N

A
ns

2
,
N

RY
RA
LIB
ITY
RS
IVE
UN
AL
TR
EN
I/C

Țar) ; f2
| p=
AS

o. prim aa

| (A [3
d
UI
BC

Iane e ma e ere a apei a e e para o mot

meg e pe pa amara enorm vana em mem me
. .
A Ri Y
BC
.*
U IAS
I/C
EN
TR
AL
UN
IV ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 RY
RA
STRĂINII

LIB
CA FACTOR POLITIC,
si SOCIAL.
ITY
RCORNDMUIC
RS
IVE

CUVÂNTARE
UN

ținută de Doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino

la Congresul Grupării Femeilor Române ia Cluj
21 Noembrie 1937
AL
TR

BE
EN
I/C
AS

BUCUREŞTI
UI

Tipografia A. B. C. Str. Lipscani, 5

1938
BC
BC
U IAS
I/C
EN
TR
AL
UN
IV ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 RY
| ! d MAI, 990

RA
———. 1... e Ei“ i
"Titi .
„bi im i rea! i) ici ţ

LIB
Prea Sfinţite, Domnule Primar, “Domnule Prefeci,
Doamnelor şi Domnilor,

ITY
| Ocupându-a mă de elementul eterogen. în :ca-
RS
drul colectivităţii româneşti, de toți -străinii
ce convieţuiesc la vatra noastră, ţiu dela început
să declar că nu concepem ura ca uneltă politică.
IVE

Spiritul de îngăduință, de omenie -al -popo-

rului român este o zestre prețioăsă ce a, păs-
trat-o chiar. în vremurile de 'urgie, când cl era
UN

lovit, persecutat de atâţi stăpâni. Noi credem

că nedreptatea se răsbună ca sângele nevino-
vat risipit în pasiuni oarbe; deaceea socotim că
AL

O asemenea problemă: complexă, legată de tot

„ce atinge deopotrivă sufletul în. mistica lui: gin-
TR

gaşă şi puternice interese economice, sociale și

politice, trebue pusă în faţa conştiinţelor şi tra-
EN

tată printr'o analiză ştiinţifică a realităţilor, care

înfrâng ideologiile pentru că corespund unor
nevoi ce se impun tutulor. Astăzi strigătul ce
I/C

iese din toate părţile ca din fundul pământului:

acestei ţări încătuşată şi nedreptăţită veacuri:
AS

dearândul: „Loc. Românilor“, nu esteo formulă

trecătoare folosită de intensificarea activităţii”
UI

naționaliştilor; ea este strigătul de protestare:

a instinctului masselor ce se văd covârşite, stri-
vite economiceşte pe însuşi pământul acesta al:
BC

aşezării noastre istorice de un mileniu.

 ) .

RY
Nimic nu sa şchimbat; conducem fără a

RA
stăpâni: acesta este adevărul grozav ce odată
„trebue spus, fără aţâţare de instincte şi pentru
înlăturarea unor primejdii, caie în. vijelia pasi-

LIB
unilor ne-ar atinge şi pe noi şi pe străini. Să-şi
aducă toți aminte că puhoaele nu se mai opresc,
când zăgazurile sunt rupte.

Y
Răspunsul îl cunosc: „Ce vreți, avem codi-

SIT
ficări internaţionale ce asigură minorităţilor : şi
“elementelor eterogene drepturi egale cu ale Româ-
„nilor““. De ce elementul românesc protegiuit de
ER
Guverne alese de dânsul nu-l promovează nici
nu-i susține munca, dacă întradevăr are râvnă
IV

de muncă? De.ce nu isbuteşte, dacă într'ade-

văr munceşte,?
UN

Pentru că cetățile economiei naționale sunt

în mâini Străine. Pentru că aceşti străini au a-
gonisit averi formidabile şi prin ele au strâns
AL

în mâna lor toate firele nevăzute, decisive în

conducerea generală internă, care. sunt şi spri-
TR

jiniți pe stâlpi puternici, .eşalonaţi pe tot cu-

prinsul continentelor.
EN

Noi, turma, simţim, | vedem efectele când se

produc; ele însă au 'fost ticluite de mult, în
oficine secrete, îndepărtată de zeii nemiloşi, cari
I/C

nu au nimic comun cu nevoile acestei țări. De-

aceea instinctiv strigă pământul şi de nu băgăm
IAS

de seamă se va cutremura înghiţindu-ne poate

ŞI pe noi în fenomenele cosmice ce vor deslăn-
țui şi o grozavă aiureală sufletească.
. Este oare firesc ca întreg: comerţul, industria
U

mare să fie în mâini străine? Noi avem bogă-.

BC

(ii ce ni se invidiază, pentru care se vor putea

 3

RY
încrucişa baionetele; aceste bogății ce le vom

RA
apăra cu sângele nostru, ne este interzis a ne
înfrupta din ele. Ce reprezintă capitalul româ-
_nesc în industria petrolului? Ni se va răspunde:

LIB
„Noi străinii riscăm banul nostru, avem drep-
tul să culegem şi câştigurile.“ — În ce măsură?
De sută la sută? Dar elementul românesc ră-

ITY
mâne în afară? N'are niciun drept de a câştiga
şi el ceva? Ingineri, funcţionari, înalţi impiegaţi,.
RS
avocaţi, aproape toţi plătiţi cu lefuri mari, sunt
străini. Legea de protegiuire a muncii româneşti,
primatul românesc este "călcat în picioare, Zilnic
IVE

străinii sfidând pe intelectualii români.

La fel este cu industria lemnului, a cărbune-
lui,iar la fier, trustul absolut stăpân, ridică pre-
UN

țul pentrul fierul nou vândut şi-l ţine jos pentru

fierul vechiu, cumpărat din ţară; tot este în
mâini străine, fără control, preţurile variază
AL

după voinţa zeilor.

O excursie la marile centre ca Reşiţa, unde
TR

se: lucrează la apărarea naţională, va dovedi

imediat, fără multe statistice că oraşul este com-
EN

plect străinîn alcătuirea şi spiritul lui, parcă

am îi în străinătate şi nici de cum la noi în
țară. Salahorul, lucrătorul necalificat este Român
I/C

şi-şi târăşte viaţa cu leafă mică; onorariile mari

se împart între străinii care cheamă la ospăț ŞI
AS

pe câţiva Români.
In comerțul de piele, de blănuri, de stofe de .
UI

tot felul, de sticlărie, de mobilă, de sfoară, de

cuie, ete. niciun nume românesc; tot, absolut
tot la discreția străinilor ce se înmulțesc ve-
BC

nind cu miile din ţări cu regimuri aspre, în

 4

RY
țara. binecuvântată unde nimeni nu te întreabă

RA
de unde vii, ce vrei, ce faci? Intr'o astiel de
situaţie se :crede oare că elementul românesc
poate îi mulțumit, poate răbda mult: această in-

LIB
- ferioritate în. lupta de concurenţă a vieţii mo-
derne? Este el mai puţin inteligent, mai puţin
adaptabil: la cucerirea pieţii româneşti ? De sigur,

Y
că 'nici cel mai înfocat adversar nu neagă da-
SIT
„urilecu care Domnul a înzestrat pe Români;
iar uimitoarea desvoltare a ţării întregi, din ul-
timii ani, care se sintetizează minunat în Puvi-
ER
„ionul. românesc dela Paris, dovedeşte ce am
putea da ca valori umane şi ca aport economic,
IV

dacă nu am îi zilnic înlăturați a ne da măsura

de. toţi străinii cari au invadat. ţara în ultimii
UN

20. ani, fugind de regimurile din Rusia, din

Germania, etc. | a
“Politica struțului care -nu vrea să vadă. reali-
AL

tăţile nu se mai poate îngădui, ea fiind extrem

de “primejdioasă... | -
TR

„Reacţiunea naţională reprezintă în România

un act” de prezervare etnică şi este o poruncă
EN

de viață 'care obligă naţia întreagă să se soli-

“ darizeze în apărarea economică şi socială -a ele-
__mentului, băstinăş, covârşit de forțele străine,
I/C

“anonime care nu au nicio legătură cu ființa

neamului românesc. ' Rezolvarea problemei : etero-
IAS

genilor trebue să se facă pe 2 căi:

1) Prin luminarea tutulor cercurilor mondiale
asupra adevăratei situaţii a elementelor străine
ce au năpădit în România în ultimii 20 de ani.
U

Ele au părăsit ţări unde nu mai puteau sta şi au

BC

venit la noi, deci nu au nicio legătură de nici-

po
 5

RY
„un fel cu noi Şi nu avem NICIO obligaţie | să-i

RA
păstrăm la vatra noastră, când ei caută cople-
şirea noastră. Guvernele din Occident, dintre
care unele din ele;ca cel din Franţa au înţeles

LIB
acest lucru şi au propus să se organizeze o"
sistematică emigrare în colonii: vor: da concur-
sul necesar dacă “cu voință, cu metodă, ajutaţi

ITY
de marile asociaţii de emigrare, oficial vom lua
hotărârea unanimă şi irevocabilă a acestor emi-
RS
grări eşalonate pe un anumit interval de timp.
2) Rămâne chestiunea intereselor” capitaliste,
a fondurilor depuse la noi în diferite întreprin-
IVE

deri. Acest lucru va fi privit după posibilităţile

de -despăgubiri ale” clipei ; insă nu trebue să se”,
uite de nimeni că în această țară, făuritorii
UN

Statului, Românii, băstinaşii cari cu sângele, cu

jertfele lor au creat România, au fost expropri-
aţi. când s'a simţit nevoia armonizării claselor
AL

şi a interesului colectiv. şi naţional. _

“Dacă 'exproprierea marei proprietăţi, straja
TR

românismului neaoş s'a impus ca un imperativ

la care toți ne-am supus, Sar putea oare să
EN

se discute dreptul acestei naţiuni, de a nu se

lăsa sugrumată în hotarele câştigate prin. lupte
I/C

_milenare şi prin neasemuite sacrificii, de străinii

veniţi abia de câţiva ani şi care nu au niciun
drept, nicio legătură de ordin superior în do-
AS

meniul delicat al sensibilităţii cu pământul acesta,

care este doar pentru dânşii rod şi isvor de
UI

afaceri ? Pentru noi esle Patria, cuvând mistic

şi duios, pe care ei nu-l pot înțelege, căci nu
BC

le-au murit aci moşii şi strămoșii, adormiţi în

 6

RY
lupte, în: dureri, în idealuri, care suni comorile:

RA
noastre spirituale.
O problemă: de felul acesta care atinge atât
„de profund forţele vii şi ascunse ale inimii, nu

LIB
poate fi pângărită prin vorbe goale şi violenţe
deşarte.
“Ea se 'rezolvă cu o dârză voință colectivă,

ITY
care: impune dregătorilor să păşească: imediat
şi fără 'şovăire la studierea măsurilor demne. şi
umane care trebue luate îndată pentru organi-
RS
zarea”. emigrației mosafirilor vremelnici veniţi
acum câțiva ani printre noi şi cari vor Să ne
IVE

gonească pe noi. Emigrarea sistematic organi-

zată este singura soluție pentru .salvarea ţării;
altfel vom îi târâţi în. frământări. grozave şi
UN

în păcate.
Strigătul țării pângărită să fie auzit cât mai este,
vreme încă: pentru o judecată liniştită a tuturor
AL

împrejurărilor, a procesului psihologic ce se des-

făşoară în profunzime şi pe care nicio forţă -
TR

umană nu-l mai poate opri.

Badea Gheorghe din Bacău ce venise să mă
vadă acum câteva zile, întrebat de mine ce face,
EN

a răspuns: „Rău, Măria Ta, liftele străine se

înmulţeşc ; “copiii lor devin Domni, merg mână
I/C

în mână cu. stăpânirea şi noi sărăcim nici pâine

nu avem”.. În ochii lui era atâta mânie, încât
AS

îigândurată am decis a pune în faţa țării mele

dela „acest congres în desbatere, din grijile ŞI
durerile ce ne apasă. . .
UI

„Deci nu ura, nu patima. me duc la asemenea

concluzii ; ci logica, realităţile ce nu se pot
BC

ocoli. Asemenea” desechilibru între adevăr şi

rr
 RY
ficțiune, între stăpânul economic şi proprietarul

RA
băstinaș, iobag, nu se vede nicăieri. Un mare
economist, sociolog spunea, călătorind prin Indii,
unui bogat Maharadia:.— „Dumneavoastră

LIB
tare sărac sunteţi”.—,,Eu?“, întrebă zisul bogă-
taş. — „Da, căci nu stăpâniţi nimic. Alţii con-
“duc tot şi vă lasă a ridica din fărămituri,

ITY
Bogat este cel ce este stăpân pe cuprinsul
proprietăţii sale pe care o valorifică cum crede
mai bine, după legile ţării, când alţiiîţi stăpânesc RS
averea, nu eşti adevărat bogat!" |
Noi, după unificarea teritorială, avem de re-
IVE

alizat unificarea economică şi cea spirituală;

aceasta cu voinţa dârză, fără violenţă, bizuiţi
pe dreptul nostru de stăpâni pe aceste plaiuri.
UN

Totul vine celor ce ştiu să învingă.

AL

no ver PIATA pp
a -€ îi -. :
IO ECHA |
TR

pn
Lin IDpr <a mpi
TEN eee!
ere
an ba i Îi d:
e. ;
N tn
N ct ) ,
Ne a
EN
I/C
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/C
EN
TR
AL
UN
IVE
RS
ITY
LIB
RA
RY
BC
UI
AS
I/C
EN
TR
AL
UN
IVE
RS
ITY
LIB
RA
RY
BC
UI
AS
I/C
EN
TR
AL
UN
IVE
RS
ITY
LIB
RA
RY
BC
UI
AS
I/C
EN
TR
AL
UN
IVE
RS
ITY
LIB
RA
RY
 !
|
|
.-

RY
,

RA
LIB
,
.
:

ITY
.
«
”

. |
.
,

RS | |
« |
,
IVE

e .
|
| _
,
UN

, N

'
.

. ,
|
AL

”
+

pi
-
TR

.
'
EN

,
.
I/C
IAS

. .
|
U

a
BC

mau aa aa,
are ag