atita

BC
U
IA
SI
/ CE
NT
RA
L UN
IV
ER
SI
TY
LIB
RA
RY
 So
RY
257 360

RA
Mihalcea

LIB
TY
CU neamurile boereşti ce au stăpânit-o

SI
ER (382d
N
0802
IV
UN

Zaharia Voronca.
AL
TR
EN
/C
SI
IA

Cernăuţi, 1912.
U

Ti pogratia „Gutenberg“.
BC
 RY
RA
LIB
ITY
iA RS
rs!
III aere rmieeVE eter. Tm i

pi e
Lite ..
Sa
2
i — ii NE
NI

PE d ji .
U

308 (pai-6 A 2)loz:0 63)=5Â

AL
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC
BC
U
IA
SI
/C
EN

Toate
*
TR

PA
N
AL

drepturile
UN
IV

reservate.
ER
SI
TY
LIB
RA
RY
 RY
RA
LIB
Prefaţă.

TY
„Sângele apă nu se , facere „ce-i: din vie tot învie“,
Adeverirea acestor zicale pe lângă îndemnurile unor prietini, cari doriau

SI
să aibă un îndreptar despre originea lor, sunt motivele care mau îndemnat
să scot la lumină -aceasta scriere. Scosesem la 1904 în broșură sub titlul

ER
„Rutenisarea Bucovinei“, un respuns-la „Condiţiunile existenței Românilorii
de Dr. Aurel Onciul, publicat în „Privitorul“ pe care îl edita D-Sa în ani,
1902—1903, în care respuns am fost adus dovezi neresturnabile cumcă în
Bucovina sate românești întregi cad pradă rutenisării, și pregătiam prour-
IV
marea acelor dovezi în altă broșură. Pe când eram în toiul lucrării însă,
prietinii cari îmi știau planul, insistară ca să mă mărginesc numai la Mihalcea,
UN

să scot numai lucrurile ce le știam despre aceasta comună rutenisatăși ea.

Intre aceștia cel mai cu'rîvnă era dl Isidor cav. de Mănescu, care 'mi-a pus
.

la disposiţie și un ajutor bănesc pentru tipar. Pe acea vreme adecă agenții

rutenisării desfășurau o acţiune foarte puternică pentru a prinde în mrejele
AL

lor cât se poate de mulţi rezeși. Și afacerea li mer:zea strună, fiind că gene-
rația mai tînără se afla în totală neștiință asupra trecutului său. Se schimbase
feliul traiului în Bucovina. Tradițiile familiare nu se mai cultivau. Creșterea
TR

copiilor nu se mai făcea ca înainte vreme la caminul părintesc, unde bătrânii

povestiau lucruri din vechime despre buni și străbuni, şi cine din neamuri
a escelat prin istețime, prin vitejie sau prin alte calităţi și fapte însemnate.
EN

Copiii de ambele genuri dela virsta fragedă de şase ani se trimitiau la școala
din târg, unde erau daţi în sama gazdelor de alt neam, mai totdeauna vinite
"din Galiţia şi pripăşite prin orașe ca slujbași pe la ofciile statului, unde ori-
/C

ginea galițiană era aproape singura condiție pentru a ajunge la o slujbișoară

de ale statului. La aceste gazde numai de tradiţiuni galiţiene putea să fie
vorba, precum și de visurile și splendoarea de oare când și de cea viitoare
a Ucrainei: Pe lângă aceasta și referințele sociale printre Români deveniseră
SI

din cele mai întristătoare. Instrăinarea de neam și de familie progresa pe

fiecare zi. Dacă un frate ajungea în o situaţie mai bună, îi era oarecum a se
IA

întâlni pe stradă: cu alt frate nefavorizat de soarte; doară pe ascuns dacă se. |
mai întâlniau. Ba dacă un fecior ajuns în o stare mai favorabilă se însura în
o casă -de amploiat, nici pe părinţii săi nwi învita să asiste la cununie. Prin-
U

cipiul: Nu voi să știu cine au fost înaintaşii mei, știu numai

că vorbesc rusește și sunt prin urmare rutean se prapo-
BC
 VI i

RY
veduia pe toate cărările. Istoria patriei, adecă a Bucovinei, era — ptrecuiii
este și astăzi — noţiune necunoscută. In adunări publice se spunea fără

RA
sfială că Stefan cel Mare din Putna a îost rutean, fără frică a fi contrariat
din auditoriu ! La atâta ajunsese! Instrăinare și ear înstrăinare pe toate căile!
Ce mirare dar ca cei remași la o parte, să cadă în laţurile întinse de duș-

LIB
mani ? Mihălcenii însă, cu toate ispitele ce?i pășteau, remaseră feriţi de peri-
colul înstrăinării. Căci apropierea școalelor cernăuțene îi aducea pe copii în
contact mai des cu părinții, și amintirile familiare din trecut nu se sterseră
cu totul din inimele urmaşilor. Ei știau că se trag din viţă de boeri mari,

ITY
moldoveni, şi conştiinţa aceasta îi scutia de alunecare spre ucrainism.
Lucrarea presentă are menirea de a'i întări în aceasta convingere,
precum și a li da în mână o dovadă temeinică despre originea lor, a moșiei
şi a istoriei ei. Ea nu are tendința a cuprinde: sfere largi! Este scrisă pentru

RS
cei ce an dorința a afla câte ceva despre Mihalcea. Şi dacă'i va mulțămi
pe aceştia cătuși de puţini, scopul lucrării este ajuns.
VE
Z. Voronca.
U NI
AL

„o.
TR

sr
EN
/C
SI
IA
U
BC
 RY
RA
LIB
pp „ “Esplicările semnelor.
O =— bărbat.

TY
A-= femee, |

23 Linia verticală, dreaptă, înseamnă descendența; ea leagă:

SI
„pe fiul de jos cu tatăl de sus, sau pe fiica de mama sa
tatăl O ER
A mama
IV
fiu O A fiica
UN

| SS Linia horizontală încovăiată înseamnă legătura prin că-

| sătorie:
O căsătoriți A
În CI
AL

„Linia curbă punctată înseamnă legătura nelegitimă, con.

nenea ” cubinagiul:
TR

O concubinat A
EN

n. însămnează născut.

[ însămnează mort
.te
/C

căs. însămnează căsătorit.

Numărul anilor fără îndicațiune arată că este data din chrisov sau din
SI

alt document.
IA
U
BC
 RY
RA
LIB
Îl.
Spre“ Mihalcea.

TY
„Ah pentru mine ma fost sub soare
Pe faţa lumii alt loc wa fost
Decât o vale încântătoare:

SI
Satul Mihalcea, dulce adăpost“,1)

O vale încântătoare numeşte poetul Dimitrie Petrino satul

Mihalcea. ER
Cu cuvintele sale dar facă-se întroducerea acestei
scrieri. Cunoştinţa acestei localităţi se poate face mai îndămânos .
din drumul pe care “l-a parcurs de atâtea ori în viața sa poetul,
IV
din Cernăuţi ?) pornind. Dacă iai din piaţa capitalei spre Sud-vest,
UN

laşi magistratul orășănesc pe care se redică maestos turnul cel

înalt, la dreapta, și sui dămol la deal, ajungi la statua ostașilor
din regimentul 41, bucovinean,5) căzuţi în mai multe rezboae,.
In fața acestei statue se deschide spre stânga cea mai dreaptă,
AL

cea mai largă și cea mai frumoasă din stradele capitalei, strada
Transilvaniei. Nu cărneşti însă spre strada Transilvaniei, ci te
TR

duci ţânta înainte și ajungi la un punct din care ţi se deschide

la dreapta piața Austriei cu monumentul de acelaşi nume, *) ear
la stânga un parc mic dară frumos, pe care trecându-i, se redică
EN

— tot la stânga — palatul ţării, un edificiu în trei etaje cu lo-

cuința guvernorului: țării (aice îi zic preşedintele ţării) şi cu toate
birourile guvernului ei."
/C

1) Din „Lumine și umbre“ culegere de poezii de D. Petrino, Cernăuţi

1870, pag. 329 strofa 3.
SI

2) Cernăuţul se amintește prima dată în uricul de vamă ce'l dă Ale-

xandru cel Bun neguţitorilor din Liov la S Octomvrie 1408. Vezi Kaindl
IA

Geschichte von Czernowitz, pag. 7.

3) Cu inscripția spre resărit: „Țara Bucovinei Vitejilor ostași ai regi-
“ mentului de infanterie Archiducele Eugen Nr. 41 căzuţi pe câmpul de onoare
U

ca semn de recunoștință“. |
) Cu inscripția: „Împreunării Bucovinei cu Austria 1875,
BC
 2

RY
De aici drumul se pleacă cam la vale pe lângă spitalul
militar, ) apoi pe lângă biserica lezuiţilor 2) (ambele tot Ia stânga),

RA
până în dreptul tirgului vitelor?) ude este partea lui cea mai
joasă. De aici urcând puţin la deal, ajungi numaidecât la o re-
spântie, care pentru noi are o însemnătate oarecare, fiindcă de

LIB
aici părăsind linia directă ce se numește drumul Cuciurului- Mare,
cârnim puțin la dreapta pe drumul ce.duce prin Mihalcea, Ca-
mena, Storojineţ, *) Budiniţ, prin Ciudeiu Ia Vicovul de Sus, ear

ITY
de acolo” un crâc la Putna, 5):ear alt crac prin Straja la Lucina,
“la Cârlibaba și mai departe urcând Carpaţii prin Rotunda la
Rodna în. Transilvania. |

RS
Pe noi ne privește numai “paitea cea dintâi al acestui drum
în întindere de vro 6 chilometr, începând de a
VE
2,
„La Căpățâna“:. |
NI

“Punctul. de unde - declină . drumul Mihălcii din drumul

Cu.
ciurului . Mare este cunoscut în gura poporului prin
numirea
LU

pla Căpăţânate (Ștrăinii îi: zic Kapuţina) după proprietarii

casei
1) Zidit la 1849, pe al cărui: frontispiciu de către
mează-zi se află in-
scripția: „Ferdinandus I. Austriae Imperator MDCCC
RA

XLIX«. Ă A
2) In stil gotic. cu turn foarte ascuţit cu “orologi
u, zidită la 1895,
53) 0O îngrăditură cu scânduri -înălțime de 3
metri vertical, unde se ține .
Lunia' tirgul septămânal. „Este decis însă în consiliu
l comunal a muta - acest
NT

tîrg. în alta parte'a orașului -— pe toloaca

florecei — spre a pârcela acest
loc, căci încoace se înținde mereu oraşul,
+) Tîrgușorul Storojineţ, . proprietatea de oarecâ
nd a Hormuzăcheştilor,
„ear acuma al nepotului lor Dr. lancu cav. de
CE

Flondor, șeful partidului na-

țional a Românilor bucovineni. Coborând îîn Storoji
neţ, te - uimeşte vederea
numelui Grumeza aproape pe toate tablele meserieșilor
de amând oauă latu-.
rile drumului. Face impresia ca cum întreg
porojinețul ar îi locuit numai de
Grumezeşti. Cărătaşi, cizmari, îerari, frânghi
I/

eri .. . toți numai Grumeza'se

chiamă, Oare să aibă familia aceasta o legătur
ă cu , Grumeza capitanul a 400
lefegii de fară. sub; vadă Gheorghe Stefan,
IAS

despre care vorbeşte Xenopol îîn

Istoria Românilor. Tom. IV, pag. 290?
'2) Trecând la Storojineţ podul peste apa Şiretelui, ear
trecând apa Sucevei la Vicov, (Jicov)
prin vad (nu: ajunge apa până la butucul
trăsură), ajungi din roatei dela
Cernăuţi în 5 oare la mănăstirea „Putna
U

moase şi prin locuri prin păduri îru-

foarțe. desfătate. .
.
BC
 RY “nuţa | “9SISONŢ “ES9euIW 31ds euețedeg ea
RA

noa rame
LIB
TY
SI
ER
IV
UN
AL a.» ÎN Î «
PE ai ăi a - |
|
Da
Ea
aaa |
TR Ru
y
ie
Ma
n
EN N ” . S i
:
.
bă i
. ,
/C m
a a e
”
,

|
” .

,
SI .
DR

pg
Ea ăi
IA
U
. DD d ” _

BC
 E

RY
şi al locului „din dreapta pe lângă care coteşte drumul acesta.
Căpăţâna de altfeliu era un nume foarte. cunoscut în Cernăuţi

RA
şi împrejurime, la care respundea o familie de tîrgoveţi vechi, ai
cărei linie bărbătească s'a stins în anii din. urmă. Casa o stăpă-

LIB
“neşte acuma un ginere, preotul Petru Popescul, profesor Ia liceul
al III. de stat (gimnaziul românesc). Aa |
Acest punct trebue notat, de oere-ce la el ne vom provoca
mai des în aceasta scriere, fiind foarte marcant. Dar de oare-ce

ITY
în Cernăuţi esistă mania de a şterge toate numirile ce amintesc .
de era moldoveneascăa. locurilor şi a regiunilor, şi a le înlocui.
cu. numiri germane sau slave, pentru. aceea vom arăta și timbrul

RS
“nou, care începe a se.imprima acestei respântii de drumuri.
- La stânga acestei respântii, care până la 1900 era toloacă,
„imaș, s'a zidit un bloc de cazărmi, 1) dela cari, începe și răspântia
VE
„a se precisa cu numele „La cazărmi“, - Bi
| Ei bine; dela „Căpăţâna“ sau de „La cazărmi“ dacă înclini
“la dreapta şi mergi ca la 300 paşi, te afli pe o tolocuţă,
NI

care
începe și ea a fi parcelată, -spre a se. vinde pentru
zidiri, de pe
„care se deschide o privelişte foarte frumoasă, ai cărei
LU

fund în
spre Vest şi Sud sunt dealurile Mihălcii, acoperite
parte mare
cu păduri seculare, | | E
„Casele ce încunjoară tolucuţa, sunt
RA

ale Mănăşteriştei. 2)
Mănăsteriștaa. este unul din cele cinci suburbii :) ale; -Cernău-
ților. 4) Da
NT

1) Cazarma centrală are o curte spațioasă pe ai cărei portal

se află
„redicată o tablă neagră cu litere în aur: „Erzherzog
Rainer Kaserne:, |
2) Numele ei de cu început era „Manasterioara
“, vezi Kaindl Geschichte
CE

von Czernowitz pag. 124, ea întră abia la

1820 în rândul suburbiilor, fiind până
"atuncea o parte a Rosâșei == „Roschusch“
tot acolo pag. 121, ear la 1843
se numește Manastior în gura amploiaților
germani, ibidem .186.. :
*) Cele cinci suburbii sunt: Roşișea (Roşiţa),
„Mănăsteristea, Clocucica,
I/

Caliceanca şi Horecea (Orecea vechiă).

*) Dacă. mă provoc în aceasta lucrare şi la Kaindl, apoi o fac silit de
IAS

împrejurări, dar fără să am garanţia că datele

lui vor îi de tot esacte, Căci
Kaindl în scrierile sale “dovedeşte: multă
unilateralitate. Așa 'susține el-că
| înainte de descălecarea lui: Dragaş Moldov
a ar îi fost locuită de“ Ruteni și
induce ca dovadă cnezatul — după alții republica.— Bârladului,
fost moșie ruteană, care ar îi
înființată de loan Rostislavici
U

Unterlaute des („griindete Iwanko am

Prut und Seret das Fiirstentum Berlad“ — vezi „Die Ru-
BC
 RY
2

De. mult o parte însemnată al teritoriului ei (se susţine, -că

chiar întreg suburbiul acesta de pe virful Țeţânului pe la Căpă-

RA
țâna şi până'n hotarul Cuciurului- Mare de lângă Corovia), făcea
"tenen in der Bukowina von Kaindl« pag. 19), pecând istoria obiectivă ni do-

LIB
vedește că accest principe fugărit, desmoștenit de unchiul său Wadimirko,
care a usurpat tronul Galiției (vezi: Notiţă istorică despre Bârlad de Ale-
xandru Papadopul Calimech, Bârlad 1889 pag. 23, după litopiseţele slavoneşti
a lui (Karamzin) Kapamsunr Hcropis rocynperka Pocc. tom. Il., pag. 120

TY
nota 285 și pag. 127 nota 295), dar cunoscut ca viteaz, oploșnindu-se la Bâr-
lădeni, la cari era în uz eligibilitatea domnitorului pe un timp mărginit, aceștia
îl aleseră de buna voea lor ca domn al Bârladului. Așadară: nu a fost ducat rutean
Bârladul, ci Bârladenii şi-au ales de duce pe un timp mărginit pe loan Ro-

SI
stislavici, care din întâmplare era rutean; întocmai așa, precum nu era ducat
litvan Moldova fiind că la avut la 1373—1375 pe litvanul lurg sau luga Ko-
ER
riatovici pe scaunul său, care neputându-și câștiga simpatiile ţării, îu răsturnat
în favorul Mușateștilor (vezi: Din istoria României de Dimitrie Onciul pag. 31).
Dela acest loan Rostislavici, care își lua numele Bârlădeanul esistă un do-
IV
cument: „Diploma Bărlădeană din 20 Mai 1134 de o mare însemnătate, căci
ea dovedeşte între altele, că și înainte de așa numita descălecare a lui Dragoș,
UN

Moldova avea domiii, era sămănată cu orașe vechi şi populată, şi avea o

cultură și relaţii internaţionale. Şi aici este locul să ne amintim de cuvintele
lui Cantemir care zice: Greșește săracul Nicolai Costin (D-zeu. să'l ierte)
când zice prectim ţara Daciei să se fi pusteit pe vremile Atilei și să fi stătut
AL

pustie toată ţara : aceasta unde trăim noi, mai bine de 600 de ani, până la
vinirea lui. Dragoși-Vodă. Ci noi nu numai nepustiită ţara să fi stătut, ci.
încă cu mulți ani înainte de Dragoși- -Vodă bine întemeiată și cu domni ve-
TR

stiți ținuiă să fi fost o vom arăta, așa cât și el (D-zeu să” pomenească) de
ar îi viu, singur greșala sa cu dragă inimă ar mărturisi“, — Așa vorbește
Cantemir, foarte bine cunoscut
lui drzIKaindl, și unde-i convine, chiar citat de
EN

el, al căruia cuvinte le citează Al. P. Calimah în cartea sa arătată pag. 22.
Ear la pag. 11. al aceleiaşi cărți reproduce Calimah cuvintele istoricului
Rusiei Caramzin din Letopiseţele slavoneşti din secolii XIII şi XIV: „La
1160 domnitorii Rusiei Rostislav Mihail al Kievului și Sveatoslav al Cerni-
/C

govului, dușmani din copilărie, se împăcară şi se legară cu jurământ, că vor

muri prieteui ca să apere hotarele meridionale ale Rusiei de năvălitorii din
afară. Căci la Moldova, între Prut şi Siret, se află un norod număros și pu-
SI

ternic cu un oraş mare şi întărit: acesta era Bârladul, astăzi un târgușor zidit
lângă ruinele vechiei cetăți Sucidava. . Aici era un cuib de oameni neatârnaţi
de mai multe neamuri și de mai' multe legi“. Caramzin, care reproduce
IA

aceste istorisiri, cercetând despre norodul ce domnea atunci în Bârlad, respunde

tot cu mărturia chronicarilor slavonești, la cari se provoacă dl Kaindl
că: „aice locuiau: Volochii și Pegenegii“ (Karamzin tom. II. nota 394); apoi
U

zice: „că Slavii numesc Volochi Bozoxu, pe Romani, și pe locuitorii

BC
 6

RY
parte din moşia Mihălcii.!) Ea se întinde spre Vest la vale către
Roşişa
2) cel mai mare din suburbii (căreia îi zic şi Roşa, Roş

RA
sau Roşoş), ear spre Sud către un părău ce face hotariul între
Mihalcea, Cuciurul-Mare şi teritoriul Cernăuţilor, 3). |
Dincolo de părăul Roşişa se aşterne alenea pe.o coastă

LIB
întinsă spre poalele Țeţinuliii în sus comuna înfloritoare Roşișa.
Coasta aceasta, un plan plecat cu fața spre privitor, este un -
tablou frumos, presurat cu . şiruri de case idilice printre nişte

ITY
boscheturi de verdeață, care sunt pometele Roşişenilor. In mij-
locul acestor grupuri de pomete și gospodării ochiul privitoriului.
dă de doauă edificii mai alese. Unul este biserica cea.noauă

RS
a băștinașilor,o basilică cu. cinci cupole care din depărtare
amintește întru cât-va de biserica Domnița Balașa' din Bucureşti,
ear altul este şcoala cea veche din vechia comună românească,
VE
din care şcoală în anii din urmă se fac încercări a elemina limba
românească, |. a
Pe deasupra vârvurilor. acestor edificii ochiul se primblă
NI

tot printre verdeață și rânduri de case, până ce se opreşte în

“fund spre soarele apune de bătrânul Țeţân, al cărui creştet pleşuv
LU

începe a'l acopere o pădure tînără de brazi. Ear dela creștetul

acestui cuib de uriaşi se trage spre Sud şi se îndreaptă 'apoi
spre Ost o coamă de dealuri întreruptă ici-colea de câte O Înco-
RA

Daciei îi numesc tot Volochi, pentru că vorbesc o limbă ce samână cu limba

latină și pentru că ei îşi zic cu dreptate şi sunt: Rumani: adecă: Romani (Ka-
ramzin nota 65 ad tom. [.), ear Pecinegii sau Picenaţii
NT

sunt Cumani“, Aşa

vorbesc litopiseţele slavoneşti. Dar d! Kaindl zice că în Bârlad şi'în Mol-
dova locuiau pe atunci Rutenii şi că Bârladul era ducat rutean...!! Și dl Kaindl
este autoritate istorică, este profesor de istorie la universitatea din Cernăuţi!!!
CE

:) Numele ei deja arată că a fost pământ mănăstiresc; dar acel pă-

mânt proprietatea mănăstirei Horecea, era în hotariul Mihălcii,
?) Rușchiza o numeşte Kaindl în Geschichte von Czernowitz din 1908
pag. 22.
5) Cernăuţiul propriu zis a numărat la 1900 44.810 ear la'1910
I/

59.623 locuitori,
„are 5 suburbii: Orecea
A » » 933 » » p 960 » |
Caliceanca
IAS

, , 2465 ,„j > 3.167 pi

Clocueica - ,, , 5542, n 6881 Ri
Mănăsteriștea 34.054, pp 4966 1
Roşia 07053 1 i „ 82687
Cernăuţi cu suburbiile la olaltă o 04657 ,, .
locuitori. „, 83.865
U

-r la 3000 militari după „Bukowinaer Volksblatt“

în 29 Ianuarie 1911 pag. 6.
BC
 RY
de

văetură de spinare, pe deasupra căreia numai ochiul cel mai

ager poate să deosebească în zile senine redicături fără. margini

RA
printre nourii cei suri ce închid linia horizontului. Acea coamă
cu încovaerile ei se trage în un semicerc respectabil până la
Cuciurul Mare. Ea este marginea cea mai depărtată a fânaţelor

LIB
Mihălcii, la care comună aparțin poalele dec cătră mează-zi a bă-
trânului „Țeţân. -
3

TY
Țeţânul.
>

“Acesta pe jumătate era al Mihălcii până la 1782. Ear în

SI
anul 1782 la o singură părere esprimată. de un amploiat austriac

ER
— când cu comisia delimitătoare — căti-ar sta bine capitalei
țării să fie tot muntele Țeţân proprietatea ei, cei doi proprie-
tari ai moșiei Mihalcea — ce erau atașați. comisiei ca- oameni de
IV
încredere — în marinimositatea lor îl donează orașului.
Despre acest munte se vorbeşte foarte mult prin' localităţile
UN

învecinate. Vom spune şi noi unele: din aceste vorbe:

Aşa spune un mit că Țeţânul îşi trage numele dela. gene-
“ralul roman Coecina,*) Poporul spune despre un împărat Ţăţân.
„=:

Alt mit spune că și-ar trage numele. dela cuvintele unei

AL

mame desperate de răpirea copilului ei prin un vultur cel redi-

case pe munte. Scăpat prin “ciobani, mama apucă din mânile
TR

acestora copilul ce plângea, și spre al linişti îi oferi sinul său

cu cuvintele: Țâţă na, țâță na-.(Țeţi-na).
O variantă -al acestui mit sună așa: O uriașe de peste Prut
EN

* se abătuse pe la vecina ei uriaşe din Țeţân să împrumute sita

„de cernut făină.. Copilul ei rămas dincolo de apă (Prut) căutân-
/C

du-şi mama, striga: Mamă unde esti? Ear maica sa din deal
oferindu-i sinul, îi respundea: Țâţă na... Țâţă na (străinii esprimă
Țeţina). Și.de atunci teritoriul de dincolo de Prut, dela poalele
muntelui, se chiamă - Mămăeşti
SI

(Mămăeştii vechi și Mămăeștii

noi), ear muntele se. chiamă Țeţân, Țeţinul, Țeţina.*)
IA

2) Vezi A, St. Simiginowicz, Czernowitz 1885, pag. 49.

:) Auzită din gura fostului meu profesor de filosofie, ear apoi secretar
ai universităţii din Cernăuţi Clement cav. de Hankiewicz la ocasia unei escur-
U

-“siuni pe Țeţân cu toţi elevii clasei-a VIII. gimn: în 1874. Autorul,

BC
 8!

RY
: Știri: despre Țeţân,

RA
Pe vârful: acestui munte se văd încă ruinele unui mare
castel de: zid masiv, cari însă tot-perd mereu din dimensiune.

LIB
Unii susţin că: castelul, care prin un: drum boltit: subteran să
fie comunicat cu cetățuea din care se află încă urme pe o poiană
din „Lapte acru“ de lângă hotarul Mihălcii, ar fi fost zidit de .
Aulus Severus Coecina, guvernatorul Moesiei pe la anul 6 d. Chr,

ITY
care ar fi purtat 40 de resboae de-alungul Dunării, sau de Aulus
Alienus Coecina renumit ostaş roman pe la anul 75 d. Chr.4)
Se.face amintire de. Țeţân .în' anul 1437în un uric a lui

RS
lie Vodă, *) precum şi în alt chrizov ai aceluiași domn din Chotin
din 18 Octomvrie 1435.) Polonii pun zidirea castelului în timpul
domniei lui Kazimir, tatăl lui Albrecht celui cu Cozminul, precum
VE
arată .Diugosz în Historia Poloniae edată de Prezeziecki V, 48.:)
La Țeţân a fost o bătălie în anul: 1709 între regele Svediei
NI

Carol XII. şi între Ruşi. Carol „XII fugind după înfrângerea ce o

suferise la: Pultava,. fu ajuns de Petru cel Mare lângă. Țeţân. In :
lupta dată aici căzu foarte multă oastee șvedeză, 5
LU

Bo |
Valea lui Puch.
RA

Cam la un chilometru dela respântia „dela Căpăţânăe pe

care trebue să o fixăm ca punct de plecare, ajungem la un-păfâu,
NT

pe care nu-l putem lăsa neamintit,. din -doauă motive: -Intăi din
motiv că toate satele „vecine: ce - întrebuințează acest “drum, țin
Valea lui Puch de cel. mai însemnat loc al drumului, avându-l
CE

ca semn. de orientare, şi apoi din motiv că de pe aceasta vale

îngustă aici, se deschide o a doaua panoramă foarte frumoasă
spre -Țeţân. 6) i |
I/

:) Vezi „Gazeta Bucovinei“ din 3/15 Iulie 1894 Nr. 52 foiţa de Dr. G.
IAS

a |. Sbiera. - .
2) Vezi Geschichte von + Czernowitz, de Kaindl pag. 211. Doc. Ia,
3) Vezi Dimitrie Dan „Lujenii“ pag. 14. „*
*) Vezi Geschichte: von Cernowitz de Kaindl pag. 21. - |
5) Vezi Geschichte der Bucovina von Kaindl pag. 124.
U

5) Vara când - soarele este în apogeu, drept după Ţeţin apune,

BC
 RY "239 [PUI 31ds 37Sr127SeuzW £[2Q | .
RA
LIB
TY
SI
ER
Sia sa == TI miei
IV , |
“ -
UN iba Rai Ra Ea Pi N 2
Ș

Se
hi
iti

i
i
!
i
i

3 :

„ZU i
AL teiErTUt
.

_ . e e e,
=

în maia ctre aa

Su
e Ne

dă |
an Se prea

”
ata

Poze
+
TR
pa II
EN
/C
SI
IA
U
BC
 10

RY
Podul șoșelei din Valea lui Puch trecea peste coada unui
iaz mare, care mâna roțile unei mori mai în jos. Moara a dispărut,

RA
şi iazul s”a scurs
— vor fi mai bine de 20 ani— spre a face loc
unei cărămidării în stil mare. Dar a remas totuşi priveliştea cea
frumoasă pe deasupra călunului Stânca (aparținător Roşișei) spre

LIB
Țeţân, care deşi cuprinde de aici văzută o întindere mai mică -
decât de pe tolocuţa pe care ne! opriserăm odinioară, pe care se
află un ocol 'mare cu gardul nalt de sârmă împletită — tîrgul

ITY
porcilor — are însă totuși alt. farmec, Biserica Și şcoala din
Roşișa precum și tot raiul acelei comune, cât se vede din aceasta
vale, apar în alta lumină, au un aspect mai gingaş, mai visător, .

RS
văzut mai ales pe achindii în lumina unei frumoase zile de
primăvară, când verdeața frunzișului e mai intensivă și floarea
vegetației mai învioşitoare, Numele Puch 1) 'de altfeliu astăzi
nu
VE
mai are representanţi prin părțile acestea. El trebue să fie al
unei
familiice a dispărut, şi care probabil va fi avut cândva vre-o
proprietate pe aici, dar demult! Căci: proprietarii de
NI

astăzi al
fostului iaz 'cu moară şi ale locurilor din aceasta vale respund |
la numele Scalat, și stăpânesc de sigur cel puţin
LU

un secol pro-
prielăţile aceştea. Dar tadiţia își are. şi ea rostul său care
este mai trainic decât cărţile funduale cu toate
legile lor costi-
șitoare, : | a E+
RA

+
NE |
d.

Dealul „Rohatca târgului.

NT

| |
„Din valea lui Puch urcăm. cale de jumătate chilometru
dealul spre bariera şoselei, *) care șosea în zece minute va pă-.
CE

răsi teritoriul Cernăuţilor și va întra în cel al Mihălcii

astăzi. de
li zic rohătca, fiindcă are o bârnă, o
cumpănă ca la făntâni, un
stâlp, care închizându-se, opreşte trecerea
în oraș a carelor, până
I/

ce nu plătesc 6 criițari de 0 vită înhămată sau înjugată, Inainte,

de a fi ajuns însă creștetul dealului rohătcii, ne oprim,
IAS

şi întor:
| ') Un Puch este astăzi proprietarul unui stabiliment de automobile în
Viena distr. 1. Stubenring
Nr. 16.
spec 2 Aceste bariere „ROhatca“ |
este vorba ca să se desființeze prin
o lege
U

ccială. E
:
BC
 RY “ond 1N[ C2IEA
RA
” IT RI . Ei Ă , ” ăi ” I ”
LIB
TY
SI
ER
IV -
ni e ea mer re iai ete eee tie
UN „7 a 4
AL
TR
de
EL
Mg Ta
3 Da
i

|.
Ă
» aa Dai
Ă
A
fe gi
Pi
modea
im e ”
pa
N, nui Pi
e
EN -
o sgy -a p-
3
| E
“
.
,

,
.
.
.
|
i
ş
/C pi
AI

4
pi
bă
ă
ş
|
i
,
,

,
,
Ă
. .
1
-p
4
.
a..
i
SI
.
Ă ÎS
y
IA
. . , .
. . - - .
U,
m .
j = .
PI
BC
 12

RY
cându-ni faţa îndărăpt, vedem o panoramă deosebit de frumoasă,
de ast dată însă nu de ţară, ci de oraş: Tîrgul cu clădirile pe

RA
toată întinderea sa dela Vest spre Ost. Din regiunea unde coasta
resăriteană a Țeţânului se cufundă în râpele priporoase ale părâului
Clocucica, carele când vine mare clocoteşte cu un vuet asurzitor,

LIB
după ce Pa. înghiţit şi pe părâul Roșişei în valurile sale cele
spumoase, care mână câte odată în Prut copii 1) înecaţi şi vite
apucate în vîrtejul său. Din regiunea aceasta aşa dară aflătoare

ITY
în apropierea Prutului lângă trecătoarea istorică Lenţeşti sau
Len- |
căuți, unde se aftă acuma doaă poduri de fer, unul pentru
cate
și oameni, ear altul pentru .calea ferată, se rădică ţanţoşi o spi- *

RS
nare de deal destul de mare, care poartă pe partea sa
cea mai
înaltă o zidire monumentală, reşedinţa mitropolitului
ortodox-
oriental; ear de aici se întinde și se lărgeşte spre Ost
și spre
VE
Sud orașul propriu zis, până când se pierde în câmpiile
Orecei,
ale Ceahorului și ale Cuciurului-Mare. Dealul cu
edificiul reşe-
dinţei se numea până acuma.20 de ani
e
NI
LU

7. E i
„Dealul Dominic“, :) 4

Aceasta îi era numirea oficioasă

RA

și tradițională. Ear pe la.

1890 consiliul comunal al Cernăuţilor, din care Românii se tot
împuținează, i-a -schimbat numele în „Hlabsburg
shâhe și a plantat
pe el un parc. Lateș, cantor pe la 1880 ai biseri
NT

cei st. Parascheva

din Cernăuţi, a cântât în o broşurică cu
versuri stâlcite “ posiţia
maestoasă al dealului Dominic. Nu am
la îndămână cărticica lui
CE

Lateş, dar îmi aduc aminte că începea așa:

|
Pe un vâri nodoros de munte
S'a zidit rezidenț-curte ...
I/

Dominicul spre Nord mai are un pui de

deal mai joscăluţ,
IAS

pe care se află o parte a suburbiului Clocu

cica, care "și Scaldă
piciorul în undele Prutului,
. PNI
7
i
:) In Iunie 1900, în urma unei ploi groza
ve acest părâu a înghețit în
U

valurile sale un copil de 5 ani, un cal,

mai mulți miei etc,
BC
 RY
RA
LIB
TY
SI
ER
IV a. m
UN
AL
re meee
y
„a Do acasă
vama TR
EN
. zi
+ /C .
d. 2
. .. Pi
SI „i A
?
- ,
i . -
-
.
Ă
.

IA d
.
-.
. .
U
, ; . , -
.

E
.

.
c.

BC x
.
 14

RY
. —

Nu ar fi locul în rândurile acestea să descriu fizionomia

RA
Cernăuţilor din partea Prutului,. căci aceasta nu se vede din
dealul rohătcii de către Mihalcea. Dar o amintire remasă ne-
ștearsă în “mintea mea, nu mă lasă se tac de ea.

LIB
- Mă întorsesem din o călătorie făcută la Odesa în 1901
unde am admirat portul mării negre cu viaţa sa, privit din deal
din imediata apropiere a orașului, şi întâmplarea ma dus pe dealul
Dominic. Când colo, un alt port Odesa mi se deschide înaintea

ITY
ochilor, de și în întindere mai mică. Apa Prutului era mare, re-
vărsată peste maluri, tulbure şi întunecată. Ear deasupra apei
podul căii ferate, podul tirgului, ferestreul de dincoace de râu,

RS
fabrica de zahar din cea parte, fabricele, răfinăriile și magaziile
de pe șesul Prutului... toate acestea, privite de pe un punctal
dealului Dominic, reoglindesc încâtva aspectul. asupra portului
VE
Odesa. . o - N
Dar să ne întoarcem pe dealul rohătcii-târgului din spre:
NI

Mihalcea. Ei bine, de aici începând cu Reşedinţa, ceea ce vezi

este un adevărat tablou vrednic a îi arătat cu sceopticon. Punt-
LU

tele cele mai însemnăte din el ar fi: Reşedinţa, universitatea,

teatrul, cupola cea rotundă de -pe templul jidovesc, turnul magi-
stratului, catedrala ort.-or., palatul administrativ, şcoala reală, spi-
talul țării, cazărmile... în urmă “grunu!. de edificii ce formează
RA

spitalul alienaţilor cu mulţimea de zidiri înalte de printre ele,

precum şi giădinele cu arborii printe case. Acestea toate se în-
NT

şiră neregulat în aceasta panoramă şi se întind în jos spre valea

lui Puch întrun mod admirabil. | |
CE

3, _
Spre sat.
I/

Dela dealul rohătcii cobori cam jumătate chilometru sau riai

bine pe o coastă puţin plecată și ajungi la un părăoași; lablo-
IAS

nețul, ce vine din direcţiă Țeţânului,: isvorând din spatele dealului

Stânca. Acesta face hotarul de astăzi între Cernăuţi şi Mihalcea
până la şosea, ear dela șoseaoa Cuciurului în jos Albinetul desparte
teritoriul Cernăuţilor presurat cu căsuțe mărunţele de teritoriul
U

Camenei şi mai în jos fot Albineţul face - hotariul între câmpia

BC
 5

RY
Cernăuţilor plecată către soarele ameazăzi şi între: câtpia Cuciu-
rului Mare care aici se pleacă spre meazănoapte către _vălicica

RA
pe care o tae. Șoseaua sue apoi pe lângă Maliovanca, ce a. fost
până la 1905 ratuș cu etaj pe câmpul Caminei, ear la 1905, ra-
tușul distrus de foc şi-a perdut etajul de sus, a primit. alta formă -

LIB
și este acuma locuința posesorului unei părți a moșiei Camena,
cu un birt .mic spre drum.
Dela părâu până la vîrful dealului Ocruh Şoseaua desparte

TY
țarina Mihălcii de cea â Caminei în lung. Ear dacă dai la vale
— 0 vale lungă Şi priporoasă — câmpul de. amândoauă părțile
șoselei aparține Mihălcii. La dreapta — Țeţânul ear își întinde

SI
dungile sale .de verdeață întunecată — se aşterne o vale rodi-
toare ici colea presurată cu locuințe omenești, sunt casele îm-
ER
„.. prăștiate ale mărginașilor Mihălceni; ear la stânga se redică pe
„teritorul acum al Camenei — cu 100: ani înainte însă tot al Mi-
hălcii — un pui de deal căruia îi zic Țiglău.
IV

9.
UN

| Ţiglăul
Țiglăul este o odraslă mai mare a Țeţinului, os din osul
AL

lui. şi carne din carnea Țeţinului. Din spre Mihalcea e greu a sui
„acest deal. Camincenii însă îl încungiură.
până pe hotarul Cuciu-
rului Mare și de acolo ușor ajung pe vîrful Țiglăului pentru al
TR

"cultiva. Valea în care și-a împlântat Țiglăul 'ososul său picior e

parcursă de un. părăiași imai măre „decât Albineţul. Trecând și
EN

acest părău pe subt stîlpul altei rohătci, care estea administraţiei

şoselelor districtuale dependente. de căpitănia Cernăuţilor, păşim
„peste o vână de apă ce se revarsă în părăoașul trecut cu opt
/C

'minute înainte, şi de acolo urcăm un deluț pe lângă făntâna aşa

numită „a lui Sabadach“ de pe al cărui platou mărișor se vede
„la Stânga Cozminul,
SI

| 10,
IA

Bătălia. dela Cozmin.

Cozminul. este pădurea, unei comune cu acest nume resă-
U

rită din ghinda de stejar ce o sămănase Stefan Vodă pe pământul

BC
 _16_

RY
arat cu. Leşii după ce i biruise în ziua de st. Dumitru a
anului 1497.1) |

RA
Acea pădure din care astăzi se văd numai puţine grupuri
de stejari tineri, crescuţi din trupinele celor vechi, culcaţi de se-

LIB
- cure, se întindea între Molodia și Mihuceni, pe teritoriul cuprins
de comunele Corovia—Voloca—Cuciurul Mare. |
Intîmplarea așa s'a petrecut: Regele leșesc. loan Albert sub
pretest că vine cu armata de 80.000 Poloni în ajutorul Moldo-

ITY
venilor.ca să desbată dela Turei Chilia și Cetatea Albă, a nă-
vălit asupra Sucevei, a împresuiat-o şi a bătut în zidurile ei trei
săptămâni de-a rândul, fără ca să o poată lua.

RS
Aceasta năvală era pusă la cale de fiii lui Kazimir: Vla-
dislau (Lăslău) rege al Ungariei, loan Albrecht al Poloniei, Sig- :
mund și Fiideric. Deja la 17 Aprilie 1494 hotăriră aceștia 4 fraţi
VE
împreună cu Lawocy să-l alunge de pe tronul Moldovei pe
Stefan cel Mare şi să-l așeze pe Sigismund. Indrăzneaţă idee!
NI

Trei frați domnitori a trei state lipite unul de altul.?) In timpul

acesta părți din oastea leșască umblând după merinde şi după
LU

pradă prin ţară, fură mereu nimicite de Moldoveni. Trupele în-

cunjurătoare văzând pe de o parte neputința de a lua cetateaşi
de a o bate mai departe, ear pe de altă parte. simţinidu- -se impu-
RA

ținate prin necontenitele mici. pierderiși slăbite de foame, înce-

pură a cârti în contra lui Albert zis și Olbrechi. Acesta cunoscând
în ce stare ticăloasă se află, rugă pe Bartolomeu Dragi voevodul
NT

Ardealului, numit și Bîrtoc?) ce era cuscru lui Stefan Vodă, un

coborător din neamul lui Vodă Dragoş, cărele venise întru aju-
torul „Moldovenilor cu oâste ungurească, ca să mijlocească pacea.
CE

Stefan Vodă care își adunase oastea la Roman se lăsă în-

duplecat sub condiţiunea, ca Leșii să se întoarcă pe același drum.
I/

1) După cronicariul Grigori Ureche reprodus în „Din faptele străbune“:

de N. Iorga pag. 58.
IAS

2) Vezi Wickenhauser Bochotin pag. 18. — Alexandru Papadopul Ca-

“limach în cartea sa. „Notiţă istorică
„convenţiune secretă“ din 15 Martie
părțită între fraţi. Tot așa la pag. 45
matic Regni Poloniae tom. 1. pag. 46
U
despre Bârlad“ pag. 6.datează aceasta
1412; prin ea Moldova era să fie îm-
provocându-sela Dogiel, Codox diplo-
şi.la B. A, Ulanicki pag. 23.

s) Vezi Istoria Românilor pentru poporul român de N. Iorga pag. 111.

BC
 17

RY
pe care veniseră, spre a nu pustii şi alte părți de țară, Leahul
însă călcă şi de asta dată jurământul şi apucă pe căi oprite.

RA
Aceasta necredință nu o putu ierta Stefan ! El dădu poroncă
ca să se tae stejarii până întru atâta, încât abia să stee în pi-

LIB
cioare. Ear când vor: întra Leșii cu carele lor şi cu călăreții în
codru, stejarii.să se răpeadă în jos asupra lor. Așa se făcu, că
mai toată nobilimea leșască peri în codrul Cozninului. Ear câţi
îură prinşi de vii, fură înjugaţi la pluguri 'ca să are pământul în-

TY
grăşșat cu sângele soților lor.
“Bătălia aceasta îu prourniată încă Îa Prut (la Leni) şi la
| Șipeniţ 5) cu mari perderi pentru Leși.

SI
In codrul din ţinutul Şipeniţului acestuia oastea polonă

descălecarea lui ER
a. mai suferit o grea înfrângere 'din partea Românilor la 1359
“după Bogdan |. Căci cu mult înainte de aşa
zisa întemeerea principatului Moldovei prin' Bogdan au existat
IV
prin părţile acestea voevodate româneşti. independente, precum
cel al Bârladului, cel al Oltului... sau cel al Şipeniţului. Regele
UN

Polon Cazimir (1333—1370) umbla să aducă principatul Șipeni-

- 4ului sub suveranitatea Poloniei. Dar Bogdan, abia coborât din
Maramureşcu oastea sa română, i-a. tăiat pofta.
AL

E 11,
Cozminul.
TR

Cine ar vroi să vadă locurile arate cu Leșşii în întinderea

A

lor cea mai mare, de pe acest platou al Mihălcii să se uite (din

EN

susul fântănii lui . “Sabadach). De aici să vede partea cea mai

mare a întinsei, a uriaşii comune Cuciurul Mare,?) care în uricele
lui Stefan Vodă este identică cu Cozminul, pe al cărui teritoriu
/C

credem că se vor îi înființat mai târziu încă şi comunele de

1) Vezi Din istoria Românilor de Dimitrie Onciul București 1909 pag. 29.
SI

2 Cuciurul Mare are la 11.000 locuitori români, rutenisați în partea

cea mai mare, cu 2 biserici parochiale ort;-or., 2 parochi şi 2 preoți de ajutor, |
IA

2 şcoli poporale cu câte 6 clase și 2 filiale, o biserică unită, o bancă raifi.

română și una ruteană, o pravalie cooperativă rom., este sediul unui adimi-:
nistatot silvic, are 2 măerişti însemnate pentru 2 „posesori. de ai fondului re-
U

ligionar, un post de gendarmi şi o capela, rom. -cat., o staţie de cale ferată

etc. etc.
BC

2
 _18_

RY
astăzi Voloca şi Corovia. De aici se vede partea cea mai mate

RA
a teritoriului Cuciurul Mare, dela Ost până la Sud. a |
Apoi dela Mihalcea spre Ost se vede - redicându-se dămol
un deal, care în partea sa meazăziuală se prăbușește priporos

LIB
spre Cuciur. Acest deal poartă pe creștetul său o cunună de
„copaci în ale căror mijloc se vedeo clădire mare. Este biserica
„din Voloca, care comună cu o populaţie de peste 4000 locuitori
şi-a păstrat încă caracterul său român, cruțată fiind de puhoiul

ITY
rutenisător. a i
Ear la o distanță ceva' mai mică decât Voloca, pe altă
creastă de deal, spre Nord dela cea dintâi, se redică dintre co-

RS
pacii cimitirului biserica cea frumoasă, de cuiând zidită a co- .
munei Corovia. Corovia în parte este deja cotropită de rusnaci,
mai ales pe la margini și de-alungul șoselei, care şosea pe teri-
VE
toriul Cernăuţilor poartă numele: strada Transilvaniei, de .care
am amintit mai sus. Şoseaua aceasta trece printre Corovia şi
Ceahor, prin partea meazăziuală a Molodiei — numită acuma
NI

Derehlui şi Franzthal — prin Tăţtă)răşeni, prin Panţir căruia 'sat

îi zic şi Oprişeni, prin Stârcea şi prin
LU

țarina Tereblecei alăturea .

cu calea ferată la Mihăileni. Trecând staţia căii ferate din faţa
Tereblecei, șoseaua aceasta se bifurcă, ducând cracu! ei cel drept
prin vechile reședinți ale voevozilor, prin Sirete și Suceava
RA

peste
Carpaţi pe serpentina Mesticănişi la Ardeal,
Inaintând pe platoul de unde se vede Cozminul de odi-
NT

nioară, ajungem la un drum în dreapta ce duce în sat în

Mi-
- halcea. Dar nu vom apuca pe aceasta cale, căci . este de
ţară,
neprunduită, ci imediat vom da spre o vale în ale cărei
lature:
CE

dreaptă se aşterne un drum bătut ce întră în sat. | |

Drumul acesta are de a stânga lunca cu privighitorile
cele
neadormite ale Mihălcii ce umbreşte malurile părăului
Corovia,
I/

ear la dreapta lui se redică dămol o coastă de deal curmată

ici-
colo de vălcele prin cari se furişază la vale şoptitoarele
mici,
IAS

părăoașe, afluentele Coroviei. Coama dealului formează mai în

toată lungimea sa hotarul teritoriului comunal de către: Roşișa.
Far drumul ce duce în sus de a stânga Coroviei, care esta apa
cea mai însemnată a Mihălcii, prin cătunul Dubova și Spasca
U

spre hotarul de către Dracineţ şi Hliniţa, părăsește . pământul

BC
 10.

RY
Pai

Mihălcii în apropierea unui punct. redicat, dela care vom .poni

RA
a precisa hotarele moșiei.

12;

LIB
Comisia de hotărnicire,
“Vrând să arătăm hotarele Mihălcii, trebue să vorbim mai

TY
întâi de cei ce le-au precisai precum şi de causa care a influințat
precisarea.

SI
“Indată după anexarea părții de ţară românească numită:
„partea de sus a Moldovei, care se zicea pe vremuri Arboroasa,
ER
ear dela anexare încoace se chiamă Bucovina, stăpânirea ast nouă,
austriacă, a instituit comisii spre constatarea confiniilor comunale.
Comisiunile de feliul acesta erau alcătuite din ordinul împăratului
IV
losii II. carele îndată după moartea Mariei Teresiei devinind sin-
'gur stăpânitor, dispune deja cu ordinul imperial din 21. August
UN

1781 a se cerceta drepturile de proprietate din decurând ocupata

provincie. In comisiune se primiau numai oameni de cea mai
mare încredere și cu cea mai mare vază. Ele aveau să constateze
AL

hotarele și proprietatea fiește cărei comune atât urbane cât şi

rurale, precum și întinderea hotarelor; deasemenea cercetarea tit-
lurilor pe basa cărora se află fieşte care proprietar în posesiunea
TR

moşiei sale.
-“ Documentarea titlurilor de posesiune să cerea și dela per-
EN

soane ce stăpâniau comulativ o moșie sau un alt teritoriu oare-:

care, precum erau bunăoară imașurile, pădurile şi alte „bunuri
comune.
/C

N Comisiunea. care s'a ocupat de Mihalcea era aceea ce func-

ționase și pentru Cernăuţi. Ea a fost condusă de colonelul
Metzger ca șef, dela care și-a luat numele strada dintre lumea
SI

noauă şi ulița armenească, şi de căpitanul de călereț Pizzelli al

cărui nume îl poartă strada din Cernăuţi, ce leagă ulița rusească
IA

dela punctul unde este proiectată zidirea unei biserici noauă

ortodox-orientale a st. Nicolai, cu ulița Lumii Noaue. Activitatea
U

cu împrejurimea Cernăuţilor îşi începuse aceasta comisiune după

BC

terminarea măsurătoarei moșiilor de peste Prut, care regiune

2*
 RY
20

remânea să fie. colonizată, 1).va să zică la un timp când era deja

RA
bine orientată asupra împrejurărilor locale din ţară.?)

13,

LIB
Proprietarii Mihălcii. pe timpul ocupațiunii.
In tabula ţării care s'ar putea numi archiva cărţilor tabulare

ITY
ale marei proprietăţi -dela -tribunalul țării -:din Cernăuţi, se află
sub inscripția: Das -Gut Mihalcze?) actum Czernowitz,
28, August 1782 (Mapirungsdirektor Budinszky), următoarele:
„La învitarea făcută deocamdată, se presântă . proprietarii

RS
Teodor Mănescu *) şi Ioniță Murguleţ.5) Luându-se jurământul.
lui Teodor. Mănescu, i-se pune întrebarea: cine stăpânește moșia
VE
Mihalcea ? Acesta respunde, cumcă: el și cu neamurile sale se află
în stăpânirea unei jumătăţi. din: satul Mihalcea, pe care o au dela
Nicolai Murguleţ. N. Murguleţ a fost dat a patra parte din aceasta
NI

moșie ginerelui său, lui. Teodor Moţoc. €) Tatăl lui Teodor Mănescu
căsătorindu-se cu fiica lui Moţoc 7) obținu aceasta a patra parte
LU

ca zestre, Ear al doile sfert al moşiei îl câştigă tatăl lui Teodor

Mănescu prin sentința de judecată, și anume: o a opta parte
RA

) In urma ordinului expres al consiliului de resbel al curții maparea

trebuia să pornească dela Nistru, de oarece domeniul epis copesc Coţman
situat între acest rîu și între Prut, pare deosebit.de poirivit spre colonizare.
Vezi „Die Bukowina zu Anfang des Jahres 1783 de Johann Polek: Czernowitz
NT

1894 pag. 4, carele se provoacă la rescriptul către Enzenberg ddto 25. Mai
1782 Nr. 2612 din archiva de resbel.
*) Budinschi află că numai în cele 40 localităţi dintre Prut şi Nistru,
CE

pe care le mapase el deja, este loc de a colonisa 1992 familii (tot acolo pag. 63).
Acestea fură aduse din Galiţia.
5% Numele satului din aceste acte este scris cu h „ialezet: ear nu cu
ch precum îl scriu unii în timpul din urmă.
I/

*) Mai la vale vom vedea că acesta își scrie numele CU 4. şi cu S la

urmă, așadară Mănescu ear nu Manescul precum îl înseamnă scriitoriu]
IAS

actelor pentru 'tabula ţării.

5) Mănescu era proprietar a jumătăţii ce se piunește astăzi Mihalcea,
ear Murguleţ a jumătăţii numita astăzi Camena.
Pa
s) Numele Moţoc în Bucovina se mai „ailă astăzi în Horoşonţ, sat
rezășesc peste Prut.
U

1) Ambe sentințele acestea sunt din anul 1762 și 1766 și se află pă-
BC

strate sub Nr. 440 și 444 al acestui act din tabula țării.
 2

RY
dela Moţoc ca desdaunare (aequivalent se zice în acte) pentru
părțile de moşii ce le-a vândut acesta peste cordon,
ear cealaltă a patra paite pentru că zestra era prea “mică. Mă-

RA
nescu şi cu neamurile sale se află de 20 ani în stăpânirea îne-
conturbată a acestei jumătăţi de sat. Existăşi o carte de hotăr-
nicie al acestui sat sub Nr. 442 dar de către Cuciurul-Mare care

LIB
aparţine mănăstirei Putna, este o. mică ceartă pentru “hotar.
| (Urmează. iscălitura) "Toat Meat es
- Moşiile de peste cordon. din cari pretindea tatăl lui Teodor

TY
Mănescu că i-s?ar fi cuvenit ca zestre părți frățeşti sau equiva-
lente, sunt: Broştenii și Glodenii în districtul Iaşilor, Solcani și

SI
Sihure în districtul Sorocăi, Repiceni în districtul Dorohoiu, apoi
Culiuţi, Răncăuţi în Besarabia ... Sa e
Apoi se chiamă ca martor Ioniță Murguleţ. Şi acesta zice ER
că stăpânește jumătate de sat împreună.cu fratele său. El nu
ştie cum a venit satul la familia sa, dar la stăpânit: străbunul,
IV
bunul şi tatăl său; despre aceasta se află documente dela anul
1768.:) Tatăl său (a lui Ioniță Murguleţ) a murit înaintede 26 ani.
UN

Ă Nicolai Murguleţ î 1750 N

————
AL

loniţă 1752 ZI | Z— “fratele său lordachi

contimpurani cu Teodor Mănescu.
TR

14,
Hotarele. Mihălcii. _
EN

Cu măsurarea: sa început de la movilade lângă poiana

Spasca.?) In movila aceasta se ciocnesc confiniile moșiilor
:) Sub Norul 443 al actului citat. | | |
/C

că o parte din Spasca era a Costinești lor. Pro-

2) La alt loc arătăm
fiiul lui. Costin
babil dela Pascalina lacomeasa care-l înfiase pe Alexandru
complete de Urechia tom. 1.).
biv hetman (vezi pag. 738 -M. Costin opere
în procesul cu un
SI

Pascalina aceasta se află și în alte document e, bunaoară

(poate Tușinschi ?). Să nu există oare un nex. între . Pascalina și
Tuşanschi
Mai încolo se va arăta deducţia
IA

- Spasca care. se va îi nuinit poate Pasca?

aceasta.în
etimologică al acestui nume,. Aice prindem numai. probabilitatea
rii că era obicei a numi locurile după proprietar ii lor cei
vederea împrejură
U

mai însemnați.
BC
 22

RY
Mihalcea, Cernăuţi, .Hliniţa şi -Mămăeştii, aşadară se adună aice,
se lovesc:... cum: sar zice... liniile -de delimitare “teritorială
a
patru comune politice,. cari sunt despărțite una de alta prin

RA
o
grămăgioară de pământ redicată pe movila cea veche
de hotar.
= Dela aceasta movilă mare Mihalcea se trage dealungul ho-

LIB
tarului tîrgului Cernăuţi — respective .a 'suburbiului Roșâșa
— şi
duc pe eun șanț vechi (Opcina) care formează graniţa naturală
între Mihalcea.şi Cernăuţi, întră iar în pădure spre
răsărit
pânăla părăul Fitaresei, oc

ITY
„„De aici hotarul vechiu nefiind bine cunoscut, Mănescu
şi Murguleţ conced.să se lese.o parte
din moşia
Mihălcii pentru Cernăuţi,!) aşa, încât

RS
cetatea de
pe Țeţân cu poiana de lângă ea și: cu: o:
bucată
mare:de pădure remân pe hotarul' Cernăuţilor!
VE
"De aici graniţa merge peste o redicătură de pământ
nu-
mita valea lui Starost ea, apoi peste poiana Staroste
lui
până la movilade hotar ce sa redicat aice, De aici
până peste o
NI

_imovilă: veche şi apoi înainte până:la obărșia - părăului Fitaresei. .

Acest părău formează hotarul până la locul
LU

unde se îm-
preună cu alt părău ce vine dela meazănoapte unde ear s'a re-
dicat o movilă, apoi peste o peairă de hotar contra
căreia Mi-
hălcenii “protestează, darpe care o susțin - Cernăuţenii,?)
RA

și apoi
peste Stânca?) pe părăul labloneţului până acolo unde
se îm-
bină hotarele Mihălcii, a Cernăuţului “şi a Cuciurtilui-
Mare,
NT

“De aici începând merge dealungul teritoriului

Cuciurului-
Mare până la „fântâna luminoasă“ şi. în părăul „Albineţul“,
CE

* 1) Deja la 1760 era ceartă între comuna Mihalc

ea şi Cernăuţi, pentru că
orașul ocupase locuri de ale Mihălceni (vezi
lor
Kaind!
. pag. 32).
2) Protestul acela va: fi. fost pentru Măriăsterişte suburbiul de astăzi,
carele fiind. proprietatea” mănăstirei Orecea,
pe Mihălceni nu-i prea interesa.
I/

Dela locurile mănăstirești, îşi trage suburbiul nuniel

e Manasterişte (vezi Kaind
pag. 22 și 25), . a
IAS

-..5) Din „Poiana Starosteluiee şi din „Stânc

a“ s'a format numirea „Staro-
stânca cu “.
care. sa format mai încoace un cătun
al Roșișei parte din Români
cari vânzând locurile lor din vatra satul
ui.la Nemţi sau retras Ia 'peiiferie,
parte din Galiţienii. așezați cu . timpul printre
Români. cari încumătrindu-se cu
loșişenii, aceștia li dădeau câte 3, 4 prăjini de loc în dar să-și
U

facă case.
BC
 "EDD IN[nyes Ba12p2A
RY
RA
LIB
TY
SI
ER
IV
UN
AL
; .

- - ” -
MI

+
-,

2
iti -
. ii :
TR - ”
! : Ă „Si : Pe i.
EN . |
mpi
_ 2
d
Ă ae
,
/C
« - | | | | ,| . - . . ae _ |
N
«
E
-
e SI
emma
,
ama
.
m intai
-.
. i

.
-

|
A

-.
.

.
. .

- - . * ?
Ă

IA
Ata
U
.

BC
55
 24

RY
i De aici până la părăul Buhuş apoi peste o movilă de hotar
lângă doauă 'păree. Corovia și Pietros. 1) “Aici este o movilă de .

RA
hotar dela” care. părăul Pietros face granița naturală între Cuciur-
Mare și Mihalcea până unde se revarsă “Trestianeţul în Petrosul
şi apoi cătră părăul Humii sau Vemi, mai departe peste șanțuri

LIB
până la poiana lui Dumanschi ?) pe care se. află o'movilă, apoi:
prin un arm al părăului Dumanschi, ear de aici peste un deal
pe carese află câți-va fagiîn care e încrustată: marca Moldovii
„Piscu cu

ITY
Bouri“5) unde este o movilă, “şi apoi. spre poiana
" Criva'pe movila aflătoareîn pădure unde se ciocnesc. cele patru
hotare ale Mihălcii, Cuciur-Marelui, Broscăuţuluişi Storojineţului. *)
„3 “De aici înainte hotariul : părăseşte teritoriul

RS
'Cuciurului.şi
merge dealungul. Broscăuţilor”
pe graniţa naturală Opcina până
la obârşia Cirişelului care se aflăla părăul „Hliniţa Mică“ unde
$e. întâlnesc Mihalcea—Broscăuţul și Bobeştii, ultima numai cu
VE
.De.acuma Mihalcea lasă teritoriul Broscăuţului și merge pe
NI

Opcina până pe vîrvul numit” Dealul' Dragului, ) pe care se cioc-

nesc hotarele“ Mihălcii, Bobeştilor şi ale Dracineţului,
LU

3) Părăul. „Pietrosu îi zic astăzi „Camenad, nume care a trecut

apoi
şi asupra. părții de. moșie despărțită de Mihalcea nu mult după anexare. |
2). Astăzi îi zice „Na Dumanenschim. | Se
RA

p.%) Astăzi se zice numai „Bouri“ fiind încă tot pădure.

De altfeliu era
obiceiu în Moldova a însemna copacii dela hotare cu cap de bour, „a face
bouri“ sau „a pune bouri“ în copacii dela hotar, mai cu saină
în stejari. Aşa
aflăm la. Vașcăuţi un stejar însemnat cu 'bouri în un uric a lui
NT

Grigori Ghica
Vodă dat la Iaşi în 30 Noemvrie 1729, vezi Bochotin de Wickenhauser
pag. 105,
și tot acolo un ulm cu cap de bouri. Ear în cartea dela măsurarea şi hotăr-
nicirea moşiei Șilişeul de sus în ţinutul Dorohoiului fostă a vornicul
CE

ui Miron
Costin din anul. 1759 aflăm că stau făcut bouri în stejar în patru
locuri de
către: hotarele .Pomârlei, și de către apa Jijiei (vezi Miron Costin
opere com-
plete de.V. A. Urechia tom. |. pag. 720). De asemenea „un stejar ce este
cu bouri“în Mămăeşti şi Sobaniţ (Șubraneţ) vezi Urechia
I/

tom. 1. pag. 722.

„+ 5). De Camena. încă nu e vorba în „actele acestea,
de oarece ea nu
exista încă pe atunci ca comună
IAS

politică, ci era un corp cu Mihalcea.

4 + 5). Dealul .Dragului de neștiutori se pronunță cu c =
„dracului“, Așa -
„.L numeşte şi Wickenhauser în Bochotin pag. 49 unde
îl traduce pe nemțește
Cu „Berg des Teufels“,. privindu-l din. partea apuseană
, de către Sniatin, unde
pare el aşa de imposant alăturea 'cu Țeţânul, încât i-se dă, înaintat
ea față de -
U

acesta, Dealul Dragului a dat numele satului Dracineţ,

modificându-se din
BC
BC
U
IA
SI
casa eee rasa
/C
3
:
EN
TR
AL
UN
IV
ER
SI
TY
LIB
RA
RY
 26

RY
Aice Mihalcea lasă: şi hotarul Bobeştilor şi se trage pe o
_opcină până la marginea poenei Pasca (Spasca) unde se lovesc

RA
ambele comune Mihalcea şi -Dracineţul cu comuna Hliniţa.
„De aici «peste o movilă ce separează Mihalcea' de Țeţân,

LIB
apoi pe poiana: cea mare Spasca unde se împreună Mihalcea,
Țeţânul; Cernăuţişi Mămăeştii 1) şi se despart prin O movilă
mare dela care se făcu începerea acestei delimitări.

ITY
Actuni - Iscăliturile.

RS
4.
Satul Mihalcea. ?)
VE
Aceasta a fost întinderea de oare-când al teritoriului Mi- |
hălcii, până la Cuciurul-Mare şi până la Storojineţ, şi probabil
NI

până pe „la Căpăţâna“ sau cel puţin până la Valea lui Puch
„(ear după anexare s'au redus teritoriul de către Cernăuţi până
LU

la părăul labloneţului), așa, încât orașul Cernăuţi se despărțea

de .oraşelul Storojineţ numai prin teritoriul Mihălcii. De Camena
nu era vorba. . .
RA

Dar să îhtrăm în sat spre a face, €cu el cunoştinţă mai de

aproape.
| Partea dela titrare în sat am descris- -o deja la pagina unde
NT

am. vorbit de Cozmin. Indată ce pășești din șosea pe drumul

bătut5) simţeşti un fel de impresie mulțămitoare, Tabloul modest
CE

Dragul-Dragulici- Draghinici (proprietar de oare- când al moşiei, ai cărei urmași

și astăzi încă poartă acest nume) până când a ajuns forma de astăzi Draciniţ.
1) Până la acest. punct (Cin pădure) ajunge însă și hotarul moşiei” Len-
țăști de către Cernăuţi, vezi Bochotin paz. 86.
I/

:) A nu se confunda Mihalcea de lângă Cernăuţi cu Mihalceni (Mi-

chalce) de lângă Horodenca în Galiţia pe unde și-a trecut Albrecht la 1497
IAS

oastea sa de 80.000 Leşi peste Nistru, când a primit lecţia dela Cozmin,“
% Tradiţia locală susține: că satul ar fi stat de mult la stânga „Ş.selei
pe coasta ce se sloboade spre soare ameazăzi dela platoul de pe care se
vede Coziminul, unde se găsesc încă și astăzi petre din fundamentul unei bise-
rici. Pe locul de astăzi unde era pădure s'a mutat satul: pe când a (mutat)
. |
U

durat Teodor Mănescu biserica sa 1780,

BC
 RY
RA
LIB
TY a.
SIDo pna
ER
IV
UN
AL
TR
EN
/C
Pann eg am mb e Pa maza
ma anti
SI
y
memorie Ca ma be . aa a ae
-
IA
U
BC
 28 i -

RY
ce ţi se deschide aici — - modest fiind. că e mărginit de dealuri —
presintă ovale lungă, tăiată de părăul Corovia ce izvorește parte

RA
din pădurea acestei coniune, 1) parte din Țeţân.
Țeţânul de aici se vede în o depărtare :mai. mare decât
până acuma,. şi pare mai uriaș, purtând pe costișurile sale fâna-

LIB
"ţuri mănoase, ogoare bine cultivate: pentru a fi roditoare, şi case
cu: gospodării presurate. pe ici colea printre: poenile învioşate cu
huciaguri şi cu pâlcuri: de. stejari.

ITY
Adevăratul tablou al Mihălcii însă este acela ce se deschide
peste părău în. sus, incadrat în fund de pădurea Mihălcii şi a Ca-
menei, care se trage dela 'Țeţân. în o distanță destul de depărtată:

RS
până “la şoseaua ce duce la Storojineţ, unde se redică pădurea
pe 'un deal lung. Dealul acesta nu este decât o vână mai groasă
a Țeţânului. EI încunjoară Spasca, se încovoae pe deasupra Ca-
VE
menei mergând. apoi încâtva paralel cu cel despre Roşișea, şi
prouimându:se' peste. șosea, se unește cu complexul de păduri .
de. pe teritoriul Cuciurului, Storojineţului, Volocăi și a Molodiei
NI

-până la cordon, de unde apoi pădurea aparţine României pe la

satele' Mihoreni, Mogoşești, Pasat, Godineşti, Buda-Mare, Buda-
LU

Mică, Becești, Horbova etc. până în „Codrul. Herţăi“.

Aşa dară în găvanul acestor. doauă dealuri ce se trag din
Țeţân, al “dealului de către “Roșişa 'şi a dealului de către Camena,
RA

sau mai bine zis: în partea acestui gavan parcurs de părăul Co-
„rovia şi a afluenților sei, se ailă satul Mihalcea. Căci în alt găvan
învecinat cu acesta, dar parcurs de părăul Peirosul, se află co-
NT

muna Camena.
Teritoriul * satului Mihalcea de 4201 ha,. 61 a, şi 20 m?2) se
CE

întinde de cu început: oblu pe. un. şes. mic, un fel de albie, de

covată . deschisă plecată cu un pisc spre Ost, spre Cuciurul-
“Mare, ear în direcţia opusă redicându-se tot câte puțin până sub
- pădure,
I/

1) Comună şi sat în Bucovina sunt concepții identice, căci i fiecare! sat

IAS

formează o comună politică.. Escepţie” fac numai cătunele cari se zic aici
watinenţe“.
4
2) Vezi Mittheilungen des statistischen Landesamtes des Herzogtums
Bukowina von Anton Zachar Czernowitz 1902 care arată întinderea întregului |
U

ducat Bucovina cu 1,044.290 ha.

BC
 A „20

RY
“cu cât suișul progresează, cu atâta - păreții coveţii se de-

RA
părtează, făcând loc în fundul ei unei redicături de pământ: udat
spre meazănoapte de părăul Corovia, ear spre meazăzi de un
afluent al lui „Leceniţ“ ce izvorește cam: pe hotarul. „pădurilor

LIB
Mihalcea şi Camena la punctul numit Cirişel spre marginea co-
munei Broscăuţi. Suișul acesta de cu început 'este vatra satului.
Far mai încolo — casele devin tot mai rare — se: deschide

TY
toloaca (imașul) de cu început cea a locuitorilor= toloaca, rusti-
cală, ear apoi cea boerească, toloaca dominicală. 7?
Unde se sfărșește toloaca,-se află o dungă de deal priporos

SI
numită „Palanca“, 1) pe al cărui viri începe pădurea = codrul
- Mihălcii în întindere de 1117 ha, 22a, 21 m?. - -
| ER
Pe podişul acestui găvan plecat al Mihalcii vezi din șoseaua
spre Camena resărind în distanţe . potrivite printre livezi, cu. să-
mănături și pomete case omineșşti, unele mai mari, ale rezeșilor,
IV
altele mai mici, ale țăranilor. Apoi la dreapta
UN

16.

„0 curte boerească
AL

un edificiu cu un turnuleţ frumos la colțul din faţa, In jurul

„curții începe a se redica un parc tînăr plantat după cea mai mo-.
TR

dernă artă de grădinărit cu o florărie şi legumărie în față, con-

duse toate de mână artistică. Este curtea. proprietarului de astăzi
Constantin cav. de Neculiţă (Popovici) după tată originar. din
EN

Stroeştii de lângă Suceava, ear după mamă descendent din

Buchenthal- Costin nepot al soției poetului Dimitrie Pelrino. pl
/C

1) Palanca nu este espresie slavă precum susțin unii, ci este espresie ”

latină: Pales-Pallantia-Palanto- Palanca dela rădăcina pâ-paomai, care era
zina păstorilor şi a turmelor căreia Romanii obicinuiau a-i rădică altare pe
locuri mai răsărite. Ea era ;weit und breit auf dem Lande gefeiert“ vezi
SI

L: Preller rămische Mythologie Berlin III. Auf. pag. 414 et 415 — ale ima-
șurilor, de unde patrona tiirmele și pe păstori.... ca zeița lor. Vezi dease- .
IA

61.
menea „Ruggero Bonchi die r&mischen Feste“ Wien Leipzig pag.
Palleș, Pallanţiei îi ardeau ruguri (la 21 Aprilie) de jertvă - peste ale căror
precum se obicinueşte și astăzi încă în părțile locuite
U

foc se sărea de 3 ori

de Români. In Mihalcea la toată casă să face foc mare în grădini. şi să sare -
BC

“peste el mai ales spre Duminica paştelor. -. me

 RY
RA
LIB
ITY
RS
VE n praga m m e
NI
LU m tar
e
dci
pa
Enă
,
RA
NT
CE
I/
IAS
U
Curtea boerească, BC
 RY
"În fața curții spre ameazăzi, la o. depărtare ca un sfert . de chilo-
metru, despărțite prin un. drum în forma de _Şosea, către: părâu,

RA
se redică un grup de case şi: binale - economice.. Acestea sunt
măeriştea moșiei, -adecă aria cu Şuri, grajduri, “standoale şi Şo-
proane. precum: şi

LIB
casa pentru posesorul moşiei.

17,

TY
" Istoria. satului:
| Cel mai vechi document în care se aminteşte Mihaleca este
dania: cu care dă Stefan Vodă.. mănăstiri Putna Braniştea

SI
care face jumătate din districtul Rădăuțului, Cu alcătuirea acestui

ER
document fu însărcinat marele boer Tăutu logofăt, dar Pa scris
Teodor, deac din. Suceava în anul 6998 (1490) în 15 Martie.
In dania aceasta Stefan cel Mate „dă, întărește st. Mănăstiri
IV
Putna mai: multe biserici cu veniturile lor din. ținutul. Sucevei ŞI
al Cernăuţilor; dintre cari 6 biserici cu preoții lor au fost. a epi-
UN

scopiei Rădăuțului. Pentru aceste 6. biserici. domnul - despăgu-

bește episcopia : cu alte 6 biserici cu 6 preoți. “din ținutul: Cer- |
năuților, şi -anume: cu 2 din târgul Cernăuţi, cu 3 din. Cuciur
și cu ? din Mihalcea? 2-43 = 5. Cât mai lipseste .ca să fie 62
AL

Negreşit lipseşte l. Aşadară Și cu 1; din Mihalcea. Dar în uricul

reprodus de D. Dan atât în cartea sa "„Coniuna: Straja“ pag..4, cât
TR

Şi în „Mănăstirea și comuna Putna“. pag. 21.. se vorbește de

„6 biserici la Mihalcea. |
Presupun că se va fi strecurat: prin ereșală suma adițională.
EN

de 6 în locul cifrei de 1 dela. sfârşit, așa, că în loc de.6 biserici

cu 6 preoţi la Mihalcea, ar trebui să .stee 1, biserică cu 1 preot
/C

la Mihalce fac la olaltă 6 din ținutul Cernăuţilor. - -

Căci: tradiţia locală nu vorbește decât de O: biserică cu
1 preot în aceasta comună, şi nu există nici o urmă că ar îi fost
SI

în același timp mai multe biserici în, Mihalcea.

Dar ceea ce ne priveşte,: este a constata, că deja în anul
IA

1490 se face menţiune oficială despre Mihalcea..

Alt document vechiu, - cunoscut “în care să vorbeşte despre
aceasta comună este dela 1656. Atunci se numia satul „Mihalciu“
U

Şi „Mihalciul, avea terminaţiune masculină, Astăzi în gura pOpo-

BC
 RY
rului român numele satului sună Mihalcea, are terminaţiune

RA
femenină, ear Rutenii îi zic Michaleze, cu ch şi.cu e la urmă.
Tot „Mihalcea“ îi zice şi Petrino în poeziile sale precum și Xe-
nopol în „Istoria Românilor“ tom. IV. pag. 123.

LIB
| Documentul din 1656 îl vom reproduce din cartea: „Ely-:
mologicum magnum Romaniae“ de Petriceic Hăjdău Bucureşti
1887 tom. |. pag. 790 dela esplicaţia cuvântului „Alde“, unde

ITY
scrie: „Gheorghe Stefan Vodă 1656 (A. 1. R. III. 230): Dămuw'ţi
ştire pentru o pâră ce avură înaintea Domniei mele boiarinul
nostru Pelin vistiarnicul şi. Gherman - și Simion de Silişeu cu

RS
toţi Murgeștii pentru sat pentru Mihalzu ce iaste aproape de
tîrgul. Cernăuţilor, zicând boiarinul nostru Pelin vistiarnicul şi cu:
Gherman şi cu Simion de Silişeu, cum acel sat Mihaltul
VE
“li este lor drept de moşie și'] ţin Murgeșştii cu. împresurătută, Și
mi-au arătat şi un zapis dela Constantin Vodă făcut pe multe
ocine a lor, şi într'acel zapis scrie şi satul Mihaltul, şi aşa
NI

scrie cum acel sat Mihaltul "lau fost cumpărat Gavril Moţocel»
„moșşul vistiarnicului Pelin şi al de Gherman, dela Ilie -vameşul“e,
LU

Acest. document pentru noi este de mare însemnătate .din

trei puncte de vedere: 1. el ne vorbeşte despre: vechimea satului
„2. el ne arată în mod neîndoelnic cum era numele satului pe
RA

atuncea, repețindu-l aşa de des, şi al 3. în acest document dăm

de aceleași familii pe cari le aflăm la 1782 şi mai târziu. |
Pluralul Murgeştii, de cari se vorbește în. el se poate referi
NT

sau la familia Murgu sau la familia Murguleţ, care ar îi demi-

“nutivul din: Murgu, şi aşadară aceeaşi familie. Din cât aflăm însă
CE

în acest uric și numele Moţocel carele nu poate să fie decât de

minutivul lui Moţoc; suntem de convingerea, că atât Murgeștii
cât și Moţocel sunt numele familiare ce le aflăm ca proprietari
ai Mihălcii în secolul 18, dela cari prin încuscrire moşia a trecut
I/

în proprietptea Măneştilor.
IAS

Aa | 18, |
- Mihalcea scenă de batalie.
Precum cele mai multe localităţi din Bucovina, au fost sce-
U

nele unora din multele: resboae ce s'au purtat pe aice, așa a fost
Şi Mihalcea,
BC
 33

RY
După bătălia dela Pultava 28 Iulie 1709 Carol al XII. regele
Suediei: se aşeză la Tighine (Bender), ear remăşiţele armatei :sale -

RA
le trimise la Orhei. O parte din aceste merseră spre Bacău și
Neamţ. Dintre cei ce plecară spre Orhei, vr'o 600 Suedezi 'și ca
la 700 cazaci trecură-pânăla Cernăuţi spre'a ierna aice. |

LIB
Rușii ajutoraţi de Vodă Michail Racoviţăță,5 în număr de
3000 până la 4000 viind din spre Cuti în Galiţia (dincolo de
de 'Vijniţă. peste apa Ceremușului) sub conducerea capitanului

TY
moldovean Constantin Turculeţ, îi surprinseră în pădurea 'Mi-
| hălcii. Mulţi din Suedezi acăţându-se spre Țeţân, fură împrăştiaţi,
prinși și duși la Kiew, pe când tovatăşii lor. cazacii se ascunseră

SI
prin huceagurile şi poenele Prutului...”
Să ştie, că regele "Suediei
și a'l redica pe Stanislaus
voind
Leczinski
ERa'l detrona
la tronul
pe August
Poloniei, a vinit
II.

cu o armată în părţile acestea: unde a petrecut vr'o 12 ani pe

IV
unde putea, până ce și-a perdut toată oastea. Nu ne vom ocupa
însă de acel răsboi, scopul nostru fiind a vorbi numai despre
UN

Mihalcea. Constatăm așadară, că pe teritoriul ei s'a petrecut o

luptă sângeroasă. Se. și. găsesc pe coama dealului ce se trage
„ în direcţie sud-vestică dela Ţeţân spre dealul Dragului şanţuri,
AL

: despre care spun oamenii că ar fi. remas dela un resboi. Săbiile

„şi armele aflate pe acolo, vin în sprijinul acestei păreri... Că fi
„vor ele urme .de ale bătăliii cu Șvedezii, nu ştim. Ear spre Sud-
TR

Ost dela Țeţân, pe o poiană mare de pe hotarul de-astăzi al

Roșşișei alăturea de Mihalcea, se găsesc . remăşiţile unei cetăţi.
EN

Nişte cărămizi foarte groase. ce împedecau pe cosași la cositul

fânului se aflau. încă până nu de-muli pe poiana din „Lapte
Acru“ care a fost al. „tatălui meu Teodor Voronca, apoi al unui!
/C

Neamţ Ulrich, ear acuma este. proprietatea unui Român cu nu-

mele Gudună. Astăzi sunt mai rare cărămizile acele. Dar se cu-.
noaşte încă foarte bine forma ce a avut-o cetatea, de şi totul
SI

e acoperit cu earbă.
Tradiţia locală susține că zidirea al cărei fundament
IA

ar fi aceste ruine acoperite de earbă precum și valul de lângă

ele ar fi gura .pivniţei ce respunde de pe ruina cetăţii din
U

1) Vezi „FHorecea“ de Wickenhauser pag. 5 şi Bochotin pag. 46,

BC

3
 34

RY
Țeţân,a drumului secret. subteran de care am vorbit sub 4

RA
despre Ţeţân. | E
Domnul Daniil Verenca actualul director al liceului din
Câmpulung şi. specialist în ale istoriei condus de mine la acest

LIB
loc, s'a ocupat de el, şi sunt sigur că se va și. pronunța asupra
însemnătăţii ce'i atribue.
Cărămizi mari, numite cărămizi romane, se mai găsesc sub
hotarul Mihălcii în prisaca d-lui Dimitrie Scalat. Ear ceva mai

ITY
spre resărit, în țarina Mihălcii numită Zavoloca de lângă „Staro-
stânca“ era până an-antărți o făntână din vremuri vechi, căreia
îi zicea „făntâna turcească“, despre care se susține că ar fi remas

RS
dela o bătălie cu Turcii. Din focul acelei bătălii a scăpat un Turc
care se ascunsese în o căpiță de fân. Retrăgându- se oastea,
oamenii Pau aflat, "l-au adus în sat, “l-au botezat, “și dela el se
VE
trage familia Fociuc din Camena. |
19.
NI

Un chrisov dela 1768. i

LU

Vom reproduce un chrisov tradus din româneşte în nem-

țește şi păstrat în cartea funduală al tribunalului din Cernăuţi
în volumul cu N. arătat 443. „ A
RA

Ubersetzung. Wir Grigori Kalimach - Voevod von Gottes

Gnaden Fiirst der Moldauer Landschaft machen zu wissen durch
gegenwârtigen unseren Chrizow, daf die Ruxandra Gemahlin
NT

des Mazilen Alexander Murguletz vor uns und unseren fiirst-

lichen Rat erschien und hat uns eine ddto 15. Mărz 7263/1755
CE

durch den abgrânzenden Bojaren Joan Jamandi biv vel Schitniczer

und Stefan Flondor?) Medelniczer verfertigten Grenzbrief der in
dem Czernowitzer District liegenden Moschie Mihaleze vorgewiesen,
wegen welcher Moschie zu selbiger Zeit sich der. Alexander Mur- -
I/

guleţ Sohn des Theodor Murguleţ Mazilen von Dorohoi, dann

IAS

“der Ilie Mozok mit seinen Briidern Gawril und Sandul-Mazilen

aus dem Czernowitzer Distrikt beschwert, vorgebend,
daB selbe

1) La 1684 pe un Flondor. îl întâlnim ca armaș, *"vezi Xenopol IV.

U

pag. 341, ear pe un Şerban Flondor păharnic (Băckenhălter) îîn- Chrizovul lui
Const. Nicolai Maorocordat, lași 1743 în lulie 7, vezi Bochotin pag. 113.
BC
 d
35

RY
ihnen von ihrem GroBvater Murguletz hinterlassen worden und
weil es ihnen- gemeinschaftlich zugehărig gewesen, so hătte

RA
ihnen der verstorbene Medelniczer Constantin Silion Starosten
von Czernowitz ersucht damit er die obgedachte Moschie ab-
grăuzen und unter ihnen briiderlich in zwei Theile entscheiden

LIB
mâchte, und zwar die Hălfte fiir den Alexander Murguletz Ehe-
mann der obgesagten Frau Murguletzin, die andere Hâlfte fiir ?
Motzok weil diese von zwei Geschwiestern herstammen .

TY
ist “geschricben worden - Zu. Jassy im 2, Jahre unserer: "zweiten
Regierung den 1. April 7276/1768.

SI
Lupul Balsch vel Logotet hat es iiberlesen

Antioch Ruset
ER
zweiter Logofet hat es iiberlesen.
IV
N | | .
Pe coperta acestui chrizov. se află scris: Nr. 443 fiirstliche
UN

Bestătigung fiir den lonița Murguletz iiber das Gut Michalcze,

worin auch dessen Grenzen inbegrifien.
„Iată şi începutul unui. chrizov din aceeași tabulă a ţării
Nr. 440 din 29 Martie 7270/1763 care ne serveşte ca basă pentru
AL

spița neamului alăturată: Fiirsticher ProzeB fiir den Theodor

Manescu iiber 3/, des Dorfes Michalce: die Streitigkeit zwischen
TR

Theodor Manescul und seinem Schwager Dumitrașco Tabora !

Mazilen aus dem Czernowitzer Distrikt, dann zwischen Ilie und
loan, Sandul, dann "Theodor Mozok, Kinder der Maria, welche
EN

der Kautesch zur Ehe gehabt und Briider der Parascheva Ehe-
gattin des Manescul, welche mit ihm den Theodor Manescul
/C

erzeigt und der Nastasia Gemahlin des Dimitrie Tabora neuer-

dings untersucht, weil der Theodor Manescu und der Dumi-!
traşco Tabora die Erbschaft ihrer Mutter respektive Schwierger-
mutter der Parascheva von den Mozokischen Briidern der Pa-
SI

rascheva forderte. -
IA

Idita Tochter des Nicolai Murguţ etc. ete.

Pentru compunerea acestei spiţe a neamului m'a mai ajutat
U

pe lângă chrisovul tradus, şi izvoarele arătate pe scurt la notițele

din subliniar. 3
BC
 36

RY
tefan Murguleţ

RA
LIB
O
Dimitrie 1669 1)

Nicolai Murguleţ 1)
O .

ITY
5 Cauteş?) II-do voto :
A Zamfira O Teodor3) O A Maria I-mo voto Teodor O Moţoc

RS
OO = ———

VE |

O Alecsandru A Rucsanda ilie O Onvnil O

= — o Sandu
NI
LU

Ioniţă O Camena Georgi O 1925 „ Vasili Mănescu Q - Parascheva A:

RA

Pa A
” S 9
NT

Docsachi Hormuzachi Dumitru Tabără A

"O Ilinca A $ 1853 O Nastasia A O Teodor
. i _ — i ă .
CE

Iordachi Tabără) O ţ 15 Apriiie 1811

I/
IAS

| pr

Na Maria fiica lui Nic. Calmuţehi

Grigori născ. 24 lan. 1792 O 7
U

. =
BC
 37

RY
20. 553

RA
Din cine se trage poetul Petrino?
Vrând a scrie istoria unei localităţi nu poţi evita numele
persoanelor legate de ea. Aşa scriind despre Mihalcea nu poți

LIB
să treci peste Murguleţ socrii lui Moţoc și a lui Vasili Mănescu.
Dar tot aşa nu se poate a nu vorbi şi de alt ginere al Mur-
geștilor asupra căruia a trecut jumătatea cealaltă a Mihălcii nu-

TY
mită Camena. Acest ginere este Doxachi Hormuzachi bine cu-
noscutul proprietar al Cernaucăi, al cărui curte boerească a fost
asilul patrioților români refugiaţi în Bucovina la 1848—1849, EI

SI
a ţinut în căsătorie pe Ilinca fiica lui George Murguleţ moartă la
1853. Căsătoria lor a fost binecuvîntată cu șepte urmaşi, toţi de
ER
mare însemnătate pentru neamul românesc. Ea a redicat ade-
văraţi luceferi pe orizontul nostru naţional, din cari unii au re-
vărsat o lumină foarte intensivă asupra Mihălcii în special. Ajun-
IV
seseră din aceasta căsătorie5 fraţi la vîrstă mai înaintată, anume:
UN

1. Constantin cunoscut din stăruințele sale pentru unirea princi-

patelor,. 2. Eudoxiu fost marșal al ţării cel ce prin colecția do-
cumentelor a remas nemuritor în istorie, 3. Georgie cunoscut din
râvna sa cea exemplară ca preşedinte al Societăţii de literatura
AL

Dimitrie fiiul lui Stefan Murguleţ vinde la 12 Septemvrie 1669 vister-

nicului Ursachi a patra parte din satul Vășcăuţ pe Sirete cu 400 lei bătuţi
TR

(vezi Wickenhauser Horecea pag. 6).

2) Maria sora lui Teodor Murguleţ căsătorită cu Moţoc ear apoi cu
Cauteș avea dela Moţoc trei feciori și-o fiică Parascheva, pe care a ţinut-o
EN

în căsătorie Vasili Mănescu (vezi documentul arătat Nr. 440 din tabula țării),
Cautişenii și cu Icușenii din procesul. Pascalinei cu Costin pentru un hilișteu
(vezi Urechia |. pag. 738). |
/C

2) Zamfira, soţia lui Teodor Murguleţ, vinde lui Calistru episcopului

din Rădăuţi un loc-de casă cu pivniţă în Cernăuţi la 10 August 1729 (vezi
Wickenhauser Horecea pag. 6).
*) Un Niculai Murguleţ al doilea logofăt (vezi Xenopol pag. 334). Ear
SI

un Murguleţ staroste Cernăuţulni la 1690 (vezi Kaindl pag. 4). Un contim-

puran de al acestuia Lupu Murguleţ dăruiaşte mănăstirei în 5 Aprilie
IA

1707 un evangeliu (vezi st. Mănăstire Dragomirna de Ipolit Vorobchevici

pag. 45).
* Datele familiei' Tabără sunt scoase din Calindarul pe 112 ani“ al
U

dascalului din Mihalcea Matei Marcovici (vezi „Șezătoarea“ organ îolcloristic

ce a apărut îîn Fălticeni vol. X. Nr. 3—4 pag. 33).
BC
 RY
38

şi cultura română.în Bucovina. şi ca deputat în camera imperială

RA
din Viena al cărui fiu Eudoxiu “i-a urmat în amândoaue direc-
țiunile acestea, apoi 4. Alecu redactorul gaz. „Bucovina“ rom.-.
germ. din 1848, 1849, 5. Niculai + la 3 Octomvrie 1909 unul din

LIB
cei mai destinși bărbaţi ai. Românilor bucovineni al cărui fiiu
Constantin este deputat în camera imperială din Viena represen-
tând cercul electoral Suceava ear din lunie 1911 marșal al ţării.
Aceasta ilustră familie este nobilitată cu predicatul de baronie,

ITY
Dintre surori una era (a 6.) d-na Elisa măritată după marele logofăt
George Sturza din România vestită ca mare mecenată din Dul-
cești al cărei soţ era pretendent la tronul României, ear a 7. era

RS
Eufrosina măritată după proprietarul Petru Petrino din Rujnița
în Basarabia.
VE
Dacă Doxachi Hormuzachi tatăl a fost proprietarul Camenei
precum vom vedea la alt loc, apoi Eufrosina căsătorită Petrino
- a fost mama poetului Dimitrie Petrino, care a cântat acest cuib
NI

de vechi şi însemnați boeri moldoveneşti, Mihalcea de astăzi,

redicându-o la nemurire. |
LU

Vom schiţa şi aceasta familie prin o figură şi vom vorbi

şi despre poetul Petrino cât permit cadrele acestei lucrări, evi-
tând a ne întinde asupra valorei scrierilor sale, aceasta căzând
RA

în competenţa specialiștilor în literatură.: + -. )

După cum arată spiţa aceasta Dimitrie Peirino poetul a ţinut
în căsătorie pe Victoria fiica lui Teodor cav. de Dobrovolschi
NT

Buchenthal “proprietarul Mihălcii.

Dar el nu-ne priveşte numai din punct de vedere al căsă-
toriei sale, şi nu numai pentru că a poetizat şi cântat Mihalcea,
CE

ci și din causa altor considerațiuni ce-l leagă de aceasta moşie.

Buna sa a fost Elena (care se scriea Ilinca) Murguleţ, .aşadară
“coborătoarea celor mai vechi proprietari. ai acestei comune. Soţia
I/

sa a fost fiica proprietarului acestei moșii pe timpul când era

poetul în culmea parnasului, ear.maica ei descentendă din istorica
IAS

familie a Costineştilor, cari au fost și ei coproprietarii, „moşiei

acesteia, și în urmă proprietarul de astăzi dl Constantin cav. de
Niculiţă al Mihalcii îi este nepot poetului după maica sa Agnesia
sora soţiei poetului, ear doamna Niculiţă, fiica baronuluiV. Stârcea
U

îi este nepoata de soră.

BC
 RY
RA
LIB
TY
.
N
Docsachi Hormuzachi
n. 14782 O + 30 Martie
=
1857 SI Vlinca Murguleţ
A
| 1353
Cristodor Petrino
Oi

.
ER «e
LR
=
3
=
3
v
Se =
IV —
a
=
&
a
zi
ce
S
|
=
o
O
O
3
3
i]
O
îi
9
9
O].
O O
a
<
9
e
Z
9
O
UN 3|:
[3]
A

=
v)
A .
.
„Petru Q Petrino
AL
389

Teodor Buchenthal Pulcheria Costin

proprietarul O Mihălcii A.
| |
9 -
E | |
3
>
>
4

cs | <
25
Ş
a [5
|&
TR =
<
e)

"S
=
v
"9
%
0%
ri
9 |.
=:
„S
EL| -

2,
sp.
—U9l
=|8
e EN 3
L|
£
„=
a
e
>
x
i
£
si
=
5
=:
că
e
=

=
|.
u
|
Agnes Niculiţă A A Victoria fiica 1. T. Buchenthal:
DP

E
A
Bla
A 5 - A /C A O
SI
IA
U
BC
 RY
—
40

Aceasta înpătrită legătură ce-l ţine pe poet strîns de glia

RA
acestei moşii, nu numai că ne îndreptățește, dar ne impune chiar
a ne ocupa de el mai de aproape. Nu se poate, ca Dim. Petrino
să nu fi avut ştire, că Mihalcea a fost leagănul atâtor înaintaşi

LIB
ai familiei sale, așa, încât cu multă probabilitate putem susținea, -
că cântând el acest loc ca domiciliu al odorului său, îl vor fi
petrecut totodată fiori de pietate și respect pentru pământul pe
care vor îi văzut lumina zilei mulţi din bunii: şi străbunii săi

ITY
după mamă. |
Intâmplarea a vrut să ni cadă în mâna exemplarul de
„Lumine și umbre“ închinat de poet socrului său Teod. cav. de

RS
Buchenthal pe care se află scrise de mâna poetului şi câte-va .
cuvinte de dedicație datate din 23 Februarie 1871. După legătura
acestui exemplar, trebue dedus că face parte din o sumă de cărți
VE
legate la feliu. Cred că dacă s'ar căuta pe la familianţi s'ar mai
găsi exemplare semilare. Pe coperta din afară, de pânză roşie cu
NI

literele în aur se află imprimat portretul poetului */, profil, ear pe

pagina a doaua din lăuntru acelaşi portret în profil. Pare însă
LU

că între portretul dintâi:şi între cel de al dolea să fie o diferință

mică de timp, că nu vor îi executate în aceeaşi zi.

cp j
RA

21.
Biografia poetului, scrierile.
NT

Poetul Dimitrie Petrino este născut în comuna Rujniţa din - -

Basarabia, proprietatea tatălui său, la anul 1834. Acest anal
naşterei sale îl deducem din data căsătoriei. El s'a cununat —
CE

după cum arată condica cununaţilor a parochiei Pogorirei Spi-

ritului st. din Cernăuţi — la 26 Septemvrie 1865, având virsta
de 21 ani, pe când mireasa era de 18 ani. Resultă dar anul 1844
I/

ca an al naşterei mirelui, ear 1847 ca an al naşterei miresei.

Dintre scrierile lui Dimitrie Petrino ni sunt cunoscute afară
IAS

de „Lumine şi Umbre“ amintite mai sus, tipărite la 1870, în care

pe lângă „Flori de mormânt“ mai sunt cuprinse fantasii, cântece
de dor, meditări şi suveniri, încă: „Puţine cuvinte despre coru-
perea limbei române în Bucovina“. publicat la 1868, poemul
U

„Raul“ la 1875 dedicat lui Vasili Alexandri, precum şi „Răpirea

BC
 - | 4

RY
Bucovinei“ la 1877, prin care a ajuns scriitoriul în conflict cu
procurorul din Cernăuţi, din care causă nu se mai întoarse: din

RA
România unde ocupa postul de bibliotecar la: universitatea - din
Iași. Inbolnăvindu-se în laşi, se duse la Bucureşti spre a-și căuta

LIB
de sănătate, și acolo își încheie zilele vieţii la 29 Aprilie st. v. 1878
în etate de 34 ani. Osemintele lui fură înmormântate în cimitirul
Șerban Vodă, în partea numită valea plângerii.
Ultimele date (moartea şi înmormântarea) mi le a comunicat

TY
dl Vasili Marco actualminte secretarla centrală băncilor române
din Cernăuţi, student în filosofie, care prepară tesa sa de doc-
torat sub titlul: „Despre viața și importanța lui. Petrino pentru

SI
literatura bucovineană în legătură cu. mişcarea naţională, dela
1860—1870..
ER
Regretabil' e, că mormântul poetului .nostru:nu se știe cu
siguranță care ar îi. La alte națiuni şi cel mai mic capăt de aţă
IV
din îmbrăcămintea unui bărbat de valoare literară ca Petrino să
păstrează 'ca relique sântă. La. Români nici mormântul - nu
UN

i se ştiel!!:.
Las. să urmeze o foiţă ce am publicat- o în. „Patria“ referitivă
la cununia poetului,.
AL

Ceva despre poetul Petrino. .

| Sub titlul:,,Foiţă literară“ „Patria“ din 13 : Maiu st, n. 1909
TR

reproduce din „Junimea literară“ Nr. 5 a. c. o schiță biografică

asupra lui Mitică Petrino. „celui mai mare poet bucovinean“, în
EN

care se zice: „Când el (poetul Petrino) începea a se avânta în

parnasul român, îi iasă în cale ursita lui în persoana unei .fete
a unui baron neamţ, cu care:se cunună în ascuns contra voinţei
/C

părinţilor săi, şi trece în Rusia la Odesa... 1

| Aceasta relaţiune trebue rectificată. Căci. lăsându-o să treacă
aşa precum s'a dat, ea este aptă cu tot: dreptul să înmulțească
SI

învinuirile basate ce ni se aduc nouă Românilor bucovineni, că

nu ni interesăm de trecutul nostru, care neinteresare .contribue
IA

la alunecarea
de pe treapta ce am avut-o între iracțiunile de
neamuri aduse și aşezate pe acest pământ. .
Ursita ce i-a eșit în cale poetului din chestie, nu a fost
U

fata unui baron neamţ, ci a fost vlăstarea unei familii care nutrea
BC
 RY
RA , ,
- 3
LIB . 2.
'
a.
ITY
- - Ă -
, Pa
i
s
i
Y
[ia]
RS e i
ED anii
a.
i

|
cm
-
rea
Al
,
E
ÎN
- -
Ă
:
VE „

D imi tr ie Petrino
"
NI
LU
RA

Poetul
NT
CE
I/
ia
bă
e
-
ame pp
aa
iar d
”
_€ a] -
a

i:
;

Ă
-

pi
EpiICE
i
po
i,
pu
î

po
|
.
.

IAS
- 2 =, = e one ee meet m mem Îme d ie a aa e ea
U
BC
 RY
RA
LIB
TY
SI
-
ER appear
mreana pater
SE
IV me om ea a et
3
mina
N Ap
Ne
a
Sa
a
. UN Da
5a
d

Soţia poetului. .
, i a B i me
dei?
Ce
, Pi DO a : Dre Ă m .
a
|
Î
:
Li
fi
J
Te [4 Me.
ZI ZI
,
—— .
ana eem AL
-
a
Și;
,
-
4

IEIN Sa ai ”
|
i
Pi

E
a

!
pa
d
. î
"

=
Pi
.

Le :
g
Pi

7
>.
.

Dr
i
DEI
TR . | ,
!
- Di
în Să
SE
Na
-
a EN .
:
i
i
Pasii

-" T
/C
;
i
:
„o - “

5 E
5
-
j
i

nasti
.
i
.
Fă
ies
sa
ss
SI
jă
, pă
IA
i
:
U
:
:
.
.
oa
a 2
.
2
Pa
_ PNI
îă
N a e e ei
BC
 RY
44

la vatra sa mai multă dragoste de neam, de românism, decât nu.

RA
„una din familiile ce astăzi se fălesc în adunăria îi români, iar
prin fapte contribue la nimicirea românismului. Ursita lui Mitică
a fost o copilă crescută în spiritul şi în idealurile acelei familii

LIB
„ boereşti, care Pa adus în ţară pe redeșteptătoriul Românilor bu-
covineni, pe“ Arune Pumnul, ai cărei membri mai apropiaţi sau
“mai depăriaţi în spiţa înnemuririi au adus. jertfele cele mai în-
„semnate pentru causa noastră naţională, care numără între rudele

ITY
sale pe aproape toţi creatorii de stipendii pentru școlarii români.
Ea a fost. fiica acelei familii românești din ale cărei legat s'au
„creat cele mai nouă burse, una pentru internatul de băeți români,

RS
iar alta pentru cel de fetițe române din Cernăuţi, care familie,
deşi avea nume nemţesc, vorbea însă și simţia româneşte mai
bine decât mulţi Români de astăzi, așa, încât parohul Mihălcii
VE
de pe atuncea, de prin anii 1850—1880, care dispreţuia” limba
română până 'la atâta, încât — deşi o poseda pe deplin — numai
NI

„prin tălmaci vorbea, se 'nțelege rusește cu parohienii săi români,

numai când era proprietarul moșiei în biserică, numai atunci
LU

oficia românește, Despre acel boer, socrul poetului, a mai rămas

până astăzi amintirea între săteni, că nu suferea să-l tituleze ni-
mene altfel .decât cu „domnul“. De'l avorbea un rutean sau un
RA

german dintre oamenii moşiei, tot numai. „domnul“ trebuia să-i

zică. Aşa dară „ursita“ poetului a fost după tată fiica lui Teodor:
cav. de Buchental, iar maica ei era Pulcheria născută de Costin
NT

(o nepoată .de-a cronicarilor Costin), dela care se trage și legatul

de 300 .cor. anual pentru învăţătoriul ce va instrui pe copiii dela
școala din Mihalcea în limba românească, care cvotă însă a 'curs
CE

mult timp în fondul școlar al ţării din care să plătesc învățători

ce numai limba română nu învăța pe elevii săi, până când fiul
dela sora soției poetului, actualul proprietar al moşiei Mihalcea
I/

dl Contantin cav. de Niculiţă a luat afacerea în mână de a făcut

să curgă venitul legatului amintit acolo unde-i era menirea.
IAS

Și nu „în ascuns“, precum nici nu „în contra voinței pă-

rinților“ 's*ă cuniinat poetul."Ci în faţa a toată: lumea românească
din Cernăuţi, în fața întregii aristocrații ŞI a întregei inteligenţe
bucovinene, pe vremea de achindii ale unei - frumoase zile de
U

toamnă, în 26 Septemvrie 1865 în biserica catedrală din Cer-

BC
 45

RY
năuţi, în care la „Isaia dănţueştete a ploat cu galbeni şi cu soro- .
coveţi printre: zaharicalele sămănate în biserică, încît ochii: şcole-

RA
raşilor români, printre cari se află şi: scriitoriul acestor şire, în
scânteerea lor de bucurie la vederea dulciurilor alese și ale mo-
nedelor de nobil: metal ce le căzură în mână, rivalizau cu scli-

LIB
puirile ce luciau 'din peteala.de fire de aur a miresei, ce se re-
varsa din creștet până la călcăe ca „nişte raze ale soarelui care se
întindeau dela marginea horizontului apusean prin uşa cea mare

TY
deschisă a zidului cu epitaful, „unul în trei ipostasuri Dumnezeu“.
Era o cununie, ca care nua mai văzut Cernăuţul și catedrala sa;
la: care frumuseţa .miresei se. întrecea cu frumuseța zilei pe la |

SI
apus de soare, -și -cu bucuria întregului public, iar mai ales a

ER
băeţilor ploaţi cu bomboane și cu monede. Ear grădina bisericei
neîngrădită încă cu zabrelele de fer ce o încunjură astăzi, era
bucșită de lume, în faţa casei socrilor unde întrase- nuntaşii, care
IV
casă mai târziu se chema a lui Volan, și până nu demult fusese
proprietatea vărului ursitei poetului, a renegatului -Coco Wassilko.
UN

„Dacă o asemenea nuntă se poate să îi fost nuntă pe ascuns,

nu ştim, precum nu ştim cum şi-a pierdut poetul pe soția sa în
Viena, când ea zace dimpreună cu unicul copilaş ce-l aveau şi
cu părinții şi sora ei în cripta familiară din curtea bisericei pa-
AL

rohiale din Mihalcea, unde poetul a vărsat multe lacrimi de du-

rere, și dela care loc și-a adunat multe impresii .pentru poeziile
TR

sale „Flori de mormânt“ precum îşi: adunase în zilele bune din

învecinata grădină de pe „Valea încântătoare“ în care se afla
EN

„Și o mititică casă de sat“ impresiile de fericire depuse în poe-

ziile „Cântece de dor“ din culegerea sa de poezii „Lumine şi
umbre“ tipărite în Cernăuţi 1870.
/C

Dacă proroci se chemau poeţii 'din vechime, şi dacă pre-

zicerile lor despre surparea zidurilor Ierusalimului și ale fericirei
popoarelor erau prorocii adevărate, atunci pentru noi Românii
SI

bucovineni și Petrino a fost proroc.. Căci idealurile sale ca și

pe ale noastre le vedem surpate, răsipite, încât dacă vremile nu
IA

e vor schimba, precum el, așa și noi nu vom avea: parte de

realizarea lor. Ear idealul său cel mai mare în urma pierderei
scumpei sale soții, era, ca de ai săi „,rzormântul să-i fie dat
U

în acea vale în al cel sat“: precum cere el în. poezia sa; .

BC
 40

RY
Mihalcea.

RA
Cunosc -o vale încântătoare
Şi-o mititică casă de sat —
La ele adese în fuga mare

LIB
- Cu îfericire.eu am -sburat,
Sburam la ele, sburam ca vântul,
Și pentru ele uitam pământul !
Pe prispa casei *) eu de departe

ITY
Vedeam pe un înger ce m'aștepta.
“Vale şi casă, aceste toate,
Un 'raiu atunce mie-mi era.
Vale:şi casă, şi-acum mai sunt:

RS
Dar raiul — raiul este'n mormânt!
Ah! pentru mine n'a fost. sub soare,.
Pe faţa lumei alt loc n'a fost,
VE
Decât o vale încântătoare: :
Satul . Mihalcea, dulce — adăpost.
Acolo numai aflam cu dor:
NI

Amor de înger, înger de amor.

Tată şi mumă, soră duioasă,
LU

Și tu orfane pruncule meu,

Carii în valea adăpostoasă Di
Cu mine încă plângeţi mereu
RA

De voi mormântul să-mi fie dat |

In acea vale, în acel sat!
Genele mele nu le va 'nchide )
NT

Nici un prietin, când voiu muri;

„De a mea soarte atunci voiu ride,
Dar la voi încă voiu mai gândi,
CE

Deci voi în moarte să-mi. dați unirea,

Care în viață mi-a dat iubirea !
Căci, ştiu o vale încântătoare,
Şi-o mititică casă 'de sat,
I/

La care adese în fuga mare

Cu fericire eu am sburat.
IAS

Eu pentru ele uitam pământul,

„pu. Deci lângă ele să-mi dați mormântul,
se
U

*) Cel ial sieur semn al unei case — fie chiar boereşti —— de român,
căci la case nemţești prispa nu -se afla.
BC
 a

RY
"Da! Vale şi casă erau pe când scria poetul durerea. sa.
Dar astăzi a remas numai valea, casa ducându-se „cum se duce

RA
totul de pe pământ! Pe la 1880 ea fu dărămată din ordinul
proprietarului de pe atuncea Iancu cav. de Niculiţă-Popovici,
cumnatul. poetului, care-.ţinea în : căsătorie pe fiica cea laltă —

LIB
alți copii nu au fost - — a lui Teodor „cav. de Buchenthal, pe
Agnesia.

22,

TY
Osemintele soției. poetului.

SI
Au remas însă totuşi remăşiţele celor mai scumpe doaue
ființe ale poetului, osemintele soţiei sale Victoria şi ale prun-
ER
cului său Petru Î în Stroieşti, aduse și așezate spre vecinică
odihnă în |
IV
„23,
UN

y Cripta familiară
| din curtea bisericei parohiele din Mihalcea. Alăturea cu corpurile
acestor doaue: ființe așa de mult cântate și încă mai mult plânse,
AL

mai zac în aceasta criptă zidită din piatră vărtoasă, cu o capelă.

de zid foarte masiv, osemintele surorii soției poetului, şi ose-
TR

mintele părinţilor acestor doauă surori, adecă a lui Teodor cav.:

de Buchenthal +; 30 Iulie 1877 şi ale soției sale Pulcheria născută
de Costin ţ 14 Ianuarie 1872. Nu se află însă niciun epitaf,
EN

nici o inscripție care ar vorbi despre ce ascunde cripta. S'au

păstrat însă destul de bine până în present în lăuntrul capelei
/C

deasupra bolţii cu mormintele doauă icoane în oleu pe pâniză,

zugrăvite cu mâna, de 60 cm..nalte şi 45 cm. lărgime, fără pri-
vazuri care au lărgimea de 8 cm., din cari una portretul lui
SI

Teodor cav. de Buchenthal, ear al doilea a soţiei sale. '

„_ „Capela sub care zace aceasta criplă se afla că la 300 paşi
IA

spre Vest în fața casei-:de oarecând ce-i zice postul. „o. mititică
casă de sati, Dacă s'ar trage dela capela cu cripta o linie dreaptă
spre Ost (de unde întră drumul din vale din şosea în sat), ear
U

din. turnuleţul. curţii de astăzi altă linie drept spre. meazăzi (spre
BC
 48

RY
crucea” drumurilor! din :părăul
: Leceneţ), ăpoi punctul .unde s'ar

RA
încrucişa' aceste: doauă: linii, este locul unde a fost :vechia casă
boerească. a Si a
ÎI Ie 24, |

LIB
: ” storia. criptei. |
“ Antecedenţele: zidirii acestei cripte îiustrând referințele jocale
din trecut ale Mihălcii, le vom reda aici pe scurt. 1)

ITY
-Pe la. 1870 -Teodor cav. de:Buchenthal, un om foarte bise-
TICOS, menise suma de, 5000, îl. = 10.000 cor. pentru zidirea unei
biserici monumentale (pe atunci Suma aceasta; valora de zece ori

RS
mai mult. ca. astăzi) la care, -coproprietarii cei lalţi ..să,, contribue
cu, cât vor. VOI, .ear. comuna. isțicală să dee carele și, braţele.
* Acest, 'ofert îl. respinseră,- coproprietarii CU Lazar Grecu (pe
VE
atunci el se scria Constântinovici) în îrurite, pe motiv, că nu pot
concede lui Buchenthal un asemenea merit. NereuşindBuchenthal | :
cu acest proect, se oferi să facă cu acei 500 îl. fără ajutoriul
NI

celor lalţi o capelă în forma şi. mărimea unui altar, la care să

se poată adăoga mai târziu: corpul cel! alt al. bisericei, sub con-
LU

diţiunea, numai, ca: sub acea capelă să fie înmormântate . osemin-

tele, lui şi ale lor .săi. Nici aşa nu fu admis, locul bisericesc
fiind. proprietate comună. e Su
RA

| > Atunci nu-i remase lui. Buchenthal decât să redice numai

o simplă capelă „deasupra. criptei; familiare. ce era provisor făcută
în locul de înainte vreme, În care du. îngropat după ce a murit.
NT

la vârsta, 'de- '16, ani. "Anul nașterei. sale este 26 Ianuarie 1801,
ear comună natală! Dobronouţul din.. Bucovina, la hotarul Be-
CE

sarabiei,, De. ȘI vinit de. pe malul. Nistrului el. vorbea . „aproape

exclusiv. românește,
I/

“Aţi piroprietari.
IAS

„In, cele, premergătoare am arătat, că Mihalcea de astăzi (fără

Camena), â fost moşia lui Vasile Mănescu, acesta. având din că-
1) Anii cei dintâi după aşezarea mea în Mihalcea” discutarea - acestei
anticedențe „era
. la ordinea zilei în comună. Eu am prins: o — după ceo
U

auzisem! de “multe ori — mai “precis din gura lui Vasilică Grecu şi am în- -
seinnat-o în „Condică cronicală“ ai parochiei, de unde o reproduc acuma,
BC
BC
U
IA
SI
/C
EN
TR
AL
UN
IV
ER
SI
TY
LIB
Capela cu cripta.
RA
RY
 50

RY
sătoria sa cu Parascheva nepoata lui Nicolai Murguleţ doi copii,
un fecior Teodor şi o fată Nastasia. Pe Nastasia a măritat-o

RA
după: Dumitru Tabără (originar din Ardeal după: însemnările lui
Leon Dumitrescu) căruia i-a dat ca zestre o parte însemnată de
moşie. ' Acesta a :murit. înainte de soţia sa, căci Nastasia Tabo-

LIB
roaea împarte părţile sale de moșie între fiii și moștenitorii săi.
Intre: aceştia să află și una. Rucsanda “Taboroaea, ai cărei parte
de imoşie 'era evaluată la 872 4$1).. Nastasia ca văduvă să mărită

ITY
după: Teodor: Boşneag. Fiiul -ei lordachi Tabăr?) a ajuns să
fie 'cel"mai-avut dintre boerii de atunci ai Mihălcii. El are numai
'un singur copil pe Grigori n. în. 24 Ghenar 1792, căsătorit în

RS
25 :Februarie 1812. cu Maria fiica „lui - Nicolai Calmuţchi din
Bărbeşti.
. Acest Grigori îşi mărită o Tată, ppe , Safia, după loan Goian
VE
din! Jădova, ear pe a doaua, cu numele Catinca, după Gheorghe
Flondor din Comăneşti.5) Ginerii fiind cu moşiile lor departe de
„socru, își .vor fi luat zestrea în bani, căci moşia să vinde.
NI

„+. Im cartea din tabula ţării tom. IV. să află, cumcă Grigori
Tabără; împreună cu Dimitrie (unicul fiu, necăsătorit) vând la
LU

25-'Maiu' 1844 părţile lor de moşie lui loan de Gafenco, ear

“acesta le vinde la 27: lulie 1845 lui Teodor Dobrovolschi cav. de
Buchenthal. cu preţul. de opt mii 4% olandeji cu zimţi (um. acht
RA

taugend” vollwărtige hollândische Dukaten).: . i

"Buchenthal îndată ce se așază în. Mihalcea, își întinde moșia
cu nani învecinate, schimbă, arondează, și o dă apoi zestre
NT

fiicei ' sale Agnesia căsătorită cu Iancu - cav. de Niculiţă din

Stroieşti lângă Suceava, tatăl proprietarului de astăzi Constantin
CE

cav. de :Niculiţă, carele o va lăsa de sigur unicului său îiu

George. . | a |
: Spiţa neamului lui Tabora . am — arătat- -0 împreună cu a lui
I/

Murguleţ la p. 30. Aici vom arăta spița neamului proprietarului

de astăzi.: d
IAS

i :) Vezi tabula țării.

+2) După călindariul pe 112 ani prescris de dascalul Matei Marcovici din
Mihalcea la 1798 al cărui proprietar afost Iordachi Tabăr, comisar din Mi-
halcea (vezi Șezătoarea de Artur Gorovei, Folticeni 1908, vol. X pag: 33.
U

Totacole,
BC
 5i
Nicuiiţă din lupta sub
- Vasili Il O Bulgarochtonul

RY
Andrei Niculţă 1)
7 marele erou din Macedonia i

RA
N codita prefectulO dela Larisa

LIB
fiul O O îiiu

TY
nepotul său guvernor O al Eladei O nepot

; .

SI
Nicolai strănepot din Rusca, O Acarnania A Panoria . -
. * - ——

ER . ——

4
ii i
IV
„|
N , i | ci - a .
UN

“Dumitru Popovici O “26 Maiu 1828 . AA Ecaterina Pantazi

: 4 ".
!: - /
+ '; N +
AL

Ecaterina Costin A | | O Emanuil, O Nicolai -

| II II
TR

Y
EN

"A Agnesia Buchenthal

/C

; . '
i | =
:
! 3]
k= |< 35 v a
Z

3! ȘI]. £| als i:
s|
iai
*| £I $| £ Z
5 isi = = G
SI

A
SI Fl! <| Z| aA| O Maria fiica bar. Victor Stârcea
A AA O O O ”
IA

Margareta

-
U

_ Janeta
Elena
BC

A OAA:
1) In oraşul de oarecând astăzi sat Niculiţă, se află acuma o şcoală românească ; tot din
Niculiţa se trage familia Dumba, :
 RY
RA
=

LIB
ITY
RS
VE
NI
LU
a

RA
NT
CE
I/
IAS

e ea camera aeetreat ri

Constantin cav. de Niculiţă.

U
BC
 RY
RA
LIB
TY
SI
ER
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI
IA
U

Doamna Maria nobilă de Nicul i ț ă născ, Baron. St ârcea

A
cu cop ii.
BC
 RY
4

„In fruntea spiţei acesteia stă Andrei Niculiţă'al cărui. stră-

RA
nepot este tatăl lui Dumitru Niculiţă. Acest continuător al familiei
Niculiţă în Bucovina este macedonean,
ear numele lui arată locul
de unde se trage. După informaţiuni ce le am dela Români ma-

LIB
cedoneni !) în Macedonia au fost doauă oraşe cu.numele Niculiţa.
Resboaele cele,multe ce s'au purtat prin părţile acelea, au schimbat
radical faţa locurilor. Aşa fură arse și nimicite şi amândoauă ora-

ITY
șele Niculiţă, ear populaţia lor împrăștiată, dusă în bejenie.
"Voi reproduce partea unui articol din „Peninsula Balca-
nica“ 2) privitoare la unul din orașele Niculiţă.

RS
ln luna Septemvrie (1900) însoţit de alţi doi tovarăși, de
demineaţă. am plecat din orașul Hruşiţa şi după cale de 12 oare
prin; locuri. foarte pitorești, am ajuns la renumita: localitate Leni-
VE
topi; unde să văd. ruinele caselor, unde cu 100 ani înainte lo-
cuiau nuniai Aromâni, şi după cum se vede şi “astăzi, orașul
acesta este împărțit în trei mahalale şi are 0 posiţiune admira-
NI

bilă, fiind încunjurat de păduri seculare. Câte-şi trei mahalale

despărțite . între ele de un riîuleţ ce curge din vârful munților.
LU

La poalele. munţilor există numai o biserică pustie, Lenitopi se

află la o. înălțime de 540: metri deasupra nivelului mării.
+ Nu departe de ruinele Lenitopii există un pod _de peatră în
RA

bună stare. Zidirea podului se-vede că este veche -și Ps o lespede

de „peatră” se poate ceti inscripţia: 1547, adecă 353 ani vechime,
Inălțimea - podului e. de 22. metri cu o singură boltă. Acest pod
NT

înlesnea comunicaţia Lenitopii cu cele lalte orăşele din vecină-

tate: Varteniclu, Faşa, Niculiţa, astăzi earăşi în ruine, căci nu
CE

există. nici un suflet de Român acolo. Aceste orăşele după spusa

Aromânilor. Gramașşteni, „pe când erau în floarea lor, aveau: po-

1) Informaţiunile le am dela Olimpiada Toma (Stoma) din Georgea în

I/

Macedonia fiica lui Constantin Biscu dela Blaţ (Vlaţ). Biscu s'a refugiat și el
din Niculiţă dimpreună cu Sterie Dumba tatăl fraţilor Dumba așezați în
IAS

Viena, cu toţii Macedo-Români. Informaţiunile aceste mi le-a confirmat apoi

pe cale scrisuală dl Ion Z. Comănescu univerzitar din București. Pe GzFrey-
tag's Karte der Balkanhalbinsel din 1909 se află o localitate „Nicolica“ la
Nord de lacul Ochrida spre Sud dela Orestia. Oare să fie identică, cu Niculiţa?
U

2) „Peninsula Balcanică II organ al intereselor române din Orient,

Nr. 50 din 17 Decemvrie 1900 ce apărea în Bucureşti sub direcțiunea d-lui
BC

„1. Arginteanu,
 55

RY
pulaţie. număroasă: Leontopi avea 900 de case, Vârteniclu 600,

RA
Fașa 400, ear Niculiţa oraş de frunte, “peste 2000 de
case ..... „ “După - multe evenimente . „petrecute, Românii s'au
„respândit prin. alte oraşe . .. ultima distrugere a susziselor oră-

LIB
“şele s'a efectuit pe la 1821 cu răscoala de pe atunci a Gre-
cilor..... “
Despre cel lat oraş Niculiţa am aflat că pe ruinele “sale
stă astăzi un sat cu acelaşi nume. El este situat în apropierea

TY
orașelor: Ochrida şi Struga lângă riul Drim, cale de opt oare pe:
Jos dela Cruşova, sau 6 oare dela Georgea,

SI
„26. |
ER
Tradiția familiei Niculiţă.
Voind să arătăm ceva din tradiţia Niculiţeștilor din Mihalcea,
IV
trebue să ne abatem cu întrebările noastre pe la neamuri de ale
lor mai depărtate. Intre acestea se află soția mea. La ea este
UN

marcantă nătîngia cu care ţine la numele Niculiţa. Ea' este unicul

copil la părinţi. Şi tatăl ei George Niculiţa născut în Brăeşti (Bu-
covina) pe la 1831, domiciliat în Botoşani.şi mort acol6 la 1899,
AL

nu avea grije mai mare, decât a o face pe fiica sa, ca sub ori
şi ce împrejurări să-şi păstreze numele ei Niculiţa, „căci este
foarte însemnat numele acesta“, este numele unor bărbaţi de
TR

mare preţ în istoria neamului nostru, nume,-de care dacă nu se.

vorbeşte încă astăzi, apoi se va vorbi: de sigur mai târziu.“
EN

Aceste poveţe și le-a însemnat soția mea, şi neavând fraţi,

a căutat să susție amintirea acestui nume pe care cu fală Pa
purtat tatăl ei, autorul poemului „Șezătoarea“1) publicat în „Re-
/C

vista Noauă“ a lui Hăjdău, a multor poezii de pe la 1860—90,

precum şi autorul unui tratat istoric „Amintiri contimpurane dela
Fanar pân” la Plevna“, rămas manuscript.
SI

Acest George Niculiţă era fiiul lui leni Niculiţă care a în-
demnul unor rude -din Bucovina a vinit încoace din Macedonia,
IA

unde-şi lăsase averi mari, se căsători aici, și neputând să o în-

duplece pe soția sa să'i urmeze în patria lui, o aşeză dimpreună
U

1) keprodus şi în „Parnasul Român“, culegere de poezii, Braşov 1892 .

pag. 201—212,
BC

m e
îi
A
 _50_

RY
cu . copilițele sale la moşia Brăiești pe care . o. cumpărase, şi
furând pe unicul său fiiu, pe George în vîrstă

RA
de 5 ani, îugi
cu el spre Macedonia. Fu ajuns însă de soția sa la: Galaţi şi
întorsîn . Bucovina unde a murit pe la 1840, îngropat fiind

LIB
lângă biserica din Stroieşti lângă Suceava.
Ei bine, acest leni Niculiţă era strănepotul lui Andriaş Ni-
culiță — aceasta avea totdeauna în gură socrul meu — al unui
mare erou. Tot socrul meu susținea că este originar . din orașul

ITY
Niculiţa învecinat cu orașul și lacul Ochrida și Presba.1)
„Eroismul naţional a fost tradițional în aceasta familie, ai
cărei urme o aflăm în istoria neamului nostru încă prin . secolul

RS
al X. Istoria aminteşte despre „Archiva Niculiţeştilor“,2) archiva
unei familii din Larisa înrudită cu Kekaumenos, despre care se .
zice (în sublinear) „Şi după nume şi după purtare acești Niculiţă
VE
nu pare a îi de origine greacă“. 3) | .
Numele acesta se ivește prima dată în lupta Bulgarilor cu
NI

Vasilie al Il. ucigătoriul de Bulgari — vezi Kedrenos ÎI. pag. 452.*)

Mai târziu sub domnia lui Constatin X. Duca în anul 1066
un
LU

Niculiţa prefctul dela Larisa se pune în capul

re-
voluţiunei româneşti, vezi Kekaumenos pag. 66—73.
Edi-
torii lui Kekaumenos numesc familia Niculiţă „bulgaso-vlachică“
RA

(vezi prefața pag. 5). „Noi credem că e românească ŞI vom

căuta
să o 'dovedim altă dată“, se esprimă Schumberger 1. c,
pag. 638,
Apkuwy Tv Bidywy “Edaoş, der den charakteristischen rumăni-
NT

schen Namen Nixodirţa, Nicoliţă, fiihrt... zice N, lorga în Ge-

schichte des rumâănischen Volkes. 5) |
CE

„1). Așa susţinea și dl Ilie Pantazi din București om

de peste 70 de ani,
descendinte direct al familiei Pantasi arătată la spița
neamului Niculiţă, care
ştie aceste lucruri dela socrul meu. |
*) DI Dr. Iancu [. Nistor istoriograt, profesor pentru istoria
I/

Europei orien-
tale la univerzitatea din Viena, a avut amabilitatea a mă
îndrepta la izvoa-
rele acestor date, precum la un tratat pe care Pa
IAS

publicat di-Gh. Murnuîn

Convorbiri literare vol, XXXIX pag. 102: „Când
și unde se ivesc Roniânii
întâia dată în istorie,“ |
2) Ibidem.
ui
| i
*) Toate datele aceste le reproduc după Gh. Murnu din Convorbiri
Literare. .
U

|
5) Tom. 1. pag. 99.
BC
 57

RY
4

In ,;A6yos vovdbarnrizos npâs cusihea anexat la-Kekaumeni

strategicon' et incerti scriptoris de. officiis libellus . ad. B. Vas-

RA
silievskij et V.: Jarustadt, Petersburg 1896 anonimul nostru, ne-
potul lui Niculiţă, care sub acest împărat a fost guvernor al

LIB
Eladei, ne comunică următoarele, „pag. 995:
„Bunicul meu Niculiţă după multe osteneli în Slujba Ro-
maniei (imperiul Bizantin) a ajuns şi Duce alElad ei, ca resplată
din partea stăpânirei pentru. credinţa sa. Aceasta numire „domnia

TY
peste Vlahii din Flada“ s'a întâmplat în anul 980, “(Aceasta este
totodată cel mai vechi document istoric nu numai amintitor de

SI
Români ci şi bogat în învățături pentru noi. El ne învață că Ro-
mânii erau în secolul X. în Elada, că aveau o poziţie politiceşte
ER
deosebită în acea țară, și că nu se confundau cu cealaltă: popu-
laţiune indigenă slavo-greacă, supuşi propriu zişi ai domnului
din Larisa. Dar sub Elada nu se mai înţelege Grecia: clasică, ci:
IV
tema (Yen) ce cuprindea Grecia. de. Nord (afară de Etolia și
Acarnania) împreună cu Tesalia și Eubea.
UN

„Şi mai departe: „Părțile muntoase .ale Tesaliei . poartă nu-

mele de Vlahia (de prin veacul al X. (4 Ev. “Edo Biayia). In
veacul al XIII. în Nichita Honiate se vorbeşte de peyăim Biayia,
AL

precum .o numea Beniamin de Tudela. Far vestitul rabin din a

doaua jumătate a secol: XII. prin.Vlahie înțelege întreaga Tesalie
cu înălțimele ce o încunjoară, în oposiţie cu regiones Graecorum,
TR

şesurile despre Grecia propriu zisă.

Mai târziu numele Vlahia îl înlocueşte cu cel oficial „Thesaliat:
EN

până la venirea Turcilor. Aceasta este. „terra Blacorum“ din Pind.

Acarnania ca și Etolia, ca și tot Epirul şi toată Macedonia
aparțineau pe atuncea — cel puţin în părțile lor cele mai mun-
/C

toase — la pământul locuit de Români, care fu numit ceva mai

târziu pezpă Bhayia 1) (după Kekaumenos pag. 74), ear astăzi poartă
numele de. „Palia Vlahia“ precum ne spune Weigand în opul său
SI

„Die Aromunen“ Leipzig 1895 vol: II. pag. 282 citat la Murnu.
Cât despre Niculiţa, care s'a pus la 1066 în fruntea revo-
IA

luţiunei românești, precum am amintit mai sus, apoi întâmplarea

1) Vezi Convorbiri Literare vol. XXXIX București N-rul din Februarie
U

1905 pag. 97 tractat de Gh. Murnu: Când și unde se ivesc Românii în-
tâiaşi dată în istorie,
BC
 RY
58

așa s'a petrecut:. Constantin. Duca (1059—1067) . suindu-se pe

RA
tronul Bizantin cel moştenise dela loan Comnen, întrodusese
dări foarte mari. Vlahii din Elada neputându-le suporta, să în-
dreaptă cătră connaționalul lor pe care soarta ”1 favorisa de

LIB
ajunse 'protospătar la .Larisa, cu numele Niculiţă, de-l provocară
să li fie conducător în răscoala contra împăratului: „Sau dus
toţi: (Vlahii) la olaltă la dânsul, şi "l-au aclamat domn și cap
al lor, şi “l-au rugat să.li dea poroncă şi povaţă în tot ce au

ITY
de făcut“.1) Ca om de încredere a stăpânirii, Niculiţă nu a putut
să accepte aceasta propunere. Dar insistând mulţimea, el o linişti
cu promisiuni spre a avea timp să ceară dela Duca reducerea

RS
sarcinilor. Duca însă nu cedă. Dar Vlahii nu continiau cu ame-
nințările, așa că în cele din urmă el trebui să .primească a li fi
VE
conducător. Aceasta situaţie o descrie N. lorga pe scurt aşa: „Bei
“solcher Gelegenheit sind auch treue kaiserliche :Diener, wie z. B..
der Nikoliţă, gezwungen sich ihnen anzuschliessen, so'stark
NI

sind ihre Drohungen.“ 2)

“Revoluţia se desfăşură. şi făcea progrese amenințătoare.
LU

Conducătoriul -nu încetă în timpul acesta a raporta la Bizanţ

despre. starea critică în care a încăput, promițând că va face
toate chipurile să liniştească spiritele îndată ce -li se vor uşura
RA

sarcinele. Duca în cele din urmă promisă împlinirea cererilor;

pacea fu restabilită ear el chemat la împărăție. -Aiti însă nu fu
dat în temniţă, ci în vederea prudentei săle purtări lăsat pe picior
NT

liber, şi abia după patru luni dat în judecată patriarchului care

îl declară de -nevinovat. Cu toată nevinovăția sa însă trebui să
plece în esil. Dar 'esilul nu-i fu îndelungat. In faza din urmă Ni-
CE

culiță ni apare sub împărăţii următori ajuns ear la vaza și cinstea

din trecut. El s'a așezat din nou la Larisa, unde „necredinciosul
comandant al cetăţii. Serviae reintegrat în drepturile moştenite
I/

dela bunicul său fostul guvernator al Eladei.“ „In aceasta slujbă

ne întimpină el sub Constantin Duca în 1066, când isbucneşte
IAS

răscoala Românilor în Tesalia, zice Murnu. ?)

1) Ibidem pag. 611—619. E
2) „Geschichte: des rnmânischen Volkes“ von N. lorga,, Gotha 1905,
U

pag. 94.
3) Convorbiri Literare XXXIX pag. 587.
BC
 RY
59

De altfeliu reproducem - tot din tractatul lui Murnu: că

RA
autorul „strategiei“ vorbind despre Kekaumenos bătrânul, îi zice
cuscru (GvpzeYepos) al bătrânului Niculiţă; că un Niculiţă: era
strateg a lui Vasili II. Bulgarochtonul la 980; că acest: Niculiţă

LIB
era guveinatorul Eladei şi bunicul autorului anonim de care s'a
vorbit :mai. sus; că la 1001 sau la 1003 pe fiiul lui Niculiţă bă-
trânul îl găsim pus de către împăratul Șamuil în fruntea garni-
zoanei de Servia, cel mai însemnat punct de. întărire dintre Ma-

TY
cedonia şi Tesalia. Vasilie al II. încunjorând Servia, în urma unei
împrotiviri eroice, Niculiţă trebue să cedeze numărului; se predă,

SI
“ear împăratul îl ia la Constantinopole * şi-i da rang de 'boerie;
Niculiţă scapă, vine ear la Simion, împresoară de nou Servia.
ER
Dar Vasile: se repede cu toată oastea în valea Bistriţei, îi sileşte
să despresoare cetatea și să fugă.: Niculiţă e prins şi trimis în în-
chisoare la Constantinopole,-dar scapă, şi-la 1018 luptă--pentru nea-
IV
târnare cu cea mai mare înverşunare în -contra domniei Bizantine.
“Familia Niculiţeştilor fruntaşe în aristocrația Tesaliotă, avea
UN

după Ana Coninena (ediția TeubnerI. pag. 169) moşii lângă

Tricala „moșiile lui Delfina“ de unde se scria (pag. 68, 18) Nxo-
Autâs 5 Acypwâs. Numele familiar însă dovedește că obărşia lor .
AL

„este a se căuta în Niculiţă de unde câte unul se vor îi mutat.

cu şederea în decursul timpului unde ia. chemat interesul sau
TR

ocupaţia. |
Ajungă aceste notițe, pentru a îndegeta originea Nicu-
ifeştilor.
EN

27,
/C

Obârşia familiei Niculiţă.

La curtea din Stroieşti, care este moşie și: locuință: baştină
_a Niculiţeştilor din Moldova, astăzi din Bucovina, atâta să ştie,
SI

că tatăl lui Dimitrie Niculiţa era din Rusca în .Acarnania.

Dacă vom ţinea sama acuma de ceea ce zice Kekaumenos
IA

la pag. 74: că ramurile Vlahilor se lăţiau în Macedonia și Epir

de sigur până la munţii Etoliei şi Acarnaniei, apoi trebue să
U

punem că și Rusca va îi fost în „munţii Acarnaniei: locuiţi. de

BC

ramurile Vlahilor:
 _60_

RY
"In tamilia socrului meu însă se susține cu
precisiune, că

RA
Niculiţeştii atunci abia au părăsit tîrgul lor Niculiţa,
când acesta
până la temelie îu prefăcut în cenușe, împrăştiindu-se
'care pe
unde a apucat.. :

LIB
Ear la curtea din Stroieşti se află -un monument, care ştie
să ne spue mai mult decât oamenii de astăzi. Este - crucea de
asupra mormântului lui. Dumitru Niculiţă și a soției sale Flefteria.

ITY
Inscripţia cu litere slavone și cu scurtările obicinuite
pe
timpul când s'au săpat, sună astfeliu:
|
;>I5. Ch. Ni. — Ca,

RS
Sub aceasta sântă cruce odihnesc robii lui D-zeu Dimitrie Ne-
culiță von Popovici, sofia sa monachia Elefferia. S'au căsătorit
la anul 1771 cu Ecaterina fiica, lui Constantin Pantazi
VE
și sofia
Dachina născ. Isăcescul din Suceava... Trăind la un: loc
până la
anul 1827 Dechemvrie la 23. Născut din f eladii părinţi
. Necolae
NI

Neculiţă, maica Panoria, strănepotul lui Andrei Neculi

ţă, săvăr-
„Șihdu'se din viață la anul 1828 Maiu 23.
LU

„ Aceasta .pe partea din faţa spre Ost. Ear din partea opusă
spre Vest se află. următoarele: a a
„În satul de veci al Său Stroiești, tinutul Sucevei
RA

(Bucovina),
S'au așezat aceasta sf. cruce de fiii săi Emanuil
iși Nicolae la
1. Maiu 1837 spre vecinică pomenire, Amin 1
NT

Aceasta inscripţie arată foarte mult. Mai întâi, că

Ecaterina
după un trai conjugal de 56 ani, se călugăreşte,
primind numele.
monachal Elefteria. Acest caz de călugărie, după
CE

desfacerea unei
căsătorii îndelungate, nu .este rar pe atuncea, el
este o marcă a
“timpului aceluia superreligios. i
Apoi bărbatul ei care moare la cinci luni mai târziu,
I/

adaoge
pe lângă numelede familie Niculiţă şi epitetul
„Popovici“, Nu
știm care să.fi fost ansa la aceasta adaogere de
IAS

nume. Credem
însă a nu da greş, dacă vom opina, ca tot înclin
area religioasă
O va fi cauzat. Năzuința de a marca cât se poate
convingerea
sa religioasă în care nu se va fi lăsat întrecut
nici de fețe bise-
U

riceşti, îl va fi hotărit a purta și numele Popovi

ci, pe care nu-l
aflăm nici la tatăl şi nici la străbunul său,
BC
 61

RY
Incât despre vocala „e“ din prima silabă a numelui în locul
lui „i“ cu care îl scriu vechii scriitori. „Nexohrbâs“, se va observa

RA
numai, că precum poporul așa şi inteligența română nu prea
face deosebire între „ne“ şi „ni“.1)
Crucea (|) din epitaf va fi zicând că părinții lui Dimitrie

LIB
nu sunt în viaţă; dar urmată de cuvântul: „eladii“, indică probabil |
că în al Eladei pământ li s'a stîns viaţa. .
Bătător la ochi în acest. epitaf este: „strănepotul lui Andrei“,

TY
Trebue să fi fost Andrei acela un personăji foarte marcant, dacă
răstrănepoţii din o ţară așa depărtată să provoacă la el, voind a
eterniza amintirea, că părintele lor îi e strănepot. La esplicarea

SI
acestui punct ni vine în ajutor tradiția familiară arătată la pag. 56,
Andrei zis şi Andreiași Niculiţă a fost de sigur un mare erou
ER
în luptele de emancipare a Românilor macedoneni de sub jugul
împilătorilor, și numele lui trebue să fie însemnat undeva prin
IV
„cărţi, de oarece se provoacă la el urmașii ca la o autoritate,
Alt document este următoriul decret de nobilitate:
UN

„Nos Collegium Statuum Regnorum Galliţiae et Lodo-

1 meriae Ducatumque Osvicimiae et Zatoriae sub. -auspiciis
" augustissimi piae memoriae losephi II. Romanorum Impera:
AL

toris benignissime esectum supplici petito Dumitro Popowicz

Incolae Circuli Bucovinensis nobis sub praesentato 12-ma Au-
TR

gusti 1799 Anno exhibito, annuendo visis ac lectis authenticis

in consequentiam altissimarum de incorporatione Nobilitatis
Circuli Bucovinensis ddto 14:to0 Mensis Marty 1787 Anno ema-
EN

natarum Zitterarum Patentalium praecipue $-o 6-to praescriptis

Nobis. reproductis Documentis notum testatumque facimus
supplicantem Dumitro Popovicz Incolem Bucovinensem sem-
/C

per pro Majillo seu Nobili reputatum fuisse, eodemque nobi-

litari Titulo legăliter ad presens :uti.et gaudere, In quortim
SI

2) În rugăciunea „Tatâl nostruit - se observa foarte, tare, că cei mai

mulţi zic, „.... cea de .toate zilele dă-ne.o nouă“, în loc de „dă- -ni-0.“ Aici
IA

"se ia forma: acusativului îîn loc, de dativ. Şi precum aici, aşa și în multe
alte :
frase şi locuri. Ear patronul zilei a „șesa din luna Deceimure unii îl scriu ș1l
pronunță Nicolai, ear. alţii Neculai, fără să stee : „cineva la îndoială
asupra
U

identicităţii numelui acestuia,

o :
BC
 62

RY
omnium maiorem fidem presens testimonium manibus propriis
subscripsimus et sigillum officiosum: apponi jussimus.

RA
Datum Leopoli die 19- -ma luny 1800 Anno.
Ioannes Comes de Gaisruk m. p. Leo Bratkowsky m, p.

LIB
| Reg. “Galliciae orientalis Gubernator et
de statuum Praeses.

Ex Sessioni Collegii Statuum Regnorum

Galliciae et Lodomeriae..

ITY
Lucas de Subraniec Dambsky m. p.
Excell. Statt. Gall. secret.
Co. p. Osinsky
SE 252.

RS
Vidit Regiae Provincialis Bucovinensis Tabula
Tsernovicii die T-ma Februarii 1801. -
VE
„de Dragossi m.p.
'Sigil.
NI
LU

Vidit Bukowiner Kreisamt und ist gegenwârtiges adeliges ZeugniB in

dem Cathaster der Bukowiner 'Edelleute gehărig vorgemerkt: worden. | ;
Tserernowitz, den 3-ten Hornung 1801.
RA

Basilius Apsan m. p..

Secretariuis,! A

Aceste doaue documente: inscripția de pe cruce şi testi-

NT

moniul de . nobilitate confirmă și întregesc ştirile ce le susține

„tradiţia cu atâta siguranţa despre trecutul familiei Niculiţă ; câte-şi
CE

trei. sunt verigi din lanţul cel lung al istoriei acestei ilustre familii
româneşti cari ni dau. dovadă netăgăduită, cumcă Niculiţăştii din
Bucovina se trag dela cei din Elada sub care însă nu este a''se
înțelege Grecia clasică, ci „Yeua ce să întindea peste Tesalia și
I/

Eubea cuprinzând şi părţile muntoase ale Etoliei şi Acarnaniei,

numită î £ Edoaă Baza, sau peyaq Bhazia precum O numeşte
IAS

Honiate în veacul al XIII.

In sprijinul, acestei aserţiuni +vine: „semper pro mazillo” seu
«
Nobile reputatum îuisset, Va să zică: Dumitru. Niculiţă care nu
U

ştim din care motiv și-a pus numele Popovici, cu toate acestea
BC
 6

RY
nu uită nici în patria sa noauă că este de vița nobilă, Şi -stărue
__să menţie 'aceast drept al său cerând a-i îi codificat îndată ce

RA
partea Moldovei în care să așezase a trecut la Aiistria, după
cum "i-a fost .recunoscut și în Moldova. "Pentru trupina nobila
a acestei familii mai vorbesc doauă împrejurări: căsătoria și

LIB
averea. i Da
Cel ' dintâi Niculiţă din Bucovina îl aflăm domiciliat în Su-
ceava, ear apoi proprietar a moşiilor Stroieşti și Stupca, unde fiii

TY
și nepoții săi escelează prin sprijinirea intereselor naționale şi
prin marinimositate. Căruia din Românii bucovineni nu-i este
cunoscut. bunăoară boeriul lorgu Popovici din .Stroieşti 21) El a

SI
fost cel :mai mare: sprijinitor și incurajator ale întreprinderilor
noastre culturale prin cari şi-a câștigat loc de frunte în1 pomel-
nicul mecenaţilor Români bucovineni. ER
Dumitru Niculiţa . se căsătorește la 1771 cu Ecaterina Pan-
IV
tasi fiica Dachinei Isăcescul. Atât. Pantasi cât şi Isăcescul sunt
familii aristocrate, Păntăzăștii erau boeri cu moşii prin Moldova,
UN

Basarabia şi Bucovina. Isăcescu era de asemenea .viță: veche

boerească, După anexarea Bucovinei, îl ailăm ca proprietar al
moșiii Ilişești.. Ei bine, a întră un străin, un vinit din alta. țară
în o familie aşa de ilustră ca acea a Pantasi-Isăcescului pe acelea
AL

vremi, este dovadă că ginerele trebue să fi fost și el din neam mare.

Aceasta .reesă şi din combinaţiile conjugale de mai târziu.
TR

Deja fiiul lui Dumitru, Emanuil Niculiţă se însoară la Costin,

Cine a fost Costineştii însă ştim prea bine; va îi mai la vale
vorba. de ei. Ne vom convinge că a jucat şi ei în istoria Româ-
EN

nilor rol aproape asemenea celui al Niculiţeştilor din Megalo-

Vlahia, . rol. care îndreptăţea. la alte popoare la. cele . mai mari
/C

onoruri din stat, şi la titlu ca cel de conte sau de duce, Și în

adevăr Niculiţa a și fosi duce, și anume duce al Eladei
precum am arătat la pag. 59, ba mai mult chiar, un Niculiţăa
SI

fost „Domn“. şi „cap“ al Vlahilor din Elada după cum ne spune

istoriograful Kekăumenos.
IA

1) Unchiul proprietarului de astăzi al Mihălcii. : Alumneul „Junimei“,

a societăţii academice din Cernăuţi ?i-a ceternisat numele în cartea „Bărbaţi
U

mariai Neamului", şi i-a scos chipul pe cărţile sale postale sub Nr. 7...
BC
 64:
—_—_—

RY
26.

- Costin.

RA
De Costineşti a mai fost vorba până acuma. l-am întâlnit
în Spița neamului poetului Petrino, unde am arătat că
soacra

LIB
poetului era Costin de a casă. In spița neamului actualu
lui pro-
prietar găsim pe alta. matronă din familia Costin pe :soţia
, lui
Emanuil Niculiţa-Popovici. Costineșştii ştim că au stăpâni
t în Mi-
halcea (Spasca) o parte de moșie cu pădure până pe

ITY
la 1860, 1)
cărei.aşi astăzi încă îi zic: „Pe-a lui Mutencu“-,Na Mutenc
ovim“,
fără să ştie de ce. Mutencu, nepotul. logofătului
Miron Costin,
care și el tot Miron se chema, căsătorit :cu Casandra Cuza co-

RS
misoaea, *) era mut din naștere, îi ziceau „Mutu“, ear
urmaşii lui
nu numai că se porecleau de alţii. 'Mutenco, ci. samănă
a fi ac-
ceptat defectul tatălui. lor. ca nume. familiar, precum
VE
acceptase
înaintaşii lor Mironeștii numele Costin.?) Acest Mutenc
o așa dară
precum și urmaşii săi au stăpânit în Mihalcea-Spasca
o parte de
NI

"moşie:pe care îşi trimiteau vara tamazlicurile

cu vite la păscut,
"ear earna sloboziau de pe .ea prin dosul „Țeţânului,
prin Hliniţa
LU

peste apa înghețată a Prutului — căci Prutul pe

partea Buco-
vinei în toată iarna este îngheţat:de umblă pe deasup
ra lui cu.
carele încărcate și mână cirezi cu vite fără nici o grijă — cu.
RA

săniile lemne.de material pentru uneltele economice şi lemne

de foc. Va să zică sunt și Costineşti. una -din familiile ce au
avut rol mare în destinele Mihălcii
+ petru
, care! cauză trebuesă
NT

ne ocupăm și de ei în presenta scriere,

_*” |
Moşia lor, la care li este șederea din vechime, este
Şipe-
niț pe şesul din stânga Prutului în Bucovina,
CE

acolo unde fu
întimpinată de Moldoveni oastea leşească compusă
din Mazurii
*) Aceasta s'a contopit apoi în moșia lui Buchenthal.
*) Vezi, Bochotin de
I/

F. A. Wickenhauser, Wien 1874, 1, Heft pag.

45 et 46. | |
3) Vezi Miron Costin -
IAS

Opere complete de V. A. Urechia, București

1836, pag. 249, unde: să zice că Pătraşcu cămaraşul a contin
uat cronica -
“tatălui” său, lui Miron, ear la pag. 260 se zice că Nicolai,
Miron Costin
născut pe la'1632 4.1692 Decenivrie, îndată „după
ce “și logodise fiii, pe
Nicolai.cu fata Ducăi Vodă, pe Petrașcu cu Safta fiica lui
Dimitrie Cantemir
U

„omorătorul său.
|
BC
 _&_

RY
de; Mazovia ce'i vineau în ajutor 'regelui . Albert strimtorat în

RA
codrul Cozminului. Șipenițul Va stăpânit oarecând un Witdold
al cărui chip călare pe cal se află zugrăvit pe un părete'al bise-
ricei din Lungeni (Lujeni), £) o 'rudă a lui Iepure.

LIB
Mai târziu 'se.atlă aceasta moșie în proprietatea lui Miron
Costin, carele. a. primit-o zestre cu soția sa fiica hetmanului
Balic: care fu decapitat. Dela Miron. Costin cercă să -o scoată
prin judecată Dumitru lepure cu alte rude ale. sale. Dar Dabija

TY
Vodă „hotărește .că atât Lungenii cât și Șipenițul remân a. lui
Miron Costin, cu chrizovul din 12 Maiu 1662. | |

SI
Intăilea din familia Costineştilor pe care ni-l arată istoria,
este “Alexandru Costin. Acesta la însoţit pe Vodă Barnovschi la
ER
Constantinopole, îu: închis acolo cu alţi - boeri și. eliberat apoi
ca să îngrijască de îngroparea lui Barnovschi la Iunie 1633—1635.
Alexandru Costin îl: însoțește de asemenea pe Moisi Movilă la
IV
Leşi. Alexandru are doi fii, pe Velicico Costin fost hatman
și pe Miron logofăt, apoi staroste al ținutului Putna și par-
UN

calab al Hotinului. Judecata cu Iepure a purtat-o .pe când era

parcalab.. Soartea lui Miron Costin este legată de soartea :Dom-
nului Duca Vodă. El a fost tot .timpul mare .logofăt (Grof-
AL

kanzler) al acestui Domn, şi nu eși din logofeţie, decât prins de .

Poloni cu Domnul său la Domnești, după întoarcerea sa dela
asediul Vienei și învingerea Turcilor acolo de Sobieski regele
TR

Poloniei. Duca Vodă îu dus apoi la Polonia, unde şi muri (Mart

1685). Ear credinciosul său logofăt M. C. reținut de Ștefan Pe-.
EN

triceic pe care îl așezaseră. Polonii. în scaun, îu reţinut în lași,

„de unde a emigrat apoi și el în Polonia. Aici a scris M. Costin
“la 1684 Iulie poemnl său istoric în versuri polone: „Opisanie
/C

ziemi Motldawskiej i Multafiskiej“ dedicat regelui

loan III. pe care îl numeşte al său „binefăcător“ (Dobrodziejowi).
După avinerea la tronul Moldovei a lui Constantin Cantemir,
SI

prin” lucrarea lui Șerban Cantacuzin al Muntenilor, ajutat de bo-

iarii pribegi la curtea Munteană, Costinii reîntră în Moldova, dar . |
IA

M. Costin vine foarte scăpălat, şi | a avut Cantemir Vodă îîn milă

1) Vezi Wickenhauser Bochotin pag. 52, dar numele satului se scriia şi
U

»Lungenii i Şipeniţa“ în copia unei hârtii din Iași 8 Iunie 1819 vezi. Urechia
BC

tom. |. pag. 734.

5
 6

RY
şi cinste, numindu-l staroste la Putna. De asemenea “i-a primit

RA
Constantin Cantemir şi pe copiii lui Miron C. bine, logodind
chiar pe fiica sa Safta cu Pătrașcu fiiul lui Miron. Dar nu mult
după logodna aceasta aplicarea lui Cantemir către Costinești se

LIB
schimbă întru o ură neîmpăcată. El dă ascultare intrigilor țăsute
de dușmanii acestei ilustre familii şi-i decretează la moarte crudă.
Lui Miron Costin i se tae capul la Roman în: Decemvrie 1692 la
demândul lui Constantin Cantemir. Fratele său Velicicu, îndură

ITY
aceeaşi soarte: i se tae şi lui capul la laşi. Motivul decapitării fra- -
ților Costineşti este înalta trădare, de care ei însă nu au fost vinovaţi.
Nicolai fiiul lui Miron Costin este ginerele lui George Duca

RS
Vodă (celui dela asediul Vienei 1683 care a lucrat pentru scă-
parea creştinilor alăturea cu Șerban Cantacuzino Domnul Mun-
VE
teniei),!) el a fost la 1701: hetman, la 1705 vornic ţăriide sus,
la 1710 vornic țării de jos, la 1711 mare logofăt. -
Nicolai Costin a moştenit pe ambii sei fraţi: morţi . fără
NI

“copii, a dăruit la 1703 moşia Volcineţ mănăstirii Barnovschi

zidită de străbunii săi.
LU

Neculai Costin ţ 1712 Septemvrie, Costinești din vechime,

se scriau Kwerau = Costân. 2) !

1) Ca preot la capela română gr.-or. din Viena |. Lâvelstrafe 8 am

RA

dat idea în Octomvrie 1910, ca zidindu:se biserica, să i-se pue chramul

„Înălţarea sântei Cruci“ în amintirea crucii care s'a- aflat după retra-
gerea oștilor turceşti pe locul unde erau postați Moldovenii şi Muntenii.
NT

Căci atlasem dala deputatul vienez Ernst Schneider, care arată un interes
viu pentru totul ce e românesc, cumcă crucea lui Șerban Cantacuzin este
păstrată: în capela din susul parcului împărătesc din Schânbrunn pe locul
CE

numit Gatterhâlzel Wien XII. Am peligrinat la acel loc însemnat împreună

cu soția mea și cu candidatul pentru profesura istoriei române dl loan Gră-
mada, și am aflat capela. Dar crucea nu mai era acolo! Ne-am convins însă,
că şi drumul ce duce pe lângă capelă,se chiamă Cantacuzinogasse. DI Gră-
I/

mada s'a pus imediat pe răsfoit prin cele biblioteci, și a aflat o literatură
prețioasă despre purtarea creștinească a domnilor români înrolați ca 'vasali
IAS

în armata turcească, în biblioteca municipiului vienez precum şi în biblioteca

curții imperiale. In special a aflat decopiată crucea lui Cantacuzin de lemn
de stejar foarte artificios lucrată, cu o inscripție: bogată, despre care desco-
perire a şi înaintat comitetului bisericesc o dare de samă, promițând că va
publica un studiu în chestia aceasta. Crucea însă-și să se afle acuma în pă-
U

strarea mitropoliei din Blaj. 7

BC

2) Vezi opere complete de V. A. Urechia Bucureşti 1886 t. |. pag. 291.

 6;

RY
Miron Sulger sau Clucer trăia încă la 1632

RA
LIB
Costin la 1623 era deja postelnic _.
Toma Cantacuzino vornic: | și apoi hatman
Iftima A Safta nepoata A lui Balica , O

TY
Să Ş
39 3|8
a 8 a

SI
-SSA A Iordachi O Alexandru Costin
SR
n. 16332)ISO Safta nep, Iacomesei5) A
' / «ol: |

ER z

Sa
Ş

2 î|5
8|-

9 >

ze]
ZO |
IV
Ileana fiica lui Ioan Vodă Movila A Miron Costin $16911)0 "O | O
, TA Dumitru
UN

: N
N
i :
i i Elena f.1. Duca Vodă
AL

Logofăt Petru + Muntenia O Nicolai

O + 1712 A -
TR

AI Serdar Ioan O Safta sora A vorniceasei

O

= =
38|.
UA oa
ao
EN

Sale
o Ul
o-
sE|E Ss !
OY 6
| = 3l'a d
- =Elg Z „
Casandra Cuza A. O O Ilinca A
/C

1) Catrina fiica lui Toma Cantacuzino căs. cu Velicico Costin vezi

Urechia pag. 286. Nicolai și Velicico Costin nu avură urmași, loan a lăsat
SI

în Bucovina pe Miron Mutu.. |

2) Vezi Urechia tom. I. pag. 300.
IA

% Vezi Urechia, tom.|. pag. 329.

1) Vezi Urechia tom. 1. pag. 340.
Spiţa neamului scoasă din Opere complete de V. A. Urechia tom. |.
U

pag. 287.
BC

5*
 68

RY
De cu început: numele lor'era Miron.. Costin şi Miron

RA
e una şi aceeaşi familie. Miron Stolnicul şi-a măritat o fată după
un Costin. Alexandru Costân dă fiiului său mai mare pe lângă
numele său de Costin şi pe acel de Miron, în amintirea bunului

LIB
său după mamă. Moșia baștină a Mironeştilor a fost Sârbii
și Dreslavele. Unii cred că și Costina din Bucovina, dar nu se
află documente pentru aceasta aserțiune. |
Vom reproduce textul din V. A. Urechia despre originea

ITY
familiei (acesteia) pag. 282: :
„Cele mai vechi documente cari menţionează ori de Costini
ori de Mironi, sunt: Unul din 1392 Martie 4 dela Roman Vodă;

RS
al doilea dela Juga Vodă fără dată; al treilea din 1433 Martie 4
dela Stefân IV. fratele lui llieşi; al patrulea dela 1435 Decemvrie
dela același Iliaşi' şi Stefan Vodă; al cincilea din 1443 Martie 30
VE
tot dela Stelian IV.; în toate aceste urice este vorba de Costin.
Ce împrejurări: urmară nu ştim, dară dela a doaua jumătate
NI

"a secolului al XV. până către finea primei jumătăţi a secolului

XVI-lea nu mai întâlnim numele: Costin în nici un uric. Reapar
LU

Costinii în documente, apoi, când sub numele Miron, când sub

acel de Costin“... . (ba încât priveşte pe urmaşii lor din Buco-
vina, chiar sub numele: Mutenco, precum ' s'a văzut mai sus,
RA

adaogem noi).
După mamă, Costineştii sunt de: doauă, ori de viță prin-
ciară, odată după Ileana î. |. loan Vodă Movilă soţia logofătului
NT

Miron Costin,. ear a doaua oară după Ileana f. |. Duca Vodă

soția cronicariului Nicolai Costin.
Corespunde credem rolului ce la jucat pe teritoriul Mihălcii
CE

familia Costinilor, aceasta mică schiţare a ei, precum şi cadrelor

acestei scrieri. Căci rolul istoric ce Pa jucat Costineștii la poporul
român e prea mare, e prea înalt încât să ne incumetăm a'l atinge.
I/

EI să află pe larg şi minuţios tratat în valorosul. op: „Miron

Costin opere complete de V. A. Urechia, Bucureşti 1886 etc.
IAS

„De adaos ar fi, că astăzi se află numai doauă vlăstări băr-

băteşti, cu ale căror apunere să închee spiţa bărbătească a Costi-
neștilor, Aceştia sunt: Dl Emanuil cav. de Costin domiciliat în
Cernăuţi, holtei în vîrsta de peste 50 ani, și vărul său dl major
U

Dim. Costin din Bucureşti, care are o fiică, dară nici r un fiiu,
BC
 69

RY
Mison
e Costin (0 logofăt mare n.| 1630 $ 1691

RA
Păi

LIB
Ioan serdar şi O hătman vezi Urechia tom. I. pag. 743

TY
O Nicolai jicnicerul - Miron mut fiind nu a reclamat moșiile Mironeşti cz i se cuvineau
frate mai mic au avut 4 -] şi a remas numai cu Lungeni și cu Şipeniţ, Ear nepotul său Du-
fiice. EL 'au avut 36 moşii mitru urmărindu-le, după trecere de 40 ani, perde judecata în

SI
unile întregi, altele părţi favorul cumnatului ,său de vară logofătului Costachi. Ghica prin
(pag. 735) în Moldova şi sentinţa laşi 1819 Martie 10 (vezi Urechia pat, 124).
în ţinutul Hotinului,

e
O Manole Costin Mutenco
E . |
- ER
IV
UN

N . . i . . ”

“Toniţă Costin” O. A O Dumitru Costin Mutenco 1) Catrina Flondor A:

soţia lui Ilie |
Cracalia N - -- 54
3] . =] 3] 3
> Ş| s5| 2
9 a 5 E a].
AL

, „ =|. S| 8] Ales: £
At 35|=] _l
5]
a
| 3] 8]
35| &lza|
Sia
az]
Es Sl
GI.
ș
| =] $| £| £|.5| Slesl else 2.
zl zl al 8 zi! alzzi clasii <l:
TR

O O O O O AAA AAA
Acești 10 s'au despărțit frățeşte la 1838 şi. 1842 și au făcut asupra în
voelii un act.la Cernăuţi Martie 1844 prin 'care Costineşti fac schimb cu Tuşa-
neskii. Vezi „Miron Costin Opere complete“ de V. A. Urechia tom... pag. 738.
EN

Dumitru Costin O | : A.
ma , .
/C

i 3 |
.9 =

= 3ZI a> ,. :
|= - = =
o o 22|: :

5 & â
SI

A OA O A A
IA

| ce E O
Să, 9 - Ş = e -
e|o = = ” S "e
[5 a Sa [3 a 2 E:
=|3 2 2|> s|% zl £|_ e '9 cs
sa €£ 35 Sisu lu gs slz | 2].3 5
U

Za 313 213 212 ElZ 3 o

IE < FI al. Al mile = HI - pd
O A A A A O O 0: A A
BC

1) Dumitru Costin fiiul lui Manole, nepot lui Miron mut din naştere, strănepot lui Ioan
Costin, prestrănepot lui Miron logofăt cel mare a vremei de atunci (vezi Mărtuia Divanului mol-
dovenesc Iaşi 1759 Decemvrie 20 (31) Urechia pag. 728.
 70

RY
29...

RA
Măneştii. |
| Dintre toate familiile câte au stăpânit Mihalcea nici una nu a
lăsat atâtea urme de viață pe acest petec de pământ, ca Măneșştii.

LIB
După Murgești Măneştii sunt aceia: ce se află mai des prin
archivele autorităţilor.
Provin prin aceste archive şi Moţoceştii.

ITY
Dar Murgeştii şi Moţoceșştii aparțin numai istoriei acestei
moșii, au stăpânit-o, sau au viețţuit: în ea, astăzi însă nu li trăeşte
numele pe aici. Nu este un singur individ în comuna nici prin

RS
apropiere, care ar respunde la numele Murguleţ sau Moţoc.!)
Pe când numele Mănescu este foarte bine representat. Sunt aşa
de mulți cu acest nume, încât este garanţie că nu va dispărea
VE
curând. Incepând cu Vasili Mănescu, care samănă să îi avut o
viaţă îndelungată, încât a ajuns să-și vadă pe fiii fiilor săi, pe
cari i-a înzestrat cu părți de moşie egale cu ale celor 4 copii ai
NI

săi dela alta mamă, cei mai mulți Mănești au lăsat câte mai
mulți urmaşi. Din ei unii scăpătând materialminte, au fost îm-
LU

piedecaţi a părăsi comuna natală, şi astfeliu viața lor este legată

de petecul de pământ moştenit. Acest moment trebue prins cu
condeiul de oarece în special în ; Bucovina- părăsirea familiilor
RA

băştinase din comune 'li dă acestora O întățășare cu totul străină.

In satele răzeșeşti mai cu samă tineretul școlit dispare. Cei
cu carte își află pânea în alte părţi, ear în locul lor vin străinii
NT

de se așază. Străinii aduc alte obiceiuri şi altă limbă; impun .

patriei lor adoptive alt timbru. Pe urma lor apoi să grăbesc pro-
pagandiștii ideei ucraine a înmulți, a întări, Şi a răspândi carac-
CE

terele importate, silindu-se a li imprima legitimitatea autochtoniei,

şi a le reclama ca proprietate strămoșască inherentă locului unde
au infiltrat-o.
I/

Metodul acesta la ei este sistem prin care în mare parte

IAS

au reuşit să proclameze Bucovina de ţară ruteană, care.Gferă toate

condiţiunile recerute a face parte din idealul lor” “stat Ucrain
pentru al cărui creare se cheltueşte muncă uriașe. Ideea ruteană
astăzi este sprijinită de sus ca mijloc pentru asigurarea terito-
U

1) Moţoc se mai află prin comunele rezeșești de peste Prut,

BC
 Ti

RY
iului politic esistent, Sprijinul acesta însă în realitate se folo-
seşte spre alt:scop. Și un viitor nu prea depărtat va dovedi, că

RA
calculul celor cu-pânea şi cu cuțitul a fost de tot greșit; că nu
au avut noroc în alegerea celuia căruia i-a dat partea cea mai
mare. Dar Românul are șepte vieţi în pieptw'i de-aramă, și dacă

LIB
va pierde una din ele, cele șese o vor pune la loc— vor zice
ai noştri. Poate! Dar nu toţi sunt așa de optimişti.
Despre originea Măneştilor nu se poate vorbi precis. Dar că

TY
se trag din boeri mari, pentru aceasta sunt destule dovezi. Așa
titlul de nobilitate, cuscria cu familii ilustre, averea, tradiţia.
Tradiţia spune că se trag din Moldova. Din cât și Bucovina a

SI
fost oare când o parte a Moldovei, părerea aceasta ar fi nimic

ER
zicătoare. Dar în gura poporului bucovinean Moldova este iden-
tică cu România de astăzi şi astfeliu sub cuvâutul „din Moldova“
este a se înţelege. din o parte mai depărtată a României. De fact
IV
sunt în România o mulţime de localități cu numele Măneștii,
încât tradiția nu va fi fără temeiu. |
UN

Aşa este o comuna!) Mănești în districtul şi judeţul Buzeu,

plasa Slănic cu 290 locuitori.
Măneştii, în districtul Prahova, plasa Filipeşti cu 1372 lo-
AL

"cuitori, ocolul 'Ploieşti.

Măneştii în districtul Dâmboviţa, plasa Vâriurile cu 779 locuitori.
Ca nume la 25 familii din România.?)
TR

In cartea „familii boereşti“ de Lecca, scrie:

„Basarabi dela' Mănești, ramură a principilor Basarabi. Auto-
rul lor este Mihnea cel Rău principele Munteniei, 1508—1510.
EN

“In privinţa filiaţiunei: acestuia să presupune sau că e Vlad călu-

.
Pi

gărul V. Basarab 1481—1494, sau a lui Drac6 armașul de Mă-

/C

neşti. Acesta trăia pe la finea secolului XV. ca stăpănitor al

moşiei Măneşti din Prahova, pe malul Cricovului, unde „pe o
culme mai sămeaţă a coastei sta „pe la 1500 cetățuia lui Dracea
SI

armașul din Mănești“. 5) |

1) Anuarul general al României pe anul 1908 de C. 1. Brailoiu pag.
IA

197, 309, 686.

) Tot acolo 500.
3) Vezi Odobescu viaţa şi domnia acestuia precum şi lupta Măneştilor.
U

contra Bassarabilor. Mihnea cel Rău pag. 46).

BC
 12

RY
Cronica anonimă a Valachiei ni spune că Mihnea cel Rău
era fiiul Dracei: Armașul, Fiii -acestuia sunt: Mircea Ciobanul.

RA
Doamna lui e faimoasa Chiajna fiica lui Petru Rareş. La moartea
bărbătului pune. domn pe. fiiul ei Petru Șchiopul care domni în

LIB
Muntenia 1500—1567, ear în „Moldova 1574—1580, apoi 1582
până 1591. |
Al doilea fiu al Ciajnci este “Alexandru al II. voevod Va-
Jachiei, 1567—1577 în urma lui. Petru. Fiiul său e Mihnea Tur-

ITY
citul. Fiiul 'său-e Radu Mihnea voevod.. Radu fiiul lui. Mihnea
are doauă fete: una soția lui Moisi Movila voevod al Moldovei.
Alexandru Cuconul fiiul său n. 1608 domni în '1628—1630 în

RS
ambele. ţări. Contimporan cu' tatăl său în Moldova până la: 1627
domneşte în Valachia. Avu fiu pe Radu. din Mănești la Con- .
stantinopol. Fiiul. său e Udrea logofătul, care locuia la moșia
VE
părintească Măneştii. Fiiul său era Barbu Mănescu care trăia
pe la jumătatea secolului al XVIII. Fiica sa e Smaranda căsătorită
cu d-rul Silvestru Filitis, avu fiu pe Dimitrie
NI

Filitis Mă-
nescu. Acesta căsătorit cu: Elena Asachi,. fiu Apostul. Mă-
LU

nescu; muri fără copii.

Portretul alăturat arată pe un “descendent al acestei vechi
familii. Este dl Isidor cav. de Mănescu despre care s'a vorbit.
E| este actualminte” posesorul moşiei „Petriceanca“ 1) de lângă Hli-
RA

boca (cunoscuta staţie a căii ferate). A: iost căsătorit Cu vara sa

„ Aglaia Balasinovici din Vasileu, fiica. Pulcheriei suror€i lui. Con-
NT

„stantin Mănescu dela care i-au remas cinci copii, patru băieţi şi
o “fetiţă. Este bărbat cu spirit de întreprindere, căruia are a se
mulțămi scoaterea acestei lucrări pe care a sprijinit-o material-
CE

minte. A doaua soție a sa este doamna. Elena de Simig, fiica

contelui Wolainschi, proprietara moșiilor Mihuceni și Chicera din
Bucovina. Aceasta fiind supusă maghiară, soţul înainte de cu-
I/

nunie s'a făcut şi el supus ungar, lăsându-se adoptat. de un

anume Brosan, .aşa, că de drept ar avea să se scrie -Mănescu-
IAS

Brosan. Dar numai el, nu și copiii săi născuți înainte de

acest act; Ii a Si a
1) Care se numea înainte vreme „„Petriceni“, aşa în un uric de hotăr-
nicie din anul 1767 în documentele lui Callimach de lorga | Bucureşti 1903.
U

(Kaindi pag. 214) unde se zice „Petriceni pe Sirete“,

BC
 RY
RA
LIB
+

TY
“

- 4

SI
i

s
«
=
Da

r Da. a

!
E
«
i

N
1
E
Dă
-

.
1
ER
..

,
sa
IV
! me
:; <.
: . Sa
UN

; i -
ţ
?
” 3
ur 7
, | A
fi

Da “sl
|; ii
AL

i
| |
: !
: i

! |
TR

y i
1
,
. i
- ,
E i
EN

! 4,

.
/C

3
.
SI
IA

i
+

- A nor ntz pacea me nana dalome roada nin aseza mai

Isidor cav. de Mănescu sen,

U
BC
 _u_

RY
Alt Isidor cav. de Mănescu (junior), al cărui chip îl arătăm,
este un văr de al celui dintâi, fiiul lui Mihail a lui Leon Mă-

RA
nescu, un tînăr, câre.a escelat prin rara sa deșteptăciune şi stă-
ruință. A remas orfan de părinţi în copilăria sa cea mai fragedă,

LIB
dar a ştiut să înfrângă toate pedecele ce-i ieșiau în cale, să lupte -
chiar în contra rudelor sale, careîl povățuiau să nu pășască
pragul şcolilor mari, să se mulțămească cu o chemare
mai joasă
ce să poate ajunge mai repede şi cu mai puţină osteneală. EI

ITY
însă, de și copil orfan, nu s'a lăsat abătut dela ţinta pe care
şi-o .prefipsese. A intrat în gimnasiul din Cernăuţi unde a fost
cel mai escelent elev prin toate opt clasele, și: luându-și baca-

RS
laureatul, s'a înscris la drepturi. După terminarea facultății juri-
dice dela universitatea din Cernăţi. a întrat în serviciul țării ȘI
într” un timp relativ scurt a ajuns rangul de comisar. ,
VE
30.
Spiţa neamului Mănescu.
NI

Eată spița neamului care arată cum se trag urmaşii lui

LU

Vasili Mănescu dela aşezarea sa în Mihalcea (prin căsătorie)

pănă în zilele noastre. Ea a fost compusă de parochul Casian |
Tomovici, pe la 1870 comparată de mine cu notițele adunate din gura
“lui Vasilică Grecu care erao cronică vie a tuturor-risamurilor boe-
RA

reşti din Bucovina dela incorporarea 1 ei' cu Austria pănă pe la

1890, şi întrodusă în condica cronicală a parochiei Mihalcea.
NT

Moşia Mihalcea s'a împărţit între cei 12 nepoți și între cei

patru copii neligitimi a lui Vasili Mănescu, așa dară în 16 părți
egale numite stâlpi, aşa ca fracțiunea X/16 a devenit de atunci
CE

„unitate. de măsură teritorială la câmp, la pădure, la imaș, şi a

trecut ca atare şi în cartea funduală (Grundbuch).
Numele șterse înseamnă că respectivul moştenitor : şi-a
I/

vindut partea şi nu a lăsat urmaşi în aceasta comună. Aşa (1)

a vîndut şi plecat. în lume. (6) a vîndut 1/, către Lupu Braha,
IAS

1/, lui Chirilovici, ear alt 1/, lui Michail Constantinovici - și lui
Boşneag. Aniţa căs. Cocoreanu a vindut partea către lacubovici
(Camena) şi s'a dus la Banila. |
Zoiţa căs, Arapu a vîndut partea sa lui Tabora și lui Dunca.
U

Pe partea ei stă casa fostă a preotului Tomovici şi a lui Mihail Braha.

BC
 RY
RA
LIB
TY
SI
ER
IV
UN
AL
TR
EN
/C
SI

NI
IA

*
Isidor cav. de M ănescu. jun.
U
BC
 76 -

RY
|
zur )!da[au viţos
nu

MDEUOL “LED

RA
Uinda1d EPOA Jiuouea) 311)
1 2d IIZL [ 1891u7 1 20ț0W un '0e “ded u 1owog * OSSI El EPOA nses nout [ M[ E e oruoA a1etu d90țoW (3:&
'zE Bed 1514 34290104 Hod ap e UINUOBEI t211]s BUZW IZaA * 6091 tuţultșur |! [nog 10po3L un 2d (,

căs. după Zota, “și-a vindut partea de moşie

= și s'a dus în lunte

LIB
AY
—

ȚITIEALE
2 OoToma Mănescu
ănescu

u măr. după Braha din Costești

ITY
a măr. după Simion Boldescu din Moldova

=
<«
e
PIE

RS
o

lordachi Tabora O S
wO 2 ZĂ
IU012

- cu Petru Tușinschi
G Dmăr. , 1. 3ș ag
1) a XI
VE
— Ps P7.]

z 2
[n12

3 măr. după Braha din Moldova 3 Z

= N pfiicălegttimă| £
“B3[N33N

o O loan Boşneap / j Anastasia: =5

N
NI

, : =:

O (2 20joy
-ndllinca căs, cu loan Reus 3 p
9 D Rd =
. , . a ..
LU

„ nEcaicrina căs. cu Sorocean

IZA

2
sD AR =
=
O Ș
tB10[

=II
—

e.
RA

o D join3an huor 1np eo YI

O[lunqeI]s 3 JS)de ui“

Y up n3210 aeze1 m] PIN nd nosouejy 1opoaL O

; [
Michail Mănescu căs. cu Bonteș 7 A
= O A )
NT

Ecaterina căs. Georgi Tuşinschi

. - . . .

= D 8=:
=

i
>
>

. zZ
CE

Zn Aniţa căs. Cocorean

SD $
52)

SI
AR pMaria căs. Tăutul din Prisăcăreni
I/

= n Zoiţa căs Arap din Tărășeni

=
—
IAS

= pElis. 1. voto Dobrov.-Buchental

> un, voto Vasilie Roschip din Bes:
v
U eâur

eso
a
BC
 (iN

RY
Adi | i
Toma Mănescu O Lat A î. 1. Bontăş

RA
ă
| . i
_ si
- .
pe
y 3

.
5] ss
= |o
E = [3

LIB
Psia 3|E
s
5] ls
O O, |
Nicolai O NE o 5 A f.1. Arap din Tărăşeni

TY
a
>
9

SI
S 3 E = Ea g
s i a & 9 =
= E = 5 9 S
A A A O O O

Ad 3. | a
i
IE
ER |
Lupu Braha O din Costeşti ' - ", fiica'lui Vasili A Manescu-Varvarici
IV
cs
UV
o
e.
zl=
UN

N s|g. -
| = -
Iordachi Boldescu a furat'o S|£ 3 , 5 Teutul
O cun. Moldova O O - O A
- . LI - -
AL

3 ss &| |
5 =! 39| f.1. Andrii Buchenthal!)
2 = E], A Michail O .
8 22|. s|i :
3 O |. 3
TR

De. . eg "4
x — —_

<S a= = | <2
A A A £| 3] O loan
Y 5 35|.5] £
EN

$ 5 S| :
u) = Rl.
A O A
/C

Ad 4, ,
Simion Boldescu Manescu-Varvarici
A
OO

3 ,
SI

5 e
wm =
9 - =
câ :z
< s 3
IA

|= 5]= 9

vezi ad 3.
U

1) Ear Andrii Dobrovolschi-Buchential a ţinuto pe Elisaveta fiica lui

Mănescu. Ai
Teodor
BC
 RY
RA
LIB A Elena

O Vasili Boşneag
N
N
N
ITY 2z
N
N|
Maria £, 1. Calmuţchi

)
(e vIjosut[oA < E.
RS

yş
din Bărbeşti i)1

9
"seo eIputxalV O

|
dHIes0ă 7
A

:3

pag. 33.
10pPU0] 181020
“jespo tour) < VE
UE *A“[[ NUI
“en “A *j ELEV
Q5. *Spa LLIOPIA 3 <Q
3 nposui$n 1q
rSiSoy '$nea NI IDICUNULISUOD = "BUD 'S2> ere

Nicolai Boșncag O
O
+ naunq
“Pulo *spo zoruo3[> ut -

vol. X. Nr. 3—4

LU ErzIz10,
78

BepzoO O
5 .

Boşnea g& din Gropeni

PIE d. vapuexalV
Imueiug 3 <
< .
RA a VȚISUISNI, “A “1
ără

< = O SNa “A “[ LHLW

eAOpef “utioD IIS
NT
ri Tab

UCOŢ "SPD Ves 3

UtOI O
'9“
O

Constantinovici-Grecu
RIoaINO?
Grigo

1) Vez i şeză toarea

=
CE UOLIt[] O

O
I/

Ioan al. Teodor

N
a
IAS

Ad 8. a)

Ana
06 U

Ad 8.
Ad 5.
a= a
BC
 79

RY
f

Ad 8. 'c)
a
Maria Boşneag Cuparenco

RA
Semaca O Braha O A

. 9

3 S

LIB
£ = 2lo 9
5 as 3 a
“a EEla Ş
Iordachi Pounel, Valeva . pă ==I5 <
O - A A A
Oa
Alexandru O Ecaterina Cuparenco A î. |. Vasili

TY
za
= =]; —

5[$ E =

SI
| „2 o o
2|E
SS A
i
3
E]E 2S] 3
>
A
1)
a
O.
ER a
O
i
O
IV
A8.0:) N |
Nicolai Tomorug în Valve
UN

Victoria Paunel
o
AL

! ,
anca „O cu „Q
TR

Emil consilier de tribunal, Suceava Isidor în 'Valeva

EN

Ad 9.
Ilincz Boșncag2) loan Reus cav. de Mârza din Igeşti
A
/C
Rus Constantinov.
_ Parascheva căs.

Reus
Qlordachi

Grigori
SI

până.
ollie

Râpta a Botuşana
IA

OS eorzi
Teodor
U

A
BC

Clementina mâr, llarion Boşneag

 Y
80

R
“Ad 10,

RA
Ecaterina Beşneag . Soroceân din Ropcea.
A O

,
|
. 2.
da]
o 5
£s
g
<3

LIB
' (=) Ss "& 8
E. 22|.
a Gl
$0 Ş
„5VW
“Fi , 90 5 PI
= S . Ie i =
9 [bisei —— =
U Qi]. Se o
O Bal 28 a
Antioch, Ropcea O O A A A

ITY
!

Ana Braha, Ropcea A. Sorocean O Vasili, Mihalcea

O

RS
- E E

20
= .
5].
.— ”-

2 &£ 3
Sofia Frunza O A =
IVE
A O O A O Dimetrie Reus
UN

Ad 11. A
Mihail Mănescu Bontăş
O. A
O
AL

= | o
Z £
£ > -
& d
ss | .
CS kŞ
o .—
> | n N.9 Ă
R

Sl ss] 2
Volcinschi Tărăşeni
sl
=|
2]sl 3
£
£&
NT

9 O O
|

Elisaveta Semaca, Muşiniţ

O Leon recta loan
CE

'9 . cs
2] 5 =|S| +.
£
.u

Susana Reus | =] XE
din Igeşti =la
|sl = 2]a| %
A Stefan O: O U = PE w a
= Ee|l.3 „a 9 o
I/

S| ȘI. E] sl 3] 9
= «|. =] 3 3| =
ma
Sofia Tuşiuschi A,
Boll Bus
OAAAAA
IAS

» Pa

L
N
Ss
U

„O
Isidor comisar
BC
Y R
Georgi Tuşinschi

RA
Aglaia Braha A

O Teutul Pris ăcăreni

Smaranda Tabora din Verbăuţ

300
O

=
LIB 153100
pisuieio
1N[27U09 *3 EuoIA
AQ
A

snay aepaor
ITY no *SB3 LIIZW
Zopa

eiuoâna <
ÎNPIULAŢ uIPG
< ee d zies
| „Ecaterina

RS Sned "sto tuVv

11. voto
loan O

r3IO
ae “TEAOPIOW ul nosoul O
P3S2powW IVE<
-ZW “Seo thoZ
eiunAnID a

10po2L
DIPd O
20p!SI
O
UN VŢOSAEOLEA”L LUV
“PIOW ur epruO
AL
Constantin O
<Q
| pet euaa
0 (N
=

- Dimitrie procuror O
ȚoMOI ” R nNISIULW

l-ma voto
"9
<
ȚELODIN "St> eijrS
1023 + IE1057N9 NT e
CS
=
UEOIO
t11410d < IA
z
o CE

A
I/

N
Mânescu

| Maria
av
app O
v
O
IAS

Mănescu
unoăna
O

Nic. Balasinovici
Iordachi
ULI[N] O
U
)
|

A
2
4

Ecaterina

Ad 14,
Ad 12..
10510
BC
Ad 11.

4
+
 32

R Y
31.
Familia Grecu.

RA
Un rol însemnat în destinele Mihălcii joacă și familia Grecu.
Un descendent de-al acestei familii, * Dionisi cav. de Grecu, stă-

LIB
pănește actualminte la 200 fălci din aceasta moşie. Ear vara
sa Pulcheria recte Profira, fiica lui Lazar Grecu căs. Ședlovschi
are la 150 fălci. Aceste doue părți stăpănite de Grecu, redică
numele acesta— după avere— la al doilea rang în comună.

ITY
Afară de aceasta. numele Grec îl aflăm și la Mănești, dintre ca-
rele al doile Mănescu care se aminteşte între moştenitorii Mur-
guleţeștilor, cu numele Teodor ţine în căsătorie pe fiica lui Lazar

RS
Grec din Roşişa. Tot din Roşişa (Roşiţa) este şi buna fraţilor
Lazar, Vasilică, Gheorgi ca archimandrit Ghedeon, a capitanului
Dimitrie supranumit lenachi Grec, a Casandrei Semaca mama
IVE
doamnei directoare Săvinescu din Botuşani, şi a Anei soţiei lui
Vasili Boşneag din Mihalcea care trăeşte încă având virsta de 86 ani.
1) Tușinschi. In Istoria Moldovei acest nume îl aflăm întâia oară la
UN

1497 între oamenii de frunte căzuţi în robie din Leşi în batălia dela Cozmin.
Acolo să scrie „Tucinschi“. Tradiţia locală susţine că sar trage din Lublin.
Fiind căsătoriţi cu fiice de boeri moldovenești prin atâtea secole, li-a remas
numai numele leșesc, sângele şi convingerea fiindu-le româneşti.
AL

2) Boșneag să chiamă un sat şi o pădure în județul Ialomiţa din Ro-

mânia, vezi toița din „Gazeta Bucovinei“ „Nr. 36 din: 19 Maiu 1892 scrisă
de prof. Ștefan Ştefureac. N
R

3) Pe un Volcinschi îl aflăm alăturea cu un 'Stroescul proprietar a unei

părți din moşia Șubraneţ în hotar cu Lenţăştii în chrizovul lui Constantin
NT

Nicolai Mavrocordat Vodă dat în Cernăuţi la 1743 lulie în 7, vezi Bochotin

de Wickenhauser pag. 113. Ear o Catinca Stroescul măr. Volcinschi era pro- .
prietara părții de moşii din Stroeștii de sus pe la 1850—1880, care comună
CE

să numeşte astăzi Gogolina de lângă Noauesuliţe.

1) Moţoc era Medelnicer, vezi Xenopol istoria IV. pag. 334.
2) Murguleţ Nicolai al doilea logofăt, vezi Xenopol istoria IV. pag. 334.
3) Teodor Murguleţ proprietarul Stăneştilor, vezi Kozak „Inschriften
I/

der Bukowina“ pag. 124.

1) Stefan Murguleţ cade la Cernăuţi în lupta ce o deteră tătarii şi căzacii
IAS

contra moldovenilor, el era om foarte binevăzut la curte, vezi Kaindi pag. 10.
5) „Balasinoviţ“ era un sat pe apa Sucevei, dat mănăstirii Horodnic
prin uricul fraţilor Ilie şi.Stefan datat din Suceava 15 Iulie 1439 după
Ynanuuku B. A. Marepianbi ans ucropin... MockBa 1887 pag. 26. Astăzi
U

familia Balasinovici să află atât în Bucovina cât şi în Moldova ca proprietari

de moşii.
BC
 Y
j 83

R
Maria Grecu, soţia lui Iordachi Constantinovici. este marcantă

RA
Şi prin aceea, că urmaşii poartă, numele ei de familie pe lângă pre-
dicatul de nobilitate ce'l avea ea dela părinţii săi.
Alăturata spiță de neam va desluși acest fact:

LIB
Iordachi Cărăuș- Constantinovici
O . A Maria f, |. Lazar arecu din Roșișa.

ITY
RS
- Mihalachi O | Parascheva
IVE f. ]. loan Reus, Igeşti A

E =2] g
Zoiţaf. |, "Vasili Grec 9
„din Pancat) O " O Bi
A O Lazar O O « e A A
UN

= .
| E E
D > Pa
A Verdeş O O A Ana Roschip
AL

4
A . ş u
Pulcheria. căs, Şedlovschi 2 Z
R

ba: o
5 5 Catinca Goian
Arcadie O O O
NT

1) Vasili Grec din Panca, tatăl Zoiţei, se trage şi el din Roșişa,

Aşadară Teodor Mănescu, Iordachi Cărăuș-Constantinovici

CE

şi Lazar Cărăuş- -Constantinovici țin fiice de-a lui Grecu din Ro-
șişa. Grecu este lă Mihălceni așa de însemnat, încât iau nu, nu-
mai soţii din acel neam, ce îşi împrumută la urmă și numele lui,
I/

cu toate că Cărăuș-Constantinovicenii au dreptul să poarte un

nume cu mult mai frumos, curat românesc, după cum ne vom
IAS

convinge din istoria familiei Grecu scrisă de ginerele ultimului

Grecu, de Georgi Dumitrescu de Benedicta fost mandatar în
Mihalcea, tatăl lui Leon Dumitrescu care mi-a predat mie,
"nepotului său dela soră, tradiția familiei sale, pe care o redau
U

pe scurt: |
BC

0*
 Y
——
S4

R
32.

RA
Originea familiei Grecu |
Dumitrescu 1896, nepotul lui Mihalachi Grecu
după însemnările lui Leon

LIB
din Roșișa.!)

Patru frați: Lazar, Mihalachi, Vasili şi Gheorghe Mazian

sau Mazieri au mers pe timpul domniei lui Vodă Vasili Lupu
- la laşi la domnie să ceară scut pentru cerezile lor de boi pe

ITY
care le aveau. Aceștia patru frați veniseră din Trapezunt, de
aceea li zicea Grecu, şi așa au rămas pănă în ziua de astăzi,
Dela domnie primiră povaţă să se ducă la muntele Țeţina de .

RS
lângă Cernăuţi, acolo vor afla îndămânare bună, pășune îmbiel-
şugată și apă de ajuns. Veniră dar tuspatru cu cirezile lor la
Roșişa de astăzi, unde se aşezară făcânduşi patru case. Cu
IVE
timpul trei din ei se mutară în alte părți, singur numai Miha-
lachi remase în Roşișa,. şi casa lui a stat în forma ei originală
până la 1888, când primi alta formă de acoperimânt, remâind
UN

- neschimbaţi numai păreţii cei vechi din lemn de teiu cari cu-
prindeau cinci odăi destul de spaţioase şi foarte înalte. La 1900
casa aceasta a trecut în proprietatea notarului c. r. Petru Isă-
AL

cescul din Cernăuţi dimpreună "cu o porţiune de pământ Și cu

alte lucruri, între cari o bibliotecă „cu cărţi -foarte vechi de ale
"bunului meu, și între ele un manuscript „Istoria Moldovei“ scris
R

pe la 1800—1820, pe când alt manuscript să fi remas la dl pro-

NT

fesor Dr. loan Sbiera.

“Acei patru frați Mazieri aduseră cu sine patrusprezece
familii din Ardeal, pe care le aşezaseră, de cu început prin
CE

bordee, în Roșişa. Cu ei dimpreună vini şi o soră a lor, după

care -se luă un anume Movilă din Ardeal — numit mai târziu
Cărăuş, care se căsători cu ea. După obiceiul moscovit feciorul
I/

lui se numi apoi Constantinovici, după tatăl lor care era Con-
stantin. Acesta Movilă-Cărăuș este străbunul familiei Cărăuș-
IAS

Constantinovici din Mihalcea, ai cărei descendenţi. şi-au luat în

jumătatea a doaua al secolului XIX niineie Grec = pe care îl
“au după mamă — cu predicatul „nobil de“. zi
U

1) Vezi „Patria“ gazetă ce apărea în Cernăuţi la 1897 N.rii 24, 25, 26

din Septemvrie, în foileton scris de soția mea Elena Neculiţă Voronca.
BC
 85

Y
Mazieri sau Mazian din Trapezunt

R
LI

RA
- 2 sa =

, " z
= = = =
s 3
e =a a <>
=

LIB
e = ci o =
— £ > ŞI <
A O O O O A
= ol. Il . IUL, IV „N

ITY
Teodor Mănescu, Mihalcea
|
O

Ad II.
Mihail Grecu Mazieri_
ctitorul bisericei O din Roşişa
, RS
fiica lui Flondor A din Comănești
IVE
=S| is
s | 95|
E£& | [2]Ss| ss
5 =| A a] ca 35|. 52
n. £ ai 38 d - S 5 a
cu
N 33
3"
=|= Sa]
29
22|
O «
31:00]
o 3 a]
5
9
UN

N = 9| 583 ei
că
a,9
= O „oui 23
==
Ei ce
d Zate] =
cs 2 ta Ze =" Fi  3
A d oz ssl 3 Bz SV
9 O| mă el 23| SO Ok
OA AA A A
O
a.

1) Georgi fiiu lui Nicolai Dumitrescu, ginerele lui Mihail Grecu, care
AL

a remas pe locul lui, a murit la 1856 în virsta de peste 80 ani. El a fost

tatăl mamei mele. A purtat mulţi ani oficiul de mandatar peste moșiile
Mihalcea, Camena, Broscăuţi, Cirișel, Lucaviţa, Mamorniţa, Ţureni ... Se
R

seria Dumitrescu de Benedicta. Unicul său fiu era-Leon Dumitrescu. La 1759

se află iscălit Vasili Dumitrescu, mare capitan în chrizovul lui loan Calimach
NT

Teodor Vodă,.vezi Bochotin pag. 118. La anii 1768—1787 să pomeneşte un

căpitan de Cernăuţi Nicolai Dumitrescu fiiul lui Vasili, vezi documentele lui
Calimach II. pag. 176 de N. Iorga, Kaindl Geschichte von Czernowitz pag. 214.
CE

Ad !W.
Constantin Grecu (Mazieri) . - Aniţa
I/
IAS

zpEcaterina
| Ssopimire
zoMibail

zoVasili
U
BC
 Y R
Balaşa Arapu

RA
Lazar Constantinovici de Grecu

LIB
+ 5 Februar ie 1882

Sr

q.

Ana Grecu Mazieri.

U10iH302S -
ITY
Pulcheria Şedlovschi
O

73593345
RS szuoaSl
Q:
A

ADZATIPS
IVE șos
npnS <
A
'S
£
N

CIEL “eueag <A " PpDaqurazAel

<
(o2poq)
S681 O
131020
UN
*S[ "sg tipurst)
15300g “ppesoDO
ejapuaa <Q
PISA0122Z) <.
AL %9!p”O

M azieri Georgi, Tăărășeni

"86

5 * vue8oșog
upsuea “upes
-au *niputxa]YV
nosasojtg Tau
*Spd E1PAIEA
R 1011010 *H3Iz
O
UdOȚOI EHIW -2W nIpuexalV
Wnpu12D nosaa Ch “şo4d Taur suoDO
-pS "SEO bOI)JeS
NT

T ărăşeni
zu „2DUed IE05INO-E

Mazieri în Tăărăşeni
CE *șo.doad [3u3000
a lui Constantin

>
PININZIW 710105
I/

O
O

Ia Stefanovici,
SOuE] €[ "SU! UEOI

*
sea pasi
-ONEJOIS 'Ssp> LUV
IAS
O
ră
„RL “431020
Vasili Grecu

Grecu
O U
BC

Ad V.
Ad IV.

Mihail
 37

Y
d:

R
. : 4.
Ilonică Grecu Muzuriuca Nicolai Panca
- A A pi O .

RA
| |
O => i Da

LIB
sa] > =
Ss "73
:z 5
o

= EA O
Miharţă

o |

ITY
5, Isidor recte Teodor Breha Casandra Grecu

| 5
S
>
d
os
ci
ay
3
"oi
“EA
a
9
cs
=
-a
= a
VA
"a
55
90
1 v>

Un episod pe care “l-am. auzit din gura bunicăi mele, a

Ecaterinei Dumitrescu născ. Grecu,îl voi spune aici, fiind carac-
teristic pentru nesiguranța timpurilor acelora. Ea să va fi născut
UN i

IVE :
>
o
cs
PE
="
ps
RS
“a 3&
e

pe la 1769 şi a trăit peste 100 ani. .Era fată mare şi părinţii ei

o păziau ca ochii din cap să nu fie răpită de Turci. Când o peţi
Georgi Dumitrescu, părinţii ei contrar obiceiului vremii, erau
AL

buni bucuroşi să'i o dee, cu toate că mirele era lipsit de avere.

„Să o dăm soro după cărturarul acesta, căci e om ajuns la cap,
şi o va şti feri de Turci.“ Va să zică, îrica de Turci mărită fetele
R

pe atuncea ! | |
NT

Din spiţele de neam de pănă acuma ori şi care descende nt

din vița boerilor Mihalceni poate să-şi alcătuiască arborele său
genealogic cu atâta mai lesne, cu cât sunt arătate şi spiţele din
CE

Roșişa, Panca, Tărăşeni . .. care stau în multe conecsiuni familiare

cu Mihălcenii. Astăzi, când ori şi cine poate să scoată din con-
: dicele mitricale nu numai numele părinţilor săi, ci şi pe cele ale
I/

bunilor,— căci în timpul mai nou se întroduce în mitrici şi al

cui fii sau fiică este mirele şi mireasa, sau tatăl şi mama unui
IAS

copil — nu este“greu aşi alcătui un arbore genealogic. Greu-

tatea constă în al precisa pentru timpurile anterioare cărţilor
- mitricale, 1) Şi aceasta să arată aice cât cu putință. Toate familiile
U

1) Care abia dela 1802'se poartă acurat, |

BC
 8

Y
boereşti sau rezeșeşti din Mihalcea de astăzi, - cari nu s'ar afla

R
însemnate aici, sunt înrudite sau încuscrite cu cele arătate. : Nu

RA
se află nici una ce s'ar fi aşezat în comuna aceasta în alt chip,
decât prin moştenire sau prin căsătorie. Altfeliu la ţărani, din
cari unii au inmigrat, precum să va vedea mai la vale.

LIB
33, Si
Injumătăţirea Mihălcii, Camena.*)

ITY
Înjumătățirea Mihălcii va fi urmat după moartea lui Nicolai
Murguleţ între copiii săi Teodor şi Maria căs. Moţoc. Documen-
tată este ea prin cartea de hotărnicie făcută de biv vel jitnicer

RS
loan lamandi şi de medelnicerul Stefan Flondor la 15 Martie 1755
despre care e vorba în chrizovul lui Vodă Grigori Calimach din
IVE
1768. După aceasta Rucsanda soția lui Alexandru Murguleţ este
proprietara unei jumătăţi, ear Moţoc proprietarul celeilalte jumă-
tăţi. Dar împărțala aceasta priveşte numai moşia, nu şi comuna ;
aceasta politiceşte să vede să îi fost una pănă pe la incorpo-
UN

rarea Bucovinei la Austria. Dovadă, actul.de delimitare din

28 August 1782 (vezi pag. 24) în carele hotarele Mihălcii se
arată pănă la Cuciur-Mare şi pănă la Storojineţ. Împărţala averii
AL

imobile însă a adus cu sine şi desconcentrarea politică în doaue

comune independente una de alta, păstrând cea dată fiicei nu-
mele Pietroasa probabil dela părăul Pietrosu. acesta tăind aceasta
R

parte de moșie prin mijloc, care în gura coloniştilor așezați în

NT

ea pe timpul domniei austriace se . prefăcu în Camena. Căci

pietrosa în limba malorusă camenase zice. |
aceasta de nume bucuroşi o vor fi prins cu
CE

- Schimbarea
condeiul amploiaţii austriaci aduşi din Galiţia şi ei, precum era
însuşi Budinski,?) compatrioții coloniştilor, de au învecinicit-o,
precum se face şi astăzicu nume de sate şi de părți de țarine
I/

„Ried“, de li se schimbă numele esistent românescîn equiva-

lentul său. slav, precum bunăoară: din Cuciur-Mare — Cuciur
IAS

'2) In acetele din tabula țării ce sunt induse aici se zice: Kamena auch
halb Mihalcee genannt. Pa
'2) Care înainte de a vini încoace fusese inginer în Muncaci, vezi
U

Polek pag. 4. .. | Na
BC
 8

Y
velechii, din Cotul lui Bainschi — Kut Bainski, din ridul Trifoi —

R
rid Koniușena: (0 parte a țarinei Mihălcii), din rid Moviliţa —
rid Mohelneţa (o parte de țarină a Cernăuţilor) etc.... pe care

RA
le furişază geometrii străini de câte ori. înlocuesc-: mapele cele
vechi din archive cu mape noi, din causa hotarelor schimbate şi.
|

LIB
ele prin vindere, cumpărare și ereditare. -
Când s'a făcut separarea politică, n'am aflat. Dar de oarece
la 1782 pe timpul fixării hotarelor de Camena încă nu era vorbă,
ear la anul 1786 Camena este deja amintită ca parochie . de

ITY
sine stătătoare !) cu 95 familii (astăzi are 2500) având de paroch
și ea pe un Tomovici ca şi Mihalcea, al cărui nume de botez
era loan, trebue să deducem că între 1782 şi 1786 va îi avanzat

RS
ea la comună politică.
34.
IVE
Proprietarii Camenei.
Obiectul acestei lucrări fiind Mihalcea de astăzi, de Camena
nu ne vom ocupa detailat din momentul ce s'a separat de Mi-.
UN

halcea, ci vom înregistra numai pe scurt cele ce ştim despre ea

fie din tradiţia fie după documente. |
| Documentat este,?) că pecând aparţinea încă la Mihalcea,
AL

teritoriul parcurs de părăul Petrosul era proprietatea lui Georgi

Murguleţ şi a antecesorilor săi. o
“Un Georgi Murguleţ (va îi fost fratele lui loniță precum se
R

vede în figura de pe pag. 36) roagă autorităţile din Cernăuţi să

NT

prenoteze asupra moşiei sale tabulare Camena zestrea de 25.900

lei turceşti pentru fiica sa Ilinca, cerere care i se respinge. Ace-
luiaşi Georgi Murguleţ însă i se recunoaşte cumpărătura la
CE

19 Septemvrie 1655.
EI. vinde apoi aceasta moșie lui Petru lacubovici cu 2350
galbeni de aur (4) cântăriţi, “adecă 1/, parte din Mihalcea, nu-
I/

mită „Jumătate Camena“.

Apoi moştenirea de aici a păharnicului loan Murguleţ mort
IAS

la Teioasa (Teosa?) în Moldova se recunoaște fiicei lui Georgi

1) Vezi Calinescii Kousistorial-Normaliensammlung Band I. pag. 32.
2) Datele ce urmează le-am scos din cartea „instrumentelor“ din tabula
țării, Cernăuţi vol. VI. pag. 80 şi 81. |
U
BC
 90

R Y
Murguleţ (acelei cu 25.000 lei respinşi la prenotare) din împre-
jurarea că ceilalţi- doi îraţi (a lui Georgi) se leapădă de moște-

RA
'nire (ultimul Murguleţ după acte este Neculai).
Doxachi -Hormuzachi (bărbatul Ilincăi) repăşește condiţionat
dela dreptul său asupra Camenei, pe care (drept) îl lasă cumna-

LIB
tului său Vas. Vasilco1) careo ţine” pe Anastasia Hormuzachi
de soție; Ear Vasili Vasilco vinde moşia lui Petru lacubovici.
După datele ce urmează mai jos trebue dedus: sau că

ITY
dintre urmaşii lui Teodor Mănescu căsătorit: cu fiica lui Grec
din Roşişa unii vor îi avut “părți şi pe teritoriul Camenei, sau,
că “părţile lor din Mihalcea situate “în apropierea Camenei au fost

RS
incorporate la Camena. Căci iată ce zice cartea instrumentelor:
Petru lacubovici a cumpărat dela Balaşa Cocorean, de sigur fiica
Aniţei măritată Cocorean (vezi spița neamului Mănescu pag. 76).
IVE
Apoi: Wolainschi s'a căsătorit la Tuşinschi, ear Petru
lacubovici cumpără dela Wolainski, precum şi dela .Homiuca —
şi acesta prin căsătorie va fi întrat în moşia aceasta — părțile.
Mai departe: Teodor Dobrovolschi de Buchenthal cum-
UN

pără 'dela “1. Gafenco. la 27 lulie 1845, ear la 28 Martie 18509 .

dela Ilinca Roschip (aceasta parte va fi fost pe a Mihălcii).
Grigori, Christofor şi Ignatie, erezii lui Petru lacubovici îl
AL

moştinesc pe acesta (un armean) în virtutea testamentului din

2 luniu 1852.
R

Grigori lacubovici trece partea: sa prin vânzare asupra unui

anume Deogdat Bogdanovici la 11 'Noemvrie 1859.
NT

Christofor lacubovici și Deogdat Bogdanovici cari ambii

cumpăraseră partea lui Ignatie lacubovici, vând Camena evreului
Loebel Salter la 19 lanuariu 1862 cu 200.000 îl..
CE

'Loebel Salter o stăpâneşte pănă la moartea sa urmată în

1905 Şi o lasă moştenire la cei trei fii ai săi (era şi o fiică, dar
aceea ?şi-a primit partea frățască în bani gata) din care cel mai
I/

mic Samuil Salter cumpără părţile dela fraţii săi la 1910 remâind
singur proprietar, dar le şi vinde în acelaşi an lui Josef Blum cu
IAS

„preţul de 2,400.000 coroane, *) ceea ce face . 1,200.000 fl.

) Condica cronicală a parochiei Camena arată ca proprietar” înainte de
Vasilco pe un anume Mutu. Cine să fie acest Mutu? Poate Mutencu-Costin?
1) După „Bukowinaer Volksblatt“ Nr. 393 din 3 Noemvrie 1910 unde
U

şe mai zice că mijlocirea acestei vânzări și' cumpărări a costat '30.000 cor.
BC
 N

Y
Datele de pănă acuma sunt scoase din documente. Tradiţia

R
“însă, foarte vie şi sigură, mai adaoge următoarele ::

RA
Cei doi cumnaţi armeni, înainte de a vinde Camena lui
Salter, o duceau bine. Dar soțiile lor nu se puteau împăca. Mai
ales slănina din pod li era pricina de ceartă. Mă rog, slănina

LIB
remase moştenire! Ei bine, dela împărţirea slăninei cearta. crescu
în dușmănie, care ajunsese. pănă la atâta, încât: bărbaţii s'au
văzut siliți să vîndă moşia, alt chip de scăpare nu era. ȘI au
vîndut-o celui dintâi cumpărător ce s'a anunţatcu preț ca. vai

ITY
de el: cu 200.000 fl. Pe aceştia şi-ia scos Salter în primul an
numai din lemnele pădurei, a pădurii prin care duce una din
cele .mai frumoase şosele din Cernăuţi,

RS
Cearta cumnatelor dela slănină, pentru care a trebuit
vîndută moșia, este așa de cunoscută în Mihalcea și Camena de
o povesteşte fieşte care copil, ca cum s'ar fi întâmplat. ieri-
IVE
alaltă ieri. Dar credeam că e ceva local, că afară de hotarele
acestor doauă comune nu se ştie.de ea.
Când colo întâlnindu-mă astăzi (5 Octomvrie 190) în Viena
UN

cu di Nico cav, de Flondor, proprietar mare din Slobozia Co-

mareştilor în Bucovina, și aducând vorba despre Camena, îmi
spune şi D-Sa aceeaşi istorie, numai că după cum o auzisă
AL

D-Sa, o găină ar fi fost pricina certei. DI Flondor o ştie dela

părinții săi, cari fiind domiciliați în Storojineţ, erau vecini cu
Camena.
R

35.
NT

Hormuzacheșştii. *)
Pănă acuma am atins de doauă ori spiţa acestei familii.
CE

Odată când am arătat spița neamului Murguleţ, ear a doaua

oară când cu cea a poetului Petrino. De oare ce aflăm aceasta
familie însă amestecată nu numai cu înrudirea, ci şi cu proprie-
I/

tatea în materia ce o tratăm, vom arăta și spița neamului Hor-

muzăchesc după câte ştim despre el atât din documente cât şi
IAS

1) „Păharnicul Hormuzachi scrie lonachi Văcărescu în amintirile sale,

“fu trimes la 1782 de Vodă Alexandru Ipsilanti sol 'la Beciu (Viena) ca să
mijlocească întoarcerea în ţară ai celor doi, principi (fiii lui Ipsilanti) cari
fugiseră în Ardeal (vezi „Din faptele străbune“ de Iorga pag. 202).:
U
BC
 92

Y
mai ales din „Gazeta Poporului“ Nr. 10 din 3 Octomvrie 1909

R
unde să află ceva date scoase din archiva familiară a Hormu-

RA
zăcheştilor. |
După archiva familiar ă nu se ştie de est e
. Cristea fiiul lui
te
Manolachi Hormuzachi, sau nu. După anii în cari se aminteş

LIB
ă că în adevăr fiu îi va fi fost.
de ei, însă, eu nu stau la îndoial
Far cumcă Doxachi Hormuzachi prin soția sa. Elena a devenit
propriet- arul Mihălcii, este destul de clar.

ITY
Manolachi. Higrmuzacii, mare comis 1715.

Cristea O
RS
IVE

fiiul lui O Cristea, logofătul A

CI III
UN

>
Ș | în gi

3SE Em =s
sE| 5 3 2
23 = $|5
AL

< £ = Ol.
O O O O A
R

z| Er z| | sf
NT

35| 31 Sl zi] sii

Elena Murguleţ
2
&l
ele]Sl
Sl
2]
zl
2)
z Vasili Vasilco
| A | O O 0 O A
O Îi
CE

36.

Cirişel.
I/

_Pănă acuma am vorbit de reducerea hotarului Mihălcii

Hotarele ei au scăzut atât de către Cernăuţi cât şi de cătră Sto-
IAS

rojineţ şi Cuciur, prin perderea Camenei. Dar s'a lărgit în schimb,

de şi foarte puţin, de către Broscăuţi, la punctul numit Cirişel.
În aceasta parte de cătră .meazăzi a Mihălcii, pădurea de mult
nu se întindea pănă la hotarul de astăzi. O întimplare ca şi cea
U
BC
 93

R Y
„cu doi Leși ucişi pe şesul Prutului pentru care Cernăuţenii per-

RA
dură,tot pământul de dincolo de apă în favorul lui Cracalia din
Lenţăşti, decide și. aici în favorul Mihalcenilor și în dauna
Broscăuţenilor. Si

LIB
In pădurea de către Cirişel adecă s'a aflat un om omorit.
Trebuia dar, după dreptul în ființă pe-atunci în Moldova, să dee
Broscăuţenii pe un om de al lor la moarte, Ei se retrag însă
dela aceasta dătorie, spunând, că pădurea, în care s'a .comis

ITY
omorul, nu e a lor. A remas dar pădurea desdaunare pentru
moartea unui om din Mihalcea. Aeasta versiune se discută de
Broscăuţeni de câte ori bat prin Cirişel şi Mihalcea drumul la

RS
Cernăuţi. |
37.
IVE
Tradiţia satului Broscăuţi.
"De oarece s'a deschis vorba despre Broscăuţi, să punem
aici şi puţine din tradiţiile Broscăuţului ce mi-a căzut aşa numai
UN

din întîmplare, fără a li fi căutat anume. |

Joan Neagu răzeş din Broscăuţi, om simplu dar cu multă
minte naturală, iată ce mi-a spus abatându-se pe la mine la Mi- .
AL

. halcea in 8/21 Iunie 1903. A

Văduva Aga Ropceanca avea doaue fete. Pe una a măritat-o
la Broscăuţii Vechi pe alta la Broscăuţii Noi. Dela aceste doaue
R

fete s'a impopulat isatul. Pe una a luat-o Săvăscu la Br. V., pe

NT

cealaltă Stârcea la: Br. N. Satul Broscăuţii era zăhăit înainte

vreme, erau păduri mari și dese unde stă acuma satul. Ursachi
Neagu le-a spus acestea lui şi lui Bagiurea, care este şi el bătrân
CE

de vr'o 79 ani. Nu'i era însă necunoscută lui Bagiurea aceasta

“poveste, căci el este doară strănepotul lui Agachi lon, soţul Agăi
Ropcencei. Feciorul lui, loan Agachi, a avut 3 fete şi doi feciori.
I/

Pe una din aceste fete a luat-o Nicolai Gavrilescu, pe alta Maftei

Nihoditnei dus în Moldova, ear pe Maranda cea mai mare a
IAS

ținut-o loan fiiul lui Bagiurea, care vinisă din Moldova de lângă
Dunăre, din Corn. Ei se chemau Corneni. Au fugit încoace de
Turci. Din Sava Cornea sa făcut Săvăscu. Iordachi Săvescu în-
surat cu o fiică din familia Codârbă a Oancei, una din cele cinci
U

familii în care era împărţită moşia Broscăuților.

BC
 0

R Y
Boldescu' şi cu-Șcraba -au fost -cumnați, ţineau doauă surori.

RA
loan Dunca din Ardeal a ţinut posesie: peste Prut, ear de
acolo s'a însurat cu fata lui Goian din Jadova şi «a cumpărat
apoi partea dela Şcraba.

LIB
„ Pe. Gafenceni (au fost oameni buni) i-a primit Boldescu.
Boldescu. era: din Moldova.
Șeptelicenii viniţi de pe Sirei, din sus de pe la Jadova +cu

ITY
toată Gloata.
Braha-Brăjenii — literi cu porecla, nu Braha, ţinea bucate Și
făcea rachiu, de aici li e numele.
_Onciulenii sunt din partea Oancei, Oancea.

RS
Codirba...! el s'a zidit între pietre şi-a stat trei zile de
frica Tătarilor, şi-a trecut peste Dunăre 'ncoace cu corabia, şi
IVE
aşa s'a întors înapoi în Bucovina de unde se dusese.
Vitencenii (Vitenco) din Pecingene de peste Prut, rezeși. 1)
”. Tlicenii” din ţărani din munți, aduși de Boldescu ca| podani.
Chirca nu-i răzeş, e din Basarabia.
UN

„Cical e din Vilaucea.

Bahrin sunt răzeși din Bahrineşti.
Răusenii sunt din munți.
AL

Popesculenii din Igeşti, răzeși.

Negulenii (Neagu) din Moldova.
In Broscăuţi, care este foarte bogat în tradițiuni şi în amin-
R

tiri istorice, zice că ar fi fost o batalie cu Turcii în care 'Bros-

NT

căuţenii singuri îşi făceau praf deipuşcă, Un llica să fi fost foarte

viteaz; el să se îi suit pe un copac şi de acolo trimitea gloanţe
n Turci.
CE

„Alături de: Broscăuţi se află moşia Bobeştii, proprietate pe

vremuri! a:„boerului !Beldiman.
I/

38.
Orecea (Ilorecea).
IAS

pr
PA

Precum din câmpiile mănăsterești s'a născut Mănăstirioara,

care s'a prefăcut în Manastioara ear apoi în Manasteriște și încă
mai tărziu Manasterisca, tot aşa din Orecea sau + poate lorecea
U

1) Poate Pecenijen?
BC

4
1
)
 95

R Y
s'au .prefăcut : Horecea adaogându-se .un „spiritus asper“ la în-
ceput sau un „[H“ întreg. de către străini. _ Sa

RA
Tradiţia destul de vie încă prin aceste părţi, spune:că Oreci
ar fi fost oare când proprietarul câmpiilor din aceasta regiune,

LIB
precum se poate vedea în „Familia“ jurnal septămânal ce apărea
în Oradia Mare sub conducerea lui Iosif Vulcan, anul. 1885.
„Dar Oreci nu se află amintit în uricele și chrizoavele
cunoascute pănă acuma. Se află însă în „Bochotin“ a lui

ITY
Wickenhauser.. la pag. 68 numele lorecul. Și tot în Bochotin
(unde numele istorice se schimbă: din numele propriu Lupu...
Wolf, din Lucina sau Luţina (zina! nașterilor la. Romani) 1)...

RS
„FOrenwiese, din: Cârlibaba... Kirlibach...)2) arată Wickenhauser
cum sate de prin jurul Cernăuţilor poartă numele proprietarilor
lor, aşa: lujiniţ căruia îi zice el Joschiniz, este satul lui Jusche
IVE
sau Josei;: satul Rohozna al proprietarului cu acelaşi nume; satul
Lenţăști mai târziu a lui Cracalia: va fi fost cândva fără îndoială
satul lui Lenţa î) astăzi îi mai zic şi Lencăuţi...etc. De ce nu ar
UN

fi dar per analogiam și numele moşiei Orecea adoptat dela pro-

prietarul „său 'Oreci — precum zice tradiția —..sau loreci...
lorec... lorecul... vornic mare al țării de sus sub loan.Sasu pe
la anul 1582, pe'care ni-l citează Wickenhausen pe aceeași pa-
AL

gină, carele Iorec! sau loreci fără îndoială

va fi identic cu Oreci-ul
tradiţiei.? a a |
R

Dar lui Wickenhauser (vinit din Bohemia) care le -vede

toate numai prin prisma etimologiei germane şi slave, și care
NT

nu s'a interesat de tradiţiile Orecenilor, îi place să aducă numele

acestei localităţi în combinare cu un oarecare Horak sau Horatza
CE

(nume propriu din patria sa), pe care îl derivă dela Harz, An-
hâhe.*) Păcat numai că nu erau în anul 1880 când scria Wicken-
hauser broșura sa „Horecza“, măcar doi sau trei Nemţi așezați în
acel sat (astăzi deja se află),>) în care cu toată apropierea Cernău-
I/

3) Vezi ROmische Mytologie von L. Preller Berlin 1881 pag. 271 „luno
IAS

Lucina“, precum şi: Studii în folclor de Elena Niculiţa Voronca Bucureşi 1908
vol. ]. pag. 205 unde să vorbește în special de Lucina din munţii Rucovinei,
3) În Mihoreni sat răzeșesc din Moldova, pe granița Bucovinei, lângă
Mogoșeșşti, se află familia răzășască „Lenţa“. . - i |
») Vezi Bochotin pag. 24.
U

1) Vezi „Florecza“ pag. 28. -

e) In care graiul rom. s'a păstrat curat pănă în ziua de astăzi.
BC
 o.

R Y
siguranță
ților limba română 'să: voibeşte limpede, căci atunci cu

RA
în vechime
zicea că este o veche aşezare teutoriică care purta
schimbat
numele de: Harz sau Harzthal,4) şi numai “mai târziu s'a
în Horecza.: A'1 aduce în combinaţie însă 'cu Oreci sau loreci.

LIB
lucrarea
vornicul țării de“ sus, peste. care nu-a putut să treacă în
nu “i-ar fi trecut prin cap.
nici :odată- |
sa, aceasta
"-: “Si prectim numele! satului, aşa:s'a schimbat şi numele a-
miliilor! ce-l: locuesc. În: Orecea “târgului ce se zice şi Orecea

ITY
liu-
veche— căci "cealaltă -pârte “este „Orecea Litidi“, 2) adecă a
cari mă-
ziloi' .moriastireşti, este Orecea înființată: de oamenii cu
doaue familii origi-
năstirea â colonisat loctil %) — sunt: numai
RS
astăzi
nare: 'Oroanca şi Găina. : Din vechime și pănă în ziua de se
„Oroancă“, dar
oamenii: între olaltă nu- pronunță „Voronca“: ci
cei Da
IVE
scrie: Voronca! o
că o
„-:- Mihalcea aşadară a stat cu Orecea în acea relațiune,
mănăs tirea Orecea zisă
arte al teritoriului ei: era : stăpănită de
în zilele noastr e
Horecea, şi că. acea ; parte. de! teritoriu - poartă
UN

al Cernău -
numele Mănăsterişte, formând un: suburbiu. separat
ni” arată Kaind în cartea. sa-„Geschichte der Stadt
ţilor, precum
de 'hotărnicie din
Czernowitz“ pag. 215: provocându-se lă- actele:
AL

lui. Pitzelli
protocol-ul din.1782 şi la Urkund. Nachrichten a lui
la iveală un
D.: Wereiika' pag. 28 şi:30, promițând că va scoate
ie-
act încă necunoscut pănă acuria care arătăipretensiunile -propr
R

şi a mănăstirii Orecea asupra acestei părți a

tarilor Mihălcii.
NT

oraşului.: - | a a
CE

„.-- „Edificii mai însemnate în: Mihalcea.

l
„Intre aceste. vom riumăra întâi biserica parochială cu chramu
, apoi biseric a
„Adormirea Maicei. Domnului“ din mijlocul: satului
I/

l Spasca
cu. chramul sf. loan. cel Nou zidită de. piatră din cătunu
1904
care este biserică filială, curtea proprietarului zidită ia 1903—
IAS

D Precum deduce numai că ar puteafi (în citatul loc).

:) Kaind confundă Orecea .veche cu Orecea-Liudi. .
- 3): In 1789 să strămuţâ 'la monastirea Orecea școala. clericală din Su-
wrie 1781 în chi-
ceava, unde se afla și reşedinţa episcopească dela 12.Noem
iile călugărilor, cari părăsind ace. ast a de frica Nemţilor când cu
monâstire:
U

, în cotro să ajunge
anexarea Bucovinei, se așezarăla Mogoşeşiti în Moldova
pe jos în doaue oare dela satul Lucaviţa .
BC
 *NDS3UEZW In] eriepodsoD “1
Y “EUUBVONE IN[ PAIN) es e apuN 'î
*aand 31ds pouasIq [2
R
RA
LIB
ITY
RS
IVE
UN

3 2
iile4 În a Alcatel
AL R
NT

ad
r- o biti
CE
I/
IAS
U
BC
 08
—————————

Y
trei mai
Şcoala comunală de zid cu 6 despărțituri din cari numai

R
încăpătoare, casa parochială cu 6 despărţituri, de lemn.

RA
„Mai mult decât patru odăi mai au: casa în care au văzut
ca
lumina zilei cei mai mulți vlăstari ai vechei familii Mănescu,
al cărei cap familiar în viață este a se privi Isidor cav. de Mă-

LIB
una
nescu senior. Cu aceasta familie ne ocupăm .mai pe larg, ca
ce:a fost prin timpul cel mai. îndelungat stăpâna de cu început
a întregei, ear mai târziu ai unei însemnate părţi din moşia Mi-

ITY
Apoi casa mazilului Lazar Grecu. decedat la 1880, a fa-
halcea.
miliei Tomovici care a păstorit neîntrerupt prin un secol întreg
'parochia Mihalcea, casa lui Vasilică Grecu al cărui fiiu Dionisi
ri,
cav. de Grecu a comulat dela 1900 încoace mai multe pământu

RS
așa că are astăzi la 200 fălci, dar nu se află cu şederea în Mi-
„halcea,a lui Lazar Constantinovici și a lui Emil Constantinovic
i,
IVE
înrudiţi cu familia Grecu. fără să fi adoptat numele de: Grecu.
„Mai mari decât toate casele acestea — în privința petecului
sat,
„de pământ pe care se întinde — este propinaţia, ratoşul din
care pe lângă patru odăi foarte spaţioase mai are o tindă, un
UN

han, în care pot să încapă la 15 care cu vitele prinse la ele.

„Mărimea ratoșului să esplică prin aceea, că înainte de construirea
şoselei pavate de astăzi (1849), drumul cel vechi dela Storojineţ
AL

spre Cernăuţi ducea prin comuna Mihalcea (astăzi duce alăturea)

pe lângă ratoșul.ce servea ca loc de popas. A
trecut vîrsta de 100
R

„Dintre toate casele acestea doauă au

ani, deşi nu sunt decât de lemn de tei, şi anume: casa fostă
NT

a preoţilor Tomovici, acunia jidovească, şi casa lui Lazar Grecu,

ambele în stare încă destul de bună.
CE

40.
„Biserica.
I/

„. Despre biserica! din Mihalcea am adus vorba în pag. 31,

la Mihalcea
uride am arătat că numărul de 6 biserici trebue să
IAS

fie o greşală. Aici. "mi 'voiu 6sprima „părerea că. greșala să poate
să fie întrată prin Wickenhauser. Acest diletant în istorie a văzut
multe lucruri altîel decum sunt, și așa va fi cetit el în loc de
6 biserici din ţinutul Cernăuţilor... 6 în Mihalcea, pe când de
U
BC
 00

Y
fact în document numai de una este vorba.*) Kaindl. din contra,

R
., tot după acelaşi izvor din care se adapă și Wickenhauser, arată

RA
numai doauă biserici în Mihalcea.?) 'Aceasta e mai plausibil,
: având în vedere întinderea de atunci a comunei. Va fi fost
a doauaîn Camena de astăzi, căci în Mihalcea propriu zisă să

LIB
ştie cu siguranța că o biserică a stat pe locul: ce-l ocupă astăzi
biserica parochială, ear alta în cimitirul cel vechiu din vale în
Camena, undea stat pănă la 1907 când s'a demolat, întrebuin-

ITY
țându-se lemnul cel mai bun din ea pentru casa mortuară din
cimitirul nou de lângă șoseaua ce vine din Cernăuţi ducând | spre
Storojineţ.
Se mai arată în Mihalcea locul unde a fost o biserică înainte

RS
de a se dura cea de Teodor Mănescu din grădina lui lie acum
“a lui Ignatie Volcinschi, aşa dară pe dealul din spre Camena,
IVE
precum și alt loc în Selişte de unde s'a mutat biserica de s'a
aşezat .în grădina lui Volcinschi. Dar se 'vorbeşte cu' hotărire, că
afost numai o biserică în Mihalcea, care a stat:: odată acolo și
altdată dincoace. Despre doauă sau mai multe biserici - contim-
UN

purane nu se ştie nimic. -

Mm.
AL

Biserica parochială.
Aceasta s'a rădicat la anul 1901 pe locul unde a fost pănă
R

atuncea biserica cea veche de: lemn de stejar bună, sănătoasă,

NT

numai prea mică față de numărul “poporului, aşa încât credin-

cioşii ce viniau la liturgie partea cea mai mare steteau pe afară.
Vara, fiind ferestrele deschise; auziau sânta -rugă. Dar iarna ră-
CE

mâniau păgubași de ea. Lemnul din biserica cea veche fu între-

buinţat totul la cea 'noauă.' Biserica dărămată la 1901 a fost clă-
dită la 1781.- Când nu vor fi fost nici cele 108 familie pe cari
I/

le găsim la anul 17863) pe când astăzi sunt 600 familii ort-or.

IAS

1) Vezi „Molda“ oder Beitrâge zur Geschichte der Moldau und Buco-
vina von Franz Adolf Wickenhauser Czernowitz 1885 pag. 50.
2) Vezi Geschichte der Bucovina von Kaindl pag. 108.
3) Vezi Normaliensammlung der Bukowiner gr.-or. Didceze de Myron
U

Calinescu vol. I. pag. 32.

Ț*
BC
 100.

R Y
s'a făcut biserica.
Materialul la dat starii de pe locul pe care
al moşiei Măneştilor.
Acel loc cădea în' stâlpul (de mai târziu)

RA
Mănescu, după cum
Ctitorul acestei biserici de stejar era Teodor
în blana) uşii *) din. afară,
arată inscripția săpată în privazul (sau
în forma sa originală,

LIB
dela. întrare, care privaz se află. acuma
la cămăruța meazăzioală de lângă altarul bisericei
neschimbat, |
noauă, târnosite la 1904. |
în vara anului 1901 și sta târ-
Noaua: biserică s'a rădicat

ITY
de Adormirea Maicei Domnului 1904. Adormirea
nosit în ziua
ast. noauă este. aşezată. pe
era chramul şi al celei vechi. Biserica
un metru şi mai bine în
un fundament de piatră, durabil, de.

RS
pământului, spre meazăzi unde terenul se
pământ, ear deasupra
50 cm. deasupra pământului, pe-
sue la deal fundamentul easă
2 metri şi mai bine de
când în partea meazănoptală el este de
IVE
fl. = 22.000 coroane.
înalt. Biserica aceasta a costat. în totul 11.000
munca, chiria, mâncarea . .. etc.
Dar dâcă star număra în bani
prețul ei ar fi peste
gratuite, prestate de parochieni, atunci
UN

luminoasă, şi. bine, te-

15.000 fl. Ea este foarte spațioasă, înaltă,
lemn . întrebuințată la du-
meinic lucrată. Fiește care bucăţică de
pe de-amăruntul, ear lemnul neaprobat
rarea ei a fost examinată
'sănătos, îu depărtat din
sau numai bănuit că nu ar îi. destul de
AL

compusă din un epitrop

apropiarea lucrătorilor prin o comisiune
zi, funcţionând
şi doi credincioşi cari se schimba în fieștecare
R

obștei credincioșilor. Pe din

grătuit, şi: așezată dini încrederea
albăstrie, ear pe din afară
lăuntru este boită cu coloare de oleu
NT

că oleul s'a bătut

tot cu oleu în coloarea alămâei. De notat este,
de cănepa donată spre acest scop de parochieni.
din sămânţa
dela casă la casă de luau în pri-
CE

Doi oameni umblau cu carul

boirea bisericei. După
mire sămânţa de cânepa menită pentru
s'a dus la piuă de s'a bătut,
ce s'a adunat cantitatea necesară,
câte-va săptămâni (6 mi
s'a pus apoi să stee, să se învechiască
I/

Păreţii din afară sunt

se pare) şi apoi s'a dat spre întrebuințare.
IAS

sunt zugrăvite.
învăliți cu scânduri vertical bătute, şi aceste
din tinichea
Podeala este betonată de cement. Acoperemântul
mari ce o împodobesc.
de zinc. De asemenea și cele trei turnuri |
de 18!:/ metri.
Are lungimea de 29 metri ear lărgimea
U

aceeași bucată de lemn gros și lat.

2) Aici privazul şi blana sunt din
BC
 101

Y
i 42.

R
RA
| Catapiteasma.
Să vedem acuma întocmirea lăuntrică a acestei biserici. Mai
întăi catapiteazma sau iconostasul foarte frumos pictat de o .ro-

LIB
mâncă, Victoria Ciocoi născ. Bodnărescu, o elevă a pictorului
academic român Epaminonda Bucevschi, care era renumit, avân-
du-şi atelierele sale pe la 1870—1885 în Viena şi în Cernăuţi.

ITY
In ultimul oraş îl substitua de multe ori eleva sa. Bodnărescu,
care deprinsese aceasta artă dela tatăl său Nicolai Bodnărescu
născut în Dorna, căsătorit cu fiica unui Berlinschi târgoveţ român

RS
din Sirete şi domiciliat. în acest vechi târg moldovenesc. Fiica
sa, care lucra destul de bine, atrăsese atenţiunea fostului mitro-
politul Silvestru, care avea idei mari, şi ar îi voit” să îndrumeze
IVE
pictura bisericească din diecesa. sa în făgașul -artei specific na-
ționale românești, şi-l alesese pe Bucevschi carele ca teolog ce
fusese, avea cunoștința şi a spiritului bisericesc în pictură, ca
șeful viitoarei “secțiuni artistice ataşate pe lângă consistoriul din
UN

Cernăuţi. Nu-şi putu realisa însă planul, căci moartea îl răpisă

prea de timpuriu pe acela prin care își propusese .să-l esecute.
Dar ajutătoarea pe care "i-o alesese lui Bucevschi, a câștigat
AL

foarte mult dela şeful ei, a făcut sub conducerea lui progrese
atât de mari, încât profesorul une ori avea greutate în deosebirea
R

operelor sale din ele ale elevei.

Bodnăreasca a pictat însă numai doauă catapitezme pe soco-
NT

teala sa proprie, catapiteazma bisericei din Chiselev şi pe ast din

Mihalcea. A mai renovat catapiteazma bisericei st. Parascheva
din Cernuăţi, în colo nu a lucrat decât exemplare singurite de
CE

icoane bisericeşti, Ea a repăosat în Cernăuţi la 13 Iulie 1907.

43,
I/

„Planul bisericei.
IAS

Işi are şi acesta istoricul său. Este un emis de al guver-.

„nului din Cernăuţi, că parochiile care voesc să-şi construiască
o biserică noauă, au dreptul de a cere un plan grătuit dela de-
U

partementul de architectură al guvernului, „Ne-am : folosit şi noj

BC
 102

Y
——

R
Mihălcenii de acest drept. Când am primit planul grătuit însă,
sistemul
neam convins că nu ne putem folosi de el. Era după

RA
mai mult
bisericilor unite din Galiţia, biserică tupilată, joasă,
o apăsa la
largă decât înaltă, cu rânduri de streşeni ce păreau a
, ce
pământ. Pe când idealul nostru era o biserică naltă, rădicată

LIB
Ne-am adresat dar la Viena la o
se îndreaptă în sus spre ceriu.
an al vrea unui jurnal
librărie: ca să ni trimită numerii pe un
. Când
de architectură în care să se afle şi planuri pentru biserici

ITY
ce-l pri-
colo, ce plan unic de biserică aflăm? Tocmai pe. acela
cu mâna,
miserăm dela guvern! Era şi acela tipărit, nu lucrat
acelaşi minut cu al nostru, smult din un
eşit din acelaşi tipar în

RS
jurnal. Văzând aşa, ne-am pus
exemplar al aceluiaşi număr de
ca preot, cu patru membri
pe trăsură, eu, scriitoriul acestor şire,
cav. de
al comitetului parochial,dl Erast Sauciuc, di “Teodor
IVE
de am
Reus, epitropul Ignat Arseni şi primarul loan Cosovan,
ca
colindat câteva sate unde erau biserici noaue. Am ales apoi
erau
model biserica din Panca,cu schimbarea unor! părţi ce nu
Petru Copelc iuc
UN

după placul nostru, obligându-l pe antepr enorul

ca să esecute planul acesta cu schimbă rile arătate. Aşa a făcut.
Patronii cât şi parochienisunt i. foarte mulțămiți cu aceasta bise-
ire
rică, -şi cine o vede simte în sufletul său un feliu de mulțăm
AL

,
sufletească ear: architectul carele a venit să colaudeze lucrarea
şi-a luat o copie de pe biserica noastră să-otaibă ca model
— Cu banii ce a costat Biserica s'arfi putut face una
R

pentru altele.
mai mică de zid. Dar parochienii nu vroiau .să audă de biserică
NT

de zid, de oarece multe biserici zidite pe la ţară:ce le cunoşteau,

căpătaseră crăpături, ca cea învecinată din Bobeşti... ear în Mi-
halcea terenul fiind că se-tot surpă (crapă şi se lunecă spre
CE

vale), o biserică de zid ar putea foarte lesne să ajungă în pericol

de a se surpa.
Poporul foarte greu s'a lăsat înduplecat şi pentru durarea
I/

unei biserici de lemn. Dar odată câștigat pentru aceasta idee,

dacă a văzut că lucrul progresează, "şi-a schimbat convingerea
IAS

pănă întru atâta, încât se întrecea care din care în a dona pentru
casa Domnului. Pe lângă contribuţia obligată după leul birului,
fieşte .care era plin de: dorul.a mai jertvi câte ceva din voia sa
liberă. Nu a. rămas văduvă în sat, care să.nu fi donat cel puţin
U
BC
 103

Y
7

3—4 îl. pe de-asupra sumei la care era obligată. Chiar și gali-

R
țienii de rit gr.-cat. nu se lăsau mai pe jos, și“ei tăbărau cance-

RA
laria comunală esprimându-şi dorinţa să ştie cât ar cădea asupra
fiecăruia din ei ca să contribue : de o potrivă cu orientalii, că
doară umblă şi ei la biserica aceasta, şi doresc a fi părtaşi la

LIB
spesele îmbinate cu redicarea ei. Spuindu-li-se cât ar avea să sol-
vească dacă ar fi de o lege cu băștinașii, ei solviau cu drag
equivalentul, ba îl și întreceau. Pe cât de mare era grija locuito-
rilor pentru sarcina contribuirii înainte de durarea bisericei, pe

ITY
atâta de mare li fu bucuria în decursul lucrării ei, aşa încât ușu-
rința sarcinei li mări dragostea pentru biserică şi îi îndemnă la
regulata ei cercetare după ce fu târnosită. Căci numai jumătatea

RS
cea mai mică a tuturor speselor căzu asupra concurenţei paro-
chienilor, jumătatea cea mai mare contribuindu-o proprietatea
IVE
dominicală. .
Situată este aceasta biserică pe o redicătură de pământ
dintre părăul Corovia, cel mai mare părău al: Mihălcii, şi dintre
Leceniţ, cam''la jumătate chilometru dela împreunarea lor în
UN

' susul apei.

Pristolul din altar al bisericei noaue este pe acelaşi punct
pe care a stat şi pristolul celei vechi. EI s'a zidit cu materialul
AL

şi cheltuiala locuitoriului Andrii Șeiciuc îndată după dărămarea

bisericei vechi, un :metru în pământ şi alt metru în sus. După
ce s'a zidit însă fundamentul nou şi s'a-asămănat pământul, tot
R

zidul pentru pristol a rămas acoperit de pământ, aşa că a trebuit

NT

să-l mai zidească de un metru în sus, se înţelege, din piatra

vîrtoasă, vânătă cu cement. Apoi la acoperit cu o lespede drept
unghiulară de 1 metru 70 cm. lungime şi 1 metru 60 cm. lăr-
CE

pime, şi l'a îmbrăcat în mod ritual acoperindu-l pe deasupra cu

un covor persian. În total a spesat Andrii Șefciuc 500 cor. cu
acest pristol, în al cărui părete.din feţă, jos, se află o tablă co-
I/

memorativă de marmoră neagră cu litere de aur pusă de ctitor.

44.
IAS

„Biserica veche.
Biserica veche a fost toată din lemn de stejar, steţarii cul-
caţi şi ciopliţi chiar pe locul unde crescuseră spre a face loc
U
BC
 104

R Y
foarte -
lăcăşului dumnezeesc, după cum spune tradiţia locală

RA
împrejurimea ei era
precis. Căci când s'a făcut biserica veche,
pe locul de
pădure, satul începând numai a fi mutat din Selişte
astăzi, Era doară era boerescului, unde voia boerul acolo trebuiau

LIB
jobagii să șadă, ear când voința lui era dictată şi de opurtunitate
pentru obştime, cu atât mai simpatic va fi fost primită. Intemee-
bi-
toriul ei era Teodor Mănescu. Păreţii din lăuntru ai acestei
cu coloare de oleu vânat-deschisă (un fel de

ITY
serici erau boiți
“sur argintiu). Avea .trei despărţituri: altar, starea bărbătească,
starea femeească. Păretele despărțitor dintre starea bărbătească Şi
cea femeească purta deasupra sa o galerie, un fel de chor care

RS
un
putea să cuprindă 20 şcolerași cântăreţi. El era jos, așa că
om înalt ajungea cu capul în tavanul chorului; avea forma unui
cerdac lungăreţ la care ducea o scară de afară, de lângă ușa
IVE
bisericei, el va fi fost adăogat mai târziu cu ocasia unei restau-
rări, poate la 1878 când s'a reparat şi zugrăvit biserica, şi când
îu adăogită și o tinduţa, un pridvoraş primitiv de scânduri dar
UN

fără uşă, că uşa bisericii (cu epitaful) precum şi scara dimpreună

cu ușa ce duce la chor, se aflau în acel pridvoraș: |
_ Biserica veche, după cum arată epitaful săpat în lemn era
AL

tărnosită, adecă sânţită, cu binecuvântarea. episcopului Dosoitei

Radauţianul la 1781, şi-l avea de. ctitor pe “Teodor Mănescu fiiul.
lui Vasili, tatăl lui Iordachi Mănescu. !
R

Atât pentru tărnosire cât şi pentru ctitorie avem date în

NT

epitaful amintit, al căruia facsimile îl arătăm la fața 105.

| 45.
CE

Clopotnița.
Trebue notat că în curtea bisericei parochiale, şi anume în
colţul ei despre S. -V. se mai află o clopotniţă zidită la 1890.
I/

Catulei de jos este zidit din piatră căptuşită pe din. lăuntru cu

cărămidă. Aici se află o odae care a servit câţiva ani ca şcoală
IAS

pentru copiii ce învățau limba română pe spesele Societăţii

Doamnelor române din Bucovina. Apoi a servit câţiva ani ca
local al băncii române raiffeisiene dela 1903—1909, ear din Fe-
bruariu 1909 pănă la Maiu 1910 a fost ca local de vânzare a
U

prăvăliei române. Se mai ailă sub clopotniță o tindă cu scară ce

BC
 105

Y
,

R
duce în sus la etajul de stejar masiv, naltși spaţios, în care

RA
sunt atârnate cele cinci clopote.

Auâra cipiima - Bucepitz ui ca npzsuSaui

LIB
pasa Beneniu Euin: caS maguocSr
a . ue
KS BAPABEHHIA apyicrian8asi Acnee: pza:

ITY
AET 1781: asr

RS
IVE
UN

KTH 2 TOpH

ToAp MR (Uşa) ManeckS

R AL
NT
CE
I/

46.
IAS

Ma Prăvălia română
din Mihalcea cumpărându-și loc dela comună şi durându-şi o
casă proprie la 1910 pe numele ei, odaia din clopotniță a remaş
U

deocamdată deșartă.
BC
 Y
106
——

R
47,

RA
“Curtea bisericei.
plan-
Curtea bisericei cam de vr'o 30 prăjini întindere este

LIB
cât şi
tată cu pomi roditori. şi crescută cu earbă. Atât earba
întră în
poamele se vând în fieşte care an la mezat, ear banii
se acopăr 'spesel e pentru ser-
discosul (lădiţa bisericei) din care
| |
"viciul divin.

ITY
48,

| Venitul bisericei.

RS
cam la
Pe lângă acest câștig care anual ajunge peste tot
cu care se adună la
30 coroane, mai este și talgerul bisericesc,
- fieşte care liturgie câte 2 bani dela credincioşii presenţi în bise-
IVE
rică, un izvor al venitului bisericesc. Sa

49. !
UN

Cimitirele.
de 60
| De asemenea mai sunt. doauă cimitire, unul cam
nou) spre
prăjini (cel vechi) în sat, ear altul ca de 70 prăjini (cel
AL

printre cari crește earbă îru-

toloacă, plantate cu arbori roditori
e
moasă, proprietatea bisericei parochiale. Şi aceste doauă cimitir
i.
R

aduc 50—60 coroane anual, care se arsă în ladița biserice

NT

50.
Epitropia bisericească.
CE

ă de o
Biserica cu averea şi veniturile . ei se administreaz
6 ani. Aceşti
epitropie 'constătătoare din 12 membri, aleşi pe
formează epi-
12 epitropi cu preotul local ca preşedinte al lor
I/

statut special
tropia bisericească. Alegerea lor se face după un
ort.-or ient. din Cernăuţi la
dat de către. consistoriul mitropolitan
IAS

ex 1898. Dela ei se cere să fie pildă de |

anul 1900 sub Nr.2121
a-în unele
religiositate şi moralitate în comună, şi să-și dee părere
umla dispense
chestii ce privesc ordinea publică bisericească, prec
şi la ocupnr eă posturilor de
U

„de căsătorii... etc. Ei iau ingerență

servitori inferiori ai bisericei, | |
BC
 107

R Y
51,

RA
Comitetul parochial. -
Pe lângă -epitropieca representantă a bisericei locale mai

LIB
este și un „comitet parochial“ compus în aceasta parochie din
5 membri aleși pe viață de. către parohieni, şi dintre ei, în
urma unui ordin special al căpitaniei districtuale.
Comitetul parochial are menirea a supraveghia zidirea şi

ITY
- repararea edificiilor parochiale, precum : biserica, clopotniţa, casa
parochială... etc. Alegerea lui se face la inițiativa căpităniei
districtuale (dacă o pretinde parochul sau primăria, sau dacă o

RS
trebuință specială o reclamă).. Cei aleşi remân pe viaţă în funcția -
lor,ai cărei esercitare rar. se recere. Cum că şi în acest corp votul
parochuiui este decisiv, se înțelege desine. Doară când parochul
IVE
este om de tot neîndemănos şi nu ia nici o iniţiativă, rolul prin-
cipal cade asupra altei. persoane, care în un asemenea cas este
capitanul districtual, eventual referentul respectiv din căpitănie.
UN

Dar atunci vai de o asemenea parochie; atunci spesele pentru

comisiuni şi călătorii a amploiatului, ce mereu comisionează, ab-
sorb sume ce nu stau în raport cu valoarea obiectului de multe
AL

ori mic, al cărui clădire sau reparare se cere,

“Unde capitanul districtual însă nu se lăcomește la banii
pentru comisiuni, acolo el pune totul la cale cu: parochul, ear
R

comitetul parochial este chiemat la sediul prefecturei ca să-și

NT

dea numai părerea respective consimțimântul şi să subscrie

actele.
CE

52,
Biserica din Spasca.
I/

De oarece am vorbit pe larg despre biserica parochială, să

cuvine să ne ocupăm și de cea din Spasca. Înainte de anul 1870
IAS

cătunul Spasca era foarte mic. Numărul caselor sale abia ajungea
la 30. Pe atunci păscătoarea aceasta era împărţită între boerii din
Mihalcea. Pe lângă stâlpul de moșie ce-l primea cineva ca parte
frățească sau ca zestre în Mihalcea, i-se mai da şi o parte equi-
U

valentă
de păscătoare la poalele Țeţinului, Păstori la vitele: ace- -
BC
 Y
108

R
erau de regulă servitorii
stor boeri — să le zicem 'mazili —

RA
, stăpănii li avizau câte un
viniţi din Galiţia, cari însurându-se
vite; ocolul din vara trecută . -
bordeiu în apropierea ocolului de gu-
fiind îngrăşat de
il intrebuinţau servitorii ca loc de sămănat,

LIB
acei “servitori îşi cum-
noiul şi mustul vitelor. Cu timpul mulţi din
creițari prăjina) locurile ce
părară cu preţuri. bagatele (câte 50—60
sau din gradul de scutel-
"le ocupaseră, și astieliu din servitori
după anul 1849, aşa că nu
nici la cari avansaseră (căci ei veniră

ITY
lucraseră. boerescul) devi-
aveau drepturi la pământ ca cei ce
cuvântului.
nise proprietari, ţărani în înţelesul de astăzi al
mici. ră i. cel
cu numele Constantin Strutinschi devin

RS
Dintre aceştia unul
la 10 fălci pământ şi-şi. înmulțise. un
mai cuprins. Cuprinsesă
cornute. El cunoscu trebnința
cârd de vro 30 capete de vite închipui
noaua colonie, pe care neputânduşi-l
IVE
unui cimitiri pentru
bani pentru a redica o ca-
fără capelă,. hotări să colecteze ceva pentru
pela mică de lemn pe un locuşor al său, ce-l menise
| Ia Me
UN

acest scop.
l pădurii de pe Țeţân,
Tot în Spasca își arondase forestieru
de vo 40 fălci pământ cu
care era a Cernăuţilor, o proprietate
tierului era loah Tomo-
case şi acareturi frumoase. Numele fores
AL

ai comunei un om Cernăuţi, era

vici, Acest forestier, amploiat
deosebit de religios.
foarte energic, foarte prudent ŞI totodată
u, „cun oscând calităţile su-
Constantin Strutinschi om simpl
R

dista nţa de un chilometru

„perioare ale acestui vecin al său1—
NT

— îi. comunică forestie-

- pe atunci nu era privită ca depărtare,
dar îl puse în cadre mai
rului planul său. Acesta îl află bun,
biserică; şi după ce
largi; în loc de capelă el proectase
CE

afacerei, nu le slobozi pănă

„prinse în iscusitele sale mâni ițele
Colecta neînsemnată a lui
ce nw'şi văzu realizată dorința. pe la
Tomovici 0 mări considerabil, colectând
Strutinschi,
Strutinschi,
I/

Pe lângă locul menit :de

oameni cu dare de mână.
proprietarul Camenei, care
Tomovici obţinu dela Lobel Salter
IAS

marginaşe cu cea dintâi,

avea pământuri în Spasca, O parcela
ri cuprindea“ 60 prăjini,
aşa, încât locul pentru biserică şi cimiti
polia din Cernăuţi ob-
“şi porni zidirea unei biserici. Dela metro
bisericei. din reşedinţa
ținu în mod grătuit catapiteazma fostă a
U

cea veche de pe muntele Dominic, demolată pe la 1860şi aşa

BC
 109

R Y
sprijinit din toate părţile, sfârşi zidirea bisericei la anul 1878, care
îu sânţită în același an de Naşterea 'Maicei Domnului, dar cu

RA
chramul s-tului loan cel Nou, patronul lui Tomovici. 5 Dar nu
greco-catolică fu biserica, precum credea să o facă Strutinschi
cu tovarășii săi, ci 'ortodox-orientală precum a voit Tomovici, şi

LIB
de care rit erau donatorii cei mai mulţi ale ofrandelor. Ai căștiga
pe «coloniştii din Spasca pentru idea unei biserici ort.-orientale
însă, nu era lucru greu, în vederea tradiţiei că străbunii lor din

ITY
Galiţia aparținuseră şi ei pănă nu demult bisericei orientale,
precum și în vederea inclinării poporului galițian pentru biserica
ortodoxă pe care ei op numesc volosca, în oposiţie cu clerul
unit, carele este conştiu de păpistășia sa; pe care se sileşte a o

RS
tăgădui credincioșilor. Inclinarea poporului din Galiţia către or-
todoxism o constatase deja generalul Enzenberg, primul guvernor
IVE
al Bucovinei la 1777.2) Ceea ce interesa pe acești oameni, era,
să aibă un cimitir cu o bisericuță creștinească. Că era aceasta
ortodoxă orientală sau greco-catolică, puţin li pasă, căci şi bise-
rica gr.cat. din Galiţia ei tot pravoslavna o numesc ca şi pe cea
UN

ortodoxă, deosebirea constând după ei numai în acea, că bise-

rica cea veche, la care aparţineau străbunii lor, o ştiu de „Vo-
losca“, ear celei noaue pe care li-au, impus-o unii episcopi la pre-
AL

siunea autorităţilor, o' numesc „rusca ţercva“.

La 1905 se adăogă la întrarea acestei biserici 'un pridvor
de zid cu. păreţii! pe jumătate de steclă din banii iconomisiţi din
R

cele 11 fălci fânaţe legatare. |

NT

Biserica aceasta are: doauă legate, unul dela loan ca călugăr

Iosif Tomovici de 6 fălci, ear altul dela Constantin Strutinschi
de 5 fălci de fânaţ.: Din veniturile acestor fânaţuri au a se sluji
CE

câte doauă liturgii legatare în ziua morţii donatorilor precum și

în ziua morţii soțiilor amândurora. Ce prisoseşte din venitul
anual al: acestor fânaţuri, are a 'se întrebuința pentru întreţinerea
I/

bisericei.
IAS

3) loan Tomovici s?a călugărit mai apoi și a ajuns ieromonach al mă-

năstirei Suceviţa. A repăosat în Spasca la 3 Noemvrie 1888 şi s'a înmormântat
în cripta sa familiară de lângă biserica zidită de el.
2) Vezi „Rutenizarea Bucovinei“ scoasă de mine în Cernăuţi la 1904
U

pag. 42 și 43.
BC
 110

Y
53,

R
RA
" Clopotnița veche.
Biserica din. Spasca. este zidită cam uşurel,-nu destul de
masiv, sub conducerea şi cu chibzuința lui loan Tomovici care

LIB
Pa. făcut. şi pe architectul. |
“Ea are un turn deasupra stării femeeşti, la care să sue prin
chor, un. chor. destul. de' încăpător: ce cuprinde tot spaţiul de-

ITY
asupra. stării femeești. In turnul acesta erau şi clopotele. Dar
fiind zidul 'bisericei prea - subțire față cu .greutatea a 5 clopote,
începu a suferi;. Se iviră crăpături în păretele -din spre apus, cari

RS
dedură loc la îngrijiri. Spre a :evita înaintarea crăpăturilor, epi-
tropia bisericească decise a zidi clopotniţa. noauă după modelul
celei din Mihalcea cu doauă odăi și cu un turn: deasupra, în
IVE
care. s'au aşezat clopotele la 8 Septemvrie 1893. |
Ea a costat 698 florini. |
UN

54,
Preoții din Mihalcea.
- Despue preoţii ce 'au fost aplicaţi în serviciul bisericei din
AL

Mihalcea atâta se poate spune cu 'siguranţă, .că- dela 1782 pănă

la 1886 toţi parochii a fost. din familia Tomovicii Cel dintâi
R

-:paroch ce să-află -în condicile ' matricale se numea * Stefan To-

movici. El a servit pănă la lunie 1810.
NT

“Lui ?i-a' urmat fiiul său ' Vasili Tomovici, căsătorit cu Va-
silca Săvăscu, precum arată epitaful celor mai mari doauă icoane
CE

din starea ' bărbătească a -bisericei, donate de ei. Far.lui Vasili

Tomovici” la 23 lulie 1848 "i-a urmat îiiul său Casian despre care
a fost vorba la alt loc.
Casian Tomovici. îmbolnăvindu-se îi vini în ajutor preotul
I/

Dimitrie Popescul, mai târziu paroch la Bucşoaea, ear apoi Mi-

IAS

hail Bendevschi actualminte paroch în Crasna, care după. moartea

lui Casian Tomovici (10 Decemvrie 1886) a administrat. parochia
pănă la 5 Martie 1888, când scriitorul acestor şire, pe atunci
administrator parochiei din tirgul Siret, îu întrodus ca paroch la
U

Mihalcea.
BC
 .
ţii a

Y
“In cărțile matricale, se mai află la rubrica preotului îunc-

R
ționar câte odată: numele Stefan Tomovici .pe la anii”1882.pănă

RA
la 1897.. Acest Stefan,a fost. fiiul lui Casian Tomovici. El moşte-
nind averea şi. gospodăria .tatălui .său domicilia: în Mihalcea, de-
cretat fiind ca preot de ajutor întâi la Prisecăreni apoi .la Bordei

LIB
şi în .urma la Camena, Pentru Mihalcea nu a fost decretat nici
odată, dar aflându-se în aceasta parochie, făcea la casuri : deose-
bite câte o funcţie..

ITY
Despre familia . Tomovici să ştie că: e: vinită din Oşchivţi,
districtul Zablotov, în Galiţia. Când însă, aceasta nu se poate
precisa. Părerea este că imediat după alipirea Bucovinei către Austria,

RS
precum se va vedea mai încolo unde e vorba despre Couţun,
originar tot din Oşchivţi. — Pe la finea .secolului XV şi la începutul
secolului XVI era obicei să vie candidaţii de preoţie din Galiţia,
IVE
unde ortodoxismul era persecutat, la Moldova cea drept mări- :
toare (pravoslavna) ca să primească darul preoţiei, să se sfințească
în preoți. ort.-or. Dela aceşti candidaţi Moldovenii, puteau lua in-
formaţiuni asupra referințelor politice din Polonia. Pentru aceea
UN

deja: la 2 Aprilie 1511 regele Sigismund al Poloniei oprește prin

un ordin adresat către archiepiscopul din Lemberg loan. Wilczek,
sub pedeapsa scoaterei din oficiu, ba sub pedeapsa .de moarte
AL

chiar, ca preoţii Ruteni să meargă spre chirotonie la Moldova. 1)

Să poate, ca din cei, viniți spre chirotonie unii să fie. remas
chiar ca preoţi în Moldova. Așa ar îi putut să remâe și un To-
R

movici de pe acelea vemuri pe aici. Dar sunt alte doauă criterii

NT

cari vorbesc pentru inmigrarea mai târzie: 1. vechimea familiei

Şi al 2. limba. Ea
Ad 1. Familia Tomovici este slab representată în Bucovina,
CE

în Moldova de astăzi de loc nu .este. Şi puţinele persoane ce

respund. la acest nume sunt prea. înnemurite între. olaltă încât
să se poată deduce la un timp de așezare mai- timpuriu în ;:aceste
I/

locuri, decât finea secolului al XVIII.

Ad 2. Dacă venirea lor ar fi: „măi veche, 'cel puţin unii din
IAS

ei s'ar fi asimilat, sar fi contopit? 'cu populaţia de aici, și nu ar

fi remas cu toţii — afară de ultimul Stefan — Ruși așa de în-
cărnaţi precum au fost, ba unii chiar romanofagi în toată puterea
U

1) Vezi Wickenhauser Bochotin pag. 23.

BC
 Ea

Y
iam arătat la alt loc, și încă întrun timp când

R
cuvântului, precum
chestia naţională: în--Bucovina.'riu. se prea discuta, când:nu era

RA
de propagandă naţională, .pe când. rute-.
nici cea măi mică--urmă
nisarea. nici nu; începusă încă 'a fi sistem precum. este în ziua
a |

LIB
de astăzi, cc
„Ce se atinge.de: Stefan 'Tomovici, pe care lam esceptat,
apoi la el au fost împrejurări deosebite care Pau influințat să se
jireze ca Român încă.din anii juniei sale, încât. murind fără copii,

ITY
a testat din averea sa:— moştenită . dela . părinți — suma de
5000 fl. „Societăţii de cultură: şi literatură română“! din Cernăuţi.
Lucri așa s'au 'petrecut:: Dând de piedici la gimnasiul: din
Cernăuţi, precum; şi la cel 'călugăresc din Buceaci în Galiţia, el se

RS
duse la gimnasiul din Beiuși. Scăpat de jugul disciplinei mănăstirești
la deplina libertate a traiului din Beiuşi,el se îndulci nu numai
IVE
de tratamentul cel uman. de care. avu. parte.în. școală, ci cu el de
cea frumoasă
odată şi de limba cu care.era îmbrăţoşat de colegi
şi de. profesori, în cari află „numai amici şi binevoitori.. Cu cât
anii petrecerii .sale în. acâst. cuib românesc înaintau. cu' atâta i-se
UN

întăria: dragostea pentru limba. română, care. trezi în el amintirea,

bunica
că. doară. curge şi îu _vinele sale ceva. sânge .român,. căci
tată fusesă Româncă din casa “Săvesculenilor,! şi, că şi
sa după
AL

maica sa, cu toate'că era ruscă: aşa.de fanatică, avea neamuri ro-
mâni. între- ascendenți .săi.. Apoi nu puţin a contribuit la. româ-
R

nismul său şi. mediulîn care. întrase. ca „student la universitatea

din. Cernăuţi, unde. toţi colegii:săi au fost esclusiv Români cu
NT

cari. legase prieteniă, intre: cari. Ciprian Porumbescu, Constantin

Morariu, scriitoriul acestui tratat... cu toţi înființătorii şi susţii-
- academice. „Arborosa“?) pe al cărei „fundament
CE

torii --societăţii
masiv. se întemeia, '-crescu şi: înflori apoi societatea : academică
„Juniimeă“. de astăzi .din. Cernăuţi. . .. | II

33) pArborosa“' îu desființală de guvern la 1878 din causa procesului

I/

.ași unde se co-

în. care fu implicat comitetul ei pentru „telegrama. trimisă la
în contra răpirei „Bucovinei.
IAS

memora decapitarea lui Ghica carele , protestase.

a constatat din:. î. Ciprian . Porumbescu ca: președinte (în ve-
Far comitetul
Zaharia. Voronca (scriitoriul ace-
derea meritelor sale pe terenul muzical) ; 2..
însărcinat cu conducerea factică; 3. Constantin
stor șire) ca vicepreşedinte
Morariu (cunoscutul scriitorși par!och actual-la Pătrăuți pe: Suceava) ca „e-
U

cretar; 4.;-Orest Popescul (actualminte : egumen Ja - Suceviţa).şi' 5. Engen Si-

BC
Y R “(96 :3ed 1224) elenpored vse)
RA
LIB
i ITY
ț
i
,
Fă
RS
ŢI IVE
“T? d

UN
AL R
NT
CE
I/
IAS
U
BC
 114

R Y
55. |

RA
Un dascal însemnat.
- După ce am vorbit de preoții comunei, să vorbim acuma
şi de „un dascal bisericesc, care a săvărşit un lucru vrednic de

LIB
pomenire. :) Matei Marcovici — numele acelui dascal — a prescris
din cuvânt în cuvânt în zilele prea luminatului şi prea înălţatului
- împărat Franţ II. în satul Mihalc€ la anul dela zidirea lumii 7306,

ITY
eară dela Hristos 1798 indicta... un calendariu. Acest vechiu
“ calindar manuscript Pa aflat di Gh. T. Chirileanu, bibliotecar la
biblioteca regală din București, la un jandarm din Șarul Dornei,

RS
judeţul Suceava în România. El este legat în piele în 16%, având
12 file nenumerotate, 161 numerotate, ear restul albe, pe care
Sau însemnat mai pe urmă leacuri pentru boli omeneşti şi de
IVE
vite, care după însemnările de pe marginea filelor să vede că a
fost al familiei Tabără din Bucovina (arătată la pag. 50) trecând
“apoi la schitul Rarău din ţinutul Sucevei pe la Ciumuleşti ace-
UN

lași ţinut, E scris tiparnic, cu cerneală neagră şi roșie. Titlul

manuscriptului este: ” |

ş 56. |
AL

„Calendariu pe 112 ani, scos: din multe. feliuri de cărți“.

Așa dară Matei Marcovici, dascal din Mihalcea, a prescris
R

acest Calindar de pe altul carele a fost tipărit în tîrgul Iaşiului

în 15 August 1785. Meritul lui prin urmare nu ar fi decât al
NT

“unui simplu copist. Dară el a făcut adaosuri şi însemnări la ca-

lindar, ceea ce-i dă cărții sale din punctul nostru de vedere o
CE

“valoare mai mare. In calindarul acesta se află și însemnări din

cari se vede că întâiul proprietar al manuscriptului a fost lor- .
dachi Tabără comisar din Mihalce mort la 15 Aprilie 1811, care
a avut fiiu pe Gligorii născut la 1792 Ghenar 24 și căsătorit la
I/

25 Februariu 1812 cu Maria fiica lui Niculai Calmuţchi dela Bărbeşti.

IAS

retean ( paroch la Şerbăuţ), cari fură improcesuați și întemniţăți prin 11 săp-

tămâni, ear apoi achitaţi de curtea cu jurați din Cernăuţi, care nu ia aflat
vinovaţi de „înalta tradare“ — wegen Hochverrat — precum îi învinuisă pro-
curorul statului. “
U

1) Vezi Şezâtoarea, organ folclorist, pe care-l scote în Fălticeni

dl Arthur Gorovei vol. X, Nr. 3—4, Noemvrie 1907, pag. 33 etc.
BC
 5

R Y
Mai avem ştiri din acest calindar şi ăsupra familiilor buco-
vinene: Calmuţchi, Gafencu, Goian, Flondor, Cozm'ţa, Crupenschi,

RA
Capri și Zota, precum spune di Chirilianu în notița care lumi-
nează unile părți din lucrarea aceasta, precum se vede. .

LIB
- Apoi mai are ceva: acest calindar este dintre cele dintăi
trei calindare românești descoperite pănă acuma. Toate conside-
rațiunile acestea pentru noi sunt ansă dea atrage atenţiunea
celor interesați asupra calendariului lui M: Marcoviciîn care s'ar

ITY
putea afla lucruri de mare interes local şi familiar.“
BT,

RS
Cărturarii din Mihalcea.
Pănă la 1882 Mihalcea nu avea şcoală. Cu toate acestea
Mihălcenii pănăla acel timp nu au remas fără de carte. Mulţi
IVE
din ei îşi căștigară chiar învăţătură mai mare la şcolaele din
Cernăuţi. Mai ales urmaşii boerilor ambiţionau aşi da copiii la
şcolile din apropietul oraș, ca unii ce se țineau de viţă nobilă..
UN

Conştiinţei acestea despre înnemurirea lor cu cele mai în-

semnate familii boereşti este a se mulțămi -zelul de a-şi purta
copiii la şcoală, ca, dacă nu prin avere, atunci cel puţin prin în-
vățătură să se poată arăta vrednici de nobila lor origine. Mai
AL

toți au predicatul de nobilitate „cavaler de“.

- Dintre cei ce prin școală au ajuns la ranguri mai mari,
R

sunt astăzi: - Dimitrie cav. de Tuşinschi c. r. procuror la -tribu-

nalul din Cernăuţi, Isidor cav, de "Mănescu (jun.) comisar la
NT

dieta ţării, Dr. în drepturi Aristide. cav. de Grecu totodată și

forestier diplomat. candidat de advocatură, Emil Constantinovici
CE

superiorul şcoalei de 6 clase din loc şi proprietar, loan Boșneag

director la școala surdomuțţilor din Cernăuţi şi proprietar, Stefan
Volcinschi profesor la şcoala reală, Dimitrie Pauş contabil. la
dieta ţării, Nistor Tuşinschi la direcţia etc.
fondurilor... -apoi
I/

„peste 20 de învăţători şi învățătoare plasați prin diferite comune

IAS

din ţară. Ai
Far din cei ce nu mai sunt în viață: Maiorul Temistocle
cav. de Grecu, tatăl său fostul archimandrit Ghideon Grecu-
Constantinovici, fostul consilier consistorial Gheorghe cav. de
U

Reus, parochul Sucevii Casian cav. de Tuşinschi ... şi mulţi alții.

BC

. - 8*
 6.

R Y
„Dintre cei cu carte remaşi în sat, cari au fost marcanţi prin
istețimea, minţei, trebuesc amintiţi fraţii -archimandritului dela Su-

RA
cevița: Lazar, şi Vasilică Grecu. Cel dintăi renumit și. neuitat în
comună prin spiritul său organisatoric, el :a .sistemizat copro-

LIB
prietatea rezeşilor la codrul Mihălcii şi la imaşul comun, des-
părțindu-l pe acest din urmă în imaș dominical şi imaş rustical.
"El a conlucrat la organisarea dreptului de servitut din Bucovina,
făcând parte din multe comisii ce au funcţionat în aceasta di-

ITY
recţie. Acesta a fost; tatăl. proprietarei de astăzi, a doamnei Pul-
cheria nobilă de Grecul căs. Ședlovschi. — Ear al doilea, Vasilică
Grecul, mort la 31 Octomvrie 1901, tatăl lui Dionisi Grecul care

RS
stăpăneşte acuma o parte de vr'o .200 fălci din moșia Mihălcii
şi este cunoscut în Cernăuţi ca spizit comercial foarte întreprin-
zător, al cărui fiiu este Dr. Aristide .cav. de Grecu candidatul de
IVE
advocătură despre care am vorbit.“ Acest Vasilică cav. de Grecu
care ajunsese vârsta de 85 ani era o cronică vie. Cunoştinţele
“lui despre trecutul comunei și ale tuturor familiilor aristocrate
UN

- din Bucovina a înlesnit foarte -mult scoaterea acestei scrieri.

58.
AL

Grădina Frobeliană.
| Stabilindu-mă/ în. primăvara 1888 ca paroch în Mihalcea,
R

aflai încă vr'o -60 familii de rezeși cari se ruşinau a vorbi româ-
NT

neşte, deși știeau, pe motiv, -că e limbă țigănească. Aşa li spu-

sese fostul paroch Toinovici. Din aceasta rătăcire şi-a dat multă
silință ai scoate . preotul Mihai Bendeschi (actualul . paroch din
CE

Crasna) care a administrat parochia dela. moartea lui Cas. To-

movici pănă la sosirea mea. Dar formarea și întărirea convin-
gerei despre romanitatea lor i-a fost 'reservată soţiei mele Elena
născ. Niculiţă. Ea adună mai mulți copii de: rezeşi în casa
I/

noastră, pe cari îi deprinsese prin jucării și prin cântări a vorbi .

IAS

limba dela a cărei întrebuințare îu abătut tineretul prin o soarte

vitregă. Că au deprins aşa de repede a vorbi, Pele este a
se mulțămiîn mare parte şi soacrei mele d-nei Rucsaida Nicu-
liță, care fiind din Botoşani nu ştia altă limbă, încât în contactul
U

neîntrerupt ce-l avea cu acești copii, numai de limba română se

BC
 UT

R Y
servea. Ea a petrecut de dragul lor o vară întreagă la Mihalcea
desvoltând pentru 'causa aceâsta o aplicarece nu se poate descrie

RA
__cu-peana. Când “soția şi soacra mea erau împiedecate, venia o
rezăşiță văduva, repăosata Maria Mănescu-Braha născ. Stroici din

LIB
Bahrinești, care avea un grai românesc foarte frumos, de le sub-
stitua. Era peste 20:numărul copiilor ce vineau regulat, în îiecare
zi, fie de lucru sau de sărbătoare, la acest curs.
“Intru una din zile viind :la noi, în ospeţie doamna Sofia

ITY
Stefanovici născ. Cherescul, soţia profesorului dela școala reală
din Cernăuţi Constantin Stefanovici, Botoşănească și ea ca şi
soția mea, și văzând progresul copiilor precum şi dragostea lor

RS
pentru limbă, se entuziasmă păn” la atâta, încât îşi propuse a le
lua pe cele mai mărişoare din ele la Cernăuţi la şcoală. Spre
acest scop doamna Stefanovici făcu o colectă printre aristocatele
IVE
din Cernăuţi. Cu ajutorul 'banilor colectaţi se încherie o gazdă -
“comună la o domnişoară N. Vistec din Cernăuţi, la care se
aşezară copilele: 1. Aglaia Braha, 2. Aspasia Braha, 3. Catinca
UN

- Braha, 4. -Natalia Țarevici, 5. Cleonica Tuşinschi, 6. Eufrosina

. Tuşinschi, toate din Mihalcea, precum și 7. Onciul din Cuciur- .
„Mic şi 8. Bohatereţ din Broscăuţi.
AL

| 59,
Internatul român de fetițe din Cernăuţi.
R

Progresul ce-l făcea atât colecta cât și instrucția copilelor,

NT

dădu naştere la idea unui 'internat. Chiar în decursul acestui

prim an colectele luară forma sistematică. Se inființă în Cernăuţi
CE

un comitet provisor subt patronajul doamnei Elena nobilă de

Neculiţă (-Popovici) născ. contesa de Logotetti, care 'şi scoate
statute. aprobate dela guvern, se constitue în societate perma-
nentă cu d-na contesa. Logotetti ca președintă şi cu doamna
I/

Sotia Stefanovici ca vicepreşedintă. Pe consulentul în chestii de

IAS

„Organisaţie şi de şcoală îl făcea actualul: mitropolit Escelenţa Sa

d! Vladimir de Râpta!) pe atunci episcop, ear pe secretarul
dl Dr. Dimitrie Onciul actualminte profesor universitar la Bu-:
) In Bucovina acest nume a degenerat cu timpul îîn Repta, dar membrii
U

familiei remași în Moldova tot încă -Râpta se scriu.

BC
 us.

R Y
cureşti, pe atunci profesor la şcoala normală (pedagogiul) din
Cernăuţi. Asta a fost pe la 1893—4. In anul următor se închirie

RA
apoi o casă întreagă pe ulița Lutului (Lehmgasse), se mai pri-
miră puţine copileşi se numi doamna N. Popescul văduvă

LIB
de preot ca primă directoară a internatului. De acolo internatul
a dat tot înainte; şi-a 'cumpărat casa sa proprie de astăzi în
strada Armenească, a crescut şi a adus roade escelente pentru
românismul bucovinean. Ba el a plăcut într'atâta, încât după mo-

ITY
delul lui s'a înfiinţat apoi şi internatul de băeţi români în Cer-
năuţi precum şi în multe alte oraşe ale Bucovinei. Pănă la el, in-.
ternate susţinute prin colecte nu au existat în Bucovina.

Filiala din Mihalcea

60,
RS
a Societăţii Doamnelor române
IVE
din Bucovina,
_ Societatea care întreţine internatul de fetițe române din Cer-
UN

năuți, şi-a luat numele oficios: „Societatea Doamnelor române din

Bucovina“. Ea a creat cu timpul mai multe filiale prin ţară, dintre
cari una este cea din Mihalcea. Atât Centrala cât şi filialele au
de scop: lăţirea culturei naţionale. Filiala din Mihalcea este cea
AL

mai veche dintre filiale. Ea-s'a înființat îndată după centrala

care s'a redicat pe, fundamentul urzit în Mihalcea. Filiala aceasta
R

"şi-a trăit viața numai în casa parochială din aceasta comună, care
casă pe atunci încă era proprietatea mea. Prima ei președintă a
NT

fost soţia mea. Un timp acest titlu l'a purtat doamna Aglaia
nobilă de Mănescu, văduvă după lancu Mănescu. La 1904
CE

așezându-se d! Constantin cav. de Neculiţă durabil la moşia sa

Mihalcea,' după ce-şi zidi aice o vilă frumoasă, presidiul acestei
filiale a trecut asupra soției sale d-nei Maria nob. de Neculiţă
născ, baronesa Stârcea, care ocupa pănă în ziua de astăzi aceasta
I/

funcţiune, interesându-se în modul cel mai intensiv de progresul

IAS

filialei, contribuind atât moralminte cât şi materialminte la. pro-

_gresul ei. In multe casuri aceasta presidentă întreind personal:
minte la presidenta centralei doamna contesă Logotetti în favorul
copiilor din Mihalcea, de li face mult bine şi. și câștigă „merite
U

neperitoare pentru viitoriul lor,

BC
 o 119

Y
GL.

R
Şcoala.

RA
La 1882 s'a deschis în Mihalcea o şcoală, poporală, deo-
camdată numai de doauă clase cu limba de propunere română.

LIB
Ea s'a mărit cu timpul așa, ca astăzi are șese clase, din cari
cinci sistemisate ear a şesa funcţionează provisor pănă va îi re-
cunoscută şi ea de sistemizată. Dar limba română nu se mai
predă în ea! Dela înfiinţarea acestei şcoli pănă în ziua de astăzi

ITY
ea stă sub aceeași conducere, Conducătoriul ei este di Emilian
Constantinovici. Acesia este român. Tatăl său se chema lonică
Constantinovici, ear maica 'sa Ana născ. Braha, Mihalceni amân-

RS
doi get-beget. |
Conform uricului de fundare al școlii limba de propunere
în ea avea să fie românească, precum a şi fost prin 14 ani. Cu.
IVE
aceasta limbă învățământul “sporea, şi cei ce au eșit pe atuncea
din şcoală, şi astăzi ştiu ceti şi scrie, cu toate că nu erau decât
doauă clase cu un învăţător. Invățătoreasa ce era, instruia numai
UN

copilele.în lucru de mână.. |

La.1892 s'a zidit o şcoală noauă. pentru suma de 7000 îl.
|
„Pe când în şcoala cea veche (astăzi „cancelarie comunală) nu în-
AL

250
" căpeau decât mult 80 copii, ast noauă .era frequentată de
icopii, 190 băeţi și 60 fete îndată după zidirea ei. Dar numărul
de: şcoală 'ajungea ciira de-400........ |
R

tuturor copiilor buni

Pe la 1895 referințele în Bucovina se schimbă..::Se naște
NT

o naţiune noauă, necunoscută pănă atuncea în ţară; aceâsta ca:

pătă privilegii deosebite, . şi lucrurile publice iau o întorsătură
care zăpăcește toată lumea. Din sinul maloruşilor locuitori în
CE

Bucovina se desface o mică frântură. Câţiva inşi se grupează în

jurul unui vinitic din Galiţia cu numele Smal-Stocki care obținuse
Dr. To-
prin protecţia românului. deputat şi profesor universitar
I/

început
maşciuc o catedră universitară. Grupul acesta — de cu
: de 3—4 oameni — ia în mijlocul său pe un învăţător comunal
IAS

la care a aflat talent agitatoric şi multă perseveranţă, îl redică la

rang de profesor pentru şcoli medii — de şi nu avea decât trei
în-
clase gimnasiale — pe lângă şcoala normală (pedagogiu) şi'l
Odată
U

vestește cu titlul şi demnitatea de inspector şcolar al ţării.

BC
 _120_

Y
ajuns pe acest piedestal, acest om să pune pe lucru. Decretează mai ,

R
întâi scoaterea din şcoală a limbei maloruse cu scrierea uzitată, şi,

RA
întroduce un fonetizm pe jumătate polonez, înlocuește numele
„rus“al poporului slav din Bucovina şi Galiţia prin „rutean“
fără a ţinea cont de protestele aproape unanime a tuturor con-

LIB
naţionalilor, scoate la pensie pe învățătorii care nu acceptează.
programul său, şi vâră o groază, :o teroare nedescriptibilă în.
toată. învățătorimea din ţară. In special în Mihalcea, precum și

ITY
în multe alte comune, ordoană înlocuirea limbei române cu cea
noauă ruteană, și unde întimpină greutăţi legale, se folosește de
uneltiri şirete. Emilian — acuma Omelian— Popovici, căci aşa
îi este numele, dă ordin secret prevăzut cu iscălitura represen-

RS
tantului guvernial, ca conducătoriul şcolii 'să îndemna:pe pă-
rinți a pretinde limba ruteană pentru instrucția şcolară.
IVE
Cu acest mijloc a învins. Conducătoriul şcoalei, om bolnă-
vicins, văzând jertvele de peste Prut ai acestei politice, şi temân-
du-se să nu-şi peardă serviciul, : căci pentru pensie încă nu avea .
destui ani de defenivitate, cedă. sub presiunea împrejurărilor, şi
UN

şcoala din română se făcu ruteană; de cu început nummiîn

parte, ear pănă la vr'o trei ani cu totul. Consiliul. comunal în
unanimitate a redicat protest în contra acestei proceduri, și. prin
AL

aproape 15 ani, dacă nu de doauă-trei ori, atunci cel puţin odată

pe an, înaintează , protesturi” şi petiții la consiliul școlar al ţării
pentru reîntroducerea limbei române în școală. Dar hărtiile înain-
R

tate de deputaţii remân infundate în archiva guvernului fără re-

NT

soluţiuni. Una data a cerut comuna chiar prin ministeriu re-

solvire, ceea ce e contra legii care oprește a se adresa cineva la
forurile înalte direct, fără ştirea guvernului. Atunci guvernul a
CE

trimes pro îorma o comisie în sat, şi cu aceasta s'a încheiat,

resoluțiune nu a mai urmat. Și numai resoluţiune doresc Mihăl-
cenii, fie şi negativă, ca să aibă substrat pentru recurs. Căci
I/

legea fundamentală de stat recunoaște părinţilor dreptul de a ho-

tări limba de instrucţie a copiilor, pecând baza pe care operează
IAS

consiliul școlar, nu este decât un emis guvernial al cărui efect

trebue să fie nihilat prin un recurs. Dar tocmai pentru aceea se
evită darea resoluţiunii. Totul ce s'a obținut, este oprirea dea se
numi învățători proaspeţi definitivi pănă ce -nu va fi hotărită
U

limba de propunere,
BC
 121

R Y
„02,
| Resvrătifea comunei. |

RA
„= O urmare a nefastei politice școlare a fost rezvrătirea co-
munei în ziua de 28 Decemvrie 1910. In ziua aceasta s'au luat.

LIB
la 200 părinţi, de au întrat în școala din Mihalcea să întrebe pe
învățători: învăța-vor pe copiii lor carte. românească, sau ba.
Respunsul negativ ce-l primiră îi hotărî să învite pe învăţători

ITY
a eși din şcoală, „căci şcoala e a noastră“ — ziceau ei — „zidită
și întreţinută
din. birul ce-l solvim.«
-E noroc de:presența de spirit a învăţătorilor, că şi-au în-
ghițit mănia fără să facă oposiţie, căci s'arfi putut produce

RS
vărsare de sânge. Dar așa, învățătorii cedând mulţimii şi retră-
gându-se în pace, oamenii după ce “i-au scos şi pe copii afară,
IVE
au încuiat numai şcoala și s'au împrăștiat în pace.
Aceasta a fost:o resvrătire înădușită, o demonstraţiune
liniştită la întrelăsarea neesplicabilă a autorităţilor de a da respuns
la cererea perpetuată timp de 14 ani, „o revoltă a sângelui ro-
UN

*mânesc, precum o numește foarte potrivit „Gazeta mazililor şi

a rezeşilor“ apărută pe atuncea în Cernăuţi. Parcursul acestei re-
„volte se poate ceti mai pe larg în „Foaea Poporului“ din Cer-
AL

năuţi din 1 lanuarie 1911.

| Anul şcolar următor copiii nu mai fură inşcoliţi. Toţi pă-
R

rinții au trimis la guvern. arătare cumcă copiii lor învaţă a casă,

şi: nu vor fi trimiși lu şcoală. Școala comunală a remas goală.
NT

Mult dacă vin'la ea cinci copii pe zi. Dar s'a deschis un curs
pe; numele „Filialei din Mihalcea a Societăţii Doamnelor române
din Bucovina“ frequenta! de 240 copii. Aici se învaţă numai
CE

românește. Locuitorii au cerut însă permisiunea să-și deschidă

o şcoală: particulară (Privatschule) cu limba de propunere ro--
mănă. Dar permisiunea nu vine. E de mirare, că dorinţele Rute-
I/

nilor-Ucraini privitoare la' şcoală să execută imediat, fără cea mai

mică întărziere, ear dorințele Românilor, fie ele cât de legale, se
IAS

amână regulat ad calendas, dacă nu se refusă cu desăvărşire,:

Mulţi îşi esplică aceasta tactică cu scopuri de stat: mai: înalte.
Zic, că să proectează crearea unei provincii: noauă: Ucraina
care va . consta din Bucovina, Galiţia ostică:și un teritoriu
U
BC
 122

R Y
„ce astăzi încă se află în stăpânirea Rosiei, şi din aceasta con-
de coloare ucraină sunt aşa de gogoliţi și

RA
sideraţie Rutenii
preferaţi pe conta Românilor şi a Ruşilor vechi. Aceasta remâne -
“însă părere, Fact e numai stăruința de a ţinea în loc progresul

LIB
şcolar al „Românilor.

63. .
Alta şcoală.

ITY
“In toamna anului 1907 s'a mai deschis o şcoală cu doauă
clase în cătunul Spasca, cu limba de propunere tot rusască, la
care limba română s'a lăsat ca obiect facultativ. Dar învăţătoriul

RS
aplicat la ea' — unul ' singur — nu cunoaşte limba română, Şi
chiar de ar cunoaşte: 0, aplicându- 0, şi-ar atrage disgraţia supe-
IVE
riorilor săi. Aceasta școală nu'are încă local propriu, ci să ţine
odată pe zi în o odae închiriată. O clasă vine înainte de masă,
ear alta clasă după masă. „Numărul total al copiilor ce umblă la.
UN

ea este la 40. -
64.
Un legat pentru limba română.
AL

Școala veche din Mihalcea avea un legat de 150 îl. anual.

Proprietara . de 'oarecând Pulcheria (în urice Porfira) de Buchen-
R

thal născ. Costin pe când era încă în viaţă a pus să se intabu-

leze pe moşie un vinit de 150 fl. pe an pentru împărtăşirea
NT

limbei române la .şcoala ce era să se creeze.. Testamentul în

care este cuprins legatul poartă data de 24 Octomvrie 1869.
CE

După moartea ei întâmplată la 2 lanuarie 1872 legatul s'a. activat

pe alta bază: Pentru a scoate de pe moşie sarcina prenotată în
cărțile tabulare, s'au cumpărat hărții de stat, obligaţiuui ale
căror procente dau 150 fl. la an, care s'au depus la guvernul
I/

țării. Dar banii (venitul) nu se. solviau învăţătoriului, ci se turnau -

IAS

în fondul şcolar. Aşa s'a făcut pănă “la 1907, în care an actualul
proprietar al moşiei Constantin“ cav. de Neculiţă: i moştenitor
a luat afacerea în mânele sale. El a dispus ca capitalul învestit
în obligaţiuni precum. și procente. dela 150 fl. crescute pănă la
U

acel an să se comuleze, şi din suma întreagă să se creeze doauă

BC
 123

R Y
stipendii, doauă burse, una pentrn internatul de băeţi români
din Cernăuţi, ear cealaltă pentru internatul de fetițe, cu condi-

RA
țiunea, ca la împărțirea acestor burse să fie preferaţi copiii din
Mihalcea. .

LIB
| 05.

Cancelaria comunală.
A fost vorba de edificii. Ei bine, pe lângă cele de interes

ITY
public ar fi de amintit şi cancelaria comunală. Ea este o casă
cu patru despărţituri, proprietatea comunei politice. A servit pănă
la 1892 ca şcoală. La 1910 s'a mai adaogat la ea doauă odăi (va

RS
avea dar şese odăi) menite ca locuinţă pentru secretarul comunal.
Este situată alăturea cu școala, căci școala s'a zidit pe grădina
ce aparţinea cancelariei comunale,
IVE
| 66,
Banca Raiifeisiană română.
UN

Ş Banca Raiffeisiană română s'a înființat la 1902 sub numele

„Insoţire de păstrare şi credit. pentru Mihalcea î. î. c. g. n.“ la
inițiativa mea care
am fost directorul ei deia deschidere pănă în
AL

vara 1910 când îmi luăi domiciliul în Viena. Infiinţându-se mai târziu
centrala băncilor române din Cernăuţi, banca din Mihalcea i s'a
R

atașat acesteia cu un. credit de 28.000 coroane, care credit însă

nici odată nu a fost folosit în total, căci împrumuturile ce le-am
NT

luat! dela centrala nu au întrecut suma de 15.000 coroane.

CE

67. -
Mişcarea proprietății. |
Am amintit cumcă toată moșia Mihalcii a fost împărţită
I/

în 16 părţi egale numite stilpi. Stîlpiii moşiei se trăgeau dela

IAS

hotarul Pietroasei, care remăsese proprietate a Moţocenilor, până

„la hotarul:.Roşişei. |
| Moştinitorii Măneştilor inmulţindu- se și primind în mijlocul
“ lor gineri din alte familii, dar tot de viță boerească, au împărțit
U

câmpul arator între sine, Imașul însă şi pădurea nu au împărţit-o

BC
 124

R Y
fisiceşte, ci. participau Ia .vinitul acestor doauă corpuri de moşie
după un sistem basat pe unitatea de a şesesprezecea parte (X/16).

RA
Adecă, dacă erau trei copii moştenitorii unei a şesesprezecea
părți de moşie, apoi pe lângă stilpul împărțit în trei părţi

LIB
ei mai primeau din pădure câte a treia parte din 16 stînţeni de
lemne, câte a treia parte din banii cu cari s'a vîndut o 16. parte
din fînul produs în poenile din. pădure, câte a treia parte din
a 10. parte din banii obţinuţi dela. vitele ce au păscut în to-

ITY
loacă... etc. Aşa a mers pănă-la anul 1849 când s'a redicat
boerescul, | |
Rădicându- -se boerescul, urmașii boerilor din Mihalcea tre-

RS
buiră să cedeze părți din părţile. lor de moşie către ţăranii ce se
"aşezaseră la ei ca lucrători permanenţi. Și împărțiră deocamdată
numai din câmp. Mai târziu au fost constrînşi să li sloboadă și:
IVE
din imașş (toloacă). Pe acesta îl împărțiră în doauă jumătăţi. Ju-
mătatea din apropiera satului îu cedata ţăranilor= comunei ru-
sticale, ear jumătatea cea din spre codru a remas proprietate
UN

comună a boerilor = a comunei dominicale. Abia la anul 1908

fu împărţit şi imașul dominical între coproprietari tot după prin-
cipiul X/16. Codrul însă nu ajunse aceasta .soarte. El fu admini-
strat ca avere. comună pănă în anii 1890—1894, când proprietarul
AL

complexului, celui. mai-:inare de moșie, di Constantin cav. de Ni-

culiță reuși să cumpere dela coproprietari părţile lor. Le cum-
R

pără pe toate aproape, numai cât părțile de codru a vr'o trei

coproprietari — din cei mai mari — încăpuseră în mânile a doi
NT

ovrei din Cernăuţi, ale lui Leopold Baraş şi ale lui Lazar Roth.
Întinderea codrului devinit acuma jidovesc, era de 90 fălci. Acești
CE

doi tovarăşi obţinură dela c.r. guvernul din Cernăuţi autorisaţia

de. a schimba cultura pământului pe care era partea lor de codru
din pădure în pământ arabil. . Tăiară apoi toți copacii cari erau
de'o mărime. și grosime rară — nu era aproape arbore care
I/

să nu-fi dat cel puţin un metru patrat de lodve despicate — ear

IAS

pământul îl prefăcură deocamdată în păscătoare. Ei îşi scoaseră

în decurs de cinci ani suma înzecită din câtă |văriseră în cum-
părareaşi regia codrului, şi apoi vîndură pământul scriitoriului
acestei :monografii. Unde a stat codrul jidovesc, astăzi este fănaţ
U

şi pământ arător creştinesc. El'se trage începând dela cătunul

BC
 125

R Y
Dubova pe malul drept al. Coroviei în sus pănă la pădurea din
hotariul Bobeşţilor,

RA
o | 68.
Țăranii din Mihalcea.

LIB
“ Țăranii din Mihalcea lucrează pământul lor propriu cât îl au,
ear de acolo lucrează cu ziua sau cu falcea pe la proprietari și
posesori. Cei din Spasca se mai ocupa cu săpat piatra, căci în

ITY
Spasca se află multă peatră atât în pământ cât şi la suprafaţă.
O sfarămă sau b împușcă cu praf de pușcă, de o pun în stin-
jeni şi câştigă bani buni. Alţii — mai ales băețandrii. — lucră ca

RS
pălmaşi la zidiri şi construcții de case prin orașe, ear O parte
îşi agonisesc hrana ca măturitori de drumuri în Cernăţi. Fi sunt
blânzi de fire şi pacinici. Puţini din ei sunt vânzători de fân; cum-.
IVE
pără fân cu carele, îl leagă în porţii şi-l vând în piață. Mulţi:
trăesc din chiria lemnelor.pe care le duc la oraş cu căruțele lor.
Sunt şi de acei ce fac negoț cu lemne. Un țăran din Mihalcea
UN

are o profesiune rară: lucrează pungi țărănești de pele. In tot |

districtul Cernăuţilor se zice că numai el să ocupă-. cu aceasta
„ profesiune, care-i aduce mai mult venit decât sâmbria unui pălmaș
AL

simplu. Pungile. le vinde a panticulari. . Ce nu poate desface pe

calea aceasta, vinde cu duzina la dugheni. Sunt şi dulgheri şi
puţini ciobotari în sat. Fierar este numai unul -din țărani, ceilalți
R

patru sSau cinci fierari din. sat sunt: surducari,

NT

| i „69,

Portul țărănesc.
CE

In oraș, după port se poate spune din care sat. este un

țăran. Eşti din Mihalcea să poartă în tocmai așa ca cei din Ca-
mena, din Cuciur mare şi din Voloca. In cap au pălărie alba de
I/

pâslă, rar neagră şi încă mai rar verde. La flecăi, pălăria este
IAS

“împodobită cu sgărdița de mărgele, câte odată cu păuni ŞI

cu flori.
Cămeşa fie de in, de cânepă -sau de bumbac, are măneci
largi. atârnă pe deasupra pănă la genunchi şi este legată în jurul
U

mijlocului cu brău potrivit de lat peste care unii mai pun și

BC
 20

R Y
chimirul de piele. Pantalonii albi de aceeași pânză ca şi cămeşa,
sunt înguşti. Earna poartă și berneveci albi:de postav de casă.

RA
“Se încalţă cu opinci, cu bocânci sau cu ciubote cu tureatcă.
Umblă și vara cu pieptar (chiptărec), un cojocel de piele de
miel uşor, fără mâneci, care ajunge pănă mai în sus de genunchi.

LIB
Earna poartă bondiţă de piele de oaie şi cojoc cu mâneci, ear
deasupra cojocului îmbracă sumanul dacă merg undeva. Acasa
nu-l iau. Când e ploae, ningău sau furtună iau în spate mântaua

ITY
de postav alb de casă cu un acoperemâni ca de 17, metru ce
atârnă dela guler pe spate, din care își fac glugă la cas de tre-
buinţă cu ajutorul unui ac sau bold mare, ear în ltpsa acestora

RS
cu ajutorul unui cui de fier sau de lemn (ţăpuşe). Mânecele
mântălii largi şi lungi atârnă de regulă în jos, neîmbrăcate, și
atunci prin mişcarea coatelor sub mânta ele atârnă mai mult
IVE
înapoi decât în faţă... - "
Țăranca ca copilă poartă părul împletit de la frunte spre
amândoauă urechile în şuviţe de cu început subțiri, ear în colo
tot mai groase pănă la ceafă,. unde sunt împreunate în o sin-
UN

gură coadă. ce atârna pe spate. Pănă a nu fi şcoală în sat, toate

copilele umblau cu: capul: gol. Decând cu şcoala, poartă basmale
de târg de diferite culori; earna poartă şal de lână.
AL

Fetele mari își pun gâţe, adecă aşază în vâriul capului

o parte din părul împlițit în formă “de semilună cu partea deschisă
înainte, care în partea opusă ajunge nălțimea de 2—3 degete, pe
R

când altă partie de păr — cam dela nălţimea urechilor — este

NT

slobozită pe spate în plete neîmpletite. La zile mari precum Şi

la joc pun peste gâţe un coif compus din sgarde de mărgele,
din flori, păuni şi cordele. Podaba aceasta o numesc „basma“.
CE

Femeea poartă cârpă în loc de gâţe.

Imbrăcămintea la copile, la fete şi la femei constă din ca-
meşa la umere cu altițe, la mâneci la piept şi la spate cusută
I/

cu flori de lână sau de mătasă. In jos catrința strânsă la mijloc

peste brâu şi legată cu chinguţe de lână ţesute cu alesățuri sau
IAS

în dunguţe de diferite culori. La frig poartă cojoc şi suman ca

şi „bărbaţii. La cap să îmbrobodesc cu ştergari alb.
Fata pune şi salbă la gât. Dar pecând în Camena şi în
Cuciurul mare salba este indispensabilă. și monedele prinse .pe
U
BC
 EA

R Y
carton acopăr aproape tot pieptul —.câte 5—6 siraguri de mo-
nete mari de argint a 5 coroane, în Mihalcea salba provine mai

RA
mică, sau redusă numai la 3 sau 5 monede, ba de multe ori
numai la o singură monedă mică.. .
„Feţele mariși nevestele poartă, în picioare conduri. Aceştia

LIB
sunt ciubote fără călcăi, de piele de saftian moale, căputa şi tu-
retcile galbene, peste care să încalță pantofi galbeni cu călcăe. Dar
condurii încep acuma a fi mai rari, şi se înlocuesc cu simple

ITY
„ ciubote galbene. in Cuciur mare nevestele poartă şi ciubote roși
(de saftian). Soartea condurilor o împarte și ştergariul cel alb,
care de multe ori este înlocuit cu tulpanul cumpărat,

70.
Casele țărănești.
RS
IVE
Aceste sunt cu doauă odăi despărțite prin tindă. Cu cât
mai cuprins este omul, cu atât mai mari şi mai nalte sunt odăile,
ear mai cu samă cu atât mai largă este tinda, care ţine loc de
UN

camară, dacă nu se află hâji lângă casă. Uşa tinzii și ferestele casei
sunt totdeauna îndreptate spre soare-a-meazăzi. “Numai fereasta
din păretele casei celei mari, opusă uşii, este spre soarele resare.
AL

Toate casele sunt acoperite cu şindilă. Cu pae sau stul

sunt foarte puţine de ale codaşilor. Fruntaşii și le acopăr anii
din urmăcu table de tinichia albă de ţinc, nu atât din fudulie,
R

cât din opurtunitate, şindila și dranița ajungând a îi toi atât de

NT

scumpe ca ţinicheaua, fără a avea durabilitatea tinichelei. .

71.
CE

Spiritul poporului.
Acesta se manifestează prin rugăciuni, colinde, cântece des-
I/

cântece, jocuri, superstiții, proverbe, cimilituri, glume, diminutive,

simpatii şi prin totul ce să subsumează datinilor poporale.
IAS

„Toate aceste manifestări ale vieţii suileteşti vădesc la po-

pulaţia din Mihalcea nu numai cât originea românească, ci şi
viața actuală românească. Așa bunăoară mulţi din Mihalceni ştiu
rugăciunile numai în limba românească. Plugul de anul nou nu-
U
BC
 198

R Y
„mai româneşte îl pornesccu cuvintele; „Mânaţi măi... hăi... hăi...

RA
Pocnesc apoi din bice trag buhaiul, și zic strofele una după alta.
Dacă plugarii nu ştiu strofele pe românește, le spun în tradu-
cere stricată rusască, dar şi atunci întroducerea precum. şi refre-

LIB
nul după fiecare strofă româneşte le spun: mânaţi măi... hăi...
hăi... Pănă nu de: mult plugarii dacă nu știeau - româneşte îşi
tocmiau pe un om însurat, sau pe un țigan ca să: ureze româ-
neşte. De vr'o zece ani însă, de când se trimiseră în. sat învă-

ITY
țători ucrainţi, unii direct din Galiţia, alţii din Bucovina dară în-
traţi în serviciul propagandei ucraine, acest obicei a încetat, nu mai
urează româneşte. Dar la refrenul românesc nu renunţă nici

RS
acuma.. Tot aşa s'a păstrat unile colinde pe cari le spun încă -
românește. - Altele însă, traduse de versificatori populari, neştiu-
tori de carte, le spun rusește dar amestecat cu cuvinte româ-
IVE
nești. Aşa este una în care se zice: De dimineața cucoşul a
cântat, stăpânul. s'a sculat, şi a sucit trei luminări. La cea dintâi.
şi-a spălat faţa, la a doaua-a îmbrăcat cămeșa: atbă, ear la a treia
UN

a înşeuat calul de a pornit la Vodă la laşi... care nu avea ase-

menea cal; cal, care când.loveşte cu copita sa de argint, scoate
peatră pentru zid de biserică. „. de biserică cu. trei ferești, cu
AL

trei cruci... etc. p za

Este aceeaşi: colindă: cate să “cântă mai ales pe la Siret:
Demineaţa: lui Crăciun ; demineața mă sculai, fața alba îmi spălai,
R

trâul din cui mi-l luai, şi la grajdi că alergai, calul din grajdiu
NT

îl scoteai, şaua pe el aşezai... „etc.

Sau alte colinde similare din Muntenia şi Transilvania, unde
calul joacă un rol însemnat, precum şi numărul de trei... trei
CE

fete... trei lumini... trei părăe..., trei scântee de foc... etc.

Ei bine, aşa zice colinda din Mihalcea: „La Vodă la laşi
plecăi“, cu cuvinte rusești. Așa o spunea servitoarea noastră
I/

soției mele că o știe dela maică sa. Dar fraţiorul ei mai mic, ce
din. întâmplare întrase în casă, protestă cu toată puterea, că nu
IAS

la laşi la Vodă, ci la-Leov la craiul are a se zice, căci

dl. învățător în şcoală "i-a învăţat, că. aşa/se cuvine să zică... „
Cântecele, afară. de cele -mai noauă .. întroduse în anii din
urmă prin școală, toate au arii românești, .ear textele sunt tra-
U

duceri din cele româneşti. Cele. din nou întroduse. au 'cupriis

BC
 120

R Y
slav. Dar ele nu le pot scoate din uz | pe cele vechi, moldove-
neşti. Aceste se țin încă, şi nu vor dispărea aşa curând.. Des-

RA
cântecele, partea cea 'mai mare să zic încă româneşte şi ele,
alăturea de leacurile băbeşti cunoscute printre Români.

LIB
* Jocurile toate fără, escepţie: sunt numai româneşti: Ținţarul,
Moldovineasca (ilora), Corabiasca (numai la clăci să joacă), Sâr-
beasca... etc. .
Proverbiale sunt |aici espresiile: „Te miri sot sau .feliu-de-

ITY
feliu“, sau „chiar“... „vai de mine“. Când se duc la pădure după
un rest.de lemne, zic:. „za ramașeţu“; ear dacă s'a resturnat
carul.şi omul s'a.stălcit, și.a atras un beteșug, îl încăinează ve-

RS
cinii cu; „saracii... tache .mau petrecate... tache mau paţete...,,
Duminica fetele: își împodobesc capul cu: „tasmaluțe cu
fir“, cu „co(a)de“, cu: „paun“. cu „cordeluţe“, femeile îşi. pun pe
IVE
cap „cârpa“ (cherpa)... „hir“... ear peste cârpa „tichia“... -Po-
stavul' ţesut din „miţă“ îl boesc cu „Apa tare“, îl au în cinste pe
„cioban“ ce paşte. „turma“ satului, precum și pe. „baciu“ care li
UN

face rând la „stena“ (stână) și poartă de grije ca.să aibă cine

mâna oile la „strunga“. Ear pe „vacari“ îl „bagiocuresc“ dacă vin
vitele flămânde: „iz imaşu“ sau „iz ascatoli“ etc.
AL

In superstiții nu se lasă întrecuţi de Românii cu limba ne-

prihănită. Una din superstiţiile lor cele mai răspândite este, că
nu e bine să se tacă în casă, să fie casa multă, sau gloata: fără
R

“gură. Omul să tot vorbească, că doară la ce-i e dată gura? Să

NT

adormi la lucru, să-ți pară ziua un an? Și aduc în sprijinul

acestei credințe superstițioase contrară principiului: : „si tacuisses
filosofus mansises“, următoarea. poveste:
CE

„Un gospodar se încălța în opinci,. ear hoţii — şeze la

număr — îl pândiau prin fereastă, când va porni de-acasă, să-l
prade: După ce 'şi şfărui omul o opincă cu multă istravă de
I/

timp, lovi :cu piciorul în pământ, zicând: „l-am legat pe cinci,

am să-i leg şi: pe ceilalți cinci (adecă degetele), ear. pe ştirban
IAS

(ceaunul de mămăligă era ştirb) am pun pe foc, să-l frig.“

să-l
Cei dela fereastă înţeleseră: . „Şerban“ în loc de „știrban“,
ear Șerban era capitanul lor, şi se înspăimânlară : . Bre... pe
U

cinci de ai noştri zice: că “i-a legat, vra să ne lege și pe noi,

9"
BC

|
 R Y
ear. pe căpitanul nostru zice că-l va îrige!..:. E rău de noi...

RA
și la fugă cu toții. N
De nu vorbia omul, îl prădau - hoţii, Da așa ... gura l'a
scăpat: a i

LIB
Eată de 'ce e bine să-nu fii mut, ci să vorbeşti, că doar
pentru -aceea. ţi-a dat D-zeu graiul. 1) |
De aceea Mihălcenii cântă, gluimesc, povestesc când lucră
măi mulți împreună: la câmp, şi. ziua |i trece de nici ştiu de

ITY
oboseală. . -
'Mă mărginesc la aceste. puţine aătări cari ilustrează în câtva
spiritul poporului din Mihalcea.: Multe, foarte multe lucruri, prin

RS
cari S'ar putea aduce dovezi nerăsturnabile atât pentru stratul
cât şi pentru substratul român al Mihălcenilor, se aiîlă depuse
în. cartea soției mele,?) care a -adunat o viaţa întreagă bucăţi
VE
folcloriste, din cari o parte le-a. şi. tipărit. î
E marcant, că de şi s'au .aşezat în Mihalcea oameni din
NI

diferite -părți, spiritul poporului e unul. și acelaşi. Aceasta credem |

a o esplica prin împrejurarea, -că cei viniți au aflat aici o mul-
LU

țime în. care se asimilau cu atât mai repede, cu cât nu veniau în

cete mari, ci câte unul doi. Limba nu încape: în acest calcul.
Ea a „avut altă soarte. Boierii îi primau pe vinitici şi-i aşezau în
jurul. curții. Puţinii copii ai boerului să jucau 'cu puzderea de
RA

copii ai vecinilor și deprindeau - limba lor. Rămașşi fără ambiţie

națională, ei în neştire o vorbiau ca pea lor, și dela fiii boerilor .
NT

se molipsiau şi locuitorii originari, pănă ce a devenit limba de

comunicaţie în. comună, limba veniticilor.
CE

72,
Originea țăranilor Mihalceni.
"Țăranii din Mihalcea după originea lor sunt unii baştinaşi,
I/

alţii pribijiți din Moldova, ear alții imigrați din Galiţia. La mulți
din ei conştiinţa originii li-a : rămas tradițiouală în familii. Așa
IAS

familia cea mai număroasă, Filip, ai cărei descendenţi vor |fi

" 1) Auzite dela Pentilei Lăpuşneanu. pi
2) „Datinele și credinţele poporului român“ adunate şi aşezate în ordine
mitologică de Elena Niculiţă- Voronca. Partea |. şi.a“Il. în trei volume, Cer-
U

năuţi, 1903,
BC
 131

RY
l6cuind. astăzi cel puţin 100 case, se zic a fi originari din Mi-
halcea. Familia Pita, Beicu şi Prodanciuc se spune că ar îi vinit

RA
încoace din Moldova pe timpul bejeniilor. |
- - Toţi Filipenii se ţin de Români, mulţi din ei vorbesc încă

LIB
bine -românește, şi opun cele mai mari greutăți propagandei ru-
tene. Părinţii generaţiei de astăzi a Filipenilor nici nu știau vorbi
bine limba ruteană. | |
“Tot de baştină Mihalceană se ţine şi familia Struţ, după

ITY
Filipeni cea mai număroasă în.comună, căreia îi aparține prima-
rele actual, Grigori: Struţ, ales prin trei perioade consecutive
pentru îincția :de primar. Insușia care îl ajută a se bucura de

RS
increderea alegătorilor, este blândeţa, bunătatea inimei şi tole-
ranța ; sunt calităţile cari se înțeleg sub epitetul „Moldovan“.
Cu siguranță din Moldova este vinită familia Lăpuşnean,
VE
şi încă nu prea demult. Cel mai vechi representant al acestei
familii este Pantilei Lăpuşnean, al cărui frate Vlasie!) fost primar
priri anii 1880 era cărturar, pe acele timpuri ceva rar la țărani.
NI

Bunul acestor doi fraţi se refugiase din Moldova în Mihalcea,

unde .venisă ca un feliu de comisar de moşie. Era şeful cance-
LU

ariei boereşti,. care funcțiune îi: dăduse supranumirea de Cance-

larec, de le zic și pănă astăzi Lăpușnenilor „Canţelareche“ în sat,
- Arseni este ear o familie foarte număroasă. Strămoșul lor
RA

se' zice a fi fost originar din Cernăuţi. Cumcă a esistat în Cer-

năuți familia Arseni, despre aceasta ne convinge un chiizov din
1719, prin care cumpără un capitan grec: Emanuil Zamfir un
NT

fânaţ dela Michail fiiul lui Arseni între Prut şi între monastirea
Orecea, situat pe teritoriul de atuncia al Cernăuţilor.?) In urma.
CE

“unei foamete au murit toţi membrii foarte numeroşi ai casei unui

Arseni din Cernăuţi, afară de un băiat care mai mult s'a tărăit
decât a venit cu picioarele de slăbit ce era, la Mihalcea. Aici s'a
îndurat de el o casă boerească, l'a hrănit,la crescut şi l'a primit
I/

Bosie?
1) Oare acest Vlasie să nu aibă o asemănare oare care cu
IAS

ca nume de botez nu se pomeneșt e

ceva tradiţional în familie? Căci Vlasie
prin aceste . întâmplă,
locuriSe de cer părinţii să se dee copilului un nume,
Preutul
ce. nu esistă; pe motiv că cândva cineva din familie aşa sa numit.
nume asemănă tor. a
caută să-i pue atunci după calindar un'
U

4.
2). Vezi „Horecea“ de Wickenhauser, Czernowitz :1880| pag. ge
BC
 8

R Y
la “curtea:
sa.' Din acel băiat s'a: întemeiat neamul Arsenieștilor în
"aceasta 'coinună. Inainte de a muri, familianţii. acelui băiat au fost

RA
prinşi puind pe foc cruci de lemn din cimitir. Aceasta crimă nu
li se 'poate 'erta nici pănă astăzi. Dacă se iscă o ceartă, crucele

LIB
furate din cimitir sunt ghimpul cu care îi împunge pe Arseneni.
* Din Galiţia sunt venite mai multe familii. Dintre acestea
familia Couţun, Valeavschi, Crupceac au venit: din satul Osch-
kiwci (Oșchivţi) districtul Zablotow în anii primi 'după. alipirea

ITY
Bucovineila Austria, după cât se crede sub conducerea unui.
Tomovici .şi al unui Lucasievici. Tomovici va fi fost versat în
cărțile bisericeşti, va fi fost poate preot sau dascal în vechia

RS
sa patria, care pentru serviciul făcut proprietariului de aici, adu-
cându-i atâtea brațe muncitoare, a îost „recompenzat cu serviciul
de preoi.. |
VE
- După ocuparea Bucovinei cei mai mulți preoți precum și
călugării au părăsit ţara, retrăgându-seîn Moldova. Ei vor îi fost
urmaţi şi de popor. Era lipsa mare de braţe în Bucovina, şi îică.
NI

mai mare lipsă de preoți. Dar boerii, patronii, aveau dreptul de |

a nomina candidaţi de preoție pe care episcopul: examinându-i,
LU

îi sfinția' pentru biserica patronului. Așa samănă să fi ajuns la

preoție un Tomovici în Mihalcea, ?) al cărui frate : sau fii deveni
paroch în Camena. Lucasievici însăj— va îi fost și el om mai de
RA

samă — prin căsătorie întră în familia proprietarilor din Mihalcea,

precum se vede la spiţa neamului.
NT

- Din Drohobici din Galiţia se trage: familia Drohomirețchi,

domiciliată prin trei generaţiuni în Mihalcea. Cel dintâi ce a venit,
se numia urii (Georgi) Drohomirețchi. El a venit — sau fu
CE

adus — ca băiat în Bucovina, de s'a oprit ca argat la popa Andrii

Vasilovici în Cernăuţi pe când era earna cea mai grea ce s'a po-
menit prin părțile acestea. lurii Drohomireţchi spunea feciorilor
săi (avea cinci: feciori) că când la îngropat pe popa Andrei era
I/

„un ger așa de mare, încât vrabia cum numai pornea la sburat,
IAS

cădea la pământ moartă de ger. Un asemenea ger a fost în

* 1) După cum spune tradițiunea' locală arătată la familia Couțani (de
mai. sus), cu toate că : din Galiţia se aduceau precum oameni cunoscători
ai limbei în care se scriiau uricele (slave) .așa și preoţi încă de pe timpul .lui
U

Stefan cel Mare, vezi Geschichte der Bukowina von Kaindl pag. 42. !
BC
 _198.

RY
iarna anului 1870. La 6 Februarie erau'28 după alţii 30 grade
de frig, şi a ţinut întru una pănă'la 12 Februarie când.a scăzut

RA
la 10 grade.:) Acesta va fi anul în. care: perzându-și lurii stă-
pânul, veni ca argat la Mihalcea unde s'a “stabilit, întrând mai
întâi ca scutelnic sub „Rubeţchi“ în Spasca ad Mihalceam. Ru-

LIB
beţchi îi ziceau lui loniţă fiiului lui Lupu: Braha . pentru că se
“mutase la Ropcea (Rubcea-Rubeţchi)?) cunoscut ca .mare bine-
făcător al. bisericii. Aceste informaţiuni le am dela Onufraş Droho-

ITY
mireţchi fiiul lui Lurii “+ 24 Iunie 907. |
“Tot ca băiat a venit lurii (Georgi) Racinschi din Pisten
districtul Colomea în Galiţia. El era născut la 1827 şi a răpăosat
la 21 Martie 1909. A servit și el mai întâi în. Cernăuţi, ear apoi

RS
s'a aşezat în Spascape moșia fostului : episcop . Balaşescul Isaia
(un stilp de 84 fălci cu moară pe părăuașul ce, coboară din Țeţin
VE
Țeţinsca). Aceasta moşioară episc. Isaia o dădu zestre nepoatei
sale Elisaveta fiica lui Semaca (care ţinea în căsătorie pe sora
'episcopului). Elisaveta (Semaca) se măritase după -.Leon. recte
NI

loan Mănescul tatăl lui Michail și bunul lui Isidor comisarul,

loan zis şi Leon Manescul. a împărțit moșia dând o parte fiiului
LU

său Michail, ear alte .părţi fiicelor: Maria căs. Onciul la Cuciur
mic; Catinca Țarevici și Eufrosina Braha la Mihalcea, Pitei la
_Roșa, Ear fiicei sale Elpida căs. cu Dimitrie Tomorug la Vasileu
RA

loan (Leon) Manescul nu i-a. împărțit. zestre din zestrea soţiei

sale căpătată dela episcopul Isaia, ci o înzestră numai din mo-
ştenirea sa Mănesculească. |
NT

73,
CE

La Canada.
| “Anul 1903 a fost pentru locuitorii din Bucovina de o în-
semnătate deosebită. Mersese cu puţini ani înainte grupuri mici
I/

compuse din țărani din diferite sate la America, și îndeosebi la

Canada, la îndemnul unor mijlocitori speculanţi cari descoperiseră
IAS

un izvor de venituri uimătoare de mari din mesteșugul de ba-

1) Vezi Geschichte von Czernowitz, Kaindl pag. 74.

în
>) Vezi spița neamului Nr. 3 ad pag. '77-pe al căruia fiica a luat-o
de moșie în. Mihalce a..
U

căsătorie lordachi Paunel din Valeva cu o parte

BC
 134

R Y
răşnicie pentru emigranți. Aceia din ţărani cari merseseră.la Ca-
nada scriiau de acolo la cunoscuţii lor de aici să le urmeze cât

RA
de mulți. Motivele îndemnurilor erau doauă la cei.duşi: 1, sin-
guritatea străinităţii, 2. trebuința
de ajutorcu braţele la clădirea
caselor și la curățirea pământului pentru al putea ara. Ear la cei

LIB
chemaţi motivele ce-i decideau să meargă erau: l, Lipsa de pă-
mânt în vechia patrie şi 2. greul traiului, E
Mai ales îi auzeai tânguindu-se oamenii,. că dacă ei, gene-

ITY
rația de astăzi cari au moștenit dela părinţi câteo falce doauă
de pământ, sunt așa de nevoeşi că nu au cu ce să'şi hrănească
copiii, şi nu au de unde să câştige mijloace.pentru plata dărilor

RS
și a procentelorla cămătari, dar încă copiii lor ce vor face, ce
soarte vor avea? Căci părinţii de astăzi mai câştigau în tinereţe
cu munca braţelor, aflând de lucru vara şi earna. Decând au
VE
eşit însă maşinele agricole, țăranul află numai în toiul verii
câştig; toamna, iarna și partea întâia a primăverii nu află de
lucru. Ear negoţul chiar şi cu cele mai primitive obiecte a indu-
NI

striei de casă li s'a luat din mână. Nici măcar oul de sub. găină
sau laptele dela vacă nu poate să-l vîndă țăranul direct la con-
LU

sumători,' care iar da un preţ mai convenabil, de oarece..jido-

vimea dela sate a pus mâna pe totul .ce'e vînzător; earce mai
scapă dincolo de poarta satului, pe drum, alţi jidani tumănind pe
RA

țăran, îi smulg din mână” şi din: bisagi, de se întoarce” omul acasă

abia cu a treia parte din: valoarea mărfii cu care pornise.. Aşa pro-
ducentul mic munceşte degeaba și piere de. foame; consumentul -
NT

care cumpără numai dela cei cu cartelurile, plăteşte scump și

mănâncă prost. Singur numai .jidovul trăeşte şi să îmbogăţeşte,
CE

după ce i-a succes a îndrepta toate: resursele de trai la moara

cea bine alcătuită a seminţiei lui Israil, în lipsa unei Supravegheri
care să aibă în vedere binele obştimei.
| Sub greutatea acestor împrejurări anul 1903 au' zmult multe
I/

familii creștineşti din dulcea Bucovina de lea aruncat peste: țări

IAS

şi peste mări. 'Mai ales din învecinata Petroasă şi din Cuciurul

Mare au eşit cu sutele. In Mihalcea, ai cărei locuitori află şi în
decursul iernei ceva câștig în apropiatul oraș Cernăuţii ca mătu-
rători de drumuri şi ca curăţitori de.omăt, necazul emigrării nu
U

au cerut multe victime, Au emigrat. numai vr'o 20, unii cu fa-

BC
 135

RY
miliile lor, alţii numai bărbaţii cari se întoarseră la un an. Așa au
emigrat pentru totdeauna: E i

RA
1. loan fiiul lui Georgi Struţ cu soția şi cu trei copii de se
aşezară în Canada Manitoba, posta Arbasca, ultima staţie ai căiei
ferate Dominion-Zit.. | - |

LIB
| 2. Leonti fiiul lui Pentilei Lăpușneanu cu soţia, sa așezat
la Canada Manitaba posta Arbakka. A i
3. Nicolai a lui loan Prodanciuc în partea Canadei numită
Saskatechawan P. O. Astwood. | |

ITY
4, Nicolai Alexiuc cu soția şi cu trei copii în Canada Ma-
nitoba posta Stuartburn. |
5. Michail Arseni a lui Simion cu soția şi cu patru copii
„s'a aşezat la Canada Asinobia.
6. Gheorgi Cosovan cu soţia şi RS
7, Chiril Filip lăsându-și femeea
|
trei copii.
şi copiii a casă, ş'a găsit
VE
în Canada moartea lovit fiind de copita unui cal.
8. Vasili Niedzielschi.
NI

A 9. Michail Spânul.
1:10, Stefan Semenciuc,
LU

„11. Michail Gancer.

în-
Aceşti patru din urmă lăsându-și familiile în patrie, se
mulți
toarseră din Canada la un an sau la doi. ani. Ear mai
se în-
feciori! neînsuraţi ce porniră cu gând a se întoarce, .nu
RA

astăzi. Intre ei erau şi de acei ce

toarseră nici pănă în ziua de
dau de acolo semne de
nu trăseseră încă la sorți. Unii mai
steagul
NT

viață, de alţii riu se aude de trăesc sau de au închinat

la cei rămași
pribegi în ţară străină. Mulţi din cei duşi se rugau
căci mor
ca să lijscrie când vor îi paşteleşi când crăciunul,
CE

patrie cu
de jale neştiind: când cad sărbătorile ce Je” petreceau în
obiceiurile străbune alături de pătinţi. şi rude. Alţii se tinguiau
prin scrisori că copilaşii lor născuţi acolo cer botez şi.nu are
că le mor copiii
I/

cine să li dea după legea părintească. Ear alţii,

grija răspunderei
neîncreştinaţi, ear născătorii sunt turmentaţi de
IAS

la credință. Dar ce era să

ce o au că nu şi-au adus vlastarele
le ajute cei de peste mare? Doar a vărsa lacrimi ca și cei cu
mustrările de cuget!
U
BC
 136.

R Y
74,

RA
„Câmpul, |
Câmpul arabil al Mihălcii ajunge la 1226 ha 00 ar 68 m2,
ear grădinele la 26 ha 18 ar 05 m? se înțelege, atât cel boeresc

LIB
cât şi cel țărănesc la olaltă. Dar aici nu este deosebită .arătura
de fânațe ca în alte comune, ci printre ogoare.se află şi. fânaţe,
cam de regulă locurile mai netide: sunt arături, ear.cele mai

ITY
puțin netede fânațuri. |

TB -

RS
Valoarea pământulni.
Aceasta variază după timp şi împrejurări. In anii 1864—66
VE
sub impresia boalelor contagioasă (tifosul, cholera), a nerodirei
și a scumpirei banului, când pentru 100 fi. împrumutaţi se plătea
cam 60 îl.%/, la an, în Mihalcea se putea cumpăra cu 50 cruceri
NI

prăjina 1) de loc, atât arabil cât şi fânaţ. In timpul acela mai cu

samă mulţi rezeşi își împuţinară. avutul, mulți venitici galițieni :
LU

din servitori deviniră gospodari, și mulți . Jidovi din crâșmari

ajunseră a fi proprietari de pământ. Urcarea prețurilor progresa
numai slab. Pe la 1890 se putea cumpăra prăjina cu 4—5fl. loc
RA

de frunte. .Pe .la 1900, când. legea de usură era deplin aplicată și
dobânda nu era ertat să :treacă peste 6 la sută la țăran, ear peste
12 la sută la neguțţitor, 10 îl. era preţul mijlociu de prajină în
NT

câmp. Ear în sat, pentru loc de casă, 20 îl. prăjina, 25 pănă la

-30 îl. era cam regulă. Astăzi la 1910, de şi s'a scumpit banul
“căci sub 8%, nu se capătă suta de florini împrumutaţi pe un an,
CE

și cui îi trebue, dă și-10:ba chiar 120%, și tribunalul recunoaşte

de legal aceste procente. pentru cămătărit, cu toate băncile Raiff-
'eisiane, de care nu este lipsită mai nici o comună din Bucovina,
I/

astăzi zic, fără privire la procente, dar în vederea scumpirei enorme

a preţului „vitelor şi a cerealiilor (părechea de boi 400—600 fl.
IAS

"100 chilograme de păpuşoi 8 îl., de săcară9 fl., de grâu:10 îl.),-

prețul unei. prăjini de 'arătură sau de fânaț în Mihalcea -este [15 fl.
în: mediu. Dar şi 20 îl, pentru câmp bun nu este rar, pe când
U

:) Una prajină == 30 stânjini patrați.

BC
 137

RY
locuri de case în sat se plătesc câte cu 30—50 fl. Aceste preţuri
se înțeleg însă numai pentru porțiuni mici de pământ, 10, 20,

RA
50 prăjini, mult o falce. Latifundiile mari, au alt calcul,

„76,

LIB
. Imașul.
| Imașul (păscătoarea) Mihălcii, numită în gura poporului
toloacă, este de 817 ha 50 ar.32 m?. Ea este împărţită în doauă

ITY
părți, una ţărănească (rusticală) din imediata apropiere a satului,
ear alta dominicală mai: spre pădure. Este de însemnat, că aceasta
toloacă se întrebuințează de armata staționată în Bucovinaca loc

RS
de dare la ţinta pentru coloane. Toate armele aflătoare în Cer-
năuți, precum toată reserva ce se convoacă periodic pentru
eserciţii de arme, precum şi regimentele de apărători ai țării. de
VE
prin alte oraşe bucovinene vin în zile anumite ca să tragă la
țintă pe toloacă Mihălcii. Nu este în “jurul Cernăuţilor — ba
NI

poate în toată Austria — un loc mai potrivit pentru acest scop,

ca'la Mihalcea. Imașul lung şi larg, cu terasse tot mai redicate,
LU

în fund cu o curmătură de deal pripuroasă deasupra căruia se

întinde codrul mai multor comune, este cât se poate de potrivit
a prinde glonţii și ai face nepericuloşi pentru oarheni şi animale.
RA

Se înţelege, când are să fie darea la ţintă, locuitorii din fundul

imaşuliti trebue să-şi părăsească casele— în schimbul. unor des- .
daunări băneşti — și vitele se alungă de pe imaş. ”
NT

TI. |
CE

„Chiria (arendarea) anuală.

"Un florin prăjina pe vară este la ordinea zilei. Se dă însă
şi 1 fl. 20 cr. în casuri rare pe prăjina de loc bine gunoit. - Loc
I/

se
“Slab se arendeâză cu 60 cr. prăjina în detaliu. Mai jos rar
întâmplă. Aceste arenzi se plătesc cam de pe la 1900 încoace.
IAS

Inainte de 1900 prăjna era cel mult 70 cr, mai sus nu se în-
tâmpla, mai jos însă foarte des. Aceste preţuri se referă şi ele
numai. la porțiuni mici.de pământ.
U
BC
 138

Y
18. |

R
Calitatea pământului.

RA
Pământul din Mihalcea nu este de calitatea cea mai biină.
Afară de şesul îngust al părăului Corovia, care are pământ bun,

LIB
toată întinderea este calitate mijlocie şi inferioară. Bonitate de
pământ clasa |. nici nu se pomenește, Pentru aceea se întâlnește
însă foarte des clasa a IV,a V șia VI. Dar oamenii își îndreaptă
locurile arătoare (și chiar fânaţele în timpul din urmă) prin gu-

ITY
noire, Se folosesc și de gunoi artificial în casuri rare. Ba au
început a ctimpăra gunoi natural din Cernăuţi de-l cară şi-l
împrăștie pe ogoarele lor. Cu chipul acesta, viind în ajutor na-

RS
turii, produc destul. Dar numai foarte rar se ajunge la recolte
de' cari se aude prin alte părţi, precum prin şesul Prutului, prin
Cuciur-Mare, Corovia . etc. De recolte abundante ca în Mol-
VE
dova! şi Basarabia, aici nu poate să fie vorba. Structura pămân-
tului în Mihalcea este aşa: Un glemei galbăn, vîrtos aproape ca
NI

huma .cea: vinătă, acoperit de o pătură de pământ negru, humuis,

care are grosimea de 3, 4 degete pe coastele dealurilor, ear pe
LU

'sesuri o 'grosime de. o palmă şi mai bine pe alocurea. Glemieiul

cel galbăn nu lasă să pătrundă apa nici din sus în jos, dar nici
din jos în sus. “De sunt ploi, pământul absoarbe nurnai atâta
apă cât poate să ţie: mumusul ; ce; e mai mult, se revarsă peste
RA

sămănături. De ţine ploia mai multe zile, 2—3 sâptămâni, plusul

apei ce stă deasupra, strică planteie, apa se sloboade pe coastele
NT

dealurilor la vale cât sunt ogoarele de late, şi parte înneacă să-

mănăturile, parte le spală. Pe şesuri covăţite în anii ploioşi pu-
trizeşte- totul. Dacă vara este săcetoasă,şi umizeala din pătura
CE

humusului negru absorbită de razele. soarelui, glemeiul galbăn

opreşte umezala. din fundul pământului a se sui pănă la rădăci-
nele ' plantelor, aşa încât acestea lîncezesc şi se usucă. Numai
I/

vara cu ploi. „desuțe, dar moderate prieşte pământului Mihalcean.

IAS

19.
Productele. .
" Productele cele mai obicinuite sunt . cartofii Și cucuruzul
U

numit pe aici păpuşoiu. Cine închiriază pământ pe o vară,

BC
 _139...

RY
aproape totdeauna îl ia pentru cartofi sau barabule. A sămăna
„a pune“ cartofi este cea mai sigură şi cea mai rentabilă între-

RA
prindere 'pe aici. N Ie
Prăjina de pământ bun produce şi peste doauă coreţe (co-
rețul ă 100 chilograme), dar nici odată mai puţin de un coreţ,

LIB
dacă este lucrată bine şi la timp, fiind câmpul bine arat, în stare
nu prea umedă, de doauă ori prășuit, şi la trebuinţă încă și
plivit. Preţul . cartofilor fiind cam 4 coroane de coreţ, profitul
| | |

ITY
e evident. Sa
Păpuşoiul: numai 'rar îl samănă pe câmp închiriat, din doauă
motive. Intâi că nu rentează aşa de bine ca cartofile, ear al
doilea, pentru ca să'l aibă aproape de casă spre a putea scoate

RS
dintre el cât de. des verdeţurile împreună sămânate, precum:
păstăi de fasole, păstăi de bob, frunză de sfeclă, bostani..., să
zmulgă dintre el mai de multe ori pe zi buruenele cu cari hră-
VE
nesc porcii, sau să secere din el mohorul cu care hrănesc vitele,
tari buruene de nu le-ar scoate dintre păpuşoi, l-ar azurzi de
NI

nu ar da roadă deplină, etc. Păpușoiul pentru el şingur, nu' se

plăteşte destul de bine a-l sămăna în părțile acestea. Dar în ve-
LU

derea plantelor celorlalte ce cresc împreună cu el, este totuși de

mare: folos, Pentru omul cel mic cultivarea lui se impune de
sine, căci mămaliză de păpușoi este hrana zilnică a locuitorilor.
RA

Să samănă în Mihalcea şi secară, care în anii buni dă folos

destul. Tot aşa — de și mai rar se samănă şi grâu. Orz puţin
pentru aceea destul ovăs care rodeşte ioarte bine
se samănă,
NT

când primăvara e ploiosă. S'a încercat şi cu sfecla de zăhar,

care se! făcea destut de bună. Dar fiind drumul deluros, trans-
s'a
“portul ei:la fabrică e prea -scump, din care consideraţiune
CE

gră-
sistat cultivarea sfeclei. Cânepă samănă fiecare locuitor; unii în
dină, cei mulţi.în câmp, trei pănă la cinci prăjini de casă şi mai
mult. Căci cămeșile pentru toată familia sunt lucrate de gospodină
I/

din cânepă. O samănă, o culeg (zmulg), îmblătesc din ea grăunții,

se ju-
o usucă, o moae în baltă unde stă 4—6 zile pănă când
IAS

o me-
peşte uşor coajă de pe băț, ear o usucă, o bat în batalău,
fuior
liță cu meliţa, o ragelă, o perie, o fac fuior, ear ce cade din
în furcă şi torc firul
ca product inferior, o fac buci, pun fuiorul
de. buci în furcă
“subţire pentru pânză mai fină, sau pun caerul
U
BC
 „140

R Y
de torc cu fusul pânză mai groasă, ear caerul de câlți îl pun în
altă furcă. şi dau fusul în mâna unei copile începătoare să înveţe :

RA
la câlți meștejugul torsului; din câlţi torc aţa groasă : numită
vălovăţ din .care ţesă țoluri pentru vînturat şi uscat la ' soare
grăunţele, ţoluri pentru aşternut şi ţoluri pentru saci de casă.

LIB
Atât aţa de fuior cât şi cea de buci sau de câlți de pe
fus să întinde pe rășchitori. Pe răşchitori fiind, să chiamă tort.
Tortul îl număra câte trei fire în „numărături“,. 30 numărături

ITY
legate “fiecare cu un fir colorat, se chiamă caleap. Caleapul scos
de pe rășchitori are forma numărului 8 culcată (00) cam de trei
metri lungime.. Caleapul să opăreşte apoi .şi să presoară cu
făină să iasă mai alb și mai moale, îl spală,îl usucă și îl întind

RS
apoi pe virtelniţă.: Să ia de capăt firul şi să învăleşte pe ghem,
virtelnița cu caleaap învârtindu-se sau mai lin: sau mai “repede,
VE
după cum se trage și firul din care crește ghemul. După câte
calepe să pun la urzala în stative,. să ştie câţi 'coţi: de pânză au
să iasă.
NI

+" Pânză țesută în stative din îuior precum Și .cea de buci

O..ghilesc, o albesc muindu-o de. câteva ori pe zi în apă şi
LU

aşternându-o după: fiecare udătură pe earbă verde la soare.

Căldura soarelui ' scoţind din ea apa, scoate şi coloarea' cea în-
tunecată, necurată,, de rămâne pânza - peste doauă trei săptămâni
RA

de neîntreruptă tratare, albă caineaua. Ear ţolurile nu se albesc,

ci se moae.: în apă şi se întind la soare valoveţele toarse Şi
aranjate p& rășchitori în numărături şi in torturi.
NT

Apropode meliţă îm aduc 'aminte deo vorbă a mamei

mele, care cunoştea boerimea din Mihalcea fiind. înrudită cu ea.
Pe acele vremuri zestrea unei fete se compunea între altele și . -
CE

din obiecte :ale industriei casnice,' ear între aceste obiecte pânza
era cel! mai însemnat. Cu cât mai multe valuri de 'pânză, cu atât
mai frumoasă era zestrea. Se producea pânză de cânepă şi de
I/

in de o fineţă şi frumuseţă rară. Feţele de mese, feţele de perini,

mâneștergurile sau prosoapele de casă-erau de o adevărată artă.
IAS

Dar meritul consta întru aceea ca, fata de boeri. îns -Și cu aju-
toriul slugilor să-şi pregătească ; toată zestrea. Decum se aducea
cânepa murată dela balta, grija “ „dudcăi“. era ca să .se lucre, mai
U

„departe la timp. Dela meliță începând „duduca“

(pe atuncea încă
BC
 141

RY
nu se spunea domnişoara) avea să poarte de grije de cânepă,
de lâna, de pene şi de burungiuc. Ear meliță se putea numai

RA
afară,în arşița soarelui. Punea hobot — nu voal — pe față ca
să nu le ardă soarele. Dar mâniie remâniau espuse. Mihalcencele

LIB
însă îşi scuteau și mânile de soare cu mânuşi şi pentru aceasta
erau luate 'la ochi: „Calicele de deduci Mihălcence
meliță.cu mănuşi pe mâni.“ Așa li mersese vestea, după
cum zicea mama mea. i -

ITY
80.
" Haldanii.

RS
Cu cât e mai deasă cânepa — când creşte — cu atâta
e mai subțire în băț şi are coaje mai fină, dă fuior mai moale.
Dacă e rară din sămănătură, sau din causă că nu toţi grăunţii
VE
sămănaţi au încolțit şi răsărit, cu atât e mai -proastă, mai
proasă în băț, cu coaje scorţoasă de nici nu-i zic cânepă, ci
NI

hăldani. Ear din haldani nu se face pânză, ci doară frânghii.

' Sămânţa de cânepă se amestecă printre sămânţa de păpușoi.
Crescând câte un fir de haldani prin păpuşoi, haldanul fiind la
LU

largul său se face mare, gros şi rămuros şi desvoltă un miros

puternic, pe care nu-l pot suferi fluturii. Cu cât mai mulți hal-
dani cu atâta mai puţini ciucălăi viermănoş în păpușoi, căci flu-
RA

turii neputându-se așeza pe ciucălăul ce e informaţiune din causa

mirosului de (cânepa) haldan, nu are cum să-şi pue oul său în
scapă teferi fără a fi şpircuiţi de
NT

ciucălău, şi aşa mulți păpuşoi

vermii ce iasă din oauele fluturilor. Pentru ca să se poată trage
toamna
coaja de pe haldan spre întrebuințare, se întind haldanii
CE

stau 3—5 săptămâni espuşi la roaua, la brumă,

pe earbă unde
-se
de. multe ori acoperiţi şi de ometele cele devremi, ca murându
de băț. In acelaşi timp
astfeliu, să se poată ușor. desface coaja
I/

şi coaja se face moale, flecsibilă.

IAS

81.

Inul.
„Să samănă şi in în Mihalcea, : puţin decât
dar cu' multmai
cele mai fine şi mai scumpe.
U

cânepă. Din în să fac pânzeturile

BC
 145

R Y
Cămeșe. de iii poartă numai cei mai âvuți, ŞI nuimai la zile |mari,
Inainte vreme mai „mult: se „purta,

RA
82. | Ii
“ Burungiucul. a

LIB
Pe timpul ocupării Bucovinei prin Austria Cernăuţi. şi
împrejurimea aveau o: mulțime de aguzi cu ale: căror frunze se
hrăneau vermii de mătasă cari se cultivau în măsură foarte mare

ITY
pe aici. Erau livezi întregi de agud, plural aguzi. Astăzi abia se
“găsește ici-colea câte unul. Cultura viermilor de mătasă lăsată
fiind în părăginire, şi productul lor, mătasa brută, ai cărei ţesă-

RS
tură de casă se numea burungiuc sau burunciuc, a eşit din uz.
Ici-colea mai arată câte o mătuşe nepoatelor sale . cămeşa de bu-
rungiuc tors şi țesut de mama sau bunica ei. De altfeliu gene-
VE
răția de astăzi cunoaște burungiucul numai după nume: A fost!
A fost frumos şi se purta, dar astăzi numai este! .
NI

83.
“Trifoiu. |
LU

i
„Ca. nutreţ verde pentru vite se samănă și trifoiu' prin păr-
ţile acestea. De e primăvara timpurie ravănă, sau de s'au aruncat
sămânţa trifoiului în . Februarie sau Martie .peste omăt, reuşiţa
RA

lui este sigură, şi se întâmpla ca chiar. în anul, prim să. se poată

coşi: un. feliu de -otavă prin Septemvrie. Ear.de. se samănă prin
April și -mai dă seceta, apoi să întâmplă că nu răsare, că sămânța
NT

ce s'a sămănat, să pierde. Trifoiul (roșu) ariul.al doilea după ce

s'a sămânat - se cosește pe. la finea: lui lunuiu odată. Dacă
CE

e curat, nu are turtel, apoi otava. să lasă să „se coacă și toamna

copt ŞI uscat fiind se coseşte sprea îi îmblătit iarna când gerul
e mai: mare, şi să câștigă: sămânță de trifoi. Din. o falce să scot
3. pănă la 5 coreţe sămânță de trifoi. ă 120. pănă la. 200 coroane
I/

“să vinde coreţul (suta de chilograme) de trifoi, e un venit frumos

IAS

când să găceşte. De să întâmplă însă să fie bântuit de turtel,

atunci nu e bun de sămânța; să coseşte a doaua' oară prin
August, îndată ce e în floare, când îi sunt măguliile mai roş, ca
_pănă în Octomvrie să. mai dee încă o recoaltă, a treia, un feliu
U

«de: fân 'mai-:moale,.

.cam ca otava. Trifoiul roșu odată sămănat, se
BC
 143

RY
poate recolta trei ani, în tot casul însă doi ani, a treilea an re-
mâind prea rar. Cel lalt trifoi însă

RA
84.

LIB
| | Luţerna, |
de care se zice că stă șepte ani, prin cinci ani se ţine destul de
bine. Dar pentru aceea el se coseşte de patru și de cinci ori
pe vară ca nutreţ verde. De se întâmpla să nu fie cosit pănă

ITY
ce a dat în floare, devine bățos şi nu se prea potrivește
pentru hrană uscată. Numai de nevoe îl rod vitele când e bătrân
și uscat, | |
85.
Sfecla albă
RS|
E
VE
să samănă în anii din urmă spre a nutri cu ea vacele mulgă-
„toare în timp de earnă. Căci Mihalcea fiind. în apropierea ora-
șului Cernăuţi, laptele se vinde bine şi să plătește a ținea şi
NI

a hrăni. vacile. Se vinde litrul de lapte cu 12, 14 ba. şi cu

LU

16 cruceri. |
| „86.
Fânul.
RA

884 ha 66 ar 09 m? din teritoriului. cultivabil al Mihalcii

bun eşi destul.
este acoperit cu fânaţuri. Se face pe aici fân. foart
Se aprovizionează cu el Cernăuţii şi 'împrejurimea. Pe piața tir-
NT

oului fânul din Mihalcea este preferit altor fânuri. Se coseşte de

„regulă numai odată pe vară, în:August. Numai unde este fânaţul
deosebit de bun, pe aşezături se cosește de doauă ori. In lunie=
CE

lulie fân, ear în Septemvrie-Octomvrie atovă. In anul 1910 plata

fâniilui era 4 'coroane 100 de thilograme. Anu! 1909 fiind lipsă
în fân ajunsese pănă la 8 coroane suta de chilograme. Pentru
I/

ca să cosascăşi să pue cineva în căpiţe şi apoi în stog' falcea

de fân, se plăteşte 10 îl; = 20 cor. Dar în dricul lucrului: nu e
IAS

rar să se plătească şi 24 cor. Chiria fânuluide pe fânaţ la oraş

(Cernăuţi) se plăteşte cu 60 h pănă la 1 cor. la suta de chilograme,
aşa că uin car bine. încărcat cu zece, chilograme mari costă G.cor.
U

pănă la '10 cor. dusul la Cernăuţi. ci

BC
 144

R Y
SE 8. a

RA
Prăsirea vitelor. . --
Paralel cu cultivarea cerealelor şi a nutrimentelor pentru
animale, merge şi prăsirea vitelor. cornute. Să cresc vite foarte

LIB
frumoase în. Mihalcea. . Intre comunele districtului Cernăuţi Mi-
halcea ia primul loc în ce priveşte numărul şi-calitatea taurilor
precum şi a vacilor. Rasa cea mai răspândită este cea din Bern,

ITY
după aceea vine rasa Siemental, mai rar Mirztal. “Toate rasele ace-
stea se zic aice cu un nume comun „vite Tirole“. De fact însă
rasa curată de Berna sau: Siemental numai" rar se întâlneşte, căci

RS
ceea ce se pricepe sub aceste. numiri, a remas curat numai în
primii ani după importare. De acolo s'au tot încrucișat rasele de
au dat productul de astăzi: Dar un product bun, frumos. In
VE
aceasta încrucișare au întrat şi mult sânge de rasă moldovinească.
Boii cei suri, mari, potrivit de groşi, cu coarne ciobăncști mari, dar
nu ca la boii săsești din Ungaria, precum şi vacile de aceeași
NI

rasă, de care era plină Moldova, şi care în Moldova s'a păstrat

încă, în Bucovina nu se mai văd. Rasa moldovinească a trebuit să-i
LU

facă loc aice rasei așa numite tirole. Ori de în folosul economiei,
asta nu se poate spune-cu siguranță. Sigur e, că boii moldove-
nești erau mai virtoşi la lucru, mai resistenți la frig, şi mai iuți
RA

la îngrășare, pe, când: vacile moldovineşti cu hrană mai simplă

şi cu o ţinere mai ieftină, dădeau lapte mai mult şi mai des.
Carnea vitelor roşi însă să fie mai gustoasă decât a celor albe
NT

sau sure. Și coloarea tirolieselor prinde mai tare de ochi, e mai

arătoasă. Aceste doauă consideraţiuni au hotărît, de s'au întrodus
CE

în Bucovina rasa vitelor roşi. Incă de prin 1870 dieta țării Bu-
covinei au cumpărat vite din apus de le-au împărțit pe la ţară.
Plata o lua în rate, fără dobânda. Și acest sistem au prins, Se
rupeau prăsitorii să iae vite fără bani gata. Intâi proprietarii mari,
I/

apoi şi cei mai mici. De cu început. prin import, ear de acolo

IAS

prin prăsire rasa tirolieză s'a înmulțit aşa de tare, că după 20 de

ani rasa moldovinească a dispărut “din țară. Şi vițele tirole pro-
sperau aici aşa de bine, încât mu arare ori să găsiau exemplare
ce întreceau în desvoltare pe “ cele din patria lor mumă; Aşa să
U

esplică că de pa la anul 1890 încoace . vin. cumpărători. din

BC
 145

RY
Germania de cumpără vite de prăsilă dela noi. Să înțelege, de:
cele pătate. Exportul însă a urcat preţurile. Vita ce se putea

RA
căpăta înainte vreme cu 100 îl, astăzi costă 250 fl. Se întâmplă
însă-.de să plăteşte în casuri rare şi. 400 şi. 500 îl. pe.o vacă
frumoasă.și mare.

LIB
| 88. |
Grajdiurile, căutarea.
de

ITY
Pas cu schimbarea. rasei trebuia să ţie' și construirea
grajdiuri precum și căutarea. Vita moldovinească iernă și în ocol,
fără grajdiuri. (Cea importată fiind gingașe la frig, trebue ținută
la căldură. Şi așa începură a „se înmulți grajdiurile, şi a se între-

RS
buința tot mai des. cersalași peria, căci vitele străine dacă nu
erau căutate la timp, grijite și peptănate. zilnic, le umpleau pa-
VE
duchii şi erau espuse perzării.. Grajdiurile model sunt premiate
„de consiliul culturalal ţării care subvenţionează şi pepinerii de
vite cornute dela.zece capete în sus.
NI

_ a 89,
LU

| Gunoiul.
”“ “Dar cultivarea acestor vite aduce indirect alt folos, gunoiul.
Pănă la importarea vitelor străine, câmpiile încă erau virginale,
RA

şi iproduceau roduri îndestulate. Cu timpul însă pământul se tot

storceade sucurile 'sale naturale, și avea trebuinţade îngrășare.
se irosea, şi m'ar îi fost ajungător spre
NT

Fără grajdiuri, gunoiul

îngrășarea pământului. Făcându-se grajdiuri, gunoiul se stringe
grămadă pănă ce ajunge un grad anumit de putrejune, și se cară
CE

ogor. Astfeliu importul rasei străine a adus cu sine îintrebuin-

pe
care
țarea mai bună a gunoiului şi îngrăşarea pământului, pentru
să întrebuinţează în anii din urmăşi gunoi artificial, precum făină
de ciolane, sgura lui Toma, feliurite văruri, săruri etc. etc.
I/
IAS

lungi şi
Boii tiroleji fiind gingași, ŞI neapți pentru drumuri
ea
grele, locul boilor de cărâuşie de odinioară, îl iau caii. În Mihalc
U

| . 10
BC
 _16_

Y
fiind trebuință de multă cărăuşie pentru
- lemnele din pădure,

R
“pentru fân şi în câtva și pentru cereale, în anii din urmă s'au

RA
înmulțit foarte numărul cailor. Dar numai prin cumpărare nu şi
prin .prăsire. Căci. terenul fiind diîmbos. și deluros, apoi fânaţele
cari pănă nu.de mult erau păduri fiind hopuroase, prăsirea cai- -

LIB
lor devine imposibilă. Să înţelege, că sub astfeliu de împrejurări
nu poate să fie vorba de o rasă aleasă de cai. Cumpără cine ce
poate; un cal ce trage bine fără să coste scump. Dacă are un
miic cusur ce nu prea bate la ochi și nw'l face inapt pentru

ITY
lucru, cu atât mai bine, mai puţini bani să riscă. Căci boul
cu un criițari s'au culcat, cu doi să scoală; dar
pe cal încă nime nu a câștigat, zice proverbul. De

RS
aceea rar să află în Mihalcea om care ambiţionează a ţinea cai
de paradă. Ear dacă s'a bizuit cineva 'cândva la cai de paradă,
VE
acela a păţit-o rău de regulă. A ţinea pe aceste locuri pe cari.
dai din hop în hop, şi din gîrlă 'n dâmbac cai de lux, este egal
“cu a bate potcoavă de argint la copită de cal. Acest lux şi!l
NI

permiteau Polonii cari și-au dat împărăţia pe fanfaronie ca şi

țiganul biserica pe slănină. Vorba cancelarului turcesc Cara Mu-
LU

stafa, care luând în mână o potcoavă de argint din cele ce că-

zuse dela caii solului leşesc loan Trach Gniriski, care întră în .
„_ Decemvrie 1078 în Constantinopole cu potcoave de argint abia
RA

prinse de copite.ca să atragă atențiunea Turcilor asupra splen-

doarei polone: „Potcoave de argint, capete de plumb“!)
s'ar potrivi de minune la acei ce prin locurile acestea s'ar îm-
NT

bizui să ţie cai de lux. .

91.
CE

„Care, căruțe.
Potrivit împrejurărilor locale .sunt şi vehiculele. Atât carele
I/

de boi, cât și căruțele de cai pentru lucru, aice sunt mai lungi
decât în alte părți, sunt cam de 3—4 metri. |
IAS

Cele scurte sunt -espuse a se răsturna des. Și 'de se în-

tâmplă că are cineva car cu coş mai scurt, mergând la pădure -
sau la fânaţ, dă jos coșul scurt: şi'l înlocueșle cu. altul 'mai lung. .
U

:) Vezi Wickenhauser Bochotin pag. 17.

BC
 147

RY
Osiile vehiculelor sunt de regulă de fier, rar de tot se mai în:
tâlnesc de cele de lemn. Roţile sunt mai joase decât la carele

RA
„de boi ce. se văd prin Moldova pe la Botoşani-Dorohoi etc,
'draghinele de lemn de îrasin sau de fag, oiştea de mesteacăn
'sau fag, tot așa și proțapul. Boii trag în jug făcut din lemn de

LIB
paltin. Jugul se ţine de proțap prin un colac împlitit din nuea
de stejar şi învălit cu piele. Din causa drumurilor rele, proţapul
nu are cătuşe de-asupra, aşa, că jugul nu este prins între cătuşe
și proțap cu un cui de lemn ca în alte părţi, ci atârnă: sub partea

ITY
de de-asupra a jugului. Acest colac umblă în jurul rudei proța-
pului în care se află dăltuite două borţi. Când sue carul la
deal, se scoate bățul (cioplit în forma țăpuşii dela sanie) cu care

RS
se ţine colacul, de se pune în borta a doaua, ca boiii să vie mai
aproape de car, să tragă mai din scurt, mai uşor. La vale, co-
lacul să prinde în borta dintâi, ca proțapul să fie mai lung, să
VE
nu ajungă picioarele de dinapoi ale boilor de roatele carului.
Pentru proţap se alege un fag sau un frasin tînăr de 5 m. lungime
NI

și 10 cm grosime, se despică din capătul cel gros în întindere

ca de 2 stânjeni, se dăltuesc urechi la capete în ambele jumătăţi
celei dinainte a
LU

despicate şi să viră prin urechi capetele osiei

Unde încetează despicătura, acolo se leagă proțapul cu
carului.
o verigă de fier, ca să nu se despice mai departe. Pe capătul
nedespicat, sunt apoi acele doauă dăltuituri în cari se prinde
RA

colacul cu jugul. Aşa: un proțap nu se mai desface de osie.

NT

92.

Qile.
CE

și cei din comunele învecinate

Fiecare țăran din Mihalcea
Cuciur Mare, Broscăuţi, ţin vara oi la stână. Dar rar
Camena,
să întâmplă să ierneze cineva oi, din causa gălbazii şi a zoilor.
ase — nefiind
I/

Locurile de pe aici — pănă nu de mult păduro

din ploae stă
netede, au multe văgăune şi ajezături în care apa
IAS

a sunt pline
mult timp, formează bălți și băltițe puturoase. Aceste
ude gal-
de galbază. 'Oile bând apa din asemenea bălți, se umpl
apă, o apă urită (zoi)
bază şi pier. Care” scapă de gălbază, capătă
a de regulă
la pântece, de se tot umflă pănă ce cade. Dar moarte
U

10*
|
BC
 —
148.

Y
iarna le ajunge, când încep a făta. Din aceasta causă nimene nu

R
iernează oi. Dar nici a remânea fără ele nu pot, fiind că “sunt.

RA
avisaţi la productele dela oi, la lână și la lapte,: Pentru aceea
“primăvara le cumpără, și toamna le vând. Le cumpără mai ales
în Vijniţă, în Cuti, mai rar. în Rădăuţi. Oile din Vijniţă sau din

LIB
Cuti se cumpără începând dela Duminica - Floriilor pănă la
st. George. Pe atunci cad mai. multe. iarmăroage în acele doauă
orașele, care. țin mai multe zile. Sunt preferite oile huţănești de
pe la Vijniţă, una că au lână mai neagră şi mai moale decât

ITY
cele moldovenești dela Rădăuţi, şi alta fiind că se îngraşe mai
uşor pe aici, viind dela paşune mai slabă la pășune mai bună,
şi să vând toamna cu câştig. Oaea costă .primăvara 20 pănă la

RS
30 coroane, și să vinde toamna părechia, adecă oaea cu mielul
ei cu 30—40 coroane. 'Oile moldovinești ce se cumpără la Ră-
dăuţi de şi sunt cu mult. mai mari ca.cele „huțăneşti, stau tot
VE
întrun preţ cu este din urmă. Ele au lână mai: mare, mai lungă
și mai. spornică ca cele huțăneşii, dar sunt mai mult albe, sau
NI

lae, foarte rar curat negre, și lâna lor este mai aspră, de şi dau :
lapte mai mult. Apoi viind din jos, dela pășune mai bună la mai
LU

slabă, nu se îngraşe aşa de ușor ca cele dela munte.

93,
RA

Sumanul.
| Pe lângă brânza de oi de care are trebuinţă țăranul, lâna
NT

este ce-l face a se împrumuta „şi a cumpăra oi din an în an.

Căci din lână îşi face veșmintele -cele indispensabile, sumanul,
bernevecii şi mantaua. Sumanul cu. cât e mai întunecat cu atâta
CE

mai preferit. Dacă lâna' a fost bine toarsă, bine țesută și posta-
vul. bine bătut.în piuă, sumanul, cusut din un asemenea postav
întunecat costă 24—34 .coroane. Ca să fie de tot negru, cam .rar
I/

se întâmplă în Mihalcea, căci ar trebui boit. Ear: boiala neagră

care nici peste 10 ani să nu sloboadă de soare, să nu-şi piardă
IAS

intensivitatea, nu se. face aici. Numai în Mahala, în Horecea și

încâtva în Ostriţa. să cunoaşte bine mesteşugul | unui asemenea
boit, Dar acolo să şi ernează. oile și se prăsăsc. Bernevecii —
spre deosebire de. ițari cari sunt mai subțiri şi see încrejesc pe
U
BC
 149

RY
picioare — se fac din lână albă. De asemenea şi măntălile sunt

RA
albe cu o bucată de postav pe deasupra cusuta sub guler, care
pe- timp de ploae sau de omăt se aduce pe cap, se învăleşte în
formă de glugă şi se prinde cu un bold mare.

LIB
Tot din lână se fac catrinţele, briînele precum şi chingele
cu cari se leagă fetele și femeele peste briu.
De lâna sunt și pălăriile ţărăneşti negre, albe sau verzi, pe
cari le fac pălărieri anumiţi de pe la tirguri. Dar în timpul din

ITY
urmă încep a se întroduce și la țărani pălăriile mai ușoare
de tirg |
Tot din lână de oae se ţese lăicere şi scorţuri, macaturi în

RS
patru iţe, traiste, bisagi etc. | N ;
Din lâna de oae se mai făceau înainte vreme pâslele care se
mai întâlnesc pe ici colea prin casele țăranilor avuţi. Ele sunt din
VE
lâna așezată pături și bătută apoi la olaltă, cu închistrituri. De şi
sunt bătute, dar se ţin moi. Erau pâslari anumiţi dintre țărani cari
umblau din sat în sat de le făceau. Astăzi nu ştiu dacă mai sunt
NI

- pâslari prin sate, căci pâslele au ajuns a îi raritate. |

LU

04
| Aba, abageri.
Cu 40-—50 de ani în urmă se purtau mântăli de aba. Abaua
RA

era un postav de lână ţigae mai îin decât sumanul de coloare

de pan-
albă-gălbue. Mântalele de aba ca și cioarecii (un felii
NT

de postav roșu, vînăt sau negru,

taloni) erau împodobite cu flori
Boerii le aveau
scrise cu găetane. Le purtau mai ales tirgoveţii.
lucrau, coseau
numai ca scut-contra ploii pe trăsură. Ear cei ce
CE

de 20 de
aceste veșminte, se numiau 'abageri. Trăiau încă înainte
ani abageri în Cernăuţi. Neputându-şi însă esercita -meseria de-
spre a-şi putea
prinsă în tinereţe, se ocupau cu alte mesteșuguri
I/

ținea zilele. Astăzi numai numele li-a remas.

IAS

95.
Porci.
Fiecare gospodar din Mihalcea cumpără un purcel sau doi
U

de'i crește şi hrăneşte 4—0 luni, rar un an, şi apoi îl vinde.

BC
 E: a |

R Y
Câte odată îl şi tae. II ţine pentru ca rămășițele dela
vatră şi
dela masă să: nu meargă în pagubă, şi"! mai hrănește

RA
pe de-
asupra cu pâne cumpărată când e mai mare, ca să prindă
bani
să aibă pentru biruri. Nu se prăsesc însă porci în sat, decât
rar,

LIB
că nu este prăsirea rentabilă în lipsa de păscătoare și de
lărgime
pe lângă casă. Cine cumpără purcei, caută să fie de
rasă. Este |
preferată rasa Jorxir adusă din Anglia prin consiliul
cultural al
țării şi predată spre înmulţire şcoalei agronomice
din Cernăuţi.

ITY
„De aici să vindeau purcei dela şese săptămâni în sus, 'cari în-
mulțindu-se pe la particulari, au umplut toată țara,
așa, încât!
porci de rasă moldovinească (creţi și mari) sau de.
rasă polonă

RS
(lungi și netezi) nu se mai văd. Atât la porcii de
astăzi cât şi
la cei ce se ţineau înainte vreme prevala coloarea albă, Porci
albi cu pete negre, sau peste tot negri, sunt foarte
rari.
VE
96, |
lepuri de casă.
NI

|
In timpul din urmă să văd pe lângă casele unor
'oameni |
LU

și iepuri de casă care în mărime să apropie de

iepurii sălbatici.
Albi cu pete sure sunt cei mai mulți, şi blânzi de'i
poţi prinde
cu mâna. Ei umblă slobozi prin grădini şi-şi au cuiburile
în şuri
și grajdiuri. 50, 60 se află 'la casele unde-i țin. Dar
RA

prăsirea.lor
este prea proaspătă, nu are vechime, aşa încât nu
se știe de va
îi rentabilă şi de să va putea răspândi. o
NT

97,
Gânșştele. | |
CE

| Cele mai multe gânște sunt în Broscăuţi. Acolo se cresc

„cu miile, se îndoapă și se vând cu preț de.4—8
cor. gânsca
îngrășată, îndopată.. Sunt şi în Mihalcea gânşte,
dară mai rar.
I/

Numai cei ce şed pe lângă toloacă le pot ţinea.

|
IAS

„98.
Reţe.
“Reţe cresc numai aceea ce au părău sau balta aproape
U

de casă,
BC
 RY
. 15] -
Ş

] 99,

RA
Găini.
| Nu este casă în Mihalcea care să nu aibă cel puţin cinci,

LIB
' sese găini. Dar. sunt și câte 30, 40 la o casă. Le ţin pentru
_oauele ce le vând la Cernăuţi. 2 pănă la 4 cruceri oul, dar
"ajunge şi la 5 cr. iarna. Primăvara găina bine ținută se vinde cu
12 pănă la 4 coroane, dar trebue să fie grasă, căci cumpărătorii

ITY
o cântăresc, De este escepțional de grea, întrece şi prețul de
4 coroane. Puiul de găină în Maiu şi lunie se vinde cu
35 pănă la 70 cruceri.

„100,
RS
Picheri şi curci
VE
sunt foarte rare în aceasta comună. Le țin cei mai avuţi numai
spre împodobirea curții. |
NI

„101,
LU

Albine.
nu
"Dacă prinde cineva vrea un roi scăpat, fugit, la care
ă — apoi
se respunde stăpânul — şi aceasta cam des se întâmpl
RA

cu ştiubee
îl ţine ; și de are noroc la albine, își face prisacă mică
Sau primeşt e cineva în dar dela
rotunde din lemn scorboros.
și de'i merge
NT

nănaşul sau dela cumătrul său o matcă, doauă,

pe care
bine în albini, se prinde prisăcari. Dar peste 5, 6 matce
umblă jidovi
le ernează, nu se întinde. Dela st. Ilie începând,
CE

ce nu au a îi
prin sat şi cumpără ştiubeele, fie roi sau matce,
este vară priel-
ernâte. Un ştiubei dă de regulă 2,3 4 roi. Şi de
şi mai
nică, din şese știubee nu este rar să se înmulțească 20de 10 Îl.
a şi
bine, Se întâmplă ca un ştiubei să ajungă valoare
I/

pe aici cu albi-
Cu toate acestea intensiv nu se ocupă oamenii
IAS

de a întroduce
năritul. Ear exemplul preotului şi al învăţătorilor
mobil, precum și toate îndemnurile învățăto-
„_ştiubee cu sistem
rile cele
rilor ambulanți, nu folosesc nimică, măcar ca fânaţu
apropi at garant ează pro-
multe, livezile pline de flori și codrul
U

sperarea albinăritului.
BC
 152 E |

R Y
102, Ri

RA
„Cârşmele.
Precum aiurea . aşa
, şi în Mihalcea beţiile erau la ordinea
zilei. Cârşma plină, biserica deşartă, era marca zilei .pănă pe la

LIB
1893. Pănă atuncia mulți rezeşi ajunseră la sapă de lemn, şi
„mulți țărani din gospodari deveniseră slugi la jidani. Un Simche
Mauriiber, .un- Jankel Hecht, . un Simche Picker: şi câţi alții, din

ITY
cât veniseră cu coatele goale în sat, sau desculți numai cu
„0. capră -de frânghie, peste puţini ani ajunseră bogătani. Căderea
creştinilorşi ridicarea jidanilor îi adusese pe mulți. oameni la

RS
cunoştinţă. Mai trebuia puţină inteţire dintro parte Oare-care, şi
S'ar fi putut face minuni. Și inteţirea veni. Se pornise o acţiune
din partea preoţimei ortodoxe-orientale prin toată ţara. Prin
VE
„biserici — nu prin toate — şi pe la alte ocasiuni se predica
mereu contra beţiei. Pe alocurea ieșiau preoții cu poporeniila
câmp, ridicau rugi comune ca. să abată "Dumnezeu dela. popor
NI

- plaga băuturii, în cari predicele ocupau locul de frunte; înălțară

„chiar cruci întru amintirea promisiunilor comune ce făceau sătenii
LU

a se lăsa de rachiu... în sfîrşit se.născu prin toată țara un cu-

rent din cele mai” puternice” cit tendința .spre trezvie,
„.- Acest curent. îl răpi cu deosebire pe. un băiat din Mahala
RA

cu numele Stefan Sainciuc. Din multele citate biblice ce le auzise

„:Cu ocasia predicilor din biserica comunei sale și din alte biserici,
“Sainciuc_— o fire impulsivă — se inspiră pănă la atâta, încât
NT

începu a lucra și el pe acest teren. Intâiu încercă ca un vizionar

în faţa vecinilor săi din Mahala. Li cita locuri din cărțile sânte
CE

în. contra beţiei, li descria urmările | triste ce resultă din aceasta

-patimă urâtă, li zugrăvia muncele iadului ce-i aşteaptă
pe beţivi...
"în sfirşit se folosea de toate mijloacele ce le putea. inventa numai
„Mintea unui propovăduitor înflăcărat-de văpaia cretlinţei,. care
I/

ştie să dea geniului său timbrul bisericesc prin cuvinte prinse

IAS

din cărți sânte şi din imnurile cântate de dascălul dela strana

bisericei sătești. Așa băiatul Sainciuc devenit celebru în comuna
sa: (prin încurajarea: specială a unui preot) ajunse a fi omul zilei.
-Vestea îi merse prin. toată țara,și preoțimea cu drag. confirma
U

părerile cele bune despre activitatea profetică a lui Sainciuc, 'ca |

BC
 „158.

RY
să poată aduce. îndreptarea răului încuibat în masele poporului.

RA
Far acesta uimit, că chiar din mijlocul său se ridică luptători în
contra beţiei, mai uşor să lasă înduplecat.
Astfel 'se lăsară înduplecaţi şi Mihalcenii. Şi din 16 cârșme

LIB
înfloritoare ce erau în sat pănă atuncea, unele se pustiiră, ear
altele ajunseră aşa de rău, încât cârșmarii nu-şi puteau agonisi
pânea de toate zilele, Insuşi propinatorul Markus Luttinger, după
ce s'a sbuciumat încă. câtva timp, ieşi în cele din urmă cu-un

ITY
deficit de 6000 îl. = 12.000 coroane din sat. Mihălcenii nu mai
'voiră să ştie de rachiu. Mulţi se lăsară de el cu totul. Ajunseră
până la atâta, de făceau nunți şi cumătrii cu must de poame şi

RS
cu apă. îndulcită cu miere. Și ar îi ținut aşa pănă astăzi, dacă
s'ar fi propagat trezvia și în comunele învecinate. Dar spre du-
rere, 'aceasta nu se făcu. Preoţiide prin imediata apropiere a Mi-
VE
hălcii nu se înhămară la carul propagandei, şi exemplul vecinilor
y a stricat moravurile bune ale Mihălcenilor; mai mult de un an
acestia nu au putut să reziste. Dar un folos totuși li-a rămas:
NI

din cât erau înainte vreme beţvii de profesie, de atunci încoace

' beau numai de ocasie. Și beau cu cumpăt. Prin șanțuri nu mai
LU

“cad, şi în ratuș nu mai dorm. Din contră, țin mult la aceea, ca

lsă nu se întreacă, ca treji să remâie, ca să nu-şi beie mintea.
Ba de când cu cumpătarea, devin . tot mai cuprinși. Cumpără
RA

mereu dela jidovi — de și cu bani scumpi — pământurile pe cari

2, 3 Îl.
în beţie.le vînduseră cu bani ieftini. Le vînduseră câte cu
le scot
prăjina; astăzi le rescumpără cu 20—30 îl. prăjina, dar
NT

da afară din sat. De le va

din. ghiarele jidovilor ca să-i poată
succede a-i da afară, este alta întrebare. Dar că s'au emancipat
de ei, asta stă. Astăzi sunt deja țărani, cari au câte 6, 7,10 fălci
CE

Cumpără şi
şi mai bine cumpărate puţin câte puţin dela jidani.
pânea
dela rezeşi, nu e voibă, căci copii rezeşilor agonisindu-şi
nu se mai ocupăde cultura împuţina tei moştenir i
I/

“ca cărturari,
mai. întră ca înainte vreme
strămoșești. Dar cel puţin pământul nu
IAS

în mâni străine, ci tot la legea noastră se opreşte.

comune
Și precum în Mihalcea, aşa și în multe alte
bune, încât
din Bucovina propaganda trezviei a lăsat urme
fără efect: ci din contra, dacă
nu se poate spune că ar fi fost
U

în anii din urmă, apoi

elementul țărănesc pe alocurea se ridică
BC
 154

R Y
“aceasta mai cu sămă propagandei în contra beţiei este a se
mulțămi.

RA
“Dar pornirea aceasta spre bine pare a'şi fi ajuns deja apogeul.
„Nu este suiş fără coborâş“, zice un proverb vechi. Și suişul pare
a-şi fi ajuns acuma punctul, dela care trebue să dee în. jos. Acel

LIB
punct este noaua lege a cârșmăritului care a întrat în vigoare cu
1. lanuariu 1911. Pănă atunci a esistat dreptul de propinaţii în
Bucovina. “Fiecare comună politică putea să aibă pe teritoriul său

ITY
numai o propinație care'să da în arendă unei: persoane sau unei
firme pentru vânzarea rachiului, numită propinator. Propinatorul
pe lângă localul propinației mai putea să întreție pe socoteala sa

RS
un număr restrîns de localuri pentru debitul spirituoaselor. În Mi-
halcea localurile de debit numai o singură dată atinsese numărul
de 16; dar nu se puteau susținea, şi se reduseră peste scurt timp la 5.
VE
„ Dela 1 lanuariu 1911 a întrat în vigoare dreptul concesiilor.
Țara (respective dieta ţării) în înţelegere cu căpitănia districtuală
împărţeşte concesii la anumite persoane ce i le cer, luând şi părerea
NI

consiliilor comunale, Se înţelege, că toți cei ce se ocupau înainte

vreme cu debitul de spirituoase în comună în serviciul propina-
LU

torului, au obţinut acuma concesii (sunt şi escepții, dară de tot

rare).Și li s'au dat ca să nu rămâe peritori de foame. Dar li s'au
dat şi la alții cari au insistat. Și li se mai dă și altora proaspeți.
RA

Dela toţi concesionarii, cari“sunt acuma 'egal îndreptăţiți cu pro-

pinatorul, stăpânul lor de mai înainte, să rădică taxe anuale. Cea
mai. mică taxă este 800 cor. Vinitul din taxe este pentru autoritate
NT

motiv de a înmulți. darea concesiilor, ear mărimea taxei precum

și concurența creată prin înmulţirea concesiilor îl sileşte pe con-
CE

cesionar a-şi lărgi cercul consumenţilor. In chipul acesta prin cele

comune se deslănțuește acuma o adevărată goană după consu-
mențţi de spirituoase, încât trebue să aibă cineva fire uu de fier,
ci de oțel, să fie tare ca stânca de cel mai vârtos granit, ca să
I/

poată resista ispitelor. | i |

IAS

Unde vor ajunge sătenii noștri cei cunoscuți ca oamerli

blânzi şi neesperiențicari
, uşor se lasă ademeniţi de vorbe dulci
întovărășite de un. păhăruţ de cinste, nu putem spune. Dar că
toate semnele ce se ivesc sunt prevestitoare de vreme rea, aceasta
U

nu se poate tăgădui.
BC
 155

RY
103.

RA
Date statistice.
Am tot așteptat publicarea resultatelor conscripţiei făcute la

LIB
finea anului 1910, cu gând că voi putea reproduce din ea datele
referitoare la Mihalcea. Dar nepublicându-se nici pănă astăzi le
voi scoate de prin alte locuri.
Așa voi reproduce din un izvor foarte autentic, căruia îi

ITY
lipsește însă legitimarea oficioasă,numărul total al populaţiei după
conscripția din 1910 cu 3015 suflete, din cari
Români „30% adecă OII

RS
Ruteni . . , . O60% „ 1977
Germani .. .. . 1%» 27
jidovi . . . . 3% n 80.
VE
Poloni . AR . . . „18
Cechi . : , a. 2
Aceste sume însă nu corespund pe deplin celor factic ob.
NI

ținutela conscripție. Căci la conspripție s'au declarat 1977 suflete

ca Români, ear 911 ca Ruteni, Cum de s'au pus numărul Ro-
LU

mânilor la Ruteni şi vice versa, nu știm. Dar dacă vom avea în

vedere lungimea drumului dela Mihalcea pănă la Viena, popasurile
câte trebuesc făcute pănă acolo şi accidentele ce să pot întâmpla
RA

în o asemenea călătorie, apoi uşor vom înțelege că schimbarea să

va îi făcut numai așa, din întâmplare, cu ocasia vrea unei răstur-
nări a carului ce ducea teancurile actelor. La aceasta conclusie
NT

ajungem şi după socoteala cu numărul caselor.

sunt . , , , , „391
Case locuite de Români
, 198
CE

. , , „i . .
» » » Ruşi
. . 26
„_:„ Germani (mai cu samă Jidovi)
. , . , , , , 3
A „ - » Poloni
. . . . 1
Cechi . . .
I/

5 33 »
, , : , , , 24
_„ nelocuite de nimene
ARE . . 643
așa dară de toate. .
IAS

5 suflete .
Să presupunem că fiecare casă cuprinde cam
obținem 1977
Apoi înmulțind 391 case cu 5 minus o fracțiune,
pentru Români, și tot aşa înmulțind suma de 198 obţinem 911
oficios să face după alte norme, deo-
U

pentru Ruteni. Dar calculul

BC
 1560 .

Y
———

R
sebite de cele ale calculului profan. Aceastasă vede Şi după cal:
culul cu tăbliţele caselor! Sunt numai 643 case, dar tăbliţele arată

RA
cifra de 800 şi mai bine. Incetăţenindu-se vrea un archimilionar
american în Mihalcea, şi cetind bunăoară numărul 830 pe o casă,

LIB
„el susţine cu cea mai firmă convingere că Mihalcea are cel puţin
830 case, să prinde rămașag cu altul de feliul lui pe toată averea
sa, şi o perde pe loc, de remâne peritori de foame în sarcina
„comunei. Eacă, așa: ar putea Mihalcea să fie silită a hrăni din

ITY
„-sărmana sa pungă oameni seduși prin un joc de cifre false, -
| Tot la finea anului 1910 s'au aflat în Mihalcea :: 19 tauri,
„44 boi de jug, 526 vaci, 88 juncani, 139 junce, 229 viței, 159 'cai,

RS
Gl epe şi 21 mânzi, | | a
pe un areal de: 1226 ha 00 are '68 m? loc de arătură
PIUS» n» 884, 66 „ 09, fânațuri -
VE
5» » »» 26 » 18. » 05 » grădini
» n » 817 „ 50 » 92 » imaş.
NI

» nn » 1116, 22 „21 » pădure

n nipon = n 98 49 „iazuri și mlaștini
pnipip 19 30 „ 66 „, ocupate de clădiri-
LU

pp 51,38 70 „alte loc. nesupuse birului

care fac la olaltă 4201 ha 61 are 20 m2:) pentru care să plătește
către stat o dare directă.de 7574 cor. cu aruncuri (Umlagen) de
RA

5380 cor. 50 bani, comuna având dreptul să mai rădice o dare

egală cu 75%/, din darea directă către stat, |
Din aceasta dare comunală sporită cu 218 cor. vinit propriu,
NT

comuna are spese anuale — precum bună-oară în anul 1008 —

„de 5525 coroane, afară. de lefile ce le solveşte personalului său
CE

în suma -de 2176 cor.2) Aceste spese vor fi mai mari în anii din.
urmă în vederea scumpirii traiului, care a condiționat urcarea
lefilor și-a preţului tuturor articulelor de trebuinţă.
I/
IAS

%) Vezi Mitteilungen des statistischen Landesamtes Heft.1X.

» 9%) Vezi Mitteilungen des statistischen Landesamtes XV..Heft ex - 1911
U

pag. 308. | a Pa CI
BC
 RY
RA
LIB
a

ITY
Pag.

1. Dela Căpăţâna spre Mihalcea, Roșișa, Teţinu . AR , 3

2. Dela Mănăsterişte spre Mihalcea . . Re: . 9
3, Valea'lui Puch , . . PR DR . 11

RS
4. Cernăuţiul din drumul spre Mihalcea . * , E E 13
5. Vederea satului Mihalcea , . e. t. . . 23
6. Satul Mihalcea . , | pa , „25
Camena pt. . . 27
VE
7. Mihalcea din drumul spre
8. Curtea boerească . E . „30
Petrino , . ÎN d 42
9, Poetul Dimitrie
. . cc. e 43
10. Soţia poetului
NI

11. Capela cu cripta, *. . . . A . . . 49

“12. Constantin 'cav. de Niculiţă . , : . d a 52
. 53
LU

13. Doanma Maria nobilă de Niculiţă născ, "Baron Stircea cu copii

14. Isidor'cav. de Mănescu senior . . o. 73
. ta . 75
15, Isidor" cav. 'de Mănescu junior
16. Dela biserică spre curte N „97
RA

n
17. Epitaful de: pe ușa bisericei vechi
18. Casa parochială . .
3 *
NT

3 . . . 3
CE
I/
IAS
U
BC
 R Y
RA
LIB
Cuprinsul.

ITY
| - Pag,
Spre Mihalcea. . Familia Grecu ,. , . . 82
La Căpăţâna . . . Originea familiei Grecu . „84
Țeținul

RS
Înjumătăţirea "Mihălcii, Camena SS
Ştiri. despre Țeţin AR Proprietarii Camenei . . 89
Valea lui Puch Hurmuzacheştii 91
Dealul „Rohatca tîrguluie, Cirișel . .
VE
„92
Dealul Dominic A Tradiţia satului Broscăuţi . 93
Spre sat , AR Orecea (Horecea) , 94
Țiglău . a Editii mai însemnate în Mihalcea 96
NI

Bătălia dela Cozmin. AR Biserica , , 98

Cozminul , . . | A Biserica parochială . , "99
Comisia de hotărnicie
LU

Catapiteazma , 101
Proprietarii Mihălcii pe timpul Planul bisericei . , „101
ocupațiunii . . . Biserica veche . . 103
Hotarele Mihălii . . , „Clopotnița --, . . 104
RA

Satul Mihalcea. | „Prăvălia româuă 105

O curte boerească. . . “Curtea bisericei . „106
Istoria satului , . . Vinitul bisericei , „2106
Mihalcea scenă de bătălie .
NT

Cimitirile , . . 106
Un chrizov dela 1768 . Epitropia bisericească . „100
Din cine se trage poetul Petrino Comitetul parochial . - , „107
Biografia poetului, scrierile Biserica din Spasca . 107
CE

Ceva despre poetul Petrino Clopotnița veche. , . 110

Mihalcea (poesie) Preoţii din Mihalcea . 110
Osemintele soţiei poetului Un dascal însemnat . . 114
Cripta familiară . . Calendariu pe 112 ani “scos din
I/

Istoria criptei o. multe feluri de cărți , „114

Alţi proprietari. . . Cărturarii din Mihalcea“, : , 115
IAS

Tradiţia familiei Niculiţa . Grădina Frâbilianâ „116

Obârșia familiei Niculiţă . Internatul român de „fetițe din
- Costin Cernăuţi 117
Maneștii . « a: a Filiala din Mihalcea :a Societăţii
U

Spiţa neamului Mănescu . Doamnelor române , „118

BC

E]
 iii

RY
Pag. Pag.

Școala . , , 119 Trifoiul 142

121 Luţerna . . 143

RA
Resvrătirea comunei ,
Alta școală 122 Sfecla albă 143
Un legat pentru limba română , 122 Fâuul 143
Cancelaria comunală 123 Prăsirea vitelor 144

LIB
Banca Raitfeisiană română ! 123 Grajdiurile, căutarea. 145
Mişcarea proprietăţii. 123 Gunoiul 145
-. “Țăranii din Mihalcea - 125 Caii, 145
Portul țărănesc 125 Care, căruţe 1460

ITY
Oile. 147
Casele ţărăneşti 127
Spiritul poporului 127 Sumanul: . 14$S
Originea țăranilor Mihalceni „130 Aba, abageri 149
133 Porci . . 149
La Canada

RS
136 Iepuri de casă . 150
Câmpul
136 “Gânștele . 150
“Valoarea pământului
137 Reţe 150
“Imașul
- Găini . 151
„Chiria (arendarea) anuală . 137
VE
“Calitatea pământului 138 Picheri și curci 151
138 Albine 151
Productele
141 Cârşmele . 152
| Haldanii .
NI

ta 141 Date statistice . 155

Inul.
4 Burungiucul 142 -
LU

Greşeli.
RA

1
i

Pagina 2 şirul 6 din jos vodă nu vadă.

45 ,, 3 de sus se află nt se află.
500.
NT

48 „e 5000 nu
„55 pp îl din jos poveţe nu poveți.
„59 „ 20 de sus Azhoivăg nu Ashivăe.
Cuparencu MI- țiovotu.
» 19» sus Semaca l-mo votu, Braba II-dovotu,
CE

4 din jos față nu feţă.

on 103
„ 110 „ 10 de sus dădură nu dedură.

„ 12 din jos Tomovici nu Toinovici.

116:
pânză nu pânză.
I/

> 140 > 17 » )

143 „.9 nun otavă nu otavă.

IAS
U
BC
 R Y
RA
LIB
Indicile.

ITY
n Balasinovici pag. 7.
Acarnania pag. 57, 59. : Balasinovici Aglaia pag. 72.
Aga Ropceanca pag. 93. Balasinovici Pulcheria pag. 72.

RS
Agachi:lon pag. 93. Balic pag. 65.
Balș Lupu pag. 35.
Albrecht Ioan pag. 16, -26 nota, zis și |
Olbrecht şi Albert pag.. 65: Baraş Leopold pag. 124.
Bărbești pag. 50, 114.
VE
Alexandri Vasili pag. 40.
Alexandru cel Bun pag. 1 nota 2. Bărladul (Berlad) pag.4 nota, 5, G, 17.
Barnovschi Vodă pag. 65, 66.
Alexandru Cuconul pag. 72,
Alexandru II: pag. 72. Bartolomeu Dragii (Bartoc) pag. 16 nota.
NI

Basarabia pag. 21.

Alexandru Papadopul- Calimach pag. 5
nota.
Basarabi dela Mănești pag. Ti.
LU

Beceşti pag. 28..

Alumneul Junimei pag.-63 nota.
Beicu pag. 131.
Amintiri contimpurane dela Fanar păr”
la Plevna pag. 55.
Beiuşi pag. 112,
Beldiman pag. 94, ,
Ana Comena pag. 59.
RA

Beniamin de Tudela pag. 57.

Anuarul general al României pag. TI.
Bender (Tighine) pag. 33, .
_Arapu Zoiţa pag. 74.
Beudevschi pag. 110, 116.
mm ma

* Arborosa pag. 19, 112.

NT

Berlinschi pag. 101.

Archiva Niculiţăştilor pag. 56.
Biserica Lesuiţilor pag. 2
Ardeal pag. 16, 18, S4.
Bistriţa pag. 59.
ce A

Aromâni pag. 54, 57.

Bhoăia pewpd. pag. 57.
CE

" Arseni pag. 13].

a

Arseni Ignat pag. 102. B)oiia zoa pag. 57.

Bafia pepda pag. 57.
m

Atila pag. 5 nota.

Bis/ia îv “S))dă. pag. 57.
August II. pag. 33.
Blaji pag. 66 nota.
I/

Blum Josef pag. 90.

Bobeștii pag. 24, 94, 1020
IAS

„. B, i

Bacău pag. 33: Bochotin pag. 16 nota, “36 nota, 64, 65

Bagiura pag. 93. nota, 95. |
Bahrin pag. 94. Bodnarescu căs, Ciocoi pag. 101.
Bahrineşti pag. 94. Bogdan |. pag. 17.
U

_ Balasinoviţ sat pag. 82 nota. Bogdanovici Deogdat pag. 90.

BC
 RY
Bohatereţ: pag. 117. Cantemir Safta pag. 041 nota,
Boldescu pag. 94... Cantemir Constantin Vodă pap. 65.
Căpăţina (Kapuţina) pag. 2, 5. S.

RA
Boșneag Teodor pag.. 50.
Boşneag loan pag.. 115. Capri pag. 115.
Boşneag Ana pag. 82. Cara Mustafa pag. 146. :
Boşneag sat pag..S82. . | Cârlibaba pag. 2, 9%.

LIB
Botoşani pag. 55... Carol XII pag. S, 33. .
Bouri pag. 24 nota. .. Carpaţi pag. 2, 3, 18.
Braha pag. 94. Casandra Cuza pag. 04.
Braha Lupu pag. 74. Cauteş pag. 35, 37 nota,

ITY
Braha Aglaia pag. 117.: Chiajna Rareş pag. 72.
Braha Aspasia pag. 117. Cical pag. 94.
Braha Catinca pag. 117. Chilia pag. 16.
Brăieşti pag. 55, 56. . Chirca pag. 94. .

RS
- Braniştea Radauţului pag. 31. Chirileauu Gh. T. 114, 115.
Broscăuţi. pag. 92. Chirilovici pag. 74.
Buchenthal Teodor page 29, 38, 44, 47, Chotin pag. 8.
48, 50, 64. Ceahor pag. 12, î8.
VE
Buchenthal Pulcheria pag. 44, 47, 122. Ceremuș pag. 33.
Buchenthal Agnesia pag. 47. Cernauca pag. 37..
Bucevschi Epaminonda pag. 101. Cernăuţ pag. 1 nota, 2, 4, 19, 22, 20.n.
NI

Bucovina pag. 19. Cernigov pag. 5 nota.

București pag. 114. Cirișel pag. 24, 29, 92.
LU

Buczacz pag. 112; Ciudeiu pag. 2.

Buda mare pag. 28. - Ciumuleşti pag. 114.
Buda mică pag. 28.: Clocucica pag..6 nota, 12.
Budiniţ pag. 2. E Clocucica părăul pag. 12.
RA

Budinschi pag. 20 nota, 88. Cocorean Aniţa pap. 74.

Buhuș (părăul) pag. 24. Cocorean Balaşa pag. 90.
Bulgari pag. 56. Codârba pag. 93, 94.
NT

Buzeu pag. 7]. Codrul Herţăi pag. 28.

Coecina pag. 7, 8.
GC. Comisia de hotărnicire pag. 19.
CE

Caliceănca pag. 6. Comănești pag. 50.

Calimach Grigori Vodă pag. 34, Ss. Constantin Vodă pag. 32.
Calistru episcop, pag.. 37 nota. Constantinopol pag. 65.
Calinescu pag. 89 nota. Constantinovici pag. 84.
Constantinovici Emilian pag. 115, 110.
I/

Calmuţchi pag. 114.

Calmuţchi Nicolai. pag. 50. Constantinovici Michail pag. 74.
IAS

Camena pag. 2, 15, 24 nota. 28, 89. Copelciuc Petru pag. 102.
Cantacuzin Şerban Vodă pag. 05. Cornea Sava = Săvescu pag. 93.
Cântec de dor pag. 45. Corni pag. 93.
Cantemir pag. 5 nota. Corovia sat pag. 16, 18.
Cantemir Dimitrie. pag. 64 nota. Corovia părău pag. 18, 24, 28, 20.
U
BC
„VI

Y
Cosovan loan pag. 102. Dorohoi pag. 21, 24 nota, 34.

AR
" Costâna pag. 68. Dorna Șarul pag. 114.
Costin pag. 63, 64, 29, 37. Dosoftei Rădăucianul episcop pag. 104.
Costin Pulcheria pag. A Drace Armașul de Maneşti pag. 71,72. ,

IBR
Costin Miron pag. 64 nota, 65. -. Dracineţ pag. 18, 24.
Costin Velicico pag. 65, 66. Dragomirna pag. 37 nota.
Costin Nicolai fiiul lui Miron pag. 66. Dragoș Vodă pag 4 nota, 5, 16.
Costin Nicolai pag. 5- nota, 6n., 64 n. Dreslavete pag. 68.

YL
Costin Alexandru pag. 21 nota, 65, 68. Drim pag. 55.
Costin Miron pag. 24 nota, 66. Dubova pag. 80.
Coţman pag. 20 nota. . Duca Constantin X pag. 56, 58.
Cotul Bainschi pag. 89. Duca Vodă pag. 64: nota, 65, 66.

SI T
Cozmin pag, 8, 11, 15, 26 nota, 65, Ducat rutean pag. 5 nota.
Cozmin Bătălia pag. 15. Dumanschi (părău) pag. 24.
Cozmiţa pag. 115. Dumitrescu Leon pag. 50, 84.

R
Cracalia pag. 95. Dumitrescu Georgi pag. 85 nota.
Cricovul pag. 71. | Dumitrescu Nicolai pag. 85 nota.
VE
Cripta familiară pag. 47. Dumitrescu Vasili pag. 86 nota.
Criva pag. 24. Dumitrescu Ecaterina pag. 87.
Crucea lui $, Cantacuzin pag, 66 nota. Dunca Pag 74, 94.
NI

Crupenschi pag. 115. .

Crușova pag. 55.
E.
Cuciur Mare pag. 2, 6,7, 12, 16.17, |_.
U

21, 22, 58, 88. A

a ÎhFlada pag, 57, 58, 60, | 63,
Culiuţi pag. 21. Enzenberg pag. 20 nota, 10).
AL

“Cumani pag. 6 nota. _Erzherzog Rainer-Kaserne pag. 4 n. 1.

Etolia pag. 57, 59.
Cuţi pag. 33.
Cuza pag. 04, Etxmologicum magnum Romanie pag.32.
R

Eubea pag. 57.

BD. Eugen archiducele pag. 1 nota, 2.
NT

Dabijă Vodă pag. 65.

Dachina pag. 60. F.
Dacia pag, 5 nota. Făntâna luminoasă pag. 22.
CE

Dâmboviţa district pag. TI. Faşa pag. 54.

Dan pag. 31. Filip pag. 130.
Dealul Dominic pag. 12, 14, 198. Filitis Manescu Dimitrie pag, 72.
Dealul Dragului pag, 24, 33. Filitis Manescu Silvestru pâg. 72.
I/

Decret de nobilitate pag. 61. Filitis Manescu Smaranda pag. 72.

Diploma Bărlădeană pag. 5 nota. Filitis Manescu Apostul pag. 72.
IAS

Dlugoș pag. 8. Filipești pag. 71.

Dobrovolschi de Buchenthal pag. 90, Fitaresei (părău) pag. 22.
Dogiel pag. 16 nota,2 „Flondor pag. 115.
Domnești pag. 65. Flondor Stefan pag. 34, 88..
U

Domnița Balașa pag. 6. Flondor. Șerban pag. 34 nota.

BC

[Ei
'
 VII

RY
_ Flondor Armaş pag. 34 nota. Grecu Vasili pag. S4.
Flondor Gheorghe pag. 50. Grecu Ghidion pag. 82, 115. -

RA
Flondor Catinca pag. 50. | Grecu . Dimitrie pag. 82.
Flondor Comănești pag. 85, Grecu Casandra pag. 82.
Flondor Nico cav. de pag. 91. Grecu Ana pag. 82.

LIB
Flori de mormânt pag. 40, 45, Grecu Maria pag. 83.
Fociuc pag. 34. Grecu 4 fraţi pag. 84.
F5renwiese = Lucina pag. 9%. Grumeza pag. 2 nota, 4.
Frauzthahl pag. 18.

ITY
Friedrich pag. 16. Hu,

„Habsburgsh6he vezi Dealul Dominic.

G. Hajdău Petriceico pag. 32, 35.
Gatenco pag. 90, 94, 115. Hanchevici Clement pag. 7 nota.

RS
Gafenco loan de pag. 50. Historia Poloniae pag. 8.
Galaţi pag. 56. Hliniţa pag. 18, 22, 24.
Galiţia pag. 5 nota, 20 nota. Homiuca pag. 90.
Honiate Nichita pag. 57.
VE
Galiţieni pag. 22 nota. .
GaiterhOlzel Wien XII. pag. 66. Horbova pag. 28.
Gavrilescu Nicolai pag. 93. Horecea (Orecea) pag. 6 nota, 12, 4 nota,
Georgea pag. 55. 3, 22 nota, 94.
NI

Geschichte des rumân. Volkes, lorga Horodenca pag. 26 nota.

pag. 50. Horoșăuț pag. 20 nota.
LU

Gheorghe Stefan Vodă pag.2 n, 4; 32. Hotarele Mihălcii pag. 21.

Gherman pag. 32. Hotin pag. 65.
Ghica Grigorie pag. 24 nota. Hruşiţa pag. 54. - ,
Glodenii pag. 21. Humi vezi Vemi (părău).
RA

Gniniski Trach 146, Hormuzachi pag. 2 nota, 4, 91.

Godineşti pag. 28. Hormuzachi Cristea pag. 92.
Goian pag. 94, 115. Hormuzachi Manolachi pag. 92.
NT

Goian loan pag. 50. Hormuzachi Doxachi pag. 37, 90.

Goian Saita pag. 50. Hormuzachi Constantin pag. 37, 38.
Gorovei Artur pag. 50 nota. *- Hormuzachi George pag. 33.
CE

Grămadă loan pag. 66. Hormuzachi Alecu pag. 38.

Gramașteni. pag. 54. IHormuzachi Niculai pag. 38.
Grecu familia pag. 82, 83, 84. Hormuzachi Elisa pag. 38.
Grecn Lazar pag. 48, 84, 116. Hormuzachi Euirosina pag. 38.
I/

Grecu Vasilică pag. 48 nota, 74, 84, 116. Hormuzachi Anastasia pag. 90,
Grecu Temistocle maior pag. 115. Hormuzachi Paharnicul pag. 91 nota.
IAS

Grecu Dionisi cav. de pag. 82.

Grecu Aristide cav. de, Dr. pag. 115. I.
Grecu Pulcheria pag. 82. Ilabloneţul pag. 14, 22.
Grecu Lazăr din Roşișa pag. 82. laşi pag. 21, 35, 41.
Grecu Mihalachi pag. 84. Icușenii pag. 37.
U

Grecu Gheorghe pag. 84. lepure Dumitru pag. 65.

BC
 VIII

Y
AR
lliaşi Vodă pag. 68. 'Lavocy pag. 16.
lica pag. 94. - Leahul pag. 17..
Ilifer pag. 94. -- Leceniţ pag. 29.
” Insoțirea de păstrare: şi credit Pag. 123,

IBR
Lenitopi pag. 54.
loan Il. pag. 65. Lenţa. nume de. familie pag. 195,
lorecea sau Orecea pag. 94. Lenţăști (Lencouţ) pag. 17, 12, 20 nota,
lorecul pag. 95. | MR 82 nota, 93, 95.

YL
lorga N. pag. 10: nota, 56, 58, 72, 85 n;, | Leșii pag. 16. a
91 nota. . -]. Logotetti Elena contesă: pag 117.
Isăcescul. pag. 60, 63, Lucina pag. 2. |
Isicescul Petru pag. 84. Lucina = Forenwiese pag. 95.

SI T
Istoria Moldovei manuscript pag. 84. - Lujeni = Lungeni pag. 65.
luga Vodă pag. 8, Lumine și umbre pag. 40, 45.

d bd
Jacubovici Petru 74, S9, 90.
R
Macedonia pag. 55, 56, 57.
VE
Jacubovici Grigori: pag. 90. Maliovanca pag. 15.
Jacubovici Christofor pag. 90. Mămăești pag. 6 nota, 22.
Jacubovici Ignatie pag. 90. - Manasterioară pag. 4 nota2,» Pag. 4n.3,
Jadova pag. 50, 94. |
NI

6 nota, 94.
Jamandi loan.pag. 34, 88: _Mănăsteriște pag. 22 nota.
" Jujiniţ pag. 95. Manastior pag. 4 nota.
U

Junimea literară pag. 41. Manescu Vasili pag. 37, 48, 74.
Junimea societate academică pag. 112. Manescu Teodor pag. 20, 22, 20 nota,
AL

35; 50, 70, 104.

LS. Manescu Parascheva pag. 50.
Kaindl pag. 1 nota, 2, 4 n. 2, 4n. 4, Mânescu Isidor sen. 72, 73.
R

5n., 6 n.,22n.,37n. N Manesku Isidor jun. pag. 75, 133, 1î5.

Kamena auch Halb- Mihaleze. genannt Manescu Barbu pag.. 72.
NT

pag. 88 nota. Manescu Constantin pag. 72, sI.

Karamzin pag. 5 nota, 6 nota. Mănești: comună pag. 7l.
Kazimir pag. 8, 16. Maramurăş pag. 17.
CE

Kedrenos II. pag. .56. Marco. Vasili pag. 41.

Kekaumenos pag. 50,:59, 63. Marcovici Matei pag. 37 n., 50 n., aa.
Kiew pag. 5 nota, 33. Maria Theresia pag. 19.
Koriatovici Iuga pag. 5 nota. Mavrocordat Const. Nic. pag. 82 nota.
I/

Mazian sau Mazieri pag. 84.

În Mazurii Mazoviei pag. 04.
IAS

Lapte Acru pag. 8, 33. Metzger pag. 19. .

Lăpușnean pag. 131. Mihăileni pag. „18, 20 nota.
Lăpuşnean Pentilei pag. 131. Mihalcea poezie pag. 46.
Lăpușnean Vlasie pag. 131. Mihalciu(1) pag. 31, 32.
Mihnea cel Rău pag. 71, 72. :
U

Larisa pag. 56, 57.

Lateș pag. 12. Mihnea . Turcitul pag. 72.
BC
 LX

RY
Mihoreni pag. 28. Niculiţa Constantin: cav. de pag. 29,
Mihuceni pag. 16. 118, 122.

RA
Mircea Ciobanul pag. 72. Niculiţa Maria născ. bar. Stircea pag. 18,
Miron Costin pag. 64..... Niculiţa Iancu pag. 50..
Miron Stolnicul pag. 68... . Niculiţa George pag. 50, 55,

LIB
Misticănești pag. 18. Niculiţa Andrei(as), „pag. 54, '56, 60, oi.
Moezia pag. 8. Niculiţa Dumitru pag. 54.
Mogoșești pag. 28. Niculiţa orașe pag. 54, 56.
Moisi Movilă pag. 72. Niculiţa Ieni pag. 55, 56,
Moldova pag. 4 nota 4, 5, 6, 71. Niculiţa prefect. de Larissa pag. 56, 5S.

ITY
Moldoveni pag. 16. Nuzohata nepotul pag. 57.
Molodia pag. 16, 6, 18, 28. Nrzoutrto, familie pag. 59.
Monumentul Austriei pag. 1 nota 2.' Nzo)intăc 0 Asnebvyâc Paz. 39.

'Monument în Stroieşti pag. 600.
Morariu Constantin 112.
Moţoe-Moţocel pag. 32, 34, 35, 70, 82, 88.
Moţoc Teodor pag. 20.
Movilă Moisi pag. 65...
Movilă Cărăuș pag. 84.
Movilița pag. 80.
NI
RS
Niculiţă Elefteria pag. 00.
Niculiţă “Ecaterina pag. 00.
Niculiţă Nicolae -pag.. 00.
Niculiţă Panoria pag. 00. :
VE
„Niculiţă Emanuil pag. „00, 03.
Niculiţă Elena n. contesa pag. 117.
Nihoditnei pag. 93. ...

Muşateştii pag. 5 nota. Nistor I: Iancu Dr. pag. :50 nota.

Murguleţ Ioniţă pag. 20, 22, 32, 70, 89. Nistru: pag. 20 nota, 20 -nota.
LU

Murguleţ Alexandru pag. 34.

Murguleţ Rucsanda pag. S8. o.
Murguleţ Nicolai pag. 20, 50, 82 nota.
Murguleţ Teodor pag. 34, 82, 88. Oancea pag. 93, 94,
RA

Murguleţ Iordachi pag. 21. „Ocruh.pag. 15.

Murguleţi Maria pag. 88. " Ochrida pag. 55.!
Murguleţ Zamfira 37. O curte boerească pag. 20.
NT

Murguleţ Lupu pag, 37. Odesa pag. 14, 41.

Murguleţ Dimitrie pag. 37. Odobescu pag. 7l. .
Murguleţ Stefan pag. 37, 82. Olbrecht vezi Albrecht.
CE

Murguleţ Ilinca: pag. 37, s9. Olt pag. 17.

Murguleţ lon pag. s0. Onciul pag. 94, 117.
Murnu Gh pag. 50 nota, 57, 5$, 59. Onciul Dimitrie: Dr. pag. 5 n, 17 n., 117.
Mutencu- pag. 64. Opcina pag. 22, 24.
Opisanie ziemi Moldawskiej i Multaii-
I/

Mutu pag. 90,

skiej pag. 05.
IAS

Oprişeni vezi Panţir.

N. Oreci sau loreci pag. 95.
Neagu pag. 94. Orecea vezi Horecea.
Neagu loan pag. 93. . Oradea-Mare .pag. 95.
Neamţ pag. 33.. Orhei pag. 33.
U

Nemţ pag. 22 nota. Oschiuţi pag. 111.

BC
 Y
AR
| P, a Prezeziecki, pag. S, aa
Palanca-Palles pag. 29 și nota. Stă Proeler. iTâm. Mythologie pag.
p 20 nota. |
"Palatul ţării: pag. Î- IER Prodanciue pag. 131. |
Panca pag. 102. : | Proprietarii Mihălcii pe timpul „ocupa-

IBR
Pantazi pag.: 56" notă 60, 63: “țiunei 'pag. 20. ....
Panţir (Oprişeni) “pag.*18.- risti Prut pag. 4 nota 4, 5, 7, B 17, 19 20, |
Papadopul Calimach: Nesanitu “pag: 5 33, 64. i
" nota, 16 nota..:* 2; ir “Puch pag. 10, 14.

YL
zi ret
Pasat pag. 28.: Sa aia * Pumnul Arune pag. 44,
Pascalina lacomeasa : "pag: “21 “nota, “37; "Pultava pag..8,: 33...
Pătrașcu -cămarașul pag. .64 nota, - Putna pag. 2, 21, 31, 65.

SI T
Patria gazeta pag. 41. . SD
Pauş Dimitrie 115,....
Pecinegi pag. 5 nota.
îi
“a,
Pegingeni pag. 94: -. ai Racoviţa Nichail pag. 33.
Petriceni-Petriceanca pag. 72.
R
Radu din Maneşţi pag. 72.
Petrino Dimitrie pag. 1, 29, :37, 38; 40, . “Radu Mihnea pag. 72.
VE
41, 44,45, 64, Răpirea Bucovinei pag. 40.
Petrino Victoria pag. 38, 47.: Râpta excel. Vladimir de pag. 7,
Petrino Petru pag. 47.. Rarău pag. 114.
NI

Petru cel Mare pag. 8.: Raul pag. 40. :

Petru vistiarnicul pag, 32. Repiceni pag. 21.: -.-. Na
U

Petru Rareș pag. 72. Reus Teodor cav. de pag. 102.:

Petru Şchiopul pag. 72. Reus Gheorghe cav, de pag. 115,
Piaţa Austriei pag. 1.
AL

Revista” nouă pag. '55,

Pietrosul părău pag. 24. “Rohatca tirgului pag. 10.
Pind pag. 57. pi Rohozna pag. 95.
R

Piscu cu Bouri pag. 2 Roman pag. 16.

Pita pag. 131. | Roman Vodă pag. 68.
NT

Pizzelli pag. 19. România pag. 16, 57, 70.

Ploiești pag. 71. Roschip Ilinca pag. 90.
Polek Johann pag. 20. nota. Roșişa (Roşa, Roşoș, Roș, Roşiţa, Ru-
CE

Polonia pag. 33. şița) pag. 4 nota2, 6 nota 2,12, 18,

Polonii pag. 8, 16, 65. - 22, 28, 84. .
Pomârlau pag. 24 nota. “Rostislavici pag. 4 nota 4,
Popescu Petru pag. 4.. :. Rostislavici Iwanko pag. 5,
I/

Popescu Dimitrie pag. 110. : Rostislavici Michail pag. 5.

Popescu Orest pag. 112.. . Roth Lazar pag. 124.:
IAS

Popescu N. pag. 118. Ruggero Bonchi - die : rămische Feste

Popovici pag. 60, 61. pag. 29 nota.
Popovici lorgu pag. 63... Rujniţa 'pag. 40.
Porumbescu Ciprian pag. 112. Ruska în Acarmania pag. 59.
Prahova pag. 71. Ruset Antioch pag. 35.
U

Presba pag. 56. Rusia pag. 5 nota.

BC
 XI

RY
„Ruși pag. 5 nota,.33; na Spasca. pag. 18, 21, 28. -
Ruteni pag. 4: nota 4, 6. e Stânca pag. 14, 10, 22.

RA
Stanislau' Leczinschi pag. 33.
Stârcea (comună) pag. 18.
fântână pag. 15, FER n Stârcea pag. 51. 9%.
: Sabadach
m
" Sainciuc Stefan pag. 152, Starostârica pag. 22 nota, 31.

LIB
Salter Lobel pag. 90. Starostea (valea lui) pag. 22.
Salter Samuil pag. 90. - : Statua ostaşilor pag. |.
| Samuil împăratul pag:. 50. Stefan IV. pag, 68.
Sârbii pag. 68. . Stefan. cel: Mare pag. 15, 16, 31.

ITY
Sauciuc Erast pag.» 102. Stefan Petriceic pag. 65. :
Săvăscu pag. 9%, 112. : Stefanovici Sofia pag. 117.
" Săvăscu Vasilca pag. 110. Stefureac profesor pag. S2.
Storojineţ pag. 24, 28, 5.

RS
„ Săvăscu Iordachi pag. 93.
Savinescu pag. 82. Strada Transilvaniei pag: 1, 18.
„Sbiera loan Dr. pag. 84. . Straja pag. 2, 31.
Scalat pag. 34. Stroiescul pag. 82 nota.
VE
" Schânbrunn pag. 66. Stroiescul Catinca pag. 2.
, Schumberger pag. 56. Stroieștiide lângă Suceava pag. 29,59,63.
* Şcraba pag. 94, Stroieştii de 'sus la Prut pag. 82.
NI

Struga pag. 55.

pa

Sefciuc Andrii pag. 103.

Strutinschi Constantin pag. 108.
o

' Semaca pag. 82.

Struţ pag, 131.
LU

Șeptelici pag. 94.

: Şerban Vodă pag. 41. Struț Grigori. pag. 131.
„Seret pag. 4 nota. Stupca pag. 63.
* Servia pag. 58, 59. Suceava-Sucidava pag. 5 nota, 16, 53, 1.
RA

: Şezetoarea pag. 55. . “Sweatoslaw pag. 5 nota.

„ Sigismund pag.
„Sihure pag. 21.
16, 111.
T,
Tabora pag. 74...
NT

„Silion pag. 35.

" Simig de, Elena pag. 72. Tabora Dumitrașco pag. 35, 37 nota, 50. .
„ Simiginovici Staufe pag. 7 nota. Tabora Nastasia pag. 50.
Tabără pag. 114.
CE

“Simion (împăratul) pag. 59.

+ Simion Sileșcu pag. 32. Tabără Rucsanda pag. 50.
. Şipeniţ, pag. 17, 64, 65.. Tabără Iordachi pag. 50.
Siretean Fugen pag. 112. “Tabără Grigori pag, :50.
Tărășrni pag. 18.
I/

„Slănic pag, 7I.

„ Sniatin pag. 24 nota. Țarevici Natalia 117.:
" Sobaniţ (Șubraneţ) pag. 24 nota, 82 n. Tătari pag. 94.
IAS

„ Sobieski pag. 65. Țăţân împărat pag. 7.

Societatea pentru literatură în Cernăuţi Tăutu logofăt pag. 31.
pag. 112. | Teodor deac din Suceava pag. 3l.
Solcani pag. 21. Tereblecea pag. 1$.
U

" Sorocâ pag. 21. “Terra Blacorum pag. 57.

BC
 XI

Y
Tesalia” pag. S7, " Vemi sau Humi: părău . pag. 24.

AR
Tepia păg. 57. NSE ai Verenca Daniil pag. 34;-96. ti
Teţinul pag. 5, 6, i si: Zi , 2,8 . Vicov de sus pag. 2'nâta 2, 5,
39,94, 84. ari Viena pag. 45, %.,

IBR
Tighine (Bender) poe: 33. Vijniţa pag. 33. ,
Țiglăul pag. 15.. Vilaucea pag: Star ji: ata Fa
Tomorug pag;: 193. n Vistec pag. î17;: î-
Tomovici- Casian! pag. '74,: 110, UL. Vitenco pag. 94. :

YL
Tomovici "loan: sau - Iosif pag; 108, Vlad călugărul. pâb.. Ti ia
Tomovici Stetan pag. 110, UL. Vladislav pag 10; istet aci
Tomovici Vasili pag. 110. Vlahii din Elada pag. ST
„Transilvania pag. 2. Volan pag. 45. : -:

SI T
Trapezunt: pag. 84. Volcineţ pag. 66.:
Tristianeţul pag. 24. Volcinschi pag. 82. .
Tucinschi pag, 82. - Volcinschi Stefan pag. 115. -
Turcii pag. 34. Voloca paz. 16, 18, 28. -:
. ““Turculeţ Constaniin pb. 33,
:
R Volochii pag. 5 nota.
VE
"“Tuşanschi pag. 21 nota. " Vorobchievici Ipolit: pag. 37 nota. |
Tușinschi pag. 82, 90, „Vulcan Iosif pag. 90.
Tușşinschi Dimitrie cav. de pag. 115.
NI

Tuşinschi Nistor cav. de pag. 115. ln

Tuşinschi Casian cav,. de pag. 115.
Tușinschi Cleonica cav.
de pag. 117. Wassilko Coco pag. 45. *
U

Tuşinschi Eufrosina pag. 117. Weigand pag. 57.

. Werenka vezi Verenca.
Wickenhauser pag. 16 nota „24 nota, -
AL

U.
. „7
PR :
_
To
“
37 nota; 64, 9%, 111.
Ucrain pag. 70. Sati Wilczek archiepiscop pag. 111.
„Udrea logotătul pag. 72. Wladimirko pag. 5 nota.
R

Ulanicki pag. 16 nota 2. Wolainski. pag. 90.

NT

Ureche Grigorie pag. 16 nota, 68.

Ursachi vistiernic pag. 37. | Wa
Xenopol pag. 2 nota 4, 34 n,, 37 n.
CE

| V,
Varteniclu pag. 54.
Vașcăuţi pag. 24 nota, 37.
Z
Vasilco Vasili pag. 90. . Zamfir Emanuil pag. 131.
I/

Vasili II. Bulgarochton pag. 56, 59. Zavoloca pag. 34.

Vassilievskij B. et.V. Jarustadt pag. 57. Zachar Anton pag. 28 Ț
IAS

“Vasili Lupu Vodă pag. 84, . | Zota pag.'115.

Z
po
JL

302 (vai. 5--z)lor

U

A:
,

a
E
BC

ț 3 [m
a 7
ae
| pu € n pi ! |
BC
U
IA
SI
/C
EN
TR
AL
UN
IV
ER
SI
TY
LIB
RA
RY
ia Ri
za om e core