinţelor sau fabricilor, "Ele trehue să fie adevărate şcoli de

“higieuă. La noi în ţară: avem foarte puține creşe, atară: de Ardeal
“inde' sufit câteva bine organizate delex : Sibiu, Oradea Mare ec.
L

Cieşeie nu trebue cu nici un chip, să încurajeze alăptareă arti-

RA

ficiaiă. Ele vor primi cu precădere copiii lucrătoarelor cari 'alăp-

| “tează: [4 sn: (exceptând: cazurile când aiăptarea “naturală e im-
NT

“posibilă); 'La Berlin există asociaţii a creşelor. Sunt 70.de aso-

ciaţii fâră- a socoti creşele: de pe lângă fabrici, ateliere,. uUziue,
.e bine ca mama să plă-
CE

: Din! punct'ide vedere moral şi social

- tească : pentru: întreţinerea copilului. Inlesniri să s: facă celor cu
mai mulţi copii, iar când femeea e «bsolut în „mizerie va li. dis-
„pensată de. cotizaţie. Aşa dar cheltuelile de intruţinere „a unei
I/

„creş: vor fi :. |
AS

e a), Cotizaţiile societăţii. sau făbricii respective.

ati
b), Cotizaţiile mamelor.
| „.c) Ajutorul asistenţei sociale şi a comunei,
UI

4) Subscripţii, donaţiuni, .chete, serbări etc,

"Aceste instituțiuni sunt tot atit de necesare și IeJa noi „mai,
BC

la sale, “cu. cât femeea e obligatăsăsă .

ales. în „oraşe, iar vara şi la
muncească foarte mult şi să şi epiiizeze prea
forțele. pri curând, a-
> Revista Moldovei

Y
3

AR
vând de ingrijit copiii, treburil
e gospodăriei şi ajutând pe. băr-
bat la: muncile grele. In rezumat
protecţiunea copiilor. trebue .
eşalonată cam în modul următor imi.ând statele

IBR
cu cultură înain-
tată ca Anglia, Germania, Franţa ete
.-.
- - ,
„. 1) Până la vrista de 3 aui , disp ..

ensarii și creşe moderne

YL
Supraveghiate de medici competenţi
Şi devotiți. | -.
2) Dela:3—7 ani organizarea grăd
inelor de copii. ,.:
- 3) Organizarea ştiinţificăa internat
elor şcolare de educa-.

SIT
țiune pentru. epoca Școlarităţii de la 7 la
15 ani.
_4) Organizarea de colonii şcolare şi cultura fizică
a copiilor
prin sporturi şi gimnastică în plin aer.
5) Organizarea
pentru cei cu înclinări rele,
internatelor
IV ER
profesionale . de cor+ețiune...

„6) Construirea şi organizarea spitalelar d copii. :

7) Spitale şi sanatorii maritime, | ot
UN

8)Organizarea -unui serviciu de aprovizionare Şi. preparare -

sterilă a. laptelui, Organizare necesară întregii vopulaţiuni, dar:
mai ales bolnavilor şi copiilor: | | i
L

Din cele ce preced oricine îşi poăte face o ideie, de câtă

RA

muncă, cheltuială şi prevedere. socială este nevoie pentru siste-.

matizarea protecţiunii copiilor noştri, din cari pierdem anual sute.
de mii. | E
NT

”- Cine dintre noi unu va vedea paguba enormă de viaţă,

Voioşie, de sănătate, care am suferit-o şi o vom suferi dacă cu
CE

un mome
maint
degrab
.ă, nu vom pune stavilă nenorocirilor ce
degenerează rasa -şi națiunea noastră ? : Salvarea nu va veni.şi
nici ni trebue să vină decât prin noi înşine. Ne trebue voinţă,
I/

iubire de aproapele şi credinţă în puteiile noastre spre a birui

AS

ignoranța şi mizeria. . . |
„Ministerul sănătăţii publice, prin unirea la olaltă a tuturor
acţiunilor filantropice şi sanitare, va fi motorul principal al tu-
UI

turor acţiunilor.de asistenţă: socială. Pe lângă el, iniţiativa pri-

vată, marile instituţiuni, marile industrii şi asociaţiuni vor trebui
BC

să lărgească și să complecleze opera; -

 35 i o i „Revistă Moldove;

RY
Cetăţenii şi “în sp: acial doamiele de inteligență. şi. inimă.

RA
ajutând opera de protecţiun€ a copiilor, vor ave! conștiința îm-
păcată! că 'şi-au “făcut datoria faţă de. (ara! lor, care” cere să fie
_

LIB
cruţată de pierzare şi de pulregai.
„In oraşul Botoșani, semnalul luptei. a foăt dat, O” societate
“cu numele copilului perdut din“ viaţă a Reginei nostre— «Princi:
'pele Mircea> lucrează de: aproape 2iani pentru 'cormbaterea mor-

ITY
talităţii la copii fără a fi: încurajată aşa cum ar trebui. să fie de
marele public şi de. bogalaşi în spăcial. “Ministerul sănătății

RS
publice o' subvenţionează cu' "30000 de: lei 'anual, primăria Co-
„- munei Botoşani cu 5000 lei, dar: faţă de nevoile mereu - 'cres:.
cânde. ce înseamnă aceste sume'?: Cu ce să “ajutăm când infir-
IVE
îmierele vizitatoare în. număr de 3-.ne costă 20000 de lei anual?!
Să fim ajulaţi chiar cu. puţin, dar:de : mulți şi în mod regulat,
inscriindu-se în Societatea noastră şi contribuind fie: are în mă-
UN

sura: puterilor. sal: pentiu alinarea “suferințelor: grozave cari duc

la'ruină vieţele- celor: părăsiţi de :soarlă' infectând întreaga: po“
pulațiune cu boale şi otrăvuri. morale.
L

* Marii industriaşi, corierciahii, proprietari 'şi căpilaliști să

RA

vină în ajutorul nostru cu _dragă inimă, căci conservarea, înmul- |

"ţirea şi însănătoşirea populaţiunei țărei : “sunt temelia * existenței
NT

noastre a.„uluror” şi garanția de propăşire.

m DreC, BACROBNU
CE

Preşedintele” Soc.: „Principele: Mircea“::: ;..

„Secţia, Botoşani
I/
AS
UI
BC
 e

Revista Moldovei

Y
-
37

AR
_ «Despre . durere
RBC
şi rostul
ENZIŢ ei ceasta.

IBR
in lume», conferi nță de Preotul Îl sfătuim însă a se feri
Flristofor Deliu. | de caracterizări ce par prea
“Multe lucruri se pot spune subiective şi deci prea discu-
despre durere, Dar nimeni nu tabile. IE

YL
are de vorbit Aceasta în interesul însăşi al
mai mult şi mai
. înălțător despre ea de cât un. cauzei pentru care sf. sa luptă,
preot creştin. Caci Isus Hristos Preot T. Chiricuţă
a ridicat durerea

SIT
la înalțimea
unei: puteri, prin care se poate.
mântui lumea de însăşi cauzele Măânăstisea Vorona, de Ico-!
* durerii. .Sunt.două feluri de nom Stuvrofor Alex. Simio-
dureri pe lume: una e durerea
care se naşte din abaterea de
ER
nescu, Botoșani, rg:2. — l)ucă
monografiile bisericilor vechi
la adevăr, alta e durerea: care au însemnătatea lor cu atât
IV
se naște tocmai din lupta pen- mâi mare însămnâtate au mo-
tru restabilirea acestui adevăr, nografiile mănasfirelor.
UN

„Cea dintăie durerea-pedeapsa, Anr prețuit, după cuviinţă,

pe care omul nu o caută, dar „cele scrise de parintele Simio-
totuşi el în totdeauna o va nescu, acum câţiva ani, despre
pătimi, 'atâta vreme cât, va trâi biserica «Sf. Neculai» din Po-.
L

o viaţă împotriva legilor eterne : păuți (orașul Botoșani) şi ad-

- ale vieţii. Alta e durerea jertfei,
RA

mirăm acum răbdarea şi munca

pe care omul superior în tot- migăloasă pe care sf-sa a.de-
deauna o va-cultiva, pentru-a pus-o întru strângerea notelor
împuţina cât mai mult din lume - pentru alcituirea monografiei
NT

durerea cea dintăi și pentrua celei mai de samă și mai vechi

se face astfel tot ma. mult de mănăstiri din ținuturile noastre,
prisos pe sine însăși, într'acest mănaâstirea Voronei, întemeiată
CE

înțeles misionar din urmă. de parinți ruşi pe la 1600..

Părintele Deliu ne face să Un materia! bogat de 'infor-
simțim: mult frumuseţea durerii muţie a fost cercetat cu deamă-
misionare, cu care el însuşi
I/

nuntul, dându-se la iveală do-.

este înfrățit prin Apostolat— cumente vechi ca. acelea de la
AS

şi tot odată—să înţalegem bine Bogdan fiul lui Ştefan cel Mare
câte raţiuni puternice trebuie (1504—151:7), de la Alexandru
să ne determine a lupta împo- Lăpuşneanu, apoi :manuscrise,
„triva durerii care se naşte din inscripţii, însemnări pe cărți, pe
UI

păcat, a odoare, pe icoane,-toate de o

Broşura e bine și cald scrisă, netăgaduită valoare istorică, -
BC

dupa cum a fost și vorbirea, - Acestea sunt cu atât mai

Așteptam de la Parintele prețioase cu cât acum nu-se
Deliu multe lucruri frumoase, . mal gâse c în mânăstire, de-
asemânătoare cu conferința a- oarece îmbrăcamintea de argint
 Revista Moldovei , :.
38

RY
ne pamântul României, s'a a-
a icoanelor şi multe. din .odoa-.
rele ti au îost duse (vai nouă!) vut în vedere că pe “elevii de

RA
spre: pâstrare în Rusia ţaristă... la 11 13—rq ani, îi impresio-
din”. nează. la istorie “individul: care”
şi nu:se mai pot. întoarce
a săvârşit faptele :și din acest ea,
Rusia . Sovietică! . Meritul, pa-.

LIB
rintelui Simionescu este dea cele: care apelează;şi::.la Janta-
+

zi ui n
fi luat însemnările:şi a fi. făcut
inventarul .obiectelor., scumpe 'Pentru:ca. această. constatare:,
să fie: aplicată pe. deplin. :art .
chiărîn ajunul războiului (1915)

ITY
II. să se con-;
când: nimeni nu se gândea, nu trebui. ca în clasa
la pierderea dar nici măcar la “tinus.:cu mituri.și;legende.:din..
atingerea podoabelor acestei istoria Grecilor şi-a Romanilor, :.
chiar: şi.cu:povestiri.de: acelaș

RS
sfinte mănăstiri!
fel din evul medii; :In felul a-::
Deşi cuprinsul materieijpubli- cesta; :s'ar creia 'o:: bază: bună;
cate este arid și greude 'reti - pentru adevaratul curs: de iisto-:
IVE
nut; totuși autsrul a ştiut să. în școala.-'normală nu
câre
ni-l: înfăţi.eze supt o “formă - ie
se predăîn două serii. --...
destul.de 'plăcută; a:a că cele: Legendele cuprinse în. această :
60 de pagini ale cărţii 'se “trec!
UN

broșură” sunt luate. după L.

repede şi cu folos perit'u ceti- Kâvâry, Fr. Miller, Gh. Șincii,
tor, ”
monografia, mâ:— S.:: Moldovan,: Ion, Necuicea;
"Aşa, fiind,
Carmen Sylva, C. "Rădulescii.:
nâstirei Vorona. 'va: rămânea,
L

Codin,: D. Furtună,5. T. Chiri-

desigur, una din lucrările cu
RA

leanu și H, Ionescu... - -.-

ca părintele
“ re 'Simionescu
se
Cititorulva constata câ ex-:
va putea mândii în activitatea punerea lor nu constituie numai:
sf-sale de scriitor: bisericesc. istorisire,'--ci-se dau
NT

o simplă
| _T. Crudu: şi explicări- istorice care nu
=:
ies din 'cadrul timpului: şi al
'cuprinsulu acestorlegende. Mai:
CE

de istori ce de pe: pă- sunt şi alte legende: Sa -dat:

- Legen s'au
de însă numai.pe . cele “cari
r-ântul' României, povestite şi 'suficient e
Victor Lazăr. profe sor de istorie. părut. inai potrivite
I/

ca număr, pentru a caracteri za

la şcoala normală din Cluj, 1922. -
„. Rostul tipăririi: acestor: le- anumite: epoci ale istoriei noâ-:
AS

pende reies ă 'din lămur irile pe: stres, sii DI

care 'ni.le dă autorul însuşi în Noi găsim, ::pe lângă nota

prefața cărții sale: “«Când'cu. prea regională, cari” de: sigur
UI

alcătuirea progrimei analitice convine şcolii din Cluj, dar care

pentru şcoala normală din Cluj, nu sn: potriveşte cu mediul ce-
conferinţa corpului didactic a. lorlalte școli din România-Unită
BC

hotărit ca, în clasa I, să nu se că aceste 'legende -sint prea:

înceapă -cu '/sforia popoarelor puţine pentru o clasă: :şi :unile
vechi, ci cu legende istorice de: de prea mică importanţă. Dacă:
,
 “Revista” Moldovei
39

RY
numărul lor sar spori, prin e ortodoxia, ce sunt legăturile
urmare, cautând în acelaş timp cu :statul

RA
“a se caracteriză prin. “ele toate naţional, cee arta
religioasă, ce sunt faptele de
epocile, atunci, desigur, 'volu- - milo
stenie şi cetire-de rugăciuni
“mașul 4€''60 pagini, ar câștiba”
ce e portul preuţese, etc. 72113

LIB
“mai mult în interes:și valoare. “E .bina,
ari i -.
oare, că se rădică
B'asuri în toate aceste chestiuni?
god

za Pe RE OR ăi „T.
pi
Crudu
_Corespund: unei trebuinți sim-
;::-Preoţimea față de «Cele mai de țite? Da,. raspunde părintele

Y
"samă probleme ale ei». - de :Eco-. Furt ună :<Precum. în totdeauna

:nomul : /D: Furtună, idirectorul
- gimnaziului:din.: Dorohoiu,. este
„un extras ::din
„Noua revistă: dere
bisericească“ . în care autorul
caută să-și. arăte: părerea -ce:o.
are despre: acfiunea întreprinsă
-de "cercul . , Adevărui Creștin
SIT
așa și astăzi, trebue să găsim
mijloacele 'cele mai bune, cele
mai puternice pentru pătrun=
a în suflete-a evangheliei,
O ER
clipă să nu ne împotrivim!:
Să atragem însă atențiuneu celor
in drept ca să nu ştirbească
NIV

condus le parintele ie: odiacon nimic din doctrina Bisericii or-

“D. Corniiescu :şi parintele TI. Ivdoxe, admirabil pytrivită cu
Lupescu:de la Cuibul “cu. barză.. - Sufetul popu'ar; cu adevărat al
din “Bucureşti... .: neamuiui nostru. Acest sutlet
U

cere o propovâduire liniştită,

In rezumat parintele Furtună: socotită
, blândă, icz de cum
ţine să dovedească că acțiunea
AL

acestui cerc, de a predici Evan- „pornită şi cu Supărare,., „> :

Aşa dar în orice acțiune de
ghelia, nu este nouă .şi:că la “înocire
sau pri:nenire a bisericii
TR

noi totdeâuna s'a predicăt! și "“noasire,

sd se ţie samăde tra-
încă bine. :In:- schimb -arata că “diție și
de sufletul nostru po-
acest cerc-două ire:-lucruri noi: pular, făra de care se
strica nu
N

întâiu, o: bibirografie mai îmbel- se tocmeşte legea | De acesta

șugata, de la occidentali și, a/ devâr istoric trebue să s2 con-
CE

dotiea, o atitudine. prea perso- - "vinga cei de

la cAd vărul cre-
: nală: Şi: protriv
nică sf. Sinoul şi ştine ,.
„rosturilor i:/noastre bisericeșu Noi, însă, care am asistat la
superioare, ceia ce nu e un bine. “predicile dela biserica „Cuibul
I/

«Inoitorii aceştia descopăr în cu barză>, citim cAdevărul

deosebi insuficiența cultului şi a
AS

„creștin> -și cunoaştem și felul

doctrinei în Biserica uvastră, ei | de acţiune al preoților noștri
ştiu raza de. cetirca bibliei ; ortodoxi, suntem convinși că
Văd numai partea întunecoasă la mijloc este o simplă Jupta
UI

„a sentimentului religios la Ro- de vorbe și interpretări, căci

mâni, pzurnai defectele de predica în fond, şi la uni și la alții,
ale umiiilor noștri preoți Ce-s
BC

„este una și aceiaș curata şi

datinile“ ?! Co e sufletul popular sinceră credinţa, către învierea
ce sunt trâdiţiile relig''oase, ce căreia toţi năzuim.
Tiberiu Crudu
 40 . | | Revista Moloovei

CULTURALE

RY
. |

RA
, Romania-Jună,
„1, Societatea academică, social-literară e a-
anul
îşi 'se rbatoreşt
din Viena, întemeiată în anul. 187], nte nar ei.
ul.
iarna —. semico
cesta— în timpul serbătorilor de de azi, .

LIB
osului. preș edin te.
In acest scop,. prin .inițiativa inim valur i în toate cen-
niza festi
d-1. Octav. Mosescu, se vor orga c mitete ad-hoc, dintre
trele' mari din țara, constituindu-se
Asemenza serbări se vor
" fruntaşii 'localităților respective. , Chişinău și Botoşani.

ITY
Cern ăuţi
ţinea la: București, Cluj, Iaşi,
serbări se va radicaîn Cluj
“Cu fondurile adunate din. aceste întemeitorul ide fapt al
,
„un monvment lui „Mihail Eminescu de recunoștință din par-
nc prin os
acestei. societăţi, ;ca..un “adâ

RS
pe'soclu cele mai. de samâ ”
tea. membrilor de azi, săpându se
stă societateca: , A.'Mure-
„figuri cari au ilustrat în timp acea C. Porumbescu, |. Gramadă
Şanu, . T. Masorescu; A. Bârseanu ,
IVE
a a I Da
„și alții. «Rom ânia Junâ> s'a a- :
* “Pentru orașul nostru soci etat ea
şi director la școala nor-
dresat d-lui Liberiu Crudu, profesor: de a lua asup ră-și or-
UN

ea
mală <M.: Eminescu», cu rugămint care va cupr inde două
__ganizarea. serbării semi centenar ului ,
a morţ ilor ce se'v a
“părți a) un parastas pentru pomenire după amia ză, la
.b) un festi val
face în dimineaţa zilei fixate; e şi a tutu-
L

r secundar
teatrul. național, cu concursul școalelo
voi să şi ofere sprijinul.
RA

ror persoane lor care vor bine

ănul copilărlei” lui M.
“Cum însă Botoșanii au fost leag cedeze în întregime
_» să
„: Eminescu,. România Jună,a hotăritfond ului strâns în vederea
spor irea
NT

„tot. veni tul serbă rii pent ru

aici în oraș.
râdicarii statuei marelui nostru poet, va anunța la timp...
Pua serbă rii semi cent enar ului se.
CE

dela revista
2. Prietenilor şi tovarășilor de muncăTudor Pamiile
«lon Creangă: apusă odată cu neuitaţii
că la 1 Februar 1923
“şi A. Lupescu,li se face cunoscut
I/

de limbă și tra-
va apărea revista «Tudor Pamfile» a
" diţiuni. populare. a
AS

_ Abon: HO lei pe an. -— Redacţia şi administraţia :

“Econ. D. Furtună, “Directorul Gimnaziu lui Dorohoiu.
şi abonamente pen-
geri populare
UI

SR Se primesc cule
sa de mai sus.
“tru tipărirea celor dintâiu numere, la adre
BC

| Poşta Redacţiei
PL Pupadopol.— In numărul viitor.
 (
Anul în No. 1i:13: BOTOȘANI — Miartie-Aprilie 1923

REVISTA. MOLDOVE!

RY
RA
i APA RE LUNAR e

LIB
III Ie ia zii Dee
-. II
II Iaaa i

„ SUFLETUL ROMÂNESC MODERN.

Y
„SS “POETUL MIHAIL EMINESCU,

SIT
n

N. IORGA.
ER
ediţiea poeziilor lui Mihail Eminescu, cel
mai
NIV
mare, aşi zice chiar singurul
român, mare, sa publicat. acum de poet
Liga
Culturală din Bucureşti, |
Inaintea. acestei ediţii nu există de cât
U

„O culegere mai mult. populară a operelor

-
acestui poet.
AL

În sfârşit astăzi se anunţă.

m O nouă ediție ilustrată, care ar păreă
să fie şi ea vrednică de el, a o
TR

_. Căci: dacă o, generaţie. lăsase aproape

părăsire pe Eminescu -- fermecată fiind totul în cu
de. noutăţile pe
cari Occidentul le. aruncase în lume la-u
N

n moment dat,
„pentru câ să revie îndată lao concepţie
mai nouă şi
CE

mai sănătoasă în literatură — generaţia următoar

indrumată, trebuiă numai de cât să se înto e, mai bine
arcă la poetul
care întrupea ză ceeace tradiţia naţională aveă maj ori-
I/

ginal şi ceeace ar. puteă fi mai folositor din civilizațiile

străine peniru .desvoltarea acestui fond istoric şi tradi-
AS

„Cu toate că o încercarede traducere -în

franțuzeşte,
ba poate chiar două, au fost încă de mult
UI

cu toate că: pagini din drama lirică a publ icate, Și

lul Eminescuse
găsesc în „Antologia. Românăr pe care am
scos-o îm-
BC

preună cu D-] ' Septime Gorceix, a

cărui traducere în
 3 a Revisia Moldovei

de original, credem folositor

RY
versuri e foarte apropiată
să încunoştiințăm -publicul. francez. de “această “ puternică. - -
e:şi
manifestaţie de creaţie poetică-a unei națiuni înrudit

RA
român. Şi fiindcă ediţia vLi-
“prieterie; de opera poetului
cu,
_gei Culturale“, redând textul antentic al. lui Emines
“publică penîntâia tru oară opera”în ordinea cronolo gică

LIB
aşăde trebuin cioasă pentru priceperea dramei -.literare.şi -
omeneşti ce ea înfăţişează, vom încerca să dăm o expli-
”.
care psihologică -a:- desvoltării - acestei : "poezii, cu. totul

ITY
nouă prin sinceritatea:i duioasăşi prin avântu-i îndrăsneţ. .
“In România, influenţa: franceză, căreia nu găsim cu-
vinte ca să-i stabilim mai exact marea însemnătate avută-

RS
în desvoltarea literaturii româneşti din epoca noastră,
degenerase pe la imijlocul secoluiui al. XIX, într'o simplă
n
IVE
imitație stearpă. :: o Da
Formula lui Lamartine eră -la îndemâna oricărui poe. * -
- tastru care se inspiră după modălele de acest "fel, -date |
UN

de Bolintineanu. Acest poet uşor și vorbăreţ, cu stilul

difuz şi din ce în ce mai. banal, atrăgea. totuşi pe; cei:
tineri prin sentimentalitatea-i. romantică şi îi -ținea:pecă-..
rarea trasă de el mult mai mult de cât însuși: Vașile:
L

Alexandii, care eră totuşi „rgele poezieia chiar pentru

RA

“Eminescu. | | Da a
„Şi erăîn adevăr rcge,.sigur de drepturile sale, cum.
NT

pe
a nepăsător
pănit în suveranitatesa, tronul pe care-l
“ocupa cu învoirea: tuturor, neingrijindu-se ca să surâdă
Sa a a
CE

umililor lui supuşi

In această epacă stilu! ocoleă sentimentul, gândirea,
şi în ce priveşte tehnica, chiar rima, fiind cotropit'de: '
diminutive care se. potriveav prea bine cu li:nba noastra,
I/

trecută -prin modele fanariote ale saloanelor bizantine, cu.

AS

umbre solemneşi caraghioase.. Aşă că,: mai ales în ce-

„naclele din Bucureşti nu se mai deosibea termenul. de
curând importat de acela care, făcând -parte chiar din.
UI

fondul liinbii, este singurul în stare să “stârnească acele,

emoţiuni intime care sunt scopul oricărei adevărate poezii.-
BC

" Mihail Eminescu s'a născut la 1850, in Moldova,

 Revista Moldovei 3
la Botoşani, oraș hogatîn liveziîn grădini

RY
„moda veche, cu tarlale de
cu biserici mari şi bătrâneşi cu amintiri
istorice. Ă

RA
„EI era dintro familie de proprietari rurali în legă-
tură aproape zilnică cu moşia şi cu aceia
generație în generaţie ea îi ţinuse lipiți pe care din

LIB
adevărații ei fii, muncitori şi modeşti. de dânsa, cu
| 5
- Şeolaf rău, întocmai ca şi cântăreții
amărâţi şi, dureroșiai desnădejdilor medievale totfiuatât de
fluştu-

Y
ratic” scăpat de vreme de sub ocrutirea părintească,
veşnic

SIT
căutător de lucruri cu neputinţă de găsit într'o
care îi
viață de
eră silă, Eminescu, chiar dacă n'a încercat
din
adolescență toate meseriile, totuși a trecut prin
toate
peripețiile propriilor lui capricii. ER
Cu toate acestea, autoritatea unui tată aspru mai
mult de cât aceia a unei mame a cărei slăbiciune
pentru
NIV

el plăcea” mult lui Eminescu, l-a împins să-şi urmeze

studiile, . - |
Dar, după cum m'o făcuse nici ca copil, nici ca
U

tânăr el nu pută să rămână neclintit pe băncile şcoalei.

Din Cernăuţii Bucovinei austriace, el trecu 'la Blaj, în
AL

Transilvania, în tomânescul mediu şcolar, țărănesc şi

bisericesc. cu şcolile şi canonicii lui, grămădiţi în jurul
bisericiiîn stil iesuit. Şi dacă,în
TR

orașul jidovesc din.

Bucovina, cel cu” profesori gerinani, el fusese fermecat
de marii romantici ai Germaniei — de Heine, însă fără
N

„ironia lui și de Lenau, fără izolarea lui — cl, cel dintâi,

CE

făcă mai ales cunoştinţă de aproape, în timpul călă-

toriilor, sale, cu viaţa populară românească din toate re-
giunile ocupate de naţia sa. i a
Sufleur într'o: trupă
I/

de artişti ambulanți, îndrăgostit

de o tânără artistă, râvnind el însuşi să aibă roluri 'de
AS

protagonist, .nu se mărgini să repete versurile altora,

Versurile: lui semănau cu cele din literatura curentă .
“a timpului:- suspine lamartiniene şi mai ales blesteme
UI

byroniene; totul; lipsit de gust şi mai ales de stil,

„De acestea se vindecă tocmai la Viena, ca stu-
BC

dent iute inițiat în sbuciumările ce erau în Germania:

 4 - Revista. Moldovei.

pentru înterpretafea tainelor nepătritnse ale vieții. Dar. «el.

RY
găsi, acolo şi” Roivâni din. monarhia. Habsburgilor, stu-.
deriți: câ -şi el, „care * îşi adusesetă acolo tot “sufletul lor.
între. El late nădejdiile

RA
țărănesc şi: şi. împărtăşeau
naţionale: De a
“Aci: el suferio , întreagă Schimbare, ue

LIB
“In Oetorâbrie 1866, . scria 9: poimă care | “nu. Îu
“publicată de cât ia 1877. O moartă trece— și. ermenii de
coiparație, “năvălesc “cu "o, putere ntobişnuită, | a

ITY
_ Pâsapiul fecioarei + « Făcii ie. de: „Vegiie pe umezi mor-
minte», sun sunet de. lo; ot în „orele sfinte», „un vis,
ce-și moai& 'atipa”, în amar», ia |
A părăsit foarte tânără Lung A, în acal moment al ;

RS
vieţii “cârd ecesiţ-i câinpie senină, cu” Fluvii. de. lumină»
Şi când chiar norii cei negrii par «si timbre paiate,. de luna
IVE
re gină pe rând. vizitate». Dar gândirea poctului caută
să-și explice: taina şi moarieaci “are că ar fi marea rea-
lifate: care Glibesează : «un ius, o mare de stele, un se-.
UN

col cp sori înfioiii», pe, lângă viaţă, «o baltă de vise. re-

| bele,_ tin basm bătrân, pustiu și urit. ii
A “ăla cât un vis searbâd,. mai bine ni imico.
„Poate 'câ! mai târziu s'au făcut pare cari schimbări .
L
RA

în "tetul cel dintâi. | -

“Poate că'această ui dă de pesimistn “schupenhauriani .
ma fost ue cât! trecătoare; căci întâia bucată tirică, apă-
NT

“rută "în «Convorbiri Literâre» nu poveșteşte de cât o: .

“măhnire: din cauza iiragustei, En începe cu antica: Venus
şi “cu: madona lui. Rafae pentru ca. să "ves ştejească «aţa. =
CE

pală' de o bolnavă beţie» a femeii care i-a “trăd lat și sfâr-

şeșie prin a atioră pe 'aceea care «huni ade mon» a devenit
«sfântă» prin iubire.
I/

“Niteră de loc aceasta poezia evocei. - Impotriva el :

AS

şi chiar îinpotrivă spiritului care predomină" aruncă el o .

săgeată în «Epigonii», proslăvind, în fața” pretențiilor -
lor. piine de deșertăci une, gonzraţia trecută care. «pierdută n .
UI

gânduri: sfinte, 'convurbea cu idealuri».

Puteinica inspiraţie” poeticăsi poate urmări în tim-
BC

_pul anilor « ccştia, cu. „începere . de la. 1870, El ne dă mai -

 RY
Revista Moldovei
5

RA
“întăl o descrieere, mireaţă a Egipt
„nicio dată nu-l văzuse, dar“ alui, De care de. altfel
pe, care iuchipuire a.. sae
"stâră să-l cvoace. cu al său Car ră „în
„de fos şi ata Cu, “ale

LIB
“sale „flori că riişte juvaeruri : pe “mal
urile bătrânului flu.
Viu «cu izyâare' Sfinte», cu «flami
nzo cet rOȘUa, ce stră-
bate undele gâlbena. ia luimina stelelor
veliștei Tăsari deodată v=denia Meinfisu . In! mmijiocul pri-

Y
lii
- printre ale căroș colonade trece, Nouptea ui cn templele lui

SIT
cortegiul solemn
“ali Fataonitor morți, pe când „Regele În haină de aur
Li

r0ş și pietre Scumpe intră. în, piramida lui să- -şi : caute
“trecutul Şi, să se intoarcă la' epoca”: când
“popo are: Indată după: proclamarea comunei la
Paris,
ER
domnia peste
“ideile sociale încep. Să - urmărească 'stăruitor, spiritul
NIV
acestui . pelerin “cu imaginaţia la mormintele milenare
“ale. străvechiuiui “Egipt. . Întrun poem. mai, mare
“Înger şi Denon», lângă „chipul bataici copile. „de
lege Care se roagă în biserica «cu. doma întristată
U

“prin
lumini îngălbe nile” a, făcliilor „de ceară care ard
lângă
AL

altare», ciungile. afipe de'uinbră câtre ceruri ri: iicate»

. sunt
ale demonului Revoluţiei, aie aceluia care, «răsco
ală în
“popoare a dist trug: rii scânteie şi în inimi puștiite. seamă
TR

nă
gândiri rebeie». | EI
„ŞI “ăceea care nu primise “omagiul de dragoste, al
N

regelui - «palid cu coroana antică» adiniră. din toată inima

pe ățățătarul care bricinueşte marile schinibări, căre „căs-
CE

coală prezentul cu a gândirilo: lui faimă contra “tot ce

grămădiră - veacuri lungi şi frunți “măreţe»; suit pe o
baricadă s2- infaşoară cu furie în steagul roşu iar
age
I/

e a ma

fruutea -lui aspră, largă, brâzdată de

AA a Prevep a, Nea ma pei

cute, te. face să te

gândeşti la «o noapie. neagră, de fu:tuni acoperită: <o-
AS

chi-i fulgerau şi votba.i trezia Îuria vulară>, Dar când-

boala -a: dâborit pe apostolul reinoirii siinice, a, omeiirii,
UI

când acesta simte cu durere iiosirea operei sale; 0 mân-

“gâiere îi este hărăzită: dragostea se apleacă asupra agonii
ear oa

sale Sub dulcea icoană a copiiei de rege.

BC

i ri

" ŞI acest subiect: va. fi reluat iai pă larg” câteva luni

Za aie
 mr

mai. târziu; în 1874; “poeinul «Impărat . ŞI Proletar»,

- care evoacă. icoana turbuirărilor din Paris. sub” a] doilea.
OI,
 RY
6 e "Revista Moldovei

imperiu, triumîul solemn şi plin de deșertăciune al «Ce-,

RA
'sarului palid,în gânduri adân«tăcutcit» , presimţind
şi umilit»
'undele' poporului . ce-i vor ameninţa tronul cum şi izbuc-

LIB
“nireă patimilor distrugătoare când «turnurica facle negre
“trosnesc arzând în vânt» şi când'cbatalioanele plebei pro-
|etare». trec pe «străzile "mroşite de flacări orbitoare».
-"* Si'iată tablodeulla sfârşit: pe ţărmul „unei „mări

ITY
"1ot'aşa' de „triste 'ca aceea”care, cu mugetul valurilor.ei
“ținea isonul desnădejdii r.gelui Lear, “împăratul căzut
“pricepeîn sfârşit înfe/esul soartei “operelor omeneşti. pe

RS
“icâre filozofia gerinană din ultima-i fază îl spusese limpede
“tâlrmaciului ei. rom eleste priveliştea. veşnic schim-
—; ân
IVE
„bătoare a_ florilor care reînfloresc- pentru, ca _ cele- mai
“multe din ele să moară sterpe, priveliştea iluziilor trecă-
“toare imperiale sau revoluționare, care se cufundă toate
în acelaş neant al acestei vieţi a lumii care în fondnu
UN

“este de cât <un vis-al morţii eterne».

Aceas tă
1 filozofie desnădăjduitoare eră _insu/lafă
poetului” de dezechilibrul unui. “corp cuferind cum
L

şi de o tainică moştenire din care sau. împărtăşit şi alți

RA

membrii ai familiei sale, dar trebue să recunoaştem. că:

€l eră încurajat îşii.de cercul literar al revistei pe lângă
NT

„ “care se alipise, cerc compus și mai ales condus de adep-

ţii mișcării de idei. corespunzătoare din Germania. |
“Nu putem totuşi să nu întrevedem o convingere
CE

personală . sau cel puţin o pătrundere plină de simpatie

a ideilor de răsturnare socială în larga frază poetică. care
ia apărarea desmoşteniţilor contra «orânduielii celei crude
I/

şi nedrepte ce lumea o împarte în miseri şi bogaţi», care

“cere egalitatea folosințelor şi care ridicându-se contra: a
AS

tot ce' întreţine supremaţia clasei dominante ajunge să

aţâţe, să «sfărâmaţi statuia goală a Venerei antice, ardeţi
UI

acele pânze cu corpuri de ninsori, ele stârnesc în suflet

ideia neferice a pertecţiei umane şi ele fac să piceîn
ghiarele usurii copile din popor». . :
BC

Dar mediul, un med iu

de convorbiri ironice,de ne-
pasare, de desgust în. ce privea sistemele generale, me:
diul unei țări de. quași iobagi ruraliși ce. burghezie
 "Revista Moldovei

RY
oz
străină,nu eră capabil. de cât de o înțelegere neîndestu-

RA
lătoare a marilor convulsitini sociale ale. Occidentului şi
„nu eră în stare să susțină 'avânturi. aşa de puternice ca

LIB
„acela care înflăcăra
pe acest profesor ridiculizat de pen-
„Sioanelecu copii bogaţi, pe acest bibliotecar pătimaș
,
după, chestiuni “de. sanscrităşi îndrăgostit de manuscrise
Cu, scrierea cirilică. veche, avânt care îl .ridică spre ceea

Y
„Ce. gândirea modernă avea mai îndrăsneţ, în toate dome.

SIT
niile ei. “Mai mult încă, a mai fost o cauză puternică
care l-a depărtat de aceste preocupări care ar îi dat spi-
„ritului său un resort permanent, de energie creatoare mai
ER
mult de câtîi dădea veşnica tăgăduială potrivnică vieţii
însăși în principiulei inițial. | = a
NIV
„„„. Acecstă cauză a fost dragostea, unica şi marea dra-
„gostea vieţii lui, aceia care în curând. îl stăpâni aproape
cu' totul. În mijlocul acestui oraş mic, al Iaşului, în. casa
„unui. profesor de: fizică, septuagenar și posomorit, el în.
U

tâlni o copilă de 20 ani, o copilă râzătoare cu îmbelşu-

gat. păr -de aur, cu ochi ca floarea merişorului şi. pe. care
AL

“postul o va cânta mai întăi ca orfană pusă sub tutelă,

apoi ca femee și mamă a 2 copii care nu vor putea să-i
TR

țină sufletul aproapede bătrânu-i soţ. Ia |

„__ Din scrisori: destul de banale, din răspunsul: poetic
N

al adoratei la cântecele credinciosului acestei dragosti

se cunoaște idila, devenită mai târziu — din: pricini fără
CE

de însemnătate
— o diamă. Si
„. . „ Veronica religiunii inimei sale se iveşte în pustiul
vieţii. lui „albă ca zăpada iernii, dulce ca o zi de.varăe.
I/

„Demon cu ochi. mari“. ea se înfăţişează ca o altă încor-

AS

porare a îngerului lui păzitor „căci tu.. tu eşti el“.

-Ea îl chiamă în adâncimile ascunse ale acestei na-
turi române, alc” acestei bătrâne păduri pustii care de
UI

aici inainte va fi adăpostul fericirii sale şi scăparea sa.

de suferințe. - - e DE
BC

- Veronică seamănă puţin cu doamna inedievală care-şi

părăseşte “castelul ca să cutreere “potecile, alături
călare
dă “cel care o răpește. Florile de tei, a căror cădere în-
 RY
„8 Ia | e - „ Revista. Moldovei

ceată el va dori s'0 simtă pe! mormântu- “ip se răspândesc

RA
în “ploaie, de aur'pe buclele bălaie. i a
"Lacul, romartic nu lipseşte, şi. mâna albă . seamănă
flori” roşii pe undele. lui: Visul „codrilor,
- de fel, “mii su

LIB
“prinde în taina luia,
“De la 1876, nota melancolică reapare, înu “numai
din cauza. tatalităţilor de neînlătarut ale. marii iluzii des-

ITY
pre. lum&, dar şi din cauza acestei dragoste desamăgi te,
EI este singur lângă vlacul albastru încărcat cu flori .
de nufăre, -

RS
In casa-i singuratică el chiamă. în: zădar întoarcerea -
| mângăieriler dispărute : este. bătrân ca : iarna și optzeci
de ani-parcă-i apasă pe umeri. Chiar. -strada-i. evoacă
IVE
vedenii. Numai: pădurii, doar ei nu-i pasă “de trecerea
lucrurilor şi a anilor: ea îl chiamă ca săzi vorbească de
' veșnicie prin glasul care vine din adâncimile ei. -„Ocea-
UN

“nul cel de &hiaţă” îl cuprinde ŞI totuși strigându: Și desnădej:

dea că n'a fost înţeles el simte în el blestemele strămo-” .
şilor daci . contra daiului ' dum nezeesc dar mincinos al
L

vieţii:: „gonit de toată lumea! prin anii mei să trec, până

RA

ce-oiu simţi că ochiu-mi de lâcrămi e sec, că-n orice

om din lume un duşman mi se naşte, c'ajung pe -miue
însumi a nu mă mai cunoaşte, că chinul şi durerea sim-
NT

ţirea a împietrit-o,- că; pot să-mi blestem mama pe care

„am iubit-o când ura cea mai crudă mi S'ar părea amor..
CE

Poate-oiu uita di:rerea-ini şi voiu putea să morn.

„Străin şi. făr' de lege de voiu 'muri atunce, nevied-
nicu-mi cadavru în uliță-l arunce, și--aceluia, Părinte, să-i
I/

dai -coroana scumpă,. ce-o să asmuțe câinii ca inima-mi

so rumpă. lar celui ce cu pietre mă va izbi în față, în-
AS

dură-te stăpâne şi dă-i pe veci viaţă !« -

Aceste rânduri cari stâtornicesc o înfăţişare măreaţă ,
fură scrise în 1879. Dar 'cu. toată această suferință care
UI

„trebuia..să-l ducă la :nebunia finală și la moarte. tim-

purie 10 ani mai fârziu, puterea creatoare tot ieşea
BC

la iveală. Ea: dădea în 1876 legendele.mari „Călini şi

„Strigoii“. Călin este vizitatorul tainic, care printre gratiile
castelului, fură inima fetii de împărat pe -care o pără-
9
 RY
- Revista. Moldovei a | 9
„Sseşte,ca. să se reîntoarcă apoi, mult mai.

RA
găsească într'o „sură seară. de târziu. şi 'să re-
toamnă: .g;. față: îndure-
rată, aplecată asupra unui copil; care
este.al său... sș-.

LIB
iu Strigoii este tragedia regelui
„Avaria, care nu :vre
Aral d, „Sstăpân”.peite
a să. se despartă :de soția::sa: "mbârtă,
care chiamă ..puterile -iinfernale cz'.so: aducă “lân
gă rel::şi
„Care: străbațe . noaptea. „Heagră,el : însuşi. o .

Y
„inima îngheţată,. îndreptându-se spre mor fantomă” cu
mânt, pe când

SIT
„Natura, plânge. pe - „crăiasa cu. chip. frum
os. şi:sfât: şi
:pe: copilul-rege:-al codrilor de brazi“şi pe
când: preotul
Păgâncu :„barban pământ: şi cu genele. :în
:- piept 'şade,
ER
"uitat .de fuga. veacurilor, pe, jilțul Imi -de:.piatrăa, : IsăE
„n aceste două poeme Eminescu. arată'o ădân
noaștere, o înțelegere pătrunzătoare- a. naturii ţăriică:: cu-
NIV

sale,
a: caracterului legendelor sale, a traiului “ cumpătat al sa-
telor româneşti. Stăpân pe un vers cu totul nou, Enii
escu a exprimat prin el o pozzie unică prin adânci -
U

şi gingășia ei. Tâlmaciul .poetic:al firii Tăuntrice a meaunei

întregi naţiuni se formase. El avea tot ceea cei trebuia
AL

să se mențină ca. unul din cei mai mari poeţi ai epo-

cei sale. El nu fu împiedecat. la aceasta numai de trage-
TR

dia dragustei sale. -- influențat “de prieteni, fu atras în

politică pe care o socotea ca o luptă "fără răgaz “şi
fără milă pentru izbânda principiilor nestrămutate care
N

se pot.rezuma aşa: slăvirea purității rasei, cultul tradi-

CE

„țiilor şi mai ales ură contra . frazelor liberale, Redactor

la «7impul» din Bucureşti, oraş modernizat, care n'avea
nimic din farmecile arhaice ale Moldovei „sale, în :mijlo-
I/

locul lucrului zilnic care îl istoveşte, Eminescu . găseşte

"energia trebuitoare pentru a evoca pe domnul din :sec.
AS

"XIV Iunptând ca un erou contra păgânilor, fără a înceta.

"totuşide a' fi „un “bătrân atât de simplu după “vorbă,
UI

„după port“; mai găseşte puterea de a evoca îndrăgostiţii

medievali în castelul de. pe malul lacului, dar toata acestea
numai ca termeni de comparație zdrobitori pentru
BC

prezent de care îi este groază şi pe care, îl fulgercuun

ă
blestemele sale. . . Se
. * ae,
..., . ce cîte:
 a „Rexista Moldove

RY
"o a
“Nusniai odată, inairitea csloi- din urmă” cântece: lirice

RA
şi a: cântecului său “de înmormântare, - Scris în 1884 —
„iar când voiu fi-pământa, „în. linișten serii, săpaţi-mi

LIB
- -un-mormânt, pe. marginea măriia îşi regăseşte” seni-
„mătatea-i măreață: ca 'să: ne înfățişeze” drama dragostei” sale
-însimbolul ;luceafăruluie, al „astrului« veşnic, care cheimat
:pe: 'fereastră de “tânăra copilă de craiu, este gata a- Şi dâ'ne-

ITY
“urirea pentru o. clipă de dragoste; dar. de sus, de: pe
“calea'lui'cerească, luceatărul zărește un paj zAmbitor, vesel,
;are: înlocuise prezenţa lui. dumnezeească “lăngă : această

RS
- fiică a pământului. “Şi cuvintele hotărârii lui cad::'grele
“asupra . nedestoiniciei şi slăbiciunii omenești: „Trâinăd
IVE
în cercul vostru strâmt norocul vă petrece,: iar eu. rămân
în lumea mea, nemuritor şi rece“. -.
„Astfel, devenise el. însuși înainte de a.„intra în:întu-
UN

| nericul nebuniei și al morţii -

257525
L
RA

FRAGMENTE.
NT

„CHARLES WAGNER
CE

CUGETĂRI
I/

„Moi aveni în noi atâtea bogății, o aşa de scumpă

atotă;. că dacă am ajunge a întrebuința din ea niimat
AS

o: “nică parte, ar transforma - pământul — pe care se

desiăg oară viciile. şi ticătoşiile noastre, — acoperindu-i
UI

de sănătate, de fericire şi de-o viaţă aleasă.

Ţraducere de Tr. Vasilescu.
BC

- m memo mame =. mat

*) Traducere după «Revue Bluuee dinu 15 August 1922; de 'Cătră

a
Cecilia Falunga, proieșoară la școala normală de fete din Botoșani.
D-na
 RY
RA
Y LIB
SIT
ER Prietenului G. T,

"Cu ochi 'aprinși şi nebunești avânturi *

NIV

.. Te-a dus i spre ea în faptul dimineții ;

“In calea :ta, ţi se păreau drumeţii
U

Cu tine deopotrivă 'n grai Şin cânturi.

AL

Și îrigâuând cu ei imnul 'vieții

“ Perdut' departe în murmurul de vânturi,
TR

„ Călcai: cu paşi înaripați pământuri

“Ce: nu' le văd decât'în vis poeţii.
N

„Acum, te 'ntorci.. Pe fruntea 'ngândurată

CE

Șin ochii tăi citesc povestea toată .

“A dragostei ce chinuie şi doare.
I/

„Te fericeam când visul tău albastru .

AS

-Plutean văzduh, stingher. Acum el. moare

Sărman poet îndrăgostit 'de-un astru.
UI

-- George Pallady,
BC

—
 RY
RA
LIB
ITY
Lu consiliul de dliscipiină.

RS
(Documente din ajunul războiului).
IVE
“cameră de dormit a unei compănii, active din fegi-
mentul nostru, era prefăcută pe, ziua de -21 lunie,
1916, în camera de consiliu. Multă pregătire pentru.
această deosebita. slujbă, nu suferise încăperea. Patu-
UN

rile de fier, cu saltelele de.paie, şi. poliţele. de lemn, boite

cu negru, stateau la rând înşirate deoparte şi de aita-a odăti,
ca deobiceu. Portretele Regelui și Reginei, a Prințului moş: -
_tenitor, tablouri cu <Bombardarea Vidinului», cu uniforme din-,
L

armatele rusești şi austriace,-cu <Urmările Beţiei», cu «Profi-

RA

laxia boalelor molipsitoare», cu numărul oamenilor din com-

panie, etc,' erau înfipte 'dejurimprejur pe toți pereţii albi,
Spre -răsărit veghea ”ntrun colţ, supt umbră, icoana Sfântului.
NT

Josif Lemnaru. Ceia ce dădea însa :acrul plin: de infricoșare

al unei ca. ere de disciplină erau numai cele trei mese aco-
- perite cu pături .noi .şi aşezate aşa fel ca, doua veneau față'n-
CE

fața : una: pentru: comisarul special și alta pentru, apărători,

iar a treia, deacurme-ișul, pentru onoratul consiliu,Pe aceasta
din urmă era un clopoței și o cruce marede lemn: Ochii tu-
turor solăaţi/or din camerile vecine stăteau aținţiţi numai a-
I/

supra acestor mese care, în chip dușmănos parcă, împedecau

trecerea dintr'o odaie într'alta. Căldura zăpușitoare a zilei de
AS

vara îi umplea pe toţi de lene și moleşală, dar. mai ales pe

cei chemaţi să facă dreptate. Acuzaţii singuri păreau mai
treji, aşteptându-şi cu îngrijorare rândul. La rostirea numelui
UI

lor săreau -de parcă-i stricnea cineva la inimă,

_ “De'la două după amiază şi pâna la cinci se perindaseră
BC

vreo nouă procese, mai toate, cuprinzând judecăţi de nesupu-

neri la concentrare şi prime dezertări. Condemnările *curse-
sera ca ploaia. Numai trei fură achitaţi, luându-se în vedere
lunile de prevenţie, Acum venise rândul celui de al zecelea,
ultimul proces. e a
 Revisia Moldovei: Di (3.
„.„. Caporalui Vasile

RY
Mânzatera
u dat şi el în judecată..pen-
tru Întăia: dezertare, în ţară,
în timp de pace. ai
Preşedintele consiliului,
un maior în- vârsta, cu înfăți
aspră şi.-vorbă .tăioasaă. Strigă pripit:. șare

RA
„— "Hai, să între şi Mânzatu mai e |
„„ Caporalul, degrabă | E IER
om Scurt, palid, cu faţa răvașita
E &Ti)i, intră şi se prezintă scur şi plină de
t:

LIB
_— Să trăiţi domile maior Şi. onor conțiliul ...-.
„„. Preşedintele, obosit,; răspunde încet :.. Da
— Sa trăieşti şi tu! Dar date mai încolo. puţin, nu. te :
Vâri. aşa, în. sufletul meu | a

Y
„Vasile Mânzatu, făcu sfios. doi
. pași înapoi rotindu-și. ,
ochii speriaţi în toate paițile, |. .

SIT
DE E
... După întrebările obişnuite. pentru
stabilirea identitații, .
maiorul îi spuse: «Ia. stăi acelo, măi
băete, .ş'ascultă și tu ce.:
spune. cela |». . Şi făcând semn grefi
citească. pe sărite lungul raport de zrulu i, acesta începu. să...
ER
iostrucţie preliminară.
comandantului de. companie, din care reieş
celui. adus în fața judecății. | ea desigur, .vina ..
| a
NIV
+; Mânzatu, gânditor şi trist, asculta cu împet
rea, amânunţita a vinei. sale, smulgând cu rire, descrie. |,
„dege
părul căciulei. pe care o învârtea ciudos între tele. fire..din.;,
„..” Maiorul, întors ci spatele spre azistenţă, Mâini cz
U

doi; căpitani, membriîn vorbe a cu cei.

consiliu, spunându-le, că-i. cald, că .
trebuie ploaie, ca dosară să duce la teatru
să vada p2 «Ven-..
AL

turoaia2,şi multe altele "mai mârunțele.

. Cei doi câpitani şi...
ei oamăni în vârstă, pe care plictiseala și căldura celor trei;.:
ore de. judecată îi: omorâse, „răspundeau
agale, când unul,:.
TR

când altul, silindu-se mai mvwlt sa râdă

binevoitor. de-cât sa..
vorbească. i a uz
Când grefierul se opri, nemaiputând
N

pe. care comisarul special i-le dădea pe

răbdă -hion turile--
subr masă pentru a: :
sfârşi mai repede
CE

cu cititul, preşedintele se întoarse spre n

acuzat şi, luându-și din nou o înfățișare aspră, zise cu. tărie si
„Ei, ai auzit 2 Ticalosule | Pentru ce-ai întârz 6 iat
zile.!::
„ui Dă, să trăiţi d-le maior, pentru nevoile Şi năcaz urile=
I/

noastre am întârziat, nu degeaba, îngâimă caporalul,.:

„=: Hm, tare bine I.D'apoi ce crezi ca nutu ::. î .:,:
ma .ai-nevoi:.
şi năcazuri, ceilalți nu? Şi, 'uite, ci cum -au venit, 'cum i
AS

stau?
aicişi rabda... :-. CR E Saî. -. +
„1—.Inţeleg,- d 16 maior, toți avem nevoi
le :şi . nacazurile:-
UI

noasire, că nu-i nici unul scutit de dânsele. De cât; cu" mine:

sa vedeţi cum s'o întâmplat, Am șese copii
şi toţi mâţâței..,,
— Săzţi trăiască, văd c'ai fost harnic, întrerupse maiQ=
BC

rul zimbind. | a
'
ES
 14: Sa Pe | Revista Moldovei ”:
-

RY
. o a
+ 'Caporalul: plin de tristeţă:: aș'fi.."
sărăc uţii, că mai bucu ros
„— Da mai bine-ar muri,
rnicule? -:
- 2 Vai: da'cum'spui tu asta, neme săi:
cine re-

RA
să nu spun, d-le: maio r, dacă'ni'a
— Cum Ia i
a Sc a
- îngrijească, 2 Neva sta ce
1 Cum n'are, cum: nare? Ce vorbă:i asta ,

LIB
.? a i
păzeste acasă ă.. . a
__ Nevasta 2... Ea-i bol nav
vit şi ea * tocma i” “acum, |
— Amarnică treabă! S'a bolnă Sedi i Seat
De:dorul:tau poatel|. .
maior, ci: de “dorul... bi-"*

ITY
___— Nu de dorul meu, domnule
asta toamnă am-fost'co -
nelui:! :....Că vedeţi dumneavoastră, ce am - avut, o râmas/'să
centrat doua luni şi, mult-puţinul
strânge din -pricina-.ploilor.-
| putrezească pe câmp. neputându-l

RS
o -venit-iarna şi eu m'am”
Pe.uimă, când : mi-o dat drumul, aâdisem zilișoarele de"
. cald. Pcăp
dus acasă 'deagata, la malaiu Nu”
muncă "alergând aici: pejurul dealuri, tără să-mi agronisesc nimic.ile.””
IVE
«gosp odări ei: ş'o 'veni t'săr bător
mam" învârtit::bine în
unul, Dumnezeu, ştie *
- Și la sărbători câte nu trebuie ! Numai
, când 'să:m'apuc'şi eu.
- cum le-am petrecut.: După -sărbatori mă“ pomenesc”!
UN

numai ce
Ge -vreo treabă să iasă un gologan,: am lăsat toate'n.pă--
rmă: „Atu nci
că iar mă chiamă “la caza ta o rămas” din -
....Şi nevas
mânt Yam veniti Ce 'era- sa fac? închipuiți-vă-şt dv. “
nou singură--să-'se bată cu nevoile. Acum mai are“
L

, -p*deasupra.
ca poate, face un: cap de. femeiecând plângă, ştie? Că,::
de cât sa
RA

şi.copil mic la-sân-? Mai mult

să aibă: de dâns1? Cine:s'o
la- dreptul 'vorbind, cine--ce: grijă Migieşii? Aceştia nu."
ajuta: dac'am plecat eu.?: Cei din sat? deie 'un ajutor!"
nu să ne
știu. cum să ne pârleasca: mai bine,
NT

femei e, hocni tă de ici, al un ga de din- *

ta
„Aşa: câ, biata” tutu ror -
la cher imul
colo, silită: sa steie. de şese: luni de zile mere u la inim ă și acum ".
o tot pus
CE

pentru-:o. bucată de pâne

diam primit scrisoare"”
s?o: bolnavit, n'o. avut: şepte: capete; -Cân cerut pe două 2ile so!
„de. la dânsă precum ca-i bolnavă, m'am .
bine. Și domn u: căpitan, om
„văd;: Bânuiam .eu: că ce-i, nu-i învoit; Dar, jude-
m'o
I/

milă ::de min e şi

bun, nu: Zic, o avut: am.putut'“ sa-fac-eu-"
cați și dumneavoasthă; dom'le maior, ce
AS

din: care una. am prăpădit-o: numai cu

_cu.acele două.zile, cap; nu?
drumu 2. Cand: am ajuns acasă, mi-am pus mânile'n-
de hrănit copilaşii, de'ngrijit : ne-'"
- ştiam de.ce să m'apuc:
UI

vasta; de, ucis. buru ianu 'n-. grâd ină; de păscut un:bou, de-adus
omului,” -
un .lemn; mă .rog.atâtea câte să cer la casa
_. Maiorul.mustrător.e | Sa
BC

— Şai răma s acasă să: faci . în 'şeis prezece' zile” ceia ce

a
m'ai făcut o viață întreagă?
 Revista Moldovei... 4%,
du, Nu'Ziceţi așa, . dom'le

RY
douăzeci de, prăjini de pământ, maior, c'aveţi pacat ...Am
șacelede ' cumpăratură şio,:
„bojde pe,ucă
care ,
„eu șingur'
am tăcut-o
. Tata, Dumnezeu să-l:
„ierte,;.0 fost om sărac caşi mine și, când.

RA
lasat, de. cât tot ce:o avut şi el, ...sărăcia luio |. murit, nu mi-o:
Ca .î4. trăiesc,...
nam, furat, „nici n'am înşelat pe nimeni. Sint. om cinstiţ,..:
„mu ncecu - palmel
se eaa și Rota
singurpia îmi DR hrănes

LIB
copii. ze a i
c javala
” ! iii
ia mea
ia
de
- - Apoi şi tu, dac'ai văzut ca n'ai cuce trăi, la ce
mai însurat ? Să te-ai
umpli lumea de guri flămânde ? Caaj crezut
că însurătoarea îi mare. pricopsală

Y
2 mt i m
-
— Dă, domile maior, dac'aş fi avut atunci mintea
—. Hei, straşnica minte mai ai şacum. Bine de-acum!

SIT
te-o mai
mai sfatuit... 'să. dizertezi !...: i NE a
= — Am. întârziat, domile maior, n'am. dezerta
t, raspunse
caporalul cu durere, Ca; vedeţi dumneavoastr
acasă
a, nevasta.
“fiindu-mi bolnavă, lu ea m'am gândit întaiu, s'o îngrijeac, ER
Y

sa
am pe, cine lăsa'n urma mea : tot “oricum, când îi ea săna-
toasă, merge treaba altfel. Da-aceia am cautat s'o duc
la.un.
NIV
spital,; Acolo iar am zăbovit, cănu mi-o. primea, spunea ca.
nu-i loc. Într'un târziu, cu marece și după multă rugâminte, .
spunând că-s concentrat şi trebuie să plec, ş'acasă n'are cine,
am baâgat-ola pat şam dat fuga la copii. care, m'aşteptau cu E
U

gurile 'câscate, ca toţi îs mititei, nu pric2p ei încă, ceii, voia,

nici nevoia. Ei știu una și bună sa lo .dai mâncare,că do. A
AL

unde nu, apuci câmpii! Ia

"Cum trebuia să plec, am căutat o fem ie bătrână. șlam .
lăsat-o cu dânşii, să-i îngrijească măcar cât de cât: Trebuia
TR

însă ca isă las și ceva: parale şi parale maveam "o lescaie,

Eram aşa de nacâjit că, sa fi tăiet cineva carnea de pa. mine,
nu curgea o picătură de sânge. Atunci măm dus la:0 vio-
N

unde-am -săpat vreo' săptămâvă. Acolo am sclipuit! eu. Ceva Î

parale, dar ce folos că Sâmbată, „Vechilul, care n'avea
CE

bani;
o şters-o de cu.zi la târg și n'o venit pâna Luni Sara, Aboa
atunci mi-o plătit câne-câneşte, caci. nu vroia să ma lsso'
să plec. Femeia în timpu” ista o mai suflețit la spital şi. ou,
. As ..
I/

bun bucuros c'am văzut-o oleacă râdicată, am dus-o acasa. :

lăsând pe
aşi, datorie, toțiîn sama lui Dumnezeu, am dat fuga aici,
AS

„_ 1 — Fuga... la datorie... după şeisprezece zile |. Halal. de...

fugă şi. halal de datorie! Dacă ş'ar. face toți datoria ca.
UI

tine,:ar fi vai şamar de ţara asta. Ar mânca-o lupii!. Cum

înţelegi tu să aperi averea,şi viaţa.ta şi a copiilor tai, daca!.
tu. fiu vii să pui umărul,împreunăcu noi, ceştialalți 2. Hai:2.-
BC

„“Caporalul reluă foarte abatut, |

 6. | | Revista Moldovei :

RY
z::%— Avere, dom'le maior, 'v'am “spus: n'âm. Cat despre
copii, spun drept că mai 'bucuros aş fi să mi-i strânga' cineva
de: gât; să“nu: :i”mai 'apere::Ș'ar face o ''pomană | Ar sfârși- o
far eu mi-aş,

RA
şi 'ei mai: repede, săracii, cu viâţa asta, chinuită,
luă ide: grija *::n'aș mai avea, acum “nevoie să “stau! prostit
inaintea “duimneavoastră, şi 'S'asud de! rușine. din pricina lor.

LIB
* TU” membru * din” "consiliu, | răgnindu- se . nervos pe.
scaun, șopti :;. i ne . Pa

iei Ah, “ce: ărinte. denatărat |. |

— Nişte criminali, adăugă. celalalt.

ITY
„ar, Maiorul împăciuitor : EIN
TIR Ba dă.şi Dumnezeu copii la: cine nu trebuie, la niște
nebuni | Adresându- -se apoi vinovatului. îi spuse răstit: :

RS
sa Da tu; păcatosule, când vorbeşti aşa, nu: „te temi că
te-a. irasni :Cel-.de Sus? - Să
a Da iz |
* Caporalul desnădăjduit ::
IVE
Da unde vrea El să mă trăsniească ; unde am eu
a gura'
norocu! ista.! Şapoi Dumnezeu, nu să „potriveşte în
noastră; ai păcătoşilor EI îi bun,” iartă tot,. nu-i ca noi. .
UN

oamenii; |
— “ei, mai baietă, eşti tu şiret, „Stiu. eu . unde- -0 baţi |!-
De cât vezi, Dumnezeu poate, să, te ierte, dar noi, oamenii,
nu! Noi suntem, mai răi,. noi n 'avem. să te iertam | . „Fi, altă:
L

cevi mai ai de'spus? | EI a

RA

“Caporalul, abătut, răspunse cu „sila «Nu, nu. ; iai am

nimic, am mântuiti»,
| zi „=. Atunci. dă: te la o parte aşteaptă. Da o.
NT

.Gaporalul,. făcu . câţiva : pași înapoi, ştergându-şi cu:

mâna bobii .mari: de-sudoare. care-i cercuiâu: fruntea. . Preşe-:
dintele, toropit de-căldura, fără șă -mişte din loc, dădu din.
CE

cap, spre stânga, spuind: -« Acuzarea >,

„, Gomisarul: special, un: locotenent. iscăţiv,: încep, cu aer
grav. Şi. vorba răspicată :
zi <D- la. președinte şi onorat consiliu l Caporalul Man.
I/

zatu “Vasile .se “face vinovat de. întăia 'dezertare în ţară, în

timp de pace. “Motivele pe care le :invoacă!' sunt absolut ne-.
AS

serioase. Ele sunt: aduse de toţi la fel, Aceasta este proba

cea! mai: evidentă câ scuza lor este o minciună s/runtată care
se rehelă din gură'n: pură . ! In consecință, având în. vedere că
UI

el seste un gradat şi:prin:urmăre un om care ştie mai bine”

des:cât alții datoriile sale, având'iîn- vedere şi gravele” eveni- .
mente:care-;ne- amenință : a hotară,
BC

pentru a da” un exemplu

tuturor celor ce ar voi să-l imite, substrăgându-se ''de la da-
 „Revista Molovei' N | = 17.

RY
torie,vă rog; “să binevoiţi a .. aplică, cu toată
225 şi 226 din' codul justiţiei: militare. Am
rigoarea, art;
„=. Preşedintele ș, 2, zis lo
.

RA
„_-— Bine, stai:jos. 1... . » .-. ..

"Apoi
. . 2
adresându-se. spre: masa. din dreapta porunci. plic-
tisit: <A pararea 1». :

LIB
aa A a
3 „i: Apărătorul; un : sublocotenent de: rezervă,
liceu, cu sufletul foarte aplecat spre: suferințele. profesor. de
Cepu rar şi tacticos, cala școala: - mulţimii, în-
. ... 3 e
N — Domnule preşedinteși onorat consiliul

Y
„Apărarea
ține. să: fala de.la: început.a. mărturisire....;,. a Ia

SIT

-
e
Preşedintele, cu precauţie : PIN LI . . pi
— D-le: apărător, să: nu -care cumva să.ne
-

'ptinzi vre-o
pledoarie.. Marfa . de asta : se,trece numai la. tribunal unde.
- judecătorii sunt platiți :pentru
beltelelor: de: ceasuri întregi.
atâta „treabă.
Aici. trebuie
ER
Acoloîi locul
.. să fii. scurt şi co-
- prinzător, căci n'avem vreme.de pierdut: iată mărturisirea pe
care ţinem s!o facem, şi .noi de. Ja început... Ești ofițer de
NIV

rezervă, îi fi om deștept,; dar poate.nu ştii încă obiceiurile

noastre.|. ... a
...* '"Apărătorul foarte contrariat, răspunse totuşi „cu stăpânire:
U

"'—: Ami înţeles, d-le ' președinte, si:mă voru. conforma or- ..
dinului d-voastră! Fotuși, să-mi fie 'îngăduit:a wa: spune că,
AL

fiind”'ofiţer de rezerva şi traind! mai mult. viața civilă 'de cât

cea militară, mi-am format :un mod de-a judeca ce, desigur,
nu se potriveşte în totul cu al dv. cari trăiţi. o-îndelungata
TR

viaţă ostăşasca.:De aceia,. vaş ruga;. să nu vă .pară, curios!

când în urma apărării mele, voiu ajunge la concluziuni care
să “se potriveasca mai mult cu ..mintea.
, noastră civilă,. de cât
N

“cu cea militară. o N a |

Preşedintele sentenţios :. ;
CE

„—. D-le “sublocotenent, aici nu mai, există civili. şi mili-

tari, aici toţi suntem militari. De” îndată „ce ai păşit: pragul
căzărmii şi ai:imbrăcat haina militară,! eşti. militar. Ca atare
s.
I/

te rog să judeci cu.o singură minte, cea, militarească.

„+ Aparătorul „neînduplecat :. a
AS

;? —:Dacăodatacu hainele ne-am putea. schimba și su-

fletele, așa ar fi cum. ziceţi. dv. d-ie. maior. Trebuie să recu-
noaştem. însă: ca uniforma, trupului. nu. uniformizeazăîn acelaş - |
UI

timp. și spiritul. Deosebirile rămân, există, sunt un. fapt.real,

De la “acest fapt-r&al voiu..porni. puţinele mele,cuvinte ce am!
de spus întru âpărarea. caporalului Mânzatu... ....,
BC

Președintele enervat, ..:-. a ci ai e,

“.
 18 - | „Revista Moldovei

RY
N

—. Repet înc! odata; aici: toți: suntem militari.-Și la- miliz:

tărie, ceia ce vine de;:sus,.o: sfânt;-Așa. cere: disciplina : «Eu,
sunt Domnul Dumnezeul tâu, să nu ai alți:Dumnezei: afară

RA
de mine». Ai înțeles? Te credeam om deştept! le pi
„Apărătorul: foarte supus: PI Ra
'— Am înțeles d-le maior | SI

LIB
i Ei, dac!ai. înţeles, te: rog să intri, n fond, „fara: alte
comentarii.; ee see ea iii az
— D-le preşedinte, s'au judecat. pânaacura: noua. procese. i...

ITY
| “Maiorul pripindu:se,. tai . a.

— Tocmai pentru: câ Sau judecat: nGuz procese” te. rog”

să fii scurt şi să mântui mai degraba. -
„.. . Capitanul:din-dreapta, nerâbdător, şopteşta.::: i

RS
„n Uf,.ce caldurăl. Nu mai. dă ma F9pesc, a-le maior E
„.» “Al doilea din stânga: - La : |
Bu: m'am plictisit, pe onoarea. mea;; „ai imai repeaa.
IVE
a
d- le -apârător | Apărătorul liniștit:
„mi — Onorat consiliu; dacă socotiți. :ca--nu mai e nevoe'de::
apărare; “bucuros renunţ: la dânsa, farăa: vă: mai plictisi--Daca-:
UN

însă, numindu-mâ din oficiu, aţi crezut câ este: de: trebuință::

şi prezența -mea: „aici; atunci. vârrog: s& mă: lăsaţi:sâ-mi fac
datoria aşa cum, mă duce mintea, Ştiţi că nu: vorbesc pentru
mine. şi... nici pentru: bani, ca:la tribunal. |
L

- Preşedintele: (cu; ironie),:;..... i...

RA

„Tocmai de aceia. ar: trebui s'0 „curmi. mai iute, ..

- Apărătorul :; e :
a Ce: să curm, , când: n'am ce: curma? Num? aţi lăsat nici
NT

măcar să“ncep.... - II -
Căpitanul din stânga (incetișor)-: i a
| — D-le maior, lăsaţi-l să vorbească «doar, a sfârşi, ca..
CE

mă așteaptă trâsura la poartă, - ;

- Maiorul : — Ce-ai zis?
|
a
:- Căpitanul: (la ureche) :
:— Am de făcut o. vizita, i Eașteaptă. trâsura la poarţit..
I/

!;.. Ai--vrea. so ştergi .mai. re:

Şi ești nerăbdător, “craiule
din: ochi).
AS

pede. "Da, m
mă rog, unde? La... (elipeşte: cu. înţeles
1... — Vai de mine, d le. maior; îs. om: insurat, cu:0. casă do .
copii-,.„. aşa. tă socotiți2: |
“Ce:are a; face scripca și cu: iepurele Un om., ferchege ca.
UI

d: ta:-nu cred. să păzească: nici: posturile, nici. canoanele.

n —-Ei, a-l" maior, ma. judecaţi: as
BC

— Dupa aparenţe, dragă, nu te- suptra, Eu sâat: vulpoiu

bâtrân şi pe mine aparențele nu mă. înșală.
 Revista: Moldovei : | i | ă
Ax

19

RY
i—- Fie cum:ziceţi Gv., n'amsâ
vă. contrazic...
dar să mân-
tuim. mai degraba. :

RA
—:D'apoi nu mai e nevoie de spus
_ + că-i ca şi. mântuit,
D-le preşedinte, voia n sa spun că, în ma! toate procesele

LIB
judecate azi de catre dv. ați văzut că se aduce
al ca motiv
„dezărtaării şi: nesupunerilor. nevoile și necazurileîn care înnoată
gloatele sătești. Onorat consiliu, să nu luaţiîn deşert această
afirmare. Să . nu' vi se pară ca este un.cuvânt uşor care se

Y
repetă din-gură 'n gură, în lipsă de altul mai temeinic sau
mai convingător, cum+spunea. acuzarei.

SIT
Dimpotrivă, aceasta
„repeţire statornică de plângeri, trebu: să: ne: deie de gândit
că îndărâptul ei zace adevărul, De acest adevăr, de: care d-]
comisar. special. p'a voit. să ţie sama, trebuie totuși să ne:
cutremurâm... Aţi auzit din gura
cari: cer. îndurarea dv.cum au plecat:de acasa. fâr'. un:gologani:
ER
acestor nenorociţi soldaţ,.
în pungă pentru ei, fără o mâmăligă de făina pentru copii,
NIV
fară “un. ogor. de: sămănat. în primăvură,.. fâră. nimic. de cât
nădejdea în ajutorul oamenilor.şi milostivirea lui. Dumnezeu.
Ei. bine, aceasta. declaraţie a mai tuturor oștenilor, este; do-
vada. cea: mai vădită-ca guvernele nu ş'au. înţeles. şi nu Ș'au
U

făcut.. pe deplin: datoria faţă . de instituţia. noastră: militară,

Caci. vă. întreb: oare este admisibil să pretindem a aveau o
AL

oaste, fară sa: ne ingrijim de oşteni ?

Maiorul, foarte aprins, întrerupe sunând clopoţelui :
:, — D-le Sublocotenent, aici. nu suntem chemaţi să jude-
TR

cam. nici. guvernul, nici armata. Te rog dar să fii maicu luare
aminte la cele ce. spui, daca :nu voeşti să iai locul inculpa-
tului.pe care il aperi, Aa | - ă
N

„„. . —D-le maior, nu credeam. că:o dreaptă constatare poate.

să vă supere. până *ntratâta. | | 3
CE

o — Nu. numai că pe noi ne supără, d-le Sublocotenent,

dar. pe. d-ta poate să te şi închida.-Te rog continuă...
Apărătoril cu glas potolit, reîncepe: :
I/

— Știm.cu: toţii că grosul oștirii noastre - îl face țăra..

nimea. ŞI ca.cea. mai. mare parte din: țărânime este săraca, Și.
- atunci,:cu drept: cuvânt. mă întreb, ce s'a făcut până azi. pen--
AS

tru această sărăcime,.pentru sufletul ei 2 Căci acum nu. se-

mat. socotesc oștile după numarul oamenilor ci după numărul
UI

sufletelo: ce. să află în acei oameni: azi făria sufielu:ui învinge.

— Nu.
te. îndoi. d-ta de tăria sufletului „oștirii. noastre, |
d-le apărător... | | o
BC

„__— Nu mă îndoesc de loc, d-le președinte. Dimpotriva,

Pe
admir acel suflet sfânt al sarăcimii care aleargă în gloate să
7
 20 | | | - Revista Moldovei.

RY
apere o țară ușa de:.bogată... pentru alții nu pentru: dânsa...
(Maiorul se uită .cruciş În ochii apărătorului.. care: continuă -
fără 'sfială),. Vin. toţi,cu duiumul, fără să murmure, “fără să

RA
..
precupeţească,.. Este cea mai. frumoasaâ:-pilda a altruismului
ce caracterizează sufletul bun și nobil -al sătenilor noștri...
Răsvratiți printre ei n'ai să găseşti. NC

LIB
tel
privind
“Preşedin e;
înțeleg ător : .:
„— ! :....:
Printre ei..; de sigur câ'nu.
„ Apărătorul, surăzând: n

ITY
.. :
„.— Nici. printre noi, ofițerii, d-l6 maiori' Vă încredinţez...
-. Maiorul, satisfăcut de fineţa loviturii-sale, răspunse pripit:
„— Bine-binei! Nu ne 'ndoim, mergi “înainte... +
-
„-- 2 Onorat consiliu, țăranul chemat la oştire, nu se în:

RS
"grijeşte «de: cât cum'ar putea mai uşor: împăca .'inter esele lui
familiare cu”cele “ale țării. Atât.:: EL alte preocupări: nu are. .
Tot sbuciumu! :chinuitor stă în împă care. a
acestor două datorii ,
IVE
în faţa carora adesea: sufletul lui se desdoieşte, Când e flăcău .
cap. .
împăcarea, fireşte, se' face repede; fără-multă bătaie:de
t, atunci. lucrul merge mai greu, .
Când e însuratşi înca rezervis
UN

Omul.nu: mai este aşa.de slobod : are:coj ii, nevastă, gospo-

dărie, de unde izvorăsc legaturi tari ce nu.se pot: rupe lesne. -:
Datoriile: casnice însă 'uneori copleșesc pe:cele: ostâşeşti.
_- Preşedintele — :Și d-ta ai avea aerul că 'admiţi. ase-
L

menea luctu 70
RA

* — Da Ioc; dila maior! Constat fiumai un adevăr pe care

caut 'să-f destușesc; Se: vede câ 'țarânul înţelege mai uşor dâ-.
toriile lui casnice pentru că sunt mai: aproape de dânsul, mai
patriotice sunt: mai âb-
NT

concrete; mai lămurite, pe când 'cele

străcte,. mai ideale, mai departe de dânsul și de: orizontul
îngust al m nţii lui. De aceia noi degeaba căutăm a aţița în
:pricepe.*
CE

el simțul unor datorii :pe care'n u Je: vede.şi - nu le

Sa :spunem: Gdată adevărul, să nu.ne. fie ruşinecu el. Dintre.
ţăranii noștri cei: mai . mulți habar .m'au de datoria -cea mare
pentru neam, căci':nimeni.nu le-a uns sufletul cu mirul sfânt
I/

al! acestei :datorii.-In..simplitatea. lor ei nu înţeleg de cât lu-.

crurile -simple; De:aceia: să nu. ne. mirăm când, în conflictul
AS

dintrei icele două datorii, „uneori datoria faţa de neam este -.

"fața de De
familie... .
jertfită înaintea: dătoriei
“Preşedintele, — Dacă e uneori: aceasta dovedeşte că în'.
UI

mintea: ţârânilor datoriile. taţă de patrie sunt destu 'de lim-

l
pe i, primează în mod general, dovadă și graba cu.care se
prezintă 'mulţțmea la orice chemare; ... RI
BC

"'— Ar fii tare bine, dac'ar fi aşa, d-le maior De cât eu

 Revista Moldovei

RY
21
am convingerea':că mulţimea se prezinta, nu din
„_ Pezimii datoriilor 'ci.tocmai din cat.za: confuzcauza. lim-

RA
lor.: Amestecul,
acesta: inconștient: de datorii ne scapă pe noii. i ieii
:
| Pe lângă aceasta,: nu trebue să ne uităm la i câţi 'vib ci şi
î

LIB
la curajul
cu care, vin... Căci curaju este acela care te face
++. lupti şi-să birui.” Şi la noi văd că l acest să
„Curaj este 'tere scăzut,
-Nu de frica morţii , Doamne păzeşte, ci de grozăvia vieţii pe
cari toţi o iasă în urmă când pleacă de-acasă! Dacă fie-ce lup-

Y
„» „rtător ar avea cuibul lui, încălzit şi îndestulat, atunci negreşit
ar
lupta mai cu inimă, înțelegând că a . înving ' este

SIT
e a-şi păstra
neatins. acest cuibuşor pe, :care mereu. îl'âre în mirite.- Fără a-
„„. ceastă vedenie: scumpă, sufletul. lui clăteşie, dă îndărăpt
Dacă este aşa, atunci cum voiţi dv. ca Oameiiii aceştia să aibă
ER
curajul întreg de a păşi înainte când vaetul înfometaţilor de a-
casă îi trage înapoi? Uiide e aprinderea de inimă pentru luptă,
”” „unde pornirea pentru jertfă 2 e i
NIV
„umAţi auzit mai adiniaori. răspunsul acestui nenorocit de
căprar, la pomenirea datoriilor ce are, față: de averea, viaţa lui
„"-şi-a“copiilors; «,..Care avere ? „când eu wam nimic! Care viaţă?
i”. sscând nu-s bucuros!de dânsa! Care copii ? .. când mai fericit
U

aş fi să moară de cât să trăiască!» Aţi auzit, sânt cuvintele lui,

"mu ale mele, Şi eu socot că cele s»use de dânsul nu sunt obrăz-
AL

nicii sau neghiobii, ci sunt ecoul sinistiual unor dureri înăbu-

- -şitepe care nu le cunoaștem:în toată adâncimea lor... .
- m. Preşedintele enervat, 0. |
TR

„.— D-le Sublocoteneut, îţi dai 'saimă de cele ce spui ?

„„.— Da, d-le preşedinte! Nu sptin .nimic de lă mine, Citesc
„.... » în cartea deschisă-a vieţiiracestor robi ai păcatelor “noastre. Privesc
N

„„. „faţa răvăşităa celor ce ne “înconjoară şi văd :în:-achii lor cât de

CE

potolit arde focul dragostei pentru această: viață umilă și plină

„.“de zdruncin, ...„.Mare este răspunderea celor ce i:au'neglijat până
azi, ucigând prin. aceasta curajulşi vitejia -inăsculă a neamului
român. Este cea mai mare 'crimă ce să poate _ăvârși faţă de ţară.
I/

—— ŞI d-ta şăvârşaltă eşt crimă,

i adaugă” preşedintele cu a-
„ ceiaşi. gravitate ca şi'a apărătorului, tăgăduind însușirile războinice
AS

„ale neamului d-tale. ep.

„Nu tăgăduiese nimic, d-le maior! Dimpotiivă susţin că
-- este curaj--deajuus şi' de 'ntrecut—la soldaţii “noştri, dar adaug
UI

că acest curaj e mai mult inconştient, instincliv; izvorât din cali-

„tatea rasei străbune! EI să trezeşte” pururi neînfrâut în.faţa pri-
mejdiilor de moarte. ...Dar' eu acum vorbesc de .alt curaj, de
BC

curajul pornit.din conștiință. Acesta e curajul cel adevărat care

face minuni. Celălalt e trecător şi trebue mereu aţițat ; acesta e
Li )
 ga - + Revista: Moldovei

RY
curaj.avem ne-
permanent. şi. totdeauna .viu. Şi noi de :asemenea -de la :incoii-
popor

RA
ruşinos
voe,.căci.e să aşteptăm, viteji a unui
a a e PR
ştienţa lui... . AR ironic: .. - a
in
" „Maiorul, vo„să dscă
lovea
de: a-
— Tot dv, profesorii şi invăţătorii, sunteţi: vinovaţivă faceţi

LIB
| să
maţi ştiut
-ceastă înconştiență, dacă există, pentru .că
:
ia
ortre
„datcum buie. .
ăt or
te ul
vio len t: — . -«
_- ““Apăr foar deşi. noi, cei
___—:Ba suntem vinovaţi Cu toții» d-le maior, bătrâu

ITY
tineri, mar trebui să ne luăm în spate greşal ele ilor | - :
“Maiorul neştii nd ce .să răspu ndă, întrer upă: -..
tul vorbelor
— D-le apărător, vorbește mai încet. De zgomo

RS
| a
nu. putem prinde senzul ideilor... ....,
Apărătorul căutând să se potoale:..
— D-le preşed inte, nu: spune am mare” lucru... Cl.
a
IVE
atâta
„i .— Că nu spuneai mare lucru, .asta o vedem noi de; |
să mi-o mai spui d-ta!. ă
vreme, fără
- Apărătorul, câlmat, - e
UN

de. dureros este să vezi venind,la

”... — Voiam să arăt cât
şi totuşi murind vite-.
“oaste. atâta lume, fără tragere” de inimă! e
jeşte, fără 'să ştie pentru ce... IN
tienţa cur moartea
- — Dar, mă-rog, să poate împăca inconş Ti
L

'vitejască ? -- Sa
RA

imprejurări,cu cât
„.— De sigur că dal: Ba încă, în unile
te . ameninţă,cu atât
eşti mai puţin conştient de primejdia care
e ca
poţi desfăşura o mai mare vitejie...
NT

" Maiorul satisfăcut. i

iva inconştiențel2 -
_» —Atunci, dacă-i aşa, de ce atâta ură împotr
:Nu spui d-ta iusuşi că ea e 'de mai mare folos în războiu de
CE

e a a
„cât chiar conştienţa? răspunse:
Si —— Dacă e vorba să discutăm asfel, d-le maior, spun -că,
voie să
apărătorul foarte contrariat, atunci să-mi daţi,
că nu.hulesc da?
"avândîn vedere gnija-de azi a țării, nu numai
I/

aceast ă inconștiență care împe dicăpe mulți -

chiar -binecuvintez de dincolo,
frații noştri
-- să-vadă că eis'ar. putea plânge, la fel cu
AS

pentru O cauză a lor! -

streină nu pentru
că... mor-luplând
ri, se ridică
"+ “Maiorul, ne mai putând îngădui asemenea afirmă
UI

“-sunând clopoţelul: | o.
t misiunea
— La ordine, d-le: Sublocotenent! Ai depăşi
le
şi spui .
numai prăpă stii | Te rog vino-l a apăr areori îţi -iau
d-ta
BC

ența noastr ă, a
“cuvântul | Ai prea abuzatde indulg acum este .
inte, tot ce am. afirma t până
- — "Domnule: preşed că, tof
ţin'să adaug
"numai în vederea. apărării. :Pe de altă -parte
 * Revista Moldovei -

RY
| 23
„ceia ce spun, spun. între noi şi pentru
"--să:spune. aici, aici rămâne.
noi. Şi cred că,. ceia ce

RA
Eu mam Să trâmbiţ
în lume rălele
pe. care: întâmplător le: văd în Organizaţia
noastră socială sau
militară, Ar fi o nebunie, mai ales în vreme
a de. azi.aş de -tul-
a
bure şi.de nesigură.:: Asemenea, departe: de mine

LIB
gândul dea
:Svârii în mulțimile înfierbântate sămânța urii .şi
tirii. a răsvră
Cel dintăiu aş lovi pe. acela care ar . căuta să răsco
“ oştire- sufletele acestea supuse şi pașnice, oricât de leasc ă în:
nedreptăţite
le-aş vedea. Vorbesc 'numai spre a apăra un -0m care,

Y
dacă ar
; putea. să spuie cu gură lui, ctie ce simte şi cugetă, desig
ur că .

SIT
„Var. mai avea nevoie de mine Pa |
„un îm: Revenind” asupra celor zise până acum, trebue să recu-
„noa că: şt
guvernele.
em puţin s'au -ocupat de aceşti” nenorociţi
ER
cari alcătuesc grosul oştirei noastre. Nu le-au dat “putinţa - de
- a-şi asigura familiile lor în .cazul când ei lipsesc” din fruntea
„ gospodăriei. Cazurile sunt de faţă] : Si
NIV
„Veţi zice poate că 'azi se dau ajutoare de stat? Da, se
dau,.dat cât şi fa câţi?: Inţelegem .că- statul n'are de unde să
împartă atâțea bani câte cereri sunt! Da, de cât eu nu Înţeleg
„ca acest stat să. intervie acum,.El trebuia să fi intervenit înainte,
U

„de. mult,:să creieze gospodării: bogate, puternice, lumin.ite, care

“să maibă azi trebuință de ajutorul. nimănui. Dimpotrivă, statul
AL

să se bizue acum pe ele,

nu ele pe stat, In loc de aceste case
mulţămite vedem pretutindeni nemulţămiri şi cu focul nemulţă-
mirii nu trebue să ne jucăm, căci pregătindu-ne să ardem pa-
TR

latele altora, foarte lesne putem aprinde bordeile noastre.

„o «Zilnic, onorat “consiliu, ne vin valuri de murmure "n urechi
şi greule putem stâmpăra. Oricât de tari ne ținem, adesea ne
N

"simţim clătiţi în locurile noastre şi nu ştim ce să mai spunem

şi cum so mai întoarcem
CE

pentru cu talazul. urgiei -să nu ne

acopere... De E A
Ea „Noaptea,în corturi, aţi simţit că soldaţii nu dorm ?
Toată vremea vorbesc şi se frământă..:Ei
nu pot sla locului, îi
I/

frige pământul. Când: să:gândesc la cei de-acasă, la nevoile care

1e-au lăsat şi la cele care îi aşteaptă, nu mai pot alătura geană
AS

„de geană. Somnul fuge şi trupul

: să svârcolește ca pe jaratec,:
” Inţelege
dv. acestţi
lucru ? - -: . IE
„Și, ce e mai trist, sătenii rămaşi acasă, n'au de loc con-
UI

„ gtiința solidarităţii cu- cei duşi. Nu să îngrijesc cât de puțin de

“nevoile lor. Dimpotrivă, toți reformaţii şi. scutiţii, loți răii şi. stri-
„aţi,nu au alt.gând decât cum s?ar folosi mai mult pe urma
BC

„celor .plecaţi, cum 'li-ar paşte ogorul, cum li-ar fura caii sau. boii,
“cum li-ar necinsti. soțiile sau fetele, -cum ș'ar - bate. joc de ei,
făcându-le toate 'șicanele şi toate blăstămăţiile de pe lume.
r
 5
? | ..

mg “Revistă “Moldovei

RY
+ . . .

Dece 2 Pentruică nici aceştia n'au fost'erescuţi în sim-,

e .
„7
folosința

RA
țimântul :datoriei față de' serneni.“:Ei nu. cunosc -decât
lor, puţ in
le; pasă :de. scrâşc ania şi sufer inţa-al-
"şi îndestularea
. aici-ura: cea: mare dintre: concentraț i
şi: cel de la vetre.
„ -tora.De Prodaui, care

LIB
=: Maduceţi aminte, 'cazul.de: dăunăzi, : cu».soldatul:
„o ducându-se” ăcasă. pe tre; - zile „şi :.găsin d pe -un “migicş . cu caii
biioneta “în. inimă
„pripohiţi--îiv mijlocul ogorului: său,. isa “înfipt:
"şi Pa-omorât. Cri ma:
e: destul- de. proaspătă îm memori a, dv.! şi,
„i

ITY
„nu mai am. nevoie :să stărui- asupre ef .
„i siAşa. Stau” lucrutile:. cu: oamenii * noştri; -Giiorat: consiliu ! |
“Le-am expus: în toată goliciunea 'lor, “ profitând de îngăduinţa;

i
" -cuvântului :pe: care, (surâde înţelegător). cu:multă „recunoştinţă o

RS
- &pun,:mi-aţi- acordat-o. Deprins cu: libertatea discuţiei -civile, am
poat e cam liber în afir mări le:m ele-: *
fost
Prea liber: chiar li. :
IVE
1. Preşedintele
2:—
- “Un membru binevoitor: :
*
2 .
băiețul, e încă tânăr!
- a o. a . a.
încălzit
m_i ui ..F 3.
Sa
» re

„-Maiorul,:— E: căld “deajuns în' sală, nu. mai eră nevoie de

UN

sită
vaii

“încălzirea d-sale, -- -
„“Apărălorul, ştergându:și fruntea: de sudoare. zise mulțămit :
„pa Am profitat.că 'Sunt-Ofițer de rezer văam "spus lu-.
* şi.
numâi” noi putem să: le spunem.
L

„„crurile fără încunjar aşa cum,

:1—" Tocmai" pentru că" sunteți de “rezervă; .vi“se- impunea | şi
RA

=.”
mai multă. rezervă, adăugă ironic'al doilea :membru.
"1 Preşedintele; vădit. enervat: -
=:D-lor, aici: nu suntem nici: rezervişti, * nici activi. Aici,
Ne . - ._.
NT

“"oţi' suntem. militari: “V?ani: mai spus:o: odată

: -
- şi vă rog să nu
mai vorbiţi de deosebiri -cari nui-există.:
„ “Apărătorul. — "D-le preşedinte, recuno sc i între
'că deosebir
CE

“ noi rezerviştii şi dv: uctiini, nu:exist ă, atunci când e vorba de

dragostea cu care sluţim împreună “patria” noastră. -Toţi suntem
cât şi a izbânzii. In
“ deopotrivă:de hoiărâţi atât în, faţa '.miorţii.
I/

„.,. Modul însă 'de a judeca; şi simţi problemele ce :ne. înconjoară,

viață :ne :face .să:avem şi-păreii deose-
“ felul nostru deosedebit
AS

* bite,; Noi rezerviştii, venind la oştire din' viaţa” liberă a civilităţii

- suntem deprinşi a judeca pe Oameni ru“ numai ca mișloace, dar
şi ca scopuri, de acâia suntein “ mai. --prietenoși cu. soldaţii, mai
* .
-* blânzi față de ei şi de giăşalele lor.
UI

„Poate ace de a ne purta să fie dăunător dsciplinii,

modst
o credem, dar ni:& cu uepiitință să ne schimbâm firea aşa, din-
BC

Dv: insă,
. trodată, numai, pentru că” arh păşit pragul: căzărmii..
vi se: infăţi--nu
dimpotrivă, îni toaie actele dece vedere, ză,ţip de
şeatjudeca
singur punc t cel ostășesc,.
cât dintr'un
.
+y
 Es e ,

„Revista Moldovei a ,

RY
a 25
i Aici clar :numai
n acest. punct ne interesează, întări pre-

RA
Şedintele, “Oricare altul “este: neavenit.
a Da, ştiu, replică apărătorul, de: aceia! chiar miam - per-
Tis să: fac afirmaţia de. adiniaGri. Noi însă, când ni se înfăţişează

LIB
“ un .0m, cum. e cazul caporalului de ăzi,:ne interesăm şi de viaţa
„ul de-acasă; cea gospodărească, nu numai de viața lui de aici...
— Vorbe, goale, d-le sublocoterient! Căci: până. acum nu
2 te-ai ocupat de cât de viaţa lui. gasnică, Nimic m'ai “pomenit de

Y
i purtătea lui. ostăşască, părcă nici w ai. îi ostaş!

SIT
Un membru.
„i — Se vede că nu i-a dat mâna, să vorbească de e», d-le
* maior! ...: ..
i "Sigur, aprobă surăzând maiorul.
„ —— Vă înşelaţi, d-le preşedinte.
ER şi: onorat
«e ..,

consiliu ! -N'am
„vorbit nimic. de viaţa lui ostăşească. pentru că "n'am avut nevoe
NIV
„Să mai “vorbesc eu. De âceasta aţi vorbit dv. mai elocvent de
“cât 'mine.; Poltiţi foaia matricolă, : oglinda" vieţii lui militare ! E
„scrisă: de dv.sactivii! Priviţi-o.. „€ albă... Imaculată! -E- cel mai
". frumos: certificat de bună puitare” ce i să putea da din partea
U

„. »oştirii, Soldat fără nici' o pedeapsă, timp de trei ani de zile !

Măre lucru, onorat consiliu: -Această imi dă dreptul să spun,
AL

- împreună, - ct dv:, că, omul pe care-l avem inaintea - noastră, e

sun: “element desăvârşit pentru "armată. Nu-l: găsim de loc pană
„azi, cerțat cu ofdinile şi reglementele militare. Acuma avut un
TR

„păcat, „un vânt-rău, care l'a fâcut să plece urechea :miăi” mult la
“ nevoile . şi riecazuirile lui: familiare, de cât la cele: ale ţării. Dv.
” înşă, .câre, ȘIiţi. să prețuiţi mai bine ca noi: elementele bune de
N

“care: 'oştirea are nevoe, veţi da verdictul ce trebuie acestui neno-

+ -rocit. ajuns o, jucărie în mâna nevoilor - lui. Gândiţi-vă că. mâni,
CE

| poate, mobilizăm şi avem trebuință de aseimeria: clemente des-

“toinice. Cred că imai nimerit e. să le dărri oştirii de cât închisorii.
Căprarul acesta are deja o lună de când stă în privinţă, socot,
I/

că e deajunsă pedeapsă, nu-i daţi mai inult. Pedeapsa are drept

țintă”să îndrepte pe om, să-l pocăiască, să-l constrângă. Ei bine,
AS

:*" "după cât a greşit, el ş'a . făcut ispăşirea. -Acum are. nevoie de
| „reculegere. şi reculeperea nu se poate dobândi. de .cât dându-i
"răgaz gândurilor de a porni spre cele bune, achitându- L nu spre
UI

cele rele, condemnându-l ! | | o

Maiorul foarte nerăbdător.
— Daizici,, d-le, zi-i- odată cuvântul : ceri.i achitarea !
BC

„a — Da, d-le maior, cer aplicarea art, 130 din codul justiţiei
militare ! * |
 gi „_„.*+:Revista Moldovei 3

RY
2%

..—— Ha-ha-ha! Apoi aşa trebuia. să: spui de ii ?nceput,.nenl-.

RA
şorule, nu să, vii aici să ne. faci teorii şisă'ne'spui verzi 'şi uscate.
.Eu,.din partea mea, îți dau--un sfat :-să nu te mai împingă pă-
„catul „altă dată să desbaţi asemenea idei pela .noi-că te-ai dus!

LIB
„Aici nu-suntem “chemaţi să judecăm.. după - cum ai: pus d-ta:
“'chestinrea, nici “guvernele, nici: pe. guvernatori,. cu -atât: mai :pu-
„in. să atingem. statul. ori! temeliile ui. :Aici avem altă treabă. |
„să judecăm faptele şi:să apiicăm legile. „Atât! Celelalte lucruri, !

ITY
' fie ele bune sau .rele,:nu, ne priRămân, ves c;plac să le
dacă-ţi
discuţi acolo, în viaţa d-tale civilă, nu aici! La uoi m'ai ce căuta
cu ele, ne-am înţeles? a Di
-liniştit, *
foarte ul, a | _.

RS
5. Apărător
„— Ne-am înţeles chiar. de la început; d-le malor, dar... Ori
cât am luptat să-mi pun'stâvilă simţurilor, n'am izbutit: Ştiţi:
tei:
“când vrem să .potolim focul, atunci: sar. scânmai: multe'!
IVE
Si i. . d . . e.
e.

inculpatului.
+ „+ Sfârşindu-se apărarea, preşedintele se adresăt-pe.l
UN

„i Ei,tu, măi căprar, mai ai ceva'de adăuga ângă cele

„ce-a; spus d-l apărător? . .. rr: n e a at
"Vasile Mânzatu,. galbăn. şi plin de sudoare, gemu cu ochii
zimţuiţi de. lacrimi: cn
L

„a Eu, d-le.maior, eu... ce să apun2 Vă rog s'aveţi milă de

RA

min6,-am o.casă cu copii|, „cs

„» Preşedintele înfuriat.— Apoi, voi, numai atâta ştiţi, să plângeţi
„şi să vă milogiţi. M'aş.fi mirat. să. îi' spus, altăceva. O viaţă :'n:
" treagă tot <vai de noi şi de păcatele noastr: 1». Așa waţi deprins _
NT

„să trăiţi, altfel nu puteţi... Parc'amfi „un -neam de milogi, măi,

nu altăceva. Hai,.fugi de-aici. 1 .Mi-i scârbă'să-te-aud|...: (ridicân-
CE

- | : du-se-“n picioare)... D-lor, consiliul. fiind:luminat, rămâne în de-

_ liberare. Vă'rog evecuaţi sala]. :. . -. e n. pa
„- Fiind singuri, membrii consiliului Încep -să -se tindă, să
. . :.... -.: | | a
„caşieşi să fumeze
I/

“Preşedintele, cel.dintâiu, întreabă: . .: aa

DS _ .
Ei,'ce ziceţi ?:
AS

o
“Un membru, -. -" DI e
i .— Ce să zic, d-le“ maior, fare-i cald! Mor de 'nădugală, Ar
A aaa
UI

“ “rebui să ploaie, ERIN i

Celălalt membru. a | a [
| S'a fi 'dus dracului.
— Mie mi se pare c'am: scăpat trăsura.
BC

ori a: fi-liat-o altul.: : - N a e

+24 Dar: nu-mi. pare. rău,- Pe onoarea mea, mi-e mi-a plăcut
cum a adus-o-fivilul ăsta. : a
 „Revista. Moldovei | N

RY
- 27
Preşedintele. -— Şi. mie. mi-a plăcut, mam ce zice,
dar. tot
trebuia să-i. pun frâul din când în când. Altfel

RA
o lua razna,
„..—" Bine aţi făcut! Am ' văzut noi: interveneuţi
tocmai la
„vreme,
„—Ce să-i faci, d-le, aşa trebue, răspunse wmaiorul mulțămi

LIB
t,
Un membru. — Altminteri... . idei frumuşel., pe onoaraa 1 mea!
Chi. r. nostime.. . -
Preşedintele. grav. — Foarte: nostime, nu zic baiu, de cât nu

Y
trebuia să le- “generalizeze. .
„. „Ceilalţi doi aprobând. —Da, nu trebuia ! să le generalizeze.

SIT
„Asia â greşit. ....
MARE Preşedintele, pe acelaș ton: —Şi p= lângă toate acestea, nici
nu era locul aici. pentru dezbătut asemenea idei.
=
ER
Căpitanul din. stânga. — Tocmai ce vroiam să spun: şi eu,
d-le maior! Nu era locul lor aici. Zâu... nu înțeleg cum oameni
aşa de... inteligenţi, să zic, n'au un pic de bun simţ. Să spuie
-ei asemenea: lucruri întratâta lume,
NIV
la dracu, nu merge... Bine
aţi făcut dv. că Paţi răfuit fără cruțăre... |
- Căpitanul din dreapta. — Ei ce vrei?.. Aiştia-s oameni de
*» modă ncuă, care... ţin cu norodul, cu mulţimea,
U

| — Să ţii. să ţii cu mulţiinea, nu zice nimeni, dar. să nu

te iai nici” odată după capul mulţimei. —_Nu-i aşa, d-le mhior ?
AL

„Maiorul plictisit.
„i..— Bine, .bine, toate-s bune, de cât eu văd că dv. vorbiţi
mai mult de aparător de cât de încuipat.
TR

:: Unul din căpitani :

> De inculpat, d-le maior, nici nu mai rămâne 'ndoială
că trebue condemnat. N'avem să ne luăm noi după capul apă-
N

rătorului. Având: în: vedere timpurile” prin care treeem şi faptul

că inculpatul e gradat, deci om care trebue să deie pildă altora, -
CE

sint de părere să i se deie maximul pedepsei.

Maiorul.” adresându-se celuilalt căpitan.
— Dar. d-ta, ce zici? -
I/

- — Tot aşa zic şi'eu, d-le. maior. Să-l: condamnăm, să 'nu

ereadă sublocotenentul că ne luăm după judecata lui.
> Maiorul, nedumerit. =. |
AS

— Cum, vrasăzică şese luni PN

— Da, şese luni! Doar aţi văzut şi dă, c'a fost atâta ţă-
UI

rănime aici 'care Pa ascultat, umflându-şi piepturile.. Or crede

de-acum înainte, dacă-l achităm, că au dreptul să - iugă cu toți,
" Nu 'vedeţi la ce ne expunem 2 -
BC

„— Da, înțeleg, răspunse maiorul pe gânduri. “Trebuie: să -

„fim riguroşi. De cât, judecând bine, şi apărătorul a avut drep-
„tate în'cele-cea spus. Aţi văzut cum-a :pus el chestiunea de
o
n
 , a Revista Moldovei

RY
"28

"curăţel : ori dai țăranilor cultură şi atunciei îşi fac datoria pe

denjuns

RA
temeiul conştiinții naţionale trezite ; ori li dai pământ
pentru traiu ş'atunci, luptă. aproape instinctiv, pentru “ apărarea
âvutului şi copiilor lor! Nu-i una trebuie, să fie alta. - ”
'— Ba eu credcâ idealul ar fi să exişte amândouă aceste

LIB
„1
„temeiurii= şi legăluri casnice, cu pămânlul, şi legăturide con:
„ştiinţă, cu națiunea !. Aceasta e taina vitejiei :soldaţilor francsji
de pildă. spuse un căpitan.. - e Ma
. 1. .

Y
Maiorul fluturând din cap:
1 La noi nu-i nici una, nu-i nici alta !+ Cum îi mai rău,

SIT
Atunci de.sigur, nu putem avea oştenii care ne trebuie, nici
nu putem să le cerem socoteilă, .aşa de riguros, de neîndepli-
nirea datoriei ! Aici ar văzut că avea dreptate sublocoteneii-
„tul civil.
|
a ER aa
Si
x

|
A
4

* Un căpitan :
__— Că avea dreptate, nu :zicem nici . noi nul, Dar vedeţi .
NIV

dv., atitudinea, tonul, el faee.muzica.. - Sa

“Nuci vorba de ce a spus, ci de cuma spus.
Celălalt căpitan, căscând. a
U

„o Şi de cât timp a“spus!. . Pi

Amindoi, ci ae
AL

Dar, la urmă, -cum credeţi şi dv, d-leSmaior l..

—
Eu, ce să'cred-? -Eu uş-fi...
— pentru vre-o „-lună-două
acolo, mai ales că a stat mult şi în prevenţie. .. EI
TR

noi, d-le maior! Aveţi în. vedere: exemplul rău

—— Vai de
aceasta dit
. ce-l“ puteni “da printr'un asemenea verdict, Tocmai la
com-
„:: urmă să fim mai slabi, să ne batjocorim ? Noi sintem la. cum
N

_- pănii şi” ştim ce'nsamnă să fii indulge nt cu țăranu : te joacă

. |
CE

îi.place lui, mai alesîn vremea asta!

Maiorul, cu hotărire. a e .
x

— Be, dar circumstanţe nu

atenuante: mai admiteţi 2 Dv.
aţi văzut, a fost. un băiat bun ; foaia matricolă mare nicio pală;::
I/

de-
Nu putem să pedepsim aşă, după vremea caldă ori rece
iştri ori negri ai apărătorului... *
albii
afară, nici după och
AS

Căpitanii înduplecaţi: că
| :
„— Atunci măcar patru luni, d-le naior !
*— Patru, dă, 'cam mult, dar... ştiu eu? În fine, vedem
UI

noi acuş. Hai, iscăliţi aici. E | |

| Redactându-se verdictul, preşedintele sună și toţi cei măi
BC

dinainte, afară de inculpat, întră în sală şi stau drepţi. In liniştea

cea mai mare, preşedintele citeşte: <...Consiliul de disciplină, la
întrebările puse asupra inculpatului, a răspuns cu unanimitate
-
9

3
„. Revista Moldovei” | _ | 20

Y
de voturi «da» : caporalul Mânzatu Vasile, este vinovat, pentru
fapta de. primă dezertare în ţară, în timp d e

AR
pace, ln virtutea
art, 225 şi 226 din 'codul justiţiei militare » condamnă pe capo-
“ ralul Mânzatu Vasile, la pazzz luni înch isoare. Dată azi, luna
lunie, anul 1916, etc.> - | -

IBR
Acuzalul, atlându-şi îndată -condemnarea, se ingălbeni, să
clătină pe picioare şi mai era să 'cadă. Sprijinit de santinelă
ieşi din culuarul compâniei. Afară, coborind ireptele, începu a

L
tremura şi buzele vinete rostiră fără .voie câteva vorbe stinse :
«Vai de mine şi de mine, ce-am .să:mă. fac cu. patru luni de

ITY
zile'n închisoare! Dar copilaşii mei, săracii !». . |
-— Nu temgriji de ci, răspunse apărătorul, care tocmai ve-
nea din urmă să-l încurajeze... aaa

S
Am să ţi-i ajut. cu pe dânşii, dacă manu pulut să te scap.
pe tine! Dă, n'a fost chip altfel : vina-i vină și. legez-i lege 1.»
> 9
„Dar tu nu te lua pe gânduri,
ER
fii lare! Acuşi sună goarna
Je mobilizare şi plecăm cu'toţiiNu. făci tu. închisoare, patru |
luni, cum nu fac cul. - ui
NIV

— Să te-audă Dumnezeu, așa să fie, dom'le sublocotenent

răspunse caporalul. puţin înviorat, ..Cări.ae
'

ma. ţinea mult în-

chis eu mor, îmi fac samă siguri,
LU

A SR
La două luni după această întâmplare, capora'ul Mânzatu
Vacile, ş:ful patrulei ce înainta din valea Caşinului spre Oituz,
RA

peste Clăbuc, mergea voios şi mândru în nmiijlocul cercetaşilor

„Si. N'a avut însă noroc să meargă . mult, -căci un glonte Va
nimeiit drept în piept, zdrobindu-i inima, cu toate bucuriile şi
NT

durerile ei.|... E i
Când: sublocotenentul. apărătorul său:. de odinioară, a
auzit de moartea lui, s'a dus îndată să-l vadă: era tras la
CE

umbră, supt un stog de fân, cu faţa'n sus, înfăşurat într'o foaie

- de cort şi.. par'că dormea!
Ofiţerul Pa privit muti, mult, întrebându-se : „pentru ce-a
murit. acest om? A ştiut el, sfântul 2... Au ştiut, ai lui, pazce-
I/

picii 2... - | î
_ Şi'ngenunchind, a plâns în taină pe.cel-dintăiu cumarad,.
IAS

al său, jeriîit pentru patrie, ps culmea Breţcanilor !...

_ "Tiberiu Crudu.
U
BC
 - ÎN ,
po. ,

ha.
-

RY
RA
; 4
. a.

Din „Plageolete..

LIB
-
O, dac'ai :şti ce grele-” -

Y
cernite şi pustii . . - s

SIT
sunt ceasurile mele, — ::
şi dac'ar fi să ştii --

ER pa
-- __ce jalnic, adorat-o, -. i
ard-de văpaia ta. - a
“ce'n sân mi-ai aruncat-o,
NIV

“cu milă-ai lăcrimă. -

„Vai, chipu-ţi ca şi-o rană. . - .

şi eu -
mă doare 'n piept—
U

ca umbra diafană |
mă pierd... . .....
AL

„Şi dorul meu.

plângând se'ngroapă'n mine:

TR

“căci ma putea nici când . -. .. .

să'şi nalțe cătră tine |
tânjiții ochi, sperând... - ::,.
N
CE

“Tu eşti soare-răsare,

cu — palid asfințit.
:
Eşti — o grădină n floare,
eu — un stejar trăz nit. ..
I/

pc. . 1. e

a
AS

e:
'Şi stropi de foc sub, pleoap
_ îmi izvoresc mereit —,
tu, undeva, pe-aproape
UI

surâzi —
O, visul meu —
“ GEORUE VOEVIDCA.
BC

SS5SSO |
 Y
AR
L IBR
ITY
=:

Sim: “zut «cu ochii: şi am.citit în. multe scrieri;

"de ale învățaţilor,; cari se: ocupă. cu descrie:

S
:rea:multor obiceitiri de, ale -:păsărilor. Dar
ER
“un lucru pe. cari;l'am:. auzit 'din. gura mo-:
-şului. Gh. Hie: Mitrică din Satul . Varatic-:.
: Dumbrăveni, lucru .pe care :a-spus că la
NIV

> văzut ci ochii nu: am:avut prilej, nici: de-

a vedea, nici. de “a -teti în .vre-o. carte: EI. merită”. luarea.
aminţe a naturaliștilor ; e'bun. de. ascultăt de, „orice.. om:
LU

cunoscător. şi iubitor. de ştiinţă.

„Era înaiute..cu- vre-o. şase ani de. holera cea mare:
E (1848), în luna; Maiu. Mergeam “cu „tata la - Botoşani la.
RA

iarmaroc, întro dimineaţă. Plecasem pe întunerre. din Vă-..

ratic. Ajunsesem. pe şoseaua de. la izvoarele... din... coastă,
...

ce merge :spre Siret, şosea pei. iarginea căreia .erau şi

NT

Sunt . până astăzi .răchiţi groase. puse de pe vremea, lui

“lordache Baluş. Pe drum. se: ținea car de car, căruțe, pe jos,
CE

“lume mergea, din. părţile, aceste. la” iarmaroc; în Botoșani.

Podul peste Siret era-:de,lemu.. Primăvara venind Siretiu.
mare, îl. luase. pe jumătate” slgii.- De. la curte aşezase pod.
I/

umblătoriu, “Apa fiind mică, legase. vre-o: câteva Şeici-—.

şi lumea, trecez. Cum. treceai apa dincolo erau... 13 (trei.
IAS

sprezece);.case şi Moşu: Gavril Podariu era în; mijloc cu

casa lui.:mare şi şuri de-juri: împrejur, acoperite cu stuh
şi: paie... -Pe vârful. casei -era “un.cuib de. cocostârc.. De
“cum ne-am. „apropiat de Siretiu ca. la 30. de obrațe, (un
U

obraţ 4 prăjini. în. lung), pe tot şesu erau :-nuinai cocos-

BC

târci nenumărați —.și după ce ain.trecut Siretiu .tot așa,

 Ra îi BE “Revista Moldovei e
Ey , - E3 a

RY
vremea asta dru: . -
Toţi ,
Te mirai. de unde: atâtea păsări la îşi: cătau-şi de.dium. -
meţii se_uitau..şi.la-cocostă rci—- dar! lui :Moşu' Gavril:
“Trecând -n6i, aşa -pe. dinaintea caseiunde începe a:zice : .

RA
Podao'ri u;
bătrân ă“ de atătiirea de el,
e poznă! — Da ceii
„Mare poznă; oameni buni ! Mar ul mătuşii, e o poznă

LIB
mătuşă 2 întreb eu.— „Ce să fie, drâg
lui Gavril. Când sa
a unui înpelițat de băet, Vasile a upra; casei şi avea
stârcului, pe cuibude deas
ouat. ea, a coco lo pus
gâscă şi
două '0uă;. împelițatu: o luat ain "ou: 'de

Y
t unu de-a ei. Ni-
în cuibul 'cocostâreului, de unde oluatrecute după:

SIT
ce €a a.
- mene:n. 'o ştiut 'nimic.: Mai zilele:
puii:: unul: de..co-....
clocit tot timpu, -au “început-a eşi şi: cum'au 'eşit puii-el
costărc”şi--un: :bobocel de gâscă. De
ER ple- A
era tot supărat. Ea căuta de pui.. EL de alaltă-eri,a
început a veni CO-..;
"cat-—și.de cum Sa :zărit.de ziuă, au: toți şi: s'o“.hodinit:--
Au 'şezut. Oleacă
NIV

costâre de ;cocostâre. u, pe care şade..-".

Şi de: atunci, vezi: cum vin fiecare la cuib 9—3 pliscuri. -:
dă
ea, şi.nu pleacă - nici ':unu, “până nu-imoartă, fiecare vine
Ea. sărmanat:acuime. moartă::- Deşi
U

băet, ce o făcut2..:Să. .
şi o ciocnește. Vedeţi, satana de
e::nimic. Are să
AL

gtiţ că ide casa lui Gavril 'nu-să va aleg r că e pasere,

noi. e Maca
vie pedeapsa lui Dumnezeu pest cum ar îi fost Vi-
“darie: o:'mare răpastă “peste ea, „ca şi
TR

. pa
novată, sărriana, cu un gânsac“. ca soarele. Când
Nam stat mult la vorbă, că se ridi
enildeorpe Siret, păreacă sa -
N

am ajuns în dealul Vlăd stârci se înălțase.

ridicat'o pâclă. mare, aşa de mulţi coco
CE

ne-amîntors,.a ieşit :
- Au 'apiicat căre încotro. Seara, când că dupăce au omorât-o
bătrâna înaintea noastră şi ne-a spus, părintele Gheorghiu --
ciocnind-o toţi, au plecate. Ne spunea fost
I/

ân
a Vlăd
deltr eni, că a mai una Suzana, ține
cel-bă nişte spurcaţi, -cari.
AS

o fi. fost aceia, pe care 0. riăpăstuise Sfântul nu

vroiau să-şi bată joc: de-ea. Dar Dum nezeu
roc Daniil şi-o
i-a “putut suferi, -a trimes pe nicul:it proo
UI

'pe eis:în “locul Su-.

vădit ; după care norodu i-o. omor făcând pacate“. . --
zanei, pe 'care ziceau că au, prins-o orghe Mitrea mia .
„- De :atunici de când moşu De. Ghe
BC

câte ori: trece: pe la:

spus aceste, ctint 40 ani trecuţi.
 „Revista Moldovei 33

podul de peste Siret, făcut. din nou din fer şi beton armat,

Y
imi aduc aminte: de 'această povestire... Când a: venit îm.-

AR
proprietărirea la 1804, - a luat pe toţi. omanaşii, ce erau
în gura podului . pe Siret şi i-au. mutat la satul FHuţani
la marginea şesului Siretului. Din fercioru Vasile a lui

IBR
Gavrii Podariu nu. s'a als nimic,jar din casele lor de
pe Siret, nu să imai:cunoaște că au fost — nici urma
chiar. Azi sau înălțat o casă pentru picherii din - corpul

L
- technic al judeţului — lângă care şi zi. şi noapte şoaptele |
„apelor Siretului spun trecătorului că el tot merge prin:

ITY
ceste locuri ; iar Gavril Podaru nici pomină. Nu în ză-
dara spus bătrâna: „Să. știți că nu e semn bun!

S
ER “ Iconom D. Filip.
NIV

_ Bădiţă, bâdiţa!
LU

_.. „(eântee popular) “

RA

Bădiţă, bădiţă - Zi-i mereu, bădiţă,

Rupe-o frunzuliță „Zi-i din frunzuliţă -_
NT

Şi-i zincetișor Cum ziceai asară

„Un cântec de dor.... Pe prispă, afară !
CE

Iar, apoi, agale - Cum ziceai, ziceai

I/

Să o schimbi în jale Inima-mi rupeai,

ia mai zi odată
IAS

Căci îmi sță să plângă

Inima, nătângă! De mi-o rupe toată.
T, Mârza,
U

Ie LS ZASS
BC
 34 N e Revista Moldovei

RY
1 SCISDARL PUTU MIEI

RA
Un răspuns al D-lui Long:
al

LIB
Mult stimate domnule Profesor, |
Și noi, „profesorii secondari din Botoșani, oraşul de.
nalal, vă rugăm să reluați cursurile universilății de care

Y
un trecut alât de înnălțălor şi rodnic vă leagă. -

SIT
“Oare credeţi că veți putea răbda să trăiţi acasă,
măcar o 'clipă liniştit, când veți şti că, în acelaş timp, la
ER
catedra de istorie care vă aparține, vorbește un altul ?...
„Putea-veți ca, după 33 de ani de muncă neîncetată,
NIV

să rupeți deodală cu: universitatea și să nu vă mai reîn-

toarceți acolo, câtă vreme inima vă bate şi mintea vă dă
zor la lucru nou ?... N
U

Noi nu credem să aveţi această răbdare! Nu, pen-

fru că, dacă la noi, firi de toate zilele, obiceiul devine a-
AL

proape a doua natură, la dv. acest obiceiu irebue să fie N

de mult un imperativ categoric. ,
TR

„Și, la urmă, ne întrebăm : de ce să vă relrageţi?

Ca să pedepsiţi un Şir întreg de tineri pentru rălăcirea -
N

vremelnică a câtorva ?
CE

"Oare soarele trebuie: să şi oprească cursul pentru că

“alături de- atâtea frumuseți și lucruri bune care răsar din
căldura şi lumina lui, se ivesc şi atâtea alte rele ? Lutul
I/

„netrebnic are doar și el.partea, lui de uriciune în zimis-

AS

lirea a tot ce e lumesc!

Acela aStru apoi, în Sfrălucirea lui cerească, îm-
UI

prășiie mereu raze binefăcitoare, deşi furii îl blastămă

și-l ocărăsc pentru lumina care i dă de gol, împedecându-i
a-şi săvârși crimele lor nesăbuile. + |
BC
 Revista Moldovei | _,
o ăi | 35

Și, pentru acesie ocări și blesteme, de Sigur că soa-

Y
rele nu se simle de loc vinovat, conlinuând fără preget a

AR
“încălzi deopotrivă și pe cei buni şi pe cei nebuni !
Treceți “dar cu vederea orize jignire şi gândiţi. vă că,

IBR
Isus, de aceia este „ Mânthitorul nostru al tuturora“, pen-
îru că a ştiut să sufere până la sfârșit, penlru noi loți.
Chiar răstignit pe cruce fiind, El na găsit vorbe de mu:

L
strare pentru nimeni, nici chiar pentru acei cari, în or-

ITY
birea lor, își băteau joc. de chemarea și durerea Lai. sfintă,
ci blârid le-a răspuns :: „Doamne, iartă te lor, că nu ia

S
ce ei lu
ER
„Cine se închină întreg binelui obştesc, acela. e în
Stare « a-i jertfi şi ce e mai firesc din dorințele inimii
i ome-.
neşti; rupe orice legătură. și uită orice din viața lui, când
NIV

e dator pentru folosul comunității din care face parte;

se expune bucuros şi celor mai veninoase atacuri şi celor
LU

mai mârşave calomnii, simțind suprema mulțămire în-

ternă, că sufere pentru o dreptate superioară lui însuşi“,
A face altfei,. domnule profesor, însamnă a da bi-
RA

ruință de cauză uneltirilor streine pe care le demascaţi

şi condemnați și cari atâta aşteaptă :să vă vadă dus!
NT

Retragerea dv. însă ar fi, după cum vi Sa spus de

“m
“atâtea ori până acum, spre paguba fării, dar și spre
CE

tăgada credințelor şi nădejdilor pe care un neam întreg

şi le-a pus în îndrumătorul iui de azi | ”
Semnaţi: |
I/

1. V. Luca, Directorul Liceului « Lauriân> prof. de geografie;

IAS

C. Tufescu. profesor de fizică, iost director al liceului < Laurian»

Neculai Blebea, fost director al liceului «Laurian», profesor
de chimie; Preot Toma Chiricuţă, profesor de pedagogie la
şc. normală de învăţători; N. V. lonescu, profesor de latină;
U

Ariton lacobeanu, profesor de franceză; N. N. Răutu, prof.

BC

de română la șc, normală; Octav Halunga, prof. de matem

 36 | E a = Revista Moldovei

RY
N. V. Adan, prof. de coriiptabilitate; Preot Cesar Vuza prof.
de: religie a. şc.: normală; Preot Cristofor Deliu, profesor de
de franceză, la şcoala

RA
religie „lă. liceu; Const. Oprescu, profesor
normală; M. Zorio. profesor de italiană; IA. Horodischi, prof.
„de germană; MA. Gr: Poslușuicu, profesor.de muzică la. liceu;

LIB
p. Livescu. profesor de desemnla liceu; Victor Galin, prof.
“de desemn la şc. normală, C Moscu, prof. de istorie; T. Crudu,
“profesor de istorieşi director al școlii normale; Alex. Nicolescu

Y
“profesorde muzică lă şcoala normală. ae

SIT
| | _ | PE | a . PE i e,

a e „2 Mark 1923...
ER
„ Scumpli miei. colegi,
NIV

“Mau mișcat în deosebi buiiele cuvinte venite din

"oraşul copilăriei şi al celor dirtăi studii. ale mele. .
"- ““Cu' dhrere ani luat hotărârea de a mă îndepărta
U

ae Universitate, căseia pot zice că i am dat ce a fost

„mai bun în viaţa: mea.Nu inai recunosc pe aceia cărora
AL

“l-am vorbit, ştiind că vorbele mele pătrund în sufleie

“deschise la adevărşi bine. Dacă se vor întoarce la a-
TR

ceste singure isvoare ale adevăratuiui progres național

iă voiu întoarcă şi eu la cpeia de cultivare a tinere-:
tului pe care să va răzima păştrarea şi continuarea O-
N

porei noastre. . o: | a
CE

ri . Gătiţi-ne- băeți ' cuviiucioși, disciplinaţi, curaţi în

” trup şi în sufiet, miloşi şi cruțători față de aproapele
lor. E lucrul -cel mare, care e îu mânile d-voasiră, ca
I/

și în al părinţilor. Ce e astăzi înspăimâată şi îagrijo-

mazăre
AS

„ Primiţi, vă rog, încredioțarea prieteniei mele.

“N. IORGA
UI

se ae
BC
 Revista Moldovei

Y
AR
IBR
2 ntre economiştii noui, Walter Rathenau este. |
24] socotit între cei: din frunte. Asupra concep.

L
- țiilor lui s'a“ scris şi sa. vorbit Şi ia noi.
Mi se pare însă că publicului nosiru' i-a.

ITY
scărat o: notă esențială -a acestui om, în: pri:
mul rând ide: largă cultură, care va dat ade.-
sesiunea lui: nici unui sisteu economic din

S
> acelea „consacrate; ER
„E vorba de critica acerbă pe care acest: „burghezi.
o face capitalismului şi socialismului dogmatic. Autorul |
„Mecanicei. spiritului:i” purcede 'să critice :“sistemele, de la
NIV

-. isvorul răului, de la sufletul omenesc.

De îndată ce te găseşti, zice:el'în lucrarea: „Incotra.
merge lumea“, în faţa finalităţii, nofiunea- morală, nu cea.
LU

științifică, Wrebuie: să: “şi asume conducerea. |

- Atâta vreime cât va fi pe lume un: colţ de pământ
neexplorat, sau prost utilizat, existență capitalului în-::
RA

seamnă operă de civilizație. Acest. capital este a mifloc .

sublim pentru solidaritatea umană, Cei cari: au făcut din
NT

„el un scop, au: vălmăşit într'atâta sufletul omenesc încât

RA ajuns să vedem că „milioane de. oameni lucrează din
Zori și pânăn noapte pentru producerea obiectelor super-
CE

flue, hâde, pe care le expun zeci de imii.de prăvălii, ca

să satisfacă. gusturi -vulgare şi absurde“. Milioane de oa-
meni l€ produc, sute de mii le transportă, le vând; mii
I/

şi mii adună unelte și materii prime, necesare fabricării :

lor, pentru ca aite milioanesă le cumpere .şi tot atâta
IAS

jimăt de lume să fie osândităa râvui la ele şi a se re-“

volta pentru că nu poate să le aibă. Şi ce-se face cu
aceste lucruri, cari înseamnă „jaful frivol al unei treimi
U

din munca omenirii“ ? Se umple casele cu fleacuri, se:

îimpodobeşte trupul omenesc, - “părul şi urechile femeilor,
BC

pentru ca să ajungă apoi la hala de - vechituri, la mun-

„tele de pietate şi de aici, înapoi, incepând un Nou cer.
 dj.
+
*

| | - Revista Moldovei

RY
38 a TS

pit ori nu sau trimis ca

cuit, dacă nu cumva s'au reto de Africă.. Ce o fi. urmă-

RA
noutăţi prin cine ştie ce fund se întreabi Rathenau, cu
rind omenirea asta civilizată, eia a prins pe toată lu-
această goană, în agrenajul căr

LIB
când. milioane de robi,
mea ? Şi unde se va opri oare, la moara „câtorva mii de
priuşt în acest vârtej, duc apă trudă — asigura pâinea
ta
răsfăţaţi, neputându-şi — după atâ

Y
Di
cea 'de toate ziltle? . ... el, deplasarea centrului
Tată. ce însemnează, răspunde

SIT
c. In loc să-şi caute echi-
de gravitate al spiritului omenes și: dragoste“, se:
său vin transcendență, intuiţie
librul
nd astfel că se liberează;
ER
ataşează de ale lumii ; „crezâplăcere. știință şi avere spre
oinul luptă pentru simțuri şi. asupra semenilor lui ; -
“a se face: stăpân prin. dominație tisfacere, îndoială Și
NIV

nesa
triplă eroare, desminţită prin .
moarte“. . lneş ti o “co ntinuă pro-
In paginele lui Rathenau întâ
a omenirii „caracteriza'ă
U

testare împotriva acestei mişcări a. zice el,devine liberă

prin absenţa trâuluia. Chiverniseal mea lăcomie. încetează
AL

și lesnicioasă numai când propria de lacomi că na râ-

“le a cere superțluul. Suntem atât ai “
TR

“mas pe lume ISvor nesecat. optimist . El “ved e scă- .

„Şi totuși Rathenau' este un etul ui ome nes c -
irea sufl
parea în voinţa divină, în primen foarte:
N

„Cu toate că venind,

prin puterea Celui de sus cu o putsre asemă-
de departe. exigența morală lucrează mării.
CE

elor |
nătoare forţii aştrilor asupra und alismului, doctrina ce
Rathenau atacă-şi Inima soci
pământeşti. „Fiind un.
preconizează împărțirea bunurilor
I/

produs al. voinţii „eferitoare la mate rie, nu la-spirit“ cre-

revolta, iar ca forţă, aur.
AS

dința socialiştilor are, ca țintă,

în „infailibitatea ştiinţei,
“Fondatorii socialismului credeau unor fatale legi mate-
a
în forţaei raţională, în existenț
UI

riale cari con duc uma nit ate a şi-n posibilitatea unei feri-
| |
ciri terestre-mecanice“.. nu-i „pentru voinţa
BC

Dar ştiinţa” începe să vadă câ ea călătore. un

umană de cât ceeace este o hartă pentru
nu-mi poate indica drumul prescris,
Niciodată harta „Ştiinţa cân-
către care mă mână inima şi datoria mea.
/
 Revista Moldovei. - 39

Y
AR
tăreşte și măsoară, descrie și explică, însă ea este incapa-
bilă să aprecieze altfel decât după criterii convenționale.
Ori. fără apreciere și. fără. alegere, -e imposibil a fixa

IBR
scopuri şi orice activitate rațională, fiind orientată spre
țeluri anumite, rezultă că, în ultimă instanţă, inima -de-
cide de viitorul umani. „A fixa țeluri”se chiamă a crede.

L
Şi adevărata credinţă are isvorul său în forţa creatoare a -
inimii, în imaginaţia hrănită de iubireu. Convingerile nu

ITY
sunt sugerate de instituții şi -socialismul, care nu luptă |
decât pentru instituții, rămâne o doctrină politică. „De-
geaba critici, zadarnic cauţi să suprimi anomalii, să cu-.
>
S
cerești drepturi, căci nu vei, reuşi să transformi "niciodată -
ER
viaţa terestră : singura putere a lumii, care posedă forța
necesară pentru a opera: această: transformare, este cre-
dințau, îi a aa i
NIV

Nu fericireat) - este scopul existenţii noastre, zice:

Rathenau, ci implinirea unei saicini,-căci.nu pentru noi:
trăim. ci „pentru împlinirea poruncilor lui Dumnezeu«..:
LU

Şi Rathenau arată, în chip: magistral, cum încercă:

rile omenirii, în această direcţie, „vor îi expuse ostilită-:
ților, bătăilor de joc, persecuțiilor, blestemului acelora
RA

cărora li se. pregăteşte mântuirea. Ingratitudinea va bine-

cuvânta drumul său, sbuciumările vor apăsa-o la fiecare
NT

pas, dar mândră de demnitatea ei se va bucura de fie-

N
>) care pas dureros ce o va apropia de lumină“. Umanita-
tea va apuca pe această cale nu pentru că e datoare ci
CE

pentru că ea se va simfi copleșită de voința divină“,

Adevăratul mobil al acţiunei, spune Rathenau, socia-
liştilorce caută, rațional, echilibrul mecanic, este viza:
I/

credința inspirată de. iubire, de profunda necesitate şi

"voinfa divinău, -
IAS

Am crezut că aceste mărturisiri ale unui economist

de marcă. pot interesa şi pe Oamenii cari nu se ocupă
_cu economia politică,
U

| l. Gr. Oprişan. |
SOOS0 |
BC

1) „Cine ţi-a spus că trebuie să umbli după fericire a întreabă Carlyle..

 Li
Revista Moldovei

RY
40 | De 5

EA SCRIPTE) URSIIa..
PE MA(INRGSEMINNAR

RA
I ZILNIC lanuar
il

LIB
LE i i |
vreau să te păzesc,
„IL Moise 2815. Eu sunt cu tine şi i De
o ori-unde vei nierge'.
va aduce ?:.Cu;ce întâm-

Y
![n an nou.: Ce ne ne von întâlni în.el ? Multe

SIT
plări necunoscute
. tulbură: inima în ziua de anul
întrebărine' unecat .
-nou. Cine poate să le răspundă ? Int îna-
nou
şi necunoscut se întinde anul cel
ER
SEZ// imtea noastră. -
ria căruia am luat
“Aşa era odată şi cu lacob, din săistopărăsească casa pă-.
NIV

cuvintele de mai sus. El trebuise e Mesopotamia. Îna-

rintească. Acum era. în drumul -spr
cunoscută, un viitor întu-:
intea lui se întindea o ţară ne lui. tot felul de întrebări
U

necat. Treceau şi prin suflstul

noapte a călătoriei lui,
îngrijitoăre. Dar în cea dintâi cui inima grea şi îngrijată,
AL

când s'a culcat sub cerul liber, vederea scării. din cer,
Dumnezeu l-a: odihnit în vis, cu îngerii: lui Dumnezeu.
TR

u:
„pe care se scoborau şi. se urca ntcu tine şi vreau să te
Şi apoi veni făgăduinţa : „Eu su
nci plecă lacob mai de-
păzesc ori unde vei mergeu.: Atu ştia acum: Dumnezeu
N

parte, mângâiat în drumul. lui. EI ”

CE

merge cu minc. -
Iubite sufl ete, cu cât mai bine stăm noi, în această
anul, dar Dumnezeu €
zi de.an nou! În adevăr-e nou învălue şi
întunericul
acelaş : cel vechiu. E adevărat că
I/

ăbate'şi în acest în-

viitorul tău, dar lumina indurârii strscării cereşti, înalță fi
AS

tuneric. la-ţi locul tău la picioarele

El îţi va dărui ascul-
rugăciunile tale către Dumnezeu şi
şi pe tine- să ştii :
tare şi împlinire rugii şi te va face
UI

o
Eu sunt cu tine şi vreau să te păzesc. a cea cerească ?
ipui re. este scar
„Şi ştii tu a cui înch
BC

este scara noastră

A Domnului. nostru Isus Hristos. EI pământ. EI este
către cer. EI este legătura dintre cer şi răţia de dincolo.
puntea care uneşte ţara de-aici cu împă
ne-i tot ce te
[a-ţi locul tău la: picioarele lu Isus. Spu
 Revista Moldovei | o 41

Y
ce tu doreşii—şi atunci. te cuprinde şi pe. tine

AR
apasă, tot,
făgăduinţa : „Eu: sunt cu tine:şi vreau: să te. păzesc ori
unde vei merger.

IBR
„Oriunde vei. merge:. Orice: fel de drumuri vor fi.
în anul ce vine, fie că vor „trece ele peste culmile feri-:
ă — .
este
cirii, ori că se:vor scoborâ în văile suferinței—dac

L
drumul Lui, dacă El.este cu tine, atunci el! trebue să fie.
şi drumul: ce/ arept. Numai să nu' merpe: gemdrumurile:

ITY
noastre, numai să nu călcănpe străzi alese de noi Ace:
stea sfârşesc - în totdeauna în: suferință şi mizerie. Dar.
„dacă mergi tu cu Dumnezeu,:mergeş i Dumnezeu cu tine..

S
Şi EI ne călăuzeşte pe noi'pe drumul cel adevărat spre.
ER
slava nume Său.
lui Acum deci intraţi înanul nou veseli:
şi mângâiaţi: în Isus" Orice:vi aduce el— Duinnezeu îi.
ține cuvântul :. „Eu sunt cu tine: şi vreau să te «păzesc.
NIV

oriunde vei mergea. | DI E Rae

a Dai 2 lanuar : -
LU

«Mu vreau să te las. pân'ce voiu face totul,

aa „ce Pam Sfăgăduit». ot
SL Mbise 28,15,
RA

să te. păzesc oriunde vei: merge“, aşa ni sa.

„Vreau
spus. eri. Astăzi ni vorbeşte Dumnezeu un alt «Eu vreau>.:
E| zice: „Nu vreau să te părăsesc până ce-ţi voi tace
NT

3) totul, ce ţi-am făgăduiti. .

- Dumnezeu îi spusese - în 'această noapte. tânărului.
CE

lac câmpia de la Beth EI,. că vrea să-l păzească

.pe ob,
pe drumurile lui, şi îl va .aduce iarăşi în ţara din care
:cum plsacă. Acestea erau mari fâgăduinți. Pentru ca
în În-
I/

lacob să le creadă deplin şi cu tărie, Dumnezeu,

durarea Lui, îi adaugă încă un cuvânt: „Eu nu vreau
IAS

să te pârăsesc, până ce voiu face totul, ce ți:am fâăgăduitu.

Cu aceasta spune Dumnezeu călătorului: fără de patrie,
că El îl va lua sub paza Sa, ;că El va îngriji de el'şi-
va veghea asupra lui. Totul se va îndeplini intocmai aşa,
U

precum îi fâpădueşte acum... Se

BC

lubite suflete, aşa .ia Domnul pe toţi ai Săi în paza.

Sa. El ne-a datşi nouă minunate făgăduinţe şi asigurări.
In această lună ne vom aduce aminte și de alte făgă-
 . z
S-

“Revista Moldovei

RY
42

duințe ale Domnului. Vom privi la câteva din minunatele -

nostru. Şi apoi ne

RA
„Eu vreau“ -a Domnalui Dumnezeului
Domnul
vom gândi în totdeauna, adâuc în inima noastră: ce ne-a
-mu vrea să ne lase, până ce nu va face totul,

LIB
E ăi cc |
făgăduit.. piin cu-
| Minunate lucruri ne fâgădueşte Dumn ezeu
de sigur,
“vântul Lui. Sublime intenţii are El cu noi. Dar cu tine,
Lui
“pentru ca Dumnezeu să-şi ajungă intenţiile

Y
ca să te încredințezi tu în mâna Lui. Eşti fu gala

SIT
trebue
să-şi poată
ca să te dărueşti Dumnezeului tău, pentru ca
le are El cu
EI îndeplini gândurileşi planurile, pe care
mulţi . care
tine? De asta atârnă totul. Ah, -sunt atât de
ER
stăpâ nire minun ile Dom-
ar dori să primească şi să ia în
ască prețul pentru a-
nului, dar fără ca să vrea să plăte
gă, dar,
NIV

ceasta.- Desigur că la ţintă bucuroși vor să ajun

vor ca să-l meargă. că
Nu este aşa,
“drumul întvacolo-nu
să-şi ţină
asta nu se poate ? Cine doreşte ca Dumnezeu îmnpli-
faţă de dânsul” făgăduinţele Sale, acela trebue să
U

legat de
_neascăşi făgăduințele .pe care Dumnezeu “le-a ul cere
făgăduinţele Sale:-O nu te da înapoi când Domnu binele
AL

ceva de la tine. El o face aceasta numai pentr -te din

tău. Aceasta-i cu totul sigur. Pentru aceasta predă
TR

-i :
nou la începutul acestui an nou în mânile Sale şi uspunesă fac
Doamne, eu vreau să mă încredinţe z Ţie; eu vrea
la orice,
N

sau să las tot ceia ce Tu:mi spui; sunt gata

să ajungi cu mine ţinta pe care ovrei- Tu. Numai
CE

numai
„Eu nu
„să se. poată împlini şi asupră-mi cuvântul Tău: ţi-am
ce fă-
vreau să te părăsesc, până ce nu fac totul | |
găduitu. a
I/

3 lanuar
e
de-
_- losua 15. «Nu vreau să fe părăsesc, nici.să mă u
AS

părtez de la tine». Mari însărcinări. dăduse IDumneze

lui losua. Trebuia să fie cârmuitorul . poporului şi să-l
UI

aducă pe Israel în ţara Canaanului. Să fii urmașul unui

bărbat ca Moise, cu care Dumihezeu vorbise așa cum
menire în
BC

vorbeşte un om cu prietenul său, era o grea

fața căreia oricine putea să tremure şi să se îndoiască,
Nici o mirare deci că losua s'a spăimântat în faţa unei
astfel de meniri. - | |
„rca

Revista Moldovei "43

Y
Atunci Dumnezeu i-a dat curaj. l-a spus : „Nu vreau

AR
să te părăsesc, nici să: mă depărtez de tineu. Acum nu
mai este nici.o grijă. Când Dumnezeu este cu losua, e!

IBR
nu mai are de ce se teme de dușmani; cetăţile întărite
din faţa lui nu-l mai înspăimântă de loc. Desigur că erau
mari greutăţi de învins; dar losua știa :- Dumnezeu mi-a

L
făpăduit că nu mă va părăsi şi nu seva depărta de mine.
Şi el se încrede cu totulîn Dumnezeul său.

ITY
Viaţa lui. losua a fost, ca a puţinor oameni, o viaţă
plină de binecuvântări şi biruinţi. Şi asta venia de acolo
că losua în toate împrejurările se încredea în această fă-

S
“păduință a lui Dumnezeu şi Dumnezeu . îşi împlinea fă-
ER
găduința dată. losua nu se întreba dacă ceia ce face. el
este inteligent sau practic. Ci se întreba numai atât: Ce
vrea Dumnezeu ? Şi apoi el îndeplinea cu simplitate
NIV

voința lui Dumnezeu. pi | Ma |

Dumnezeul lui 'losua trăeşte încă. El vrea. să fie şi
Dumnezeul tău. EI vrea şi va face ca şi viaţa ta să fie
LU

„o viață de biruință şi binecuvântări. Numai dacă şi tu

vei asculta tot aşa de mult: de Dumnezeul tău. Cât de
mari şi rele vor îi menirile tale, prin orişice greutăţi va
RA

trebui să treci,—tu trebue, dacă în adevăr tu vrei să faci

voia lui Dumnezeu,” să te sprijini pe făgăduinţa Lui:
NT

;Eu nu vreau să te părăsesc, nici să mă depărtez de tine“.

Şi dacă Dumnezeu: este de partea ta, dacă El nu te
părăseşte şi -nu se depărtează de tine, — atunci, de cine
CE

ai avea tu să te mai temi? Nu esteo nebunie săte temi

de oameni sau de împrejurări ? Dar tu trebue ca şi losua
să te încrezi, deplin şi necondiţionat, Domnului Dumne-
I/

zeului tău. Dacă lucrezi și trăeşti după cuvântul şi voia

Lui, atunci şi pentru tine e spus cuvântul care era spus
IAS

“pentru Iosua. Atunci şi tu vei simţi cum Domnul îţi

spune şi.ţie: «Eu nu vreau să te părăsesc, nici să măo
depărtez de tine». | |
U

Pr. T, Chiricuţă. -
BC

DS ZSAS ai
 RY
GE
RA
LIB
INSEMNĂRI STINTIECE
"PAST EUR

Y
SIT
..
(0822-1922)
:ce:„face gloria
«Sinlerm incompeteali chiar să tăudăriv „ceea
ER is în: tainele.
< Dv.,: acele adinirabile, experiențe, prin care: “aţi. pătrui
de: atâtea ori
«vieţii, acel ingenios fel de a' întreba 'natura, care”
ase descoperi ri, -
«Va dat cele mai limpezi răspunsuri, ucele preţio
NIV

zi în „cuceriri de cea m: i “mare

«cari 'se' transformă în tiecare
IER
cimporiaiiță pentru. oinenire.
afară de fondul doctrinei, cari nu “iri” n com; e...
U

«Dar în
m recunoaşțe în capii DP
“stinţa noaștră, există. totuşi: ceva,. ce. pute
în: aceiaşi ma
AL

| «caţi ile cele mai daosebi te, acel: ceva ce aparține

- Pascal. ca: ŞI lui |
esură lui Galileu. ca şi. lui Michel Angelo, lui
măreţia poetului, adâncimea zilo-
TR

* «Molitre, acel ceva, care face

și intuiţia savani-
«sotului, puterea de fascin «imie a: oratorului
«tului, i
N

or. trimoase: şi do
„_ „« Această bază comună atuturor operel
CE

duinnezeiașcă, - acest nedefinit avâul:

«dvărate, această - flacără
ştiinţa, literătura, arta: şi "pe care l-am. găsil în
ecare inspiră
Sici a ta o
„e Duiie geniul:
I/

primirii .
Aşa Începe Renan elogiul lui Pasteur, _cu. ocazia
la 27 April,
acestuia 'în' rândul 'membrilor Academiei din. Paris
AS

cuvinte, astăzi,
-1882. Socot nimerit a: 'veproduce aceste îruimoase
pe care acest
când lumea întreagă, conştientă, de binefacerile
UI

s'a simţit
“nare învăţat le-a revărsat asupra neămului omenesc,
a 100 ani de
solidară în a-i proslăvi geniul, cu 'ocazia împlinirii
BC

la naşterea lui.
prin
' Lucrările de specialitate ale acestui savant s'au ridicat
media -înțăle -
adâncimea concepțiunii şi originalitatea lor, peste
 Revista: Moldoiei . a 45
„că

Y
gerii obişuuite şi. ar. fi fost: pefitru aceasia- uh „motiv să fie
neobservată de. - marele : public,

AR
cur se întâmplă” de - obicei cu
multe din lucrările” importante. ale: acelora-- “care sondează pro-
funzimile .necunoscutului ce ne: "niprosoâră, Dar geniul său: a

IBR
ştiut să scoată din: aceste cercetări, o. sumedetiiz de aplicaţiuni
practice imediate, de. cari s'au folosit până şi cei mai :umili şi
mai .nenorociţi dintre. Oameni, ceea ce a făcut ca numele

L
său
să dăinuiască deasi.pra: veacurilor spie admiraţia tuturor,

ITY
* Povestea: vieţii şi a succeselor : descoperitilor. sale, au în
ele ceva din. simplitatea şi măreţia lucrurilor minunate.
Deşi născut din; straturile cele mai de jos- ale societăţii. ca

S
fiu. al unui tabacar 'din- orăşelul: D6le âl Franţei, Sa ridicat pe
ER
culmile nebănuite ale. gloriei,. datorită: “nuniai minunatelor sale
calităţi intelectuale, cărora veşnic li-zu siat în cale nepriceperea
NIV

şi vanitatea omenească; Prin atitoritateea “inteligeeuţii sale “şi grin

bunătâtea sufletului :-său;:a!. “ştiut să răpue toate: impotrivirile.
Este lucru bine constatat din istoria vieţii: bopâarelor că aproape
LU

toţi aimenii al.şi,: n'au isbutit ” să-și” realizeze”. ideile lor' de în-
dreptare a rejelnr. de. cart sufera” omenire: decât în urma unor
lupte: cumplite. --cu - prejudecăţiiie înv. chite ale acestei omeniri,
RA

Cu multe din -aceste prejudecăţi a avut de luptat Pasteur, |

pentru ca p: ruinele lor-să înalțe: templul cclor mai'vredice me-
NT

loc de cerietare ştiinţifică,” cur: atâtea - rezultate: binefâcătoare !

a Şi rezultatele” cercetărilor sale au tost de aşa natură că au cou-
tribu:t să-usuce lacrimele de be mulţi ochi uineziţi. |
CE

Inainte de “Pasteur se credea — după cui cred şi azi atâ-

ţia neştiutori — că materia organică (sâugel», carnea etc.) dacă
I/

stă mai mult timp în aer liber, cânu e să putiezească sau să se

strice, naşte din ea fiinţe vii, Această crediriţă care constituia teoria
IAS

gerieraţiei spontanee * a domnit până see, 17-lea. Pentru ca să

dărâme credinți a 17 veacuri şi să întroneze adevărul ivşit din
sbuciumul creerului său neostenit cu experiențe şi probe de tot
U

felul a dus Pasteur acea memorabilă lugtă, care sa sfârşit priu

BC

câşiigarea câtorva rezultate definitiv: pentru ştiinţă: Nici un

corp mort Sau vre-un lichid oarecare nu poale produca fiinţe
 | 6. Da “Revista Moldovei
46

RY
lichid-:apar fiinţe vii,
vii, Dacă pe materia organică sau întrun.
asemenea fiinţe micrus-
„ele provin acolo din aer, care e plin :cu Do-
germenii tuturor. fermentaţiilor din natură.

RA
"copice, ce sunt
N'avem decât să fier-
vada acestui adevăr se poate. face imediat.
m orice fiinţe
bem, carnea sau lichidul, pentru ca să. distrugedinainte şi apoi

LIB
i
microscopice ce. s'ar afla depus: pe "el ma
cu. diferiți microbi
“să le închidem ca aerul din afară, încărcat
să nu poată. pătrunde înăuntru. Vom: putea "păstra astfel această

Y
vroim fără să. se : strice ori. să apară “dintr'însa
| materie oricât

SIT
mănâncă . conserve,
fiinţe în mod spontan, Astăzi toată jumea
ctul cu aerul, din care
închiseîn cutii,ca să fie ferite de conta
să le strice, dar: prea puţini
sar putea depune diferite fiinţe şi ER
lui Pasteur, pentru â im-
îşi dau seamă de storțările uriaşe ale
Sa
“pune aceste idei.
NIV

» cari au dus la perfec-

. Toate aceste memorabile: experienţe
ţionarea şi precizarea. condiţiilorde sterilizare a diferitelor medii
, în cine ştie ce la-
le-a făcut Pasteur, nu după cum s'ar crede
U

greu de întreținut, ci întPo şură dela Şcoala,

borator scump..şi
administrator. Pe chel-
superioară din Paris, unde era
AL

normală
ric de cercetare numai,
_tuiala sa proprie, mânat de imboldul lăunt uneltele sule
necesare, iar
Pasteur toate aparatele
TR

îşi cumpără
sa.
de lucru erau îngrijite şi spălate de nevasta
asupra fermentaţiilor. adu-
| Mai târziu când cunoştinţele sale
N

trii cum ar fi aceea a vinului, a

"seră mari foloase mai multor indus
suferit mari pagube din
CE

oţetului, cari înaint=, de el aveau de său

ce le alterau, atunci numai laburatorul
cauza unor microbi
şi obţinu creiarea de posturi
fu mutat îat”un pavilion al şcolii,
I/

mulți elevi de ai săi.

„de preparatori, în car se ilustrară mai mijloa- -
isea boalelor vinului, a cauzelorşi
AS

„De la descoper
ea cauzelor şi ivijloa-
celor de indreptare, «| trecu la descoperir
animalelor şi oameriilor:
celor de. vindecare a multor. boli ale
UI

rănilor este datorită in-

„_— Mai întăi el dovedi că supurația
ce se găsesc În aer şi care
fecţiunii cti diferite microorganisme
BC

rumentele cu care le des-

se depun pe pansamente şi pe inst
înainte de a face o 0pe-
chidem. De aceea vedeţi că doctorii
 -— =

Revista Moldovei N D= AI.

să

raţie, trec foaufecii, acele, cuțite!e şi toate instrumentele lor priu

Y
„foc, de aceeu rănile vi se leagă cu pansamente sterilizate,

AR
de
aceea doctorii se sp'lă atât de bine pe mâini, - înainte de a
pipăi o rană; pentru ca orice fiinţă, care -ar proveni din afară

IBR
să fie distrusă ori înlăturată şi astfel să nu se complice boala
din cauza ignoranței noastre, ci. din gravitatea ei.
La urmă îşi încunună activitatea descoperind că microbii

L
sunt cauza tuturor .boalelor infecțioase şi arătă mijlocul de
a

ITY
ne feri de ele prin vaccinare.
”
- Cel; dintâi microb descoperiț fu cel al cărbunelui, pe carel
iau oile de pe câmp când pasc. Aci, provine din cadavrele
oilor

S
moarte de cărbune şi îngropate în pământ. Viermii iau sămânţa
ER
acestor microbi din pământ şi o scot la suprafață depunând-o
pe ierburi. De aci întrând în oile : sănătoase în scurt liimp le
îmbolnăvește şi turme. “întregi cad prada acestui fage'. Când
NIV

descoperi vaccinul contra - cărbunelui fermierii, cari asistară la “

experiențe, îl rugară pe Pasteur să --imunizeze turmele lor şi în
LU

două luni lulie şi August 1881 inoculă 50000 de oi ceea ce scăzu .

mortalitatea de zece ori. .
Dar tolosul vaccinaţiei pasteuriene. pentru agagricultură nu
RA

înseamnă nimic faţă de folosul ce l-a adus cercetările sale a-

supra boalelor infecțioase la oameni,
« Popularitatea cca mate însă_a numelui lui Pasteur şi respee-
NT

tul intregei omeniri pentu activitatea sa se datoreşte descoperirei

vaccinului antirabic- contra celei imai grozave boale. furbarea.
CE

Trăeşte încă norocosul alsacian Joseph Meister, care fu

muşcat “în 14 locuri de un câne turbat acum 37 ani Şi
care fu priinul om salvat de Pasteur, din chinurile grozavei
I/

boale. De la 1885 şi până astăzi sute de mi: de persoane muș-

IAS

cate de câini turbaţi au fost trataţi prin metodele indicate de

Pasteur și mortalitatea „din cauza acestei boale uu atinge mai
mult de 3 la 1000. | |
Mai mare binefacere pentru omenire decât aceast: nu poate
U

îi. De aceea cu drept cuvânt—a fost numit Binefăcătorul

uma-
BC

nităţii,
 Moldove -
a , | Revista
|
A
e con-
r. Opera sa. est

RY
100 ani
a de ta naşterea lui Pasteu că - „mijloa-
| “Sunt Să găseas
e sa va nţ i, cari toți. încearcă ti .
..d eneş
tinuată de mii ea suferințelor om
ace pentru ugurar

RA
“ce ie cele mai et ic nă câ nd ideile sale
Vo r ma i trece incă pâ
ani pra
„Câte sute da or inf-cţio :se,. „asu
micr ob ilor , asu pra: naturii boalel pre-
asupră popilară şi s'0

LIB
ta gi unii , să intre în conştiinţa
izolării și 'c on upră“ multor
um O p it ro ne az ă supersiile, as
domine! aşa prec
utel
cauze așa de bine cunosc ta e jumăt ile
nştiinţa unora. Aces

Y
pr og re su l în co
Sia reali zat mă dintre
în co nştiinţa celui din ur

SIT
va aj un ge
de drum. Cârid liza! îi întregime.
noşr i— op er a lui Pasteur se va b rea
| semenii
OCTAV HALUNOA A
ER
NIV

FRBGRENTE
LU

WAGNER .
CHARLES —
RA

“GUGETĂRI.
artiticiile sale stră- |
îustelată. are cu toateul său :este fără li-
NT

Noaptea
lIucitoăre, un ava ntaj exorra. Farmec ne de gene”
fără încetare. Milioa
- mite și se roînoeşte erii.: infiuența şi ace i cari vor
CE

e, ji au suf
rațiun i um an d, ea Sar a-
dup ă noi , o vor privi. încă, ca și cân |
veni a oară.
pentru. prim m să ne
răta
fim simțitori la - ace astă atracţie, să lăsă să. 'Nu
Să terioa
sa şi puterea sa mis l — care să
I/

câștige pri diiceaţa în câi e e cap abi

este un om, -- în măsura adevărat frumos Nici
AS

Ce este cu
nu fie mişcat de ceea aceasta prin
nici un tablou nu egalează,
„Un spectacol, Si e
măreție.
UI

Traducere de Te. Vasilescu.

BC

50575
_- Revista: Moldovei 49

RY
on a Bere de Pi

RA
++ Cu piilejul apariţiei” la Râmnicu-Vâlcea a revistei
«Viitorul Neamului — Pentru Inima - Copiilor» distinsul

LIB
profesor universitar. şi cugetător român, d-l C, Rădulescu-
Motru. a' trimis o. scrisoare d-lui |. Nisipeanu, directorul
"acelei teviste, al cărei cuprins se: potriveşte de minune cu

ITY
directiva pe câre noi căutăm s'o dăm şi revistei noastre
botoşănene. oc. ;
Dacă însă până. acum mâm reuşit să îndeplinim. pe

RS
'dezritregul. sfaiurile cuminţi şi îndemnurile sănătoase, care
fac temeiul scrisorii filosofului nostru : bucureştean, vina
nu.e a noastră, a celor puţini şi săraci, cari lucrăm la
IVE
această revistă, bine apreciată aiurea, ci vina -e acelora
care ne ocolesc pe nedrept, fără să ne deie sprijinul pe
cate munca noastră dezinteresată.o merită.
UN

-: Nădăjduim că cei .ce. vor citi cu atenţie rândurile

- scrisorii, pe care. anume o publicăm în întregime, se vor eşi
convinge:de însemnătatea străduinței noastre .şi vor
AL

atunci când e vorba

din indiferența cu..care ne privesc
sufletul şi
de a. recomanda.şi altora, pe calea scrisului, ca M. Emi:
de ţară: care. au dat oamenii
TR

mândrul: colțişor
nescu şi .N. lorga. | |
Aa SE Crudu.
Tiberiu
-
N

“lată cuprinsul scrisorii :

CE

8 Noembric 1922, incurești

Iubite Nisipeanu,
I/

Vâlcea, cu D-ta
Waţi decis, membrii corpului didactic din
AS

un vechiu director
în frunte, să faceţi să apară O revistă. Pentru
pot zice chiar de reviste, aparițiunea unui nou organ
"de revistă,
o ocuzie de, reflectare, (şi dacă
UI

de publicitate este totdeauna

între. cei noi, porniţi la drum, sunt și prieteni, o ocazie de îm-
din experienţă). Te rog, primeşte ie- -
părlăşire a celor câştigate
BC

flecţarea sau sf.itul meu, după cum vel voi să le iei, cu încre-
 Ay
Revista Moldovei
.50

RY
ită munca
ea -că îţi dor esc din sui let succesul, pe care i mer
dinţar u' scoală.
us” O. îi. ultimii: ani; :pentr
stăruitoare: pe . care ai dep ri 'culturale,

RA
îîn. “colţul plin” de ami nti
O revistă de provincie, ele, de faţă? -
poate să însemne în moment
ca. Râmnicul, Vâlcea. ..ce. cie, o. copie
t multe. reviste de provin
„Dacă ea va. Îi, aceea ce suu

LIB
u, scriitori,
ist elor din. Buc ure şti , gazdă . binevoitoare „pentr
a rev moment;
ice , loc Și. pentru ori. ŞI: ce
:cu, articole gata pentru oriş de orig ină, de re-
cteriştic.. de. locul; ȘĂU.
melegată prin, nimic. cara

Y
mai. muţi în
însemna o zădărnicie
giuuea,, Valcii, atunci. ea: Na. tem .: sâ-"-
a culturei noastre. Cum sun

SIT
mişcarea atât de zadarnică a lor
asemenea reviste, “0 tovarăș
'câiți: «pâiră la. desnădejde., de „D-t ale, ar îns emn : că
un nume că al.
mai: mult, . având în. îcunte şti . x
4rebue” să: perdem credința
ER
în. sănătatea inteiige aţii
. O
rom
:as
âne
eme nea
“că aţi putui apuca pe
Aluag :de: la. mine gândul cealaltă
ortani, îndreplându-vă. pe
-cale.:Vă aşteaptă un rol imp
NIV

dre. de
serviciul. muncii: locale. şi mân
-cale'; a. revistelor:puse în ii
avem,. câteva, . În. Râmnicul Vâlc
provincialismul, lor, şa cum lor se. "pre găte şte
ant. . lu şcolile.
este: :uw” centru: cultural import
LU

ţăto rilo r şi za “multor tineri . cari. nai

educaţiuneă! preoţilor, învă a Țărei.
politică. şi ia: viaţa cuiturală
târziu: vor” participa li; viaţa le, s'au
o '.adăposteşte de seco
li: jurul: episcopiei lui, pe care
RA

statornice; dit în tot cazu l amintiri.

înfiripat, dacă: nu tradiţiuni
ate :p2 viitor. Trăiţi într'o atmo-
de! fpte, cari aşteaptă -să [ie imit în-
te alie oraşe de proviocie ar
NT

sferă sufiztească, pe care 'mul tor i de cult ură

jul să fiţi sămănă
vidia-o. - Dece :maţi avea cura
fără valoare |
şi nu expozanți de moiistre
CE

a:
i cauze să datorește abdicare
M'am întrebat.adsse oii, căre se. arăta aşa
a (= In dreptul dea
oraşelor noastre de provinci
cel mai apropiii nu găsim cen-
cum sunt? In trecutul nostru.
I/

ma-
zi, Bucureştiul nici odată Wa
tralizarea p2 cire o avem astă cărei. să se
AS

particul ară, îsaintea

nifestat o origin: alitate a sa a
a fost departe de a îi aceea ce
plece 'restul Țării. Bucureştiul
şi este încă un imare centrii. CO-
fost Parisul sau -Roina. A fost
UI

ă trăind din cireulaţiunea bunu-

mercia!, în toate: privințele, adic de ce Atunci,
producțiunea Sa proprie
ilor Bora, iar ru "din:
la -aceasta 0 singură cauză: Cu
BC

“abdicare: provinciei ? Găsesc ne-au

Țării, bărb ţii politici, cari
ceritralizarea administrativă a
 ST

Revista Moldovei | 5i

RY
- guvernat, au -crezut: că este: de datoria lor să centralizeze şi
mişcarea culturală. In dorinţa: de.a avea.o mare. capitală au ne-

RA
„socotit; drepturile. celorlaite. oraşe.. Au adunat toate. instituţiunile
mari: de stat în, „Bucureşti, ;«ca şi cum restul Țării, era locuit .de

LIB
O 'populaţie “minoră la, minte, sau minoră ta „exercitarea dreptu-
rilor cetăţeneşti, şi care, ar îi avut nevoie să se rumânizeze după
“un centru de. cultură model. Aşa cum au creat Maghiarii, pentru
„numeroasele minorităţi: naţionale, pe care le stăpânesc Buda-

ITY
„Pesta; 'sau- cum au -creat Germanii: “de: sud Viena, aşa 'au' creat
bărbaţii politici români Bucureştiul: Un mare butoi fără fund,
în care S'au - scurs toate: subvenţiile şi “toate :dărniciile Statului.

RS
„Rezultatul. îl. vedem: Bucureştiul Va ajuns .să fie o câpitală,cu-
, ropenească,: iar în. schimbi. oraşele de provincie au: lâncezit. și
IVE
multe din iviţiativele:lor, fericite s'au -stins:;: :
Aceistă ,râlăcire: a bărbaţilor: noştri politici trebue: cat mai
curând. să înceteze. Căci dacă: până acum „ea:a fost:o piedică,
UN

,
de -astizi “inainte este un adevărat: pericol, : Lărgiraa graniţelor
pe care.
întregirea neamuiui, importanţa politică şi. geogralică
să în-
„am dobândito în Europa, toate uceste condițiuni noi cer
m până acuin sufletul
AL

locuiri cultura, de seră, în cire creştea

toate
românesc, cu O cultură, în voia. nâturei liber răsărită din
originalitățile geniului nostru naţi onal. Să nu ne sperie. rivalita-
TR

țile și chiar, duşmăniile,, pe..care le poate aduce descentralizarea,

ivă. :
Decât o ârmoniie stearpă mai bine O rivalitate product
N

„lată de ce, iubite Nisipzanu, vă. iudeinn “să vă 'declăraţi

CE

Aveţi în
provinciali şi. să fiţi mă; adri dz proviuiii uis:nul vostru.
“bărbaţ i culți,
cercul vostru profesori cu experienţă pedagogică
ştiinţifice; suflete-
cari au reflecta t asupra problemelor fi lozofic: Şi
I/

. plaiuril or voastra. şi care

de artişti, cari 'au' simţit frumuseţed
să-şi exteriorizeze simţirea; tineri visălori, ari bătrâni îrl-
AS

caută
ţelepțiţi priit practica: vieţii, şi pe cari voi îi cunoaşteţi şi îi pre-
voasiră,
țuiţi; acestora deschiăzţi- -le, în primul rând, revista”
UI

culturii” din restul Țării, să nu fie

Produsele 'de pe terenul
să fie trecute prin prisma gân-
trecute cu vederea, negreșit, dar
tot pe noi cei din Bucureşti
BC

dului vostru. Să nu ne, citim noi

în revista voastră, ci să citim ce scriţi voi despre noi şi despre
 Ma “Revista Moldovei.
25

RY
voastră + fie expresiunea con-
să
ceilalţi din restul Țării. Revista
între: 'vol; ea să dea. pulsul vieţii
'vingeiilor pe câre' le schimbaţi

RA
a ţine seamă de-ce zicem noi sau' alţii,
“voastre! intelectuale, fără
ţi. In. R- Vâlcea
“Atunci “veţi. avea un rosi. Atunci veţi fi respecta
trebiie să
un organ de publicitate, de care

LIB
să înfiintat atunci
ază de cultura românească.
țină seamă orişicine se interese
armă, că opinia publică
„n Frana, s'a. zis în timpul din
vincit de. cât de cele

Y
pro
este. mai bine oglindită de ziarele din,
. în. cea mai mare parte. între-

SIT
din “Paris, acestea-diri urmă : fiind
, :acelaş fapt. era adevărat de
- prinderi pur. comerciale in Germania
. țările, „a căror. capitale au
mult. In Italia de asemenea. În toate NS:
ERde gândire îşi caută un re-
fost robite de capitalişii, libeitatea
ajunşi aşa departe, dar sun-
| îugiv “În provincie, Noi nu :suntem
are mai mulți mari capita-
“tem pe. cale să ajungem. -Bucâreştiul
NIV

: Să fim dar. prevăză-

liştii de cât are Români “ce. Uită” întreagă
iu, - E
tori şi: să ne pregătim din. vreme un refug
partea capiialiştilor, să
LU

Şi până la robia ce ue “aşteaptă din

cu rătăcirea bărbaților politici
nu uităm că. avem. să lu; stăm încă
ră ce se tipăreşte sub
„cari sisipese milioanele țarii pe maculatu
RA

durile Statului. Căci N

auspiciile iundaţiunilor decretute din “fon
ele să fie acoperite, 1 1U
noi este blestemui, ca. toate "inexperienț
Această m cultură
NT

de acela care le face,. ci. din” averea publică.

taţiie p: care cititorii
vă stă în “cate, Știu, E. stoarza disp oiblti
ră locală. Sunteţi.
le-ar - da cu dragă. inimă pentru măaci voast
CE

i, Stăruiţi a pune
cu atât mai datori însă. să nu vă lăsaţi învinş
scrisul vostru în acord cu dispozițiunile caract eristice ale: sufle-
u u 'are suflet.
tului vâlezan şi veți învinge. Maculatura del: Cenir
I/

Voi. veţi avea pe acel a Vâlcii,

AS

Cu o prietenească strângere de mână.

C. REDULESCU-ROTEU
UI

:
BC
 -

pebi dotat Maeogto,

„ Revista Moldovei 53

RY
RA
n

LIB
[: acest an, de la 15 Septembrie "până “la 15 „Octom-
“brie, va avea loc la laşi: Expoziția. agricolă, viticolă,
“horlicolă,. zootechnică, de industrie casnică şi agricolă.
__0 Moldovei întregite. Se cuvine toată lauda grupului: -

ITY
de instituţii şi persoanelor cari sau gândit să întăptuiască
expoziţia unde “să :se întrunească toate ramurile de pro-
ducţie - în “legătură” cu ' agricultura” ale unei regiuni care
reprezintă.
RS
o vădită - :continuitate: economică ca aceeaa
Moldovei, Basarabiei. şi: . Bucovinei. Va fi un fericit şi
instructiv prilej.ca să treacăpe dinaintea tuturor întreaga
IVE
viaţă “economică 'a' Ținutului Moldovei întregite, să vadă
iar cei dornici de mai bine
fiecare ce-i bine şi ce-i rău,
- să înveţe căile prin care pot să ajungă la „acest sfârşit.
UN

Pe deasupra. conducătorii Economiei Naţionale vor avea

posibilitatea să: vadă realitatea, să asculte doleanțele, să
înregistreze dezideratele ca să, poată pune bazele politicei,
AL

economice pentru consolidarea Țării.

"“ Expoziţia de la laşi'va fi cel mai convingător semn.
al începutului .reluârii muncii, după pauza ce am făcut,
TR

ocupați fiind de la 1916 până azi lutro altă ordine de

idei cu' desăvârşire superioară în ce priveşte Neamul și
N

Tara noastră. Expoziţia aceasta va. însemna Sărbătoarea

concursul între.
CE

- muncii Moldovei întregite, va însemna

cei cari fac elita muncitorilor. pe tărâmurile ce.se vor.
prezenta vederei noastre. . . . a
Sunt motive puternice cari trebue să îndemne pe
I/

fiecare producător al acestui ţinut să participe cu, pro-.

AS

dusele sale şi pe fiecare locuitor, să ia parte la această

Sărbătoare a muncii moldovenești. | i
Expoziţia va fi instructivă atât pentru toți producă:
UI

torii cât:și pentru toţi consumatorii, iar comersanții în

genere au cei_dintăi nevoie ca să aprecieze progresele
BC

ramurilor de activitate economică, să le urmărească des-

voltarea lor, să cunoască nu niimaj locurile de produc:
Rr
 Revista Moldovei
s.

Sa. Me | d?

RY
ține, dar. şi -pe .producători i mai: îndemănateci şi caii
cei
„mai ieftine produse;
adue pe “piaţă “cele mâi.. bune şi::cele
bune ” organizatiuni eco-

RA
ceea ce formează idealul unei
nomice. -
_, Expoziţiunile, în „genere au un. caracteretatincon testabil

LIB
prin noutatea. inforinaţiunilor şi. prin vari ea. faptelor
economice. Autorităţile Econoin iei. Naţional e şi rcprezen-
tânţii. ramuirilor.. de activitate economică. pot face compa-
prime și a
rațiuni. instructive asupra: preţurilor. materiilor

Y
căilor de. co-
„maşinilor, .ă căilo
ra”| influenței. „|l.

SIT
fabricătelor, asup şi mai. cu sam ă asupra
minicăţiune,. “â ” tarifului vâma totdeauna...
“spirituluide înt cere” între. producători,:, care.
este în folosul Țării. ;.. ag
“ "Expoziţia oferă. prilej
ER
ul'o singură ochire să
ca. dintr
inibr ățişa m to ta ”
li cțiun
ta
produ ilor eaunei
te ni șitățilede,
regiunecesi +
NIV

a ne da sama “exactă 'de 'condi ţiunil și de.

diverselor. ramuri. de producțiune.
"* Expoziţiunile, ne învaţă să recunoaştem superi oritatea;
ne “învaţă, să,
câştigată, defectele, câre trebuiesc” înlăturate,
LU

recom-.
respectăim , miunca,, energia. şi isteţimeaşi Să le
pensăm. Ele ne dau singurul mijloc. .de a, putea .controla
ori
mersul producţiunei, dacă. propășeşte. sau stă, pe. loc,
RA

dă înapoi, e i ei a
=” Aeei” cari contestă folosul acestor Sărbători. ale mun.
NT

cei reproşându-lcăe ele n'ar fi: de "cât desvoltarea. unor.

sau:
forţe” înțrebuintate în mod niefolositor, un, fel de lux
satisfacere a „unor, deşert acei,ă judecă. efectele uiîn
ăciuni
CE

le - secundare în. locul scopul

lotul cauzelor. și . tirtnări me ăcela al îndem-
cu adevărat înalt şi folosiictor,şişi anu
imoral. producător şi
nulu spreoziproțiu
i * Exp s eco
grenil nom rt dire
I/

“. e
pun în; rapo ct pe
consumatori, ele stabilesc, între producătorii „de toate.
AS

e .

pe
felurile”o ” rivalitate folositoare ; . ele fac să se cunoască
procedeele nouă în producţiune: şi ” desceperirile demne -
UI

de intereş, eu
' Recomperisele acordate: producătorilor contribueunsc felși
-căci ele
la -propăşirea. noastră națională, dau.
BC

ele,
de sancțiune oficială calităței şi “valorii produselor expuse
o...

-
 A
,

Revista: 'Moldovei 55

RY
și-nu sunt :rari cazurile când -mari agricultori sau indus-
triaşi. au făcut. avere““şi-. renume lor şi Ţării lor: mulțus

RA
„mită medaliilor. obţinute. la: concursurile de la: 'Expoziţiile |
la care au 'pârticipat: ci ?

LIB
La Expoziţia dela
Iaşi 'vor îi :10 pavilioane: .:
; +1) Pavilionul Agriculturei . Cenerale .care: vă fi orga-
nizât după: toate : cerinţele : Expoziţiilor.: ştiinţific = organi-:
zate,;vâ. cuprinde-— seminţe, plante, prob: de:pământ;

ITY
„hărţi agricole, statistici pentru fiecare judeţ, insecte"şi. boli.
vătămătoare -culturilor:-agricole,. literatură agricolă cțc. etc
„-**2): Pavilionul Viticulturei şi Horticulturei va cuprinde :.
„i 1 Viţe:
RS
de vie; struguri, -inimicii. viței de vie şi -strugu-
rilor,.«nijloace: de :combatere, conservarea :: şi comerciali.
IVE
zarea. vinurilor, hărți etc.; apoi fructe din livezi: sistema-.
_tice „şi -nesistematice, ::industrializarea. fructelor, „cuptoare
sistematice etc. ;. legume verzi .şi conservate, : mijloace de
-
UN

dace.

conservarea lor.pe: iarnă. pi

":13) Pavilionul; Zootechnic — animale, păsări ŞI. peşti —:
„vite 'de tot felul şi din fiecare judeţ; studii asupra: creş-:
terei. lor, statistici.etc. . E III TR
AL

+4). Pavilionul Agriculturei - - se. vor expune prisăci

„pe judeţe, 'formate;. din şi sistematici. .
stupi primitivi.
TR

5) Pavilional' Anchetei Agricole. Ancheta ''Agricolă

va „privi. fiecare: jiideţ “al: Moldovei întregite . pentru..a se
N

stabili o comparaţie între felul de organizare și de exploa».

tare. a întreprinderilor 'Agricole: de. difer ite din:
: categorii
CE

ia:.
şi :Bucovina.
Moldova, :Basarâb „e
:- „Insaceste Anchete Agricole pe. Județe: să - va arăta
amănunţit starea exploatărilor agriîncole inomentul trans:
I/

formărei regimului de. mare proprietate în :mică proprie-

spirit: ştiinţific.și ne-
AS

în. e,
tațe. Aceste anchețe fiind.; făcuț
or servi;ca isvoare: ştiinţifice şi: de. îndrumări;
părtinitvor
temeinice. in viitoarea aşezare a Agriculturei Regiunei
UI

noastre, |
- 6) Păvilionul: Industriei Casnice şi Artei Naţionale ,
BC

la sate va cuprinde: ţesături, impletituri precum și orice

alte obiecte de folosință-casnică,:--
 „Revista 'Moldovei
a

56 ÎN

RY
7) Casele de: fruntaşi: săteni vor :Îi::şease : . două: de
Basara-:
munte,. trei de deal şi. una: de_pescar din: sudul,
uite în mărime naturală, cu. toată gospodăria:

RA
biei, constr
casnică şi zestrea de țesături, impletituri, îmbrăcăminte
i podoabă, caracteristică regiunilor:respective.. :

LIB
:,
i 8). Statul „Va! “avea .pavilioanele.:. sale. şi " anume
i,:
Ministerul 'de Agricultură, Regia. Monopolurilor; Statutu
Silvicultura, Pescăria (Aquaruin: cu -peşti din litoraiul,

Y
e o e
Basarabiei).
9) : Pavilioanele Industriilor agricole, viticole şi hor-:

SIT
ticole —- care. voi: cuprinde : produsele” morilor, fabricilor
de zahar, de: spirt, paste făinoase, oţet, bere,: oloi. .dex-

i
ER
trină, glucoză, conserve :alimentare, tăbăcării, țesătorii, în-
Pa
călțăminte etc, etc.
-.-10) 'Paviliouul fabricilor. de- maşini -agricole, unelte:
NIV

şi instalațiuni produse: în întreaga țară cât şi-n “străină=

tate vor fi prilej de a se cunoaşte cele- mai nouă'şi:mai'
sistematice mașini. pentru. : diversele. ramuri de “activitate
LU

economică. . DR RIN er ia IE i e ta ?

In timpul Expoziţiei vor fi convocate şi . diverse:

Congrese: Economice. în cati -se'-vor::discuta situațiunile
RA

feluritelor.: ramuri ::de.. activitate:; economică: -cu ; voile și: .

nevoile lor... i ee
NT

Expoziţia de. la laşi, :din toamna viitoare, urmăreşte:

dar întâlnirea şi cunoaşterea în' deaproape.a tuturor 'agri-
cultorilor şi industriaşilor celor. trei - provincii -ale Mol::
CE

dovei întregite, întâlnire -care.::va contribuiîn cea mai

largă măsură la apropierea: sufletească . atât :de. necesară
pentru consolidarea idealului nostru raţional şi . la o în-.
I/

drumare serioasă: a educaţiei economice... ii

_. La lucru dar, producători: mari! şi “mici şi toţi cei
AS

ce înţeleg. însemnătatea Naţional .Economică “a Expoziţiei

Moldovei întregite pentru buna ei reişită! « - --.
UI

„: Lazăr Theodor,
BC

9
 Reviste, Moldovei; „57.

RY
„Oroniea. „Botoşăneană.

RA
FEN sd

Ateneul Român: 'din : Botoşani. Ateneul ş'a “eluat acti-”

vitatea sa întreruptă: “di cauza “războiului, Deociimdâtă sa ho-"

LIB
tărit ținerea unui:
ui ciciu* 'de conferinţe: publice, în aula liceului
«Laurian», „ începeră, de: la “4 Martie 1923, “după următorul
program:.
4- Martie D-i N. Răutu, profesor: Moldovenii şi Românisimul;

ITY
LI i 33 oct. Haluuga, profesor: Ştiinţă şi şarlatanism
| i a în știință ; |

RS
18 -ii Re Căpitaia: Y, hisihănescu: Eri, azi, mâine;
Y

25 SN 20 E. Zorio, inginer: Trecutul, prezentul şi viitorul

3 : îs “technical Botoşanilor;
IVE
1 „apte >. L V. Luca, direct. liceului Laurian» : "Cultura ;
15. ». C.: Iordăchescu, instituto, : “Al. Macedonschi ;
22 Ati > H. Vasiliu, Secretarul Primăriei: Unde începe şi
UN

N unde, sfârşeşte ANiata;

20. :a: pp Nicoieaiaia,” “Avocat+ Educaţia priu muzică ;
6 Mai a C. Tufescu, profesor; Industrializarea - „aerului ;
AL

13. > Ne N. Răutu, profesor : Studiile clasice şi _

Na | Vremea noastră ; |
20 > > bă Crudu, direct, şe. normale : Lumini istorice
TR

aa “din studiul czilor comercială „care brăzdau

" "odinioară pămâsritul românesc. AN
N

Conferinţele. vor avea loc în zilele indicate, exact” la ora „4. după
amiază: "Pentru, “preintâmpinarea. cheituelilor Sau fixat 12 lei
CE

| pentru lojă și 2 lei pentru parter. Biletele 'se „găsesc . la d-l &.
V. Adam . „profesor, iar. în ziua “conferinţei la “liceu între orele
10—1 1280 dimineaţa şi. de. la 2—30 după: prânz.
I/

Asociaţia foştilor elevi ai liceului „Laurian“: S'a în:

AS

îiinţat în Botoșani o 'societate culturală. cu ' numele de cAsocia:

ţia foştilor elevi ai. liceului Laurian»" având următorul scop: 3
UI

a) A stabili şi întreține legături sufleteşti între toţi. mem-

Drii săi, ori pe: 'unde. s'ar afla prinşi în mrejele vieții;
1).A lucra pentru 'propășirea . liceului eLaurian> ;.
BC

|
b). A ajută, prin mijloace morale şi materiale, pe: membri
şi familia lor, la nevoie, n
 58. pc Revista Moldovei

RY
c să
Toţi foştii elevi şi. “eleve ai .acestei. şcoli; - cari. dores
ddres eze preșe dinte lui —
facă parte din Asociaţie, sunt. rugaţi să

RA
d..N. Răutu—o simplă scrisoare,de admitere. : îneea aa
ai
Pot face această scrisoare. toți. foştii. elvi şi. elev, fie.
: în;
| statului, fie. particulari, oricare ar fi timpul cât au. figurat

LIB
cataloagele” Liceului, dar cari au: dobân dit, oriun de, . studii :echi-
valente a cel puţin patru clasee gimnaziale şi cari au împlinit.
vârsta-de 21: de ani... :.....-- Tie A EIN INI TIE ER a

Y
Totodată, fiind- că cu. ocazia, inaugurării “noului “local al:
a. c., Asociaţia va

SIT
Liceului, care: va avea lo. prin luna! lunie,
scoate un: volum festiv, în care.se. vor publica :scurte articole în
legătură. cu. trecutul şcoalei, toți, membrii, înscriși şi. cei cari se: ”
ER
vor mai, înscrie, de acum îuainte, sunt. rugați să trimeată ase-
menea. articole, cel mai târziu;până la 15 Aprilie, a. .€.,.1923,
Sediul Asociaţiei este; la Liceul, “Lauri na din. Botoşani, ă
NIV

unde” se va „adresa orice “corespondenţă: Ta 8 E

Societatea_ muzicală «Armonia». Această veche socie-.

LU

tate muzicală care datează în oraşul nostru” de la 1883, Şi-a re-

început activitatea să, mulțumită, câtorva eleriente active şi. pline,
de dragoste către arta muzicii. Având la dispoziţie sala de cor
RA

a liceului restăurat, societatea aceasta face. „epetiţii. în fie care,

muzică instrumentală” de canieră, şi “ansamblu orchestral,

NT

| Corul este. sub conducerea d lui, „profesor. de muzică M..

Posluşnicu, iiar 'orchestia sub conducerea d-lui avocat P, Nicoleanu..
CE

“Membrii sunt toți diletanţi, nu “profesionişti. ca la. societa-,

tea filarmonică «Haifa». Legătura între, membri este, întemeiată.
numai pe dragostea! lor. „pentru, arta muzicală. Nimeni, TU, urmă-
I/

rește de loc câștiguri băneşti cari să fie împărțite între, membrii

ce au-ca. singură. ţintă,. cultivarea simțului; muzicei atât,la ei cât
AS

şi în societatea noastiă. atât de blazată, ŞI. materializată. Intru a-

_ceasta se deosebeşte fundamental de: societatea filarmonică
<Harfa> care caută tocmai” sprijinirea materială, a: membrilor ei.
UI

Păcat numai că membrii «Armoniei» nu vin în. mod re-.

gulat la repetiţii, căci astfel ar putea da producţii foarte reuşite,
BC

dovadă întăia: audiție muzicală “dir; seara zilei de 2 Martie, a, c.

dată în' Aula Liceului: «îm . . -
pf.
if. : . 2.
,
zi ă - Dima
 „Revista Moldovei. - 59

RY
„Un cerc biblic ortodoz, in. fiecare : Duminică, după a-
miază, la ora:4 sau făcut în: tot timpul. iernii;: mai întâiu la:

RA
| Ospenia şi apoi la: şcoala: cMarchian», adunări ale credincioşi-
lor creştini. ortodocsi, sub: conducerea părintelui : T. “Chiricuţă,

LIB
care le citea şi explica cuprinsul” Bibliei. |
„» Scopul 'acesiei activităţi de Duminecă este destul! de. vădit.
Se urmăreşte în primul rând, să facă a pătrunde. Biblia în
massele adânci: ate“ poporului; în€redințati fiind că ea este sin-

ITY
“gura carte, care corespunde perfect de bine . celor mai înalte şi
mai „neschimbătoare nevoi sufleteşti ale „poporului, Renaşterea,
din toate. punctele. de. vedere a neamului: nostru. românesc, nu.

RS
se va realiza de. cât, atunci când. această. carte va deveni 'cartea:
de căpătâi a tuturor Românilor. Istoria este o. dovadă 'vie despre
IVE
aceasta, Toate, țările în adevăr înaintate,. cum sunt:! Anglia, Sta-
tele- Unite, Canada;. Suedia; Norvegia, - Danemarca, Elveţia, etc,
sunt ceia ce sunt astăzi, în cea mai m re măsură, datorită ele-,
UN

meniului ideal, pe care Pa vărsat Biblia “în sufletul poporului.

In al doilea. rând să urmăreşte învierea: gustului masselor
pentru muzica religioasă, în: special 'a muzicei noastre vechi, pe
care strămoşii noşti o iubeau mai muilt, fiindcă o cunoşteau şi
AL

o cântau mai; mult. Ținta. ce se urmăreşte. prin. această ; muzică

este ca. să se ajungă odată la acea. vreme, când toţi, credincioşii
TR

să jeie parte activă la "serviciul dumneze sc... ..,,, i

<Am deplina încredințare că. atunci când credincioşii bise-
N

ricei.. noastre işi vor întemeia credirița lor- CA. mai temeinic pe
Sfânta Scriptură şi atunci când toţi credincioşii vor, fi . cat, mai,
CE

activi la rugăciunea din interiorul bisericei, ortodoxismul nostru:

va fi O adevărată şi indiscutabilă putere de viaţă, națională A
I/

Societatea filarmonică «Hartă». “ Botoșani au “test

AS

totdeauna vestiți prin lăutarii săi. Mulţi dintre aceștia sunt as-
“tăzi artişti în adevăratul înțeles al. cuvântului: Sărăcia şi 'nevoile
îusă îi ţin. ascunși în întuneric, Nimeni unu le cunoaşte puterea
UI

de muncă şi de execuţie, de- aceia nici nu sunt, „Prețuiţi după

adevărata lor valoare,
D-| Alexandru Nicolescu, maistru de muzică de a! şcoala
BC

normală de învățători, un priceput conducător de orchestră, a

luat asupra-şi rolul de a scoate la iveală pe aceşti artiști rătă.
ciți în pustiul vieții ? |
 60 a | Si Revista Moldovei

RY
toţi
„D-sa, a: înființat filarmonica: -cFiarfas la care iâu părte
profesioniștii. muzicanți ai: oraşului, Nimic “mia i frumos şi „mai
inălțător, pentru centruj nostru. botoşănean !.|. |

RA
„Dacă aceşti oameni var... vea. ambiţia. :.n acesară. de a:“da-
i vedi lumii ce sunt şi ce pot, vor ajunge să deie în curând cea.
din

LIB
nâi aleasă orchestră, nu numa din jocalitat e, dar, chiar
nordul Moldovei! . i a :
Sa Ş
Pelitru aceasta se cere însă, „ca. "să-işi: respecte” “fiecare, cu-.
vântul: dat şi, nai ales, să, bu se: „ividieze. Junii pe alţii, cum
sea.

Y
| este obiceiul: între artişti 1

SIT
"“Aturici, şi numai atunci, strânşi uniţi” în juriu şefului tor,
care .are: aproapă toate însuşirile: cerute ” conducerii, “vor: putea
să. facă muzică adevărată şi operă. aleasă, Allfel' totul e= peritor
şi munca zădarnică | , i: ci ri ER
Ajutorul :pe care: d-na Cristina Gocâs, diieetoara liceului
de. dotanişoare, Pa :dat. pentru:. “înfiriparea:- “acestei societăţi de
NIV

cultură. muzicală,. oferind bani. şi localul trebuitor. pentr repe-

iți, este vredinic de. toată laudă. ME

Primul: concert. aj. «Hai fei. de la 30 Marie, a. e, a fost |

LU

pepiru cei prezenţi „0. frumoasă, făgăduință, Și nimic, maii mult,

. a ,
mat

“ Examenele de: definitivat ale: iavățătorilor.. Matre 12

RA

şi: ai Martie, a: c.:s'aui ținut la şcoala” norinală "de băeți, exa-

menele de definitivat ale învăţătorilor şi. învățătoarelor, din ju
NT

deţele Botoşani; Dorohoiu şi Suceava. Comisiunea a fost alcă-.

tuită din d-l Ziberiu Criidu; direct, solii: normale da băeţi, ca.
CE

președinte, "d-na Cecilia Halunga, profesoară titolară de partea

Jiterără la şcoală norinală: de' fete; d-l Const. Tufescit profesor -.
titular: la catedra de fizico- Chimice la liceu şi de matematică: la
I/

şcoala normală; Preot Zoma Chiricuță, | „profesor titular la” ca-

tedra “de pedagogie a „şcolii normale şi director” al şcolii de
AS

aplicaţie gi d-l 7. Dumitrașcu, inspector. şcolar al învățământului,

primar, "delegat al ministerului. ia
UI

Au fost înscrişi 78 de candidaţi, “s'au prezentat 56, au

fost admiși 33 şi respinşi 23. Ia |
BC

"Rezultatul celor reuşiți, pe judeţe, în ordinea clasificării,

ete : urinătorul ; ae
 Revista Moldovei.
| ȘI

RY
| E Judeţuit Botoşani.
a “Buzilă |, Otizorghe. * Poiana — Voro

RA
„di
na Nouă Media 8-15
Nistor: lon. ; “Flămânzi- --
| 3, Mihailovici Maria. Stânceşti Chiţoveni . a. "sc
-"4.Simioneseu-.D-tru... : : Rădeni — Lătăi

LIB
... > 8.00
“5. Liteanu Gh. Elena -: Botoșani. > 7.88
-- 6. Popa Eutrosina:. -: + :Flămânzi- Bosticeni
„1. Ştefănescu': Eugenia. > 7.63
Vlădeni. - | > "738

ITY
„8. Biju Alexandru:, : Movila- -Ruptă
„9. > 7.25
Frunzeti: Anton: Leorda-Dolina , „>: 41.00
-.10; Simion: Maria a Ștetăneşti-Târg,. | >. 7.00

1 “Filip L. Elena: Si
NI , udeţu Dorokioiu.
“Brăeşti |
RS IN
„.3....:9.50
!
IVE
2 . Coşteariu Elena + „>: Darabani > 9.13
3:. Rotariu. Const::. : : Avrămeni > '863
"A Curliue:Flena -- Zvorâştea- Vatra - >» 1.50
UN

„..5. Petrescu Elena, -. Saveni - 3 131

„6... Lăzărescu Ana”. * ... Târnauca > 725
î.. 3. Popâvici: D- teu - “Lozna Talpa” + 1.00
AL

A. “Judeţul. Suceava. . N i

i a: Chi i lon Da * Drăgăneşti. Ortăşti > 937

TR

2. Ştefănescu Coust.: : Tătăruşi | > 9.25

3. Mihailescu Pavel Lespezi —- Budeni » 9.13
"4. Todică Tonder'- Forăști — Ruşi p. 8.03
N

5. Mihailescu. . Aspazia “Lespezi -— Budeni. > 8.50 -

CE

-î. 6. Pintilie lie. * - :. Baia . „2 -8.50

"7: Sturzu Grigore! "- Poiana—Târziea .:850
8, Lateş Gheorghe . Fântâna-Mare— Cotu Băii » 8.25
9. Manole Gh.. -.. - Siliştea—Ştirbaţi a 8.00
I/

10. lordachi Vasile - : Raia — Bogata”: „318.00

1], Spiridon. Aspazia : Uideşti — loneasa >
AS

8.00
“12. Olteanu: lie: - . : * - Horodniceni — Ritiu > 1.15
13. Stan'Elen:: - - Forăşti — „Oniceni „> 7.50
14. Huşanu Gh. Florentina Găeşti—Drăoni: 3 11.25
UI

15. Constantinescu Vasile Valea-Sacă — Conţeşti > 7.00

16, Doroftei Ortansa „Liteni 2 > 7.00
BC

25
 „2 Revista Moldovei 2
62
RBCBNZIL

RY
RA
ca să se întâlnească.cu a-
3

„i «lcoanele» de dăr,.Vuescu....- - piilej

1

sănu re-
pre-:. “cești -sectanţi. Nu putem
"O carte de popularizare
comandăm, accâai carte. Coe

LIB
țioasă, atât ca fond cit şi ca formă. Dar .noi am
Ca. fond ea este o minunată cu”... oricine 'o: “va citi.:
doar în' treacăt .
prindere a tot ce se poate spune. vrea să “spunem,
, -pe care noi îl
esenţialîn chestiunea icoanelor. : următorul “lucru

Y
este/am putea spune, . , desocot de rea
im apăra mai mare
o şi de” nevo
CGaformă ă ea carte sectanţi : să

SIT
de citi MARO NIE cât
isbutit
'G
S arte de citiră popu- ne apărăm mai întăi de cumplita
bântue pe
lară. Socotim că părintele Vuescu.-;necredință care ne
trebue să lucreze cât “mai mult mulţi din aceia care ne socotim ”
ER ți, Câci
de i ameninţaţi de aceşti sectan
întrebare:
în direcţia aceasta. Sunt 'atât „7 -,să ne punem O simplă
i aceşti sectanţi 2:
niulte lucruri bune; pe care le. pe cine ameninţă
NIV

Sa. .pe cei cari cred în -:adevăr—sau

aşteaptă poporul de la:Sf. .
„Noi îi suntem recunoscători cred ? Pe'ceiUşordintai
peri-" * pe cei cem,nu Căci po
o E. -uiw crede acela
i optitaă âri-ce atac, Împotriva
„tru cârticică. Iar cercului. de ci-... respinge lor, pe care 0 cunosc
LU

tire «Văratecul»,. care tipăreşte _ credinţei

bine. şi prin. care trăesc fericiţi.
cartea, noi îi spunem „cu. mulţă
pe calea tipăritu- Pe cei de al doilea iar nu credem,
RA

mire : Inainte, nimeni nu poate amenința

“ilor acestora. Activitatea ci „căci
fictivitalca cercului “un lucru:care numâreexistă . Nu poate
„rilor acestora, . exista un mai pericol în1po-
e bine îndrumată şi nu-i putem
NT

e-
dcri judeţului nostru de cât să „Ava necredinț-i, de „cât 'necr
“dinţa însăşi. Prim urmar e voiu,
xă ez a De
i, fraţilor preoți, un
găsească cât ial mulți imitatori “Spune: "vedeţsectele: ce se ivesc ?
CE

şi sprijinitor, sr „pericol în.

în noi
DI III : Atunci el.nu există decât
şi anume în necredința pe
„„„Feriți-vă de adventiști, baptiști: înşine; lăsăm să crească in, tur-
Păc. :. Chirica- . -care o
I/

şi - milenişti de
FHiliţa, laşi, „n * mele noastre, ŞI pentruca să. fiu
ntîn ceia ce. vreau să
AS

-„.O carte de alarmă,pe care o... conclude intreba pe păr. Chi- -

spun, îl voiu
scrie cu o pană viguroasă, ini- Sf. Ta în
mosul apostol din satui de lângă. rica, autosul. cărţii: la
ştiu.că lucrezi cu
UI

„laşi. Ea este menită ca să pună... parohie, unde e duhului, sunt peri-

în. apărare pe toţi -acei a, dintr e. toate armel
„creştini, cae vor avea prilej ul
” culoa se sectele? Prind ele rădă-
BC

ca să trăascăîn regiu ni ame: cini ? Sunt incredințat că nu.

nințate d: secte, sau” vor avea :
- Cauza stă in lucrareape care o
 Revista Moldovei 63

RY
face. Dumnezen prin Sf. Ta. Mân- Ca aceşti funcționari şi lucrători
tuirea: prin urmare nu, “poate veni să fie prinși în raza de acţiune

RA
decât. de.âici+ să-L: lase preoții “națională și creştină. “Cine are
pe Dumnezeu. ca să: lucreze. prin frică. de :D zeu, iubire, față de
toate puterile. lor i in! mijlocul mul- oumeni, credinţă și respect. faţă |

LIB
țimilor. De; lucru: e mult şi sece- de. puterile statului Și ale nea-
rătorii” puțini. Şi-nu avem altceva Maului, acela . „poate: fi cu -ade-
de'făcut'de cât: să-L rugăm pa Varati un. bun slujbaș la căile,

ITY
Dumnezeul - secerişului. ca. să: tri- ferate, "unde vieţile şi' averile
mită cât 'mai mulţi secerători. care noastre 'ale. tuturora, li: sunt
să. lucreze. cu râvnă. în „ogorul încredințate oricând |
Lui: Mântuitea” de: secte nu ne
poate. veni de: la. cărţi scrise, ci "Vântul RS
i “ Pârintele Cesar Vuza prin. cu-
sau de câte-va pagini
IVE
de la apostoli vii, „care'să- şi. scrie închinate muncitorilor. cinstiţi
fiecare cartea. de: apărare a: cre şi. harnici: de la C. E. R. dove-
dinţei celei -adevărate! Îi iusăşi dește că a „priceput. rolul pe
UN

cartea vie” a siifletului oamenilor. Care ..Sf-Sa'trehue sx-l indep-

„Pr, T. Chiricuţă
linească îîn mijlocul acestui per:
sonal! huteroclit.
AL

N
„Munca Şi foloasele ei“ cu:
«Munca şi folvasele ei» de prinde constatări juste și sfa-
preotul. Cesar N. Vuza, profesor. turi cumpănite într'un graiu
TR

de religie la cele „două şcoli „potrivit. cu marea mulțime a

normale din: Botoşani Şi confe- celor câtre care părintele se
N

rențiar la regionala ! Il a: C FER. adreseaza,

Iași. - a
CE

" Ne-ar. părea bine ca aseme-

Căile ferate . roniâne âu: un
„nea propagandă, ce presupune
serviciu religios şi de propa-:
gandă culturală împărţit pe re- desigur ostereală și muncă, să
I/

fie făcută pretutindeni cu sta-

giuni. Acest serviciu -este de
tornicia şi seriozitatea cuvenită
mare însămnătate pentru masa
AS

nu numai aşa.de mântuiala sau

cea .mare a lucrătorilor din a-:
de câpâtuială. Atunci, începu-
teliere şi a funcţionatilor: de tot:
turile. făgaduitoare de azi vor
UI

soiul. ce sunt intrebuințaţi la

da rodnicia lor de mâinel.
: mişcarea trenurilor. :
BC

Nimie mai de folos dar decât T. Crudu. :

SCSPSO
 . . .
sf ,
xȘ
Revista Moldovei
4

RY
n
Pentru inima isvori' numai. ain' rațiunea rece şi:di
Neamulul—
E „Viitorul: e 1922. voința cea minuţios. calculatoare.
“ copiilor, anni, No.], Deceembri tă "Fără căldura inimii, fără focul. şi
pa-
1 La' Râmnicul-Vâlcil, apar o revis

RA
. 'siunii,. nu s?a creiat "nin imnic::
mare
-a asociaţiei : corpului didactic; supt de trainic pe acest pământ,...
conducerea cunoscutului profesor “desbată a-
gogie , fost inspector, d-l 1. Nisi- “"""Revista îşi propune Să speci ale di-
“peda lătur i de pro ble mel e
mai

LIB
__peanu,
Revistă aceasta, s'a născut din con- dactico-metodice și problemele cultu-
publi caţii mai vechi şi . rale generale ale neamului şi chiar
topirea” a două emele politico-sociale. E
anume: „Pentru inima copiil or“ a d-lui probl corpului
orul Neamu lul>, ce “Prob lemel e revendicărilor
Nisipeanu cu. «Viit
corpului didactic
| a-
vor gasi şi ele o laigă. ospit
didactic

Y
" aparținea âsociaţiei litate în coloanele i reviste care
aceste
N i
primar.. e
aceste : va prim i.
şi prod ucţii literare şi artis- -

SIT
„După cum era foarte firesc |
dotiă publicaţii care urmăreau aproatre- pe tice. .
cultur al: şi educa tiv, Cupri nsul primu lui număr este foarte
acelaş scop special ar-
bniau să se contopească. formând azi bogat şi ales. Se, relevă: în
-- Pentr u ticol ele peda gogi te ale d-lui |. NisI-.
lui
- revista: „Viitorul Neamu
Inima. Copiilor, cu frumoasa deviză ER
:: pean u, Rând unic a d-lui.
frumoasa scrisoare a d-lui.m putut
P. Partenie şi
C. Rădu-
“Drumul de la cugetare la acțiune să tru, pe care. nu ne-a
treacă prin inimă». lescu-Mo egime şi'în
opri să nu o redă în ;ntrm
„Im formarea tineretului:în mânile
NIV

sta destin ele acestu , popor. corp ul revis tei noastre. -..
cărula vor
trebuie ” să se pună toată greutatea - * Rec învăţătorilor
-cOomandăm tuturor care €
grijelor asupra. acelei. puteri sufleteşti, aceagtă: instructivă publicaţie
care consti tue rădăci na adâncă a tu- făcu tă, anum e pentr u, înălțarea sufle-
LU

tutor manifestărilor” omeneşti, . indivi- . lor. Noi

tului! și înobilarea “inimii
... ,

dualeşi colective, pe puterea inimii sau vom urmă ri de apro ape cu toată
nimic
o
a sentim entulu i. Nimic “ mare,. drag oste a cuven ită.
durabil. care să străbată prin efectele 1; CRUDU
RA

sale,. dealun gul veacur ilor, nu. poate:

înştiinţare şi o rugăminte.
NT

O
Cu acest număr noi încheiem al: doilea an de exis-
CE

pentru
tenţăal aces tei râviste. Ce cheltueli am făcut
„fie-care îşi poate -
scoaterea ei şi ce muncă am: depus,
închipui. . |
I/

na-
Rugăm dar pe toţi cei rămași în urmă. cu abo ru
a-l achita; e un drept. al. nost
inentul să se grăbească
AS

şi -o datorie a d-lor! nu inai doresc

Rugăin în acelaş timp pe toţi acei ce să ne facă cu-
UI

să' ne primească deacuma' înainte revista, d-lor care.

noscut 'printr'o carte postală : e un drept pe al. ei şi penoi..
şi
i scuteşte de orice datorie ! li scutește
BC

COLIITETUL --
 Anul Îl No. 2—4 BOTOŞANI lunie—August 1933.

RY
“REVISTA MOLDOVEI

RA
LIB
ITY
-

„" Grigore Alexandrescu, marele nostru poet, cântă în-

RS
una din cele mai înalte poesii din câte s'au scris în
româneşte, Anul 1848:
IVE
“Un duh fierbe în lume... vechile instituţii
__.Se duc, se prăbuşesc... | |
- Roata lumii se întoarce, şi din când în când trece
UN

prin împrejurări așemuitoare, dar cu mult mai mult cu-

tremur, şi mai mari prăbuşiri, poate!
“dn adevăr, un duh fierbe în lume şi azi. Şi daca
AL

în
nu suntem fățarnici cum zicea “Hristos, şi ştim citi
“semnele vremii tot aşa de isteț cum ştim citi în semnele
vestitoare de ploae sau de furtună, apoi trebue să ne
TR

isbească un lucru: întro epocă cese mândrește a fi po-

___zitivă, practică, vezi turburându-se o lume întreagă de...
N

'. blestemul lui Tutankamon, despre care s'a vorbit în presa

CE

mondială “mai mult de cât de conferinţa dela Lausanne!

po-
Vezi pe un, jurnal democratic — şi ce poate îi mai
ţia! — vorbind de o re-
zitiv și mai ştiinţific ca democra
na-
I/

ligie a viitorului, care -ar îi o nouă ipoteză a reincar

de
„__ției spiritelor; vezi atâtea conferințe ale oamenilor
AS

'ştiință care vorbesc cu toată seriozitatea de ectop/as ra,

de
“adică de materializarea în spaţiu a forţei ce se desprin
u
din mediumuri. Ce s'a tăcut cu mult cântatul echilibr
UI

între sentimente şi rațiune, singurul isvor al siguranței şi

liniştei sufletești şi pe care ştiinţa se încumetase să i-l
BC

dea prin cuceririle ei pozilive? Se dau cu capul de toate

 Revista:- Moldovei .
IE. A ui SEI2 II
D-

RY
ice cum s'a putut -
ipotezele învățații englezi,ca să expl
fotografii, - (reprezen-
impresiona. placa fotografică a unei:

RA
așa încât să fixeze
tând-o vastă procesiune în genunchi)
, deasupra celor
umbre omeneşti, plutitoare. în: văzduh
atunci. învârtirea
vii ?. larăşi “ecfoplasin, -sau ce-i ?.....:Şi

LIB
put- iarăşi
meselor, uitate în discredit un moment, au înce fuga,
a intra în funcțiune cu mai multă furie.. Toț au
i-d
Napoleon, pe
“pe calea“ asta: la interviewuri!Intreabă - pe

Y
, nu este?...
Tutankanion, etc.; ce-i cu lumea cea laltă ?. Este

SIT
„Oh! sărmanul suflet omenesc, câtu i-i el de slab, toc-
.vr ea el să se iS- -
măi când, se. grozăvește mai mult! “Ar
soco teală
prăvească..fotul aici, să nu mai aibă de dat ER ştiinţa
nimănui, — dar uite că nu poate!Și acum, tocinai
. acum toc-
care'şi luase 'asupră-și sarcina să-l. liniştească,
n'o
mai. ea îi- şopteşte: „de! Știu și eu? Poate-o fi, poate
NIV

In ori ce-c az e:
îi altă lume, toi cu noi ăştia de-aici ?...
fără
un mare. X la telefon, care se joacă să ne cheme! oia-..
să-şi spue numele...“ Şi: mesele îşi iau, iarăși locul
LU

de la Delphi, în fața unui om tot așa dezăpăcit,

colului
barbarşi neștiutor de. misterul care-l. înconjoară “ca și .
atunci a
RA

“Dar pe primitiv,îl mai înțeleg. Tună ? cade în ge-

nunchi înaintea fulgerului. Plouă ? Iși face din lut „ma-
NT

ma ploii“ şi se roagă să-i scape secerișul de înecuri. E

„ secetă? sculptează. pe „mama soarelui“... Misterul “Va
prins el, căci primul act al inteligenţi care Pa separat
CE

de: animal a fost tocmai noțiunea aceasta a unei forțe

superioare ui. Numai Că sărăcia - circonvoluţiunilor . lui.
cerebrale; îl împiedeca “să vază unitatea ' acelor. forțe: îu-
I/

teuna singură.: Politeismul e forma religioasă. a. ochiului

AS

“prea ingust ca să cuprindă şi. să vază în unghiul lui, fo-

”- carul“unic al lumei...Dar i-a spus minţii
. după ce ştiinţa
omului că totul:a izvorit dintro celulă. primă, după 'ce
UI

lisus. i-a spus: sufletului”lui că toate sufletele sunt fii. u-

nui singur, Tată, — D-zeu din ceruri— dupăce bună- -—
BC

tatea şi iubirea acestui Tată i-a dovedit-o crucea 'de pe

- Golgotha, nu e ciudat ca oamenii să se mai întoarcă
 - “Revista Moldovei 3

RY
„ iarăşila mama ploii şi la mama soarelui, plăsmuite din

RA
„lut, să mai creadă în blestemul lui: Tutankamon şi în
“mesele spiritiste?. .
i „De ce această intoarcere către primitivismul și poli-

LIB
teismul sălbatec?... - |
| Ştiinţanu şi-a spus ultimul cuvânt... A început a
„se îndoi din siguranța trufiei ei de odinioară. Cu atât

ITY
mai bine dacă.pe căile rațiunii începe să descopere în
lunete, în. microscop, în eprubete sau în placa fotogra-
fică, ceva crâmpâe din stofa lui Dumnezeu: sufletele

RS
noastre sărmane şi călătoare prin viaţă!
“Tot bine şi-atât dacă nu poate mai mult... Dar până
va putea „multul“ de ce oare mam lua cartea celui care
IVE
ne-a dat alia şi omega ființei noastre şi nam adânci-o
şi mam trăi-0 2... Tocmai din adâncirea şi din trăirea ei,
a rezultat totdeauna pentru viaţă, şi mai multă ştiinţă,
UN

și mai multă artă, şi mai omeneuscă politică,în societate.

Din clipa când omul a înțeles că „ma isprăvit cu
" socotelile lui -aici“ şi că mai are un rest de datorie de
AL

plătit şi veșniciei, — nu-i mai e îngăduit să se intoarcă

la „muma ploii“.
TR

| D. Nanu
er 0 d pere)
ZACe ED E ZA
N

72) cei i,

PAŞTE
CE

Din sfinte depărtări evocatoare

I/

- De patimi, de iubiri şi Suferinți

Vin zilele de Paști mîntuitoare
AS

“ S'aprindă *n inimi Stinsele credinți.

UI

Vin zilele de Paști. aducăroare

De har cerescși calde pocăinți,
BC

Ce: se ridic la cer îndlfătoare

Din mâini împreunate 'n rugi fierbinţi. ,
 Revista Moioovel
|

RY
„De ce Inalte — în jumul de tămiie
Credinfa-mi moartă ru: mai reînvie?

RA
Că-ași prea Să vie vremea zar, Părinte

LIB
Când mic copil mă furișam sub Aer:
Si toți ai mei mă ridicau în aer |
Ca să sărut imaginele-ţi sfinte.

Y
„Geor ge Pallady,

SIT
se SSR

ER
CRURI| VECHI
NIV

(urmar e)
21,
LU

1816, ianuar 31,

| Ileana Borş, soţia lui Kiriak, înzestrează pe. fiica sa« Zoiţţa;
pe care o mărită cu Vasile Morțun,
RA

„ „lzvod de cele ce dau fiicei noastre Zoia. zestre.

1815, "Shenari -3].
Maica Domnului ferecată cu argint — l suflet
NT

„Una icoană
țigan — 12 zariuri argint cu felegenele lor — 1 tablă Lipţcă—
2 farfurioare argint — 4 linguri argint — | lighean cu ibric de
CE

de alamă — 1 sipet —— 200 oi, însă una sută cu meii lor, iar
una sută stărpe — 8 boi de giug — 8 vaci — 8 șiraguri măr-
găritari — 1 inel smarand cu diomănțăle — 4 tingiri — 4 ro-
I/

chii — 1 salie — 1 oghial — 6 prostii — 6 pogoane vie la

cruce — 4 mese — 8 prosoape de obraz — 8 prosoape de mâ-
AS

nă — 30 şervete — 3 rânduri fețe de perină — 6 perini — 2

scoarțe mici — 8 cămeși — 250 lei adică două sute cinci zeci
UI

lei agiutori la o blană.

„jleana Borşoae, Pităreasă, adiverez.
„Acest izvod l-am scris eu cu zisa D-sale Pităresei şi “am
BC

iscălit de martur, lordaki Pleşescu“

Viea dela Cruce, este în Cotnari.-
 Revista Moldovei E 5

RY
RA
1820, octombre 7.
Nici autorul scrisorii, -a căruia iscălitură este nediscitrabilă
nici persoana căreia se adrezează, nu-mi sunt cunoscute.

LIB
„Cu frățască dragoste, cumnate Toedore.
„Am. luat scrisoarea D-tale, și am înţeles tot, și adevăr a-
răt D-tale că-mi pare rău că ești nătărău, întăiu că-mi scrii mai

ITY
întăiu rugându-mă ca să nu primesc bani dela alții, numai dela
D-ta; al doilea, că-mi scrii să triimet vechilsă sc 'giudece cu
Panaite; acest cuvânt iarăș este de rău, în vreme că moşia Sau

RS
cumpărat de.la mezat pentru copiii D- tale, și ţi-am dat scrisoare
că este cumpărată. pentru dânșii. Apoi dar venitul averei copii-
lor D-tale dela 1817 dekemvre 17 şi păr la 1820 april 23, cu
IVE
rămân să-l trag ca să mă giudec cu Panaite, ori D-ta că ești
părinte copiilor? Și cum poţi zice că nai cu ce cere dela Pa it
naite, având toate dreptăţile Jegiuiie Și întărite de Divan? Şi
UN

cum poate zice Panaite că nu ţi-i dator cu nimică, în vreme

când el au stăpînit averea copiilor D-tale doi ani și patru luni?
Deci pentru toate pre larg am dat plirotorie nepotului D-tale
AL

Vasile; i-am dat şi socoteală de câţi bani trebue să cei dela Pa-
naite, cu. ai mei cu toți. Mergi şi te giudecă, și înaintea lui Dum-
TR

nea eu, nu numai la Consulat, că adevăr și dreptatea trebuie să

O găsăști. Iţi vestesc aceasta că Dumnealui Căminar Spiridon
Paviu, văzând că n'ai plătit la vade 1900 galbeni, cu dobânda
N

lor, au triimis sinetul D-tale aice la mine, precum l-am şi arătat

CE

nepotului D-tale, și-și cere omul numai de cât banii, scriindu-mi

că. de nu-i vei triimete, îi va cere Pentru aceasta
cu împiinitori. fac
știut D-tale ca numai decât să se facă banii, să-i triimeţi la D-lui
I/

ca să nu-mi vie mie vreo supărare sau pa subă de plineală, pen-

trucă acele vor fi pentru D-ta în urmă. Deosebit fiinacă grâul
AS

meu cel de toamnă au. dobândit neghină multă și nu-l pot să-
mănă, politesc dacă ai grâu curat de toamnă pune să-mi lămu-
UI

rească vreo 15 merțe, şi tocmește cară cu chirie și mi-l trimete

aice acasă, şi chiriea voiu plăti cu la cărăuşi pe șin, cum și
preţul cuviincios al grâului ce vei socoti că este cu cuviinţă ţi-l
BC

voiu plăti D-tale, numai cu cât se va putea mai ingrabă “săi vie
grâul, că-mi șede arătura gata. Eu întru aceste zile, cu agiuto-
 6 E | „ . Revista Moldovei.

RY
rul lui Dumnezeu mărg la Eşi, poftese. acest răvaş să se triimată
la D-lui Medelnicer loan, la Costeşti, căci i-am scris să-mi . tri-

RA
mată un stog fân la Eşi din fânu- și.—820 apiil 7.

23,

LIB
1822 ianuar 19.
Din documentul acesta se poate vedea. care era: “preţul vi-
telor, prin anul 1822, în Dorohoiu. - -

Y
Ipistatul Dima "Fheodoropulos avea de luat” o sumă de

SIT
bani dela un negustor evreu, și pentru a se îndestula. i-a vândut
vitele. Dima Theodoropulos, zis și Dima Teodor, Dimitraki
“'Teodorul, numit și Dima Grecul, a fost însurat cu Jleana,
ER
fata lui Neculai Morțun dela Budeniţi, în Bucovina, căsătorit.
şi el cu Nastasia Roșca, descendentă din. o veche familie mol-
dovenească. Dimu a avut trei băieți: Tuduraki Teodoru!, adică
NIV

actorul Teodor "Teodorini, care s'a strămutat la Craiova, unde .

"este și teatrul cu numele lui; Teodor este tatăl "vestitei: noastre
cântărețe Elena Teodorini și a Aurorei Teodorini, altă câu-
LU

tăreață, cunoscută în străinătate. Al. doilea fiu, Costaki Teodo-.

rini, fost și el actor, este înmormântat în țintirimul bisericei de
la moşia Stoinicenii- Prăjescului, din judeţul Suceava, pe care o.
RA

ținea in arendă fratele său ancu „Teodortiii, bunicul artistei

din Bucureşti. |
NT

Dima Teodoru era cumnat cu Banul Joan Gorovei, care

ținea pe Ana lui Neculai Morţuu, și cumnat cu Ciornei, care
ținea pe a treia fată, Săftica.
CE

lată documentul:
„lei Par. Vite
I/

110 . 2 boi murgi |

90 2 boi, însă i balan și 1 roş.
AS

75. 2 boi, însă |] porumb Și 1 murg.

85 2 boi baiani.
UI

90 2 boi, însă | galbăn și Î tlorean.

85 2 boi porumbj.
80 „2 boi, însă 1 balan şi | galbăn.
BC

55
COPT E ALI a CCI
1 bou galbăn. dela Gheorghe Maţei
Te

050 15
 Revista Moldovei 7

RY
"45: “1 vacă plăvaie şută a fătă.
_ 40 ” - i “vacă gălbie cu coarnele rătezate - -

RA
40: -- 1 vacă murgă-ggalbenă, cu vițel.
DU Viţea”

LIB
„IO. 2 vaci porumbe sterpe
20 1 giuncă albă
„580: 3 mânzăte,

ITY
„3 902 „25 dela, Moşcu jidov.
a Delia! Lupul. Jidov |
„60 E 2 vaci: plăvane cam vinete, cu viței.

50.
o 40
-
„2 giunce
1 tretină roşă RS
galbene, a fătă.. -
-. -
,
IVE
| . .:30 1 iapă neagră.
80 n 6. | |
| Adunare: |
UN

"902 : 29 dela Moşcu |

„3.180: » “dela Lupu Jidov! o
„1082 5 fac împlinire. |
AL

Ne pe „u». Perilipsis
îR 1093 20 ce are să deie Moscu după deosebită socoteală
TR

"1082. se scad vitele de sus 'arătate

PIPLIIV PCIE rIrI 1
. ?

11 20 cu aceștia mai rămâne datori Moşcu ca să: deie'.

N

Do săle ipistatului Dima, pe'cari i-au dat acum și au istovit.

,
CE

„Fiind cu rânduit de 'cătră cinstita isprăvnicie Dorohoiului

dela Moşcu, tovarăşu său ce au fost _
CU... Sau făcut împlinire
dator D- sale ipistatului Dima 'THODOROPULOS în cuprindere
iscălitură,
I/

„mai sus; drept aceea am încredințat şi+ cu-a meă

852, Const. Mavrodi:
AS

24.
UI

1823, iunie 21,

Căminarul Tuduraki Ciure, dela Tâmpeşti, de lângă Fol-
ticeni, scrie nepotului său, Dimitratti Bor3. Căminarul era fiul
BC

lui Vasile Ciur e, care, afară de Tuduraki, a mai avut următorii

copii: Fotali, Nastasă, Ileană, căsătorită cu Kiriac Borş; Ca-
 Dei
4
8 Revista: Moldovei: |

RY
orită cu Dumi-
sandra, căsătorită cu Dimitriu, şi Anița, căsăt
averi imari, multe
au avut
tru Kiruș,în Basarabia. Ciureștii cele mai
râtori din

RA
„moşii în Basarabia și Moldova, și. sunt cobo
itori ai țării:
vechi familii, înrudiți cu cei mai vechi domn
„Cu părințască dragoste mă închi n Dumi tale, nepoate. Di-

LIB
cu dragoste și
miteaki. Scrisoarea D-tale din 20 iuni am - luat.
ur eu singur la
cele scrise am înţeles, şi astăzi mergând eu sing
a, și l-am în-
Mitropolie, am întâlnit pe Sfinţiia sa părintele Isaii

Y
moşiei, din acele care, îmi scrii D-ta, și
trebat pentru pricina
noi nu cere

SIT
m'au încredințat că svințiia sa cu Hărmăneştii, dela
- pără: acum,
nimică, nici vrea să ia nimică -din cât am stăpânit
parte a ce stă-
ci svinţiia sa are pretenție şi cere ca să e din
ER
pâneşte mănăstirea Pobrotei; îmi spune: numai că Dumme
ei Pă-
de 160 ani dela că-
hărniceasa Feştiloaea cu o scrisoare veche
lugării mănăstirei Râșcăi ar fi pretindarisit de la noi ca să ia
NIV

de loc în vârvu dealului despre Bârleșii, având nişte

o bucată
semne fireşti puse întrânsa, iar altă pretenție asupra părților
din Bâdiliţă spune că n'au eşit. Aşa dar dacă nu este,
noastre
LU

e.
pretenţie în formă, apoi nici scrisorile nu trebuesc arătat
„Pentru sămănăturile mele de acolo nimic nu-mi însem nezi,
cum nici pentru iarbă iarăș nu-mi. însemnezi; de ai vreo închi-
RA

din vânzarea fânului: de astă iarnă să o poți cost 'sau ba.

" puire
Dumisale surorei llenii mă închin cu frățască dragoste, şi-i spune
NT

că aici la Eşi acum mă năcăjăsc niște frigudi de vreo câteva

spuindu-i şi aceastacă acum întraceste zile am luat o
zile,
scrisoare de peste Prut, dela D-lui ginerele Ion Kazmir,.în care
CE

mă înştiințază că se află cu toții sănătoşi. e

„Al D-tale ca un părinte, Tuduraki Ciure, Căminar,
„Au rămas să caut şi harta la D-lui Andronaki Donici,şi
I/

de voiu vedea că vor să ni facă vreo împresurare, te voi în-

AS

ştiinţa ca să aduci scrisorile. Sânt aice mulţi cu care te pot

înştiința. Astăzi mam putut merge să văd harta, că sânt bolnav“:
ca -un fiu, D-sale nepo-
Adresa scrisorii: „Cinstit al mieu
UI

tului Dimitraki Borş, cu părințască dragoste“. | o

Artur Gorovei
BC
 RY
RA
“FLORI ORIENTALE |

LIB
| „(DIN AFIS)
meet

ITY
1,
„lumină fie!“ — așa 'şi rostise

RS
porunca lui divină Domnul.
„ cutremurând întreaga fire
şi ale nopţii oarbe-abise — .
IVE
se
Şi-atuncea. făcu lumină:
— a ochilor tăi strălucire.
UN

2.
ln mâna ta-s în adevăr
asemeni cerii şi primesc
AL

după dorinţa-ți orice formă —

Asceza o dispreţuiesc;
TR

. trimite-mi. însă mândru-ţi păr:

cu cl vreau să mă biciuesc,.,
N

3.
CE

Când adie 'n parc aroma

părului tău cercelat, —
drăgăstos, la pieptul rozei
I/

„cade iacintul, beat...

AS

4.
Sorbi cu nesaţiu minunate
UI

arome plutitoare 'n vânt? —

Eu împlu firea cu mirezme
BC

de mosc și ambră, căci doar cânţ

de bucla celei adorate,
pg i ti tati pi Râvistă Moldovei -.

RY
N . a - ... ? , . MR 2 „1
T 2,
. , - : pe . . ei
Li ine a - - . Ă EIa N DRE: ,
ai a: ; - .. ... « <, , _ .
a? - 4 o Da:
, >
ai bă ” Da

„Ah; ce rău-rm'a voluăvit

RA
acra ?nțelepciune-a vieții
şi-al „virtuţii. palid. chini—.-

LIB
celei dragi nam jăluit. +
— Jară dânsa: vino, vii i
soarbe dulce nebiuiiie

Y
şi balsamul tinereții. : |

SIT
de pe sânii mei de crin, i ta îi
iar din gura-mi purpurie. i ii
soarbe sănătate! ..: ii
Vim deci, i. ER
scumpe, boala să ţi-o, vindeci!“...
„GEORGE VOEVIDCA
NIV

o FII E ”
METZ (sa
.
LU

Zap! NA .

Pa E, ,
- .
i A
2 a e :.5
4 ; E . ri

Ca alsoleeaiseoelelarti nes
RA

îi
NT

i ragii mei, deacum sânteţi, stăpâni pe.voi,. sânteți Ji-

Sânt multe căile, ce duc
CE

beri pe acțiunile voastre.

în viață, dar toate se reduc la două; Calea binelui,
numai cu a-
o cale priporoasă, spinoasă, care 'se poate
virtiite,. duce.lă adevărata
I/

rievoie străbate, dar car prii e,

fericire. Şi o altă cale ușoară, “plină de moineli și atrac-
AS

țiuni, dar care duce la pierzare. Pe care diri aceste două

veţi apuca voi acum, când vă găsiți la răspântiă vieţii ?
Gândindu-mă la acest: pas: hotărâtor, îmi vine în minte
UI

chit ate.
-

povestea lui Hercule din anti

„Hercule şedea: întrin- loc: 'sânguiatec, nedumerit ce .
BC

din cele două. ce-i stăteau:în față. Deo-

drum Sapuce
veneau
dață i se arătară două femei, înalte. de stat, care
„2
 . Revista Moldovei 11

RY
cătră dânsul. Una, nobilă ŞI frumoasă, -era. împodobită.
de 0: firească: curățenie, Cu Ochii aplecaţi, CU. înfățișarea

RA
“smerită şi sfioasă, cu hainele albe. Cealaltă 'era grasă $şi
moleșită, sulemenită Și spoită, ca sarate mai albă şi mai

LIB
tumănă de cum eră aevea, călcă întepat şi cu trupul
țeapăn;; ochi-i sticliau, hainele-i erau' străvezii,: se tot
uita mereu asupi a ei, trăgea Cu coada ochiului, ca :s'0:
bage. în samă cei de prin prejur și întorcându-se adesea

ITY
să-și vază umbra.
"Hercule, îi -zise “ea, te vădcă nu știi ce cale sapuci.

RS
Dacă vrei să-ţi. fiu. prietenă, te voi călăuzi pe cărarea
cea mai plăcută și cea mai lesnicioasă, în care vei gustă
toate: mulțăm irele vieții, trăind fără a- munci. Și să. NU
IVE
crezi, că ai să te îndeletniceşti cu războiul sau: cu alte
trebi; şi totuşi vei avea să- ți alegi bucatele şi băuturile
ce- ţi. vor plăcea mai mult, lucrurile de: care să se vese-
UN

lească ochii şi urechile tale şi de-care mirosul: şi pipăi-:

tul tău să se mulțumească; drăgălăşiile te vor “mângâiă
și vei-'avea să dormi cu poftă în cea mai mare. moli-
AL

ciune. Pe lângă . acestea, o să aibi la îndămână: toate

bucuriile, fără să te ostenești ca să umbli după dânsele.
“Tar dacă vr-o dată ar da ispita peste tine să te facă să
TR

simți că are să-ţi lipsască cevă, ca să nu-ţi: poţi face

viața și mai drăgăstoasă, să nu te temi că te voi pune
N

să-ți obosești trupul: şi mintea spre a le dobândi. Voi

face eu, cum să te foloseşti de munca altora: și -să nu
CE

aștepți în deșert câştiguri de acolo chiar, 'de unde mai.

alergat. Căci eu dau celor ce vin după mine darul de
a îi “pretutindeni în largul lor..
I/

„— Muliere, cum te checamă?. O întreabă Hercule.

AS

— Fericirea, îmi zic prietenii, jar vrăjinaşii îmi zic

desfrânarea.
Atunci înaintând cealaltă femee, care eră însăşi Vir
UI

tutea, zise și dânsa: d

Şi eu viu cătră tine, Hercule; cunosc pe. născătorii -
BC

tăi şi am pătruns în ființa ta încă de copil. -Eu-așă:cred,

că de vei apucă poteca ce duce spre mine, vei ajjunge
 Revista ' Moldovei__

du
12 PS

RY
xx:

odată să străluceşti prin fapte mărețe și frumoase , și a-

și mai băg atăîn
tunci şi eu însămi voi îi mai omenită

RA
samă de cătră oamenii cei buni. Eu nu te voi ademeni
cu făgăduieli, că o să dai. numai peste plăceri. Îți: voi
numai -
spune pe față hotăririle zeilor asupra muritorilor:

LIB
irea”
cu munci și cu trude dăruesc ei vieții omenești feric ai
şi mărirea. e a
„Dacă dorești ca zeii să-ţi fie priincioşi, trebue să

Y
scă,
ie închini lor; dacă voeşti ca prietenii. să fe iubea

SIT
-numei bine; dacă doreşt i ca
trebue să le faci numai şi
ti; dacă: doreşt i ca.
țara să te cinstească, trebue s'0 slujeș
pământul întreg să-ți dea roade din belșu g, trebue să.
ER
munceşti la arătura câmpului; dacă-ți alegi. mai bine să
-
te înavuțești având turme, trebue să îngrijeşti de ele;
dacă cugeţi s'ajungi mare prin războae, dacă vrei să-ți
NIV

scapi prietenii din robia celor răi şi să-ți izbândeşti a-

supra vrăjmașilor, trebue să înveţi meșteșugul războiului
de la -cei ce-l ştiu mai bine şi să: te îndeletnicești me-:
LU

reu a te folosi de învăţăturile lor; dacă vrai să dobân-

dești putere. în trup, trebue să-l deprinzi a se supune
minţii şi a-i-da mereu de lucru, ca să se hârsască cu
RA

munca şi cu sudoarea... lată cum, Hercule, vei putea prin

muncăsă dobândești cea mai de căpetenie fericire.“-
NT

Şi Hercule a ales calea Virtuţii.. Veţi şti și voi ca-

lea pe care sapucaţi ? Atâţia ani, în dragostea lor ne-
mărginită, părinții voştri s'au străduit, asi cheltuit de unde
CE

poate mau avut, şi s'au lipsit de multe, numai spre a

vă da pregătirea necesară ca să puteţi răzbate în viață!
Atâţia ani profesorii voştri -s'au' silitşi vau pregătit dân-
I/

du-vă cunoştinţele necesare şi îndemnându-vă pe caiea

AS

binelui şi adevărului! Atâţia ochi se îndreaptă acum a-

Supra voastră, atâtea inimi bat. pentru voi, așteptând a-
celaş lucru. | | | |
UI

„ Veţi răspunde voi aşteptărilor părinţilor: voştri, ca să

poată spune cu mândrle: nu-mi pare rău că am cheltuit
BC

și man! străduit, dar am un băiat bun. Și vă daţi voi

„Revista Moldovei ee a

RY
T=Ț

samă, ce va să zică mulțămirea sufletească a unui pă-

RA
inte, care nu așteaptă altă răsplată de la voi, pentru
toate trudeleși ostenelile. îndurate, de cât ca voi să
fiți buni Do

LIB
Veţi şti voi să .
daţi învăţăturei primite întrebuinţa-
rea: cea bună în. viaţă ? Şi “veţi răspunde voi aşteptărilor
profesorilor voşiri, ca să poată spune și ei cu mândrie:

ITY
Noi va ' învăţa
m t carte, şi noi am contribuit la cultura
voastră, la formarea caracterului vostru. Şi noi ne'putem
tăli cu faptele voastre frumoase, după cum și satul şi
târgul vostru are acest drept la mândrie!
„Veţi fi voi acele suflete entuziaste, acele
“taperi care le așteaptă ţara, pe care mai cu samă le
RS caractere
IVE
aşteaptă ţara dela nolîn această vreme de cumplită criză -
morală prin care trecem? . e
Veţi luă voi pildă de la sutele de mii de ostaşi că-. -
UN

Zuţi cu glorie pe câmpurile de luptă, pentruca să vă iu-

- biţi ţara şi să lucraţi pentru binele ei, aşă după cum. a-.
ceia au ştiut s'o iubească și să-şi dee viaţa pentru apă-
AL

rarea şi mărirea ei? | |

Dacă bătrânii din generaţia de la 77 pot intonă în
TR

cor: Noi am fost odată tineri și viteji. Noi am dat țării

independenţa“ | |
> Dacă cei din generația de astăzi pot intona într'alt
N

cor: „Şi noi suntem viteji. Priviţi ce hotară largi am dat

CE

> patriei!“ -. Ş a
"Voi, conducătorii de mâne ai ţării, veţi putea la
rândul vostru răspunde, ca acel cor de tineri,de la săr-
I/

bătorile publice, din antichitate: „Și noi vom fi mai vi-

teji şi mai vrednici la vremea noastră ?* |
AS

„„* Noi, profesorii vostri, stăpâniți de nişte astfel de

sentimente, vă zicem: întraţi 'în - viață, tineri absolvenţi
UI

ai şcoalelor noastre secundare. Pe această cale a virtu-

ţii dorim noi să vă căutaţi fericirea spre a vă fi folosi-
tori şi vouă şi patriei. |
BC

= C. I. Ștefănescu
„profesor

Gat
= optati ozn are rr, gr

RY
RA
„a at an seate Rita Enizesea

LIB
i

i. In anul
"am; “cunoscut . încă din. tinereţe. Bram buni prieten
stal, mă .în-
1872, când abiă, întrasem în. corpul. telegrato-po

Y
căci pe. atunci, aşa -
. „ tălnesc: pe stadă, cu. Mihail, Eminovici, —

SIT
se nurhea poetul. DR E pi
mă.
: — Ce. mai faci tu Andronic; nu te- am văzut de mult,
îiitreabă, Eminovici Du E
E e „Ce: să fac, dragă Mihăi ţă,
ER
sunt sănătos, “dar. “nectiit.
| —;Ce,, necazuri. ai.?
te -
— Am obținut. un post la telegrăt, şi muncesc zi. Și:i.noap
NIV

cu, greu o pot.

„ca să. studiez manipularea apara atului telegratic şi
| deprinde. | aa Că
rea arcușului Şi "a
LU

| — Nu te supără, ai “depri ns bine mânui

pensonului, apoi .telegrafia e lucru mai uşor. Ştii una. Andronic, |
îți îac O propunere, şi te rog nu.mă refuză iu
RA

| — Spune -mi: Mihăiţ ă, Și dacă- mi va fi posibil , te voiu sa-

tistace numai decât. e «
— lată ce--ți propu n; a sosit. în Botoșa ni celebr ul violonist
NT

Tomiţă Micheru, împreună cu sora-s a, care este o fetiță nostimă

ŞI - drăgălașă, „şi cântă bine .cu chitara. Mâine :seară, pe... la orele
ic,
CE

8, vom petrece împreună la hotel Moldova, vino şi tu Andron

aducând-ți şi, vioara.! E
ă, voiu: veni cu cea mai mare - plăcere, dar
a — Bine, „Mihăţ
vioara. 10: aduc, căci am curajul să cânt în faţa unui artist mare!
I/

"A doua zi, la ora 8 seara, m "am înființat la hotelul Mol-

AS

dovă. Acest. hotel, care astăzi nu mai: există, era situat vis-a-vis
de. biserica Sf. Gheorghe, şi făcea un corp cu Oficiul postal.
"Când, am intrat în camera hotelului, am găsit pe Eminovici,
UI

pe: Micherii, și pe. sora acestuia, tusti ei -stănd -pe :0 canapea.

Eminovici, “pe care nu-l văzus em de mult, avea pe atunci
BC

vârsta cam..de 24 ani, cra de statur ă înaltă, avea plete mari a-

runcate pe spate, barba și mustața rasă.
E „Revista Moldovei. a Dă RR | i 1

RY
7 ZF

“Tomiţă. Micheru, de. origină, țigan, era

negru la, faţă, aproape
ca dosul; 'ceaunului, cu “Părul: creț. și. negr

RA
u ca: pana corbului.. li
* făcea impresia unui mulairu.- Era. însă,.
.un. . violonist. -distins, un
- mare artist, care dese-ori. concerță. Ja. palat, în. Mi “Suve
ranilor

LIB
-; Sora. sa, Nataliţa,- “era de o. îrumuseță, „rară,
față. albă,
părul. blond; auriu .Şi.:cu :ochii negri .ca mura, astte
l. ca: făcea un
contrast mare: cu rațele. „ei! Ce lueru curios, cât e de capricioa-
să Natura!

ITY
i d î
Noi patru, ne- am pns pe petrecere.- Erninoviei
a. poroncit
hotelierului să ne: aducă ceva. mâncare. şi. vin „bun,
şi de la ora

RS
8 seara: pănă ia miezul nopții, ati petrecut în timitele bunei cu-
viinţi.. Poetul, îşi declamă poeziile,: cu. ochii :săi ațințiți „spre
Na-
taliţa,, -pe.care:o. sorbea,. „Cu privirile sale; „Căci, drept vorbind
IVE
mi-a, mărturisit că-i! „era. foarte. -dragă.. Micheru,. la. : rândul. său,
cântă Cu vioara. cu. un Şentime nt. atât, de duios, : „că-mi, răscolea
sufletul! Şi inima, iar „Nataliţa îl. acompania . cu chitara. Eu însă,
UN

maveam nici un rol, eram un simplu. spectator şi . admiram. trei

lucruri: declamația,. lui Eminescu, cântarea. lui Micheru, și Îrumu=
seța: Nataliţei;. căci acum când sunt bătrân, tot îmi place să ad-
AL

mir. frumosul, dar încă atuuci, când aveam numai ;:20 de ani ?1.,
După ora. 12, poetul şi-a cam. pierdut, buna cuviință, din
cauză 'că Bacchus, începuse a-şi bate 'joc de-el; și de noi. toți!..
TR

Şi, în.această stare de veselie „şi entuziasm, Eminescu . a- început

să- reciteze. poezii umoristice: și decoltate, care ne. făcea pe. toți.
N

să râdem în. hohote, și tiganca. mu se jenă de loc,-ba înră îl

CE

rugă. pe. poet să mai, „recițeze ŞI. altele. „Se înțelege că nici „dânsa
nu băuse, apă!.. a Da RIA Si
| ni. pare, rău că, nu-mi aduc. aminte macar ceva din poe-
zile recitate. de, Eminescu. Dac aş fi ştiut atunci ce: o. să devie
I/

odată -priețenul .meu,, aş. îi copiat. vr'o câteva . versuri, „declamate

AS

în. acea sară,. ca. să-mi reamintesc acuin la bătrâneţe, acele câteva
“ore: plăcute, care le--am.- „petrecut împreună. cu marele nostru: poet,
„Aștiel, petrecerea s'a terminat a doua zi la ora 8 diriineaţa,
UI

când ne-ani. despărțit Și am „plecat. fiecare acasă. La. despărțirea

noasfră, Eminescu. mi-a zis că, curând va plecă în. străinătate, și
BC

de atunci, nu l-am „mai văzut mult timp.

lată că într'o zi, după trecere de câțiva ani, îl întâlnesc pe
 a _” Kevista Moldovei__
16__

RY
s'a părut că e a:
stra dar,dă ,r că e cu totul schimbat; mi
obse
t opri de a-i vorbi.
normal, bolnav, totuși, nu m'am putu mult timp hu te-ain văzut! .

RA
de
„a — Ce'mai faci, dragă Mihăiţă,
— Nu te cunosc, spii ne-m i cine eşti?
tenul tău, Andronic Ţă-

LIB
'=— Cum, nurți aduci aminte de prie
noapte întreagă, împreunăcu
-_vanu,.acela,cu care ai petrecuto l Moldov a?
artistul Micheru și cu sora sa, la hotelu mult d'atunci.
Da, da, da, îmi reamintesc, e

Y
* — a
00| a
— Unde locuești aici?

SIT
Hanrieta, într'o căsuță.
i Locuesc împreună cu sora -mea îi |
din strada Sf. Neculai. a
- De —
„3 — Şi unde mergi acum? ERrecomandată;
—— Merg la poștă, 'să expediez o'scrisoare
cum se face că
_— Bine, Mihăiţă, dar nu înțeleg un lucru: acest
NIV
porți
luna
în. m
acii lulie, când “căldura este- insuportabil,
în. picioare, când pe
palton de iarnă, şi pentru ce, porţi. galoși
stradă nu-i.de loc noroiu? oc
nam nici haine, nici ghetet...
LU

_— Răspunsul ţi-l pot da uşor:

it, și l-aş fi ajutat
„. ” Sermanul Eminescu, mult Pam. compătăm
decât un elev teleprafist,
"cu ceva; dar nici eu nu eram mai mult I
RA

„plătit cu una sută șase: zeci lei pe lună!.. AL

Şi l-am condus până la poştă. - . a
Poetul .locuia, împreună cu sora sa, într'o- căsuță mică, care
NT

„_
căpitanului lordăchescu.
„se află în ograda caselor celor mari a există
: Neculai No. 8. Astă-zi, acea căsuță. nu mai
diri stradaSf.
CE

stradă, a-
fiind. de mult timp daramată.Eu locuiam tot în acea
eram vecin: ct Eminescu,
lături cu biserica Sf. Neculai, așa că
infirmă, maveam Cura
dar. ştiindu-l bolnav, și sora sa Hanrieta
I/

Bă ia Da
jul să-l vizitez.
ciu, o doamnă, a căreia
' Inteuna din zile, venind de la servi
AS

ște pe stradă, şi mă
frumuseță mi-a atras. atențiunea, mă opre
escu , căci, auzind că e
roagă s-o îndrept la locuința lui Emin la lo-
doamna până
UI

polnav, doreşte să-l vadă. Am condus pe

îndrăzneala și am
cuința poetului, iar la despărţire, mi-am. luat
|
BC

întrebat-o:
— Mă rog, doamnă, cu cine am onoa re ?
 Revista Moldovei _ i

RY
— Eu'sunt Veronica Micle, dar D-voastră?

RA
„„— Eu sunt Andronic "Țaranu, un amic al nefericitului poet.
- “Şi din ziua când l-am condus pe Eminescu ia poștă, nu
Pam mai văzut: -, | -

LIB
a Andronic M, TȚăranu
Botoşani,27 Maiu, 1923. . - |
. To i . ” . | Ă ă ă

ITY
E ş

lia tractul Dnărăvenilon”-Bolașaui RS

IVE

| vremea lui Hurmuzachea baronului, pe când el era

UN

epitrop „lui Costache -Baloș, cu opt ani înainte de ho-

“+ “lera: cea “mare,la cănțălăria curţii din Dumbrăveni e-
rau mai mulți scriitori. Cel întăiu gramatic, care făcea
AL

slujba şi de casier, era un om voinic, statură de mijloc,

vioiu, iute şi lucrător bun, cum se auzia. El rînduia şi
" lua socotelele tuturor orînzelor de la rătuşele de pe mo-
TR

șie, în număr de cincisprezece; de la tejghelele podului

de pe Siretiu; de la vămile morilor de pe Siretiu — în
N

)- număr de trei;— el încasa vămile pădurilor; el împărția

zilele de lucru ale clacaşilor, cari şi unde să le: facă;
CE

el rînduia numărul scutelnicilor, a podvezilor, a vata-

manilor, paznicilor; el rînduia zilele în care vornicii cu
acești” din urmă trebuia să facă cislele pentru răspun-
I/

+ derea dărilor cătră vistierie. El era pe atunci începutu

și 'sfirșitu ori cărei socotele de la căânţălărie. Și pe lîngă
AS

toate acestea el era cercetătorul tuturor pricinilor, neîn-

țelegerilor din cele douăsprezece sate ale moșiei şi, după
UI

aşezarea lor, urma a le supune hotărîrei stăpînului pe

cele mai uşoare, iar cele mai grele a le înainta, prin
BC

'isprăvnicie, la divanu domnesc.

1) Auziţ
de la Andreiu Bursuc FĂ
 a a Revista Moldovei
18

RY
devenise
“Era mult. ocupât'. şi din: pricina. aceasta cu el,
tare iute, ca un chibrit. Nu putea nimene vorbi.

RA
a ziuă, pînă noap-
fără a se supara; căci de 'cum să făceră
„la el; : altu eșiă;
tea tirziu tot treabă avea:. Unu. int
orîndariu; altu-să-l

LIB
unu cu socoteala cu care l-a încarcat
ceva; că feciorii
lase 2-3 zile a casă, ca să-și mai facă
velniță, la standolă;
- boereştiîl iau, în batae la iaz, la
rlii de popuşoi, că
“Altu să-i dea țidulă pentru 5-6. dime

Y
că nu avea chip
mare ce mânca — şi multe altele. Aşa

SIT
Baro nu, nu vrea
nici să mînînce, nici să se odihnească.
toate la iînduială.
să ştie de nimic, trebuia să le ţie pe
trebuință de vreo
Când ispravnicu ori privighitoriu aveau
ER pisării încă nu e-
știre de luat, de la curte o luau. Că t pe grama- .
acestea. l-au făcu
rau tari în lucrări. Toate
amenințător cu
NIV

țicu să: fie iute, aspru cu fie ce sătean, gă .

cei slabi. De mai venea. vreo văduvă să.se “mai plin
bal“, fă-
de ceva, el.în furia lui O. şi strâmba „ba! ba!
anele, , eşau
LU

cînd buzele ca la ariciu..În cit “multe, sarm d-

ânblăs
„oft şi
plăngând, din cănțălărie, se duceau acasă
şi de dreptatepen-
tămînd, că alt loc „de iînguire nu era
RA

Andrei Bursuc,
tru ele tot aseminea. Intr-o zi Catrina lui se
feme ie
- smec heră și îndrăsneaţă, veni la cănțălărie ' şi
1-0 bătutla iaz
plânse gramaticului că. „vatavu. Andronic
NT

pu tu
veni t ur acasă,
sing
„pe soțu ei aşa de tare că mo fecioriişi
şi
„l-o adus alţii în car. El nu se poate. scula fac?“ El mi-
CE

„ziua şi noaptea tot îl mână la iaz: Ce să

ba!“ a 0
nios cînd biata femee plîngea începu '„ba! ba! cănțălăria
strimba. Ea .porni repede, la ușă, şi cum era
și femei — zise „aşa să te văd strîimb“.
I/

plină de oameni
o aducă îna-
EI poronci la doi slujitori, să o. ajungă, să nu
AS

pămînt, o aflară,
poi. Dar femeia pare că intrase în la ea şi.
ă
O căutară în două nopți de la o laltă acas
UI

nu O .găsiră. | o a
ei,
_ Hurmuzache căuta tot băeţi tineri la lucru ' moși La
pe băeţii Gheorghe din Ipoteşti Bucovina şi pe gi, alţii.
BC

pură a se țese intri mai

curte din pricina asta înce
ncea nu se luă 'la harță
mult de cît ori cînd. Vechilu Bosi
 9

RY
Revista Moldovei

cu gramaticu. Se pîndeau unii. pe alții şi se pîrau. Cel

RA
mai tare pirit.îu gramaticu, că star îi ajuns cu credin-
cicşii de la vînzarea pădurilor de la Sarafinești şi ar fi
„luat cîteva sute de galbeni. Făcându-i-se percheziția a-

LIB
casă, se cam adiveri bănuiala. lIn acest timp veni la
„Dumbrăveni Costache Balş ajuns la bărbăţie. Gramaticu
fu chiemat la înfățoşare. El şedea la curtea din Bursu-

ITY
ceni. De groază sau de frică, ca să nu fie ruşinat, în-
cărcă un chistol, îl aşeză cu ţava tocmai în gura lui şi-i
dete foc. l-au sărit fălcile, i-au fârmat faţa, dar n'a
RS
murit. Boeriu Balș a trimis după doftori, cari au vinit
şi au început îngrijirea. După trei luni s'a vindecat,
IVE
dar gura nu mai era la locul ei, ci la o parte de o-
braz,pe unde îl și hrăneau alţii. El nu mai putea zice
de cît: „ba! ba! ba!“ şi cinci ani cît-a mai trăit, şe-
UN

» zând în pat, hrănit, îmbracât, spalat de alţii, o vorbă

nu'a mai zis de cît „ba!-ba! ba!“. Pare că Catrina lui
„Andreiu Bursuc i-o zis întrun ceas rău: „aşa să te văd
strimb“ — căci strimb, nevolnic a remas, pînă la moarte
AL

„chinuindu-se.
iconomu N. Filip
TR

Varatec Dumbrăveni, 1923 April 12125 zile

Pa SS '
_
N
CE

PRIMĂVARĂ
I/

Mi-i sufletul pustiu !

AS

Durerea nemiloasă
M'a “'ncarcerat în casă
UI

Ca'n pântecul unui Sicriu. *

BC

Afară |
E iarăși primăvară,
Cu cer senin şi pcini albiti de floare!
Pe sus vin, cârduri,. păsări călătoare,
 DR aa Revista Moldovei

RY
d a

i i
Grădina, satul, “codru, '0ată firea + i
sub soarele ferbinte ; .pe

RA
A re'aviat

-[.
S'a așternut covor. de iarbă verde: Ia |
E. peste. ârna tristelor morminte |. a

LIB
ăi E viaţă pretutindeni, „multă viaţă +
Si "N: 'iniștitul cimitir. să sapă. n i,
jiecare zi o. nouă groapă. RI II îi |

Y
n

SIT
Ascult. ades. cumn plânge tanguios prin aer
AL clopotelor. jalnic: vaer, Sta
„Și pe.ferești privesc CU "gându. n aenanare
ER
Cuni irece Vr-uri convoi de ; 'nmormântare. -
NIV

E. -așa de dureros
- Să vezi. în zilele de. primavară pia
Aiâjia ofiicoși ssvâritți din satE ajar ă! AN Sa |
LU

- . . «- -. '. .: '. :: e.
RA

Si. după. fiotacare: dus pe năsălie. Dai

Si aruncat sub lutul greu,
Mă 'ntreb: când o să vie
NT

Și rândul “Meu : 2
CE

Sfârșitul mi-i aşa de-aproape

“Și vâniul ce-mi "lovește | 'n geamuri,
Mi-aduce proaspătul Niros. al unei groape...
I/

O, primăvară, la ce-ai mai venit

AS

Ca să-mi aduci
În locul visurilor ce mi-ai risipit
UI

Înfruchiparea une! cruci 2. i

Dumitru Baciu
BC
 -

ar 2H iirtre 7 DOR pa
e la0opnsaita

RY
a cer Estonia terra se za

. a .

RA
“Chemarea” învățătorului şi o
4

„lui mai ales în. î impuri le

LIB
Corpului didactic primar din județul Botoşani
închin, cu dragoste, aceste ră nduri.

ITY
„veni, o țară care aproape Și-a întreit hotarele. Dacă pămân-
“tuț țării s'a întreit, datoriile noastre S'au înzecit. Căci la o

RS
țară tare, corespund și nevoi mari, cerinți nebănuite. Ceia:
ce 'conveinca vechiului regat, cu peste 130.000 kim? si o popula-
ă ţie. mai mult sau mai puțin omogenă, nu mai convine României
IVE
Unite. de azi, cu .0 supraiață de peste 300.000 km? și cu un mo=-
zaic de naționalități, Probleme noi şi neînchipuit de grele sau
născut dintr'o dată, “Tot binele, se vede, descalică cu răul lui.
UN

E adevărat că avem 'azi o Românie Nouă, pe care unii se

mândresc! a o numi, în ială „România Mare“. Eu însă nu găsesc
de loc potrivit acest nume: România Mare! Nu, pentrucă terme-
AL

nul de „Mare“; este un cuvânt provocător pentru vecini, Org0-

Jios pențru, noi, și fără tradiţii istorice. cu lupta noastră națio-
ă nală, care luptă a fost dată în numele unirii, nu a măririi. "Că
TR

din unirea noastră reiesă și mărirea ţării, aceasta să no spunem

noi, S'0 simtă dușmanii noștri, Căci dacă o spunem noi fără să
N

puteni face s'o simtă alții, atunci cuvântul mizire, în gura

noastră, însamnă de sigur slăbăciune.
CE

| Noi Românie- Unită am visat, şi pentru această Românie-

Unită, din toate punctele de vedere, trebue să luptăm. Aceasia
ne e ținta. Cea mai bună cale ce duce la această țintă este cul-
I/

tura, iar oamenii culturii, slujbaşii ei oficiali, sunt profesorii și

AS

învățătorii.
Și, dintre aceste două categorii, învățătorii au un roi mai
mare, 'căci Și masa pe care ei sunt chemaţi s'o lumineze este
UI

mai mare, și ca număr și ca însemnătate, în ţaia noastră TO-

mânească.
BC

ee tătirea temeliei țării -prin cultivarea norodului, .cade în

sarcina învăţătorilor, Mare le este chemarea, dar mare Ie este și
 20: Sa o o _Revista Moldovei,

RY
“legătură.
ăspunderea. Căci, cum va fi cultura țării Cimentul de.
şi teme-
a pietrelor, așa "va fi și: temelia ei: va fi cultura solidă
zguduiri
"Jia ţării va îi tare, iar casa. neamului asigurată de orice

RA
și “temelia va fi la fel, iar. tot.
și cutremure; va fi cultura slabă
dela început .
ce clădim în sus va îi zădarnic, supus ruinei
, de

LIB
“In adevăr, astăzi totul atârnă de cultură. Orice mișcare
am
orice natură ar fi ca, pornește din cultură. Pe calea culturii
ții
pregătit unirea. noastră, politică, pe. 'calea culturei și a conștiin
unire: tăria hotarul ui
naţionale vom izbuti. să menţinem, această

Y
unui neam atârnă de tăria sufletului care--l „apără. locul, orb al

SIT
de
politicei dintre ţări, a adus sub stăpânirea noastră - neamuri
diferite nații şi ele. nu pot. trăi cu noi decât, prin. unirea sufle-
„tească hrănită de. o bună și aleasă cultură. |
“La focul adevăratei culturi se topesc şi
ER
se ard. toate ziza-
niile, toate urile şi toate blestemele. La lumină culturii. cresc, în
NIV

grădina sufletului, toate. virtuțile şi toate sentimentile nobile ce

Jeagă pe oameni. Întunericul adăpostește în uimbră toate. 'dihă-
niile care nu iubesc lumina. Indată însă ce. primele. raze de lu.
LU

mină se ivesc, ele se retrag în păduri neiimblate Și peșteri adânci.

In întunericul minţii umblă stafiile care strâng de gât vieţile po-
poarelor. |
RA

„Pentru a ne feri deci neamul de dihăniile luntrice Și de

strigoii ce ne pot zugruma viața nouă: pe care. soarta. ne-a ' “nă-
răzit-o azi, se impune, ca, noi dascalii, în. deosebi cei de la țară,
NT

să ducem lumina trebuitoare acâlor. ce, nu Sau bucurat încă de

dânsa. Să purtăm candelele aprinse în turnul bisericuţii sufletu-
CE

lui fiecărui țăran, zburătăcind liliecii, bufniţele' și “luturii cu cap

de mort ce se adăpostesc “în bezna tidvei lor. lată: chemarea în-
vățătorilor. să lucreze cât mai mult şi cât mai repede pe 0g0-
I/

rul culturei, aruncând din belşug sămânța bunei. rodiri. Aceasta

se cere: pentru interesul culturei în general ȘI pentru . interesele
AS

noastre politico-naționale în special.

Pentru interesul culturei în general, căci . lumea pro-
UI

presează pe fiecare zi,- -uimitor . de mult. Paşi noi şi uriaşi se

fac în diferite domenii. Cine ştie să-și apropie mai mult Şi
mai grabnic noua știință acela propășeșşte mai repede. Cine nu,
BC

ştă pe loc, Și starea pe loc alături de toți cei ce înainţează

 Revista Moldovei Ia 23

RY
față de tine, este ea însăși un regres. Neamul nostru este însă
un neam bine înzestrat de Dumnezeu: prin poporul băștinaş trac,

RA
suntem rude “cu Grecii, cel mai cult popor al antichității și
rude cu, Alexandru al Macedoniei, civilizatorul luniei vechi 'care
„ poate îi socotit ca strămoșul nostru drept; prin coloniștii latini

LIB
suntemi nepoţii poporului roman care a dat cel mai mare și mai
bine organizat imperiu! âl iumii vechi. Prin cultura romană sun-
tem fraţi! de suflet cu popoarele neolatine ale apusului curo-

ITY
peân, “unde poporul-francez a strălucit veacuri întregi prin cul-
tura lui covârșitoare. Franța a fost învăţătoarea lumei moderne
şi. chiar contemporane. Şi ar fi rușinos pentru noi care suntem

corespundem menirii noastre.

|
RS
frământaţi dintr'un aluat așa de bun față de alte popoare, sănu

"In noi zac ascunse virtuți: care abia așteaptă să fie che-
IVE
mate la viață. Deaceia pe mine nu mă miră de loc faptul ci, în
câteva zeci de. ani, poporul român a ajuns să fie ceia ce alte
popoare nu. pot ajunge decât în sute de ani. Nu mă miră căci
UN

noi, atunci când ne-am atins de cultura apusului, care era mai
mult franceză, am trezit aici la Dunărea acelaș suilet ca şi al
Franciei. La noi. altoiul s'a prins deodată căci rădăcina cra la
AL

fel cu rădăcina străveche â neamului francez. La alte popoare

nu s'a putut întâmpla acelaș lucru, căci ei altoiau adesa rădă-
TR

cină de: copac sălbatec cu mlădiţă de pom roditor. Altoirea, de

sigur, se face 'mai greu, uneori nu izbuteşte de loc, alteori nu dă
roădele dorite. La noi însă mlădița roditoare: a apusului, rădă-
N

cină sănătoasă de pom roditor a găsit.. Aceasta e taina ridicării

CE

noastre” ca: popor şi stat în aşa de scurtă vreme. Ba, prin unii
membrii aleși ai neamului, noi azi stăm pe culmile cele mai
înalte-ale culturii obşteşti: avem oameni de ştiinţă, medici, ingi-
I/

neri, matematiciani, avem artiști, avem muzicanți, pictori; avem li-

teraţi şi oameni politici care fac, nu numai cinstea țării noastre,
AS

dar: “cinstea civilizației lumei. întregi. Ei bine, toate 'acestea do-

vedesc că suntem un popor plin.de însuşiri, care abia așteaptă
UI

“vremea prielnică spre a izbucni sub soare. Dacă aceasta este a-

devărul, oare nu este o crimă a ținea în întuneric atâta vreme o
pătură a poporului nostru, cea mai numeroasă și cca mai înzes-
BC

“rată. pătura țărănească? Nu se poate un păcat mai greu pe

 PI II E „Revista Moldovei _,
această

RY
| conştiinţa celor. ce ne-au. guvernat până. acum, decât,
mai mici, pe .care
„lipsă de grijă pentru sufletul fraților noștri
i-au lăsat să zacă în. mizerie şi să orbecăească în întuner ic. Sunt

RA
păcate care, prin nici: o mărturisire, azi nu se, pot ispăși.: Dar
dacă' noi, cei de acum, ne spălăm mânele ca Pilat -din. “Pont a-
cuzând pe acei dinaintea noastră .de crima frățească cei sa să-

LIB
vârşii, să aşteptăm. oare ca și cei ce vin: după noi să ne . învi-
î
novățiască la îel ?
Nu! Ruşinea analfabetismului sătesc noi trebue so3 Şterge

Y
cu munca noastră, cu puterile noastre: îndoite, întreite,:: înzecite,

SIT
după cum şi nevoia cere, conștienți de marele bine pe care îl
facem ţării şi nației. - II
| “Dar nu numai din punct de vedere general . al. culturii. a-
_vem nevoe de lumină. Nu urmări m. numai
ER cultură pentru cultură
spre a nu rămânea în :coada altor. neamuri, ținând u- ne la curent
NIV

cu tot ce vine în folosul omenirii, ci, noi Românii, avem nevoc -

de cultură mai ales. din punct de. vedere politic şi național. U-
nirea noastră politică a. găsit națiunea română foarte... înapoiată -
LU

în cultură. Căci națiunea noastră, în majoritatea, ei, este elemen-

tul sătesc care 650% mare ştiinţă de carte. Analfabetismul, care
e o ruşine din punct de vedere. cultural, e.0 primejdie din punct
RA

de vedere politic şi național. Neamul nostru este pus să lupte.

cu alte neamuri care, hotărât, au o cultură superioară lui. Din
pricina inegalităţi de cultură rezultă, firește, și condiţii inegale
NT

de luptă şi cel mai, înzestrat Şi mai bine pregătit. pentru viaţă,

acela învinge. Streinii, şireți şi interesaţi, caută să se folosească
CE

nu numai de defectele păturei. țărănești dar şi. de însuşirele ei.

Așa, de pildă, țăranul român,* mai ales cel moldovan, este foarte
larg: la suflet şi primitor. Datorită acestei însuşiri 0. mulțime de
I/

străini s'au putut îngrămădi în sânul țării noastre croindu- Și să-

laş pe vecie. Aceasta datorită nu prostiei! ci bunătăţii noastre de
AS

suflet: am fost proşti de buni, nu.buni de proşti | Din ceia

ce alții ne fac un ponos noi ne scoatem o însuşire. Da, am fost
UI

buni la suilet, prea buni, prea naivi, și străinii hrăpăreți au

căutat să se folosească de bunătatea noastră naivă și ne-au con-
tropit. Țăranul român din care facem. parte și noi, iubește pe
BC

șemeni ori cine ar îi ei. E un cusur care ne coboară, darși o

 o

Revista: Moldovei: 25_

ES
Ir: mr

RY
calitate care: desigur ne înalță. Nu trebue șă tăgăduim iarăşi că,
dacă țăranul a fost bun Cu străinul, ca om, ca semen, a fost în

RA
schimb refractor față de el ca suflet, ca cultură. larăşi un cusur
de sigur; „dar. şi o calitate. Cusur pentru că w'a propășit, luând
ce e mai bun din culturile străine;

LIB
calitate, pentrucă și-a păstrat
ncaţins sufletul strămoşesc. In adevăr, nici cultura rusască, din
Basarabia, nici cea nemțască din Bucovina, nici cea ungurească
din Ardeal, nici cea. slavonească, grecească, franțuzească din re-

ITY
gat, wau atins. sufletul țărănesc ca. să-l schimbe. Nici un vânt
străin. nu i-a turburat seninătatea lui adâncă. lar pentru nevoile
lui înguste ale vremurilor grele prin care a trecut, se poate spu-
ne.că poporul nostru a avut cultura care: i-a
înaint însă lucrul
e RS
se va schimba. Dacă pătura de jos mai poate
trebuit. Deacum
IVE
„rămâne încă - în bunătatea ei fără margini față de străini, nu
„mai poate să rămână refractară faţă de cultura străină — bine-
“făcătoare. Păstrarea neatinsă a sufletului românesc până acum
UN

poate. constitui o mândrie națională, dar, a nu adăuga ceva nou,

a nu altoi această cultură cu mlădițele vii și alese ale culturilor
străine, mai înaintate, aceasta ar fi o primejdie pentru zilele ce
vin. Ceia ce era un bun pentru trecut poate fi, negreșit, un rău
AL

fatal pentru viitor. Şi aici se vede chemarea cea mare a învă-

țătorului sătesc de a deschide ochii minţii fratelui său mai mic,
TR

rămas în..tină șin umbră. Se cuvine dar ca învățătorul să dea

ţăranului: |
1) Din punct de vedere intelectual, conștiința pe care cl
N

nu O:are despre ceia ce suntem azi ca popor unit, învăţându- -l

CE

să-și cunoască hotarele ţării, bogățiele felurite. ale pământului,

deșteptându-i mândria. naţională şi încrederea în puterile lui
proprii, prin păstrarea limbei materne, prin portul strămoşesc,
I/

prin poveștile, cântecele, zicătorile, proverbele, cimiliturile lui,

prin -toată arta populară cuprinsă în podoabe de lemn, în țese-
AS

'turi de covoare, de lăicere, de pânzeturi, în tot ce înțățişază mai .

„vrednicşi mai original sufietul nostru sătesc. Să facem pe țăran
UI

“să înțeleagă,în acelaş timp, ziua mare pe care o trăcște şi che-

marea pe care.o avem, ca popor şi stat cu viitor, aci în răsărit,
BC

2) Din punct de vedere economic, să-l învețe pe țăran

a cultiva mai bine bucata de pământ pe care o. are, pentruca
 26 a Revista Moldovei |
distrugerea. proprietății mari, „tăcută în tolosul ui, să. nu” fie, O

RY
nenorocire pentru țară... .. e | DE
„ 8) Din. punct de vedere- politic, țăranul trebue . orientat

RA
asupra felului. cum trebue: să-și: folosească. dreptul de vot, pe
care l'a dobândit, arătându-i că. votul e.0 sabie: 'cu-două: tăiușuri
care poate. apără dar. „poate să. și. sângere mâna | celor - ce :se

LIB
joacă. cu.dânsa!: .; - i
4) Din punct de vedere religios țăranul: trebuie învăţat
a: respecta; biserica și slujitorii ei, deprinzându-se a întreținea

Y
în bunăstare. ceia ce-a remas dela vechii: proprietari, dispăruţi |

SIT
sau, expropriați.. | i
5) Din punct de. vedere social-naţional să cadicăr. pă
tura țărănească în ochii ci dar. şi în. ochii. lumii. Căci cum va fi.
| privit. elementul românesc. dominant, din
ER punct de vedere politic
“dacă nu va. domina și din punct de vedere cultural ? Totdeauna .
NIV
neamul nostru va: fi privit ca . element inferior, privilegiat, iar |
neamul străin ca element superior, nedreptăţit: totdeauna deci se .
va simți superiorul sub călcâiul. inferiorului, lumina! sub - obroc
LU

Și. această socotinţă e. dăunătoare, scorneşte :dihonii în orice. țară,

dar mai, ales în. ţara noastră . unde: avem neaparată nevoe de “fră-
ţia și dragoste între. clase pentru a putea. trăi împreună şi a ne
RA

organiza. Consolidarea noastră::se poate: face când este la bază.

dragoste și.bună înţălegere; pe -ură însă nu se poate clădi nimic.
In epoca 'de azi a. conştiinților naţionale trezite, noi nu
NT

pute face abstracţie de aceste conştiinți, pi

Să nu uităm că fiecare popor'are un „suflet. Riecare suflet
CE

presupune. o cultură Care dă o. conștiință naţională proprie. Și

la noi în, fară câte popoare sunt, atâtea culturi: şi conştiinți a-
vem. Așa dar, pe lângă cultura. vomănească avem și o. cul-
I/

tură rusască și una nemțască,: una ungurească. şi' chiar una

evreiască şi toate au pretenţia de. a ne. Îi superioare, chiar dacă
AS

NU. Sunt. | |
Pretenţia aceasta se bazează pe legăturile ce le. au cu po-
UI

poarele care, aiurea, nu la noi reprezintă aceste culturi. Rușii

și Bulgarii,de pildă, se laudă cu întreaga cultură „slavă a Ru-.
siei; Austriacii, cu cultura nemţască; Ungurii, cu cultura maghiară;
BC

Evreii cu cultura lor eterogenă. Toţi deci.se laudă cu. ceia ce

 Revista Moldovei 27

RY
reprezintă fraţii lor,: nu cu ceia ce „reprezintă
ei înşişi. în (ară la
noi. Deaceia, am, „Spus dela; început, toți au pretenții
mari dar ne-

RA
justificate. Până la verificarea . acestor culturi străine din
sânul
României- Unite, se cere ca și noi să ne impunem lor,.nu numai
„din. punct de vedere politic, ca până acum, dar. Şi din punct
de

LIB
vedere cultural. Căcii impunerea din punct de vedere politic este mai
mult impunerea numărului, domnia forței, pe când impunerea
„culturală este domnia. sufletului. Și puterea sufletească, când este

ITY
în adevăr, se suportă mai ușor, de cât puterea fizică, brutală şi
" oarbă, Mai ușor ţi. se supune cineva când te știe superior prin
cultură decât 'prin „puterea fizică. Cu un cuvânt mai UȘOr. domini

RS
Cu, sufletul de. cât cu pumnul. | |
Să impune dar să dezvoltăm: cultura. neamului într atâta,
în cât, dacă s'ar putea, să nu mai rămâe nici.un colț necultivăt
IVE
„în care, să se poată aciua ori dezvolta alte culturi cares pri- |
- mejdioase,. Luptă de la Corp. la corp, neîngăduită în vremile.de
azi între. națiunile. ce alcătuesc un stat, să fie înlocuită cu lupta
UN

dela suflet la suflet, singura .ce, se poate îngădui. Pentru aceasta

se. cere ca stratul” sufletului nostru 'să-l plivim. aşa de bine încât
să nu. lăsăm buruianul trufaș, să înădușe -holda cea bună. Ținta
AL

noastră să fie formarea unui. stat unitar cu un Singur suflet și:

deci o singură. conștiință naţională. Ținta ec mare şi lupta ce grea.
TR

Dar, fără biruinţa acestei idei, noi. nu putem trăi. Căci Un popor,
cu.atât e mai puternic, cu cât e mai omogen. şi cu. atât e mai
slab, cu cât e compus din. mai multe elemente. Fiecare element
N

alcătuitor are un suflet, o conștiință, o acţiune deosebită ce tinde

CE

la rupere, la desfacere, la: neunire. .

Aceasta a fost slăbăciunea. Austriei, a Rusieişi „a. Turciei
care s'au dărămat, Diversitatea sufletelor cuprinse.
între hotarele
I/

lor, “mulţimea. acestor suflete, le a adus peirea. Și dinpotrivă, o-

_mogenietatea sufletului francez, „german, englez, italian, formează
AS

puterea acestor state.

Pentru această omogenietate sufletească a țării suntem, noi
UI

dascălii, chemaţi să luptăm prin cultură ridicând în deosebi ma-

sele săteşti dela care noi așteptăm mântuirea tuturor. Acolo, la,
țară, zac virtuțile. noastre, străbunie, acolo e nădejdea,. viitorului
BC

nostru, deaceia către el trebuesă ne îndreptăm . toate, privirile,

 28 i e Da _Revista Moldovei.

Cani: masa - rurală, încredinţată preotului.” Și: ““tivăţatărului,

RY
„se va.rîdica din toate. puictele, de vedere, atunci și noi Românii
„vom fi! stăpâni la noi acasă! ȘI, vom" putea. «să me impunera $şi 'ce-

RA
lolalte neamuri - din lăuntru și din afară. a
lată rolul: cultural general: și special la noi îi țara romă
nască. Pentru a: îndeplini însă - acest rol cultural: trebue să” i

LIB
cultivăra noi înșine.: t- „i si 2
su
„Căci cumva fi maâistrul. aşăci 'va îi. şi „opera, şi deaici în
cep obligaţiunele învățătorului. -

Y
| Cari sunt aceste obligaţiuni? SR

SIT
Arh spus că noi, dascălii, suntem: oamenii culturei, slujba-
_Şii- ei oficiali, Cerinţile culturale pentru poporul român, după cum
am arătat, fiind azi mai mari -și cultura noastră trebue. să „fie
mai i întinsă ca până acum, | | ER i
Deaceia; anul trecut, când, la congresul directorilor de şcoli
normale, sa: propus. de către fostul ministru de Instrucție ai: p.
NIV

Negiulescu, să reflectăm dacă nu cumva e mai bine ca învățăto- |

rul să nu aibă atâta cultură, ci numai trei“ ani: de pregătire” peste
Cursul 'primar Și "complementar, noi: ne-am 'rîdicat cu
LU

toții și, am.

| spus: că aceasta nu se poate. ȘI ctivântuil nostru a fost. ascul-
tat. Nici nu se putea : altiel, căci nimeni ru trebue să se “teamă.
"de prea multă: cultură la: sate. Ci, “dinpotrivă, de prea “puţină. Ne-
RA

voile - de ':azi, “după cum am arătat, cer cât. mai mult cultivarea
învățătorului, Numai prin cultură îl vom face''mai apt pentru
NT

chemarea lui: Și mai: conștient pentru: datorie. :Numai printi”'o-cul-

tură “aleasă se .va stinge : deosebirea de: pregătire, dintre 'preot şi
învățător, făcându-i pe amândoi factori
CE

egali: de îndrumare ai
țărănimei pe'. toate terenurile. Cu această cultură, predată în ŞCO-=
lile primare. de la sate, la fel cu cea dela orașe, elementele dela
fară-vor putea trece în. “şcoalele secundare, alimentând
I/

sufletul
orașelor” cu sufletul 'satelor. Prin această cultură,: cât mai “mare
AS

a învățătorului se va putea întări sufletul național - în luptă cu

alte suflete cuprinse în sânul României- Unite, ajutând politicei
mima cati şcoalele au menirea. să lupte nu numai
UI

ca țără-
pidice la acela reaDe în întregime fără ştiinţă de carte, să: se
în însăşi casa EA de cultură cu: străinii ce-i stau în coaste,
BC

element Străine cospodăria lui, ci şi pentru a asimila: aceste

uim se va putea face acest lucru dacă tocmai
 „Revista Moldovei |

RY
ZI, =>
29
III

- acum Sar propune, scădrea culturei învățătorului ? El are nevoe

RA
de O. “armă sutletească mai ascuțită decât oricând. Altfel. ne pu-
tem închipui. ce, luptă inegală Sar. încinge. dela suflet la suflet
şi dela popor. la popor în sânul statului român,

LIB
și ce rezultate
prăpăstioase ar. aduce, . Acesta - fiind adevărul azi nu se va putea ;
face.0 reformă. a învățământului mormal „fără a se ţine sa-
mă de sporirea culturei învățătorului, dându-i. cel puțin. șepte

ITY
ani de pregătire (nu 6 ca acum), egalizându-l cu liceanii şi se-
minariştii ale căror studii se vor reduce dela 8 la 7 ani. Ba,
mai mult, elementelor de valoare li se .vor "da. drumul în sus
către. universitate spre
cerut și aceasta. căci noi voim
a ajunge
RS
profesori
ca. vechiul
de şcoli normale.
regat,. care e sâmbu-
Am

rile României- Unite . de azi, să aibă şi învățătorii cei mai

IVE
lumi-
naţi cu care 'să nu ne fie ruşine când îi vom pune alături cu
învățătorii, străini și. români din: teritoriele, alipite.: |
UN

a Şi, cum aceştia ' au. cunoștința unei: limbi străine. (cei mai
mulți: germană) noi am propus, şi introdus chiar în școala nor-
| mală. studiul! limbei franceze care e mai aproape de noi Și Con-
respunde unei culturi de mai înaltă valoare morală. Astfel centrul
AL

politic. al vechiului regat va deveni şi centrul cultural. .

„Dar se va spune, cu drept cuvânt, că tot ceia ce spunem
TR

sunt lucruri” ce Vor. aparţinea viitorului, și nu prezentului, şi noi

asupra prezentului suntem chemaţi a ne rosti.
N

Sunt învățători bătrâni care au rămas de mult în urma ce-

“lor tineri și tineri care nu se pot măsura întru nimic cu cei
CE

bătrâni. Ce facem cu aceştia ? Pe aceştia îi sfătuim să citească,

să muncească puţin și. să se pue, numai decât la curent cu mMiş-
cările noi ale țării, Și lucru nu.€e greu, căci nu au de învăţat
I/

decât la două obiecte: la istorie și la geografie, Aritmetica a

rămas aceiași, gramatica aceiaşi, botanica Şi zoologia aceiași, la
AS

științi doar câteva descoperiri noi -mai de seamă. Pe când isto-

ria pâtriei astăzi și- a ţesut capitole noi din pânză nouă; iar pe
UI

unile' locuri pânza veche s'a destrămat cu totul și s'a înlocuit!

bătătura cu alte culori şi alte materiale şi e păcat. să nu-ți ştii .
BC

drepturile și datoriele tale întemeiate pe istoria neamului tău.

Dar nici geografia țării tale nu mai este aceiași. Hotarele
ei s'aau schimbat, Dogăţiele ei s'au înmulțit, popoarele. care .0 l0-
:
săi ii
CCI:
 4

pp Revista Moldoiei

RY
cuesc: sunt. de mai multe n&amuri și e 0 rușine” azi pentru “un ă

RA
învăţător să” nu ştie toate -acestea. Şi. doar' cărți în această! pri-
vinţă sunt destule: Și: nu costă” așa „de. mult Cu o.sută de lei le
ai pe “toate; . Ea aaa |

LIB
Cei vizaţi: să nu ne răspundă: d apoi: acuin, la “bătrânețe,
să ne punem la învăţat lucruri noi, 2« Da; tocmai acum! Şi să
fiți mândri! că dumneavoastră, oameni vechi, puteţi învăța hota-

Y
rile noi-:ale patriei: mărite. *

SIT
E această: privinţă. toți să: taţi pilda dela învățătorii stră
ini. care, la. bătrâneţe; s'au pis să înveţe, nu: istoria ȘI “geografia
patriei lor,: în limba! lor, dar istoria și "geografia patriei - noastre
ER
“în limba noastră. românească. Și, dacă unui străin îi şade . bine
în:această: situație, cu atât mai mult ni se împune nouă băşti-
nașilor,: stăpânilor. '
NIV

| In această. sforțare nouă către savăţătură, scoala - “normală

„vă va':ajuta : recomandându-vă: cărţile cele mai .bune. şi cele mai
necesare, Ba,: mai mult; vă vom: ajuta și cu sfaturile noastre: vi
LU

| zitându-vă.. acasă la :: dumneavoastră. Căci: acum “ni Sa dat Şi

nouă, directorilor: de școli :normale, dreptul de a: vă: vizita —:
în mod oficial.; Și noi. vom veni la dumneavoastră, nu ca “jan="
RA

darmi. intelectuali, care umblă după! îmipintenări şi procese-ver-

bale de: inspecţie, ci ca părinți, ca frați, ca prieteni, ca feciori
NT

mai mici în vrâstă, după: împrejurări. Și e' bine; 'din toate punc-
tele.:de: 'vedere,:-ca directorul de școală normală, care e preșe- -
dintele examenilor -de definitivat, să ştie, prin el însuşi, cum se
CE

conduce învățătorul la! catedră, nu“ prin procesele verbale ale

revizorilor,: care: uneori pot îi puse la îndoială. Pe dealtă parte |
directorii de școli normale, au “absolvenți care se duc la țară:
I/

de ce păriniţii să nu-şi vadă fii lor suflcteşti ? Apoi, directorul,

umblând pe la şcolile sătești, vede lipsurile” didactice și meto-
AS

dice şi le poate: complecta la şcoala lui Şi poate face exparienţe

„noi la școala de aplicaţie. după indicațiunile dascălilor. Atâtea
UI

“Şi atâtea foloase pot izvori din acest contact continu între şcoa-
la normală Și Şcoalarurală, influențâudu- -se. în mod. reciproc.,
BC

Incheiere. |
Acestea ' sunt obligațiunele învățătorului faţă de chemarea |
lui culturală și pe câre le-aşi putea concentra întrun dicton:
luminați-vă ca să puteţi lumina, |
 . Revista, Moloovei

RY
5 5 3]
Naş voi :să: încheiu aceste .rânduri fără a atrage
luare a-

RA
minte dascălului: de sat,.că are alături de. dânsul un
aliat care-i
poate fi. “de “mare 'folos. Acest: aliat este preotul. Până
acum a
fost o

LIB
mare înverșunare între preot Şi învăţător, şi fericite. au
fost satele: unde acești doi: factori: au mers mână ? n mână, Astăzi
„însă, atât. prin” pregătirea culturală cât și prin ţinta ce o “au, fie-
care: înainte,:urgia caută sădispară. Noi luptăm din toate puteril

ITY
e
pentru. aceasta, . mai «ales. în școala .normală. Ba, pentru ca . ar-
monia să: fie. mai „mare, unii au. propus ca învățătorul, nu numai
să: ție. predici. la. biserică, Sau să cânte cu corul, dar chiar,

RS
având în vedere: lipsa dascalilor, 'să 'cânte, şi la. strană, ceia ce
„găsesc că: nu e -rău unde se poate [ace și aceasta. Eu, în. școala
IVE
- mea, am :mers mai departe. : La pictură am introdus: chiar. ZUg=
_răvirea 'de prapore și! icoane. Și ce frumoase rezultate am! Aceste
“mijloace de apropiere se pot înmulți, toate trebuind să țintească
UN

către” acelaş scop, buna 'armonie între -preot Şi învățător. Căci

numai aşa; lucrând mână m: mână, se poate ajunge la grabnica
ridicare a. norodului ce iudecă aspru și condamnă greu pe cei:
ce se sfădesc. în fața altarului și a catedrei,
AL

| Dragoste dar, faţă de 'chemarea dumneavoastră culturală,

iubiţi. colegi. Dragoste față de lumina cu care trebue să lumi-
TR

nați. Dragoste față: de tovarășul dumnevoastră de: luptă,. preotul

sătesc. Și, mai presus .de toate, dragoste față de norodul îm-
N

brâncat care așteaptă grăuntele de aur al luminei din mâna

cinstită şi dreaptă a dumnevoastră. Alăturaţi-vă cu drag Şi in-
CE

teres de el; căci norodul-dela țără este > nedejdea noastră a tu-
turor.
Ştiţi. poveștile străbune cu.cai năprasnici și oameni năz-
I/

drăvani. Parcă văd în grajdul „Babei Golde“ „ inşirați unul lângă

AS

altul, cei 12 cai cu părul negru, strălucitor, ce scapără lumini

“din copitele de aur. Şi aduceți-vă aminte că băiatul năzdrăvan,
Ion, finul. lui Dumnezeu, care a slujit cu greutate mare cele trei
UI

„zile învoite cu baba, vine acum, la sfârșit, să-și ceară răsplata

făgăduită: un cal din toată herghelia.. Şi când e vorba de;a-
BC

legere, el, omul năzdrăvan (noi am zice astăzi omul cu carte,

omul luminat care înțălege totul) trece, fără să se uite, pe lân-
gă toți armasarii năsălnici, care nechiază de se cutremură pă-
 __32 a N Să 5 iii _ „Revista Moldovei i

RY
PI AI TI IL 7
IZEI

mântul și se opreşte tocmai în: tund, într un colţ: întunecat şi

cât, toate. zilele, |
"plin «de noroi, lângă un biet cal schilod, inalt

RA
parcă-l dă vântul
şi deșirat,. cu şoldurile. ca talgerile” și slab de
ios! Și pe acesta-l alege!. . i

LIB
de. acolă,
Pe acesta, 'pentrucă! numai. el, din toţi “telegarii
gându l. Numai el,
mânâncă jaratec. și aleargă. ca vântul. ori ca
se încor-
de îndată. ce. 'şi găseşte. stăpânul vrednic: de dânsul,
:atâta putere încât cade. de.pe : dânsul.

Y
dează şi se scutură cu
toată tina: și toată slăbăciunea: lui!. Intinerit şi neted, ca un lin

SIT
le lui,
| lucios, el nechiază de stânge stele. pe cer, iar toate: 'inime
'roibul cu care
"în număr de 12, încep să. bată în: COŞ. „Acesta e
feciorul
„se fură zânele plăpânde din mâna zmeilori turbați, ȘI ER parte.
nostru-năzdrăvân ştie aceasta,: deaceia “| alege, lăsând la o
măhălo s, „dar fără” inimă de
pe toți ceilalți cai -ce au. dup mare,
NIV

îoc întrânşii!. ni: Ata ti

. Aşa este, dragii mei,. şi soarta tăranu lui român care astăzi,
între cei sătui: şi: răsfățați, îmbrăcați: în haine scumpe, cu bumbi
LU

de aur lucitori, stă deoparte: în părăsire, slab și pipe ernicit, mân- |

cat de tină și noroi, ăşteptând cu încredere pe stăpânul visuri-
lor. lui. Și acel stăpân va veni căci din lacrimele | unui : „Popor
RA

- răsare totdeauna un Făt-Frumos de izbăvirel.:

Cine va şti să muncească şi să-și alipească sufletul de TO-
bii de azi, acela va îi-prin ei, stăpânul de mâne. Și, când ţă-
NT

_ranul va simţi alături, de dânsul inima cinstită și dreaptă a stăi-

pânului: său, atunci, ca prin minune, tina va- cădea de pe trupul
CE

schilod, sărăcia va fugi de la case şi el, luminat și întinerit, ne

va întreba singur pe toți: |
„Cum să mergem stăpânilor Și fraţilor: eca vântul sau ca
I/

gândul pr
AS

TIBERIU CRUDU
DIRECTORUL ŞCOALEI NORMALE.
| * din Botoşani
UI

o e =
BC
 RY
RA
„ . EMINESCU ŞI BOTOȘANII

LIB
| |ieeitind documentatul articol al D-lui Leca Morariu

ITY
4 „Dara: și locul naşterei lui Eminescu“ din: Revista
„.. Moldovei No. 9 din 1923 şi foiletonul ziarului „E-
poca“. No..114 din Mai 1923 în care găsesc sub titlul
„In Ipoteștii: lui Eminescu“ o drăgăl-aşă
RS schiță sub sem-
nătura: tănârului botoșinean Ramiro Neculau care evoacă
în mod sugestiv câte-va clipe din copilăria lui Eminescu
IVE
„în “satul Ipoteşti, mi-am reamintit şi de alte lucrări cu
-acelaș. subiect, precim' acele ale lui Stefanelli, Popescu-
„ Colibasi, C.
UN

Botez etc. . lucrări care discutând obârșia

„poetului, ajung toate la aceiaşi. concluziune că ori-care
“ar fi localitatea exac
în tă
care dânsul a deschis ochii
pentru întăia oară, ea în tot cazul nu poatefi de câtîn
AL

judeţul Botoşani. | a
„Fără de voia mea am pus în legătură acest fapt cu
TR

tributul ce ar îi trebuit să'l plătească botoşinenii pentru

- amintirea: marelui lor concetățean Mihail Eminescu.
„.... Fac parte din tânăra generaţie de pe vremuri, con-
N

tempor
cu an
'ultiă
mele momente ale sbuciumatei vieți a
CE

aces -maretucugeti
ător şi poet şi cu multă durere îmi
--tug amintiîntre rile anii 1886 şi 1888 când în laşi, în
casele -profesorului universitar Stefan Emilian, uncomitet
I/

de. doainne din elita ieșână, sub preşidenția D-nei Cor-

„nelia St, Emilian îşi ținea regulat şedinţele în care, Cu
AS

tot: avântul inimhelor generoase, se îndeletnicia cu strân-

gerea fondurilor destinate pentru ușurarea suferințelor bar-
UI

dului' nostru. | Aa ii
Mă revăd între: colegii mei studenți universitari unii
BC

„din ei dispăruţi acum: Sorel Manu fostul prefect al Ju-

dețului Iaşi, George Marcu fostul. prefect al jud. Doro-
hoi, alții încă în viață: Lazăr Teodorescu avocat din lași,
 a Revista. Moldovei _
a
pp a II

RY
II

inginerul “Turel
George Rangli magistrat în - “Transilvania ai' Botoşanilor şi
Leca şiprofesorul Gh. 'Raşcanu ' doi fii
și musicale:: pen-

RA
alţii, cu cari făceam repetițiile teatrale
Cu: concursul 'Stu-.
tru serbările organizate în acest scop nă: Esme-
ieşa
dentelor şi domnişoarelor. din. societatea
pă

LIB
Munteanuşi
valda Culiano, Corneliţa Emilian, Holban, cetind între
ian
audşi acum glasul duios al. D-nei Emil
pausele repetiţiilor, scrisorile tâng uito are a le lui Chibici-

Y
lui: Miha il . Eminescu la
Rîvneanu prietenul și însoțitorul
la nefericita lui

SIT
sanatoriul din Dâbling lângă Viena şi de
soră Henrieta Eminescu, amândoi marturi 'zilnici ale ul-
time r e.
suferinț
lui lo a
Îmi mal ream intesc ER
și de. Sept embr e" 1889, când
mo-.
în.
congresul. studențesc ce am presidat la Ploesti,. în
şani ca loc.
“mentul când. sorții 'au desemnat oraşul Boto
NIV

atunci Cor-
de intrunire a viitorului” congres, studentul de
consilier la
neliu Botez, azi valorosul scriitor juridic şi,
ale studen-
Curtea de Cassaţie, în aplauzele furtunoase
LU

țimei a propus aşezarea în acest oraș a bust ului frun-

a; aşi
taşului literaturei romăneși, idee pe“care. tinerime
înfăptuito în anul 1890. a
RA

Dacă depăn aceste reminescențe personale ale mele,

şineni de
este pentru a întreba pe concetăţenii mei, boto
NT

astăzi ca şi de eri: E a
Oare actele de gratitudine cu care publ icul ieşan
ent e ale
de odinioară a ştiut să înconjoare ultimele mom
CE

inim elo
nefericitului maestru, să nu aibă un răsunet şi în
avut prile jul să vadă născ ându -se
botoşinenilor care au
între ei această fală a literelor româneşti?. i
I/

Oare presa 'din Botoşani, care, ca și întregul. neani

se adapă din frumusețele limbei și din COmo-
AS

româ nesc
rile de patriotism, de adevăr și dreptate ale _uriaşul ui
cugetător care și ca ziarista avut de dat atăt perpe-.
ea pilde
UI

demne de urmat, nu are nimic de spus despre

tuarea amințirei lui? e Ei |
tinerimei -univarsitare,
BC

Oare frumosul gest al mo-

destă în mijloace materiale dar care, cu avântul 'carac-
 | - “Revista Moidovei 35

RY
„teristic vrâstei și sufletului plin de fermecătoa
rele versuri
„al acestui dascăl estet a ştiut să dea putin

RA
dar cât a
putut şi la timp tributul ei sincer de admirație,
să nu
găsească imitatori! înti'o lume atâta de cultă şi de
bo-

LIB
""gatăca acea din intregul judeţ Botoşani ?
| Oare când perlele eminesciane sunt traduse în toate
limbele ţărilor streine; Chiar şi de popoare duşmane
nouă, şi când şi la Bucureşti și la Cluj

ITY
se discută azi
despre ridicarea unei statui mărețe lui Eminescu, boto-
şinenii să se mulțumească numai cu numele ce Pau dat
clădirei teatrului din acest oraş ori cu modestul bronz
hărăzit de studențime la Şcoala Marchian ?
RS
„* Se zice că consiliul comunal din Botoşani ocupân-
IVE
du-se de -amenajarea Pieței. Primăriei care se întinde
până la intrarea teatrului Eminescu ar proiecta lasarea
unui loc prielnic pentru așezarea unei statui a lui Emi-
UN

nescu. Aceasta însă nu e suficient și nu putem pretinde

de la slabele resurse “ale Comunei realizare de opere
mărețe de această natură; asemenea lucrări un pot fi
AL

înfăptuite de cât printr'o pornire, inimoasă şi harnică al

“tuturor cetăţenilor botoşineni.
„„ Fac dar” un apel călduros către ei de a se gândi
TR

„cu -un moment mai curând de a'şi plăti și ei tributul de

recunoștință -datorit memoriei unui genial concetățean al
N

lor și unui vrednic fiu al neamului întreg.

„Numai cu asemenea pilde putem face trăsătura de
CE

“unire între cei ce au fost și au contribuit la realisarea

unei Românii-Mari şi între cei ce au rămas şi vor mai
veni după noi și care au și datoria de a:o vedea tot
I/

odată mândră şi frumoasă aşa cum Mihail Eminescu

AS

acest estet şi bun patriot a spus'o de atâtea ori în ne-

peritoarele lui versuri.
Ia GEORGE NECULAU
UI

Avocat şi Redactor al ziarului „Cuvântul“

| din Botoşani
BC

Botoşani 27 Mai 1923.

 iupei 078aa e(2ronb

să
a Pagina e că

gi fai A Cr
Ga:
i P .
23
AI)
ui
e &

Ss
RY
4

i
RA
însermnătatea de azi a cooperaţiei -

LIB
Mişcarea cooperativă, isvorâtă. din. nevoia de a: ușura, Con=..
dițiunile: de. trai ale omenirei, are, azi un. rol : mai însemnat de.
cât ori când, După, zilele grele da. război prin. " cari : am trecut,

Y
ne găsim în trista” situaţie că abia ne. putem :agonisi cele: nece-: |

SIT
sare. vieţei deși fiecare din noi ecurgem la toaţe . forțele „ce a-,
_vem' disponibile. Sa : DE
“Cu toţii ne luptăm. să micşorăm . povara griielor de. trai ce
ne apasă, cu toții ne. frământăm creerul să. aflăm. mijloace
ER mai
practice, prin cari să. ne agonisim mai .Cu ușurință pânea ; „de toate,
NIV

zilele,. cu toate acestea. nu ne. adresăm decât . fară : încredere; şi:

de mântuială cooperației care, de aproape un; „secol. ne . propune: |
mijloace sigure prin cari: ne-am : putea procura... mai. eften,. mai, |
LU

uşor și în condițiuni mai bune, cele.necesare traiului,

Faţă de cererile sfăruitoare. ale funcționarilor. ca să: le --mă-; |
rească salariile, conducătorii de azi ai țărei noastre, .parecă. sunt,
RA

pe punctul de a li .da satisfacție, dar. în, acelas. timp dându-și

socoteală că această. satisfacţie momentană, -va . agravă: încă Si.
tuația. lor, căci. specula. va: îi încurajată. prin: această măsură, Și:
NT

nici decum nu va îi lovită, se..zice că au proectat. înfiinţarea =:

nor cooperative pentru funcționari, recunoscând .deci că, siu-
CE

gură cooperația ar îi în stare să înfrâneze specula: Ra să:

cîtinească traiui,. | |
lată deci că mijlocul de. a “ţine piept, scumpetei traiului ne.
I/

este la îndămână şi el este în cooperaţia propriu. -zisă.. i

Trebue să ne gândim la. cooperație,.în senzul. cel: mai. cu-
AS

rat al cuvântului, şi nu la cooperație așa cum.o0 ; vedem. azi, că

există în multe părți. „Cooperaţia adevărată nu poate conduce
UI

de cât la rezultate sigure, pozitive, pe când: cooperația numai cu

numele, dă rare ori, rezultatele propuse şi mai întotdeauna e
menită să îmbogăţească” pe unul sau doi dintre inițiatorii: sau și.
BC

“conducătorii ei,
 _ Revista. Moldovti

RY
Te ae
a
e pa a
_ 37
Exemplul clasic de cooperație, este cel
dat de cei 28 lu-

RA
crători din Rochdale (Anglia), cari, în 1843
, întrumiți să se sfă-
tuească asupra mijloacelor de cari s'ar putea
folosi ca să efic-
nească traiul, căci salariile nu le ajungeau,

LIB
ci mau adoptat o .
soluțiune -ca lucrătorii sau funcționarii de azi,
și anume pgreva“,
ci: sau: gândit că, dacă: veniturile 'lor nu ajung
pentru a acoperi
ce âu de cheltuit, să micşoreze cheltuelile în
limita venituritor,

ITY
Și pentru :a. nu duce lipsuri, 'Sau gândit să? să aprovizion
eze cu
cele. necesare lor, direct de la producători, excluzând pe
inter-
mediari,. deci reducând Și beneficiul cu care “aceștia sporesc
prețurile. -
i dată deci rezolvită „pentru ei o par te din ches tiune, adică RS | |
IVE
micşorarea prețurilor, căci cooperaţia adevărată LU poate să ia:
beneficii, principiul pe. care se sprijină fiind ajutorul mutual al
membrilor, cooperarea tuturor ca. să-și satisfacă interesele fără
UN

intermediari! „cari ar urmări beneficii. — Mai departe, pe lângă

marfa astiel. eftenită; Sau mai adaus condiţiunile că, maria era
bine aleasă, de o calitate mai bună, măsurată mai exact. lată
AL

deci „rezultate insemnate ce se pot obține numai prin cooperaţie,

| Acestea constituie mijloace proprii pe cari le avem la în-
demână, ca să luptăm cu folos sigur, contra scumpirei traiului.
TR

Dece atunci să “ne” adresăm nscontenit statului ca el să ne puc

la” îndemână, bani mai mulți, cu cari să putem suportă scum-
N

petea, “când știm bine că acei bani vor trebui să fie luaţi de
“stat tot de la noi cari suntem eontribuabili, direct sau indirect,
CE

aşa că de fapt, numai ne vom imagina , uşurarea condițiilor de

trăi, căci în realitate banii ce statul va trebui să plătească, vor
ajunge, prin mijlocul dărilor, . să Scumpească în aceiaș măsură
I/

traiul, încă mai. “mult ? De ce.nu adoptăm soluţia găsită de lu-

AS

crătorii din Rochdale, să nu încercăm mai degrabă micșorarea

" cheltuelilor noastre, prin procurarea în comun, a celor necesare
vieței noastre, direct. de la producători, și la timp și mai eftin,
UI

şi mai bun şi mai exact măsurat, decât să căutăm a avea la în-

demână toți. banii ce ne sunt ceruți de către speculatorii ce nu
BC

satură de câştig. |
Cooperaţia e în măsură să nc aiute în Jupta pentru cfte=
i
 38 a u Revista Moldovei,
|

RY
nirea traiului. Ba ne oferă. serviciile i; să re primim şi so îm-
brățișăm 'cu toată dragostea. iau

RA
"Cooperaţia chemată să me dea mână de ajutor, .. ne: "pune
însă condițiunea . ca şi noi să ne îngrijim- de. ea. Nu e destul să”
„se scrie pe O tablă emblema: | „Societate “Cooperativă“ ci. toţi

LIB
“membrii ' ce se vor “hotărî să 0. facă, fie ei 28, 280 ori. 2800, să
se intereseze ca, de un bun propriu al lor. Nu . beneficii mari,
nu dividende să urmărească. membrii. unei „cooperative, ci ajun-

Y
gerea, la ținta. comună a tuturor. celor, ce S'au înfrățit, străngând

SIT
cât mai mult rândurile celor ce Sau adunat în jurul - aceluiași.
steag cu aceiaşi deviză pe el, ca și în inima fiecăruia. . . |
Exemplele greşite, date de unele cooperative, ce e „drept
ER
-că au cam compromis această deviză, dar întâmplarea nu trebue
să fie generalizată, credinţa” în isbândă nu trebue să. slăbească,
"atâta timp cât pe întreaga suprafață. a. globului pământesc va îi -
NIV

existat vre-o cooperativă care a putut: să meargă fără șovăire pe.

drumul jalonat de principiile acestei mişcări, și
+ va: fi atins ținta
pusă înainte. :
LU

"Orice armată. chiar învingătoare fiind ea, are și părți sla-

be în organizația ei, dar credința în istândă, duce pe luptători
RA

înainte, le dă puteri nebănuite” şi face să ajungă la victoria finală. .

Vorbind de judeţul Botoşani, nu ne putem. plânge. că nu
avem organizațiuni cooperative, numai că “multe: din aceste orga-
NT

nizațiuni sunt prea anemice şi le găsim. azi, aproape în aceeași

stare de lâncezeală ca atunci când primele. încercări de organi-
CE

zare pe teren cooperatist, nu câştigaseră încă încrederea mulțimei.

Observaţia aceasta o facem prin examinarea situației din fiecare
comună în parte, luând ca bază leul nostru de azi, adică unita-
tea de măsură a valorilor. Stabilind o comparație între averea
I/

locuitorilor înainte de 1916 şi capitalul ce acei locuitori aveau

AS

atunci în cooperativele sătești, şi între averea locuitorilor de azi

şi capitalul ce au acești locuitori în cooperativele sătești azi,
UI

vedem clar de câtă desinteresare este învăluită mişcarea coope-

rativă, tocmai acuma când avem mai multă nevoe de ea.
„7 Fără să ne gândim la vrun progres, ci numai la pastrarea
BC

| aceleași situaţii. ar fi fost natural ca, pe măsură ce leului nostrii

i-a căzut valoarea și averea tuturor s'a mărit ca exprimarea nu-
 | Revista Moloovei 39

RY
merică, să se “îi mărit şi. capitalul din cooperativele sătești. Dacă
toată atenția noastră, ar fi fost îndreptată spre această barcă de

RA
salvare, care e cooperația, atunci ea ar avea şi capitaluri des-
tule şi azi nu ar lâncezi așa cum o vedem, ca o manifestare ce

LIB
„ar îi născut în țară la noi fără să fie câtuşi de puțin nevoie de
ea prin meleagurile noastre.
Și nu numai sporirea capitalului cooperalivelor, e necesară

ITY
„dar Și îmbrățișarea lor de cât mai mulți membii, şi inters-
sul acestor membri cât mai aproape de mersul acestor coope-
„ratice, căci altfel ele nu-şi vor putea da roadele aşieptate.

RS
Trebueşte mai multă încredere în viitor, mai mult suflet
din - partea celor ce-i cunosc rostul, mai mare interes din partea
“celor mulți şi cooperația va putea să-și valorifice princiviile
IVE
ce o 'călăuzesc. Timpul e cât se poate de potrivit pentru activi-
tatea cooperatistă, dar lipsesc oamenii de scari ea are nevoe,
Din rândurile celor ce-şi duc:cu greu povoara vieței se pot re-
UN

- crută” credințe pentru. orizonturi mai senine.

Cei câţiva ce 'vom fi-înțeles măreția scopului urmărit de
cooperaţie, să împărtăşim credința noastră, la cât mai mulți și,
AL

odată ce propoveduirea noastră va îl înțeleasă, toţi se vor

strânge sub steagul nostru, sub steagul „Coonperatismului“.
TR

IOAN N. GREGORIU.
Directorul Băncei Federale, „Infrăţirea Pluşarilor“
„Jud. Botoşani
N

Botoşani. 1 Mai 1923

CE

CES
I/
AS
UI
BC
 d
ORDr0I ana roi ex
n 1 4A 454 aa a sea XD

RY
RA
“MAXIM GORKI

LIB
LEGENDA VALAHĂ)

Y
SIT
„Pe mal, în pădure, e-o zină
Si-adesea. în. fluviu: înnoată.
„Dar fără de voie pescarii - ER ii
“Au prins-o în plasă odată.
NIV

Cu spaimă priviră la dinsa...

Dar Marcu, flăcău fără minte,
LU

Cuprinde frumoasa inune

Și 'ndată-o sărută fierbinte. . :
RA

Iar zina, ca creanga se 'ndoaie,

-.. Puternic cuprinsă în braţă ;
NT

Priveşte în ochii lui Marcu

* Și-i ride şăgalnic în față.
CE

*) In afară de lucrările literare în proză destul de cunoscute, Maxim

I/

Gorki a scris şi câteva mici poeme în versuri, anume: Albatrosul, Legen-

da Valahă, Cântec despre Șoim, Vulturul etc. Leitmotivul acestor poezii
AS

este chemarea la: viaţă activă, la lupta pentru ideal şi condamnarea inerţiei
în care vegetează mulţimea. Legenda de față ne interesează în deosebi prin
titlul ci, în original „Walașcaia legenda“, și prin faptul că acțiunea se pe-
UI

trece la Dunărea, iar eroii sunt pescari rumâni. Traducerea e cât se poate
de fidelă, păstrându- -se factura versurilor şi ritmul câ în originalul rusesc.
BC

Traducătorii
- Revista | Moldovei

RY
Asa, O zi "ntreagă-l alintă,
„Dar: cum vine noapiea dispare...

RA
Dispare zeița, iar Marcu
| Rămâne cuprins de: ntristare,

LIB
De-atinci, singuratic, zi-noapte
„EL cată și plânge pe maluri .

ITY
=, „Ah, unde-i 2“. se tânguie.— „Nu “Ştinu I
Șoptesc ale. Dunării valuri.

Cu voi! și zădarnic
RS
— „Minţiţi /* le răspunde, „zeița-i
aștepi !*
IVE
„Nebun, Se-aruncă în apă -
o Să-și stingă iubita la piepl...
UN

Se scaldă iar zina în valuri,

AL

Dar Marcu acum nu mai este.

Ci tot a rămas dela dinsul
TR

Măcar această poveste.

N

“Tar voi, de-ţi trăi ca și viermii

CE

“Ce orbi se tirăsc pe pămînt,

De. voi,.nu va grăi nici un basmu ;
“De voi, nu 'va glăsui nici un cint.
I/
AS

Tradus de Dr. Bortiievici Şi C.. lor dâchescu.

as
UI
BC
 PN 2 Revista Moldovei

RY
CRONICA BOTOȘĂNEANĂ

RA
Expoziţia de pictură a d-nei oi

LIB
Valeria Căpitan Florescu - -- |
al teâtrului
Puţini botoșăneni vor. îi ştiut că în: foaerul de sus iţie

Y
Eminescu din localitate a fost. în cursul lunei Maiu, o expoz
Valeria Că-
de pictură a unei: doamne din. Brăila,.ce iscăleşte!

SIT
. . Sa - e
pitan Florescu!
Puţini vor fi știut, pentrucă s'a făcut și “reclamă puțină!
Ori, fără reclamă, publicul, mai ER
ales cel de. provincie,
nu usă prea
cei
greu se
urneşte. Afară de aceasta, pictorii noştri de obi
expu€„în Ca-
arată prin oraşele provinciei, mulțumindu-se ca să
NIV

fie ori.unde aiurea.

pitală, la Ateneu, Maison D'Art, Sala Mozart,
este deprinsă
Acolo, la Bucureşti, fireşte, este multă lume care
pentru artişti,
„a. vizita expozițiile şi, ceeace este mai interesant,
LU

de i
sunt şi mulți cumpărători. Apoi sunt și critic tot felul, cari,
cu mai multă sau mai:puţină. compeiinţă, pot să deie -îndrumă-.
rile și încurajările necesare ori cărei. îndeletniciri de natură
RA

artistică. . | i
e cu totul altfel. Aci. nu-s „nici „vizitatori, nu-s
In provincie
nici cumpărători, nu-s nici critici de artă! De aceia pictorii, cu
NT

drept cuvânt, nici nu se gândesc vreodată să-și. expue lucrările

în oraşele noastre. Ar risca să steie cu tablourile. întinsepe pe-
CE

reți zile întregi, fără ca nimeni să le treacă pragul camerii, cum

ani! În
a păţit și d-na Valeria Căpitan Florescu: lă noi în Botoș
au vina lor. Ei: mau: cultivat. gustul
acest risc însă şi artiştii
I/

nici nui
pentru frumos.în alte centre decit ale capitalei; de aceea
trebue să se 'plîngă de neatenție şi insucces!
AS

Având în vedere aceste consideraţii, expoziția d-nei Flo-

rescu este pentru noi o lăudabilă încercare de a treziși în pro-
UI

vinciali gustul pentru pictură, căutând a-și expune lucrările în

diferite oraşe ale Moldovei (Focşani, Bacău, Botoșani, laşi, etc.)
BC

Că nu în toate aceste oraşe a și vândut din lucrări, e lucru tare

firesc! “Tot ce a avut mai bun și mai atrăgător sa cnmpărat,de
7
 Revista Moldovei

RY
II IT Y.
43
sigur, în cele dintâi locuri de expunere (de pildă Bacăul), iar
restul, resturi au. rămas!

RA
E
Aşa fiind. înțelegem de ce expoziţia d-nei Florescu, la
Botoşazii, cuprindea câteva zeci de tablouri, din care foarte pu-

LIB
ţine. atrăgeau luarea aminte. Noi, care cunoaștem mai de mult
lucrul d-nei Florescu (din expoziția de la Ateneul capitalei,.1921)
„am fost plăcut: surprinşi când am constatat o schimbare radicală

ITY
în. technica. d-sale. A trecut repede Şi ușor de la conture tari,
precise, naiv colorate, la jocul impresionist de umbre Şi iuminc,
în care contururile abia apar, în linii moi, topite, transparente!

RS
Reuşeşte cu deosebire în fructe și flori. "Fondul acestora din
urmă, alcătuitde obiceiu din culorile rămase pe paletă după ce
„a sfârşit lucrul, -dă prin mozaicul lui o tonalitate ce se potri-
IVE
_veşte minunat cu reveria florilor și cu unitatea întregului tablou,
„cgeace este o însușire aleasă și mult căutată în pictură! .
Dar d-na Florescu, păstrând şi vechile lucrări, — pe care
UN

le expune alături cu cele din. urmă, aceasta face ca ochiul ager

al privitorului să fie isbit de cele două technice deosebite, care
- se luptă hotărât între ele, dându-i dreptul a se îndoi dacă toate.
AL

tablourile sunt sau nu lucrate de aceeaș. mînă! D-sa, fiind o di-

letantă şi nu o pictoră de profesie, se înțelege dela sine că
TR

nu-şi cunoaște încă drumul pe care trebue: să meargă. Așa fiind

mereu cearcă, schimbă, dibueşte! Această frământare negreşit
înviorează suiletul şi dă viață lucrărilor dar nu trebuie
N

. prelungită la infinit. Noio sfătuim să se ţie de genul din urmă

CE

“de. lucru, care singur îi va da multumirea şi poate consacrarea!

Să picteze în deosebi flori care se potrivesc minunat cu frăge-
zimea. sufletului multilateral al femeii şi să se lase de animale
I/

(epuri. de casă suspeudaţi în aer!) și de peisaje ca vaporul din

portul Brăilei, ce avea ogeagul roş. proectat pe frei fonduri di-
AS

“ferite: pe apa Dunării, pe arborii de pe mal şi pe albastrul ce-

Tului, având un efect tricolor foarte copilăresc! | Sa
UI

O sfătuim în acelaş timp să nu mai peisiste în a semna

tablourile, amestecând în nume şi gradul din oștire al soțului!
De ce Valeria căpitan Florescu, și nu pur şi simplu Valeria.
BC

Florescu? Noi credem că d-l. căpitan nar deace

ave să se su-
pere, făcându-se această omisiune! Valoarea artiștică a tablouri-
 pp —Reiisa Milet .

RY
lor mar. avea nici'ea: “de pierdut: căci arta. nu “are nimici: coruri
_cu tresele de căpitan. lar d-na Florescu mar. avea'! decât : să-şi

RA
$
cternizeze. numele, său, -
care în „acelaş timp, este ŞI "numele băr-
batului! + SI ta a ia at,
: Altfel dacă | mîni,: după cum e: și firesc, d “căpitan ajung

LIB
maior, oare d-na va schimba: de: nume. şi va semna: Valeria! ma-
ior Florescu?! Atunci inu numai “că: am fi. îndiituiți a. “crede că
avem. doi pictori, bine deosebiți. prin „nume, dar în acelaş: timp,

Y
schimbul acesta ar fi şi foarte hăzost Dc a aa

SIT
| “Votiamul festiv « cu„Arintiri din viața: de școlari“
scos de: Asociaţia” foştilor elevi: ai! liceului „Laurian“ a apărut
ER
în' cursul lunei: lunie, supt îngrijirea unui! comitet căruiă de unii
„i:s€ aduc laude iar de alţii huliri nemeritate. : Sci
„Laude: pentru că, în "aşa! de. scurtă. vreme, “o: lună “de: zile
NIV

numai,: Sau putut: strânge. articole, comanda clișee și tipări cele

200 pagini ale volumului - în. condiții -tecnice aproape ireproșa-:
'bile. Cine :cunoașşte. scumpetea hărtiei şi a “tiparului, -cine îşi-dă
LU

samă de greutățile 'de azi. inerente oricării publicaţii,” „de orice

natură ar fi ea, va înţelege grija și” sacrificiul: celor: ce: 'au':muri=
RA

„cit cu neclintită ' răbdare, la corectura Și aranjarea acestui. VOluni

ce are calități evidente. * i e
- Cine nu, va cârti firește, nulind pe ncărept, acea mână „de
NT

oameni care s'a hotărât:a face. un act de - "pur idealism în acest

timp de aprigă şi crudă "viață materialistă. 1
CE

Cârtiri pentrucă, spun ei, puteau fi mai: multe aiticole,- de

la mai mulți foști : elevi ai liceului, astăzi oameni' de : “samă! în -
societate! Dar aceasta, cine o tăgădueşte ?: De ce nu Sau grăbit
I/

să scrie însă. aceşti camarazi cari totuși au fost inştiințaţi (şi

unia rugați personial!) ca 'să scrie?. Se
AS

„Că, unile articole: puteau fi alcătuite mai îndelete, nu: așa

la repezeală, având acrul a fi trimise de mântuială, jarăși e lucru'
UI

adevărat. Dar ce-putea face comitetul de: redacţie cu: aceste' ar-
ticole, dacă autorii au-înțeles să scrie şi să trimită asttel rându-:
rile lor? E Maat i |
BC

Că, în sfârşit; câteva bucăţi, venite: de la oamenii cu situaţii

alese, ating bunul simț” și calcă în picioare dreapta judecată! Se
 Revista Moldovei.

RY
poate! Ca, unul însă ce am făcut parte. Și, eu
din comitetul de
redactare :al. acestui volum, răspund: S'a: îndepărtat

RA
-orice . articol
care putea compromite volumul (și au fost şi de: acestea!) şi s'a
lăsat. tot șcrisul, ce putea caracteriza omul!: Altfel. ce rost.a
r mai

LIB
avea. până azi în. lumea: scrisului, formula atât. de cunoscută -a
lui „Buffon... „le style. c'est Phommel“.

o Şcoală, de. agricultură. fără şcolari!

ITY
- Dorind, pe deoparte, a familiariza: pe viitorii învățători cu
produsele. şi lucrările 'de: tot felul pe care le poate avea o şcoală

RS
de agricultură; iar pe de: altă: parte, a face fraternizare bineve-
nită” între. elevii : normalişti : și între elevii unei. asemenea şcoli,
am hotărât să facem. o excursie la școala agricolă din Bălușeni,
IVE
“situată: numai la câțiva. km: de orașul . nostru.
1 Dar, vai; frumoase planuri şi triste deziluzii!
Căci: la. şcoala din Băluşeni Wam găsit decât: 12 elevi! Trei
UN

în “Elasa. întiia. și nouă în clasa a'doua! Și ce fel de elevi! Nişte

băeţaşi ogâriiţi,: sperioşi, rupți, fără viață în ei şi deci fără tra-
gere: de inimă: pentru: lucru: şi pentru lumină !
AL

“Cât de puțin . se: îndeplirieşte“ țelul urmărit de: marele filan-

trop ȘI gospodar, N. Sofian, care: doria să puic la îndemâna: fe-
TR

cioraşilor de țărani: O: şcoală în care ei “să deprindă: mai: bine

îndeletiicirile vieţii: de sat; anume, agricultura, creșterea: vitelor,
horticultura, pomicultura, silvicultura, apicultura și sericicultura,
N

pe-lângă.: o: leacă: de aritmetică, geometrie, agrimensură și comp=

CE

tabilitate... - | |
Elevii, toți absolvenţi ai cursului: primar, trăind pela gazde
în: sat: (abea de curând s'a făcut, în mod provizoriu, un mic in-
I/

ternat la şcoală) să iau cu petrecerile şi cu. cântatul din harmo-:

nică pe la fete, iar după absolvirea" şcolii. au. pretenţii de absol-
AS

venți” de școală: secundară şi umblă cu biciul pe umăr după ser-

vicii în care “caută să porunciască, nu să lucreze ei înșiși!
UI

"Aşa fiind, în loc de “buni gospodari,. fruntași ai . satelor,

știind a face de toate pentru ei și pentru: semeni, acești absol-
venți ajung. a fi codaşi la dânşii! acasă! Nu-s, vorba românului,
BC

nici“ câni; nici! "ogari! Cum e mai răul Ce trist, rezultat, față. de.
îrumoasele' intenții ale celui ce a întemeiat acest agezământ!. |
 48 E Revista Moldovei

RY
| A cui este vina, căci trebue să fie și' O vină la: mijloc ? |
nu-
Vina, în primul rând, este a: “regulamentului care-a. stabilit
a

RA
mărul elevilor: la. 20: anual, câte. 10 de. fiecare: clasă! .
Ori, cu acest: număr. restrâns de: elevi, nu poți” fi în “stare
“să lucrezi cele 100 de hectare de pământ pe 'care acum. le. are

LIB
școala, nici să faci toate ramurile de învățământ, prevăzute în
program! |
De aceia; vezi atelie: de ferărie; "fără. nici ui “ucenic! “şi a-.,

Y
telier de tâmplărie. la el! Ori. maistrul ferar sau tâmplar, nu este

SIT
pus. acolo şi plătit pentru a .repara el. singur ceia ce . întâmplă-
tor se strică la vre-o căruță a. școlii! Nu. El are: altă menire, a-
ceia: de.a, învăţa. pe. elevi! Și poate el ar fi. bucuros; să-i înveţe,
dar de-unde. să-și ieie elevii, dacă nu-s ? | ER
Altă vină. este că, în felul cum funcționează această şcoală
Ş

nu prezintă intereș și seriozitate faţă de săteni! Țăranul nu vede.

NIV

aici. nici crescătorie de vite model, nici apicultură, mici. pomi-

cultură, nici sericicultură, nimic, care să-l atragă, să-l facă a dori
să vie acolo ca să deprindă şi el și copiii lui ceva! Aşa. fiind
LU

şcoala o consideră: ca ceva. de prisos, ca o acaparatoare a. unui

pământ. pe care, mai, degrabă Par lucra el de cât acei „torcalăi
și linge blide“. ce “vin de prin. sate . streine, | |
RA

„A treia vină o arunc pe sama epitropilor . de azi ai „Şcolii

| “Din 1999 de când s'au deschis cursurile. și până azi, Sau
NT

interesat d-lor de. mersul acestei școli ? Văzut-au ei care sunt re-
| zultatele, care sunt nevoile, „care sunt mijloacele de îndreptare ?
Eu cred că nu, căci alfel, am vedea acolo âlte roade. de cât a-
CE

cele pe. care le vedem azi! . |

Este ceva de făcut pentru a se. da « o mai bună Și mai com=
plectă organizare şcolii ? | |
I/

„De sigur că da! căci aşa cum este, nu mai poate să du-
reze rnultă vreme. Inuţilitatea ei Sar vădi pe fiecare. an ce. trece.
AS

Se impune mai întâiu o schimbare de regulament care să

admită întreținerea unui număr de cel puțin 50 de elevi pe an
UI

(25 de fiecare clasă), și mijloace ar fi;

„După aceasta ar! trebui, firește,
BC

2) Să se construească un dormitor, o sală de: bucătărie, o

suiragerie' și o înfermerie pentru numărul elevilor cari cu toții
trebuie să fie interni;
 Revista Moldovei | | | _4i

RY
3 Să se înzestreze Şcoala cu vitele de rassă necesare
u-
niii început de fermă, ca: vaci, tauri, porci, oi, cai, etc.

RA
„Pentru această va fi. nevoie a să face grajdul sistematic
care lipseşte ' E

LIB
Dă 4) Având numărul de: 50 elevi interni, cel puțin, și O fermă
cum se. cade, Sar putea UȘOr, în câți va ani, să se organizeze Și
stupirie, pepiniere, crescătorii de. „viermi de matasă, viță de vie,
câmpuri de experiență, 1ăptărie, etc.

ITY
Cu chipul acesta școala ar prezenta mai mult interes, fiind
un „centri: cu adevărat de atracţie pentru săteni și fii lor şi o
inștituţie cu care epitropia Și județul s'ar putea

RS
mândri!
Se cere însă bună voință, tragere de inimă și suflet atât
„ dit partea conducătorilor școalei cât și din partea cpitropilor ci.
IVE
“Nu ne îndoiin că, atât unii cât și alţii, își vor îndeplini rolul pe
care marele român „N. Sofian“ a voii să-l aibă în inima satu-
lui Bălușeni, unde șia trăit viaţa sa de cinstit gospodar și mare
UN

proprietar! Noi așteptăm schimbarea cerută de împrejurări Şi

„vom! fi cei' dintâiu a o recunoaște şi ao releva, dorind ca, din.
excursia din 'care am voit să câştigăm „noi, să câştige, măcar
AL

şcoala de 'agricultură!

O artistă botoșăneancă:
TR

D-şoara Madeleine Cocorăscu. — Sunt încă proaspete

N

în. mintea. fiecărui dintre noi, impresiunile deosebite pe care le-

“am simțit mai dăunăzi. cu prilejul ' concertului dat la pian de
CE

"D-şoara M.. Cocorăscu," la. teatrul Eminescu. Pianul, se ştie este

un; instrument ingrat cu care greu poți: să mişti inimile: -oame-
nilor. Trebuie să fii în adevăi artist - pentru ca să "poți pune
I/

stăpânire pe o sală în care lumea e de toată mâna. Și totuşi

D-şoara Cocorăscu, chiar cu bucăţi clasice, necunoscute marelui
AS

public, a izbutit, nu numai să atragă atenția dar să și “încăl-

zească. sufletele, să le entuziasmeze prin virtuozitatea neîntre-
UI

cută, cu care a interpretat bucăţile sale!

Ca Români suntem. măguliți că din sânul neamului nostru ..
BC

răsar exemplare fericite care să cvidențieze însușirile - mari ale

| rasei; ca botoșăneni suntem mândri că în mijlocul orașului nostru
 dă _ pc | aa „ Revista: Moldove

RY
Sa născut aceea ce astăzi culege aurii sloriei pe căile” greu „de
umblat ale! artei muzicale! |

RA
La''vârsta' de 5 ani, fiica d-nei şi” "d- lui “Cocorascui,, “ loco-
tencnt, astăzi, general, a început în, “București studiul! “piauului,

LIB
având un: talent excepţional. La . opt! ani. deja fetița a cântat la
palatul” regal, pentru M. S. Regina. Elisabeta, adânc cunoscătoare
în' ale” muzicei şi de atunci ușile , palatului, j-au rămas . pentru
totdeauna deschise,

Y
“Venind! odată în Botoşani, pentru câteva. zile, a fost. auzită

SIT
cântând 'la” un matineu, de către d-l: Grigore Goilav, care-a scris
în ziarul „Steagul“ de pe: atunci, următoarele cuvinte de. laudă:
Am avut prilejul de a auzi, pe mica d-şoară, dar, putem, zice
ER
de pe acuina, marea artistă, Madeleine “Cocorăscu. In vârsta. a- |
bia de 8. ani, gingașa copiliță, cu. micuțele ei mâni, care încă,
NIV
nu pot cuprinde. octave, a cântat din întinsul său repertoriu, mai:
“multe bucăţi din acele. car=, pentru pianiştii cei mai consumați.
prezintă cele mai mari diticultăți tecnice, Cu. o. mecanică per:
LU

fectă, O. virtuozitate: măiastră Şi, lucru mai de mirare, -CU.-0 pri-,

cepere şi un simț niuzical şi poetic, care se. poate aștepta numai
dela artiștii cei mari! Aceste însuşiri făceau să uiţi ;cu desă-
RA

vârşire că aveai înaintea-ţi un copil de așa. fragedă vârstă.

: Din programul care cuprinde între - altele „Rhapsodie hon- .
groise No. 2, de Fr. Liszt, „Concerto“ şi. „Rondo“ .de'- Weber,
NT

„Le fou“ de Kalbrener, „Concerto“ şi Capricio“ de Mendelsohn=

Bartholdy, „Valses“. de Chopin'.etc. etc... toate: executate. în: 'spi- -
CE

ritul compozitorilor respectivi, se. poate: întrevedea : măestria -a-.

cestui geniu, care, în precocitatea lui, îţi! reamintește pe “Mozart:
Şi Schubert“. (Articolul. este .mai lungi. “dar ne mărginim la a-i
I/

ceste citațiuni caracteristice şi de bun augur). i

Dupăce |a trecut cu. strălucire: examenele” conservatorului
AS

din București, -a dat, ca copilă,.câtevai: concerte în. unele orașe:

din: Muntenia şi îndeosebi la Galaţi. Când: însă . auzi, la Bucu-
UI

rești, pe marele. compozitor . Zauer,. atunci directorul conservato-

rului din. Viena, ea. rugă cu insistență pe tatăl ei . s'o: ducă la
maestru ca .s'o:asculte:-şi pe dânsa cum cântă.. ai
BC

Zauer, încântat de talentul :ei, primi. s'o: înscriela :conser-:

vatorul vienez, unde ajunse eleva cea mai favorită a lui,
 Revista Moldovei
J 49 ——r

RY
Terminând studiile, a stat la Viena încă mai mult timp, re-
întorcându-sela Bucureşti abia la începutul răsboiului din 1916.
In timpul şederei sale în străinătate a dat concerte la Viena

RA
ȘI
"Berlin, cu un succes pe care-l relevează cu entuziasm ziarele
din aceste două capitale. . . SE

LIB
In timpul răsboiului Și chiar după încheierea păcii, nu şi-a
putut relua seria de concerte până acum doi ani, când a dat
„primele audițiila Ateneul din Bucureşti! De-atunci concertează

ITY
întruna, dând adesea concursul său Societăţii Filarmonice, con- |
dusă de maiestrul Georgescu. Cântă foarte des la Palat, unde,
în timpul serbărilor date cu prilejul căsătoriilor princiare, a de-

RS
lectat oaspeţii aleși ai casei regale. Majestăţile lor au bine voit
să o decoreze pentru a-i răsplăti toată munca și tot talentul ei.
Acum. pregătește o serie de concerte pentru câteva orașe
IVE
din țară și pe urmă pleacă pentru mai mult timp la Viena, Pa-
ris și New-Jork!
Fie ca simpatia cu care va fi încunjurată în oraşele noas-
UN

tre să-i deie puterea trebuitoare pentru a duce, peste mări Și

țări, dragostea de neam, şi'de artă! ”
AL

Cuvântul unui director față de foştii săi elevi.

Se ştie că școala normală de învăţători din Botoșani a dat
TR

anul acesta 33 de absolvenţi, din care 29 .au și luat examenul

de capacitate, Cum acești absolvenţi sunt cea dintăiu seric pe
N

care o dă școala „M. Eminescu“, directorul lor le-a ținut urmă-

torul cuvânt, cu prilejul despărțirii: | |
CE

„Dragi elevi, de ieri, şi scumpi tovarăși de muncă și de

jertfă a zilei de mâins,. |
„Mă îndrept către voi, pentru cea din urmă oară, în cali-
I/

tate de director şi vă zic: Aţi venit de la sate către şcoala

AS

noastră, setoși de lumină și astăzi, a sosit vremea să vă intoar-

ceți iarăși către sate. Vă stătuesc să nu întrați în ele ca niște
răsfățaţi ai cărţii și streini ai vieții! a | | |
UI

Fiţi respectuoșşi faţă de părinţi, iubitori față de pricteni, cu

tragere de inimă şi dragoste față de sat Și copiii lui, > .
BC

Nu despreţuiţi cuibul în care ați crescut și pe care frățiorii

golășei vi Pau ținut călduț până la întoarcerea: voastră,
 50 - n Revista Moldovei,

Nu îiți mândri cu cei. ce totdeauna ati fost umili și căl-

RY
cați în picioare. Aduceţi-vă aminte .că pomul cu cât e mai în-
cărcat cu atât mai niult să: pleacă spre pământul care-i trimite

RA
hrană ca să facă .rod. a
Aveţi un suflet de ţară pe care Pai împodobit la oraș. Ve-
niți îndărăpt acasă căutați şi vă realipiţi la marele suflet sătesc

LIB
din care vați rupt atâța ani, nu pentru. a-i pierde pe el, nici
pentru a vă pierde pe joi. |
Luminaţi acolo unde este atâta întunerec! |

Y
Mângâiaţi unde este durere și rădicaţi unde știți. că este

SIT
cădere.
Respectaţi datinile și obiceiurile pe care alții le, detăimează
și le despreţuesc.
Vorbiţi graiul curat al strămoşilor
fața celor ce n'au schimbat
ER şi nu
o cirtă din. podoaba
vă. strâmbaţi î
limbii strabune. .
Nu ocoliți portul naţional pe care nu suntem vrednici a-l.
NIV

păstră, după câtă frumuseţă și. artă este în el.

Cântaţi-vă cântecile, jucaţi-vă jocurile Şi spuneţi=vă poveş-
tile pe care le-aţi auzit și învățat de -mititei. Nu. vă împuținați
LU

sufletul uitând ceia ce copilăria va turnat în el, din aurul scli-

pitor al vârstei duse pentru totdeauna.
Inchinaţi-vă lui Dumnezeu sara şi dimineaţă. Faceţi crucea
RA

mare Și dreaptă, căci mari și drepte sunt căile pe care ea vi

le arată.
NT

- Nu vă duceți la sat ca robi ai păcatului și domni ai ispi-

„tei, ci ca smerite slugi ale virtuţii.
Cinstiţi biserica, ce e casa Domnului și nu pângăriţi întru
CE

nimic nici casa omului.

Să aveţi în voi focul sacru al dascălilor vechi cari, prin
căldura mare a inimii, înlocuiau învățătura puțină a minții. Fiți
I/

ca dânșii! Nu vă precupețiți munca, nici nu staţi la tocmeală

AS

cu datoriile!
Sunteţi fiii unor părinți, elevii unei școli, cetățenii unui
stat, membrii unui neam şi nu uitaţi că „părinţii, școala, statul,
UI

neamul, aşteaptă totul de la voi,

Fi-veţi voi, oare, mai prejos de cej ce v'au născut și cres-
BC

cut, vau luminat și vau râdicat? |

 Revista Moldovei i

RY
în _ = - Da 3

Viitorul. singur ne: va da răspunsul.

=
Doresc însă ca acest răspuns să fie la înălţ

RA
imea nădejdilor
pe care un neam întreg le pune în voi, dascăl
ii de mâine!“,

Expoziţiile şcoalelor seciundare:.

LIB
„ Orașul nostru. excelează prin producții școlare şi expoziţ
ii
cari, nu pot fi întrecute, socot,. de nici un alt oraș de provinc

ITY
ie!
Cine a_avut .prilej să vadă aiurea asemenea producţii și a
căutat apoi-s
le compar
ăe cu. cel. ce au fost anul acesta în Bo-
şani, acela a putut fi în măsură să prețuiască după cuviință

lile din ţară. dar roade se văd numai RS

munca. profesorilor. și directorilor respectivi. Elevi au toate” şco-
acolo unde sunt dascălii
IVE
pricepuţi .cari știu să ațâţe și să conducă munca acestori elevi,
"Şi la noi, în oraș, spre marea noastră mulțămire, sunt a-
semenea. elemente, atât în cursul primar cât Şi cel secundar.
UN

„Dovadă avem mai ales, frumoasele expoziţii de siârșit de an

ale tuturor. școalelor secundare. Cine ma admirat, de pildă, aran-
jamentul plin de originalitate şi. de gust artistic al bogatei expo-
„ziţii:de la externatul secundar de fete, condus de d-na Netty
AL

Adam ?. Mulțimea lucrărilor expuse, varietatea lor, luxul orbitor

în care pluteau, încânta ochiul şi dezmierda privirile! Broderiile
TR

fin executate şi cultucele cu desemnuri minunat alese, au trecut

"- marginile unei Şcoli secundare, atingând culmile unei şcoli spe-
N

ciale! Chiar vasele, stângaciu pictate. aveau și ele prin contrast,

farmecul lor, la uşa de intrare! |
CE

Dar lucrările școalei normale de fete, de supt conducerea

D-șoarei Olga Savinescu?
O grădină, plină cu flori, în care sufla vântul gospodăriei
I/

-- şi: al bunei cuviinți.

AS

“Teseturile
2
covoarelor
.
şi piroeravurile
.
au avut, pe drept, cel
. . . . .
mai deosebit succes! Ingenios lucrat, cu simţ naţional și artistic
era 'albumul pregătit pentru crucea. roșie a tinerimei americane!
UI

Școala profesională la rândulci sa înfățișat anul acesta.

mai bine ca ori când! Această dovedește că mănunchiul de ma-
BC

iestre ce lucrează acolo, în jurul. d-şoarei Constantinescu ca di-

rectoară, înţeleg rostul lor și al școalei. Pe lângă broderii, grele
 . A Revista Moldovei
59.

RY
croieli de
ca execuţie și frumoase ca desemn, s'au putut vedea
acuarele şi vase în cu-.
rochii- perfect cusute, alături de flori în
oii de email, ce nir au fost întrecutdee nicio altă, școală! i-în

RA
'Liceui â âvut înimoase picturi în -oleiu, multe lucrăr
peniță, câteva sanguine, acuarele și desemnuri liniare ce nu s'au

LIB
văzut aiurea. | aa Ie
Bună impresieau făcut şi pastelurile d-lui locotenent Po-
fionțu, care dovedesc un talent remarcabil ce e păcat că se pier-
e de sfântă răbdare ale d-lui
de în zadar! Lucrările migăloas-și-

Y
“Tăutu, evidenţiază un viitor artist ce trebuie să-şi urmeze che-

SIT
marea fără nici o întârziere, a e
Școala normală de băeţi a“ prezentat. şi-ea o expoziție ce
în-:
poate rivaliza cu orice şcoală similară. Picturi de tot - felul,
ER nd cu
_cepând cu animale, natură „moartă, peisage, oale . şi sfârși
. acuarele, desem ne liniar e
icoane, strane și prapore bisericești;
NIV

şi în cretă neagră, modelaje în lut ars: şi ghips, ce imită bron-

zul, sculpturi în lemn, pirogravate și pictate, împletituri de rafie,
de paie, de pănuşi de păpușoiu, de şfară, de papură, au împo-
LU

dobit cele patru săli mari pusela dispoziţie- de Institutul “mo-

"dern de domnişoare al d-nei Cristina Goraş! Toate aceste lucrări -
sunt datorite, pe deoparte d-lui Victor Galin, maistrulde desemn .
RA

şi caligrafie al şcoalei, care știe a trezi şi emulă” gustul pentru:

„frumos al elevilor săi, iar pe, de altă parte, d-lui învățător Gheor-
ghe Bosnea, maistru de lucru manual, care, printr'o muncă în-
NT

dărăpnică şi chinuită, în fundul unei săli mici şi friguroase în

timpul iernii, a ştiut din puţin -să facă mult, deprinzând pe. vii-
CE

torii dascăli săteşti cu îndeletniciri de acelea ce vădesc virtuţi

şi însuşiri cu care orice neam se poate făli. Când școlile nor-
male vor. avea. localurile lor proprii, cu atelierele necesare lu-
I/

crului, atunci, de sigur, ele vor îi în stare să arăte adevărată

înălțime până la care se pot rădica ambele instituţii.
AS

sp

Expoziţia şcoalelor rurale, de la No. 2 de băeți a fost

UI

foarte slab reprezintată. Fie că ordinele s'au dat prea târziu, îie
că acele ordine nu s'au executat, adevărul este că din cele 184
şcoli ale județului abea nouă au expus câte ceva. Și ce: expo-
BC

ziție frumușică, bogată și variată, sar putea face dacă ar îi 0-

 RY
Revista Moldovei - 53
leacă mai mult imbold de sus şi oleacă mai puţină nepăsare de

RA
jos. Dovadă lucruşoarele” în lemn ale d-lui Mihai Pintilii din
Vorona- Tudora, pe lângă atâtea altele, care au fost pe drept
premiate.

LIB
In viitor şcolile normale, cu prefectura Și revizoratul, vor
trebui să-și. ieie asuprăși patronarea şi organizarea din vreme a
- acestor expoziţii care, în chip firesc, vor recomanda munca, ini-

ITY
țiativa şi priceperea atâtor dascăli buni, necunoscuţi şi nerăs-
plătiți.

Botoşanii sportivi. -
RS
Prin lăudabila inițiativă a d-lui Pierrot Văsescu, sa alcă-
IVE
tuit și în orașul nostru o societate sportivă, cu numele de „Bo-
toşanii-Foot-Ball- Club“. Echipa societăţii, cea mai bună care
poate fi pînă acum, se compune astfel: portar, Paul Vitoz; fun-
UN

daşi, Wagner-—Văsescu; mijiocaşi, Corneliu Rotundu — Winter

— locotenentul Amza; înaintaşi, locot Poşa, căpitan Cubat —
Hickel' — Sommerfeli — Gheritzer. Căpitanul Cubat, un vete-
AL

ran al foot-balului, este căpitanul echipei, fiind un jucător aer,

iute de picior şi rezistent, pe lângă prietenia caldă ce o arată
tuturor tovarășilor săi.
TR

Inima și sufletul acestei societăți sportive, este d. P. Vă-

sescu; căruia nu-i putem mulţumi îndeajuns pentru fruinoasele
N

match-uri pe care ni le oferă, aproape în fie-ce Duminică şi săr-

bătoare. E '0 nouă şi interesantă distracție pe urma
CE

căreia tine-
retul, luând pildă, poate folosi și trupește şi sufletește. Curagiul
prevederea, inițiativa. sunt virtuți care se dezvoltă cu deosetire
în acest joc, fără a mai pomeni de antrenamentul fizic neînchi-
I/

puit de mare. Noi urăm temeiu şi viaţă lungă acestei asociații,

AS

cu atât mai mult, cu cât ne temem canu cumva, la un început

așe.de frumos şi plin de făgăduinți, să nu urmeze, ca de obi-
ceiu, un' sfârşit grabnic şi prăpăstios!
UI

Vizitând fabrica „Doaga“.

BC

De câteva: luni numai, funcționează, alături de gară, o fa-

brică nouă care face, din stejar, butoaie de bere și poloboace de vin!
 | E „Revista. Moldovei
54

RY
Pe lângă. minunată instalaţie modernă, unică în părţile
0 mare însămnă-
noastre, această iabrică, prezintă pentru n0i,

RA
a
tate socială și economică! .
au fost expro priaţ i şi capita lurile . lor,
Marii proprietari
scumpe ale: vieții ușurat ice de

LIB
Joc să-fie cheltuite pe. nimic urile
prind eri comer ciale Şi = îi»
azi, ar trebui să fie angajate în între
altă parte | foştii
dustriale.de care. țara are atâta nevoie. Pe de
sunt toți. oameni. mai mult sau mai puțin. culți,
mari proprietari

Y
pot avea
oameni care văd: cerinţele vieții mai bine ca alții. Ei

SIT
e pe care cei săraci nu sunt în
pregătirea științifică trebuitoar
pune. în aplica ţie, ŞI va-
stare să o aibă, Această pregătire o pot
Sa |
lorifica îață de străinii acaparatori a toatel
ER
lată dar, datoria foştilor mari proprietari: a pune
în va-
un, Îi-
loare capitatul material şi intelectual de care „disp
și industriei naţionale, Prin această
NIV

ând direcția: economiei

da-
directivă ei îndeplinesc o datorie făţă de. dânșii, pe. lângă
toria cea mare față de ţară. . |
prisos inţă, aceste “două
LU

„_î Fabrica „Doag a“ îndep lineș te, cu

datorii Președintele consiliului de administraţie este - d-l Dr.
Dionisie Goiiav, iar vicepreședinte și administrator. delegat: cu
RA

conducerea întregei întreprinderi este dl. Jean Ullea. Și ce bine-i

stă d-lui administrator, care și el, ca un, polobocel, 'să învârte
mereu prin fabrică, observând, explicând, corectând Şi, dând po-
NT

runcile necesare! Ia |
“Cât mi-a' fost de drag mie când l-am văzut „că pricepe,
iubeşte şi se închină noii lui ocupații, nu-şi va putea: închipui
CE

niciodată; şi, admirându-l pe el, gândul meu sbura departe, în

viitor, unde vedeam elita noastră socială și intelectuală condu-
când cu toată -destoinicia, destinele economiei noastre naționale!
I/

Tineri ai zilei de azi, care vă socotiți, cu drept sau fără

AS

drept, aleşii societății noastre, luaţi pildă dela d-l Jean Ullea!
„Lăsaţi viața moficiunei şi a trândăviei, lăsaţi dancingurile, flirtul
şi cluburile! Apucaţi-vă de lucru şi de. muncă productivă, căci
UI

asta este scăparea țării care vă dă prilejul să duceţi .un .traiu

pe care sufletele, în adevăr de elită, -nu-au putință măcar să-l
BC

viseze! Daţi statului. prin străduința voastră, ceia-ce și el vă

dă voilă; avere, nume, viață comodă, trai îmbelșugat!
 RY
__Revista .Moldovei 55
Prin - împletirea laolaltă a tuturor puterilor acestei naţii vom

RA
ajunge să înfățişăm, aici în orient, ceiace de mult fraţii noştri
reprezintă. în occident!

LIB
Excursia absolvenţilor Şcoalei
normale de învăţători,
Inainte ca absolvenţii școalei normale „Ai. Eminescu“

ITY
a-
junși învățători,“să părăsească definitiv şcoala, directorul lor,
a
ținut ca să facă, împreună cu ei, o excursie în Bucovina și pe
apa Bistriţei. Această

RS
excursie a avut norocul să fie implinită
în condițiuni de timp foarte priincioase, așa că ea lăsă o amin-
tire neştearsă în sufletul tuturor celor ce au participat la dânsa.
IVE
rumul urmat a fost: Botoșani, Vereşti, Dărmănești, Câmpul-
Lung, Jacobeni, Dorna-Vatra şi Dorna-kiel lgii, trei zile. De aici,
în ziua a patra sa pornit cu plutele pe Bistriţa pe la Colţul
UN

Acrei, Moara Dracului, Toancele, Genunea Crucii, Brosteni cu

masul în Borca. A cincea zi Borca, Răpciuni, de unde pe jos,
prin Schitul Hangului sa ajuns la Durău. A esa zi urcare pe
AL

Ceahlău pe o vreme limpede şi liniştită ce rar se întâlneşte sus.

A şepta zi, iar pe plute, s'a continuat drumul prin Hangu, Bu-
halnița, până la Piatra, cui o oprire de câteva ore în Bicaz! A
TR

opta zi, Piatra Neamț-Botoșani. In drum cexcursioniştii s'au în-

tâlnit cu şcoala normală din Dorohoiu, școala normală din Pia-
N

tra, școala normală din Chişinău, şcoala normală din Oradia

Mare, şcoala militară din Cernăuţi, etc.
CE

Cât se poate câştiga din aceste excursii, în locuri aşa de

frumoase, așa de bogate, aşa de românești în obiceiuri și port,
se poate lesne închipui.
I/

Ministerul de»instrucţiiine, care ajută"şi incurajează aceste

AS

excursiuni (dovadă mulțimea şcolilor întâlnite în drum) îndepli-

neşte prin această, o operă culturală, socială și națională de
cea mai mare însemnătate. Roadele ci binecuvântate se vor CuU-
UI

lege cât de curând.

Daia cercul corpului didactic din Botopani,
BC

Duminecă, 16 lulic, ora 4 p. m, s'a inaugurat localul cer-

cului didacțic din Botoșani. Pentru moment acest local, constă
 56 Da | | “Revista Moldovei

RY
învățători-
întro cameră mare, pusă la dispoziția profesorilor şi
în însu-și cuprin-

RA
lor, de către administrația teatru lui
Eminescu,
sul acestui teatru. Acolo, membrii corpului didactic, se vor 'pu-
tea întruni oricând, spre a schimbao vorbă, a citi o carte, .un

LIB
mai
jurnal, a juca o tablă, a bea un ceaiu sau o cafea. Nimic
însă ca, în curând , să vedem
frumos şi mai folositor. Dorim
inaugurată casa” proprie a acestui corp ce -merită să. aibă un
-sălaş al său. De la: buna înţelegere și solidaritatea generală, a-

Y
e

SIT
târnă implinirea oricărei dorinți!

Clădirea şcoalelor normale de băeți şi fete.

In
ER
sfârșit, cu ajutorul lui D-zeu.şi cu bunavoința oamenilor
Sau trasat planurile pentru clădirea celor două școli. normale
ale judeţului nostru. Ambele școli vor fi aşezate pe platoul de
NIV

lângă cazarma regimentului ., în lungimea soşelei Boto-

8 Roșiori
șani Cătămărești. Nici nu se puiea găsi un loc mai potrivit pen-
conducta principală
LU

tru asemenea clădiri cari au gara în față,

de apă ce vine de la Bucecea prin ogradă, uzina electrică la
câţi-va pași, podișul cel mai curat din împrejurimile târgului şi
RA

şoseaua cea mai bună! Di ă

Păcat numaică până 'm prezent școlile n'au de cât 15 hec-
tare de fiecare. Se nădăjduiește însă că, d-l Nechita, inspectorul
NT

agricol actual, care înțelege pe deplin rostul acestor instituții de

cultură atât de necesare țării, va face toate chipurile ca să se
complecteze terenul, urmând ca școala normală de băeți să aibă . .
CE

60 ha., iar cea de fete 30 ha. Ministerul de instrucție a dat

până acum 1.000.000 pentru procurarea materialului .care deja
I/

este angajat. Până'n „toamnă se vor executa fondaţiile și se vor

începe a se clădi pavilioanele centrale -rămănând ca la auul
AS

viitor să se facă celelalte pavilioane. Lucrările se vor termina |

în trei ani de zile. Şcolile însă vor putea funcționa în localurile
pavilionului central, adică
UI

lor proprii îndată după terminarea

după doi ani, cel mai târziu. |
Pentru anul. acesta comitetul de construcție dispune de
BC

5.000,000 lei. Dacă însă lucrările vor întrece peste această sumă,
ministerul va acoperi cheltuelile făcute în plus, |
 RY
Revista Moldovei | 57

“ Asttel orașul nostru - Botoşăni, pe lângă faptul că dobân-

RA
dește, în mod definitiv, două şcoli speciale, de cea mai mare
nevoie pentru stat care trebuie să pregătească în cât mai scurt

LIB
timp cei 40.000 de învățători rurali cari ni lipsesc, dar în ace-
laș timp câștigă şi două. frumoase clădiri moderne, -cu care se
„va putea făli în viitor,
Noi, conducătorii actuali ai acestor şcoli, nu putem de cât

ITY
să mulţămira "din toată inima d-lui C. Anghelescu ministrul nos-
tru de instrucție, care a luat inițiativa clădirii noilor localuri, iar
pe de altă parte să ajutăm, din toate puterile, pe. d-l prefect,
Demostene Vizante, președintele comitetului
d-l-]. Tudor inginerul județului, să ducă la RS de construcție și pe
bun sfârșit opera pe
IVE
care ei, cu tot dragul și cu, tot entuziasmul au început-o.
Comitetul de acţiune pentru clădirea ambelor școli nor-
male cuprinde următoarale 15 persoane: |, Simionescu, recto-
UN

„rul universităţii de lași; Demostene Vizanie, prefectul jud. Bo-

toşani şi preşedinte al comitetului de construcție; D. Hangan, |
primarul orașului; Ramiro Savinescu, avocat; Petre Irimescu,
profesor, senator; Ion Tudor, inginer-șef al județului;C. Mighii,
AL

decanul baroului avocaților; Gh. Antonescu, administrator fi-

nanciar, casierul comitetului;Nicu Ciolac, proprietar; preot To-
TR

ma Chiricuţă, profesor; preot Alex. Simionescu, protoiereul

„judeţului; Ion Dimitriu, revizor şcolar; P. Sărăţeanu, agro-
N

nom; D-şoara Olga Savinescu, directoara şc. normale de fete

și Tiberiu Crudu, directorul şc. normale de băeți, secretarul
CE

comitetului. a Tiberiu Crudu

Corcul avocaților
I/

In oraşul nostru, cel care nu merge la cluburile cu bac-

AS

cară şi chemin-de-fer sau la... crâşmă, mare unde ceti o gazetă

Și sorbi o cafea în liniște sau în jurul prietenilor sau cunoscuţilor.
UI

+ Baroul local a ținut să pună la dispoziţia avocaţilor în

primul rând și în al doilea rând la dispoziția oricărui intelectual
titrat, un „cerc“, care a fost chiar instalat de curând într'un imo-
BC

bil nou din centrul orașului nostru.

Modest înjghebat, cl va fi, nădăjduim, locul de întâlnire
r
 58 | | | a Revista Moldovei

RY
„mevinovată a oricărui intelectual cu prietenii Și „ cunoscuţii săi,

RA
reciproc, un local
constituind un pretext de cunoaștere și respect
diverse, conferințe publice Ori
în care vor avea locdiscuțiuni
în. zilnica
de interes profesional și; în fine, tin popas odihnitor

LIB
alergătură a preocupărilor profesionale, _ „ C. Op.
o a aa ea

INSEMNĂRI CRI Ți CE

Y
SIT
„Doi poeţi adevăra PI putin cunoscuți,
- Toată atenţiunea criticii noastre literare se îndreaptă azi,
aproape exclusiv, asupra literaturii de ER după război. Semțelege,
“faptul e firesc. Afară de solul pe care actuaiitatea îl are în ori
să fie -
NIV
care din .preocu Dările noastre, literatura aceasta merită
cercetată şi pentru ea îns săşi, Cercetarea ei poate aduce puncte
nouă de vedere în ce privește aprecierea şi laturi noui de re-
alizare artistică, pe lângă aceia că, ea poate confirmă sau înl- -:
LU

firma anumite teorii critice, anumite direcţii. |

Dar, oricât de covârșit oare am consiclera îniuența războiu-
lui asupra stării sufletești a indivizilor și a popoarelor, stare su-
RA

fletească reflectată. în literatură, . nu putem, totuși, merge până a-

colo încât să-i atribuim scindări în cursul. evolutiv al acestor
NT

'stări. Ar însemna a nu mai atribui o peri manență fondului suile-

„tesc, moral, al indivizilor și, mai ales al popoarelor, postulat sau.
realitate fără de care, variațiunile de suprafaţă ale acestui fond
CE

nu Sar putea nici măcar explica.

Și, deşi noi, în primele numeie ale acestei reviste, am vor-
bit de “literatura dinainte -și după război“, totuşi nici atunci nu
I/

ne-am gândit la o scindare absolută, ci numai la feluritele as-

AS

pecte pe care, probabil, condiţiunile generale de după război,

Je vor imprima literaturii. |
De altiel suntem ajutați chiar de situațiunea de îapt că,
UI

aproape totalitatea scriitorilor de după război, au trăit şi scris

şi înaintde e aceasta, timpul material pentru cşirea la suprafaţă
BC

a unei adevărate noi generațiuni postbelice, nefiind încă,

, sesu
., i
| |
Intre acești scriitori care au trăit și scris înainte de război,
_Revista Moldovei

RY
59.
Care trăesc Şi Scriu și acuma pe care »descumpănirea“ generală

RA
nu i-a atins prea mult şi care continuă deci,
progresând, firul
dela început, sunt Şi „doi poeți adevărați“
cari, în raport cu
valoarea. lor literară: mi se pare. „putini Cunos cuțite

LIB
prea puţin
cunoscuți. Şi e nedrept.
|
Primul dintre aceștia e: Gala Galaction, devenit, acum
de
curând, Părintele Grigore Pișculescu; celălalt e ruda lui
sufle-

ITY
tească, poetul. „şesurilor natale“, Nichitor Crainic,
Galaction ma scris versuri, sau, cel puţin noi nu le cu-
noaştem. Cunoaştem de: la dânsul „Bisericuța - din

RS
Răzoare“,
„Clopotele dela M-rea Neamţu“ , „Răboţi pe t bradul verde“ şi „O
lume nouă“. Ba parcă a mai tipărit de mult o broşurică, dar pe
IVE
care n'o mai găsim nicăiri,
“Crainic a scris Şi proză şi versuri: „Șesuri natale“, „Daru-
rile pământului“, „Icoanele vremii“
UN

| Semnificativ e, — şi se va vedea pentr ce — isbitoarea a-

semănare intre scrisul amândorora, asemănare care ar putea
sindritui pe unul'să semneze pentru celalt.
a) Pornesc amândoi din aceleași adâncuri, — din adân-
AL

curile veşnic creatoare de frumuseți ale păturii țărănești:

TR

„In inima ţăranului, când ne vede pe Ia cl sau când

vine pe Ia. noi, ard în taină ochii de lup flămând. De mic
copil,e! adună, împotriva noastră, celor ce stăm călare pe
N

grumajii lui, o neîncredere adâncă și o dușmănie cu atât

CE

mai rea cu cât este mai ascunsă şi mai coclită. El își dă

bine seama că belșugurile și chefurile noastre sunt plătite
cu trențele și cu mămăliga lui. Soarta lui de veacuri neno-
I/

rocită și. neîndurarea seculară a stăpânilor lui au făcut din

cl dihania cea mai curioaşă din Europa. E blajin și prostit
AS

la - înţățișare, dar e zorit şi furtunos la petrecere, E de o

inteligență adâncă dar pesimistă. Are în inima lui niște în-
UI

duioşări, nişte aleanuri, nişte heleştae... întradevăr divine,

dacă au odrăsiit, din cele, nuferi ca Hioriţa, Soarele şiş luna,
| și toată poezia populară“. |
BC

N
(O iume nouă. Ad virginem redeuntem),
 60
Revista Moldovei

RY
Ma e A
Sau la Crainic:
_..
„Străbunii mei, din vremuri legendare,

RA
Al vostru suflet de umili țărani .. i
A dormitat . sub secolii tirani . -

LIB
de lespezi funerare“. : a
Ca sub un greu
(Şesuri natale. De profundis). -.
-
b) Și rămân, cum -se vede, cu suflătul înfipt în braz
amândoi,

Y
dele ogorului de la care au pornit. a

SIT
„De mic, o tată, mai crescut în dorul
De-a tălmăci.a. firii largă carte,
"Mi-ai revărsat în-inimă fiorul
Câmpiilor desțelenite m
|
ER
Marte:
(Ibid. Poetul)
Se
|
pe amândoi deopotrivă e un.
NIV

c) Ceeace-i mai caracterizează

a! naturii, mai mistic și mai primitiv la
puternic sentiment ars și
la Galaction, dar
Crainic, mai interiorizat şi mai rafinat
ci și fecunde:
la unul și la celalt de duhul unei religiozități adân
LU

ra; între.
Crainic se socotește el însuşi aproape una cu natu
usio, o contopire: .
el şi aceasta se opereeză aproape .0 conf
RA

ne, .
„Şi cum treceam prin seara aceia de suspi
Pustiul ei unindu-l cu desnădejdea mea, |
Părea că se desprinde tot sufletul din mine
NT

Şi moale, în neştire, cu cântecul pluteă.

(Şesuri natale,—Un cântec pe secetă)
CE

cum mă găsiam, mi se părea

„Pironit în faptul asfinţitului,
mânăstirea şi greutatea pravilei şi
-că sânt acolo de când cu
mărturisirii și robia sub canoane,
I/

răsvrătirea frântă în spaimele

vieţii acestei mă-
privite în jos, ca într'o prăpastie, în veacurile
AS

suflețului: meu“.
năstiri, mi se' părea: că le privesc în prăpastia
(Calipso greaca, fecioara)
UI

chiar
d) Şi Galaction şi Crainic au o cultură teologică. Unul e
at
„doctor“ în teologie, iar celalt e licenţiat. Galaction a îmbrăc
a cerut să fie o
BC

chiar de curând haina preoțească, iar Crainic

a clerului nostru, dar imicimile ocârmuitorilor i-au
nouă podoabă
nge
închis cărarea. Pregătirea aceasta de ordin cultural se răsfrâ
 _ Revista Moldovei o îi a
6]

RY
adânc în poezia amândurora, dând nașter unui umanitarism Şi
“unui. punct de vedere mistic-religios unic în literatura noastră,

RA
Nu e vorba în opera lor de transpunerea, în formele artei,
â filozofiei creştine ca atare și nu poate fi vorba de un sistem
filozotic propriu zis: în poezia lor, în sensul poeziei moderniste,

LIB
cu vădite înclinări spre. misticism, ci amândoi sunt numai pure
temperamente de sensibilitate profundă, care poetizează intui-
țiile lor imediate, Crainic menţinându-se în sfere transcendentale,

ITY
Galaction îmbrățișând adese și pe cele sociale. Trebue să mergi
până la Eminescu, ca: să mai poți asculta un lirism așa de pro-
îund că în opere lui Crainic şi Galaction.
Mai e de observat iarăși
RS
că sentimentul puternic al naturii,

4
-- nemărginita iubire de oameni, punctul de vedere mistic-religios
IVE
conștiința dependenţii aproape absolute de ceva ireal, dar ab-
solut şi mare, sunt toate, și la unul şi Ia celalt, îmbrăcate într”o
formă, întrun stil adecvat naturii lor creatoare, formă exterioară
UN

redând precis procesul de concepțiune aproape similar al lui Ga-

laction și Crainic. Asupra lor vom mai reveni.

T Pierre Loti,
AL

A murit. Pierre Loti!.. A murit... şi puţini oameni au lăsat

TR

în urma lor 0 părere de rău mai adâncă, mai sinceră și mai

obștească. Sunt scriitori cari pătrund așa de mult în intimitatea
-inimii și sufletului nostru în cât dispariţia lor, chiar la_o vârstă
N

înaintată, pricinuește o dureroasă surpriză.

CE

Pierre Loti făcea parte din acei prieteni spirituali de care

nu te. puteai deslipi. Tinereţa, în deosebi, este dezorientată azi
de a nu mai simți, alături de ea, călăuza dibace în străbaterea
I/

minunatului Orient sau a melancolicei Bretagne!

„Căci în adevăr Loti a fost o călăuză desăvârșită, cu o vor-
AS

bă dulce care nu-tulbura niciodată liniștea trebuitoare gânduri-

lor călătorului. Printrun cuvânt simplu și potrivit el știa să facă
neuitate peisagele şi oamenii.. |
UI

Imşirarea amănunţită, riguroasă a unui câtalog de drum,

este desigur mai științifică. Când o veţi citi, veţi cunoaște re-
BC

pede o țară, .veți afla numărul locuitorilor ei şi al orașelor,

moravurile și obiceiurile de căpetenie, veţi ști pe dinafară nu-
” . . . .
 - Revista Moldovei d

RY
mele fluviilor, ale munţilor... dacă nu veţi adormi, - bine 'nţeles, 7

deasupra vreunei statistici oarecare.

dar | nu veţi îi văzut 1
nici ara,

RA
Veţi şti tot din acest catalog,
nici locuitorii ei,
"Lăsaţi-vă acum conduşi de Loti: îndată veţi: simţi O atmos-

LIB
feră nouă, veţi trăi cu oamenii, veți încerca emoțiile, entuzias- -
.
mul, durerile cași cum ați fi voi inşi-vă acolo. Mai mult de cât
atât! voi singuri nici maţi Îi putut vedea și “înțelege - aşa cum
Loti vă face să vedeți şi să înțelegeți. El este: fermecătorul : ma-

Y
gician care îţi îndreaptă privirea şi-ţi trezește inima. EI îţi in--

SIT
“suflă nemărginita milă pe care o simte pentru: orice ființă, de-.
ori ce speță și de orice rasă ar fi ea. In totul el vede un suflet |
care sufere întocmai . ca şi sufletul lui însuși. Se înduioșază, a-.
ER
vând milă de Azyade șşi tovarășile ei bogate, dăr încercuite între. -
_zăbrele de fer; milă de. pescari, de femeile lor și: de. copiii lor;
NIV

milă de o mică și prizărită sălbatecă Rarahn;. milă de doi bă-.

trâni săraci. chinezi; milă chiar și de: cânii isgoniți din „Constan-:
tinopole cari au pierit: de foame, în urlete sălbatice pe O: insulă,
LU

stâncoasă.
Merită dar Pierre Loti să fiee' plâns Şi regretat, el care a -
plâns totdeauna şi pentru toți!
la dulcele poet, la minunatul vi- _
RA

Cu toate “acestea, gândind

sător ce el a fost, 'simţim parcă potolindu-se în inimi acest re-
gret, pătrunzând “în noi un pic din acel calm fatalism oriental,
NT

plăcut lui, şi din acea resignare, acea lăsare în. voia lui Diim-.
nezeu care domnește în sufletul oricărui. marinar!
CE

Oameni ca cl sunt revanșa Spiritului asupra Materiei și

dovada cea mai bună că Moartea nare de cât o putere limitață
şi nu poate să ucidă sufletul în acelaș timp cu trupul.
I/

Loti se odihnește, e adevărat, supt simpla piatră, aproape

la fel cu o-stelă din cimitirul Eyoub, pe Care a ales-o şi a a-
AS

șezat-o e] însuși în grădina sa.

: Dar sufetul său, sufletul lui Loti? Nu este el oare în fie-.
care. pagină, în fiecare rând din cărţile sale? Deschideţi' una,
UI

_la întâmplare, şi veţi simți îndată. lângă voi pe nedespărțitul to-

varăș al călătoriilor voastre în țările Luminei, tovarășul” pururi.
BC

n care nu vă va mai părăsi niciodată și va călăuzi, după

, toate generaţiunile viitoare.
Marguerite Crudu
,i Revistă Moidovei

G..

|“
RY
RECENZII

RA
Din zbuciumul captivității, meșteșug literardă un mare pres-
e un volum de aproape 200 pag. tigiu cărții. Cititorul vibrează în

LIB
în care d-l: Maior Gh. Caracaş acelaș ritm sufletesc cu eroul
îşi
Și
publică însemnările sale din „nu arare ori simte lacrima eImo-
timpul cât a stat prizonier de ției ivindu-i-se între pleoape.

ITY
războiu în Germania. Simplicitatea stilului ridică a-
“De obiceiu scrierile de această cest volum de însemnări la va-
natură, când nu urmăresc inte- loarea unui document autentic.

RS
rese ascunse, indispun dela pri- Urmărim cu încredere şi interes
„mele rânduri prin stângăcii sti- pe acest vrednic ofițer român în
„listice: un lirism deplasat, turnat lagărele din Stralsund, Osten-
IVE
„în fraze chinuite și îmbâcsite cu nolier Hoor şi Beescow; în-
vorbe arhaice—atât de la modă credere încă mai mult sporită
„de altfel în scrisul de azi—; un
UN

prin spiritul de imparțialitate,

patriotism cu clopoței, țipat în care: caracterizează expunerea,
gura mare; o avalanșă de tirade Pentru dragostea de adevăr, ne
_ bombastice și de naive cxplozii place că ochii cari au putut ve-
AL

sentimentale, cari dau o impre- dea bunul şi omenia la inamic,

sie totală de ar tificialitate, dău- mau fost orbiţi de ură.
TR

nătoare operii. Cu admiraţie citim. peripe-

„Spre surprinuerea noastră; car- țiile evadărilor sale, a acelor re-
“tea d-lui Maior Caracaş e scrisă petate încercări himerice -— dar
N

eu mijloace. extrem de simple. „atât de frumoase --- de a'și re-

CE

Povestirea e curgătoare şi fireas- câștiga libertatea, într'o țară, în

că, fiincă omul nu are pretenții care paza prizonierilor era cu
de scriitor; vorbește cititorilor, strășnicie organizată.
I/

Cum ar vorbi camarazilor săi Prins în 3 rânduri, o mare

intimi, cu aceiaş lipsă de control parte din cele 20 luni de capti-:
AS

exterior și cu aceleaş mici gre- vitate o petrece în închisorile din

șeli de limbă. * Simțim că nu-l: hiarienbdurg și Schvarmstaedt
UI

preocupă fraza, ci adevărul. Prin și în forturile cu regim distru-

Sinceriiatea expunerii ne cuce- gător din Zondori și Gorgast,
anume piegăiite pentru pedepsirea
BC

„Teşte și ne face să credem în

autenticitatea faptelor. Lipsa “de recalcitranților fugari recidiviști.
 e
Revista Moidovei”
04
Cărți. — „Povăţuitorul creşti-

RY
-, Mişcătoare sunt întâlnirile prin
-ortodox în - timpul sfintei
închisori cu ofițerii francezi și. nului
eva- . Liturghii“ .
ruşi, maeştri şi ei întrale

RA
2. „Sfintele icoane să ie idoli?
dărilor. Un moment tragic, care
arată cât de aprins era, la aceşti
3, „Noţiuni liturgice“.
“Toate aceste cărţi se datoresc

-oameni dintro bucată, dorul de
libertate, este săparea unui tunel
pe sub zidurile fortului Zondori.
Dar ceia. ce interesează în de-
LIB
harnicului şi inimosului preot
ieșan de la biserica Sfântul A-
postol Andrei, părintele loan-Ste-

Y
osebi e figura d-lui Beldiman,
fan Popescu.

SIT
ministrul nostru la Berlin, care. | Cine va pune. mâna pe ele le -
un mare interes și fo-
suspectat și spionat de nemți, „va-citi cu
la consecințe gra- los de la un capăt pânăla cel-
expunându-se
ve pentru sine
ER
și familia sa, pri- alt, Ele: cuprind după-cum însuși
mește în două rânduri pe îugar, „titlul lor ne: indică cunoștințe
foarte. trebuitoare creştinilor 'cu
NIV

îl. ospătează în casa sa, îi dă

care
haine, alimente, bani, hărţi . și privire la unele lucruri, pe
instrucțiuni spre a-i înlesni fuga din nefericire foarte: mulți creș-
tini nu le stăpânesc, deşi pentiu
LU

din Germania. In acele momente

a dovedit cu binele lorei ar trebui atât de
grele. d-l Beldiman
prisosință patriotismul. său - Şi mult să le stăpânească, |
RA

dacă poate a avut cândva să su- Aşa, de pildă, în cartea cea

fere acuzări nedrepte, fie-i aceste. dintăi Păr. Popescu dă o minu-
rânduri de recurioaştere o slabă nată indrumare creștinului des-
NT

mângăiere. pre felul cum ar trebui să ia el

Indemnăm călduros pe citito- parte: la serviciul dumnezee
sc al.
CE

Sf. Liturghii . Cine arlua această

rii noştri a cerceta volumul de
însemnări din captivitate al d-lui carte și o ar urma întocmai ar
Maior Caracaş—distins, pe drep-. înceta de a mai fi
un simplu
I/

r. preo-
tate, cu un premiu de Academia martor pasiv ai lucrărilo
o parte ac-
Română—; dar mai ales a-lpune - tului, ci ar lua şi el
AS

în mâna tineretului, care va îo- tivă şi ar trăi şi mai adânc via-

losi citind această admirabilă ţa înaltă a simbol elor cultului
UI

lecţie de demnitate, curaj și stoi- nostru public. Ce farmec nou ar

Cism în nenorocire. câștiga pentru credincioși cultul
" Constantin Iordăchescu divin prin îndrumările acestei
BC

mici cărți a păr. Popescu.

 | Revista Moldovei

RY
x
65 ——

“In. cartea a doua păr. Popescu turgice le vei găsi luminate în

RA
vine cu o perfectă cunoaștere și „această carte pe temaiul unei
înțelegere: a Sf. Scripturi și 1ă largi şi migăloase informaţii Știin-
mureşte.. o chestie pe care ne a- ţifice,

LIB
Această carte cred că ar
tacă mult sectele: aceia a Sf. I- fi cu folos introdusă în Semina=
coane. Este o' carte menită să. riile noastre, cu oare care mici
aducă O temeinică luminare a a- adaptări la cerințele programului.

ITY
cestei chestiuni. Fiind scrisă pe In orice caz noi neîndeplinim
înțelesul : tuturor “ea este bună o datorie de recunoştinţă față de
pentru popularizare. meritele şi munca de scriitor a
„Im cartea

trele- cărțile păr.

cea
este şi cea mai întinsă din
de a tieia, care

Popescu,
tus-
vom
RS
părintelui Popescu
recomandăm, ca
„Dune pentru orice creștin, aceste
atunci când
pe niște cărți
IVE
găsi o lucrare serioasă, care nu trei cărți ale sfinției sale. In a-
ar trebui să lipsească de pe masa . ceste vremuri, când se simte aşa
niciunui creştin, care doreşte să i de mult lipsa unei biblioteci creş-
UN

se lumineze astipra tuturor 'ches- tine în scrisul nostru românesc,

tiunilor noastre liturgice. Deşi cărţile părintelui Popescu ocupă
păr. “Popescu nu este un preot un loc de frunte. Să dea Dum-
AL

cu cultură universitară, întrucât nezeu ca şi noi preoţii tineri

„face parte: din generaţia preoților să-l putem măcarajunge ca râv-
TR

bătrâni care au numai seminarul, nă şi ca pregătire pe acest bă-

cartea aceasta face totuşi dova- trân preot eşan, care este una
da că Sf. Sa și-a cucerit prin o din cele mai prețioase podoabe
N

muncă mare toată cultura supe- a numerosului cler, din marea

CE

"vioară care îi . trebuește pentru massă de preoţi a Mitropoliei

| păşirea pe 'un tărăm aşa de pu- Moldovei şi Sucevei.
țin „coman, cum este tărâmul Preot T. Chiricuţă
I/

“chestiunilor liturgice. Cine a fost

în casa păr. Popescu şi îi cu- ȘAMA SALZBERGER: Un răs-
AS

. noaște frumoasa bibliotecă teo- puns întârziat la calomnii în-

logică și ştiinţifică pe care oare vechite. (Edit. aut. Botoșani 1923
UI

și. o studiază: cu o tinerească Preţ 25 lei).

hărnicie, acela nu se va mira de Curios şi semnificativ! Un ne-
condensată : va 'găsi gustor de ficrărie din Botoşani,
BC

câtă știință
în această concisă și populară găseşte vreme și putere ca, după
carte. O-mulțime de detalii i- ce a vândut toată ziua cuie şi
 55 „Revista Moldovei |

RY
sr

suruburi cu kilogramul, să meargă pilot, nicăiri nici un fel de

expresie șau propagandă de
acasă şi să stărue, desigur, două-

RA
trei ore la o masă de lucru, ca ură (Salzberger) nu pot sta în
printrun volum în- picioare: .
să răspundă,
Un exemplu nai special. B-ruj

LIB
treg, lucrării unui cunoscut pro-
fesor universitar Dr. N. Paulescu: Paulescu susține că își Talmud
__Se ştie că acesta, cu câți-va ai sta . scrisă maxima: pe acel
ani înaintea războiului nostru, a mai bun dintre creştini ucide-l;

Y
tipărit o carte: Spitalui, Talmu- iar DI. Salzberger susține că

SIT
dul, Coranul şi Franecmasone- maxima e ciuatită de adaosul
ria, în care socotia că „demas- „în timpul războiului“ și că tra-
că“ lumii civilizate şi, în. special ducerea lui - goim în creștin e
lumii 'creștine-romănești, subver- ER
eronată, trebuind să fie „păgân“.
sivitatea absolută, morala infamă Eu socot că niciunul pici altul
mau toată dreptatea. Căci, indi-
NIV
și ura crasă, cuprinsă între al- .
tele în Talmud. ferent cum ar fi în. text, ar tre-
Cartea D-lui Șama Saizbergher bui găsită posibilitatea— ceeace
este a priori: exclus — de a se
LU

este deci „un răspuns întârziat

la calomnii învechite“. ști care era atunci, când a apă-
Am cetit demult lucrarea D-ru- rut. cuvânțul, sfera şi conţinutul
în pre-
RA

lui. Paulescu, pe care acuma nu lui. Numai fixată aceasta

o mai am; am ceţit de curând “ alabil discuţia ar fi intereşantă,
cartea D-lui: Salzberger. Prima alțiel ea e oțioasă.
NT

impresie—căci' documentele pe Ceeace mai dă iarăşi de bă-

care şi unul și:altul se înteme- 'nuit în cartea D-lui S. este că,
aproape nu există punct asupra
CE

iază îmi sunt relativ incontrola-

bile —- este'că şi unul şi altul căruia combaterea sa, să se măr-
exagerează, primul întrecând mă- ginească pur şi simplu în a-l
sura în pasiunea de a ataca, de- respinge; Dl. S. găsește aproape
I/

mascând; celalt întrecând măsura peste tot că, D-rul P. nu numai

AS

în pasiunea de a combate, do- că n'are dreptate în ce afirmă,

cumentând; căci două afirmații dar că Talmudul învaţă tocmai
aşa de contradictorii ca: Tal- invers decât se spune.
UI

mudul e un cod de hoţiii şi Fireşte, cartea D-lui Salzber-

crime îndreptate contra creş- ger e total lipsită de orice ine-
BC

tinilor (Paulescu) şi în tot tal- todă în expunere, ceeace o face

mudul nu e, ia adresa crești- dificilă la cetit și dificultatea: a-
7;
_ Revista Moldovei

RY
saca ati
> IM 0 me 20708
67
9 cea 3
9

ceâsta e sporită de. faptul că e vârşit un păcat pe care colegele

scrisă şi într'o romănească stri-

RA
nu i-l vor ierta niciodată!
cată pe alocuri. Dl.S. putea gă- Toate celelalte date istorice Şi
si pe utiul de-ai. săi care știe Stătistice au însemnătatea lor.

LIB
„bine roriiâneşte spre a-i revizui Puteau lipsi însă din dările de
„manuscrisul înainte de 'a-l da la seamă anuale micile animozităţi
„tipar, dacă unul din noi nu se” cu caracter prea intim, ce sânt
putea aşteptă la.o

ITY
asemenea inerente în conducerea unei şcoli,
cinste. - precum şi „Suma de neplăceri“
Const. Oprescu câuzate de un institut particular

RS
cu care „se întreține o atmos-
„Antiărul școalei secondare feră încărcată, contrarie tuturor
de fete, gr. II „Carmen Syl- priincipiilor pedagogice şi de bun
IVE
a“, Botoşani. -- Dna Netiy. simţ“. Ar fi fost bine deaseme-
Adaim, directoara Externatului, ne nea să nu se vadă nici aerul de
deprinsese cu serbări şcolare bi- pledoarie pentru anumite cauze
UN

„ne pregătite, cu expoziţii luxoase care, fiind cinstite şi drepte, nu

Şi frumos aranjate, cu excursii au nevoie de nicio apărare. In
plăcut orgânizate şi iată că acum acest chip anuarul ar fi câştigat
“16 dă și uri excelent anuar, care
AL

în obiectivitatea care, pe ici pe

„poate sluji de model oricui, a- colo, se vede siluită!
tât de bogat, de amănunţit şi Ceia ce îace însă deliciul în-
TR

conştiincios este făcut. Poate tregului anuar de sigur este şi

„chiâr prea amănunțit şi prea con- frumoasa desciicre a excursiei
N

Ştiirici6s, căci d-să a mers până din Ardeal, datorită cercetașei

acolo în cât vai, a dât tabloul.
CE

Aurelia Cucu.
_Tomiral al tururâr proiesoarelor Cetind cu ateriție cele aproape
Şcoalei cu... dată nașterii şi tit- 100 de pagini ale descrierii —
ltirile. academice âle fiecăreia din care ar putea alcătui un foarte
I/

el! Ori asta.., zău, nu se face! frumos volum —— găscşii rânduri

AS

Fi6 care câtifor, când ajunge de acelea ce dovedesc 0 cultură

la această pagină urgisită (86) aleasă, o imaginaţie bogată, un
tot stă, socotește pe degete, dă talent deosebit care rar sc in-
UI

din câp şi să miară, comedie tâlnește în literatura noastră fe

ârel -- “ | minină! Sunt bucăţi descriptive
BC

Făcând această indiscretă di- ale naturii, analize sufletești, juste

Vulgâre, d-na direcțoare a să- aprecieri de artă, întorsături meş-
 68 a Revista. Moldove

RY
teşugite de stil, vorbe curgătoăre, ajunge în adevărata lui etlores-
cari numai la maiștri desăvârșiţi cență la fiică! Ar îi o mângăiere
le poţi vedea! A- pentru părintele atât de. hulit, O

RA
ai condeiului
ceasta ne face pe drept să ne mândrie -pentru : Botoşani. și. un
“întrebăm: oare lucrarea de care câştig necontestat pentru. litera-

LIB
vorbim este a unei eleve ori a tura. >
altcuiva, care se. ascunde, fricos,
Și -neîncrezător, îndărăptul aces- "MARIN: DEMETRESCU: Pas-
teur ; Viaţa şi lucrările lui.

Y
tui nume de cercetașă.
. Dacă răspunsul este în favoa- Bibl. Cozânzeana No; 26-—27

SIT
"rea foastei eleve, după cum am Craiova.
fost asiguraţi, atunci, hotărât, In biblioteca Cosânzeana; pu-
"aflăm în. fața unui “suflet . ies - |plicaţie pentru. răspîndirea știin-
ER
„câre trebuie să se : manifeste și , bibliotecă ce apare la Craio-
- altfel de cât în subiecte atât de DA în ediția Ramuri, redactată
NIV

clasice! Felul. atrăgător, viu, ori- de autorul broșurii de îață, D- |.

ginal şi plin -de haz,al descrie- M. D. tipărește, cu prilejul a o
rii, sunt însuşiri cari dau dreptul sută de ani dela naşterea lui
LU

celui.ce le are, să. tindă acolo Pasteur, rândurile “din cărticica

unde nu oricărui . îi este sortii, aceasta simpatică, urmărind viața
să ajungă! „modestă a lui Pasteur și treptata
RA

Şi când spuu acestea, mă gân- „măreție a descoperirilor sale...

dese cu oarecare duioşie, la în- E cel mai bun lucru ce se
cercările poetice ale d-lui. Const. face cu prilejul acestor aniver-
NT

Cucu, tatăl d-șoarei Aurelia Cu- sări, popularizarea vieții - și mai

cu! Ce n'ar fi făcut acest.„poet „ales operii celui sărbătorit. Şi
CE

popular“ cum d-sa obișnuește a DI. M. Demetrescu o face cu

se întitula, dacă ar fi avut la - multă căldură și competență. Bro-
îndemână cultura trebuitoare, cul- - şura se citește cu plăcere de ori
I/

“tura care dă adâncime, bun simţ, cine, scrisă fiind întrun stil lim-
„ cumpătare și modestie! Căci u- | pede şi materialul nietodic aranjat.
AS

mor şi talent înăscut, dar ne- Nu putem decât să mulțămim

cioplit, nu putem tăgădui că nu D-lui M. D. pentru” plăcerea ce
UI

are și d-l Cucu al-nostru! ne-a procurat și să-l: rugăm a.

Ce bine ne-a: părea dacă a- purcede cu aceiași osârdire în
cest talent, care niciodată n'a
BC

împrejurări asemănătoare.
putut să izbucnească la tatăl, ar Const. Oprescu
7: Revista Moldovei 69

RY
Zac - 2-2 mara

EVISTA REVISTELOR

RA
Junimea litterară, Cernăut ți, 1923, istorice, Azi, drepturile acestea
Bucovina, în sfârşit, ne dă fiind redobândite,ne putem fo-

LIB
revista de literatură, artă Și știință losi forțele intelectuale în altă
pe care noi de. mult o aşteptam. parte, sporind patrimoniul gân-
Această revistă este continuarea dirii și simțirei româneşti cu con-
„Junimei literare“ de odinioară, tribuțiunile noastre literare şi

ITY
“care, întrând în al ll an, înce- științifice, La vechiul nostru pro-
“ tase în ajunul războiului. gram avem puţine de adăugat.
Fireşte, „Inter arma silent Voim să fim organul de legătură
musael“ Insuşi
azi al acestei reviste,
directorul
d. [. Nis-
de
RS
sufletească şi intelectuală între
periferie şi centru, stăruindu-ne
IVE
“tor, spune în numărul prim: „Nu să răspândim aici cultura romă-
rîdicăm un steag nou, ci-l scoa- neascăși s'o îmbogățim cu pro-
tem pe cel vechiu din muzeul ducțiile noastre literare. Ca şi
UN

amintirilor . noastre de tinerețe, în viața administrativă, aşa se

pentru a ne grupa iarăşi sub cu- impune şi cu cea culturală o
tele „lui, cu aceiaş credință și a- binefăcătoare descentralizare și
nu înțelegem să ne părăsim cânul-
AL

"- celaș “ideal. Cum “însă azi con-

diţiile în care urmează să se des- va vechiul nostru post de onoare
făşoare activitatea noastră sunt de la granița românismului.
TR

incomparabil mai bune ca în Ne-am concentrat din nou în-

1914, nădăjduim că și roadele tru apărarea acestui îront și nă-.
N

muncii și -străduințelor noastre dăjduim că şi cei de "la centru

vor fi. mai frumoase și mai bo- vor înțelege rostul nostru aci şi
CE

gate. In speranța aceasta ne îu- ne vor da concursul cuvenit, pe

tăreşte faptul că azi, putem con- care-l merităm ca apărători pro-
centra toate energiile noastre baţi ai culturii românești.“
I/

pentru a creia opere de adevă- Cele șapte numere ale „Ju-

AS

rată și trainică valoare literară, nimei Literare“ apărute până a-

câtă vreme în scurgerea celor “cuma dovedesc, cu prisosință, că
_20.de:ani, cea mai mare parte bucovinenii "intelectuali își pot
UI

a energiei noastre se cheltuia ținea cuvântul atunci când şi-l

pentru conservarea noastră na- dau. |
Revista se înfățişază foarte
BC

țională şi pentru apărarea im-

prescriptibilelor noastre drepturi îrumos, fiind tipărită pe hărţie
 10 Revista Moldovei _

RY
velină, cu clişee” și în condițiuni iul nostrude demult şi se oglin-
tecnice desăvârşite. Păcat numai deşte sufletul nostru românesc.
literară 'este slab . Deasemenea adună ştiri despre

RA
că partea, pur,
Poemul dramatic vechile măsuri * ale băuturilor,
reprezintată!
„Cheleș-lnpărat“ a d-lui Const. despre măsurătoarea pământului,

LIB
Berariu, în schimb e plin de fă- obiceiurile religioase. glumele flă-
găduinţi. Chezășia unui viitor căilor, traiul pădurarului, ' peda-
strălucit î-o dă pe deoparte gru-. gogia țărănească, traiul ciobani-,
lor și toate câte se pot: înfățișa.

Y
pul de harnici cărturari și buni
prin graiul vechiu al locurilor.

SIT
români cari s'au strâns în jurul
d-lui Nistor, singurul.ce azi poate In timpul “din urmă, potrivit
procura, între altele, „Şi partea . rugămin ții ce face d. protesor
materială fără de care, o revistă Gh. Morgoc i, care va
ER răsplăticu
de provincie, repede închină stea-: premii cele mai bune răspuns uri,
gul, iar'pe de altă parte d-lui se așteaptă culsgeri cu privire
NIV

Leca Morariu, secretarul de re- la următoarele șepte = întrebări,

„dacţie, om priceput, cinstit şi câri ttebuie să sosească pănăla
muncitor, în stare a duce în spate 30 Sept. a. c:
LU

toată răspunderea unei astiel de 1) Credinţi, obiceiuri și tra-

publicaţii. Noi dorim „Junimei“ diții în legăturăcu sarca;

viață lungă și înfloritoare, n6- 2) Lucruri şi ființe cărora nu
RA

pregetând a o recomanda cu li se zic pe nume și pentruce

„toată căldura, cititorilor noștri. (de ex.: necuratul, ucigă-l toaca
ș. a. pentru drac);
NT

“Tudor Pamiilie, revistă. de 3) Despre amulete (talismane,

limbă, literatură şi artă populară, baere, etc.) întrebuințate de po-
CE

apare în Dorohoiu supt condu- por; forma, felul și rostul or;

cerea harnicului preot, „ECONOIN . 1) Răboaje pentru socoteli, câ-
D.. Furtună, directorul liceului. lendare poporane, însemnări de
I/

Tipărește tot felul de literatură lucruri și animale;

5) Ce ştie poporul despre .oa-
AS

populară strânsă de-a dreptul

din popor, cu arătarea locului menii sau neamurile cari au l0-
de unde este culeasă şi cu nu- cuit înainte de noi sau împreună
UI

mele povestitorului, - apoi cule- cu noi, din vechime, în părţile

geri despre diferite industrii cas- acestea ?
BC

nice, port, locuințe, înseninări cu _6) Ceva din viața păstorească

slove vechi în care se vede gra- a ţăranului român (de ex.: lucra=
 Hevista Moldovei

RY
rea brânzei, descrierea stânei,. „Ce-a fost odată“ fin trecutul

RA
târlelor -de iarnă, nutmirile i Bucovinei, când, în luxul acela
vitoare la oi şi alte animale; „de amănunţimi, ne-a “vorbit de
7 Amintiri populare despre melomaânul cavaler, Leon Goian,

LIB
dări, măsuri şi monete bătrănești. de trubadurii, Moş Nicolai Picu
Marea simpatie cu care a fost și Grigore Vindereu.
îmbrăţișată această revistă de folc- De ultimul ni-l amintesc şi cu,

ITY
_lor, dovedeşte că ea umple un când -cu banda sa de neîntrecuţi
gol în prezenti şi naște o spe- viorari, în zorii zilei lui Intăi Mai,
Tranță în viitor. Noi. felicităm pe trezea mahalaua în cântecul:
părintele
stâmpărul
Furtună,
său
care, în
sufletesc,
nea-
găseşte RS „Luna doarme, luna doarme
amoroasă,
=

“puteri'și pentru asemenea înde-

IVE
Peste dealuri, peste vii,
letniciri care cer timp, muncă, Te aştept ah! a mea frumoasă
pricepere şi bani. Din partea „Te aştept dar tu nu-mi vii.
noastrăva avea tot sprijinul cu- Vorbindu-ne acum de Ciprian
UN

venit unei astfel de opere folo- Porumbescu, dând la iveală, tot!

sitoare şi dezinteresate. mai mult, opera sa, iar noi dân-
T. Crudu
-
du-ne, mai ales, seama de strâ-
AL

Revista „Junimea literară“ din dania minții în căutarea şi a-

Cernăuţi, în al 12-le an deexis- dunarea atâtor ştiri documentare
TR

tență, consacră, în numerile 4, D-l Leca Moraru ne apare ca

5, 6 și 7, câte-va, din articolele un veritabil regenerator al mân-
cuprinsului ei, genialului musi- driei noastre de români.
N

“ cian,C. Porumbescu. Nădăjduim că, prin stăruința

CE

In sărăcia aceasta de știri:şi D-sale, se va da la lumină toată

documente, asupra activității mu- creațiunea musicală a lui Ciprian
zicale româneşti și, mai cu seamă Porumbescu, aceasta, cu atât mai
I/

în condamnabila nepăsare, de mult, cu cât occidentalii ne cu-

care sântem învăluiți, când e nosc, din acest punct de vedere,
AS

vorba. să înlăturăm perdeaua ui- numai prin lentila unui restrâns

tării de pe comoara noastră ar- număr de personalități musicale.
UI

tistică, de sigur că, întreprinde- In sprijinul afirmării mele,

rea D-lui Leca Morariu, merită menționez că, Hugo Priemann,
toată recunoştinţa noastră. profesor de ştiinţe .muzicale la
BC

li cunoaștem meritul, în această Universitatea din Lipsca, în dic-

direcție, încă „din lucrarea D-sale ționarul său de musică, nu vor-
 „12
Revista Moldovei

RY
reaa 7
a

români, ' Desigur, aceste broșuri: por-

bește, de alți musiciani
scu nesc din vre-o oficină de - pro-
de cât de moldovenii G. Ene

RA
ovi nen ii pagandă a evreilor de la: noi Şi
„şi Ed. Caudella, de buc lor apariție coincide
- stăruitoarea
Is. Worobchevici și Eusebiu Man

LIB
„Cu ultimele mişcări studențești.
dicevschi, şi “de ardeleanul G.
aceasta în mod cu totul | "Un lucru numai: propaganda
Duma, anonim,
= aceasta se. face,. așa,
sumar. așa adic ă cum
clandestin, tocm ai

Y
Mihail G. Posiuşnicu
mar trebui, întrucât aşa practi-“

SIT
cată ea se intoarce - contra. ev-
_Note—lIn cursul | ultimelor luni
reilor care, pe drept sau pene-.
am primit, expediate de nu știu
broșuri. pledând drept, sunt acuzați, între altele,
ER
- cine,. câte-va
şi de clandestinitate: în opera lor
drepturile Și interesele evreilor - |
de la uoi. de orice natură.
NIV

- Cine are lucruri idrepte și: a-

"Așa de pildă „Morala Tal-
devărate de spus, le spune des-
muduluri a rabinului Niemro- l
wer; „Drepturile civile ale ev- chis, în 'public, nemijlocit. Altte
LU

toate rezervele suni justi ficat e.”

reilor“. de Th. B. Macauly, dis- C. Op.
curs rostit în Camera Comune-
lor. ș. a.
RA

POȘTA REDACŢIEI
NT

Indată ce. vom . sfârși „Doc

"D-lui Const. D. Vasiliu —
A. Gorovei.
CE

“mentele“ D-lui
— Nu! publicăm 1ucrări anoninle.
D-ini T. O. Doru-Cluj
D- lui Pinetti — Mai trimiteţi.
-Se vor ' publica pe rând.
D- lui Baciu — - Mulţămirile noastre.
I/
AS
UI

Rugăm piata abonamentelor. E Siii-

gurul mijloc prin care ne susțineri. -

BC

eta ara C. DA,

 „Ani No. 5 BOTOȘANI Septembrie î9â

RY
II Ta i

REVI: STA 7 LDOVEI

RA
LIB
— APARE LUNAR -—
DI Da Poe poe aa e
CD RILOR
E 2 SI ar cd

ITY
larăiși originea lui M. Eminescu.
farăşi, Căci,nu știu a câtaoară dânsa
RS
Şi drept să spun: câteodată s'au construit basme atât
a fost discutată.
IVE
de atrăgătoare, încât ne -veneă a crede că nu se mai
poate trage la îndoială faptul că Eminescu numai întâm-
plător este al nostru; ba chiar mulţi Sar putea și s'au
-putut întrebă: cu ce "drept îl numim pe Eminescu poetul
UN

“nostru naţional cel mai mare, câtăvreme ştiut este că

dânsul e aproape întreg: 1) de origine svedeză, 2) tur-
cească, 3) polonă, 4) armeană, —- iar 5) după mamă de
AL

origine rusească *).

In fața atâtor legende şi ipoteze, care prin mulţimea
TR

lor făceau chestiunea originii poetului Eminescu și mai

complicată, nimeni până acuma nu s'a ;gândit serios să
N

susție că Eminescu este al nostru nu numai prin faptul

că s'a născut, a trăit, a- luptat pentru propăşirea popo-
CE

rului nostru, aici între noi, între țăranii Români, de care

îl legă mai mult decât o dragoste. platonică, — că Erui-
„ Nescu.: este de origine română.
I/
AS

*). ad 1) Eminescu „Diverse“ ed. Șaraga, laşi (Prefaţa).

ad 2) Petrașcu „Mihail Eminescu“, Conv. Lit. XXV. (1891|2 paz. 104 1).
“ad 3):D. Leca Morariu: in „Glasul Bucovinei“, 11567 din 1922, ibidem
UI

No. 1227:8 An. II, ibidem No. 1252, 1254; apoi de Gr. handriş:
„[unimea Literară“ An. XXII No. 4-5,
ad 4) D. Peter Tomaschek: „Die Abstanmung Eminescus“ in Czer-
BC

nowitzer Morgenbiatt“ An. Îi, No. 1449,

ad 5 ». Căpitan Matei Eminescu : „Memoriu asupra familiei Eminescu”,
„Omagiu lui Mihail Eminescu“ 1909, |
 Â | a „Revista Moldovei .

RY
Astfel de nedumiriri: m-au silit să mă ocup cu a-
ceastă problemă și să încerc a-i da dezlegarea. aceea
Căci, dacă stăm să.ne

RA
care ne-ar satisface mai mult.
dovedim că aproape toți oamenii mari ai noştri, numai.
prin cine știe ce împrejurări sânt ai noștri, și că dânșii

LIB
nu sânt legaţi, prin tradiţii adânc. înfipte în trecutul a-
cestui popor 1), de sufletul lui, — uşor putem fi copleșiți
“de neîncredereaîn puterile noastre creatoare, în vitali-

Y
tatea noastră. Există popcare care se menţin şi -ptopă-
"şesc prin. întronarea însemnătății trecutului lor, prin

SIT
nuțrirea simțământului că fără acest trecut a/ /or, ele ar.
fi pierdute. La noi însă se arată un. curios fenomen:
“sântem mândri prin a puiea dovedi că noi nu Sântem ER
noi, ci un amalgam de nenumărat de nuilte . elemente
“streine. Ne facemo fală din aGeasta. și nu observăm cât:
NIV

de mult ne înjosim. oc Ma
„Şi toate acestea le facem fără argumente sigure.
“Dar pe lângă fanteziile noastre iată şi o „ipoteză“
LU

nou-nouţ construită de profesorul german Peter Tomaschek,

dela liceul din Suceava, care. sa crezut dator să ne îm-
bogăţească cunoştinţele nnastre, despre noi, prin a spune
RA

că Eminescu este de obârşie armenească. Și iată ce do-

vezi aduce dânsul: „Armeanul realist este negustor—
NT

visătorul este. poet, fantazia din „o mie și una de nopți“;

Eminescu avea un cap clasic, incadrat de lungi şi negre
bucle, o frunte înaltă și senină, ochi mari ; — dor de
CE

pribegie, “tendință spre libertate, om cut vederi largi, crea-

tor, profetic, creatorul limbii şi “măiestrul ei, întocmai -
caşi negustorul care bunuri părăginite le preface în aur,
I/

unde acela care nu e negustor vede numai ruini pustii

AS

și întristătoare 2). Astiel este și rămâne Eminescu poetul

gr. or (sic!) cu darul dela Dumnezeu, ai cărui străbuni
UI

1) Un lucru dealtfel subliniat şi de Eminescu de-atâteaori şi cu atăat

. , |
BC

stăruinţă.
* 2) Parcă aceasta se poaie constata numai la armeni |l!
 „__levista Moldovei ..
- ÎL. a : | o.

p.
j

=== Ma ec... .
= III . ...
II = a ori 3
. OR III

RY
IS IIPoor
aa ae
ae

„au emigrat din. Armenia, care în Polonia îşi căpătă

numele de familie şi în România: numele de poct ne-

RA
Miuritori,
Cred. că mu e nevoie să mai insist
tui asupra aces
„eronat şi cu totul neîntemeiat. basm al d-lui Toma
schek.

LIB
Am ţinut numai să arăt până unde ne poate
lipsa duce
„de “precauțiune1). Articolul menţionat apare
în - ziarul
evreo-german '„Czernowitzer Morgenblatt“ Și autoru
l, cu

ITY
dreptul vorbește, cu oarecare dispreţ, de „einzelne
Aus-:
lassungen vieler Eminescu—Forscher“ numindu-le,,
blosse
Vermutungen ohne. jeden .wissenschaftlichen Gehalt“.

RS
„- «-. Dar d. Tomeschek trebuia să. cunoască — înainte
,
7 de. ce s'a prea grăbit a ne da „aus Liebhaberei“ lecţia
de: aprofundare științifică, — articolele apărute
IVE
în „Con-
„Yorbiri Literare“ anul 54 No. 11; și enul 55 No. 2 2),
„în care, cu argumente sigure, urmărind familia Eminovici
din satul Călineştii lui Cuparencu de lângă Suceava.
UN

(Bucovina) pe o întindere de aproape două veacuri,

Susțineâm: „Această familie, pe cât putem citi din mitri-
cile parohiatului era, şi la 7736, în satul Călinești, şi
AL

„era:şi atunci tot o familie de ţărani, cari vorbeau pro=

babil românește.. Căci, în condici nu se amintește cu
TR

_ nici un cvânt că Eminovicenii n'ar fi fost români“,

Dacă spuneam atuncea „probabil“ — o făceâm a-
ceasta. din precauțiunea 'de a nu susține şi eu ceva ca
N

Sigur, înainte de ce nu aveam la îndemână toate dove-

CE

zile necesare. Binenţeles îi e permis fiecăruia să creadă

ce vrea: Credinţa în ceva—nici nu i-o poţi da, nici lua
cuiva cu sila. Dar în ştiinţă nu ajunge numai Credinţa,
I/

„aici: sunt de neapărată trebuinţă, dovezi, (lovezi sigure

Şi prin Sine corivingătoare.
AS

1) D. Leca Morariu este acela care prin ipoteza d-sale despre_utigi-

nea peionă a lui Eminescu l-a călăuzit pe 'd-l "Tomaschek la aceste. afir-
UI

maţiuni (vezi începutul articolului d-lui Tomaschek : „In Glasul Bucovinel, |

No. 1252, “beschiiftigt sich Herr Leca Morariu mit der Abstammung des .
inescu). | e e .
BC

aie est din urmă articol a apărut întâiu în ziarul Cernăuţean „Po-
“porul“ No. 34 din 21 Ianuarie 1923, şi fu reprodus în „Convorbiri Literare“,
unde din.greşeală
: ”
nu sa, indus
ţ aceast
pasta,
 4 ou xi DAT
Revista Moldovei
„. Deaceea acel. „probabil“. pe: care l-am . rostit atunci, -

RY
ni-a stimulat să-l înlocuiesc prin „aşa este“. Şi.pe acel:
„aşa este“ mă simt în măsură de a-l rosti acuma cu

RA
mai puţină şovăială, cu mai “multă siguranță.

_: Familia” Eminovici dela Călinești - lui Cuparencu

LIB
(Bucovina), din care șe trage cel mai-mare poet al po-
„porului nostru, Mihail Eminescui, :este: : : am
I) o familie ţărănească;

Y
- 1) o familie românească 1), .. a

SIT
1 Afir mare a
că familia Eminov ici din. Călineştii lui
“Cuparencu este țărănească o pot răzima pe următoarele
constatări făcute de .mine la fața locului. Pe unele le-am
ER
împărtăşit cititorilor discuţiunii ce a. avut loe. între d. :
Leca Morariu: şi mine; pe altele le voiu mai adăuga a-
cuma. ca -noui. argumente. pentru părerea mea. lată-le,.
NIV

pe scurt: E e
___a) orișicât am urmări această familie, ca: totdeauna'-
prin condici (până îndărăpt la anul. 1736) este trecută
LU

ca o famili e
de țărani (bunicul și străbunicul. poetului,.-
Vasile şi Petrea Eminovici);.. . -. . a
“.b) în satul Călinești lui: Cuparencu este un şir în--
RA

treg de gospodării. ţărăneşti. de ale familiei Eminovici. -

NT

___î) Este poate folositor de a lâmuri această chestiune şi prin indica-

__rea unei polemici care a avut loc între d..Leca Alorariu, ce susţinea că
Eminescu este de obârşie nobilă-potoneză, și mine, care susțineam părerea
CE

că Eminescu e de origine -țărănească-românească. Polemica insă a dege-

nerat, devenind prea personală. Cauza o va afla acela care va îi urmărit
"această discuţie.: a Aa E p
1) Dr. Vasile Gherasim „In satul Eminovicenilor“, Conv. Lit. An 54 No. 1].
I/

2) Dr. Leca Moreriu „Gheorghe Eminovici, tatăl lui Eminoscu“, Gla-

sul Bucovinei No. 11567. |
AS

3) Dr. Vasile Gherasim „Familia Eminovici“, Poporul, An. IV No. 34

(şi Coriv. Lit. An. 55 No. 2). | N
a
lui Eminescu“,
4) Dr. Leca Morariu, „Obârşi Gl. Buc. An. II, No.,1227:8.
UI

_5) Dr. Vasile Gherasim, „Și Eminescu — câmp de bătaie ?*, Poporul
No. 44 din 8 Aprilie 1923. o
BC

6) Dr. Leca Morariu, „larăşi obârşia Eminoviceiilor“,

Gl. Buc. No. 1252,
| 7) idem, „Nici cârip de bătaie, dar nici. — bătaie de câmp. !...“, Gla-
sul Bucovinei No. 1254, | | | |
 Revista Moldovei. o i D
OI ITI 323 RL 3.
Aa ZSE Ira Za tr

RY
"Casa, care. în Conscripția acestei comune e trecută sub
_No.. 27, este aceea în care a tră it Petrea, Vasile. şi loan
Eminovici,

RA
îratele tatălui poetuiui;
:0) oamenii cei mai bătrâni din sat, (T. Tanasiciue
de-87 de ani, Vasile Trişciuc de aproape70 de ani,,d.

LIB
Nicolae Volcinschi, mazil, de 65 „de ani::: născut la 24
Faur. 1859, d-na: Eufrosina Bonghiuș, maziliță, de 67 de
„ani: născ. 23 August 1856 !),'d-l Ursuleanu, mazil, tot

ITY
de aceeaș vârstă) ne spun că familia Eminovici este cu-
noscută numai ca familie de țărani, totdeauna gospodari
în Călineştii (Bucovinei). Toţi aceștia 'şiiu pe 'lângă a-

RS
„ceasta că numai Gheorghe Eminovici, fiul lui Vasileşi
tatăl: poetului a trecut în „Moldova“ şi acolo a devenit
"Doeriu;
IVE
d) orișicucine, din familia Eminovici, am stat de
„vorbă și oricât am căutat să aflu părerea tuturor rudelor
lui Eminescu, până la cei dintâi cunoscuţi nouă (d. p.
UN

Petrea, străbunicul poetului), nicăiri nam dat de o con-

Ştiinţă: a înrudirii cu cineva nobil; de o nobilime polo-
neză 2) sau armeană, nici pomină ! Ştiut fiind pe de altă
AL

parte, că Polonejii sânt foarte mândri de nobilitate, dacă

„0 au, şi această conștiință nu dispare aproape niciodată
TR

din sufletul membrilor unei 'astfel de familii nobile-polo-

neze, — și chiar — dacă ei s'ar afla cine știe unde și ar
fi orişicât'de scăpătaţi. Poelonezul nu uită niciodată ce a
N

fost și de undea venit: însăşi exemplele pe care ni le

CE

dă d-l Leca Morariu (despre obârşia nobilă-poloneză a

familiilor Porumbescu — Gulembiowski şi Morariu —
Kwiatowski) o dovedesc aceasta cât se poate de lămurit;
_-e) In sfârşit, d-l Ursuleanu, mazil în Călineştii lui
I/

Cuparencu, mi-a dat următoarele deslușiri: „boierul Cârstea,

AS

“tatăl lui lenache Cârstea 5), dela Costâna (sat in judeţul

4

0 Dnpă „Conscripția Poporului dela Enoria Câlineştii lui Cup. 1681*.

UI

2) D. Leca Morariu, bazat pe un şemătism din I8I9—tipărit la Lemn-

beru—şi pe descoperirile d-lui Grigorie Nandriş, făcute în Polonia cu pri-
vire la v familie nobilă-poloneză „von Eminawicz“, susţine ipoteza că Emi-
BC

novicenii din Călineştii lui Cuparencu sânt de viţă nobiiă-poloneză.

2) Patronul Cătineștilor lui Jenache, sat intre Atăriţei și Călinești lui
Cuparențu, .
"4
 pe _ + „Revista Moldovei

| Suceava din. Bucovina) care era proprietarul unei jumă- |

RY
tăți. din moşia şi satul Călinești — cealaltă jumătate fiind
a familiei Cuparencu — l-a împroprietărit, pe la sfârşitul
voacului al XVI-lea pe Vasile Eminovici cu.4 . fălci de

RA
loc; şi acest Vasile, având darul cântării și. cunoscând
rânduielile bisericești a fost 'designat, de boierul Cârstea,

LIB
a fi „dascăl“, ceeace însemnează cantor bisericesc. - Tot
atunci a fost împroprietărit şi preotul .. Nicolae. -Sevescul
cu 5 fălci. de. pâmânt. lar biserica fu clădită tocmai pe lo-

Y
cul unde căpătă Vasile Eminovici cele 4 fălci )— langă
„casa Eminovicenilor — și. nu unde se: află, .astăzi, Si

SIT
„lată cum se prezintă, tabloul Călineştilor. pe. acea
vreime. (după .0- hartă. pe: cnre am. ailat-o la d- Î Eugen -
Ratke, mazil în acest sat. ER
Prin urmare: Vasile Eminovici, fiul lui Petrea, năs-
|

cut .1780, deveni astfel țăran liber. şi „dascăl“ al satului

NIV

Călineşti. Din acest moment, familia Eminovicenilor în-

cepe a juca un rol foarte însemnat în sat, cei mai mulți
dintre membrii ei Gcupă posturi onorifice în administra-
LU

ţia bisericească („epitropi. bisericeşti“. o demnitate care:

e 0 dovadă de cea mai mare încredere a poporenilor
față de acel ce o capătă dela ei; vezi articolul „In sa-:
RA

tul Eminovicenilor“ Conv. Lit. “An.. 1922 No..11). Până

la finea veacului XVIII şi Eminovicenii. erau robotari.. -pe
„moșia boierului Cârstea: dela Costâna. Regret foarte. mult
NT

că mam putut da.de vre-un zapis. de împroprietărire,—

un Jueru care, după părerea mea, nici nu va îi : CU pu-
CE

tinţ |
Trecutul țărănesc al acestei familii se desfăşoară în
mod. natural. cași trecutul tuturor țăranilor noştri : . dela
I/

starea de. clăcași şi dijmari la deplină libertate, Nu pot

afla nici o legătură între. aceasta și vre-o familie nobilă—
AS

fie „ea şi din altă țară. Căci, precum am mai SpUs, Con- -
ştiința- unui trecut nobil. al familiei lipsește. aici cu de-
UI

săvăr șire., Ar Îi prea cutezat să născocim noi, fără nici

BC

1) Astăzi cea mai frumoasă livadă din Călinești :- de jur imprejur '
împrejmuită tot cu câte un nuc, un Stejar, un nuc, un stejar... plantați de
Gheorghe Eminovici, fiul Jul loan şi vărul poetului (după “d-l Ursuleanu),
pi Revista Moldovei | | o 7

RY
un temeiu sigur, o atare legătură, sprijinindu-ne numai
ŞI numai pe faptul că aici este'o familie Eminovici (şi

RA
chestiunea. niimelui nădăjduesc să o lămuresc încurând)
iar în altă parte „ deasemeni una, de soiu nobil „von
-Eminowiez“.

LIB
Intre trecuturile acestor două familii se află o prea
_ adâncă prăpastie, o prăpastie pe care nu cred că o vom
putea înlătura vreodaiă prin date sigure, cu ajutorul că-

ITY
Tora să ne învrednicim a afla: cum s'a putut face ca în
“timpuri străvechi, un oarecare țăran dela Călineștii lui
_Cuparencu — căci şi această posibilitate ar fi probabilă--

RS
să treacă în Polonia (Galiţia) și acolo să devie nobil;
Sau invers: ca un oarecare nobil „von Eminowicz“ să
Să

treacă frontiera, prăpădit, sărăcit şi atât de decăzut, din

IVE
punct de vedere inoral și național, încât să se poată
mulțumi cu soarta de-robotar, diimariu și clăcaş pe mo-
-şia- unni boieriu nu prea bogat din Moldova -(Călineştii
UN

lui Cuparencu) şi aici să uite cu totul de ce vițăce, din

ce nație se irage şi de unde a venit. -
Vom trebui deci să ne mulțumim cu constatarea:
AL

„Eminescu este, după tată, de origine fărănească.

„1. Dar vom mai trebui să afirmăm că dânsul este
TR

„de-viță românească, familia Eminovici dela Călineștii lui

"“Cuparencu fiind o familie de. Români.
lată argumentele ce le pot aduce în folosul acestei
N

p afirmări:
CE

- a) Călineştii lui Cuparencu este sat românesc. El

exista încă multă vreme înainte de ocuparea Bucovinei
de către Austriaci. La depunerea omagiilor față de Aus-
I/

"tria se duc la Cernăuţi și cei trei frați Cuparencu: Mi-

halachi, Vasile și loan (vezi, Polek lohann : „Die Hul-
AS

digung. der Bukowina, pag. 8). In acest sat trăiau Emi-

novicenii, precum știm, acu pe la 1736; deci aproape
40
UI

de ani înainte de ocuparea: Bucovinei (în 1775). Aceasta

o putem constata întrucât ne-o adeveresc condicile; pu-
- tem însă presupune, fără pericol de hazard, că Emino-
BC

vicenii au trăit mult timp înainte de această dată, tot în

Călinești, sau cel puținpe moșia boierului Cârstea dela
-
 8. Revista Moldovei

Costâna. Prin urmare întrun. timp. câhd influenţa streină,

RY
oalitiană, nu era. protejată de ocârmuitorii. țării. Când -
ăceastă influență începe a se manifesta,. ea nu mai

RA
„poate schimba nimic alta, decât doară de e în stare să
imprime, cu ajutorul unui număr copleșitor de. venetici,
populației băștinașe, numai limba streină (vorbesc de

LIB
Călinești şi împrejurimile sale; vezi și articolul din Conv.
Lit. No. 11 din.1922). - a
-b) în nici o condică „dela parohiatul din Călinești

Y
nu am dat de vre-o indicație a naționalitățiii născuților,

SIT
morţilor, cununaților, proprietarilor. “Acolo era trecută cel
mult ocupațiunea (astiel putui citi în „Conscripțiă“ din.
1816: Vasile Iminovici, țăran. Şi -spuneani atunci (Conv.
ER
Lit. No. 2 An. 55): „în condici nu se amintește cu nici
un cuvânt că Eminovicenii mar fi fost români“. Ba chiar
cram și mai lămurit: „nu este amintit cu nici un cuvânt,
NIV

că Eminovici ar fi fost'rutean“—(ibidem. No. 17, An. 54), |

Această părere o „respingem deoarece 'am “constatat că.
Eminovicenii vorbesc. în timpul de față, afară de Vasile -
LU

Florea, nebunul, — vărul lui Eminescu— cu toţii limba

ruteană. Respingem atunci— deocamdată în felul arătat—
orice încercare de a ni-l ruteniza pe Eminescul nostrui..
RA

Faptele că rudele dela Călinești ale lui Eminescu

vorbesc ruteneşte îl taxai atunci (Conv. Lit. No. 11, 1922:
NT

„un fenomen în: familia Eminovici care nu e încă cla-

rificat“,
Dar acum să vedem „Cum se prezintă şi lămurirea
CE

- acestei probleme:
..€) premisiele și concluziile cu care arm operat până
acuma sânt cât se poate de simple. Sânt simple, deoa-
I/

rece dânsele sânt luate din realitate. Mă voi strădui şi

AS

mai: departe să rămân în cadrul aceleeași realități care

ne călăuzește spre adevăr, ţinta supremă a oricărei cer-
cetări positive. In chestiuni. delicate, precum e urmărirea
UI

obârşiei cuiva— nu putem “fi destul de cu băgare de

seamă pentru a nu părăsi terenul realității. Odată însă
BC

ce dânsul ne-a scăpat de sub picioare, noi greu îl -pu-

tem iarăși găsi: p:utim astfel în. sferele: închipuirii și,ș fără
 Revista Moldovei | o | 9

RY
„să ne. dăm. seama, o schimbăm pe aceasta cu realitatea
până la care, probabil, nici nu mai putem să ne coborim.

RA
_- Faptul că familia Eminovici, astăzi, vorbeşte. rute-
-: neşte “provi- nedela un: amestec al acestei familii, care
„€ra curai. românească, cu o familie ruteană. Şi aceasta

LIB
nu sa întâmplat prea de mult.
in zilele de 28 şi 29 August a. c,, fiind la Călinești,
_dupăce zădarnic am căutat vre-un zapis lămuritor în a-

ITY
„ceastă problemă, am stat de vorbă cu cei mai bătrâni
„Oameni din sat, oameni ce au cunoscut de aproape fa-
_milia Eminovici, d. p. d-na Eufrozina Bonghiuș, fiind

RS
numai peste drum dela casa cu No. 27 în care au trăit
“străbumi poctuiui. Și fără să-i fi influențat în sensul pă-
erei ce voiam să mi-o formez. detinitiv, dânșii —- loți,
IVE
independent deolaltă— au susținut că Eminovicenii sânt
Români. D-na Bonghiuş, d-l Volcinschi, d-l Ursuleanu,
până și d-l Cuparencu, - mi-au spus că loan Eminovici,
UN

unchiul. poetului, (mort la 1877), pe care l-au cunoscut

personal, vorbea rău rutenește; iar româneşte bine și cu
multă dragoste. Numai când era silit să o facă, se fo-
AL

“losea de limba ruteană, îu relaţiile cu oamenii cari nu

știau de loc românește; aceasta fiindcă limba ruteană îi
făcea. greutăți. |
TR

“Scacra d-nei Bonghiuș, răposata Maria Bonghiuş,

“născută Cuparencu, care a trăit aproape 80 de ani (din
N

7) 29 Maiu 1813—14 Mart 1893) și tatăl d-lui Volcinschi,

CE

povesteau (aşa îmi comunică d-na Euirozina Bonghiuș

și d-l Volcinschi) că l-au cunoscut foarte bine pe Va-
sile Eminovici (1780—1844), cantor în comuna Călineşti,
că acesta nu cunoaștea de loc limba ruteană. Dânsul
I/

vorbea româneşte ca şi oricare Român de pe atuncea,

AS

“şi nu şt nu ştiea nicio limbă afară de cea a părinților

săi, care era limba românească — moldovenească. . lată
de inspirație pentru mulți de a
UI

că aici sacă orice izvor

“ înstreina. această familie, neaoş românească.
- Rutenizarea acestei familii sa făcut mai târziu, —- -
BC

abia când unchiul poetului, loan Eminovici (1816-1877)

șe căsățori cu Maria luj Ștefan Mareci (1819-22 Dec,
 10 a Da Revista Moldovei |

1897) din Serbăuţi 5 Dânsa era. de naţionalitate ruteană,

RY
sau rutenizată, așa că vorbea mult mai bine limba ru-
teană. Cum, Rutenii prezintă mai. multă tenacitate, “dânsa |

RA
a-iimpus: în timp de aproape. 60 de ani cât a fost în
Călineşti, pe încetul dar sigur, întregii familii, limba ei.
de: acasă. Nu numai copiii, cu care, ca mamă, 'stătea

LIB
înt”un contact mult mai strâns decât tatăl lor, dar și
bărbatul ei, loan, începu a vorbi tot mai mult în limba
ruteană. Cu mijloace foarte simple şi pașnice se realiză:

Y
desnaţionalizarea ' unei familii “curat româneşti, a unei fa- .

SIT
milii care: pentru Românism este din cele mai însemnate; -
căci ea ni - -a: dat pe poetul nostrii naţional cel. mai în--
semnat,
ER
7
NIV

„Această rutenizare însă, având . loc în timpuri re-..

cente, asupra poetului mavu nici o influență: în sufletul Da
lui s'a păstrat dragoste nețărmnrită. pentru glia strămo-
LU

șească, pentru poporul român oropsit, pentru care tot

timpul, cât -a trăit, a cerut drepturi şi a lucrat pentru
RA

luminarea lui prin cultură.

Ca atare îl „cunoaștem cu toții- pe Mihail Eminescu;
şi ca atare îl vom aprecia și stima și mai mult, cunos-
NT

când adâncurile în: care îşi avea resfirate puternicile , ră-

dăcini ale sale — sufletul și viaţa celui mai nobil Român
CE

de până acuma. Aprofundându- ne îri acele adâncuri, dăm -

de şiruri, şiruri de străbuni ce au deşțelenit în sudoarea
feţei lor pământuri întinse, nemărginite, ale căror 'roade
I/

însă nu le adunau subt acoperișul propriu. Erau .mun-

citori: pe moşii boereşti. Şi pe ei brazda pe care o tră-
AS

geau din greu îi acoperea pentru vecie; nimeni nu se

“gândea la ei, nimeni nu-i pomenea. Până, într”o zi, în
UI

țară liberă, răsună un glas vijelios pentru dreptate. Şi

acel glas era al unui strănepot al- acelor mucenici cați
BC

1) Relaţiunile d-nei Eujrozina Bonghiuș,

 Revista Moldovei DI 11

RY
Sau stins tăcuţi și răbdători. Şi glasul deveni tot mai
tare,şi se ridică asemenea unei furtuni, până ce cu-
„prinse cu fioruri de renaștere sufletele dormitânde.

RA
-Era glasul celor “mulţi şi năcăjiţi ce cuvânta prin
„Sura : poetului. Şi noi l-am auzit şi l-am înțeles, căci

LIB
„poporul nostru: grăiă.
| “ Cernăuţi, Il Septemvrie 1923, VASILE GHERASIM,

ITY
Co | a,

RS
Cage a rea? 5
IVE

O TALANTUL.
UN

Ce frumoasă frază . Or ce dar al razei

_A scris Dumnezeu, - Işi găseşte drumul:
AL

Cu linia fină - “Trandafirwntoarce

Din profilul -teu! . „ Soarelui, parfumul !
TR

Nu lăsa trândavă
N
CE

Tainica-ţi putere,
Căci răspunderi, nu ştii
„Când ţi se vor cere
I/
AS

D. Nanu, E
UI

|
BC
 GA
Rac
AA
PAPI a

RY
RA
EDUCAȚIA TINERIMEI. NOASTRE.

LIB
„Din copilărie
am învățat în casa părintească credinţa” crești-
nească, iubirea de muncă şi devotamentul cătră ţară, Aceste

Y
temelii ale vieţii mi-au fost așezate de părinții mei, a căror. .

SIT
viaţă era pildă vie pentru noi, copiii lor. : lubirea de muncă şi
de ordine în viață a fost dezvoltată” în.i țără “încetare. Dato-.
riile cătră ţară s'au sădit în noi prin tot ce auzian, ce vedeam
Şi. ce învăța“, ER |
„Aşa se exprimă regretatul D. A: Sturdza îîn actul de donaţie
pe care o face Academiei Române la împlinirea vrâstei „de s0
NIV

de ani. |
Câţi din noi ne putein mândri astăzi cu asemenea creştere ?
"Dacă am pune față în faţă. educaţia generației trecute cu
LU

acea a generaţiei de. astăzi Şi ne-am întrebă : Care din acestea

e mai bună ? Răspunsul ar fi uşor de dat: se” vede după rezul-
tatele lor. Din generația trecută fac parte toţi bărbaţii noştri
RA

mari, făuritorii țării: Uu Cogălniceanu, Alexandri, 'C. Negri, Go-

leştii, Ghiculeştii etc. Fiecare e o personalitate, pentru că fiecare
NT

e un suflet, o cultură, un ideal. Generaţia trecută e bogată în

asemenea personalităţi, pe când. generația de astăzi se ilustrează
prin o mare sărăcie, şi numai cu greu ai puteă găsi astfel de
CE

personalități, -
Concepţia materialistă a timpului a avut ca rezulfat” dez-
voltarea celui mai josnic egoism. A coborit pe D-zeu ' din ceriu,
I/

nu spre a-l aveă în mijlocul uostrn, ci spre a nu mai îi cine să

AS

privească de sus şi să mustre imoralitatea noastră. A alungat

din snflet tot ce eră sfânt şi ideal şi a lăsat în urmă un gol,
pe care noi ne-am silit să-l umplem cu cel din urmă interes
UI

personal. lar urmările acestei concepții de viață se văd uşor:

în satisfacerea fără frâu - și fără simţ de remușcarea tuturor am-
BC

bițiilor și dorințelor noastre pe toate căile nepermise de bunul

simţ și de dreptate; întrun dezgust pentru viață; într'o obosală
 cezar Zatevist
sa Moldovei”el
3 Pe e o.
. petII aa e

RY
atei ie e zi | ee
|d

| generală a fiinţei noastre; în neplăcerea

de a munci; în lipsa
de avânt pentru orice lucru bun. Și ţării. noastre

RA
nu oameni de
aceștia-i trebuesc, mai cu samă în împrejurăriie de astăzi,
Astăzi avem cultură dar fără suflet Şi înră ideal! Pentrucă

LIB
societatea de 'astăzi cere dela cultură cunoștinți nu pentru edi-
“ficarea sufletească, ci numai simple cunoștinți, pe care va utiliza
ea “cum îi vor dicta:mai bine interesele. De pildă:

ITY
Lozinca majorității în viața noastră pnblică este: »Cu un
minimum. de sforțări să dobândeşti cât se poate mai multe
şi mai mari avantaje“. Și doar acesta e un principiu ştiinţific,

RS
face parte din şt, economice. Numai ce întrebuințare îi
dă socie-
tatea noastră ! “Tinta celor mulți e să se urce cât mai
sus pe
m

scara demnităţilor în stat, dar fără muncă, fără. pregătire, pe

alte
IVE
căi, care nu cer încordare, nici obosală. Nu spune doar însuşi
principiul științific, aplicat în cazul de față: „cu un minimum
„de sforțări“ ? Și atunci pentru că drumul cel drept e greu de
UN

străbătut, alte mijloace îți ies în cale: stăruințele, intervențiile,

mituirea, uepotismul, linguşirea, înscriereaîn cluburi politice etc. etc.
Doar nu degeaba ai învățat la Retorică, la Capitolul Invenţiunei:
AL

de a-ți găsi idei şi mijloace în vederea scopului ce urmă-

rești ! lucă o aplicare a cunoștințelor căpătate în școli !
Dar, că se face o nedreptate altora cari probează muncă,
TR

ciuste şi destoinicie... Ce-are a face?! Aplici un alt “principiu

luat tot dela cultură: „In lumea aceasta îînvinge cine poate“ |
N

ŞI... nepăsător treci înainte. Că se revoltă simțul de dreptate în

CE

cel. nedreptăţit, că gustul .de muncă sc: schimbă în dezgust, că

încrederea lui de până acuma în dreptate se schimbă în neîn-
credere... Ce-are a face ?! l-aplici un vers filozofie din Eminescu,
învățat în școală: „Ce e val, ca valul trece, tu rămâi la toate
I/

rece“ ? Și... liniștit păşeşti mai departe pe -calea onorurilor. Și

AS

„când pe amicul,. care a parvenit pe căi piezişe, îl prinzi cu

oca mică și prieteneşte îţi permiți să-i arăţi că-i necinstit în
îndeplinirea demnității ce ocupă,
UI

că primeşte mită, că face abu-

zari, etc... Când nu mai are alte arme de apărare, când nu.mai
“poate negă, strâns: cu uşa, în sfârșit îţi spune: Ei, și mai la
BC

urmă, ce vrei de la mine prictene ? Tu care te pretinzi grozav

de cinstit şi 'moralizezi pe alții, spune-mi te rog, delinește-mi,
ce-i aia cinste și necinste? Nu așa că în sine nu-s de cât nişte
 4 a a Revistă itoldotăi 3
TI TI De

RY
noţiuni abstracte ?. Nişte puire.: abstracţiuni ? Până unde | se în-
tinde sfera uneia şi unde: începe. sfera: celeilalte? Nici. tu, nici

RA
toți filozofii tai n-o. să-mi. răspundeți la :această întrebare îîn Tod
hotărtt; după cum numi puteţi da un răspuns destul de: conclu- -
dent. întrebărei: » Există. acţiuni desinteresate“. ? Și: atunci n'o

LIB
să mă conduc. după principiile tale! Tu, cu morala ta, ai. fămas:
un om sarac, încărcat de greutăți.. Eu... eu Vreau să irăesc ! Vii-
torul îmi surâde, vreau.să profit de viaţă! |

Y
_— Ei bine, dar atunci de ce faci atâta Caz de cinste ? De:

SIT
„ce riu laşi să treacă nici o ocazie ca să nu vorbeşti în numele ei?
o Dragul meu, îţi. răspunde amicul zimbind, astea sânt .
clişee' pe care trebue să “le: întrebuințezi la. diferite ocaziuni.
ER
Trăești în mijlocul mulțimii și nevoit să-i dai. ceia ce-ţi cere.
l-i foame ? li vorbeste de pâine. N'are pământ ? - li „vorbeşti de
NIV

reforme. Mulțimea vrea cinste, demnitate și mai Știu cu "ce? li:

vorbeşti de ăsemenea prăpăstii. Ce D-zeu ? Atâta lucru mai în-
vățat în şcoală ? „Fiecare trebuie. să se conformeze mediu-,
LU

lui ambiant“,
„— Ce aplicare strălucită a învățături ! Şi cum “stie! majo- -
folosească. de ea în lupta pentru
RA

'ritatea tineretului nostru să -se

viaţă ! . Așă, după cum un hoţ de codru ar învăță tragerea în
țintă, ca să ochească mai bine în trecători. După cum pungașul
NT

ar fi. învățat lăcătușeria, “spre a putea face chei" ialșe ca să. se

se introducă în casele oamenilor. După cum ocnăriaşil ar îi în-
vățat gimnastica pentru a putea escalada cu. ușurință zidurile
CE

închisorii. l |
ŞI acesta este în general tipiul tânărului manifestat în vi iața |
I/

publică. Cum se imanifestă în viața privată ? E lesne de înţeles.

Și” societatea noastră ce face ea ? Ce atitudine ia faţă de un a-
AS

semeuea tânăr ?. In aclamaţiuni, cu brațele -deschise îl „primește.

pe acest ales fiu al ei.
UI

Toate lucrurile, pot avea două „feţe. Toate “cunoştinţele pot

ji utilizate în bine şi în rău. Şi cu cea mai.mare îngrijire, cu
BC

cea mai chinuitoare strânsoare de inimă trebuie să constatăm că

societatea de azi a părăsit de mult întrebuinţarea cea bună a
învățăturei. Ceia ce odată era fond, astăzi a devenit o formă .
 “ , aia ij
hevista' Moldovaoi o |
, ”
-
d

RY
„goală:Şi întocmai frecum
ai pune pe un manechin o haină
_“moasă, pe care ar trebui s'o fru-
îmbrace un corp frumos, tot astfe

RA
cu ideile frumoase se îmbracă astăz l
i manechinii !
Şi nu spunem aceste lucruri pentru a învinovăţi tinerimea

LIB
noastra. Ea trebue .de compătimit. Vinovată este întreaga noastră
“Societate, în mijlocul căreia a crescut şi S'a dezvoltat această
tinerime. Vinovaţi sântem noi cu toții în calitate de părinţi, în
„calitate de: diriguitori ai ei, în calitate de conducători

ITY
ai vieții
publice. În casa noastră acești tineri nu
mai găsesc „credința
creştinească de altă dată, 'la focul căreia să-și
încălzească sufle-
tul şi să poată rezistă, la vremea lor, valuri

RS
lor vieții !.In. activi-
tatea noastră ei nu mai văd „iubirea de
muncă şi devotarent
cătră țară“. lar viața noastră publică le serveşte „pildă vie“
IVE
prin tot felul de turpitudtni !
Și ce fericiți
am fi noi când 'din “şcoala noastră ar porui
tineri capabili de sacrificiu, iubitori de dreptate și aspri priwo-
UN

nitori ai răului pe toate căile !

Ce fericiţi am: fi, când din școlile noastre ar ieși serii
de
tineri convinşi că nu bogăţia materială formează adevărata tărie
a .țărei și a individului, ci bogăţia sufletească,
AL

Și cât de fericită ar fi țara noastră, când în sufletul tine-

retului nu Sar găsi loc pentru
TR

egoismul cel rece Și materialismul

cel: înjositor de caractere, ci, toate încăperile sufletului lui
ar fi
ocupate de virtuți: temere de D-zeu, respect și ascultare faţă
N

de părinți și de cei mai mari, blândeţă față de cei mici, mo-

CE

destie, iubire de adevăr și de dreptate, dragoste de muncă pen-

tru orice lucru bun.
Astăzi, mai mult ca oricând, avem 'nevoie ue oameni cin-
I/

stiți și de caracter. „Moralul, moralul și iar moralul“ pe care-l

„cerea altă dată de la tinerime bâtrănul poet Conake. „Moralul,
AS

moralul. şi iar moralul“ îl cerem astăzi cu toții de la _tinerimea

noastră |!
UI

C. 1. Ştefănescu
ze - | Profesor.
BC

î
,

9
 RY
Odă trisiă.

RA
LIB
La ce ne-d folosit alâta sânge, .
Și ura aprigă ce- am sămânat 2.
Când e atâta jale în orice sat,

Y
pin orice colf o mamă care plânge.

SIT
La ce ne-a folosit atâta foc,
„Și vitejia celor fără nume ?
ER 5
Când sunt copii rămaşi orfani pe urme,
Si. este-o cruce'n Fiecare loc. |
NIV

Nepăsători, purtă înd pe frunţi cununi,

Ne-am strâns. în. jurul meseior bogate,
LU

Si-am uitat înfrângerile toate,

Și falnica falangă de „nebuni:
RA

În suflete șin creer azi un gând e:

„Să coboriîm cortine-largi de fer,
NT

Să nu s'audă glasuri care. cer.

Odihnă sub movile fumegânde...
CE
I/

Popor roman din Roma decăzută,

AS

Tu, cen desfriu odată ai pieril,

Mândreşie-le, căci azi te-ai întâlnit
UI

Pe-acelaş drum, cu sora ta pierdută.

BC

G. PAL LADY.
20 Iulie 1923.

ue
y
Revista Moldovei,
17

RY
N

RECEN Z E

RA
Reciiticări. Când scrii în moq- Ricie de către dd.
cinstit și spui lucruri cu cpitropi care
bună- sunt hotărâți a nu ocoli niciun
credinţă, fără intenția de! a lovi

LIB
sacrificiu pentru ca această. in-
sau iieni . pe cineva, poţi face stituțiune să-şi atingă scopul ur-
rectificările cuvenite, dacă te con- mărit,
vingi că spusele tale au avut Pe noi nu poate de cât să ne
alte” înrâuriri şi interpretări de bucure această constatare pe care

ITY
„cât acelea
pe care. “le-ai dorit,
it, ne grăbim a o releva, făcând
„Așa este cazul
Cu: recenzia pe: onoare administraţiei și cpitropiei,
_eare am publicat-o în numărul.

RS
trecut, cu privire -la „Anuarul Tiberiu Crudu.
şcoalei secundare de fete „gr. LU“ AI ZI

din localitate. Reflexiile ” mele „ Frăţinii Eminescu, Leca Mo-

IVE
„glumeţe, făcute pe seama unor rariu, Cernăuţi, 1923. O bro-
părți din anuar, au avut darul şură: în 20 de pagini cu Il cli-
de a stârni oarecare nemulțămiri şec, în care se urmărește cu in-
printre auumite colege, ba poate teres viata îraților lui Mihail
UN

mai mult de cât atât. Mărturisesc Eminescu, stabilindu-se în chip

sincer că nam avut de loc în neîndoios că, marele nostru poet
vedere să jignesc pe nimeni, cu botoșănean, a avult 4 surori şi
atât mai puţin-pe colegele mele. 6 fraţi, fiind de toții 11 copii și
AL

Dacă totuşi s'a putut întâmpla că, fiziologicește, familia Emino-

aşa ceva, cel întâiu care regretă vici se înfățişa în condiţii bol-
sunt eu, autorul acelor reflexii, năvicioasc, deci prielnice pentru
TR

Fac această mărturisire ca o alienația cu. care a: sfârşit neferi-

dovadă că noi lucrăm pe faţă, citul bard.
fără ascunsuri și deci nu voim
N

să se creieze.pe nedrept în ju- Trei amintiri de țară, D.

CE

rul nostru şi al revistei o atmos- Furtună, Biblioteca populară „4-

feră neprietenoasă și dăunătoare săritul“, nr. 13—16, București.
luptei culturale pe -care o înfă- Harnicul nostru culegător, folclo-
țişăm. rist din nordul Moldovei, părin-
I/

"Acelaşi: lucru am de adăugat tele econornn D. Furtună, din Do-

şi cu privire la Școala_de agri- rohoiu, povesteşte într'o cărțulie
AS

cultură de la „Botoșani. Pus în de vre-o 40 de pagini, trei a-

cunoștință mai de aproape cu mintiri din viața copilăriei petre-
conducerea şi mai ales cu admi- cută la țară. Citind aceste rân-
UI

nistrația acestei şcoli, pe care duri scrise cu căldură şi humor,

totuşi” eu mai. degrabă aș numi-o Siimmți părerea de rău că, părin-
| fermă-model, cu mulţămire am : tele Furtună, ca mulți alţii, se
BC

recunoscut că, mai tot : ce ari sbate în acţiuni Cari il vor face
propus noi a se face acolo, era să însemne mai puțin în viitor
deja de mult studiat cu temei- de cât dacă ar urmări și cultiva
 18 Revista Moldovei.

RY
darurile fireşti cu care este în-- Noi recomandăm tuturor învă--
zestrat ! Dovada celor. ce spun. țătorilor acest iou volum al d-lui.
o întemeiez pe tot scrisul. variat, 1. G. Marinescu, -urându- -i spor la.

RA
sănătos și. folositor pe care sfiin- muncă pentru a ne da și altele.
ţia sa Pa dat până azi la iveală, | cât mai curând. Sa

LIB
= ai ai i

Cătăuza învățătorului de |
Jules: Payot, adaptată . de 1. G.- Viţiile de refracţiune îîn Şco-.
Marinescu, Câmpulung, 1923. —: lite din orașul Botoșani, Dr. D.

Y
lată o carte al cărei cuprins este Galian, medic comunal; Botoșani,

SIT
în întregime trăit de autor. Putem - 1923. In urma examinării ochi--.
deci spune, împreună cu d. Jules lor elevilor de la toate şcolile:
Payot, că lucrarea aceasta este secundare din „localitate și "de Ia.
câteva şcoli primare, d- i Dr.D.
o carte de experienţă. E deajuns.
ca să cităm câteva capitole cari
ER
Galian, oculist de profesie, a fă--
alcătuesc volumul pentru ca îie-. cut o statistică forte interesantă
care să-şi. deie samă de însemnă- și foarte încurajatoare pentru or--:
NIV

tatea lui. Avem: calitățile tre- ganul vederii la copiii români.

buincioase învăţătorilor, schim- D-sa ajunge. la , concluzia că
barea metodelor, învățătorul în miopia, caracteristică altor rase,.
LU

sat, raportul cu autoritățile, cu la noi este îoarte rară. Nicio

sătenii, cu părinții elevilor; greu- țară din lume “nu are 0 pro-:
tăți; rolul extraşcolar; organiza- porție mai mică de miopie ca a:
rea distracțiilor ; învățătorul în noastră. Aceasta . se datoreşte,
RA

aţa marilor probleme ale tim- spune d-sa, vigorii constituțio-:

pului; datoriile. învățătorului . în- nale a rasei, ceia ce desigureste.
trun stat democratic; ; datoriile o mare mulțumire sufletească
NT

învățătorului ca dascăl român, etc. peniru -noi.

D-l 1. Gh. Marinescu, directo- » Experienţa d-s ale se va coe-:
rul școalei normale din Câmpu- tinua și anul acesta și dorim ca.
CE

lung, a făcut un mare serviciu rezultatele ei să nu sdruncine:

învățătorimei, traducând. această : întru nimic constatările dobân-.
carte, fiirid încredințat că „das- dite în anul trecut.
I/

călii vor găsi în ea îndrumări In orice caz, munca d-lui Dr..

prețioase, o călăuză, un prieten Galian, este interesantă şi me--
AS

sincer care îi va ajuta în deli- rită toată. lauda,

cata și greaua lor misiune, com-
plectând şi. desăvârşind pregăti- Tiberiu Crudu:
UI

rea primită în şcoală“. |

Rugăm plata: abonamentelor.. E singuru -

BC

mijioc prin care ne: susţinem,

 Anul ii No, 6

RY
targa ziaicea SER ee Tr Dear
BOPIESE
TOŞĂNI Oct „Noembrie 1958
ZE i e Oa a pa e aa cina a
In tra razi, aaa

REVI ISTAA MOLDOVEI

RA
LIB
a APARE LUNAR...
ETA
CZ Ia ETICII
Da Papa
cut pi ae ei ae Zu pa

DD. NANU

ITY
— Cu prilejul împlinirii a 50 de ani —
RS
po

Gui doutizeci de ani de când. Pam: Cunoscut, - Eram

rev

IVE
| elevul. lui la Bârlad. Pe atunci aveă aceiași privire
-. gravă care sfredelește depărtările şi cearcă să răz-
bată adâncurile vieţii.- Nu am. avutalt profesor care să-mi
UN

îi inspirat mai multă seriositate, după cum, acum în urmă,

“mam întâlnit doi ochi prieteneşti din care să țișnească
O lacrimă. mai curată pentru micile, dar adevăratele
AL

bi-
ruinți, pe: care le repurtăin asupra vieţii.
Venise atunci din străinătate, unde se: “adăpase la
TR

isvoarele artei. Tot ce aveă Belgia, Franța! şi Elveţia mai

| vrednic de iubit în literatură Pa atras. Şi. fiindcă pentru
N

dânsul artă înseamnă expresia spontană a unei convin-

CE

“geri şi a unei Simţiri intime, pretutindeni unde a. găsit

„ acest element s'a oprit sfios, aproape ca un. copil, 'adu-
nând cu rânduială în rafturile lui sufleteşti, bunuri pentru
I/

mai târziu, î DE
AS

“Cu 'leosebire Pau atras pe “SI “teatrele | creştine ŞI

predicile.“ Acolo . simţiă el că eră pus „faţă în faţă cu
UI

singura putere care _te poate creia din nou“ pentruca

„străbătând. etapele acestei noui zămisliri sufleteşti“ "Să
BC

afle taina, sfânta taină a “artistului, de'a creiă la: tându- -i

ilori menite să 'rodească în alte sullete Ceiace a. „înviat
în el însuși, i
 ta cae e = | Revista, Moldovei
„2 Ie

Y
PITIS De
LCS. II PCI

cui, ascendentul mMo-

| Numai, aşa îmi limuresc eu.

AR
fesor de “acum doită-
sat. pe: care-l! avea țânărul. meu .pio
îl aud. în totdeauna VYOr-
zeci de ani. Un prieten, pe, care

IBR
Nanu, îmi. spune despre
bind cu evlavie. de! profesorul: D.:
ii Jui--din: -ceasul :a-
„efectul. profund înrâuritor asupra. vieţ
însenina atmosfera “ suiletească

L
cela, când Nanu a putut
ului” de natu- .
a unei clase,- tulburate de. vorbele profesor

ITY
lui Hristos sunt cele
sale, că teoria creaţiei. Și minunile
Da
mai mari! înșelătorii ale: lumii.

S
reăle, a spus el
_-— "Toate minunile lui, Hristos sunt
cu puterea “omului iluminat de adevărur
ER
ile: revelate, :ȘI
3 arilor Sau. schimbat ca i prin. farmec. N
„sufletele şeol
NIV

pa pi, NI a a

trecea piân”
“Târziu, în vremea când suitetul românesc
LU

între zăbrelele
grele; cumpeni, . ne-am întâlnit din, nou
Captivităţii germane,
RA

lumină cCLitiată!
„Ce. scumpă eră pe. atunci. 0 faclie de
Și între. extrem: de puţinii cari au ținut. sus asemenea
e morală
T

elice a fost. D. „Nanit. Cu.o îndrăzneață, puter

EN

şi de statornică. nă-
el a ținut aprinsă, o torță „de veghe
dela toate. răs-
“dejde în; destinele naţiunii, atunci când.
. pentru. care. TO-
/C

:pântiile eşiau strigoii și cioclii, idealului

uite minu-
: beam, În special “învățătorii, cred că mau-să ni
„natele prelegeri pedagogice dela Helmstedt. Și ..nime
I
AS

le: germane:
„din. cei cari Şi-au mâncat amarul.. în lagăre
înălțător:
mau să uite cuvintele, acestea de.uii patriotism
neclintită ca
Iubirea de patrie trebue să fie tot așa de
UI

ile cari cad

“iubirea. şi. credința în: Dumnezeu, TI: oate mizeri
dela. ea,
pe. capul. tău să nu fie un motiv .de depărtare
BC

ci de tot mai multă, apropiere. Căci ea e divinitatea te-

oo, n'ai: știut
'testră, care te pedepsește fiindcă n'ai iubit-
 „Nevista. Msilovg_ a

RY
DA LE NULE E ZE
al ca ietiptae LR ep ez
PE
Ta bei Ca CE aer S asaaz tt
E*
Doi

soi iubeşti indeătiil. 'Deschide- ți ochii, crezi în: ea şi a-

RA
Ia tunci Îşi va: lărgi. hotarele Şi 'binecuvântările asiipra ta
cași : “Duimhezeu. Altiel, sufletul 'ci va Sbură 'odată la car

LIB
| “gi nu va rămâne: de 'cât pământul pentru mormântul “pe-
| rietaţiilor nctrebnice şi al celor nevinovâte ue prăbuşire“.

ITY
| Ne-am întâlnit. apoi la. Ministerul - “Industriei, 'al că-

RS
ru bibliotecar este.. și unde conduceam un serviciu. în.
“strânsă legiitură Cu biblioteca. Aci abiă, am intraț în
IVE
"vistieria - inimii lui. Până atunci ştiam că Nanu este vu
| grădină bine înflorită, dar nu intrasem niciodată întrânsa,
_Ceasurile pe care le-am împărtăşit cu el patru ani în-
UN

samnă pentru mine cea mai înaltă cinste de care mam

“buciirat dela moartea lui Vlahuţă încoace. Dela :clevul
| “prizărit: de acum douăzeci de ani pe care mă ciustise
AL

“cui gradul de: „cestor peste rândul întii de bănci“, “dela

"Câmaradul plâuat şi sgribulit din lagărele” unde mă iniţiă
R

cu 'răbdare Și dragoste asupra tainelor artei, am ajuns

NT

““întp'o zi —— de ce naș spune. că ziua aceia a fost cea

“mai îrumoasă din viaţă —- când am închegat o piicleriie
CE

pe. care am siințit-o .

amândoi la „picioarele lui Crist cel
“răstignit. |
“Rareori am întâlnit un suflet mai copt, iâi bive
I/

„edit şi imai gata să se dea pe sine. | Adversarii lui Stiu,

AS

“ăăaude cărtit la auzul acestor vorbe. Și au dreptate,

"Nanu ma fost niciodată. darnic până la uitarea de sine.
UI

| Animite laățuri îl “țineau de ale -păm; întuluti, macar Că

poezia sa avea contact cu cerul. Păstrez ca o felicia
BC

sfăntă documentul prin care-mi făceă cunoscut astăvarii,

_“dinitr”o 'localitate "balneară, că dăruieşte în urma propu-
nerii mele, întreaga lui avere lichidă, lei' o sută douăzeci
 _- er Ta eE
„Revista, Moldovei.
a PI
eIP
a a II a cae a a a ID
e aa aaID
9

Y
unde” să ne adu
şi cinci de mii, aportul pentru o casă

AR
. evangheliei ade- :
năm. toţi cei. ce. vor Să vadă. minunile
a “arderii . de. tot“ .
verindu- -se. cu ei. înşişi. Era O. „jerttă

IBR
jertfă reprezenta
pe care i-0. ceruse. Dumnezeu. „Această
!
asigurarea copilului “meu . celui. mai drag. (poezia) și celui
nul și zic: ia-l
“mai nedespărțit. Acum mi Pa cerut Dom

L
de el sunt gol
Stăpâne, e tot ce am; despărțindu- mă

ITY
iubiri, ziceă
cum nai născut“. Această predare a unei
puteă”” pricepe
el, pentru o: iubire” şi mai mare, cine :0:
șa - predare a

S
:mai bine de: cât. Tatăl, care:'a făcut uriâ
înviă şi acest
“Fiului”? Și cine: știe, dacă: întrun fel, nu va ER
a lui pt. |
iu al meu, tocmai din complecta predare a
NIV

E. E

Non! multa sed multum, acest dicton clasic. se. po-

=
LU

“lriveşte de minune lui D. Nanu. „A scris. relativ. puțin.

| pria
“Poeziile lui, crengi pline de .rod, stau împrăștiate
RA

i culese.
„diferite reviste. Nu ştiu să fie--alte mănunchiur
Florile
de cât „Nocturne“ Și „Ispitirea de pe: munte“.
grija de a
lui stau presărate, el nu se frământă de
T

„le. strânge la .olaltă.. Copiii, lui sufleteşti stau .doar în

EN

nu și-i
„grila. Domnului ! Odată cutezam să cred că nici
pre-
mai cunoaște. Mare- -mi fu descoperirea. când i-am
/C

zentat o poezie de prin. 1900, găsită. întrun albu m uitat,

poet tânăr, care. vrea să știe dacă poate să
drept. â unui
I

l
„mai. încerce sau ba — şi: mă privi în ochi, de la primu
AS

Vers! în: care-și recunoscu. creația.

Este interesant. de cunoscut: cum creaiză, D.. Nanu.
UI

.
"Poezia lui sbueneşte după .0 gestație. lungă. Iată ce scrie
după
el, în această privință, unui poet: „Mi: s'a întâinplat
BC

cu :poe-
0, gestațiune de mai. mulți ani'.să mă, pomenesc
-
zia gata. „Parcă ar fi aşezată, într un anumit rait.al sufle
 RY
TD DPI II II E a ae ae a

tată: ca “într 0 bibliotecă şi. nu “0 pot râdică. de acâlo

RA
până nu cristalizez pe altele care sunt deasupra, ci. şi—
curios — O lămuresce mai bine. Se pare că și creerul tre=

LIB
buie să ia cunoştinţă succesiv de filele sufletului, nu-i!
poate citi cartea 'răstoindu: -i-le pe sărite. Bucata mult.
așteptată vine cristalizată în urma unei disperări vagi,

ITY
_neînțelese, de care bietul suflet ţipă neștiutor, cun
ţipă copilul în „Criza dinților“. Și când disperarea întu-,

RS
necoasă „ajunge ia maximum, mi-aduc. aminte: „a, Ştiu
ce. e“ |: E o poezie. „nouă,
. o piatră pe. care un diavol.
sau: un înger mi-a aruncat o în fântâna sufletului și pe
IVE
“care trebui6 s-o extrag. “Şi atunci mă _liniştesc. Si într'o
bună 'zi '0 'aștern; Dacă nu, moare în suflet. Apa sufle-
UN

„tului o roade, o crapă şi eu o scot din fund în bucă-

țele mititele“, „m
| Poeziile lui Nanu sunt de-0 frumuseţă clasică. Maio- .
AL

rescu găsea în el puterea adevăratului artist. și-l iubea

până acolo că umbla să-l. surprindă creind. „De. câte uri
R

ma-urcat bătrânul filosof: scările lui Nanu :ca 'să vadă

NT

perspectivele pe .care le are poetul la masa luide scris, la

geamul lui ! Puternicul instinct. poetic şi viziunea clară
CE

face din poezia lui Nanu un monument de cugetare şi

simțire adâncă, umană. Dă a
Afară de:poezii, Maestru. Nanu are Si câteva zeci
I/

- de traduceri din Victor Hugo, Jean Lehar, Musset; Vieny,

AS

Bataille, Sem Beneli, Corneille și Racine: Deasemenea

numeroase articole de înaltă semnificaţie morală, filozo-
UI

îică și creştiriă” umplu ultimele trei decenii, * -

BC

"Pentru .ziua de 26 Octombrie 1923, când

. D.: Nanu
trece pragul unei jumătăţi de: veac, noi, tinerii câri ne-am
împărtășit. dlin- comoara lui sufletească fi dorim o toamnă
 6... i: e înEI „Revista Moldovei. . Dia

Y
ae aa a o i ma

atin-
lungă şi frumoasă. Un prieten, cu care are mai. mută

AR
-te,
ere sufletească . în. poezie îi. seria de. curând. „Uită
la “pirăginitul salcâm, răsărit întte două pietre la 0 mar-.,

IBR
sie de: driim, El are a doua epocă de: înflorire, toamna;
Acolo sus po "crăcuţele, irosită, de frunze, răsar toamia,.

YL
tărzieluice flori, pline: de un. parfum. copt. parcă șitorle, |
aceste, supt bune ca leac: pentru îriguri“, |
adevărat sufietul tai. D, Nanu. începe - să. înfloz..

SIT
„Cu
rească. ai doilea rând de „poezie... „E, poezia. creștină. pe. o
cae 0. “aşteptăm de. mult ca pe. 0. isbăvire. din “lanţurile
| acelora cari . „cred că trebue să-ți. dai. Un puma
m... ER în frunte. .
că să vezi stele. Verzi șapoi. să scrii: poezie; nouă,
NIV
Ia i Gr, Opri. -
LU

_Toarnn Nă,.. N 1... re mere

RA

Nemi cere sărutarea nflăle Gr află.

"Căci cine și;
- Ea poate sufăr de ftizie
NT

E Vol, „porni: pe-o câle. ne nturnată.

Priveşte! n.-ochii mei “perdurţi de pise:
CE

Și. dă-mi din bunătatea-[i de fecioară

Aroma florilor de lei și ue. caise,
să. simt în. Seflet viața CU coboară.
I/

Tu. eşti. așa de. bună Și de sfântă

AS

Si..poti cu :'răzele privirii tale:

Să schimbi, în. bucurie-o'nireagă jale,
Căci glasul tău €-0 muzică; ce, CÂRtE:...
UI

"0, nu. privi spre parcu' n care

BC

. Jncep fiori de toamnă să, pălrunză,

„Căer inima-rni e-Gcuri- O. biată: frunză:
Ce. fremară. să-ți cadă la picioare,
Dumitru. Bacirr
 te zE OI APT

RY
TIC
AI a aa see
CL
ea

RA
toni i mei [] gl had Îp ol illa:

LIB
| “Xizitând, în acest an Exposiţ țiile "Şcolilor Normăle -

Y
de. băeţi: 'şi fete” din oraşul nostru şi observând cu: aten--

SIT
țiune cu ce. exerciţii manuale Sau îndeletnicit viitorii: în-
văţători şi învăţătoare, nam gândit'că oarecari conside-
raţiuni. asupra "acestei chestiiini- nu ar fi de: prisos.
ER
Scopul exerciţiilor manuale în Şcolile Normale: din
țara noastră cred''că ar trebui 'să fie acela de a se în-
trodăce” efectiv în; 'orgăânisațiunea şcolară un element noii
NIV

chemat “ să modilice “serios” caracterul actual al școalei

primare și anume :
a Făcând pe copii să câștige abilitatea generală a.
LU

mânei ;
a . Deşteptând intânșii gustul şi dragostea de iuncă;
». — "Provocând spontaneitatea şi iniţiativa
RA

— Făcându-i să știe că ordinea și corectitudinea, .

sunt elementele necesare progresului ;
„— Desvoltându-le intuiţiunea, atenţiunea Şi priceperea;
NT

| IL Făcându-i pe: copii zeloși și stăruitori ;.

i — Inspirândui- -le. simţimântul estetic fără a-i fâce să.
devieze dela. el sau să-l exagereze; .
CE

"—"Neutralizând, înlăturând chiar, efectele pericut- |

loase: produse. asupra organismului numai de studiile pur:
,
I/

intelectuale, şi:
iza .-— In cel6' din urmă, căpătând noțiuni Şi cunoștinţi
AS

asupra: însuşirilor diverselor . materii. prime, precum ŞI |

dragostea de'datorie.
"Invățământul exercițiilor. manuale nu' este aşa dar o
UI

dexteritate : oarecare, ci 'este:0 disciplină” cu un scop bine:

determinat” şi foarte: important” pentru viitorii învăţători
BC

Şi. îrivățătoare; care frebue. să ni deie OAneni, buni pen

tru familie și pentrii: fard. a |
i e
E
 go 3 Se Reviste. Moldovei.

Y
“Două. suât sistemele: generale sub care se înfăţişează

AR
chestiunea. învățământului exerciţiilor manuale:: Sistemul -
economic și sistemul pedagogic. -. -
Partizanii sistemului. economic "cred că, şcoala pri-

IBR
mară trebue să tindă în: primul loc a. desvolta . în copii ...
aptitudini” şi. a-i prepara' cât se va putea. de complect Ia .
diferite “meșteșugari, astfel - “Ca. la eşirea lor din. școală,

YL
sati “puţin după aceasta, să Ți se asigure.. mijloace mate=-
riăle; de existență, E

SIT
“Patronii: acestui sisteni susţia că. tuimai astfel for -
țele; “tare : „dau naştere bogățiilor sociale, Sar „mări. în
” deajuns: -.
ER
"Pantizănii sisteniului pedagogic. consideră. exercițiile
manuale ca'un mijloc educativ, propriu a da mânei 0 -
adresă. şi- 0“ aptitudine generală, - aplicabilă în deosebitele:
NIV
cireunistanțee 'ale vieţei practice; propriu de asemenea de ..
a exercita gustul pentru muncă şi de a exercita întrun -
mod destul” de energic facultăţile atenţiunei, ale percep-...-
LU

țiunei_ Şi ale intuițiunei copiilor. | |

"Cum vedem, 6.complectă deosebire “de, idei între -
aceste două sistere. Pentru unul. scopul învățământului
RA

primar, pentrit care se pregătesc învățătorii şi învățătoa-. Ia

rele și dintre care la noi se: recrutează ŞI. institutorii ŞI:
NT

institutoarele, ar fi preparaţiunea direct. către profesiuni :

sau meşteșuguti, pentru celalt scopul. este mai. general::: -
Şcoala trebue să tormeze omul complet, să 'desvolte ine. |
CE

tegral şt armonic toate facultățile copilului, fără a avea ..

în vedere 6 profesiune determinată. Cei.dintăi trarisformă ..-
clasa îii școălă' de ucenicie și anexează şcoală de atelier; . .
I/

ceilalți. conservă școalei caracterul esențial pedagogic,

orgânizând în școală exerciţiile manuale : după principiile |
AS

generale. Care. pătrund Orice învățământ primar.

“Care. sistem ar fi mai recomandabil. pentru. țara
UI

noastră cred că este treaba specialiştilor în ale şcoalei..

Eu cred că pentru noi astăzi şi încă pentru. câteva de- |
BC

cenii, tiebue” să se iă din fiecare sistem. câteva ceva...

pentru ca viitorii învăţători şi înv: ițătoare să fie astiel îi
pregătiți cu „disciplina Exerciţiilor mârniuale. în Şcolile...
| __Revista Moldovei .. E

RY
i e zi ea eee . Pease pese
. Di 9
A ere suta pat So TAC Sea pa e ta |

Normale, în cât să poată contribui la schimbarea

carat
terului actual, “al Şcoalei primare, rurale ca și urban -

RA
e, a
Poporului românesc. i E |
„Şcoala noastră primară are până astăzi uri carac
ter

LIB
prea. teoretic, ea nu desvolti în destul aptitudinite techi-
.
„nice, Este nevoe să se spună veşnic viitorilor învățători.
Și învăţătoare, în Şcoalele Normale, că copilul are o îu-.

Y
Clinare naturălă către activitatea, care se manifestă în-
„dată:ce el începe a se putea. servi «de membrele sale;

SIT
îi place să-şi exerciteze slabele sale puteri, apucă -obiec-
tele din apropriere, se joacă cu ele, le aruncă, le strică, |
nu prin Spirit de. distrugere, ER
dar prin trebuința ce are de
-a. îace ceva şi prin efectul curiozităței sale instinctive,
curigzitate care-i punctul de plecare a orişi cărei achi-.
NIV

zițiutii ulterioare. Azi conducătorii trebue să tragă toaie

fotoasele din această tendință, pentru a putea îndruma
desvoltarea: copiilor ce l-s. încredințaţi să iacă din ei -
LU

oameni. Mâna, care-i un admirabil instrument să''dea .

cugetărei o formă concretă, trebue să facă obiectul unor
exerciții speciale în școlile primare. Astăzi se cere con-
RA

„cursul mânei numai la scriere şi desemn. Acestea. însă

pre o: pot. desvoltă de cât întrun mod incomplect, nu-i
„dau o aptitudine generală care să-şi păsească aplicaţiu-
NT

-ngaîn exercițiul tuturor prefesiunilor, a actelor şi a nu-

meroaselor. împrejurări care se prezintă în viaţa practică:
CE

Copilul trebue inițiat în toate formele activităței ome-.

-. meşti și luiîi place învățământul exerciţiilor manuale,
pentru că vede întânsul un element al activităței care
I/

există în el, el: vede rezultatul sforțărilor lui şi le poale. .

aprecia. Un copil, când învaţă să conjuge un verb. sau
AS

să rezolve o problemă,el nu-și dă socoteală de utilitate.

şi de storțărite, care trebue să le facă; dar îndată ce
UI

confecționează o cutie, un scaun, o pălărie, un. COȘ, 0

Wrăsuță, o greblă, o furcă, un țăpoi, un căuş, o troiță,
--un blidar, 'o furcă de tors, aceste trei. din urmă pirogra-
BC

„vate' sau nu,.,0 horboţică, un ciorap, o boneţică, o prin--

auliță, o minușă, un lăicer etc. tot lucruri Însă care să
folosească, atunci elevul Verde destui de clar scopul ha
 (0: „2. - Revista Moldovei__-,

Y
nea SD rime aut
LIT
II AT IT =

poate “aprecia” el. :

care': trebue” “să! ajungă, “îl înţeleîl:ge,

AR
.- :
însuşi, prin comparaţie cu modelul ce-i sa dat; dacă
ceeace el a lucrat este: bine: sau rău- făcut, însușiri foarte”

IBR
importarite -din “punct: de- vedere'-educativ; “---
e .chibzuite-- provoacă “gustul .
-- bine
- Exerciţiile” manual
a *
şi dragostea -pentrii muncă, ele: arată copiilor - că *muric
*,

YL
aplicată . asupra” materiei: are -0 valoare “propi ie * foar te
mare, ele “li inspiră respectul: şi.face să dispar ă dispr ețul
pentrii munca "manuaceea lă,ce va face pe- copiii nieş-: "

SIT
teșuga ril
-şi.ai or
săteni lor să-.nu- dezerieze de: la :îndelet- * pr

nicirile părinţilor. lor.

Un alt.avantaj:al exerciţiilor manuale este acela-:că”:
micşorează considerabil timpul uceniciei: unui “meșteșug.
,

pe-."
ER
Copilul, care -a: deprins. în școală exerciţiile: manuale
NIV
dagogice are ,.o superioritate incontestabilă ca: să poată -
. toate secretele practice: ale
„>

în viață
inci
căpăta: mai repede
i d IE aa
......

unei profesiuni oarecare. -

câș “un spirit”ă
LU

-- Copiii :care se exerci tează cu lucru tig

de: ordine.şi de corectitudine, căpătâiul plăcerea să con
fecționeze. obiectul cât: se poate ie. bine şi această poltă
creşie cu -abilitatea câştigată, comparând: mere” muncă*-
RA

sa cu modelul. ce i sa'dat îşi „dă'socoteală-”

să-l imiteze,
de: propresut: făcut, vede oreșelile și le: îndreaptă, ' simte :
NT

că fără ordine nuw poate ajunge la o. executare corectă

“a lucrului, simţire care! va înrâuri -negreșit “şi asupra: ce-:
lorlalte ocupaţiuni școlare. Munca: aplicătă asupra mate=--:
CE

a formelor, *
riei procură - o: percepțiune mai - clară: asupr în re
dimensiunilor și prin aceasta: ea este - intuitivă
.

asupra
I/

cel .mai înalt “grade

. Ocupaţiunile- manuale fiin d
- bine îndrumate -ascult --.
AS

simţul vederei, desvoltă atențiunea .și reflecțiun exer

şi ea
„citează . spiritul. de: combinaţiune. -- Sa
UI

.'.

m se
: Ă

Pentru.a înregistra însă toate aceste rszultate trebue

BC

Dacă”
mulță: băgare de samă în “alegerea ocupaţiunilor. în:
acestea. cer sforțări prea ostenitoare, atunci - copilul.
desgust;- dacă”
loc: de:pliicere- pentru: ocupaţiune, capăță
„Revista. Moldovei -_.

RY
| | E ” | | a
ati = Eiiiiciiateai m. = Ip ==

din. contra: ele. pot. fi, executate.. Cu.uşurinţă, dacă nu pro-

RA
voacă;, 0. atenţiurie,, mai. încordată şi. dacă nu prezintă -
“prettăți crescâiiule” pentru a fi executate, atunci ele. nu .
exercitează... în “deajuns. facultăţile, nu măresc vigoarea

LIB
zică si.nu.: deprind. pe. copii.a fi stăruitori: - .-
Cu alte, cuvinte. exercițiile manuale. trebue - să. CON=.
stiti. -0 * serie: progresivă, mărind “gradat greutăţile în:

Y
greutăţile, în. execuţie, Cerând. o energie . şi o atenţie

SIT
din ce în. ce. mai mate, așa. că orice “muncă. să: fie mai -
grea; de, cât “aceea. executată: mai înainte. Astfel “se va :
putea: întreține emulaţiunea, se va - putea „excita “zelul»
Şi, stăruința. Şi. se va asigura elevului -un progres constant.
ER
„” Natura obiectelor de dat copiilor spre confecţionare..
„este.una. din cele mai importante chestiuni. Orice. lucru:
NIV

de hix, de. pură fanlasie, de distracție, trebue cu totul

înlătur at. Nu se vor confecționa de cât .obiccte folosi-
foare Și. care pol /i întrebuințate în fanniliile copiilor
LU

care“ fregquenieăză școală sau care vor servi copiilor. în

şcoală pentru scopuri școlare. | |
„Termenul „la“ este relativ. Cutare: obiect cansiule- ,
RA

rat'ca folositor în casa. unui burghez, nu va fi. la locul

Tui-în -casa- unui meseriaș sau sătean. Pentru aceștia din
armă. tot ce nu este. direct trebuincios în sospodărie este .
NT

lux Este: de; mare. interes social de.a „nu provoca gustul -.
pentru lucruri nefolositoare. Ixperienţa a probatcă copiii,
CE

cari' au învățat mai. întăi să confecţioneze obiecte de lux,

enpătă:o. aversiune; pentru: lucrurile de utilitate practică,
considerânclu-le” ca.. nedenime de dânsul. Să: formează: fără
I/

știînța. tor, în spiritul: lor, niște noţiuni falşe asupra „Sco-.

putui. și. demnităței - muncei, începând a face nazui, a
AS

distime muncile ceva mai erele ca nedemne de -ei, de

muncile mobile; pe când tocmai din contra ar trebui să
UI

i se arate: adevărata ideie morală că orice muncă .folo-

sifoare nu aduce cle căt onoare celui ce: făcut-o.
'Seopul învățământului exerciţiilor: manuale fiind -pre-
BC

| paraiea copiilor pentru. confecționarea. obiectelor din care

“vor frage foloase în viaţa “practică, jucâriile şi deci. orice
hiorări zadarnice sun în conțradicție cu.[ acost Scop. pe.
 Y
7
4

AR
căriile la 'etatea copiilor. din Şcolile priniare nu-s. de “cât
plăceri de scurtă durată şi pe urmă, păriuţii nu stimează
minca ce sa'pusîn jucări când: ei apreciază foarte: :
pe i,

IBR
mult munca pusăîn confecționarea obiecțelor folositoare.
Când copilul duce acasă, dela şcoală, un: obiectde oare=
de. cât manifestează un fel
care. valoare, părinții nunia- i

YL
de :mulțănire, felicitează' şi îricurajează pe micul-lucrător:
Obiectul este imediat utilizat în familie şi se serveşte de:
el în totdeauna, aducându-și cu plăcere aminte de autor. -

SIT
iai “această plăcere a famili pentru copil un 'sti-: -
este - ei
mulent energic.
+
Ă

locurile conformă.
ER
: Alegerea! ocapațiunilor : a fost în totdeauna şi-n toate -
cu' materiile prime şi: cu “producțiunile
regiunei unde învățământul exerciţiilor manuale este che-* *
NIV

mat a fi. aplicat.

LU

-*- „Aceste sunt: principiile care trebue.să călăuzească

RA

pe cei ce se ocupă cu. disciplina „învățământului exerci-.

țiitor manuale în şcolile chemate să. formeze : pe dascalii. ..
“fiilor poporului român.. Mulțumită învățământului: bazat-
NT

pe. aceste „principii țări ca Suedia, Norvegia, Danemarca,

Belyia: etc. uimesc. lumea - cu: rezultatele”. căpătate.
CE

Multumită acestui învățământ. ele: au .putut “pune lesne :

în valoare atât .pe-oameni cât şi bogăţiile: lor naturale.: -
„+ Pentru a corespunde. însă . acestor. importante ce-
I/

vinți, se împune ca cei: însărcinați cu această disciplină ---

în: Şcolile Normale,: să fie persoane. calificate “cu .pregă- : -
AS

tire specială.
| | Lazăr Theodor.
UI
BC

OS.
 RY
RA
LIB
„Avrea
Şsă-mi plimb tristeţea,

Y
SIT
—— cc.

: Aș vrea să-mi “plimb iristefea pe cărarea

ER
"Ce-și taie drum pe înălțime, Sus,
Pe culmi de unde vulturii Sau dus, |
Sin colb de nori se adânceşte zarea.
NIV

“Acolo calmul liber, nesupus |

LU

Nici unei legi, cuprins de'nfrigurarea

Eternului senin, s'aștept chemarea
RA

- Fiorului vremelnic Ce-0 Opus. a

NT

Jar când din roua altor primăveri

“Va răsări, — nedumerilă încă, —
CE

' Sămânța dragostei biruitoare,

-. Cu rodul ei, gonind clipa de eri

I/

| Să sbor piin golurile suri de stâncă

AS

„Spre țărmuri noui «le linişte şi soare.

UI

G. Pattady,
BC

aa Go a = D.
 *

i Rev vei
ista MsoidoEP
E a _ TI? oC
e

Y
A ET a rSote
CEAI De Dea
ARIE ae E ce orez
Do poata

AR
ulon la teatru...
indat în Botoșani; cele

IBR
“In anii 1869-—1870, s'au per mintesc de renumiți
rea
mai bune trupe de teatru. Imi u, Sachelarie, Drăguiici
dic esc
actori: Pascali, Millo, Vlă pe. acești artiști Va-

YL
muult.
și alții. Botoşănenii apreciau ipiină.
loroși, de: aceia, săla teatrului eră: totdeauna: arh
ni, Cucoana Anica Gâlcă, .
„“Trăiă pe-atunci în Botoşae-o

SIT
ri la teatru, - 3
care, deşi bătrână, vened des lui Vlădicescu a jucât
| “intruna din zile, când trupa.- Anica Gâlcă, vine cu
na
pe „Jidovul rătăcitor“, -Cucoa capră. și pe: lacheul ion,
ER
trăsura. la teatru , luând pe
ta Sa.
iodată în. via i
“care nu văzuse 'teairu nic
bilele, Cucoana Anica Cun-
NIV
- Ajungând la: casa de
t de ga-
pără un bilet de lojă pentru dânsa și un - bile
e
lerie pentru Ion... a sa până la lojă,“si .
LU

Lacheul conduce pe stăpân

ne lui Jon, să se urce SUS
aici, Cucoana Anica în spu
că featrul s'a terminat, Să
în ealerie. și,: când va veded la. frăsură,. Care O aşteptă
RA

vie la lojă, Ca .S-0 conducă a a

în stradă. e
Ion, se con formează ordinului stăpânei sale, şi se
NT

a |
urcă în gal erie. .
a -cade, o parte |
La sfârșitul “actului întâu, cortinep să .aplaude pe
CE

, înc
alții
din public, se duce la. bufet,
.pe actori : „Vlddicescu,
artişti cu frenezie, ăelamând
Sachelarie, Drăgulici et.că'teatrul s'a “terminal, şi
I/

Ion, din galerie, crede

ei, :ca şi dânsul, şi că,
toți acei cari sfrigă; sunt lach său, ca să-l conducă
AS

ul
fiecare iși cheamă pe stăpân
dânsul a >bieră în gura mare:
Iq trăsură. "Atunci, începe și .
UI

Cucoana Anica Gălcoia !

Cucoana Anica Gălcoaia /
.
_-Cucoana Anica Gălcoaia !
BC

ai fost martor
Iată un teatru, în teatru, la care i. cu Jon !
erie -alâhu
ocular ; căci și eu eram în gal
Andronic hi. Țaranii,
Botoșani, Septembrie 1923. sA_sPA_et: e
SP

LIU
 RY
A. 6 Lă
SIA seg Cu,
ca Sa a 20 Na
Sati aa

RA
LIB
STuDu ÎN JURUL FA BULEI.
= LOCGALIZĂRI —

Y
SIT
a . de! PAUL 1. PAPADOPOL,
————

Localizată se consideră deolbiceiu . literatura în care ele-

ER
“mentele «de: timp si de loc—speciale, strâns legate de o fară-—
„Sânt. înlocuite prin altele, tot speciale, dar strâns legute de
„altă fară. Bineînfe les. că roate acestea coutribue, maicuseami,
NIV

si în proporție directă cu. desvoltarea care li se dă, la. caruc-

“teristica de caducitate: a. operelor respective. Prosres oo ÎN
ceastă privință — mu se poate realiză decăl “prin iaționali-
LU

zarea și -univer. salizărea elementelor locale, ori, în cel muti

rău caz, prin suplinire :lor de elemente din ce în ce mai. cu-
noscute. Natural: că niciunul dintre acestea nu-i: cazul. cu fu-
RA

bula. roniânească,. fara - noastră fiind -încă atit de putin CIIUs-

cută. a DE
NT

Chestiunea. poate fi usor ilustrată prin câte ya tocializări--—

ale fabuliştilor. Al.. Donici și C. Stamati — după rusul Krylou.
Vom începe cu. opera «Vulturul şi păiarijenul» a. acestuia
CE

în care găsim următoar ele elemente focale ),

, Deasupra norilor, vulturul
Se ridică. deasupra munţilor caucazieni,
I/

Se aşează pe-un “cedru: de” o” sută de ani

AS

ȘI se destată. de! întinderea văzută sub dânsul;

Dăreă că de-acolo vede marginea pământului :
"- Colo curgeau riuri şerpiinăd prin stepe,
UI

Ici înfloriau rediuri și fănaţuri

- In toată pâdoaba lor priinăvăratecă;
BC

Jar mai încoio, Marea "Caspică furioasă, “

1) Exemplele traduse
. luate din lucrarea: olt, fab, rus Krloy asupra
iu Donici, Stamati” :, de Al. Epure —- laşi 1913, .
 o e “Revista Moldovei i

Y
aaa poe Pai
regii porci rea eta E PITT EUR
pa ee
iama
N
Fa

pasagin: pe care-Al Donici îl nationalizează. astfel : a

AR
Prin nori, vulturul, spre: muntele Ceahlău,

IBR
Intinse sborul 'său
Pe cea mai înnaltă stâncă a lui, el se: așează
Și lumea dedesubt privind se destateăză.
Un şir de munţi măreţi, Moldova deoparte;

YL
A ei câmpii, păduri: a ei frumoase sate !
| Și ape: Bistriţa, Moldova și Sitet,

SIT
i . be șesuri, vesele se văd cusgănid încet.
adecă printr” ui tablou destul de Hu niinos și, de poetic, dur
si
mult ai restr ans, ca noțiune: pur- geografică, nanett mai intim
ER punct. de

„mp,
şi mai local — în tot cazul superior, "şi „din acest
vedere. şi din acela at realizării: artistice —: e iioar diferența
NIV

“dela poezie la proză — traducătorului gr eoiu- şi neiridemă-

natec C. Stamati care-l redă astfel:
LU

Sburând vulturul cu fală decât nourii. mai. SUS,

Insfârşit el se coboară pe--al Caucazului munte,
Şi- acolo pe-un cedru de o sută de ani sa pus,
RA

- Dezunde priviă sub sine oblaste nemărgenite ;

Acolo pe şes pîrae curgând străluciau la soare
- Aici lumea. înflorind,
NT

„ Codrii pe munți înverzind,

Acolo sbuciumându-se a Caspiei Mare.
CE

In altă localizare a aceluiaș autor — «Petrenii si Bis»

irita» — nu mai e vorba. de niste țărani în genere cari
I/

eacerăsanoactr eşindu-şi din. râbdare

Din cauza perderilor, .
AS

Ce rîul şi rîușoarele
Le pricinuiau prin revărsări
UI

Sau dus să ceară dreptate la Riul

In care se revărsau aceste fiuşoare,
BC

— aşă cum zice Kiylov în opera care a servit de model fa»

bulistului nostru, sau cum — cu acei as neîndemânare — tra-
- duce iară Stamati :
 kevista Moldovei
It em pa mm a aaa aa- TE POI
7
: PT ma mea TIT =m IT

RY
II ez

Neinaiputând să -rabde țăranii

Pagube şi, jafuri multe,

RA
“Ce: le făceau în toți: anii
Păraele ce curg din munte,
Sau dus să se tânguiască, cerînd milă Și dreptate

LIB
' La riul cel mai mare
La: care „Curgeau pîraele toate.
dar. de Petr enii, -adecă locuitorii oraşului Piatra-N eamt cari

Y
cane Și-au eşit cu totul. din - răbdare

SIT
.Nemaiputând suferi
Ei, pagubi sdruncinătoare
Pe care: nu le puteă feri: ER
" Pentrucă'n tot anul, Cuejdiu nimicit -
Pe mulţi a sărăcit. |
NIV

şi, mai jos : | | |

Așadar târgu tot: sa sfătuit,
„Să dea jalbă la Bistriţa cea mare,
LU

zicând că. i | |
| | pem+De Cuejdiu precum. şi. Bistricioara
RA

Nici într'o primăvară

| Nu se “stăvesc cu imoară
Și case cu zaplaz, ba uneori vite
NT

Le sunt primejduite“.
şi mai d epar fe.
CE

„Ci socotind că Bistriţa cea mare

Va face celor mici căzută înfrânare,
Ca una ce folos de obştie aduce: |
I/

Căci plutela Galaţi cu cherestăle -duce.:

AS

/n varianta prozaiciă “loan * Sârbu — regăsini a/mosfera

Şi gene! ală a originalului — lucru cure, pe lângă alfe motive,
ne îndreptăfesc s'o “socotim în rândul traducerilor. Intr'ade-
UI

Văr. — aici este vorba de «oamenii» cari *

„nemaiputând răbdă
BC

“Sărăcia ce-o purtă,

Despre pîriul ce ucolo se află,
 i a 5 Revista. Moldovei ÎN

Sau dusla o. apă „mare, : îi Da

Y
In care acel -pîrîu da, |

AR
_ Spre a-și cere! îndreptare ).
locale—
Tot localizare se consideră adaosul de elemente

IBR
sens este
necunoscute de autorul principal. al operii. In acest
lui Donici «Frunzele şi rădăcina» care, spre deosebire
fabula
de versiunile — traduceri Sârbu —
de original, pedeoparte,

YL
e descriptiu-
Stamate, de-alta, conține -o admirâbilă amplificar |
naturistă, de natură specific român ească ...
se adresează, în cele patru.

SIT
_ Tată.— întradevăr — cum
| E
mariante, frunzele zefirilor :
1) în prima (originalul! tru):
„Nu
4

ER
noi oare apărăm de căldurăn umbră răcoroasă
Pe cioban și pe călător ?
NIV
Oare nu noi, cu frumuseţea noastră,
Atragem pe păstori încoace la joc. ? N
ȘI tot la noi, în zori și în amurg, i. -
LU

Flueră privighetoarea; SR
Chiar şi voi înși-vă, zefirii,.
Aproape de nu vă răslețiți cu noi.
RA

al pastorală;
pr intr 0. descriere simplă poetică de natură: “gener
2) în a II-a (C. Stamate):
NT

Și tot noi umbrim păstorul,

Și sub ale noastre: poale odihnește, călătorul,
CE

Și a fecioarelor horă'sub noi cântă şi. săltează.

lar, dimineața şi seara, fragede privighetori
La noi vin de desfătează.
I/

ȘI, primăvara serbează.

Pân' şi înşişi voi, zefirii, uşori și nestătători
AS

Șuguiţi cu noi neîncetat —

printr'o în şirare greoae şi ca fond și ca exprimare, Oarecurit.
UI

streină de_ original şi încârcată cu numeroase elemente ne-

|
poetice.
BC

.— n...

1) Ordinea ultimelor 3 versuri a fost răsturnată de noi.

| Revistă Moidovei IT Teaer pe pate emană se PT
pinteni III
19
DDR Ii DI Lari:

RY
3) în l-a (|. Sârbu):
Au

RA
doară. nu sub noi vreun. păstor,
Sau vreun. trudit călător
Îşi: găseşte repaos? |

LIB
Au nu sub a noastră umbră deasă
„Vin fetele depe-acasă
Şi aicea 'șuşutesc
“Vorbesc și se veseleşc?

Y
"La noi încă, dimineaţa şi seara,

SIT
Cântă frumos privighetoarea
Şi voi înşişi, zefiri iubiţi,
Sânteţi. de noi nerăslețiţi.
ER
desigur Cea mai concisă, cea mai.aproape «le original, dar şi
„cea ini stângace, cea mai departe de arta literară, cea mui
NIV

phfin poetică.
4) înfine ultiina, a lui Al. Donici, superioară tutiuro: a,
tocmai prin mulțimea de elemente plasticizante, oarecum lo-
LU

cale, care schimbă 'cu totul atmosfera originalului, punându-ne

„-îu fața unei localizări recreiate:
RA

“Călătorul pacinic, obosit de cale,

Oricând se arată în a noastră cale
NT

. Subt arbor el stă,

_ „ Repaos de-și dă. |
- Mândre fetișoare locul vin să prindă
CE

Vrând, la umbra noastră, hora s'o intind.

Şi cel păstoraş
le cântă de jale al său flucraș,
I/

lar de primăvara, chiar privighetoarea,

AS

Cântăreaţa văei, cea fermecătoare,

In desimea noasiră mult sa 'răsfățat
“Si ne-a tot cântat..
UI

Apoi când Românul doina hăulește

EI pe frunză verde întâiu o numește;
BC

Insuşi zefirașii, voi ne legănați

Și ne desmierdați.
 20 L Da a | Revista Molelovei

Cu exemplele. și: . citatele. de! mai sus — credâm că am.

Y
lămurit câteva chestiuni, înlegătură cu litevatură în genere

AR
sau numai cu fabula. românească : | e
“1) Astfel credem că am clarificat. noțiunea ideologică

IBR
«localizare» opiindu-ne, perind, li cele două :maniere pe care
i le putem distinge... d Sa
2) Ne dăm seamă că am. accentuat încă. odată asupra |

YL
deosebirii esenţiale care trebuește făcută între autor și autor, -
între operă şi operă, între poezzie și proză, lăsând sub această
g
uitimă denumire “tot - materialul greoiul și ingrat care nare

SIT
nici un punct de -atracție, în afară de ideia, câteodată şi a-
ceasta. neînde mănatec redată. Nu dăm această 'lămurire spre
a scăpă de o eventuală îvinuire, dar spre a dovedi că sân-
ER
tem deplin conştienţi de alăturările. pe care le-ai făcut, ele
pornind dintr'o concepție nouă pe care orem s'o dăm ideei de
fabulă — concepție asupra căreia „Însă ne vom opri cu aid
NIV

ocaziune.
Pe lângă acestea -—- credem că am. adogat și noi o' con- |
—- la cunoa şterea *
LU

tr ibuțiune — e drept: de mică însemnătate

istoriei literare, luninând — cu ajutorul felului nostru de a
vedeă şi al materialului oferii prin lucrarea menționată -— şi.
RA

completând una din cele. mai puțin cunoscute înfățiseri ale scri-
sului românesc — literatura a.trei scriitori basarabeni.
4) Credem în fine că am adus şi o a patra lumină: că -
NT

ant stabilit. încă odată unul din cele mai însemnate adevăruri
de. critică literară : nu. pot fi socotite ca lipsite de originalităte
CE

operele inspirate. din. alte opere.

Valoarea fiecării opere literare nu stă numaidecât în
materialul brut pe care autorul acesteia l-a utilizat și de care,
tocmai din această cauză, nu. trebue să se. fină socoteală la
I/

judecarea ei, dar în înțelesul nou pe care el reuşeşte să-l dea

AS

acelui materiul, în sensul universal; omenesc şi ' unitar Sujle=

fesc pe care ea îl reprezintă. Și dacă altădată an caracte=
rizat pe Sion ca inferior — din. cauza lungirilor — lui La
UI

Fontaine pe baza fabulei lor «Greerul şi Furnica» — astăzi

an ajuns la aceiaş concluzie defavorabilă fabuliştilor noştri
BC

Stamati şi, Sârbu. Credem însă — şi s'a văzut şi mai Sus —

că nu. acelas e cazul cu Donici, lu studierea căruia invit per-
 Revista Moldovei 21.

RY
-.
Scena tos dati!

_soanele care — pe lângă gust estetic —

posedă şi cunoștinfa
exactă a limbii ruse. Aceasta — în deoseb

RA
i din două motive:
pentrucă lucrarea d-lui Epure trădează lipsa gustului
estetic — şi. de aici absența unei încercări de apreciare cri-

LIB
tică şi erarhizare ; Ă |
şi pentracă opera lui Donici — puternică, originală și
nouă — trebue să iasă odată, așă cum a. cșit aceia a lui
Gr. Alexandrescu,

Y
din felul comun de a fi considerată, operri
de. simplu. tr aducător. Din scurta noastră expunere s'a văzut

SIT
că — spre deosebire de ceilalți fabulişti basarabeni — Donici
e poet, iar-spre deosobire de Krylov, e un alt poet, uncori tot
atât de mare, tot atât de puternic, și nu de puține ori supe-
ER
rior chiar. modelului.
__ Chestiunea însă, după cum am Spus, trebueşte re-cerce-
NIV

tată cu toată seriozitatea.

| Paul [. Papadopol.
LU
RA

NOAPTE DE VARĂ.
NT

Cade rouă Frunza rară

Peste văi şi peste munţi, 'Freamătă sub clar senin,
CE

Luna nouă Plâns de sară

_ Apelor le ţese punți. Murmură isvorul lin.
I/

Sihla sună .
AS

Zările aprind făclii

„Noapte bună
UI

Cântă suiletu' n tării.

BC

Manoliu Petru,

Ec a
A CA aa
 Oe e OR

Y
RISIPIT! a EA STII FINTA

AR
IBR
„ BARITONUL “MIHAI VULPESC U- i. dp...

eși a trecut câtva timp dela: Concertul dat de celebrul nostru

YL
D bariton: M. Vulpescu, totuşi, și astăzi: parcă ' suntem: vrăjiţi
"de. marele său talent, şi: parcă și astăzi sunetele vocei. sale

SIT
măreţe vibrează în inimele noastre.
+ Cele. mai însemnate ziare din Franţa!șși alia: Pau consacerat
„.
. . .

ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI

E BARITONUL MIA VULPESC U.

BC

y Li

ca pe un1 “artist. de priinul rang, și criticele celor mai fini cu-

poscători de muzică, mau jăcul altceva, decât să adaoge etivinte
de Jaudă acestui mare artist român, care trezesc acelas ecou de
 _ Revista: Moldovei 23

RY
Fi Ia 57

"unanimă admiraţie, încât astăzi, reputatul nostru cântăreț, e pe

- căle de a trece peste: Ocean, pentru a cânta la „Metropolitan-

RA
Opera-House“, din New-York.
"După primul Concert dat în Sala Teatrului „Eminescu“, cei

LIB
din jurul: acestei. Reviste, fascinați “de marele său talent, au or-
ganizat sub ăuspiciile conducătorilor. ei, un al doilea Concert,
Care. a avut un succes deplin ȘI desăvârșit.
- Mihai Vulpescu este: un artist de rasă, căci ține mai presus

Y
de orice, ca -programul :său să represinte muzica, muzică ade-

SIT
vărată. |
„Cred, că-i pentru prima oară, când - botoşenenilor je--a fost
ER
dat saudă un program de Concert de voce, atăt de vaviat și de-
săvârşit. Artistul Vulpescu, a ținut să arate aici, în țară, superio-
_ritatea şcoalei franceze, în concepția ei adevărată. Fineţă, justeță
NIV

de sentiment, esprimată cu 'o. ponderență clasică şim acelaș timp

plină de vibraţie ce zguduie: sufletul; mimica cu o mobilitate ui-
__mitoare și o.tlexibilitate prodigioasă a vocei, pentru a da pagini
LU

____măiestre în toată valoarea lor.

Ca un simplu amator de muzică, trăind întrun mediu mu-
zical, am cules de la: specialiştii de la noi impresiile lor: şi una-
RA

him au conclus că în „Serenada“ din „Damnation de Faust,

"dat impresia unei flacări, purtată de un inagician ; în „Au bord
de Ja mer“, de Schubert, frământare şi durere, în 'aparința unui
NT

cam; jar în „Aionologul lui Boris Gondounow* de Alussorgski»

a'tosi surprinzător de reai, Durerea, groaza si „helucinaţia, rând
CE

pe rând au fost imprimate, pe față şi schiţate de domnia-sa de

„aşa natură Cau avut. impresia transportărei în timpul și locul ,
dramei ȘI suniem recunoscători d-lui Vulpescu că.ne-a onorat cu
I/

această pagină de muzică ; iar în interpretarea altor maiștri cla-

sici, ca Beethowen, Mozart, etc, ciasicisiinul ne-a fost redat în
AS

liniile lui mărețe.

-Cu aceste bucăţi, d- aul Vulpescu ne-a arătat o şcoală su-
UI

perioară, pe care o posedă în yradul cel mai înalt.

In cei „Doi Grenadiri“, de Schumann, şim „Roi des Aulves“,
de Schubert,-d-nul Vulpescu a întrecut toate așteptările noastre.
BC

Ar trebui prea mult spaţiu pentru a da o slabă impresie de ceia «

 24: | | Da Revista Moldovei.

Y
ce a fost. Aceşti doi: mari romantici. au: impresionat pe d-nul M.
Vulpescu în aşa grad, în cât interpretările acestor două bucăţi ne-au

AR
fost redate în .mod supranaturâl. | - Se
„Dacă în: interpretarea diferiților autori străini clasici şi mo-

IBR
derni. a. fost: măreț, în ariile populare românești, a fost: sublim.
Maestrul. Vulpescu ne-a “cântat cântece populare. româneşti,
din colecţia. domnieisale, publicate la. Paris; acele doine, hore” şi:

YL
arii. naţionale; “cari alcătuesc' muzica populară românească, şi care
ocupă .un. loc de. frunte. în: viața neamului, pentru că ea rezumă,

SIT
“în special, doinele, improvizările poetice, pornite din inimă, mă-
estiite: chiar. din graiul. natural al poporului, ca' cele mai suave
Şi dulci aspirațiuni ale geniului naţiunei. Cântecele “naţionale

ER
siritetizează tainele. sufletești cu . isbucnirele sale duioase Sau,
triste, ca un val înfinit de ondulațiuni, ca cxpresiune vie şi ar-.
monică a. unei lumi întregi de simţiri. E
NIV

Artistul Mihai Vulpescu, a. „dat « 0 interpretare maestra cân- :"

tecelor populare. SI Sa
Cine m'a avut prilejul să guste câteva clipe de îunalţate
LU

sufletească, auzind doinele și celelalie cântece ; populare, poate

să aibă o părere de .rău; cei ce preferă „Revistele“ deșanţate,
RA

sau filmele pornografice. concertelor. sau altor producțiunide

artă, nu ştiu ce vrea să zică: sublim şi măreț!! a ”
„Nouă, câtorva, cârora nc-a fost . dat să: auzim pe divinul
NT

cântăreţ, în intimitate, vom. păstră o amintire .duioasă de clipele

ce le-am petrecut împreună. . o
CE

Mihail Vulpescu reîntră la Paris, ca să „zică“ din nou

Franţujilor: „Foaie verde grâu mărunt“ și alte cântece duioase,
care vor stârni cu cântecul popular românesc furtuni de entu-
I/

ziastn,
AS

Simeon Labin.:
UI
BC
 Revista: Moldovei
| 25

RY
RA
Lucrare premiată de Societatea „Tinerimea Română“ din Bucureşti,

LIB
| "la concursurile din Maiu, 1923. |
Pe care dini cele trei genii: al sensibilităței, al

Y
“inteligentei şi al voinţei, îl preterim ?

SIT
„Societatea omenească se împarte în două categorii
bine distincte. Prima categorie ar alcătui-o acei oameni
ER
cari, alcătuesc ceace se cheamă „Comun“, cari se conduc
după alții. superiori lor și cari nu crâiază nimic nou, fie
în domeniul sensibilităței, al inteligenţei sau al voinţei. A
NIV

doua categorie, o formează -oamenii cari, prin operele lor

în cele trei domenii arătate mai sus, creiază ceva nou,
„se ridică” mai presus de comun şi se impun prin operele
LU

„lor, primei categorii care formează “majoritatea, condu-

când-o către un. antmnit scop, pe calea progresului.
| Această categorie o formează geniile. Ele sunt rare
RA

pentrucă sunt produsele complexe ale unei rase sau neam,

întrunind. toate însușirile sufleteşti, întrunind tot stadiul
de progres Ja care a 'ajuns acel neam sau acea rasă. Un
NT

„geniu 'se naşte prin: origmnalilate în lucrările produse, prin

universalitatea - pe cari 0 câştigă aceste . lucrări şi prin
CE

influența pe cari o cxerciță asupra societăţei, în mersul

spre progres. Omenirea până acum a dat naştere la genii
cari, întrunind condițiile de mai sus, au trăit şi vor trăi
I/

mereu în conștiința ei cât timp o va. posedă. Astfel în

domeniul simţirei; operile creiate de Rafael sau Beethowen
AS

vor rămâne nemuritoare. In domeniul voinţei de asemenea

ceace a creiat genialui Napoleon şi alţi mari bărbaţi ai
UI

politicei va trăi pururea în conștiința omenirei, — În do-.

meniul inteligenţei sunt deasemenea genii, mari şi adânci
gânditori cari au. dat naştere în urma acestei mature gân-
BC

diri, la opere: pentru totdeauna vețuitoare. Astfel avem

perfecțiunea gândirei la un Papin, un Ibsen, Tolstoi, Voltaire .
 26 ee a a i IE DI PP VE PE uri
Revista Moldovei -

Y
Lamartine, Shakespeare, Kant, Platon, Aristotel și mulți
ale diferitelor maşini de:

AR
alţii, cum sunt marii inventatori
industrie sau răsboi. . . a ne:
-- "Toţi. au, avut ca.scop. unic, progresul omenirei, fie în...

IBR
domeniul simţirei, fie în cel economic sau politic. În: fața -.
pânzelor lui Raiael rămâi mut de admiraţie; sau -ascul- -
tând muzica genialilor compozitori, care dintre muritori

YL
nu Sa simțit mișcat? Care dintre ei nu s'a simţ plu-
căit
teşte în sferele înalte ale simţir de. invidia, ura. .
departe ei,
sau în. care
vițiile pământului, în. atmosfere: pluteă ade- -

SIT
vărul, frumosul, binele.şi iubirea; care. din aceștianu a-
“avut dorința în asemenea situație să nu ajungă maibun?
Toate creațiunele geniilor au mare iniluență asupra -S0-.
ER
cietăței.” Inieligenţa creiază lucruri riouă cu scopul de-a
îmbunătăţi o' viață economică a societăței, cum sunt marii
NIV
inventatori, vointa creiază oamenii politici cari să asigure,
aceste bunuri saucu alte scopuri, eu însă prefer. geniile
sensibilităței. “. | Ia
LU

-- Inteligența esis aceia cari.fac e ca oamenii să pro-

„mreseze economiceşte, dar. ca moral nu. -La ce ar folosi
faptul că sau inveniat tunuri cari bat la 100 ku., pro-
RA

duse superigare de inteligență, fără îndoială, dar cu SCO-

pul de a. omori şi distruge ? o e
* . La ce folosesc invenţiunile industriale peniru su-
NT

fletul omenesc când ele încarcă cu bani pe oamenii care.

le “moriopolizează, dar încarcăși cu. păcate, cu viții, cu
CE

mojeşire sau cu sgârcenie ! - i |

inobiliază toate “acestea sufletul 7 Nu, — Nouă ne
trebue caraciere în sensul moral, iar nu oamenii lipsiţi de -
I/

el. Cayacterul nu se foriitează unde sunt interesele ma-

teriale.. Societatea de ele are nevoie, iar nu de bogăție
AS

sau oameni politici, cari înl”o mare măsură o distruge.

Pildă vie avem societatea din timpurile de. decădere ale
UI

Romanilor. Gine'a adus'o la această decădere? Lipsa eco-

nomică? Nu, căci erau prea bogați şi tocmai aceaste le-a
produs decadenţa. Luxul, viciile, risipa, datorite bogăției
BC

le-a distrus societatea, a cărei tărie stă numai în sufletul

_purat, moralși viguros al indivizilor ce o alcățuesc.—
 „Revista Moldovei | 2

RY
pr . i

Nouă ne trebue cultură mai întâi şi apoi civilizație, -—

„Civilizaţia este un produs al inteligenței și după cum

RA
„spune D-l Mehedinţi: „E mai bine cultură fără civiliza-
ţie, decât civilizaţie fără cultură“.— Numai când oamenii

LIB
„vor fi. mai buni, mai morali, numai atunci societatea sc
va îndrepta. :— |dealul ar fi ca toate acele trei categorii
„de genii 'să .se îndrepte către acelaş scop: ridicarea 7mo-
“7ală a :societăţei. La origină, această concepţie se gă-

Y
seşte.. Felul cum se interpretează de către cei cari caută

SIT
să: puie în practică produsele intelicgenţei spre exemplu,
„se abate dela acest scop. Oamenii mari ai gândirei, au
produs opere cu scopul de a contribuiER la ridicarea deo-
_potrivă a celor. ce alcătuese societatea, dar interesele
egoiste ale celor. ce căutau să puie în piactică aceste
„concepțiuni cu totul de folos: omenirei, egoismul lor deci,
NIV

a dus adesea Ja rezultate greșite.——Un produs al înteli-

- genței este şi tunul german sau alte fabricaţiuni, E de
aprobat ace: astă minunată invenţie când scopul cei este
LU

istrugerea” semenilor tăi? Nu cred să îie de aprobat

aceasta. | | Sa
. “Toti | trebuie să conducă la umanilate în sensul cel
RA

adevărat al cuvântului. Numai atunci cânc sitlletele noa-

, ste vor îi bune, numai atunci şi societatea va deveni
că' ea este rea, nităm că aceasta vine
NT

la fel. Ne plângen
dela” noi ! Cum poate există o temniță înainte de a fi
“oameni răi ? Cum poate există a cârcitună inainte de a
CE

Îi boțici 2 Să nu fie bețivi ar mai fi crâșină ? Să nu île

DCI un. individ rău, ar mai există sociclatea . rea? Nu.
Să ne îndreptăm pe noi înșine în vederea binelui oe-
I/

neral. Să ne curăţim sufletele de tot ce ce rău, să .

cu tot ce este bun şi numai
AS

ni- îmbog gițin în schimb

aturici vom îi de folos societăței. Pildă vie să avem pe
marile: genii ale: omenirei, cari acest scop l-au avui.
UI

-“Fotul pentru aproapele, nimic către tine, acesta-i idealul

| câtre, care trebue : să țintim cu toții.
BC

Cumpătă Constantin
Clasa VI Școala Normală „M. Eminescu“
Boțaşani,
 28 Revista Moldovei

RY
RECENZII

RA
Cheleş- impărat, poem. ara „al celui ce. Tusese- odiriioară. ȘI -
matic: în 3 acte de Constantin “care nu'era “de, cât prințul. în- +

LIB
Berariu, Cernăuţi, 1923. “drăgit-de ea. Surprins, Cheleş îi -
Cei mai. frumos dar pe care. dă pe față soarta lui, destăinuin-
anul acesta „Junimea literară“:a -" du-i în. acelaş timp că el poate
Bucoviuiei 'ni-l dă pe! căinpul „.scăpă de vraja 'zînelor!: asupri-.

Y
desțelenit al „beletristicei“ este toare, numai! prin farmecul” :de
| “poemul . dramatic, „Cheleş - îm- „iubire al unei-mlădiţe de 'mpărat.

SIT
„părat“ al d-lui Const. Berariu. „. Fata, aprinsă. de. dragoste,. îi .
Subiectul e. simplu și naiv ca juruește iubirea -ei neclintită. EL -
tot ce se smulge din taina po- -- îi mai “spune. că, numai după

Cheleș este „un tânăr prinț. ER

veştilor populare, pline de tâlcuri: “un an de-- “zile 'de la cununie,
dacă rămâne -taina zăvorâtă, se.
foarte slut,. chel pe. cap și râios, risipește blăstămul..
NIV
fiind blestemat de. zinc, pentrucă
le-a furat mărul de aur ascuns lată. dar pe tânăra domniţă |
într'o tainiță păzită de--un groaz-
condemnată a se căsători cui slu-
nic balaur. î tul pământului, împotriva. voinții
LU

De acest blăstăm aveă numai boerilor şi Chiar a. împăratului,

care - de “mânie şi ruşine, îşi
o zi de dezlegare pe an, în care
alungă fata, rămânând tronul, li.
timp, puteă să-şi ieie înfățișarea
ber. Urmează, firește, răzmeriţă! n:
RA

lui frumoasă. dinainte, Cu păr. de

aur, haine cu sorişi luceferi, etc.
In acest chip îl visă întw”'o noapte
NT
țară, condusă de feciorul logofă-
tului care vrea să ieie cl coroana,
ștergând ocara și necinsiea pri-

fata împăratului la care Cheleş

pribeag, slujă ca grădinar. A cinuită de alegerea fetei. a
douazi el, mort de dragoste, oferi Rândurile oștenilor di jurul
CE

fetii un buchet-de. flori, vorbin- împăratului rămas singur, se îm-"

„duci cu blândeță nespusă. Fata puținează mereu. -La un an de
tresări, auzindu-l grăind: deşi la “acea blestămată:de norod
Slut, avea. însă glasul dulce al nuntă, bietul împărat, “sdrobit de.
I/

prinţului din. vis! Ea nu știă ce durere şi - îmbătrânit, abiă își

să creadă ! “Totuși, - Chejeş cel | poate: ocroti coroanele, având
AS

pocit începe . a-i îi drag numai alături câțiva boeri şi plăeși cre-.
pentru acea aidoma asemănare, dincioși. Dar tocmai când e mai
în vorbe şi glas, cu prințul vi- greu încercuit de ceata. feciorilor
UI

surilor ei. de boieri şi silit a: depune co-

intro zi de sărbătoare însă, roanele împărăției, „atunci. apare
BC

ziua deslegării lui, se întâmplă și Cheleş, deslegat de vraja lui,

că fata surprinde pe Cheleş în- si cu paioşul său vrednic, ucide
irun tufiş, desbrăcându-se de pe sumețul: fiu al logofătulii,
chelia lui și luând chipul Îrumos scapă pe 'Dățrânul împărat care,
 Revista Moldovei 29

Y
III TI II a Ze

de bucurie. moare, după! ce- Și

AR
Un an Cu prințul
cel pocit, ju-
încunună fată și ginerile I. “ruindu-se altuia.
unul Singura
Adevărul . “psichologic brodat .. deosebire este că acolo, nu nu-
cu această: “povestire, cste că, „mai prințul

R
dar și prinţesa, e
iubind pe cineva din.toată inima. vrăjită de zîne. Și ca are -un
„Şi cu toată sinceritatea, nu-i mai

LIB
cusur, dar al este un cusur psi-
ţinem în samă niciun defect, mai chic: ce tot atât de proastă pe
ales dacă sunt la mijloc defecte “cât e de îr umoasă ! Şi nu putea
fizice. Totdeauna găsim - un far- scăpă de prostie de cât daca

Y
„mec deosebit în ochii Și în Sul- era'iubită de un om foarte urât
râsul. ființelor dragi. "Uriciunea „pe care ea avea darul „Să-l răs-

SIT
chipului sau . schimonisirea tru- plătească, tăcântdu-l foarte frumos!
pului, dacă există, sunt lăsate la Atunci, natural, prinţul Riquet î
o .parte, admirând numai frumu-. la Houppe, cel urât și chel,
sețea sufletului, plină de: bună-
tate, de iubire, de jertfă . pentru
ER
căsătoreşte cu fata cea proastă
de 'mpărat şi se ajunge asitel,
noi ! Ba, cu vremea. trăind îin= - „prin dragoste reciprocă ŞI neţăir-
preună, ne obișnuim cu „acestei „murită ca, fata să fie deşteaptă
NIV

ființe pocite, găsindu- lee chiar “și prințul frumos !

mai frumoase | și mâi străluci- Și aici se vede, prin urmare,
toare, de cât dacă ar fi avut că, datorită dra postei, unul a tre-
LU

chipuri încântătoare, dar lipsite cut. peste defectele fizice, altul

de orice suflet și de orice virtuţi, peste cele spirituale, Fiecare din
Cu alte. cuvinte, “trecem ade- ci au împrumutat calitățile pe
seori în viață peste uriciunile”. care le aveau, neținând samă de
RA

| trupești, oprindu-ne: numai la 'cusururi |:

| frumusețile sufletului. D-l Berariu, necunoscând de-
Este aproape. acelaș. adevăr sigur, lucrările lui Perrault, sa
NT

“psichologic care răsare diu po- inspirat numai din povestea ro-
vestea :franțuzească. „Riquet ă la „mâuească, isbutind să ne deie
Pa Houppe“ a' lui Perrault. ŞI acolo un poem dramatic care, în genul
CE

e vorba de un prinț mic şi urât, lui, va rămânea în literatura

având pe capul chel numai un noastră.
moțișor de. păr. ce stă. sburlit în Versificaţia e uşor făcută, cu
frunte (la houppe !). Și acolo e rime bogate Și destul de tari.
I/

vorba de o prințesă foarte fru- Dăm câteva "exemple luate la

întâmplare:
AS

„moasă care se va căsători după

a Doica.
"+ Ei, mojice !
UI

Pe-al cui cuvânt mi te răsfeți pe-aice

Și prinire flori & pradă-ți umblă mâna ?
Cheleş
BC

Dreg un mănunchiu de flori pentru stăpâna : /

32
“
 ip

gg aa ROVISta
E niândră ziua, Ca. muiată ri soare.

RY
Adevărată zi de sărbătoare. IN
og |

RA
“Impăratul a |
“ Eşti credincios si nu. te “dau în laturi
E De câteori nevoie am de: sfaturi.

LIB
„Mă toți! gândesc, Boierii mei, ca mâne
La gropniță mă duceți —— cui rămâne
„“Impărăţia inea frumoasă Sta
Ca [: haina nunții, chipul de mireas ă ?

Y
SIT
Așa. frumos. copil era domnifa
acum mărăcinată- -L este vița I.

ER
Numai sfezi. /
"Nici mi mai' ştii în cine. să te: crezi :
Besmetici toți şi ca icșifi: din: minţi
NIV
„Se străduiesc în durouri năzniuţi.

deasemenea Vorbind de! balaurul ce „păzea

LU

“p. l Berâriu „are

vii. descrieri, “pline de imaginație. mărul: de aur, spune :
„Ser Aşnind sănvârte cheia: n broască,
RA

Se crapă ușa și trei guri se cască,

Vărsând puhoiu de abur și de foc,
Guri. de balauri —. repede le toc
NT

Cu paloşul 'ce zângăne' n bătaie

“Când muşcă solzi şi'u carne vie taie!
Și din grumajii groși trei capuri sboară, |
CE

Ț âsneşte sânge negru'n trei izvoară.-—

/ar dinlăuntru izbneneşte- -uit vaier
Groz ZaY. răsunător urlând prin qier! ,
m . ..
I/

. „

niței. şo alungă cu Cheleş, ale-

AS

lmpăratul totdeauna are cu-

vinte îrumoase, potrivite cu ran- sul ei, împăratul îi spune:
gul lui. Când ia „coroana dom-
UI

Erat o rază: ruptă ca din soare

Să strălucești în a orbitei zare ;
BC

Uu strop erai din apa pururi vie -

Să'nviorezi bătrâna'mpărăție;
Nădejde ni era a ta făptură
 să Revista Moidovei | si

Y
Și faima ta trecea din oură'n gură

AR
Ca vestea. de-o minune ce S 'arată
Din când În când, în mii de ani odată.
etc.

R
Minunat deasemenea este șicuvântul către boieri şi feciorii lor:
" Chematu-v'am, strălucitor alai,

LIB
- Să-mi: fiți la dresuri bune mărturie,
Dar, ce dorisem, nu a fost să fie :
Și gândul bun din când în când se'nșală!
vă mulțumim (e drum si osteneală !

Y
SIT
iar pentru a arăta ȘI Profun- din urmă versuri, puse în gura
zimea de gândire. cităm şi aceste unui bătrân boier
| „. Caţi dornic cinste? /ntâlneşti minciună
= o „
|
ER
Ce-ţi dă să beai scursuri de mălrăgună
Și, când obraznic zina. mare'nşală,
Rânjeşte miutra-i unsă cu spoială.
Dreptate. caţi ? In prav e răsturnată,
NIV

Cdicată în picioare și prădată,

Și drept în creştel tidfa-i este spartă ;
Un stol de corbi pe stârvul ci se ceartă.
LU

Credinţa sfântă, pentru care tremuri ?

De dânsa zic că-s născociri din vremuri.
De vre-un şiret iscoditor uizite
Ca s'amăgească minţi nepricopsile !
RA

Numai din aceste câteva răzlețe tice. Alteori schiinbă genurile sau
citări se poate vădi măiestrita dă înţelesuri deosebite unor vorbe
NT

alcătuire ă poemului d-lui Bera- ce se răzbună împotriva d-sale,

“riu. Păcat numai că d-sa,. silit stricând armonia versilui și îm-
adesa de' rimă, caută să fău- puţinând mlădierea gândirei.
CE

rească singur cuvinte noi, abu- Inşirăm şi aici câteva exemple,

zând de dreptul licenţelor poe- notate în treacăt:
Vederea ochilor e slabă, nu cuprinde
I/

De cât figura clipei ce se prinde

In mreaja-i ca'n. oglindă : O contură
AS

» Din a luminelor mestecătură.

Credem că aici e vorba de puzdere și firi :
contur, nu o contură. Pe de altă Chiar în poveş sti puzdere se ivesc:
UI

parte, acest neologism sună tare

“urât alături de cuvântul rmesfe- bruma nu dă zor la iarbă
Să crească firi.
BC

cătură, cu care rimează!

Mai departe noi zicem puzderii Adăugăm: Cu elen schimbe
și fire, pe când d-l Berariu spune nesfârşit se'nșiră; nţ-i între oa-
 N| evista Moldovei _
e Da
39Ca paceae a ee DI II

de făurat); între un manuscris cuprinzând. tra-.

RY
meni fauz (în loc
azi e zi nddujă (în loc de nă-: ducerea pisei. lui Pierre - Wolt—
duşitoare); u chipul făimos; - „Aripi zdrobite“ —$ și amândouă.
(în loc de: însoțite de 0 scrisoare, ' menită

RA
cu ciocuri strepezi prie- |
'strepezite); traiul ce se scurd , săzini improspăteze amintirea
“tenului “meu. |
(scurge); şă-mi fac lângă tainiță
i

părândul (apariţia; ivirea); N6- Am citit,, fireşte, darurile. tri-.-

LIB
ştiutor de anil..ce se . îragăn mise. Şi mă tem “că: nu voi putea
(tare urât cuvânt ! şi la cai eo. despărți;--fără a. fi. suspectat-—le:
boală, tragân )); ca semne de cuvintele bune pe care ele
slăbie (de “Slabăciune); mai câ-.. merită, de gestul prietenos al

Y
binel (încetinel); așa ni se deşală autorului. pe aceia las: deoparte

SIT
“(se înşală), ete, . ; traducerea, care, nefiind tipărită,
Aceste - rostiri : silite, arhaice face concluziile mele incoutro- .
sau provinciale; strică desigur labile. Dar rog pe. oricine .vrea.
să guste plăcerea de. a citi lu-
formei, care de altfel e destul
ER
de îngrijită și de” românească. | cruri adevărate, spuse din inimă,
Ele însă sunt cusiruri. de “mică fără niciun amestec de „Poezie.
fără nici o preţiozitate, să:Ci-
NIV
însemnătate și se pot UŞOr în
drepta. Ba poate. pentru alţii, au tească încet şi în tihnă, însem-
tocinai farmecul lor.. nările Căpitanului Augel Locus-
Oricum ar fi. noi nădăjd uim teanu „din Infanterie“ . și se vă
LU

că d-l Berariu, care are o cul- convinge că, prietenia. mea n'are
tură deosebită, - fiind profeso r nici: O legătură cu valoarea da-
universit ar şi director al teatrului torită frumuseții paginilor sale,
național din Cernăuţi, va - putea văzut ispi-
RA

Ofiţeri mulți Sau

să ne deie şi piese inspirate dinu tiţi să-şi publice „însemnările ”
"viaţa socială, reală, au mai respective. Am mai amintit,
multă durabilitate de “cat -pOe- revista: noastră, de volumul Inaj0-
NT

meleîn versuri croite după .po-. rului Gh. Caracaş, alături de

vești ce rechiamă în minte epoca care, prin “simpli tatea Şi sinceri-
de! copilărie “a literaturii unui tatea lui, poate sta “alături și al
CE

popor, NU epoca ei de maturitate. - căpit. Locusteanu.

“Tiberiu' Crudu, Nu putem decât să felicităm
pe autor care, pe lângă ane-
I/

Căp. A. Locusteanut : „Sub voioasele datorii ce-i impun

sa de miiitar , găseşte
aripa morţii“; însemnări lugare | slujoa
AS

din războiul de întregire. vreme Şi putere să mai facă și.

Am primit decurând, dela un „literatură“.
prieten 'de demult .şi de departe, E.o dovadă că, pe lângă cele
UI

însemnările, lui fugare din răz- trei trese de aur de la umăr,

boiul de întregire, tipărite la are în suflet multe altele de o
Cluj (Institutul de arte graiice esență... splendidior auro. |
BC

„Ardealul“, 1923). Cartea, foarte , a C. Oprescu,

îngrijit tipărită, era împăturită
 Y
Anul. Il, No. 11- 2 BOTOȘANI, Martie- Aprilie 1924,

AR
Doe i aa eee aaa LI -- a ZT CETE Di a Taaz
n, a za a .-

"REVISTA MOLDOVEI

R
LIB
— APARE LUNAR —

ERIE IESITI

Y
SIT
s

Inchinat tinerimei,
"Fiul cel mai: tânăr își cere mostenirea. Casa părintească,
cu zidurile ei maşsive şi viața austeră, îi oste nesuferilă,
ER
In
fund, în zări, departe, Străfulgeră lumea, din turnurile plăce-
NIV

rilor. Îl înăbusă tatăl, cu monotonia bunătății lui...

pi de aceia el își cere „partea din avere, care i se cutine*,
„Ce trist lucru când omul,- nu se mai simte fericit linsă
LU

Dumnezeul Ini! Când lumea, cu păcatul, îl ispiteşte din lary,

și îl soarbe puternic în spre vâltoarea ci! Omul atunci își
cere «Averea» de la Dumnezeu. Si Dumnezeu i-o dă, ca el să
RA

facă cu dânsa, aceia ce va area. Omul oste deplin libor să

„trăiască cum vrea. Dumnezeu este marele Tată al Libertății
omeneşti. Atunci când EL te creiază, pe tine, fiu al pămăn-
NT

(ului, îți dă dimpreună cu viața, şi toată libertatea. Tu, Out,

„eşti liber să-fi foloseşti darul, aşa cum vrei tu. Si vai, Omul
CE

doreşte să plece cât mai departe de Dumnezeul lui... Prezenfu

de orice clipă, a bunului Tată, îl oboseste pe on. Prea uni-
form e Tatăl... şi.., variată e lumea. Cu miile ei de forme, «de
I/

sunete și culori, ea îl atrage pe oni, ca lampionul pe fluture.

Departe... căt mai departe... de Casa Părintească! Aproape...
AS

„cât mai aproape... de răsuflurea lumii! Liber... cât mai liber...

pe oceanul plăcerilor !
UI

Și omul îşi ia. Viafa, din mâna lui Dunmnezei „. si pleacă

deparie, în lume, spre fara Păcalului ...
[I.
BC

Aici. s'a pierdut. Culorile cele multe și formele Păca-

tului, i-au risipit «Averec». Viafa destrăbălată, pe care a dus-o
fiul, la sărăcit cu totul. Na mai rămas nimic... din moşteni- *
 Revista Moldovei

RY
5 e
e a eee e
nea e e e a a

U.
a

te, ce le-a primitîn dar, ACpul;

maa o

rea Tatălui. Podoabele minuna

RA
ă. Chi
își sdrențe hainele lui not
mai suit. Sau. prefăcut in-
ogl
atâia grație i-l răsfrângeau mele
nu
fru mos ul chip, pe care cu
doar o umbră. O foa

LIB
acutit..-
zile din casa părintească, care“. păcăinit. Păsior
la 0:
cumplită se abate peste țara, în pe Câie
t fiul. Trupul Îi curat,
turmă de porci ajunge ac ri, a ca-
cu. mirese de căinpu
şi-l scăldaîn baia; parfumată 'bude. Jar foamea “duii

Y
acuta. e pli n deai i a i ă
reroas

SIT
sei păr int eşt i,. |
îl fâşie la
Onutlui Păcaiului !
“oo icoană inişcătoare a dintăi clipă : aceastae Pă-
O înșelare cumpiităîn cea una cu iluzia. Căci ce sar.
catail.., Diavolul lucrează to
tdca ER
ul ar vedea: Adevărul,
lui; dacă Om
alege oare de Stăpăânireu. bănuit Qa-
NIV
il e: şi locurile. oamenii au
pururi ? fi toate vremur , O ceată -de
pe” când plutia cu uava-i
ceastă. Ulisse a văzut, o muz ică cin
Sirene. Ferinecăloare “la cotp, vocea lor suna ca
a “sărina2
ca să-l. lsge de navă... Şti
LU

ceruri, Ulise poruncește de fapt,

doară, că ol& s o riă luc ă a bichivuirii lui! Si că,
nul pândeşte sub adâncuri...
o stâncă
acolo, wide: le vede pe ele, dupu
RA

au găsit moartea în On
Căi corăbieri naivi ni şi- îi
i
Sirenea irumoasă a Sjintei Vin eri,
[n poveştile noastre, lada cea
NT

gră-
legenda antică, movila de
ascunde'n ca balauri... lar în
te sunt siinboliri ale Adevă-
sime ascunde 'nîr însa 0aS2... Toa toare. Pier-
CE

. îmorecă în ispite înșelă

ului veşnic: Diavolii se de fond,
să despartă : înfăți ea
șar
dut este sufletul, ce nu știe Suf letul,
Adevăr... Pierdut este
niasca de chip, Pilincintiia de pis ască.--
ipe
El ajunge în curând „săşi
I/

pe care'l robeşte Păcatul.

averea“ şi să moară de foame, în fara| rănită
AS

m: |
| a
a
EL „şi-a venit în fire şi
Dar Evanghelia. ne spite:
UI

e, iar eu
rien au bielşug de pân
zis: „Câți argafi ai tatălui ine
scula, mă voit dice la tatăl
mor de foame aici. Mă voi
împotriva Cerniui şi înt-
BC

şii voiu zice: „Tată! Am pecătuit tău;

t vrednic să mă chem fiul.
“potriva ta, și Hi mai sun at, și a ple cat
i ăi. „Si “sta-scul
fă-mă ca pe unul din arsați Se
i
la tatăl său“.
 Revista Moldovei | 3

Y
AR
Ce dumnezeiască e muzica cuvintelor acestora ! şi pu-
tea zice,: fără să măresc lucrurile : aici se aude un acord ve-
ritabil din. însăşi Muzica Creaţiei. A/ ascultat-o voi vreodată,

R
pe această Wiuzică a Creaţiei 2... În fapt. de Primăvară, când
din codri. şi: mugurii din grădini, încep să plesrească,

LIB
mugurii
“când vârjul grâubui verde, şi al mlădiței tinere, străpunge pă-
de du-
mântul : atuuci se aude... Când sufletul tău se sfâșie
se naşte, și deschi de
7

rerea unui gând. mare, câre din îndoeli

Y
întunericul - din tine: aceasta e Muzica
un. luminiş larg, în

SIT
t în văzduhuri,
Creaţiei... Aceiaşi Muzică “desigur, ce-a răsuna
a oară, a zis Dunmne-
“când în graiu-l suprafiresc, pentru întăi
asem ănăt oare cu aceia
zeu : «Să se facă lumină». O muzică ER O is-
rii Mântu itoru lui.
dih noaptea Ingerilor mulți,a Naște ii...
ui, ca'n noap tea Invier
bucnire de lumină, din inima pământul înse mnă
pierdut. Ce
Căci nitaţi-vă bine la el... fiul cel
NIV

|
i 2? O pată doar de întuneric,
el în fara, pierdută, a Păcătulu însulu.
Nimic nu Se mai vede într
"pe o noapte fără margini. din ochii de
din ceeaa ce fost. Sa dus “strălucirea tânără,
LU

l drumurilor streine. Spi-

altă dată. Un mers târât prin prafu se în-
narea gârbovită, ca sub o povară area... Un om, ce
pare cl, privit dela distanță...
groapă, cu fiecare pas. acesta
RA

îl văzură mândru, atunci

zic oarienii, căre
«Un om pierdut» zic prie-
pierdut»
a venit, din țara părintească. «Un fiu
când
departe. Chiar tatăl însuși
“tonii nefericitului tată, acolo. de săl mai vadă... Dar toate
NT

crede că fiul lui e mort, și mare Da, omul,

pentru privirea omenească,
acestea sunt păreri,
CE

Lumii. Dar
pururi vede nuniai fațade dinafară, a misterului inima lu
petrece în însăşi
dincolo de aparenți : la ceiace se
veşnic Unic, al întâmplărilor ce se schimbă;
crurilor : la fondul -
I/

când de fapt există; și a dispă

la ceiace uu e încă; atunci tot pare; acolo Iu pătru nde
mam

puț -de mult, când umbra lui

AS

privirea omeneasc ă, Acolo numa i Tatăl şi Dumnezeul Vieţii,

sau
ca aevca, aceia ce va îi,
ajunge cu privirea-l. El vede te de a se naşte .
UI

-i faptă, înain
ae

a fost cândoa. La EL iceia încheiaţă, chiar dacă noii în

faşe
“La EL viața noastră apare
privirea noastră, incătușată în
ni-i dat ca să Murint. Numai
BC

spre a le putea judeca.Dar Domnul,

timp, cere fapte vizibile, aceia ce Voi fi,
intenții,
EL 'citeşte şi numai: di::
 Li Reviota. Moidovei _
Tr

Y
ema = ea
4 TI TI m
o

. Dar, în: adâncul

cel pierdut. pare. mort: pentru lime

AR
“Fiul
use, pe „sehiaburi:.
lui o. taină se petrece. Din “adâncimi . nesp aparență,:0 undă.
tă în
nevăzute; s'apropie de inima, ce-i moar
i îi ziri din : urmă. tot.

IBR
da Viaţă. E cea dintă i,. din multe. şi.e
înti'o stâncă surdă;
alte uiide“viiLa. poarta. sufletului bat, ca
ă prefacerea.
Dar ele 'bat într'una.O '“clipă-i. pentru Inine toat
veșnicie... Și.

YL
.. o.
asta. Dar, pentru el: pierdutul,.: i-un. meac.
... el: este Viu,
unda sfredelește piatra:ce-l: inăbuşă. : Şi: acum
fire“. Ce minunat.
Priviţi: bine la dânsul : „EL şi-a venit. în

SIT
noastră 1...— Unde.
răsună muzica atestor vorbe, în închipuirea
departe, de-
ai fost până acum, tu, fiu risipitor 2...— Am fost rătă cit pe
cea vrăjmaşă, a iluziilor. mele. . An
parte, îi lume
druniuri, 'ce nu. erau
genunea
a mele.
morții. Dar slăvit fie Domnul,că. nn
ER
Man prăvălit cu siifletnl pân la.
na. lăsat să.
neguri, casa
NIV
pier 1... Acolo, în: depărtări, mi-a strălucit prin
ilor, în care
părintească. Ea. înfloreşte albă, din verdele livez
atât de adesea eu mam jucat cu fluturii 4

de. casa părintească |...

LU

7 — Apropie-te dar,.fiule;.
usin-mintea înjierbăntală de sfântul glas al cugetulii,
n
că chiar
el vede “acum, linipede, icoana, care îl mântue... Epar
nu era
acolo. Aşa ide viu el vede, lot ce-a trăit odată, când
RA

te totul cu ochiul”
un vis. În curtea lor cea largă, el recunoaş
amintirii. Isi vede pe Joiana, cea care îi da lapte, din ugerul
NT

de la câmp, sara, mugind „duios la.

ci roz, când se. întoarcea
vade
Sânibotin. Sin fund, în: grajd, aude, cum. bate cu potcoa
, ei
dorul călăriei, Luceafăr, -calu-i drag. Dar-uite şi ciobanii
CE

e triste : se
Dbunii şi umilii, care-i cântau din. fier. atâtea doin
vinet e, albiț i de'praf şi
întorc acum în noapte cu slugile lor
dreptunghiul ei negru ră-
I/

orăâstă... Si uşa se deschide. şi în

cel drag... Și
saie incărunțil, cu barba patriarhală, tatăl lor.
AS

când
în' tinda cea largă ol.se visează în urmă, pe vremea
lor
era un caer alb, şi un basm frumos cu zâne,ce par'că
Duniza
mia. în poa-""
nu se mai îndura să-l lase să se mântue, îl ador
UI

1... Ce mult bielşug

la-i, cu ochii către stele! Dar apoi cămara
ei.il e , de câte ori
pline nu l-au ferme-
ontrinsa!... Din raftur
BC

al gutuilor Salt
cat culorile roşii ale merelor, parfumul tare
în casa, pe care et
dulcele galben al mierei !.... O, ce bine e !
Tatăl meu e Dun..: și el nu mă aa respinge!...
am lăsat-o?!
 Revista Moidove |

Y
AR
*..

i Și s'a sculat... si, a plecat!

"Firea lui cea bună a înviat într însul!... Chemarea: su-

IBR
Ă “Dlină a: :sângelui lucrează acum în elcu o putere
nebiruită !..,
Fiul se întoarce la Tatăl, să intre în casa lui !... Plesni
ţi de
„întoarcerea Primăverei, voi muguri înverzifi de pe ramurii.

YL
„Şi; isbucnifi năvalnic:din pământ voi lanuri nesfărşite de grâu!
„Căci astăzi Satan încă .o. victimă: își pierde din Shiarele lui!..,
Fanfara de îngeri. răsitnă, din bolta cerurilor Domnului. Uu

SIT
isuflet pierdut se întoarce, din nou la Graţia Luil..
„O, suflete drag, ce citeşti povestea. străveche a Jiului
Nu orei să le recunoşti, pe tine, în ei, cel pierdut >... Nu carei
Tau,
ER
acum, să retrăeşti : “întoarcereu, lui la viaţă >... Priveşte.
Un drum ți. se. deschide, ce singur le poate duce la Tatăl:
ELE Fiul | E A3as 1
NIV

ERIE E Pr. T. CHIRICUȚA.

E PESTIZDSEDIETE 0
LU

RISOARE
RA

E Tubitul: meu, atât AȘ, vrea: Aivezme dulci să /lutur lin

“Să. fiu o. floare- albastră In alba ta chilie N
NT

Să cresc uitatăn glasira mea Si gându-ți. NCLTU SĂ Senin

La fine pe fereas siră,. Cu floare-mi, azurie:
CE

“ Când eşti departe să le-aaștepl | “ar tu “neștire, zimbilor.

- De-un dor ascuns. pălită Cu ochi plin de visare
Cînd întrin casă să mă'ndrept Cu gândul pururi călător
I/

„Invoaltă, înflorită +, „„Pe-u dragostei carare.

AS

- Din glastra mea 'nlro zi de Maiu

Să smulgi zâmbind o floare E -
UI

ȘI dragei tale să o dai

m „În schimb pe 0 sărutare.
i IRINA STAUR,
BC

a Car 22 S ra)
 | | „+ Revista Moldovei:
6.

Y
AREA o deFERLEIONORCAIRSIEENIC!EA”)
îti .
e
ae: CR

FE LOo

AR
IBR
, un uriaş
şi întoitochiatca

YL
dr um lun g şi lat, pră tui t
“U n amiază.
e inelel e în dogoarea soarelui de
"şarpe roșcat, ce-și intind văd câteva
tie pe careo 'străbate,se
„Ici-colo, în câmpia pus fârşită

SIT
col ani poloneji. Zarea, nes
ibe de țăr
_„Kalupi“, sărăcăcioase plin
parte, est e închis ă
de cealaltă de brâul întunecat şi
întmo at, 'pârcă de
opiate, în care sau refugi
"de freamăt al pădurii apr
'urâtul pustietății, toată lin
În partea unde drumul,
ER
iştea” şi tot farmecul naturii.
i, mai . strânse,
cu șerpuitur
stă să
dăr nată
ăpă
de, o colibă 'mohorâtă și
NIV
pătrundă în adăpostul ver unei zâne în-
eju eșt e pe mar gin ea stângă, asemenea de departe
ştr În Ociiitti u-
pază la întrarea pădurii.
cărunţite şi împietrite, de te de. partea
și fără geam, care găureș
LU

nei ferestruici cât pumnul ibei, un cap de

ri înverzite al. col
drumului păretele.de scându ancelor
îmbrobodită după moda țăr
femee între două vrâste, și. tând cu mânie
me pe nică pe Ccas, cău
RA

poloneze, iese de la o vre

Din ochi îi scapără ura câ li-
lungul drumului ars de soare.
"în runa
ațâțat, și buzele-i frământă înt
căririle focului din jeraticul r
NT

De |
mormăeli furioase. ule !.. .
. Păduche leșinat!... Hot
| — Pui de câine... Haimana!. să-mi ajute D-zeu!
să e înec!,.. Aşa
CE

Am să te jupoi de piete, am
ească! a
Tu ești o boală şi nu ființă omen
reptate atâta nerăbdare și
Şi către, cine, mă rog, erati înd a aa
a
I/

toate înjurăturile acestea?

trecut, ja puţin timp una după
In lungul șoselei prăfuite au le
AS

, două căruțe, trăgând în coşuri

alta, în bonţăitul leneș al cailor

vai acea Vana Dinca de Pre

UI

ee

1907 N snseranat Dincolo e de

zent*, apărut in traducere îrunceză În
BC

rară: A doua a sa lucr are apăr tă

succes, cu un mare răsunet În lumea lite sute ecar i ŞiȘi
> ică pledoa rie a cau zei ici
emi nis ic, pre cun
curând după aceia, , este u strașn
r iale din Rusia.
un țablou zguduitor al frământărilo soc "(Nota Redacţiei).
|
 7
Revista Moldovei .

Y
lor de nuele. țărani, imbrăcaţi în cămeși roşii şi cu “caftane lu-
citoare, şi. flăcăi în cămeși albe, Lor oare li erau hărăzite ocă-

AR
rile loaşei ?. a -
Nu, de sigur, pentrucă mult timp! după ce ci au trecut,

IBR
chipul oțărit cauiă, mereu în lungul drumului...
E lată, acuma, 0 “vacă slabă, mânată din urmă de o fetiţă
Apoi un. țăran
murdară şi trent uită, cu piciorul tărâş după ca.

YL
cu părul cenușiu, Şi cu
bătrân, prăpădit, cu niște ha ine cenușii,
chipul tot: cenușiu, de acel cenuşiu din care e făcut şi pământul
pe care'l lucrează. ae un cârd de gâște, Cu
de năsibp şi humă,

SIT
duse de dinapoi de
gânsacul în frunte, legănândn-se în mers
|
jerdia unui băetan Voinic şi vescl.
care cleinpăne
„Nici .ei însă -n'au astămpărat furia lo: aşei,
ER
steptare. |
înainte. biestemele înverşunaie de lunga aș ivește un
departe de tot, se
Dar iată că acolo... în zare..,
La început, ai crede mai ni-
punctie. se mișcă. „se “mărește!
NIV

apoi
grăunţe în mijlocul drumului,
mic; ca o păsărică ciugulind tn Dăctaş
ia uite- to E Li COPII,
cât o veveriţă, cât un ied. Ei,
de şase, la nevoel,., Se apronie. Acum
de vre-o cinci ani poate,
LU

părul galben, acei galben-alburiu

i-se vede chipușorul palid, cii
chipul puilor de țărani poloneji..
“care îinpodobeșie aşa de drăgut Un colţ
cută,. “murdară, numai trene...
Imbrăcămintea ii este. sără
RA

ese dina-
î rost cândva albastră, îi
“din cămășuta de pânză, care “ acea sta
itor rea largi; dar „batista
poi. prin despicătura pantalon toși și
are «e obicciu la copiii sănă
NT

mare aerul hazliu, pe care-l albastră,

bine hrăniți; nu, sărmana cimăsuţă,. care a fost odată
roasă, ștearsă ȘI
ic în 105, Și 1numai vrivind- o; ipată
CE

atâr nă jaln pei ru nişte bețe

cin panteonul pzca larg
„plină de găuri, ieșinu rinde o. mită până în
ți- se Umezesc, ochii i cup
și te
de piciorușe, îi |
“adâncul inimei..
I/

ca ȘI. chipul, copilul”

lui subțirele şi palide,
- în mânuţete cu multă
ră, plină cu lapte. Şi sc uită
AS

„ține O oată de pimânt neag tura drumului 0-

să hi” 1 verse; iar la coti
. băgare! de seamă, ca ci, de ide de
mă spre forestruica colib
" chii 1-se ridică cu spai
UI

ură Şi de mânie. Căci lui,

ri pline de
aâta timp îl pândesc privi dou
sunt menite ocărite femeii între
acestui micuj nevinova at, îi lac e cală, se desprinde
oauă, cu capetele fă 'fdiud
BC

vsâste, a cării brob al colibei,

eăurite în păretele: de scânduri
din ochiul ferestruicii
 9 „2. 7 “Revista Moldovei
Blestemul lui D-zcul...

Y
— . Pui de cerşitor!... Mortăciunel:.
în timpul acesta, a împins cu- piciorul uşa: mâncată |

AR
"Stancu,
de cari a colibei, a mers spre un scăunel, a cărui. înăţţime îi
este lui mai la îndămână de cât masa, și tremurând ca 'varga,

IBR
a așezat: acolo oala: pântecoasă Și gâtuită sus. Zgripţoroaica o
lasă până isprăvește, căci i-i. de lapte, zgârcita!... Dar de îndată
ce mâinile copilului sunt slobode, ea se răpede de la vatra, unde

YL
“dercteca de câteva clipe, şi cu: linguroiul, cu care mesteca bor- -
Şul de sfeclă, se îndreaptă amenințătoare spre copil, gura
strâmbată de noi 'ocări, |

SIT
—— Nu ţi-e ruşine; haimana 2... Stai că-ți iat eu ţie, am.să
„te ucid!... Nal... Lepădătură!... 'Holerăl,.. Na!... Nal.. Na! Poftitn
un ceas de când a plecat, Dblestematul, să. caute lapie!.. Și cu --
aştept!.. Și el sestârâc, melcul!.. Nat..'Unde ai
punde!... Dar e prea
ER
încăpăţinat, catârul, o vorbă DU
fost? Nu,
i-ai scoate..
răs-

Nal... răpciugosule!... „Nat. „Nai..

NIV
Nal..
Il. i
Și o ţine aşa înainte, şi de câte ori buzele înveninate ale
LU

Mateiovei lasă să-i țâșniască câte” un „na“, care o aprinde şi-o

„întărâtă: și mai mult, de atâtea ori linguroiul, aburind încă de
zeama sfeclei, se lasă pest te “spatele,: peste capul, peste umerii
RA

copilaşului, €care cu toate acestea rămâne mut, ŞI ai că rui ochi,

„măriţi de groază, nu scot totuşi nici o lacrimă. Da, nici o lacri-
NT

mă! EI nu mai plânge, sărinănelul, și asta pentru totdea una!ŞI

mare de cât: şase anișori!..: |
Cea din urnmiă dată, când-ăpa amară i-a scăldat obrăjorii,
CE

-a fost — sunt acum aproape zece luni; — de atunci ochişorii

i-au rămas secați. loașa poate să-l” atheninţe, poate să-l bată,
să-l lase zile întregi nemâncai, să; chieme asupra lui toată mâ-
I/

nia cerului şi a pământului: pleoapele lui înirigurate nu se mai

AS

„pot bucura de ploaca răcoritoare a lacrămilor.

lată, asta a fost, or fi de atunci aproape zece luni. Iitor-
cându-se într'o seară din sat, după o'ploae cu ropote, Stancu
UI

întâlnise în cale un pisoc 'roșcat, pe jumătate înghețat, slab nu-

mai pielea și oasele, să- “ți rupă inima'de milă, aproape înecat
BC

de potopul, de care avusese pnterea să fugă în câmp desciiis;

o lepădătură de pisică, în: jine, pe care copilul o luă, cuibăriță
 “Revista îiMvldovei
too: ga
o
PDC EI GIL TA 9
De ee

Y
“în sân, la piele, 'sub cămașa udă lecorcă,
Mateiova

AR
era tocmai
“în seara aceia, slavă domnului, în neput
inţă de a-l supraveghia,
țintuită la. pat de vre-o două zile de o boală de
rărunchi, care
o făcea .sa. sufere ainarnic. Așa că Stancu putu s'asc

IBR
undă pisocul
„-într'o viiâgazioară, ce “ținea de colibă, și să-l hrăniască cu făr=
'măturelele, rupte de la gura lui, din cojile de pâine, pe cari Și
“el le. priwmia, drept orice hrană, în zilele când

YL
z8rip țoroaica nu
făcea nici o fiertură, -» -
ŞI așa, între copi Iul lipsit de mângăieri și motănaşul pri-

SIT
pă sit se născu o dragoste aşa de aprinsă, în cât nu mai puteau
unul! fără altul. Chitus umbla după Stancu ori unde sar fi dus,
atară numai de colibă, de care prietenul lui, parcă anume lar
fi învățat să se feriască, întratât ER
de fără de are3 se opria el
singur dincoace de prag, câud copilul întra inăunt u! Și acesta
-mar. îi făcut un pas afară din: colibă, fără să îi că atat mai întâi
NIV

din ochi pe tovarășul iui roșcat. | .

| Dar, vai! loaşa şe însănătoși... Și băgă de seamă pe Chituş,
„şi loviturile începură să curgăși pe spinărușa lui, tot așa de
LU

- des ca .şi pe aceia a lui Stancu. Dar puțin li păsa noilor prieteni!
Strânşi unul întraltul, în im:bra apărătoare a hambarului, mutra
niloasă a riotănașului ieşia, spre desmiierdare, dintro ruptură
RA

a cămăşuicei, sub care i-se făcuse adăpost; corpulețele plăpânde,

tremurând de aceiași frică, sau de aceiaşi suferință, se mângăa-
iau unul pe aitul, săricuii părăsiți, și. uitau, cu nepăsarea fi-
NT

rească a copilăriei, de .prigonirile și loviturile dușmănoasei

“Mateiova.
CE

! NI.
Dar într'o zil.. | |
Zgripțuroaica, pe deplin întremată din boală, se dusese
I/

prin vecini să caute; semilițe de îivareâ Soarelui, după cari : cra

AS

foarte lacomă. Inainte de-a eşi din casă, pusese o oală: cu lapte
dulce pe marginea ferestrei, la soare, ca să se prindă mai răpede...
Chituş, la urma urmei, nu cra «dle cât o pisică, lacorn ca toţi
UI

din neamul |[ui, și cu aplecare spre. hoţie, ca toate ființele înde-

lung flămânzite. Stancu, nu prinse de veste cum se petrecu asta,
BC

căci îndepărtat un moment de la jocul lui cu motănașul de către

-zburătuelile unui fluture, căruia îi urmăria zborul, se dusese: o
 10 _ | | __ Revista Moldovei
întoarcere

Y
colibă; îușă cu ce spaimă; la
bună bucată de lângă
ând liniștit, cu vârful lim-

AR
văzu pe Chituş al lui: pe fereastră, ling
făcuse Giasupra laptelui din
baţei. lui aspre, poighița grasă ce se
. a
oala pusă la soare de. teribila . loaşa!

IBR
și 1uă pisocul, dar,
Jute, întră în colibă, se sui pe scăunel
e. de lapte lipsiau din
vai, era prea târziu! Aproape două deget
gâtului oalei, arăta cu
oală,. şi o dungă albă, de jur-împrejurul

YL
neîndurare măsura hoției lui Chituș,
S tancu ar îi fost ceva mâi șirei, ar. și adăugat puţină E
Dacă
ănelului nevi-
apă, şi nimic nu sar îi băgat de seamă; dar “sărm

SIT
la. Șsiretlicu- se. pricepea
novat nu-i dădu prin gând acea sta, nu
-
rile fățarnicilor. !
îii seara
Mateiova sc! întoarse. o mulțirae de musculiţe roiau
“aceia - prin apropierea pădurii; ele puteau să:
e
cadă
bine.
în.
Hi!
ERlapte..
Isuse
. să-l
Hris-
- murdăriască... Dădu deci să-și pună laptel
NIV
caima cul gros ŞI
toase! Maica lui D-zeu! Ce s'a făcut smântâna,
zi 7
oalben, pe care loaşa se Dizuia pentru borșul de a doua
după ce JAsă
O privire grozavă se. îndreptă asubra copilului, Şi
LU

micuţ ele- -i brațe tremu rând:

oala din mână, zmunci ct uri
— Tu ai băut! Spune iute! Crinina! ule! Tall harule !
să mă jur!...
— Nu! ză tu! scânci Stancu, nu ti am atins, pot
RA

Pai băut!
— Atunci cine a băut laptele, dacă nu tu? du
Nal... Mincinosule!,.. Nal... Nal.. Na...
MU VIU să pârască pisicuța, se mul-
NT

Stancu tăcu cnitie,

țumi să primiască el singur loviturile. |
Zădarnică jertiă! Zarip ţoroa ica, după co- -şi descărcă o: jeacă |
CE

furia asupra copilului, se gândi, că mai laurimă, Chiluș Duiea să

îi făcut el stiicăciunea, şi se hotă ări să-şi sature poiia de răzbu-
și pe spinăruşa lui. Wocrmai sărăcutul dărica să treacă spre
nare
I/

copil, spre a i-se gudura pe lângă picioare. Diniro zmuncitură

îi Și în: zică cu mâinile ci lacome de canon," și “atunci începu
AS

neuitata privelişte, de pe urma căria copilul a nas înmărmurit

de' groază și cu ochii secaţi de lacrimi peniru otâcauna.
UI

răpezi,
| Acele na! na! înfiorătoare începură să răsune iol mai
rai sălbaiece şi mai gâtăitoare!.. Şi tot de atâtea Ori i răspun
„biet, it da animal strivit, strigar
BC

dea câte o miorlăitură răgușiiă,

după
desnădăjrluită- milă, după viaţă... usmale de câte: 0 Vilură
înfundată, până în păretele de: scânduri al colibei. Și Stăncuţu
 “Revista: Moldovei 1

Y
AR
se uita încremenit, uluit, fără: putere de atace o mişcare, (le* a
o“ lacrimă... | o. E
scoate
O ultimă miori izitură înecată ca un horcăit; sfâşictoare ca

IBR
un: gemăt de copil pe moarte, și micuțul! stârvuşor roșcat, milos,
strivit, al -motănaşului, plăpândut corpuleț, «care de atâtea ori în-
călzise cu mângâerile-i sufletul copilului părăsit, scapat din mai-

YL
-nile . obosite ale: bestiei, cade la pământ, “unde ni mai este de
cât o orămăpioară de oscicare şi piele sângerântiă.
se prăvale
Stancu. fără putere ca să-l ia şi să-l ducă afară,

SIT
mult timp, rămâne lati lângă micutul stârv;
și el alături, şi mult,
firă viaţă, care deacuni îna-
'cu ochii înfipți: asupră căpusoruiui
pe lângă A] său; cu râna
inte nu'se va:mai gudura nici odată ER
aşa de molcuţăşi de calulă
pe coastele. înțepenite,. a căror blâniţă
altădată, îughiață -acum pe veci...
NIV

Și din nou copilul rămase singur!

N
împotrivă 2 la îl
„ȘI de ce-oare atâta ură a Mateiovei
LU

; ce a putui să se întâmple, pen-

crescuse, Stancu îi zicea mamă
blăsteme şi bătăi?
truca țăranca să-l ţie îi unai în
Poveste simplă și scuită..
RA

alb pe
intro zi o Cucosină grase,cui îti pachet înfășat.. în
sai Dâm-
braţe, trecu întro biişcă co chirie prin saretieiosul
de la marginea: pădurii, Şi sco-
NT

benii,. se opri dinaintea colibei:

care lucra în ocoradă.
„borându- -sc, strigă n > țăranul
— Belşug să tuica. Doinnul!
CE

l!
— Să te audă Duinunozeu e
— Ghigojova acasiri ? acasă ar
Hm, făcu omul, cli tinând din cap, acasă ? De,
— e strâintă de
I/

ci acuta
fi ea, dacă. nu Dânuiţi, dat - nu aici. Cosa
1
Ohisu j Oval.
somnul cet ; hui, biata
AS

tot, şi doarme
ochii mari, nu Cumva &...
— Cum, ce 2... căscă cticoaila
=
ci

d înzinle,
— Da, răspunse țăranul, privi
aducean.., Ce mă fa eu
UI

— Maică precistă, şi cu care-i |

-
acum ?...
bă cucoana, aprobiin-
e mult timp de atunci, mai între
BC

Si Sa |
du-se de gard? ?
fi chiar "șase,
_— Patru luni, cinci poate, ue. or
N
 12 ——— 5 Revista Moldovei

Y
„— Poftim: istorie, Da, ia-spune-mi,. ni'ai cunoaște | D- ta pe

AR
Cineva, care în locul Ghigojoaei să vrea să-mi. ia asta ? -
— Ce-i aceia ?

IBR
— laca! broscoiul, copilul: pe: care-l țin în braţe.
| „—.ŞI ce'să facă 'cu' el, întrebă omul, - râdicându-și acuma
:0Chii -spre „aceia 'cu care vorbia. . E a A
„— Ga: să-l crească, de!: să-l hrăniască... să-l ţie :ca pe -co-

YL
pilal
său. ie E a
— Asta 'o să ie cam scump, zise . țăranul, Scărpinându-se

SIT
în” cap. îi
i, şi D-ta, dar cine: crezi: că satr gândi să: scape. de el
pe. degeaba râdică cucoana din umeri. O sută de “ruble pe-an,

ER
rauzi 2:Se dă o:sută de ruble 'cui sar însărcina cu mititelul.
Dintr'o săritură țăranul se râdică-și fu lângă. colibă. Așteaptă
D-ta puțiu, făcu către cucoană, cu faţa deodată aprinsă, După o
NIV
clipă ieși cu nevastă:sa.
După temenelile obicinuite intrară în vorbă asupra afacerii,
—'E multă bătae de cap, îngăimă. Mateiova, încercând să-și
LU

“dea un aer îngrijorat, și parale puține...

Dar femeia cu- copilul era isteață și băgă de seamă numai
decât lăcomia ce scăpăra din ochii tărăncii, oricât se silia ca să
RA

“se prefacă, și răspunse tărăgănat: i

— "Mă ros,.nu face nimic, n 'aşi vrea -să vă cad cu silă.
NT

:Dacă în adevăr este puțin” pentru D-ta, alții vor îi prea bu-
„curoși. Cu sănătate şi: cu D--zeu- Și acoperind copilul, se pretăcu
că se îndreaptă spre brișcă,
CE

|
"Atunci perechia, speriată, o chiemă înapoi, și târgul se în-
cheie la moment, în colibă, uude ţăranca îşi şi luă rolul de cres-
“cătoare, dând „Copilului “să: sugă: din biberonul: adus :.de cucoană:
I/

— "Măi, măi... da bine mai e îmbrăcat mititelul..., și îngrijit;

AS

mă-sa e bogată?-E vre-o cucoană din lumea. mare ? De ce nu-l

ține “dânsa ?
Dar necunoscuta nu răspunse la întrebările. acestea.
UI

— Ce vă pasă :vouă? În fiecare an o să primiți câte.o

sută de ruble frumoase de aur, nu de hârtie.
BC

- Şi:pe'el-o să-l păstrăm pentru. totdeauna, sau o să tre-

buiască să-l dăm înapoi ?
— O" să-l păstraţi “pentru totdeauna, mă-sa nu-l. mai poale
 „Revista, Moldovei _. e e a Ță

Y
TI ae mim o fara

lua. îndărăt:;: trebue: să

AR
faceți. din Cl un țăran, un muncitor de
Ea pământ, ca.voi toţi. -
Zsaiusă
„Patru ani trecură. Copilul, care ar fi fost frumos ca. un

IBR
| înger, dacă ar fi fost hrănit și îngrijit bine, creștea galben. şi
pipernicit între mâinsle lirăpareţe, ale Ioaşei. Din cele o sută. de:
ruble, trimise la: țane în. fiecare. vară. pentru. întreținere, zgârcita

YL
țărancă punea deoparte trei sferturi într'o oală vechie de lut,
cumpărând pentru Stancu câte.o bucăţică de pâine şi deabea
câteva, picături de lapte.

SIT
„Dar pe atunci încă nu-A bătea. Era un. capital care produ-
cea frumuşel şi trebuia cruțat, răsfățat chiar; şi apoi nu trebuia
să se păziască cu orice chip, ca copilul să nu se plângă: ma-.
ER
troanei celei groase, care venia regulat, de două ori pe au, să-i
facă giugiuleli de comandă?
«Cât despre Mătei, cu toate că lui îi era drag o leacă șo-
NIV

şoiul delicat, pe care cel dintâiu îl văzuse ieșind, ca un boboc

de trandafir din zăpada scutecelor curate, nu se prea sinchisia
de felul cum nevastă-sa îl creştea. Groaznica loașă cra stăpână
LU

în casă, şi cum averea amândurora, adică grămada de ruble din

hârbul de după sobă, creştea din zgarcenia femeii, el m'avea să
se plângă dinspre partea asta.
RA

"După patru ani însă cucoana cea grasă nu mai veni să

vadă: copilul,şi dimpreună cu dânsa şi banii încetară să mai
“viziteze coliba. Ah, să fi văzut cătrăneală, să fi văzut mânie!
NT

Matecesei îi pieri somnul ȘI polta de mâncare. Dar o să vedem

noi, lasăl...
CE

V.
Totuşi ea mai aşteptă. Putea să fie numai 0 întârziere, o
I/

întâmplare, care se: putea regula. Dar, vai! Patru anotimpuri se.
mai scurseră:încă .o dată; Stancu avea acum cinci ani; şi nici
AS

cucoana, nici cele o sută de ruble îrumoase, nu se mai văzură.

loașa vroia aşi. chiar să se mântuiască de copil cu orice
UI

SE chip. Matei însă, mai domol ȘI mai chibzuit în socoteli, o făcu

să înțeleagă că Stancu trecuse acuma de anii cei mai grei, când:
copilul este o povară, şi că în curând o să li poată fi chiar. de.
BC

folos. „Mai ales pentru cât ne costă, se gândi Mateiasa,.. “Şi:

păistrară pe Stancu.
 li | a _ Rovista Moldovei,
Te RT ao II II
Da aa a a ID TIET DT a

Y
DI

hapsâna tărancă a vadă

Dar. asta. mo împiedica de toc. pe

AR
ă prețăcat 'îu Îum, -Ș „asta:
întrânsui frumosul venit de odinioar
: creştea furia ei îm-
zgripțoroaica nu putea .să. i-o erts. Zi cu'zi ei ei,
i, şi dacă ni-l. canonia “după pofta “inim

IBR
potriva copilulu
ucă bărbatu-său, care.
încă de pe atunci, asta era numai. pentr
.audă că. j-se face
tot. îl .mai. iubia oricum, mar îi îngăduit să
de

YL
Vre- -un rău, o |
i
Când însă, doiă .uni înaintea istoriei cu: pisica, Mate
ate, lovit de:„o : insolație, mânia -
muri” deodată, din olină sănăt

SIT
:asup ra - capul ui
loaşei putti: în sfârşi. să :se verse în toată. voia
ani-.
copilului, şi. să-și sature: sufletul hain, care ca și la” unele
e altora. .
male 'veninoăse, era par'că anume făcut pentru suferințel
ER
o seară senină și albastră de lunie. Ca de obi-
NIV
E seara,
ceiu, Stancu fusese bătut: cui vârt și îndesat în timpul ziiei.. „ȘI
Bă
totuşi, în seara aceasta, el n'are aerul obișnuit, -posac şi
milos. A"
trânicios, care face chipuş soru-i de șase ani. atât de.
LU

în
siârşit de spălat blidele de la masa de. seară, și tot. umblând
sus şi 'n jos prin casă, arunc ă privir i îurişe spre . ușă, lângă
se
care ce pătucul lui, și printre scândurile crăpate ale căria
RA

îurişează de. afară o dungă aiburie din lumina asfinț itului argintiu.
Cum o să facă: el, mititelul, să desprindă cârligul. mai în-
NT

tâi, şi. pe; urmă, colo sus. de tot, zăvorul ușii „acesteia care “dă
în ogradă, fără șă deştepie luarea amine a Mateiesei ? Pe i
pul iui se zugrăvește o încordare de gâudire neobișnuită,
CE

totodată o hotărire neclintită ȘI liniştită, cari îi fac fruntea ai,

mare și ochli mai luminoși. - | |
loaşa îşi leapădă fusta de stambă pestriță. și -se pregăteşte
I/

„să se cuice, ca la fară, odată cu găinile. Da

AS

— Ei,.mai mai isprăvit? Lasă '1ot şi calez-tet: Stancu “se

culcă. Dar cum, doamne, o să facă el, cu ? |
Zdup!' Bocancii loașei, lăsați din picioare, ftac:să se cul-
UI

tremure păreţii: “de ':scânduri. Mâna lui Stancu, care de “câteva

clipe era pe: cârligul -ușei, îl și râdică,: 'scoțându- ! din: verigă.
BC

Scârţi itul lui, care, oricat de ușor, tot sar fi auzit în tăcerea
colibzi „a fost-asinpat de zgomotul 'bocantilor. |
Copilul rămâne o clipă nemiscat, cu inima cât un purice;
 Y
Revista Moldovei!

AR
niciodată: mar îi avut el atâta îndrăzneală. Și acuma ? Ehe! Are
el planul lui, mititetul. Şiret sa “mai îăcut în scara aceasta, îui-
|

IBR
pius de dorinţa lui.
-Mateiasa 'se frământă pe salteaua ci de paie; iute eli
|
tărăşte spre. ușă, și deodaţă: bui! îl răstoarnă. Ut
“ scăuna aşul, Si

YL
marea acestei pozne voite' nu întârzie
lu
„— Dar asta ce mai e Stâugaciule, păcătosule, desculțule
sub bodogănitil vorbelor de ocară
Şi o ţine: una înainte; mână

SIT
pe cl, şi cu o
copilul îndreaptă răpide scaunelul, se sue
închidea ușa sus... Slavă
sigură, trage zăvorul, care singur mai nu sa
sudălmile pe buze
Doe vunului! Zgriptoroaica ma simțit. Cu ER Și că-
de a tot mormăi,
nâi gândit la altceva, până ce obosită
nu mai leagă de cât vorbe fără șir.
„nd de somn,
se fi dezbrăcat, şi uu
Stancu stă și cl culcat, dar fără să
NIV

El trebue: să fie gata pentru

doarme: el nu poate să doarmă,
tând, se gândeşte.
întâmplârea muli dorită, şi aştept
-se intrun drum, departe
In dimineaţa aceasta, întorcându-
LU

întrase în colibă la Va-

la-doi chilometri, trimis de W.rațeiasa, ul
cl,: sărmâănel
verbe duioase, cu cari
lentinii, unde sărutări și
întotuleauna.
nu era deprins, iîl primiau
RA

mare unul de
copii, oleacă mai
Incunjurat de cei şepte mâtt-
de fel de fel de colori,. Stancu
cât aluul, gătiți cu haine și apoi
aromit cu bucățele de slănină,
NT

case O strachină de borş caie de care

se lugiănase cu poveşti,
cu ochii în gură Valentine, e Strâmbă
de fer“, „Prinţesa adormită”
mai întimoase, € „Lup! i
CE

țărancă ştia aşa de bine să le

Lemne“ şi aniale, pe cari buna în brațe, zicându-i râ-
a “leca, al râdicase
| spue!, . Și înainte de
misterioasă:
zând Și cu O voce loan. li noaptea asia.
I/

— Ştii tu, Stăncușor ui€, mâine € sf,

luminoase şi ar-
florile lor, niște flori.
AS

: iorigele or să infloriască cucă în pădure,

cui nu-i € frică să se
toare ca soarele! Acela va fi fericit
nopţii floarea fermecată,
şi să culeagă la miezul
UI

Și puteornic!...
toată viaţa lui... Şi bogat.
miai bată nimeni?
— Si no să-l să:
că nu, zise femsia cu bunătate. El o
BC

— Fi,se mţelege de cât

şi inima lui wo să mai cunoască
fie p:etutindeni stăpân, nu răsare de cât numai O
bucuria... Insă, floare stpălucitoare vampiri
să ajungi până la ea. Sunt
clipă, şi e greu, tare greu,
 nora
acui hetta Noldeel

Y
cari îți ațin calea, „lelki“ cari te. fac să. rătăceşti, în sfârșit: 0,

AR
mulțime de. lucruri înspăimântățoare, făcu Valentina, torta
o leacă chiar ea singură. |

IBR
„. — Dar dacă e un copil, mai întrebă Stancu cu, sfială,
floarea o să-i dea şi lui tot. ce doreşte ? Poate să-i -deie o maz..
mae ? adăugă el. deabiă mai deslușit. ca un îoșnet de frunze. O.

YL
adevărată mămucă, ca lelea Valentina ?; | |
— Ei, da, da; prostuțule, îi răspunse țaranca, - sărutându-l
pe obrăjorii calbeni. | i

SIT
VII.
“De atunci Stancu nu se mai gândește de cât la un Tucru:

cin lume, Și cu toate tainele înfiorătoare ale ceasului sortit, ER

să fie la miezul nop! ţii în pădure, și cu toți vampirii și „lelki“,
să
” culaagă floarea cea atât de frumoasă şi strălucitoare,
NIV
“care
. dă.
fericirea, și toate comorile, Și bucuria,.. și copiilor
bătuţi, mă-
muţe dulci -şi mângâioasel.. Da Da
In întunericul bordeiului siorăituri răsunătoare
LU

incep să se.
audă. Mateiasa doarme. Ca să-i incerce somnul,
Stancu se mișcă
în pat, apoi tușeşte din ce în ce mai tare:. Nimic
„Nu se MIȘCĂ...
Zsriptoroaica îi trage înainte. Cu ferestrăul.
RA

a
Fâș..ș..ş!.. Copilul e afară. Acum sare peste gardul. din
- dosul casei, nu fără a-şi mai rupe o leacă din sărăcuţa-i "că-.
NT

nașă, care a fost cândva albastră. Acum e la margine

a pădurii.
Fără să stea mult pe gânduri, pătrunde
în desiș, şi pe că-
rările, cari-i sunt cunoscute, se adânceşte”
CE

n întuneric.
Timpul e: frumos, luna străluceşte. lin, cele trei sferturi
pline ale ei se zugrăvesc neted pe ceruil
închis, În juru-=i se în-
grămădesc nenumărate stele, asemănătoare
I/

— își zice Stancu—

cu floarea cea luminoasă, pentru a cării
cucerire a plecat el..
AS

Şi copilul merge, merge iute. Mânuţele-i

pipăe îrunzişul ferige-
lor, pe cari €l le cunoaşte bine, dar pe
nici una din ele nu se.
arată floarea lucitoare... Ei, de sigur,
UI

o fi prea: de vreme. Lelea

Valentina i-a spus: „la miezul nopții“!
Când o fi -oare acest
miezul nopţii plin de făgăduinți ? Stancu
nu--Şi poate da seama.
BC

N'are ideie. Cum să socotiască el ceasuri

le? Dar mare a face!
Lucrul de căpetenie este să se afle el
acolo, când floarea 'va
răsări, și cum el a ieșit din colibă odată cu lăsatul nopții, este.
-
 Revista Moldovei e Se i?

Y
TI
E DEI 7 3

sigur că. 10 -să-i scape ora, când

AR
buruenile fermecate vor lăsa
să li-se deschidă ilorile. Şi merge, merge necurmat, spre locul
îndepărtat. unde știe el. că hrănite de un pământ gras, ferigele

IBR
„Cresc, înatte ca niște copăcei.
In cete din urnă se simte o leacă obosit, bietul copil rău
i hrănit, Şi pleoapele, peste cari zîna somuuluiî începe să-şi plimbe

YL
degetele, se închid din câud în când. Dar, nu! Nu trebue ca pu-
terile să-l părăşiască! Și ca. să-i mai treacă. de urit, Și. să scţie
N treaz, începe a fluera. 0, un Șucrat slăbuț, subțire! și sfios, ca

SIT
un piuit de pasăre care abia începe a învăţa să cânte; apoi mai
| culege în treacăt câte-va boabe de jir, pe cari el le cunoașt», şi
| le mănâncă.
ER
- Până aici ființele de spaimă, despre cari i-a vorbit lelea
_ Valentina, nu i-s'au pus în cale. N'a întâlnit de cât mici vieţui-
| toare fricoase, ale căror corpuri moi abia îi gâdilă pielea depe
NIV

„picioare; păsărele ale căror țipete îi sunt cunoscute, şi cari spe-

riate îl atirg cu aripile; fâşiit de crengi stârnit de veveriţe, pe.
cari. trecerea lui le fac să sară din copac în copac. Şi iată că
LU

ajunge la drumul bătut de căruțe, drumul acela prăfuit care șer-

_pueşte, acolo, pe dinaintea colibei. Şi dintro dată sufletul lui,
„Hiniştit până atunci, tresare. De atâtea “Ori zgripțoroaica l'a bătut
RA

la marginea acestui drum, de atâtea ori lovituri de picior au

rostogolit până în praful drumului... Și tot acolo, la marginea
. drumului, un trupuleț roşcat, stâlcit și găfăind, sa_zbătut în
NT

| mâinile lui de cete din urmă zvârcoliri ale vicții!.. E un drum

_ blestemat! Și totuşi numai. pe el va ajunge mai sigur la tufele
CE

de ferige. Stancu îşi face curaj, șueră mai tare și se sitește să-și
Sa stăpâniască bătăile inimei.
„Ei, dar “asta ce o mai fi? La o cotitură a drumului, luni
I/

nat ca ziua de lună, se zăreşte o formă omenească, Isuse Hris-

oase! Să fie oare. Mat...? Copilul simte inima îngheţându- i, Ca
AS

epurașși
fulgerul se azvârie întrun tufiș, se face mic cât un.
$optite îndrugă văicăreli și în-
așteaptă. Forma se apropie şi pe
UI

al Atateles ci
| “jurături,, Dar, slavă domnului, nu-i gâjiitul ascuţit
“nul E un “glas bărbătesc, și deşi tremură încă ca varga, cel pu-
lângă-el.
| fin poate să răsufle și să se miște, Țăranul trece pe
BC

„AL. talharul și pungașul! Douâăsprezece ruble arcndă

câinelui
pentru | cinci prăjini dc pământ! Am să-i sfărin hârca
 i | a Revista Moldovei _

Y
II i
e

sprezece. pogeamite carbăave.

AR
acestuia nelegiuit! Auzi, auzi, două -
blestemat!“ -
"Doar să crăpi . de foame... 'Talhar nici “un
să-mi facă
ia uite, e Iliuş, îşi zice Stancu.-El mo

IBR
vadă; ar. putea să mă
rău, nu! Și totuși mai bine-i să nu mă
ntător nici
înspăimâ în gând nu-i vine să-l
spue... Şi numele |
rostească.

YL
departe, altă sperictură. O umbră nouă sese ivește
Ceva mai
lui Stancu e la culme,
pe drum, dar de data aceasta spaima
omenesc; o formăuriașă şi
Caci asta nu mai seamănă CU nimic

SIT
drumului, şi-un țipăt ră
rotundă, care prinde “aproape tot latul
anima! din cele cunos-
_guşit, ciudat, care nu mai ea nici unui
le ar înflori în lipsa.
cute. Doamne! Și timpul trece! Dacă ferige
lui 2, Făcându-se mic, mic de tot,
"nou în tufiş, și gâfâind, îngrozit, cu frunt
ER
sărmănelul se ascunde din
ea lac de sudoare, pri-
NIV
e...
- veşte CU ochii mari la arătarea care se apropi
i, 'stafia
Rotundă, pântecoasă, pe niște labe scurte şi subțir
se întoarce când spre
nu mai este de: cât la doi paşi de el... Şi
pe îndrăznețul care
LU

dreapta, “când spre stânga... Poate caută

floarea fericirii 7. . Nu mai e nici 0 Înt=
vrea să pună mâna pe
"din ntormâiit,
doială, trebue să fie vampirul, care iese , noaptea
RA

Vii N
“pentru a suge sângele morţilor şi a speria pe cei
Stanc u nu mai. are
Turtit la pământ pe muschi Şi îrunze,
ca plină. cu ra-
„viaţă de cât! în ocuii cu cari se uită... Și baler
NT

ietoare, de către:
chiul oprit, trasă pe o' cărucioară cu oţile scârț
iăbăn indu- se când pe o parte, ccând
un jidov în zdrențe, trece Dă
de toată
CE

pe cealaltă a drumului, ca şi cum ea însăși ar îi beată

băutura aceia înşelătoare, pe care o ține în pântece.
ciută
Apoi mai întâi, un câine rătă cit, urlând la lună; 0'
ltă; buinițe cu
I/

trecând-drumul dintr o parte ap? adurii în ceala

ciori croncănitoare, Și misterioșii lăstuni de
| țipete fioroase...
AS

coşetoare, şi „hui
„noapte, „lellii“ săritori, cari fac noaptea” înfri
* Stancu să-i. îngheţe suilețelul de frică.
De alttel nici nu mai poate sărăcuțul! Dacă în cinci, mult
UI

ţe
zece minute, feriga nu înfloreşte, ei bine, va trebui” să: renun
e-i
de ă o mai culege, străiucitoarea Floare a Fericirii|... Picioruşel
BC

s
sunt numai sâuge, genunchii i-se înţepenesc. în căpuşorul aprin
" “voința începe să sovăe.. Doamne! Dumnezeule! Nu te îndura!..
 _
"Revista. Moldovei
TEI ? Z Ir s.a DTD EP DIA
[9
Za a:

Y
PNI

AR
1... hai!... Sirigătul acesta de bucurie şi de biruință n icşit
din sura ini Stancu. Aici, înaintea lui, cât ar îutinde mâna, pe

IBR
frunza joasă a unei ferige cât toate zilele de mare, tremură un
punct luminos... Cum-.ar îi o lună mititică, ca o stea, care că-
-zând din înaltul cerului, sar fi aninat de frunzele buruenii,

YL
Doamne, Doamne!.. |
| «In noaplea aceasta ferigelor or să li răsari florile...
«nişte flori luminoase şi arzitoare ca soarele?! cela căruia

SIT
«nu-i este frică să se ducă în pădure, şi Să culeagă, cănd
«sună miezul nopții, floarea făcătoare de minuni, acela va fi
«fericit cât va. trâi!... Va fi fericit... si bogat... și puternici.
ER
“Şi acum îiat-o, floarea fermecată!...
Stancu, tremurând din tot corpul, a îutins mâna spre îcrigă
licăriioare, și actim 0 strânge în pum-
NIV

a. repezit-o spre steluța

nişoruilui din toate puterile...
Este ultima sforțare, ce copiiul a putut să mai facă. Siăr-
şit de oboseală, de dorință și de fevicire, nu mai cste de cât
LU

o poetică moale, fără nici o putere, fără mişcare... Se împleticeşte

picioare lângă buruiana minunii; şi ochişorii lui,
şi cade din
se închid bini-
neînvățați cu razeie.prea arsătoare ale bucuriei,
RA

Dar, cel puţin, wa

_şor sub mângâerea liniştitoare a somnului.
” Tăsat-să-i scape dulcea îloare fermecată! O ţine strâns în mâna
toate tresăriturile, de
NT

“îucleştată pe inima-i zvâcnindă... ŞI cu

t din când în când, în
cari corpuşorul lui prăpădit este zgudui
închis se strânge din ce în
timpul somnulii înfrigurat, pumnul
CE

asupra corolei luminoase a

ce mai mult asupra ființei ce ține,
aceasta a Si.-tului Îon,în tufi-.
Floarei Fericirei, risărită în noaptea
neuitatde Dumnezeul.
sul de ferige, pentru copilaşul părăsit, dar
I/

: Ai LA.
AS

patru “ore de Jimineaţă... Pădurarul Bartog trece prin

Sunt ochii
său Burcuș. Mustaţa-i este zburlită,
"pădure cu câinele
UI

i-a venit sd se scoale,

umflaţi. Nu. î-s boii acasă lui Bartoș. Greu
din dulcele .rachiu, fnlşi-
“Mai ales când ai băut ceva mai mult .. Da, da,
te trage la somn.
BC

cat de jidov, care îţi arde sâtul şi la trei

scoală el astfel,
Bartos Ș nu e în banii lui. Degeaba se
 / «

20 „1 Revista „Moldovei

Y
de ani în șir, tot nu-i este.
dimineaţa, de patru zeci și cinci

AR
câre crâșma lui Moişe regulat
îndămână beţivulii burduhos, pe
. Și bodogăneșie, și mormăe
î1 ţintueşte până pe la răsăritul lunei
prea ştie el. singur de ce și

IBR
așa în fiecare dimineață, fără să obiceiu, limba, din
desmorţiască
împotriva cui; de sigur ca să-și
e singur cu Burcuș..
şi ca să-i mai treacă de urît, când Totul îl su-
Dar astăzi e mai necăjit de cât înt tdeauna. mai hal depă-

YL
Şi apoi, la urma urmei, ce
pără, totul îl înfurie.
cioate cât. toate zilele fi. se
dure e şi astă, unde la fiece pas
gâtul! Și cine dracu încarcă

SIT
vâră printre picioare, de să-ți rupi
peste față la tot momentul?...
cu rouă crengile, cari te plesnesc
prin copaci, mai rău de cât
Şi paserile acestea cari se stădesc
chivuțele în târg, de-ți sparg urec
cari cred căpicioarele tale sunt buşt
ER
hile ?... Şi aiurisitele de îurnici,
eni de urcat pe ei?... Și
aceștia de bâzoi verzi ?,..
bondarii 7... Şi viespile? Şi spurcații
NIV
ă, pe care
să prindă .de pe nas.0 musc
— A, stai tu, dă Bartoş _
numai ochii lui de beţiv o vede, îţi arăt cul
ică îl face--să
- Dar vorba i-se opreşte în gât, O nouă pied
LU

e ude de rouă sa- izbit de

se treziască de-a binelea. Cu ciubotel
mai mare de cât cioatele
de ceva; însă mai puțin vârtos, dar
acă, și ochii iui, cari
de cari se plângea până acuma... Se aple
RA

ă mică de tot, abia

'văd ca piin ceaţă, zăresc o formă omeneasc ,
şi cu o cămășuţă de pânză
îvălită:cu un pantalon,. numai găuri,
NT

nă- de ferigă turtită, și

odată albastră... Capul îi stă pe o tulpi
dsschizătura cămăşuicei.
mâna dreaptă încleştată pe piept, la
izbitura ciubotelor nu la
Copilul doarme aşa de adânc, în cât
CE

deşteptat! |
Ş
2 — Uite drăcia dracului...
cuvânt, căci la
Și pădurarul se. înfurie acuma cu drept
I/

|
ulețul acestade copil.
urma urmei nu poate să lase acolo pumn ce_
şi adică de
AS

Şi să-l care în braţe, nu-i, vine nici atât. Fi,

O să poată el merge și singur. Destul să-l
să-l ducă în braţe?
scoale, şi să-l pună pe picioare...
UI

doil... |
— Haide: unb..
Dar, nu. Bartoş poate să fie el bețiv, şi oricât de morocă-
BC

? sunt
nos, dar are inimă, şi copiii... de ce să nu și-o mărturisiască
plodu așa,
l
9 slăbuciune pentru el, burlacul ruginit. Uite, o săia
lui îmbrăcate cu lână păroasă, şi o să-i fie cald gâ-
în braţele
 Revista Moldovei. - | 21.

Y
AR
juliei, cald. cum trebue. Tocinai ce-i şi trebue lui, căci noaptea
asta, mai ales spre ziuă, a fost rece, și roua a căzut aşa de
multă, în cât a făcut leoarcă trențişoarele ce-i slujesc de căma-

IBR
şe și pantaloni.
. Haide!:: Sa făcut! „Barto oş îşi. reia dhumul, urmat 'de Bur-
cuș, zburdalnic şi cu nasul în vânt. |

YL
Bine, dar... acuma unde să-l ducă pe copil? In cocioaba
jui- de flăcău bătrân ? E departe, şi apoi cine să-l înerijiască?
de
Căci se vede bine că sărmănelul arde, şi i-ar trebui o leacă

SIT
dracu mai știe de ce, în sfârşit să-l
lapte călduţ, de ceai, sau
de!. Şi la asta numai femeile se pricep. A găsit! Ştie el
caute,
acuma unde sarcina o să-i fie mai bine primită. |
ER
acuma se ŞI în
| „Aici, aproape, la doi pași de pădure, care
sunt aruați
gustează, este curtea bocrească a Dâmbenilor. Acolo
NIV

picioare. bartoşo
și sluinice, cari la ora asta trebue să fie pe
uneia dintre femei, Vichentoaei, pe Care 0 cu-
să dea copilul
săritoare. Incă o cotitură la dreapta, pe urmăla
noaşte și o știe
pădurarul, copi-
LU

stânga, şi iată-i pe tustrei în curtea castelului:

lul şi câinele. |
conilul Mateiesei! la
„— Milostive Hristoase! Dar acesta e
o să-l: culce chiar a-
RA

te uită, “Halca!... Dă-ni-l, Dommule Bartoş;

ce sărmă-
„cum în patul meu, care e încă cald. Cât de îngheţat o fi
ard... Da, ce naiba
nuţul! Și totuşi, capul şi mânuțele-i
NT

să-i vedem! mânuța!....

strângând e]! așa tare la piept. la,
punimnul încleştat, Și sc
ȘI Vichentova îi desface tinișor
“pune pe râs cu nebuna de Fialca.
CE

de verdeață, și un.. „da, da, un licuriciu..

| „—— Uite, uite, fire
prostuţul, şi a vrut să
Poftim, mă rog,.a găsit astea în pădure,
liniștit, 'pisoiule, și îndată
doarmă cu ele în mână. Hai, dormi
I/

te-ai duce
Dar, Halca, dacă
o. să-ți dau să bei lapte ferbinte.
a Jui An-
AS

cămașe > de
“4+u la Varvara, să-i ceri să ne împrumute o
are mare nevoe să-l primenim...
tonică?. Săracul,
în patul Vi-
ceasuri: mai târziu, în timp ce Stancu,
UI

Trei
friguri, doamna Hed-
“chentoaci, Gormia un somn zbuciumat de
se sculă și sună pe Halca, fata
viga, proprietară Dâmbenilor,
BC

din casă.
ce însemna tără-
= — Adă ceaiul! şi ia să-mi spui, mă rog,
tu și cu Vichentova? Tu
poiul ce ați făcut azi, din zor de-zi,
 a Revista Moldovei.
„22 4 , n ea pia

Y
ca a e ti ri E DI
rea II CT ZII Dre
II E E,

liniştit, dinineața, atunci.

AR
ştii prea bine doar, că eu țin să dorin Ia
îmi fac şi eu somnul... |
|
Doamna Tledviga vorbia rar.

IBR
şi perun iciioare. Cel pu- -
Era rece, frumoasa proprietăreasă,
cuncaşte ai mai
țin aşa ai îi crezut la prima vedere; Gar. când o
mândrie, de îe-
Bine, vedeai nuniai decât că această. răceală şi

YL
nu era de cât
meie înaltă! și subțire, blondă şi foarte distinsă,
sufletul ei. era:
o poleială de damă. din lumea mare, dar că în.
și nespu s de miloasă cu
"de o bunătate fără de margini, blândă

SIT
foarte mâhnită,
nenorociţii... Și se mai s une, Că trebue să “fie
, şi
proprietitreasa Dâmbenilor, căci surâsul ei, aşa de dulce uneori
o
ochii ei.albaştri și mari, păreau întot tdeauna umbriți ca “de
părere de rău, adâncă şi îndep ărtat ă, Și asta
| Doa amna Hedviga purta în suilet o durere nemângâiată. -
era ER
adevă rat,
NIV
X.

Măritată ani cu unul din cei mai st tra nici.

la șaptesprezece
LU

bouvivanţi polonezi (şi-şi poate.) chipul oricine. ce va să zică

îi

asta), a înţeles repede cât de înșelătoare i-au fost visurile de

fată, și cât de întunecată o. să-i fie viviaţa, pe care o întrevăzuse
RA

atât de trandafirie... Căsnicia lor nu împlinise - nici doi ani, când

jupânul Vladislau crezu de cuviință să nu mai ţie socoteală nici
de Dâmbeni, nici de soția lui tânără și frumoasă, pe care, Siu-
NT

_gur' şi-o alesese. Cu un cuvârit, Doamna pe nu împlinise

încă douăzeci de ani, şi era cu desăvârşire - părăsită de către
CE

ușuratecul ei soț. | |
Din fericire, între tinip, căpătă o mângâere, care-i părea
mai dulce de cât toate bucuriile, de cari wa avut parte, aşa fe]
I/

în cât nici nu-i mai trecea prin gând să se plângă de părăsirea

în care era lăsată. Un juvaer de băcțel — îrumos Și roz,. ca toți
AS

pruncii răstâțaţi — îi umplea acuma cu micuța lui fiiată Singu-

rătatea dela castel. |
UI

Ah, ceasurile neuitate, pe cari le-a petrecut leginând pe

micuțu-i duice, împopoțonându-l, mâncându-i în sărutări niânu-
țele cu gropițe, privindu-l cum dormia în leagănu-i de păpușe
BC

atât de curat şi de îraged, în cât din insţinci, când -se apleca

asupră- j, își ținea răsuilarea, de frică să nu-l vadă . deodată to-
pindu-se şi zburând, ca pariumul unei flori, ca sufletul unei păr
sărele, al unui îngeraș, cs părea ci și este!
 | Revista Moldovei. TIN
23

Y
Pe urmă crescuse, se făcuse mărişor și voinic, poruncitor

AR
şi :gălăgios.:. li plăceau mai mult jocurile cu soldaţii, cu vajnicii
călăreţi pe cai de lemn, cu clopoțeii și cu trâmbița, pe care o
|
ducea la. gura încă plină” de lapte. Uncori îl îmbrăca în îrumoa-

IBR
sele găteli ale strămoșilor: pântaioni largi vâriţi în cizme, tunică.
aruncată pe “umeri cu mânicele 'bănănăind, vestă, de catiica sau
de. mătase, şapcă. de blană cu moţul de păr strălucitor, sabie

YL
a co-
scurță cu mânerul sculptat, care suna la fiecare mişcare
Şi d-na
| pilului, mândru, iabindu-se' de coastele. calului de: lemn.
«le rnândrie...

SIT
Hedviga îi învăluia întro privire plină de dragoste şi
“Dar vail.. Intro seară nişte friguri arzătoare îl încinsetă,
lui război-
şi “încăperile castelului cari răsunaseră de zburutuelile
doar ERcând și când de
nice, deveniră dintro dată tăcute, trezite
sărutările înfocate ale
un. plăâuset slab, „de gemete înăbușite sub
mamei... |
NIV

au ți-
N Cat a ţinut asta? Câte veacuri suferințele copilului as-
pe accia care î-a dat viaţă ? Nici
nut între viaţă și moarte doar
mai dă seama. şi aminteste
tăzi doamna Hedviga nu-și
LU

la căpătâiul unui: pătuc alb ca

de ceasuri îngrozitoare petrecute
asupra unui chipuleț mumei
ăpada; de vegiieri aesnădăjduite
de băuturi amestecate în punar,
cât pumnul şi răvăşit de duieri; Si pe
RA

șsi de glasuri încremenite...

de pași în vârsta, degetelor blond
un oftat stins, de un câpuşor
urmă ? Vai, și pe urmă... de frămău-
pernelor; de un truipiișoi,
răsturnat fără viaţă pe spuma
NT

şi
rece sub buzele cei, si -învineţit
iat în atâtea sărutări, devenit să le imai a-
cari mânuţele lui nu aveau
țeapăn, ca păpuşile pe Dimic de-
CE

copil, ccare a fost Jinel, nimic,

tingă... Și din îrumosul lui închis într'al
de cât sufleţelul
acunmi înainte nu mă i rămânea, jucărioarele,
ună; de cât hăinuţele-i,
“mami-sei, cu care fusese cu teaca scurtă, strânse
I/

şi sabia
| şăpculiţa cu moțul strălucitor, rămășițe ale
odăiţa în care a murit;
toate la un lvc, acolo în
AS

Hedviga îngenunchiază în fiecare

durerii, dinaintea cărora d-na desmiardă cu dragoste.
ci le
dimineaţă,şi pe cari mâinile
UI

i | XI.
aveaţi amândouă de sporo-
Ei bine, nuu răspunzi? Ce
— dacă
BC

și cu Vichentova, și cu Bartoş,
văit așa de dimineaţă, tu
am auzit bine?
 pg _Revista Moldovei

Y
— Uite, măria ta, răspunse „văpbiata de Halca,. foarta sa-

AR
rioasă şi cuviincioasă acuma, așa. cum ji-se gade unei fete în
casă la o curte mare. Bartoş, făcând azi de dimineaţă - de : pază .

IBR
prin pădure, a găsit un băețaş adormit într Un tufiş, de Durueni,
ȘI ni l-a .adus nouă ca șă-l îngrijit, căci copilul” are cătduri.. |
—— Dar al cui este copilul şiţi ?

YL
——' Este micuțul loaşei, măria ta, al: Mateiesei care locueşte
tocmai de. cealaltă parte a pădurii; Vichentova Pa recunoscut,
„— Trebue să-l duceți înapoi la maimă-sa. .

SIT
0, stăpână! l-i aşa de bine aici! ingăduiți-i să rămână .
—
măcar pentru astă-zi. „pentru câteva zile: încă, adâugă cu sfială
Haica; O să-l ducem noi acasă după ce se va fi însănătoşit.
-
ER
— Bine, dar mamă-sa, ce o-să zică? O'să fie neliniștit...
— Neliniştită Mateiasa!...- Mai întâi, măria ta, ea nici. nu-i
este mamă, ea numai îl crește... Adică de crescut, vai de'lume!..
NIV
Mai mult îl bate și-l ține nemâncaț. Haida-de! Mateiasa și ne
liniștită! Tocmai, ar trebui să-l auzi pe micuț aiurând: în frigu- |
rile lui. Ţipă, de spaimă, când i-se năzare că se apropie loașa; i
LU

vorbește despre o pisică căria femeia i-a zdrobit capul de pă

rete; apoi vorbe fără Şir... cere o mămucă.. In sfârşit, “măria ta,
ți-se rupe inima să vezi un gândac ca el aşa de slăbuf ȘI de
RA

prăpădit!..
— Dă-mi repede capotul, mă duc Ia Vichentova să-i văd,
NT

zise scurt d-na Hedviga.

Şi iată, de trei zile de când orfanul este la curte, mama
lui inel nu Pa mai părăsit. La adus în odaia:ci învălit în “aş-
CE

ternuturi molcuţe, și se odihnește acolo întrun pătuț alb - peste

toi; da! în pătucul frumosului copil, pe care stăpâna Dâmbeni-
nilor de cinci ani îl plânge... Minune! Pentru el d-na Hedviga
I/

a scos la iveală păpuşile, cari zăceau în cartoane deani de zile;

AS

a deschis “cutăraşele, în cari pânzeturi şi lâneturi păstrau încă

forma ingerașului' dispărut; cutii în cari străluciau -aurăriile uni-
formelor de prichindel, şi până şi serinul, pe catifeaua “căruia,
UI

ca 0 sculă de prinţ, strălucia săbiuţa cu teaca îndoită, care în :

zilele de, zburdălnicie războinică bătea coastele calului de lemn
BC

încâlecat de Jincl... Pentru copilul fă iză mamă, mama "fără copil

a scos la lumină toate comorile dragostei ci înmormântate!
Si asțăzi când Stancu merge mai bine, că ind doctorul adus
 Revista :Moldovei - | 25

Y
AR
de la oraş, a spus că în seara aceasta boala va avea crizaei
hotăritoare, d-na Hedviga este tot acolo, ia piciorul aceluiaş pă-
tuţ, în care forma copilului ci pare că a reînviat; şi aşteaptă,

IBR
e atât de pierită.ca
- aproaptot în zilele neuitate, de amintirea
cărora mai tremură încă; așteaptă momentul în care cea dintai
desmierdare a copilului li va uni sufletele, sufletele lor atat de

YL
mult timp înțercate de dragoste.
„In sfârşit, oftări uşoare vestesc trezirea copiluiui. Chipul
mititel, mai puţin aprins acuma, dar roz de somn și de bună

SIT
- stare, se mişcă pe pernă... Ochii i-se întredeschid... Și nue mirat
de loc micuțul, dar. de loc, de a se vedea întrun pat alb de sus
“până jos, în camera aceasta mândră, sub îngrămădirea de jucă-ER
vii scumpe și de hăinuţe brodate în îireturi de aw! Na stins
el doară în mână, noaptea trecută, floarea fermecată, care ru”
NIV

sare pe tulpinele ferigelor ?... |

„Acela cui nu-i este frică să meargă în pădure, şi să cu
leagă la miezul nopții floarea minunii, acela va fi bogat, pu-
LU

ternic şi fericit...“ |
Uimite numai, şi încă pline de vis, privirile-i cată lung
spre toate comorile acestea, pe cari le-a cucerit. În moimcutol el
RA

tremură,
acesta d-na Hedviga, atât de mișcată în cât mâinile-i
se apleacă îngrijorată spre copil.
*— Mămucuță 7... |
NT

Și mama lui Jinel, aplecată şi mai mult peste pat, simte

. mângâiere
palpitând- la sânu-i un căpușor micuț-micuţ, numai
cu foc, și a cărui guriță nu
CE

și încredere, pe -carc ca HI sărută

adormit în inima ci
mai contenește de a îngâna dulcele nume,
de cinci ani lungi:
Mamae!... Mamaet... Mamac!...
I/
AS

co-
t
Și no să mai fie, deacum înainte, niciodată nenoroci
puternic îl apără de necazuri ci
, să-
pilul părăsit! Un talisman
Fericirii, cu-
jăcie si de ură... Sufletul .acelii strălucitoare flori a
UI

lui în noaptea Sfântului loan, o să-i lumineze

cerită cu. mânuța
de azi înainte calea și o să-l călăuziască. Cici nu-i mima o
această luminoasă floare, pe care tegenda slavă o fire
BC

“ închipuire
„Credința“ şi
să răsară pe tulpinele ferigelor... Ea se numeste”
foate hatârurileei merg câtre inima celor mici și celor -uinitiţi...
o Fradusă din franțuzeşte de.
|
Dr, H, VASSILIU
 De Revista Moldovei _ Ş |
26 ==

Y
aa
III
N

AR
M. |, LERMONTOV

IBR
i 3 la alo rul mn U ri n ci, | . N .

YL
Petroce Roma crunt. Un tunet nesfirşit Da:
De-aplause solemn arena '0 încinge,

SIT
Dar el, străpuns în piept, acum S'a prăbu șit
Și-alunecă făcut, zdrobit, în praf şin sînge.

Cezaru-i ne'ndurat.
ER
Iar milă în zădar privirea kii cerșeşte.
Servilul senator
Triumful blestemăt cu laude-l slăvește.
NIV

Ce-i pentru eloate un învins pladiaior ?

E un disprețuit, un fluerat actor.
LU

În singe e scăldat. Se sbaten agonie.

Deodată în suflet Îi iucește-o rază vie.
EI vede țara lui: în față-i înjloreşie,
RA

Cu liberul pămînt şi Dunărea vuieşie.

NT

E! vede ce-a lăsat în urmă, pentru lupte ;

Pe tată! lui, tinzînd spre dinsul brate supie,
Ceriîndu-i ajutor, pe când în jur -selobii
CE

Se-alintă drăgălaşi, inbiții lui copii.

L-așteaptă în zădar pe bielul sclav acasă

I/

Cu glorie şi prăzi. Căzut-a ca 0 fiară, |

AS

Petrecere de un ceas a gloaiei nemiloase.

„Coruptă Romă, mor ! Adio, scumpă ţară!*
UI

| "Din rusește de. :

Dr. A. BORTEIEVICI şi C. IORDĂCHESCU,
BC

TPI EN SE
a a
 Revista Moldovei 27.

Y
PIOI IE
ZI FT 25

Baa ună

AR
Cl

DB
6
„seg
CAII

=(49 ars
CIA

(2
ă & EU CI e

3)
Is

IBR
(ivilizaţie este un cuvânt nou introdus de Academia
i din Franţa foarte de puţină vreme şi care exprimă

YL
„o noțiune destul de vagă, care a adus multă discu-
țiune în lumea celor ce Sau încercat să-i cel nai dea
potrivit înţeles. : | |

SIT
“in sec. XVIII, Littre a definit-o ca „totalitatea Opi-.
„hiilor şi obicsiuzilor ce rezultă din acţiunea reciprocă
ER
„a artetor.industriate, a religiunci, a artei şi a științei“,
O definiție destul de vagă faţă de aceia mai pozitivă a
dă înțelesul de progres prin 0po-
NIV

sec, XiX-lea, care-i

ziție cu barbaria.
_ Dacă admitem această, ultimă definiție, atunci tre-
LU

şi societatea omenească ca un Ciga-

bue să concepe!
e evoluție bazată pe legea progresiitui, 0 cvo-
nism cu
luţie care a trecui-o de la starea primitivă -— de bar-
RA

stadii din ce în ce mai vădite de

“Darie — treptat, “la
deavoltare. Acest progres al civilizaţiei este datorit excitt»
NT

omenesti, iar această acţiune, după cele două

siv actiunei
lor
ce-au împărțit pe adepții. în două tabere,
concepţii
după legi
CE

se produce câte odată la înțătiiplare, alteori

directă legătură cu
bine stabilite — fiecare îapi fiind în
iar în totalitatea lor, ele sunt influt-
un altul antecedent,
I/

ențate de fenomenele exterioare — de natura în sânul

AS

căreia ele se produc.

Se consideră prin urmare, deoparte spiritul, cate se
altă parte natura,
UI

desvoltă în contact cu natura, iar de

după legile ci și care totuși poate fi
care se desvoită
modificată . de spirit; ca şi acesta de ea. Din această
BC

iau naștere evenimeniele, iar legile a-

acțiune reciprocă,
|
cestei duble influențe determină civilizația,
7
 28 _. Revista Moldovei _:

Y
Influenţa condiţiilor fizice asupra - desvoltăsii spiri: 7! |

AR
_tului “este hotăritoare; căci este evident că acolo, unde
condiţiile naturale sunt prielnice, acolo sunt bogății, care.

IBR
întrec necesităţile populațiunii” și acolo: deci, oamenii: li-
beri de preocupările materiale, formează o clasă de in-

YL
telectuali, cari creiază — și creând — determină progresul.
Această. legătură cu pământul și cu mediul exterior
„are ca. exemplu pe oricare: popor, dar. mai ales pe Arabi,

SIT
cari mai întâiu au fost un popor de. nomazi, atâta
vreme, cât au locuit un pământ sărac și au. rămas în
ER
această stare, până când şi-au întins stăpânirea asupra
Persiei, Spaniei, unde găsind condițiuni mai favorabile
NIV
de traiu, au desvoltat o civilizație, ce a. “făcât epocă. în
istorie. La baza vechilor civilizaţii şi condiționându-le pe
deatntregul, a stat buna stare maierială — bogăția — de- =
LU

terminată şi ea la rândul ei de condițiile naturale.

Civilizaţia europeană a fost condiționată de clima
RA

acestui continent, la care s'a adăugat energia omului pus.

„să lucreze în condițiuni favorabile şi a cărui putere spi-
„rituală întrecea cu mult forțele. naturale așa -de limitate.
NT

Ca să analizăm în întregime condiţiile de desvoltare

a civilizației, trebue. să luăm în considerare un alt ele-
CE

ment tot așa de impoitant: distribuirea burturilor mate-

iale între clasele sociale, condițiune-şi ea strâns le-
I/

gată de cele dintăi, deoarece se ştie cât este de mare den-

sitatea populaţiunei în regiunile cu climă prielnică, acolo
AS

concurența este mai mare, munca mai bine plătită— şi

toate acestea dau o desvoltare civilizatorie apreciabilă. |
UI

Fiindcă anterior am atins chestiunea influenţei na-

turei asupra spiritului, trebue să amintesc, că în țările
BC

calde, imaginaţia este inai vie. judecata mai puţin des-

voltată, acolo capacitățile inteiectuale vor fi mai puţine.
Căci numai unde natura e mai slabă, acolo omul şi-a
N
 &Revista Moldovei 35

Y
„ încordat puterile . şi. energia, a căutat să-o subjuge și

AR
a desvoltat, în atari împrejurări, un progres neaşteptat.
„Această influență hotăritoare a omului asupra naturei,

IBR
care se traduce prin întreaga desvoltare industrială, a
restrâns puterea fenomenelor naturale făcând să crească
influența legilor. spiritului.

YL
--. Progresul omenirei sub aceste influențe trebuia „si
fie dublu: snfelectual şi moral, adică el trebuia să în-

SIT
semne măsura, în care omul a fost în stare să-şi însu-
şească cunoștințele şi măsura.în care trebuia să-şi în-
ţeleagă datoriile de ordin moral. -Unul din aceste două
ER
elemente. trebuia să fie predominant în evoluția progrc-
sului omenirei; şi chestiunea fundamentală esfe de a se
NIV

putea preciză care, din ele a fostși va fi mai holăritor

pentru civilizaţie : elementul intelectual sau acel moral?
_“ Pentru aceasta trebue să ne gândim însă, că ele-
LU

“mentul. moral este foarte variabil—după timpuri și după

concepţiile lor—că e departe de a îi transmisibil altor
arc
RA

generaţii, că mare caracterul de stabilitate, pe care-l

care nu are variaţii decât în scus
| elementul: intelectiial,
al,
progresiv, şi odată cu lărgirea orizontului intelectu
NT

Chiar pentru indivizi, tot acesta este elementul prin-

e vorba
cipal în cotarea valorii personale—mai ales când
CE

de personalități, a căror importanță este covârşitoare ; Sau

“cunoscut fapte rele făcute de oameni, cari din punct de
gândim
vedere moral erau aproape ireproşabili : să ne
I/

e, ordonate
la marile rele aduse de persecuțiile religioas
AS

alţii, cari din

de oamenii ca Marc Aureliu, Julian și
apreciaţi.
punct de vedere moral erau oameni foarte bine
UI

un
| Când au dispărut aceste rele? Când Sa realizat
„progres din punct de vedere intelectual, când sau
BC

concepțiile. în afară de adevărurile ştiinţei,

“ schimbat
celelalte sunt trecătoare, căci ce a rămas de. pe:
toate o:
 3) Ia E Revista Moldovei
me op op a a TR e
4

Y
urma civilizațiilor trecute, decât acele urme, în care sa

AR
artă—
întipărit spiritul acelor vremi-—sciieri și opere” de.
după care acele civilizații Sau şi putut -reconstitui ?
noi ca

IBR
Tot ceia ce până acum era considerat de
element civilizatoriu: “Religie, literatură, artă, formă de:
guvernământ, sunt: manifestări ce: se produc ca conse-

YL
cințe a stării de civilizaţie, dar nici de: cum nu pot fi
considerate ca o cauză care să 0 determine. Căci, din

SIT
punct de vedere religios, un popor civilizat nu va putea
adopta o credință; care să nu fie conformă cu concep-
ţiile lui antetioare, iar dacă e în -stare de ienoranţă, nici
ER
nu va putea aprecia dacă religiunea lui este sau nu îna-
poiată; deci nu va fi posibilă primirea religiunei de un -
NIV
„popor, a tâta vreme cât nu va avea 0 pregătire în prea-
labil, ca să -l facă să o în jeleagă; în acest cazel nu va
"adopta decât formele exterioare ale cultului, dar va îi
LU

încă foarte deparie de a fi pătruns de spiritul ei.

„În trecerea de la idolatrie la ideia unui singur
RA

Dunui iezeui, popoarele au avut nevoie de un timp înde-

lungat, în care m'au fost excluse revenirile la stadii an-
NT

terioare de înapoiere. .
| Şi din punct de vedere a literaturei, ca și a artei
Sar putea spune acelaşi lucru. Poporului din. Atena şi
CE

| Roma i-a trebuit timp. îndelungat, până ce a ajuns la

deplina înțelegere a sistemelor filozofice, în creiarea că-
I/

rora au rămas neîntrecuți șipână ce a ajuns la putinţa

de a aprecia, din punct de vedere al frumosului, operele
AS

!
lui Praxit eles, cca şi pentru a aplauda operele lui Sophocles
UI

Și Euripides. .
| După toate aceste forme de manif estar e a vieţii spi-
rituale şi numai după ele, nu se poate apreciagradul în
BC

care o națiune este civiliza , fiindcă toate sunt variabile

Și au la baza lor concepții privite limnurilor, când au
 Ip

dovei
„+ “Revista Moldovei a DIDI IE LIZ
si!

Y
* “fost creiate. Este iarăşi „de necontestat, că trebue ținut

AR
seamă de ele,. în istoria civilizației, ca singurele după
“care te poţi. călăuzi, dar iarăși, ele nu sunt determinante.

IBR
- Lipsiţi aproape cu totul de manifestări de acest ordin,
Chinejii. și 'Japoneiii au păstrat, cei dintâiu, în umbra
“zidurilor lor, ceilalți în izolarea lor de insulari, o civili-

YL
-zaţie înaintată, ce a trebuitsă se facă cunoscută la nu
moment dat. . | E

SIT
- Ne-am putea pune însă, cu foarte multă logică și
interes, întrebarea : ce Sar putea spune despre o socie-
tate instruită, care are la îndemână invențiile cele mai
ER
nouişi mai minunate, dar care este profund imorală,
- fiind prin. aceasta cu totul nedemnă de a se numi civi-
NIV

"lizată? Şi dacă ne-am pune această întrebare și pentru

“epoca noastră ? .Căci, pot îi numiți Europenii.civilizaţi,
au deslănțuit ei cel mai formidabil războiu, când
când
LU

ca-
au utilizat tot ceia ce creiaseră anterior, prin geniul
distrugere
pacităţilor intelectuale, peniru a face operă de
din ce în ce mai perfectă; când toate popoa-
RA

reciprocă,
rele mau avut unele pentru altele decât ură 2
cred că, deşi, elementul intelectual este de-
NT

“Eu una
nu poate exista,
terminant în opera civilizatorie, aceasta
fără de elementul moral... Căci
îi complectă,
CE

nu poate
îi demn de a
mă gândesc, că nici un individ nu poate
se tumi civilizat, dacă prin întreaga lui viaţa sufletească,
intelectual, a ajuns mo-
I/

“nu dă dovadă, că prin elementul

la acel echilibru sufletesc, la acea înălțare de
ralmente
AS

familie şi
concepție a vieţii, care să-l facă ca, față de
ei,
de societate, să fie, pentru cea d'intăi îndrumătorul
UI

| _
„pentrit: cealaltă, un factor de progres.
"Din 'acest punct de vedere trebue sd. averi toți o
BC

grijă, aceiă ca nu ctimva pe viitor omenirea să apuce

pe calea prețuirei bunuzilor materiale înaintea celor spi-
 CON E Revista Moldoiel
a DI tza, es e ete IPA DEI PR
e area:

Y
'ritiale, ca. dorinţa de: a.ne face 0 viviaţă din. ce. în ce.

AR
mai comodă, sfidând mijloacele - de. întrebuințat, să ne
întunece orice: pornire sufletească mai înaltă, să ne “tacă

IBR
incapabili: de a mai" creia ceva. Pentru: Europa, faptul.
„e îngrijitor, după “simptomele. actuale. :Sunt însă. ţări,
“Cati vor duce: înainte: flacăra idealismului, care ne va

YL
“incălzi şi: pe. n0i,. sunt. popoare, la “care: manifestările
„spirituale sunt în plină eflorescență — e America —- unde

SIT
„marii miliardari mai găsesc încă. necesar: să consacre în-
"treaga lor avere. operelui de binefacere cu un „entusiasm
„demn de adiiirație. ă
Ce se înțelege prin cultură, care e. rolul ER ei în civi-
“lizaţie, cine e cu adevărat omul cult?—pe. altă dată.
NIV

- Lucta Cc. Oprescu.

. | 5 z ,
LU

iPRIMĂ VARĂ.
RA

Primăvară, primăvară, | ndă iarăşi cer cu stele. Ei

Când vei reveni la noi Și cu lună, adă fluturi;
NT

Să ne-aduci frunzişul iară De pe dealuri din vălcele

„Pra. copacii trişti şi goi? | „Haina ernei să ne-o senturi!
CE

« Culde ivaze de la “soare. Redosteaptă toată fir ea:

Când le-i cerne pe grădini, Și trezeşte-o 'u- viaţă nouă,
„Să-și dea ceru 'ntreg privirea
I/

Aiugurii făcându-i floare.

Side ramuri s'o anini? Picăturilor de ronă!...
AS

Vino, vino mai curând - “Dar dece, când îu revii,

“Si prin lanuri- şi livezi Ne aduci ca mai 'nainfe
UI

Hlarhică, treci alungând Lăângii multe bucurii i

“Golul albelor zăpezi! î. Și prilej de noi morminte :?/
BC

„DUMITRU. B ACI
sta ta 2

Sasesp
 ,

OA
RO USI,
q0Ă e4A a4A ei AA . A

Y
AR
a”

IBR
-s. 9

Spicuiri istorice cu privire la Basarabia

ÎN „și Bucâvina noastră,

YL
ea de expansiune a: Ruşilor în. peninsula balcanică

SIT
spre a pune mâna pe Constantinopol,ca centru, stăpânind
gurile Dunării, Marca Neagră, strâmtorile, înlesnindu-le
„coborârea către mările calde ale Mediteranei, nu este veche în
ER
istorie, Moscova, eşită din sfărămăturile dominației tătărești cra
în veacul al XVI un sfat intern, strâmtorată în desvoltare, de
- Poloni cari ei țineau drumul către Constantinopol.
NIV

Şi când: sunt lupte între Polonia și Moscova Ţarului a-

ceasta se face „pentru Livonia,nu pentru Chiev ori pentru Mol-.
dova, pentru linia Niprului, a Nistrului ori a Dunării“.
LU

„La începutul v. al XVII-lea, Polonia chiar caută să se în-

“tindă pe sama Rusiei, smulgându-i Smolenscul în 1618. Când
dar. Polonejii sunt în stare să pătrundă așa de adânc în Rusia,
RA

" “care nu era în stare să-i opuie nici o rezistenţă, ne putem în-
chipui că nu poate îi vorba de planuri rusești asupra Orientu-
_
NT

lui nostru.
Şi când totuşi pe la 1650 Moscova se îndreaptă în această
direcţie, ea o face desigur cedând îndemnurilor de zeci de ani
CE

îndemnuri
" de zile ale creștinilor din împărăţia otomană, „Aceste
creiază un nou ideal politic Rusiei, vin:
cari. la sfârşitul v, al Î7
de la Constant inopol şi lee
a) din partea: clerului înalt grecesc,
I/

din partea lui Vasile Lupu al Moldovei, care voia

rusalim; b)
să împartă cu unul mai bogatde cât cl, grija sarcinilor bănești
AS

“ale patriarhiei constantinopolitane; c) din partea deosebitelor

Greci,
popoare supuse împărăției turceşti (Români, Bulgari, Sărbi,
UI

Clement
Albaneji, etc.); din partea Romei apusene, unde Papa
al VIII, visa ca, alungând pe Turci cu ajutorul împăratului Ru-
împreună:
“doit al II, a principelui Ardealului, Sigismund Bathory,
BC

cu domnii noştri, Mihai Viteazul în "Țara Romănească, Aron și

Răzvan în Moldovajși al Țarului Moscovei va scoate
Ştefan
 d ă Revista Moldovei .

Constantinopolul de supt stăpânirea. păgână ŞI-L va trece: supt

Y
Biserica latină.

AR
Petru cel Mare dacă se gândeşte „Şi el, după cucerifea A-
zovului și participarea biruitoare la pacea de la ît99, că mar fi
rău să se întindă în aceste părți, este îndemnat și luminat a-

IBR
supră sud-ostului european, de: 'moldovanul Nicolaie Milescu Spă-
tarul, care era secretarul biroului ambasadorilor, adică acela care
asculta soliile și raporia stăpânului spusele lor. Alături de Mi-

YL
:Tescu, tot un român, tot moldovan, este acela care îndeamnă pe
țar să. întreprindă o acțiune în părțile noastre: e Dimitrie Can-

SIT
femir, fostul domn al Moldovei, care; înainte de'a fi fost omul
cel mai învățat: din. Rusia, fusese omul "cel mai învățat din im
periul otoman.
EL avea tot interesul să aducă şi să aiute
ER
ceste părți, doritor fiind: de stabilitate, de întemeiere a unei
pe Ruși în a-
di-
nastii, de autonomie largă de domn în țara lui“. (N. lorga).
NIV
„După Petru cel Mare Rușii, croiudu-și planul'de'cucerirea
peninsulei balcanice, vin ei însişi în aceste “locuri, fără a ma
aștepta ca până. acum îndemnuri” de la alții. ia
LU

Țarina . Ecaterina ]]; caută ca, sprijinită i'pe popoarele de la

Dunărea și din Balcani, să. dea. lovitura de grație Turcilor.
Ea se înțelese în această privință şi cu împăratul Iosif, cu
RA

care se întâlni la Cherson în Crimeia (luaiă de la Tatari în

1783). Cu prilejul acestei întâlniri s'a înălțat un arc de: triumf
NT

pe care sta scris: „acesta este drumul la Constantinopol, (N. lorga)

Impărăteasa botezase chiar pe un nepot.de fin al ei Con-
Lantin cu. gândul că acesta are să fie împărat la Cons tantinopol,-
CE

precum fusese întemeitorul orașului Constantin cel Mare.

„Dar planul acesta. nu izbuti, dovedindu- -se că orânduirea-
succesiunii otomane ni era o chestie numai între Rusia și Tur-
I/

cia, cu amestecul doar al Austriei, ci o problemă mult mai grea,

în legătură cu toate interesele europene
AS

pe care revoluția fran-

ceză le scormonea, aducând la lumină trezirea conştiinţei naţio-
nale.a popoarelor“ (N. lorga). - -
UI

Fără această trezire a conştiinţei naționale și fără intere-

sele popoarelor apusene aici în orient, noi astăzi n'am fi mai a-
BC

juns a fi o Românie-unită, ci poate de mult eram o gubernie

moscovită.
pri
ek
pr
 OI E a |
__ Revista Moldovei ,
ae a o 45

Y
PITT ze

AR
“In această Ltiptă de cucerire, a iper
iului turcesc noi cari
eram vasalii Porții şi în calea dușmanilor
Buco- ei am. perdut
„vina la 1775 şi Basarabia la: 1812,

IBR
„dar fără să” stăm la luptă
cu nimeni, fără să fim biruiți, fără să înche
iem vre-un tratat pe
-care să-l: fim: iscălit şi urate.
Astăzi când ne răfuim cu sovietele, când

YL
le cereri tezaurul
încredințat Moscovei țariste în timpul războiuli mondial, ele cauti, |
spre a se: feri 'de orice răspundere, să ne arăte că Rusia este
cea păgubită, nu noi, de oarece

SIT
am luat cu. forță, nu numai Ba-
sarabia dar Şi Bucovina, „împotriva voinței popoarelor ce locuese
în ele.. |
In “consecință, sovietele cer ca aceste provincii să ER le fie
restituite, sau, în cel mai rău caz, să se facă plebiscit, pentru ca
„pe baza lui să se hotărască în sama cui trebuie să rămân
ă.
NIV

Argumentele lor de căpetenie sunt: a) că Basarabia și chiar

Bucovina mau fost luate de la Români, ci de la Turci de care
depindeam; b) că majoritatea populaţiei are sentimente ruso-file
LU

nu române, deci cu sila și pe nedrept sau ancăat de Romănia!

c) că gura Nistrului e la patru ceasuri distanță de Odessa, priu-
Cipalul port: al “Rusiei; d) că, Bucovina, fiind-că a fost alipită de
RA

“Austriaci. în mod trecător, la guvernul aiu Lenibergul- -Galiţiei,

care nu era de cât Haliciul, străvechiul Haliciu rusesc, Rusia
Roșie. a regelui Daniil, urmează că acum când sa lichidat cu
NT

imperiul habsburgic, . părțile care în mod provizoriu aparțineau

Austriei, să revie acum la Rusia-Nouă, îndeplinind revendicările
CE

vechii: Rusii, cu atât mai mult” cu, cât acolo în Bucovina, este o.
populaţie rusească covârșitoare!
--Să. luăm pe rând fiecare argument: a ,
I/

Sovietele uită: împrejurările istorice în. care noi ne-ai. în-

cana Turcilor. Lipsindu-ne puterea de a ne apăra impotriva
AS

"tuturor vecinilor hrăpăreţi, noi am. împrumutat această putere de.

la Turci, recunoscându- le suveranitatea în 1513, când între Mol-
UI

_dova şi Poarta's'a semnat 'de Bogdan Și Selim ] un. tratat care .

în art. prim spune. lămurit: „Poarta. recunoaşte. Moldova „ca o.
țară liberă și independentă“, iar. mai departe: |. Sapănleea, voe-
BC

vozilor se va întinde pe întreg teritoriul Moldovei“. -

Ori teritoriul Moldovei era destul de bine cunoscut, Ștefan
cel Mare 'avea linia Nistrului: în întregime cu „cetățile Hotin, So-
 „Revista Moldovei _
36

Y
Orheiu, Tighina şi Cetatea Albă, Aceleași hotare, le avea

AR
rocă,
şi Bogdan, cu deosebirecă Chilia şi Cetatea - albă intrase în
(0484).
fidda Turcilor încă din timpul tatălui său
Nord Ştefan ocupaseîn 1502 Pocuția, „fara bunicului

IBR
“La
toate cetățile până
săă“, dincolo de ţara Sepeniţului, stăpânind o
la alei LL
al Il un:
Când "mai târziu Petru Rareș încheie cu Soliman

YL
-
fi păstrate.
tratatse spune deasemenea: „Frontierele Moldovei vor
intacte în toată intinderea lor“. N ae
„Petru Rareş avea în această vreme hotarele tatălui său —

SIT
tă supt îra-
ba la nord tindea să ocupe din nou Pocuția perdu
sate și cinci-zeci +
"tele său Bogdan (1510) „țara cu trei sute de

între linia Bâcului şi raiana cetăților Chilia

ER
de târguri“, Abea la 1538 perde întregul ţinut care
şi Cetat ea-Al
e.
se întind
bă.. -
lor ţării
„- "De aci.se vede limpede care era întinderea hotare
NIV

câre Turcii se legau a Je-păstra neatinse în toată

Moldovei,pe
E aa a
întinderea lor.
“La Pacea de la Carlowltz, 1699, când Polonii cer țările
LU

. „căci acest
Moldovei, Turcii răspund că nu pot să le cedeze
t prin sabie!“
principat sa supus Porții de bună voie nefiind cuceri
supt Turci, cari
RA

Așa fiind noi păstram integritatea teritorială

maveau dreptul să-şi plătească pierderile în războiu cu pământ
din țara noastră! Cine s'a atins dar de Bucovina Și Basarabia,
NT

Noi:
s'a atins de noi,nu de Turci, în neputințade a ne apara!
nu ne
doar nu făceam parte integrantă diu imperiul otoman care
prada
cucerise cu armele să aibă dreptula face ce va voi cu
CE

.au înţele s domni i români , felul

- dobândită pe urma biruinţei. Aşa
au în-
închinării lor, de a ne păstra integritatea teritorială, aşa
a aşa au înțeles mai târziu - şi (arii.
I/

ţelea Turcii suveranitatelor,

Rusiei, când au încheiat tratate similare cu. domnii Moldovei
AS

la 13 Aprilie 1711, încheiat cu

Petru cel Mare, în tratatul de
Dimitrie Cantemir. hotăreşte prin art, |: „Moldova va obținea ve=
chile sale frontiere. până la Nistru, precum şi Bugeagul“. .
UI

a „Bugeagul de
era Basarabia sud pierdută supt Petru "Rareș.
Deci Ruşii cuoaşteau foarte .bine la începutul v. al XVIII drep-
BC

“turile noastre teritoriale, legându-se a le restatornici în toată

întinderea lor până la Nistru, |
„Şi care erau aceste hotară moldov eneşti ,în vremea lui Petru
 Revista Moldovei. __ _ _ A7

Y
AR
cel. Mare? Dimitrie Cantemir însuşi ni le arată lămurit în cartea
sa întitulată „Descrierea Moldovei“: scrisă în româneşte, în la-
tineşteşi tradusă mai pe urmă în nemţeşte (1769, Berlin).

IBR
Ii E! spune: „In vremile vechi, Moldova erâ împărțită în trei
părți: Ţara de Jos, Ţara de Sus și Basarabia, în care se numără
23 de ținuturi”. Se

YL
"Ce cuprindea fiecare parte? |
- Țara de Jos cuprindea ţinuturile: Iașul, Cârligătura, (ca-
pitala la Tg. Frumos), Romanul, Vasluiul, Tutova, Tecuciul, Putna,

SIT
Covurluiul, Fălciul, Lăpușna de care ţinea și Tighina, Orhciu și
” Soroca (12 ținuturi);
“Tara de sus: Hotinul, Dorohoiul, Hârlăul (unde este şi tîr-ER
"_gul Botoşanilor), Cernăuţul, Suceava, Neamţul şi Bacăul (7 ţinuturi);
Basarabia: Bugeacul, Akermanul (Cetatea Albă), Chilia şi
se
Ismailul (4 ținuturi). —— Deci 'pe vremea aceia prin Basarabia
NIV

de azi și pe ne-
“înţelegea numai partea de sud a Basarabiei
dintre
drept i-au dat acest nume Rușii,la 1812, întregii regiuni
Moldovei,
Nistruşi Prut. „Acestea sunt toate cetăţile şi oraşele
LU

cunoştea a-
cele- ce aveau între sine. privilegii“. Petru cel Mare
cuprins în-
ceste hotară, şi drepturile Moldovei asupra “ținutului
iar sovietele
4re Prut, Nistru, Hotin, Cetatea Albă şi Dunărea,
RA

concepțiile de expansiune țaristă nouă, nu

de azi, însușindu-și
țarii vechi. Noi suntem de-
_ TeCcunosc nimic din ca recunoaşteau
NT

ruseşti şi ne aducem aminte_că ciiar

prinşi cu aceste concepții
încheiată între Rusia şi Ro-
convenţia de la 16 Aprilie 1877,
explicit: „M. S. Impăratul
în care în art. 2 se spunea
CE

mânia,
integritatea actualii
Rusiei se angajază să menţină şi să apere atunci
integrității de
a României“ na fost respectată! Apărarea
smuls din nou cele trei judeţe basa-
stim cum s'a făcut: ni sau
I/

1856!
rabene, dobândite prin convenția de Paris,
de ieri tratatele cu
AS

Aşa au ştiut să respecte țarii Rusiei

drepturile noastre istorice, sovie-
noi şi așa ştiu să recunoască
tele de azi! Procedeul lor este tăgăduirea oricărui drept, arătând,
UI

falșe și tenden-
“că „argumentaţiile noastre sunt versiuni absolut
avea niciO înrăurire
_ţioase“ care la urma urmelor, „nu pot
BC

cu alte cuvintenu dreptul,

pentru rezolvirea acestei chestiuni“,
relațiunile noastrecu
ori cât de vechi ar îi el, poate hotări în
Ne-au. Spus-0
sovietele; ci tot forța, ca şi pe vremurile țariste,
 38 | | a - Revista Moldovei

Y
lămurit diplomaţii din Viena, învinovăţându- -ne. că, nu înţelegem

AR
că trebuie - să ne lăsăm. sfâşieţi! Se repetă cu noi povestea! me-
| lului slab învinuit că tulbură apa lupului ce stă gata. să-l spârcue!
| Dar să trecem mai departe, la plebiscit, na

IBR
! Singura cale pe care Românii pot dobândi. Basarabia și
Bucovina, strigă 'sovietela în lumea largă, este plebiscitul. „Pe
această cale guvernul român se va putea elibera . de învinuirea

YL
că deține, Basarabia cu forța, după cum deține și Bucovina, îm-
ot riva voinţii majorității țăranilor ucrainien „cari „Iocuesc. în. a-
ceastă provincie!“ - Di |

SIT
Plebiscit?- Auto- determinare ? - Dar. cine să. „determine“
despre ei înşi-și. în Basarabia
? „migrații. băgaţi cu ghiotura”
timp de. o sută. de ani supt stăpânirea rusească?
din fundul Rusiei să aibă dreptul să „determine“ ER Caţapii aduşi |
jar badea lon -
smomit ori: dus cu sila pân&n coclaurile Caucazului sau pe ma--
NIV
lurile Am: irului între Tatari, să maibă nici un drept: (pentru că
fue aici, și unu e aici fără voia luit) asupra pământului 'pe care
ai lui Pau lucrat sute de ani şi în care li s'a coborât cenuşa?
LU

Dar suiletele flăcăilor basarabeni jerttite pentru o cauză streină

pe toate câmpiile de luptă aie lumii! Ele nu vor putea veni la
vot, dar în schimb o să vie toți isgoniții prin robie și foame de
RA

acelaş regim sovietic, care, pute ndu-i omori ieri, înțelege a

sc folosi azi de aceiași osândi iți “scapați urgiei sale, pentru a
smulge moșia drepţilor ci moștenitori ?
NT

Și e deajuns ca un usurpator să lese un secol întreg în

întunerec cucerirea sa, peniru ca să se folosească de întunere-
CE

cul 'din sufletul unei generații, îti nădejdea că ar putea-o mom

către o hotărâre, care ar îi o crimă pentru urmașii săi ? |
Dar unde, în toată istoria, sa văzut un singur caz în care
I/

un popor să- :si fi făcui râs ast-fel de dreptul său? (N. Iorga).
AS

Plebiscit, prin urmare, în condițiunile. actuale în care se

găseşte: Basarabia, nu se poate admite,
„7 „Dealtfel el este un mijloc excepțional, bun pentru a re-
UI

"z20bvi' dificultăți internaţionale, acolo unde nu este posibil a se

stabili prin alt mijloc drepturile politice. Populaţia Basarabiei 'are |
BC

însă un caracter eminamente român- și ea a manifestat în repe-

tate rânduri voinţa sa. In acest caz propunerea plebiscitului are
i caracter inuti] Şi vexatoriu. Basarabia face parte “din orga-
 Revista Moldovei

Y
===
39
TI

AR
nismul viu.al nației române. Este imposibil să i se propună îu-
tr'o. manieră sau alta ca să se lase a fi amputată“ (Langa Răș-

IBR
canu, conferința de la. Viena). Se
„Dar oare acum când diplomaţii Angliei, Franţei, Italic! şi
Japoniei au aprobat alipirea Basarabiei la vechile hotare ale

YL
Moldovei,noi Românii mai putem admite plebiscit punând în
cumpene aprobarea lor? Nu ar fi o călcare în picioare a hotă-
rârii. aliaților, călcare neiertată care ar avea efectul de a pră-

SIT
buși în mod dezastros întreaga noastră politică ? Oare
externă
Sar putea să ne tăiem noi singuri.craca de supt picioare și să
ne. prăbușim în abis de gustul sovietelor care atâta așteaptă ?
Dar plebiscitul
ER
cerut de soviete este nuinai o vorbă mare;
pentru a face răsunet în lume, în dreptatea căruia nici ci nu
cred, dovadă că nu-l aplică înlăuntrul republicelor federative.
NIV

Sovietele din Moscova, mar îndrăzui niciodată să-şi veri-

fice puterea lor prin plebiscit. Ele guvernează Rusia nu pe baza .
unui plebiscit pe care totuşi caută să-l impute altora! Se vede
LU

că el.e o unealtă bună pentru țările burgheze, nu pentru de-

mocratismul. bolşevis! Dovadă că wau lăsat dreptul de autorde-
terminare De care totuși Pau cerut de atâtea ori, nici Ucrainei,
RA

„nici Georgiei, nici Aserbeidianuilui.

apoi condițiunea pe care ne-o cer sovietele, de a cvacua
Basarabia, pentru a se face plebiscitul fără prezența noastră a-
NT

colo, de sigur că convine foarte bine diplomaţiei rusești! Intro

noapte bolșeviciiar ocupa întreaga Basarâbiv, trecând Nistru,
CE

şi în»urmă ar râde cu hohot de „naivitatea, dacă nu chiar de

prostia noastră fără samăn! Aşa fiind, nici nu poate fi vorba de.
plebiscit în Basarabia!
I/

za
:*

află la patru ceasuri distanţă de prin-

AS

| Că aura Nistrului se
cipalul port al Rusiei.și că, din punct de vedere strategic, acust
fapt este foarte primejdios pentru flota rusească, o credem!
UI

Dar întrebăm: Aceşti oameni ai păcii, opuși ideii chiar a

războiului, de ce se gândesc la situații strategice ! Pentruca
să menţie pacea? Insă-şi arguimentaţia. lor dovedeşte că nu!
BC

i Ş'apoi cine e vinovat de această situație ? Noi? „Doar nu

noi am tras cursul Nistrului pe- unde este acuma și pici noi
mam aşezat în vecinătatea lui „principalul port al Rusiei“,
 40 | o Revista Moldovei -

Y
„Nistrul este de la Dumnezeu, unde” este. lar Odesa, pe

AR
locul: unui: vachiu sat tătăresc, Hagibei, a fost creiată. acum o
sută de ani, prin îngrijirea francezului Richelieu, fără care Rusia,

IBR
War avea aici „principalul ei port“ întrun loc care nu e debu-
şeu natural pentru stepele ei, ci însamnă. tendinţă politică de
Q exercita: heghemonia asupra basinului apusan al Mării Negre.

YL
- Aşa a ajuns Rusia să se așeze la Odesa, pecând n0i sun-
tem la Nistru ca popor, din -fandul vremilor, iar ca stat, înainte
de: 1400! Și noi am ajuns acolo nu datorită lăcomiei unei di-

SIT
„nastii, nu ambiţiunii unei clase -războinice, nu programului unei
organizaţii politice, ci. expanziunii fireşti a unei rase.
lzgouiţi de acolo, am revenit, cum varga de fier încovoiată
ER
violent se întoarce la punctul ei: de plecare, „ba lovește chiar tot
aşa de violent în partea cealaltă — ceia ce noi mam făcut, căci
NIV
nici-o bucăţică de pământ strein nu se află în mâna noastră la
acest hotar“. |
Aşa fiind cei ce au mai-multe şi mai străvechi. drepturi.
aici la Nistru, suntem noi Românii din Moldova, nu Rușii din
LU

Odesa! Aceasta au înțeles-o altă dată și 'stăpânitorii moscoviți,

căci limba românească a fost oficială până la 1870 în Basarabia
RA

“iar în administraţie a stăruit până după 1830.

„In sfârşit împărăţia sovietică, care a învățat pe de: rost tot
programul tiranilor pe care i-a răsturnat; în răzbirea ci, nu nul-
NT

mai către sudul, dar. și către apusul Europei, dator să sc refor-

îmeze rusește, are nevoie a trece peste trupul tuturor micelor
e
CE

popoare de la această graniță!

„Un popas în acest „Drang nach... Westen“ este şi mica
noastră Bucovina. Am arătat argumentelepe baza cărora Buco-
I/

vina ar reveni Rusiei nu României, de la care a fost ruptă ge

Austriaci! Dar afară de argumente istorice, sovirtele arată „că în
AS

Bucovina este e populație rusască covârşitoare. E adevărat că

Austria şa dat toată silința ca să anuleze caracterul etnic, co-
UI

lonizând-o cu populaţie... ruteană! De aceia Bucovina azi e plină

de Ruteni! Dar asemenea "colonizări avem. Și în „alte provincii
româneşti. Avem. în Banat (Şvabi şi. Sârbi), avem Ruteni în Ma-
BC

ramureş, Unguri în Ardeal, avem Germani, Franceji, Bulgari,

Ar-
meni, Ruşi pravoslavnici,in sudul Basarabiei, etc. Oare aceşti co-
joniști pot creia drepturi congencrilor lor din statele vecine ?
"“ Revista Moldovei | i 44

Y
STR

AR
i „Colonizările nu se pot confunda cu expanziunile etnice,
care aeestea, sunt în adevăr probe de vitalitate și de iniţiativă,
Coloniile dau, după ideile de. azi, dreptul la autonomie, numai

IBR
când ele sunt vechişi înfăţișază o importantă populaţie com-
pactă, In niciun caz îusă coloniile nu pot servi pentru a spri-
jini, pretenții din partea. acelora cari au fost transportati astfel

YL
numai pe singura cale administrativă. Privilegiile lor chiar îi
despart de pământul pe care-l ocupă. Privilegiile ţin locul
acestui. pământ. Coldnii stăpânind pământul țării românești,

SIT
supt raportul folosinţei sale numai, ci nu pot creia, prin simpla
lor prezență aici, drepturi statelor pe care cei de acelaş neam
şi sânge.cu dânșii, le-au creiate aiurea, ER dându-le altă direcţie.
Prezența Rutenilor la noi în Bucovina, Basarabia, Maramureș,
prezența Sărbilor în Banat, a Maghiarilor, a $vabilor și Saşilor,
în Ardeal, etc. nu creiază drepturi pe teritoriul nostru, nici Ru-
NIV

şilor de peste Nistru, nici Germanilor şi nici Sârbilor! Dacă'ar

desigur că şi Franța cu Italia, ar putea prezenta .
fi. aşa atunci
atât în Banat cât şi in Basarabia de Sud,
revendicări teritoriale,
LU

- din cauză că ,aeolo coloni franceji şi italieni au fost aşezaţi prin

administraţia austriacă şi rusă“.
acestor colonizări, ar trebui
RA

„Şi dacă s'ar admite valoarea

Germanilor, de pildă, recunoașterea stării de lu-
să sc conceadă
şi Lorena“,
„cruri creiată prin cucerirea de la 1871 în Alsacia
NT

că- plebisci-
Aici, dacă ar fi cerut auto-determinarea, de sigur
iul ar fi hotărât unirea cu Germania nu cu Franţa, căci Germa-
au covârșit
nii au grămădit atâta element nemţesc acolo în cât
CE

luând cazuri mai recente, ar urma

aproape masa franceză. Dar,
recunoasc şi
ă starea de lucruri
ca pe temeiul colonizării să se
războiului mondial, au făcut
creiată de Germani, cari, în timpul
I/

pe teritoriile franceze cucerite, pe care le-au

colonizări în masă
să le c-
AS

stăpânit mai mult de doi ani şi cari au fost constrânși

sovietic al
Vacueze numai prin victoria finală ! După principiul
îi trebuit să
plebiscitului, de bună samă că aceste teritorii ar
UI

la vot, clementele” germane co-

rămâie în: mâna Germanilor, căci
franceze autohtone, masacrate,
- jonizate ar fi întrecut elementele
BC

|
siluite, dislocate și spăimântate!
Dacă sar admite asemenna principii, atunci nuar mai fi
ce un cuceritor ar
pe lume popor sigur de dreptul său, după
întrebuința mijlocul de colonizare de care am vorbit,
 49 | o Revista Moldovei

Y
AR
" lată de ce: şi noi “Românii, nu putem admite plebiscitul nici
în Basarabia, nici în Bucovina, căci mulțimea de azi a - elemen-
telor streine colonizate : ar putea. aduce tăgăduirea drepturilor

IBR
noastre de. veacuri. |
Nu au admis plebiscitul, în aceste , condițiuni nici acei. „de
la Brest-Litowsk şi nu-l putem admite nici noi. Cazul nostru

YL
este identic cu cel al Estoniei şi Lituaniei ! O nație nu trebue
să se joace-cu drepturile -ei împrescriptibile, lăsându- le în sama
"tuturor streinilor cari mau nici” un legământ cu pământul ei, al-

SIT
tui decât al folosinţei condiţionate. | |
| De altfel țările Europei au înțeles că „spiritul imperialist
“al dinastiei Romanov a renăscut violent în' reprezentanții actuali

rabici, cât problema mediterană.

ER
ai sovietelor, cari au aruncat în discuţie nu atât problema Basa-
Pe Rusia o interesază înainte
NIV
de toate drumul către Constantinopol şi strâmtori, drum care a-
menință din nou pacea europeană. Marile puteri. mediteraniene
pricep fără îndoială că Basarabia constitue nu numai ultima. li-
LU

mită a civilizației latine dar şi prima tranșee a politicii medite-

râniene în lupta împotriva bolşevișmului, care a luat iorma. ner-
voasă de imperialism sovieiic. Dar nu pe sprijinul Europei con-
RA

ştiente de intenţiile ruseşti trebue să ne bazăm noi îi apărarea

drepturilor noastre. Nu.Câud ştim la ce ne putem aștep sta de la
la orice “Rusie, cânul aceasta ne-a arătat-o înainte. de
NT

Rusia, de
săzboiu, ne-a arătat-o în vremea războiului, ne-a arătat- o după
războiu, câud la Viena ne declară solemn că „argumentaţiile ÎS-
CE

torice nu pot avea. nici o înrâurire peniru rezolvarea . chestiunii

Basarabiei şi Bucovinei“ înțelegem de la sine că, alături de o-
pinia favorabilă a Europei, alături de drepturile noastre strămo-
I/

şeşti, alături de puterea. noastră armată, trebue să le opunem şi

sufletul, câştigat pentru totdeauna, al oricărui bucovinean şi ba-"
AS

sarabean. Fără aceasta mavem tăria nici siguranţa hotarelor trase,

T. CRUDU
UI
BC
 Revista: Moldovei N 43

Y
AR
Un om al datoriei
E Trx uri

IBR
Din dimineața zilei de 22 Martie, Neculai V. I0-
nescu, profesor al Liceului Laurian din Botoșani, doarme
Somnul veșnic al celor fericiţi cari cu: prisosință şi-au

YL
indeplinit misiunea pe pământ.
Ca un pustnic, departe.

SIT
de fre ământările lumei;stă-
fea rețras în chilia de la N aa
“Liceu, şi-şi căuia decăr- ER |. 2
file Ii, de temele. elevilor |: :-.
“lui, de conturile şcoalei. |... .: Se
NIV

lui SE | po Ei | ” RE |

+ Societatea datorește |! tir

mult acestui om de bine | "o
LU

care ştia să pie “cu punga tz

lui -și cu munca lui nepre- Sita
RA

cupețită în sprijinul insti-

tuțiilor folositoare maţi-
NT

„mei. Ca o dovadă de cea - li

mat . mare. desinieresare
1803 e 1924.
CE

şi totodată ca un al. |
de înaltă - virtute Romană stă chilanta No. 99 in
:” Registrul chitanțier al comitetului scolar, prin care do-
I/

nează Liceului suma de 1:00 lei, proveniți din onorarul

refuzat de D-nii D-ri E. Tauber și N. Șmelt, plus pro-
AS

cenleie la acești bani până la A [i eruaric, daia. chiian-

UI

rr

ranei mele făcută de asasinul și banditul E. P.“ Şi.ca

o 'coincidență fatală, tocmai în monientul când colesul
BC

nostru se scoboră în mormâiit, tocmai atunci și Curtea

cu Juri își dădea și. verdictul de achitare a. QCestui in-
 44 ” Si a Revista Moldovei

Y
său ! Necu-
oral, «care atentase la viata binefăcătorului

AR
tatea inimei
“lai Ionescu, a spus-o de atâtea ori, în bună
din toată
sale și in credința că se va îndrepta, îl iertase

IBR
inima pe acest.- nenorocit. ui
— Clădirea: Liceului Laurian datorește mult acest
vegea
casier - meticulos, acestui Argus. neadormil, care

YL
la strângerea fonăurilor necesare reclădirei.
— Buia reputaţie a Liceului nostru datorește mult

SIT
os.
acestui Profesor neobosi, acestui cărturar conştiinci
— Acest om care mi avusese parie pe lume. de 0
în
ER
familie proprie a lui, de şi a. dorit-o așa de muli,
oc să ducă o viaţă de farniente ca mulți alții cari se
păd scutiţi de greutățile familiei, și-a înlănțuit toate por-
NIV

de
“nirile tinereții în călușele voinții, şi toată dragostea
care era capabil un om ca dânsul a îndrepiat-o spre.
LU

scoală: Toată viața, ei i-a dat-o în dar. Și ca un ade- -

“vărat părinte, care se îngrijește de copiii -lui și: după
moarte, toate economiile adunate de el o viață întreagă
RA

în modul cel mai cinstit şi mai curat, Liceului Laurian

le-a lăsat moștenire. |
NT

— Cu greu va găsi școala noastră unul aseme nea

lui. Cu greu va găsi “societatea noastră un altul care să
CE

lucreze mai aprig Și mai dezinteresat - pentru binele și

propășirea ei.
— In toată viața lui de pesie 60 de ani, în “toată
I/

cariera lui de. peste 30 anu, nu i s'a găsit de câ: un

AS

singur cusur : era prea excesiv. Da, excesiv de cin-

stit a fost în viata lui privată, excesiv de drept a fost
UI

_În raporturile lui cu lumea, excesiv de zelos şi conști-

“incios în îndeplini ea datoriilor sale. |
BC

Fie ca şi noi, şi copiii noștri, când vom pleca la

vremea noastră din această viaţă, să ne putem pre-
zenta în fața Judecătorului Suprem cu acesi singur cusur.
 Revista Moldovei Sa A
| 43

Y
— Dacă unii dintre noi, conform învățăturilor so-.

AR
„cratice, pot. să privească moartea-n față cu senină- *
"tate, so privească! Fericiţi sunt aceia ! Căci, dacă

IBR
“moartea în sine nu este nici un rău, dacă ea unu este
de cât țrecerea din această viață într'o alta, atunci de
„ce să. ne îndurerăm, . e

YL
, Eu însă, în fața morții reci, mă declar slab şi ne-
putincios.! Și ceia ce au făcut părinţii noştri, ceia ce

SIT
au făcut moşii și strămoşii noștri, plângând la căpă-
(Qiul prea iublților lor adormiți întru Domnul. firea mea
de om mă sileşte să fac la fel: depun prinosul meu de
ER
- Tacrimi pe mormântul prea bunului meu coleg și prie-
fen, Neculai Ionescu, și, ca unui bun creștin ce a fost
NIV

în tot timpul cât a trăit pe acest pământ, îi Spun CU-

-vinte creştineşti : O viață întreagă te-ai străduit şi ai
O-
LU

muncii pentru alții. Ai şi tu dreptul acum la liniște.

ușoară !
-dihneşte în pace, prietene ! Fie-ţi țărna.
C.I. ȘTEFĂNESCU
RA

, profesor
a STR 3
O c)
NT

Reforma Calendarului
CE

t, a avut
| După cum se ştie, în luna Mai anul trecu care sa
Constantinopol,
I/

loc conferinţa interortodoxăîn eşi cu reforma Ca-

ocupat, între alte chestiuni imp ant
ort
AS

erinţa neputind re-

lendarului creştin. Deocamdată Conf de grea, s'a oprit
destul
zolvi definitiv această chestiune | |
a
UI

la1)două soluţ ii şi anume:

. Sa admis, în mod provizor stabilirea acordului
icei de răsărit cu
între timpul arătat de Calendarul biser zile cu care bi-
BC

fimpul soiar, prin eliminarea celor 13 Iulian,

ce se conduce după calendarul
serica ortodoxă,
 46 o | o „Revista Moldovei

Y
a;rămas în urma :celorlatţi creştini cari: se conduc după i

AR
calendarul Gregorian. Acest acord va avea loc la toamnă. .
când în loc del Octomvre st: v. se va zice 14 Octomvre..
Prin această "corectare admisă. în calendarul bisericei

IBR
ortodoxe, perfect justificată știinţificeşte și de acord cui
mersul Soarelui, nu numai că ar „dispare încurcătura de
astăzi cu 2 calendare (unul civil și altul bisericesc), şi

YL
deci cu 2 rânduri de sărbători, dar mai mult, toate bi-
sericele creștine de răsărit şi de apus ar avea sărbătorile
|

SIT
religioase în aceiaşi zi. ...
2). Avîndu-se în “vedere că nici calendarul “Grego-
rian, nu este îndeajuins de. exact, după cum vom vedea, E
ER
Conferinţa Q decis: reforma totală a calendarului pen
tru toată creștinătatea.
„In acest scop, Patriarhul din Constantinopol se va
NIV
“adresa în numele Bisericei Ortdoxe, Ligei Naţiunilor pen-
tru 0 colaborare comună a creștinătăței în vederea al-.
cătuirei noului calendar. Chestiunea fiind pusă la ordi-"
LU

nea zilei, diferiți cunoscători, de la noi. și de la alte po-

poare, au inceput: discuţia prin gazete și reviste, propu-
nând fel de fel de soluţii, în scop de a găsi pe cea mai
RA

bună şi mai practică. Propunerile mai serioase se adre-

sează sfântului Sinod,.care la rândul său le va comiinica
NT

Patriarhiei din Constantinopol şi aceasta Ligii Naţiunelor,

spre a se avea în vedere la o viitoare discuţie a ches-
tiunei.
CE

După cum au pornit lucruriie, suntem. convinşi că

din partea României vor fi propuneri, cari să ne facă
cinste. Spre a contribui cât de puțin la lămurirea pub-
I/

licului, noi am hotărât a publica în revista noastră, tot

AS

ce vom găsi mai ce seamă în legătură cu chestiunea:

calendarului. Deocamdată, dăm în rezumat propunerile
publicate până acuma. Spre a înlesni înțelegerea tuturor
UI

cetitorilor, vom arăta în scurt care sunt greutățile ce în-:

timpinăm în aranjarea calendarului precum și lacunele
BC

actualelor calendare (luiian şi Gregorian).

Toată greutatea în aranjarea calendarului, -vine de
acolo că anul tropic (adică după mersul soarelui) este:
 Revista Moldovei
IDDa a a era a a aaa E
2
di

Y
de 365 zile, 5 ore, 48. minute. şi 45.98
secunde, care în

AR
îracţie zecimală” tevine la: 365, 242198842592
59... zile,
adică o fracție fără siirşit, „Care aproximattv face
un sfert
de zi (6 ore), Cum însă în anul civil nu putem

IBR
admi
îracţii de. zile,. suntem nevoiţi a considera anul civil te
de
365 sau 366 zile, adică în zile întregi; Avândi însă, bine
înțeles" grija că un. număr mai mare de ani tropici (de

YL
„eX. 100) să concidă cu acelaș număr de ani civili. Peu-
tru a. ținea acordul între anii tropici și anii civili, în de-
Cursul veacurilor, Sau îăcut mai multe propuneri

SIT
dintre
care vom arăta:
-a) Cales darul Iulian
ER
_b) Caiendasul Gregorian
c) Propuneri noi.
NIV

1) Calendarul fulian datează de pe timpul Republi-

cei romane, de la luliu Cezar. Acestaîn calitate de mare
pontifice și dictator, sfătuit de astronomul Sosigene, a
LU

admis anul civil de 365 zile și 6 ore, adică cu 11 mi-

nute -14.02 secunde mai. mare ca anul (ropic. Deoarece,
6 ore:pe an fac o zi în 4 ani, de aici urmează că la
RA

fiecare 4 ani vom avea un an de 366 zile, zisan bisect,

pe când, cei întâi 3 ani socotiți a 365 zile suntordinari,
„Acest calendar admis de Romani, a trecut nemodi-
NT

ficat la creștini, cari doar încep numărarea dela tiașterea

Mântuitorului, şi a rămas nemodiiicat la noi ortodoxii
CE

până ” n ziua de astăzi. Din această cauză, în 1923 ani,

acea mică diferenţă nebăgaiă în seamă peniru un ân,a
devenit în acest timp 13 zile, cu care noi ortodoxii am
rămas în urmă, deoarece avem un an mai marecu ll.
I/

14.02 s. NI
AS

2) Calendarul Gregorian. Catoliciipe la anul 1582,

pe vremea papei Grigore al XIII sfătuiți de astronomii
Lilius şi Clavius au făcut corectarea calendarului, prin
UI

suprimarea. celor. 10 zile, cu care rămăsese în urmă pînă

la acea dată, din. luna Octomvre și astfel s'au pus de
BC

acord din nou cu mersul soarelui.

In acelaş timp, | sentru ca. pe viitor să nu se mai
 jă a a | omn bevista Moldovei .
e
IE pipe e== ."c
Ea =Da pe
ae ze A
i DZ III vag
Dra
Tr

Y
11 m. 14.02
-eînoiască desacordul, au observat că acele

AR
ani.De aici ur-
s. pe an, fac. aproximativ 3 zile în 400
mează că pe viitor vom suprima3 zile în 400 ani, din
3 ani bisecți seculari, spre a menține acordul, şi'n ade-

IBR
, 1900
văr aşa au făcut. Deci anii seculari 1700. 1800 la noi.
la “catolici au fost ani comuni. a 365 zile pe când desa-
d
ortodoxii au iost ani bisectilia 306 zile, mărin

YL
Se a
cordul de ia 10 la 13 zile.*) -
Vedem deci, că cu toate aceste modificări, Calen
Gregorian, și. mai vârtos cel Iulian, sunt departe

SIT
darul ala.se
de a fi riguros ştiinţifice, exacte. şi practice. Greş
reped e la ortodoxi,
va repeta, mai încet la catolici, mai
de a se
întPun număr oarecare de
oăsi o soluţie științifică şi practică, care să înlăture
pe ER
aui. Deaci nevoia
-
veci desacordul între anii civili şi cei astronoinici.
. . .
. e. . . 1. .
NIV
>

3). Propuneri noi de modificare a. calendarului.

a), Propunerea profesorului Sârb. Trpcovici. . D-sa
LU

nu se îndepărtează prza mult de actualul sistem,. căci

propune, ca şi până acuima, a se menţine anii comuni
cei nedivizibili cu 4, şi ani bisectili cei divizibili cu 4;
RA

însă pentru a îmyedeca desacordul în viitor între anii

civili şi solari, hotărăşte ca din 9 ani seculari succesivi,
NT

7 să fie comuni şi 2 bisectili şi anume acei cari înpăr-

9 vur da restul O sau 4. Adică din anii seculari *
ţii cu
2000, 2100, 2200, 2300, 2400, 2500, 2600, 2700, 2800
CE

vor îi bisectili numci 2200 şi 2700, iar ceilalți comuni.

b). Modificarea propusă de delegația sârbă în frunte
cu profesorul universitar Milancovici, propunerei lui
I/

Trpcovici, la conferi nța interortodoxă sis amintită este:

de înţelegere cu catolicii,
AS

Spre a se întinde o punte

dintre cei 9 ani seculari consecu tivi vor fi bisectili acei
cari. împărțiți cu 9 dau restul 2 sau 6, adică din acelaș
UI

șir de ani: | | a
2000, 2100, 2200, 2300, 2400, 2500, 2600, .2700,
BC

| =) Calendarul Gregorian întercalând 3 ani comuni în 400 ani, face o

croare admițând un an civii mai mare cu 26.02 sec. decât anul tropice. A-
mică diferență constitue o zi în 3320 ani şi se mărește cu timpul.
ceastă
 a
O _ Revista Moldovei

Y
2800 numai anii 2000 și 2400 vor fi bisectili ca şi'u

AR
calendarul. Gregurian, și deci deosebirea între aceste 2
calendare ar începe mai târziu, după anul 2400.
„€) Propunerea D-lui profesor G. Naneş de la li-..

IBR
ceul Sf. Sava, București. D-sa arată că propunerile de
mai sus: nu numai că mau unici o valoare Științifică dar
nu sunt nici practice, pentru că diferența între anul as-

YL
tronomic şi cel civil propus mai sus este de 2,02: sec.
Această diierenţă. ori cât ar fi de mică pentru un an,
devine o zi în 43000 ani, crește în

SIT
viitor şi deci calen-
darul devine iarăşi nepractic şi supus modificării,
„D-sa dorește un calendar în care diferența între a-
nul civil şi cel astronomic să nu ER fie mai mare ca o zi
sau chiar o jumătate de zi, întrun timp ori cât de în-
delungat; adică acordul să se stabilească de la sine în
NIV

mod automat în vecii vecilor. Condus de aceste princi-

pii şi prin ajutorul unei equaţii foarte simple, care nu
ne interesează aci, ajunge la o formulă deasemenea foarte
LU

“simplă pentru calcularea numărului de ani bisectili în-

tun interval oarecare de ani. Și anume, dacă voim să
“ştim câți ani bisectili sunt în 100 ani, înmulțim 100 cu
RA

numărul "zecimal 0.242198844259259... adică

| 100X(0.2421986...—24.21958... zile;
pentru, 1000 ani vom avea : | îi
NT

1000)0.242198—242.1958... zile. ă
"Rezultatul înmulțirei luat în zile întregi arată că în
CE

100 ani vom avea 24 ani bisecstiliși restul 76 ordinari;

- în 1000 ani vom avea respectiv 242 şi 758; iar fracția
“Zecimală ce se neglija este niai mică de cât 12 ore.
„ Dacă aplicăm aceiaşi formulă în mod gradat vom
I/

găsi că întrun grup de 4 ani consecutivi sint 3 ani co-

AS

“muni și î bisecst și că după 8 asemenea grupe, adică

32 ani consecutivi, urmează al 9-lea grup de 5 ani, din
care 4 comuni şi Î. bisecst; apoi iarăşi de 8 ori : prima
UI

„grupă de câte 4 ani ş. a. m.d. | i

“Rezultă deci, că prin această întercalare reuşim ca
BC

anul civilsă oscileze mereu în jurul anului astronomic,

prin zile întregi fără ca diferența dintre ei să poată de-
 „Revista Moldovei
50.

Y
arc este .
însă at
- veni cândva mai mare ca 12 or e, :De rem

AR
oscila în vecii
faptul că, această mică d iterență, menită.a îi evi-
vecilor până la limita de 12 ore, nu mai. poate:

IBR
cea ,
mai. mare preci-
tătă . nici matimaticeşte, deci ese
ziune “posibilă. de realizat ştiinificește.. +
Vedem deci căn baza formulei. D-lui G. Naneş,
la o: simplă înmul-

YL
calcularea 'anilor bisecstili se reduce
nici.
țire, iar calendarul propus nu. va mai: avea nevoe de
o modificare în viitor, câtă vreme 'sisteinul nostru - solar.

SIT
va fi guvernat de actualele. legi și câtă vreme anul tro-
pic va. avea durata de astăzi. Mai mult, formula subsistă
chiar dacă anul tropic. s'ar schimba, căci în acest caz.

Restul aranjamentului. în
ER
Sar modifica numai coeficentul numerical formulei.
noul calendar,: adică săr-
' bătoarea Paștelui și celelalte sărbători creştineştsei vor... -
NIV

face ușor, conform presciipţiunilor. bisesicești.

d), iaturea socială a calendarului,
LU

-la şcoala Politecnică,

„Dl. inginer [. Ionescu, profesor
a ţinut o- conferință la. Societ. română de ştiinți la 31
.
Dec. 1923"în chestia calendarului. Este interesant-să re- .
RA

zumăm aci părerile D-sale asupra laturei social e a Ca-

n

lendarului. .
NT

D-sa arată cu drept cuvânt încurcătura cea mare

provenită din fapiul că locuitorii României întregite 'în-
trebuinţează, unii calendarul lulian, alți pe cel Grigorian; .
CE

precum şi. nedumerirea” creştinilor. ortodoxi, cari ţin .de

2 calendare: unul civil Gregorian şi altul bisericesc lu-
lian, deci 2 rânduri de sărbători şi câte alte neconsec-
I/

vene. -Inchee arătând că religia creștină nu este ocroti- .

AS

toarea lenei. şi, nici a serbătorilor prea numeroase şi -

neproductive. :
După aceasta socotește timpul de muncă în Curs |
UI

de un an scăzând toate Duminicele, toate sărbătorile re-.

glementare civile şi reiigioase, aniversări, concedii, per- |
BC

misii etc. și ajunge la concluzia că un. funcţionar. sau

- muncitor are 219 zile de muncă şi 146 zile de odihnă
întrun an.-După oare care reduceri posibile, şi presu-
„Revista Moldovei a Da 54

Y
. punând că nimeni. nu întârzie. de la birou,.că nimeni nu

AR
pleacă, mai devreme, că nimeni -nu discută chestiunea
„„lefei şi a înaintărilor şi nici: asupra politicei zilei, ar avea

IBR
„de muncit cel mult 244 zile şi de repaosat 122 zile în-
tun an, e.
„ui Având în vedere că inginerul american |. A. L.

YL
- Waddell, membru corespondent al academiei de Știinţi
„din Paris, care sa ocupat foarte mult cu problema mun-
„.„cii; stabileşte: 30 ore de lucru pe săptămână pentru un

SIT
“om, necesare hranei, îmbrăcămintei şi locuinţei; ar urma
ca cu 1560 ore de lucru pe an (sau 223 zile) ori ce
“ţară abia ar avea. cu ce-și hrăni populaţia, fiind ER stânjinit
:ori şi ce progres. Deci, ca concluzie: trebue.să muncim
“mai mult și mai rațional şi deci în mod firesc să mă-
rim numărul zilelor şi orelorde muncă dintr'un an.
NIV

„> Plecând de la aceste principii, iată propunerile con-

ferenţiarului în legătură cu noul calendar: | |
1). Să muncim 6 zile complect în fiecare săptă-
LU

“ “mână, jar Duminică să ne odihnim

2). deci ca toate
Urmează Sirbătorile religioase,
"naţionale, aniversări etc. se vor serba tot Duminica prin
RA

"- deplasarea lor cu 2—3 zile, înainte sau în urmă.

| An, acelaş timp pentru a se întroduce o armonizare
de peste an,
NT

şi o simplificare în aranjarea sărbătorilor

propune: oo 52 a
şi o zi, cea mai justă
“+ 3). Anul având săptămâni
CE

împărțire a lui ar îi în 13 luni egale, a 28 zile fiecare,

Nou, fără
- sămânândo zi sau 2 în care sar serba Anulsăptăminilor.
ca. aceste zile să între în calculul lunilor sau
I/

". Mai mult. Dacă în această împărţire 's'ar potrivi o

la î a lunei, de aci înainte toate Duminicile
AS

“Duminică
ar cădea lunar în zilele:-1, 8, 15, 22; toate Joile în zi-
lele: 5, 12, 19, 26; iar ziua 13-a din lună ar cădea tot-
UI

deauna Vinerea. DI | LL
- Tată deci, în acest mod, o simplificare interesantă,
care ar aduce după sine căterea zicătoarei: „a face capul
BC

„calendar“, SE Da
"In alte articole, mai târziu, vom ţinea pe cetitoriîn
legă-
curentşi cu alte propuneri ce se vor mai face în E
“tură cu modificarea calendarului.
Constantin Tufescu, profesor
 52 Ia i Revista Moldovei

Y
| | | yu ă j

AR
» + PREOTUL D. ENAȘESLU
E N | SR
A trecut la.cele veşnice, în noaptea zilei de 27 Marta. c

IBR
preotul cu studii temeinice, de teologie și de istorie, omul ciustit
şi muncitor, care se trage dintr'o. cinstită şi muncitoare familie
a orașului nostru. Tânăr, numărând! deabia 38 de ani, plin de o

YL
mare putere de viață lăuntrică, din 'care ne-a dat prețioase roade
mai mult: pe. tărâimul pastoral.al satului său de parohiai,. Zlătu-.

SIT
_noaia,. el:moare :în “plină primavară a puterilor sale, de muncă
şi de creaţie. Școala aștepta într'însul pe unul din- bunii ei lu-
crători. Viaţa socială pierde unnl din rarele caractere a năzuin-
țelor ei după mai bine. Nu-l vom uita niciodată. şi” îi vom urma
intotdeauna pilda lui de muncă și de cinste. ER
Pr. T.:C.
NIV

| | E se SS Ia

o NO TE.
LU
RA

La un an de la reapariţia unimii literare“,

DEI
In colțul de țară al Cernătiţilor, „departe de viața de cafe-
nea Şi intrigări€ literară, vinjoasa Junime literară“ a împlinit Un
NT

an de la reapariție și pe al XIl-lea al existenței sale. Prin jertia

de energie sufletească, în primul rând; prin :vioiciunea firească,
CE

simpatică chiar când săgetează, a secretarului de redacție, prie-

“tenul Leca Morariu, —- anul încheiat. însamnă o sumă de Diru-
4
N inţi și afirmarea: unei _eînirânte tării de suflet în: lupta culturală
I/

a Românimii întregi. | |
Infăţişare distins estetică; 'tipar îngrijit, simpatic.și prin
AS

variarea literei, clișee numeroase, unele inediie: din toate şi de

pe toate paginile răsare dragostea pentru lucrul făcut, temeinic
UI

"şi așezai, pentrucă așa îl cere firea celor cari-l fac. E o cinste
revista aceasta, nu numai pentru „vesela grădină“ a -Moldovei,
e un îndemn pentru sufletul cultural romănesc, pe care așa îi
BC

vrem, ca la „Junimea literară“: tare, neînfrânt, cu o nuanţă de

fanatism chiar. care, bine întrebuințat, e. un generator de energie
psihică, de atâta nevoie azi,
d
 „Revista Moldovei

Y
| | i 53.

AR
Dar revista, în afară de elementul curat literar
pe care-l
Ş aduce, vine 'cu ceva din atmosfera duios-patriarh
ală a Bucovinei

IBR
noastre, cu ceva din :mireasma codrilor ei bogaţi, cu
prospeţimea
„unui: suflu de pe “plaiuri, fermecătoare, cu adieri din! amurg, cu
şopot. de ape năvalnice şi clare.

YL
Câte greutăți reale stau. în urma acestor îrumuscţi și nă-
zuinți, nu știu decât acei din preajma lor; căci e încă departe
vremea când lumea noastră va. simţi. frebuinfa contactului sufle-

SIT
tesc cu manifestările noastre creatoare de suflet şi le va sprijini -
aşa cum se cuvine. Până atunci, energia și jertfa visătorilor vor
înlocui, poate, sprijinul larg social. Pentru unele ca aceste, „Ju-
| nimea literară
xi
e destul de bine înarmată. ER
N. N. RĂUTU
NIV

RECENZII.
LU

Leca Morariu, Războiul 'Troa- sufletească a Bucovinei, după a-

RA

dei, Cernăuţi 1924.— Răscolito- nexarea ei la Ausiria: e un ro-

rul asiduu .al vieții trecute a îlex al culturii naționale, câtă se
Bucovinei tuturor dragă, tipăreşte păstra, mai ales în centrele cul-,
NT

acest i 0u şi: interesent voluin, turale bisericesti.

- CU obișnuita-i. grijă şi conştien- "Ca importanță, manuscriptul
CE

țiozitate vrednică de imitat. nu-i între cele din urmă. Cuprin-

Studiază în el un manuscript zând povestea hi 'Sandipa, el
din 1795: Codicele Const. Po- redă „după cât şiim az, relativ
I/

povici, conţinător al minunatei cea mai veche redacţiune ro-

istorii a lui „Sandipa filosoful“ mânească, aproze complectă,
AS

„şi al Războiului Troadei. a lui Sandipa filosotui. (p. 22).

Copietorul „este un candidat El e o dovadă incă despre vj-
UI

de preoţie, ajuns în urmă paroh "Oaia mișcare: literară a Bucovinei

“în Sînt- Ilie, Jud. Suceava (Buco- în anii 1775 ş. u. Dar manuscrip-
vina). Un capitol special studiază tul cuprinde, pe lângă cea “cu-
BC

„mediul ambiant“ în care a a- nosculă din studiile lui Gaster,

apărut şi acest manuscript. EI o nouă. versiune română a Râz-
fenomen izolat în viața
A
nu € un boinului. 1roadei,. )
 „54 - “Revista Moldovei
4.

Y
Autor ul “compară versiunea. „Cartea, de sigur, interesază, în

AR
Gaster” cu această nouă, stabilind” primul rând, pe. specialist, dar.
“diferenţe,. cari, hotărât nu. “sânt “pentru' unele părți din ea Rtăcar,
meesenţiale. O interesantă - lature „cetitori s'ar. putea găsi . în a-

IBR
a noului manuscris. este limba” : fară de cercul restrâns a iniția-
lui, arhaică pe .alocuri Și, în.ge- ților. ȘI, hotărât, nu! fără folos:
„neral, de „un deosebit. Caracter penteu ei. a

YL
pitoresc. .
Partea a doua-a cărții dă tex- o „L Georgescu - — Gheorghe
tul Războiul Troadei întregin- | Lazăr, Sibiu, 1923. — „Cărticica

SIT
du-se. părțile ce lipsesc cu. textul secretarului. „Astrei“, cu dragoste -
„tradusîn nemţeşte, al ms. "Gas- . Și pietate alcătuită, este -.0o folo-.
ter. Note variate, privind
cularități de graiu ori. de amă-
parti-!
ER sitoare monografie, care
zează, armonios „și. clar, intorma=
sinteti-

nunt, comparații cu: texte CUnOs-
NIV
cute (d.p. din, Cronicari),: îns0-
țesc 'cu folos, îni subsol, textul
reprodus cu toată grija Și. pietatea.
LU
țiile,. bogat risipite, asupra apos-:
tolicului. sufler: Gh. Lazăr. |
Plecat din mândra. fară a
Oltului, din Avrigul cu munţi

“Un studiu filologic asupra tex=. înalţi în preajmă. Şi cu : ape nă-

tului, urmează. Din. el reese! că valnice, copilul cu ochi mari. și
limba nianuscriptului copiat „a vioi, de 0: inteligență sclipitoare,
RA

fost moldovenizată. Pilde găsește . . trece prin școli tot mai. înnalte,
"autorul. în vocalism Și consonan- în. Sibiu, în Cluj, în Viena. -Te-
NT

- tism. Uu studiu atent, însă, arată meinice învăţături,. Științifice Şi

că şi copietorii dinnaintea lui C. „etice, capătă în școala călugări-
Popovici au moldovenizat graiul lor piarişti din Ciuj. Oameni în-
CE

din ms. copiate de ei. De aici, „văţaţi și vrednici, călugării pro--

duplicitatea în ms. nostru, supt ' fesori 'ai aceştei vestite școli vor,
raportul fonetic. şi. morfologic. "fi clădit temelia morală nezdrun-
I/

Coloritul arhaic al graiului se cinată feciorului de țăran din.

AS

„vede iarăș în fonetică, mortoto- Avrig, cum i-au dat bogate și.
„gie, sintaxă şi lexic. Alte aspecte “ profunde cunoștințe ştiinţifice,
„ (colorit popular, inadvertenţe) pi- în senzul cel mai. riguros al a-
UI

torescul graiului din ms. găsesc cestui cuvânt. Socotit Lazăr de

o documentară și amănunţită ex- profesorii lui, drept cel mai bun
BC

„punere. O anexă vorbeşte despre al lor şcolar („primo eniinens“),

fonetismul special al iotacizării faptul arată că acei vrednici
în vechile texte române. bărbaţi nu sau înșălat în pri-
]
 Revista Moldovei | i

-_95

Y
-

AR
vinţa celui ce, va fi. pentru Ro- a Bărcăneascăi. In 1816, trece
mânime Gheorghe Lazăr. graniţa.
“Astfel înarmat. sufleteşte, în Cât eroism, câtă jertfă a des-

IBR
- vaţă Teologia la Viena, CU o bursă “făşurat din: această clipă, omul
de la. stat. Inteligența lui excep- „credinței în: puterea fără limite
fională a legat și aici prețioase a ideii! Câtă neînțelegere, ce pu-

YL
prietenii, Cu. profesorii săi, cu țină înțelegere a întâmpinat, cîte
oameni influenți. î “locului ŞI lacrimi amare ma vărsat: pribea-
vremii. gul, bătându-se „cu pumnii în!

SIT
Cu gândul la neamul: său, în- piept“ și strigând „Doamne, până
drumiat de prieteni, cere "hiroto- Când anii blestemului?* (Vezi p.
nirea. Mitropolitul: Ştetan: Strati-75). Bătut, prigonit, neînțeles...
ER
mirovici, sârb, nu i-o încuviin- . Infrigurat de succesele elevilor săi,
| țază. Moti ve ridicule! (Vezi-le pe şufletul său ardea ca o făclie, se
NIV

“pag. 42-43 din. broșură). mistuia... Când şcoala i-a înce-

tat, viaţa sa, pentru care numai
O clipă s'a crezut că Lazăr va
găsia rost, sa potolit, sa stâns -
trece în, Bucovina, unde putea
dureros.
LU

găsi primire frățască. Trecerea

Capitolul final e apoteoza u- .
„nu s'a.:făcut: o zădarnică părere
nui apostol şi mucenic jertfit!....
de rău. |
RA

Utilitarismul crescând al vremii

"Inapoi la carte la Viena!,, noastre, copleșitor ca o glodoasă
Dar. Vasile Moga, capătă episco- revărsare, face din răspândirea
pia în Ardeal, un „mediocru“ ca
NT

cărticelei despre Gheorghe Lazăr

învățătnră şi om. In. acelaş an o necesitate ctică și naţională.
(1811), Lâzăr e numit profesor: | d N. N. RĂUTU,
CE

la Seminarul din Sibiu.

Eminenţa “subordonată totalei Dacoromania, buletinul „Au-
zeului Limbii Române“, condus
mediocrități: conflictul era ine-
I/

vitabil. Dureroasele amănunte po- de Sextil Puşcariu, prof. la U-

vestite de păr. |. Lupaș, șântre-
niversitatea din Cluj. . Anul II
AS

I. Georgescu pe 1921-1922. — Cea mai tânără u-

“povestite de
“pag. 50—57 ale . broșurii sale. niversitate romănească ?a devenit
UI

în scuriă vreme un adevărat fo-

Grotescul se. amestecă cu eroicul
car. de știință și cultură, care —
şi tragicul, zuprăvind pe Lazăr,
în anumite privințe--întrece chiar
BC

stigmatizând pe Moga.
universitățile noastre mai vechi.
Spre Bucureşii... oprire la Bra-
Câţi-va harnici cercetători, strinși
'ŞOV, ca proiesor de Casă -mare:
 56 Revista Moldovei
=>

Y
V. Bogrea, Ț, Capi-
în jurul d-lui Profesor Sextil Puş- Giuglea,.
cariu, membru al Academiei Ro- dan,.G. Oprescu, C. Lacea, G.

AR
mâne, muncesc cu 0 râvnă “mai . D. Serra, Leo Spitzer, Bitay
presus de orice laudă la alcătui- Ar pad, N. Georgescu-Tistu, Sil-

IBR
rea unui Muzeu al limbii romă- viu Dragomir, P. Grim, ete,
ne, atașat universității din Cluj. Dela 'p. 853-886 dl. N. Geor-
inta acestui așezământ este a- gescu-Tistu, tipărește o revistă -a

YL
dunarea „acelei comori de cuvinte, periodicelor, în care face scurte
expresii şi împerecheri fericite, de rezumate din ziarele și revistele
vorbe vechiși regionale“, acum apărute în cursul anului 1921,

SIT
când „neamul întregit poate co- menționând tot ce s'a scris. cu
munica fără piedicile ce i le pu- privire la. istoria. literară, manu-.*
neau în cale hotare nefireștiși scrise și tipărituri vechi, istoria
“înainte ER
de ce progresele. repezi. culturală, bibliografie, ' folklor și
ale unei civilizății unitare“ Ievor „etnografie; notițe. asupra scriito-
NIV
șterge din graiul comtn. Imensul lor români; literatura română în
mate ial sar utiliza în marele străinătate, etc... Acelaș lucru îl.
„Dicţionar al limbii ' române“ și face dl. E. Herzog din, Cernăuţi,
-

LU

ar sta în orice timpla dispoziţia pentru periodicele streine, ce au

cercetătorilor viitorului. publicat articole. în legătură cu
Rezultatul muncii în- ' filologia română.
acestor
RA

suflețiți colaboratori se publică O bogată cronică închină sciurte.

întrun voluminos buletin sub tit- dar substanţiale articole cu . pri-
lul Dacoromania. _vire la câţiva scriitori şi filologi
NT

Cel al ll-lea volum din Daco- români dispăruți în 1921-1922.

romania de, pe 1921-1922, PE “Di,
profesor -V. Bogrea, jtot la
CE

care lam primit la redacție, - cronică, vorbește despre activita-

prinde, pe aproape 1000 cazini, tea filologică a elvețianului H,
studii de etnografie și ifilologie; Mort, germanului Herman Paul
I/

etimologii, semasiologie, lexico- şi grecului N. S. Politis; iar dl.

grafie, toponimie; cercetări asupra N. Draganu depre ungurul -As-
AS

literaturii culte și populare, cu both Oszkăr.

stăruitoare observaţii asupra ma- “Dar activitatea, Muzeului Lim-
UI

terialului lingvistic; articole mă- bii Române nu se încheie numai

runte și recensii, semnate de W.' cu publicarea acestui monumen-
Meyer-Liibke, Sext. „Puşcariu, tal buletin.
BC

Serghie Şuţu, Alex. Procopovici, O „Bibliotecă a Dacoroma-

Romul Vuia, W. .Draganu, G. niei“, din care, 4 lucrări așteaptă
 „Revista Moldovei 57

Y
>

AR
„gata deitipar:o „Bibliografie fi- „cunoștințelor alese. Ele au con-
lologică şi de istorie literară“. tribuit în bună măsură la răspîn-
pentu prima . oară încercată la direa culturii în mijlocul poporu-

IBR
lui nostru și în evoluția lor pro-.
nOi, un „Atlas Lingvistic“ un gresivă de redactare și organizare
_„Onomasticon“, sunt lucrări ti-, vor ajunge cele mai bine primite
““anice,
4
care aşteaptă fondurile cărți de popularizarea

YL
literelor,
necesare,
un editor, sau un me- artelor și 'știinților, dacă scopul
cenate, spre a ieși la luminăşi material sau mai ales cel politic
nu va domină. !
“a umple astfel niște întristătoare

SIT
„Alman
goluri, pete de umbră ale tinerii * de di. L. ahul Științei“, publicat
Florin, caşi „Argus“, se
noastre culturi. prezintă în condițiuni exceptional
Răsfoind Dacoromănia, cuge- de bune. In cel dintâi se popu-
ER
„tând asupra vastelor proecte și a larizază știința, atât de putin cu-
noscută de marele public.In cel
măreţului program așa de palid de al doilea, chestiunile econo-
NIV

“schițat aci, constatăm, cu inima . mice naționale în primul rând,

recunoscătoare, că. se muncește aşa de greu mistuite de cei ne-
la Cluj. Sa specialiști şi totuși absolut nece-
sare fiecărui cetățean cult, care
LU

E o măngâiare. în: materialis-

se bizuc să se amestece cu pre-
mul zilelor noastre de azi. larcei tențiuni pur literare în politica
ce nădăjduiesc întrun viitor mai țării.
l
RA

senin nu sunt numai niște Vi- Păcat numai că costul acestor

sători. SE almanahuri nu-i accesibil tuturor
| “ Constantin Iordăchescu pungilor, cu toatecă trebue să se
NT

Îi tipărit întrun număr mare de

Ştiinţei pe 1924, exemplare. Și Almanahul Științei
Almanahul mai are un păcat: Moara din Haifa
tipărit în condițiuni occidentale, -
CE

nu-i cea mai frumoasă din lume,

cuprinde articole importante pen- Sir Herbert Samuel w'are nici o
tru vulgarizarea științei, biografii importanță pentru Români; în lo-
scurte şi date cronologice nece-
cul său pe o pagină întreagă i-ar
sare tuturor nivelelor..de cultură. |
I/

fi stat mai bine unui mare român

Pe tărâmul acestor feluri de “sau unui geniu mondial, iar 7e/
publicațiuni s'a făcutla noi mult
AS

Aviv nu constitue unul din cele

progres. Dela cel mai vechi ca- mal ue samă exemple de fena-
lendar românesc apărut în Brașuv
sârbeşie, citatea voinţii.
şi tradus din
UI

la 1733 Credem că, „AdministrațCa-

precum şi'cel mai | calen- ve
vechi ia
apăru t în ru- sei Şcoalelor și a Culturii Po-
dar moldovenesc porului“,
la
BC

lași în 1785, până ori „Fundaţia Principele

seste la
cutioscutele” calendare ale regre-
Carol“ și-ar putea îndeplinisi pe
tatului N. D.. Popescu, încă se această caie menirea, dacă ar ad-
de popularizare + ministra redactarea unui almanah
vede tendința
 “Revista Moldovei
58 _ |

RY
E
TI a E PI

"ces desăvărşit "și fără: anumite

pentru toate stratele culturale. Ar: tendinți - -
găsi colaboratori , să. lucreze
cari
i :, i LV. Laca, .

RA
după un' anumit plan, cu unsue
RE

Y LIB
etarea“ cea mai: autentică a!

SIT
Gândirea. Anul UL..No. 13—. „Cug
"generaţiei mature, și tinere, sem-
cu coperte centișii, puui-:
Revista
mată de nume, care şi-au cucerit
tând întotăeauna pe față un îru- “un locde cinste în, scrisul .nea-. +
“mos cromotip, Ş ales. de | obicei
din ER
mului nostru, Cut sunt acelea ale:
cea. mai. proaspătă. „expoziţie a... --
unui “pictor reprezentativ al nostru;
lui Wichifor Crainic,Al. Busu-
revista 'cu un nume atât “de im- ioceanu, Pamfil Șeicaru, G. M.
NIV

u oricine ia cu- Ivan ov: ş, a. şi versuri, sernnate

presionant pentr
de poeţi, care. în. unele cazuri
-vintele drept ceia ce ele, sunt, Şi |
sunt incontestabili pentru oricine,
“-nu numai par.a fi, se înfățișază, orice școală a disciplinei cri-.
cititorului surmenat a! “vremurilor “ din ar
LU

face ei parte, “cum este |

noastre grăbite,. din ce în ce mai. “tice r Crai nic» “Ion. Pilla t, 1.
cuceritoare. La început: un mă “Nichifo
u, Dem. Botez , sau, :în
nunc hiu de tineri, îmbătrăniți prin - Minulosc
RA

cazuri, poaită serinătura unor

gândire cu mult înainte Ge nor- alte
“mai printre care: părea că: adie poeți impopulari prin însăși fac-
un duh vag de 'exotism voit, dar - „tura . versului, revoluționară pînă
NT

umde nu lipsiau nici blocurilde e la anarhie, în care își pogoară.

piatră de cremene a celui mai adeseaori o inspirație, ce pare u-
adusă din regiunile unui
autentic geniu românesc; mai a- . 'neori
CE

importat, iar nu arare

poi, cucerind, . prin libertatea, și - misticismînsiși sfera patotogicului
ori din
tot odatii binecuvântată cuviință, --
care se desprindea din rânduri, genial, pe care. îl “consideri cu
frica de a'nu te asim ila şi tu. A-
și cu mult mai mult “dintre rân-
I/

de
. “duri, colaborarea unor personali- cestea' din urmă sunt seninate
nume, promițătoaie când va de
tăți universale a scrisuluişi a spi-
AS

esie ace lal iui Blaga .

ritului nostru;. revista „Gândirea“ geniu, cum
nume le unui Adri an Ma-
păşeşte cu o. maestate în adevăr sau de
ea $. 2.
princiară printre publicaţiile, mai “niu, Aurel Corn numere ca acel
UI

vechiși mai nouă, a literaturii In orice . caz:

românesti. din urmă, cu viziunea puiernică.
şi original exprimată - a 'articolu-
BC

Redactată de Cezar Potrescu,

2

ina din fereastră

me?

o glorie tănâră a poeziei” noăstre | lui de fond „Lum Petr escu, cu bucata
mai noui, ea publică regulat pro- a lui Ceza r
ză, adâncă, proză isbucnită din atât de bogată în sugestii pioase;
 Revista. Moldovei

Y
AR
' Călugăria“ 1ui T.Arghezi, cu "Dacă începutul mar îi așa „de
Versurile atât de emoţionant sa "greoiu şi cu expresii vădit cău-
„dite şi 'muzicalizate:... „Regăsire tate, lucrarea aceasta ' ar fi una

IBR
„Postumă“ ale lui. lon ' Minulescu, „din cele mai bune ale d-uului
- si ca'alte bucăţi: “în proză, iscălite “Boureanuși desigur, din cele mai
de N. M. Condiescu, Em. Bucuţa,
Tudor Vianu, - lon Marin. Sado- mişcătoare. ! |

YL
veanu, G.! M Ivanov, pat îi: CON. In poezie. sunt vechii colabo-
“siderate. ca puncte cultninante în. rațori. Talente nouă nu se ridică.
„publicaţia - periodică a scrisului “In critică sa adaus pana ascu-

SIT
românesc. de erudiție . nesecată
| 7 Criricuţă. uta și plină
“i
"a d-lui Vasile Boyrea, profesorul
- Rarturi- Deum Drept. Revista care îm-
ER universitar din Cluj,
craioveană ce „poartă! acest: îndoit
preună cu d-l Nichilor Craitiicși
titlu de. la războiu încoace, a: pă-
* Const. Ș. Făge!rl, aicătitese dal-
„Şit (eine. ar putea crede 2 în al „ căușii revistei.
NIV

18- lea an !. Noi care am urmărit-o Cârmaciul,. Cu Gelu putul Ve

încă de la naştere, contribuind cu ohetor ce * străbate cu privirile
"ce am putut și cu ce nam pitiut,
LU

orizontul îngust al mişcării noa-

„la susţinerea. şi ' răspândirea ei, drumur i
stre intele ctuale , tăind
.
simțim. o: mândrie nestăpânită vă- nouă pentru viitor, este Și ră-
zând- -0 înaintând, biruitoare !
RA

mâne tot d-l N. lore.

Calea 0 deschide . larg a-l N. T, Cruci,
| Iorga, "directorul revistei - în urmă
Sezătoar ea atenculiti popu-
NT

zi,
“vin lucrătorii: ce sapă, zi. cu lar „tataraşi“ din “lași. 1...

întărind ȘI împodobind
a nivelând, — Duminecă, 6 April a. ca
această cale. In: proză însemnăm nostru 0 mare pc
CE

fost în orașul
!
pe.d-i Al- Lascarov-Moldovanu trecere romieasct: Ateneul po-
Boxul din - No. i şi. 2, Ianuarie
, pular „Tătărași” din laşi a vizi-
cinste re- tat oraşul nostru, dând şi o mare
E este o bucată ce face
I/

ului „mi
! Pentru - „serbare în sala teatr
i „vistei Și autorului însuşi nesc u“. Inceputul serbării a fost
căm origi-
AS

noi botoșănenii “pemar deschis printro lumiituisi confe-

rier e, plin ă de obse r- a profesorului universitar Gin
nala desc rință
„vaţie adâncă şi duioșie a d-lui București, Gheorghe Taşca, care
: idei so-
UI

arii“, “a vorbit despre „Nouile

“Eugen Boureanul—-pCărbun ciale“. Domnia sa a desvoltat cu
, 1923.
“din n-rul 24, 15 Decembrie mulic fapte și argumente ideia că
grămă-
"Acţiunea se petrece în
BC

toate aşa zisele, „drepturi“ ale gra-

ni de la. sunt:
dcala! bordeilor de iiga iului nostru curent, * cum
spa tel e “Cu rteștilor, ul proprietății, al naţionali-
“Balta-Arsă din drept
drumul din spre Corni ! tății și al libertății, sunt de îapt
pe
 60 - . II
m a

RY
Da o i a er
a

INSEMNĂRI
aa D i D

nişte obligaţii, impuse de obștea

socială, în solidaritatea Cc ăreia Tagorismul, care năpădise a-

RA
trăim. Cine nu face - din aceste cum câteva luni publicațiile noa-
drepturi un mijloc de a întoarce stre. literare,——cu prilejul voiajului.
societății> , aceiace ea ni dă prin: în Europa al genialului indian

LIB
“munca trecutului şi apărarea pre- Rabindranath-Tagore-—a fost un
zentului ei, cine înțelege dreptu- foc... bengal? -
rile numai ca nişte beneficii me- Am cetit de curând, cărticica
ritate exclusiv pe bază'de docu- de nuvele Lrmina ochilor în tra-

Y
mente istorice, cine nu ;produce ducerea D-lui N. Batzaria și vrem
el însuși bunuri, care să intre în - să scurmăm focul de odinioară.

SIT
massa socială și să folosească tu- Căci scrisul adevărat țâșnește din-
turor, pe acela, oricine ar fi-e], tro 'singură pagină. | |
societatea nu va întârzia să-l de- ER
Nuvelele lui Tagor e sunt mici
posedieze. şi ea de aceste așa zise. | capodopere. Peste ele trece boarea
„drepturi“ și-l va exila de fapt
unui idealism strein zilelor de azi:
din sfera protecţiunii ei, In lumina * Și o concepție “morală se des-
NIV

acestor idei „exproprierea“ re- , fără să vrei, la: finele .fie-

prinde
centă își capătă o serioasă bază cărei bucăți. „|
teoretică, căreia desigur că îi pot Ce fericiţ i trebue să fie preoți i
urma și celelalte „exproprieri“:
LU

ţii şi a națio- indien i când pot face să răsune

„exproprierea libertă din pagode “imnurile lui Tagore !-
nalităţii. ,
Au urmat apoi coruri minunate Execuţie. . | Da
|
RA

-sub conducerea d-lui prof. V. Po- Acum câteva luni învățătul no-
povici, care ne-au făcut să ne.a- stru profesor G. Marinescu făcea -..
ducem aminte de frumoasele vre- la Academie o comunicare despre
NT

muri ale lui Gavriil Muzicescu. un spaniol necunoscut încă la: .

S'a jucat oBcomedie. lar d-l V. Unan umo. La câteva
noi Miguel
Tărcuş a jucat neîntrecut jocuri săptămâni ziarele vestesc că ela.
CE

naționale. .. _: fost expulzat în insulele Canare

. P ul Primo de Rivera.
A doua zi sara a fost un ceai, de dictator
în beneficiul Școalei de! Arte și Lumea intelectuală de pretu-
localitate , la care 'ia- . va sbâr-
I/

Meserii din tindeni a protesta t; câte

răși sau produs coriștii năituri s'au auzit și pe la noi. Ca
„Atene- »
la Kiev, - -
AS

ului, | un ecou a avut loc apoi -

D-l Ifrim, preşedintele” acestei executarea câto rva învăț ați Ruși.
românești instituții de cultură, pre- Finalul: D-l G. M,lv anov pub- -
lică un ariicol de fond în CGân-
UI

cum Și cei 80 de „ateneiști“ din

laşi, au plecat în spre casă, Altă dictatură, adicăa ce-
dicea:
urmăriți fiind de recunoştinţa lor de prin Canare, de pe la Kico.
BC

noastră. ÎN E frumos; și articolul D-nului

Preot Toma Chiricuţă. lvanov € irumos. €. op.

Numărul acesta încheie anui al treilea.

Anul ÎV_No. 3-4-5 BOTOSANI iuiie-August-Sept. 1024.

Y
REVISTA MOLDOVEI

AR
IBR
_— APARE LUNAR—
pimenagipiiietopupii]

YL
imperialismul român în trecutu: nosiru.

SIT
| (De studiază istoria lumii, vede cu durere că popo-
rului român nu i se recunoaşte de cât cel mult un
| trecut războinic. Am luptat vitejeşte veacuri întregi
ER
apărându-ne ființa împotriva tuturor neamurilor încunju-
rătoare și cu deosebire împotriva “Turcilor cotropitori.
Altă însămnătate însă, afară de aceasta—curat ostăşească,
NIV

rol de
nu ni se dă. Şi totuşi noi Românii, pe lângă acest
trupul, dar și sufletul
“Tuptători—în care desigur nu numai
și un. rol
are partea lui hotăritoare—-am avut în trecut obiceiurile .
LU

şi
social “covârșitor, împrumutând sângele
obiceiurilor acelora
noastre pentru domolirea sângelui şi
noi; ua rol po-
dintre barbari, cari sau sălăşluit lângă
RA

romane, reprezentând
litic „fiind moştenitori ai ordinei ilor, al strămutăr
punctul statornic în vârtejul sălbatec
aceasta educatorii
NT

ratăcirilor, năvălirilor, devenind prinuz rol economic, prin

„politici ai celorlalți, ai tuturora“; tuturor,
stăpânirea. căilor comerciale, pe care “înaintea
CE

Dunărea, înlesnind schimbul de

le-am asigurat aici la
mai prests de toate,
mărfuri între Apus şi Răsărit; şi,
un rol cultural, de formă religioasă, recunoscut
avut acum,
I/

“am
au de noi, cari nu Pam reievat îndeajuns până lui
bucurat de roadele
AS

străinii însişi cari Sau

ci de o
| o |
binefăcătoare. în special, sunt acei
| Scriitorii religioşi ai Grecilor,.
UI

imperialism cultural ro-

ce recunosc înaintea lunii acest are nici 0 legătură
mân' în peninsula balcanică. EI nu
acest imperiu
“cu imperiul politic al lui Ioniţă,nicideoarece
BC

fost nici pentril pentru Bulgari, nici

Români,
Wa a înființă un
Slavi, nici pentru Greci, ci pentru
pentrul -
7
 egali a pieri = Revista: Moldovei:
„4

RY
imperiu roman: de: naţiei:bu leară în “Răsăriţ,s, după „cuni
“eră: ui imperiu roman: d6 nație îgermanăziu Apus fe
&

RA
imperialismul cultural al Românilor constă în. spri-
_jinul larg, bogat, împărătesc! pe: Care. neamul nostru, prin
„voevozii.şi.boerii: lui. l-a. dat-tim p.de..500..de..ani; adi

LIB
toată viaţa cul-
postind toată viaţa religioasă superioară,
=: cui
=de; „peste Dunărea: =, afin
turală -a- popoarelor, ;creştine
bizan ţul slav derivat, “au trezit încă
* "“ Bizanț ul
grec Şi
2 4 . $ , pi 3 *

Y
o jumătate de mie de an la inoi şi prin noi, dacă nu
ță,

SIT
-:si'pentru -noijiicari, desigur; cti. altă'atniosferă:cultuiră
at
"puteam 'ajunge mnaiisustiii e e i UT BE
issa: După”căderea”: Coristantinapolului: creștini:în:iimânile
ER
ri,
„-păgânilori viața :slavo-bizantină,i nfățişată prin: călugă
caligrafi, doimniţe;t patriarehi,» ila
se” refugiază:
„i orămătici,
noi" Pe:pământulromân "decisă strămităiişi-se:: întieţin
NIV

“vetrelede icultură, slavăiişi “areacă,:iisecotind; celer: două

ilimhbi; istreihelde:rioijiica: limbiusfinte, : îmbrăeând:::forme
superioare, 'eare::coresp undeziu! în! Apus, limbei
LU

“cculturăle
vişiculturei ilatinesiis- CB E ei
'
pt
.
Î Î ic,
ratati

zi işi: grecis
:Dartnoi:am'sprijinit::slavi l mru
snrumul”
-maitîn țara ':noastră;: cejâzecrar:imotivă: îndeajrins"ititiul
RA

.de:octotitori :ai':civilizaţieirortodoxe;: răsăritene: în. epoca

ei ceatimai» critică;i dâr:-am sprijinit șitlaceli:acasă, prin
NT

danii; făcute i:la:: muntele: Atos; de aproape.itoți::ioevozii

: noştris:pânăîn *a* doua jumătate a: vCacului: al XVi-lea,
“culminând aceste: danii'în Vremea:lui Rădu “cel; Mareeşi
CE

“ NeagoieBasârab::pentru:“Țara-Roniâ nească;:i Petru Rareş

“si” Alexandru"lăprișneanu 'penttu Moldova 2::Cotlomiuzul,
:Bavra lui:ii
Atanas veiey:lvch ettorul;
irul;Patocra ia »t Vato-
I/

pedul,':Xero potamu l,: Sf: Pavel; :Xenoful ;; : apoi: Zogratu l,

AS

:Rossiconul,: Chilind arul, Protalonul, Diosisa tul; Karakallul,

_Dochiarul, etc., îşi primiră ajutoarele marilorti:ctifori::ro-
'“mânii-ai: veacului XV-lea e petit
UI

m is:Dari doninii noştri: au işisalte-:fondaţii” religioase,

afară:de cele: de :la :muitele ;Atosy:căci':mâna:lo r
darnică
BC

i Sai întins. și aiurea-pânăiila Alexandria;: Muntele: Sinai,:

"lerusaliii Antiohia, Tiflis şi întreaga peninsulă balcanică. |
Protosul:- din
şi i E::de
|
ajuns 'isă”
i | !'lui! Gavril:
cităm Spuselei
 “Revista: Moldovei Ea | 3

Y
AR
| “Atosii 'Ga privizile ăâmaii "zi rdăniile ului: :Neagoie:iBasarab,
spre a ne faceo ideie de larga inimă a vechiloinoştri

IBR
» VOevozi. EL Spune,” “in viața” patiiaztitui Nifon că Nea:
goi” “ăs “ajututi: 'biseiicile,;: “nănăstirile:işi schiturilei: din
CÂsia- Mică, Sion, ietei, şi pe iacâlea: careistent:,în Europa,

YL
"în "Ahiiă, întNliric, în Camhaniaj în Itispont, "în"! Misia,
“Ani :Macedoniai! în! "Thetulia, în: Sermioajîn Lugdoniă, în
i Petlagonia;' în? Dalmația: i Şi, calisă fie Sigurz:că. nu! uită

SIT
iViezun locaș: bisâricese”'ddauigă: ::întitoate'laturile;:de:la
Răsărit. până la Apus și de. la” Amiază: :7i, iipână” la
“Amiază-noaptei E Aaaa ER m ri
“ln aceșt“ chip! di” -afiii dăveiiiti citări: bisericilor: şi
ităiăstiriloe din orientul: “ortodox; drmânid: tradiția veclii-
2 10r dnpărați. bizantini Șii despoţii sârbi, dispă iţi, îii: valul
NIV

* islamuliii. LIRI Ri
o Am, spiiinit. apoi. “ăcâste” iotaşiiri” de cultură: răli-
“got. ale, Răsăritnlui,, începând din :a doua! jimăţate a
LU

“Seacului al XVI-lea, - prin, închinarea” bisericilor şi imănăs-

Nae Di
„tirilor noastre, către ele.
gic:,, 'âu: biserici “eh
RA

“Zografu, Îvirul,, “Rossicoriul,.

d
a în
lor, fie din Moldova, fie din. Municriia,
“sit
hate vie

pe. tronu ri din, ce. în ce mai

:Domnii,.fiind vremelnici
NT

i
ii

a, face danij,; ȘI, atunc

„primeiduite,: DU aU:; bani; pentru
|aveau . și.:ele. fo-
„faci În: schimb ; închinări, care, : desigur, tr
CE

„-: pia
„oasele lor materiale: „destul. de. simţite,
Dar afară de: danii; Și i. închinări:avem și: alle: “căi
biserica. ortodoxă a
oriăi care! voevozii: „noştri: înrăuresc ta
pia
;
I/

ii
+ ...

“Răsăritului. în
ui
organiza atoare: :ui.J
- io Avem ini: deosebi: : activitatea.
AS

zisă a:“lui. :-Con-

“Vasile. 'Tazpu işi cea culturală propriu! iz
EREI
“Stântin, :Brâncoveanuii iii
țios;: cu:âpucături
UI

„uta Vasile” Lupu “este: un ctitor. aibi

::Mari;:că și.a 'tu-
Ei

în , adevăr! împărătești; a Bisericii :celei

din!
şi organizaţiilor: religioase: i îin-
-tărorii patriarhiilor
BC

i
RAI pi,
„părăie“ PE E II E Ia IDE CEE
e g. greciti-
Ajutati: de: Meletie “Sirigtlimarel tcol alGrânduiid
fii, el Jace reforme privitoare lu palriarhie,
 i Revista Moldovei
4 Sa

RY
a

să nu facă nimic, - fără sfatul arhiereilo

ca patriarhul Da
ae

RA
din Sinod. Mari, pen tru care
Plăteşte datoriile Bisericii cele i.
Cuvioasei Paraschiva,
primește ca „răsplată moaştele
Erarhi din laşi (1641).

LIB
pentru mănăstirea lui de la Trei pentru * osândirea
_ Face sinodul de la laşi (1642) tie Siricul. şi
ajut Mele:
de at
solemnă al calvinismului,
Petru Movilă, mitropolitului Khievului,. apărând ca „un

Y
al credinței prin hotărârele” acestor adunări.

SIT
îndreptător -
tinuteîn umbra lui”. aa
iarh i. — Aşă,
Numeşte şi scoate din scaune pe patr
e pe Nec hif or şi apoi pe loa-
bunăgară, la: 1639 numeşt
ER
pe Partenie al |!
nichie ca patriarh la Alexandria; -pune nopol în 1644.
sta nti
patriarh în locul lui Partenie 1 la Con 5 pe Paisie.
NIV

Numește patriarh la lerusalim în 164

lui de,la .
de Galata, după cea fost stinţit în biserica
m și Atanasie
“Trei-Erarhi. slujind mitropolitul țării Varlaa
al Il şi prine
LU

de Romau;la 1646 deironează pe Partenie

a
în locu-i pe loanichie de Fleracieia. sfiește
sfârșit, voevodul nostru' moldevan, nu se
“In
ltă poruncile
RA

a face şi musirări aspre acelor ce nu ascu

, Aa
lui.ori îi stan împotrivă. erii
EI spunea arhiereilor ce cârteau împotriva aleg
NT

„in ca biserica să nu-'iasă din mânile

lui Ioanichie:
noastre. Odată ce mam apucat de acest lucrii, rămân
CE

pe mine, dar voia _voastră nu se va face.

cu cămaşa
Vă ajunge intriga, căci toți patriarhii nu pot îi răi şi
voi buni, ci urmează că toate relcie vin de la voi“.
Afară de activitatea atât de întins a ă lui Vasile
I/

-
lupu care are un mai mare loc în istoria lumii orto
AS

ei lui, Mol dov a, ave m

doxe,.de cât în acea a ţărişoar
veanu.
activitătea culturală a lui Constantin Vodă Brânco
și arabe
UI

a
A
„Se trimit în întreg Răsăritul cărți grecești
„ si-se împrumută tipografie la curtea lui Vactang din
Fiflis (Transcaucazia) şi la aceia din Alep, a patriarhu-
BC

lui Antiohiei. şi are legături culturale cu cărturarul or-

lodox Dosofteiu de Ierusalim și cu urmașul său frisani
Notara“.
 Ș
Revista: Moldovei

Y
AR
Cum vedem „el asociă erudiţii din alte ţări cu ocu-
paţiile noastre iritelectuale punând începuturile Acade-
noastre de azi, care are acum sarcina de a grupă

IBR
miel
și face relaţii intelectuale cu lumea întreagă“. Miezul
Si academiei literare :și istorice a lui Brancove nean u îl for-
mau învățații din țară și anume: Cantacuzino Stolnicul,

YL
Radu şi Serban. Greceanu, Iordachi Cantacuzino, Antim
Ivireanul, ajuns episcop de Râmnic şi mitropolit, Filo-
Atos și Brancoveanu însuși. |

SIT
teiu de' la
acest sâmbure din ţară, se adăugau membrii
„La priveau în.
străini și corespondenți, deoarece. lucrările
ales acel
mare. parte şi întreg Răsăritul „creştin şi mai
ER
de limbă greacă“.
cercul
| „Dintre erudiţii streini cari făceau parte din
Abramios
NIV

ca
- lui Brâncoveanu erat: predicatorii curței de domn la
şi Maiota; profesorii şcoalei întemeiate Kymenitul în
tos
Sfântul. Sava. din București cu Sebas ca lon Com-
domn
LU

prelații răsăriteni ocrotiţi de

“frunte; și iri-
neanul, Atanasie, patriarh de Antihoia, Dosoiteiu
“sant .Notara de lerusalim, ete.“
ă de la Bucureşti și
RA

lată o.mişcare culturală pornit

prin tipăriturile făcute la NOI.
care patronă întreg. răsăritul
se vede clar că în tot
Din cele arătate până acum
NT

întrun muzeu al trecutului.

Răsăritul noi ne simţim ca vedem “inscripţia
“Oriunde păşim pragul “unei biserici,
evlaviei strămoşilor NOŞIII.
CE

doveditoare a dărniciei şi
şi munieni străjuește
Sufletul voevozilor moldoveni încălzeşte și gândul
se
pretutindeni. liima românească sau păstrat atâtea jrumuseţi,
"se înalță, ştiind că prin noi
I/

sujietești !
atâtea comori materiale şi ortodoxe şi a locașu-
AS

Ocrotirea aceasta a bisericii

nu este purnită dintr'o con-
“ilorei sfinte desigurcă după cum nu
există la noi,
ştiinţă - naţională, care bit
UI

pe acca vreme, ci numal din

există nici la alte popoare
creștine-ortodoxe. Pe te-
conştiinţa comunității reliaioase
roi am deschis larg braţele
BC

meiul acesici constiinți

fie ei bulgari, fie sârbi,
fraților noştri creștiiii ortodoxi, nație. Pe toți i-am
Oil altă
ie albaneji, 'greci, armeni,
 5: . E Revista .„Moldovei;: - -
N

RY
sprijinit» petofi; i-am iadipat, drania hrănit isa înălțat Sai

d,: aceasta-unda.iceas
aprDape. cinci: Veacuri,;sprijininprin:

RA
masea ;culturiin omeneşti ii nui tau mii prizee inu
uisAh câştigati:și «noi; fireşte, „din această: -ocrotiiei a
Datâriță: înalțilorprelăţi, veniţi: din. Răsărit, noi iam:i0r=u

LIB
gânizatirepeds» biserica noastră; trecând :peste:.o mulţime::
de: itropteiititermediărei, ram :înitemeiat-viaţa:monâhiccască,!
pesibâzăiiatonică; prin -călugăruli:sârb:: Nicodim: ceai

Y
mare înrâurire nu .iumai în sȚara-Românească dar:şi il

SIT
Atdealo şi Moldova. Apoiiiam dobânditudin punct de, ve-
detenarhitectohicyosculptural, pictural fetei ie iiiiitz
zau avut:
. De: .. . -

ii Dap mai presusiideitoate:iivo

, evozii noştri ER:
răsplata” lor, trăgând adesea înalte foloase-poliliceiirii =
irAşăt''bunăoară, încă de”la Alexandru" şi siMihhea a
îicăputiia: sei:vorbi::de idoinnii: noștri; ca desniște:inipă=:: . .
NIV

aţi, pomeniţi: adăsă iîn: locul Cesarilorizi tii, e

i 'Sfitițitea 167 ja Constântin pole se: făccă: dipăi ve
chici -alăiu în părătescy-iar! în: capitalele” lor; la “Biicţireşti:
LU

şi laşi!” slujba ' se ifăceă!'Că' -pântru stăpânitorii Bizanțului.”

Pe zidurile bisericilor „se “făceau “clipurile: d6hinilor :cii”
ascultă”fă un
RA

corgafie împărătești. "Tot! 'cleriil 'răsăritean'

monicnt- dat” de: "Vasile Tip 'care-şi-“luiăscşi' : numele“
iipăratului bizantin Vasile” [; şi “care nu ”da “bânul' “său,
NT

fărăi'r ecuioaş terea”

lui: ca: urmaș" de! drept“ âl “îimpăraților'”
iii iii ot tileiititi ui
din'' Coiistantinopole, LE]

„Prestigiul: țărilor! noastie' se “râdică 'ăsa "de iile în”

CE

acea Vreme" încât '-un Patelaiic nu se. sfiește a-i. spune

şi unică glorie. d, neamului
că el “este” uiiicul” apărător său,
I/

grecesc, lipsit de împăratul. adăugân ICANN RI Na îs

.
cr
AS

iasi CĂCI, viednic*deădmirare. sr sri

i Zinbărai eşti peitri noi“. i stii iat bă !

ii mata tii
UI

EU tt pe ta

iii, aŞistot așa, şi, Constantin Brancoveanu, care.a, chel=..

tuit enorm. pențru cultura .popoarelor::oriențului, nu, şi-a.
risipit; banii -în -deșeri, căci în-schimbul.acestui...sacrificiu.;
BC

din. lar
ne-a: înfățișat .șiel : înaintea, :creștini ..
Rășăritica;:
.
următori.ai împăraţilor «pizantini::de, odinioară“ Gheraz
di ;
/
 “Revista. :Moldoveij - [A

Y
AR
simi patriarhul “Alexandriei, chiar i-au închinat, -pentru
meritele::sale;;-panegricul: lui Constanţin: cel.;Mare.;;...,,. :
zi o Suplinjam aştfel-prin. carte si scoală; în vremea:li.

IBR
lipsa;!:coroanei: împărăteşti: sin trecutul, nostru: Nam .
avut împărați: politici darea avut: împărații: culturali“,
ȘiGrădem. căjracest soiul; „dei împărăției este; cur desăvâr=

YL
şize superioară! împărăției; politice: una.se; întemeiază pe
forţa brutală, a. armelor, cealaltă pe forţa sufletească,;;:a,,

SIT
culturii: religibăse.
şi Ţările «“române slăbind, patronarcă aceasta “a Dbise-
ricii răsăritului, trece-ide: lă: Qila Raşi.
Nlădica Matei al Mirelor,. fost egumen la Mănăsti-
_
ER
Vi-.
" -veas„Dealului, văzând. zărobiţe. sforțările lui, Mihaiu
teâzuil; Spune. Tămurit:agj Acum nădăjduim. șicin- neamurile.
NIV

li-
cele: bălâne; să: ne scape; “să-vie des la” Mosc, -să-ni
berezeai
i la
Thadevăr, işi: depe' fă! 1650: încep fa sc gând
SOF ar Pf ei

ea. rusea scă

LU

creştinii dim: peninsula | balcanică; Patr onar

scopuri politice,
nsă fiindsîn;. mod evident ciptuşită CU “patr onării
moi rală.:
“micgâiează: :de: la începiit: înălțimea
RA

nu vă aveă trăirea ej!

| dăziiiteresăte a” Românilâr” şi” a.
trebuie, „să, „ie ue
„Țit it noastră, „acelor "de A7iy,
, nu însă. viuniai în..Î0-
| “reînviă,; gest. imperialisii: cultural
NT

nostru, căci averi toate

josul Sir einilor dar şi în folosul - dov ală congresul.
ti:
iijloacele” și toate-:ptiterile. sufleteș cu atăla “succes „ni
aces ta,
CE

de:bizâni toldgie “inut aniil _

Bucuresti. Doe
ăruri istorice. care cubi
„Aceste, e ieluziuni. sunt. adev
această formă. Ele. au fost:
arii 'se:dau laiveală. supt.
I/

fi subliniate cum tre-"

seninalate: în:amod țrecător; Tără-a
dar acela care, prin eru-
AS

buiie, Și de alţi. învățați români,

'a “ajuns” să le deie “dofi=
diția” și "spiiitul! său: ue sinteză,
lai, losga, după. care am,
nitiva lor "formulare, este. di. „Necu
UI

D-sa; începând de la.1912;.

făcut şi: citatele. de. mai, sus. vară dela Vă-
în. fața Piincepelui Carol, la cursurile de
BC

Ja“Academie în:1915 şiacum

leniide: Munte, 'conitinuind” Paris,. a. Că iutat să,
din
„de, curând, a plegeri!e Sorbonei; nu trebuie să 'se 'for-:
inăpue aceste adevăruri. 'Ele însă la nişte cursuri de
mileze” numai “tii mod întâmplător
 Revista Moldovei.
3

RY
te străină,
vară, ori- în faţa: unor auditori, la':o universita
adâncul con-
ci aceste adevăruri trebuiesc pogoiâte în

RA
cul. con-
ştiinții noastre a tuturora şi, prin noi, în adân
sunt titiur i . de glorie
ştiinţii maselor poporului, căci ele
anumite

LIB
trăi în
pentru trecut, care ne 'dau! dreptul de a
în viitor.
hotară în prezent și a aveă anumite aspirații a
Strămoșii ne-au arătat drumul: să fim vrednici
| |

Y
urmă pe el. Crudu,
a “Tiberiu

SIT
SANGELE. ER
Clocotitor, în fuga lui nebună, el ni ascultă sfaturile minţii,
ţii.
Pe poviărnișul patimei, când cade, încătusat în ghiarele Dorin a
inind svâcnire
NIV

SPn druin ul său, hu pot ji puse stavili, ' încet

[ni semeaţă : .
Nu poți opri un răsăr it de soar e:şi pici să furi a codrului:
E | _“merdeață.
LU

viu
„Tăcut şi grav în goana lui fierbinte, pe undă, poartă
—.
A | | solia vicți i
Si fiecare picătură îi slovii, in psalmul feric it ci tinereţii.
ând
Pumihal în mâni şin cuget întuneric, ei criminalului—răz
RA

E | Sa o — îi pune,
.
Și la lumina purpurei aprinse, a conștiinței blânde stea, apune
Cu hohote sinistre, el coma ndă turba ta oaste ; frământâ năd
NT

Ma Sa a giuoiul|
De luptători aprinşisel îi aruncă pe-altarul zeulu i nebun :răsboinl! -
Lăuntric glas al vremi lor apuse ! Prin tine fiara încă ne vorbeşte.
CE

Când înspre crimă nendreaptă: brațul şi ochiul sfântal

Ma „mâinii nt orbește!
Si-a dragostei subl imă simfo nie, toată 'n murmur dulce de vestale,
I/

O pângăreşti cu pofta ta haină, 0 pângăreșii cil dorurile tale.

Dece nu laşi tu farmecul iubirii neîntinat de spasmul crud
AS

Lu | Ă al cărnei
Si prăpădești sărmana floricică, turiând pe ea povara grea
e d fărnei ?
UI

Nenuriăratele orgii şi crime fesute'n para diademei tale

Nu-[i Sunt de-ajuns? Și setea ta barbară, n'au pololit-o
01 lasă-ne a | „a veacurilor cale ?.
BC

! -ue seninul minţii noastre, nelurbnrat de-a patimei

| _ Sa | furtună
Și lasă dragostea să se înalțe,pe ăripi re zejir, În clar de lună !
* . B Vasite Gh, Petrescu, |
.
 | | | 9

Y
Revista "Moldovei o .

AR
"IACOBENII din BUCOVINA...

IBR
pe de război, cu regularitatea păsărilor călătoare. “porniau
-
vara spre apus, nunumai boerii, ci și din acei, cari se ÎnCOro
Cu. titlul de glorie al |
au la întoarcerea din streinătate numai

YL
a ordona t cu-
tutarăr văzutelor ŞI nevăzutetor. Valuta, postbelică
noaş sterea mai binc a țării noastr și ordinul său se execută în-
la munţi și
tocmai; agrementul de vară şi-l ac ai noștri în țară,

SIT
toţi a crede că munţii noştri au frumuseți
la mare şi se deprind
ca ai Elveţiei şi ai Tirolului.
nsul “tarii, e re-
“Priveliştile cele” mai. îrumoase din tot cupri ER Prislop
Bistriţii din Moldova, dela
cunoscut, le prezintă valea a. Satele
Dorna Helgei- Tihuţ
“până la.!p.-Neamţ, precum. și linia: de oaspeţ i în
al Bistriţei, gem
NIV

Și orăşelele din. tot lungul muntos cari“exală sână- .

împodobiţi cu brad.
timpul verii. Îi atragi munții. $si harnică
nervii. Îi atrage apa limpede
tate și odihneşte ochiul și
liniștea sălbătăcici ȘI băile timă-
LU

a Bistriţei, iar pe cei suferinzi, a

|
duitoare. Bistriţii aurib
pe „valea
Între Cârlibaba şi Vatra-Dornti,
„0 ţârucă” în lacobeni.
RA

călătorul trebue. să se oprească si

așezările din munţi, este
| * Comuna lacobeni, ca toate Km. lungi me, dela
înguste a Bistriţii, pe opt
NT

"tuată” dealungui văii ramuri: una

Argestru ($). Valea are trei
Ciocăneşti (N) până la ambel e pe stânga;
alta a Ferului dela E,
“a Puciosului dela NEE, apus. Cea dintii
pe dreapta bBistriţii, dela
CE

“a treia e Valca Ciotnei ul cristalin

care isvorâşte din calcar
e făurită de pârâul Puciosul, care Îşi Soabe
doua, de părâul Ferului,
at: Mestecănişului. A. ă de părăul
Arşiţii, iar Ciotina ce: scubit
I/

aa din “măruntaele Suhardelului..

nume, scoborit dela poalele: Ouşorului Și a
cu acelaş şisturi cris-
AS

ța, își au patul stipat în

Toate trei pâraeit, cași Bistri ca
în cari de multe ori stralucesc
taline silicioase Şi quarțoasc, mica albă (mica-
soarelui firele de
picăturile- -de rouă la lumina
UI

în jacobeni esie de
Bistriţa
înălţimea mijlocie a văii
şisturi).
800-850 m.
BC

cel VAros (1300 m ), străbătut

' Când. te afli pe Mestecănișul de: ioc ŞI
Și gropi de proectile, despădurit
peste tot de tranșee
de un an și jumătate:
-obuze, Cari au măcinat mii de vieți vreme
 AQ a Revista. Moldovei

RY
(1916-1917), Aezi Spre, amjazăzi ridicându ;ee: amăreţi pmpnții tuuși
Ei

ai Suhardultii *€1709. m; ? Sitardeturui "1360 nd Şi Duşorului

RA
(1640. m), cari „despart, apa, Bistriţei de, acea, a Dornei până. la.
bela
ăză.” „a rasă

ai
Vatia- ornci, siiiue aceste” “două: iri se. “iimpieuiie

LIB
St fi “

sc, vede „ăprpăpe "46 tr Giimătăul (1860, îm cutu și” "ertasta

0,
stâncoăsă, a Rarău” (1630, în), ambii. urieşi, “măști ăhaui-sc” cu 2

înălfirele "Petroatilui (1800! în, de care, “Suit, „despărțiți, întte”

ș Cojoti pri “ferestrăul fără Sfârşit, al “auli Bistrița.
Suniători Și

Y
Muntele” mai “Scind al. iiciosulii Icagă Meșiecăiiisul de Rohia,

SIT
și Suhard spre “iiază Moâpie, i" “muntele: “Arsita” “(1300,: m. DI
Petrosul Hajului și Bernărelul (1320 în). cotnplecioaza. Spre”
stid-est "coboară" “înălțimilor din jul Jăicobetiilor. A fără: dd Rarău,
ER
toți” aceşti IAB, Sb ziăiţi! din 'Zoci 'dristaliăe, ictarortiee!” pdl
îairScobări cu piciorul] * itpe Mestecăniş? Scopit” de “ine“tusa
NIV

lung "(ăpruapt” 2" km.) “șitisărăcit de'răsboi, “pe: 0“ soScă - "dai “piătea?
că. “asfaltul: ȘI ajungi ÎI: văleă Buciisilui; lsmpaduitita duri “molizi€ și.
dmr sri!

ȘI “Tavițe! de: “amândouă” “păzit? jăf Sus “în deal, pe stângă, “to "pteşte”!
LU

ăi iibiului încatcăti cu *scânduri” Său "Cu! pasageri fiiturăid *

batistele. Începe şirul caselor construite din lemn. Sus pe fi ate
în: Stângăj se! disting” forimele:caseloi:ălD& Moctiitedidet ronidiii, iar
RA

pe lângă șosâa;! "casele: țipțerilor, “cu ităcinile: fatestrelor: tâncilită:: 5”

ji- Pe: dreăpta; *maii;sus: cu 530-404 m: se distinge încă: vechea
şose&, carezdlutea: pes;malul istâng:i al Bistriţei prin: :Cârlibabat:şi!
NT

Țibău până: peste: Prislop, Mă, Heâgănul; moldovenilor; în: Maramureş.

32: Pe: malul sdrept,ăl pârăuluiPuciosuli găseșiiriceleu două:băi
CE

primitive de pucioasă; carefuncționează:de;:62 ;de sănii. Una are:şase:

cabine; alta: treis:; Multă: lume:-aşteaptă! rânduli:fa băi;::cari: vinidecă -
deseumatism.-Istălaţii: rai mari; nw se-pot face: acolo, din. câiiza+
I/

debitului săracial- izvoarelor de picțoasă:.:Și aici;:teaşiș la Dorna;

rar:client;alsacestoiu băi, „cae: Să grăiască româneşte,: Băcânii; Câr=
AS

ciume, unidliotel; înşiruite: «leoparte: și:!ude: ialtă- a: drumului: nicio i

Firmă, românească dar AI germană. iati DD Va rit misi
si, Alungi la :Vârsarea . busiosului în Bistriţa . şi apuci,la. siânga «
UI

pe :Șoseaua: depe,, malul Stângial ; :Bistriţii, străbătând; dealungul:CQziz

muna lacobeni. Aceleași case, aceleaşi. firme, aceiaş limbă: unde;
BC

Şi: unde--accentul). mu iese: al;-eraiului, țipțeresc, și: moldoyemi: hu-

ani în: drum:spre.cosit,. „pantaloni largi până, j95, ini pâuză,q
groasă și: CU, coasele în i îţi „spun, ja întâlnire, „buna; Zina
 Revista: Moldovei | o - i
dt PO

Y
. E Nu i
, .

AR
a din cari; turuutiz
| ca a NOrOCt. Apar, cele: „două „biserici alecțipţerilarpereţi
celei catoli ce îți spune, -alb pe negru, pe patru Dpugiyucâtri
. yo
: rj desi -duminicăsgeme ce
e -seasul, iar -cea;isprotestantă. din:ivale;lut
| :

IBR
închinățoriz tiriizia: 5 part arazen sist la real bani
ie „văd îns vale- clădiri marisruimate: Sunteale:: Administraţiei.» -
ăa! sai
„minelor de mangan iriter, acum, nzondampabilă;-Jâncezeal

YL
i Din muntele Arșitaiplin deeaceste-::metale;:+ precum şiidelau
ei;::st EX-
Cârlibaba, Ciocăneşti, Rucipsul şi dinsBernărelul»:iDorn -;iar:ce ntrul:cle i
ploațaul intensiv, înainta!.de-răzbigi-n aceste metale,:

SIT
“separare, purilicare, ” clasificare saşi: administrare, :erăzinajacobenii:,
t sin tlacobeni,
- son Anstriacul Manzde-hlarienseesaain coloniza
derom ânt: patruză ciride fă
tocuit: pânănatunei: de“ câtevaifamilii:: ER
dim ;comitatul Zips dela poâlele:inuntelui: Tatrap:
_mitibsparteirţipțeri 5
«din “Frans lvânia;s între::17845:3-1798ipenttu
(Ungaria) parte. sași
ibaintez„de. sosirea lui Muz; sei
NIV

exploatarea: minelor. ;Cuzdoisani eni;: cari „aurînfiinţateio?

jormașe::0.i societate; ds capitaliștir; bucovin
La si) 798, aloe
fabrică:de ferărienșizide exploatartas+-manganuluii
<lui:; Manzu: care; cu: toată -
niul lacobenilor:a: teceutîn «proprietatea:
LU

a;acestei
: temelie
lipsas arterelor : de comunicatie:a! pus oi: serioasă
scurt:ti np,-el'7 . aşeză, „instalaţii:de:
industrii; în: sudul Bucovinii: ln din.Ar--
iar statul.:asadus.ţizani
RA

| culegerea: argintului: la: Cârlibaba;

Bistriţii, „care „n'a: renta:
deal -pentruiculegerea aurului; din matca;
acest: fel. „de exploatare; ai
și. în; şcurtă -vremeia jost„desființati
desuțipțeri i la:- Pojorita-
NT

| Dealtfel, Alanz instalase colonii

Prisaca: Dornei -(Eisenan),: pentru
pentru exploatarea arainei,' la.
Moldoviței: is pia
fer, :precumişii la Cârlibaba :și-Vatra
CE

mondial, dustriecii”ai apărat: cu. indar=

ta În timpulrăzboiului
:au-apăratiArșita; «plină de.
“îire, munţii lagobenilontiși în deosebi
penstsucă;: atât:ifenul.
i Filuptau siiexploatau. inele;
_mangantiș„fer.
I/

ea; Oţeza
da fabricar
cât;:mai mai-ales: 'manganulli: trebuiă:meapărat:
ecesară:- Îl: trimitiate >
lulu; pesicare ibîntăreşte. șiri dă elasticitatearri
AS

â:::Afară de:
și chiar în Prusia Renan
ia Witkowitz, la tunedoară
n industria chimică pentr .să-
aceasta, marganul:serveşte: directisi
UI

ea" știclei de-icalitatei bubă:ii

rurile: de: An.;ruprecuri Şisila:e fabricar
rămâne:in câsccarbime. Ani,
“ Dupăucor:S'a: topit sticla, în: cuptoare, de:
cărbunele; curățind. „sticla
BC

arzândi;cu putere; mat: mare,:iardei;

ră: e vertue; avândizieritiin:pai
impurităţiz Şticla::dle calitate inferioa Șereştei
prinăi manganului,
Această: culoare poate 'fiineutsalizată
 2 | „o Revista! Moldovei

RY
şi ta fabricarea” elementelor electrice uscate, așă de. mult între =
buinţate azi. RE e

RA
- Deaceea minele din jurul jacobenilor constituesc un -nemă-
surat izvor de bogăţie. Statul nostru însă a prohibit exportul a-
cestor metale, iar fondul . religionar, “ca proprietar , nu poate reface

LIB
instalațiile de separare, etc., distruse de război de cat cu riscuri
temerare pentru. uu singur debuşeu: Reșița. |
„+ Astăzi se încarcă vagoane cu un lut roșietic adus din Valea

Y
Perului (marginea. de nord a Arşiţii), cu: destinaţia pentru Reșița,

SIT
unde se :găsesc și: instalaţii” de separare. Da
Acest Int roşietic. cu pete: negre, provenit din “dcsagregar ca
rocii Pa numită Rodhonită, are: 26,1%, mangan, ER 17,23%/0
fer. și 0,45" „ fosfor. Sus însă, pe vârtul Arşiţii, rocă dură, neagră
adică! HLQUgzenitul sau psilomelanul are : 37.230 “Mn. 'şi 12,58%,
Fe. Aceasta din urmă -se exploată înainte şi în „timpul războiului.
NIV

Astăzi se joacă copiii pe Arşiţa cu vagonetele depe liniile inguste,

rugineşte' maşina nou--nouţă cu botul. în pământ-și se distramă'
zi-cuizi tot.ce bruma a mai rămas din vechile instaiaţii.
LU

Linia ferată îngustă din tot: lungul șoselii, care” leagă laco- - -
bei cu “Borşa: din. Maramureș, pe lungime de. vre-o optzeci km,
âr puteă îi pusă în funcțiune cu mici reparațiuni și consolidări
RA

de poduri. Lăsând la o parte veniturile reale ce ar aduce din a-

cele ţinnturi păiduroase, dar ar legă strâns de Moldova pe Mara-
NT

mureșul sărăcit și înstreinat. E :

Dela administraţia mineior, lângă care se găseşte poștă, Îar-
macie, birt, cum și locuința medicului, se văd în vale niște însta-
CE

laţii. primitive de bai cu nămol radioactiv cași la Dorna, - băi de

sare Şi arnică, mult treguentate, îtind și cîtine. Lângă poştă 'se
vând jurnale, .pe primul plan: Algemeine Zeitung“ şi, apoi: „Di-
I/

mineaţa“ și „Adevărul“, „Aurora“, „Lunea“. „Universul“. c citit

AS

de g--. 4 persoane, abonate pentru sezon. am văzut acolo „Ola-

sul Bucovinei“. | | |
Ajungi la Casa Germană cu răsuna ui Schauerman si: bir-
UI

tul lui: Lang, şi-ţi răsare pe stânga muntele împădurit cu brazi al

Arșiţei, pela. poala căruia trece șoseaua și calea ferată, încadrate
BC

cu numeroase locuinţi de ale ipțerilor, cărăuși, plutași şi tăetori

de păduri, şi ale evreilor dughenari; cari nu-s mai. puţini Jă nu-
măy decât cei dinspre Puciosul. Depe podul dela gura văii Fe-
 jevista Moldovei i [a

Y
AR
rului pe. stânga. găseli vezi casele: îngrămădite, ale, tipţeritor, mulţi
„porci: şi. gâște..cu - peptul golit de pene, îar peste Bistriţă, pe
- dreapta, to mangăe frumoasa biserică a creștinilor orlodoxi, în-

IBR
conjuirațe de locuințe românești şi țipțereşti, cari se. înșiră apoi
în “valea îngustă a Ciotinei, numită de. unii oaspeți "Porcina, peu-
„trucă pe drumul stricat ce o deservește stau. tofaniți porcii caşi

YL
" cânii. de, altădată ai Coristantinopolului. Sa |
Mai „departe, spre curbătura. dela FHaju, numai români locu:
"ese în. căsuțe albe, răsleţite prin poenile cu fânețe până sus spre

SIT
. creasta munielui. Lângă şosea, nu departe de biserica ortodoxa
la poalele Arșiţei se: află școala românească, gara: și locuinţa pa-
rohiala. Şcoala românească funcţiona până
ER anul irecut într'6 mica
“ruină: de casă. Pe locul aceleia, sa ridicat una cu două etaje din
și nu
- vlaga: comunii. lacobenii au pus 100.000 lei, statul: 30.000
NIV

Sa isprăvit. Sa zbătut, „astă iarnă comuna So isprăvească şi cu

“acest gând a concurat la. licitaţie pentru o pădure de tăiat. la
încut cunoscut că na indeplinit
- licitaţie a reușit şi pe urmă i s'a
LU

învingător. Deaceca
a.tormă și deci: samsarul concurent a rămas
puiut bate un cui și cine știe
= su şcoală cea nouă, ist an nu s'a
„cât va mai: aşteptă pustie !
RA

o casă mare, zisă nu-

Pe lângă gară un hoiel zis comunal,
bere Şi covripi, iar antreprenorii
țională, unde se vinde rachiu, Depildă,
se mai ocupă și cu “alte afaceri rentabile.
NT

acestor localuri
mari cantitaţi de sârmă
'unul are depozitate în dosul . hotelului scoase din puzileria
ferărie, şine de drum de fer, etc,
ghimpată, stat şi apoi
CE

cumpărate pe -nimic dela

de tranșee și adaposturi
la cei ce au nevoc, dacă nu mă
" vândute de el cu'' kilogrumul
înşel și statului îusuși.
ce acopăr munţii din
I/

Aerul curat al înălțimii și al brazilor

atras mulți „oaspeţi“
a și în acest an, Se află
AS

jurul lacobenilor în acest cuib Îru-

școlare stabilite pe câte o lună
și două colonii
cu daruri prețioase sănătății.
MOS înzestrat de natură din belșug în nume-
UI

oaspetii, fiind imprăştieți zilnic

-Nu se prea văd laolaltă
şi aer plin de
roasele locuri din împrejurimi cu vederi frumoase
vedeă pe mai mulți în grup
îi poți
BC

sânătate. Numai! Sâmbătă

din dreptul Administraţiei,
preumblăndu- -se pe “şosea, în deosebi:
până la Puciosul.
unde-i sinagoga cea marc și
 “cita | „0 îvhatstă Meldovei

RY
vi nfipreita beată puternici 76 îs: răsări “son “6 'Slujbă
crliioasă înpiserică ottădoxă "din? lacobâtii, 6ăte * “coritribuțiă” bi-

RA
-Sericiitța 'solidăritatăa rotilor, prin: iCâre: Și “au! intuit: păstră
“ltinajfăbicdiiurile? pârtul: şt coriștiița” Giigitiei,”= "întpunităti d: “tGate

LIB
“NitregiiteVreriiirilă identihgi “amâre titei. iei E "siiigătul” '1otaș
i doai”uitile :86 radună'lotaltă” duininitite Și: SATDĂtORIIE!:. iiiiniai! ro-
mâni și românce, toți dVfavioşi:s'Şiriicure: drddinifa:i în "Cat de:iSus.
„Aristâciația:-ssatettui, înabir ăcătă moder a “tormati: acolo ui: cor re-

Y
sligios;i care: dârăspunsurile la! liturghieiei:Preatil:; parohi a'isuferit

SIT
dedouă iorizexilul -şi amenihţarea, cu:moartea:în timpul:războiului,
- pentru
„că! estenromâiti:cu::: 6redinţă» uestrămutată, în, „rostul ce :dre
sus satul păstorit Idesel,u:; iuti ER e ET DE
ni «i Gumutreci: de:fabrica:i de. herdstea cui firtha: i Goldenziveig
und Sehătermaun“ „ișoseâua ridică: uşoriipâniăslă vila: unei:; foâste
NIV

fitme:-de sherestea, cu tumtizvorbogatşi rece: în: față: i: se pare

„Că ești! în::paradis;riar: când cârpești:spre Hajuytrebueisă'te opreşti.
+; ri: :niarginea ișoselei, “pe deal, :Spre :a:::contemplăz:zidul muntelui
LU

negrii de. brazi „din față, : meandrele: Bietriţei: harnice în vale, hu-
»iruitul trenului: ce: muii5e vede Sub : deal: şi=casele;: românești..răsle-
țite în poenile verzi până sus pe creastă:; Oaspetele contemplător
RA

Su nervi 9posii. de munca. creerului, SŞau.; „imbogăţitul, de; i

iar,țăranii teudiţi de. Sărat, butucilor: „din, pădure, fericese., ps a-

NT

zucești
î taie, câinilor: frunză Sricari,
a.
au venit șă șe-scalde, în-apa zece
a aermunțiler. ăia+ ua: i ad i ci) cei DĂ atatia
CE

ie In; “zilele de jucu, „pela:, amiază, vin, măhlânii -mași, pe; 'Bis-
sstrița, div. haiturile, de sus; „lela Cârlibaba, Țibău Şi, mai.de.Sus.
Atunci se înșiruesc plutele câte două până „la; ae i 8 Un loc; și
I/

teta
AS

d ddr

„΀ căruese, până. la. Galaţi. i

zu iei

ici i tir Pasi) i: fu

Pi) Paz =!
zis “Cine, „tac. şi “cârmeşte.. din. greu, cine, „deţine, afacerea, Și câş-
„țiză, făt, leloseie, stalul:?, .
UI

Tic pecz e pu? Â- Pa

nasii tie ei tii iz at Didi
RE: fe. „Mia 7 pa ra i:
. Pai
FITI
„Oare, ee, fel. îi popi: Ya, fi "io tuai înainte.aocu o
eri
veac-
BC

“doui, pE. aici 3 „Alt. Î2vOr, decât „mitica, „parohului“ nu. ai. ,
Zice că, pe, vremea rășiuirii Bucovinei IScuiau pe. aici.i doua
familii româneşti, scoborâte din Pătrova (Maramureș): Familia
lui lacob, venită mai întâi şi așezață la miază-zi de confluența
 "Revistă Moidăvel | | . | E | | | js
.

Y
AR
2
“Biti! ei 'Piicibitar d: ae “pefâttă “Putiosuliii 2Spre-:Mustaciiuiş,
“Tâiga” ditimăr “Dătuti dilispiie Marătiiuteș/ilocâăi foi lia lui: Bodu.
“tot “in L “Pălrova! "Aceste? două fanilit ad ctesciit ini lt donărige-

IBR
_ “metăţii "Şi aveai? des EGutliăte “dă iiitetese: piu “amiesteătii oilor
Şi) Stțiue di “turie? lăcobeiit is tamitia lui Iacob serii. mai
““puiţitii "dar maiîstețtişi aieu”stdre'Bodeniii "Erau: riul.” Dea-

YL
_Ceea a rămas. numele locului după cei dintâi. Dupa: atiexarea
'*ButbVine? ait scobit: TAba E pâii “Fănd:dtii "Măranitireg” familiile:
"ăiorogani "roză; iCotă; iDiăgani "Dăiicăi"Qălba ză, . iSuteh: și

SIT
5“altele "cit “iiititroâse istitlăte: astăzi! Avi uiiatTost”aduși:mai 'târziu,
“uupa 1800 *Si? Ardeal, 'faniiliile: Ajdălean:idloldodani. :Pop,
„806 Ro, gojâni, “eta: câ: lucrători ER la: băile: (niinele) “de imaugan.
"Ola eu aceşti! “din drmă “au'tosti aduşi 'humeroşi țigani! dinAr-
“geăl! pent ii Culegerea “firetoii "de aur diii: nisipul” Bistriţei:itAșă,
NIV

“fă tmiliile: "Păp cât se Căpr ă Lapi “Mâridrilă (niinită tilainte Nerghiiș),
. “Naida, Nichituş, Zlotar etc. precuni: Si” argăţi” aduşi” mai ! târziu
D “dii ii uiotdu$ ŞI apusul! Bucăviiiei,” Ca: Ciornei. Hari său i /lariuc
'Calanite' ţigan dir 1izești: Tânigă” Stordiineţ); Maini etc.
LU

iți)
„Cu totul” faniitiile! iămiăneştii dii'"lacoberii :'ati''acumă 764
+
suflete, iar în 1899 erau. 662. Se înmulțesc, lar mulţi: pleacă la
RA

penirucă nmau ' loc detijuns” pe: faşiile în-

"matritate în alte părți
ruiste de p zviânt:fâni: urii” "Bistriței; “nicatiișale” ue marea -propiie-
i doncăză
"ate'ia tondilii “eligionas "Care" grei! “ide: :S-năi “ales!
NT

imi ai Pita i at
Seuivă! aici; 0 “palihă' de” joc, zi rii
iii Tâţii fămâriii/sunt: de clic: Creștină ! “ortodoxă: Micile: for
cu higienă
"gospodarii Tăsăi'de dorit atât. ca “nărhicie! cât iiiai ales!
CE

tăcrea'pă-
"în "interior. Se ociipă” ci! creşterea! vitelor; cu pltașia,-«t
niunte la: 'vatlurile
“idilă și “căratul trăneliiititor: de“: brad din!
"Au: „puţin
-“Bistriţii Cei "imăi sarăcuți” Sint lucrători! la''Herestear.
I/

pentru fânețe, mai puţini pentr: “oartoti șii"în.

“pământ, mai ales
Cântece
AS

ii atrag: muniai: 'duminica, iiar beţivii sunt: rari.

"Carciumile”!său
“ipăpiilare: iiioderne'” nii sc “ătid; vali nu se -“aude îri: codrii
DIE dia i ii tt
:Drăzilăticâutece ide! păseri. SI
UI

din câri o: treime

ăi siŢipțerii și“ saşii “sunt:în niimăr de: :2800;
protestăaţi: Nicicithu ihaitau! locuri alci: side
uicatotiăi ŞI. restul
BC

Octipaţiune: a lor: 'dida-

„acecă: Ciniigiăazăi “măi: 'ajes:că: priricipala tin izvor
-ătuteă războiiilini; expldatătea: “iniivelor,: “nuflitmâi'este azi
de 'brăzi,:'de :pă-
ri”
ii ide căştig“Se ocupă'eu” 'cărăușia” de trunchiu „SAI 2
»
 „. Revista Moldovei
„16

RY
saspeți peritru esc ursiuni în
diferite
ut fer o-m ang ano s, Şi de
mă
: din apr opi ere . Înca p pân ă la 20 de per soane într'o căruță
tocuri , fiind bine hrăniţi.
caii. tor sunt mari și pieiroși

RA
-fipțerească, tar femeile ştiu puțin san de
“Bărbaţii” vorbesc românește toți, cop iii, bine condusă.
ină de
Copiii de loc. Trebue o: grăd

LIB
loc. ec-
accent unguresc, iar saşii dial
Vorbesc limba germană cu
„tut. lor german. cenie. Asta 0 „simt toți
* “Sunt oameni economi până la sgâr dela dânşii. Mânâncă

Y
de închiriat
oaspeţii, cari iau vara camere Mai
tesul proprii al cuvântului.

SIT
prost și nu-s gospodari în înță , iar
lor duc luptă cumplită contra higienii
ales în bucătăriile
Slănină 0 mănâncă cu mămăligă
supa. de cartofi. amăgită cu la drum. Iustru-
casă, e bună
ER
„rece. Pâinea goală, bine coaptă în armonica, iar
mentul muzical obişnuit la nun și “petreceri e
ți
rii. Ori je-a “amuţit și lor cân-
cântece populare nu cunosc tipțe
Lă
NIV

? | a
tecul muțenia pădurilor de brazi smănari) pe pământul
Până la 1012 au fost „besmetari“” (be
ar li-a vândut păm ântul lo-
fondului. In acel an fondul religion
LU

.. o
cudeit dânșii în cost redus plătibil în termen lung |
Să
Soarele a apus. luminată cu
ochii înapoi spre valea lacobenilor,
RA

iţi arunci
îrumoasă panorama, ca să nu te întorci în-
electricitate. E prea
din margina şoselei
„dărât în sat, părăsind luminițele licuricilor u a doua zi.
Şi mergând aşă, faci plan de excursie pentr
NT

obosit fe vei opriîn „poiana

Ori sus pe Arşiţa și dacă eşti prea să
i. - Ori te încumeți
„ dragostei“, un parc de brazi ca în poveșt
CE

din zorii zilei, ca de

)

urci Oușorul sau să pornești la Cârlibaba Mestecă-

să treci
acolo să te Intorci cu. plutele la Dorna. Sau
până la poalele Giumalăului, unde-i cas-
„nişul în Valea Putnei
I/

. NE | E |
telul Principelui Carol.
trebue să pleci cu tre-
AS

tar. dacă n'ai fost la Borgo-Prund,

nul decunoapte la Dorna Helgei şi de aici cu trenul electric
până
prin locuri negrăit de frumoase prin măreţia lor, la Tihuţa,
UI

la: Borgo-Prund. Inapoi te întorci până la miezul nopții. In acest

drum, depe platforma Tihuţii, dar mai ales depe Măgura la
1300 m. vezi masivul Rodnei, Petrile-Roșii, Subhardul şi Rotunda, .
BC

„iar în vale, spre apus, spre Aloroşăni, ţi se opresc ochii în va-

mii de ruși au fost măcelăriții
„lea îngustă unde la . 1848, zece
de unguri.
 Revista Moldovei i

Y
AR
Dă

Soarele. se ascunde cu totul după muntele Hajului, iar au-

torii obilele, unele după altele se întore din preumblare spre

IBR
Dorna, ridicând valuri de praf în urma lor.
O babă tăciunie cu cofa plină de apă limpede, abia are
vreme să deie. la o parte din: şosea, din praful maşinelor și

YL
aruncă o -căutătură chiondorîșă la cei ce trec ca fulgerul.
— N'au ce face, domnule, boetrii ăștia, Am numărat aici
“întPo duminică peste o sută: de „drăcii de estea“, N'ai parte să

SIT
aduci o țâră de apă de răul lor.
Sa a I. V. LUCA.
ER
“BURĂ DE TOAMNĂ.
NIV

Din zori, un moș cu părul lung, cărunt,

LU

cu pas mărunt,
fără popas,
străbate muceaa pădure —
RA

“și cântă câniuri sure...

NT

O, lăcrămatu-i glas 1...

Lung se cutremur brazii...

CE

Ca plumbw-amurgul azi-i !
" Scâncind pe vale mor lălăngi...
I/

Și-şi pleacă fruntea Iâncedele Crăngi...

AS

Un croncănit de corbi în Qer:

se'ntindeca un negru CQer...
UI

"Și mohoritul cer în zare

se surpă peste șesul CENUȘIU —
BC

| şi lung din depărtare — un jalnic vacr

duie-a pustiu...
George Vocvirdca,
 5 Revista Mold ovei

RY
9 PEPI
A ATAT
ADS
E rm
EPA
ma PENT
AA ai

RA
Baii!
ZA, AT Îi, o

A fară începuse O bură de pluaie repede. În stradă, un

LIB
pe cap ŞI
dA omuleţ scăzut, cu pălăria veche îndesată
portiţa.
cu hainele ponosite, se căznea să deschidă.
—— Moş Pantazi, ce faci? Te-a apucat ploaia. Hai

Y
îm untru. 3 a

SIT
Moş Pantazi ridică fruntea și faţa-i se lu- .
blajină
| aa
minează întrun zimbet copilăresc. . chip.
Vreau să-l ajut să meargă mai repede, dar nu-i
ER
şi le mișcă
Are două cârje bine potrivite pe. subțiori
pas de vrabie , pe cea-
pe rînd: Când face cu una tii
NIV

îi alunec ă, decât
laltă se sprijineşte.. Picioarele iai mult
.
păşesc. E pensionar la azilul de bătrîni: Sofian
— Moş Pantazi, demult ai pornit dela azil?
|
LU

— Cam de vreo două ceastiri.

A făcut 500 metii în două ceasuri. Moș Pantazi
-
merge cu iuțeala... melcului.
RA

Am ajuns însfirșit la scări. Şi plouă... Vreau să-l

ridic pe sus; e uşor ca un Îulg. | |
— Lăsaţi, că-mi pierd cumpă na. Mă urc. Singur.
NT

II las. Aduce cîrja din stinga pe treapt ă, apoi cea

din dreapta; ridică piciorul sting şi-l potriv ește bine,
tră-
CE

cercînd cu grijă piatra, se saltă înceti şor pe cîrțe,

gând în cele din urnă şi pe dreptul. Moş Pantaz i are
anumit fel de a urcă scările. -
I/

— Câte mai sunt?. -

— Incă trei, moș Pantazi.
AS

„Mă duc înainte şi deschid ușile în laturi, ca să-i

dau liberă trecere. - | - |
UI

Ajungem lângă masă.

— Uite, şezi pe scaun, moş Pantazi. [i fi obosit..
li iau cîrjile și pălăria. | |
BC

Moș Pantazi se prinde cu mînile de masă şi se lasă

cu multă băgare de seamă pe un colț de scaun pe care
i-l potrivesc pela spate.
 Revista Moldovei: o * | E Îy

Y
AR
— Moș Pantazi, mânânci o bucăţică de peşte?
— Nu, mulțumesc. Nu-mi stric obiceiul !
Da'dece?. a |

IBR
—
„ — Apoi, stii mata, eu nu mânâne nici un fel de
„vietate.. a - E
— Dar cu ce te hrănești?

YL
— Legume, fructe, lăptării...
„n — Vegetarian, cum Sar zice. Şi de mult trăești așa,
moş Pantazi? | a |

SIT
— De vre-o 60 de ani şi mai bine.
——. Da'oleacă de vin, bei?
— "Tot apa rece îi mai bună ! ER
„ Moş Pantazi are 82 de ani. La cea întăi aruncă-
tură de ochiîn figura moșneagului, ai o: vagă senzaţie
de
NIV

de iarnă şi de zăpadă pricinuită de albul pletelor, Din

albe.
“sprincenele, mustăţile și barba lui cu totul
frunte înaltă,
bogăţia aceasta de păr nins, se iveşte 0
şi un
LU

şi brăzdată; nişte ochi mici, cercetători

boltită.
numai Spre
“obraz slăbănog, întins, cu câteva sbircituri mereu asupra
coada orbitelor. Privirea însă îmi stăruie
şi despărțite prin-
frumoaselor plete linse, retezate scurt
RA

bătrînul le preţuiește
+Po cătare la mijloc. Se pare că ră-
barba și mustăţile
în deosebi; pe când sprincenele,
NT

minunate, sunt piep-

mân ţepoase, pletele-i, cu adevărat
rămăşiţă de cochetăric.
tănate şi îngrijite cu 0 tainică de-abiă ciugulisc
Deodată, lasă farfuria, din care
CE

Î | | ,
şi mă întreabă: liceului nu sar
| — Nu știi mată, Oare In biblioteca
? | |
găsi marea enciclopedie franceză
I/

trebuie, moș Pantazi ?

— Imi pare că este. Dar dece-ţi cucoaniă o
citit dintvînsa dela
AS

| _— Până acum am
nu ale şi aş voi să le ci-
20 volunie, dar mai departe |
a
tesc şi pe celelalte?
UI

Pantazi, că-s scrise tare

_— Dar, vezi la citit, moș j
a a S
măr el? . .
unţ sc, oricât de mă-
— Apoi, tot mai văd oleacă. Cite
BC

runţel 'să fie . | ca un

Pantazi vede
In adevăr, la vrista. lui, n10$
„20 Sa „Revista Moldovei

RY
șoim, numai cât „urecheaîl dă puțin de sminteală, aşa
că trebuie să-i vorbeşti cam tare şi de-aproape.

RA
— Am citit pân'acuma,—urmează, moș Pantazi—15
volume a lui Larousse; pe urmă 17 volume din enciclo- .
pedia germană a lui Meyer şi ceva din cea engleză.

LIB
— Cum? Tot, delaolaltă? Da
— Ba, nu ! Ceia ce-i mai interesant,
— Şi care-ţi pare mai bună? Da

Y
— După. mine toate's bune, dar fiecare își trage

SIT
cenuşă pe turtă. Vreu să zic că—depildă—cea germană
se ocupă mai pe larg de scriitorii și oamenii de ştiinţă
germani; cele franceze, de francezi “și aşa
ER mai departe.
Vorba lui Kogălniceanu—el spunea—, că-i foarte greu
să fie cineva istoric adevărat, căci ar trebui să se des-
Aşa, este
NIV

brace de omenia lui, adecă să fie om ideal.

un istoric Tukidides, cate a scris despre războaele Gre-,
cilor cu Perşii. Dacă citeşti cartea lui, simţi numai de-
cât că scriitorul a fost grec. Tot așa, la Romani, Tacit
LU

Tit Liviu și alții. Numai Salustius, care na scris cine

ştie ce: Catilina și Răsboaele ci țugurta, două cărticele
istorici fiindcă
RA

mărunte — totuşi este printre . cei dintăi

ma căutat să părtinească nația lui ci să spună adevărul.
— Şi la ce folos îţi trudești. ochii, acum la bătri-.
NT

nețe, cu enciclopediile, moş Pantazi ? | |

—- la, aşa, pentru plăcerea mea. .În ele se giisesc
lucrui tare interesante, cum depildă: nu mulți
CE

uneori
sunt care știu, că Dr. Brandia, romiîn, de-ai noștri, a gă-.
sit o plantă necunoscută de botanişti până la el şi care
e trecută în enciclopedie după numele lui: „Brandia îi-
I/

liformis“, | E
AS

— Din pacate, cam știm cum se fac enciclopediile,

moş Pantazi. Poate ai cunoscut pe Scipione Bădescu,
despre care s'a scris şi-o epigramă: |
UI

"Un Scipione aveau Romanii,

BC

Un Scipione brav general.

Un Scipioane au Botoşanii
Și stă călare pe-un antal.
Revista Moldovei 24

Y
AR
— Am. auzit de dînsul.
— Nu ştiu prin ce împrejurare a ațuns de s'a tre-

IBR
cut omul: în La erande encyclopedie ca „mare scriitor
român“ unde şi-a turnat o biografie straşnică, mai ceva
decât a lui Eminescu..
„„—. Apoi de-astea se cam întâmplă...

YL
„= Dar fiindcă veni vorba de Eminescu. Nu cumva
Pai cunoscut?
împreună.

SIT
-— Cum nu, dacă am învățat prin școli
Mai înțâi prin 1865 a urniat la Gimnaziu în Cernăuţi
ca un semestru, dar a plecat pe urmă cu o companie
de actori. Nu- era aşa
ER
o raritate de student. ra însă
bun prieten ca un alt elev vestit, Matei Lupu, căruia
înainte îi zicea A Lupii, dar și-a schimbat mai în urmă
NIV

numele în Lupu. i |
văzut apoi pela î87i în Viena. Eu eram stu
L-am
filo-
dent legitimat şi matriculat în regulă la facultatea
LU

sofică; Eminescu era auditor-benevol. ra vestil la Ro-

“mânia-jună; se purta cu plete, eră amabil şi ioarte vioiu,
din fu-
Nam prea avut însă legăiuri cu dânsul, fiindcă
RA

trăiam
_dulie proastă ori timiditate mă ţineani tot departe, Ă
eram ÎNScils.
retras; nici la- România-lună nu
amintirile, dar degeaba. Mâ-
Cerc să-i mai stirnesc
NT

| să-l îi întâl-
ta=i tot, ce-mi poate spune. Nu-şi aminteşte i
nit pe. Eminescu în Suceava, a
nici
altfel—spune moș Pantazi—in »ictava
CE

„De
cu mam prea îăcul mulți purici.
„.— Dece-2 a
Pe vremea acela îmi venise ha-!
I/

„_î — Apoi să vezi.

peste a scrie
chita să reformez ortografia : incepusem
AS

numai cu literă mică. |

tot i Sa
_— Cum aşa, moş Pantazi ?
nu sc înțeleg. Unii, de-
gramaticii
UI

__. Vedeam că
marc numele proprii;
pildă, cereau să se scrie cu literă adiectivele, cari de-
Și
alții, să se scrie cu literă mare
BC

rivă din numele proprii. Pe caii trebuia să-i ascult :

vrutsă mal ştiu de i-
Atunci ca să-i împac, nici mam răspundeam: Ară-
terile. mari. Celor ce mă întrebau le
 92 o - - Revista” Moldovei

RY
și
taţi-mi un autor care să nu fie contrazis de nimeni
mari
voi scrie după dînsul. Eu cred și azi că literile.

RA
nu le
sunt numai nişte înflorituri de prisos. Stenografia
are şi nici nu simte- nevoie de: ele. ii

LIB
Si cum ţi-a mers cu reforma?
— Un timp 0 mers, cum o mers, că țineau profe-
sorii la mine: eram în toate clasele clasificat întăiul..
Dar dela o vreme au început şi ceilalți elevi a' scrie ca

Y
deavalma peste tot cu literă mică. Atunci na
mine,

SIT
chemat directorul și mi-a spus: „Elevul e dator ascultare.
absolută. Ori scrii ca toată lumea, ori te dau afară din
şcoală“. Nam avut încotro. Trebui să mă supun. La
ER
stârșitul anului însă mă văd clasific at al- doilea. Atunci
nam supărat şi am trecut la Cernăuţi. a |
NIV

— Moș Pantazi, îi zic, ce-ai fost în tinerețe?

— Apoi, să ierte cinstita faţă a domniilorvoastre, spune
moş Pantazi cu un zimbet glumeț, ia, ani îost şi eu în-
tPo vreme o leacă de slujbaş al statului şi anume:
LU

Nici mai mult, nici mai puţin decât reprezentantul Ro-

mâniei la Berlin. | |
RA

— Da? Pece vreme? - |

— Când 'cu răscumpărarea căilor ferate. Poate vă
amintiți,ca fost un proces mare...
NT

— Afacerea Strussberg? - N
— Cam așa ceva. Procesul ajunsese la Curte ade
CE

Casaţie din Berlin. Intăia oară România a îost repreze n-

tată printi”o comisiune compusă din Sturdza, Dabija și
Kalinderu. Eu eram ca atașat pe lângă acea comisiune
"A doua oară, să ierte cinstita față a domniilorvoastre, Ro-
I/

mânia a fost reprezentată numai de subsemnatul, în per-

AS

soană.Am fost după aceia secretar intim al lui Kalinderu.

— Eu mai degrabă aş fi crezut cai fost profesor,
UI

moş Pantazi.
— Am fost și profesor, adecă meditator la copiii
lui Vasile Morariu, 'consilier la Curtea.de Apel din Len-
BC

berg, fiul fostului Mitropolit al Bucovinei. Acolo, în

Lemberg am găsit în Minăstirea Franciscanilor un dic-
ționar romîno-latino-german de Miron Ștefan Bodnărescu,
 53
Revista Moldovei

Y
AR
3 volume -legate, „scrise de mână foarte frumos, cam
„1060 de pagini, cuprinzând literite dela A la M; iar
mai departe restul materialului era pe foi volante. Acest

IBR
Bodnărescu trecuse dela ortodoxie la catolicism şi fusese
călugăr în. acea minăstire. Era vestit ca scriitor biseri-
Cesc; a fost propus şi pentru canonisare.

YL
-— Si mai dat pămacum în vileag descoperirea asta,
moş Pantazi? |
— Am scris prin 1893 un articot în „La Roumanie“,

SIT
i
despre chestia asta, sub iscălitura lui Vasile Morariu,
dar.a trecut nebăgat în seamă.
m — Eu cred, Moş Pantazi, că ER prin Polonia trebuie
să se găsiască. muite documente şi scrieri, care ar inte-
|
“resa cultura ronâneaşcă.
ew,
NIV

— Sunt multe... Mai ales la Zolki

— Ce-i cu Zolkiewul ? |
lui Sobieski mitropo-
„m — Apoi aici a fugit de frica
toate actele, documentele
LU

litul Dosoftei, luând cu sine

ti precum şi pe Si. loan
si odoarele bisericilor motdoveneş
fost. înapoiat, hât, lirziu îmi
“dela Suceava. Si. loan a împăratul Austriei,
al li-lea,
RA

pare din ordinul lui losif

să se afle din cele undeva
dar celelalte lucruri trebuie
Dosoitei, până la moarte.
“prin Zolkiecw, unde a stat dar nu-mi pia vic a
NT

o — Se poate, Moș Pantazi, Mai întăi Dosritei a fu-

a spune altie!..€
crede, căci istori şi nu de frica
.. , ta pia
ata teaolbri

ca pri
at
eten a lui Sob ies ki
CE

git în ”Potonia de
ki Pa făcut episcep polon
Vii. Ca probă este că Sobies este atras de Petiui cel Mare,
e!
Zolkiew. Mai târziu însă lar de-ari j-au căpă-
de Azov.
care-i faca episcop TUS
I/

după lupta dela Staniiesiii, şi Pau

tat "Turcii în 1711, Mării Negre,
la “Tangarog pe malul.
AS

dus în captivitate cc
unde a şi murii.. caut /sforia bisericii ronici
ic
Tar ca să-l încredinez, -se
UI

la pagina 399, Moș Panazi

de N. lorga şi O deschid . |
ii mitropolitului Dosofteiu
adînceşte în citirea vioț plete bogate
cil ,
octogenar,
BC

Ma uit la acest pasionat Cercc-

ageră $i cu mintea limpede,
cu vederea veșnicii tinereţi sc
al enciclopediilor şi problema
țător Pai
 „24 N o Revista Moldovei

RY
pune dela sine. Va să zică; vegetarianism şi abstineinţă .
dela spirtuoase. Dar atunci cum se face, că MOȘ Sosscu,

RA
care are 85 de ani, bea de toate, mânâncă și pe dracu |
și-i așa devînjos. că-şi încarcă şi descarcă singur bucatele -
„depe câmp? O las încurcată, mai ales că, moş rantazi

LIB
ridică ochii depe carte.
„_— Se..poate să fie cum scrie aici. Dar ce . te aş
întreba : poate-l cunoşti pe d-l lorga ?

Y
E — Aşa, puţin, moș Pantazi. Am stat cu dumnealui

SIT
decâteva ori de vorbă:
— Şi nu-i mândru?
— Ferească D-zeu. | ER |
| — Oare cum aș face să pot vorbi și eu oleacă cu
dumnealui ? Eu am o chestie și-aș vrea să- i aflu părerea.
— La toamnă are să vină pe-aici. „Dar cam ce
NIV

chestie ai, moș Pantazi. |

— Am formulat în câteva puncte, motivele pentri
care cred că limba universală de corespondență nu poate
LU

îi alta decât cea italiană.

— Să auzim, moş Pantazi. |
— Eu zic: Tindem la 0 limbă comună tuturor po-
RA

poarelor, In limbă căutăm proprietăți limbistice, cunos- |

cuțe. Proprietăţi limbistice cunoscute le știm din limbi
NT

naturale. Generaţiilor vii limbă naturală. vie le. convine;

limbă cu vocale și consoane particulare în - minim se
apropie de limba comună tuturor popoarelor. Dacă limba
CE

italiană prezintă vocale şi consoane - particulare în mi-

nim ea trebuie să fie limbă universală. Limbile artifi-
| iale ca Volapiik şi Esperanto, fiind pe alte căi, cad
I/

„dela sine.
Privesc pe acest bătrîn, care "crede că mai poi in-
AS

teresa astăziasemenea chesti imoarte. Fără voie îmi vine

în minte tînărul profesor, care-mi. spunea că citirea gaze-
UI

telor e pierdere de vreme. Incidentele zilnice, faptele

diverse, comentariile şi mai ales ceia ce citeşti printre
BC

rînduri constituie viața reală din jurul nostru. Părăsindu-le

pentru tomuri savante, sau enciclopedii, pierzi contactul
cu această viață și cazi mai curând ori mai târziu în
naivitatea lui moş Pantazi,
 | Revista Moldovei 25

Y
AR
Ca să nu-i: stric cheful, îi: făgăduesc că la cel diun-
tăi prilej voi vorbi d-lui. lorga despre chestia limbii. uni-
versale.

IBR
| Moş Pantazi îmi mulțumește Şi- mi spune Car dori
să se călătorească înspre. azil, că-i tîrziu.
“Tocmai trecea o trăsură. O opresc.

YL
| Suitul întp însa a fost o grea problemă, însfirşit
deslegată. ă
Înainte de a. porni strig birjarului :

SIT
— Vezi, ia seama, să nu-l pierzi din trăsură !
ER „Constantin lorcdăchescu,

RUGA
NIV

Spre ceruri se'nalță cu voce umili

LU

A” neamului tristă cântare

-Să- -ți ceară, Părinte, din darnica- Ți milă
RA

_O rază de blândă 'ndurare:

„Zudrliţi în osândă, departe de Tine,

NT

IE | e inâna-ți cereasci departe,

_ Potopul de jale la sinu-i ne fine
CE

SR
o Și plânsul şi foamea Ie mparie;

„Și negrele zile cu Clipe amare

I/

In neagra nopții: ne-ajundă

AS

si nu e în lume un colt (le uiiare

Păcatele noaslre s'ascundă.
UI

„Oreșalele noastre le uită, Stăpâne,

Și cartă a noastră cădere,
BC

SI
Imparte din slavă-Ţi iubire și pâ:ne
ȘI plânsului dă-I mângâiere,
 “Revista Moldovei
26.

RY
„Dă lacrimi să cursă pe arsele plaiuri
Din fundul adâncelor mări. :

RA
Să nmoaie fărâna, s'apară drept raiuri.
Ascunsele Țale comori.

LIB
„Și razele calde, de har purtătoare,
„ Pe holde, Părinte, le- aruncă

Y
Zimbiri să se nască, cununi să : "mgresoare

SIT
Tăcuia și rodnicg muncă. -

„In imnuri. divine întreaga suflare ER

-Voioasă, cuminte să ."'ndrepie
Prinosu-ide slavă şi sfânl-adorare
NIV

Ertării înalte şi drepte. |

| | + Vasile turist,
LU

„SĂ SPR IpINIM CULT URA,

RA

A, fost dăunăzi- acasă, în colțul Moldovei, unde se găseşte -

PD mormântul şi cetatea lui Ştefan cel Mare și am zuzit lucruri
NT

cari m'au întristat. Unii din prietenii. mei de şcoală au vor-

bit de rău țara noastră, lăudând stăpânirea străină... Trist e, că
regretabile, petrecute acolo de
CE

spusele lor se întemeiau pe fapte

“când steagul. tricolor fâlfâie la Ceremuş.
g
In timpul, când. umbiam la şcoală, cânduril e prieteniior mei
erau altele. Vorbiam atunci despre România ca despre un pă-
I/

mânt sfânt al făgăduinței și țineam revistele și. căsțile pe cari Ie

AS

primiam de peste hotar ca pe nişte lucruri nespus de scumpe.

De multe ori părăsiam orăşelul cu populație străină și urcând
sprinteni dealul din faţă, ajungeam la graniță, căutând prilejul
UI

să ne întâlnim cu vre-un grănicer român. Ziua, în Care aveam

norocul să ni se împline ască acest gând, cra o zi de mare 'săr-
BC

bătoare şi pieptul ni se umilă de mândrie că am stat de vorbă

cu un soldat „de-ai noștri“. lar momentul când antegarda na-
țională a lui Petre Liciu soseă în orășelul nostru, eră poate cel
Di
 A ae o | 27
Revista Moldovei

Y
AR
mai ăto
înnălţdin rl
cursu anului școlar. Pentru a-l puteă sărbă-
tori după: cuviință, vindeam cărțile de şcoală la anticar și ne
înainte dese repetiţii de

IBR
cumpăram bilete. de intrare, făcând
NE Ea
aplaudat. -
Astăzi când prietenii mei s'au schimbat, îmi amintesc de
ul izraelit, care a făcut. ca şi ci. Izbăvit de sub robia cgip-

YL
popor
teană, a ajuis în pustiu, unde a încep ut a murmu ră, neștiind că
orice izbăvire “duce * totdeauna prin pusti u în țara făgăduinței.
cu jind la oalele pline de came din ţara

SIT
- Vzraeliţii se gândiau
în loc să. privească încrezători lor nu-
în Dumnezeul:
Egipetului,
mai înainte. . ÎN |
vam căutat
ER să apăr
Mia Auzinul Dârfirile aduse țărei noastre,
prin vorbe , ci mai
demnitatea ei, căci patima nu se astâmpără
nii mei au petrecut
Tău se ațâţă. Mi-am adus aminte, că priete
NIV

înfăptuirei idealului
“tot timpul războiului întrun mediu dușman
Știri mincinoase despre
nostru național: şi .au - fost hrăniţi cu
, au întâlnit armata ro-
neamul nostru. Când sau întors acasă
acolo toată gloata lacomă de
LU

mână. Odată cu aceasta a năvălit străinilor

ce ne-au înjosit atât in fața
câştiguri ușoare a celor
cari nu se cunoşteau binc.
cât şi a îraților noştri,
RA

erele ale războiu-

- Dar eu arm cunoscut România în clipele
pentru acesta.
„lui şi în tinipul pregătirei lung și lat ră-
timpul neutralității. Toată țaram
în
NT

“Eră dezrobirea fraţilor

la luptă pentru
sună de îndemnul! de a porni lepădasem de stă-
Ca refugi at, care mă
de sub stăpâniri străine. dar
sufletul la aceste: mişcări,
CE

cu tot
pânirea străină, luarii “parte copită riserm
dorul meu de locurile unice
-eța nu puteai asiânipără am întalnit
acea siare de nostalgie
si unde trăiauai mei. In umple golul ce-l
dragoste să
I/

suflete cari căutau cu multă

Nu mi Sa
în mare parte so facă.
simteam si care al izbutit
AS

sărbătorile mai singur și tot-

“întâmplat niciodată să: petrec
cu 0a-
acestor sărbători
am împărțit frățește bucuriile
deauna faptul că-mi înțelegeau
legat, prin
UI

s
“meni, de cari erani strân de ai
cu aceiași căldură. Despărțit.
dorul și-i doriau înfăptuirea mă ocroti au
pe alţii asemenea lor, cari
mei de acasă, găsisem
BC

unei
înflori pe buzele lor în chipul
cu iubirea lor sinceră, ce întrista-
ori de câte ori simțeau că
vorbe frumoase Și duioasc, a â su”
sufletul. lar. atunci când goarn
- rea caută să-mi întunece
pornit acasă, cum ziceam atunci
nat şi la noi Și când şi cu am
 28 Revista “Moldovei .

RY
mi-a venit greu să mă despart de familia în sânul căreia găsi- .
sem atâta înțelegere şi ospitalitate. Sărutarea. părintească, pe care

RA
am primit-o la despărțire, ca și când aș fi fost vlăstar de sânge
al casei, mi-a împărțit în timpul campaniei gândul în două părți:
acasă unde nam născut şi acasă de 'unde am plecatla războiu.

LIB
„: Mam întâlnit de atunci cu- mulți compatrioți, foşti refugiați
ca Şi: mine, şi cu toţii mi-au povestit acelaş lucru:. Toţi au gă- -
“sit în toate părțile „aceiaşi bună primire şi aceiași înțelegere

Y
adâncă a durerii lor sufletești și. de aceea au. rămas și rămâu

SIT
legați sufletește de aceste amintiri frumoase. . | |
Dacă lumea aceasta idealistă , care ne-a luminat zilele re-
fugiului, wa “putut să treacă a doua zi: după biruinţă în ținutu-
ER
rile ocupate, ca: să spulbere cu iubirea de neam toate bârtirile
ce ni s'au adus și ni se aduc, trebuiă, ca cel „puțin aici, în ve-
_chiul regat să i se simtă mai departe înrâurirea. Dar glasul ei
NIV

parcă. a amuţit. Valul cotropitor al materialismului'a potopit toată

țara, și pe cea. veche, şi pe cea nouă, şi a ridicat deasupra nu-
mai ce-i uşor.. Comorile orele şi scumpe. stau la fund, așteptând
LU

. scăderea apelor pentru ca apoi să străluciască aşa cum aut mai

strălucit. lar străinii, cari vin în fugă pe la noi, ca să ne cu-
plutește: searbădă
RA

noască, nu văd decât spuma uşoară, care pe

casupra, -
“Un coleg al meu, de alt neam, căruia căutam să-i arăt că
NT

Și neamul nostru are oameni vrednici şi buni Și nu-i chiar atât

de barbar, cum îl socot unii. mi-a răspuns: „Aveţi multe însu-
şiri, dar toate acestea sunt întunecate. de un mare defect: Oa-
CE

menii voştri cei mai buni sunt împiede caţi să lucreze pe când
răii îşi împletesc pretutineni interesele lor josnice cu interescle
generale“.
I/

Colegul meu aveă deplină dreptate. Vremea noastră se ca-

AS

racterizează printi'o valoare exagerată atribuită materiei și prin-

trun dispreţ mare față de cultură și lumină. * Dovadă pentru a-
_ceasta sunt izbânzile fulgerătoare în afaceri, goana nebună după
UI

acestea și greutatea cu care se înfiripează o “Imcrare culturală.

| In satul, în care mă găsesc, mă trudesc de 5 ani să înte-
BC

meiez o bibliotecă populară mai ca lumea, dar n'am ajuns decât

să am două dulăpașe de cărţi rupte și terielogite de atâta între-
buinţare. Acestea nu le-am adunat cu ajutorul a cine știe ce fon-
 Revista Moldovei: 5

Y
AR
duri: culturale, ci strângând ban cu ban de. la cititori și ținând o
socoteală migăloasă, care în întregime este mai mică, decât suma
cheltuită la o petrecere ca lumea, în cerc intim. | E

IBR
Un cimitir al eroilor înmormântați în satul nostru nu sa pu-
tut împodobi după cuviinţă, decât cu bani împrumutați. Acei ce Și-au

YL
pus în gând să infăptuiască: acest lucru frumos, au fost nevoiți
să cerşească pe la uși bogate, ca să capete un. biet Dan sau.u-
'neori chiar nimici: ” |

SIT
Ceia. ce se petrece la noi în sat se petrece pretutindeni. O
revistă ca aceasta nu găsește destui sprijinitori, ca să poată să
:. apară. regulatpe când scrierile pornografice ER i se îngrămădesc o-
„ului: în suflet la fiecare răspântie. O instituție culturală este de
multe ori nevoită să se adăpostească în cine știe ce cocioabă rui-
mată, în timp ce desfrâul şi beţia își au.saloane mari și bogate.
NIV

Un corp didactic, plătit mai rău decât slugile bogătașilor, se

cu ultima energie ca să salveze tineretul, amenințat şi
sbuciumă
El luptă din greu cu toate
el de a fi înghiţit de valul vremii.
LU

ținea stis candele culturii, care lipsită de

neajunsurile ca să poată
untdelemnultrebuitor, e gata să sc stingă.
o lovitură nu-
Se crede greșit, că nesprijinind cultura, se dă
RA

prin această nespri-

nai acelor cari sunt puși în slujba ei. Insă
” jinire se loveşte în viitorul .țării şi păgubaşii sunt tot acei ce ef 10-
NT

iri . ă * 2 .
rând lumea întreagă, nd
care ignorâ
vesc. Păgubașă e în primul
” A :
| 2

scoate putere de viaţă și de biruință,

izvorul de unde şi-ar puteă
ței și-și mărește zi
atundă tot mai adânc în întunericul neștiin
CE

se
destul de greu pe umerii ei. Pă-
cu zi povara, care apasă şi așă ă luareluare
părinții,i, cari
apoi părinți
hasi suntsunt apoi interesează cu foarte t2 multă
cari se inter n
gubași cea mat
trebue s'o cumper e, de hrana
mobila care
I/

" “aminte de acestea ,

și de alte lucruri de
bunăpe care trebue s'0. dea la vite dascăli
si a unor
AS

neîngrijite
lăsându-și copiii pe seama unei școli
care neînteresându-se
istoviți. Cel mai mare păgubaş este statul,
săi, plătește scump această
de rosturile sufletesti ale supușilor
UI

zidească ei
oameni, . cari să câți
s a
. .

are: . Căci, în locSE ca ei B să fie nişte ai

” . - .
,
”

nepăs și
pățește. oricine e scump la târâțe
“ă
la temelia lui, O. strică. Așă
>
BC

eftin la făină. |
este dator, în interesul
“Pentru a îndreptă lucrurile, fiecare.
câștigul său, la ridicarea
său, să contribue cu partea cuvenită din
 30 „Revista. Moldovei

RY
cinste a culturii şi învăţăturii, căci numai prin acestea
ja locul de
Cea mai bună organizare. materială nu
ne putem ridică neamul. i luminați

RA
aduce -nici un folos, dacă nu e condnsăde oamen
pe care.
| Și numai sprijinind cultura și dându-i rolul întreg
nesti ngher iți și având
îl aref numai lăsând oamenii ei să lucreze

LIB
convinge pe cei ce.
toate .cele trebuitoare la îndemână, îi vom
cred ca și prietenii mei, că nau dreptate. .
Di Corneliu Busneanu,

Y
SIT
_ Noapte. ER
Pustiu, Pustiu...
_. Şi noaptea "mghite
NIV

“Can pântecul unui sicriu

„ Tăcerea lumei adormite.

A ainorţit şi.urmele durerii

LU

In leneșele întunericului gheare

Si iumea pottelor de fiare
RA

E un tablou e
Pictat cu smoala neagră a tăcerii.
NT

Din somn trezii,

In pat | N
CE

Zadarnic vreau s'adorm iar liniştit,

Scăpând de visul ce ma chinuit.
I/

Dar în urechi
Imi hăue din ce în ce mai ntult
AS

Acelaş cântec: ce-l ascult

Din vremurile vecii...
UI

De-odată s'a pornit un zvon

'Urnind tăcerea cun ecou; —
BC

— Pocnise o icoană, sau tabiou —

In craniul nopţii-o mână nevăzută
Parca bătut un lung piron.
““fevista Moldovei | 3]

Y
AR
„Și de sub bolta îrunţii mele reci
Un gând sendreapiă
Spre pacea liniştei de veci

IBR
Ce răbdătoare ne aşteaptă.

In somnui care ne-a cuprinde greu

YL
Cu toţi ne vom preface mtrun nimic
“De ne-ar fi cugetul srăunte, de pitic,
Sau neîncăpător ca Dumnezeu...

SIT
Cum întunericul mvapasă ne'ncetat
Odaea-mi pare un cavou uitat,
ER
In care stau mumiticat die viu
Nemaiștiind: ce sunt, ce-am fost şi Ce-b
NIV

| SE E să fiu.
Dumitru Baciu.
LU

rile Taunlel ronâneșl.

timiizie şi Cantemir și încezm
RA

la—ca noțiune swene-

„In literatnra noastră pătrunde fabu
: _
rică—îndeosebi pe 5 căi şi anume
NT

scrise, reprezentată
„1. pe calea literaturii popotane
Isopici (D, şi b) de favu-
prin : Q) numeroasele edițiuni ale
A. Pann, G. N. Nichitachi
lişti de-ai noştri ca - Țichindeal,
CE

(8)— asupra cărora se exerci-

(2) P. Ispirescu şi C. V. Carp
;
tează mai ales forma poporaid
prin reprezentantul po-
„3, pe calea literaturii sârbeşti
I/

al acesteia, Dositeu Obradovici, modelul şi furnizorul

porai Ă
AS

fabulistului bănățean ;
tă prin : a) fa-
3. pe catea literaturii ruseşti, reprezenta tra-
emir şi Ivan Kryloff şi 6) prin
UI

buliştii ruşi: Antioh Cant

şi continuatorii : loan Sârbu
ducățorii, imitatorii, localizatorii
i, Cc. Negruzzi și anume :
(4), C. Stamati (5), Alecu Donic
BC

măsuri atât de inegale— opera

cei dintăi trei reprezentând—in
aceia a românului, devenit
rusului Kryloit>: ultimii doi—pe
. Scriitor rus, Cantemir;
 35 | Aa Revista Moldovei

RY
4. pe calea literaturii îranceze, reprezentată de : a) fa-
La Fontaine
buliştii francezi, cel dintăiu devenit universal,

RA
și Florian și; b) traducătorii, imitatorii, localizatorii şi cont-
Gh. Asachi, Gh. Sion, Alecu
tinuatorii : B. P. Mumuleanu,
Gr. Alexandrescu-—v/limii doi. |

LIB
Hrisoverghy, Alecu Donici-și
o .
superiori: adesea, modelelor streine;
n-
5:înjine pe calea literaturii germarie, slab şi accide
din această
tal reprezentată piin unele încercări de traduceri,

Y
Carpaţi și mai
literatură, publicate prin foile: dedincolo de

SIT
tură“ a lui Gh.
ales în „Foaia pentru minte, inimă şi litera
şi cul-
Bariț, ună din cele mai puternice făclii ale. scrisului
turii noastre... Ie
ER Da
Desigur, însă, că aceste căi nu se succed, astfel că, spre
a putea urmări cu mai mullă ușurință progresiunile şi regre-
NIV

s'o considerăm
va fi deajuns în
siunile fabulei româneşti—ne
|
cinci subdiviziuni .cronoligice (epoci).
lucru. pe
Iunainte de a intră însă în tratarea acestora,
LU

permiten ca— .-
care nu-l vom îndrăsni în articolul. de față, ne
_lărgind noţiunea fabulă şi egalând-o cu: alego rie” în care
m :câteva CUl-
se recurge la concursul animalelor—să spune
RA

mai Co-
vinte lămuriloare (6) despre ceadintăi alegorie, sau,
“rect: construcțiune alegorică, fără însă să fie şi poetică, pe
NT

Este
care' o întâlneşte cercetătorul literar atentși credincios.
rea cea mai caract eris-
vorba despre acea „ciudățenie“, „scrie
rie
tică pentru felul său de a face literatură“, (7) pe care Dimit
CE

se
Cantemir, scriitorul şi omul politic dela naşterea căruia
împlinesc, în Octobrie 250, iar, dela moarte, în August, 200
de ani, sa gândit, cu foarte multă drepta te, so numiască
I/

„Istoria ieroglifică“ şi care, terminată pela 1705, a văzut lu-

edifie
AS

mina tiparului şi posibilitatea vulgarizării abiă intro

dela 1838 a Academiei române, fără să devină însă de do- |
meniu public nici după-40 de ani. |
UI

- Să cercetăm 'oare cauzele acestui fenomen ?

lată-le : > . |
BC

T'recen repede peste cele două greutăți intime:

aj de fond: greutatea de a o tălmăci şi înțeiese, cu
tot ajutorul pe care autorul îl adaosă, punând :
 Y
Revista Moldovei. 33

AR
1, la început : „0 scară a numerelor şi cuvintelor streine
„.

IBR
„ tâlcuitoare“ ; și .
2. la sfârşitul scrierii: „o scară a numerelor şi cuviu=
telor ieroglificeşti tâlcnitoare“—din care ne dumirim că : vul-

YL
turul e Muntenia; leul, Moldova; muştele, ciocoii; vidra,
Const, Duca Vodă ; lilieacul, Marco Pseudo-Beizadeă ; jiwi-
niile, neamul moldovenesc ; păsările viclene, neamul munte-

SIT
nesc ; cămila, Mihaiu Racoviţă ; corbul, Basarab-Vodă ;
şi cu toată această explicare a alegorici pe care 0 vă-
sim la pag, 387: ER e
“pam: Vulturul şi Leul de puternici împărați vrând să “se
“slăviască, muştele-i batjocoriră ; Vidra cu neştiinţă în fericire
petrecând -cu sfatul fără vreme, cine să fie o pricepură şi
NIV

dintr'amândouă monarchiile o isgoniră, pe jigăniile şi păsă-

pile viclene, Liliacul batjocori ; Cămila, coarne cercând și-au
-perduit. şi urechile ; Corbul în două monarchii să stăpâniască
LU

“rând supt cea pre an dare mai micului său s'au leval şi
toate sfârşitul său au, așă şi areplalea, vremea, lo-
„precum
cul, “puterea şi biruința îşi află“.
RA

_ greutate prăvocată tocmai de numărul mare al fabulelor

alegorie monumentală le con[ine—şi |
„pe care această
„stilul este foarte nelămurit ; sânt lungi
NT

_b) de formă:
cu inversiuni neobicinuite în româneşte — şi cu foarte multe
și caracteris-
propozifiuui incidente“ (8)—greutăţi explicabile
CE

cunoscător al atâtor limbi si scriitor în

tice peniru un savant
de obicinuit.. |
- atineşte cu sintaxa cărei limbi eră atăt
constitui o pie-
In niciun caz însă aceste greutăți nu pot
I/

nici pentrul simplul cetilor, dar încă, mai puțin,

decă serioasă
literaturii şi îndeosebi
pentru cercetătorul interesat; studiul
AS

tocmai răb-
a literaturii vechi cere, din partea specialiștilor,
dea la o parte tol fe-
darea, curajul şi stărnința în stare să
Ii
UI

“ul de dificultăți. |
şi serioase (rebuesc socotite, îndeosebi
Ca adevăiate
BC

unei ediţiuni critice ci adnotațiuni, la ine

alele e a
| | i
mâna oriciti ;
" d). absența desăvirşită, răceala cu care această Iucrare,
și ca istorie, şi ca Moravuri, şi ca
| importantă şi ca satiră,
7
 N a Si RevistaMoldovel

RY
34
din laturile
jjteratură alegorică — spre a cită numai. câteva

RA
cari
prin care ne interesează — a fost primită de chiar aceia
erau obligați, prin însăşi preocupările lor, să-i neteziască

LIB
drumul, oarecum, spinos. Acestui motiv i se datores ele:
1) absența unei monogr afii privitoare la „st. ieroglifică“
2) desconsiderarea ei completă în. unele manuale și îs-
|

Y
torii literare;
3) menționarea ei, vagă și superficia lă; în celelalte —cu

SIT
numele
singura excepțiune a modernului: tratat care poartă
d-lui S. Puşcariu şi din care ne permit en să luăm câteva
informațiuni ; înfine :
ER
e) lipsa noastră desăvârşită de. interes şi de atracţie
pentru astfel_de opere care nu confin în ele nici intrigi ano-
NIV

roase, nici aventuri dubioase şi de loc o continuă sfidare a.

moralei şi bunului simf. Socotim aceasta una din capitalele
greşeli ale educațiunii noastre didactico-sociale. şi, mă îndo-
LU

esc de va veni timpul Să redeveni alții. |

- Apropiindu-ne de operă — voni constată că — având ca
model „Istoriea [tiopicească“ a lui /liodor—Dimitrie Cânte-
RA

mir „concepe ideia curioasă — dar. îni consengnfă cu ousturile . .

„sale pentru simbol. și-alegorie—dea înlocui persoanele active
"prin animale, căutând pentru fiecare.pe acel. dobitoc care
NT

„corespunde mai mult firii acelei persoane: In “acest chip şi

„cu limba întortochi eată credea el că va puteă aduce şi.pe
CE

„Români spre deprinder e ritoriceas că şi va aveă ocaziea

„să-şi plaseze mai bine neologism ele sale şi sentențele adu-
„tate prin osteneala! a câtăva vreame“ (9).
I/

Din punctul nostru de vedere—acela al fabulei — operă

prezintă acest interes: cu toate: numeroasele aluziuni polilice
AS

care, pentru a se simți mai la adăpost, îl fac să-şi înveșmâu-

teze personagiile în blana animalelor — simboluri şi chiar în
tendință generală simibolizetoare, de
UI

contrarietate.cu aceasta
cele mai multe ori, autorul se pierde din drumul bătut al in-
tențiunilor sale şi 'se trezește adăpostit în naiva narațiune,
BC

pură din punct de vedere politic, din vieața animalelor, dar

însuflețilă de dedesubluri morale.
Iată și exemple :
a) „istorioara. despre cei doi lupi și despre câne“;
 55

Y
Bevistă Moldovei

AR
| b) cealaltă „despre furnica“ Aasta, e. pentrucă a furat
ncă.
„“curechiul guziului“ e pedepsită de pasărea care o mânâ

IBR
lăcomie, de _şoarecii cari îi atacă puii, iar
Aceasta, pentru
acesta, pentru simeţie, de mâfţă, aceasta, pentru pismă şi vic-
ăcesta, pentru orăşmăşie şi mândrie, de lup,
lenie, de,dulău,

YL
acesta; pentru veche duşmănie, de pardos, acesta pentru obras-
ru trufie de oștean, iar
nică bărbăție de cioban, acesta, pent
pieatră, luându-se după un
_ acesta cadeşi el cu capul într'o

SIT
e |
epure“ (0). scurte, alteori
Prin aceste naraţiuni care, uimeori, sânt
celei de mai sus, Dimitrie Cantemir se
“ însă iau amploarea ER -hieroalife,
pedeoparte, de alegoria explicată prin
depărtează, în fabulă,
, cu toate acestea.
pedealia, de politică, rămânând fabulă,
ede marea. şi adevărata
NIV

ba chiar cevă mai aproap n caz aceasta

nu trebite să fie, în niciu
aceia a cărei: extensiune cele mai fe-
şi al cărei obiect, în
pe care o dă el operei sale | .
politică.
LU

ricite' cazuri, nu e vieața , tof alegorice, dar mo-

îstorioare
Aşadar : aceste scurte „lor de in-
e, const ilute sc, prin naivitatea şi lipsa
ral- aleg oric a fabulei româneşti care
RA

cea dint ăi manifestare

tenți oniSs Hl, morale, în prozu,
a început, desigur, prin. scurte povestiri sau a oa-
u-zisă)
“ tuate din vieața animalelor (fabula propri
explicafiuni
NT

are, ori, de
meniior (apologul) caşi lă alte popo PR ,
|
'si desveliri ale alegoriei.0 conf irma re a acestui fapt ni-l
ne priveşte—
CE

“on ceiace deci : realitatea literară.

ofer ă istoriea. literaturii româneşti, itor,
cție de cazul acestui scri
“Intr'adevăr, făcând abstra pe tre!
şti se întemeiază, îndeosebi, e de
cronologiea fabulei române Țichindeal al) rar
I/

(Ci chi nde

nume de prozatori : p.
Carans
opşti“,în ina eveş E E az
top
AS

aur“ , loa n Tomici,lei pro

rom âne cărora ac ivitate „pilde
| întemeietorul şcoa
multe—şi, pedeasupra, pe
o aastă natură se găsesc foarte
ză tra-
UI

ecțiune de fabule în pro

| de odițiuni ale Isopiei : col IN
s şi prin Viu Srre a
“dusă şi vul tă şit în să scri
garizanem mă ocu p aici desp acesi lucru,
eri
BC

| Nu găsesc
ial; fin însă să
bine, un capitol spec
care ar constitui, prea Cantemirești,' dacă
iterii unuia dintre
„conchid. în sensul adm ra noastră, la care
nu la de cinste, pentru literatu
acelaș loc
 36 a | Revista Moldovei

RY
. . | Pai

celălalt, a ridicat-o pe aceia a vecinilor de peste Nistru, de-

„sigur între. primitivii noştri fabulişti,

RA
Acea sta—în două direcţiuni: | E
-Q) ca fabulist politic, prin marea. alegorie a „Istoriei |

LIB
hieroglifice“; : -
d) ca fabulist moral Şi. social, prin instructiaele pilde
pe care aceiaş. lucrare le conține.

Y
Paul IL. Papadopol.
NOTELE:

SIT
1) Ediţii mai însemnate ; "1812, 1834, 1843, 1857, 1858, 1872, 1877.
2) Volumul apare la Focşani 186. ER
3) Fabule laşi, 1881.
4) Scriitorii d&. sub stăpânirea rusească. Vălenii-ce- Munte 190
5) Ibidem.. Ibidem.
NIV

6)-Citată şi în scrierea: Fabule şi abulişt de. Cur. Negoe 3cul,

„__7) S. Puşcariu : Ist. lit. române, val. 1. i
-8) M, Dragomirescn şi Gh. Adamescu : Manual de cl. VIli-a,
9) S. Puşcariu, op. cit. Sa a )
LU

10) Ibidem. Ibidem. | IE -

RA
NT

* Pribeag născut din tremurul. de frunze,

„„Nepotolit ca dorul fără nume ;
CE

Ce chin cumplit ţi-a blestemat aripa

„Să rătăcească ! n lung șin lat, „prin lume ?
I/

Opreşte- te o clipă şi ascultă.

AS

Privighetorile ce-ţi cântă'n cale,

Când primăvara'n păr cu flori de vişin,
“Le-aplaudă cu ropot de petale IL!
UI

La seceriș,. prin aurite lanuri,

BC

lți stau în cale fetele trudite.

Mereu semcerc, din drum, să te abată
“Cu păr desprins şi sânuri desgolite. -
 Revista Moldovei a E 37

Y
îi Şi iarna, 'singuratici lupi te cheamă,

AR
„Să- ți urle: desperarea lor barbară
„Te cheamă şi pădurea desfrunzită, |

IBR
Să-i plângi, priu crengi, durerea ei amară.
Dar tu te duci... te duci

YL
tot mai departe,
Străin pe-aceleași locuri cunoscute,
„- Flămând de goană fără de popasuri,

SIT
„ “Flămând de spaţii noi, nestrăbătute.
„ Pribeag nebun, în veci fără hodină ! ER
„n sufiet port un frate bun cu tine:
“Un dor cu-aripele mereu întinse,
NIV

Mereu gonind spre zările senine,

0 VASILE GH, PETRESCU.
LU

II N ml pi BOTGȘI
fra
%3
RA

3E

—-
1. Dr. profesor Emil Severin: „Ce datorim Chimici“
NT

intelect uali, cunosc

9 Martie, 1924—Puţini oameni, chiar dintre
e de cul-
existența reală. a ateneului din Botoșani, veche instituți
tură, care în fiecare “an își afirmă puterea de viaţă, printr! un
CE

dumenii de cu-
ciclu de:'10—12Z conferințe, îmbrățişând diferite
lui de întregire
noştinți.. Cu: o- mică întrerupere în timpul războiu
a pierdut toată averea mobiliară, archiva și
de pe urma căruia
I/

această instituţie și-a reînceput de dui ani activitatea

biblioteca,
atâta avânt, în cât a atras atenţiunea din București,
Ateneului
AS

„cu
Severin, iubi- -
a centralei, care, printrun trimis special, al. Emil
la Școala Politeh nică din Bu-:
tul: nostru concetățean şi profesor
UI

al sucursalei, din
cureşti, sa interesât de aproape de bunul mers
„acest coiţisor îndepărtat al Moldovei.
însuși d-:-sa s'a oferit
BC

| "Pentru ca atenţia să fie mai vădită,

de a deschide, Duminică 9 Martie a. c,,
cu multă bunăvoință
an. vorbind despre: „Ce datorim
seria :conferinţelor din acest
chimiei“,
e
 38 a a Revista Moldovei

RY
modest în
Cu drept cuvânt putem spune că titlul e prea
ea unui numeros Și
comparaţie cu desvoltarea conținutului, înaint
ăneană are mai |
select auditoriu, format. din tot. ce societatea botoș

RA
sante,
distins. Cu un lux de amănunte și: date statistice intere
t de bine a intere sa. public ul și a
conferenţiarul a reușit. perfec

LIB
, .O adevăr ată recrea ţie inte-
face dintr un subiect arid de chimie
|
— =

jectuală' pentru auditor.

Seriositatea fondului şi trumuseţa formei, ne ispiteşte să
un palid rezumat cetitorilor revistei noastre...

Y
“dăm
i

Incepând cu „progresele realizate de chimie în ultimele de-

SIT
cenii, arată, prin 2 extreme, folosele şi relele aduse omenirei de
această ştiinţă. în adevăr, ea ne procură , cele mai mari avan-
ea a întreținut și hrănit înfometata
tagii în industria actuală,
ER
“populaţie germană” cu pâine, carne, grăsime, etc, artițicial pre-
parate din aer;-tot ea a făurit armele cele mai groaznice şi mai
NIV

ucigătoare, precum şi gazele asficsiante și lacrimogene, . cari al-

cătuesc cel, mai. oribil asasinat asupra omenirei.
“Nu atât în nădejdea puterii tunurilor Krupp 42 și a dis.
LU

câplinei de fier a armatei sale, a început Germania războiul de

supremație, cât în iscusința celor 30 mii de chimişti germani,
bine pregătiți şi a laboratoarelor bine înzestrate, față de cei
RA

25000 chimişti francezi, împrăștiați pe front şi fără . la boratoare.

In adevăr, acești 30000 chimişti au: făcut pentru Germania
lucruri extraordinare, procurând și îndestulând răsboiul cu com-
NT

bustibil artificial, în lipsa petrolului, cu. tot felul de explozibile

Şi munițiuni. preparate din aer şi materii prime indigene. Aşa că,
CE

cele 200 milioane mărci, cu care Germania și-a, înzestrat Jabo-

ratoarele, a costat pe Franța peste 14 milioane oameni.
Mai mult însă de cât toate prevederile Germaniei. a tras
I/

“în cumpănă geniul rasei franceze, carc, redeşteptată la timp»

prin gaze asficsiante, a sunat alarma pentru adunarea chimiști-
AS

„lor. ei, cărora le-a încredințat salvarea patriei. Deși puțini și ri-
, sipiţi, ci au pus sufleiul şi devotamentul lor chezășie» și au sal-
UI

vat Franța, răspunzând imediat inamicului cu gaze asfiesiante

Și mai grozave.
„.„.. Dacă chimiştii germani au reuşit să prelungiască războiul
BC

4 ani, în schimb chimiștii francezi au reuşit să pareze loviturile

criminale ale inamicilor lor, Din această cauză cu dreptate cu-
+
 Reyista Moldovei 39

Y
vântul chimie este astăzi sinonim cu rezistența națională.

AR
Arătând apoi că baza de 'rezistenţă a Eneglejilor şi Americanilor
au fost cele 512 laboratoare bine înzestrate, se întreabă, cu
rept, cilvânt: noi ce aveam: în acest domeniu şi ce am făcut?

IBR
Răspunsul este foarte dureros. Nici în timpul răsboiului, nici de
la răsboi încoace noi. n'am făcut absolut nimic în această direc-
ție. La noi un spirit public ştiințiiic nu există; la noi ştiinţa nu

YL
se poate aclimatiză; noi suntem incapabili de a reacționă în a-
cest senz. America, Germania şi-n armă Franţa, de la răsboi îu-

SIT
coace, şi-au scos şi adunat chimiştii. din diferitele funcţii biro-
cratice, dându-le - ccupaţie în laboratoare industriale şi de cerce-
tări ştiinţifice. Noi, în schimb, iu avem încredere nici în chi-
miştii noştri, „nici în. puterile ascunse ale chimici, care
ER poate îi
de acuma arma păcii: şi 'a viitorului, nici în bogăţiile imense
ascunse în solul şi subsolul țării noastre. Totuși, datoria noastră
NIV

cste de a co: nvinge pe toată lumea că, începând de la materiile

colorate, aliaje, materii de tăbăcit şi co; 'orat picile, lumânări.
*

în fine produse farma aceutice, întreg mate-

“soponuri; parfumuri,
industriei
LU

„rialul .de răsboiu, cu toate maşinăriile şi întreg bagajul

$

“moderne, toate se datoresc chimiei și absolut toate se poate

noştri, cu materii prime de
pregăti în țara noastră, cu chimiştii
RA

ȘI devot ament nostru a

la. noi, dar şi cu munca, dragostea
tuturora. | DE Coust. Tufescu,
NT

16
Et. Colonei FĂ, Pantazi : «Socialism şi Bolşevisn»
|
Marti ie, și «Conducători si Conduşi», 12 Aprilie 194.
a d-lui Lt.-Colonel Pantazi
CE

Pentru noi, conferința din urmă

din Dumineca de 12 Aprilie, a fost
„Conducători și Conduşi“
Mai întâiu pentru că am auzit 0 con-
prilei: de: îndoită bucurie.
al ile:a pentru i căc:
doile
I/

expusă şi
| ferință bine pregătită ŞI. frumos lor cbișnuiţi
ilitat în fața audi tori
d-l. Lt -Colonel Pantazi s a reab
AS

întâi a confe-
când d-sa a ținut
ai ateneului. nostru. În adevăr, Bolş evis m“,
despre : „Socialisim și
rinţă în ziua de 16 Martie, S'a cam
ue ce să mo spunem, că
UI

ne-a făcut tuturor impresia, formă plăcută, cu

Ideile desfăşurate, deși întro
„pripit cu ea! nici mă-
totuşi, nu ereu de loc noi,
vorbă mlădioasă şi sigură,
BC

punc t pers onal , care

nou de vedere, in
car privite. dintrun punct res !:
expunerii și deşteaptă inte
dă originalitatea
 40 | | 'Revista Moldovei |

Și 'noi, cari vorbim adesa în public,, însă cu mai ; multă

RY
greutate de exprimare și sliiciune, deplângeam uşurinţa de vor-
bire a conierenţiarului, care, într'o formă aproape impecabilă,

RA
spunea. lucruri răscunoscute,. începând cu: St. “Simon, Fouriăf, o
“Louis Blanc; Proudhon Şi siârşinud cu Lenin- ul zilelor de azi !
D-i Lt. -Colonel Pantazi, spirit fin şi pătr unzător, a înţeles,

LIB
desigur, impresia generală și a căutat să reacționeze iute, „ca
orice, militar, atât asupra d-sale cât şi a publicului ! Și bine a
făcut ! Chiar de la primele cuvinte cu care ș'a început a doua

Y
“ conferință sa văzut omul hotărit să biruie. și a biruit ! Din cele

SIT
expuse de d-sa, sa dovedit că e. în curent cu tot ce s'a scris
nai: de samă privitor la războiul mondial și, mai presus: de toate,
stie să transmită şi altora ce gândeş te, cu siguranța ER plină de.
volubilitate a expunerii, “care . uneori înălță. suiletul, alteori îl
mişcă în mod discret și fără artificii de gesturi sau de vorbă.
După ce ne-a vorbit de marii generali ai Franciei, Jofire,
NIV

Foch, Petain, Nivelle, Castelnau, Gallieni, etc. a arătat persona- «

lităţile generalilor germani, în deosebi Ludendorf, Hindenburg ȘI
Faik enhein, apoi Makensen austriacul, sfârșind cu generalii” ro-
LU

mâni, Averescu, Grigorescu, Cristescu, etc. Caracterizările au fost

exacte iar observațiile juste și la locul lor,
Câta câștigat de astă dată d-l Lt-Colonel Pantazi în fața
RA

auditorului, i-o dovedesc aceste sincere și nepărtinitoare rânduri,

pe lângă aplauzele călduroase ale publicului restrâns care Pa
NT

ascultat cu interes şi religiositate: D-l Lt.-Colonel oficiă în alta-

rul meseriei sale. Proverbul latin: „Ne sutor ultra crepidam“
şi-a verificat încă odată adevărul lui etern.
CE

T. Cr.

„3. Profesor Octav Haiwnga: „Din lainele stelelor“,

30 Martie, 1924. |
I/

Cu caracteristica dragoste de a populariză anumite subiecte

AS

științifice, dragoste dusă uneori până la entuziasm sugestiv, d-l

profesor Octav Halunga a căutat să ne facă să întelegem, cât
se poate înțelege, taina stelelor -
UI

Ne-a vorbit de numărul lor, ce întrece miliardele de mi-

liarde, de depărtarea lor pe. care mintea n'o mai poate corncepe,
BC

de lumina lor, compoziția lor, vârsta lor, etc. Concluzii, uneori

uimitoare, alteori înfricoșătoare, prevestesc sfârșituri de viață
=

— Revista Moldovei 41

Y
celestă, sfârsit care. ameninţă ȘI planeta noastră ! Noi, care ne

AR
ocupăm adesa cu. citirea în stele, urmărind însă alte scopuri
ue cât cele... științifice, ascultăm, ne minunăm dar puțin înțele-
gem din toate câte - ni se spun cu atâta convingere Și interes.

IBR
„De aceia să nu i se.pară nimănui ciudat, când, după orice
| conferință de acest gen, totdeauna rămânem aiuriți şi plinide
tristeță,. socotind mereu că, tot atât de mare trebuie să fie deo-

YL
Sebirea între cele ce spuiem noi despre stele și cele ce sunt
ele în realitate, cât este și distanța între aceste astre şi noi care
“le studiem |

SIT
„Căci biata minte. omenească, așa mărginită cum o avem,
nu, poate prinde nemărginitul în care orbecăim, cu toată puzile-
ria de sori ce ne înconjoară, ER luminându-ne și orbindu-ne în
“acelaș timp.
T. Cr.
NIV

4. Dr. D. Galian : «Despre Energie», 6 Aprilie, 1924.

“Conferința d-lui medic comunal D. Galian, a tratat
LU

„Despre Energie“. Cu toate că a fost lume suficientă, totuşi pu-

tem zice că, atât seriozitatea şi importanța subiectului cât și
a conferențiaruliii, meritau mai
munca îticununată . de succes
RA

7 |
„multă atențiune.
publicului
“Nu putem însă aduce nici prea marc învinuire
totdeauna că şiie să sprecieze just
botoșănean, Care a dovedit în
NT

merit, de oarcce în aceizşzi şi la

orice mișcare culturală de
a atiuneişti lor lătărășeni
aceiaș oră, a avui loc primirea la pară
CE

din laşi.
trezit, din timp, cu-
Tittul, prea laconic al conferinței, mi-a
la desfăşurerea ci spre
viozitatea, îndemnându-mă să iau parte
fețe ale chestiunci, va [i
I/

_a vedea, care anume din numeroasele

, | ar i
tratată Ge: conferențiar.
AS

e că chestiune a a fost tratată în

Am constatat cu mulțumir
vedere, cu deosebire: fi-
mod competent din toate punctele de
peste toate piedicile
UI

zic, chimic Și biologic, trecând cu ușurință

pur mecanică a ches-
care i le-ar Ti putut pune în cale partea
cunoscute tuturor şi bine a-
tiunei. Prin. exemple practice bine
BC

și comparații sugestive, a reuşit cu succes a

lese, prin analogii
uşură înţelegerea părților mai speciale,
 42 | | | „Revista Moldovei “

Prin claritate în expunere şi prin argumentație- strânsă a

RY
reușit a trage concluzii foarte importante, atât asupra modulu
de transformare a diferitelor energii din una în alta, în confor-

RA
mitate cu principiile stabilite de - Lavoisier, cât-și a urmărilor
jogice şi raționale, dovedind imposibilitatea realizării mult „aştep-
tatului "perpetuum mobile“.

LIB
Arată ultimele păreri admise în ştiinţă asupra naturei ma-
teriale -a energici, “care tocinai pune . în discuție principiul pro-
pus de-Lavoisier . şi admis fără discuţie. până la descoperirea

Y
radioactivităţei şi termină cu 0 serie de cercetări și „constatări

SIT
personale făcute de. d-sa în calitate de' medic, asupra viciilor
de refracţiune, bazate pe un număr de peste 5000 observaţiuni
făcute elevilor școalelor primare şi secundare din Botoșani. . -
ER
Din aceste constatări rezultă o puternică probă de vitali-
„tate şi vigoare în favoarea populaţiei româneşti de la sate și
oraşe și în defavoarea celorlalte populații a jarilor din jurul
NIV

nostru. |
Dacă conferențiarul are. motive puternice de a și pedepliui
mulţumit: de modul conştiincios în care s'a achitat : de sarcina
LU

ce şi-a luat, nu mai puţin și publicul a răsplătit cu vii aplauze

şi felicitări sincere meritele și ostenelile conferențiarului.
RA

C. Tutescu,

5. Inginer profesor Gh. Filipescu: ,/rigafia judefului

Botoşani“, 20. Aprilie, 1923. | 3 i |
NT

Un studiu original şi foarte documentat prin care ni se

arată putinţa de a uni albia Siretului cu Sitna Botoșanilor, dând
CE

orașului nostru, -tocmai ceia ce-i lipsește: o apă curgătoare !

Această abatere a Siretului s'ar puteă face printrun canal în
dreptul Bucecei, unde ar urmă să se facă şi un anumit sistem
I/

de diguri. Căderile de apă ar puteă să miște motoare, producă-

“toare de electricitate, cu care sar puică lui ină cel puțin Boto-
AS

șanii şi Dorohoiul. |
Costul lucrărilor ar fi de vre-o 60 milioane ! |
UI

Cu o bună înțelegere a toloaselor imediate pe care cele

două judeţe le-ar trage din această irigație, s'ar ajunge la pu-
asigurându-se pentru totdeauna
BC

nerea în executare a planului

cel puţin, lumina electrică trebuitoare, pe lângă atâtea alte l0-
loase agricole ori de altă natură.
 43
Revista Moldovei

Y
„Am fi foarte recunoscători d-lui inginer Filipescu, conju-

AR
dețanul nostru, dacă d-sa ar voi să ne deic, pentru: coloanele
acestei reviste, studiul d-sale, atât de competent şi atât de inte-

IBR
resant prin perspectivele pe care le deschide orașului în care trăim,

„6. Maior Corneliu Serghievici: „Spionajul -ca armă de

YL
luptă în războaiele de astăzi“, | lunic, 1924.
de la. deiiniția spionajului. „acea acţiune ili-
Pornind
iu, pe te-

SIT
de războ
cită,. făcută, fie pe timp de pace, fie pe timp
'ritoriul unei țări, de către naţionali sau străini interesați, în sco-
secrete privitoare la apărarea na-
pul de a:adună iniormaţiuni
operațiuni
ER
în. curs, cu scopul vădit de a le comu-
țională, sau
nică altei puteri străine: interesate, momentan sau în viitor—ser-
acesteia pentru motive de ordin material, „moral
vicii prestate
NIV

clar că, un spionaj activ

sau sentimental“,- conferenţiaru! arată
apără rei naționale. |
“şi bine organizat; ajută foarte mult
sul veacurilor, în-
“Se descrie evoluția spionajului în decur
LU

şi Dalila, până la ma-

cepând de la personapiile biblice Raab
timpurile noastre, arătându-se
eştrii-spioni, bărbaţi şi femei din trecându-se
mărit sfera de acţiune a spionajului,
totodată cât sa
puse în ac-
RA

rafice şi militare,
- „de la simplele informaţiuni topog al trecutului,
războiului, procedeu
e țiune în preajma sau în cursul care funcţio-
complexa lui organizâre,
“ la spionajul de astăzi, cu
NT

nu-i scapă nesupraveghiată, nici

nează în permanență şi căreia apă-
şti, care ic legătură cu
una. din laturile activităței omene este dublat de
CE

ultima formă spionajul activ

rarea naţionață.. În României-
aşa cui se practită pe teritoriul
acţiunea teroristă, alt
Se arată mijloacele de acţiune
- Mari de către Ruși şi Unguri. în deosebi asupra laturei
I/

'şi' spionajului, insistându-se

spionilor iredentistă, ctc.,
“morale: svonuri falşe, propagandă “anarhică,
AS

întru cât moralul joacă cc]

care astăzie extrem de periculoasă,
mare rol în războiu. o
mai de Frederic si
au fost stabilite
UI

Bazele spionajului modern

arme de
înțeles importanţă acestei
Napoleon cel Mare, cari au âu fost totuşi primit,
Se subliniază faptul că Germanii
BC

- 1uptă. de 2 genii
că principiiior emanate
cari au dat o traducere practi unei a- și
ului lor. de organizare
militare,'și că ei, grație talent
 X4 Ma a Revista “Moldovei

daptări specifice, obțin rezultate strălucite în-irăzboaiele de la:

RY
1866, 1870 şi. pregăteşte admirabil pe cel de' la 1914, graţie ge-
nialului organizator „Stieber“, celebru polițist Și. spion german,

RA
supranumit „părintele <pionajului: modern“, Nu a fost cucerire
a Ştiinţei pe care spionajul să nu o pună în slujba sa. El face
apel la toate categoriile de oameni, fără deosebire de vârstă și

LIB
sex, cultură sau stare materială, făcându- i'actorii lui interesaţi.
“ Conferenţiarul descrie apoi organizarea modernă a' spiona-
jului, modul său de lucru, vorbește pe larg de spionii ficși,

Y
cei mai periculoși, insistă asupra . procedeului lor de acțiune.

SIT
Rând pe rând, se vorbeşte de spionii mobili, incidentali: ŞI se
„arată cum se devine spion involuntar, prin iavorizarea fără ştire
a uneltirilor spionilor de profesie. ER
„. Se arată că 'este de” cea mai. mare însemnătate, ca
un spion să-şi poată transmite" informaţiile sale. şefilor sau
agenților cu cari lucrează şi în acest:scop,face uz de proce-
NIV

deele cele mai varialic, de: tot ceia ce. știința și inteligenţa. ome-
nească, unită cu mânuirea cea mai ingenionsă a îuşelăciunei și
vicleniei, a putut imagina. Este deci de o importanță capitală: ca
LU

să se dejoace manoperile spionilor și-dacă nu pot fi prinşi, cel

“puţin să fie puși în- imposibilitate, de „a comunica, cu acei în
serviciul cărora lucrează.: Se ajunge astiel a se deduce -însem-
RA

nătatea „serviciului de contra. spionaj, organizație care ne pune

în Situația de a lupta cu izbândă contra spionajului, uzând iarăşi
NT

de procedee ce excelează prin inteligența, vigilența și dibăcia lor.

Pentru a ilustra pericolele spionajului conferențiarul, bazat
pe un bogat. mat. rial de fapte din cursul războaielor 1870-1914-
CE

1918, arată cum a acţionat și ce rele a produs spionajul ger-

mano-austriac în rândurile aliaților: Francezi, Belgieni, Englezi,
Jtalieni şi Ruşi. Invazia fulgerătoare în Belgia și Franţa, pregă-
I/

tirea :răscoalei din irlanda, dezastrul italian, distrugerea hustei

AS

ca putere și ca națiune, etc. Trece apoi la țara noastră începând

de la 1913 ŞI până astăzi, și enumără pe rând: spionajul bul-
gar din. România, deraerele de la Titu, Ciulniţa, Atedgiuia,pic
UI

timpul când Germanii: pronunțaseră atacurile principale, enormul

număr de trenarzi rămași, pe urma retragerei spre Moldova, din
BC

rândurile soldaţilor oiteni şi; inunteni, momiţi de propaganda ger-

“mană, că vor fi lăsaţi la casele lor, exploziile de la. Ungureni,
 Y
Revista Moldovei. . - | 45

AR
Botoşani, bombardarea” Tecuciului şi a casei unde a intrat M. s.
Regele la Tecuciu şi. altele, Face apoi un impresionant rezumat

IBR
al activităței prezente în materie de spionaj a dus simanilor
noştri
de astăzi: Ungurii şi Ruşii, loviturile continue ce se succed
ă zi
de zi, pe toate târâmurile materiale ca: atentate pe C.F.R,

YL
stabilimeute militare: şi în legătură cu apărarea națională, Slabi-
limente de utilitate publică, atentate criminale și. teroriste, apoi
pe. tărâmul moral propagandă subversivă, iredentistă, a țâțarea

SIT
urei de clasă, propaganda. de defaimare a țării înnăuntru și în
afară, cât și pătrunderea spionilor străini în armată şi în autu-
rităţile : țării, fixarea unii ntmăr cătrem de mare de indezirabili
ER
veniţi.în mod fraudulos de peste frontiere Și cari S'au stabilit în
punctele şi. regiunile menite a juca foarte mare rol activ și stra-
NIV

tegic în. o. eventuală campanie.pe frontul de Vest și Est, consti-

tuind acea veritabilă armată, care ne va ataca în spate, chiar
pe: teritoriul propriei noastre țări, profitând de defectele noastre:
LU

încrederea prea mare în străini, Jocvacitatea necontrolată, îndis-

cipilna. cetățenească proprie Românului şi acel sentiment Cxage-
" rat de ertare şi uitare a suferințelor'îndurate de la dușmanii:de
RA

eri.şi indulgență și nepăsare pentru cei de mâine.

| | Deşi expunerea.a fost prea lungă, ținând aproape două
„oare, totuși prin mulţimea şi varietatea cunoștințelor. transmise,
NT

„d. maior Serghievici a reuşit să fie interesant și ascultat. Păcat

- numai că tocmai camarazii săi de arme, dd. ofiţeri ai garnizoanei
CE

au - lipsit foarte mulți. Şi doar ar fi avut de auzit atâtea lucruri

folositoare şi instru ctive. n cș.

„Imperialismul în
I/

7. Profesor Tiberiu Crudu:

"trecutul nostru“, 15 Iunie, 1924. — Rezumatul acestei
AS

conferințe: alcătuește ar ficolul de fond al numărului de

față din revista noasiră.
UI

8. Coast. Oprescu: „Nichifor Crainic“, 29 lunie, 1924.

Nichifor Crainic este—după conferința d-lui Oprescu-—cel
poeţiienoștri de astăzi. Faptul că e prea
BC

-mai de samă dintre

puţin cunoscut pare ciudat şi vremea va dovedi-o. SI
leșit din rândurile țărănimei, el a transpus în poezie în
treaga vigoare ă acestei clase -de temelie, -într'o formă desăvâr-
-
şită și cu un vocabular din cele mai distinse.
 Da „Revisia- Moidovei.

RY
46 Ea
lui Crainic, este confu-
Trăsătura caracteristică a poeziei

RA
ul se socotește ca crescul odată
iunea ei cti natura însăşi. Poet
o floare într'o livadă și reţi-
cu acest „bun pământ“, răsărit ca
aproape de. pământ, „pă-
ut, prin toate fibrele sufletului său,

LIB
primordial, cu totul aparte în.
mâutul tată“. Sentimentul acesta
literatura noastră și “realizat complet, e prezentnu numai în
puţinele accente epice, dar îl
poezia descriptivă, lirică, sau în

Y
că și eroică a lui . Crainic,
găsim până şi: în puţina poezie eroti

SIT
ră „nâtura. mamă“ vă-
- Adoraţia poetului: merge: către natu
adoraţie cate îmbibă în-
zută printr'un unghiu personal, unic,
toarce întreaga lui viaţă, me-
tregul gând al poetului, cu care-şi
ER
iubirea desăvârşitei atașări de
ditaţia lui -mistico-religioasşiă
Se | a
pământ.
noas tre de mâine, pasul
Nichifor Crainic e speranța poeziei
NIV

| - | |
înainte tras după Eminescu.. nită acest ui
iubirea cuve
D-l-Oprescu a vorbit cu căldura “şi nădăj-
prie ten de semi nar este, şi
mare poet român, al cărui
LU

frumoasei d-sale confe-

duim ca:să dăm cuprinsul pe larg al te. pr
din numerele viitoare al acestei revis
rinţe, întruuul Cr.
RA

ciclul conferinţelor ate-

Cu începere de la] Noembrie,:
e 1924. |
ncului vor continua până la 3! Decembri
NT

_ CRONICA BOTOȘĂNEANĂ.
CE

Ipoteşti. —ln mii-

1. Casa copilăriei lui Eminescu din
are în oraşul nostru,
locul . lunii lui Cuptora fost mare mișc
I/

ă pentru
să refac
pentrucă proprietarii moşiei Ipotești, hotărîți
AS

l Eminescu, au dărâ-
odihna lor, casa în care a copilărit Mihai
_mat-o pânăn temelie. a
româ ni din Botoşani, urmat de
UI

| Un maniiest al stud enţi lor

protestări energice îm-
un altul, al studenților evrei, a “stârnit
dărâmări. i
BC

potriva acestei
sine şi de strigătele tinerimei stu-
" Alarmaţi de fapta în
Irimescu şi Tiberiu Crudu, au chemat
dioase, dd. profesori Petru
intimăpe toţi ceice se interesau mai de a-
la o consfătuire
irea a avut I0c. la liceul
proape de această chestiune. Consfătu
 Y
. p- | a | E | i . . |

Revigta Moldovei | 43

AR
„Laurian“ -unde Sa hotărît a se trimite o delegație
care să pro-
puie d-neiși d-lui: dr. Papadopol—proprietarii actuali

IBR
ai Ipoteş-
tilor, de a dona „Casa, așa cum se găsește, pentru uu miizeu al
marelui poet.

YL
„ Delegaţia ale ătuită din dd, profesori N. Bicbea și T. Crudu
împreună cu d-l Theodor Silion, preşedintele cercului studențesc
din Botoşani, a luat contact cu proprietarii, în cabinetul d-lui

SIT
prefect de judeţ Demostene Vizanty.|,
D-na Maria Papadopol, căreia aparţine, prin actul dotal,
moșia lpoteşii, a binevoit să convie a dona casa, cu
ER o parte din
“ ogradă, dând următoarea declaraţie:
| „Subsemna ta Marie D. Papadopol, proprietara moşiei Ipo-
NIV

tești, declar prin 'aceasta că consimt de bună voie a dona casa

- mea” din Ipotești, ssau mai bine zis, locul unde s'a aflat această
casă, cu condiţiunea. expresă de a se râdica pe acest loco clă-
LU

_dire identică. cu materialul ce se află azi pe aceste ruine și care

„clădire nu va putea avea altă destinație de cât a fi un muzeu
național cu titlul „Mihail Eminescu donat de Maria Papadopol
RA

născută Isăcescu“, care va putea avea şi o sală de lectură; nici

într un căz nu va putea servi ca local de şcoală.
NT

3 “August, 1924. | Marie Papadopol“.

Intrebarea este: se mai poate reface casa din Ipotești așa

CE

cum a fost ?
Desigur că da! Pemelia a rămas intactă, doi pereți de că-
rămidă, diu spate, sunt încă în picioare, apoi Îurcile, uşile, fe-
I/

restrele, stâlpii . sunt încă în bună stare și se pot pune la lo-

AS

“cul lor.
Casa fiind veche şi. neîngrijită, oricine ar s'o dreagă
fi voit
era nevoit să deie jos pereții cari, fiind toți de bârnc (afară de
UI

cei din spate) aveau lemnele putrede înlăuntru și se dărâmau

de „la sine. O. reparație radicală deci se impunea.
BC

Comitetul de refacere însă nu trebuie să întârzie. Indată ce

actul de: donație va fi trecut prin tribunal, lucrările de reclădire
trebuie să înceapă imediât. Până atunci, materialul bun de clă-
„dire trebuie ales din dărămturi și pus la adăpost,
 ds

RY
> Aa a Revista Sieu
s >
> SU

RA
2. Serbările”asociaţiei foştilor elevi 'ai liceului Laur.
rian“.— Foștii eleviai liceului din localitate au hotărît, în. con-
forimitate cu statutele asociației lor, să se întâlnească pentru în-

LIB
tăia dată, în ziua de 12 lulie, 1924, adecă
de sfinţii apostoli
Petru şi Pavel, . să participe - cu „toții la o masă comună şi să
facă o excursie la mănăstirea Putna din Bucovina. La apelul tri

Y
mis. în acest scop 'de d-l N: Răutu, președi intele asociației, au

SIT
venit. din toate unghiurile țării, peste o sută de foști elevi, printre
cări profesori universitari, profesori secondari, ingineri, avocați,
medici, ofiţeri, magistrați, etc. . i ER
In toată această serbare cole egială, două clipe au fost mai
înduioșătoare.
Intâia, atunci când, cu« prilejul împărțirei premiilor oferite
NIV

de. liceu și de asociaţie, s'au văzut laolaltă, pe aceiaș scenă a

teatrului „Eminescu“, - foştii elevi — din. cari mulţi în vârstă
înaintată,cu actualii, copii între 12 și 20 de ani! Cât drum de
LU

muncă și de jertfă, de glorie și de; biruință era, îucepând de la

micul premiant al clasei l-a, Pilat Laurenţiu, nepot al marelui
avocat iăşan, până la cei doi falnici stâlpi ai celor două uni-
RA

versităţi din București şi lași, dd. N. lorga și |. Simionescu ! -

" Mișcătoare şi plină de învăţăminte a fost şi mărturisirea
NT

sinceră. a d-lui N.. lorga, privitoare la anii d-sale . din copilărie,

plini de mari greutăţi materiale, arătând, fără nici O rezervă, că
d-sa se consideră ca fiu al Botoşanilor, întrucât cu ajutoarele
CE

bănești primite.de la acest oraș, a putut să-și facă învăţătura

primilor ani de școală... —
I/

Dar, mai presus de toate, a fost înduioșătoare masa co-

mună luată în una din sălile de la internatul liceului, aşezat în
AS

vechea curte a Ciolăceştilor !

Niciodată şi nicăieri, ca în acea sară, nu- era mai uşor să
UI

Îi. coleg cu oamenii cei mai iluștri ai ţării. Căci, orice S'ar
spune, în acele clipe și la acea masă, cu toții eram colegii d- lor
Iorga, Simionescu, Evolceanu, etc.. deci colegii academicianilor,
BC

a profesorilor. universitari, a oamenilor de știință, a condiucăto-

rilor noştri intelectuali şi politici !
Se putea o mai mare mândrie şi mulțănmire pentru noi ?
Privind în juru-ne vedeam că, ceia ce ne desparte în viaţă, pe
 „ Revista Moldovei

Y
49

AR
unii, de alții,nu e altăceva de cât munca grea cu care: fiecine
din noi: am săpat şi am cultivat grădina sufletului |!

IBR
Toţi am trecut-prin liceul: „Laurian“, toți am furat câte o
scânteie dinfocul ce arde pe vatra acestui locaș de lumină, dar nu
toți am. fost în stare să ațâțăm aiurea, alt foc și altă vatră la

YL
care să vie generaţii întregi să-și încălzească sufletele, să-şi
lumineze paşii ! |
Fireşte -că, în: cămara ascunsă a: inimii noastre, cei

SIT
mai mulți ne închinam acelora cari, prin strălucirea culturii lor,
_Îîmpodobesc poarta orientului curopean, dar, rotind ochii împre-
_jur nu treceam cu vederea nici pe acei cari, ca şi noi, viermuiesc
"în neştire, aci în tina acestui oraş!
| Cu toții împreună alcătuiam fondul şters
ER al tabloului pe
care numai câteva personalități vii ieşeau mai mult în relief.
NIV

E Și, totuși, nu eram de loc întristaţi ! Nu, deoarece sunterm

„ convinşi că ţara aceasta mândră nu este numai opera oamenilor
de geniu, a oamenilor de ştiinţă, a îilosofilor iscusiţi ori a pe-
LU

neralilor biruitori, ci ea este şi opera mulțimei aceleia care

“munceşte cu îndărătnicie, cu devotament, sprijinind edificiul sta-
“tului, cum sprijină orice clădire piatra din temelie, urgisită a
RA

sta toată viaţa în îimezeala întunecoasă a pământului.

| “Către aceștia care văd,-fără să fie văzuți, simt fără să fie
NT

“simțiţi, lucrează fără să fie imboldiţi, către aceştia se îndreaptă

cu duioșie sufletul meu și le spunea în taină:
„Fraţi de muncă şi de jertiă, cari nu aveţi în viaţă alt
CE

de cât numele vostru de botez; frați necunoscuţi decât!

nume
nu vă umpleți inima cu amărăciune când vedeţi
| nouă înşi-ne,
deosebirea mare dintre noi şi unia dintre colegii noştri! Nu.
I/

Dacă la această masă toți am fi luceferi, am orbi privindu-ne și

AS

nu ne-am mai vedea. unii pe alții. Așa însă, umbra făpturilor

întunerecul trebuitor pentru a scoate în
noastre umile produce
cari ne înconjoară ! Noi suntem bolta
vedeală pe cei străluciți
UI

!
negrie pe care ei licăresc întocmai ca astrele în noapte
în samă. La noi se
- Prin: rioi, rolul lor se bagă mai mult
BC

nostru rodește
opreşte cuvântul lor înţelept, în țărâna sufletului
clotește porunca lor
sfatul lor bun, în gura noastră de mucenici
de apostoli.
 N Revista “Moldovei

RY
GG
Ue

N „eRte

n'ar îi pă
Cine ar. preţui ferul” ascuţit al plugului, “dacă

RA
preţui lumina soa-
-mântul pe care să-l taie îv brazde ? Cine ar
relui, dacă n'ar îi bezna adâncă a nopților ?
im cu .
Fiți mulțămiți dar cu ceia 'ce sunteni şi să ne mândr

LIB
colegii ce-i avem“! T. Cr.

3. o CHEMARE. _Căminul cultural „Principele Carol“ care

Y
pen-
sa. înființat în orașul Botoşani, face o călduroasă chemare

SIT
tru înfăptuirea programului său:
„Uniţi-vă cugetele, îu lumina sfântă a aceloraşi gânduri.
Apropiaţi-vă inimile, în îmbrățişarea “caldă a aceleiaşi iubiri.
ER
Impletiţi-vă vrerile și topiți-vă! năzuințele, în . cetiuirea curată a
aceluiași ideal. Faceți, din voi toți, un mănunchiu „puternic de
NIV

îrifrăţite... Și veţi vedea atunci, cum . fuge ' nevoia, ura și

inimi
“ desfrâul, de'pe meleagurile fermecate ale mândrei noasire Patrii...
Cine va puteă face oare minunea dumnezeiască: a acestei.
LU

uniri 2... Cine ue va face părtaşi la ferecirca cerească a acestei

mântuiri 2... Cum se numește puterea, care singura poate salva
„moştenirea strămoşilor ?... Ea se numeşte” cu/tură. Cuitură ro-
RA

mânească, la care sunt datori să lucreze tgţi copiii Patriei ro-.

!* |
mânești
NT

4. Concertul Sarvaș-Breviman. — Vineri, 29 August, a

avut loc în sala teatrului „Eminescu“ un Concert dat în folosul
„Revistei Moldovei“ de către doamna Alice Sarvaș (piano), d.
CE

A, Adrian Sarvaş (vioară), Flor Breviman (violoncel), având con-

cursul binevoitor al Doamnei Dr. Lustgarten ȘI al d-lor Mircea
Gorovei şi lonică Goilav.
I/

Concertul a reușit de minune, căci executanții au fost la

AS

înălțime, atât în bucăţile „solo“ cât şi în ansamblu,

Trio in re minor de Mendelsohn a fost executat în mod
ireproșabil;
UI

Sonata pentru piano şi violoncel de Richard Sirauss, a

avut un succes remarcabil .
BC

Quintetul „Forellelor“ de Schubert a fascinat auditorul.

Dacă artiștii cari au executat bucăţile grele șau achitatî
chip străiucit de intevpretarea artistică, concursul ce Pau dat în
mod așa de grațios diletanţii e demn de orice laudă.
 „Revista Moldovei. 51

Y
Ni Cala
Sala 'aa fost -
în mare parte

AR
ocupată de cunoscători de mu-
„ZICĂ, „Prin aplauze dese şi repetate ci şi-au arătat că ştiu să
aprecieze pe adevărații. artiști și pe acei cari nu piecupeţesc

IBR
munca lor, când este vorba de chestiuni. culturale.
. - Euterpo.

Fapte care rămân,

YL
„Un oraş al Moldovei de Nord. —,„Odată un trecut harnic
de negoț. Alături, o întreagă mişcare de autonomie politică.

SIT
„Tendinţa de a trăi după datinele lor cu oamenii lor. Un început
de cetateîn sens apusean. .
| Statul cel nou o venit. El nu face oscbire între un grup
de locuitori
_rabili“. şi aşa mai
şi altul. Aceiaşi
departe.
ER
contribuabili, justițiabili,
Deferențele locale sint
„culturu-
neglijabile
chiar supărătoare..
NIV
„Dar vechiul' lor instinct îi mînă. Și Botoşanii ajung asfel
“la realizări practice cu totul speciale, care-i onorează în cel mai
“înnalt grad. Si |
LU

Au de mult un admirabil teatru. Nu li l-au cat nimeni.

Și l-au făcut ei.
„Ruşii au ars” liceul. Şi-au făcut ei de ci un superb palat,
RA

în care trăieşte simțul lor cetățenesc.

Şcolarii săraci primesc ajutoare de la o Asociatie a foștilor
elevi pe care wa îndemnat-o nimeni de la centri.
NT

Niai mult opera lor, a cetățenilor. e şi cel mai frumos In-

ternat din România, cumpărat de la un propriciar, care-şi dă-
CE

"dea sama. cui şi de ce vinde.

“Se tot. vorbeşte de o descentralisare. Principiul ce bun.
" Cei mai mulţi îl vor înscris în legi. Nu e oare mai potrivit să-l
introducem ca la Botoşani, în moravuri ?“
I/

a RE RI. IGEEA („Neamul Românesc“ No. 195 din i Sept. 1924),

AS

lorga ar fi putut adăugă: „Au până și 0 revistă a lor

DA
proprie, „Revista Moldovei“, pe care o susțin ci înși-și, fâră a
UI

aşteptă subvenţii deia ministere ori dela alte instituţii din afară“.
i "m adevăr, Botoşariii au avut totdeauna o revistă culturală
BC

după vremuri, diferite numiri: „Moldova de Sus“, „Ju-

| purtând,
-nimea -Moldovei-de-Nord“, „Revista Moldovei, etc.
N
 52 a Revista Moldovei

RY
Și toate” aceste reviste au fost sprijin ite Cu. drag de botoşă-
neni, cari mau cruțat niciodată banul lor, când a fost vorba "de

RA
a o
creiarea și susținerea unui asemenea organ 'de cultură. Dovad
ani de zile, numai și
avem și noi care trăim de aproape patru
ce dau scumpii noșiri ceti tori. 7. Ce

LIB
numai cu . r.
|

d
6, Monografia oraşului Botoşani. ,Botoşanii, spune
ii, în
Artur Gorovei, este unul din orașele vechi .ale Moldov

Y
care s'au desfăşurat. evenimente însemnate din viața poporului

SIT
nostru, şi este un oraş care, prin situația sa în mijlocul unui
finut dintre cele mai bogate, a jucat şi. joacă un. rol important
în viața noastră economică, așa că din orice punct de vedere
ER
ar fi privit, oraşul acesta se înfățișează. ca un centru de pri-
mul rând în cuprinsul țării româneşti,
NIV

| - Căldăuzit de importanța acestui oraș, şi doritor ca. să se

poată aduna, întrun mănunchiu, toate datele şi cunoştinţele |
privitoare la viața Botoşanilor, d-l D..D. Hanganu, preşedin-
LU

tele comisiunii interimare a comunei, a propus, şi comisiunea

interimară a admis să se înjghebeze, sub auspiciile ei, şi mai.
înainte de a fi prea târziu; o monografie a orașului Botoşani“.
RA

In acest scop d-l DimitrieD. Hanganu, preşedintele comi-

siunii interimare, a făcut urniătorul apel: ME
NT

Onorate Domn,
„Nu e un cuvânt de prisos a spune că omul se înfrățeşte
CE

cu locul său de naştere, sau de îndelungată muncă și vieţuire,

îl prețueşte cu drag în comoara amintirilo r sale și-l însuflețeşte
cu'o frântură măcar din inima lui proprie.
I/

Din tradiţiile și bătimirile acestui 'loc-ni alcătui legenda

continuităței noastre însăși, iubind cu însuflețire fiiască umbrele -
AS

strămoşilor acestor meleaguri, Ja sfat ca și la răstriște sau lupte,

la petreceri de zile mari ca Și în ceasuri înlăcrămate, la muncă
UI

vrăjmaşă ca și la ospățul clipelor de be'șug.

Orașul Botoșani în această privinţă are un trecut mândru
BC

Şi îndepărtat în bezna vremilor, despre care însă fiecare nu cu-

noaştem de cât „Ccrâmpeie răvășite prin unele scrieri sau docu-
mente necercetate. In arhivele vechi ale târgului, statului sau parti-
 !

Revista Moldovei ă 53

Y
culatilor stă. înmormântat sutletul acestui trecut, ce

AR
aşteaptă ziua
învierei în care povestea va curge ca un fir de tort.
Dar aceste arhive în isbeliştea soartei, ca Și în mâni ne-

IBR
: ştiutoare, au .pierdut și prăplidesc pe fiecare zi câte Ceva din co-
moara : lor istorică, și se vor săcătui cu totul în uzura anilor,
dacă nu ne vom hotări odată să adunăm la olaltă, într'o Istorie

YL
tipărită a Botoşanilor, toate aceste odoare sfinte ale trecutului
Scris, înecate astăzi în colbul rafturilor și a căror slovă nu mii
e cercetată de cât doar de molii.

SIT
Pentru a salvă ceia ce a rămasși fără nici un alt gând de-
șert, administrația comunală a ora 'șului Botoșani, s'a hotărit să
întocmească pentru toți și prin toți o monografie cât mai.desă-

însărcinat pe d-l Artur

ER
„„vârşită a târgului nostru, pe temeiul documentelor existente şi a
Gorovei, un distins literat și membru:
corespondent al Acamiei Române, ajutat de d-l 7raian /chim,
NIV

paleograt la Arhivele statului din laşi,să sistematizeze materialul

ce va adună şi să aibă direcțiunea acestei publicațiuni; pentru
"care. nădăjduim a aveă și îndrumările autorizate ale marelui nos-
LU

tru istoric și concetățean d. N. /orga.

Lucrarea cere o' muncă migăloasă și istovitoare, nu se poate
-- execută de un singur om şi de aceia Comuna face apel la toți
RA

fiii acestui oraş și la toate persoanele binc- voitoare, cu draposte

de neam și țară, să contribuie fiecare cu științele lor, cu docu-
"menteie ce posedă, cu informaţiuni din orice isvoare, spre a cou-
NT

cretiză în istoricul ce-l facem, icoana aevea a unui trecut nebu-

los. Materialul se va adună la: Primăria Hotoșani, Biroul ma-
CE

nograjiei oraşului.
Va fi cel. mai înălțător monument închinat Botoşanilor, va fi
opera tuturor şi nu a unuia singur şi va face cinste fiecăruia
I/

ca și târgului, care pe vremuri eră apanajul cel mai

dintre noi
de preț al Doamnei Moldovei;---ca un juvaer galant al trecutului
AS

sostru moldovenesc.
De aceia recomandând cu cea mai “mare căldură apelul
publicaţii, nu stăm la
UI

d-lui Artur Gorovei, director „al acestei

îndoială un singur moment că o asemenea vrednică încercare
nu va aveă concursul cât mai larg al Dv, pentru care, atât în
BC

numele meu personal, cât și al cetățenilor acestui oraș, vă aducem

cele mai vii ale noastre mulțămiri”,
id
 54: aa „Retie Mono

RY
NOTE.

RA
A. Activitatea cultura tă pastorală a preoțiilor din jud.
Botoşani. Potrivit sfaturilor şi îndrumăritor date. de . |. P. Sfin-

LIB
Botoş ani. des-
țitul Mitropolit Pimen, preoții din. orașul: și judeţ ul
storal ă mai ales la sate.
voltă. o bogată: activitate. culturală. p:
Această activitate are de scop stârpirea., patimilor ce se observă

Y
combaterea
în popor, întărirea sentimentului religios și pat triotic și
Se

SIT
ereziilor. Sa
culturale
“Spre: îndeplinirea acestei activități servesc: „ccscurite
lucrea ză sub preşed inţia
pastorale și centreie preoțești, Primele - ER a.
Protoiereului județului, Icon: AL. Simionescu, iar cele de al doile
sub președinția proestoşilor respectivi. ae
o-
Activitatea. cerenrilor pastorale... In întreg jeacțul funcţi
NIV

cercur i au
nează 4 cercuri culturale pastorale și fiecare din aceste
sau ținut
ținut ședințe trimestriale. Asttei. în trimestrul de April:
ni, Coin. Flămân zi, Sat $ -tetăneşti, Dum-
asmenea ședințe în: „Urice
LU

brăveni și Botoșani: | E
în
În executarea program: ului cererilor pastorale sa aut
iască cunoştinţele
vedere scopul ca, prin ședințele lor, să se înmuiț
RA

cu. cât mai multă

preaților .şi să se pregătească spre a. putea pâș i
destoinicic, în îndeplinirea: misiunei pastorale. Sa căutat de ase-.-:
NT

mencă ca aceste ședințe să aducă un real folos și credincioşilor

a fiecare
„din parohia unde sa ținut ședința cercului. Pentru aceast
“Te-De um, . „Oiicia l în
«cerc pastoral și-a început şedinţa print”un
CE

din localitate unde sa ținut „ședința. “La acest

biserica parohială
“Pe-Deum' au luat parte credincioşii din localitate şi autoritățile
ca
Jocale.. Un 'preot rânduit din vreme a ținut o piecdică avânt
I/

şi păcatele opuse acesie i dirtuji”.

temă: „Virtutea ciimpătării
escu -Hârlău, la
AS

Astfel Ta Uricenia vorbit Iconomul _C. Constantin

pr. Gh. Chipaie- -Durnești, Dumbrăveni a
Șietăneşti a vorbit
și la Botoșani a at pr. f. Chiricuţă
vorbit pr. D.: Simionescu
UI

ul, i insistat mal

“După -predică Protoiereui Juu. luă: d: cuvânt
convingătoare cu pri-
ales asupra patimei betiei, aducând. dovezi
BC

acestei” grozave patimi. Cu chipul acesta şecința

vire Ja urmările
0. adevărată serbătpare religioasă pentru
cercului pastoral, a fost
localitate, - II o
 Y
Revista „Moldovei dx

AR
2 99

După prânz a “avut loc ședința intim

ă ținută numai cu imeni-
„brii. cercului la care s'a tratat subiectul

IBR
: „Alcoolismul si comba-
Ă
| ferea lui“.
€-
La. tratarea acestui subiect sa ajuns lacă închierea
alc6olismul sar puteă combate prin următoarel
e mijloace:
| a) Exemplul preotuiui care ircbuie să fie
un model de CUn-

YL
pătare, apoi sfatul și predica sa convingătoare
și stăruitoare.
ab) Predarea învățământului antialcoolic
în școli şi în ca-
zărmi. însoţit de istorioare. bine alese pentru copii

SIT
şi de exemple,
date precise şi tablouri antialcoolice pentru soldați.
“Interzicerea jocurilor la cârciume Și permiterea
lor numai
“la aniirnite case naționale sub supravegherea morală a preotului.

„beţiei.
d) Punerea ER
sub interdicție a oamenilor stăpâniţi de patima
NIV
e) Oprirea” celor beţivi dela Sf. Impărtășanie.
„î) Monopolul băuturilor spirtoase,
5%) Micșorarea numărului cârciumilor,
LU

n) Majorar ea taxelor pentru băuturile alcoolice tari Și mic

şorarea. pentru vin: Și bere.
„i Desființarea târgurilor din Duminici şi Sărbători.
RA

Î) Respectarea cu stricteță a legii pentru repausul duminical,

k) Interzicerea tineretului de a consumă băuturi alcoolice.
1) Pedepse și amenzi seridase pentru cei turnzentaţi de bau-
NT

turi spirtoase.
Activitatea centrelor culturale preofeşti. Pentru întărirea
credinţei strămoșești în popor, pentru cultivarea sentimentului re-
CE

ligios și patriotic, pentru combaterea ereziilorce eventual s'ar ivi

în. parohii, pentru -stârpirea paltiinilor Și pentru răspândirea lite-
raturii religioase funcţionează în întreg județul un număr de ||
I/

centre culturale preoțești. Aceste centre au ținut ședințe în Du-

AS

mineci și Serbători, sub președinția proestoşilor respectivi, orga-

nizând slujbe în sobor, însoțite de predici prin care s'a tălmăcit
Sf. Evanghelie şi 'de conferinţe religioase.
UI

Prin ajutorul acestor centre S'au găsit mijlozce' de a se pro-

„cură cărți de propaganiă religioasă şi a se răspândi gratuit
în
BC

popor și s'au pus începutul unor biblioteci de. înaltă culiură teo-
logică la reședința centrelor. Preoții și-au dat toată osteneala, a-
filiind la lucrarea centrelor cântăreții bisericești și dobândind con-
cursul d-lor învățători, a autorităților
Ne d

și chiar a d-lor medici de

 „3 Revista Moldovei

RY
56 Aa

- plasă Mai mult, uni domn

respectivi. medic, care doreşte să nu i

RA
lei la lucrarea unui
se știe numele, a contribuit.cu suma de 500
ice. Avem ştiinți pre-
centru, pentru răspândirea de cărți antialcool
e pentru mulțimea credin-

LIB
"cise că bisericile au fost neîncăpătoar centre-
-predici, că ședin țele
cioșilor.ce ati luat parte la slujbe şi
de sărbătoare pentru localităţile în.care
lor au fost adevărate zile
oşii ce au luat parte
Sau ținut și că datorită lor mulţi din credinci

Y
scrisoarea unui să-
sau lăsat de patima beţiei. Ca dovadă citez

SIT
din acest județ, pe care o publică în gazeta
tean. cârciumar,,
„Cultura. Poporului“ dela Cluj și prin câre arată că, datorită sfa-
spre fericirea lui şi a
„urilor preoților, s'a lăsat de patima beției,
ER
copilaşilor, îndemnân d și pe alții să se lase de această patimă.
centre s'a pus o stavilă răspândirii ere-
Tot prin lucrarea acestor
religioase ținute de
NIV

„iilor. Citez în această privință conferințele

ți și Stâncești.
preoții centrului Botoşani în localităţile Răchi
| | Icon. Gr. M. D.
Ia
LU

borcanelor unei farmacii

2. La noi şi la alţii. Conţinutul
e stors aproape tot din plante. Natura darnică a împodobit țara
numai unele, puţine de tot
RA

noastră din. belșug cu plante, din cari

flori, încălzire și construcție.
atrag atenţia românului, pentru hrană,
In alte țări toate, aproape toate plantele sunt valorificate.
NT

noștri sunt 0 co-

O dovadă: Codrii îrumoși.de brad.ai munților dela Bos-
dar. jefuită primitiv. Cât mai rămâne
moară nesfârșită,
unde
CE

consumiăl. intern, redus și el, trec hotarele,

trichus şi. dela
pe nimic. a .
îi vindem
la fabricarea hârtiei, câtă irosală e la noi, o ştiu. toți
Chiar
din apus, nimic
cei cari au văzut o fabrică de hârtie. In ţările
I/

fabricarea hârtiei. Deaceea

nu-i aruncat din acest lemn scump la
AS

la noi e mai scumpă această marfă.

al rădăcinii, - este
In Franţa, lemnulde brad şi în deosebi
substanțe chimice pre-
UI

scoțându-se din el o mulțime de

distilat,
râşini, sacăz, alcool metylic pentru dena-
țioasc, ca: țerebentină,
necesare la fabricarea
turat spirtul-şi alte întrebuințări, acetone
BC

acetat de calciu sau de

-celuloidului şi a acetilenii, acid fenic,
al, creosot bun pen-
sodiu, metylen, ulei de brad şi gudron veget
culozei, etc. Atâtea sub-
tru boli de pept şi mai ales contra tuber
gramu l și le plătim cu aur
stanţe pe care noi le cumpărăm cu
 Y
. Revista Moldovei !

AR

Ur
-
Cel puţin de 10. ori mai mult ca noi ştie omul occidental
să prețuiască şi să se folosească de plante

IBR
ca și de toate forțele
„cucerite dela natură.
“Aşteptăm mereu valuta forte.. Ea va veni atunci, când vom
intensiiică producţia îp toate ramurile Și ne vom pune în rând

YL
cu cei din apus.
aia
LV...

SIT
3. O școală primară model. La Pojorita din jud. Câm-
pulung, chiar: lângă gară, se află biserica, frumoasă ȘI mare, cum
şi şcoala cu două etaje. Amândouă au suferit stricăci
uni mari în

„de
“timpul războiului, dar au tost restaurate cu dragostea
acolo pentru credință
românilor ER
și cultură. Au fost și sunt acolo oameni
cari să le-o insuile..
NIV

In şcoală, pe lângă instrucția zilnică a școlarilor, după pro-

| gram, găseşti: 1) Vu cerc al «gospodinelor din sat Şi 1 cere
cultural, care. conduce uu atelier de țesătorie cu: patru sau cinci
LU

războae, iar în toate Duminicele și Serbătorile dau samă gospo-

dinile din sat de cele ce au citit încărțile împrumutate dela biblio-
Y

teca școalei. Stau frumos de vorbă între ele un ceas-dlouă, po-

RA

E vățuindu- -se la toate ale gospodăriei. Asistă sau organizează Șe-

zători cu cântece și lecturi alese.
ă 7 e. ? . .

2) Un dispensar pentru copiii

NT

sugaci, când mamele lor

| lipsesc de acasă sau. nu au tot ce li trebue spre a-și crește
„pruncii în condiţii higienice. Rezultatul se vede: nici un copil
CE

până
la doi ani n'a murit în Pojorita dela lanuarie până acum.
„proprie“Activitatea e sprijinită de M. Sa Regina, plătind din casa
; cheltuelile necesitate și încurajând
munca aleasă a româ-
I/

nilor “de aici. Unele gospodine românce, care s'au distins priu
activitatea lor, au primit: daruri dela M. Sa şi vorbe frumoase,
AS

-au plâns de bucurie. Deaceea femeile românce. din Pojorita, în-

trebau. cu lacrimi în ochi în ziua de 18 August dacă a doua zi
UI

-veni-va M. Sa la școală, cum se zvonise. |

Nu numai să știe a citi, a scrie și socoti trebue să se în-
BC

veţe la şcoală, între cei patru pereți, timp de patru sau chiar
șapte ani. Asta e .numai un auxiliar al culturii sufletului, care
4 “poate iace oameni de. omenie, | y
 Revista Moldovei

RY
58 a

RE ce E uzi N

RA
G. Rotică; Paharul blestemat Pus rtând în ochi reflexul simfirii
lit. a Cassei contopite,

LIB
poezii. Buc. Edit.
Scoalelor. a Se legăna in sală păcat
lângă păcat.
Când citiam, înainte de război,
(La. bal mascat; pag. 21).
prin vre-o revistă numele d-lui

Y
_—

G. Rotică, gându l ni se împlețiă Păcat lângă păcat se legănăîn

SIT
cu alțe stări —- Gh. hotică eră sală, purtând în ochi reflexul Sin-
aproape singurul: nume bucovi- firii contopite ! Contopite cu ce?
neaun. care apăreă, câteodată, sub Cu ce-se poate contopi simţirea ?
ER
versuri, - în “revis tele. dela: noi „sau“ rime nepotrivite:
Acum acele stări nu mai sunt
ar ne'nduratul duișmai nu-i
N IV

și, poate, de aceia “poezia d-lui | om strein sau trudă;

Rotică pare mai săracă, mai lip- *
E ușa care 'ntruna ne Strică
sită de ceva nou, curacteristic,__* araja'u ciudă.
LU

Palarul blestemat cuprinde

aproape numai poezii de iubire „Rudă.cu ciudă nu-i 0 rimă

și—să nu vă îușele titlul-—nu de fericită |.

Ba 'mai mult: versul. aduce. u-
RA

iubire amară, dureroasă, bleste-

mată, căci, în tot volumul „nu-i. neori cuvinte de prisos:
nici. un accent de-asemenea na- Eu ştiu că ai în suflel şi vorbe
NT

tură. calde, bune,

O iubire mai mult potolită, Ce chiar si-a cut îndată, de-a
CE

nostalgică „fără involburări de orea tu mi le-ai Spine.

valuri“. (Eu ştiu că ești mai bună, p. 99).
Poate de aceia poetul nu reu- îndată“ nu-i bine de
„Acum
I/

şește să şi-o marcheze. Poate de

dus dela berărie la poezie.
aceia fiecare bucată nu aduce O
Ceeace este nai curios este că,
AS

tremurare nouă a nobilului sen-

deși mai tot voluniul cântă iubi-
timent.
rea, tocmai acele bucăți sunt mai
UI

Dimpotrivă: vessul aduce îin- distinse care, sau nu o cântă de

preunări de cuvinte nepotrivite... loc sau o cântă foarte puțin:
(pag.
BC

dans exotic cu ritmul Bucăţile „Intri amur g“

în leneş
vinovat, 85) sau „Alicile prost ii“ “(pae.
printre parfu- 81) ori „Printre primejdi i“ (pag.
In pas molatec,
miri risipite, 57) ni se par mai concordante
 Revista Moldovei

Y
59

AR
- cu talentul d-lui Rotică, mai deo- Cui stă în putere să facă pe
sebite, mai subtile. d-l G. Rotică să revină la acele

IBR
Și ce frumos i-ar fi stat d-lui strofe din „Romanţa“, ni-ar face
„Rotică să rămână la versurile, Și i-ar lace mare serviciu,
pline de sinceritate şi de adevăr: Const, Oprescu.

YL
—„/i fara mea cu măguri şi
G. Oprescu ; Pictorul T. iiman,
culini înalte, sure,
Cernăuți 1924.

SIT
Cu doine şi CU doruri, cu turme (Extras din Junimea Literară),
| şi cu stâni, Când a apărut în editura Cul-
Un. cântec” Crin nu-i aliul pe tura Naţională, pica trumoasa

FE cântecul de
uite nicâiure
sară al codrilor
bătrâni“.
ER
și foarte interesanta
d-lui Oprescu—-drfa
lucrare a
fărăncască
[a Roimâni-—-noi nu ne-am făcut
IV
2 e > _ . “e . . . . . . datoria și man amintit-o cum se
cuvinea.
UN

—,Si eu sunt dela munte şi D-l Oprescu cere, Dare-ni-sc,

| | inazpoi acasă
profesează literatura iranceză la
Cu mii de-glasuri codri mă
Universitatea din Cluj, ni apare
L

Chiamă'n fara inea

ca un fin cunoscâtor al lucrurilor
„Si inima mea plănte"şi mi te
RA

de artă. O dovedeşte zi broşurica

| vrea mireasă
de față în care viata şi mai ales
şi ÎRENA TEMĂÂNE Răi x
opera celui dintâi pictor adevă-
NT

eu cu ea“
rat al nostru,e, cu binătate și în-
(Romanţă). țeiegere, analizată. Ne-am plimbat
CE

Aceste adevărate versuri se şi noi tinerețea prin bătrâna casă

pot ele oare” compară măcar cu... bocrească din București, unde ce
i instalat muzeul Aran şi broșurica
proza următoare ?
I/

de fată ni colorează plăcut im-

âdici întâuplări banale, îndi-
>

presiile de atunci.
AS

forente veşti Am citit-o cu plăcerea, cu care

Imi scrii pe donă pagini ce le-ar O recomandăm și cititorilor noștri.
- putea oricine
UI

Const. Oprescu
Ceti în toată zoia alătureu
i de mine. Exemplarul trecut al revis-
BC

Nimica nu trădeaze ce-fi săut tei noastre a fost număr du-

și ce îmi eşti. blu, deci 1 şi 2, pe Mai şi
lunie.
(Din când în când o vorbă pag. 39),
 GU . Revista Moldovei -

RY
No BIBLIOGRAFIE

RA
Reviste ce se primesc la redacţie ::

„ Coiespondenţa Economică, București, M în isterul Indus -

80 lei anual.

LIB
triei i "Coriierțului, abonamentul:
2 Correspondance Economiqiie, București, Ministerul Indus-
triei Comerţului, 160 lei anual.
3. Cele Trei Crișuri, Or: dia- -Mare, strada Prinţul Carol 3,

Y
100 lei anual.
"4, Victoria, Bucureşti, Piaţa Amzei 15; — 300 lei anual,

SIT
5. Curierul Bursei: din Oltenia; Craiova, — 4 lei anual. |
6. Arte şi Meserii. Galaţi, Princip. Maria, 121—40 lei anual. -
7: Răsăritul, Bucureşti, S-ţii Apostoli 22, — 60 lei anual. |
8, Paza, Bucureşti, Griviței 290, — 350 lei anual.
ER .
9. Viaţa Româncască, laşi, str. Alexandri 3,—300 lei anual.
10. Convorbiri Literare; București. str. Câmpina nu 17, —.
a
N IV

„200 lei anual.

11, Ramuri, Craiova, str. Bibescu 6, — 120 Iei anua 1
le. Renaşterea, Craiova, Bibescu 6, — 120 lei anual.
13, Comerţ și Contabilitate, București, Palat ul. Camerei de.
|
LU

Comerţ, — 200 'lei anual.

14. Școala Bănățească, Caransebeș, Şc, Primara, — 100
lei anual. ” | -
15. Apărarea Naţională, Bucureşti, .Va isile Lasca 40 bis, .
RA

100 lei anual. | Mi

16. Junimea Litefară, Cernăuţi, Ton asciuic 2— 150 lei anual
17. Revista Teologică, Sibiu, "Mitropoliei 32 — $0 lei anuâ!:
NT

18. Viața Nouă, Buzureşti. str. Colţei 24, —50 lei anual.
19. Arhivele Olteniei, Craiova, Libertăţii 25,—200. lei ana!”
_20. Tinerimea Română, București, Uranus 55,—-120 lei al.
CE

21. Educaţia, Bucureşti, Termopile 6,-—40 lei anual.

22, Gândul nosru, aşi, Sărăriei 117, — 72 lei anual.
23. Ideea, Boros E. Văcărescu 6, —— 40 lei anual.
24. Miorița, Galaţi, 'Trei- Erarhi î2, — 50 lei anual. 20
I/

25. Glasul Miniorităţilor, Lugoj, Reg. Ferdinand 1 20, lei

26. Comoara Satelor, Blaj, —— 60 lei anual.
AS

27. Slove, Calafat, Cuza- Vodă 19, — 50 lei anual.

28. Căminul „Nostru, Signet- - Marmaţiei, str. Iosif Man 19,
0.
UI

109 lei anual.

| 29. Dumineca Ortodoxă, Bucureşti, Biserica Sf. Vineri, lei =
30. Revista Economică, C!uj, Cuza-Vodă 16,—lei 200 anuâ -
BC

„România Viitoare, Ploești, str. Justiţiei 11,— 109 lei 2

7 Presa Sânitară, Bucureşti, Calea Victoriei 68 (Etai. II
200 lei anual. |
33. Copilul Evreu, Bucureşti, Lipscani 90 (Etaj :), 70 Jei AI
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
L UN
IVER
SIT
YL
IBR
AR
Y
ama tema ae o ma
erat
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
N IV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
L UN
IVER
SIT
YL
IBR
AR
Y