1 ' . .

c , k
4

C. BOBULESCU . 4 L --`
1*1
.
1, V

Is

v
Neamul Holbane§titor
, ,
cu al .1'
EPISCOPULUI GHERASIM-CLIPA BARBOVSCHI
(1796-'1803--1826) ;

,
$i

r. ARHIMANDRITUL SOFRONIE BARBOVSCHI PREDICATORUL

' (t 1850)
I
41
- L

- __ n

a
CAlrfEl. KYUIfJ
,

J ,

ti. , I
.1
1

CHISINAU
Tipografia Eparhiala Cartea Romaneasca"
.1 www.dacoromanica.ro
1929
cr, 4i'fr
 C. BOBULESCU

S,L
. - .

,e,cxj, ct.vvw;
ek.v.

(.91/11-0S,t,

Neamul Holbanestila cu al , 1 11_

J.
JJ
EPISCOPULUI GHERASIM-CLIPA BARBOVSCHI
(1796.-1803.-1826)

ARHIMANDRITUL SOFRONIE BARBOVSCHI PREDICATORUL

(t 1850)

Ci-111NA11
Tipografia Eparhiala Cartea RomaneascA"
1 929

www.dacoromanica.ro
 Dacd d-1 forgo', nu ne-ar fi dat la iveald un nuinunchiu de
documente, referitoare la o rarnurd a Holbcinestilor,skipinitori de
mo$ii $i prin partite Hotinuluidesigur ca lucrarea de fata n'ar
fi apcirut asa de cornplechi in redarea trecutului acestui neam.
Caci, in afard de noul material pe care'l dam publicittitii, prin
care not putem urmdri descendent(' Holbcine$tilor, din Luca Arbure-
hatmanul $i pircalabul Sucevii, survenitd din cdsatoria Paraschivii-
ndscutd Stroescu cu Toader Damian-arma$ul, numit mai apoi $i
Holban $i prin urmare parintii Holbcinegilor, din secolul al XVIII-
lea, bine cunoscufi in vieata lor, $i-n afarei de aceea a familiei
Clipa-Barbovschi, care a crvut lrei figuri destul de reliefate in vieata
bisericii noastre, pe care be gd sim skipinind la un loc in satul Be-
cesti, dar odata cu aceasta putem afla ceva $i de existent(' as mai
multor biserici dintro anumitti regiune a jude(ului Dorohoi, datoritci
stapinirei acestor familii $i a celor ce au mai intrat in legaturd
cu ele, cum $i o sumo de alte chestiuni referitoare la vieata de
ob$te a trecutului nostru, care nu ne pot fi indeferente. Cum spre
pildd, din cuprinsul citorva scrisori episcopale-particulare, necunos-
cute pdnd acum, putem afla, raportul de dependents a episcopului
fats de mitropolit, intrebuintarea cOrtilor de blestam la mutarea pe-
trelor de hotare $i-n alte pricini, precum $i efectele lor; mituirea
boerilor judecatori $i umbletul neodihnit prin cele judecati al rd-
zd$ilor dirji $i gata de gilcevi pentru petecul lor de mo$ie, etc.
Credem, ca cu aceastd lucrare se aruncci o cif de slabci In-
mina in cunoagerea, nu numai a trecutului familiilor amintite, ci
chiar al societdtii, ccirei ele apar(in, cu scciderile $i suiprile unei
epoci $i ale unei vieti dispdrute.
23 Noemvrie 1928,
biserica sf. NiculaeTabacu C. Bobulescu
din
Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 Familia Holbanestilor.
0 urma, care ar duce la un trecut indepartat al familiei Hol-
banestilor, s'ar putea gasi, 'lute° cearta pornita din 7262 [-1753],
daca nu si mai dinainte si continuata, intre Gligoras Volcinschie
si Ilie Holban mazilu de la Tinutulu 1 Cernautului" pentru cite o
jumatate din satul Stroiestii pe apa Prutului", pentru care parte,
acesta din urma, iicea ca'i este si hotarata prinu mijlocu inu
doi, de mosii loru" Q. lar intr'o carte domneasca a lui Grigore
Alex. Ghica-Voda din 1765 Septemvri 19 fiind data cu privire
tot la aceeas cearta, se spune starostelui de Cernauti si alti
scrisori, sa nu cauti, far' de catu numai suretulu di pe ispisoculu
lui Blest, Alexandru-Voda [1620- 1622]" caci acoM, arata toati
semnile mosii, carile cella parte are" S.
Cine sa fi fost acest stramos, al Holbanestilor, pentru care
domnitorul, a trecut peste alte hotarnice4 si s'a folosit tocmai de
aceasta din inceputul secolului al XVII-lea, zicind: ccici acoM, a-
rata toati semnile mosii, carile cdta parte are"? Noi 'Dana 'n pre-
zent, nu-i putem da de urma. Faptul, ca Holbanestii an stapinit
si au avut razasie prin partite hotiniene, in timpul de mai sus fi-
xat, ne mai sta la indamind si dovada urmatoare.
In 1773 Mai 12, Sandu Brah si loan Brah, avind giudecata
cu un Bob pentru niste mosii din tanutu Hotinului" au luat o
marturie de la nepotul for Vasile Holban ce iaste di la Crim-
1. Din lipsd a lui u scurt, vom mentine in locul lui, u in toate textele
din cuprinsul intregii lucrari de fatd. tar' din toate textele citate, este in-
locuit cu e.
2. N. lorga Studii ni documente" vol. XXII pp. 258-259.
3. Ibid. o. c. p. 262.
4. lb. 259.

www.dacoromanica.ro
 - 6 ----

camitropolitul [1608 -1617; 1619-1629] ". Suntem deci, in tot

dreptul de a banui macar, dad. nu a deduce, cum ca marturia de
care voiau, sd se foloseascd. Brahestii, pentru care garantau, cd.
puind not vreo pricing sau zicAnd, ca am pi-50(111-o" sd aibd
nepotu nostru a stdpini a opta parti din satu Becesti" 1, Infra cit
era asa de pre', ne indicA, ca Holbanestii la inceputul veacului
al XVII-lea, aveau stdpiniri $i prin pArtile hotiniene.
Catre jumatatea a II-a a sec. al XVII-lea, Insd gdsim urme
sigure despre aceasta familie.
Cind In 1809, se isca un proces pentru Intoarcerea unei
mosii hotiniene, printre alte acte, la care au recurs WO le intere-
sate, pentru a-s proba legitimitatea pretentiilor lor, s'a amintit §i
de o scrisoare din 1773 Iu lie 28, prin care se arata cd, o a triia
parte dinu Rusani ieste" a lui Ioanu Mitesculu Cdpitanu, i Ilie
Holbanu, Vasile sinu Nicolai Ho lbanu, i Constantinu 2 Si Alexan-
dru Drace" depe strdmoasa loru Axana, fata Lupuhd Rusanov-
schii" 3. De aici urmeald, ca un stramos al Holbanestilor, din
secolul al XVII-lea, a fost casatorit cu aceasta Axand 4. Si 'n a-
devdr, stiind, cum ca Axana mai avea frati printre care $i pe
Dumitrascu, pe acesta it vedem ca 'n 1672, vinde cumnatului sau,
Damian vornicul", pal-tile sale din satul Sdpotenii 5. Deci, ade-
vdratul nume de familie al Holbanestilor,nume, care dealmin-
trelea, se mentine pang catre sfirsitul veacului al XVIII-lea 'era
1. Anexa XVII.
2. Nu putem sd ne pronuntam, daca acest Constantinu" dupd cum
ii mentionat In aceasta carte a divanului, trebue trecut la familia Holbanes-
tilor sau la Constantinu si Alexandru Drace". Mai degrabd insd, e de cre-
zut, a fi Constantin Holban, frate cu Ilie si Nicolae $i fecior Iui Toad er.
3. N. lorga o. c. p. 385. Dupd o incringaturd a Iui Andrei Holban,
atunci loan Mitescul Cdpitan si Alexandru Drace, nu erau de cit cumnatii
Holbanestilor; cel dintai tinind pe loana; iar cel de al doilea pe Maria (Gh.
Ghibanescu, Fam. Riscanu p. LXII).
4. Gh. Ghibanescu Fam. Riscanu" p. LXII.
5. Hajdeu Archiva istoricci a Ronuiniei" II, p. 80.
6: Pe pisania bis. din Buda Mica sau de jos, gAsim la 1818 pe fiul
rdposatului Constantin Holbansi deci nepotul lui Toader Holbanzicin-
du-s Vistier Damian Holban. De almintrelea este unicul pe care-1 afldm,
pentru ca pe lingd noua porecld adoptatd de intreaga familie, cautd sd-s
mentie si vechiul pronume al bunicului. (Bis. cu averi proprii" seria a III-a
p. 20; Rev. istoricci" an. V, nr. 4-5, p. 89).

www.dacoromanica.ro
 7

Ddmian 1 sau Demiian 2. $i daca s'ar cauta sa se stabileascA

incringuitura neamului a acestei familii, care se ridicA de a putea
fi bine cunoscuta pAna 'n sec. al XVII-lea, trebue a o cerceta in
neamul DAmienilor.
Se mai pomene0e de un Ion Holban, boierna§, aflator ca
pircalab in partile Falciului pe la 1686 3), de un Toader Holban
logofAt of visterie pe la 1732 i de fiul acestuia, Medelnicerul
Constantin Holban, dupA moartea caruia in 1784 stapineau altii
partea lui 4. InsA n'am putea sa ne pronuntam de erau macar in
vreo legatura de rudenie cu Holbane0ii de prin partite hotiniene,
dorohoiene §i bucovinene, care au stapinit in parte Stroie ,ctii 5,
Rusand 6, Becegii 7, Fundoaia 8, Buda 2, Pilipau(ii 10, Culicenii 11,
Mogo,gigii 12, Sinihdu 13, HiliOu 14 etc.
Cine era insa, acest Damian vornicul", cumnat Iui Dumit-
ra§cu Rusanovschi?
E de observat, ca atunci, cind se face spita neamului Hol-
1. T. Codrescu Uricarul" vol. XXII p. 103, si-n Condica liuzilor pe
1803", pe acelas treti VistfernicJ Damian Holban" Uricariu" VIII p, 298;
N. lorga o. c. XXII p. 286.
2. Pascal Vasilie Corlat, da danie partite sale, Iui Vasile logofatul al
treile, fic[i]orul lui Demiian c[i]-au fost vornic $[i] Anghelinii, fata lui Da-
nail s'a Chelsii de Turbatesti (Gh. Ghibanescu Surete" V. p. 103-5) C.
Giurescu, pentru acest Vasile logofatul al treile" zice, ca-i Vasile Demiian
autorul izvodului; iar tatal lui; Demiian c[i] -au fost vornic", pare sa fie
identic cu un Damian, vornic de Dorohoi pe la 1647" (C. Giurescu Izvoa-
dele lui 7 udosie Dubdu, Miron logofdtul qi Vasile Demianu. Extras din .Bu-
letinul comisiei istorice a Rorndniei" I p. 49; Gh. Ghibanescu Surete" V, p. 53
,Si Uricaru" VIII p. 13).
3. Gh. Ghibanescu CuzeVii" p. 137; Ispisoace $i zapise" IV-I p. 128;
N. lorga o. c. p. 357.
4. Gh. Ghibanescu o. c. 1V-11 pp. 61-81.
5. N. lorga o. c. XXII p. 262.
6. Ibid. p. 385.
7. Anexele II, Ill, IV, VI, VII, XI, XII, XIV, XV , XVII, XVIII, XX,
XXVII, XXXVII, XL, XLIV, XLV.
8. Ibid. IX, XXVI, XXVII, XXXIX, XLIX.
9. lb. XXVIII; T, Codrescu Uricariul" vol. XXII p. 99.
10. N. lorga Doc. Jam. Callimachi" 1p. 453 n-1 82 $i o. c. XXII p. 214.
11. Anexa XXXVI; T. Codrescu o. c. p, 90.
12. N. lorga o. c. XXII pp. 301-2 n-1 XXXIV $i p. 214.
13. Ibid. p. 214; T. Codrescu o. c. VI p. 327.
14. Ibid. VIII pp. 10-11.

www.dacoromanica.ro
 8

bane$tilor, cum $i-n hartiile cu privire la familia Ho lban, care

descinde din Toader Ddmian Armas", pe acest Toader 11 gasim
citat fiul lui Ddmiarz" 1, fara a sa indica rangul boeriei tatalui
sau; iar mai apoi, Toader Ddmian Armas, poreclit Holban, fiul
Vornicului despre Doamnd" 2. Si not am vazut cu toate acestea
pe Damian, cind a cumparat de la cumnata-sau, satul Sapotenii,
citat numai voinic" fara sa i sa zica $i despre Doamnci". Cre-
dem, ca aici este vorba de una $i aceea$ persoana.
Intai, cind ni s'a vorbit de Damian vornicul" la 1672; iar
al doilea de un simplu Damian" la 1723, desigur ca acest Da-
mian era vornicu!" din a doua jumatate a veacului al XVII-lea,
caci almintrelea feciorii $i nepotii lui Toader, n'ar fi putut sa-$
reclame partile de mo$ie de pe strAmoap for Axana, maritata dupa
acest Damian vornic $i care atunci cind se face spita lui $i a
Rusanovschilor i sa zice $i Damian vornicul despre Doamna. CA'l
gasim numit $i Damian vornicul despre Doamna, ar fi poate singu-
rul lucru, care ne-ar pune in oarecare incurcatura. Si aceasta doar
numai in cazul, cind presupunem, sa fi fost doi Damiani vornici,
intrati in familia Rusanovschilor sau sa se vorbiasca, ca de doua
persoane deosebite in acela$ timp $i-n acelea$ familii intrudite ; a-
cestea nefiind probate, ramine, cum ca Damian vornicul din 1672,
nu-i de cit Damian-vornicul despre Doamna, legat de spita nea-
mului Holbane$tilor, dela sfir$itul secolului al XVIII-lea.
1. N. lorga Studii doc.' vol. V, p. 409.
2. Sever Zotta Arhiva Genealogica' an. II Oct. Dec. 1913 p. 263.
D-1 Zotta, care s'a ocupat mai de aproape cu accst Damian Vornicul,
strdmosul Holbanestilor din veacul at XVIII-lea, bazat pe analogia fauna de
d-1 Giurescu, ca Demiian vornic pare sa fie identic cu un Ddmian vornic de
Dorohoi pe la 1647, mai addugind cd numele Demiian sau Damian era foarte
rar la boeri", apoi fiind greu de admis, ca ar fi fost 1) doi Damieni 2) con-
temporani 3) cu boeria de vornic" conchide atunci d-sa, cum ca Vornicul
Damian el este acela, care ar fi fost cAsatorit cu Axana fiica Lupului Rusa-
novschi si deci era tatal lui Toader Damian Armas, poreclit Holban, fiul Vor-
nicului despre Doamnd, vornic care so fi venit din taro strdind" (Ibid. o. c.
p. 263). Tot d-sa este de Were ca, Vornicul despre Doamna, ar fi putut sa
aihA douci sotii. Din Axana, n'avea deer` t pe Toader qi pe Solomon, iar din An-
ghelina pe Vasile. (Ibid). D-I Gh. Ghibanescu in Incringatura lui Andrei
Holban cu neamul Holbanestilor" pune pe Damian vornic despre doamna"
casatorit numai cu Axana Rusanovschi, ca tata lui Toader Damian Armas;
(V. Familia Rtscanu p. LXII).

www.dacoromanica.ro
 - 9

Mai inainte insa, de a intra in rosturile acestei familii, ve-

dem cum ca. in jumatatea I-a a secolului al XVIII-lea, satul
devine izvorul de procese nesfir$ite, asupra bucatilor de
razdsie, ce le stapineau acum,"cei stranepoti ai Barbovschilor, a-
decd; Pisoschii, Braestii, popa Vasile cu neamul Holbane$tilor $i
Brajanii. Si fiincicd mai toate actele pe care le vom da, se refers
mai mull la aceste 3 familii din urma, care se certau, urmarin-
du-se cu cartile de blestem pand $i prin bisericd, pentru aceea ce
au a stapini in Becesti $i provocindu-se la spita a citea este
fata de cei ce au stapinit mai innainte, de acea suntem siliti de
a face in scurf, istoricul de stdpinire a acestui sat, din acele tim-
puri pe cit ne este cu putinia de ale cunoa$te, pentru ca vazind
spita neamului intreg, in sufletul nostril sä putem da dreptate
fiecdrui, macar acum dupd moartea lor...
Catre sfir$itul veacului al XVI-lea, Bece$tii erau stapiniii de
Eremia Barbovschi 1 tatAl Mitropolitului Barbovschi 2.
Intro carte de judecata din 1742 s'au adeverit ca giumatate
din acel sat Becesti au fost a Iui Dragan Barbovschi, feciorul Iui
Eremia Barbovschi; iar din ceia giumatate de sat, giumatati au
fost a lui Teodosie Mitropolitul, fratele Iui Dragan Barbovschi" 3.
Teodosie fostul invatator de la Innsbruck al lui Stefan fiul lui
Petru 5chiopul, ca mitropolit partea sa au dat-o danie nepotilor
sai de frate, ficiorilor Iui Dragan Barbovschi" $i anume lui Pan-
teleiu 4 [Barbovschi] mogul lui Constantin Braha s'a lui Toader

1. N. lorga An. acad. rom. Contributii la ist. bis. noastre" seria II

Tom. XXXIV-1912 pp. 33-34. StrAbunul Barbovschilor, se numea tot Bar-
bovschi. Pe Anusca fata Marenci si nepoata lui Barbovschi" o vedem, ca-n
1558 vinde na cincea parte de sat din Plesnita" lui Barbovschi dreapta
ocina" nce au avut strabunul ei Barbovschi" (Gh. Ghibanescu Surete si
izvcade" vol. V p. 11 nota). Pe la 1527 gastm pe un Barbovschi portar al Su-
cevel, insa nu stim de era in vreo legatura cu Irimia sau mai bine zis cu
familia Barbovschilor, de care ne ocupam. (Ibid. vol. I. p. p. 120, 204,
229. 231, 359, 363).
2. N. lorga O familie domneascd rn exil" Bibl. pentru toti pp. 54,
83, 73, 86-7; vezi si prelegirile ms. pp. Ist. bis. tom. de N. Dobrescu.
3. N. lorga o. c. An. Ac. Rom. pp. 33-4 si Studii si Doc." VI p. 249.
4. Pe Panteleiu Barbovschi da Becesti" pe care intr'un act din 1633 (9)
Aug. 28 II gasim si cu numele schimbat in acel de Barbo4hie" dinpreuna.
cu fratele sau ,Dumitru Barbovschie otu Becesti"; 11 :mai intilnim ca martor
in niste acte de vinzare si cumparare din 1641 Julie 25 si 1644-5 (N. lorga
Studii si doc." XXII pp. 206-7, 245).

www.dacoromanica.ro
 10 --
Braha $i lui [sac pre carele 11 mostenescu Brajestii" si lui Si-
mion , [Barbovschi] stramosului Braescului $i lui Dumitru [Bar-
bovschi] din carele s'au raspunsu popa Vasilie 2 §i lui Coste a
carui parte iar au fost rams lui Dumitru: iar a tpatra parte din-
tr'acel sat au fost a Anuscai, care dau sama c'au fost soil cu
Dragan $i cu Teodosie Mitropolitul" 3.
Deci putem spune cu toata siguranta, cum cA intre anii 1606
si 1669 4 satul Becestii, era stapinit de feciorii lui Dragan Bar-
bovschi si de acei ce ar fi venit prin aliantA, rudenii cu ei.
Asa, ca nu este exclusA posibilitatea, ca Inca de pe la ince-
putul jumatatei a II a secolului al XVII-lea, parte din Bece$ti, sa
fi intrat in stapinirea altor mini. Si-n adcvar vedem, cum ca
Constantin Braila si Toader Braha, feciorii lui Gheorghita Bra-.

1. Pe Simion Barbovschi, 11 intimpin5m, Ca martor Iintr'un zapis din

7175 (1667) Dec. 29 pentru alegerea pArtilor lui Ion Pisoschie $i St. Turcu-
man, cumnati din satul VArtop; iar in 7177 (1667) Noem. 19 s'au pArAt de fatA
trii vecini" derepti a lui (Simion) din sat din Bece$ti" tanutul Cernautilor"
care s'au dus pentru flamAnzanie in satul lui Gavrilita" iar domnul hots-
ra$te ca sA-i is de grumazi $i sa-i duci la urmA inapoi de unde au e$it."
(Gh. GhibAnescu Surete" vol. IV pp. 195-6 $i vol. V p. 181).
0 fatA a lui Simion Barbovschi, sA vede cA a fost mAritatA cu Ion
Pisoschi. Din aceastA legAturA a esit o fatA, anume Safta mAritata $i ea dupA
Ilie Braescu. Ilie BrAescu $i cu Safta fata lui Pisoschi"care in 7216 (1708)
Mart 29 vind giumatate din sat den Bece$ti ce-i la tanutul Cernautilor"
cumnatului Gheorghie Pisotchie,au avut de fecior pe Vasile BrAescu, care
inadevar dupa strAbunicul sau Simion Barbovschi, avea dreptul la trei" parti
in Bece$ti la judecata razAsasca din 15 lunie 1742 in calitate de stranepor
al acestuia.
(Pentru Ion Pisoschi, vezi zapisile din 7184 (1676) Mai 2; 7180 (1672)
Aug. 8. Gh. GhibAescu o. c. vol. V pp. 30; 61; vol. IV 7175 Dec. 29; 7179
Mai 29 etc. pp. 195-209; Anexa II, N. lorga o. c. p. 33-4).
2. Popa Vasile cu niamul lui din Bece$ti cu care Constantin Braila,
cum $i faniilia HolbAnestilor au avut multe pricini" de giudecata, acesta
s'au raspunsu nepot de fata lui Antioh, strAnepotill lui Dumitru Barbovschi"
cum n$i lui Coste" Barbovschi. Cad douA parti ale acestora, judecata a ho-
tArit sa le stApineasca popa Vasilie, cu niamul, ce i s'a afla din Dumitru
Barbovschi. Pe care parti s'au aflat $i scrisori vechi la maim popii lui Va-
silie $i alte scrisori mai not ". (Anexa III; VIII; N. lorga o. c. p. 34)
3. N. lorga o. c. p. 34.
4. Gh. Ghibanescu Surete .Fi izvoade" V p. 181

www.dacoromanica.ro
 11

ha 1,nepotii lui Panteleiu Barbovschii" stApineau in Becesti, pe la

inceputul sec. al XVIII-lea, datoritA negresit faptului, ca tatal tor,
trebue sA fi avut de sotie pe o fats a lui Panteleiu.
Tot pe Brahesti, ii gasim $i ctitori" ai bisericii din acest
sat 2. Cel dintai dintre Holbani, care vine in legatura cu Becestii
este Nicolae Holban, casatorit cu o fats a lui Constantin Brand,
care dupd cit se pare era $i cel mai mare dintre cei trei frati,
deschizInd primul capitol din seria actelor, ce le voiu da mai la
vale si prin urmare si de viata familiard razaseasca a Holt:lane-
stilordin nordul Moldoveiai secolului al XVIII-lea, familie de
boeri" mazili, insa mai apoi scapatati".
In 1742 lunie 15, vedem, ca toti stranepotii Barbovschilor,
care stapiniau in Becesti, se judecau pentru partile, ce le aveau
mostenire. Judecata a hotarit de s'au facut acel sat Becestii opt
parr 3.
Ca incheere $i deci mai Inainte de a cunoaste in parte pe
cei mai de seams dintre Holbanesti, trebue a inlatura o confuzie,
ce s'a facut intre Holbanestii, de prin partile dorohiene, cei ce ne vor
$i preocupa Indeosebi in studiul de fats $i altii de prin partile

1 Pe Gheorghita Braila in 7225[1717) lulie 24, il vedem, cä se ja-

lueste lui Voda ca avandu elu o parte de mosie, care-i iaste de cumpara-
tura de la Peatria Caniuca Inu saliste inu Mogosastia sa scoala Vasilie
Volcenschie si va sa-I scoata dinu mosie afara (N. lorga o. c. XXII p. 253)
*i jaluirea lui Constantin Braha cu fratele sau Toader feciorii lui Gheorghe
Braila, catre Mihai Voda impotriva lui Cracalie, din 7239[1731] Av. 1
(Foaia Razt4ilor an. 111) 1913. no. 5.
2. Scrisoarea din [1735 Ap. 291 a popii Vasile din Becesti data
lui Const. Braila cu stiinta episcopului Varlaam de Radauti v. anexa III; !co-
nomul C. Ciocoiu Note la monografia bis. parohiale .i filiale din jud. Do-
rohoiu" p. 77.
3. Trei parti s'au dat lui Vasile Braescul, feciorul lui Ilie Braescu,
ce i s'au ales din ispisoacele si alte scrisori vechi parte stramosului lui Si-
mion si cu cinci WO di pe Anusca, carea s'au impartit in sesa parti dupa
zapisa, ce s'au aflat la maim lui Constantin Braila, iar li s'au dat trii WO
ci li s'au ales di pe doi mosi a tor, di pe Panteleiu si di pi Isac, pe scrisori
ce au la mana for si cu a rasa parte din Anusca, giurnatate de partea Chi-
roae. tar doi parti a lui Dumitru Barbovscht si a lui Coste Barbovschi, O. le
stapineasci popa Vasilie cu niamul ce i s'a afla din Dumitru Barbachi"
(N. lorga an. ac. rom. ser. II Tom. XXXIV p. 34.

www.dacoromanica.ro
 12

Vasluiului i. Confuzia vine de acolo. Para lel cu Toader Holban,

ce au fost vel armas" si care este parintele Holbanestilor din sec.
al XV111-lea din partile dorohiene; iar printre copii a avut si pe
unul Constantin; in acelas timp, un alt Toader Holban logofat
of visterie" insurat cu Candachia fimeia dintaiu" dupa aceasta
stapinea Garbestii, Mircestii si Gaurenii din Vaslui si de pe care
femeie avea de fecior pe Constantin Holban. Ear pentru comple-
tarea vietii acestuia mai stim, ca sotia sa Candachia avea o sora
Maria si un frate de pe care era o nepoata Ruxanda. Dupa cum
mai stim, ca. Constantin Holban mai avea si o sora pe Nastasia
sora insa di pi tata" maritata dupa un Dabija 2.
Acest Holban, nu numai, ca nu este una si aceias persoana
cu Holban armasul, despre neamul caruia ne vom ocupa, dar
n'avem macar cele mai neinsemnate elemente necesare, pentru a
dovedi, ca erau rude. Din contra, documentele care ne stau la in-
damina, ne vorbesc ca de doua familii cu obirsii cu totul de-
osebite.
1. Toader Damian poreclit Holban 11 cunoastem ca armas
si moare cu aceasta boerie, pe cind celalt ca logofat de visterie" 3
2. Toader Damian poreclit Holban era ginerile lui Stroescu 4
si stapinind in Stroesti si-n partile dorohoiene, pe cind celalt in
partile Vasluiului fiind insurat cu Candachia 3.
3. Feciorul lui Damian-Constantin Holban la 1743 August
14,1mpartea cu-n frate al sau mai mic llie satul for Buda, cu con-
simtimintul unui alt frate al for Nicolae si al mamei for Para-
schiva 6. La 1759 era batrin 7; iar inainte de 1781 era mot $
pe cind, celalt din pArtile vasluene la 1742 Mai 13, era lima 9,
1. Gh. Ghibanescu Fam. Ri$cana" p. LXII; si-n rev. T. Codrescu,
an. Ilpp. 5-6.
2. Ibid.
3. Cf. N. lorga Stud. $i doc". V, p. 409; XXII pp. 237-39; Gh. Ghi-
banescu o. c. an. no. 12 p. 180; Ispisoace $i zapise" V, 11 pp. 61-31 Fam.
Riganu p. LXII $i rev. ,,T. Codrescu "; an. II pp. 5-6.
4. Gh. Ghibanescu o. c. an. 1 p. 180.
5. Ibid. Ispisoace $i zapise" IV. II pp. 61-81.
6. T. Codrescu Uricariul" XXII pp. 105; 104; VIII p. 298.
7. N. lorga Doc.fam.Callimachi" I p. 427.
8. T. Codrescu o. c. XXII pp. 103-8.
9. Gh. GhibAnescu rev. T. Codrescu an. II pp. 5-6.

www.dacoromanica.ro
 - 13
rangul de boerie fiindu-i acela de medelnicer I. Rangul celuilalt
pare a fi fost, paharnic. 2. Si iaras, nici o legatura nu poate fi
intre loan Holban-Parcalab in 1686, cu familia dorohiana 3.
Toader Damian-arm, poreclit mai tirziu Holban4. Cit a
fost in vieata, prin cele hirtii, nu-s zice niciodata Toader Holban5.
Deaceea in actele Holbanestilor on de cite on intilnim numele de
Toader Darnianu" 6 sau Toader, Armasul, fiul lui Damian" 7
sau , Toader Damian armas, poreclit Holban, fiat vornicului de-
spre Doammi" 8 acesta, nu este de cit Toader Holban 9. Aceasta
afirmatie ne mai este sprijinita $i de faptul ca; Toader Damian, ca
ginere al lui Ion Stroescu 10 $i avind feciori, acestia leapada ve-
chiul nume de familie - Damian - si luind porecla de Holban, ii
gasim stapinind jumatate din Stroestii de pe apa Prutului" ", ca
mostenitori ai lui Toader Damian - armasul. lar intro scrisoare
din 1745 a episcopului Varlaam de Radauti, un fecior al lui este
numit Neculai son [fiul] lui Toadir Holban" 12.
Toader Damian poreclit $i Holban a fost casatorit cu Para-
schiva, una din cele trei fiice ale jitnicerului loan Stroescu 13.
1. Gh. Ghibanescu Ispisoace $i zapise" IV 11 pp. 61-81.
2. N. lorga Studii $i doe ". XXII p. 321 no. IX.
3. Sever de Zotta in Arhiva genealogicd" an. 11 (1913) Oct. Dec. p. 270.
4. Porecla de Holban, dela, a holba, a se holba. Gasim §i Holbea
(N. Iorga o. c. XXII p. 33). Avem §i nume de localitati ca, mo§ia Hoalbelea
In partile Hu§ului (Melchisedec Cron. Hu$ilora p. 390); Gura Holbanii of
tinut Barladului (Gh. Ghibanescu IX p. 222).
5. Arh. gen. an II Oct. Dec. p. 268.
6. N. lorga o. c. p. 237.
7. ibid. V. 1. p. 409.
8. Arh. gen. p. 263.
9. Ibid. p. 268 nota 4.
10. N. Iorga o. c. XXII p. 237; cum' §i cartea domneascA" din 7167
[1659] in care desigur ca -i vorba de acela§ Ion Stroescu; cf. Izvod de za-
pise" In anexele 1, 11; Gh. Ghibanescu Fam. liviganua p. LX11; rev. T. Co-
drescu din acela§, an I p. 180.
11. N. lorga o. c. pp. 258-263.
12. Anexa VI.
13. Arh. gen. vezi §i pomelnicul Holbane§tilor Acta bis. Banu din
la$i, condica fined. din 1799 Mart 25 p. 28. Pe Incringatura lui Andrei Hol-
ban" alcatuita de d-1 Gh. Ghibanescu, nu putem sA ne sprijinim. 'Ea este
gre§ita din capul locului, atribuind lui Toader Holban doua sotii, pe Can-
dachia in intaia casatorie din care esa Constantin Holban §i pe Paraschiva

www.dacoromanica.ro
 14

Aceasta este desigur si femeea, despre care Nicolae Holban fiul

Wind un izvod de carti bisericesti zice : triod,tvetu [infloritj
-,si pesne? . . . . scrise cu mana mamii den valet 7231 [17231"
cum si n4te tropare"1. Ceea ce'n samna, ca Paraschiva stia
si ceva carte, ca pe vremea aceea s,i poste $i ceva .rusaste. Era
stranepoata de a lui Luca Arbure, portarul Sucevii $i -n urma hat-
man si parcalab Sucevii 2. Prin casatorie deci, Toader Holban,
avea de cumnati pe Stefan Volcinschi biv capitan" care avea de
solie pe Maria $i pe Toader Murgulet, cu sofia sa Zamfira. lar un
nepot al lui loan Stroescu de pe un frate al acestuia, Dumitrasca
Stroescu era numit de ginerii acestuia cumnatul Grigoras Stro-
escul comisul", cAruia i-au $i vindut o parte de ocina" la sat
la Pacleni" din Tara Romaneasca in judeful Rarnnicului mos-
tenire de pe socrul for loan Stroescu drept trei epe bone Intl"-
ales" dupa cum ne relateaza documentul din 1732 August 23, fA-
cut la Cernauti 3. Toader Damian poreclit Holban, deli a fost ar-
mas 4; din actele, care ne stau pAna acum la indAmina, it intilnim
in aceasta boierie, fiind in vieata, abea'n 1723 si-n 1732 August
23 iar dupA moartea lui, atunci cind in 1796 niste nepoti depe
fiul sau Constantin, cer privilegiu de boerie, acolo Inca se face
amintire de Toaderu Holban, ce-au fost vel armasa 6.
Toader Damian Holban, a fost tatAl fratilor: Neculai 7, Con-
nascutA Stroescu, care dA nastere la ceilalti Holbani, Nicolae, llie etc, Do-
cumentele ne vorbesc, ca Nicolae era cel mai mare dintre coniii lui Toader
Holban si ca dupa mama lui dreapta Paraschiva nascutA Stroescu avea drep-
tul sa mosteneascA partea din Stroesti. (Cf. Gh. GhibAnescu o. c. Sever de
Zotta in Arh. gen. p. 169 nota 3). $i tot d-sa pune de fiica a lui Toader
Damian pe Nastasia cAsatorita dupA Dabija, pe cind aceasta Nastasie, tot
dupA d-sa In altA parte o da de fiicA a unui alt Toader Holban logofat of
visterie" de prin pArtile Vasluiului (Gh. Ghibanescu 7. Codrescu" an. 11
pp. 5-6).
1. Anexa XIII.
2. Rev. Miron Costin" an III (1915) nr. 5 Mai p. 71.
3. Gh. Ghibanescu in rev. T. Codrescu" an 1 p. 180.
4. N. lorga o. c. V. p. 409; XXII cf. 237-39; Gh. Ghibanescu Dorohoiul"
Iasi 1924 p. 66.
5. Gh. Ghibanescu, rev. 7. Codrescu" an I no. 12 p. 180.
6. Arh. gen. an 11 Oct. Dec. 1913 p. 268 nota 4.
7. N. lorga Fam. Callimachi" vol. 1 p. 427; Studii .i doc.", XXII
p. 385.

www.dacoromanica.ro
 15

stantin, Hie 1, Maria, casatoritA dupA Dracea, loana dupd Mitescu

adeca a Holbanestilor, cari apar in intaia jumAtate a sec. al XVIII-lea
si despre care putem sti cevalnai mutt.
La 4 August din anul 1743, dinaintea mamei lor, se facea
impArteala satului Buda dela tinutul Cernautului, intre cei doi frati
Die $i Constantin. Si aceastd Invoeald $i impcirfeald, am facet -o
dinaintea maicai noastre Paraschivei si dinaintea fratelui nostru
Nicolai" 8, ne lamureste actui de impartala.
Despre Paraschiva sotia lui Toader, numai aflam nimic, de
cit ca'n vara anului 1753, o preocupa gindul, ca pentru biserica
din Fundoaiasatul Holbanestilor sa procure o evanghelie.
Zpune ea, Intr'o proprie insemnare : Aceasta sfintd Evanghe-
lie an cumparat-o fiu men Niculai Holban in zilele Mdriei Sale
Costantm Mihai Cehan Racovita Voivod dela preutul Grigorie
sin [fiu] Vartolomeiu ot biserica Banului din EA unde este hramul
Uspenie, dirept doisprezece lei bani noi, dela zidirea lumii 7261
[1753], luli 8 dni. 8i s'au dat la biserica noastra, la satul nostru,
la Fundoae, unite este hramul sfdntului Niculai..." Paraschiva Hol-
beineasa, Niculai Holbancdpitan 5.
AfarA de aceste relatari despre parintii Holbanestilor, precum
sidespre mosii yi stramosii lor, altele nu ne sunt panA acum a-
duse la cunostinta.
Nicolae Holban.
Badea 6 Nicolae Holban, san [fiu] lui Toader" 7 *i zeta
[ginere lui] Costantinu Braila" 8, s'a nascut la anul 1699 luna
Noemvrie 23 intro zi de Miercuri sara" 9. Este cel dintai dintre
1. Ibid. o. c. pp. 385, 388; Uricariul" vol. XXII pp. 119-20.
2. Cf. N. lorga o. c. XXII p. 385; Gh. Ghibanescu Fam. Riscanu"
p. LV11 gi T. Codrescu" an 11 pp. 5-6.
3. T. Codrescu Uricariul" XXII pp. 119-20.
4. Din o alts insemnare gAsim, ca preotul Grigorie, a cumparat cartea
in 1752 dela diaconita lui Samion ot Bucium, in zece lei bani"; iar diaconul
o avea danie dela npopa Anastasie dela mancistirea Socola din vale" (preo-
teasa sa Anastasia) Revista istoricd" an V (1919) n-le 4-5 p. 90 nota 2.
5. Revista istorica", an V (1919) n-le 4-5 p. 90.
6. Anexa VIII.
7. Ibid. VI.
8. N. lorga Studii si doi." XXII p. 387; anexa VI.
9. Revista istoricci" an V nr. 4- -5 p. 91.

www.dacoromanica.ro
 16

HolbAnesti, pe care 11 gAsim in acte cu porecla de Holban, fiind

$i mazd1"1). Copiii in dezmerdare, ii spuneau nene" 2); de unde
putem trage concluzia, ca dupd moda vremei mamei for trebue,
sA-i se fi adresat cu acela de neneacci".
Dupd o scrisoare din 7253 [1745] a episcopului Radovschi" 3
data din satul Cotmani" afldm, ca era cdsatorit cu Ilinca, fata 4
Iui Costantin Brah 5 din Bicesti" de care, chiar dela inceput, se
vede a fi fost nemultdmit. Cdci avind tocmald, ca sd -i dea partea
lui din Bicesti, zdstre fetii lui" dupci ce i-au luat Nicolae Hol-
ban fata" Costantin Brah ar hi intors voroava dupd cum, au
graft ". Ginerile, nu se lash, ci scoate carti di blastam dela Orin-
tele mitropolit asupra a tuturor celor ce ar iti dreptatea si n'ar
mcirturisi".
Vini priutul Vasili di Bicesti si priutul Simion din Buda"
§i au mdrturisit" precum le-au fost tocmala" 6.
Din casnicia Iui, nu avem stiinta de cit de nasterea lui Va-
sile, care s'a Intimplat "inteo zi de Sambcitd dupci amiazd" din
anul 1744, dud era soarele fierbinte ci abure putin vant"7.
A avut Insa, Nicolae Holban, multe pricini de judecatd cu
1. Anexa XI.
2. Rev. ist. pp. 91-2. $i lui Hie copiii ii ziceau nnene" N. lorga o. c. p. 269
3. De Radauti.
4. Gh. Ghibanescu Fain. Riscanu" p. LXII.
5. Constantin Brah si cu fratele sau Toader feciorii lui Gh. Brah, se
jaluesc lui Mihai Voda pentru viclesug, ce i-au facut Cracalie si i-au vAndut
mosie, ca un talhar far de stire lui si nici alts mosie dela CutlAu [tinutul
Dorohoi] nu i-au dat, nici iscAlitura lui Brah si au fost in zapisul, ce I-au
fost facut Cracalie cu merstersug mincinos" Deci Domnul i-a dat lui Brah,
cartea de ramas, sA-i rump& si zapisul" cel mincinos si sa-s tie Brah, mosie
la NovosalitA si sa-i intoard Cracalie si toata cheltuiala, ce au cheltuit Brah
pentru acea galceava" U las 7239 [17311 Av. 1. (Gazeta mazililor si rdzesilor"
an. III (1913) no. 5. Biserica Buna Vestire din Pasat sau Novo-Selita a fost
construita de lemn la 1772 de C. Volcinschi; far feciorul S. Volcinschi a fa-
cut clopotnita la 1801 (Iconomul C. Ciocoiu Note la monografia bis. paro-
hiale si filiale din jud. Dorohoi" p. 73).
6. Aceasta scrisoare, se vede, ca a slujit lui Nicolae Holban la hotAr-
nicia facuta din porunca Domnului, in acelas an, Oct. 17, pentru ca sA se
caute toate priciniile mosailoru, anume, Constantin BrahA si cu Toaderu
Braila si cu Niculai Holbanu zetu Costantinu Braila si popa 1 asili si $an-
dranului, nipotu popei lui Vasili" Hindu pricinA despre Mogosastii" (N. lorga
o. c. XXII p. 386).
7. Rev. istoricd" an. V. p. 91.

www.dacoromanica.ro
 17

preutul Vasile of Becesti" pentru mosia, care o luase zestre.

Cearta pornea dela o poiand fAcutA de un vecin al popii, Mal
in partea dumisali lui Niculai Holban". S'au invoit pentru un
moment, de i -au dat Holban Base odgoane la cimp si pentru un
pomat", care au venit in stilpul lui Nicolae Holban ; iar popa
Vasili, sal stapineasca casa si pomatul" pand cind s'o face alt
pomat pe un loc al lui" 1.
in 1748 tulle 23, Holban stapinea si-n Fundoaia, de oarece,
preutului Simion i se trimite blagoslovenia de Iacov episcopul, ca
sa fie la parofie la Fundoaia, satul dumisali lui Nicolae Holban",
ca sa nu fie biserica Inchisel" 2. El pentru aceastA bisericA cu
hramul sf. Nicolae, la 8 tulle 1753, cumpara o evanghelie in
doisprezece lei dela preutul Grigorie sin Vartolomeiu biserica
Banului din Esi"; cum si un Miniat, adeca cazania lui file Miniat.
La aceastA data, Holban era capitan 3.
Mai giant, ca timp de patruzeci de ani. 1757-1797 Oct. 1,
au tinut poporul" bisericii din Fundoaia preutul Teodor 1.
1. Anexa VII. Pe acelas zapis, se face mentiune, insa Ia o data cu
mult mai tirzie-1814de Const. Braila feciorul lui Vasili Braha, incheind o
invoiala cu privire tot Ia acest pamint. Invoiala, se incredinteaza dumisali
Catrina Holban".
2. Anexa IX.
3. Rev. istorica an. V pp. 90 -1.-
4. Anexa XXVIII. Cu privire la aceasta biserica din Fundoaia, mai af-
lam, ca la 1852 lull 18 iconomul Teodor Becescu protoiereu a o parte de
tinut Dorohoiu" raporteaza mitropolitului urmatoarele:
Biserica din satu Fundoae[a] propieta[teaj a dumis. Sardar Neco-
lai Holban, hind cu totul mvechita, daramata si cu pal acoperita, incatu
ploua ca afara in is ne mai putandu-sa savarsi sfintele slujbe intransa, in ce-
le mai multe randuri la revizie[a] facuta de chiar iscalitul i-am facut cunos-
Cut dumis. proprietarului, ca sä o faca din nou, cad cu meremeturi iasti pi-
ste putir ti a sa intocmi si daca ar fi persoana scapatata ar ave cuvant de
oares cari indreptari, dar asa pre cum tot rnaterialul trebuitori ii ari pe mosie
atat lemn si peatra pre di agiuns de cat numai vrointi nu ari. Apoi vazand
ca dumineallui nici in gaud ari a sa apuca de bisarica luindu-mi nedejde cu
desavarsire pre plecat o asa impregiurare o supui in cunostinta malt prea
svintii ler voastri spre hotarare, ce ar trebui de facut".
Rezolutia mitropolitului suna asa: Sa se raspunda protoiereulul, ca sa
inchida pomenita bisarica si sa faca cunoscut proprietarului a ingriji pentru
a faci biserica intru care lacuitorii sa-s indeplineasca datoriile crestinesti".
(Vezi, arhiva mitropolii din laqi, dos. no. 392 1846).
C. BORULLSCU
Neamul liolbanestdor; epis. Gherasim_rria Bart ovsciu i arl tm. Sofronie Barbovschr 2

www.dacoromanica.ro
 18

Pricina cu cele doua poeni, una a lui Toader Braha si alta

a popei Vasile, facute de vecinii lor, nu s'au aplanat, nici dupa
hotarnica domneasca din 1746 Oct. 20, desi pi la toati giude-
cafile 1-au rcimas Holban pi popa", fiindu prautul nciscilnic si
peste giudecata hotarnicilor". lar daca a vazut Holban, ca nu mai
are odihnA din partea popei s'au dus la parintili [episcop] si
s'au jaluit" si parintile au trimic un vechil a sfintii sale $i cu
carte $i 1-au radicat pe popa di pi locu" 1:
Cu moartea popei Vasile, pe care n'o putem fixa 2, s'ar
crede, cum ca s'au curmat $i supararile pentru Holban, macar
din partea aceasta, ne inselam. Preoteasa, dar mai ales un fecior
al popii, nu numai, ca au reinceput judecatile, dar au facut ca
zilele de batrinete ale lui Holban, sa fie de tot amare, desi el era
om de intelegere. Caci pentru poiana, pe linga pamant, mai da-
duse la cdnpu din hliza lui numai, sa aibei pace Intre dansii",
iar priuteasa", s'a cunoscut ca inbld rciu si far di call si s'au
dat ramascr. De acest lucru era convins insu§ Dosifteu epis-
cop Radovschi" care da si mArturie di giudecata la mana lui
Holban" 8. lar starostele Canta scrie : Tii preoteas[a] Dochito din
Becesti aici la noi, ne-au aratat Niculai Holban, ca dupa multe
giudecati, ci au avut cu barbatul tau popa Vasale" 1-au ramas"
in toate. Si singura tu ai zis, ca sa to las, sa-i ei dijma $i vii
da zapis, ca cat vii fi tu, nu-1 vii mai supara pentru acea mosie.
$i dijma ai luat $i zapis nu i-ai dat" dupa cum ai grait". Deci
di ai civa a raspundi, sa vii di fate 1.
In 1759 Noemvre 4, se vede, Ca pe Nicolae Holban cum si
pe frate sau Constantin mazili ii ajunsese bdtrinetele. Domnul ii
iarta de dajde, ca bAtrini 3; iar Nkolae peste patru ani adeca in
7271 [1763] Iulii 9, i$ si alcatueste izvod de cate carfi de bise-
rica" da fiului sau Vasile. De remarcat, Ca o buns parte din aceste
carti $i manuscripte,desi suntem trecuti de jumatatea sec. al
1. Anexele X; 'X.
2. Cind, in 1756 lunie 24, din nou se incepe judecata pentru poiana
in cearta, vedem numai pe Dochita preuteasa popi lui Vasali din satul Be-
cestii" (Anexa XI).
3. Anexa Xl.
4. Anexa XII.
5. N. lorga Doc. fam. Callimachi" 1 p. 427.

www.dacoromanica.ro
 19

XV111-lea,sunt rusesti Si nu din cele vechi, ci chiar din cele ce

vazurA de curind lumina tiparului.
Asa spre pilda: Galovdfu rusescu let 1757; Obstier rusescu
scris cu mana den valet 7251 [1743] Oc. 4; Psaltire rusasca de la
tiparnicd den Livo let 1741; Osmoglasnicd ruseascci den valet 1715;
Minei scris cu mana rusescu de cele vechi; Triod fvetu... scrise cu
mcina mamii den valet 7231 [1723] Noe. 11; Prologu de Parna(?)1
valet 7103 [1595] "; apoi romlnesti ca ; Evanghelie tiparnica pe
inteles, ce s'au tipcirit aice iit Esi din valet 7270 [1762]; Apostol,
ce s'au tiparit in Buzau in (ara Munteneascd pe inteles den valet
7251 [1743]; Leturghie pe 'n(eles, ce s'au tiparit in Es de cel mare
leturghii den valet 7267 [1759]; Psaltir pe'n(eles tipdrita in Arleal,
in Belgrad; o predoslovie de valet 7205 [1697]; Divanul lumii;
Hronografu;" 2 etc.
Dupd cum am vazut, deli fiind batrin Nicolae Holban, nu mai
avea odihna din partea urmasilor lui popa Vasile. Dintr'o scrisoare
a lui, cu data de 1763, adresata episcopului Dosofteiu-Radovschi
nu numai, ca putem afla firul unei certe vechi, dar ni sA desvalue
Si toate cele ce indura, din partea lui Merman ispravnicul de
Cuciur, care nu era de cit feciorul popei Vasile.
Razesul neiadurat Si neuitator al pricinei cu poiana pana $i -n
Duminica Mare a cautat s5.-s rasbune, s'au intrebuintind propria-i
expresie lovend fora veste la biserica, ca sd ma superi lard' cu
cartea cea de blcistdm pentru pricina mosiii, ce avem aice la Be-
cesti" si atitea matte mai nainte care am avut cu preutul Vasdle
tatul lui Gherman, care nu sa pot spune cu deameinuntul". Bietul
Nicoae Holban, s'a dus Si la Iasi plingindu-se $i lui VodA and-
hindu-le aceste toate cu ravas de jalobd". Spune dupd aceea, in
aceeas scrisoare, cum ca episcopului va scrie $i mitropolitul deci
md rog sfin(iei tale, sci fiu dezlegat" de blestem caci pe mar-
turisire me mai dezlegat si eu m-ani prensu bucuros si ase
m-am stiut dislegat". 5i pentru ciarfu di afurisanii ma rog", scl
nu feu supdrat la casa me si aice la biserica in satulu men" 3.
Plingerile, au avut rasunet pela cei din Es, caci au deter-

1. Poate de Parma.
2. Anexa XIII.
3. Ibid. XI

www.dacoromanica.ro
 20

minaf pand §i pe mitropolitul Iacov Putneanul de a scrie episco-

pului, care dupd cum se vede facea hatdruri" 1.
In prima parte a scrisorii, nu se repetd decit aceea§ plIngere
pe care am vdzuro adresata de Holban §i episcopului Dosofteiu,
insd mai departe adaoga mitropolitul CA nu sd poate odihni in
casa lui §i la bisdrica, ce-i facutd de dame' ,imai vcirtos ca
di a fi dat el ceva boerilor giudecdtori la giudecatd, ce au avut
mai pe urnid la frafiea ta ii fi cunoscut cevas chipuri de hati-
ruri, dar vedem si cartia freifii tale cea de giudecata intdrind giu-
decd(ile boerilor celoru mai den'nainte (sti bine iaste fra(iea ta ca
un pcistoriu ce e§ti, ca sa-ti silesti in tot chipul sa rapesti sufletile
din gura lacomii, dupci cum si pe Holban acesta). Dar de va fi
avand dreplati si s'a fi supardnd mai mull pisti mdsurd; iards sa
socotesti frcifiea ta si de supdrarea lui" §i de ai vre un prepus"
cu vre un chip de mestersug foarti ascunsu" §i cu o iscusitd
ispovedanie de taind, sd-I cercetezi" aducindu-i pilcid din sfintile
scripturi, pe acei ce cu nedreptati au lacomit" §i de a nu mai fi
si el supcirat totdeauna cu carte de blcisterm si fra(ii tale, 'Ind
nu-fi va mai purta numile, zicand, cum ca prin oares can chipuri
de hatdruri dai voe acelui Gherman di faci atcita supcirare"
Din scrisoarea aceasta mai aflam, ca Nicolae Holban a fAcut
§i o biserica, care nu poate fi vorba de alta de cit de aceea din
Bece§ti a cArei ctitor era Constantin Braila 3 socrul lui Nicolae
Holban §i pe care, fie ca Holban a reparat-o radical sau fie ca
din cauza vechimei a trebuit s'o facA din nou 4.
Dupd 1765 Mai 20, and Nicolae Holban, dA marturie pen-

1. linportanta capitald a acestei scrisori reesd $i din aceia, cd pe

lingd caracterul ei particular, II mai are $i pe acela de a ne reda in chip
deslusit raportul de autoritate al mitropolitului fata de un episcop, in sec.
al XVIII-lea (anexa XV).
2. Ibid.
3. lb. Ill.
4. Cu privire la timpul cind $'a luat fiinta aceasta bisericA, dam sub
toata rezerva, ca sf. Nicolae din Becesti, comuna Hreatca, construita din
birne, tencuita $i vdruita, a fost fondata de Sandu Braila la 1754" (Icon. C.
Ciocoiu o. c. p. 77). Pentru Sandul Brand, lordache Brand si Ion Brand,
care stapineau a treia parte din satul Culiceni (vezi T. Codrescu Uricarul"
XXII p. 129; 86 $i urm.).

www.dacoromanica.ro
 21

tru satul Stroe§ti, ca a stripinitu ace mo#i 40 i mai bini de ani" 1,

nu -1 mai intilnim prin actele Holbane§tilor, de cit intr'o hotarnica
din 1776 a Nihorenilor, in care se aratA despre un hotar, ca
merge alaturea cu mo§ia Culicenii 2 a lui Neculai Holban 3. El
=rise din 1775 April 17, rinteo zi de Joi-Mare, diminealci"4.
Feciorii lui Nicolae Holbanerau Vasile §i lonmazili din
icinutul Cernclutului5; fiind nepoti Brahe§tilor; 6 iar dupa slid-
moaa for Axanafata Lupului Rusanovschii", stapineau in 1773
lulie 28, o a triia parte din Rusani" dinpreuna cu mo§ul for
Ilie Holban"7. Deci cadeau veri cu Ionirci fedora! lui Durni-
trq Nacul 8". 0 WA a lui Neculae Holban era Paraschiva, casA-
torita dupA Dumitru Grecu 9.
Fratii Vasile §i Ion Holban, erau oameni scdpatati", de oa-
rece Inca din intaia domnie a lui Grigore Alex. Ghica, cum §i a
altor Iuminati domni, ce au fost mai innainti" ii scute§te di daj-
dile vistirii" 10.

1. N. lorga o. c. XXII p. 260. E posibil, ca o copie a asAzAmintului

pentru boeresc al lui Gr. Ghica III, sA fie din hirtiile lui Nicolae Holban
(Anexa XVI).
2. Biserica din Culiceni cu hramul Acoperemintul Maicii Domnului
(pe ruseste Pocrovul M. D.) este construita din lemn birne cu valAtuci,
tencuita si varuitA inauntru si-n afarA, zice Icon. C. Ciocoiu, cind o viziteazA.
lar mai departe ne relateazA acelas, cal fondatA de N. Holban, desigur ca
de Sardarul N. Holban, despre care am vazut mai in urma, ca'n sarcina lui
cadea de a face biserica din nou in locul celei vechi din Fundoaia, si sotia
sa Maria. Sf. antimis este semnat de mitropolitul Meletie pentru biserica cu
hramul Procoavele din satul Culiceni 1845 Ghenar 20. Evanghelia este
cumparata tot de N. Holban la 1854 Febr. 20. Catapeteasma era adusA dela
o bisericA veche, ce fusese in hotarele dintre Culiceni Tarnauca, parte se
dadu si la bis. din Fundu Hertel. Biserica se reinoi in 1866 acoperita cu
sindrila de fiul ctitorului G. Holban. (Icon. C. Ciocoiu o. c. p. 46).
3. T. Codrescu Uricarul" vol. XXII p. 90. Dupa el i-a stapinit Vasile
cu L opii lui (Anexa XXXVI).
4. Rev. istoricti an V no. 4-5 p. 91.
5. Ibid. o. c. Anexele XIX, X111, XVII, XXIII, XL.
6. Anexele VI, XVII.
7. N. lorga o. c. pp. 384-5.
8. Anexa, XVII.
9. Cf. rev. Miron Costin" an Iii (1915) no. 5 Mai p. 70; Gh. GhibA-
nescu Fam. Riscanu p. LXII.
10. Anexa XIX.

www.dacoromanica.ro
 22

Vasile Ho lban.
Badea Vasile dupd cum este numit de cei din jurul lui,
singur Is face insemnare de nasterea sa pe un Miniat tiparit in
Tara-Munteneascd, in Bucuresti" si dat lui de pdrinti". Sci s[e]
she de cand m'am nciscut eu Vasile sin Neculai Ho lban, la ye-
leat dela intenzeierea lumii 7253 Sept., 15, iar dela Hrislos 1744,
intr'o zi de Sambata dupe' amiaza. i era soarele fierbinte si abure
putin vcint" 1
Pe aceeas carte, el insemna la 1769 Noemvri 26, deci, cind
era in vrista de 25 ani, ca pe parintii sal Dumnezeu, sa-i po-
meneasca intru imparatia cereascd" 2; iar despre Maria Sa rd-
posatul in bung credinta Vasile Vodd", amintea, ca el este acela,
care a adus pe sfanta prepodoamna Parascheva din Tarigrad la
Iasi, asezind-o, intru a Mciriei Sale biserica Treisfetitele, in strana
cea mare, dupci cum sa vede pand astazi, cu multa cheltueala ne-
numarata la 7148 [1640] 3.
Nu ult.& dupa aceasta de a face insemnare in altd parte
despre steaua cea cu coada", ce se cheama greceste comet", ex-
plied el. S'a ardtat la mezu nopfii, and bate Moscalii cu Turcii
la Hotin", tinind dela 2 April si pand la 2 Septemvri 1768, cind
s'au ascuns" 4.
La vrista de 31 ani, s'a insurat cu Anita 5, fata lui Ionita
Pancu 6, ce avea numai 18 ani, ndscutd la 1757 7. Nunta le-a
fost la 1775 luni 4, intr'o zi de Joi ", cind se prAznuia Stanfill
loan Novi dela Suceava" 8, stabilindu-se ca not gospodari in ju-
detul Botosani si-n apropiere de mandstirea Vorona.
Peste doi ani de zile, Noemvri 14 intr'o zi de Marli",li se
naste o fetitd, $tefania, care in aceeas zi au si rdpausat si s'au
ingropat la schitu Veronei (sic)" 9.

1. Revista istoricci an. V n-le 4-5 p. 91.

2. Ibid.
3. lb.
4. lb.
5. lb.
6. Anexa XXXV; rev. Miron Costin an III (1915) no. 5 p. 70.
7. Rev. ist.
8. Ibid.
9. lb.

www.dacoromanica.ro
 23

Tot din propriile-i insemnari, abea la 1783, aflam, ca la 24

spre Octomvri, la trei ceasuri de noapte", vine pe lume fiica
25
sa Ilencuta, care a fost bote-ata la Noemvri In 5, intr'o Dumi-
nicei de pcirintele Calistru Stamati" i.
Locuia dupd toata probabilitatea, in casele facute de tatal
varului sau Ionita sin lui Dumitras Nacului", cumparind dela
acelas Ionita si o parte din Becesti. Sd sa tie de ccind am venit
la Culiceni si am intrat in casa cea veche, in veleat dela Hristos
1780 Februar 23, intro zi de Duminicei, in ziva ldsatului de
came", zice el 2.
Mai facea insemnari pe acelas Miniat, de cind au stricat
pacea imparatia turcului cu impart-ilia moscalului, al patrule rand
dela Petra imparat" intimplata la 7 April 1787'. Apoi ca'n
1788 Sept. 18 tntr'o zi de Luni, an exit turcii cu pasa for Tir-
Ali, din cetatea Hotinului si an intrat nemtii in Hotin. Jar cdnd
s'au lovit tntdiu, zice el, an avut batae nem(ii si CU turcii In Hotin
April 30, intr'o Duminicci" '.
In alta parte insemna de ccind an rcipausat preosfin(ia sa
parintele Dosofteiu, vlcidica de Reidaut la veleatul dela Hristos
1789 Ghenari 22, intr'o zi de Luni, dimineard". Ingroparea i s'a
facut Vineri 26 Ghenari, in Cernaufi la biserica Herescului". Apoi
adauga :
Tot omul de supt soare
Cind ii vine vremea, moare" 5.
La 1789 Ghenar 20, cu acelas vers inclieea o insemnare,
despre moartea postelnicului Gheorghe Goroveiu ". Apoi de ve-
leatul de cdnd au luat Moscalii dela Vozie o bucatci de loc, unde
era tatardsc dela turd, pang la Dubasari in malul Nistrului, dupel
cum, sa vede pond astazi, leat 1791" 7; iar in 1792 de trecerea
tarii lesasti supt stapinire Moscalului, fiind in (arid lesascd Pa-
natovschi" 8. Cu acest eveniment el intrerupe insemnarile sale.
1. Rev. istoricei an. V p. 91.
2. Cf. anexa XVIII; Rev. ist. p. 92.
3. Rev. ist. p. 92.
4. Ibid. o. c.

5. lb.
6. lb.
7. lb.
8. lb.

www.dacoromanica.ro
 24

Dupd cit stim, din intdia casatorie, adecd cu Anita, a avut

trei copii: pe Elinca, Costantin ui Dimitrache, care dupd moartea
tatAlui lor, intImplatd la 1797 1, rdminind frird varstd", pe Cos -
tan tin 1-au luat mosu-sdu Ion frateli mortului Vasili Holban, ca
sa-1 de la invdfaturd si sci-1 tie la casa dumisali parci ce va esi
la varstd; iar pe Elinca ci pe Dimitrachi i-au ,luat moaia lor rd-
posata Mdriufa Panculeasa" sora mamii lor, ca ceea ce era de-
sigur, mai cu durere, de cit Casandra magiha", :copiilor 2. Se
vede, ca badea Vasile se insurase cu aceasta Casandra, nu cu
mult inainte de moartea lui.
Murind si Mariuta Panculeasa, Ileana s'a addpostit in ma-
nastirea Vorona la o altd matusa a ei Teodora fiica Mariutii".
In vremea aceasta, Ion Holban, Linea sama de cat fan:s'au
facia pe giumdtati de sat Culiceni, partea copiilor raposatului fra-
tini-sdubadilui Vasile Holban 3.
Dimitrachi piste nezabav[d] vremi au murit" 4. Lui Con-
stantin i se tine de mosu-sdu Ion cheltuiala a trii ani cu dasca-
lul, ci 1-au Inwitat carti" 5; iar cu ceva Inainte de anul 1808 luna
Mai pentru 'liana s'au gAsit ficior a unui Ion Sava din Cordon
anumi lordachi" s'o ceard In cAsatorie, care era gata de a o primi
cu cats zestre are, ca pe o fata WA parinti. Iar mosu-sau" Ion,
n'au voit nici intr'un chip, fiindca au fost supdrat cu giudecati"
de mastiha lor Casandra". Desi Elinca a fost si Intrebatd de-i
este cu voia $i fiind cu primiri[a] ii au logodit-o $i s'au pus si
zoa nuntii si nunta au asAzat sa sa facd" chiar in casa mosului
ElincdiIon $i cand au venit mirili cu nunta, atunci au sosil si
un mosu a Elincai, anumi ,tefan Pancu, cu sori-sa si cu o yard
si cu un ver (sic) a dumisali, an11171i Dumitrachi Pancu, fiend poftit
de Elinca" ,i de ceilalti la nuntd ". Si nu se tie pentru care
pricind, au luat pe mireasd, cind s'au fostu gdtit, sd:margd la cu-
1. Anexele, XXV; XXXV1 1799 este al doilea an, dela moartea lui
Vasili Holban, de cind se tin socotelile veniturilor $i cheltuelilor copiilor
lui; iar in 1796, ambii frati, Vasile si Ion, aveau carte de apAraria, ca sa
nu fii a-i supara intru nimica de banii dajdii". Anexa XXIII.
2. Anexa XXXV
3. lb. XXXVI, vezi si hotarnica din 1797 lunie 17, cu privire la Cu-
liceni T. Codrescu Uricarul" vol. XXII pp. 129-30.
4. Anexa XXX V.
5. Ibid. XXV.

www.dacoromanica.ro
 25

nunie 0 au dus-o la casa mespune Dumitrachi Grecu intro mar-

turiefiind si dumnialor gazda nunti la mini, andu si scrisori
Stefan Pancu la mina cumnatu-miu Ion, cd el va rdspdndi (sic)
la toati cheltuiala mirelui. $i dumnialui" nu avea voe sä sii a-
mestici la scrisoarea fiind iscAlita $i de alte fete cinstiti,
ce s'au intimplat, atunce la nunta. Dupci aceia au luat Stefan
Pancu, cu sori-sa pe Elinca si o dus-o iaris la Vorona. $i piste cdtdvd
zili, au trimes numitul Stefan o scriso[ajri, Intru cari scrie" lui
. Ion Holban ca sa de schimburile mirelui 'napoi, ca s'au invoit
cc: dinsu" si li-au dat".
Acuzice Dumitrachi Grecuniamurile Elincai de pe mu-
ma -sa, sd acolisasc de cumnatu Ion Holban, zicdnd, ca cu siM au
vrut, sci meirite pe nepo[al td-sa" la aceasta ma jiur pre viu Dum-
nezeu, cd cu strimbdtati ii napcistuesc, ca eu stiu, ca nu numai
dumnialui au intrebat-o ce si eu, ca sdde la casa me si mdtusii
ei si la toti au dat nispunsu, ca -i este cu voia. ySi dupd cum stiu
curgeri[a] pricinii acegia, marturisdsc cu sufletu nevdtdmat" inchee
Dumitrachi marturia sa 1, care trebuia desigur sä slujascd, ca un
act doveditor 2 nefericitilor logodnici.
1. Anexa XXXV.
2. Un caz asemAnator si poate mai interesant de cit cele istorisite
de mai sus, it gasim petrecindu-se in Vilcea la 1801, intre llinca7Bucsa-
neasca cu Rusin Caragic, pentru logodna, ce au facut acesta cu fie-sa s'apoi
a intors'o. jalba este indreptata si catre Domn si catre mitropolit. Rusin
Caragic, avind o copila de cAsAtorit, llinca Bucsaneasca i-o cere pentru un
copil al dumneaei, prin lamandi Ramniceanul" ginerile dumneaei si dupa
invoia1A-i primirea de foaie de zestre si logodna, cu vedere si punere de
soroc pentru nunta, l'a tot prelungit pentru savirsirea nuntii 14 luni, cind
s'ar fi pomenit cu foaia de zestre trimisa inapoi" si dindu-i sa inteleagap
ca si-a gasit norocire mai bung la alta parte". Bucsaneasca imbla a se
ajuta cu cuvint, ca n'a fost logodna cu schimbare de inele, dupa cum este
obiceiul. $i Rusin" grata impotriva, ca facerea logodnei a lost inteacesta*
chip, adica dupA ce s'a fault cu vedere, tinarul neavind inele linga dinsul
prin povatuirea lui lamandi cumnatul sau, ginerile si vechilul piritei a Wilt
sarutare tinerei cu darea de dar din partea tinarului si cu ecpefonima din
partea lui lamandi cumnatu-sau, ca aceasta este logodna. Apoi avind la-
mandi si ospatul gatit, a mers de s'au ospatat cu totii fiind si adunare mai
multe obraze cinstite si heretismosul dui:A obiceiul logodnelor. Neodihnin-
du-se Rusin, ca a intrat in cheltuialA, ping a primit scrisoare dela pirita,
prin care i da titlu de cuscru si fii de nora care ne -n arata, zice divanul,
de o vazum scrisa dela leat 1799 April 23" prin care, ii restitue foaia de

www.dacoromanica.ro
 26

Lui Vasile Holban, gresit i se atribue, zidirea bisericii cu

hramul Adormirea Maicii Domnului din Buda Mare la anul 1704
dupa spusa poporului si insemnarile ce sunt in ea '. Doar nu-
mai, de este vorba de un alt Vasile Holban a carui existents, nu
i-o cunoastem; iar al nostru dupa cum am vazut era legat mai
mult de judetul Botosani.

Ion Holban
Este unul din fiii lui Nicolae Holban si frale cu Vasile. Da-
ca tinem socoteala de propria-i marturisire fAcuta in 1813, ca a
stapinit trii pArti de mosie din satul Becesti, timp de 67 ani, atunci
anul nasterii lui, nu poate fi de cit inainte de 1746 2; iar la 1768
April 29 it vedem, ca primeste niste acte din partea lui Constan-
tin Volcinschi 3, cind probabil ca trecuse de vrista de 20 de ani.
Dupd toata probabilitatea, era casatorit cu o fats a lui Mitescu'.
li placea sa se ocupe cu scrisul. De la el ni-a ramas o Alexandrie
copieata cu multa ingrijire in satul nostru Fundoaia, undi sd cinste0
i sa praznuegi hramul sfetii Neculai" 5, cum si un paraclis
al sfeintului marilui mucenicului Panteleimon" ".
zestre. Deci dupd aceste dovezi netagaduite nici de pirita, nu putem zice
cd Rusin, n'avut cuvAnt terneinic a intra in cheltuiald, nici pe pirita, cd o
poate ajuta la dreptate, cu cuvint, ce zice, cd nu s'a facut cu schimburi de
inele". SA pldteascd Bucsdneasca lui Rusin" dupd porunca pravilii chel-
tuiala" dovedita insd, cu marturii vrednice, cd cu adevdrat i-a cheltuit la
acelea lucruri" ale logodnei (V. A. Urechid, 1st. rom. 1 p. 190 rev. Bis. ort.
rom. XXII p. 1108).
1. Marele dictionar geoirafic al Romtniei vol. 11 p. 4 Inscriptia bis.
se sustine a fi indescifrabild (Ibid.).
2. Anexa XLV luat dupd hotarnica vechi den valet 7254 [17461.
4. N. lorga Doc. fam. Callimachi" vol. II p. 197.
3. Gh. Ghibanescu Fam. Rdscanu" p. LXII; N. lorga o. c. XXII p. 385
5. Coperta acestui manuscript este astfel Cu mila lui Dumnezeu in-
cepui a scrie Alexandrie in zililea Marii soli loan loan. Alexandru Ipsilant
vvod si mitropolitului fiind preosfintie sa Chiriu Chir Leon to tara noastra
Moldova si s'au scris in satul nostru Fundoe, uncle sd cinstesti si sd preiz-
nuesti hramul lui sfetii Neculai la anii de la zidirea lumii 7296 lard de la
Hs. 1787 loan Holban". In acelas cuprins se mai afld Calindariu pre 112
ani si zodiile a 12 luni si : 4: planite ali anului".
6. Acest sfcInt paraclis al sfeintului marilui mucenicului Panteleimon la
valet 1795 luli 12 am scris cd agiutorul milostivului Dumnezeu, eu can mai
gios stint isccIlit loan Holban. Cirri l'a citi la nevoi agiutor gata este lard
sminteald".

www.dacoromanica.ro
 27

In urma mortii lui frate-sau Vasiloctrebuia sa tie socotelile"

averii ramasa si sit fie suparat. cu giudecati", cu Casandra 2 sotia
mortului. Dintr'o scrisoare a lui Gherasim episcopul Husului din
1799 Ghenar 19 aflarn ca era invitat sä vie la Iasi dinpreuna cu
Vasale Braila dupd fagaduinta ce" a dat spre descoperire adeva-
rului pentru numitele parti de mosii" a raposatului diacon loan,
care nu era de cit feciorul popii Vasile si partea $andreanului, din
Bece$ti. Atit la venire cat $i la intoarcire purtindu-ti-sa de catra
not toate cheltuelili" ", zice el episcopul.
Dupa o alta scrisoare din acela$ an, Ghenar 26, $tim ca nu
s'a dus, motivindu-se cal acum fiind vreme inpotrivitoare tari $i
eu cam bolnav $i slab de varsta cad la mita preasfintii tale, sa
aib ertaciune". Fagaclue$te insa, din nou, ca se va duce la E$i in
luna lui Mai $i de va fi nevoi va veni chiar la Hu$i, aratind odata
cu aceasta toate cele intimplate in trecut cu popa Vasili si chipul
vinderii celor doud parti de mosie de mai sus aratate 4.
Ceva mai inainte de 3 Mai 1800, Ion Holban i$i arata mar-
turia in afacerea de proces a episcopului Gherasim, care voia sal
rascumpere partea unchiului sau loan diaconul, de la Vasile Braha.
Vasile Bran insa, tagadue$te cele spuse de Holban, zicind ca
cu piznid" este data inpotriva lui si sau cunoscut cu total ne-
adevdratd $i nepriimitd de pravild, ca di la unul ce in doao rdn-
duri au mdrturisit pi nu tot inteun chip". Dar mai pe urma prea-
surdndu-1 frica ciumii indrturiseti, cd acel zapis", nu este iscdli-
tura diaconutui ce cu alto mond este isccilit". In judecata aceasta,
dupa cum am vazut, pe linga ca s'a cercetat pravila, dar s'a folo-
sit $i o carte de Western a mitropolitului lacov, din pricina mar -
turd mincinoase" a lui Ion Holban 5.
In 1805 lunie 8, este orinduit din partea visteriii asupra cer-
cetarii facatorilor de rali uciga$i $i talhari, care primavara obici-
nuesc a tulbura odihna lacuitorilor" si sa aduca la visterie si car-

1. Anexele XXV; XXXVI.

2. Ibid. XXV.
3. lb. XXVI Gherasim a devenit ca episcop al Husului in 1796 lunie
2 si moare ca episcop al Romanului in primAvara anului 1826. Cronicil,
Hu.Filor $i a Romanului pp. 389; si 189 part. II.
4. Anexa XXXVII.
5. Anexa XXIV

www.dacoromanica.ro
 28

tea de randuirea de ani asupra talharilor",; iar peste 5 ani in

luna August 10, in Fundoaia ii vine o instructie de la un oare
care Stefan, care era insarcinat cu cdratut fanului °genitor la
stan(iea den Iasi ", ca tot fanul ce sä va face pe hliza cu pricina
din Bece0i, sa se cladeasca, uncle sa stei neclintit para cind" va
veni el 2.
Intr'o primavara, un nepot trimitindu-i carele cu un saidcic"
it roaga pentru pu(in lemn de un coffer ", ca sa-i vinda cu plata
cu cit va socoti 3. Prin postul Creciunului, sa vede ca sa interesa
de rigovi", cad i se raspundea, ca nu s'au facut 4.
Tocmai la batrineta, judecatile pentru o hotarnica, nu-i mai
dadeau ragaz. 0 vatra de hele§teu, care fusese sub stapinirea lui
Nicolae Holban 56 de ani 5; iar sub a lui pans Ia 1797 6, de is
aceasta data, noii stapinitori din Bece§ti cerind, sa se revie la ve-
chile parti de mo§tenlre i prin urmare de a se intoarce schimbu-
rile, cind in 1801 Mai 16 se face masuratoarea se constata, ca-n
partea lui Holban piatra era stramutata din pravatul ei 7. $i-n
adevar este §i o marturie a lui Toader Vlad, ca pe cind se hota-
rau partite din Bece0i cu raposatul Vasile Brah tatal lui Coste,
mergind cu cumnata-sau Mihalache Brah MOH in farina" au
gasit pe Coste mutind o piieatrd hotar vechi .Fi au dus-o in spat?
1. Ibid. XXXIII.
2. lb. XLI. Desigur, a este vorba de adunatul hranei pentru vite, a
granelor $i a vitelor de prisos pe timpul ocupatiei rusesti din (1806-1812),
care a fost Inca una din plagile suferite de bietul popor rominesc (A. D.
Xenopol Ist. Rom." V p. 402-3).
3. Anexa XXXIV.
4. Ibid. XLII.
Cele in$irate mai sus, ne-ar pune la indoiala prin faptul, an acela$
Limp $i prin acelea$ locuri avem doi Ion Holban, veri primari Intre ei, unul
fecior lui Constantin Holban $i altul al lui Neculai Holban $i deci sa nu
atribuim unuia lucruri, care i se cuvin celuilalt $i contrarul. Ceeea ce ne
ajuta insa, la un descernamant sigur sunt mai Intai insu$ actele pe care le
dam mai Ia vale. Ele sunt privitoare numai la Neculai Holban fiul lui Toader
Holban $i prin urmare la toti descendentii lui. S'apoi mai avem indiciul, ca
acest Ion Holban scriitorul era legat de Fundoaia, pe cand celalt de Buda
de sus (T. Codrescu Uricarul" XXII p. 104-5, 102, 101; vezi $i Condica
liuzilor" pe 1803" o. c. VIII p. 298).
5. Anexa_XXX.
6. Ibid.
7.

www.dacoromanica.ro
 29

loc di trii odgoani in movie noastra"; iar daca s'au adus hotarnici
iaras au pus-o la loc"
Dupa mai multe cereri la domn gi pe atitea termene amAnate
de pricing de boalA" 2, abia in 1813 Julie 5, pe baza marturii de
mai sus, adresazd o noun jalbA Domnului, in care spune cA dupd
multe pricini gi giudecati ci au avut fatal sau [Vasile Brah] mogul
lui $i stramopl lui cu tatal meu pentru trii pArti, mo$ii ci am in
satul Becestia $i am stapinit in pace 67 de ani", acum acest
Coste Brah, mergi 'noapte si moats (sic) pieatrile vechi fcIcand sa-
mni gropi" se roaga, ca prin ispravnicii, sA orinduiasca doi ma-
zali impreund $i cu un boer de poarta, ca pe unde se va gAsi
vre-o peatra strAmutata sci sci pui la loc si gropile, sa li astupe"
dupa hotarnica si stapdnire vechi". SA orindue$ti dupa cerire 3. In
Noemvri 1814 Ion probabil, cA nu mai era'n vieata '.

Nicolae Holban
Era feciorul Iui Ion 5 $i care a mostenit manuscriptul Ale-
xandriei 6. Ii placea, ca intr'un ceaslov 7 al familiei, sa faca insem-
nari de nasterea copiilor Iui, cum $i de alte intimplari, insd cam
1. Ibid. XXXIX.
2. XLIV.
XLV.
4. Cand dupa atitea plingeri cu privire la hotArnicia helesteului in che-
stiune, ne asteptam la rezultatul afacerii, actele ni se ispravesc si nu avem
de cit o invitatie a isprAvniciei de Herta catre dumneai Catrina HolbAneasa
ca si ei stirsit pricinile ce li avem" (din 1814). Odata cu aceasta mai avem
Inca o scrisoare adresata de Const. Braila catre un oarecare Enacachi prin
care it invitA tot la Herta zicind Inca multi of 'Asa di la mine numai pentru
ca sa nu ne mai sarAcim prin judecati" 1814 Noemb. Deci e posibil ca Hol-
ban sl fi murit si sotia lui sa fi continuat procesul, ceea ce ne pune insa in
incurcaturA este laptul cA in acelas timp mai avem o Catrina Holban sotia
lui Vasili Holban ficiorul lui !lie Holban fata postelnicului Gherghel. (N. lor-
ga o. c. p. 278 anexa XLVII).
5. Anexa XXII.
6. Ibid. Aceastd istorie Alexandrie scrisa de rAposatu loan Holban
esti a fiului sAu Neculai, dela care am luat-o pentru citire lordachi Brah 1835
Febroarii 11". El a stApanit dupa tatal ski, in Becesti (Buciumul roman"
red. de T. Codrescu an. I p. 231).
7. Din anul 1797 cu care s'a legat si paraclisul si. m. Pantelimon
manuscriptanexa XXVIII.

www.dacoromanica.ro
 30

cu greu le-am stabili identitatea, de oarece odata cu ai lui pro-

babil ca sunt trecuti §i nepotii §i deci, nu putem face deosebire
intre unii §i altii, fiind insemnati numai cu numele.

Constantin Hoban
Fiul lui Toader Damian §i al Paraschivei Holbaneasal, d1-113a
toata probabilitatea era casatorit cu Maria Volcinschi 2".
bite° hotarnica din 1781 lunie 10 3, cu privire la satul Buda,
fiind intrebati Holbane§tii, asupra unui stilp de I eatra, ei au a-
falai o impartald din velet 7251 August 14, ce au impartit satul
for Buda in 2 frail". Cei doi frati, intre care s'a impartit satul
Buda la 1743, stint Constantin, care a luat partea de jos" t §i
file, care §'a ales partea de sus 5.
Cu prilejul acestei impartiri dela 1743, aflam §i de existenta
unei biserici in satul Buda de oarece un hotar, cauta drept is
vale pe din gios de bisencti la o pieatrd, ce este aproape de tin -
lirimul bisericei a". Deci e foarte posibil, ca acest sfint laca§ sa fi
cazut In partea lui Constantin, pentru care se procura peste doi-
sprezece ani un triod. 0 insemnare de pe el ne lamure§te astfel :
Aceastci slanta carte este datcl la biserica lui Constantin liolban,
uncle este hraniul Tuturor Sfintilor la Buda de gios. tine a fu-
ra-o dela biserica, unde este dahi, sci fie bltistdmat tie Donznul
Dumnezeu si de Maica Precista si de toll sfintii. S'i s'au dat din
veleat 7262 11754j, lull 5" T.
De oarece in 1759, Voda da porunca pentru Neculai Hol-
ban, cu frate-sau Costantin, mazili", ca sa fie iertati de dajde,
ca batrini 8, de nediscutat, Ca §i el era fiul aceluia§ Toader Da-
mian-arma§.
Inainte de anul 1781, presupunem a fi fost mort ", ne ajun-
1. Cf. N. lorga Doc. fam. Cal." I p. 427; T. Codrescu Uricariul"
XXII p. 120; Gh. GhibAnescu Fam. R4canu" p LXII; Rev. ist. an. V pp. 90-92.
2. Ghibanescu o. c.
3. T. Codrescu o. c. pp. 103 -4.
4. Ibid. p. 105; VIII p. 298.
5. ,, p. 104.
6. , XXII p. 119.
7. Rev. ist. V p. 90.
8. N. lorga o. c.
9. T. Codrescu o. c. pp. 103-8.

www.dacoromanica.ro
 31

gind din rangurile boeriei dupa cit se parede cit pe acela de

paharnic'. Dupa moartea lui se vorbeste de dumneaei paharni-
ceasa, cumnata raposatului parintelui nostru" adeca cumnata lui
Hie Holban 2, ramas in vieata.
Din copiii lui, nu cunoastem de cit pe Toader, pe Ion" care
sunt numiti" mai marii mei frati" de catre Visternicul Damian
Holban,. Acestia in 1796 Mai 10, dupa insus cererea lor, sunt
recunoscuti de catre Domn, a fi de neam boieresc $i pe ai for
scutiti si aparati de toate ddjdiile visteriei cum ci de toate alte
ciciri .i havaleli 5.
Pe Toader fiul ski it aflam ca'n toamna anului 1782 purta
grija procurarii unui clopot, dupd cum ne dovedeste inscriptia, Ca
acest clopot 1-au cumparat Toader Holban la biserica din Buda-
de-gios; 1782, Octomvrie 2" "; iar pe altul din 1784, nu pune de
cit pe initialele Th[eodor] H[olbanr 7.
De loan Holban, nu stim de cit ca, Const. Ipsilant. Voda, ii
(IA volnicie la 1800 Mai 26, cum $i unui om al sau dela mosia
Buda (Herta), sa apere radiurile si dumbravile, cum $i codrii
merei de pe numita mosie, sä nu se taie de nime altul, fail in-
voiala stapinului mosiei 8.
Despre Vistiernicul Damian Holban in schimb putem
spune mai multe.
Intai, ca ne lash' niste insemnari de pret, facute pe un pen-
ticostar, dela biserica Buda-Mica (Dorohoi) ctitoria tatalui sau,
Constantin.
Scl sel stiezice elde cand s'au schimbat zioa tcirgului
1. N. lorga o. c. XII p. 321 nr. IX.
2. Ibid.
3. Arh. genealogica an. II Oct. Dec. 1913 p. 268 nr. 4; T. Codrescu
o. c. XXII pp. 102, 101, 99 ; Gh. Ghibanescu o. c.
4. Bis. cu averi proprii III p. 27.
5. N. lorga Doc. fam. Call. I p. 473 (152).
6. Revista istorica" an. no. 4-5 p. 90.
7. Biserici cu averi proprii" ser. III Bucuresti 1916 p. 19.
8. In a doua jumatate a sec. al XVIII-lea numai radiurile si dumbra-
vile puteau fi apar ate de stapinii hotarelor pe cari se aflau ; iar padurile
marl in codrii merei si in lunci, putea taia oricine cat ii, era trebuinta, fara
a cere invoirea nimanui (Asazamintele pentru paduri ale lui Alexan-
dru Moruz si Mihai $titu din 1793-1794 (Radu Rosetti Pcimdntul satenii si
stcipinii in Moldova" I pp. 336, nota 335).

www.dacoromanica.ro
 32

aice, la Cernaut; para acunz au fost Dunzineca; iar de acmiz s'au

randuit so fie zioa targului Joe. $i era staroste la Cernau( dum-
nealui Paharnicul Imbou fimbault de Manthay] si dumnealui sta-
rostele Ilie Herescu. Si era teilhari la Wife pin codri si face mita
ucidere. Si am scris eu Damian Ho lban ; 1772, August 17". Si
mai departe :
... Jar dela leat 1774, s'au pus zioa, sa fi e Vineri, din po-
runca ghituirarultzi nenztesc Splinbron ISpleny, baron]" 1).
Cind i§ amintea el de toate acestea, negre§it, ca era Inca de
tot tinar. Poate Ca erau reminiscentele fragedei copilarii, de cind
era dus de pal inti pela Cernaut sau de cite unul din fratiii sai
mai marl pela cele tirguri- saptamlnale. $i de remarcat, a nu putea
trece ca un fapt obi§nuit noile orindueli, ale administratiei austrace,
care poate prepara in taina uciderea nefericitului Domn Ghica, Inca
dela datele amintite.
In 1803, gasim aratat, Ca partea de jos a Budei era a lui
treti vis[ternic] Damian Holban" §i a lui Ion Holbanfrate-sau 2).
Pana in 1818, din vieata lui Damiau Holbanajuns in bo-
ierie la rangul de vistiernicnumai slim nimic. Atunci, din gura
lui aflam, ca din prow am fost aisatorit ci am avut ci 4 copii,
cari s'au savarrit impreunci cu sotia mea §i nestiind, ce sa fac cu
a lui Dumnezeu vole, am ridicat din temelie lams dumnezeesc, sf.
bisarica din piatra, unde se cinsteste si se preiznueste hramul Du-
minica Tuturor Sfinfilor", cu a carui ajutor m'am silit a o esi in-
frumusefa, cu cele ce stiinta si putinfa mea din vointa lui Dum-
nezeu m'au povatuit"3.
Deci fusese nefericit in vieata, vazind cu ochii cum i se sting
din juru-i toti cei iubiti ai lui §1 aprins fiind de rivna fierbinte
spre slava lui Dumnezeu" 3, care desigur, ca i-a adus multa min-
giiere, el clade§te, 1818, numai cu a sa cheltuiala, biserica din
Buda Mica sau de jos. Zidirea ei in luna lunie era gata, de once
din inscriptia pusa de el deasupra u§ei bisericei la intrare, citim :
1818 illlliu. lubind podoabele casei tale cei sfinte si aprins
fiind de rivna fierbinte spre slava Hristosulai meu si Dumnezeu,
1. Rev. ist.
2. T. Codrescu Uricarul" V111 p. 298.
3. Vezi diiata" in Bis. cu averi proprii" Ill pp. 26-7.
4. Ibid. o. p. p. 20.

www.dacoromanica.ro
 33

naciajduind ertare, am rezdicat din temelie biserica sfdnta si dunz-

nezeesc jertfelnic, ostineald primitd. Precum dar, Doanzne, ai pri-
mit banal vdduvei cei sarace, primeste si ostinelele mete ddIdtorule
de pace §i scrie in cartea vigil numele robului tdu pentru raga-
ciunile sfinfilor tai. Vistier Damian Holban fiat rdposatului C.
Holban fiul rciposatului C. Ho lban, care scivdrsise sf. biserica spre
pomenirea mea si a familiei mete adormite, ccirora li cer ertare
dela tine Hristoase sfinte"1.
Cu acest prilej el nu uita de a face amintire, ca ctitor, care
savarsise" vechea biserica, inlocuita de cea noua, este tatal sau ',
dela care a adus nu numai clopotele cumparate de fratele
sau Toader la anii 1782 $i 1784, 3 dar desigur $i o buna parte
din lucrurile, care mai puteau fi Inca intrebuintate. Apoi s'a in-
grijit, ca sa fie loud oca, cloud sute treizeci si cinci dramuri ar-
gint in sf. daruri, vase si candelambre, cdreia biserici, cu cit va
fi rOnduitd dela Muntuitorul Hristos buna statornicie, spre porne-
nirea sufletului mea si a neamului mea" 1 sa-i fie, inchee el.
Biserica asezata cam la o margine a satului, construita din
caramida, cu un singur turn, care slujia $i de clopotnita §i aco-
perita cu sindrila ", inauntru avind catapeteasma de lemn in cinci
rinduri de icoane ' minunat elite din mina zugravului, care mai
pastra vechea traditie a mesterilor secolului al XVIII -Iea, apoi sf.
potir, disc, steaua, o cadelnita §i patru candele toate de argint §i
noi, purtind numele ctitorului, o evanghelie de Buda din 1812 8,
astfel gatit noul lacas §i Inca cu multe lucruri pe care noi nu le
still), i§ astepta sfin ;irea hotarita in ziva de 29 tulle 9.
I. Cf. inscriptia in o. c. p. 20 $i Iconom. C. Ciocoiu o. p. 73. Deci
gre§it citim in Marele dictionar geografic a Romaniei" vol. 11 p. 40: Bise-
rica cu patronul sf. Dimitriedin Buda MicAeste de zid facutA in 1818 de
fostul proprietar Holban".
2. Ibid. o. c.
3. Rev. ist. an. V p. 9J; Bis. cu averi proprii" p. 19.
4. Diiata" p. 27.
5. Bis. cu avert proprii" p. 14i.
6. Diiata" p. 27.
7. Bis. cu averi proprii" p. 19.
8. Ibid.
9. Rev. ist. V p. 89.
C. BOBULESCU
,,Nearnul Holbanestilor; epis. GherasinaClipa Barbovschi ei arhim. Sofronie Barbovschi" 3

www.dacoromanica.ro
 34

Din multii preoti si boeri", care au venit, putem cunoaste

persoanele bisericesti, care au savirsit solemnitatea sfintirii atit de
dorita de fericitul ctitor. Si anume dintr'o insemnare facuta.' pe o
liturghie, care spune asa : Ardtare pentru aducere aminte... La a-
nu11818 Julie 29, s'au sfintit sfanta bisericd dela Buda-de-gios,
ce au facut-o cu toato cheltuiala si osteneala sa dumnealui Vistierul
Damian Holban. La sfintire au fost preosfintia sa Irinopoleos chink)
chir Inochentie si sesd iconomi, adicd: iconomul Ilie dela Botoseni,
iconomul Atanasd, tij dela Botoseni, iconomul Metodie dela Cisme
[adeca dela Curucesme din Tarigrad], iconomul Gheorghie dela
Dorohoiu, iconomul Atanasd si protopopul dela tinutul Hertei, ico-
nomul Gheorghie Zuh, proin [fost] protopop de Herta si alti multi
preoti si boeri" j. Dupa cele pastrate prin traditia locala, ctitorul,
Damian Holban, era plin de adevarata evlavie crestineasca si de
dragoste MO de locuitori, de care era privit ca un parinte 2.
Din rangurile boeresti, ajunsese pe acela de ban 3.
In tot timpul, cit a trait Damian, a intretinut la aceasta bi-
serica doi preoti si doi cintareti, in cit 2ilnic se oficia serviciul
divin 4, dorind, ca aceasta rinduiala, sa se urmeze sl dupa moat-
tea sa. Neavind nici un urmas direct, el lass mosia sa Buda Mica
in intindere de vreo 150 de hecti.re prin diiata facuta la 1830,
nepotului sau de var primar Mihalache Holban 5, care'ncepe asa :
lath' eu Banul Damian Holban, fiul repauzatului Const. Holban
din satul Buda de jos° am socotit mai inainte, pand a nu ma
cuprinde sfirsitul vietii mele si pana imi sunt mintile mete intregi
si sanatoase, sä fac diata si sa dovedesc gindul meu catra moste-
nitorii mei cei alesi, cu care sä chivernisesc averea mea cea mis-
catoare si nemiscatoare, dupa trecerea mea din viata". Am ales si
las deplin clironom si epitrop din prea iubite neamurile mele pe
cinstitul si iubitul nepotul meu d-lui Mihalache Holban biv vel
caminar din satul Buda de sus, ce-mi este nepot de var primar,
care 1-am socbfit cu frica lui Dumnezeu, purtatorul de grija asupra
celor de mai jos insemnate" :
I. Ibid. o. c. pp. 89-90.
2. .8is. cu averi proprii" p. 20.
3. Ibid. p. 23.
4. lb.
5. lb. p. 26.

www.dacoromanica.ro
 35

1. 0 a patra parte a mea de mode din jumatate de cit am

in acest sat" cu paduri, cu o moara cu o piatra 5i cu sitisti"
dindu-se d-sale d-lui clironom" il indatoresc, ca sa tie slujba sf.
leturghii la biserica cu doi preoti buni si un psalt cu lefile tor,
ciara, smirna, tarnie, untdelemn 5i candile, sa fie nelipsite in toata
vremea, precum urmeaza 5i alte biserici de pre la ora5e".
2. Din padure, sa nu se dea de cit dreptilor preoti 5i !ocu-
itorilor, ce vot fi 5ezatori pe aceasta mo5ie"; "iar latura5ii 5i stre-
inii, nici dela pamant n'au voie a Iua fard 5tirea 5i voia d-sale".
3. Rediurile de stejar are voe rinduitul meu clironom 5i
epitrop a le vinde 5i a stringe bani pentru 5indilitul bisericii in
vremea viitoare 5i pentru alte cheltueli ale bisericii, care ar mai
trebui; iar celelalte paduri sa fie in aparare asupra altor trebuinti
de intamplari pentru biserica 5i alte mo0i".
4. Las 100 matci stupi, pentru ca sa fie pentru ceara la bi-
serica 5i pentru alte ajutoruri in cheltuielile bisericii".
Dacd sf. loca5 din intimplarea vreunui cutremur s'ar strica,
sa fie dator d-lui indata a-[1] meremetisi a-1 face la loc bun 5i
sanatos, nelasand sä se strice de istov 5i sa se instraineze pome-
nirea mea cat de puffin ". lar din venituri" d-lui clironom sa
cheltuiasca pentru toate cele trebuincioase la biserica, plata hacul
[Ieafaj preotilor 5i psaltului 5i pe tot anul sA alba a da cAte 100
lei", la oamenii saraci 5i scapatati" pentru sufletul meu 5i pri-
sosul ", sa fie pentru osteneala d-sale".
D-lui deplin clironom 5i epitrop" Intru toate stapan ca
Insum eu" totu5 mo5ia, nu este volnic de veci a o vinde nima-
nui, nici a o instraina". Si daca 5i d-lui ii va fi sfar5itul, mai ina-
inte cu buns socotinta 5i frica lui Dumnezeu, este dator a alege 5i a
rasa alti clironomi 5i bpitropi" 5i a nu indeparta indatoririle
mele cele prin aceasta diata.
Pe langa aceasta las tot pe d -Iui Caminarul Mihalache Hol-
ban, nepotul meu 5i Serdar Tudorache Chiriac asupra averii mi5-
catoare, ce'mi ramane peste cele cuprinse in urma boi, vice §i
altele, sa le imparteasca dupd osebitul izvod sub iscalitura mea,
ce am lasat la d-lor, ca sa be imparta atat pentru grijile ingropa-
rii mele 5i celelalte suflete5ti, griji pans la 5apte ani, dupa scoa-
terea mea, cand atunci sant datori a ma desgropa 5i a-mi face
grijile cuviincioase, cat 5i cele ce am lasat 5i am impartat 5i pe

www.dacoromanica.ro
 36

ceilalti ai mei $ir straini, prin buna mea socotinta $i putere, din
drepte ale mele agonisite, can sunt datori a urma fara cat de. pu-
tina rasluire sau sminteala. lar partite mete din... $i din alte lo-
curi, unde vor e$i dupa neamul meu, le vor lua in stapanire nu-
mai nepotii mei Iordache $i Constantin Holban, avand case grele
de copii, peste acele ce las prin osebit izvod".
Aceasta diata alcatuita la 12 Fevruar 1830 $i scrisa de Me-
delnicerul Gheorghe Grigore, mai era iscalita $i de Atanaseico-
nomul tinutului Herta, Paharnicul Toader Tinta, Serdarul lordachi
Chiriac, lordachi Balica, lordachi Hertanuclucer $i de Paharni-
cul Gheorghe Degeratu 1.
Minded diata este IntaritA de judecatoria tinutului Dorohoi
la 15 Noemvri 1834, banuim cA Damian la aceasta data era mort.
Mihalache Holban raminind deplin clironom peste averea
aratata prin diata, a cautat dupa putere a$ indeplini sarcinile im-
puse de mogul sau $i a pus multa rivna pentru starea bisericii
La §apte ani it va fi desgropat pe el cit si pe sotie, insa pieatra
cu inscriptia pe care o reclarn mai la vale a pus-o cu mult mai
tirziu $i anume dupa alti sapte ani, adeca 'n 1848.
Sub aceastd piatrd zac oasele fericitului clitor mosului mieu
Damian Holban biv ye! ban )ci a sotiei sale Elena, tngropdndu -se
la aceasta biseried de piatra din sottd Buda-de-gios, ce este fa-
cutd cu a sa cheltuiald. Dumnezeu sd-I odihneascd intro imparci-
tia cereascd, amin. S'a seipat aceasta piatrd precum (Jail pentru
mogul mieu. Anul 1848, Octom. M. Holban spdtar" 3.
Mai apoi, fie ca era hartuit de rudele mai apropiate ale
decedatului Damian Holban, fie cA administratia averii bisericii
ii lua prea multa vreme fara a-i aduce vreun folos, dupa cum se
spune de cei batrini, Mihalache Holban lase in parasire o bucata
de vreme mo$ia, care intra in stapinirea rudelor mai apropiate ale
ctitorului $i cari numai faceau nimic pentru biserica. Neingrijirea.
aceasta determine pe Mihalache Holban sA reia administrarea
mosiei $i grija bisericii.
La moartea sa, printr'un act de impartalA dela 1863, intre
cei doi fii ai sai, lorgu Si Grigore, mosia ajunge pe mina fiului
1. Ibid. o. c. pp. 26-9.
2. lb. p. 23
3. lb.

www.dacoromanica.ro
 37

sau Grigore Ho lban. Acesta, dupa cele afirmate de toti, se mar,

ginea a da bisericii numai cele necesare cultului, mai ales ca 'n
timpurile din urma, se stinsesera descendentii mai apropiati ai lui
Damian Holban $i numai era cine sa-1 controleze. Singurul ajutor
mai simtit, a dat bisericii la 1896. Dupd ce biserica a stat inchisa
mai mutt de $ase ani, a contribuit in acest an cu suma de lei 1000,
care adausa la o suma mai neinsemnata adunata dela locuitori a
slujit la reparatia el, ._
In timpurile din urma, se $tia numai intr'un chip vag de
existenta unei obligatii, ce trebue s'o ail:4 stapinitorii mo$iei Buda,
Mica fata de biserica. Preotului paroh Anton Dubau impreuna cu
adormitul Gheorghc Brinzanu, proprietar in Buda-Mica, le revine
meritul de a fi stabilit ce anume obligatiuni au proprietarii mo$iei,
fata de biserica, prin descoperirea in anul 1898 a testamentului
ctitorului Damian Holban, de a carui existenta nu $tia nimeni. Pe
baza acestuia, epitropia intenteaza proces de revendicare in anul 1899.
Acest proces a durat pans in anul 1910 Iunie 16, adeca
mai bine de 11 ani $i s'a stins prin tranzactia incheiata cu d.
Mihail Holban, fiul defunctului Gr. Holban,prin care biserica
primi in schimb pentru donatiunile lui Damian Holban, °data
pentru totdeauna, suma de lei 15000, ca avere proprie, din care
12000 fond inalienabil, pentru intretinerea bisericii, potrivit dispozi-
tiunilor testamentare ale ctitorului $i 3000 pentru reparatia e i 1- .

Ilie Holban-mazil
Spune el intrun loc, la 1743 $i mi-au dat voe frate -mien
Constantin, fiind eu frate mai mic, de mi-am ales eu oarecare ce
mi-a place, si mi-am luat eu partea mea din sus; iar ceialalta par-
te din gios au luat-o frate-mieu Constantin" si asa am despeir-
fit Buda in cloud". $i aceastd invoeala siimparteald, am facut-o
dinaintea maiciii noastre Paraschivei ci dinaintea fratelui nostru
Nicolai" 2. Deci dintre feciorii lui Toader Damianarma$u $i ai
Paraschivii, adeca Nicolae $i Constantin; Ilie era cel mai mic
care in 14 Julie 1778, putea sa dea mArturie pentru stapinirea
de 40 ani" in urma a mo$iei Mogo$astii 3.
1. lb. o. c. pp. 24-5.
2. Codrescu Uricariula XXII p. 119.
3. N. lorga o. c. pp. 256; 385. Schigirile Holbane,Ftilor, care urmeazci le
dau dupii d-1 lorga, modificindu -le numai acolo, unde au intervenit, not qtiri,

www.dacoromanica.ro
 38

Dupa Coate probabilitatile era casatorit cu Anastasia Grigorcea S.

Cam pe vremea anexarii Bucovinei de Austria, se vede, ca
avea rosturi $i acolo, cad unul din fiii sai, intrebuintat In servi-
ciul tariff la Constantinopol, capata dela insus internuntiul Thugut
o recomandatie, catre generalul- comandant al Orli pentru Hie
Holban, mazil din tinutul Cernautului, din satul Buda, cu alte
mo0 si chivirnisele". Dupa moartea acestuia, in vara anului 1779,
o scrisoare dela un alt fiu, tot din Constantinopol, in care i se
adreseaza nene", vorbindu-i cu bucurie de intregimea doritei
starii batrinetelor dumitale"; iar Vasile Lacusteanu, care informa
pe acel fecior, despre starea sanatatii tatalui sau, scria inapoi lui
Ilie Holban, ca i-am aratat halul neputintii batranetelor dumitali
si to -au cait prea mult" 2.
A avut multa vrajba de procese cu Gligoras Volcinschie,
pentru o jumatate din Stroestii de pe apa Prutului", Inca din
1753 3. Caci spunea acesta, ca Ilie Holban, or fi sued o piiatra
hotar din niijlocul tnosii", ce era despre Prut i cu ace piiatrci ci-
ar fi sucit-o Ilii Holban" ar fi luat Holban Maya mosiia din
parte lui Volcinschi", dar giudecatile tot pe Volcinschi 1 -au dat
Minas" $i in fine, s'a cunoscut, Ca sar fi acolisind Volcenschii
rau de Holban" 4.
Nu mult timp dupa facerea dietii din 2 August 1785 moare 5,
lasind dupa toata probabilitatea si grija fiilor sai Toader si Ste-
fan, pentru biserica de pieatra din Buda, de a fi facuta din banii
sai'. Tot Ilie Holban e $i ctitorul bisericii sfintului Gheorghe din
Herta, zidita in amintirea fiului sau Gheorghe mort la Constanti-
nopol de ciuma. $i pentru sufletul" sau, spune el Ilie, i-am
fdcut o sfintd bisericci la tirgul Herti, cu care biserica am Mel-
tuit 1500 lei" 7.
Dupa moartea lui, lucrurile ramase s'au impartit intre frati
cu pret hotarat", fiindca, sa pusasi pret la toati lucrurile $i cini
ci au volt, aceia au luat" S.
1. Gh. Ghibanescu Fam. Rt.Fcanu" p. LXII.
2. N. lorga o. c. pp. 34; 269.
3. Ibid. pp. 258-9.
4. lb. p. 262.
5. N. lorga o. c. p. 262.
6. Ibid. pp. 34; 320-1.
7. lb. p. 391; Gh. Ghibanescu Dorohoial" pp. 68. 69 si urm.
8. N. lorga o. c. p. 319.

www.dacoromanica.ro
 39

Feciorii lui Ilie Holban cunt: Gheorghe 1, Paharnicul

Vasili, Banul Toader, Stolnicul Andreiu, Banul Ilie, Savva
monahul, numit in mirenie Clucerul Stefan 2 §i Smaranda,
casatorita cu Vasile Mortun din Budinti (Budenitz) 3).
Dam mai la vale diiata lui Hie Holban, pentru a vedea nu
numai impartala faced fiilor lui, dar $i grija lui, ca cretin pentru
biserici $i chiar unele evenimente istorice petrecute in preajma
Hotinului, care nu erau trecute cu vederea in dieti, cind ele pu-
teau aduce dintr'un ceas in altul, schimbari dorintelor exprimate.
De vremea ce Intimplare cea viitoare, astea nevazuta si
insus Ingerilor necunoscuta, pentruca numai la Dumnezdu toate
sant cunoscute; drept aceea eu Hie Holban vel pitar, san lui Toa-
der Holban biv vel armas, am socotit mai inainte pand a nu ma
cuprinde sfirsitul vietii mete si pan& Imi sint mintile intregi si sä-
natoasa, sa fac diata, si sa dovedesc gandul meu, catra mosteni-
torii mei cei alesi, cu care voesc sa chivernisasca ei averea mea,
miscatoare $i nemi$catoare, dupd petrecerea mea din viata, ce in-
tai ma rog lui Dumnezeu ca unui milostiv, anti iarte multimea
pacatelor mete celea ce am gresit ca un om inteac[e]asta lume,
ma rog si tuturor crestinilor, cui ce voi fi gresit, sa ma erti, $i
de mine 'Inca sa fiia ertati toti, citi im vor fi gresit si veri ce rau
mear fi facut.
Facut-am imparteala fiilor mei de parti de mosia, ce am i
din bucate, i din hani $i din toate alte acareturi ce am, ca dupa
moartea mea sa n'aiba pricina Intre dinsii, 1785 AnguA 2.
Dat-am fiului meu celui mai mare anume Vasile : a triia
parte din giumatate de sat din Buda la tinutul Cernautilor, care
mo$iea im iaste di pe mogul meu loan Stroescul biv vel jicnicer,
$i i-am mai dat $i din bucate, 8 boi $i 4 cai $i 6 stupi.
Dat-am fiului meu anume Toader, iara$ a triia partea din
giumatatea de sat din Buda $i i-am dat $i lui 8 boi, 4 cai, 6
stupi, cum $i pentru o livadd de pomi, c[e]au facut cu osteneala
si cheltuiala sa, altii din frati Intru nimic sa nu se amestice la a-
cea livadd care sau dat in parte lui Toader.
1. N. lorga p. 270.
2. lb. p. 223.
3. E foarte posibil, sa fi avut mai multe fiice. Gheorghe dela Tarigrad
stria fratiorilor §i soriori cu dulce sarutd ochiwri" (N. lorga o. c. pp. 270,
274 n-le 111; Sever de Zota in Arhiva genealogicci an. II p. 269).

www.dacoromanica.ro
 40

Dat-am fiului meu Ilie, iar a triia partea din g[i]umatate

din sat de Buda $i s'au plinit pol sat de Buda, la trei fec[i]ori,
parte din sus si i-am mai dat Ilia 8 boi si un cal $i i-am mai dat
$i 80 lei bani si 10 stupi.
Dat-am fiului meu lui Andrei 3 vist[ernic] a rasa partea
din sat din Vladeni, la tinut Sucevei, pe apa Molnitii, care mosia
ni Taste cumparatura dela niamul sotului meu lonita, fec[i]or lui
Ghedeoan Ciomirtan 'calugar, cu vad de moara pe pirau Vladesc,
si i-am mai dat iar la Vladeni si partile de mosii, ce am cumparat
de la Dracesti, $i i-am mai dat si la Prut g[i]umatate de Poenile
lui Talpa 2, unde-am dat 0i fiului meu Stefan si i-am dat $i bani
300 lei, iara doi sute lei i-am dat de la mine, partea lui ce am
dat si altor fii, si o suta i-am daruit gi dupa moartea mea cea a
mai ramine iaras sa-s iai.
Dat-am fiului meu Stefan a sasa parte din Pelipauti $i
g[i]rnatate de Poianile lui Talpa la tinut Cernautului, pe apa Pru-
tului de cumparatura de la niam sotului mieu, de la Vasile fec[i]or
lui Toader armas, ce sa hotaraste din sus cu Molnita ci i-am dat
8 boi, 2 cai, 10 stupi $i 50 lei bani.
Dat-am fiicii mele Marandii cu ginerile meu Vasile Mor-.
tun cum arata in g[i]os anume : una g[i]ube de aclaz, cu flori de fir
in setrangi, blanita cu jder; una sucna de aclaz, cu ac[e]aste sau
cheltuit 50 de lei, una camera cu fir 12 lei, o parechi de paftale
de argint cu colan de dram, cu brau de Sam cu capetile de hir
un inel de our cu piiatra, un inel de argint, cu piiatra, patru so-
hani de amnia, case talgeri de cositor, un ibric si cu lighin, una
tigai de amnia, un sfesnic de alama, una scaltusca cu $ipuri, una
camera ai izmene de burangic cusutea cu fir, care s'au cumparat
50 lei, 2 naframi rasa lei, sasa fete de perni cumparate, una fata
de celi mari, una scoarta de celi turcesti, uua scoarta de tars, un
oghial si un mindir, prostire mari, sarveti, stergari, naframi, Si
altea maruntusuri. Bucate sau dat 8 boi de plug, sase vaci cu vi-
tal, 6 epe cu manzi, 30 de stupi, una code cu bobou, patru tele-
gari $i hamuri lesasti $i hatiuri. Aceste toate am dat zastri fiicii
meli Marandii, iara partea de mosiea aicea din partile din Moldova,
nu i-am dat, fiincica i-am dat zastri mai multa, de cat fiilor mei
1. Ciocoiu o. c. p. 61.
2. ibid. p. 52, 73.

www.dacoromanica.ro
 41

de mai sus numiti, ce dar eu cind am logodit pe fiica mea Ma-

randa cu generi meu Vasile Mortun, fiind ca atunce sau fost luat
de la mana Turcilor tinut Hotinului, la vreme Moscalilor, am so-
cotit sai dau, partea de mosiea din mosiile ce avem la tinut Ho-
tinului si la logodna fiicii mele, sau dat partea la Costiceni, in
tinut Hotinului; iar apoi dupa cea au ramas tinut Hotinului; iar
la stapinirea Turcilor, am socotit si i-am dat a patra pal to din
Stroesti, care mergi din parau Stroestilor pana in apa Prutului,
iar peste Prut in iasta parte, la a casa parte de Pilipauti si cu
poenile lui Talpa sa nu se amestice, unde am dat fiului meu Ste-
fan; nici peste poiana Stroestilor la vadurile de moara, sä n'aiba
triaba, iar cand vor esi mosiile din tinutul Hotinului la stapanire
noastra, atuncea la Stroesti sa n'aiba treaba fiica-mea cu ginerele
meu ce sa mearga la Costiceni, unde i-am dat la logodna partea
ei ti fiii mei s'or Imparti fratasti cu mosiile din tinut Hotinului,
iara fiica mea a ramanea cu partea din Costiceni.
lard tiului meu Gheorghii, cari au murit la Tarigrad, i-am
facut partea de mosiea, i-am dat niste Iocuri de casa si de du-
gheni in tirgul Cernautilor, care si eu le am dela pariptii mei
fiindca sau dus de la mine de acasa far de voia me, si mergand
la Tarigrad sau insurat si au murit de c[i]uma iara Incas pentru
sufletul lui fiindu-mi mila, iam facut si lui parte, ca i-am facut o
sfanta biserica la tirgul Hertii, cu care biserica am cheltuit 1500 lei,
insa la acesti bani au fost si a lui 380, adica 180 au avut a lui
bani la mine; iara 200 lei i sau venit si lui parte, dela casa mea
dupa cum am dat di celorlanti fii ai mei partea, iar 1120 lei am
pus dela mine la acea sfinta biserica, ce sau facut pentru sufletul
lui, si deosebit i-am mai dat si 2 cai cand au venit dela Tarigrad,
cu mujdeaoa lui Calimah-Voda.
Acestea voesc sa faca mostenitorii mei dupd moartea mea,
precum cu dreptatea mintii mele am rinduit si limba mea au grait
inaintea acestor marturii vrednici de credinta; cari s'au aflat fata,
si sint mai gjiJos iscaliti, si on care din mostenitorii mei care i-am
zis mai sus, sau din g[i]udecatori sau din boeri; sau din cei bise-
ricesti, sau din cei lumesti, s'ar ispiti am straca, diata ac[e]asta,
sa aiba a da samd si raspuns la infricosata zioa aceea a raspla-
tirii inaintea g[i]udecatorului celui drept si nefatarnic Domnul nos-
tru Is.. Hs. Dumnezeul cel adivarat, si asemene acestii scrisori am
facut la fiestecare din fii al meu si learn dat la mina cite una".

www.dacoromanica.ro
 42

Gheorghe Ho lban, ba§-capiolan r.

Care'§ stia datoria fiasco" ca sa starue in 1775, sA do-
bindeasca o recomendatie de la pre-innalfatul Elciu" [trimisul
ambasadorul] Thugut, din Tarigrad pe linga generalul-comandant
al tarii, pentru interesele parintelui sau, fusese intrebuintat ca
membru al capuchehaielicului terii, cu titlul de bas-capiolan" 2.
El muri innainte de 5 Julie 1779, fiind inmormintat la sf. loan-
botezatorul ce este la Curii-Cesme", linga capitala turceasca, ca-
rei biserici la 1794 i se Inchinara, veniturile sfIntului Gheorghe din
Herta ". A lasat pe Marghioara vaduva $i pe o singura fiicA,
Elenco, care nu s'a intors din Tarigrad, ca sa-s reclame averea
parintelui, de cit probahil tocmai dupa rnoartea mamei ei. Nu
stim cu cine a fost maritata.

Elenco Holban
Dupa scrisoarea din 1784 luni 17de inchinare a bisericii
din Herta la sfeti lonu of Kurucesmie din Tarigrad" pe care in
intregime o dam mai la vale, negresit, ca era nascuta in Cons-
tantinopole, in orasul in care se expatriase tatal ei $i unde a si
murit. Era singurul copil al lui Gheorghe Holban si dela care nu
ne-a ramas de cit acest act privitor Ia biserica din Herta.
Eu cea mai g[i]os cu Insus mina mea iscalita Elenco fiica
raposat. Gheorghie Holban, c[i]au fost bascapuoglu, instiintare fac
cu ac[i]asta scrisoare a me, pentru ca sa fie stiut ca raposat tatal
meu departindusa de aicea de la patriia sa, la Tarigrad, undi ca-
satorindusa au petrecut pan Ia sfirsit vietii sali, apoi parintele sau
raposat Ilie Holban biv vd pitar, instiintindu-sa ca fiul sau adica
tatal meu sau savarsit au ales din parte sa de mostenire a tatani-
meu $i au zidit o biserica durata in tirgul Herta, pe mosia raza7
seasca, unde se cinsteste $i sa praznueste hramul sfintului mare
mucenic $i purtator de biruinta Gheorghie spre pomeniri parinte-
1. N. lorga p. 391. Alt Gheorghe Holban (vezi condica liuzilor din 1803
Gricarul" p. 329).
2. N. lorga o. c. p. 35.
3. Ibid. Studii 91 doc." V p. 65, n-le 295-6; XXII pp. 390, 394-402 mai
vezi Uricarul" VIII p. 27.
4. AceastA MarghioardMarghioald sau Marie dupa aceeas spita era
larigradiand (Gh. Ghibanescu o. c.).

www.dacoromanica.ro
 43

lui meu; la care biserica au afierosit multi din crestini oarescare

acareturi, adica o casA in tirgul Herta ce sa dam chirie boerilor
ispravnici, si altea doi casa si o dughiand de lemn tot acolo mai
dau si breasla c[ijubotarilor pe tot an cate 20 lei cum pe largu
sa arata la osebit zapisele acestor venituri. Acum dar viind si eu
aicea am apucat pe unchii, fratii tatani-meu anume. d-mlui Andrei
Holban biv vel stolnic, Vasile Ho lban jicnicer, Theodor Ho lban
biv vel pitar, ca sa-m dea partea de avere tatalui meu si d-color
mi-au aratat cA din partea sa sau cheltuit cu aratata biserica, eu
Inca stiind ca tatal meu s'au ingropat la Tarigrad, la biserica
proorocului, si inainte mergator loan, ce iaste la Kurucesmea, am
afirosit ac[e]asta bisericd, cu toate acareturile sale catea pan acum
are, si cu Cate va mai cistiga, ca luind preotii de la proroc loan
veniturile bisericei meale, sfeti Gheorghi din Herta sa aiba a pune
numele tatAni-meu si al nostru la pomelnicul cel mare ca sa sa
pomeneasca peste an la sfintul jartfelnic, cum si la zioa ingropa-
rii in toti anii sa faca coliva si obicinuitele pomeni, pl acum
cu dare acestii scrisori de afierosirie am dat si una suta lei bani
gata, din care sa sa faca inceput pornenilor, deci spre incredintare
§i pazire in veci a acestei din toata inima mea afierosire, m-am
iscalit cu mina mea, puind si pecete inainte marturilor, ce s'au
intimplat". Eleanco Holban" '
1. N, lorga o. c. p 391 si urm. Gh. Ghibanescu o. c. pp. 68-9; !co-
nomul C. Ciocoiu Noce la monografia bisericilor parohiale si filiale din jud.
Dorohoiu" p. 148 si urm
In legatura cu proprietatiile pe care le avea biserica sf. Gheorghe din
Herta aflam: cA biserica avea la 1794 o scrisoare dela rAzasi de mosia Tin-
teanii' ce acuma se numeste Herta" prin care dau danie tintirimul" bisericii;
c5. sf. Was, era condus de toti epitropii acestei biserici", cA pe locul du-
misale logofat Ghica" se afla ei o dugheand de scinduri pe roate migatoare
fiicutei cu banii bisdricii" cunt si alta casA de scoalA ]AngA biserica fAcutA
iarAs cu banii bisaricii". lar sf. lacas era inc dnata toat t breasla ciubotari-
lor de Herta" cu tot venitul ce iaste a breslilor".
Pe langA aceasta biserica mai avea hrisovul de miluire din 1794 lull
28, prin care Mihai Sutu, ii da voe sa is 400 lei din adunarea banilor rA-
surilor" ce se stringeau la patru dajdii a tiganilor gospod." dela nazirul
tig gospod."; hrisovul de miluire din 1794 full 1 pentru mortasapiia tirgu-
lui Focsani" cite 24 bani de toata vita, cal, iapa, bou, vaca, ce se va vinde
intr'acel tirg"; printr'un alt hrisov din 1794 August 2 mortasApiia" tirgului
TuzarA tinutul Orheiului si al LAptisne4 nmortasapiia" tirgului Folesti sau,

www.dacoromanica.ro
 44 --
Biserica sf. Gheorghe din Herta, in 1804 Mai 15, Moruz Voda,
o trece pe sama bisericii sf. Spiridon din Iasi cu toate venitu-
rile afierosite ei, prin hrisoavele domnesti sa fie spre ajutorul Si
trebuincioasa cheltuiala, a bolnavilor, ce vor fi in spital "1.

Andrie sau Andrei Stolnicul

Dupa moartea lui Gheorghe scria lui tats -sau, ca amu ye-
[Wu iar4 suptu epicratia [autoritatea] cea stapaneasca si ma aflu
stujindu Inn zi 0 inn noapte, ca sa-mi cistigu cinstea si procap-
seala de catre mita dumnealoru, fiindca nu amu avutu parte ca
sa traiasca raposatu frate mien" 2. Deci se afla la Constantinopol
la moartea fratelui sau si o pornea pe urma lui, caci Vasile La-
custeanu 11 avea intocmai ca un frate", caruia it 5i placea sa
zica, atunci cind scria tatalui lui Andries, ca dupa cumu ma
avea raposatulu, asa ilu amu $i eu pa Andreiasu" 3. Incepuse se
Invele greceste, deli in scrisoarea lui catre tatal sau, nu arata Inca
o mare deprindere cu aceasta limbs. Totus sa purta bine si cu
cinste catre toti, atit catre stapin, cit si catre toti capioldasii" si
dupa judecata Lacusteanului, avea semne de procopseala". Am
nadejde pre Maica Preacurata de a ma chivernisi" scrie el insus
lui Ilie batrinul 4. Tot dintr'o scrisoare a lui fara data si pornita
Chelearsa tinutul Iasi; hrisovul din 1794 luli 30, prin care i se da mild din
vama din ocna si 20 de oameni poslusnici, trii dughepe si doua circiumi din
Herta sa fie scuffle; hrisovul din 1794 Septemvri 28 prin care bisericii i se
dA miluire 20 salase de tigani, rudari. Cartea domneasca din 1794 Oct. 28
prin care Costachi Ghica hatman si d-lui Andrei Holban biv vet stolnic"
sunt rinduiti epitropi purtatori de grija, cu deplina puteri" de a ceri si a
lua toate veniturile sf milele ce sint rinduite prin domnestile carti si hrisoave
pentru sf. biserica; hrisov pentru mortasipia tirgului Fulticeni; mortasipia
Dorohoiului; diiata locului bis. sf. Gheorghe din Herta din partea logofatului
lordachi Ghica 1795 Ghen. 18 mortasipia tirgului Kisnaului; tirgului Stro-
esti 1795 April 5; Sutu Voda darueste bis. si. Gheorghe din Hirlau veni-
tul din vatra tirgului Dorohoiului, loc domnesc, donatia mosii Varful Cimpu-
lui, 1795 April 25 M. C. Sutu. Voda cid hrisov sf. Gheorghe din Herta, re-
zumind toate daniile anterioare priu hrisoavele date in numar de 16 bucati
(N. lorga si Gh. Ghibanescu o. c. Ciocoiu o. c).
1. Gh. GhibAnescu o. c. pp. 89; 95.
2. N. lorga o. c. p. 271 n-I II.
3. Ibid. p. 273.
4. lb. p. 35.

www.dacoromanica.ro
 45

laras din Constantinopol, aflam ca boalele l'au zaticnituai, zAcea

de lungoare cu rciceald, cu alte amestecaturi i rdutdfi" 2, numai
chipul de om"; fedeaua i rdsolula odraslise in el 3; it cAuta
doftorul" cu doftorii" 3 cum si sotia lui Maria cu copila 4; shit
in fine a lega trebile" intre care si reparatia, cherestelei cerute
de Turci intre ;inuturile Moldovei, din pat". De acolo trimitea la
ai lui, prin pantiri pogd fdra parale", §i samuri scumpi pentru
blanuri lui badita Vasili si bani pentru rugaciuni la trei bisdrici,
ce avem, de cu sara un paraclis ci 4 lumaneireli i apoi sd sd
strangd ipsoma, aceia # sd mi sd trimatcr 7, scrie el. Aceasta-I
sili poate la Intoarcere, cind in 1794 Octomvri 28, aflam, ca,
dumnealui boeru Costachi Ghica-hatman", cum si pe d -Iui An-
drei Holban biv vel stolnic", Von' prin o deosebita carte ii rin-
dueste epitropi purtdtori de grijd, cu depline puteri" de a fi vol-
nici ca sa aibd a ceri i a lua toate venilurile # milele, ce slut
rinduite prin domnegile" hrisoave si Cali, pentru biserica sf.
Gheorghe din Herta si cit va prisosi sd aibd ai triimite la proes-
tosul svintei mdndstiri dela Kuruc4mea din Constantinopol, unde
era ingropat fratele sdu Gheorghe" 8.
Stolnicul Andrei la 1799, avea mosiile Sanauti si VIAdeni '
si is avea casele la Iasi, unde locuia cu sotia sa ". Din trecutul
sau diplomatic ii ramasese doar cite un neologism, Inca neobis-
nuit, precum paginci" pentru bagind", cazione" pentru oca-
ziune", profent" §i amor"11 si obiceiul de a se iscali si greceste:
'Av'opE(ccg Holbanu Stolnicu 12'. Scria apoi Ghiee pentru lesu,
dupA grecescul nag, ba chiar chit" pentru ,,clt" si trept", pen-
1. N. lorga p. 280.
2. Ibid.
3. lb.
4. lb. 280-1.
5. lb. Numele acestei Marii de acasa era RiFanu. (Vezi aceea spi(a
Gh. Ghibanescu o. c.).
6. fiqxortridicare, inaltare.
7. N. lorga Stud. qi doc. XXIIp. 208-1.
8. Gh. Ghibanescu Dorohoiul" p. 77.
9. N. lorga o. c. pp. 282-3 Vladenii of tinutul Sucevii".
10. Ibid. pp. 278-9 n-I VII.
11. lb. pp. 182; 279 n-1 VII.
12. lb. p. 281 n-1 IX, X.

www.dacoromanica.ro
 46

tru drept" In Septemvri 1802, fratii ii faceau socoteala averii

dupa moarte, vaduva Mariuta, fiind Inca in vieata iar la 5 Au-
gust 1813, ea Maria Holbaneasa, avea proces cu fratele sau lor-
dachi Rascanu. Cei insarcinati cu cercetarea erau C. si T. Bals
si Alex. lanculeu 3.

Vasile Holban sau Badea Vasile

E posibil, sa fi fost cel mai mare dintre frati, deoarece cd-
lugarul Savva dupd moartea lui Gheorghe insirindu-i pe Vasile
it pune intai, cu toate ca putea sa ramie ca cel mai batrin, numai
dupd moartea acestuia.
A fost casatorit cu Catrina sau Catrinuta fiica Mariei Gheor-
gheloaei-postelniceasa, care-I cultiva pentru aceasta unire probabil
MCA din 1786 3, cad peste trei ani adecd in 1789 Mart 29, intr'o
alta scrisoare se marturisea, ca unui adevdrat ginere ce-i era cd
sr inima me este asupra dumitale, ca tnsu a maicii dumitale "; iar
la urma adaugind : si sdntu a dumitale maicd" 5. Totus, sa vede
insa, ca badea Vasile, nu cam fusese rnultumit, numai cu foga-
duintele, ce i se clacluse la intocmirea zastrei Catrinutei, caci ceva
mai tirziu soacra-sa ii si scria cu privire la aceasta ; de nu va
fi inplinitu izvodu, va inplini, dragu mamii Dumnezeu, al are
multu"".
1. N. lorga pp. 279 n-1 V II; 231 n-1 X.
2. lb. pp. 242-3.
3. Oh. Ghibanescu Fam Ri.ganu" p. LX.
4. Nu se poate confunda Vasale vechilul" sau Vasalica Holban" po-
menit pela 1826 cu badea Vasilepaharnicu, care la aceasta datA, numai
era in viata (N. lorga o. c. cf. pp. 296-7; 36).
2. Ibid. p. 283 n-1 X; Ciocoiu o. c. p. 72.
3. Intro scrisoare din 8 Mai, ii scria jar cea mai marl treaba avem,
ca sA ma intalnesc cu dum[neatar si de nu ti-i fi schimbat vorba ci-au
Post intre noi, poftesc sl ma rog, ca sa fad ostinia15, sa vii On la mini la
Calineati, cAci, de a fi proniie Duninezati, ca sA sa savarsasca vorba ci-au
fost intre noi" nu pot ca sa dau raspuns altora (N. Iorga o. c. p. 277 n-I V;
p. Gheorghelesti si Calinesti cf. p. 292 n-1 XXII).
De acasa Maria Gheorgheloaia era nascuta Gorovei (Ibid. o. c. cf, pp.
272,311).
5. N. Iorga o. c. XXII p. 278 n-I VI.
6. Gheorghe Gorovei vazind, ca pentru mosia ce au pus surori-sa,
Mariei Gheorgiteloaei la izvodulu de zAstri dumisali jitnicerului Vasili Hol-

www.dacoromanica.ro
 47

A avut si ranguri boeresti. A inceput-o 1 cu acela de Jitnicer,

a fost Medelnicer, in 1799 era $i ispravnic al Tinutului Hertei $i
a ispravit-o cu acela de Paharnic 2. Paste citiva ani cumpAra prin
mezat, cu fratele sau Toader, Vladenti si Vladnicul dela tinutul
Botosanii" 3. In 1818 badea Vasile era mort, fiind Inmormintat in
pridvorul bisericii din Buda Mare 1, cad din 20 Ghenar 1821
gasim pe sotia sa paharniceasa Catrina Ho lban, prin scrisori sem-
nate numai de ea, purtind grija unor cistiuri din 1818 ; iar in o
alta din 1824 fiului ei Mihalache, scria pentru earba" si pentru
imprumutul a 50 de galbeni pe care sa-i caute la Esi si mai pe
urma s'oru da" 5. Ea moare innainte de 1828'.
Au avut copii, pe Maria sau Marghiolita menita sä clued o
vieata asa de grea si de nenorocita" pe care in 1811 Ghenar 217,
o vedem, ca o petesc dupa un tinar boier de neam mare, nepot
de Domn, $i purtat prin lutne, dupa loan Cananau s, care invA-
tase la Berlin, fiind in gazda la pastorul Hauchecorne. Desi rob
interesului politicesc", el protesta de curatenia inimii", de ilicri-
nia" sentimentelor sale, cerea cu infocare, si intr'un extraordinar
stil, plin de figuri ciudate, sä fie pus in sinul acei nadejdii ce
banu" au esit rea, adeca wind de supt stapinirea surorisa, zice mai departe
in aceea$ scrisoari; ne mai avind mosie ca sa-lu multAmescu pe dumnealui,
eu sa fiu datoru a implini mosii dumisali". Ceea ce face pe Postelniceasa
Gheorgheloae, ca fata de o asemenea fagaduinta in 1789 sa scrie ginerelui:
cAci datorie ce parintasca ce o amu ca sa o implinescu de pe izvodu ce
amu datu eu dum[itale] atara ce au adaosu raposatu fratele mieu. Caci eu
la acele atunce amu raspunsu ca nu-mi da mina sa raspundu". Cum ca Va-
sile Holban Linea in casatorie pe Catrina sau Catrinuta fata Gheglieloaei.
Postelniceasa, nu mai poate fi nici o indoiala. Deci, nu dupa tatA era din
neamul Goroveilor, ci dupa mania (Ibid. p. 311 si 277 8 n-1 VI cf. p. 38 si
spita citata Gh. Ghibanescu).
1. Caminar nu-1 gasim citat. cf. N. lorga o. c. p. 36.
2. Pentru celelalte ranguri o, c. pp. 311, 294, 281, 279 n-I VIII; 283,
n-I Vii; 279 n-1 VIII; 281 n-1 IX; 283 n-I XXI $i Uricariul" VIII p. 298.
3. T. Codrescu o. c. VI pp. 281-2; cf. N. lorga o. c. 36 Andries avea
Vladenii, otu Tinutul Sucevii". Uricariul" VI pp. 293-4; VIII p. 297-8.
4. N. lorga o. c. pp. 320-1; cf. p. 38; Iconom. C. Ciocoiu o. c. pp. 72-3.
5. lb. o. c. p. 294 n-1 XXIV.
6. Ib. o. c. p. 329.
7. lb. o. c. p. 315. Schitarea vietii Mariei si a lui loan Cananau, o dau
Intocmai dupa d-1 N. lorga o. c. pp. 36-8.
8. Poate din Cananaii originari din Dorohoiu (Ciocoiu o. c. 22).

www.dacoromanica.ro
 48

s'au nasout cu deplind credinta a unei pre-fericite uniri, cum mai

de gran", adaugind ca nu cere ban moneda", ci numai, cu pri-
vire la mostenirea unui parinte Serban Cananau, cu care nu statea
in prea bune legaturi, o iscalitura". Se jura pe insu§ viata Mar-
ghiolitai, ce o socotesc mai scumpa de cit a mea". Numai cind,
in Februar, putu a da de stire ca tatal sau s'a Invoit la casatorie,
si-mi da toata blagoslovenia" parintii Marghiolitai adaugira pe
a lor.
Inca din ziva de 12 lanuar se redactase foaia de zestre a
miresei. I se da o icoana ferecata cu argint Maica Domnului sa
fie agiutor vietii for ", o candela de argint" 50.000 de lei in locul
mosiei", alti 3,200,32 de galbeni, apoi 12 siraguri de margaritar
hurmuz, un fluture de diamant, argintarie de masa din Lipsca, un
sal de 3.000 de lei si o giubea de samur de 2.400, 12 rinduri
de straie", intre care rochie de blonda, rufArie de olanda si de
batista, ciorapi de matasa si de bumbac 1 s. a.
In 1822 o afacere de furnituri pentru oastea Turcilor, o cearta
cu creditorul Aga Tigara, II ruinara. Vaduva se lupta multa vreme
cu cele mai marl greutati pentru ca la urma, sa alba neplaceri cu
proprii sal fii : talentul lui Mihail Kogalniceanu se infatisa s'a
apere, intr'o foarte frumoasa pledoarie, ce ni s'a pastrat 2. Dupa
1840, ca vaduva, ce traia dintr'o pensie si aceea taiata pe juma-
tate de multe necazuri ?i ttmaluiri", ce avea, pans cind si Voda,.
gasindu-i clenciuri" pentru a intari o anafora, in desperare, scria
fratelui sau Spatarul Mihalache Holban : Te rog, fa bundtate $i
pornege rugdciuni la MogWm`i ai la Buda sa ponzeneascd numele
aceste, care trimet ponzelnicele sc s6 facd pi zei pi noapte, dor a'a
faci Dumnezciu mild sa scap din osdnda aceasta" 3. Copila for
Cleopatra in 1827 mostenea de la mosul ei Toader, 50 de stupi 4.
Peste 3 ani adeca de la casatoria Marghiolitai cea dintai
fiica, In 1814 Oct. 12, un oarecare din las punea la cale unirea
prinu casatorie dumnealui Sandulache Stamatinu cu alu doilea

1. Cariera sotului ei este schitata tot de N. lorga in Doc. Calimachi 11,

p. XIV cf. vol. XX, pp. 188-9, 191 si urm. 203 si urm. 211-2. (Dupa vol XXII
Studii si doc. nota 4 p. 37).
2 N. lorga o. c. XXII p. 37.
3. Ibid. p. 307.
4. lb. p. 299.

www.dacoromanica.ro
 49

Iiica a" Paharnicului Vasile Ho lban catra sfarsitul urrnatoarilor

Cislegi", insa, ca sa se faca cununia de Insus parintii fetei de-
plini vechili din partea" aceluia '
A treia fata era casatorita cu Dumitrachi Eni, care'n 16 lulie
1824, se afla la Esi; iar din rangurile boeresti pela 1838 it avea
pe acela de spatar. Pe Smaranda o Linea Vasile Mortun 2.
Banul Dimitrii Holban, despre care Savva calugarul zicea
nsi pentru fratele meu Banul Theodor, carele sd rdzdma, ca si
mine, intro acele nddejdi, cd it va cduta la boale si it va sprijini
la nevoi, ca pe unul ce din copildre 1 -au miluit si i-au fdcut danie
ace mai build mosie din cele ce au avut; lard dumnealui, dupe"
ce an apucat daniia la mind, Wats avut grijd, nici milostivire
de a-I sluji si a-I cduta la boald" §i inbolnavindu-se si cumnatd-
vie Pdhdrniciasa Ecaterina, maica dumisale, asOmene nici o dato-
rie fiiascd si purtare de grijd n'au avut" amindoi rdmiind pe
minile slugilor" pand cindcumnatd- me s'au si savOrsit, nefiind nici
unul din fii dumisali" §i nici la moarte unchiului sdu n'au fost !"3.
Negresit ca acesta este acelas Dimitrie Holban vel ban, pe
care'l gAsim iscalit in hrisovul lui Ion Sandu Sturza din 14 Au-
gust 1823, prin care scuteste de dari pe inaltul cler si boeri, care
m2ru:nitas e Cara zdlogindu-s un singur gol pamint" adica mo-
siile uncle zac ciolanele strdmosilor" §i nau ridicat bani cu greli
dobinzi din strdini" pentru a scapa patria din starea ticaloasa
in care o aruncase grecii cu eteria for din 1821 4.
Mihai5 sau Mihalache6 Inca era unul din fiii lui Vasile Holban7. Cu
ranguri boeresti it intilnim ca stolnic8; iar mai tirziu caminar9si spataro.
1. N. lorga o. c. p. 291.
2. CI. N. lorga pp. 295, 293 Spataru EnutA" p. 305 nr. XXXIX; pp.
273-4 nr. III; Sever de Zota in Arh. gen. II, p. 269; Gh. Ghibanescu o. c.
3. N. lorga p. 225 L'am vazut depArtat si farA nici o rivnA, atit pen.
tru pgrintii sal, cum si pentru mosii dumisali" p. 223.
4. N. lorga in Hurmuzaki" vol. X (1763-1844) pp. 581-83 (37).
5. N. lorga o. c. XXII p. 329.
6. Ibid. pp. 220, 294-5, 299 passim_.
7. lb. pp. 294-5.
8. T. Codrescu Uricarul" VIII p. 9.
9. N. lorga o. c. p. 319, 329, 303; Acta bis. Banu din Iasi, cond. fined.
din 1799 Mart. 25 p. 28; Bis. cu averi proprii" III p. 27.
10. N. lorga o C. p. 308; iar in 1828 II intilnim 5i boeriu hotarnic"
(Ibid. p. 300); Bis. cu averil proprii III p. 24; E[rbiceanul C. Buciumul romin"
an. II p. 93; I pp. 521-22; Dig. geogr. al Rom." II p. 266, I. Bogdan Doc.
lui $tefan cel Mare" I p. 49.
C, BOBULESCU
Neamul Flothanebtor; eps. Gherasim Clipa Barbovschi si arhim. Sofronte Barbovschi" 4

www.dacoromanica.ro
 50

Era casatorit cu Soltana ', care avea obiceiul de a trimite

soacrei Paharniceset Catrina ravas", ca sa afla sanatoasa."2.
In 1818 pe Mihalache il gasim rinduit ispravnic in locul
Paharnicului Stere vi prin urmare vi in locul tatalui sau 3. La 1828
tinea socoteala banilor, ce a luat dela casa rAposatului fratelui"
sau '; iar dupa moartea mosului sau Toader Holban, it vedem
pintre clironomi purtind grija bunurilor ramase dela unchii sai,
Toader, Ilie 5 vi Banul Damian Holban. Acesta din urma dupa
cum am vazut, printr'o deosebita diiata cu data de 1830 Fevruar
12, 1-a lasat deplin clironom vi epitrop si deplin stapin" al in-
tregii lui averi, nu numai pentru, ca-i era nepot de var primar",
dar era socotit de mosul sau vi ca un om cu frica lui Dumnezeu" 6.
Deci dumnealui Spatarul Mihalache Holban, din mosia Buda
de sus, pe linga ca mai erau vi alti propietari vi partasi in ea"
dar vi el Is avea partea sa razasasca". Apoi pe linga mosiile Bu-
da-de-gios, Mihorenii vi altele. Satul Buda pe vremea aceasta la
biserica avea doi preoti, doi dascali, iar in sat cinci nevolnici, opt
vadane, opt slujbasi volnici, cu un numar de 56 locuitori. Calinestii
din ocolul Berhometele, incA era o movie a dumisale, care de ase-
menea avea sat cu o biserica, un preot, doi dascali, Cindestii, Tal-
pa, Lozna vi altele. Dupa cum vedem, Spatarul Mihalache dintre
Holbanesti era poate cel mai cuprins...
l'e la 1840 era inca'n vieata 7. Avea vi cuconi" din
care cunoastem pe lorgu *i Grigore din actul de impartala
dela 1863 8. 5ederea ii era la Buda, unde primea scrisori de mul-
tumiri dela sora-sa Maria Cananau pentru bani trimisi vi imparta-
sindu-i, ca unui iubit fratior" §i toate supararile sale 8.
Mai stim, ca Mihalache, al cArui neam stapinise satele
Molnita, Strointii vi Urvicolesa, avea originalul cu pecete a unui
document dela $tefan cel Mare 1°.
1. N. lorga o. c. pp. 301; 295.
2. Ibid. p. 295.
3. lb. p. 382.
4. lb. p. 329.
5. lb. pp. 299. 329.
6. Bis. cu averi proprii" Ill p. 27.
7. N. lorga o. c. p. 308 si nota 3; Elrbiceanu] C. in Buciumul rotate`
ed. T. Codrescu an. 1 Notili despre mosiile din Moldova" p. 521.
8. N. lorga o. c. pp. 301-6; 307; Bis. cu averi proprii" Ill p. 24.
9. N. lorga o. c. p. 307.
10. Doc, din 12 August 1461 1 Bogdan Doc. lu Stefan cel Mare" I. p. 49.

www.dacoromanica.ro
 51

Banul Toader sau Teodor Ho lban.

Andries cit timp a stat la Constantinopol Badita Vasili si
Badea Theodor" i-au purtat grija lucrurilor $i a mosiilor lui 1.
A avut o buns bucata de vreme boeria de pitar 2, apoi pe
acea de medelnicer3 $i a incheiat-o cu aceea de Ban'. Lui i se
datoreste zidirea bisericii de piatre cu hramul Adormirei Maicii
Domjiului din Buda Mare facuta din niste bani imprumutati de
tate lui Gheorghe Bacalu si pe care i-a ridicat el si cu frate-sau
Stefan in acest scop5. Inscripfia sapata in slovele vremei si pusa
sus la pridvor ne vorbeste: Aceastci sf. bisericci din satul Buda,
ce sa preiznuege Adormirea prea sfentei Neisccitoarei de D-zeu, e
fcicuta din temelie pad ce am sciva r#t-o cu a mea cheltuialci de
mine T. Holban biv. vet. pitar, insci pi cu trisitele (?) ce mi-au Id-
sat tatcil meu the Holban biv-vel-pitar, cum pi prin silin(a pi aju-
torul badelui Vasile frate mai mare biv-vet-jignicer, i a d-sale
fratelui Andrei biv-vel-stolnic, silin(a 5i ajutorul ; incepindu-se luc-
rul zidirei la leat 1793 5i s'au sfin!it la anul 1794 Septemvr'e".
In 1820 purta corespondenta cu Stefan Gherghel, ruda sa pen-
tru hrisovul de stapinire cerut dela Domnie si-i intrebat, dacd vo-
este, si el ca actul, sa fie facut cu stove de our ", ceeace ar cre-
ste cheltuiala. In 1825 Mart 3 i$ face diiata prin care lasa Ma-
riei Cananau 500 lei, incredintati in mina caminarului Mihalachi
si 50 de stupi; iar alti 50 fiicei acestia, Cleopatrei, care trebuia a
fi ridicafi dela Vladeni de pe jijia".
Ar mai fi trait $i dupa aceasta, daca fiind bolnav vcizcind
pe [Pdharniceasa Ecaterinacumnata-saj moarta in :casci, nefiind
nimene sa caute pentru acele de trebuinte, nu ar fi fost silit, sa
se scoale din patul durerii, sei nevoe cu intimpinare[af acelor spre
ingropare, carele din ace osteniala, rdcind l-au intdrit boala 5i au
1. N. lorga o. c. p. 281.
2. Ibid. p. 293; Gh. Ghibanescu Fam. Rdgante p. 269.
3. lb. o. c. p. 269.
4. N. lorga o. c. p. 321.
5. Ibid. pp. 320-21.
6. Data de 1794 se observa si pe usa bisericii dela intrare (tconom
C. Ciocoiu o. c. p. 72.
7. N. forge o. c. p. 293.
8. Ibid. p. 299.

www.dacoromanica.ro
 - 52 -
zacut pan dupd Pasti, cind s'au si scivarsit" 1, in 18272, amarit de
nerecunostinta nepotului sau, Banul Dimitrie. A fost inmormintat
alAturea de frate-sau Badea Vasile, in pridvorul bisericii Adormirea
din Buda Mares.
Ilie Ho lban, numit in copilarie flies 4.
A ispravit-o cu titlul de boerie de ban 6; dupd ce fusese o
bucata de vreme clucer6, cind desigur ca-1 preocupa reparatia bi-
sericii sf. Gheorghe din Herta facutA de tatal sau7. Statea la mosia
sa Sinihau pentru care-s cerea hrisovul la 1820 nca sa sa pea
cu slove de aur8 ", insA a vindut-o fratelui sAu Stefan.
Femeia lui se numea Catrina9. In 1824 Februar 20, I face
diata19; iar in Mart 26 acelas an moare", fiind Ingropat la bise-
rica Banului din Iasi, careia fratele sAu cAlugOrul Savva, ii lasA $i
un legat pentru pomenire si desgropare la sapte ani12,
Printre clironomii, lui aflam pe CAminareasa Elenco Rasti st,
pe Mortunesti13, care la 1825 desigur, ca $i ei erau in judecata.
cu Stefan-Savva $i altii".
Stefan Holban numit in copilarie Stefanica sau Ste-
fanachi "; iar in calugarie Savva".
Cu boeria a ajuns numai panA la clucerie".
In 1798 cumparA mosia Mogosastii la sultan-mezat" in pret
1. N. lorga o. c. p. 225.
2. Ibid. pp. 329, 272.
3. lconom. C. Ciocoiu o. c. p. 72-3
4. N. lorga p. 274.
5. Ibid. pp. 215, 293.
6. lb p. 279.
7. Marele dictionar geografic at Romtnieia III p. 706; Icon. C. Cio-
coiu o. c. p. 17.
8. N. lorga p. 293 pentru vinderea mosiei Sinihau p. 214.
9. Ibid. p. p. 290-96.
10. lb. p. 215.
11. lb. p. 217.
12. Acta bis. Banu din Iasi Condica fined. din 1799 Mart 25 p. 28..
13. N. Iorga o. c. pp. 324, 223, 297.
14. T. Codrescu o. c. VI p. 328.
15. N. Iorga o. c pp. 274-79.
16. Ibid. pp. 213. 302, 321-22.
17. lb. p. 213.

www.dacoromanica.ro
 -- 53
de 14050 lei dela Paharnicul Mateiu Costachil. Mai avea cinci
parti din Pi lipauti, movie patintasca2, care avea cloud biserici3; iar
o bucatA din poenile lui Talpa, pentru care'n 1825, insArcind pe
Caminarul Asachi de a le ridica plan topograficesc"4. Tot in a-
celas an Septemvri 30, cumpara Sinihaul dela Comisoaia Ecaterina
Conachio.
11 mai vedem, ca tine socoteala vi de cele ce au rAmas in
partea lui peste cele al-Mate in diiata. Adeca zice el intre not fra.
Iii fiindcd sa pusdsi pre( la toati lucrurile $i cini, ci au volt, aceia
nu luat". Zarafuri, nu in minti de amu luat, di n'am luat, si de
of fi luat, de argint n'au fost; o parechi de mcitanuta de cheh-
rimbar" §i cit am mincat in doi ani", cind am Ozut in casa
parintasca din patina pane ci era, dinpreund cu raposatu frati"
meu Ilie $i cu doi, trii oameni ce a avut el lingd dinsul6.
Se spune de Stefan Holban, ca desi boer avind multe pro-
pietati numindu-le averile mele"7, totus era dedat vietii celibatare,
ocupindu-se cu exploatarea pAminturilor sale vi cu Intinsa apicul-
tura. Avea multe §i mari prisaci chiar vi pe mosii strdine8. Cu
asa preocupare, avutul sou cagigat" prin multe ostenele st su-
dori in viata", crestea, vrista inainta vi aplicarea cAtre viata ca-
lugareasca sporea. Eu viata mezice elam petrecut singuraticd,
neavind insofire, ca sa nasc fie"). Cind era Inca mirean, alese
frumoasa pozitie intro infundatura a dealurilor spre Mihoreni vi
Culiceni §i-§ pune in gind de a zidi aici pe mosia sa Mogosastii
o manAstire, dela care s'a tras vi numele.
Inscriptia dela intrare in pridvorul de sticla de deasupra usii
bisericii ne vorbeste:

1. lb. p. 163. Din Condica liuzilor pe 1803" vedem, cA Esitii din Mol-
nita erau ai Cluc. Stefan Holban Uricarul VIII pp. 297-8 Marele dicf. geogr.
al Rom. 1,, p. 376; Ciocoiu o. c. p. 76.
2. N. lorga Doc. fam. Callimachi" I p. 453, n-I 82.
3. Ibid. o. c. XXII p. 214; lconom. C. Ciocoiu pp. 66-7.
4. N. lorga o. c. pp. 295, 321.
5. T. Codrescu Uricarul" VI p. 327; cf. N. lOrga o. c. p. 39.
6. Ibid. o. c. pp. 319-320.
7. Ibid. p. 213.
8. Marele diet. geogr. al Rom. 1V p. 377.
9. N. lorga p. 213.
10. Ibid. p. 214.

www.dacoromanica.ro
 -- 54
La leaf 1818, aceasta sf. bisericd din Mogo$4ti, unde se
prdznueste si sd cinsteste hramul Nagerei Maicei, D[omnului] este
facuta si ispreiviki din temelie de mine Savva Holbanmonah, fiul
rdposatului peirintelui meu Ilie Holbanpitar, care sdvdrsindu-sd
cu ajutorul Maicei D[omnului] si cu toate cheltuelile si osteneala
mea, prin ajutorul si a fratelui fiie Holban vet ban spre veciaica
pomenire si a familiei n2ele.
Sfintitd de mitropolitul Veniamin Costachi la 1825 luniu 21".
Se vede deci, ca la aceasta biserica, s'a lucrat mai multi ani
si s'a sfintit in anul in care si Stefan se calugAri, numindu-se ca-
lugarul Savva2 si devenind conducdtorul mAndstirii, de el cladita,
pe care o inzestra cu tot ce mostenise si cumparase; cu Base parli
din mosia Pilipdutil, cu giumdtate din satul Hilisau5; trei parti si
a zacea parte din Sinihau" cumparata dela Ilie in 1824'; Epurenii
si Mogosastii; cu 587 stupi, cu 69 vite; apoi proectind clopotnitd
din nou, chilii noud, bolnitd, cisme; iar satul de l'ingci mandstiri
sa sd muti la alt loc mai cu depdrtarib" potrivit cu datinile si pra-
vila calugareascd.
Tot in acest an, cind sfinfise biserica si intrase in monahism,
el face si o diiatd" pe care mai tirziu dupd cum vom vedea o pre-
schimba. Ceeace ce ne face a crede, ca la toate aceste it va fi
impins si slabiciunea bdtrinetelor. S'apoi ca o prevenire poate chiar
purtarea nepotu-sou Banul Dimitrie Holban in care pusese oare-
care nadejdi, adecd de a Indeplini toate cele lasate prin diiata si
vazind, ca nu numai ca nu a ingrijit de parintii sai la board, dar
nici la moarte mdica-sa, nici la moarte unchiului sou n'au fost!",o,
1-a Ideterminat de as schimba gindurile.
Drept aceia, vdzutd fiindu-i" §i ace fora de Indoiald vi-
clenire a credinfei sale, altre mine" uneltind numai ca un Were-
1. Icon. C. Ciocoiu o. c. p. 74; citirea ei o dam sub toata rezerva.
2. N. lorga o. c. p. 302; 213.
3. Ibid. p. 302; Acta bis. Banu din Iasi, cond. fined. 1799 Mart 25 p. 28 v.
4. N. lorga, p. 214.
5. Ibid. 39 pentru *ilisau T. Codrescu o. c. VIII p. 10.
6. Ciocoiu o. c. p. 69.
7. N. lorga pp. 214-15.
8. Ibid. p 330
9. lb. p. 223. cf. Marele diet. geogr. al Rom.
10. N. lorga p. 225.

www.dacoromanica.ro
 55

sat, spre a nu da din parte sa analogon cuviincios, au $i tacut

'Med, lasindu-ma rcizamat numai pe amdgitcarele maguliri, pinta
ccind, la Main 10, au venit Comisul Vasili Codrescu, ispravnic de
aprozi $i a vorniciei de obVie, ca sa indeplineascd arcitatii $asdzect
mii lei dela mine $i dela fratele mien, carele zapciu an $dzut cu
doi aprozi trei luni de zile spre implinire banilor, faccindu-mi in
toate zilele nesuferite supardri $i galcevi, invdtcind pe aprod sa se
tie de mine $i set zapcittiasca de bani, pcind can I $i la biserica,
mergand, cu defilimari $i cu ocdri nid silie $i nepotul mien la
ace[a]sta, nu poate sa zica, ca n'au glut". $i dad cu alta nu
ar fi putut da agiutor, apoi macar cu a noastre atnaneturi sa fie
alergat, cu care, pcind la o vreme gdisand bani cu imprumutare,
ar fi putut a ne scdpa de ace sallied' nevoae $i suparare, care in
viata me nu mi s'au intanzplat" t.
El diiata cu adevaratele-i ultimi dorinti s'o alcatueste pe vre-
mea ocupatiei rusesti adeca Intre 1828-1834, de oarece la urma,
inchee ca aceastd sfintita inchiza$luire cu plinire[aJ hotaririlor
mele, pe lingo blcistdmul ce pun, protestuesc $i cu numele NO' ra-
tului*, care din alegere" va fi steipinitor acestui pamint" este da-
tor a da same, ca nici odinioard nimicci sa sa straniute din acea-
std a me diiatd2" $1 fiindca'n ea is arata dorinta de a stramuta
oasele fratelui sou Hie dela biserica Banului din Iasi, mort in 1824
Mart 26, deci la sapte ani3, care Inca nu se implinisera, urmeaza
ca diiata s'a alcatuit-o inainte de 1831.
Prin aceasta diiata el hotaraste, ca monastire[a] intru cinste
$i pro' znuire Na$ter,i Prea sfintei de Dumnezeu Ndscatoarei $1
pururea fecioarei Mariei" zidita pe mosia lui Mogosastii, cumparata
pe drepti banii lui a hotardt sa ramcie monastire pentru petrecere
de parinti cdlugdri" §i ca cu toate ale ei o inching" $i o afie-
tosege, cu aceasta diiata sfintei mitropolii Moldaviei, ca unei maice
a tuturor monastirilor $i beserecelor din aceasta (ard" de a fi cir-
muita dupre randuiala ce se paze$te pe la monastirile cele regu-
late cu parinti ccilugdri".
1. N. lorga, p. 224.
*. Ca pe vremea ocupatiilor rusesti la facerea dietilor se avea in ye-.
derea noua stapinire (vezi, C. Bobulescu Banal Tanaso Gosan" Bucurestl
1928- p. 63).
2. N. lorga p. 227.
3. Ibid. 219.

www.dacoromanica.ro
 56

Deci sf. mitropolie va fi datoare a rAndui igumeni din pd-

rintii soborului acestiesi monastiri" ;,si numai and, nu sa va gAsi
din soborul monastirii, atunce va randui igumen din moraslirile
cele cu reguld dela munte care se va socoti de cuviintd, ca sa fie
chip si pita fratilor".
Rinduiala sa se urmeze dupa bisericescul ostav si dupd
cum se urmiazd in sfintele monastiri Niamtul si Sacul".
La toate imparatestele praznice sa se savarsasca privighiere"
cu cuviincioasile colivi, utrine, in vremia ei, asamene, si ciasuri-
le, cu liturghiia" cum si vecerniia, facandu-sa si esiriie, litii in
pridvor pentru pomenire[a] ctitorilor, dupA utrine si dupd vecer-
nie in toate zilile, lard Vineri sara panahidci, cu coliva pentru cti-
tori Intacmai dupd rdnduiala tipicului"i. $i nu se vor savIrsi toa-
te acestea cAnd vor fi praznuirele praznicilor imparatesti si a sfin-
tilor cu polieleu sl cu slavoslovii, intru care praznice sa se savar-
sasca panaghie, cu colivA la trapeza" si cu toata cuviincioasa
mangdere la trapezA pdrintilor".
De ziva praznicului sfintei mandstiri dupd ce de toata noap-
te cu sobor privighiere se va face, a doua zi dupa praznicul ma-
nastirii" asAmene cu sobor, panahidA pentru ctitori facAndu-sa,
Lards la trapezA sa se urmeze toata cuviincioasa mAngdere *ju-
nior, cum si tuturor celor ce vor fi adunati pentru pomenire[a]
fericitilor ctitori".
SA se savarsasca in toate zilele de peste an bisericeasca
pravild" adecA in vreme proscomedii, acatistul Maicei Domnului
cum si Duminica dimineatd iaras sa se scivar,gacti acatistul Dom-
nului. Asamene, iards Duminica sara, dupa vecernie sa sci savor-
,sascd paraclisul Maicei Domnului, dupd toata cuviincioasa ran-
duiald, insd intru acele zile and nu sant privighieri".
In sfAntul si marele post in toate zilile, sa sa savarsasca li-
turghiia ce mai nainte sfintita, afard de zilele" in care nu se sa-
varseste dupd a tipicului hotardre" ziva mortii lui, cum si a fra-
telui sau Hie dela 26 Mart sa se savarsasca, liturghie, panahida cu
1. Pentru mintuirea sufletului", cA'n traditia bisericii noastre, era ca
searasti se facAparastas cu coliva Si bciuturcla sau panahicll tar diminea-
ta sfinta liturghie cu cotivc1", vezi *VII Doc. lui Stefan eel Mare" vol.1 1. Bog-
dan. p. 102 precum §i toate octoicele mari Si panahidele ui tipicile biserici
noastre.

www.dacoromanica.ro
 57

sobor si la trapeza mangaere parintilor $i Ia toti cei ce se vor a-

duna". Soborul tuturor parintilor manastirei sA fie din treizeci de
parinti.
Proestosul manastirei va purta grija, ca'n biserica sA fie ne-
lipsit faclioare de ciard, ce sA zic butucei si alte luminari mici de
ciard pentru cetire", pentru sfesnicile mici la acathisturi, vAhoduri
si litii cum $i in pridvorul besericii" pentru serafim, sfantul pre-
sto! §i sfantul jartvelnic". Se vor aprinde toate candelile" in Du-
ininici in zilele praznicilor, cat $i in sarbAtori mart Ai mici, dela
polonosnita si panA Ia sfarsitul sfintei Iiturghii ", la iconostas, la
icoana hramului $1 la sfantul pristol, O. fie aprinse de a purure,
faro curmare zioa si noapte" §i osabit alte cloud caridile din casa
igumeneasar.
Dan' candva s'ar intAmpla (de care Dumnezeu sA feriasca)
a sa lua averile monastiresti si ale sfintelor scaune de cAtrA vreo
politiceasca stapanire, atunce toate aceste de mine afierosite sfintei
monastiri", sä se intoarca la niamurile mele, adecA la nepotul mieu
Mihalache Holban biv vel caminar $i la mostenitorii acestue, carii
sA fie indatoriti a urma $i a da, toate acele ce randuesc".
Sarandarile cum si alte cetiri, sä fie a parintilor slujitori,
insa facandu-sa cutie sA sA stranga la un loc, fiind cutiia pecetlui-
-tA cu pecetia monastirii Ai la rasa luni, despecetluind-o, rindui-
-tut igumen, impreuna cu dot parinti cei mai ales a soborului, sA
sa impArtascd dupA cuviinta".
La sfirsitul vietii lui, sa i se facd cuviincioasa grija $i in-
gropare cu arhiereu" dAndu-sA si cincizeci sarandare pela bisericile
din tinutul acesta a Hertei $i pe Ia unile de prinprejar, facandu-
mi-sä $i mesile cuviincioase, cu toata indestulare, eat parintilor la
trapeza, cum §i a celor pe din afarA mireni, carii sA vor aduna".
La 7 ani dupd raposare me, cu voia si blagoslovenia preo-
-sfintitului prin arhiereu cu sobor, slujandu-sä sa mi sä facd dez-
gropare sf dezlegare prin arhiereu, cu sobor, slujAndu-sd si fAcan-
du-sd iarAs masd cu toatA indestulare[a]" impartandu-sa alte cin-
cizAci sarandare pentru mAngaerea sufletului mieu".
Biserica de lemn, ce iaste veche la Mogoscisti, sa sa pazascd
a nu sa strica, ce sa sa meremetisasca sau set sei si prefacd, cdnd
va cere trebuinfa" si sd fie in veci biserica de mir, dupd cum
:taste si acum".

www.dacoromanica.ro
 5S

SA fie bolnitA pentru pArintii ce vor fi bolnavi, cum si pen-

tru alti strAini, de nu sa va savArsi In vreme cat eu voiu trai, dupa
a me rAposare negresit sa sA faca". SA se tie si un doftor, cu o
spitArie de casa".
Poarta si clopotnita de piatra pe poarta, cu materiile ce sant-
stranse de mine, iaras sa sä faca, dacd eu insumi nu voiu apuca
a o savarsi" '
Si probabil ca'n prima diiata prevedea, ca bolnita sa aiba
15 paturi, doctorul sä fie invatat, avand toate cerute de stiinta si
reguld", cum sä se urmeze cu bisericile de pe toate propietatile
sale" si cum set se Intrefind o scoalei la care sd se deprinzci co-
piii satenilor cu lumina invii(dturei" 2. Acestei scoli insa de cintari
bisericesti 3 i se fixaza si locul, unde a fost. In partea de nord,
alipite de turnul clopotnifei se aflau trei oddi, unde ,cedea profeso-
rul monah, cu coula de Cintciri bisericqti" 4.
Cu toata supararea venita din partea nepotului sau Dimitrie,
care de almintrelea I-a si hotarit de a face o alta diiata, socotind
pe cea dintai dela 1825 Septemvri 19, rasuflata si lard lucrare"5,
Savva monahul totus purta de aproape grija la tot ce atingea cre-
dinta si evlavia sa.
Asa biserica parohiala din Sinihau, cu hramul sf. Nicolae,
zidira din peatra si carAmida cu o grosime de aproape doi metri,
ii da fiinta el, in 1831, dupa cum ne indica data dela intrare
insotita de initialele S. S." adica Sava-shimonahu". Jar intre
1831-34 facea sä se inalte biserica cu hramul Adormirei Maicei
Domnului, din comuna Lunca-Pilipauti, ridicata pand la feresti
de peatra si continuatA cu caramida. Sfintirea acestia o savirsea ar-
hiereul Atanasie Selvestru, neuitind a pune la proscomidie un po-
melnic ctitoricesc
De aici dela Mogosastt purta grijile cele cuvenite, dupd moar-
tea fratelui sau the, ingropat la biserica Banului din Iasi, a cArui

1. N. lorga, pp. 213-227.

2. Marele dictionar geografic al Rominiei" IV p 377
3. Icon. C. Ciocoiu o. c. p. 75.
4. Ibid.
5. N. lorga, p. 226.
6. Ciocoiu o. c. p. 69.
7. Ibid. p. 66.

www.dacoromanica.ro
 59

oase la inplinirea sorocului de §apte ani, nadajduia, sä le stramute

in noua lui ctitoriel. Deci prin nepotii, care erau statorniciti in acest
oral se trimeteau si se dadeau cuvenitii bani bisericii, trecindu-se
cu acest prilej urmatoarele insemnari in condica.
S'au dat prin mine cdmilna. ru Mihai Ho lban de Mini mo-
pl meu s[fintia sa] pdrintele Sava Ho lban, prin mina s[fintiei
sale] parintelui Atanas [Herescu] duh[oJv[nicJ dela biscirica Banului,
pentru sufletul rap[o sfalt[uluil mos llri Holban ci an fost ingro-
pat la ac[iJasta biserica si pentru ne[a]nurrile sale a viilor si a
raposatilor eland acum ci scrisoare, ci au Pent tnosul men, avand
a lua acegi bani pe tot antil dela s[fanta] m[anastire] Mogos4ti.
M. Ho lban caminar [1]833 Mai 24.
Pomelnic.
Vii.
Savva monahul, Zmaranda si fii for Sande"
loan, Marie" Mihai, Soltana" Gheorghe, Elena" Costae--
din, Marie" ,,Manoil, Alecsandru, Niculai, Marie, Elena".
Marti.
Toader, Parascheva, Stefan, Parascheva, Ilie, Nastascie, 'lie,
Andrii, Gheorghi, Marie, Vase! le, Ecaterina, Teodor, Andrei, Ma-
rie, loan, Dimitrii, Vasa le, Anita, loan, Marie, Costandin, rigor!,
Elena, Zoita, Balasa,Damian, Elenaci tot neamul for cel p fa] s
250 lei s'au dat la bisarica Banului prin mini clucer lorda-
chi Holban, ce de cdtrd sfin(ie sa parintele Sava Holban egumen
manastiri Mogos4tii, au rinduit a s da pentru sufle[tele] nia-
murilor sfitztii sale a vielor si a mortcilor, ce prin dieatia] !asp,
cari bani, i-am dat In mina sfintii sali pcirintelui Atanas dela
ac[iJasta bisaricci a Barnard pi am primit ci seinet.
lordachi Holbanclucer [1]834 luni 3".
Punindu-s in gind monahul Sava, de a cladi biserica de
peatra si-n Hilisau pentru care strinsese si materialul necesar, caci
din satul acestade-o fi numai adevarata insemnarea pe care o
avem la indamina,ca biserica, filiala sf. Voevozi din catunele,
Rusi, Ciomartan, Corpaci si Badragi e construita de lemn de birne
1. N. lorga p. 219.
2. Acta bis. Banului din 10, cond. fined. cit.
3. Ibid.

www.dacoromanica.ro
 60

aausci dela Hilisdu de proprietarul Emaniol Ciomcirtan in 1801"

it surprinde moartea in dricul verei anului 1835 si MCA a fi ince-
put zidirea clopotnitii manAstirii, proectata grin diiata sa. Monahul
Sava, prohodit dupd toate orinduelile monahilor, a fost ingropat,
cum treci din pridvorul bisericii din Mogosasti, Intr'un coridor de
carAmida, in care in etacul al doilea se aflA mormintul ctitorului,
pe a carui peatrA se poate citi:
Sub aceastd peatrd, zace trupul adormitului smeritului ro-
bului lui D-zeu Sava shimonahu Holban, ctitorul si intemeetorul
acestui local, la care s'a si ingropat, care se numeste Mogosasti,
pe care D-zeule odihneste'l cu dreptii -Mtn: impcirciria la pe ctitorul.
Cetitorul sd zicci: D-zeu sd -1 erte si sd fie vecinica lui pomenire.
1835 lul. 29"9.
In vremea aceasta, pari Mil, ce se aflau la manAstire, erau
in numar de 13, adica; un duhovnic, un eclisiarh, doi bucatari,
un cetet, un chelar, un tipicar, iar al fratilor de 6, din care o sa-
ma brat-Ian si potcapari 3. Ca egumen indata dupA moartea ctito-
rului, va fi fost un oarecare Visarion, care iscalea Visarion-arhi-
mandrit, egumen manfdstiriiI" Mogosasti. lar Mihalache Holban,
fiind lAsat ca clironom si epitrop al averii rAmase pe urma lui
Sava, desigur ca lua intelegere cu noul staret in acelas an 1835 prin
Noemvri, pentru zidirea bisericii de peatrd la Hilisciu,cu materiia"
ce era adunatd si cu ceia ce" mai trebuia3. Apoi legatul de 250
lei pentru bisarica Banului din Iasi se da. abea'n April anul ur-
rnator de carre epitropul s[fintec] m[dndstiriJ Mogcisesti pe anul
treed 1835" adeca de catre cAminarul Mihalachi Holban, in mina
parintelui sachelar
In 1836 Noemvri 30, legatul era achitat tot de Mihalache
Holban, iscalind insa pentru el Visarion arhimandrit, egumen
.mcinidstirity"
M. Holban rAmas In locul unchiului sat' Sava, ca ingrijitor

1. Ciocoiu p. 61.
2. Ciocoiu p. 74.
3. N. lorga p. 331.
4. Acta bis. Banului din 14, cond. cit.
5. N. lorga. p. 330.
6. Acta his. Banului, cond. cit.
7. Ibid.

www.dacoromanica.ro
 61

al manastirii Mogo§4ti, cauta sa mai facA unile imbunatatiri md-

nAstirii, procurindu-i din argintArii trebuitoare sf. slujbe, din care
unile au data de 1838, purtind §i numele de famile, Holban i.
Ca staret at manastirii dupa Visarion pare a fi urmat, arhi-
mandritul Atanasie, devenit in urma arhiereul Atanasie Sevastias2..
Catre 1849 pe Mihalache II preocupau mai multe imbuna-
tatiri, pe care voia sä le faca atit manastirii, ca un epitrop, ce era,
dar §i facerea din nou a unei biserici din Hi1i0u, dui:0 cum ne
probeaza urmatoarea cerere, indreptata cAtre mitropolit.
Preasfin(ite Stapone ,
Supt iscalitul epitropul averilor sfin. monastiri Mogotit
voind a zidi din nou bisericd de piatrd in numili sfintilor mai
marl Voivozi Mihaiu i Gavriil la mWe Hili4u taut Dorohoiu
proprieta a zdsdi mon PAU] r[i ], rog sa binevoit preosfin(de voastal
a da blagoslovenii sfinfaii sali iconomului Teodor protciereul de
(dnut spre a sa scivar§i dumnezeegili rugaciuni la incepire zidirii
timilii".
Loctiitorul de Mitropolit Filaret Apamias, pune rezolutia la
16 Septemvri 1850 Se sd scrie protoier. de Dorohoi iconomul Teo-
dor, ca sa indeplineascci cereria dum[nealuiJ boeriului potrivit cu
regula bisericeascd"
La 20 Sept. se scria protoiereului Teodor 3.
Pana sa se ispraveasca aceasta hisericA de zidit, care se in-
cepe cu mult mai tirziu, clopotnita manastirii era gata, dupa cum
ne probeaza inscriptia pusa in partea de rdsarit: Fondatti de fe-
ricitul intru pomenire M. Holban in anul 1851 Sept. 1 "4.
Noul laca§ din Hilkau, cu hramul sf. Voivozi, era gata abea'n
1855, dupa cum ne spune inscriptia dela intrare:
Aceasta sf. biserica, la care se cinstqte i sd praznueple
hramul sf. mlaij m[arilor] Voivozi, din satul Hiligu, proprieta sf.
monastiri, prin stdruinfa a sub iscalitului epitrop, care s'a inceput la
1853 i s'a sevar$it la 1855 M. Holbanspatar"5.
In afarA de aceasta tot M. Holban se ingrijeVe tot pentru
1. Ciocoiu p. 75.
2. Ibid. p. 74; Marele dicf. geogr. al Rom. IV p. 377.
3. Arhiva sf. mitropolii din la#, dos. nr. 392 pe 1846.
4. Ciocoiu p. 75.
5. Ibid. 20.

www.dacoromanica.ro
 62

acest sf. lacas de a avea o evanghelie legata in argint, sf. potir;

iar pe disc a pus sä se Fcrie: S'a tacut de Mihdl Holban epitrop
sf. in[anasti]ri Mogosesti 1a, biserica din Hiliseu 1855 Mai 10 "'.
Dispozijiile testamentare lasate de monahul Sava s'au inde-
plinit multi ani dupd moartea lui, dindu-se regulat Ia Mitropolia
din Iasi seams de administratia manastirei Mogosasti pins la
anul 1859.
Murind Spatarul Mihalache Holban, mostenitorii lui, Iorgu si
Grigore Holban, un timp luara in arena mosiile manastirei, apoi
in prevederea legei de secularizare, pusera stapinire absolutA pe
acele mosii.
Ministerul, bazindu-se pe testamentul rAposatului, pe legea
secularizarei din 1859 si 1863 si pe art. 760 din codul Calimah,
reclama la 20 Julie 1867 asupra lui Gr. M. Holban ca sa dea in
primirea statului mAnastirea Mogosasti cu toate bunurile venite ei
dela raposatul monah Sava Holban si la 29 Aprilie 1868, avoca-
*tut statului a suslinut inaintea tribunalului din Dorohoiu, ca Grig. M.
Holban stapaneste in baza clauzei din testamentul recunoscut de gu-
vern prin hrisovul domnesc din 26 Aprilie 1847. El, combatind aplica-
rea acestei clauze, ceru restituirea totalei averi care stat si tot oda-
ta a-1 obliga sa dea socoteala de administratia ei dela 1859 pinA Ia
predare. Gr. M. Holban totus recurgind la autoritatile superioare
si cistigind hotarirea dupA dorintA, mai apoi imparti averea cu
fratii si surorlle sale si astfel se risipi gindul unui om, care a do-
rit, ca'n urma sa sa'n floreasca o mAnastire, sustinutA prin munca
si averea sae.

Pe Grigore Holban, la expozitia dela Frumoasa din Iasi, in Sept.

1865, II vedem ca expune grin din anus cured de pe rnoia sa
Ccilinesti plasa Berhometele jud. Dorohoi"3.

In 1820 Julie 5, Domnitorul dind hrisov de privilegiu" Hol-

banestilor, adecA pentru Dimitre, Teodor, Vasili, Iordachi, Costan-
'din, Nicolaiu, Ilie, Costachi si Costandin, Gheorghi", cari s'au

1. lb.
2. Marele dirt. geogr. al Rom. IV pp. 377-8.
3. 1. lonescu Catalogu officiate lassii 1865 p. 52.

www.dacoromanica.ro
 63

aflat ca's adevarate arutorile lor, ccY starea neamurilor for este de
boer din vechiu cunoscutcl, si ca toate neamurile for se afla in
rcinduialei boereasar, nu le trece cu vederea rugarnintea i gAseVe
cu cale de a li sti tntdri" i de catre el cuprinderea acestii pri-
vilegiu" sci alba si toatci ocrotirefa] despre once dare, havale sau
angarie pcimanteasca" '.

1. Anexa. XLVIII; Paharnicul Constantin Sion Arhondologia Moldovei"

lasi 1892, p. 406.

www.dacoromanica.ro
DOLIA CHIPURI BISERICESTI

www.dacoromanica.ro
 De oarece din nearnul Barbovschi-Clipa, gdsim pe Teodosie
mitropolit al Moldovei (1606-1608); un rastrdnepot al acestuia
pe popa Vasile din Becesti, vietuitor in intdia jumatate a secolu-
lui al XVIII-lea, din .ai Mali frati pe unul "il cunoa$tem ca diacon,
pe Ion; iar pe altul preot, takil episcopului Gherasim $i a! arhi-
rnandritului Sofronie; nu putem conclude de cit ca avem inaintea
noastra un neam de preoti. Si e foarte posibil, ca in afard de
acestia, sa mai fi fost $i altii al cdror name ne scapd. Documen-
tele de care ne folosim, nu vor sa ne destainuiasca Inca total,
mai ales, cind $tim, ca Inainte vreme preotia aproape se mostenea
din tata 'n fiu.
Neamul Barbovschi-Clipa, e de prin partite Cernautului. One-
le vldstare ale lui, imbrato$ind monahismul, s'au Invrednicit a ajun-
ge la cele mai Incite trepte din erarhia bisericii noastre. tar pe
Teodosie-mitropolitul feciorul lui Dragan, vietuitor prin secolul al
XVI-leal-am putea califica, nu numai obtrAorul mo$tenirii rd-
zemti din satul Becesti de pe fratii sal, a urnza$ilor de mai Ur-
ziu, dar $i al caracterului tor, care de$i din documente scapard
atit de fugar, totu$ it simtim, ca se manifesto la rirmasi, stdpiniti
de acela$ pdcat al impulsivitatii ereditard, depd$ind linia normald.
Desfciprarea cu anii a pricinilor de judecatci pentru cite un
petec de pandrzt din vreo poiand sau chiar vieata de cdrturari a
celor doi frati Gherasim $i Sofronie, ne del prilejul de a pipdi
acela$ pleat congenital, care palpirtd neobisnuit, nu numai in des-
fd$urarea biografiei acestor cloud chipuri, dar $i sub tesatura fra-
zelor nemegesugit a$ternute, cit $i-n cuvintele tart scrise de mini
asprite $i batOtorite de munca ce-.$ gdsea tot reazdmul in ship/hi-
Tea pe pcimint strdmo$esc al veacului al XVIII-lea.
Dela Teodosie Barbovschi, fostul mitropolit, care Inca de pe
cind era un simplu monah, colindase prin Polonia, Ungaria $i a

www.dacoromanica.ro
 II

trait citava vreme cu tot alaiul lui Petru-Vodei Schiopul la In'sybruck

in Tirol, pentru ca mai apoi perzindu-i-se urma sä-I regasim epi-
scop al Raddutului 'apoi mitropolit ci pinta la Sofronie, un vred-
nic urmas al acestuia, predicator distins al mitropoliei dela Iasi,
purtat i el pun Orient, cunosaitor at mai mutt°, limbi si culti-
vindul arta pe care 'n adeveir di a stapinit-o ; se interpun atitea
generafii. Acestea prin anumite exemplare, ne dau acel specific al
neamului, care 'ndeosebi ne va preocupa in rindurile ce urmeaza.
C. Bobulescu
Bucure0
19 April 1929

www.dacoromanica.ro
 Neamul Clipa Barbovschii
Din neamul Barhovschilor pe cei mai de mina, am avut in cele
din urma pe Gherasim, episcopul de Hg (1796-1803) §i de Ro-
man (1803-1826)2, despre a carui obir§ie, Melhisedec in ale sale
cronici, nu ne poate da de cit citeva relatii, dupd spusele unui
batrin3; §i pe arhimandritul Sofronie Barbosul, fost predicator
de talent al mitropoliei dela Iasi'. Ace§ti doi frati sunt ultimile
vlastarecare se sting WA' urma§iai neamului lui Teodosie Bar-
bovschi, fostul mitropolit al Moldovei (1606-1608)5, a carui vieata,
daca ne-ar fi sprijinita pe mai zmulte documente, negre0 ca ar
trece de cadrul obinuit al intimplarilor omeneti. Deci cele ce
urmeaza nu numai, ca ni se confirma spusele acelui batrin, dar ni
se dau la iveala si unele manifesUri suflete$ti ale lui Gherasim, ce
par a ne pune in stapinirea unei concluzii, de a putea carac-
teriza dupa ele, un neam intreg.
In 1735 April 23, trAia'n satul Bece§ti, tinutul Cernautului, un

1. Anexele, XXI, XXVI, XXVII, XXX, XXXVII, XLII, X1.111.

2. Melhisedek Cr. Hu.Filor" 1. p. 386; Cr. Romanului" II p. 174.
3. lbiu. o. c. pp. 389, 392; 187-9; M. Kogalniceanu in Letopisete"
Ill p. 403.
4. Melhisedek, Cr. Rom. II p. 179 in nota; C[onstantin] Eirbiceanu] rev
Biserica ortodoxci romdmi" an. XXIII (1899) nr. 6. pp. 525-7.
5. N. lorga Ist. bisericii romineVi" Valeni de Munte" 1908 11 p.336
C, BOBULI-SCU
,,Neamul HolbanestBor; epic. Gherasim Clipa Barbovschi si arhim. Sofronie Barbovschi"

www.dacoromanica.ro
 4

preot cu numele de Vasili, fiind razds1 ce s'au raspuns nepot

de fatA lui Antioh, strdnepot lui Dumitru Barbovschi". Si not stim,
CA Dumitru Barbovschi, nu era decit unul din feciorii lui Dragan,
cdrora ca tcppoti de frate, Teodosie Barbovschi-mitropolitul le-a
dat parted' lor 2. Deci toti acestia, erau urmasii a celui Teodosie,
care in calitatea unui simplu ieromonah din Pobrata3 insotise pe
Petru Schiopul, cind a parasit Moldova dupa anul 1591 luna lui
August, caldtorind prin Polonia, strabate Austria si se stabileste
cu'n alaiu de peste 400 de oameni, in Tirol la Innsbruck. Desigur CA
$i el Teodosie, este unul din acei popi valahi" dupd cum ii numeste
Kiihbackcomisarul lui Ferdinand guvernatorul pus pe lingd Pe-
tra Voddgata sa impedice pe dragutul, harnicul copilas", ca sa
invete nernteste. Negresit ca aceasta o fAcea, ca dascal", ce era
a tindrului fiu de Domn Stefanita Voda 4. Acest comisar it numia;
mAgarul" de popa Tudose. In testamentul lui Petru si, el ii pre-
\lava cu o sums si totus, n'a lipsit din cei ce au lurat pe Stefd-
nita dupd moartea lui Petru5.
Ca episcop al Radautului, ajunge in 1600, cind it gAsim, ca se
pricepea, sa indrepte manuscrise slavone 6; iar mitropolit 1606-1608.
El s'a mintuit rdu pdstoria sa, de oarece incercind a otrAvi in
inpartasenie pe tindrul Domn Costantin Movild Vodd, o ticalosie
de care nu s'ar fi facut vinovat, desigur nici unul din inaintasii
sai, dupd cum spune d-1 lorga; el fu descoperit si supus multa
vreme la chinuri pentru a-s arata tovarAsii7.
Deci popa Vasilie", ce s'a rdspuns a fi stranepot al acestui
mitropolit, avind ocind si mosie din mosi, din strAmosi a neamu-
lui" sau in Becesti, nu era decit bunicul fratilor Gherasim episco-
pul si Sofronie-arhimandrit si predicator. Pe drumul drept al ca-
noanelor, n'a umblat, nici el popa Vasile, cad este nevoit, dupd
mite pricini", ce a avut cu Constantin Bran", sa dea in mina

I. Anexele III, XI, VII.

2. N. lorga Analele acad. rom." ser. 11 tom. XXXIV (1912) pp. 33-4.
3. Ibid. 1st. bis. rom. 1 p. 235.
4. Ibid. o. c.
5. N. lorga O familie domneascd in exil" Bibl. pentru toti pp.'54-3,
73, 86-7;
6. Melhisedec, in Rev. pentru ist, arch. si fil. 12 p. 52.
7. N. lorga Ist. bis. rom." pp. 240-1.

www.dacoromanica.ro
 5

acestuia, o scrisoare cu data de 1735, prin care aratA insu§, a am

cazut ,la zatociniel ci la Inchisoare2 dupa fapta urea 'arn vrat
1. 3aT0,111Tb sau 3aTO9alb a exila Iar pe acel dascAl Ovi-
dius, 1-au fAcut, cum zic turcii surgun, de 1-au gonit din Rim (Roma) tocmai
in cetatea Alba, pre marea NeagrA, August Cezar", si cum fac muscalii acum,
de trimit la zatocenie, in urgie la Siberia" (Mihail KogAlniceanu Cronicele
Romaniei seau letopisefele Moldaviei si Valahiei" ed. II, torn. I, p. 11).
Domnitorul Gr. Ghica in a doua domnie (1672-1674) din Tara Romi-
neasca, incA a scos din scaun pe pArintele vlAdica Teodosie cu mare ne-
cinste si-1 trimiserA la zatoceniela Tismanaaruncindu-i multe prihAni" (Ma-
gazinul istoric" vol. V pp. 13, 19).
2. Ca mijloc de silnicie chiar pentru preoti, desigur cA era si inchisoa-
rea incA din vechi timpuri. Pe vremea lui Ion vodA, ce i sA zicea si Armanul
(1572-74), temnifile erau pline de colugciri; iar Dumitrascu-VodA Canta:uzino
in earna anului 7184 (1o76) la Bogoeavlanie, stringindu-se cAlugArii la Iasi
dupA obiceiui for in loc de ospdf ce au Domnii obiceiu sd -i ospciteze adoua
zi dupd Bogoeavlanie i-au &kat pre tofi in temnifci in Iasi dindule pricind, cd
eu venit tirziu" (S. Letop. I p. 275 si II p. 13). Miron Costm vorbind despre
a treia domnie a lui Duca VodA (1678-1684) adaugA Asijderea si pe preoft
Inca ii inchidea d'avalma cu mirenii la grosuri" (Ibid. 11 p. 23). Asa mai stim,
cA de asemenea silnicii nu erau scutiti chiar mitropOlitii. Sava Brancovici,
ne relateazA cronicarii, cA dupA ce a fost bAtut, apoi a fost aruncat si-n tein-
nita. (Dupa o cronicA manuscript ce se aflA in posesia mea. $i Chronica
RomAnilor Toni. Ill p. 204 de Gheorghie Sincai).
Cu toate acestea inchisoarea sluja si ca mijloc de corectiune. InsA, dacA
voim sA ne slujim de insus cuvintele cronicarului, nu d'avalma cu mirenii,
ci in inchisori speciale tAcute pe la cele mitropolii sau episcopii, sfirsind-o
niai intotdeauna vinovatul cu surgunul la vre una din mAnAstirile eparhiei,
deli avem cazuri care ne pot pune in incurcAturi, nestiind dacA preotul %i-
novat a fost pedepsit cu inchisoare civilA sau cu una din acele ale cinului lui.
Spre pilda in pravila lui Vasile Lupu, fiind vorba de neingAduinta,
unei a doua cAsAtorii a preotilor, gasim; cA de nu-si va lepacla muiarea de
buna voia lui, atunci cu sila va sci-I Pal bisearica si-1 vor bags in temnitd,
sau-I vor inchide intr'o mdncistire de va sedea infra toatd viola lui" (V. Col.
Bujoreanu p. 68). lar in 1742 sAborul cel mare (Transilvania) de pe lingA
s .aunul arhieresc dA asupra popii loanu Esianului de la SimbAta de jos, sen-
tinta urmatoare: ca acesta sA plAteascA 66 de florinti care birsagu ptnci-lu
va plini sti rcinzinci in prinsoare. Insci citu va riiminia in prinsoare o zi si o
noapte i se va socoti dreptu unu florintu" (Acte sinodale de I. Moldovanu
torn. p. 154). Sau cum e in cazul de fatA, ni se vorbeste de inchisoare, insA
1

nu ni se aratA unde a fost inchis popa Vasile.

Mara de cazurile de niai sus, incolo avem o multime, in care ni se
precizazA felul inchisorii.

www.dacoromanica.ro
 6

in 1732 Fey. 16 popa Iacov grecul e trimis la manAstirea Snagov la

oprealcia pentru cA iaste belly si urabla cu turcii" Find sand se va leisa de
reiutciti" (D. Furtuna Preo(imea romineasca in sec. al XV111-lea p. 17 no-
ta 1). lar popa Manta din Rimnic, pentru un juramint fats, in 15 Mart 1759
s'azz trimis la mitropolie de sau inchis" (N. lorga ,Studii si Doc." 12 pp.
234 5). Pe cind pravila lui Matei Basarab pentru preotul de va marturist
strimb, glAsueste, cA 3 ani se opreste de preotia lui si sd-I dual sa sazd la
mcincistire" (col. Bujoreanu p. 149). Popa Cirstea of mahalaua pod de pe md-
misfire" in 1790 Fevr. 13 dA la mitropolie o declaratie pre cum sd se Vie,
ca gcisindu-ma in ceirciumci m'au adus la mitoh si mi-am luat certarea cu bd-
tae in falangd, toege 78 si m'a inchis, ca sa and pedepseascd"; iar altul tot
pentru belie a fost pus la oprealei" fiind certat numai cu 49 de toege in
falangd" Nu mai putin popa Stan de la satul Cucuruz, din Vlasca printr'un
zapis din 1794 Apr. 25, ne spune, cA nepurtindu-ma cu ortnduiald, dupd cin-
stea darului preotiei si amestecindu-ma in trebile negustoriei capitanului" in-
jurind si ocarind chiar pe semenii mei am fost adus aici, cu urgie in hiare
si pus la inchisoarea mitropoliei, de unde eram a ma caterisi de dar si a ma
trimite surghiun la Znagov" (C. Erhiceanu, Rev. Bis. Ort. Rom. an. XXIII
p. 144-5). Pela 1795 Oct. 12 un popa, lordache din Bucuresti este trimis spre
pocAinta la manAstirea Snagovului, altul popa Dionisie este surghiunit la
Cernica, pe cind Vasile Nusu-nehirotonisit, Wind sf. leturghie, este pus in-
aintea bisericei in falangA si este bAtut , Cu o sutd toiege la talpia s'apoi tri-
mis surgun la manastirea Caldarusaiii (An. Ac. Rom. ser. II tom. XV p.
19). Si tot cam prin acelas timp in 23 lunie 1794, niste preotese din Bucu-
resti vedem ca intervin cu jalbA la mitropolit pentru eliberarea unor preo(i
de la inchisori" (D. FurtunA o. c. p. 20 nota 3).
Obiceiul, ca preo(ii sA fie inchisi la mitropolie era ,din vechime" pen-
tru paza cArora se da de la spatcirie, cite doi seinzenia; insa pela 1793 sä
vede cA aceasta orinduiala slabise, cad clericii inchisi, gcisind prilej fug pe
furls, neavind cine sd-i pcizeasca" si deci Filaret, mitropolitul Ungro- lahiei
se plinge domnitorului de pe atunci, Alexandru Moruzi (V. A. Ureche ,lst.
Rom. tom. V2 p. 19 si-n An. Ac. Rom. Lit. pp. 5-6).
Zatoceniea era insa, o pedeapsa ceva mai wail. Pe lingA cA se poa-
te intelege. dupd cum vom vedea in cazurile de mai la vale, indepartarea
pentru citva vreme de la slujbele bisericesti a on carui cleric on de ce treap-
tA ar fi el sau cA ar primi vre un canon la mitropolie sau episcopie de la
treapta preotiei in jos, dar se intelege si aceasta in mod cert, surghiunul la
o mAnastire, trimiterea la mitropolie sau episcopie, socotindu-se si acestea,
o pedeapa cu inchisoarea. Insa ceva mai usoara.
Despre Or. Ghica in a doua domnie (1672-1674) din Tara Romi-
neascA, cronica spune ca atuncea si pe parintele VIddica ii scoaserci din
scaun cu mare necinste si-I trimiserci la zatocenie, aruncindu-i multe prihani"
si continuind despre venirea la domnie a lui *erban VodA (1679) adauga
si au trimisu si la VIddica Teodosie de I-au adusu den Tismana de unde era
la oprealei" (Magazinul Istoric. V pp. 13; 19). lar aceeas zatocenie desigur

www.dacoromanica.ro
 7

sa eu si certare" 1 §i am cerut $i ertare lui Constantin Braila; iar

el m'a ertat precum §i sfintia sa chir Varlaam episcopul", insa
ca ,eu sa'mi pazciscu bisciricci dupd ofinduiala preufii mele pi pe danpii
sa-i cinstesc ca pe nipte ctitori; iar intr'altele fapterealenice befii precum
eram mai innainte, sa nu ma aflu; iar aflandu-ma Intr'aceste necuvioa-
se lucruri, on cat de pufini sau alto fapte rale" sfinfiea sa Varlaam
episcopulce urgie ar hi mai rea aceea sa o pitrec eu si
sa ma globiascci sfinfia sa" 2. Cu toate acestea a dus indeosebi
cash" rea cu ginerile acestuia, cu Neculai Holban pentru o poiand,
deli pi la toati giudeca file 1-au rcimas Holban pi popa" 3. Acesta
din urma a mai dat de la el numai sa alba paci "(tare dcinpii";
iar popa Vasali, nici cu ateita nu s'au lcisat pi au Inceput a in-
vita pi pe ceiealalfi razeipi, ca sa-pi cearci poeni[14 di la Holban"
faceindu-se galceavet din pricina popi" 3. Si daca a vazut Holban,
ca nu mai are odihna din partea popii s'au dus la parintili [epi-
scop] si s'au jaluit; iar pcirintile au trimis un vechil a sfinfii sale
pi cu carte pi 1-au reidicat pe popa di pi locu" 6. Inainte de anul
ca a fost aplicatd si de Dumitrascu Vodd mitropolitului Dosotei din Moldo-
va, cind 1 -au inchis in monastirea sdntului Sava (din Iasi) de a sezutu citva";
pentru cd'n vara anului (1676) sa fie scos din inchisoare" punindu-I din nou
in scaunul lui. lard pe Theodosie pe care it facuse elu mitropolitu, Pau in-
chisu eardsi la scintul Sava la monastire". (Letop. 11 pp. 12-3).
Deci seri cazul de fata pentru popa Vasile, care a cazut la zatocenie
si la inchisoare" nu se poate explica intrebuintarea intelesului uneia si aceias
notiuni de cloud ori, de cit ca una adicd zatocenia avind o sferd mai largd
si conditionatA de mai multe imprejurdri, a dat o nuanta de atenuare pedep-
sei cu inchisoarea. Ea consista, mai mult intro pedeapsd prevenitoare, intro
departare pentru un timp limitat si prin urmare si dintr'o opreald de la sluj-
bele bisericesti, intr'un fel de canon cu riscul de a fi fost vinovatul inchis
fie la m itropolie si mandstire chiar cind ar fi fost el mitropolit sau episcop.
1. Traditia spune, cum ca episcopul Dositeiu Herescu, pe unii preuti
vinovati ii chema la Radauti si poruncea sa-i lege de un stilp din curtea e-
piscopiei si sA-i bath cu curele (Dan Croni,a Ep. de Radduti p. 121). Si
deci aceasta cred, ca s'ar intelege sub cuvintul de certare.Totu§ aceasta tra-
ditie nu se poate atribui numai lui Dositei, caci el vine in urma lui Varlaam,
ci el a contribuit mai mult la mentinerea ei.
2. Anexa 111. Scrisoarea aceasta mai are si importanta, ca prin ea sa
precizeazd intru citva venirea lui Varlaam la episcopatul Radautilor adecd
la 1735 luna April 29.
3. Anexa X.
4. Ibid. XI.
5. lb. Xl.
6. lb. X.

www.dacoromanica.ro
 - 8

1756 lunie 24, sa vede ca a murit, caci de la aceasta data, Nico-

lae Holban, nui mai gasea odihnd batrinetelor, din pricina Jude-
catilor reincepute cu mai multa patima raz4asca de Dochita preu-
teasa popi lui Vaseili din satul Bece#ii" '.
I se scria aceVia de catre starostele Canta paharnicul: Tii
preotea[saj Dochifo din Becegi, aid la not ne-au ardtat Nicu-
..

lai Holban, zeicand, ca dupd multe giudedifi, ci an avut cu bilrba-

tul tau popa Vascile i in toate giudecdfili 1 -au ramas, dupei cum
am vclzut not carfili di hotardre. $i seingurci tu ai zis, ca sa to
las sa -i ei dijma si vi-i da zapis, ca cat vii fi tu nu -ti vii mai
supeird pentru acea mcqii. $i dijma ai luat i zapis nu i-ai dat,
pentru cari sa cau(i, scI4 dai viijma, ci ai luat din anul trecut, on
sa -i dai zapis dupci cum ai grait". Si di ai civa a rdspundi, sa
vii di fare 2.
Dar Nicolae Holban, mai ales de la Gherman-ispravnicul de
de Cuciur, feciorul acestora, tragea multa suparare", ne lasindu-1
in pace cu o carte di afurisanii", nu numai la biserica din satin
lui, la o DuminicA Mare", ci chiar la casa lui.
AfarA insa de Gherman, popa Vasile §i cu preoteasa lui,
Dochita, au mai avut de feciori pe Diaconul Ion, care'n Ghenar
27 anul 1784, scria: Adiverez ilea Ion Diaconu san [flu] preutu-
lui Vasili of Bicegi, cu aceaslci dreaptei marturie cu sufletul meu,
neinscircinat cu ',dad pentru a opta parti de sat de Bicegi, fiind
dreaptei °dna i movie din moO din strcimo# a neamului nostril"
ca acmu la urmd am cazut Pa] Upset i scirdcie i am van fut-a
aceastci parti" lui Vasili Braila; pe unul, al carui nume nu-1 cu-
noa§tem, dar ai carui copii purtau ambele porecle, Clipa-BarbovschP
§i pe tatal fratilor Gherasim-episcopul Si Sofronie-arhimandritul,
al carui nume iaras ne scapa §i ca dupA spusele unui batrin ar
fi fost preot in satul Vicovul de sus din Bucovina 6. lar despre
diaconul Ghiorghii Clipa" de pe la 1752 7, nimic nu putem pre-
ciza, de era In vreo legatura de rudenie, cu cei de mai sus.
1. Ibid. XI.
2. Anexa XII.
3. Ibid. X1V; XV.
4. lb. XXI si urm.; XI.
5. lb. XXIX.
6. Melhisedek, ,Chronica Husilor si a episcopiei" Bucuresci 1869 1 p.
389 si urm.
7. N. lorga Studii si doc." VII, 11 p. 300.

www.dacoromanica.ro
 9

Cum nici si despre Caminarul lordache Barbovschi, a carei

femee, ca vaduvd, s'a mAritat dupd Gheorghita Baldovici '.
Dupd cum vedem, spusele unui bdtrin, cu privire la origina
episcopului Gherasim, ca numele de familie i-ar fi fost Clipa, con-
sunA exact cu actele pe care le dam. Deci putem primi ca bund
si partea ceilaltd pAnd la o pron. contrarie, adecd ca fatal vIddicdi
era preot din satul Vicovul de sus (Bucovina 2). Ca incheere prin
urmare, bunicul celor trei frati pe care-i cunoastem noiCostache
Clipa Barbovschi ardtandu-se neodihnit" in judecati, Gherasim,
episcopul mindru, luxos, aprig si neertAtor, mostenitorul credincios
al calitatilor bunicului $i deci si ale lui Teodosie Barbovschi-mi-
tropolitul, si Sofronie Barbosul ', -nu era decit Vasile Clipa preu-
tut nasalnic si peste giudecata hotamicilor" ', ce a avut cu Nicolae
Holhan, atitea giudecati si alte multe mai Inainte", care nu se
pot spune cu deamanuntul, ca-s multe Inartorii de giudecati" 3 si
fie bunica pe preoteasa Dochita, care s'a cunoscut ca Inbla rdu
ci far di call, si s'au dat ramasa" 6.
Imprejurarea de a putea cunoaste, ca fratii Gherasim $i So-
fronie sunt nepotii popii Vasili si prin urmare purtatori ai celor
cloud porecle Clipa-Barbovschi, vine atunci, cind se isca judecata
de mostenire pentru partea ramasd in urma mortii Diaconului Ion-
mosul lor. Si ne spune actul de judecata; an 1794 luli 16,
Costache Clipa-Barbovschii, sudit au strein, acest nepot de frate
lui Ion dieaconu" reclarnd la departamentul pricinilor streine par-
tea unchiului sau, iar In 1800 Mai 3 sa infatisazd la judecata pen-
tru aceeas parte a diaconului Ion, insus chir Gherasim-episcopul
Husului "vechil fiind din partea fratilui sfintii sale, Costache Clipa
cu Vasile Braila' ".
Ne surprinde totus faptul, ca la judecata aceasta, nu apar

1. Paharnicul Const. Sion Arhondologia Moldovei" Iasi 1892 p. 25.

2. Melhisedek Chr. Hu#lora 1. p. 389.
3. Intre 1810 si 1812 mai intilnim pe un Vasili Barbovschi, insa pe
care nu-1 stim in ce legaturA era cu acestia (Anexa XLII).
4. Ibid. XX.
5. lb. XIV.
6. lb. XI.
7. Anexa XXIX.

www.dacoromanica.ro
 10

cele douA fete ale diaconului Ion, Anica i Smaranaa 1 Sau daca
ele erau moarte si n'aveau mostenitori, In actele de judecatA eel
putin sA se facA amintire de ele, ca mostenitoare directe.

1. Noll li statistice despre moVile din Moldova de E[rbiceanu] C. in

,,Buciumul roinde al lui T. Codrescu an. 1 p. 231.

www.dacoromanica.ro
 Episcopul
Gherasim Clipa Barbovschi
1796 -1803 -1826
Din datele, care ne stau la indamind, o schita fugard a ma-
nifestarilor sufletesti ale episcopului de Roman Gherasim o putem
avea, care pe alocurea svicneste in linii energice si chiar covir-
sitoare pentru o Lap bisericeascd. Si totus asa de expljcabile, dacd
ne raportam la inaintasii sai, la conduita nu tocmai onorabild pe
care a avut-o Teodosie fostul mitropolit, dupd moartea lui Petru
Schiopu si incercarea neizbutitd de otravire a lui Constantin Vocla
Movild, la bunicii episcopului ndsilnicul" popa Vasile din Becesti
cu preoteasa lui Dochita, la mosul sdu Gherman-ispravnicul de
Cuciur, cum si la un irate al salt Costache Clipa Barbovschi, ce
era niodihnit" in cele judecati. Ele pot chiar contribui macar intro
infima masurd, de a cunoaste unele trasaturi ale caracterului unui
neam intreg, culminind in acesti doi frati, Gherasim ca episcop ;
iar Sofronie, ca predicator al mitropolii dela Iasi. Si schita ar cd-
pata o desavirsita retusare si pusd intro deosebita lumina, dacd
ducumentele ne-ar intari o afirmare, ca Meletie, hirotonit peste Du
like in 1821, cu gindul de a lua scaunul episcopal al lui Ghe-
rasimrefugiat in Bucovina, era insus fratele aprigului episcop 1,
care abea astepta de a se inapoia la Roman si as descarca urgia,
prin toate mijloacele pe care i le da drepturile legitime episcopate
impotriva uzurpatorului. Atunci din cele ce cunoastem, ca s'au pe-
trecut intre acesti doi arhierei, istoria ne pune in fata, uneia din
cele mai zguduitoare drame, care nu s'ar avea explicatia de cit in
1. C. Erbiceanu in rev. Biserica ortodoxd romdna" anul XXVII! (1904)
p. 1003.

www.dacoromanica.ro
 12

natura calitatilor mostenite. Cum cu aceeas impulsivitate mostenita

$i plin de toatA amaraciunea zadarniciei omenesti, talentatul pi ne-
infricatul predicatornumit in cele din urmd batrinul arhimandrit
Sofronie Barbosul, cel mai de sama vldstar supravefuitor din nea-
mul Barbovschilorse stingea la o vie a sa pe Nebuna de ling&
Iasi, in cea mai discretd resignare si'ntro mutd singurdtate, invd-
luind in ea, poate cel mai revolutionar suflet, care fail rezerve a tunat
de pe amvonul bisericesc, impotriva a tot ce-i marire $i desertd-
ciune omeneascd. Acesta poate urise tocmai ceeace cu prisosintd
fusese in Gerasim si-n Meletie, numai daca si acesta-i dovedit
ale fi fost frate.
Vom spicui deci, trdsaturile viefii lui Gherasim, din cele pe
care ni le da episcopul Melhisedeccapatate $i de el din spusele
unui batrin,care sporite cu cele pe care le aducem aici, sä putem
reliefa o figura bisericeascd, care nu-i card interes.
lata ce ne spune acel batrin prin condeiul invdtatului epis-
cop dela Roman, Melhisedec.
Gherasim era din Bucovina, fiiul unui preut, cii familia
Clipa din satul Vicovul de Sus. S'a calugarit in mdnastirea Putna,
unde a si trait pang dupl. caderea Bucovinei sub Austria. La e-
sirea lui din manastire si venirea in Moldova a contribuit frica
lui de episcopul de Radauti Dositeiu Herescu, care la o sarbdtoare
it ameninfase in biserica mandstirei, cu cuvintele: II voiu invdfa
eu" rostite de episcop cu minie, caci Gerasim la ordinal, cea se
daduse de a cinta heruvicul, a rdspuns ; ca nu stie. Se vede, ca
Gherasim stia ca ameninfdrile episcopului Herescu', nu stint glume
si asa a exit din biserica inainte de sfirsitul liturghiei si a luat
drumul spre Moldova, s'a oprit la mandstirea Slatitza, uncle a pe-
trecut mai mult timp si a devenit dichiul nzanastirei sub egumenul
Sofronie Radasanul. In urma fu luat la mitropolie $i pus dichiti"2,
in care calitate se $i infatosazd la judecata pentru partea de mos-
tenire dela unchiul sau, Diaconul Ion Si ca vichil fiind din partea
unui frate al sau 3.
1. Doar nu el pe unii preuti vinovati, ii chema la RAdAuti si poruncea
sa i lege de un stilp, din curtea episcopiei gi sA-i bata cu curele ?! (Dim.
Dan., Cron. episc. de RAdauti p. 127).
2. Melhisedek Chronica Huqilor si a episcooiei" Bucuresci 1869, 1 p
389 si urm.
3. Anexa XXIX.

www.dacoromanica.ro
 13

Se mai spune, cd intre altii la ridicarea lui, ar fi contribuit

mull favoarea unui boer puternic pe atunci, Paladi cel mare'.
Care-i va fi fost invatatura si din ce loc i$ va fi primit-o ?
Fiincicd ni se spune ca tatal sau fusese preut in satul .Vicovul de
Sus. deci in apropierea mandstirei Putnei, unde II si gdsim tinar
calugar, nici cd mai poate fi vreo indoiala asupra sursei de unde
s'a adApat tinarul monah adeca dela academia teologicd, condusa
de eruditul arhimandrit Vartolomeiu Mazdreanul si instalatd in chiar
cuprinsul manAstirei. $i dacd Gherasim nu-s va fi primit invdtd-
tura direct dela un carturar, ca Vartolomeu, ce-s desavirsise cul-
tura si la academia teologicd a Kievului, totus $'o plAmadea In
caldura de entusiasm a invataceilor acestuia, in care dainuiau de tot
proaspAt si indemnatoare priceputele-i povatuiri in ale cartii. Poate
chiar dela ieromonahul Ilarion madular al filosofilor Patmosului
si Invalcitor psaltihiei scoalelor Moldovei" 2. Deci tinerelul" Geor-
ghe cum poate se va fi numit in mirenie,fiul preotului din Vi-
covul de Sus, prin vatavii" §colii, a Invdtat ceaslovul, psaltirea
octoihul, catehismul moldovenesc si rusdsc, alcAtuirea scrisorilor
moldovenesti, psaltihia dupa melodia greceascd, gramatica, geo-
grafia cea talmAcita de episcopul Amfilohie dupa Buffer, retorica,
piatra scandelei asupra despartirii bisericii RAsdritului de a Apusului,
epistola arhiepiscopului Eugenie, istoria bisericii dupd Eusevie $i
alti istorici dela inceputul crestinatatii pand la veacul al noualea
$i pand la soborul din Florentia si scurtata teologie Platoneasca
toate bine, unele si de rost si cu intelegere. Jar mai tirziu cn
voia tatalui sau si a maicei sale" $i cu blagoslovenia pdrintelor
duhovnici" pe care neaparat ii va fi avut s'a imbracat in cinul
monahicesc" 3, cind a primit pi numele de Gherasim. $i ceea ce
ne face a pune tot temeiul pe aceste presupuneri ale noastre, in
lipsa de documente, este faptul, ca el refugiindu -se la mAnastirea
Slatina, de frica episcopului Dositeiu Herescu, acolo i se incre-
dintaza slujba grea de dichiu 4, adecA de reprezentant al averii md-
nastirii, la diferitele imprejurdri, ca judecati, pentru ca mai

1. Melhisedek o. c.
2. Candela, jurnal bisericesc-literar, CernAuti, II nr. 1 p. 4.
3. Ibid. o. c.
4. Melhisedek o. c.

www.dacoromanica.ro
 14 ----

apoi, sa fie dichiu al averii destul de mare a mitropoliei 1, situatie

care'n orice caz, nu putea fi puss pe umerii unui om nestiutor de
de carte. Ba putem anticipa, ca cei ce 1-au indicat pentru acest
post, ii va fi hotarit la aceasta alegere, tocmai pregatirea deose-
bita, pe care o vedeau in el $i aceasta datoritA numai academiei
pe care o urmase In manastirea Putnei.
Dar ceea ce mai pledeazA la sustinerea acestui punct, mai sunt;
grija pe care o are $i sacrificiile pe care le face pentru cultura
fratelui sail de a fi trimis la Constantinopol si a se desavirsi in
ale cArturarii 2.
Govdelaprofesorul dela Iasi si ca o recunoscuta reputaiie
de om invafat al timpului sau 3, zice despre Gherasim, cu toata
exagerarea pe care trebuia sa o pue in stilul sau pentru omul care
singurul s'a gAsit in a-i tipAri pe propria-i cheltuiala un volum din
lucrarea sa, cd'i un bcirbat foarte amic al muzelor si iubitor de
invdfaturd si protector ca nimeni altul" a orice bransci", nu nu-
mai dintre moldoveni" ci chiar intre cei de o nafie cu mine 4.
lar Vornicul Alexandru Beldiman, om de o cultura superioara $i
cu 'ndeosebit simt, pentrn literatura moderns franceza, el insus
fiind talmacitor a multi ccirfi", de face pe C. Roset de a-1 soco-
ti, ca pi unu din cei int& scriitori a vacului sau in Moldova",,
iatA ce spune despre Gherasim in a sa cunoscuta Tragodie" sau
Jalnica Moldovei intimplare"; mirindu-se mult de felul cum a
procedat cu averea sa, pe vremea celor petrecute in 1821.
Dar episcopul de Roman, Gherasim, barbat nu prost,
Om, care in orice vreme, pildd altora au fost" 6.
Pentru ca Gherasim, sa primeasca asemeni aprecieri pornite
din condeile celor mai distinsi carturari ai timpului sau, negresit,
ca instructia trebue, sA-i fi fost cu mult mai ridicata, de cit a
1. Ibid.; Anexa XXIX.
2. Melhisedek sChron. Romanutui", II Bucuresti 1874 p. 179 in nota;
C. E[rbiceanu] in rev. Biserica ortodoxd romdnti anul XXIII (1899) pp. 525-6.
3. Kosmeli Harmlose Bemerkungen auf einer Reise uber Petersburg,
Moskou, Kiew nach Yassy. Berlin 1822 dui:4 N. lorga 1st. rom. prin cdld-
tori" Bucuresti 1922 vol. 111 p. 7-8; T. G. Bulat in Arhivele Basarabiei"
an. 1 (1929) nr. 1 p. 17 si urm.
4. Buciumul roman" lassii anul 11 (1877) pp. 95-6 in notl.
5. C. Bobulescu Banul Tdnasd Gosan" Bucuresti 1928 p. 8.
6. Michail KogAlniceanu Cronicele Romdniei seau letopisefele Moldaviez
$i Valahiei" ed. 11 tom. 111, p. 403.

www.dacoromanica.ro
 15

multor fete arhieresti, redusa la executarea cintarilor, citire curenta

In cArtile de ritual, cum $i minuirea lor la zilele rinduite de tipicul
bisericescpentru care se punea mare pret pe vremea aceea,iar
daca vor fi prins si cite ceva din cultura generala a timpului, a-
ceasta era datorita unei intimplari fericite, cind tinarul va fi auzit
vorbindu-i vreun dascal, gazduit $i plAtit de curte pentru instrui-
rea copiilor boerului, sau chiar la vreo manastire, unde se puteau
gasi calugari purtati prin lume, ca fosti ucenici ai unor vestiti das-
cali $i care Inca puteau avea multe cunostinte, de cit cele obisnuite.
Din suretul di pi cartea de giudicatd, ce s'au giudicat pa-
rintile Gherasim, vlddica de Hus cu Vasili Brand pentru a opta
parti de satul Bicecti, partea dieaconului Ionunchiul vlddichi"
putem afla multe lucruri de interes, nu numai pentru subiectul,
care ne preocupa, dar sf pentru incringuitura neamului Clipa-
Barbovschi.
La anul 1788 Dechemvri 22, intri Vasili Braila si Diaconul
Ion s'au facut schimb. Adica, dieaconu Ion au dat lui Vasili a
opta parti din mosiea Bicesti dela tinutul Cernautii" numit mai
apoi tinutul Herfii si Vasili Braila au dat lui Ion dieaconu partea
sa di mosie Ionaseni dela tinutul Sucevii, ce au avut-o di pe
maica-sa fata lui Simgeorzi". Apoi dieaconul Ion la 1789, partea
ace din Ionaseni, ce au luat-o dela Vasili Braila, au vandut-o lui
Costantin Simgeorzi".
La 1794 Iu li 16, Costache Clipa Barbovschii sudit au strein,
acest nepot de frate lui Ion-dieaconu au tras in giudecata pe
Vasili Braila la departamentul pricinilor streine, aratandu acel
Costache, CA unchiu-sau Ion-dieaconu, s'ar fi indatorit cu 108 lei
la Vasili Braha $i i-ar fi pus amanet partea sa din mosiea Bicesti
$i ceri", ca sa inapoieze banii lui Braha si sa is in stapinirea sa,
acea parti de mosie". Judecata ins& a dovedit schimb iara nu
zalojitura, clandu-sä pe acel Costache ramas". Apoi intorcind el a
zice, cum CA intru ace parti ar fi avut impartasire $i tata-sau $i
cu unchiu-sau Ion-dieaconu", niciodatA n'au putut Costache, sä
dovideascd". Insd tot neodihnit ardtdndu-sa Costache", CA el va
pate dovidi, ca unchiu-sau Ion- dieaconu, n'ar fi schimbat ace parti,
ci ar fi vcindut-o pe bani".
1. Anexa XXIX.

www.dacoromanica.ro
 16

La 1795 August 27 insA, di iznoava s'au infatoset chir

Gherasim" fiind dichiu la mitropolie st vechil" din partea frati-
lui sfintii sale Costache Clipa ; Vasili Braha. $i dupa mArturii, ce
au adus Vasili Brand s'au dovidit tot de adivarat schimbu". Atunci
sfintia sa a zis : ca de va priimi Vasili Braha, carti de blastam,
cum ca este cu adivarat schimb, va ramane multamit $i mai multu
nu va cerca giudicata". $i a primit Vasili Braha si carti de bids-
tarn asupra sa, cum ca nu este, nici o iconomie, ce este adivarat
schimbu" 1.
Gherasim ajuns ca episcop al Husului in 1796, peste un an
pe la inceputul lui Noemvri, apare in aceasta calitate tragand
neamul lui la giudecata, iarAs pe Vasili Brand sa-s dizbata ace
parti" de pe Diaconul Ion, cad dupa o marturie mincinoasa a
unuia Ion Holban, Ii s'au intunicat giudicata". Dar aducind ei
carti de blcistdm dela preosfintiea sa pdrintele mitropolitul asupra
celor ce vor sti, sd arete adivdrul el au tcigcldult, dar pe cif-m(1 in-
presurcindu-1 frica ciumli, marturisegi, ca acel zapis in cari s'au
iscalit si el, nu este drept, nici este iscalitura dieaconului, ce cu altd
mind este iscalit dieaconu" 2.
Judecata totus nu luase sfirsit. E nevoit ca el insus Ghe-
rasim, sa scrie lui Holban, pentru un nou termen de judecata, cit
de apropiat si de s'ar fi putut probabil chear in dricul ernei anu-
lui 1799. Holban ii raspunde insA, ca a primit prea cinstita bla-
goslovitoarea carte" a preasfintiei sale $i ca privitor la cele cloud
parti, de mosie din Bicesti partea raposatului pdrintelui Ion
Dieaconu $i parte lui Vasili $indreanu", nu stie de cit, ca fiind
Irian vieata, Diaconul Ion, s'a vandut partea sa lui Vasili Braila
si ca vanzare a fost, nici schimbu, nici altu interes". $i ca VA-
zand si cartea de blastam", arata fArd nici cat putin de interes"
adevarul asa dupa cum it stie. S'apoi inchee, adresindu-se ruga-
tor episcopului Gherasim, ca un mai mic si prea plecat fiu suf-
letesc" : $i fiind porunca preaosfin(ii tale, ca sd rncirgu si din-
preuncl cu Vasile Brand la EA acmu fiind vreme impotrivitoare
taxi, caci era 26 Ghenar,---i eu cam bolnav ci slab de varstd, cad
la mils preaosfintii tale, sd aib ertdciune ; lard la tuna lui Mai

1. Anexa XXIX.
2. Anexa XXIX.

www.dacoromanica.ro
 17

om mergi la episcopele [sic] Husului dupd poruncd". Si dupa ho-

tarirea judecatii sa'mi vie zapisul rApoosatului [diacon Ion]; iards
la mana mea, ca poate a mai fi trebuitoare vreodata iscalitura ra-
posatului" 1.
La 1799 Mart 10 sfintie sa episcopul dupd aratare acei mar-
turii a lui Ion Ho lban prin vechilu au tras la giudicata pe Vasili
Braha". $i aratind Vasili Braha, cd ace marturie a lui Ho lban,
nu este adevarata, ce cu pizma data impotriva lui" a zis ca va
aduci pe preutul $tefan di la VIddeni, ce este iscalit martur in
scrisorile de schimb". $i punindu-se soroc, sa vie $i Ion Ho lban",
s'au mai infatosat Toader Simgioraz din lonaseni si acel preut
$tefan precum $i sulgeriul Ion Tdutul vechilul sfinfii sali episcopu-
lui, dupd mcirturiea lui Ion Holban s'au cunoscut cu total neadevcirata
si nepriimitcf de pravild, ca di la unul, ce in doao rcinduri au mar -
turisit si nu tot intrun chip"; iar preutul $tefan marturisind, cef
scrisorile aceli de schimbu s'au fault in casa sa si sdntu activdrate".
Cu o astfel de judecata insus episcopul, s'au multdmit",
cind a mai vazut, ca $i Vasili Braha, a primit cacti de blastcim".
Drept aceea si Vasili Braila a luat in a sa stdpinire ace a opta
parti din mosiea Bicestii" raminind ca vechilul episcopului, sa -i
dea si toate scrisorile de pe acea parte.
Judecata lua sfirsit abea'n 3 Mai anul 18001.
Din vremea celor sapte ani de pastorie a lui Gherasim la Husi
(1796-1803), nu se vede a fi ramas vreun lucru facut de el3, observa
Melhisedec, ca cel ce 1-a succedat in scaun mai tirziu $i-1 interesa
materialul istoric. pentru alcAtuirea cronicei a acestei episcopii.
Bcitrinii spun despre el adauga acelasca era de un ca-
racier foarte gray si necedcitor ; demnitatea si autoritatea lui perso-
nald erau impundtoare ; insd totodata mindru, aprig si luxos, din
care pricing a lasat multe datorii. Meletie, care-I succedase la e-
piscopia de Husi si la cea de Roman, de multe on spunea, ca n'a
gcisit pe urma lui de eft datorii, pe care a trebuit, sa le plateascci
si la o episcopie si la alta 4. $i cind ne gindim la cele spuse desve
el mai tirziu, ca'n stringerea averii, mai pe 100 au covarsit" 5.
I. Anexa XXVII.
2. Anexa XXIX.
3. Melhisedec Chron. Hupllui".
4. Ibid. o c.
5. Beldiman in ,Tragodie" Letop. Ii! p. 403.

www.dacoromanica.ro
 18

Episcopatul, $i mai ales pe o vreme, ca aceea, desigur ca

era prizonierul fastului cerut de traditia Inca puternica $i Inconjurat
de atita adulatie, din partea clerului imediat inferior. Un caracter,
ca al lui Gherasim, nu putea fi de cit tocmai in elementul, care'i
cultiva toate scaderile, cople$indu-i partite bune pe care de netaga-
duit ca le va fi avut. Banuim, ca'n afara de partea aceasta oficiala,
care'l scobora la cele omene$ti, dar chiar din familie, cultul pen-
tru strAmo$ul Teodosie Barbovschi, fostul mitropolit al Moldovei,
neignorat mai ales de ace$ti doi frati, $i-n speranta unor veleitati,
ca dintre episcopii colegi, el era chemat poate de mutt sa ocupe
acela$ scaun, toate acestea Inca trebue sa fi fost o racila cu adinci
radacini in sufletul Iui Gherasim. Nu era el stranepotul mitropo-
litului, care'n calitatea de fost dascal al beizadelei Stefanita Vocla,
colindase prin atitea strainatati ?
$rndeosebi, lupta mitropolitului cu Movile$tii, de$i el a cazut
victims, totu$ de atunci se strecurase atita timp, ca legenda desi-
gur ca luase locul adevarului, care va fi magulit pans intratita
orgoliul familiei, $endeosebi al celor doi frati Gherasim $i Sofro-
nie, ca'ncercarea de otravire, nu va fi facut de cit, ca aceasta
vrajma$ie a stramo$ului cu insus voivozii tarii, sa is proportii $i
o neadormita mindrie sa-i stapineasca pentru trecutul neamului din
care se trageau. Inlaturarea poreclei de Clipa, preferind pe cea de
Barbovschi; iar altii din ai familiei mentinind pe amindoua, ne
intaresc $i mai mult in presupunerile noastre; ceea ce de altmin-
trelea, nu observant la inainta$ii mai putin carturari $i poate $i
mai putin aplicati, sa asculte la atitea cite le spunea trecutul de-
spre neamul lor.
Cei din imprejurul Iui $i deci mai buni cunascatort ai firei
lui, nu-i aVerneau numele de cit insotit $i de cel al familiei Bar -
bovschi'. Desigur ca porecla aceasta it magulea mutt, preferind-o
pe aceasta in locul celei de Clipa.
Inca din cele dintai timpuri, Gherasim, cu mitropolitul Ve-
niamin, nu se afla in raporturi bune, sau mai bine zis, nu-i putea
suferi numele, vorbit de toata suflarea moldoveneasca. De$i din
partea lui Veniamin, dupd cum vom vedea, intr'o imprejurare, de
o adinca umilinta cre$tina, numai zavistie, nu putea, sA-i poarte,
cum cauta un anonim sa i-o strecoare.
1. N. lorga Analele acad. rom." ser. II tom. XXXVIII (1915-16) p. 835-6.

www.dacoromanica.ro
 19

Cu toate acestea, fiindca prisosul risipirii lui s'a revarsat cite-

°data cu belsug asupra unora, acestia s'au simfit obligati de a-I
lauda $i poate cu dreptate; iar dupd moarte au scris rinduri, despre
el, ca era barbat cu un dull atit de mare, in di in curgere de 30
ani" au stralucit in ipolepsie, ca nici unul din cifi episcopi au
avut tam Moldovei ui nici din ci ti mitropoliti".
Insus Dimitrie Panaghiotatu Govdeladoctorul, autorul citor-
va carti, nu poate uita binefacerea primita dela Gherasim. Zice el
in prefata la konomia practicd" vol. I din 1816: Cind am in-
treprins acest op plin de osteneala, scopul meu era, de a ma arei-
ta folositor nafiei", pe care de demult tot ce este elfin doria s"o
alba". Cit insa de straniu mi s'a parut, cind peste speranfa rhea,
am vazut pe tori ramiind surzi la o asemenea invilare. Si ce zic?
Nimine din acei ce compun natiunea, nimeni zic, din acei mai
mart 0 mai puternici, nu s'au aralat conlucratori la aceasta fapta".
Aflind-insa-de aceasta greutate ce intimpin prea sfinfitul
episcop de Roman chir Gherasim, barbat foarte amic al muzelor
si iubitor de invatatura si protector ca nimeni altul mai invapaiat
a once bransa a filosofiei sanatoasa, nu numai dintre moldoveni,
cei de o natie cu dinsul, ci chiar -Mire cei de o nafiune cu mine,
si vazind pe lingd acestea si folosul ce rezulta din aceasta carte,
de buna voe, faro indemnul nimarui, ci dela sine si pornit nunzar
din rivna sa catra cele bane, au pus cea mai mare parte din
cheltuiala, pentru ca sa scot la lumina acest intaiu volum. Pe
Tinge' acest pastor sfint si de Hristos urmator s'a aratat conlucra-
tor, preasfin(itul Irinopoleos si Vatopediu chir Grigorie Efesiul" 1.
In 1821, Gherasim din pricina evenimentelor era pribeag
in fara nemleasca"; iar averea" sa, era in manastirea Secului"
stiuta $i de marele eclisiarh Meletie. Acesta dupd ce se face
episcop indat4 an trinzis oamenii sai, cu zaloagele turcesti, ca
sa ia averea episcopului", dar din pricina volintirilor, care roiau
prin partite acelea s'au intors trimi$ii inapoi diserti, ca n'au pu-
tut, sa le ia, temindu-se de volintiri. Deci egumenul Secului, an
instiintat prin trimis pre episcop in cordun", dar negasindu-I ,au
dat la fratele episcopului scrisonle. $i sculindu-se fratele episco-
1. Buciumul rouge, lassii an. 11 (1877) pp. 95-6 in nota.
C. BOBULESCU
.,Neamul Holbanestilor; epis. Gherasim Clipa Barbovschi arhim. Sofronie Barbovschi' 2

www.dacoromanica.ro
 20

puluicare desigur, ca nu poate fi de cat Sofronie,au scris la

mai marele acela lordachi, fiind aproape acolo de hotar cu oastea
lui, ca sa facd acel bine, sd meargd in Secul, ca sd iee averele
episcopului si sa le aducei acolo in cordun. lar el invoindu-sd la
aceasta s'au pornit cu oamenii sal si au mers, la Secul; si ei
mergand acolo n'au cautat ca sd-si plineasal slujba lor" 1.
0 informatie germana Ms.& ne arata a fi altul rostul misca-
rii trupei lui lordachi dela cordunul bucovinean la Secu; ca l-ar
fi vindutpe lordachiepiscoput de Roman spuindu-i, ca turcii
vreau sa prade noapte Secul, atreigindu-1 acolo" 2.
Fie lacomia dupa faimoasa avere a lui Gherasim ; fie din
cursa intinsa ; lordachi $'a sfirsit vieata cu citiva din ai lui intre
zidurile manastirei Secului. Din toate acestea un fapt ramine ne-
indoios, ca de desfasurarea acestei ciocniri cu un sfirsit atit de
tragic, Gherasim, nu putea fi indeferent de cele ce se petreceau
acolo, cu toata siguranta, in care se afla, fiind $i prin locurile
obirsiei sale.
Chiar cronica vremei, nu se multumeste numai cu insiruirea
evenimentelor, ci in amanuntime se ocupa de averea personals
a episcopului dela Roman, Gherasim, care desigur ca nu era o
bagatela. Si cind ne mai gindim ca la cele cloud episcopii pe
unde a trecut n'a lasat de cit numai datorii!
rata, ce scrie, Beldiman, despre soarta ei :
Dar episcopal de Roman Gherasim, bdrbat nu prost,
Om, care in orice vreme, pada altora au fost;
Intimplare foarte tare 1-au facut de au gresit,
Caci in pierderea averii, mai pe toti au covirsit;
Strae, oddjdii, odoare ce-au avut de preciu ales,
Acolo, tramitea toate indatd, ce au intcles;
Silit fiind, sa se traga, in Roman a nu mai sta,
Nu au crezut loc mai sigur, ca poate a be pastra;
0 intimplare urmatd, mai molt 1-au descoperit,
Cad unde be avea puse, nu era de nemerit.
1. Buciumul roman", lassii an. 11 (1877) p. 505.
2. In Neugriechische Volkslieder, gesammelt und herau.gegeben von C.
Fauriel, iibersezt und mit des franzosischen Herausgebers und eigenen Erlaue-
terungen versehen von Wilhelm Mueller" 11 Leipzig. 1825 p. 220 dupA N. lorga
Revista istorica anul XIV (1928) nr. 10-12 p. 350.

www.dacoromanica.ro
 21

Acum n'ardt inkimplare, ca sa nu ma rcitacesc

Sit perzu cursul istoriei, stilt ca sd prelungesc;
Insus am vazut cu ochii, in gios spre curte mergind
Un enicer sa' se primble, mitra sa in cap purtind"'.
La intoarcerea sa din pribegie, desigur indurerat de pierderea
averii sale, si mai dind si cu ochii de fostul lui eclisiarh Meletie,
acum inaltat la treapta arhierii de cAtre turci cu tentativa de a-i
ocupa scaunul, urgia lui se deslAntue Vara pereche. Cum s'au pe-
trecut lucrurile?
In 1822, armata turceasca, ocupind Moldova; iar pasa va-
zind, CA refugiatii de frica eteristilor, nu se mai intorc in tare,
ura lui a cdzut mai ales asupra episcopului de Roman Gherasim.
Este socotit deci, hain Portii si dadu o recomendatie ieromona-
hului Meletie trimitindu-1 la Tirnova in Bulgaria, uncle fu hiroto-
nit episcop de Roman, de trei arhierei greci, nesocotind canoanele.
Episcopatul i-a fost insa, de scurta duratA, caci linistindu-se Cara
si Gherasim intorcindu-se la episcopia sa, situatia lui Meletie de-
veni de tot amara. Gherasim a cerut si caterisirea lui, it numia
Iuda; iar toate vesmintele si vasele din episcopie, care venise in
atingere cu el, an fost prefacute si arse. Meletie s'a cerut ertare,
insa fara nici un rezultat. In prim-AN/am anului 1826, episcopul
Gherasim, tragind de moarte in Iasi, Meletie in cele din urma
luind si pe Mitropolitul Veniamin, s'au dus implorind ertare amin-
doi in genunchi, linga patul celui ce peste citeva clipe, nu avea
sa mai fie, insa s'a intors fata spre parete, ne mai spunind nici
o vorba 2.
Acestea se petreceau desigur in ziva de 15 Maiu (1826) in
ziva de Simbata a Samaritencei, cand la 2 ceasuri si jumatate
din zi se odihnea ,intru Domnul cel de vesnica amintire raposa-
tul episcop de Roman, Domnul Domn Gherasim Barbovschi".
lar dup. cum ii placea, sa scrie mai departe Grigorie, ieromona-
hul al sfintei episcopit de Roman, dascal al meu batrin .i sta-
pin si binefeiccitor" 4. Ingroparea lui s'au facut In Iasi chiar in
Mitropolie cu hramul sf. Gheorghe, dupa cum ne dovedeste aceasta
insemnare de pret.
1. M. Kogalniceanu o. c.
2. Ep. Melchisedek, Cr. Romanului II pp. I 87-9.
3. N. lorga, An. ac. rom. pe 1915-16 p. 836.
4. Ibid. o. c.

www.dacoromanica.ro
 22

ASA se stiel de cind au rAposat parintele Gherasim, fiind

episcop de Hus rasa ani si la Roman douazaci si patru. $i s'au
ingropat la sfanta Mitropolie in biserica sfintului Gheorghie 1826,
Mai 15; vecinica lui pomenire. Barbat, cu un duh alit de mare,
in cit in curgere de 30 oni fiind episcop au stralucit in ipolepsie,
ca nici unul din all episcopi au avut lam Moldaviei si nici din
ci(i mitropoliti. Au fost chinuit de Mitropolitul Veniamin 30 de
ani, dar insci si el Veniamin au fost chinuit de zavistie 30 de ani" 1.
Se vede cit de colo cum ca insemnarea a fost facuta de
o ruda, sau de vre-un prieten devotat, care a cunoscut relatiile
acestea si n'a putut uita binefacerile primite din mina episcopului,
mindru, luxos si neindurator.

Sofronie Barbovschi sau Barbosul

Era fiul aceluias preot din Bucovina, cu numele de familie
Clipa si deci frate drept lui Gherasim, fostul episcop de Hus si mai
apoi de Roman. Acesta, parasind Bucovina, a tras pe linga el si
pe fratele sau mai mic Sofronie, unde ca episcop, dispunind de
mijloace materiale, l-a trimis cu asa cheltuiala sa studieze la
scoalele grecesti din Orient si prin urmare si in Constantinopol.
Aci, pe linga studiile teologice pe care le-a audiat in scoala patri-
arhiceasca, s'a desevirsit in limbile: greaca, francezA si italiana.
Avea dela natura predispozitii oratorice de aceea a fost si predi-
cator al patriarhiei din Constantinopol.
Isaia Teodorescu, care trebue sA-1 fi cunoscut foarte de a-
proape, despre acest trecut al lui, ne face numai aceasta laconica
insemnare si totus foarte de pret: Sofronie, fiind iscusit si in
limba greaca, au fost ierodidascal patru ani in Asia cea mica,
un an in cetatea lui Constantin, unde au part mare cinste nea-
mului rominesc" 2.
De aici, dela Constantinopol, fiind chemat de fratele sau si
1. Insemnare fdcutil pe o Biblie de Sancta Peterburg din 1(19 dela an-
ticarul Kuperman din laqi.
2. Cf. Predicatorul, moralului evanghelicu. sau al umanitatiei" an. 1

(1864) Oct. 3 nr. 1 p. 4; Melhisedek Cronica Romanului" Bucuresci 1874

part. II p. 179 in notA; C. E[rbiceanu] in rev. Biserica ortodoxii ronidna"
an. XXIII (1899) pp. 525-6.

www.dacoromanica.ro
 23

reintors in fait a si fost numit predicator al mitropoliei Moldo-

vei, unde, nu dupa multd vreme, i s'a intins faima de bun cuvin-
tator bisericesc. lata cum apreciazd acelas Isaia Teodorescu, pe
Sofronie, ca orator, pe care trebue sä-1 fi ascultat adesea.Trii-
zcici si cinci de ani in Moldavia pairia sa, cu neinfrinta sirguinfd
si de obstie folositoriu crestimitafii la Coate intimplarile" cuvinta,
cu o limbutie dulce, puternicd ci induplecatoare, inpodobit fund
de catra fire cu un rost suncitoriu si foarte pldcut si o rarci (inere
de mink. Din gura lui mitropolia Moldavei si episcopia Romanu-
lui, au cunoscut cea mai mare parte a slavei lor, precum si tot
neamul moldovenesc, dela care cu dreptate i se amine aceasta,
vecinica lui ponzenire" 1.
Se spunea in cele din urma, despre el, ca stapinea in ade-
var verva §i imaginatia oratorica, ca si a unui Ilie Miniat, caci
pentru predicile lui pe care le rostea in mitropolie, venea de-1
ascultau toti boerii si oamenii culti din fosta capitald a Moldovei.
Deci avea un mare talent oratoric, dupa cum se exprimd episco-
pul Melhisedec despre el, cautind a imita in predicile sale, pe
marii oratori bisericesti ai Franfii, ca: Bourdaloue, Massillon, Bos-
suet etc. cum si pe cei italieni 2, a cdror opere in deosebi it
preocupau 3. .
Sofronie a fost egumen al manastirei Cetatuie ', de linga Iasi,
din care pricind dupa moda vremei, i se spunea si Cetdtuianul
apoi al Socoiei 6 de foarte scurta durata si al altor mandstiri ',,
dar in acela§ timp si ierochirics, adeca predicator al Mitropoliei 8.
Stim, ca in 1821, din pricina evenimentelor, numai episco-
pul Gherasim, era dincolo peste cordun in Bucovina. Si credem,
cu tot temeiul, ca el Sofronie este fratele, care in lipsd II gasim
purtind grija de averea celui plecat si addpostita in manastirea
Secului 9.
1. Predicatorul".
2. Melhisedek, 0. c.
3. lb. Predicatorul"
4. Melhisedek.
5. Albina romineasca an 1387 no. 41 Mai 27 p. 179.
6. Ibid. o. c. an. 1841 April 3 nr. 26. p. 99.
7. Melhisedek o. c.
8. ]bid
9. Buciumul roman Iasii (1877) p. 505.

www.dacoromanica.ro
 24

La ziva intronarii Domnitorului Mihai Sturza, care se pe-

lrecea intr'o Duminica-26 August 1834, Voda dupa ce a ascultat
sfinta liturghie in paraclisul palatuluideci in actuala capela a
seminarului Veniamin Costachise spune, ca egumenul Cetatuiei
a tinut $i o cuvintare, cum si Meletie episcopul Romanului i.
La 21 Mai anul 1837, murind printesa Ralu Cantacuzino,
nascuta Calimahi, in virsta de 84 ani, inmormintarea i s'a facut
In ziva de 23 cu mare pompa la biserica catedrala in prezenta
rea InAltatei Doamne, a membrilor familiei si a unei numeroase
adunari. Vrednica priveliste-era dupa cum zice gazeta vremei de-
a vedea pe nepotii rdposatei ductnd trupul ei is vecinicul Micas,
in mijlocul evlavioasei serbeiri a preasfintifilor arhipdstori si al
inaltului Cliros. Cu acest prilej cuviosia sa par. arhimandritul
Sofroni Cetatutanul an rostit", un cuvint de ingropaciune vrednic
de toata lauda" 2.
In primAvara anului 1841, °data cu numirea prea cuviosiei
sale par. arhimandrit Vladimir Suhopan bucovinean si elca
rector al Seminarului Veniamin Costachi", ca egumen al manastirei
Socolei, este adus arhimandritul Sofronie in locul lui Isaia 3.
Pe vremea aceasta sau mai apoi, cAuta sa sporeasca biblio-
teca seminarului, cu carli in felurite limbi", rregresit cumpa-
rate de el pe vremea, cind is desavirsa cultura in strainatate.
In pomelnicul manAstirei Socolei, in dreptul pomelnicului sf.
sale arhimandritului Sofronie Barbovschi", avind trecut la vii pe
un Procopie iconom", se insamna : Acestia an hardzit biblioticei
seminariei un numer de 128 tomuri, airti in felurite limbi pentru
a for pomenire" 4.
Insemnarea, care a putut fi verificata de Romulus Scriban
deci Inca unul din carturarii vremei, ne indica in mod indirect
cultura superioard a acestuia $i cele spuse de Melhisedec; cA la

1. Albina romineasca an. 1834 cf. pp. 280, 289 din 23 August 26, nr. 73.
2. Ibid. an. 1837 27 Mai no. 41 p. 179.
3. lb. an. 1841 April 3 no. 26 p. 99.
4. Vezi Pomelnicul monastirei Socola, anal 1554 lasii, via Cosmoaea (al
lui Romulus Scriban--doctor in legi ISOO" inedit. Romulus Scriban era un
bun cunoscbtor al limbii latine si avea o excelenta memorie. Converzatiile
sale, ambundau in citate latinesti, de prin operile de samA. L'am cunoscut
personal, la o vie in apropiere de Cozmoaia. Era cAtre sfirsitul zilelor sale.

www.dacoromanica.ro
 25

Constantinopol a invatat limbile greacd, francezd $i italiand. Car,

tile lui Sofronie $i astazi umplu rafturile bogatei $i necercetatei
biblioteci a seminarului.
Cit a stat ca arhimandrit al Socolei, nu putem Steciza. ll in-
tilnim insd, cu prilejul mortii lui loan Sandu Sturza, cind a par-
ticipat, nu numai ca simplu slujitor, ci ca un adevarat $i chemat
panigirist, a fostului domn:tor, care ajunsese la adinci batrinete. S'a
stins de slabiciune in la$i la 3 Februar in virsta de 80 ani. Cere-
monia inmormintarii se facea in ziva de 5 in biserica Goliei de
preosfintitii episcopi de Roman $i de Hui in fiinta Prea inaltatului
Domn Mihai Sturza $i ai celorlalti dregatori ai statului, pentru ca
ingroparea sd i se facA in biserica Barboi 1, ctitoria Sturzestilor $i
abea de curind ispravita de zidit 2. Din fericire, pentru literatura
noastra predicatoriala, panegiricul arhimandritului Sofronie, tinut
cu aceasta ocazie, ni s'a pastrat $i poate fi luat ca un model
de oratorie bisericeasca, atit prin forma lui literara, cit mai ales
prin indrazneala ideilor, atit de concludente pentru auditorul se-
lect al la$ului.
Pentru arhimandritul Sofronie acesta era prilejul cel mai minunat
de a ardta Ca Dumnezeu au fault pe toti oamenii de o potrivd, In-
chipuindu-i tot dinteacelas pamint; desartciciunea omeneasca insa,
nu poate suferi asemanarea aceasta, nici a se supune legii, cu care
este insarcinat a privi pe toll de o seamd. De aicea zice el So-
froniese nasc sdlniciile cele marl, pe care le facem cu totii ca
sci ne deosebim din obstie ci sci ne punem inteo treaptd mai inaltd
prin cinuri, prin podviguri, prin boerii sau prin bogd(ii ". Si apoi
adaugd el : Dacci not putem astiga covirsirile acestea pe dinafa-
rd, la care mincinoasa iubire de slava a oamenilor au pus pre(
alit de mare, inima noasird alit se umfla, Mat socotim pre toti
ceilal(i, ca ci cind ar fi de o stare mai de jos de cit not si dea-
bea ne rdmine oarescare aducere aminte ca suntem deopotriva
cu clinsii" 4.
Indraznete cuvinte, rostite pe o vreme ca aceea !! Insd care
1. Albina rom. an. 1842 Febr. 5 no. 11 p. 41.
2. Vezi inscriptiile bis. BArboi, precum si acea de pe peatra mormin,
tall a lui loan Sandu Sturza.
3. C. Erbiceanu rev. Bis. ort. rom." an, XXIII (1899) p. 528 si urm.
4. !bid o. C. 528.

www.dacoromanica.ro
 26

Vor fi fost reflectiile, auditorilor $i mai ales acele ale lui Vocla, nu
le putem culege de cit din intimplarile, care 'ndeosebi marcheaza
vieata lui Sofronie. Pentru el amvonul, era cel mai minunat loc
de unde putea biciui fara indurare trufia celor mari. De aceea in
seama lui se povesteste urmatoarea intamplare
Cind cu ocazia reinoirei domniei lui Mihalachi Sturza, deci
in 1841, fiindca nu-1 prea iubea tara, dar el prin bani a putut
face ca din nou sa fie recunoscut pentru Inca o perioada de sapte
ani, el Sofronie, cu acest prilej a tinut o predica in mitr:,polia
tarei, si dupa ce enumara meritele Domnitorului Mihail Sturza, ca
ultim argument scoate punga sa din buzunar si 'ncepe a perora
laudind puterea acestui metal fats de turci. Nu-i vorba ca a pa-
tit-o Sofronie Barbosul l Cind s'a pogorit din amvon, in loc de
multumire, a fost invitat a se sui inlr'o caruta de posta, ce a si
fost indata gasita $i a fost surgunit la Soveja sau aiurea. Dela
aceasta data, glasul sau a incetat si a fost inlocuit cu predicarea
la mitropolie prin arhimandritul Vladimir Suhopan.
Dupa ce Sofronie s'a expiat gresala s'a retras in podgoria
din jurul lasilor, nurnita Nebuna, unde cumparindu-s o vie si
facindu-s case frumoase a petrecut restul vietii in liniste.
Nu s'a mai ocupat de oratorie, de cit ocazional, cind boerii tarii
11 invitau a pronunta cuvinte funebre. Si din felul acestor discur-
suri posed $i eu citeva,zice raposatul Erbiceanu$i m'am hotarit
a le publica spre a desmorminta memoria unui insemnat orator
romin, a carui voce a fost ascultata cu caldura si-n lard si-n
afard".
Desi pe Intimplarea de mai sus istorisita de raposatul Er-
biceanu, nu putem pune citus de putin crezare, cum ca in rostirea
unei cuvintari de reinoire a domniei lui Mihalache Sturza, dupa
ce enumara meritele Domnitorului, ca un ultim argument Sofronie
ar fi scos punga sa din buzunar", am redat-o, pentru a dovedi,
proportia imaginatiei acelora, ce 1-au cunoscut personal sau
din cele istorisite de altii, dupa trecerea a citorva decenii
dupa moartea unui asa de indraznet predicator si care 'n adevar,
ca nu finea socoteala in ale sale fulgeratoare cuvintari, nici de
fefele domnesti.
Dela cuvintul rostit la inmormIntarea blagocestivului Domn
Joan Vodci" Sturza, trecusera 57 de ani; iar dela intimplareape

www.dacoromanica.ro
 27

care o vom vedea-o indata $i care 'n adevar a determinat exilut

lui Sofronie, 50 de ani, and Erbiceanu publica cele petrecute
intr'o schitd scurtA asupra vietii lui Sofronie, nefiind decit o pre-
facere a celor publicate anterior de Melhisedec despre acelas $i
de cit doar insotita de patru predici necunoscute publicului. Se
putea foarte bine, ca cele redate de Melhisedec despre Sofronie,
sa le tie si Erbiceanu tot atit de bine, Ins se cunoaste cit de
colo, ca cei 50 de ani dela moartea lui, au creiat unele istorisiri,,
care asteptau poate, ca mai intAi, sa fie confirmate de Melhisedec,
ca fiind mai apropiat de epoca celor petrecute, de care insd, nici
amintire nu face.
Deci din ce pricind a fost exilat Sofronie? Erbiceanu ni-I
aratd, retras Inca dela esirea aceea inpotriva lui Sturza, ceea ce
s'ar fi petrecut in 1841. Insd, dupd cum am vazut, discursul la
inmormintarea lui Ioan Sandu Sturza, it rostea In 1842. Cuvintele
spuse cu acest prilej, nu sunt ale unui fost exilat. Acestea se pe-
trec in 1849 si augumentate,de faima pe care $'o cdpatase in au-,
ditorul elan, faptele s'au amestecat si asa s'a creiat legenda.
Milne totus ceva in picioare ; caracterul dirz $i razdsesc
mostenit al arhimandritului Sofronie, manifestindu-se in prezenta
Domnitorului $i a potentatilor lui. Doud discursuri ale sale, care
ne stau la indamindfard a ne preocupa aici provenienta for
literary strains ne probeazd aceasta.
Iata ce ne relateazd, Teodor Codrescu la 1875, in foaia lu-
nard Buciumul roman", al Card redactor era.
Se insamnci, ca amintire istorica, ca ultimo! Domn, ce s'au
uns in biserica sf. Necolai cel Mare, au fost Domnul Grigorie Al.
Ghica Vodd, la 2 Octom., 1849. Altefa sa principele Gr. A. Ghica
dupci ce an trecut in revista trupele otomane, isirate impreund cu
trupele romiine, pe tapsanul dela Copou, calare pe provodnicul ha-
rdzit de M. S. S. Sultanul, s'au dus in pornpa mare la biserica
sf. Necolai. Aice, dupa ungere, an urmat o predica mai mull po-
litica, de ccitra bcitrinul arhimandrit Sofronie Barbovschi, care pu-
ind in videre, imprejurarile sub care Maria Sa an venit la putere,
an inceput a bate cu biciu de foc administratiea fostului Dom
Mihai Sturza. Consulul rusesc, care protegea pe procatohul lui
Ghica Vocici, au cerut, ca numai de cit sa se pedepseasca pe su-
metal &Win, care au cutezat sa inboureze, domnia trecuta. Vodd

www.dacoromanica.ro
 28

Ohica au fost nevoit sd se supue insistenfilor consulului rusesc, i sd

exilezd pe patriotul ierochirix, la o mandstire.
Acest incident, au dat indata ocasiunezice T. Codrescu
mai departe la o corespondenfd diplomaticd, din partea principe-
lui Domnitoriu, cdtrcl comisarii impcircitqti, otoman i rusesc cum
i cdtrei cabinetul din San-Petersburg i Poarta Otomand.
Predica aceastaadauga in cele din urma Codrescum'am
grabit a o trimite d-lui Hurmusaki, redactorele ziarului Bucovina"
spre publicare. Cei ce doresc a cunoacte intregimea acestei buccifi
oratorice, sd o caute in foaia Bucovinei" pe luna Octombrie 1849"1.
Am gasit cu cale de a nu trece cu vederea si de a cunoa*te
cuvintarea arhimandritului Sofronie, care a dat naVere la o co-
respondenta diplomatica si mai ales la exilarea lui *i poate §i la
legenda de mai sus incheind cu aceasta cr. ms. un sir de greple
mo§tenite dela inaintasii pe care i-am vazut, cine au fost; dar §i
ultimile zile de existents pe care nu -1 rabda singele ale trece catre
necunoscut, fara a pune mai ales pe ele pecetea, caracterului unui
neam impulsiv si neincovoiat la cerbicie, chiar in fata Domnilor.
Mai inainte insa de a fi publicat discursul lui Sofronie, care
i-a faurit atita faima, sunt *i citeva cuvinte de introducere, care
desigur, ca sunt ale lui Codrescu §i pe care am gasit cu cale de
a nu le inlatura.
In 2 Octomvre s'au sarbat in capitala Moldovei cu mare
pompci # cu aclamarea poporului adunat in mare mulfirne din
toate pat file fare!, ungerea noului Domn a princepului Grigori
Ghica. Pdstrindu-ne descrierea acestei scirbdri pentru numerul vii-
toriu, nu ne putem refine de a impcirtc4i urmOtorul cuvint, care
fu roslit la aceasta ocaziune de sfinfiea sa, arhimandritul Sofro-
niu Barbovschi ierodidascal. Cetitorii nogri se vor mica de bund
alma ca i noi, auzind ca acest frumos cuvint, care fu salutat
cu aplaus de tot publicul, avu pentru prea vrednicul orator numai
trista urmare, de a fi exilat la o monastire de vreme ce el nu cu-
prinde, de cat dreptele laude ale meritelor noului Domn, adevarata
icoand a nefericitei Moldove, precum i espresia dorinfelor §.i spe-
ran(elor, a cdror implinire fiecare bun patriot o ageapta dela suirea
acestuia pe scaunul principesc. Noi darci nu ne putem esplica ne-

1. Theodor Codrescu Buciunzul roman" anul 1(1875) Iassii p. 499 in nota.

www.dacoromanica.ro
 29

dreapta pedeapsd a cuviosului parinte de cit prin o inriurire streind,,

intaratate de niste nevrednici sicofan(i din clasa Malta de aici".,
Cuvant rostitu de arhimandritul Sofronie Barbovschi
ierodidascal la ocazia sacrului In. S. Principelui Grigorie
Ghica la Iasi in 2 Oct.
,Cele de mai nainte au trecut,,
iatd s'au facut toate noue".
Bucurete dar, paminte drept credincios, vestita Moldova, de-.
parte de inima ta, departe de acum toata frica silniciei ! Aratarea
tariei nu este deapururea tot aceia, acum se acopere cu non in-
tunecosi fata ei cea Area frumoasa, si acum iaras se face seninata
si luminoasa. Mult cu adevarat au fost intristarea ta, mare ras-
turnarea ta, turbaciunile cele cumplite frumusetele ti-au stricat,
averile ti-au prAdat, primatii Iii -au defeimat, odihna le-au stremu-
tat jalnice cu adevarat sant toate acestea, si indestule sa mah-
niasca tot auzul si viderea. Dar in sfarsit cele de mai nainte au
trecut, iata s'au facut toate noue".
Au trecut turburarea, au intrat linistea; au trecut intristarea,
au intrat bucuriea; au trecut noaptea au intrat zioa! Toate lucru-
rile au invArtirea for toata tiraniea marginea sa, toata zioa sara ei
toata calea sfarsitul ei. Noi astazi videm fata catra fata pre lumi-
natoriul acela, pre care dreapta cea inalta I-au pus, ca sa lumi-
neze spre inceputul zilei, razele cele innaltitoare ne povatuesc pre
not astazi prin stralucire, si not deacum vom umbla cu lumina
fara sa ne mai poticnim.
Intunericul ce domnia mai nainte aice, ar fi aratat zadarnica
on pre care alts lumina, nu ar fi fost indestulata sa lumineze aice
alts strains de cat aceea ce se revarsa din sinurile patriei.
Starea Moldovei era prea ticaloasa, trebuia prin urmare si
indreptatoriul ei sa fie nu numai cu numele patriot.
Ca sa se ajute Israil cel vechiu din Egipet, au fost trebuinta
sa se trimeata un luminatoriu ales din neamul acela; sa se trimita
un Moisie: trebuia sa lumineze un stalp de foc noaptea povatui-
toriu, §i un nour zioa racoritoriu. Aice, ca sa se agiute Israil cel
nou, care Moisie trebuia sa se trimeata ?
Ce stalp de foc povatuitoriu? Care nour racoritoriu?
Cine altul putea se le implineasca toate aceste, de cit lumi

www.dacoromanica.ro
 30

natoriul acesta, $i cu numele Si cu ravna din pamintul $i neamul

nostru ?
$i aice cine poate privi cu neabatutA cautatura la stralucirile
.ce se revarsa din trinsul? Care ar binecuvinta dupd cuviinta Meal-
zirea ce strabatatoarele aceste raze ar pricinui la Israilul acest
degerat?
imprestierea umezelelor celor bolnavicioase, departarea $i rA-
sipirea intunericului? Vredniciea intelepciunea $i priceperea prin
care va masura robiea pAcAtosilor acestor israiliteni, a locuitorilor
Moldovei celei mai innainte asuprite?
Lucra ei ticalosii la lut, la caramida si la pae, precum °data.
Israil cel vechiu.
Judecatorii aceia, rapitorii aceia, jafuitorii aceia, dregatorii
acei cruzi, cumpliti chinuitori asupria cu sila lucrurile lor.
Ce nu videa cineva subt acoperemintul aceia al judecAtorilor,
intarite toate prin esimplul domnitoriului? Un esemplu numai de
rautate se face causa de nenumarate, este o scantee, care, trecuta
cu viderea, a duce pArjol.
Nu videa sau viclqug in judecdti sau minciund in hotariri
sau insdkiciune in apardri sau patimd in osindiri, nu videa inadins
prelungite judecd(ele, ca sa stoarcd mai adinc pungele. 0 ! ce
vinzari ! 0 ! ce amagiri ! 0 ! ce inelaciune ! 0 ce miqdvie! 0 ce
furt4aguri! 0 ce talhdrii ! i. Inbrincat cel ce nu avea, indreptat cel
ce aducea, dragalasu cel ce da naciejdi, indestulat cel ce magulia.
Pe urma defaimata bunatatea $i laudata rautatea, apoi chinuitA
curatenia si ocrotita obrAznicia, insfarsit innaltat cel netrebnic $i
lapadat cel vrednicu.
Daca Israiltenii cei vechi trebuiau sa slujeasca numai la un
faraon, ticAlosii acestia avea deosebit fiecare pre al sau, ce stare
vrednica de lacrimi ! Lupii aceia nu !Asa pre oile cele cuvintatoare
sa easa slobode la pAsiune $i ele insatate nu &int nici un izvor
din care sa se adape. Cine dar altul ar unelti puterea ca losif,
dragostea ca David, Myna ca Hie spre indreptarea raului? Au ajuus
insfarsit povatuitoriul la locul tariei, unde s'au randuit de catra
dumnez[e]easca provedinta sa lumineze. Acum dar, acum cif&

1. Cred, cum ca pe sama acestui pasaj, spus de Sofronie in fata lui

VodA Ghica, fAcind aluzie la trecuta domnie a lui Sturza, s'a creiat legenda
a el ar fi scos §i punga sa din buzunar` .

www.dacoromanica.ro
 31

bucurie, cad veselie in inimile noastre ! Cita mangaere in sufletele

noastre ! Ar zice cineva, ca not mai innainte am cunoscut stralu-
cirile si ca bucuriea noastrA nu va ramane nerdsplatitd? Toti, si
man $i mici ne vom impartasi de strelucirea sa, isbanditoriu si
mintuitoriu numindu-1 pre el, blind povatuitoriu si orice alt lucru
bun $i nume fericit.
Alergaturile noastre acestea nu insemneazd alta de cit pe
starea noastrd; se incepe capul mintuirei noastre, se dd sfdrsit pa-
timilor noastre, $i se deschid nod usile acelea pre care se inchidea
neincetat silniciea si tiraniea.
Noi vom videa cu nemarginita bucurie inviiarea dreptatilor,
dispdgubirea pdgubasilor, incetarea abuzurilor, pedeapsa strAmbd-
tatitorilor, indreptarea napastuitilor, scdparea isgonitilor, intocmirea
asupritilor, statorniciea vrednicilor, rddicarea cdzutilor carii acum
de 15 ani erau moarte. Toate vor Inviia, toate se vor insufleti.
Acum ne vom incredinta cu cercare pentru acelea, ce numai prin
interes si prin patimi le auziam ca se faceau. Ce ne remane dar
a zice? Sperantele noastre nu sant zadarnice nici diserte. Aceasta
este aceea ce ne remane a zice.
Lumindtoriul nostru se afla pe orizon si Intunecarea tariei
Moldovei se imprestie! Intelepciunea va insufla aprindere de ravna
in carmuirea poporului. Lingusirea, care ca un serpe periculos sa
tardeste ca sa intre in suflet se va intelege; tamlea aceea, ale cAreia
miresme placute $i vatamatoare ar otravi o fantasie Inca cu vietate
se va stinge; apropierea prietinului de aceea a magulitoriului va fi
cunoscutd. Aice de acum, va lumina binecuvintarea si frica lui
Dumnezeu, va lumina dreptatea, va straluci patriotismul, dragostea
cea catra Dumnezdu si cea cdtrd supusi vor fi cele intai lumini,
ce se vor revArsa dintrinsul in cit toti ca cu o gurd sa putem
striga lui David :
Cu dreptate te-au uns pre tine prea innaltate Doamne!
Domnul Dumnezeul tau cu unt de bucurie, deosabindu-te de
partasii tai cu dreptul te-au Intlmpinat, cu binecuvintarile bundtatii,
ca pre un alesu din poporul lui, cu dreptate te-au innaltat in
scaunul Domniei patriei Tale, ca vdzind cei supusi pArinteasca dra-
goste, multa bundtate, luminata facere de bine Si celelalte de Dum-
nezeu placute lucruri, ca lumina luminind Inaintea oamenilor sa
mareasca pre pdrintele nostru cel din ceriuri care ne-au cercetat

www.dacoromanica.ro
 32

pre noi intru inaltime si au radicat cornul de mintuire insa da.-

ruindu-ne Domn ca acesta: blind, milostiv drept, neinteresat; fard
de Mutate, facatoriu de bine, iubitoriu bunatatii St isgonitoriu rau-
VOL
Drept aceea cum vom plini noi datoria, ce catra Indltimea
Voastra santem datori? Ingrijirea aceea, ce atcprimit pentru noro-
cirea noastra privigherea cea osirdnicA $i cu iubire, cu care v'ati
insarcinat pentru fericirea noastra, aceasta grije zic, pentru noi
cum se va rasplati? Ce vom aduce voa pentru bunatatile, ce veti
pricinui noa? Noi cu adevarat nu putem face alts, de cit sd as-
cultam Inaltele Voastre poronci, ca ne supunem domnestilor voas-
tre hotariri pi ridicand mini rugatoare catre Dumnezeu sa zicem
cAtra dinsul : Doamne! Doamne! Soare intalegatoriu al dreptatii
care ai binevoit sa inalti In scaunul domniei pamintului nostru pre
un guvernatoriu patriot ca acesta, claruesti-ni-1 nod intru Indelun-
gare, sa straluceasca cu blandete yi cu dreptatea intru prealuminat
scaunul domniei ! Pazeste-1 pre el cu pace intemeiata cu marire
laudata pi cu norocire adeverata pentru lauda patriei, pentru folo-
sul pi mangaiarea poporului si pentru buna chiverniseala a toata
Ceara! Faca-se, Faca-se"! 1.
Totus, daca indrazneala lui Sofronie a fost aprobata de
multe suflete din cele ce-1 ascultasera sau numai auzisera; trecutul
regim al lui VodA Sturza, Inca i$ mai mai avea aparatorii sal.
Caci, nu mult dupa publicarea cuvintului cu pricina in ziarul
Bucovina", redactia primeste o intimpinare, la care, mai Inainte
se simte obligata de a adauga explicatia :
Drept dovadd de nepcirtinire, ne grdbim a publica urmatoa-
rea scrisoare, care ne vine dela o persoand, al ccireia patriotism
este mai pre sus de orice indoe[aJla ,i care posedd toatd stima
noastra".
Scrisoarea era venita dela Iasi 4i avind data de 16 Octom-
vri, ne dovedeste, ca fusese alcatuitd chiar sub impresia celor pe-
trecute $i prin urmare si a discursului lui Sofronie, dupa cum ne
$i probeaza continutul ei. Nu-i lipsita de interes. Prin ea putem

_
cunoaste gi parerile partidei contrare care nu gaseste in cele
spuse de arhiamndritul Sofronie 5i apoi publicate, de cit niste ex-
1. Bucovina" gazeta romaneasca, Cernauti, Vineri 7 Octomvre 1849,
nr. 33 pp. 184-185.

www.dacoromanica.ro
 33

presiuni aspre" §i grosolane"; iar el Sofronie, numit nerusina-

tul orator".
Redam deci partea cea mai de pret a acestei intimpinari.
Domnule Redactore,
In estimabila d-voastrei gazeta din 7 Octomvre, cetii cuvin-
tarea arhimandritului Sofronie, carea o au thud in biserica sf.
Niculae cu ocaziunea ungerei Domnului nostru Principe. Cu acea
publicare, se face luarea aminte: ca cetitorilor d-voastrd le va veni
cam neasteptat sd vazd, al acea frumoasa cuvintare pricinui in-
chiderea autorului intro mandstire.
Mie Ifni pare reiu, al trebue sd fiu de o pcirere contrarie Si
sd-ti marturisesc apriat, al mie nu mi-au pldcut cuvintarea pd-
rintelui Sofronie, nici cind am auzit-o, nici cind am citit-o. Par-
ka intdia a cuvintarei nu confine alta dectt impdtimita ocard
asupra guvernului trecut, ear a doa o pompoasa laudd, carea se
a timpului de fa fa si viitoriu. Espresiunile, ce le-au intrebuinfat
cuvintOtoriul spre infd(osiarea ocarei nu se pot numi decit aspre
daca nu si grosolane. Pe deregdtorii guvernului trecut ii numeste
deadreptul, fara retinere, ticdlosi, inseldtori, hog, rdpitori, fara de
a se sill ca cel putin pentru cuviinfd sd intrebuinfeze un stil mai
piezic. Intr'acest ton continutnd infeifosieazd pe fostul Principe, ca
nzustra acestei conrupfii... Oare fostu-i-au ertat a nu pedepsi pe
nerusinatul orator ? Afitmarea acestor intrebari ar va sa zicd, ca
Principe le Grigoriu Ghica, infelege una cu parintele Sofroniu..."1.
Sofronie Barbosul, inainte de moartea sa, a lasat mai intai
via sa mWenire personals mitropoliei spre pomenirea sa, cu con-
ditune ca ea sa se priveasca ca proprietate personals a rnitropo-
litului, ce va fi la scaun §i sä nu se instreineze niciodata 2, iar
bogata §i renumita sa biblioteca oratorica, a daruit-o seminarului
Veniamin din Socola 3.
A trait pana la anul 1850, cind a murit la via sa din pod-
goria Nebuna, de linga Iasi 4.
Va fi fost ingropat, in unul din cimitirile bisericilor mai din
apropiere al Hlincei, Socolei, Frumoasei sau adus In ora* la mitro-
1. Bucovina" Vineri 28 0 tomvri 1849 no. 36 p. 208.
2. Melhisedek o. c.
3. C. Erbiceanu o. c. p. 527 si Pomelnicul mdncistirei Socola"
4. Melhisedek o. c.

www.dacoromanica.ro
 34

polie pentru a fi pus in mormintul fratelui sau, cu toate cercetarile

mete, de nici o urma n'am putut da.
Despre cuvintele alese ritoricesti, altele tcilmcicite si altele
alcdtuite si rostite de arhimandritul Sofronie Barbovski", iata ce
ne relateaza episcopul Melhisedec despre soarta lor.
Sofronie a lasat un mare numar de predici, parte rostite de
el in diferite ocaziuni, parte din operile predicatorilor celor marl fran-
ceji si italieni, le-a aranjat el singur spre tiparire, precedindu-le
de o scurtd autobiografie a sa. N'a volt insd a le tipdri fiind in
vieata $i dupd moartea lui operile sale au devenit proprietatea
mitropoliei. Ne pare ran- inchee episcopul Melhisedec cd nu se
pot da Inca la lumina acele pretioase osteneli mai ales cind bi-
berica noastrd este alit de sdracd in opere si modele de predicd "2.
Raposatul Erbiceanu, Inca ne spune : Star, cd in mitropolia din
Moldova, am vdzut acest pretios material de predici pe la 1862.
Dacd astazi mai existd, nu tiu, pentrucd s'au incercat unii a
publica din acele predici..." 3. S'apoi Erbiceanu lasa pe cititor in
suspensa, dind a intelege, ca s'a gasit un oarecare, sa se inpau-
neze cu munca lui Sofronie, publicindu-i predicile. Cine-i, §i unde
s'au publicat totul infra sub rezerva viitorului.
Deci din activitatea predicatoriala a arhimandritului Sofronie
Barbovschi, noi pans in prezent, nu cunoastem decit cele doua
predici din urma, precum $i alte trei date publicitatii de Erbiceanu:
Cuvint la inmormintarea, Vornicului Dracache Roset",
Cuvint la inmormintarea Vornicului Dimitrie Plaghino §i
Cuvint la inmormintarea cocoanei Smaragdei familia
Sturzeascci" 4.
Pentru a fi cit mai completi, asupra celor ce am putut sa
aflam noi, despre Sofronie vom tncheia cu cuvintele lui Isaia Teo-
dorescu; Norocirea cea mai mare, mai vrednica de rdvnire este a
fi patriei sale folositoriu cu jubire. U ?oara sd-i fie Wine 5.

1. Predicatorul".
2. Melhisedek o. c.
3. C. Ebriceanu o. c.
4. Rev. Bis. ort. min." an. XX111 (18J9) pp. 533 §i urm
5. Predicutorul"

www.dacoromanica.ro
 ANEXE

C, BOBULESCU
Neamut Holbaneltilor; epic. Gherasim Clipa Barbovsebi li arhim. Sofronie Barbovacke

www.dacoromanica.ro
 Anexa I
[Iasi 1659 Mai 14; liw rHWprill rHKA &MOM WOO miireto renAp6
3fAAAH /MAMMON dat-am cartia domnii miali slugi noastre Stroes-
cului ca sa fie tare si puternic cu cartia domnii miali a chema si
a soroci pre calugarii de Voronet pentro para ce au avut cu pa-
harnicul cel mari pentru sat pentru Zubranet deci sa miargeti si
voi can vor hi mai batrani si vor sti hotarali mai bine sa fiti do
fat si voi la Zubranet sa va dati sama precum ati tanut, rrce Fill -
IBEA4 rnAKAAH HHAK HE g4IHHTf CaM rentik KfAtA g .AC AT 03M3 MAH Ai=
[Aceasta scriem domnia mea altfel sa nu faceti. Insusi domnul a
poroncit In Ias teat 7167 [1659] Mai 14 (pecete mare in ros).
[Pe v-o] 0 carte a soroci pre calugarii de Voronet,

[1708 Mart. 29]. Anexa II

AdecA eu Ilie Braescul den preun cu sotul mieu Safta fata
Iui Pisotchie scriem si marturisim cu cest zapis al nostru la mana
dumisali cumnatului mieu Gheorghie Pisotchie capitanul cum roi
di nime silit nici asuprit ce di a noastra bunlalvoe am vAndut
dumisali a noastra dreapta ocin[a si mosie giumatati din sat den
Becesti cei la tAnutul Cernautului cu tot locul si cu tot venitul si
cu vecini ce sar afla di pe aciasta mosieinsa din cat oameni
s'ar afla pe ac[i]asta mosie numai cu doi o[a_meni sa naiba dum-
nealui treaba. anume cu Vasilie Obui si cu Corotco. iar cu altii
oamenii ce sor afla cu tot oamenii sa aiba dumnealui treaba. cati
sor afla acestii giumatati di sat di care mai sus scrie cu vaduri di
mori si cu loc di fanata si din canpu si din padurea. cat sar veni
parte a giumatat[i] di satsi candu am vandut not aceasta mosie
dum[i]sali, mai innainti ne-am intrebat tot fratii si razasii. no-
stri ca sa o sprejineasca si nime nu sau aflat far cat numa

www.dacoromanica.ro
 38

dumnealui cumnatu mieu Ghiorghie Pisotchie capitanul$i neu

dat dumnealui plata deplin intru manule noastre=110=lei batut
$i not o am randuit-o dumisali $i giupanesai dumisali $i cuco-
nilor $i stranepotilor dumilorsali ca sä le fie mo$ie in vecine-
clatita$i neru$tita $i iam dat dum[i]sali $i zapisele cele vechi a
salktii cat au fost di a mo$ii. $i di cumparatur[i1$i candu sau
facut acestu zapis sau tamplat multi boeri marl fi mici si o[a]-
mini buni care mai gios sau $i iscalit cine$ pre numele sau. $i
not pentru mai marea credinta am $i iscalit st sa alba as faci
dumnealui $i dres domne$ti [de ?] pe acest zapis.
'lie Braescul vlet 7216 Mart 29
a scris $i zapisul.

[1735 April 29] Anexa III

Adica eu preutul Vasilie 1 ot Bece$ti; facut-am scrisoraire
mea la maim lui Costantin Braha t, precum sä s'A] $tie ca dupa
m ult:el .pricini ce-am avut eu cu Constantin Braha pan au venit
$i la uric[af ea, sfintii sale parintelui chir Varlaam 3 episcopu Rd-
dautilor, $i standu not fata la giudecat[a] amandoi cu Costantin
Braha dinainte[a] sfintii sale, chir Varlaam episcopul, am Minas
eu cel venit cu buns dovedirea $i cazand eu la zatociniea4 $i la
inchisoare5 dupa fapta mea, $-am vrut sä eu $i certare 6, am ca-
zut cu rugamint[e] Impreuna cu oamini buni la Costantin Braha
$i pentru toata gre$ala mea m-au ertat, Constantin Braha $i dupa
ertaciune[a] lui Costantin Braha m-au ertat $i sfintie[a] s[a] chir
Varlaam episcopul, Insa inteacesta chip ca cum eu sa-m pazascu
Bis[4:rica dupa orandueala preutii melea, $i pe dan$ii sa-i cinstesc
ca pe nkte ctitori iar Intr'altele fapt[e] reale nicea betii precum
eram mai Inainte sa nu ma aflu, iar aflandu-ma. Inteacest[e] ne-
cuvioas[e] lucruri, on cat de putini, sau aft[el fap[te] rale, sä alba
Costantin Braha a instiinta pre sfintie[a] s[a] Varlaam episcopul
$i ce urgie ar hi mai rea aceea sa o pitrec eu, $i sa ma si glo-
basca 1 sfintie[a] s[a] dupa vina mea, $i pentru credinta am, pus
$i degitul sa s[a] creaza.
Eu popa Vasnie ot Bece$ti u Radauti l[eat] 7243 Apr[il] 29.
[m'am tam]plat eu Grigora$-protopopa
Vl[a:d[i]ca Irimia mart[or] ot Radauti-mart[or]

www.dacoromanica.ro
 39

Anexa IV
[U las let 7251=1743 Mai 14] Eu Vasili Braescul fac tire
cu acist zapis al meu sa s[A] tie cd am [a]vut tocmala cu dum-
[nealui] Vasilache Cozma vatfav] i-am vandut dum[i]sali din tot
satul Becestii ot Cern dull, care ltiblA in opt pAr[ti] trii parti am
vandut dum[i]sali drept=120=lei cari bani mi-au dat deplin acmu
aice in Esi si i-am facut si zapis de vAnzare pe obicei iscAlit de
boeri si altii carii s'au tAmplat. insa nefiind fratii mei aice ca sa
s[A] iscaliasca in zapis au dat dumnialui zapisul la mini margAnd
eu la fratii mei sa iscaliasca si dumnialor si apoi sa i-1 trimit
iscalit si de fratii mei si pan in patru sAptamAni sa fie zapisul
aice la dumnialui si pentru credinta am iscAlit.
U las let 7251 Mai 14
Vasili Brdescu
Miron Gafinco am scris zapisul
cu zasa dum[i]sali BrAescul.

[Izvod de zapiseJ Anexa V

Zapis di schinbaturi[i] c[i] -am avut de la dumnalui Neculaiu
Ho lban de mosie[a] TigAnestii ot Putna let 7251[=1743] Maiu 20.
Un zapis de la calugarii de la svetii Ilii prooroc cari au
cumparat Ion Stroescul let 719[3? Indreptat din 7251] lul 13 un
zapis de la egumenul de la Ilie prooroc c[i]au vandut lui Toade-
rascu vel logofat. let 7194[=1686] un zapis tij de la egumen
let 7154[=1646] un zapis de la Stefan Volcinschie 7214[=1706]
o marturie di la Costachi vornic let 7254=1743] Mart 12. Un
suret si un zapis de la Neculaiu Holban.
Vas[i]lachi post[el]nic(?).

[1745 Oct. 9.1 Anexa VI

Facem stire ca aici la not vini Niculai: sari lui To[a]dir Hol-
ban: si ni[a] spus cum ca ar hi avut logodna cu o fata a lui Cc s-
tantin Brah din Bicesti si la logodna for au avut tocmalIA] ca
sa -i de[e] parte[a] lui din Bicesti zAstre fetii lui a opta parti de
sat si dintealta parte iar a opta parti gium[A]tati si cu moar[d] si
acest[e] parti sa li de[e] din sat din Bicesti; dar dup[d] ce i-au
luat Niculai Holban fata; iar Costantin Brah ar hi intor[s] voroava

www.dacoromanica.ro
 40

dup[a] cum au graft: iar Niculai Holban vazandu ca tAgAduest[e]

de aceli ce au grAit la logodna fetii lui au grail sfintie[i] salt pa-
rintelui mitropolitului si i-au facut carti de blastem asupra a tutu-
ror celor ce ar sti dreptate[a] si n'ar marturis[i] ca ski hie supt
acel blastam dar aici la noi: vinir priutul Vasili di Bicesti si priutul
Simion din Buda: temandus[a] di ace carti de blastam sf stiindu
ei drept: au marturisit innainte[a] noastra pe cum a sti [ca] le-au
fost tocmala: lu[i; Niculai Holban cu Constantin Braha=si dup[a]
nunta for i-ar hi poruncit lui Niculai Holbn, Constantin Bran' pi
popoa Simion cum ca s[a] vie la Bicesti si ei s'or muta la Draga-
sati (?); dupa cum li-au fostu tocmala: ce noi Inca dupa cum ni-
a i marturisit acesti preuti am dat sf noi aceasta sccriso[a]re sf
aceasta marturie ce-au marturisit acesti preuti s'au tamplat,
u Cotman[i] Ijeat] 7253 O[c]t omvre: 9,
Varlaam epis[c]o[p] Radovschi.

11756 Octombre 20] Anexa VII

Adica eu preutul Vasilea of Becesti fAcutam acestu adevarat
zapis al mieu la mina dumisali lui Niculai Holban precum sa s[a]
tie ca fieandu noi razasi la mosde[a] satului Becestii si avAndu
noi multi priceanA Intre noi pentru acea mosae am radicat hotarnic
cu poronca go[spo]d. pe dum[nealui] flies biv val armas staroste
de Cernauti si pe dum[nealui] Manoil Zamfir val cap[i]tan sf pe
dum[nealui] Gheorghii Prirul med[elnicer] sf dupa porunca go[spo]d
dum[nealor] acestii boer[i] pomeniti mai sus au hotarat precum au
socotit mai dreptu sf vieandu-s[a] o poeana a me facuta de un
vecean (sic) al mieu anume Malas in parte[a] dum[isali] Ini Nicu-
lai Holban sf Invoindu -ne noi in de noi mi-au dat dum[nealui]
Holban la canpu sesa odgo[a]ne in lungu sf cinci in curmezas sf
od[go]nul este de=29----stanjani si ase invoeandu-ne;. dum[nealui]
Niculai Holban sa-s stapaneasca cea poeana cu pace in veci si
si inpreuna cu varul mieu Vas[a]lai Sendreanul sä ne stapanim acea
parte dela canpu precum arata mai sus °snit sf pentru un po-
mat al mieu si casa me, care s'au vinit In stalpul dum[isa]li lui
Niculai Holban iar ne-am invoit ca sa-mi stApanescu eu casa sf
pomatul pAn[a] candu mi-ar face altu pomat pe locul mieu dupa
cum este poronca go[spo]d si aceasta asazare am facut-for noi

www.dacoromanica.ro
 41

in de not inainfe[a] dum[isali] Hies biv val armas $i dum[isa]li

Manoli Zamfir val cap[i]tan 1i dum[isa]li Gheorghii Pdrul med[el-
nicer] $i pentru mai bung credinta. m-am iscalit eu preutul, let
7254=Oc[tomvre]=20,
Vasa le ot Becesti
Ilii staroste ot Cern AO; Manoli Zamfir, vel capitan;
Neculai Ho lban Ghiorghi Parul medeln[icer]
[Dapd iscdlituri arrneazd aceste citeva rinduri, scrise de alts
mind].
Fiinda-ca tats -meu Vasilii Brand au schimbat pomenitili dood
parti adica parti[a] diaconului Ion $i parti[a] di la Vasili $endreanu
i fiinda-ca stanjanii di sus pomeniti acestii scrisori nu stapanesc
al meu; invoi.n]du- ma, si mi-au dat stanjanii Tanga parti[a] a me
di la $endreanului dup[A] cum scrii marturi[i] din hotarnicA$i
ceasta scrisoari; fiind-ca ne-am invoit am dat-o la maim dum[isa]li
Catrin[a] Holbanesi [1]814 Oc[tomvrei] 8.
Constantin Brand
si acestu zapis 1-am scris eu Vasiali biv capi[tanu] cu zdsa preutu-
lui Vasile ot Becestii.
[1747 Zuni 23]. Anexa VIII
t Precum am luat di la dumnealui bade Neculai .Holban un
pecitluit ce ave di la dumnealui spAt[arul] Aristarhu pe=25 lei ips
ce si'au dat parti dum[i.sali ce I-au agiuns din = 80 = lei a trie
parti cari bani i-au fost luat de la dumnealui spat[arul] bani 7
lei ramasasa nelua]i dila Lupul Porotcht din =106 =lei pe a patra
parti lei sA pote ni-esind mesie pi giumatati 105 $l iau plinit
dum[nealuil spat[ar] bani acesti-80 lei pe giumAtati di la cite trii
fra]ii cari li-au vinit cati 25lei ips di frati 'deci trebuind acest
pecetluiturA pe indreptari cu dum [nealu] spat[ar] pentru sama ba-
nilor li-am luat $i pi ci am luat am dat scrisoari $i ne credinta
par or vin[i] dum : la Esi sa s[A] curmi
l[ea]t 7255 Zuni 22.
Anexa IX
i preuti Simioane iata
ca-ti dam bl[a]g[o]slovenie ca sd
fii la parofie la Fun-

www.dacoromanica.ro
 42

do [a]e[a] satuldumfisal illui

Neculai Holban-.--deci sd
cauti sd mergi $i sd to
asez[i] acolo ca sd nu fie
biserica inchisN
le[at] 7256 WIN 23.
Iacov episcop
[c. 1742-61 Anexa X.
Pricinile a: 2: poeni=o: poiand sd find Brah de dansa; iar
and poiana s-o tine popa cu pricind zicAndu ca i-ar fi facut vecinii
for (?) si pe aceasta s'a facut si carti dela dumnalui vel logofdt
Sandul Sturze sd i sd de loc la canpu pentru aceli poeni. Si viin-
du hotarnici au hotdrat satul in=8=--pArti $i n'au vrut s'o facA
cd precum scrie carte cari nieau fAcut dumnealui logofdtul n'au
vrut sA urmezi a§e ce au zis ca aceli poeni tot de sat sintu sa $e
s'au inpartit=sa-si stdpaneascd cu sat cu poeni cu tot dupd cum
aratA hotarnicile.
Pricina popii, iar popa pe care cere la Holban pentru poia-
na can s'au scris mai sus sa-i dii locu la canpu $i Holban soco-
tindu ca mai multd cheltuiald sd face de cat preful acei poeni si
i-au dat locu la canpu tiind poiana acee aproape de casa lui
Holban pentru ca sd n'aibd pricind cu popa. tar lui Brah nu i-au
dat poiana socotindu ca s'ar pagubi di a=8=parti de sat, iar popa
au apucat un pamant vechiu si 1-au mai lAtit pe bastina vetrii
Brajinilor mai inainte de hotardri si acel pamant iar au cazut pe
locul lui Holban si cAndu i-au dat zapis pentru poiand au avut
tocmald sd-s stapaniasca si acel pdmant par i-a pune pamant pe
bastina lui si o ca[sa] ce au fAcut BrAescu tij Lungu parnantul
popii s'au rucat (sic) popa sd-1 lasd sd sada in ca[sa] langd pAmAnt
pArd i-a pune pAmAnt $i ni-am facut zapis unul la !nand altue pre
cum ni-am asezat. Pe urma asezdmAntului acestuiea s'au sculat
popa cu pricini multi asupra lui Holban $i 1-au tras pi la giude-
cati multi si pi la toati giudecatile 1-au ramas Holban pi popa mai
In urma 1-au tras iar popa pe Holban la giudecat la Neculai Pa-
lade fiindu re (?) starursi la Cernduti $i luindu-1 dumn[e]alui sta-
rustile sama cu amdruntul s'au aflat dumnalui starustile ca acea

www.dacoromanica.ro
 43

poiand ce-au dat-o Holban popii la cAnpu iar fi dat-o cu ndpaste

ca sd s[d] curAti de o bele $i unde sAde popa cuprende catva locu
cu cas[a] lui cu grAdend, ocole poeti, osAbit de cAnpul [cari] sd
didisa pentru poiand iar dumnalui starostile au giudecat de vremi
a are popa strAmbatati sd ii popa o hlizA a lui Holban a 8 parti
cari s'o hotard cu locul popii iar popa nici ase n'au vrut sd prii-
mascd, dar dumnalui starostili vazandu ca nu sA priimesti popa
nice ase----Palade au luat zapisul amandurora si popii i-au dat
zapisul lui cel vechiu pi lui Holban iar i-au dat zapisul lui innapoi
pi li-au zis sA-s stapaniascd popa a lui hliza dupd cum i s'au dat
$i Holban sd-s stApaneasca iar a lui hlizA pe scrisoari ce oar ave
pi dupA cum arata hotarnica. lar popa dupa toati giudicdtile an
stapanit acel locu inputere lui pi avandu multA pricing popa cu
Holban. S'au dus Holban la parintile $i s'au jaluit iar parintile
au trimis un vechil a sfintii sale $i cu carte $i 1-au ridicat pi
popa di pi locu.
[1756 luni 24] Anexa Xl
Facem stirea cu aseastA carti de giudecatA precum au vinit
de fatd inai[n]te ndastra, Dochita preuteasa popii lui Vasali din
satul Becesti $i cu Neculai Holban mazdl, avandu multA pard pi
giudecata mai innainti vremi, popa Vasali cu Neculai pentru mo-
sie din satu Becestii din tAnutu acesta a CernAutului, cari:mai
innainti vremea fiindu hotAratA cu giudecata rdpoosatului log[o]f[A t.
Sturzea la v[1]ito 7250 luni 16 precum mai pre largu aratA cart[i]a
di giudecata, si lAmurindu-sA tot satul in : 7 : pArti au radicat $i
hotarnici de au hatarAt $i au inpartit tot satul, $i s'au vinit trii
parti din tot satu lui Neculai Holban : $i trii parti Brahenilor, $i
opt lui Vasali Sandreanu : $i o parti preutului Vasali dupd cum
arata hotarnica satului din 1 [ea]t 7254 Oc[tomvre] : 17 : $i prii-
mindu-sd toti rAzesii, pe acea[sta] hotaratura, iar preutul Vasali
mai cere o poiand di la Niculai Holban zacand ca sant a lui: deci
Holban ieau dat den hliza lui la cAnpu pentru poeana. $i viin-
du-sa $i vatra saliptii iar pe hliza lui Holban au primit Holban
ca sa-s stapanieasca popa VasAli pi salistea : pi sa nu-i Intoarcd
popa nemicA din hliza lui pentru salipti ci i sa cade (pentru sd-
listea) sa-i dea la canpu din hliza lui numai sa aibA paci intre
clanpii, iar pi urmA popa Vaal nici cu atata nu s'au lAsat, $i au

www.dacoromanica.ro
 44

inceput a invita si pe ceiea lalti razasi, ca sa-si cearl poeni di

la Holban, si iar facandu-sa galceava din pricina popi lui Vasilea
si esind din nou la giudecata inainte raposatului log[o]fralt :
Sturzea si .1i s'au curmat toat giudecata, ca sa alba a stapani pe
hotarnica dupa cum mai .pre largu arata hotarnica. lui Neculai Hol-
ban din vl[ea]to : 7254.: Mai : 20 : si dup[a] giudecata Jog[oj-
f[a]t[ului] Sturza locul ci-1 didesa Holban, popii la canpu pentru
poiana s-au luat inapoi, iar locul din salistea ce sä vinisa pe hli-
za lui Holban i-au lasat sa-si stapaneasca popa Vasali si sa nu-i
mai dea din hliza lui nimica, si murind popa iar s'au sculat priu-
teasa popii si iar au inceput a zacea ca o bucata di loc din hliza
lui Holban esti a ei sa tinea de salistea si iar Holban au dat-o
priutesii cu to[c]mala ca aceast[a] sa-i de priuteasa zapis lui Hol-
ban precum nu s'a mai scula nici ea nici feciorii ei asupra lui
Holban cu v'o pricina, si dandu-i Holban sa-si is acea bucata di
loc, si luindu s dijma n'au vrut sa-i de zapis la mana lui Hol-
ban zacandu-i sa-i mai dea si un vad di moara ce esti pi hliza
lui Holban cari numai acel vad di moara s'au vinit pi trii parti
ci sant a lui Holban din cinci vaduri ci arata in giudecat,a] lo-
g[o]f[a]tullui] Sturza ca sant pi acel hotar : si preutesii pi a opta
parti de sat i s'au vinit un vad si tragand priuteasa si acel vad
di moara sa-I ea la stapanirie[a] ei au vinit de fata innainti noas-
tra deci li-am luat sama pi scrisori ce au aratat, intreband si pi
Holban acel vad de moara ce se acolesti priutiasa este vri-un mai
a ei, au raspunsu cum ca nu esti nici un mal nici altul a ei
far numai la co[a]da iazului agiungea apa pi parti[a] ei cari ii
este data iar dela Holban o bucata di loc ci arata mai sus, dar
socotind si alt di vremi ca in carti[a cea di giudicata si dintra
celi cinci vaduri priuteasa avand numai a opta parti, trii parti si
vrand ca sa stapaneasca si el un vad nu le lasa in paci priutiasa,
iata dar sa cunostea ca priutiasa inbla rau si far di cali si s'au
Oat ramasa si de s'ar mai scula priuteasa cu vre-o pricina asupra
lui Holban hotaram sa aiba priuteasa ai da lui Holban loc la
campu pi cat loc i-au dat din salisti *din hliza lui on sa-si sta-
paniasca Holban diplin hliza lui si priuteasa iar hliza ei cum li
s'au vinit parti[a] la hotaratura din si dupa hotarari am
dat si marturie di giudicat[a] la maim lui Holban : aceasta
l[ea]f 7264 luni 24 z[ilel
Dosifteu: episcop Radovschi, N. Cantah star[os]ti.

www.dacoromanica.ro
 45 -7

Anexa XII
I- -Pi preoteas Dochito din Beacesti aici la not ne-au ara-
tat Niculai Ho lban zacand ca dupa multea giudecati ci-au avut
cu barbatul tau popa Vasa lea si in toatea giudicatili 1-au ramas
dupa cum am vazut not cartile di hotarare a in toatea l'au ra-
mas si pentru o partea di locu di mosii ci t-au lasat Niculai HOI-
ban ca sa tea chivirnisesti si songura tu ai zis ca s[a] tea las
sa-i ei dijma si vi-i da zapis ca cat vii fi tu nu-li vii mai supara
pentru acea mosii si dijma ai luat si zapis nu i-ai dat pentru cari
sa cauti sA-i dai dijma ci ai luat din anul trecut on sa-i dai
zapis dupa cum ai grail- dar di ai civa a raspundi sa vii di fata
acest
Cant. pah[arnic] : star[o]st[e] Mai 3 z[ile]

[1763 lulii 9]. Anexa XIII

Izvod de ate carti de biserica am dat fiului mieu Vasili se
stie deavalet 7271 fiesta Iulii 9.
Ebanghelie tiparnica pe inteles ce s'au tiparit aice in Esi din
valet 7270.
Apostol ce s'au tiparit in Buzau, in tar[a] munteneasca pe
inteles den valet 7251 (?).
Leturghie pe'ntele[s] ce s'au fiparit in Es de al mare letur-
ghii den valet 7267.
Olsmoglasnica ruse[a]sca den valet 1715.
Minei scris cu mama ruseasca de cele vechi
Psaltire rusasca dela tiparnica den Livo [Liov] let 1741.
Golovatu rusescu let 1757.
Triod tvetu scrise cu mana mamii den valet 7231 Noemvri 11,
Obstier rusescu scris cu maim den valet 7251 Oc[tombre]
4 dni.
Molitavnic rusescu tiparnic de cele mici.
Prologu de parna (?) valet 7103 (1595).
Paremier pe inteles.
Acafistes rusascu.
Psaltire pe'nteles tiparita in Ardeal in Belgrad.
Den triod pesna scrise cu mana mamii niVe trapairel (sic).
Catavasier pe'nteles ce s'au tiparit la Radautu.

www.dacoromanica.ro
 46

Miniei ce s'au tiparit in tam munteneasca den valet 7251.

Carte[a] ce se chieamA alfavita.
0 predoslovie de valet 7205 Mai 11.
Divanul lumii.
Hronografu.
Niste trataje de aoutle [optulea ?] sabor.
Aceste Orli mai sus scrise le -[a]m dat to[a]te fiului mieu
Vasile se e fie pomana de la mine date in veci de. veci amin si
penAtru credinta m-am si iscAlit.
Neculai Holban let 7271 mesta lulii dni 9.
[c. 1763] P.vo.] Anexa XIV
t Precinstitului .si alu nostru pari[n]te sufletescu sfintie sale
cheruu cher Dosofatei episcopu Radovschi cu multA cazuta plea--
dune sA-i Inchinea (?) sfintie sale.

t Precinstit[ului] si alu nostru parintea sufletescu sfintie ta

chereo cher Dosofatei episcopu Radovschii cu multa cazuta plecA-
ciune Inchenindu-ma sarut preosfintatu mana sfintii tale sA fie
sfintie ta sanAtos.

Cu plecatd scrisoare nostra MO tire sfintii tale pentru mul-

tA suparare ce tragu de catra Gherman is[pravnic] de Cuciur,
care si acmu intra est an la Dumeneca Mare lovend farA veste la be-
sericA ca s[a] ma superi iara cu carte[a] ce[a] de blAstAm pentru
pricina mosii, ce avem aice la Becesti, care precina o stii sfintie
ta er,a]m fAcut tire de are ceva cu mene sa meragu la Iasi, si
meragandu eu la Iasi elu n'au meras la Iasi, dice da[n]d eu jaloba
mArii sale lui vodA pentru supArArile ce tragu eu di la Gherman
si aratAnd to[a]te dovezale care le am di la divan si di la starostu
care si di la sfintie ta ce am avut cu preutesa si cu Gherman
care am avut giudicatA si innai[n]te dum[isa]li: starostealui aga
lanachi, careii zAc Bunduca, si atAtea multe mai nai[n]te care am
avut cu preutul VabAle tatul lui Gherman care nu sa pot [s]pune
icul deamAnuntulu ca-s multe marAtorii di giudicata care aratandu-
le aceste tola,le cu Ilya§ de jaloba la made sa von si zacAndu-
mi sfintie sa mitropolitul sa nu dau rAvasu la made sa vod[a]ca
scrie o carAte la sfintie ta si of fi odihnet ce ( ?) [de] toata prici-

www.dacoromanica.ro
 47

na mea alatu nu is ste catra sfintie ta numai pentru ca arati sfin-

tie ta in ravasulu sfintii tale cam (sic) ca pans nu-i carate de
asezamant cu Gherman sa nu fiu dezlegat de blastarn ce de a-
ceasta ma roga sfintie tale sa fiu dezlegat dar mai intrebat gi
sfintie ta de stiu ceva in cugetul meu ca e of hi Mut vr'o stra-
mbatate lui Gheraman eu m-am maratorisat Inainte sfintii tale a
nu stiu nemeca sä le fi facut vre'o strambatate si sfintie ta pe
martorisire me mai dizlegat sf eu [4-am prensu bucuros ei ase
m-am stiut dizlegat ce di aceasta ma roga sfintie tale sa aibu ras-
punsu iara Gherman de are ceva cu mene sa meraga la devan
si pentru cartu di afurisanii ma rog sfintie tale sa nu feu suparat
la casa me $i aice la beserica in satulu meu di aceasta fac tire
sfintie tale sa fii sfintie ta sanatos.
lete 7271.
A sfintie tale mic si plecat ca un fiu
Neculai Holban

Anexa XV
t Iubitoriului de Dumnazau:episcop sfintii episcopii Ra[d]a-
utului, chir Dosotei, al nostru intru duhul sfant frati si inpreunk
slujitoriu cu fratasca dragoste, sa sa de.
t lubitoriule de Dumnezau episcop al sfintii episcopii Rada-
uffullui: al nostru intru duhul sfant frati $i inpreun slujitoriu, har
file fratii tale $i paci intemeieata dela milostivul Dumnezau, catra
aceast[a] vei sti fratiea ta ca aid au venit Nicolai Holban mazil
de la tinut[uI] Cernaut[u]lui, si s'au Ault zicand, ca avand el "mul-
ta giudecata cu preotul Vasile din Becesti pentru pricina mosiilor
for de acolo, si innainte[a] dum[isali] vet logjojf[A]t $i inainte[a]
dumilor sa (?) sali starostilor, mai pi urma si inainti[a] fratii tale,
cu prioteasa popii lui Vasile, $i cu Gherman feciorul ei, dupa
cum au aratat carti de ramas atat di la cumi[n]tii boeri, cat $i de
la fry iea ta, si acum dupa atatea dov[e]clite giudfelcati, si carti
di ramas ce area el asupra priotesii, $i afeciorului ei Gherman,
sa jalui ca i-ai facut fratiea ta si carti di blastam, asupra lui Ni-
colae Ho lban, adec[a] de au dat mita pe la giudecatori, $i de au
luat cu strambatati mai mult de cat parti[a] lui ce i sa cadea
sa ea si acea carte de blestam a fratii tale nu ()data, ci In multe

www.dacoromanica.ro
 48

randuri mergi Gherman ficiorul priotesii, de o citeste acolo in bi-

serica lui, si dupd aceasta carti de blastam, iaras ai marsu fratiea
ta $i la casa lui ht 1-ai Intrebat de ari ceva in stiinta lui, vr-u[n]
chip de mestersug, el s-au marturisit Inainte[a] fratii tale, cum CA
nu tie nimic sa fie facut vre o strambatate st fratia ta zicand
daca nu tie nimic sal fie ertat st blagoslovit $i dupd acestea toate,
iaras am mai .vazut un Ilya§ a fratii tale, ce-i scrii lui, sa nu sa
tie ertat pans nu va da ce au luat cu strambatate inapoi, si cum ca
carte a] cea de blastam, iaras ai poroncit sa o ceteascd, $i ca au venit
aici ca sa dea jalba marii sale lui voda pentru multa suparare ce
trage pentru aceasta pricina, de catrA fratiea ta si de cdtra acel
Gherman, zicand a nu se poate odihni in casa lui, si la bisarica
ce-i facuta de dansul, $i am statut $i noi la mirare pentru aceasta,
socotind sa nu fie intralt chip, pricina, caci dupa cum Inscriu
cartile ce le-a daramat a lui, vedem $i noi a avea drept[a]ti Hol-
ban, $i mai vartos ca de a fi dat el ceva boeriloru giudecatori, la
giudecata ce au avut mai pe urma la fratiea ta, ii fi cunoscut
cevas chipuri de hataruri, dar vedem si carti a] fratii tale cea de
giudecata intarind giudecatile boerilor celoru mai de 'nainte, hi
iaras data ramasa, pe preoteasa, hi pe Gherman ficiorul ei, (sti
bine iaste fratiea ta ca un pastoriu ce esti, ca sa t?. sileasti in
tot chipul sa rapesti sufletile din gura lacomii, dupa cum $i pe
Holban acesta). Dar de va fi avand dreptati hi sa fi suparand mai
mult pisti masura; iaras sa socotesti fratiea ta si de supararea lui,
ci de iasti vre-un prepus cum ca cu vre-un chip de mestersug
foarti ascunsa, care nu poate sa-1 priceapa niminea, tine mai mul-
ta mosie de cat i sa cade, fratiea ta sa-I chemi acolo Innaintia
fratii tale, $i cu o iscusita ispoveadanie de taina sa-1 cercetezi,
foarti cu amanunt, aducandu-i pildd din sfintelea scripturi, pe
acei ce cu nedreptati au lacomit, si de a fi stiind ceva poati sa-s
spue pacatul sau, atuncea sangur va da sama pentru faptile lui,
si cu acest chip s'a curma pricina aceasta, hi n'a mai fi $i el su-
parat totdeauna cu carti de blastam, hi fratii tali inca nu-t va mai
purta numilea, zicand cum ca prin oares cari chipuri de hataruri
dai voe acelui Gherman di faci atata suparare, aceasti iar mila
lui Dumnezeu sa fie pururea cu fratiea ta, a fratii tale intru Hrs
frati. luni : 25 dni.
Gavriil Mitropolitu.

www.dacoromanica.ro
 49

[1766 Ghetzar 1.1 Anexa XVI

Suret di pe ponturile ce sa cupri[n]d in hrisovu ce sau fa-
cut pentru cii ce sed pe mosiile altora in ce c[h]ip sa s[a] urme[z.e
lucru ce vor lucra stapanelor mosiilor (*).
1. 12: zili sa lucrez[e] fiesti cari saten intr'un an: stapAnu-
lui mo§ii in : 4 : zili di primavara, $i 4: zili di vary si : 4 : de
toamnd.
2. Fiesti care sAten sa lucrez[e] acest[e] randuite : 12 zili
la vremili randuitea la or ce lucru ar [a]ve trebuinta stapanu mo-
sii In : (?) din rasa (?) din rasarita sorelui .si panA la apus cu
odihna sa ce i sar cadea cu drept lucra[n]d slujba di o zi ca candu
ar lucra si pentru intrebuinta sa --
3. Fiesti ce om casar sau holtei in varsta lui fara tata cari
vor fi di slujba sä lucrez[e] acesti 12 : zili randuit[e] iar flecau[1]
ce ne insurat ce va side in casa cu tats -sau macar di va fi $i de
slujba sa nu sa supere cu slujba intru nimica fii[n]d ca va lucra
tatal lui iar cel neputincios si nevolnic sa sa (?) nu sa superi
cu slujba intru nimica,
4. Cel cari din pricina de bo[a]la sau sa ar fi dus aiure cu
and trebuinta sau cu c[h]irii sa alba a da stapanului mosii pe
*) Nota.
Printre hirtiile Holbanestilor s'a gasit si acest asezamint pen-
tru boereso al lui Grigore (111) Ghica din 1766 Ianuarie I, s'a fa-
cut din pricina necontenitelor jalbe ale locuitorilor jarii ce sed
pe mosii atit.boeresti, cit si manastiresti cum si pe mosii razdsesti"
prin care jalbe ardtau, cd se asupresc cu lucrul stapinilor mosiei,
fara de nici o rinduiald sau dreptate" cum si multi din stapinii
mosiilor" s'au jaluit precum oamenii ce sed pe mosiile lor, nu
se supun la nici o slujba sau deli se supun cind li este voia $i
cit li este voia" (T. Codrescu Uricariul" II pp. 221-5; iar la
pp. 226 - -7 pentru adaosul de indatoriri pe linga cele 15 ponturi
facute in 1777 de Gr. Alex. Ghica; Radu Rosetti Pamintul
Satenii si Stapinii in Moldova", I. pp. 326-37; C. Erbiceanu, 1st.
Mitrop. Mold. pp. 304 - 306; Uricariul I pp. 133 -- 6; Letop. Mold.
(1641 1769) de Spatarul loan Canta si (1733 1774) a lui Enachi
KogAlniceanu; Si 1st. Rom. tom., I 1775-.--t786, de V, A. Ureche
pp. 148-51).

www.dacoromanica.ro
 50

aceli zili ci au fost sa lucrez[e] cati 20 bani not pe zi sau sä

dea plata pi zi unui om ci ar lucra stapAnului mosii cu hac in
locu celui ce nar lucra de vre-o pricina aratatA mai sus on (NO
cum sar put[ea] invoi cu stapanu mo§ii,
5. De ari din sateni sA de bani Ia stapanu mosii ca sa nu
lucrez[e] sa nu aiba satenii ace volnicii iar sta[pa]nu mosii de va
vrea sA ea bani pentru lucru volnic sa
6. La movie ce va fi slizator sateanului acolo sa aiba a lucra
aceli randuiti 12 : zili sau si la mosiea ce va fi alature cali
de : 3 : 4 : ceasuri : iar di-I va duce mai departi, cali de : 5 : 6 :
ceasuri sa i sa socote[a]sca perzare zili din celi : 12 : randuiti
zili, iar, cu podvozi si cu alte angarAi sa nu sA superi,
7. Lucra[n]d fiesti ce om acesti : 12 : zili pe an pe orandu-
eala aratata sa aiba a da tot si dejma den toati dupa obicei de
a zece : Ia, stapAnu mosii, si nime sA nu cutez[A a$ rAdica de pe
tarin[a , Rana nu va vini stapanu mosii sau omul sau ca sal ea
dejma pe cum $i stApanii mosiilor sA aiba purtari de grija a mer-
gi sau a trimeti om la vremi ca sa ea dejma afara numai den
grAdin[a] cu legumi ce vor fi numai pentru trebuin[ta] casai Iui
a nu ea dejma iar fiind de negutatorii sA de dejma, -
8. Satili ce vor fi pe margine hotarului tarii Moldovii sA
lucrez[a] pe giumatati adica : 6 : zili Intr'un an : in trii vremi cum
$i di bani : de a fi sa de pentru slujba pe giumatati adica : 3 :
bani : pe zA iar dejma sa de fiesti cine Pe obiceiu di toati,-
9. La sati razasesti di sa vor afla saten[i] fara mosii sA nu
sa superi cu lucru ce sa de bani : dupa cum sau. hotarat mai
sus pentru aceli : 12 : zili de lucru dandu-i $i dijma din toati
dupa obicei a .zecea si razasii sas inparta intocmai pe cat parts
(sic) de mosii va ave fiesti cine :
10. Vinu numai stapanu mosii, sa pui sa vanz[a] : pe mosie[a]
sa cum $i can sar invoi cu stapanu mo$ii. iar altul nime sä nu
fie volnic a vindi iar va[n]za[n]du-sA vinul stapa[n]ului mosii
atu[n]ce si satenii nu vor fi in popritA (sic) invoindu-sa cu stapanu
mosii iar altu fel de bAutura nu vor fi popriti neci satenii a
vindi :

11. Di va fi trebuinta de arat cam[p]ii pluguri vor esi din

satu sA an tot plugul pi zi : 10 : pasi si pasul sa fiea de mare
de : 6 : palmi dar di va fi aratura in talina sA ari : 8 : pasi de

www.dacoromanica.ro
 51

cat oamin[i] vor fi partas la acel plug arandu pasii randuiti sa sa

scute[a]sca fiesti cari om di o zi din celi : 12 : zili atat cel ce va
ave un bou cum si cel ce va avea : 2 : boi sau si mai multi cum
si cel ce va fi numai cu capul iar cari nu va fi . partas la acel
plug, va lucra aceli randuiti zili la alta slujba ce va vre stapanu
mosii-
12. Di va fi trebuinta de prasat sa prasasca fiesti care om
pe id o firta adica a patra parti de pogon-
13. Di va fi trebuinta de sacirat sa saciri fiesti cari om pe
zi : 3 : clai-
14. Di va fi trebuinta de cosat fan sa cosascd fiesti cari om
pe zi : giumatati de falce,-
15. Di va fi trebuinta di adunat si de cladit si sa clade[a]sca
cum sa si aduni fiesti cari om pe zi giumatati de falce.
Acesti : 15 : ponturi ce sau hotarat cu nart lucrandu-le
fiestice om pe zi dupd hotardre sa s[a] tae in sama din cele : 12 :
randuiti pe an : cum si la altu lucru lucra[n]d fiesti cine dupa
cum sau aratat pren ponturi, iar sa s[a] tie in samd de randui-
teli : 12 : zili [ale] anului iar cari di sate vor faci tocmala pentru

lucru cu stapanu mosii dupa zapesul acel de tocmala ase sa s[a]

urmez[e] si ase la toati sa sa urmez[a] nestramut at] firindu-sa
atata stapanu mosii a sali pe cii ce vor side pe mosiile for pesti
cat sa hotaresti pren ponturi[le] ce sa arata, intru acest hrisov sa
sal ea si cei ce vor side or pi a cui mosii sa nu sa cutezi a
lipsa pe stapanu mosii cat de putan de cat sau hotarat ce si
opazi si alta sa paz[ifasca Intocmai dupd cum sä hotaresti
let : 7274 : G[h]ena[r] 1

let 1766.

[1773 Mai 121 Anexa XVII

Adica eu Sandu Brah, si ieu Ion Brah facut-am zapis nostru
la mana nepotu[lui] nostru Vasili Holban precum sa s!A] stie ca.,
avand not giudicata cu un Bobu pintru niste mosii din ta[nu to .:
Hotinului am luoat o martorie din maim nepotului Vasili Holban,
ce iaste di la Crimea mitropolitul ca sä fie tari, la
giudicata din valet si dupa ce ni vom alegi giu-
decata si vi[in]d di la Es acasd atunce sa o avem a o da cu mul-

www.dacoromanica.ro
 52

]amity la myna nepotu[lui] nostru Vasile Ho lban, di unde am

luat-o. tar pui[n]d noi vre-o precina sau zicand ca am prapadit
martoree[a], ca sa nu i-o dam, iaras Inca dupa cum am luat-o
atunce sa alba nepotu nostru a stapani a opta parti, di [nJ satu
Becesti ce iasti dre[a]pta movie a nostra far de nici o precina, si
Intamplandu-sa ca sa mergim, si la vre-o giude'cata sa fim de
marl, rusini si cata c[h]eltuiala i s-ar faci pi la giudicati umbland
noi far isprava sa fie toata despre noi. Insa sa s[a] tie si aciasta
ca OH mosii om scoti (?) din tknu]tu : Hotinului toati sa le
avem a imparti cu nepotu nostru Vasile Holban fiind ca aciast[a]
au ramas ne impartita, si pintru mai marl credinta ne-am pus
degitile, nistiind s[c]rim[punere de deget]
:

eu Sandu Brah, adiverez 7281, 1773 : Mai 12 :

eu Ion Brah, adiverez

[1768 lunie 12] A nexa XVIII

Adica eu lonita sin lui Dumitras Nacului din preuna cu
maid-me Safta si cu buna me Atimie sot rapaosatului Toader
Braila precum avandu noi o parte ce de movie in satul Becestii
intinutul Cernautului de pe mosul meu Toadera Brand care acel
sat Becestii : inbla in optu parti si a opta parte intreag[A] si iaras
din a opta parte a patra parte esti a noastra lamurita di spre alti
razes[i;deci aceasta movie mai sus numita giumatate am dat-o
suroru-me Ilincai ce-o tine Vasile Samson : iara giumatati au ramas
parte noastra deci noi parte noastra am vandut-o varului meu lui
Vasil sin Neculai Holbancu casale care sintu facute di tatal meu
Nacul fiindu cat si ruda si razesiiindu ca ace movie me-au dat-o
maica-me miesi mai inainte intrebandu si pe cumnatul Vasil
Samson si pe Brajeni ca sa o cumpere, ei ne-au purtat un an
cu vorbesi fiindu-mi movie de vandut s'au aflatdumlnialui]
capitanul Deropce ca sä o cumpere si vazanda varu meu Vasil
Holban ca cade mosie[a] pe mani streine au cumparat-o dumInea-
luilsi dupa tocmala ce am avut me-au datpatru Mei de lei si
me[a]u facut plata deplin : care si eu e-am facut acestu zapis
dum[isali] ca sa-i fie movie in veci sa o stapaneasca dum[nealuij
si cuconii dum[isali] si nepoti[i] si stranipotii dum [isali] in

www.dacoromanica.ro
 53

vecidar pentru cumnatu meu Vasil Samson fiinda vr'o pricina

eu sa fiu datator de sama si la ceasta tocmald a noastra s'au
tamplat obraza de cinste si eu pentru credinta m-am iscalit
Ion Nacu
[pun degetul] Atimiea si Safata
lea[t] 7276 mis lunii 12
si la aceasta tocmal[a] m-am intamplat 5i eu Neculai Ilica
zis [a] Saftii Nacules si pentru credinta me-am pus si degitul
eu Neculai
si eu preutul Simion ot RomAnesti am scris zapisul cu zisa
vanzatorilor
erei Simion ot Romanesti
asasdere cu a patra parte halisteu vad moara
iereiu] Simion razes, eradieacon loan razes
[pune degetul] Gheorghi nepotelu meu

Anexa XIX Copie de pe carte gLos]pod.

lo Gligorii Alecsandru Ghica v oe]vod : boj. milost. gospo-
dari z. Moldayschii facem stiri cu aceasta carte a domnii mele
pentru Vasilc si Ion fic[ ] 'di Iui Neculai Holban, mazili din tanutu,
Cernautului carii fiind oamini scapatat si aratandu-ne si o carti a
domnii mele din ciie Tanta a no[a]stra domnie ca sa fie ertat di
dajde cum 5i alte cart di la alti luminat, domnii ce au fost mai
innainti de not domnie mea dupa rugaminte for iara§ m-am mi-
lostivit asupra for 5i li s'au dat ac[e]asta carti a domnii mele la
mana for prin cari be intarim, mila ce au avut si-i ertam di daj-
dile vistirii nimarui nimica sa nu de ce sa fie in paci se inscu-
teala drept acie poroncim domnie mea dumlnealu,i ispravnici di
tanutu Cernautului cum si dum[nealor] boerii carii vit umbla cu
slujbile domnii meale vazand carte[a] domnii mete tot sa avet a
urma dupa cum mai sus sa poroncesti nemi intru nimica mai
multu suparare sa nu le facit[i] ac[e]asta poruncim.
1776 Sapte[m]vri 14
Ko pc. pit.

www.dacoromanica.ro
 54

[1778 Julie 20]. Anexa XX

AvAndu pricind Nicolai Holban cu preutul Vasil:el din Be-
ce$ti pentru o mo$ie a for din sat din Bece$ti ce santu i raza$
avAndu $i multa pricin:A] mai innainte vreme cu giudecata in-
naint dum [nealui] SturzA biv vel logofat si Ii sau lamurit toti giu-
decati for ca sd aibd a stapani Brajani trei parti si Nicolai Hol-
ban iar trei parti $i Vasili preutul inpreund cu varu-sau Vasili
Sendreanul doo parti oparti preutul si una varu-sau Vasile Sen-
dreanul cari tot satul cuprinde opt part $i radicandu-$ hotarni[c]d
ca sd hotarascA acest sat $i avAndu i multi pricini intre dan$ii
pentru ne$te poeni ce sant pe ac[eastd] mo$ie li sau curmat to[a to
giudecata di la Dum[nealui] vel log[o]fat cadi sar vini vo poiana
in hliza vrunui raza$ sai de loc la canpu pe cat cuprinde poiana,
$i pe ac &Asa a$Azatura li-au fost facut si martorie dela Dum
nealui] vel log.o,fdt $i pa porunca g ospo,d (?) vii[n]d in hotar-
nica vazandu stari a] locului nici di cum nu iau putut a$Aza, ca
s,ral into[a]rcd loc pe canpu pentru poeni, ce au socotit amintrili[a]
di au impartat tot satul in opt parti si intaia$ datrA au dat voe
preutului Vasili sale unde i-ar place lui si luIndu-$ dispre Hreaz
cdi a opta parti pecum in scrie si zapisul $i dandu-s a] $i varu
lui sau alaturi cu dansul a opta parti dupd cum le aratd diresul
$i mai rdm[1,indu trei parti si lui Holban; insa a$e sau hotarat
cari unde a veni pe hliza lui sd-$ stapaneascA on loc on poiana,
dupd cum mai pe larg arata hotarnica cari le-au dat boerii cu
iscalitura boerilor si ispravinduqsd] toatia] acest:A] [daravelAj au
primit toti rdza$ii a$e sA ramae, iar preutul Vasili nici de cum
n'au vrut sd primascA, cazandu o poeand in hliza lui Nicolai
Holban si fiindu apro[a]pe pe de casa lui Nicolai Holban ; fiindu
prautul nAsAlnic $i pesti giudecata hotarnicilor iau dat Holban la
canpu pe cat tani poiana, si a$e a$ezAndu-sA iau dat si zapis,
casd$ stapaneascd acel loc $i au pus iar toti hotarnicii de sau
iscAlit pe acel zapis gandindu ca a[r]hi hodinit de cAtre preutul.
Dar vazandu cielalti rdzasi anume To[a]der Brahu avAndu iar o
poiand in hliza lui Holban au Inceput $i el a$ ceri poiana de la
Holban, zacandu ca de vreme ca au dat popii sd de $i lui, deci
vAzAndu Holban ca rAmane paguba$ ca pe giumdtati de stalpu $i
mai bini nau vrut sd mai de Brajanilor loc la canpu pentru poiana,

www.dacoromanica.ro
 55

si iar preutul invitAndu pe Brejeni ca sa marga la giudecat ca sa

nu-s lass poiana nici ii si macar ca nau a[v]ut preutul nici o
treabA tot sau mestecat cu Brejenii la park $i standu MIA cu toti
innainti[a] dum[nealui] vel log[o]f[a]t dupd hotarare acelor boeri
cu mult pricina cum a parti[a] lui Holban ar fi mai marl de cat
a lor, iar Ho lban au rAspunsu casas e Brajani parti[a] lui Holban
si Holban sa e a for : Asajdere: popii lui Vasili iar iau dat
voe cash -$e o hlizd ce era alature cu a popii iar a opta parti ca
si a popi de ar (?) vo strambatati iar popa nau vrut casi Brajenii
de cari cunoscandu Dum[nealui] vel log[o]f [Mt ca inblA far de
isprava iau dat ramas tot pe hotarnica boerilor, dupa cum au
stalpit si au hotArat satul precum mai pe largu arat giudecata a
Dum[nealui] : vel log[o]f[A]t, cei scris in hotarnica lui Holban iar
Holban tot au lasat ca bucht de loc popi lui Vasili pesti giude-
cata a Dum[nealui] Vel Log[o]f[A]t iar preutul Vasili tot nici acu
atAta nu sau lasat, si iar lau tras la giudecata pe Holban innainti
no[a]strA si v.azandu Holban atata suparari despre popa iau dat
$ de loc ca sa s[A] hodiniasca si vAzandu ca nu
s[a] pot hodini sau luat Holban inapoi ac[e]as[ta] danie si i-am fAcut
ac[e]asta martorie ca sa fie decredinta.
:1 [e]t 7286 lull 20.
11784 Ghenar 271 Anexa XXI
Adivirez eu Ion dieaconu sAn preutului Vasili of Bicesti cu
aceasta dreapta marturie cu sufletul meu neinsarcinat cu pAcat
pentru a opta parti de sat dea Bicesti fiind dreapta ocind si mo-
sie din mosi din strAmosi a neamului nostru si ramaind eu cli-
ronom sanguru stapanitor acestii a opta parti de Bicesti acmu la
urma am cazut lipsA yi saracie $i am vAndut o aceasta parti dea
Bicesti lui Vasili Braila mazil tij din Bicesti dreptu doao suti lei
cari bani mi iau si dat deplin cu zapis dreptu dea vAnzari si in-
tAlegandu mai preurma din prietin[i] oamini buni cum ca Vasili
BrahA ar fi facut zapisu de schimbatura cu: o parti de mosie ce
o ari dipi maica sa la lonasten[i] de la Constantin Samgheorzu
cu sufletul meu nu-i instiinta mea cat am fost viu sa facu mes-
tersug in zapisu cat cel putin ce numai vAnzari dreapta pe bani
de mai sus SCTi§i 200 lei si pi cari milostivul DumnezAu a lumina
din neamul nostru ca sa poata a o rascumpara sa de acei doao

www.dacoromanica.ro
 56

suti lei de mai sus scrisi sa e iarasi mosie la stapanirea sa nu

fie instreinatA de neamul nostru si esind $i la vre-o giudecatd on
ce zapis s'ar gasi schimbu s'au de danie sau or cu ce chip de
mijlocire de entires zapis viclean facut cu merstesug sa nu sa fie
insamd ce sa sa scoatd zapisul meu cel adivArat cari area pricina
dreptd pe vanzari cari sant iscAlit numai eu carile sangur n'au
voit Vasili Braila a-1 iscali de alfi oamini buni temandu-sa de ra-
zesii din Bicesti, ca sa nu-i intoarcd bani pe mosie am lasat
aceasta scrisoari ca esind la giudicata vre-o data sa nu fie giurdi-
turi pierdire de sufleti pentru aceasta pricina $i spre mai bund
incredintri m-am iscAlit eu cu mana mea
1784: Ghenar 27
lerodieacon Ion
Anexa XXII
,Cu mila lui Dumnezeu incepui a scrie Alexandrie in zililea
Marii Sali loan loan Alexandu Ipsilant V[oe]vod $i mitropolitului
fiind preosfinfie sa Kiriu Kir Leon in Para noastrd Moldova si s'au
scris in satul nostru Fundo[a]e[a] undi sa cinstesti $i sa prdz-
nuesti hramul lui sfetii Neaculai la anii de la zidirea lumii 7296:
iard deala Hr: 1787: Loan Holban".
Aceasta Alexandrie are 63 foi.
La un loc cu Alexandria este legat i..
CAlindariu pea 112 ani $i zodiile a 12 luni $i : 4 : planitea
ali anului" scris tot de mind avdnd 48 foi. lar pe penultima foae
a calindarului se afla :
Aceasta istorie Alexandrie scrisd de raposatu loan Holban
esti a fiului sau Necolai, de la care eu am luat-o pentru citire.
lordachi Brah 1835 Febroarii 11.
11796 April 5] Anexa XXIII
De la visteriie cAtrd cinsti[tii] : dum[nealor] : isprav[ni]c[i] : de
Ti[nu]tu[1] Hertii.
Vasile Holban, Ion Holban, ce s'au scos la izvodul dAjdii
intai ce s'au trimes. du[mnealojr: de cei cari sau sporit la dajde
fiind: cad sau inoit si de catra marie[a] sa von: carte de apa-
rari ce ave. dum[nealo]r: nu-i vefi supdra intru nimica de banii
dajdii ce s'au scos la izvod $i cu carte[a] aceasta vefi fi scAzuti
la sama cu visterie[a]
1796 April 5

www.dacoromanica.ro
 57

Anexa XXIV
[17]98 lule 12 --Vite ci s'au luat din mAna dumisale badi
lui lonu Holban, epi, vaci-98 lule 12.
5 epi marii cu manzi for
4 tretiche sterpi
1 harmAsari
10
adica zAci epi fac
2 vacii cu vitai sup dAnsale
1 o vacs sterpd
1 un buhaiu
2 boi marii
2 gonitoare
1 un mAnzat
10
adicA noal vaci fac
Pentru zaci epi §i noui vaci adica cinci epi mari cu manzd
§i patru tretici gi un harmasariu cu §i dot' vaci cu vitai 9i una
sterpd i un buhai 2 boi mari 2 gonitoare i un manzat care aceste
noaisprezaci vite ci sd arata mai sus s'au luoat de mici di la
dum[nea]lui fratile lonu Holban In cari am dat acestu izvodi
iscAlit di mini.
Stefan Holban(?)
Anexa XXV
[1798] Soma dea cAt fan s'au fAcut pea giumatat[i] dea sat
Culiceni parte[a] copiilor raposatului frAtini-meu badilui Vasili
Holban §i undi s'au dat anume §i cAt au rAmas din inpartald In
cAt s'au vandut. 1798.
stogur[i]: lei 26: stogur[i]
4 s'au dat PanculeVilor parte a doi copii Ilinca §i Dumitrachi
2 au luat Casandra parte ei
2 au luat Costantin cari esti la mine.
13 au luat PAncule0i ca sa-1 plAteascA 'au dat una suta lei
5: 1.07 s'au vandut bracul ce au Minas dea la numitii de mai
sus scri*.
26 stogur[i] fac
anul al doile 1799 24.

www.dacoromanica.ro
 58

12 au luat copii parte a.v.i.v.i.(?) copii 1i le au mancat cu

vitili
4 au luat Cdsand ra parte ei.
8=125 s'au vandut §I s'au dat ban[i] la datorii
24 fac
Anul al trine : 1800: 22.
12 §'au luat copii parte
4 au luat Casandra
6 : 8 s'au vandut
22=alcu
Somile legate a trii an[i] cu vitrj] cu vinitul mo§ii cat
au venit pist[i] tot.
lei paral.
anul dintAi 1798.
443 vinitul mosii i cu : 9 : vite ce s'au vandut
anul al doile 1799
279 numai vinitul mo§ii
anul al trilille 1800
131 vinitul mo§ii Vara deajma panei
853 facu piste tot
undi s'au dat
643 s'au platit datorii
108 s'au cheltuit la moarte[a] rapoos[atului] §i la alte griji
169 cheltuila lui Constantin a trii an[i] cu dascalul ci I-au
invatat carti.
35 hacul 1u[i] Sdidacu In doi ani[i]
20 dascalului tij cel invata carte.
975 facu.
[Pe V-o] Aici esti hotarnica lui Todera§ Balse tij §i harta
dum[is]ali a Becestilor $i carte ce de giudecatd cu vdrul Steafan
Holban si mai suntu doao mArturi[i] una a diiaconti[10 Ion §i
una iard pentru Stefan Holban.
Aice sAnt toate pricinile cu Stefan Holban.
[1799 Ghenar 19] Anexa XXVI
Al nostru in Hrs: fiiu sufletesc dum[i]sale loan Holban din
satul Fundoaea ]in[u]t[u]1 Hertii cu arhiereasca blagoslovenii sa
sa dea.

www.dacoromanica.ro
 5'9

Arhiereasca blagoslovenii triimitem dum[i]tale.

Fiindca acum s'au triimis om g[os]pod cu volnicii ca sa aduca
pe Vasilii Braila pentru pricina partilor de moviea Bicevtii a
dieaconului Loan. i parti $andreanului ce sant vtiuti dum[i]tale
dupd marturie ce ai dat inscris de pe care au triimis copii la
dum[nealu]i sardar Dumitrachi Jora, vi cerand trebuinta ca sa fii
vi dum[ne]ta aice de fat& poftisc ca sa vii aice la lavi dinpreuna
cu Vasa le Braha dupa fagaduinta ce ne-ai dat spre discoperire
adevarului pentru numitile parti de movii de mai sus aratate
ins[A] far pagubire dum[i]tale atat la venire cat vi [la] intoarcire
purtandu -ti -sa de catra noi toate cheltuealili, iar cand dum[nea]ta
nu vii putea veni, atunce alta asamine marturii innainte dum[i]-
sale numitului sardar care sa va in credinta atat de catra dum-
[nealu]i, cat, vi de catra altii, vi va prinde locace marturii ca
cum vi insuvi singur de fata ai fi venit dum[ne]ta, numai zabava
sa nu sa faca caci noi vadem aice pan va lua sfarvit aceasta
pricina fiind
99 Ghen[ar] 19
A dum[i]tale in Hri[sto]s parinti sufletesc
Gherasim episcop Huvului.

11799 Ghenar 26] Anexa XXVII

Prea cinst.it] vi dea Dumnezeu iubitor vi al nostru dorit pa-
rinti sufletesc preaosfintie to chiriu chir Gherasim episcop al sfintii
episcopii Huvului cu multa cazuta plecaciune inchinandu-ma sa-
rut prea cinst[ita] vi blagoslovitoari dreapta maim preaosfintii tali.
Prea cinstit[a] blagoslovitoarea cartea preaosfintii tale ce me-
ai trimis cu multa cazuta plecaciune am priimit Intru can mi sa
scrie pentru doao parti de movie in Bicevti partea raposatului pa-
rintelui Ion Dieaconu i partea lui Vasili $indreanu can parti de
movie le-au cumparat un Vasile Braha din Bicevti dea la numitii
de mai sus scrivi intae parte a parintelui Ion dieaconu in doao
sute lei can cat au trait parintele Ion dieaconu fara tagada au spus
cat au fost vanzare[a] acei parti de movie drepti doao suti lei nici
schimbu nici alta Inteares ci cautandu ca sa poata faci bani
sA-i intoarca ci intamplandu-sa arapoasa au ramas lucru bal-
ta vi pentru partea lui Vasili $indreanu iarav au marturisit pa-
intele Ion dieaconu cum ca au fost fata la ace vanzare vi s'au

www.dacoromanica.ro
 60

vazut intru una suta lei iara un alt interes nimeni si stiind acea-
sta eu vazan[d] $i carte dea blastam dea la preosfinti[ea] sa pa-
rintele mitropolitul Iacov arat intru adevar fara nici cat putin dea
inteares si am trimis Si doao iscalituri a parintelui Ion dieaconu
una in cad arat prea largu pricina vanzarii mosii rapoosatului Ion
dieaconu alta intr'un zapis pentru casa -s faca casa pe locul meu
in Bicesti $i am mai trimis si omarturie increadintata cu iscalituri
a boeri dea cinste sprea intarirea marturii cari am trimis mai inainte
la preaosfintie ta cari au vinit si copie dipe dansa si fiind iscali-
turile rapoosatului tot intr'un chip sa discoperi adevarul $i fiind
porunca preaosfintii tale ca sa margu si eu dinpreuna cu Vasile
Braila la Esi acmu fiind vreame inpotrivitoare tare $i eu cam
bolnav $i slab de varsta cad la mila preaosfintii tale sa aib erta-
ciune; iara la luna lui Mai om mergi la E$ $i dea nu vii fi preak
sfintie ta la Es om mergi la episcopele (sic) Husului dupa porunca
preaosfintii tale si casa-mi pot scoate si blagoslovenie de stare
numai dau suparare preaosfintii tale ca dupa hotararea giudecatii
sa-mi vie zapisul rapoosatului jails la maim mea ca poate a mai
fi treabuitoarea vreodata iscalitura raposatului si cu aceasta instiin-
tand pea preaosfintie ta ramai.
1799 Ghenar 26.
Mai mic $i prea plecat fei sufletesc Ion Holban.

Anexa XXVIII
Pe un Ceaslov de Iasi din Anii de la Adam 7305, iar de
la Hs. 1797", gdsim pe o foae de la Inceput adaosa $i nenumerotatd:
Sa sa Vie la valet : 1797: I[u]ni: 11 am inceput cu mila
lui Dumnezeu a lucra la casa lun[i] dupa lasatul sacului de postul
sfinfilor apostoli si la valet: 1798 Noemvre: 11: am intrat in casa
cu agiutorul lui Dumnezau G[i]oi dimineat[a] ".
SA sa tie la acest valet: 1797: Oct[omvre]: 1: au intrat ciuma
la noi in sat in Fundo[a]i[a] [vi] au murit un copil a unui rus
Mihai $i la Oct[omvre] in 14: au murit Mihai Rusu cu toata casa
lui si s'au tanut mari frica $i groaza la noi in sat caci numai
unul Dumnezeu Vie si la Noemvri[e]: in: 2: au murit si preutul
Teodor cari au tinut poporul: 40: dea an[i] $i fiind el de varsta
de optzaci $i mai bine de an[i]. Dumnezau sa -1 erte $i dupa preut ,
au mai murit $i altii tot dea ciuma".

www.dacoromanica.ro
 61

Sa sä she la valet 1811 (cirilic) (vi) 1811: Fev[ruar] : 21 ca

au raposat Marti sprea Mercur[i] varul Toader Holban din Buda
dea gios si lau ingropat G[i]oi Fev[ruar] 23 Dumnezau sa-1 erti si
sa-1 hodineasca intru inpAratiea ce cereasca".
Pe aceeaci foae din dos:
Sa sa she la let 1802: Oct[omvre] de la : 8: ceasur[i] sau
cutremurat pamintul".
Dulceti di cicoari.
giumatate oca zaliar
o oca di cicoare
trei litre de apa sa fe[a]rba apa cu zahar[ul] par sä va lega.
giumatate pain apa de trandafir"
Rapid de dulceti de ciuco[a]re sä iai giumatate de oca de
zahar, trii litre de apa sa pui cu zaharu [si] O. sarba (sic) par
s-alega sa -1 bue(?) [pue] sa raceasca sa o au 'Itasca(?) si puss
o tae ca tocmagi[ ] apui(?) [apoi] sä o pui sa sarba sa sa fa's-
tasca (sic)".
In acek4 ceaslov bare pag. 368 i 369 este intercalat Pa-
raclisul sfintului marelui mucenic Panteleimon facatorul de mi-
nuni" scris de mind. La sfiqitul paraclisului,deli cu greula
inceput se poate citi:
Acest sfant paraclis al sfantului marelui mucenicului Pante-
leimon la valet 1799 luli 12 : am scris ca agiutorul milostivului
Dumnezeu eu cari mai gios sant iscalit.
Ion Holban
Cini la citi la vremi dea nevoe agiutor gata este fall smi-
nteala".
la pag. 425
la aceasta zi Oct[omvre]: 18 sau nascut fiul Hie Gioi sprea
Vineri trii ceasur[i] era.pand la zioa la let
18[0] 1 [apoi cirilic] 1801
la pag. 507
,la aceasta zi : Ap[ri]l : 31 sau nascut fiuLmeu Neculaii Marti la
trii ceasur[i] de zi la let 1800: cu cifr. iat.)80[0]
la pag. 512
,Sa se stie ca s'au nascut fiul meu Iancu la vlet 1831 : Mai : 2 :
Sambata pe,alme[a]za Neculai Holban"

www.dacoromanica.ro
 62

la pag. 552
0832 Zuni 24 sau nascut copilu Xenofon cari sau botezat de
mine la 12 ceasuri dimineata (aid Inteimpindm o altd iscciliturel).
la pag. 490
1834 sa sa sti cand sau nascut fiul meu Mihalach[e] : la 18 : [opt]
sprezaci Fevruarii la cinci ceasuri din noapte. Duminica spre luni
[a fost] si botezat de so[a]cra-me[a]
la pag. 559
s'au nascut fiica me Frasana la Avgust in pat[r]u [spre] zaci Du-
minecd Ia zaci ceasuri de zd 1835 Neculai Holban
la pag. 438
SA sa stii Ca la 15 Noe[m]vri sau nascut nepotul nostru fiul cel
intdi a Frosii 1855 (qr. latinesti).
lancu Holban la zaci ciasuri si sapte minute din noapte".
la pag. 499
sd sa stii cand s'au nascut fiul meu Neculai la douspre zaci
Mar... vineri la zaci ceasuri di noapte 1837:"
Pe tartajul din mid, de pe care jupuindu-sd o parte din
foaia lipitei de el, putem citi urmeitoarele :
: 2 sau nascut fiica me[a] Balasa"
1798 : sau nascut fiica me Zoita : Ini : a. . . . to dum
[nea]lui vdrul Ilie Holban"
la vlet :1800 : = ap[ril] 18 Marti la trii ceasur[i] dea zi [fi]iul
meu Neculai $i la : 23 = de zile in zioa dea... la vremi dea
c[h]indie la 8 ceasuri lun[i] 1-au botezat . . . vdrul Ilie Holban"
la vlet 1801 : Oct[omvre] : 18 : sau nascut fiul nos:tru]... sprea
Vineri trii ceasuri era pAnd Ia zioa"
SA sa stii de cand sau nascut flu! meu lancu, la let, 1817 luni
17 : $i am [fAcut aceasia?] insemnare intr'acest ceaslov al soc-
rului meu.
Anexa XXIX
Suret dipi carte dea giudicata ce s'au giudicat pArintile Ghe-
rasim vIddica de Hui cu Vasili Bran pentru a opta parti dea
satul Bicesti partea diaconului Ion unchiu vIddichi din leat 1800
Mai 3.
t
La anul : 1788=Dechem[vrie=22 : intri Vasili Brand $i Intri
dieaconul Ion s'au facut schimb adicd diaconu Ion au dat lui
Vasili a opta parti din mosie Bicesti dela tinutul Cernauti undi

www.dacoromanica.ro
 63

acum sä zice tinutul He'll si Vasili Braila au dat lui Ion diea-
conu parte sa di mosie loneseni dea la tinutul Sucevii ce au a-
vut dipe maica-sa fata lui Simceorzi prea cum s'au vazut dea
catra noi scrisorile aceli dea schimb fiindu iscdlite si de alti martori
apoi Ion dieaconul : la-1789partea ace din londseni ce-au luat-o
dela Vasili Brand au vandut-o lui Constantin Simgeaorzi drept pat-
ru sute doaozaci lei vAzandu-sa si acela zepis de catra noi la
mama lui Toadir Singeorza polcov[nic} feciorul lui Costantin Sim-
geordz : la-1794luli-16 Costache Clipa Barbovschii sudit au
strein acest nepot dea frate lui Ion dieaconu au tras in giudicatd.
pea Vasili Brand la deapartamentul pricinilor streine ardtandu acel
Costache, ca unchiu-sdu Ion diaconu s'ar fi indatorit cu 108 lei
la Vasili Braha si i-ar fi pus amanet parte sa din mosie Bicesti
si cere ca sä-i dea bani lui Braha si sa e ace[a] parti de mosie
la a lui stapanirea si dupd cercetarea ce au facut giudecata s'au
dovedit schimbu iara nu zalojitura dandu-sä pe acel Costache rd..
mas apoi intorcandu el atunce a zici cum ca intru ace parti ar fi
avut impartasire si tata-sau si cu unchiu-sau Ion dieaconu n'ar
fi putut sa schimbi partea tatani-sdu ,i cerandui-se dovada de
n'au luat tatal sdu parti la altd locu dupd cum Brand arata CA ar
fi luat nisti locur[i] de cas[a] in targul Cernautii si ca la mosie
aceasta c[d] ar fi stdpanit nici odata n'au putut Costache sa do-
videasca cum prea largu sa arati la cartea dea giudecata ci iasti
iscalita dea dum[nea[lui spat[ar] Dimitri Saul insa tot niodihnit
aratandu-sa Costache si cerandu ca sa sa mai facd cercetari si
dea catra ispravnici[iJ ]inuturilor undi el va pute[a] dovidi ca un-
chiu-sau Ion dieaconu n'ar fi schimbat ace parti ci ar fi vandut-o
pe bani Ia =1795 A[u]g[u]st 27 tot intru acee parti dea giudicata
sa arata ca di iznoava s'au infatoset chir Gherasim episcopul Hu-
sului fiind atunce dichiu la mitropolie vechil fiind din parte fra-
tilui sfintli sale Costache Clipa cu Vasili Brand si dupa marturii
ce an adus Vasili Braila s'au dovidit tot dea adivarat schimbu si
la ce di pi urma zicad sfintie sa ca de va primi Vasili Braha
carti dea blastam cum ca este cu adivarat schimb va ramane mul-
Omit si mai multu nu va cerca giudicata si ase Vasile Braila au
priimit si carti dea blastam asupra sa cum ca nu este nici o ico-
nomfile ce este adivarat schimbu cum prea largu arata carte dea
giudicata la : 1797 Noem[vre] : 4 un Ion Holban dandu o mar-
turie la mana lui Ion dieaconu cu ardtari intru acest chip ca pean-

www.dacoromanica.ro
 64

tru a opta .parti din satul Bice§tii cari au vandut-o Ion dieaconu
lui Vasili Braha vi murind Ion dieaconu §i trAgAnd ncamul lui
giudicata sa-s dizbatA ace parti ar fi mArsu la arm' Vasili Bra-
n cu maxi rugaminte de s'au iscalit in zapis fiind dieaconu mor-
tu de un an §i mai bine vi li s'au intunicat giudicata pea urma
ducand ei §i carti dea blastam de la preaosfinfie sa parintele Mi-
tropolitul asupra celor ce vor vti sä arete adivarul el au tagaduit,
dar pe urma preasurandu-1 frica ciumii marturisevti ca acel zapis
in cari s'au iscalit §i el nu este dreapt nici este iscalitura diea-
conului ce cu alts mana este iscalit dieaconu cum prea larg arata
la marturie sa cari o adivireaza vi cu alts marturie mai din urma.
la 1799 Mart 10 sfintie sa episcopul dupa aratare acei marturii a
lui Ion Holban prin vechilu au tras la giudicata prea Vasili BrahA
vi raspunzind Braila ca ace marturie a lui Holban nu este ade-
varata ce cu pizma data impotriva lui §i zicand ca va aduci pea
preutul Steafan di la Vladeni ce este iscalit martur in scrisorile
de schimbu s'au fost pus soroc ca sa aduca pre acel preaut la
cari sorocu sa vie vi Ion Holban ca sa-vi dovideasca marturie sa insa
la sarocul acela neputand Braha vini au vinit acum cu polcovni-
cul inpreune Tooder Singiordz §i alti ce stapanescu parte din lo-
naveni ace vanduta de Ion dieaconu vi 1-au adus vi pe acel prea-
ut Steafan dea la Vladeni vi infatovindu-s[a] inainte noastra cu
sulgeariul Ion Tautul vechilul sfintii sali episcopului dupa mar-
turie lui Ion Holban s'au cunoscut cu totul neadevarata vi neprii-
mita dea pravila ca di la unul In doao randur[i] au marturisit §i
nu tot Inteun chip §i mai ales numitul preaut marturisind innaintea
noastra ca scrisorile aceli dea schimbu s'au facut in casa sa §i
santu adivarate vi fiind ca vi insu§i episcopul s'au multamit can-
du au primit Vasili Braha carti dea blastam dreapt acee de la
giudicata s'au dat toata dreapte lui Vasili Braha a-§i stapani ace
a opta parti din movie Bicevti §tii ca una ce s'au dovedit ca oari
cu adivarat schimbarn vi scrisorile acelii vechi ce au mai ramas
la sfintie sa episcopul raspunzatori asupra acei parti di pi cari
vechilul au aratat copii sa cuvine a sa da tot la maim lui Braha
dandui-sa dea la divan aceasta carti dea giudicata.
1800 Mai 3.
Costantin Balv vel logof[at] ; Mihai Sturze vel logof[at] ; Ion
Razu vornic, Manolache Conache vel vornic ; Costantin Bal§
vel vornic.

www.dacoromanica.ro
 65

[1801----Mai : 16] Anexa XXX

Din poronca dumn[i]lor sale boerilor ispravnici de tinut[ul]
Hertii fiind noi randuiti sa mergem la sat[ul] Becestii $i sa facem
cercetare peutru o vatra de hele$teu, ce-au avut-o Neculaie Holban
luatd cu giudecata raposatului Sandul Sturza vel log[o]f[a]t: c[e] -au
avut, Inainte hotarari cei vec[h]i, cu Toader $i Costandin Brajaei
mosii a estor Brajasti iar la hotarare ce s'au facut, la veleat :
7254=--Oc[to]mv[re] : 17 iscAlit de llie staroste de Cernauti i Ma-.
nole Zamfir vel cap[i]t[a]n. $i G[h]eorg[h]e Parvul-medel[nicer] a
ce vatra de hele$teu. au cazut In parte BrajAilor. $i fiind multa
picina intre Neculaie Holban cu Brajaei, Holban au dat loc. din
parte[a] sa de mosie Brajaeilor. pentru ace vatra de helesteu. $i
de atunci Neculae Holban au stapAnit a ce vatra de hele$teu 56
ani cum $i dum[nealui] Ion Holban sin lui, Neculaie Holban, au
stapanit para la veleat : 1797=1[u]ni[e]=$i la ace[a]st[a] vreme
hotarandu-sa Vasile Brah cu Mihalache Brah cu alte neamuri a
for $i fiind ace vatra de hele$teu din vechi. den parte[a] for la
hotarlt au cazut, In parte[a] lui Vasile Brah : $i de atunce au in-
trat supt stapinir[ea] lui Vasile Brah : tiindu $i locu. ce s'au dat
pentru vatra helesteului. $i hele$teu. Dupa poroncA mergandu la
sat[ul] Bece$ti s'au adus de fata pe Vasile Brah i Mihalache Brah
$i pe Toader Vladu cum Mi [f]ii lui Mihalache Brah : $i Intai s'au
intrebat pe Mihalache Brah : pentru acel loc. ce-au dat Niculaie
Holban. prin vatra ce din hele$teu. la hotarare ce au facut, ei in
de ei. supt a cui stApanire au intrat, $i au aratat 0 au ramas.
supt stapinire[a] lui Vasile Brah. S'au intrebat $i pe Vasile Brah
de stApaneste el acel loc. dupa aratarea lui Mihalache Brah s'au
nu. $i cat loc est[e] s'au dat raspunsu ca supt a lui stapanire nu
est[e]. $i ca el tie cat loc au fost, $i vAzandu-sa de catre noi.
ca Intralt chipu. nu sa poate descoperi adevarul. s'au facut stAn-
jen de 8 palme precum sa arat[a] mai gios. masura palmii. $i s'au
fAcut odgono din stanjani, $i palme $i Intai s'au Inceput
a sa masura despre sdliste din po : $i mergandu

cu masura para intrat piatra s'au gAsit 7 odgoane. $i 17 stanjani

parte lui Mihalache Brah cu neamurile sale $i de tr[e]ace
piatra mergandu cu masura pe co[a]sta $i la vale in As para in-
trat piatra s'au gasit 7 odgoane $i 25 stanjani, parte[a] lui Vasile

www.dacoromanica.ro
 66

Brah: si dintr'ace[a] piatra. mAsurandu-sa peste un parau[a]s. pes-

te dum[nealui]. Ion Holban s'au gasit. numai 7 odgoane care a-
ceste trei parti trebuea sä fie tot de o potriva, Si nefiind piatra
unde au exit. cu masura acestor 7 odgoane si neputandu-sä stra-
muta piatra ce din urma. fiind veche s'au masurat 15 stanjani :
despre parte[a] [lui] *Andreanu, care sä stapaneste tot de Vasile
Brah : care acesti 15 stanjAni, s'au aflat cu adevarat locu. c[e] -au
fost dat de Neculae Holban. prin vatra helesteului, la hotaratura
Becestilor din vechi, si la masura acestor 15 stanjeni, s'au facut
semnu, din care semnu s'au dat pravat, in sus spre apus. Ora
in parau[1] Molcatui margandu pravdt din semnu ce s'au facut
si trecandu pArau MolcAtui tot spre apus pAra intr'o piatra iaras
veche si cautandu din piatra inapoi pravat merge la mijioc mosii
inparte dum[nealui] : Ion Holban fiind piatra stramutata din pra-
vatului si pentru ca sa ne, incredintam mai bine din pradt[ul]
pietri[i] cum taut am marsu la alte pietri, si luindu-le sama la pra-
vat s'au aflat ca margu toat[e] intr'un ca[m]pu la celelalte pietri
de pe steparul (?) Molcanitui (?). de unde s'au masurat: si numai
aceastA peatra ce [e]s[te] intre parte[a] *andreanului si intre par-
te[a] dum nealui]. Ion Holban s'au cunoscut schimonosit din lo-
cui, iar pentru finu c[e]-au stransu Vasile Brah in 4 ani dupe vatra
de helesteu ramane a se cerceta de catra dum[nea]lor. fiind Ca au
stapAnit si vatra helesteului si loc[ul] ce s'au dat. de Neculai Hol-
ban prin vatra de helesteu vrandu sa-1 tainuiasca cu totul. ce a-
ratandu adevarul. la intaia intrebare ce i s'au facut. De care nu
lipsim a instiinta cu aceasta martnrie: dupa cercetare ce s'au fa-
cut la fata locului.
1801 Mai : 16
Holban ; Vasile-poste[lnicu]
[Pe fata a treia a coalei, in lungut ei este luata masura
palmei mijlocii, care mcisurata corespunde cu 27 c. m.J.

Anexa XXXI
[1801 Mai 17]. Cu plecacini (sic) ma inchin si sarut mana
dum[ital]i baditi loni Holbani.
Cinst[it] rAvasul dum[ital]i cu plecacini 1-am primit si toate
ci li scrisA am vAzut; inta[i] pentru mergire la las eu margu $i

www.dacoromanica.ro
 67

pan acum m'a§ fi dus dar m'am incurcat o trebuinta §i voi sta
mans de agiutoriu la pricina giudicatii cu Sahanu (?) pentru ca eu
a* fi vinit acu la dum[neatal]i dar am dat cai de s'au dus unu
log[o]f[a]t a sardaru[lui] cazarmi la la§ §i pang nu vor vini cai[i]
di la la§ nu mergu §i macar ca 'Ana la 25 vor vini cai[i] §i prin
scris hotarasc Ca la sfar§itul luni ace§tie negre§it vor mergi la la§
§i to rog pe dum[neta] ca candu vei mergi la la§ sa vii pi la
Vorona ca SA' mergem inpreuna la Ias pentru giudecata ci am cu
dum[nealu]i pentru hrisov noi nu ni §tim nici cu o Ora casai ra-
paosatului sa scoata vreun sanet at nostru gall (?) §i noi vom
raspundi dar numai din gull di a raposatului dupa cum iaste
§tiut de lumi §i sant [a] dumi[tali] mai mic frate Stefan Holban (?)
1801 Mai 17 §i trimesul dumi[tali] au vazut cu
ochi[i] pi trimesul la la§ dar negre§it mergu la la§ la luni 1 (?).

[1801 Noem. 14]. Anexa XXXII.

Izvod de cate viti au luat nepot[u]-meu Costantin vitile lui atat
viti albi cat Si epii.
2 giuncani vinit cat di trii vitei.
2 giuncani ursai (?) di un vitel
2 giuncani murgi gonitori
1vaca marl galbana cu vitel boutu
2 vaci una murga §i una vanata cu vitel
1 giunca vanata
1 vaca marl vanata cu vitel boutu
2 giuncuta gonitoari una vanata §i una murga
1 vaca balai
1 manzat balai
1 giunca gonitoari murga.
16 adica §esprezaci vaci bez trii vaci ia[r] cu vital cu tot fac
noaa sprezaci.
1 iapa neagra cu manzu murgu calut
1 iapa plastnichi (?) cu manzu murgu
1 tratin plasnic (?)
1 tratina murga
1 tratin murgu intunicat (?)

www.dacoromanica.ro
 68

1 cal plisnic
8 adica opt viti di cai cu manzu cu tot; iar cu viti albi cu
tot fac 27 acesti viti le-au luat Costantin sari rapo-
satului Vasili Holban di vitile dum[nealu]i badilui Ion
Holban find si eu di fata am iscalit.
1802 Noem[vr]i 14 Mihalachi Brah.

[1805 : Iuniu 8] . Anexa XXXIII

De la visterie catre dum[nea]I[ui] loan Holban
de la t[i]nutfull Hertii.
Fiind-ca du[mne:ta prin carte[a] visterii ai fost randuit a
a urma pova]uirii dum[nealui]. stol[ni]c C[h]escu asupra cercetarii
facatorilor di rah, ucigas[i] si talhari care primavara obiciunesc a
tulbura odihna lacuitorilor, cercetand ca nu cumva si pentru be-
jenari sa sa afle de acesti facatori di rali, drept acee, acum tre-
buinta cerand a sa face cunoscuta urmari dumi[sa]li stol[ni]c
C[h]escu ci au pazit intru ac[e]asta slujba a facatorilor di rali, si
scrii dum[nealu] luind inpreuna toati celi inscrisr,e] corispondentii
ei au avut dum[nea]I[ui] stol[ni]c C[h]escu, dentr'un ceput $i pana
acum negresit sl far zminteala de preuna cu [tin] triimes spre a-
ceasta copil din casa ca sa ti scoli $i sa vii la visterii ne trecand
a:nu aduce nimica din corispodentile in scris ci ai avut asupra
madelii acestie cu 'dum[neall[ui] stol[ni]c cum si carte[a] de ran-
duirea de ani : asupra talharilor. 1805 : Iuniu : 8.
Anexa XXXIV
Cu plecaciuni ma inchin si sarut cins[ti]ta mana dumitali
mosu loani.
Poftesc pre dum[ita]li : pentru putin lemn de un coser sa-
mi vinzi cu plata ci vi-i socoti din care am triimes si carale din
preuna cu un saidac 1 si ma rog mosule sa n-am sminteala si
nu voi uita binile dumitali si sant al dumitali pre plecat fiiu.
[1]808 April 3.
[Pe V -o] Zapisile Dorosautului din Cordu[n] (?)... este pricina.
dia giudecata cu lamandiesti[i].
Scrisori particularnici a multe pricini.
1. Sahaidacun fel de sageata tatarasca, rus, sagajdac, sajdaktolbA.

www.dacoromanica.ro
 69

Marturie Anexa XXXV.

[1808 Mai 25.] Adeverez cu aclelasta scriso[alri [a] me la
mAna dumisali cumnatului Ion Ho lban pentru supdrari ce-i faci
nepota sa Elinca fori (sic) [fara] dreptati ca dupd morte raposa-
tului cumnat Vasili Holban au ramas trei copii fori (sic) varsta
anumi Elincd Costantin, pi Dimitrachi, pe Costantin 1-au luat
mosu sau Ion frateli mortului Vasili Holban ca sa-I de la invatd-
turd si sa-1 tii la cas[a] dumisali para ce va esi la varsta, iar pe
Elincd Si pe Dimitrachi i-au luat mosa for raposata Mariuta Pan-
culiasa sa-i tie asamine si Dimitrachi piste nezebav vremi au mu-
rit $i au ramas numai Elinca la m[o]asa sa sa o tie Ord la varsta
i sa o mariti, dar murind Si Mariuta Panculiasa au ramas Elinca
cu o rnatusa a ei Fteodora (?) flied Mariutei Panculesai si va-
zandu-sd Ca nu i-au ramas nici o nedezde (sic) dupa moarte
buna sa au poroncit in cativa randuri ca sa trimetem sa o
luam de acolo, Si m'au poftit dumn[ea]lui cumnat Ion Holban
cum $i alte niamuri ai vostru sa trimeti[m] pe sotiu meu ca sa
aduca pe nepota sa de la Vorona $i mergand au adus-o aici la
casa me si piste catava vremi s'au gasit un fic[i]or a unui Ion
Sav[a] din Cordon a numi lordachi $i au cersut sa o maritam.
dupa dinsu Si ova primi cu cats zestre ari Ca pe o fata fan pa-
rinti iar mosu sau cumnat Ion n'au voit Intr'acea vremi nici
Intr'un chip fiind ca au fost supdrat cu jiudicati ce au avut cu
mastiha for Casandra dar numitu lordachi facandu suparari dumi-
sali cum si altoru niamurilor deapururi au fost silit cu sfatu ru-
deniilor sa primasca Si dumnealui, insa intei au intrabat (sic) pe
Elinca la casa me de-i este cu voia Si fiind cu primiri ii au lo-
godit-o Si s'au pus si zoa nuntii, Si nunta au asazat sa s[a] faca
in cas[a] cumnatului ion mosu Elincai cu primirii ii Si cand au
venit mirili cu nunta atunci au sosit Si un mosu a Elincai anumi
$tefan Pancu cu sorisa si cu o yank' si cu un ver a dumisali
anumi Dimitrachi Pancu fiind poftit de Elinca si de not la nunta
si nu stiu pentru cari precind au luat pe mireasa cand s'au fortu
gatit sa marga la cununie si au adus-o la cas[a] me fiind Si dum-
nialor gazda nunti la mini dindu Si scrisori Stefan Pancu la mana
cumnatu-miu Ion ca el va raspande la toati cheltuiala mirelui Si
dumnialui sa nu sa amesteci la nimica cari scrisori esti iscalita si

www.dacoromanica.ro
 70

de alte fete cinstiti ce s'au intimplat atunce la nunta dupa aceia

au luat $tefan Pancu cu sori sa pe Dina si o dus-o iaris la
Vorona $i piste catava zili au trimes numitul Stefan o scrisori
intru cari scrie cumnatului Ion a sa de schimburili mirelui napoi
ca s'au invoit cu dinsu $i dupa scrisori durriisali li-au dat, acu
totu aceli niamurili a Elincai de pe muma-sa sa acolisasc de
cumnat[u] Ion Holban, zicand ca cu sila au vrut sa marite pe
nepota sa Elinca la ac[i]asta ma jiur pre viu Dumnezeu ca cu
strimbatati it napastuesc ca eu stiu ca nu numai dumnialui au
intrabat-o (sic) ce si eu ca sade la cas[a] me $i matusii ei, $i la
toti au dat raspunsu ca-i este cu voia, $i dupa cum stiu curgeri
pricinii acestia marturisasc cu sufletu nevatamat 1808 Mai 25.
Dumitrachi Grecu 1
Socotealile. Anexa XXXVI
Intri Costantin $i Ilinca frat fii raposatului badilui Vasili
Holban frati-meu cite ce au luat epi i vite albi si stupi $i altile
dupa cum sa arata mai gios sa vie intocama cat la unul ase si
la altul dupa analogul tor.
lei parale Ilinca ce au luat sor[a] mai mari
308 pe zeci epi ate triizaci $i cinci lei
25 pc un cal sura Iui Costantin ce 1-au vandutu
lui Stefan Pancu.
42 pe douzac[i] matci ce le-au batut $i au facut
mieri si au vandut.
60 pea doazac[i] merta popusei cafe trii lei merta.
15 dea la Panculeasa di pi nisti fan ramasitur.
492 facu ce au luat Ilinca din bucate epi i vite
albi si stupi si altile dupa mai sus sa arata.
Ce au luat Costantin frate mai micu Ilinei
60 pe doi boi
16 pe un buhai
80 pe patru vaci a Cate doazac[i] lei vaca pe trii
moarti $i una vie ce este marturie fata a o-
mului cari le-au ernat.
80 pe patru epi adica daao epi $i doao tretice
cate doaozaci lei iapa.
1. 1 se cunoaste nationalitatea dupa insas ortografia scrisorii, pe care
i-am pastrat-o intocmai.

www.dacoromanica.ro
 71

8 pe patru matci.
244 facu si sant luat asupra lui Costantin.
204 intrec la Ilinca sorusa mai mult luat dea cat
la Costantin si ari sa-s ti[i] in sama din vini-
tul mosii Culiceni pe pol sat. Socoteali si dea
mosii parintesti ce le-au Minas dea la parintii
for acestor doi copii Costantin si Ilinca soru
sa nepotii mei fii raposatului badilui Vasili
Holban frati-meu. o a patra parti de a mosie
din tot satul Hriscani of tinutul Botoseni ce
este zestri data raposatului fratine-meu dea
socru-sau lonita Pancu cu moard si cu hele-
steau ce sa stapanesti de Ilinca sor mai mari
lui Costantin in curgiri de a zeci an[i] din
let 1798 pand acum 1808 cari arata CA numai
trii sute lei au intrat in mana Ilinchi pe sesa
an[i] iarA patru an[i] si altu vinit a mosii ra-
mane sa-s dei sama Vasilii Ilinchi dupa hota-
rarea luminatului divan.
Lei par. Tot socoteala mosii Ion
lard Constantin fratile Ilinchii frate mai mica
iaras ramane cu a patra parti din tot satul
Culiceni undi au fost sidere rapoosatului si
mai ramane iaras o a patra parti din tot satul
Culiceni sa sa imparta In doao adica sa cu-
vine Cate a opta parti dea frate cari sa inchet
cate o a patra parti dea sat si cate a opta
parti dea dea frate sas traga fiesti cari copii
parte sa din venitul mosii lor.
Vinitul mosii Culiceni pe pol sat ce s'au
stapanit dea Costantin fratile Ilinchii In cur-
gire dea doi an[i] si un an mai innainte dupd
cum sa va arata la randul sau iard doi an[il
cu deaplina stapanirea.
In anul intai esindu mosii din datoriile
i alti cheltueli a rapoosatilor au intrat cu sta-
panire mastiha copii for sot dea al doile ra-
poosat fratinimi-meu si cat au putut apuca at

www.dacoromanica.ro
 72

luat vi Costantin nepotu-meu din fan ernan-

du-s vitile cum si din pane pre putin si din
altile vi ramane dupa cum a fi mila, lumina-
tului divan $i ramane Costantin in doi an[i]
cu stapanire.
400 in anul 1807 au stapanit vanzandu dejma vi
franda (?) $i facandu $i putin fan pe doaozaci
si sesa Mid iarba $i putind paine pe opt falci
aratura $i fiind anul sacitos au aratat pre pu-
ling roads.
400 in anul al doile 1808 fiind an mai bun s'au
facut paine mai buns si fan wend putin mai
mult.
800 adica opt suti facu vi sa-s traga parti fiesti
cari parti dupa analogul lor.
400 parte lui Constantin pe o a patra parti din tot
satul Culiceni in potriva a o a patra parti din
toi satul Hriscani.
200 Din a patra parti din tot satul giumatate cari
vine din tot satul Culicen[i] a opta parti.
204 sant intrecut la Ilinca nepota-mea din soma
banilor di pi bucate mai mult luat de cat la
Constantin si ari sa-i traga Constantin asupra
lui dupa cum mai sus sa arata vi ramane
Ilinca datoari fratini-sai cu patru lei o sabit
din pojijie cari ce au luat Ilinca tot ce au
fost ramas a raposatilor parintilor lor.

Anexa XXXVII
Catra precinstitii dumne[a]lor, boeri, devanului.. cnejijai Mol-
dovii jeluim milii, $i bunatatii dumi[talii] lo[go]fat ca la tin[utul]
Hertii avem movie sat intreg anume Becesti cari movie den mosi
si stramosi nostrii este inpartita in opt parti cari trii parti sa
stapinesc de not sin Nicula[i] Holban vi trii parti sa stapanesc de
Mihalache Brah Si cuconasii lui vi cu fii lui Vasile Brah Costantin
vi Manolachi Brah, cu cuconasii lor iar doaa parti de sat ce s'au
fost dat unui pops Vasili vi cu neamul sau Sindreanu s'au vandut

www.dacoromanica.ro
 73

lui Vasili Brah, de veci, de un Ion dieaconu sin popii lui Vasile
si de un Vasili $indreanu, nepot popii lui Vasile, facAnd meste-
sug[u]ri vAnzatori cu Vasile Brah, ca le-ar fi vandut cu anu aceli
doad parti pi septi ani si noi InstiintAndu-ne cum ca s'au vandut
aceli pArti de veci iar nu cu anu si cu cat bani s'au vandut insd
o parti a lui Ion dieaconu, s'au vandut cu dog sute lei, si o
parti a lui Vasili $indreanu s'au vandut cu noad zaci de lei si
dupd protomisire neamului si a stApAnirii mosii ce santem, l'am
apucat pi Vasili Brah si l'am tras la giudecata la cinstita is[prdv-
nicie] [a] Hertii si Intrand la giudecata Inaintea dum[ni]sali rApo-
satfullui pah[arnic] Costachi fii[n]d la acea vremi pit :
au esit inainte ,giudecand. Ion dieaconu vanzAtorul mosii,
fii[n]d ajunsu cu Vasile Brah cumparatoriul mosii si au dat its-
punsu cum ca ace mosie nu este vanduta nici de veci nici cu
anul ci sAnt pusd zdlog amandoad pArtili aceli la Vasili Brah
parti[a] lui este pusa pentru doad sute lei si parte Sindreanului
este pusd pentru noaa zdci lei ca sa le stapaneasca Vasile Brah
Ord i-or da banii si dandu-i banii sd-si ei pArtile aceli di mosii
inapoi de la Vasile Brah si noi vazdnd si auzind aceli ardtdri a
lui Ion dieaconu mAcar ca avem si mArturii di la un Ghiorghi
lzmand mazd[1] inpotriva ardtdrii lui Ion dieaconu dar 1-am lasat,
si s'au stapanit de Vasili Brah aceli cloak parti cativa ani si apoi
piste Oliva ani ne-au dat si Ion dieaconu marturii cu sufletul lui
cum ca cu adevarat parte[a] lui a opta parti de sat este vanduta
lui Vasili Brah vdrul nostru cu doad sute lei si apoi murind Ion
dieaconu, si murind, si Vasile $indreanu, sculandu-sa un frati a
pdrintilui vIddica, de la Roman anume Costache fiind nipot diea-
conului si apucand, pe vdrul nostru pe Vasile Brah cumpArAtorii
acelor parti de sat Becesti, I-au tras la giudecatd cu carti de la
cinstitu dipartament, si numitul Vasili Brah vazdnd ca vra sA ei
mosie din mans au fAcut apoi mestesug[u]ri, si au facut zapisd
ca au facut schimbdturd cu numitil vanzatorii acelor doad pArti
cum ca iau dat Vasili Brah Iui Ion dieaconu a opta parti de sat
de Ionesteni di pi Siret si Ion dieaconu i-au dat Iui Vasile Brah
a opta parti de sat de Becesti si Iui Vasili $indreanu, i-au dat
doad pogoani de vie pe a opta parti de sat de Becesti a lui
asupra cdrora ardtdri si zapisd noi avem marturie de la acel de
mai sus numit mazil Ghiorghi Izmand adeverita si de vornicii di

www.dacoromanica.ro
 -74
poarta Stefan Ciogole vi Stavar martori vi de un Vasile dieacu
(ot ?) divant, in cari marturisesti in frica lui Dumnezeu cu sufletul
lui pentru parte lui Vasile Brah din Ionasenii ca este cumparata
de unchi sau sin Ghiorzi (?) cu patru suti vi sesprazAci lei, de la
Vasile Brah vi este iscalit tatAl lui Vasile Brah, Sandu Brah vi
muma-sa Sanda vi iar cu mestevuguri CA ar fi cumparat pi septi
ani vi marturisesti vi pentru parti[a] lui Ion dieaconu cum ca esti
cumparata de Vasile Brah cu doaa cute lei pentru cari ne rugarn
dum[nealui] 1[ogo]fat, ca dupd protomisirii neamului ci sAntem tot
un neam vi dupa analoghie stapaniri partilor de movie ce mai
avem vi stapanim in numita movie sä ni sä faca carti cinstitului
divan catrA cinstita is[pravnicie] Hertii, sa-i aduca pi Costantin vi
Manolache Brah cu cumnatii for si sa-i faca sä-li intoarcem banii
dupa, analoghie, pi pArti ce ne-a agiungi pe. fievti cad vi priimind
banii de la noi. vi sä ni sa dei vi partite in stapanire, iar niprii-
mind banii vi mai cautand giudecata cu noi, sa ni sä pui zi di
soma dupA vreme la sfa[n]tu Dumitrii cu noi, sa
ni aflAm la divan, vi aceli Orli de mosii, sä ste poprit venitu di
pi dansali, para, cu giudicata ni sa vor alegi de la est (acest) divan.
Cer carte la ispravnici ca sä alba giudicata cu nisti neamuri
a for pentru nisti Orli di mosii.
Plecati la mila luminatului divan Ion Holban, Mihalache
Brah mazil ; Toader Vlad, mazil ; Ghiorghi Comeaica, mazil ; of
tanut[u1] Hertii.
SA sä scrie carte [1]808 luli 9.
Anexa XXXVIII.
De la Divan
Mr-a cinstita isprav[ni]cie de tanutul Hertii,
Din jaloba aceasta pre larg sä va intAlegi aratare vb cerire
ce fac jaluitorii acevtie. Deci sa scrii dum[nealor] ca sa cercetezi
vi dovedindu-sä jaloba for adevarata sa-i puniti la cale spre a
ramane odihniti. bar fiind pricina Intre Ast chip sau acolo cu cer-
cetarejal dum tnealoir: va ramane vre-o parte nemultamita, cu
marturie data la parte ce sa va cade dupa vreme a tot lucru sA-i
sorociti sa vii la divan di unde sa li sa de ce dupa dreptate
hotarare 1808 luli : 10
S'au trecut la condica.

www.dacoromanica.ro
 75

Anexa XXXIX.
Adeverez, cu aceasta scrisoari, a me, la mana dum[i] sail
Ion Holban, of Fondoae, precum sa s[a] tie ca in vreme cand.
hotaram noi mosie partile noastra din Becesti, cu raposatul Vasile
Brah tatal lui Costa Brah margand noi amandoi cu cumnatul
Mihalachi Brah caldri in tarind am gasit pe Coste mutand o
piieatra hotar vechi si au dus-o in spati loc de trii, odgoani in
mosie noastra de unde era pusa de hotarnicii, ce au hotarat dupa
hotarnica vechi $i pe urma dacal am adus hotarnici, iar au pus-o
la loc .si dupa cum stiu in frica lui Dumnezdu, am dat aceasta
marturii la mana dumisali si spre incredintare am iscalit [1]810 :
Maiu 21 :
'Nader Vlad

Anexa XL.
Pre Innaltate Doamne.
Jaluesc Marii Tale, ca tatal mieu Neculai Holban : hotarand
mosie Becestii de la an u]t[ul] : Hertii : de sant : acum : 54=
ani de pre un Costandin Braha mosul lui Vasile Braha, si cazand
la inpartalile Bragenilor-3=helesteu veni iar inparte tatani-mieu
n'au cazut nici unul, si giudecandu-sa tatal mieu cu Brajdni la
rAposatul Sandul Sturza vel log[o.f at] : s'au hotarat, ca din trii
helestei[i, ce au venit in parte Brajanilor sal aleaga eii doai he-
lesteii care vor vre, iar un helesteu sa fie a tatalui mieu : $i ase
alegand eii care le-au placut, au dat $i tatalui mieu un helesteu,
pentru care helesteu au dat tatal mieu for o bucata de loc din
mosie ce o stapanescu Bragenii si acum, $i acel helesteu s'au
stdpanit de atunce si Ora la anul=1796=la care anu hotaran-
du-sa $i inpartandu-sa, neamul Bragenilor eii in de eii au apucat
$i acel helesteu fiind in parte for si fail de apa, $i cazdndu in
parte lui Vasale Braha pe care 11 stapanesti, taindu si ace bucata
de loc de mosie ce s'au dat de tatal mieu pentru acel helesteu,
de care ma rog Marii Tale ca sa mi sa faca domneasca carte
catrd : dum[nealu]i : cam[ina]r : lonitd Basota, fiind boeriu pa-
minteanu ce stie randuiala mosiilor sal cercetezd scrisorile $i sta-
panire vec[h]i dupa dreptate, dandu-mi vatra helesteului la sta-
panire cu venitul lui de-4ani, si dupd cum a fi mila Marii Tale.

www.dacoromanica.ro
 76

Ceri domneasca carte catra dum[nealu]i : cam[ina]r : lonita

Basota, ca sA-1 giudece cu un Vasa le Braila pentru o vatrA de
eaz vi pentru o bucata de movie din movie Becestii de la tan[u]-
t[ul] : Hertii
Robul Marii Tale
Ion Holban de la tAn[u]t[ul] Hertii.
Mergi la dum[nealu]i : vel log[o]f[A]t 1810: Maiu : 28.
Anexa XLI
De la isprAv[nic]iea : Hertii catre ci[n]st[itulj. dum[nea]Iui
loan Holban of Fundoaea.
DupA cartea censtitului, divan ce me-au adus dum[nea]lor
Cost[antin] Braila, lordachi la(n)iosi si loardachi Hertein (?), pos-
tel[nic] : (pentru ?) precina mosii Bicestilor ca s[A] hotarasca, fiind
ca eu acum si[n]t Insarcinat cu cAratul fAnului ostenil[or] la stan-
flea den Iasi sA scrie dum[nealu]i ca tot fAnu ci sA va faci pi
locul acel di pricina, pi hliza fiisticAruea acolo sA s[A] si clAdeascA
ni amestecandu-sA cu alt fan, unde sa stei niclentet pArA and
voiu veni si eu acolo ca s[A] hotarAsc dui:4 poroncA, si atunci
cui M. va cade aceluiea sa va da
Stefan [1]810 Augu[st] : 10.
Anexa XL11
Cu plecaciuni ma Inchin dum[ital]i.
badi loani,
Cinstit rAvas dum[ital]i : am luat ; din cari in (?) citind ca
VA aflati sin[a]tos foarte meam bucurat, eu ma aflu o[a]res-ce bol-
nav, Parasc[h]ita cu plecaciuni sarut muna (sic) dum[ital]i : si sa
afla si dim[n]iai[i] oares ce zaifa [=indispusa] Costachi si Zoita
cu plecAciuni saruta mAna dum[nea]-v[oastrA] : si sA Old sin[A]tosi
cumnati ne inchinam cu frate[a]sca dragost[e], copiilor le rugam
norociri de la Duminezeu, cari sa ne invredniceasca sA ne videm
sinatosi,
1810: Dec[h]e[m]v[re] 12. a dum[ital]i slugs.
La dum[nealu]i a lui Vasili Barbosc[h]i am dat doi galbin
dupa cum i-m scrii dum[ital]i :
De riscovi sA avem ertaciuni ca nu s'au facut nici ca cum.

www.dacoromanica.ro
 77

Anexa XLIII
Prbschinos arhon logof[a]t Grigori.
laras dau supara[re] dum[ital]i pentru zapisul lui Vasili Bar-s
bouschi de : 50 lei capite cari 1-am lasat Ia dat, sa sa inplineasca
ban[i] $i nici bani nu s'au inplinit $i zapisul sta la dat de cari
pre proftescu pea dat sa -1 dai in mana copilului sa mi-1 aduca
de ac[i]aste prea poftesc pea dat sa mi-I trimita zapisul $i sant...(?)
1812 Noem. 28.
A dum[itali] gata a sluji Ion Holban.

Anexa XLIV
Adeverim noi cei mai gins iscaliti, precum sa s[a] $tii, ca
noi de nimene siliti fiind, nici asupriti, ce de a no[a]stra buns
voe avand o pricing de judecata prin de inparti de mosie ce sa
afla pe mosiea satului Becesti, si acum inainte cins[titei] ispav,
nicii a ne lua soroc ca pan in zace zile a viito[a]rii luni luni sa
ne aflam negresit insus amandoi partile de fata la Esi ca sa ne
aflam Ia judecata ce[s]au nascut intre noi deci dintre noi care nu
va urma a merge la Esi la sorocu[1] pomenit, sa alba a raspunde
toata cheltueala ce i sa va pricinui cei laltei parti de cat numai
de nu sa [va ?] afla inpricina de boala vre-o parte dintre noi de
care i sa va pricini a nu pute merge deci prin mai bung credinta
$i sagurantie ne-am iscalit noi insusi.
1813: Mai : 23:
Ion Holban Costache Braha
De la ispravn[i]ci[ea] Hertii
Fiind cu priimire[a] amandorora partilor acest soroc ce au
pus, s'au intarit $i de catra noi. 1813: Mai: 23:
Anexa XLV
Pre Inaltate Domne
Jaluesc Inaltamii Tali asupra unui Coste Brah den
sat[ul Becestii ]in[u]t[ul] Hertii ca dupa multe pricini $i giudecati
ci au avut tatal sau, mosul lui $i stramosul lui cu tatal meu pen-
tru trii parti mosii ci am in satItil] Becesti, care cartele de giude.
cata cu cari s'au dat rdmas sant fata $i am stapanit in pace 67

www.dacoromanica.ro
 78

de ani care mai pre larg sa arata in hotarnica veche den valet
7254 acum radicandu-sa acest Coste Brah mergi noapte[a] $i
moata (sic) pieatrile vechi facand samni gropi ai-m intra in mo-
sai in toti ani cari dovezile sant fata, cu care s'au dovedit de
cin[s]tita ispravnicii ca s'au facut sangur hotarnic, pentru cari ma
rog inaltamii tali sa s[a scrii carte g[os]pod catra dum[neafo]r :
boiari : is[pravnicii] de ten[u]t[u]I Hertii ca s[a] randueasca doi
mazali inpreun[a] ai cu un boear : de poarta, unde fiind Si Coste
Brah dupa hotarnica vechi ci am intaritu de divan sa marga pe
la toate pietrile hotara si pe care pieatra va gasa-o stramutata den
locul eai sa s[a] pui la loc si gropile sa li astupe Si sa-mi dei
mosiea instapanire dupa hotarnica ai stapanire vec[h]i ci am avut
pan[a] acum, si de catre dum[nealo]r : isprav[n]ici sa s[a] infra-
neze pe Coste Brah cu strasnica poronca a nu sa mai faci sangur
hotarnic de la sine $i vecinica pomeniri va fi inaltarnii tale.
Pre plecat la mila Inaltamii Tale
loan Holban de la tin[uj't[ul] Heertii.

Dam la vel log[o]f[a]t sa cercetez[e] si de s[a] va dovedi

(WO aratare[a] jaluitoriului nu numai sa s[a] scrii poronca catra
drigatori ca s[a] statorniceasca hotarale mosii de unde au fost
dupa urmare dreptatii, ce, ai pe acel stracatoriu de hotara sa-1
triimata aice cu marturii de dovedire pricinii ca sa-s ea cazuta
pedeapsa spre pilda 5i altora.
Struza vel log.o]f[a]t 1813 lulie 5.

Anexa XLVI
lo Scarlat Alexandru Calimah V[oe]vod cu mila lui Dumnezeu
Domn tarii Moldoviea.
Credinciosi boearii domnieai mete dum[nealo]r : isprav[ni]ci
tin[u]tul Hertii dupa ce Neculai Frunzate biv vor[nic] de poarta
san[a]t[a]te din jaloba aceasta veti intalegi aratare $i cerire ci face
loan Holban in pricina ca ar fi stramutat pieatrile [de] hotara a-
cel Coste Brah ce le ave statornicite dupa hortarnica vec[h]i ci
are din let 7254 Oct[omvre] 11 :
Deci sa scrii dum[nealo]r: $i poruncim domniea me ca in-
preuna cu vor[nicul] : de poarta sa randuiti du[mnealolr 5i pe doi
din mazaliji] tin[u]tju l[ui] pe carii sa vor socoti a fi oameni cu

www.dacoromanica.ro
 79

Intalegere sA margA la stare locului ca s[A] facA cu amaruntul

cercetare atat stapanirii den vec[h]i ci au avut Cat $i pieatrilor [de]
hotara de le-au stramutat den locurile, for precum ja[lui;t[o]Hul[
aratA, si in ce chip vor dovedi a fi adevArul sa Indrepteze hota-
rale dupd ace hotarnica statornicindu-le iarAs pe la locurile for
unde sa vor dovedi ca au fost, poroncindu-slal si paratului ca
mai mult sa nu indrezneascA a stramuta pieatrile [de] hotara ca
s[a] va pedepsi, iar cAnd va fi vre-o alts pricind IntrA dansii osa-
bitA cu pieatri[l el [de] hotarA sA nu stalpasca ci nu mai harts sa
facA lnchipuitoare de stare locului si and marturii In ce chip va
fi pricina sä-i soroceasca pe amandoa partile ca dupA vreme luc-
rului sa vii aici la divan sa li sa de ce dupa dreptate hotarare.
iard pAra atunci stapanire[a] sa va urma de catra dansii tot pre-
cum au stApanit si pan[A] acum.
[pecete octogonala in aq din 1806] 1813 luli 10.
S'au trecut la condica"
Anexa XLVII
Copi[e] di la is [pravnicia] Heriii catre dum[neai]i Catrina
Holbaneasa fiindca am pricind de judecat[A] cu duminealuii Cos-
tandin Brah Indat ce vei lua ravasul acest sa vii aicea far cat di
putin[a] zAbava caci numitul e[s]te aici ca s[A] ci sfarsit pricinile
ce li avem [1]814 Nov[em]br[e].

iscalit Enacachi poftesc pe dum [neta] spun[i]

ca mani dimineata pAr In zdo sA marga la Herta caci eu
sant si daca a voi sA ni invoim sa nu mai intram in mai ingreli
judecati sa-mi dei patru sute di lei cu 8 stoguri di fan si au incd
multi of lasat di la mine numai pentru ca s[a] nu ne mai sara-
cim prin judecatile par la atata
si sant a dum,itaPi frati
Costandin Braila 1814 Nov [embre] 6.
Anexa XVIII
SA face tire cu acest hrisov al domnieii meli pentru Dimitrie,
Teodor, Vasili, lordachi, Costandin, NicolaiA, Ilie, Costachi si
Costandin Gheorghi Holbanesti de la ti_nu]t[ul] Hertii, carii prin
jaloba a au dat catra domniea mea au aratat ca starea nsamului

www.dacoromanica.ro
 80

for esti de boer sf toati neamurile for sA afla in aceasta randuiala

facand rugAminte ca sA ne milostivim domniea mea, si ca unii
ce prin hrisoava i carii gosfpo] d a luminatilor domni de mai
innainte, OHO si alte neamuri din familiea loc scosi fiind in
randuieala neamurilor, au fost $i eai asemine cunoscuti si ocrotiti
pans acum dupa privileghitil legiuit al starii acestie, sA fie cup-
rin$i st prin hrisovul domnii mete cu intarire privilegiului acestiea.
Deci dupa jaloba ce ni-ai dat cercetAndu-sA si aflandu-sA adeva-
rate aratarile for ca starea neamului for este din boer din vechiu
cunoscuta, si ca toate neamurile for sA afla in randuiala boereas-
ca, nu le-am trecut cu viderea rugaminte ce cu cale $i cu toate
dreptate gasand de a li sa intari $i de catra not cuprinderea a-
cestii privilegiu, iatA prin acest al nostru domnesc hrisov hotaram
ca precum pArintii si alte neamuri a for au fost mai din nainte
cunoscuti, asemine si eai cunoscandu-sa si socotindu-sa din ran-
duiala neamurilor, sa aiba si toata ocrotire despre on ce dare
havale sau angarie pamAnteascA nesuparati fiind nici despre dre-
gAtorie tin[u]t[u]lui cu randuire sau vr'o slujba sau porunca, caci
cand va fi trebuinta sa vor orAndui d[e] aice prin innadins carte
gos[po]d, deosebit la slujbile rusumaturi a visteriiei sa aibA a
scuti toate bucafele ce vor ave drepte ale for stupi sau ramatori
de desantine of gostina si vinul din adevarate viile for ce vor
ave nesuparAndu-sa de catra slujba$i nici cu un fel de cerire de
plata. SA aiba a scuti si optsprizaci liudi oameni strAini adu$i de
acum innainte de piste hotar fara bir si fara nici un ainestec cu
lacuitorii tarii ace$tiie. Carii adiveriti fiind prin marturie dregato-
rilor marginii si incrednitAndu-sA si prin cercetarea visterii ce
sant intru adevar strainii precum sa hotara$te sa fiie scutifi de
birul visteriiei $i de toate alte dari si havalele ce vor fi asupra
altor lacuitori ai tgrfi, eai intru nimica $i cat de putin sa ni fiie
supArati ramaind ca sa-i aiba pentru slujbe si agiutoriu casilor
lor. Drept aceea poruncim domniie mea dum[nea]l[or] dregatori
i slujbasilor desatniei, vadrari si gostinari, $i tuturor altor zapcii,
sA aveti a urma intocma, dupA hotararea hrisovului acestiea al
domniil mete. lar pe luminatii domni fratii nostri carii din proniea
cereascA sa vor'orandui in tirma noastrA ocArmuitori pArnantului
acestiea, poftim, 'nu \numai sa nu stramute aceastA cuprindere de
..,
privilegiu ce Mat vartos sa o intAreasca $i se o adaoga, pentru a

www.dacoromanica.ro
 81

domniilor sale pururea fericite pomenire. S'au scris hrisovul acesta

la scaonul domniii mele In ora§ul Esiilor intru cea dintai domnii
noastra la Moldaviie, In anul Inta.L.
la let 182U Wile 5.

Anexa XLIX
[1845 Noembrie 251
Incredintam not gios iscalit pri cuco[a]na
Mariora Holban di pogubire ci au avut
de la moarte[a] raposatului sotului
dume sale
Izvod de vite mi§cAto[a]ri
°data cinci boi
3 vaci adicA tri[i] vaci
5 ma[n]zati §i un buhai
2 viti de cai (zic) o eapA §i o strajnic
15 capri
9 porci
1845 Noe[m]vri 25.
eu preutul Gheorghe dohovnicu (care a fi scris adeverin(a
pun degetul)
eu Gheorghi vornicul
eu Gheorghi Pav Al
eu Ursu vAtav
eu Vasile Lu[n]gu
Tecetea bisericii sf. Ni-
colae, desigur din satul
Fundoaia din anul 1843,
cid din acest an 41 i-au
nastere In chip mai re-
gulat pecefile].
[Cea mai mare parte din aceste acte sunt propretatea d-lui
Gavriil Holban].

www.dacoromanica.ro
 ERATA.
In prefga rindul 6 de sus In loc de: destendenia; sA se citeasca descendenta
Pag. 8 rindul 2 de sus in loc de: descinde; sA se citeascA, descinde
,, 9 21 , ,, ,, : fiul Petru Sehiopul; sA se citeasca fiul lui
Petru Schiopul.
,, 9 10 jos : despre care sA se citeascA, de care.
,, 9 ,, 4 0 0 : Barbovshie sA se citeascA, Barbovschie
15 19 , sus : Nculai sA se citeasca Niculai
, 32 . 12 I) 0 . sdptdmnale sa se citeasca saptamInale
37 , 8 , , : bisericii sA se citeasca, ei
, 37 , 16 , jos , : bisericii sa se citeasca, ei
, 42 , 4 , sus : Shugut sA se citeascA, Thugut
59 8 , :jos ,: bicericil sA se citeascA, biserica
, 61 ,, 1 sus , : unile imbuncitdfi sA se citeasca, oare-
cari Imbunataiiri
, 61 6 , ,, ,, , : Micalache sA se citeasca, Mihalache
61 11 : nonastiri sA se citeasca, monastiri
62 2 n sr ,, : Mihal sA se citeasca, Mihail
72 I ,, : Smaranaa sA se citeascA, Smaranda
)7 73 ,, 13 ,P PP PO 17 : la un var al sdu sA se citeascA, la un
frate al sau
84 18 PP 07 . cu asa sA se citeasca, cu a sa chel-
tuiala
84 ,, 5 jos ,, : Kupermar sA se citeasca, Kuperman
87 4 sus : peciza sA se citeascA, preciza
PP

,, 89 ,, 17 tt PP : petrece sA se citeasca, petrec

71 0
1, 90 Pt 14 $7 PP : sA se steargA poate
1t 1.1

94 3 jos . arhiamndritul sA se citeascA, arhi-

PP

mandritul
71 100 )1 sA se steargA numerile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 1 pentru note.

-too .4.1.1o. 0 -tow

www.dacoromanica.ro
 k.
.-40 4/'

1N
ti

1
f
, I

A
/' r .
''' , ,,,- 4: )
., , 1 ...., A ...'

/ :-.
,

( , I
i' l' Al, .
..4,
4 . I. 4
A ,, I
.
\
,

')
.

.) i
lk, .
., i -1,

, . . t 0 . , A ),r, -,
n= L,

,
At :-. . I7,,,,- L . ,t1
&t,
1
',..- I ),

r -, -I .
1

1'4, 1 1I ,
.) ,:.
..,4 - g lo w
,-),,_
-)- N.1.....Ar ....'1, \ -)),,

F-r-

, ., ,;.
'
.,

''', .. jttr. ...

,,,.
, :., It , , - A.'

t- / 1,4
1 I
).
. 1
I
r.

Extras din Revista istorica arheologica bisericeascdChiinau",

volumul XIX

t.
1 ..'
,, 1 ..4 .-- ' .. 4
-.7-
' f-. 4 1 '7..3: q. -,..,,,,
". L r":. ) 1'''
-
)41)) '4) i 1
K ` A.
.;
,, '
*. 2A , 5. I 4-- e 1 l't , , ' '

. 4 - .
.I) _,P, ..., ,or4--). `I, ..., ( .3'
,.
) -,-; v. . :,,4 - l'h .), k ' .. j 1 -
. ''k. 41k.. ,
4 5 - i
. P
'...'N 6 '. .At. 4. ',`;`0.1' 4= .'
L' 4.-4. ,... 1-..1 ".... 1 N
t.
,
, \ 'k,
A k
\ v
L,
,
".1!), - A
rk. '..
,t 1' ) '13,4
':', - '''--
I 6

r
,.. A
., ....
1.4'
/, .,i:

. ) :1.), 4, , \, ,.1) '1,,<I-k )'

-I'

. 1 t 1 .4 :.
www.dacoromanica.ro
1*-
'
.i. -- %,, . , . l A