1

RCVI4 TA JA PTA M ANA L A

=i44L

4i\SL1
4
..Nk;
;1
'

V I'UL Nò. 3.:

E. Loyineseu . . . . . Figurine
G. Rolled . . La Oftener, In mini
I. Petroyici . . . . Aristita Romanescu
Alexandrina Scutt . , . Focul
Olt: Brdeseu . . . . . TAranii nostril
V. Al. Jean . . desPie ()erne
Even . . Umanitarism si Religle
CRONICA LIT Soare: Ferestre
l'araan, IORGULESCIT. - Alice
lumlnate lap ; Mircea Rädulesca: Serenadil din
' trecut.
_

-
' CRONICA" DRAMATI .-
tra oameni seriosi In trei acte. - InsemnAri literarY.
- Sunbury, comedie triiialit pen-
F. ADERCA.
.

www.dacoromanica.ro
}Whin Ancora' P calay, & Calatateanu, !Aware El 2
 .1 In III IN..
SBEIRATORUL LITERAR
.
,
. .... Reviste Literárt Artistica si 'Cultural(' i , E
111 -.Preful unni numär ' II bonnet : until un an.,Lei 100,- II
1, E11 2.7 . II ' . ,'" - ...VI 0:-1
, J ,

Abonamente se primesc la: '

I
i AdminiOrafia Revistei Sburátorul Literar" 1
' « BucustErl ,
.
errnikca.ta annAmpikns, ..
si a llbrAria Mercur", Bucfirestl, Calea Victoriel, 27
1
S Deaseminea se pa face Abonamente. prin corespondenfá, 11,
L trimlfându-se costul respectiv pan mandat postal,-
1 la Administratla Revistel. . .
.

Mantuicrisele, coresponden ta §i schimbul se vor triiinte pe adresa

! d-lai E. Lovinesca, Strada Cárnpineann, 40.
'4' '
1111 IIIIIIIMMI II UM III III IN

11%1 E CO I 'I' S. IFI ma

I .

-- fdtPil,URA" ALCALAY & CALAFATEANU

I 3110i tub pieta unupoate:i Aril ale tolaboratorllor logri :

-
L Petrovi . . . . SimfIrl rostite :

Hortensia P.-Bengescu Feniela in fata oglinzii

E. Lovinescu . . . Critice, Vol. VI, -

Maiorul ek.. Bräescn Cum sunt ei (SChite

umoristice).

17
www.dacoromanica.ro
 -

ANUL - No. 3 1 OCTOMBRIE 1921

S URATORUL LITER R
REVISTA LITERARA, ARTISTICA I CULTURALA
DIRECTOR : E. LOVINESCU

FIGURINE
-
1
Luca Ion 0 Ion Luca

In scurta lui traectorie literard, Luca Ion Caragiale a apä .

rut si la intrunirile noastre sälptäminale. Nu-1 aträgea, dealtfel
spre ele vre-o simpatie; nici nu-1 retinea. Formatiunea lui lite'
rard era prea definitä pentru a fi influentatä §i prea neserioasä-
pentru a influenta. Trecerea lui printre noi n'a rämas totusi
neobservatd. Tineretea si lipsa de autoritate personald nu-1 im-
puneau imperios atentiei ; prestigiul numelui, inteligenta si mai
ales intemperanta unei atitudini propulsive, il aruncau insä din-
tr'odatd in primul plan al interesului general. Scrisul lui caduc
nu-i va fixa o siluetd literard ; fizionomia lui morald meritä cu
toate acestea o schitä prin valoarea ei reprezentativd. Pe so-
clul statuei lui Ion Luca se poate sdpa meddlionul lui Luca Ion,
nu numai din pietate ci si din curiozitate psihologicd. .

Putând fi strivit de mostenirea lui Ion Luca, el o purta

tau§ usor pe umerii lui juvenili. Nu-i impunea ; candida
lui prezumtie Ii inspira chiar o atitudine de liberd criticd.
Nu s'ar putea spune ed.' Luca Ion era detractorul lui Ion Luca ;
literatura tarálui intampina insd rezerva fiului. Färá a-i fi ostil,
n'o privia cu indulgentä ; nu voia s'o continue. Desi isbia nepläcut
la inceput, gestul ce insista cu ostentatie sä sdrobeascd tiparul
patern continea totusi o afirmatie indispensabild oricarui pro-
gres. Diferentiarea nu presupune cu necesitate progresul. Ge-
nerand o iluzie utilä, o tolerdm cu toate acestea in principiu
§i o anuldm dupd cazuri. Iluzia lui Luca Ion de a face altfel
si mai bine cleat Ion Luca era dintre iluziile anulabile.
In fizionomia morald a fiului se simtia mostenirea ta-
.

tgui, degradatd dela scopurile ei înaite. 0 vastä inteligentd

de suprafatd, ce prindea, retinea dar nu stäruia ; o memorie
prodigioasd ce-i transformase mintea intr'un imens repertoriu
de curiozitäti disparate si multilingue. Calitäti mostenite, de
sigur dar deviate.
' Inteligenta nu mergea la esential, iar memoria nu cunostea

www.dacoromanica.ro
 - 58 SBURATORUL LITERAR

organizarea. Se märgineau numai in domeniul faptului divers.

Trecutd In artä, o astfel de conformatie mintald nu putea duce
deal la IV evinovátii irete, adicd la tirania amänuntului multiplu,
arbitrar si absurd. Curiozitatea nestäpanitä impune acumu-
larea, iar lipsa de organizare se disolvd in juxtapunere. Ro-
manul lui Luca Ion este exemplul tipic al unei conceptii deca-
dente de artd. Frina paternd se rupsese : inteligenta, aceia§
in fond, umbla vagabondä in pddurea faptelor varii si a a-
mänuntelor neconvergente.
Omul, care impinsese pán'a la extrem arta de a concentra
si de a Iimita viata la linii unice i expresive, nu s'ar fi recu-
noscut in descendentul disolut, dupd cum avarul nu se recu-
noaste in fiul risipitor. Luca Ion imprd§tia economiile de ob-
. , servatie ale lui Ion Luca, färd selectare, si färd intuitia sco-
pului suprem. Acelas material, Incdput, in maim fiului, dege-
nera in aglomerare.
Bätrinul me§ter dusese idolatria verbalä pand la mâsuri
neobisnuite ; slefuise cuvantul, reducandu-1 la rolul lui indis-
pensabil in economia frazei. Tandrul mostenise evlavia cuvan-
tului, nu insä privit in intelesul ci in sonoritatea lui. Estetica
lui Ion Luca mergea la intrebuintarea termenilor proprii §i la
suprimarea adjectivului : estetica lui Luca Ion ducea, dim po-
trivd, la abuzul oriental al sonoritätii verbale. Arta lui era de
part esentd alexandrinicä. Prin suggestia unei psalmodieri mo-
notone, Stantele lui Luca Ion isi creiau o atmosferd ce impre-
siona... Nu rezistau insä analizei logice ; sensul se sterge
dup.' sunete, räsucindu-se ca fumul. Idolatria cuvântului il do-
mina atat de puternic Inca lunecase la o incomparabilâ vir-
tuozitate verbald; uneori ca simplu exercitiu iar alteori cu tot
dinadinsul, versurile tândrului poet deveniau o asociare stri-
gdtoare de arhaisme ininteligibile ; dictionarul lui Cihac era cel
mai pretios colaborator al niuzei lui Luca Ion.
Paradoxal ca si Ion Luca, paradoxul lui nu era sustinut
de verva diabolicd a bdtrdnului; poate cd nici tineretea nu-i
dddea libertatea miscdrii si a perseverentii. Paradoxele literare
ale lui Luca Ion se desfasurau rece ; le enunta färd a le sus-
tine ; nu infrunta obiectia, desi nu se läsa biruit de bunul shut ;
proceda numai prin afirmatii ce nu se emotionau in fata enor-
mitätii. i aici arta bätrânului de a insufleti cele mai bizare
paradoxe, prin argumentare, fantezie, poezie, degenerase trite()
simplä atitudine mecanicd.
In tot, Luca Ion redusese marea personalitate vie a lui
Ion Luca la un simplu gest schematic.
E. LovINESCII.
Gafrab) Vreko

www.dacoromanica.ro
SBURATORUL LITERAR 59 -

PRIN PACLELE DE TOAMNA

LA PADURAR, IN CODRU

Un singur orn pe lume, un pädurar särman,

Iubirea mi-a §tiut-o si nu mi-a fost du§man.
Adese astävard pe-un tainic drum tivit .

Cu dese smeuri§uri, prin codru ne-a 'ntâlnit.

C'un zambet bun pe buze, indatä ne-a 'nteles
Dece fugim de lume la el, in codrul des.
Iar draga lui pädure ce-adese ne-a simtit
Hotarele trecându-i, - norocul prigonit
Cu brate largi de ramuri ni l-a imbräti§at,
Cum §i-ar primi o mama copilul a§teptat.
La pädurar, in codru, rn'am dus cu dorul azi
Sd cat iubite urme, pierdute printre brazi.
Aflai pädurea rnoartä §i numai paii mei
Se auzeau cum:- prin codru singurei.
- In cale pädurarul prieten mi-a e§it
Si printre brazi pe moarte poteci m'a insotit.
Si cum p4iam prin codru pe urme dragi, incet,
Si adunam in suflet regret dupä regret,
lubitul meu tovards, bdtrânul pädurar,
Mi se pärea'n pädurea täcutd un gropar
Ce merge sA-mi ardte un cAutat mormânt,
Pe care numai dânsul il §tie pe pämânt.
Mi se pärea ea' mergem pe tristele poteci
Sä-mi spue unde doarme, cu ochii 'nchisi pe veci,
Trecuta vard'n tainic mormânt de .ea ales
Sub ramurile triste, la el, in codrul des.
G. Rona
ampnlung 1912
c---022=Z115
s
s,

www.dacoromanica.ro
,
 = 60 SBURATORUL LITER

ARIS TITA ROMANESCU 1)

- Ina' o rämd0fd glorioasei se coboarei in ficImântul fdrii

ace0ia, hreinit de 'alâtea trupuri doborâte: reimeWlele Aristifei
Romanescu.
Ce fihn de vrajti 0 de evocare este numele acesta, care a
Jost rostit, scris i tipeirit' de ateitea rânduri, i care se sapet as
tzi pe o piatrei de cimitir I
Cine nu-1 cunocqte i cine nu leagel de dânsul o bogatii tre-
'. zire de aduceri aminte i o redqteptare vie de emoliuni?1 11 cu-
noa0e intreaga suflare româneascii, afará poate de vleistarele de
tot tinere, care II vor fi auzit 'inset i deinsele in convorbirile
" celor mai mari.
Aristila Romanescu nu a fost numai purteiloarea. unui
mare talent ; mai era 0 principala refirezentantel a unei mari
si admirabile epoci, in care drumul vocaliunii dramatice era tot
' odatel o cale a sacrificiului, calea abnegagunii dela orice jolos
material. Nu intotcleauna uele teatrului au Jost ce;a de famili-
are ca astazi publicului nostru iar cariera dramaticit n'a Jost
dela inceput pseaua largá i bine amencjatii fie care poll inainta
comod i geisi adilposturi odihnitoare, ci era cdrarea ingusta fie
care 'trebuia set te sui acii/ându-te, sit te ridici, - cion ar spune
poetul - apziind genunchii' i nuina and te-un colt, and pe-
un alt col". Ca toli arlilii generaliei sale 0 aleituri de ei, Aris-
tita Romanescu a cunoscut zile de lipsá §i clifie de mari grew-
tdfi. nu e vorba de greuteiltle inerente ale oriceirui debut, de
cerul nesigur care Poate acoperi dimimala unei zile pe urmei
frumoasei, tat e vorba de umilinla de a lima tot roluri de ince-
peitoare când ai congiinla unui -talent superior, ci de neajunsu-
rile materiale care fiersistau cu incleirátnicie, cu toatei reputalia
ceigigatil i cu board gloria recunoscutä.
Fire$te in zilele ei de slavei, Aristila Romanescu nu mai
dormia inglremuitâ fie ten cut-4'r ca în prima-i liner* i n'a
mai fost silitei la tot fetid de tribulahuni dar nu sosise Intel
vremea,seililor pline de teatru i cu toed munca ei uria$, alá-
I"
tUri de farmecu-i neasemänat, ea nu s'a putid bucura de pros-
.
1) Publicatn acest discurs fitful la irmormcintarea Aristilei RCn;a-
nescts, lunie 1918, la Ja,îi. It extragern din volurma 1Sinitiri Rostite ee
.va apare in curänd in ilibliotecauniversalä.

www.dacoromanica.ro
I1'
 'sauRkrORUL LITER AR 61 =
fieritatea de care se bucurd astäzi elevele sale, care s'au folosit
' nu numai de invätitturile, dar si de jertfele ei, cáci boatel aceastd
prosperitate actuald este doar rodul vietii de sacrifeciu a tuturor
marilor inaintasi.
Ce-as fiutea acum s adaog fie leingd tot ce se stie de o
lume intreagd,asufira talentului ei incomfiarabil, de care s'a folo-
sit attita scena romdneascd? Cine a fiutut set uite fie frumoasa
Ofe lie, fie duioasa Desdemona, fie incântdtoarea Julietei, incar-
nate de Aristita Romanescu? Cine nu-si aduce aminte ca de-o "

noafite intr'un crâng de firivighetori, de glasul acestei vritlitoare,

care a izbutit s ridice fraza vorbild la indltimea unei sublime '
cânteiri ? Talent mldclios i cafiabil de adafiteirile cele mai variate,
Aristita excela mai firesus de toate în roluri de duiosie si- de
dragoste arzcitoare. Amorul care incolteste, care s'aveintel si-si
: coulee'norocul, amorul fie care II seingerd adversiteitile si-1 paste
nenorocirea, amorul care fnce fie c'o saga' si se sfcirseste c'o sdro-
bire n' a avut o intrufiare mai deseiveirsitei ca'n aceastd actritei
unicd, deiruitd neamului nostru.
Petra la o veirstei destul de inaintald, reusia Orin puterea
_ artei i flacdra fiatimei sale, sei ne infeitiseze fie scend aparitille
cele mai tineresti. Avea ficirul alb, dar travestitd, devenia cofiila
cea mai jragedd si mai fermeatoare I
..47 a jucat asa ani intregi, purtatii de valul unui talent
care despretuia etatea si sfida beitreinetea. Publicul era al ei
deinsa a unui public care nu intelegea teatru _gird de ea. Dar a
venit clifia fatald and, intr'o dimineatei de cruid destefitare,
ajungi set descoperi cd intre azi si intre eri, nu este numai in- -
tervalul unei nopti, ci o prdpastie adâncd ce separd cloud viirste,
cloud feluri de a fi.
Simfind cd n'ar mai fiutea sd fie acela ce fusese. a fidrd-
sit scena, fientru ca rechematd si de fiatima ei de teatru si de do
;Pinta unui public ce nu se fioate deprinde _gird dânsa, sd mai
revie odatd, pentru un limp foarte scurt. Retragerea definitivd
a trebuit inset sd vie, cu melancolia unui apus irevocabil, cu
suferinte i infirmitâti. Bolnavd, truditd, izolatd, cu singura
° tovdrdsie consolatoare a unor suvenire strdlucite si a cowtfintei
unei munci ce nu a fost desartd, bdtreina ariistd ce nu se mai
putea travesti in nici una din eroinele fie care le intrupase odi-
nioard, isi firelungia zilele triste in mijlocul acestui oras fa care
gustase 'clestuld glorie si cdruia ii ddruise seri de arid superi-
oard. Moartea a venit liberatoare, ca sd-i mute trufiul de fie sca-
_ .

www.dacoromanica.ro
------ 62 SBURATORUL LITERAR

unul de infirmd, pe colina care a fost lásatei -la marginea

cettii moldovene - acelora ce si-au files' rcindul in vial& A olo .

va gdsi un public care o cunoaste §i un public care o asteaptei.

Se vor strcinge morfii in juru-i, cum se streingeau altddatd cei
vii. Cci poate self lumea de dincolo de viatei, fie care n'o pot
peitrunde satin fete mintii noastre, mai este ceva din ceiace .fie p-
mântul acesta, se chiamd näzuintä, fior de iubire, farmec de
artd. .

Ce fi vor spune morfii, aceasta e taina lor !... Dar noi,

care desi suferim vesnic pentru ceiace nu-i, ignordm atâtea din
aceea ce este, noi, care in cureind vom asvárli pdmeint peste rd-
msitele ei adormite, sd-i zicem la despdrtire duioasa vorbd bd-
trcineascd, cu care Writ ea reinduri de oameni §i-au ingropat-
mortii i si-au rostit simtirea: Sd-i fie /dram; usoard l"
I. PETROITIEI
c.madeflKile.=
F- co la IL,

- Fldmfinzi, aproape goi, ei au aprins

La marginea pädurii lini§tite
Cu vreascuri §i ca frunze ofilite
Un foc, usor de adieri încins,
Apoi întind cu mainile 'ndsprite '

La dogorealä sporul lor invins,

Pe cänd sub cerul tot de stele nins
Viata se imbracd in ispite ;
Atunci din flacdra mistuitoare
Caldura, cel mai rodnic, mândru dar
Särutd bratele indurätoare

=== ,

"-
fetele 'nflorite, ca de jar,
Au prins a sträluci, a§teptätoare,
Trezite de al inimii amnar.
ALEXANDRINA SCURTII

www.dacoromanica.ro
 TÄRANII NnTRI
Pacea se incheiase. Asteptam in Moldova liberä retragere
dusmanului. Trupele impärtite pe regiuni se imprd§tiaserä pen-
tru a trai mai usor. Prin gäri, in vatra satelor, pretutindeni
zdceau risipite in ar§itä §i ploaie, materiale de rázboiu, acu-
mulate in decursul vremurilor cu bani §i trudä. Chesoane rds-
turnate, cärute sfäramate, automobile despuiate si, ici colo,
turme de vite flämânde, murdare, clätinandu-se pe picioare, íi
umpleau inima de "ale.
Comandantii coloanelor de exploatare primird in fine ordin
de a distribui sätenilor, pentru munca câmpului, sculele i ani-
malele ce se präpädeau, dispäreau, se topeau vázând cu ochii.
Nemiscatd, desvelitä treptat de negurd, apäru odatá cu
zorii zilei, infiptä in ograda batalionului o tärancä färä varstä,
11
descultä, imbodolitä cu tulpan negru, strângând la subtioarä o
gäind lesinatd.
- Ce vrei, femeie, o intrebä comandantul, un maior fru-
mos i chipes, care in cämasä infloritä, cu gâtul gol, esise in
pridvor sä se spele.
- Sär'mana, conasule, ce sä vreau..."
- Ce \rant te aduce pela noi asa de dimineatd ?" ,

- Apoi eu stiu ce sä mai zic, Doamne iarta-mä !"

- Hai spune, femeie, ce vrei, cä doar n'ai venit de dra- "s'
gul meu cu noaptea 'n cap !"
- Nevoia m'aduce, conasule, cä altfel nu te supäram eu,
doar nu's nebund ärdcan'de mine ! Sä fi fost .alte timpuri de -
da anan !... träzn-i-ar Dumnezeu sd-i träzniascd !... Un bdet mi-o
murit, unul nu i se §tie de urmä, vitele ni le-o luat si am rd-
mas cu copiii dela cloud nurori. Incai omoriti-má §i pe mine
deck s'ajung zile amdrate".

www.dacoromanica.ro
 = 64 SBURATORUL LITERAR .

.
- Asa-i räzboiul, femeie ! Nu l'ain fäcut noi... totdeamaa
a fost asa. Vor trai copiii nostri mai bine".
- Sä te audd Dumnezeu, conasule !"
- Acum spune ce vrei".
- Sä-mi dai o pereche de boi.
- Ce faci cu ?"
- Ziceam ca sa-mi aduc vre-o douä care de curItiturA.
Sä nu ne prindä iarna cu copiii färä lemne... sä moara de frig.
- E departe pädurea, ca's boii slabi ?"
- Nu e departe, ia colea peste deal."
- Nutret ai ? Ce le dai demAncare?"
- Apoi eu socot, ca tot mata ti-ai face pomanä, conasule,
si mi-i da niste turte de floarea soarelui. Am avut i nutret,

7
-- Apoi eu asa rad rog sä mi-i lai toatä sAptämAna,
arde-l-ar focu, da ni l'o luat ru§ii... manca-i-ar boala!"
caste zile îi trebue boii?"
§i,
apropiindu-se Meet cu sfialä, deslipi dela san gaina moartä de
fried i o asezd färä sä cracneasca pe scud. -

- Ce e cu gäina aia?"
- Ia asa dela mine, CA curatä pomand iti faci cu boii."
- Nu, femeie, boii ti-i dau degeaba."
- Las' conasule s'o mänanci mata sändtos."
- Intelege-te cand îti spun. Nu sunt boii mei. Sä fie ai
mei a mai zice, - dar nu sunt ai mei, sunt ai statului. Dar
dacä vrei ti-o cumpär, tot n'am ce manca astäzi. Ia vezi, Ioane,
cum e gäina? se adresä maiorul ordonantei, care astepta cu
stergarul pe umär i cu oala in mand, gata sä-i toarne.
- E sIabd moartä, domn maior", zise Ion cAntArind-o
din ochi cu dispret.
- In fine, cat ceri femeie?"
-- Treizeci
- »Apoi sä-mi dai 35 de lei."
-

at ? !"
i cinci de lei, pentru mata cá la targ le
valid femeile i cu patrazeci."
- Ce, femeie, esti nebunA ?" *

-
' - Asa se valid si la targ, conasule - sá mä batä Dual-
,--
nezeu!"
- , Aide, proasto, cA adineauri voiai sa mi-o dai de-
geaba i acum îmi ceri treizeci i cinci de lei, se poate ? !"
- Dac'asa se vinde si la tärg, eu banii nu i-am luat",

www.dacoromanica.ro
 ,
-
SRURATORUL LITYMAR 65

zise "ea bänuitonre, cu buzele tivite, trisfäcánd gaina. Mata ce

dai
- Eu iti dau boii !a'
- Sa-mi dai si-un car; conasule:- c'al nostru e firámat
.

au" - zise.ea punInd -din non gáina pe scud.

- -
Nu, ia-o, degeaba n'o primesc. Da"-i cincisprezece lei-,
.loane, i sd Nina' .pe seará sä-si ia boii."
- Asa n'o dau",i, repezindu-se, smuci mánioasä gaina
din iánile soldatului.
- ,Bine, feineie, nu ti-e rusine? .Ce fel de oarneni sun-
' leti ? Eu iti fac bine i d-ta vrei sä mä jupoi... treizeci si cinci
de lei pe o gaina... ai mai pomenit d-ta decand esti ?!
- Dac'asa se vinde la tArg.,."1 .

01. tiRIESCU. ..

AMINTIRI DESPRE CERNA

Continuant In liceul ,,Nioolae Báloeseu" din Braila cursurile
reale Incepute la Gimnaziul din Calárasi.Cand am intrat In clasa .

. V, m'am uitat la noun mei colegi, silos, intimidat, si m'am stre-

curet Intr'un colt de bane& In atitudinea nepoltitului care Isi cere '

5ouze pentru decal* Nu ounosteam pe niciunul din eleviibralleni.

Intro el, prietenle, amintiri, legitturile primilor patrn ani de stu-
din. En, cu desitvársire strain. Mi se pare& eft n'am Inca dreptul
sa le zio bunt/ ziutt. Ii priveam Ina pe furis, cu mult interes ea
sa v./id ce-mi spune mutra" flee/U.1de.. Nu difereau mutt de zgo-
motosil mei toVarási de scoall. din Ciálltrasi. Afará de until!!
Unul care mi-a prins atentia imediat. Vorbia oeva despre
Vosbuo.. Vorbia pripit, sorbindu-si ouvintele, agitat, tremuránd
de chide contrazIcerilor si vroind paroá sit sera din bancit sit vie
si mai aproape de colegul pe care vrola. sa-1 convingá. Figure
comuntt. Lumlnata, frisk de doi oold limpezi, frumosi, expresivi
' :In care eitea.i on Inlesnire ioate stärile lni sufletesti. Cine o fi
Asta? Nu e grew sá-ti dal seama... cA nu poate fi amestecat cu
cattail. M'am interesat imediat : Panait Stanclof, premiantul in-
,
- .tatit de Omit atunoi. E si poet... Un Wet foarfe bun ! Panait Stan-
.
clot!! Numele m'a indispus. A fi preterit s6-1 slob altfel, si eu
naivitatea copiláreasett mA Intrebam cum poate oineva sa su-
porte asemonea nume. En, In local lul mi Pas sehimbe.
Prletenia oars m'a legat. de el a venit repede, dela 'sine, ine;
. vltabil. Brani singurii reaUti eari In ora de trigonometric) iiiteam
- pe Baudelalre. -

www.dacoromanica.ro
 66 SBURATORUL LITER.°

- Din primate zile In care i-am putut vorbi m'a interesat,

m'a castigat si In urma m'a prins definitiv personslitatea lui pu-
ternia. Schimbam din c&nd In cand, ate o vorbit drub cat noii
mei colegl restul timpului eram al lui. Nici nu se putea altfel.
Punea stapanire pe tine complect gi te acapara ca pe un bun al ,
:'
lui pe care 11 tine la discretie. Ca -sa fie mai sigur ca nu ne tur- .

burg nimeni visurile' si-a parksit vechiul Meal* de bane& sl

s'a mutat Mug& mine. Era pe atunci in frigurile primelor succese.
0 poezie primita la Pagini literare... o dedicatie din partea lui
Radu'Rosetti... lemma 1E0 la Pogta Redactiei, si simtia nevoia
unei legitturi snfletegti ca s noata destainui cuiva nazuintele lui -
indraznete de a fi Intr'o zi succesorul lui Eminescu. Citeam ambit
mult, febril, far& ordine,'cuprinsi,de acetasi betie. Zola, Goncourt,
Maur assant, Guethe, Baudelaire, Strindberg etc. Deseori pferdeam
noaptea complect ca s& pot termina romanul Iniprumutat pe 24
ore, si citeasc& si el $ t sit putem restitui fmprumului la limp.
Geometria trecuse... Pe planul al doilea. Profesorii nu ne sitepa-
tizau. Fireste, niroic mai enervant pentrti profesbrul care-si des-
cria curbele In spatia, klecat sl-si zareasca elevii plerduti in alte
spatii. Se razbunau, apäsand pe numele lui bulgäresc : Blue, Sian- .

cioafe, la ce te gandestt !? Nu-1 pedepseau Insa. Patti in class pa-

tra fusese premiant $ i la inspectii contau pe el, oriat ar fi fost .

de Imprástiat. Se deprinsese cu trecerile lui brusce dela indite-

rent& la ineofdare si-1 iertau convinsi ea niciodat& n'o a/1-i dea
de rusine. Era inegal. Aceastä Desert fundamental& a Iniregel
lui fizionomil sufletesti, iesia lamella relief izbitori de pe atunci. '

Lase, sii treaca multá vreme invatand de mantuiala, multumin-

du-se cu mice note si deodata se hotara ä, revie la vechia lui
medie, sit ante el cine e'!
In clasa a saptea pan& aproape de Paste, era notat mediocru.
L'a suparat intepatura unui coleg care sustinea ca nu e in :tare .

sit reziste noului premiant, un venetic din Slatina - f a muncit

nebuneste, Oita la istovire, laand premiul intai la sfaroitul anului.
' Mä obfsnuisem cu aceast& schimbare de directie la intervale des- I

tul de mici. In ora de mecanica Imi Jrecea pe sub banca versuri,

le comentam pe soptite, apoi bruse hit Indrepta atentia asupra
profesorului care explica o problem& nou& si Incalcita Uite-1!
A gresit 1" Má uitam la el uimit . ,De uncle sill tu ?" Se settla cu
o falsa modestie 1 indica profesorului. eroarea. Inte1igea,n lui
vie se Imp&oa cu gtiintele pozitive, cifre, formule, analize, sinteze,
cum se Impaca cu fantezia i visul.
- l trecea uimitor de repede dela una la alta. Ca elev, era
- bun, stralucitor, leneg sau indiferent in cursul aceluias trimestru.
Cand se apropia Ins& vremea raspunderei, facea din noapte zi si
- se prezenta cum trebue. Nu-si cruta niciodatä sanatatea. Cred cá. .

din pricina acestui fel de a brusca masina omeneasca si-a pier-

- dut viata in timpul stud tiler din Germania. Inegal In toate.
In raporturile cu profesorii gi colegii cari-i pretulau talentul
'

si-1 incuralau, aceleasi salturl, aceleas schimbart de o bruschetit-

www.dacoromanica.ro
 -
,SBURÂTORUL LITFRA14 67

neobisnulta. total duios, atent, recunoscator, wool ironic, dispre-

tultor, eapabil sa-i sacrifice pentru un toe de cuvinte. Mal tarz1u
paean regreta intepatura ea sa-i prinda din non In sfarcul bi-
clutuf. SD, to superi pe el era Ins& greuvatel veselia exuberant& ou
care-ti arunca mica lui Sageata, ii da.mai mult onuanta de oboe-
dainleie. Erai In tutu- until strengar teribil si' trebula sa razi de
neauniile lui chiar daea to dureau. Dintre profesoril nostril d-1
Munteanu-Ramnic s'a ocupat mat de aproape de elevul care pro-
mitea atilt da mutt. Il primia In caste, prieteneste, captivat de ti-
rea lei oehrinalii, II asculta cc admiratle s1-1 Incurala din teat&
inima, desi ciudatul salt elev obisnuia, cateodata din dragoste sa
ntepe destul de adano. ' -

Pe aceias bana, confesoru,1 lui, trei ani am trait'sub far-

mecul dar si sub povara fire! lui eaPricioase. Ceiace 11 deosebia
fundamental de uoi toti era nelinistea lui vesnia. Il simteam
alaturi de mine neastamparat. nerabdator saemi comunice ceva
nou. lmi distragea atentia dela cursuri si nu era chip sa soap.
11 ascultam sau trebuia s& citesc cu el impreuna. Ce mi-a spus
- In clasti, Insa, era numai prologul. La 5 dupa amiaza cand plecam
spre casa,Irieepea adevarata spovedanie. Un pasai frumos !Dragon
roman, o stroll% citified poezie celebra, versurile lui, credintele,
sperantele- tot ce-1 Interesa si tot ce se framanta In viata lui
launtda, erau expuse volubil, cald, lute, "sclipitor l nesfarsit.
Ajungeam acasaa Condu-ma si We. Reluam din nou bulevardul
pan& la liceu, si apoi din poll spre efts& si iaräi spre liceu ore
intregi, pan& reuseam sal trezesc, sa-i aduc aminte c&-i asteptat,
ell a"pierdut masa, si se supára gazda. Dupá ce piece, urm&-
ream cate (Plata cu privirea. Cuecapul In los, eu mersul caracte-
ristic al intelectualului care calca nesigur .cam pedeasupra
pamantulni, continua aceias conversatle, cast cand ar 11 avut pe
cineva de brat cáruia, sá1 spue . . . sa-i spue menial Aveai
.

impresla ca tremura In el un prises de vlata-care trebue cheltuit

cu orice chip.
Dimineata and ceilalti elevi -se asezsu In bane& cu privi-
rile putin adormite, In prelungirea somnului de_ dimipeata, mai
en seam& iarna - el era vioiu, concentrat si incordat, casl and
ar fi continuat tensiunea celeil'alte zile fara Intrerupere. Si era
Inteadevär asa: To spuneam asear& ca cele mai bune versuri
ale lui Sully Prudhomme snnt . . .." Aveal imediat impresia eft
lirul conversatiei n'a lost intrerupt nici o secunda, ca a ramas
intins peste noapte vibrand cu aceiasi intensitate, cu aceiasi vi-
goare. 0 poezie atat de Duelers' ! Sully Prudhomme a scris-o
numai pentru el, cam numai el poate vedea compleet incompa-
rabila el frumusete! Credeai ea s'a despartit de versurile lui o
2 clip& dar In realitate noaptea adormea cu ele, cum dorm copii
,
l
strangaud in brate juearille care farm.' plazmueec vial&
multo ori neastampárul lui ma obosia. e i'Mpartia... se
risipia In aceias era, In toate partile si simtia nevoia sa f e as-
.

-eultat, vesnie aseultat. liana sa Intro ,,Domaul proles." Imi vor-

-
www.dacoromanica.ro
 ,

----- 68 SBURATORUL LITERAR

bia de o carte noua, de miscarea soolalistii, de Dreyfus, Labor!,

Zola, de profesori, con! orbit., Verlaine... si din !amnia ha cabs ceva.
I
Familia? Nioi el n'o ounogtea I radea de toate legendele
care Ineonjurau origina lui obsoura. Nu stiu clue II ineredintase oli
e fiul natural al unui General rus. Mi-a povestit-o zambfiid. *tia
numai oli e copil gasit I oil nu se poste sprilint In viatra de oat
pe mono& pentru oli sprilinta families! care-1 ()reset's°, era sal
fie de putin folos. Deseori Imi povestia Inoercarile de al bulga-
riza" ale color de noes& Nu le da Insa nioi o atentie oi dinpotriva
era mahnit cand primul nostru profesor, de istorie ii spunea cu
asprbne: Ma baste! Eu nu prea am Tneredere In cetatenii astia
noi din Dobrogea".
In Braila a putut sa traiasca de bine, de ran meditand pe
fiul unui oomerolant greo, oare-i da In schimb mesa l adapost.
Nici o dragoste, nici o legatura sufleteasett puternica pe vremea
aceia. Familia - familia asa oum o (Aim noi, n'a ounoseut-o. Cu
ceilalti, prietenia asa cum o Intelegea el: o comunitate de aspiratii
intelectuale. N'a cunoscut niei dragostea pentru femee, desi era
afemeiat. In toate oeroeta subiectul". Cea mai frumoasit era acela -

care putea sal sugereze un vers frumos. Singura patting., sin-

gura lui dragoste era poezia. Un vers reusit, impeoabil, n facea
ferieit. Radea de buourie ca un copil si-1 declama meren. In viata
lui framantata, In preocuparile lui imprästiate, o singura linie
dreapta: Goana dupe versul definitiv._ Din toate co4nletele pe
uncle rattieea, gandul se Intorcea meren acolo.., la el soma. 0
imagine... un simbol... o rima II obsedau luni l oate &data ani
.-._ de zile. Parea-1 aud ; Ce zici? De (sand but tot bat capul! Am
gasit sau nu?". Credos! oil le-a uitat! Ca a treout la alt subject
si a parasit definitiv strofa care-1 obosise. Peste luni de zile re-
venea staruitor, frezapätanat, ea nn cauttitor de comort care sapa,
sap& necurmat I indarpt in looul undo i-a Hearn lumina. Zece,
- doll& zeoi de forme, dust trebuiau pana ce imagines se fixa in
expresia ei adevarata, clad* eizelata, In ultima ei linie de !mina:
sets. Splendida imagine din Cele:trei sburätoare :
Dar pi-a 'nfrdnt avlintal jos,,

Mind cerc larg i malestos,

Fdcdnd din sborul situ cunund
De-asupra crucil lui Christos...
dateazA din clasa VI de liceu. Cu ani de zile in unit& a
aparui poezia definitiva. Multe, foarte multe din poezille lui da-
less& ca insplratie do atunoi. Niel nu se multumia cu pri-
mole forme gtisite. Avea la Inoeput o izbuonire, se inealzia, era
vesel, manumit. Cate-va moments, apoi Intuneoat, pliotisit Imi '
spunea: Nu! Nu e ce vreau eu!". Lucre. oinstit si migalos cu
grip& giuvaiergiului care slefueste colturiie lurninoase ale pletrei.
In totdeauna inspiratta, se labia de un spirit de antooriticit ne-
miloasa, care stria, si lumina morel]. tiparele. Caetele de cursuri
eran pline de hartiute In care staruia acelas vers chinttit in fe- *
lurite forme oi cadente papa si-si gaseasea lin'stea in millocul
-
www.dacoromanica.ro
 SELTRATORTIL LITERAR 6g -
tine! strofe. II indemnam sa se opreasea, si-mi raspuildee zambind:
,Tu nu. simti epigrama cam vine ? Ou tin poet ea mine literature
s'a cernIta. .

Tradnoerea lui Prometheu a ./iioeput-o 1i olasa V de licen,.

fireste, a treout peste ea, a neglijat-o dar nu a publicat-o. pang,
ce nu s'a convIns ca. a ?lea inljtoacele de a q reda. Era furlos ca
nu poate gAsi In romaneste cnvinte de o egala sonoritate. 0 deo-
lama eaptivat de energia-versului i o ritma lovind ou pumnul
tn.banott:. . ,
_
Hier sitz ich, forme Menschen
. kach meinem Elide,
Ein Geschlecht, das mir gleich sei,
_ Zu leiden, Zu weinen....
$i in timpul lectiilor de matematici po cAnd fl.:credeam..
ocincentrat ou mintea la oifrele It:Wm-to pe tabelA miL trageausor
de halnA si-mi strecura insemnarea: ,Ia vezi tu! MI se pare ca
-aunt la ultima forma!". 'On observator superficial pe care I-ar ti
impresionat varietatea preocupariler lui aparente n'ar fi ghlolt
niciodata ca mintea care 'Area cá flutura., lot ooncentra inereu
fortele intime, pentru desavArsirea frum'osutui.
Devi alto de spontaneitate, emotiv, cald, nú pnnea pret pe
inspiratie care 'Area- cá vrea s11-1 Insele. Se lupta cu un ouvAnt,
ou o rim& Infuriat si &Ind vedea ea le-a biruit, nu se socotea
etapAn pe ele, arunoa dalta,. inchidea atelierul de actilpturli, si. -
pleca oli gAndul sit revinil ,sa le mat vada. odatA I° Asa se ex--
pliol versuri ea, aoestea: . .

-
Se pare, cd, nerndlitaare,
Vietile din viitor
_ , Aud a*voastril sdratare,
Din nodptea nefilniei for.-
Bran- singura lui buourie; singara lui rásplatA. Profesorut
noetru de istorie din animal an, d-1 Ursa ne oonstituise in spate-
tate de leeturA. Bulfinski deolama. In aplauzele sálel, ceilalti Ri-
cotta oritica, mnzloil.... el continua sit stritngá In hartiutele lui in
flecare zi cAte un vers mai bun. In 'Dura-lex1 se tradeasa...Pri-
mat vers Ii poarta. fotografia.
Ca un artist de-aptintri nemultamit de sine.
De mil de ani natura, tn setea de mai bine,
Se luptd sd deschidd desdvilrfirii cale -
El tot -alai .multe,tmparte din darurile sale ;
...Nu Vain vazut niciodatá inantat de suooesele sale colá-
.. resti. Niel atuncl oand,'-absolvind lioeul, d-I Director 1-a pus pe
,ap ooroana de merisor care 1-a ca.zut peste urechi i l'a Meats&
rAdA. Niel cAnd profesorli l'au felicitat cA a selvat onoarea BrMlei,
' ImpledlcAnd pe un ,striLin" sa fie cel dintAlu din absolventi. Dar
(sand la o lucrare de limba romftna d-1 Brateseti 1-a elms:
,Domnule Standee!, imaginea d-tale este demna de milli
nostri poetia, i-am vaaut (whit umezi de buourie - necaiiti oft
.-" nu pot sa pltinga. In voe. - V. AL. JEAN.
. .
-
. wasigAillsza '
. " '

www.dacoromanica.ro
 7

, .

=----- 70 SBURATORUL LITERAR

- LIMANITARISM I RELIGIE
Pe caile Galilee!, cu doulzeci de veacuri plonk isi purta
Ions') divinitatea lui terestra. Cuvantul pleura dintre buzek sale,
ea armpit: lute() pesrera, dupa ce s'au filtrat pria noaptea tä-
cerea pämantului. Up OM vorbia... Vorbia, prin el tot trecutul,
toat& dosAvarsi.e,-i. It3ceput& ca Intaia nebulaztt si cu Initial stri-
g-lt al antropoidului. Catania febr si fecund& a naturii; elanul
miriardar al Vietii fara.rantoarcare; obacura Moat creatoare a
furnicarului uman i nostalgia frematAtoare a spiritului legat Inca
de trUp ca arborele cu mil de radácini - toat& Intelepciunea
. vremli era silabisit& de un Om.
Natura i omenirea cap&tará graiu prin d&asul: rod .

culos printre atatea roade umile. Isus, t dupa el eei doisprezece,

a rostit tare ai limpede ceeace murmura timid In noaptea mili-
,oanelor de fi1no.illasuI san a trezit ecourile adormite In atatea
cranii de robi. Isus exista, embrionar, In toti acei din vremea- si
- din Dacia sail. Atuncl," prin tinuturile dela rásaritul,Mediteranei,
o parte din specia omeneasc& a fost Inteadevar pregátita pentru
era spirituala,
Aiurea, In alte vremuri, -alto 'pgrti ale omonirii erau coapte
pentru o non& desävarsire. Rareori fundatoril de religli au venit
' prea de vrame. Socrate a strigat: Cunoaste-te pe tine!' i s'a
proclamat cetátean universal cu elm! veacuri îalnto de-Isus. El
- a Wart zadarnic cucuta. Dar Isus, prin care, cum zico t Moolai
religia judaica national& a devenit rrligir omenirii, Ma lost z&-
darnic crucificat. Crucificarea lui a fost de fapt primul st-mnal
de totalled& a crestinismului '
Reactiunea acelor putini. stap&nitori - al nenumáratilor de
st&p&niti, e ca digul In .calea unei ape: o oprest, catva timp, dar
apa create, debordeaza ai íi urmeazá drumul ei fatal. karate
fluviu al vietei umane nu poate ft oprit. Ctici nu exist% dead o
loge absoluta: Inaintare!... Crima Intro indivial, Ratboiul Intro
natiuni, cataclismete naturii ai epidotnihle, Van putut opri evolutia,
ascendent& a special umane. Au intarziat-o poate, ,au Paralizato
uneori, dar totdeauna ele au lost ea pintenui /rare Martel., ca-
- lului: i-au dat acel imbold care a prileluit salti.a-ile exasperate
spre o non& culme a evolutiei. In'termeni biologici aceasta se nu-
meste muta(ie, wile& brusca variatie datorit& unor modificari in
organul principal al omului: creerul.
Isus a lost un c-reor In care s'au putut lumina obscurele ela-
nuri ale inimei umane. Iubirea lui si a discipolilor s'a universa-
lizat trite() form& care, fat& de starea l.hinei da-atunci, nu putea
11 deal mistica, supraterestra. Iar gesturile sale au devenit nuttier
protract simbolizau eternitatea unor idealuri colective. CuvAntul
7

. 1) In locul lui Isus, dupi crez sau traditie, putem pune pe oricare sit fon-
dator de religie.

www.dacoromanica.ro
.
SBURATORUL LlTE It AR 7.i =--

sari nu putea fi o »lege" sau o »axioma": ratiunea savantului:

modern nu stated la panda. Dar parabola lui Isus, asa cum
ne-au slefuitazo apatolli sai, 'nu e cleat expresia poetic& a intui-
tiei geaiale a acelorasi adevaruri t1inifico, confirmate azi de'bi-
ologi, istorici, sotIolegi. etc.
- Umanitariemul atilntific modern nu e decat o Intarire a a- -

deluiasi umardtarism vextit de profetii ludeel, de apostolii Gali-

lee!, de brahmauii de pé malUl Gangelui... Flecare rasa si-a-avut
loci!! oi vrémea sa de universalizare; unii cercetatori cred cit pot
surprinde o cale planetara pe care Inainteaza progrésul umanitar. -

- El ar fi Inceput din Extreinul-Orient, a poposit In cateva -oaze, '

desfAcandu-si"eflorescentele î felurite culori si forme car! au fost
ofilite "de furtunilo fatale. Dar pales .pregrasului e tot atat de fa-
talâ: oi a trecul In cele 'din urma,' din Asia In Europa -,-- tar farm& '-
lui nu maae intuitiva ci rat-a:Mal-1sta. - -

Snntem In zodia stiintei Civalzat'a .european.A. dupâ eflo-

rescentele ei araistige, culturale, iehnice T pregatesae acea sin-
teza "suprerna In care. vor fi fixate si 'teat() desavarsirile spiiituale
ale oivilizatiet asiatice. Umanitarismul, mai ales In tarile. occi-
dentale ale Eurbpsi si In America de Nord, -Incepe sa se stator-
niceasca câ o 'religie co pastreeza Inca urmele simbolice ale ve-
'chilor relight, dar In care gefeaza acea siguranta pe care o dá '

exPerientra, si cugeaareb, stlintifica. Cu atat mai via 1 mai bogata,

e ameaSth-ietigie. umanitaristii, cu cat ;'a ne aduce.convingerea cá
legil mOrale iaite din imperativul inimei concord& cu legue fi-
zice, biotogice, descoperite prin truda ratiunei. .

Care este aceasta religie a umanitatii? Nu o vorn efiunta

act. Docalogul nmailitar cel mai nou, de pilda al Jul Nicola!, mi.
se deosebeste intilt de decalogul lui Moise, al lui Crist, al lui
.Butifia, al lui Kant; toate se complecteazit unul po 'altul, caCi
toate'decaloguriie au ateiakii basal primordiala: conceptia orne- :-
nirei ca un oaganiam eu un destin unitar (au toate' dezastrele
partiale) si credinta In desavarsirea omului -anaturii omenesti
credinta activd In progresul individului si a speciei umane; ere-.
dinta In soraome;zesc care, (lama timp oi lee, avea felurite forme,
cele mai multe supraterestre.
Divinizarea cmulul nu Le o. actiune vana, himerica. Ea e ---
dovada precis& a progresului uman. Zell ciopliti sau Durnneveul
'spiritual se umanizeaaa neincetat, cu fiecare cucerire moral& sau -
stlintifica a omulUi. Divinitatea creste In om ca un copse sub
fluxul neIncetat al sevei : Infipt In realitátile terestre prin rada-
. cini fatale, omul 1st inalta faptura spre nesfarsfrile cosrnice. Ma- -

teria oi spiritul se armcnalzeaaa pain truda. milenara a omenirii

Sa nu ne pripim cu obiectia Razboiului si a Revolutiei. Ma- -

rele raz bola din urina,.e chiaa'un semn ca amurgul zellor sange- "
rosi a Inceput.' Itatzbolul nu va fi ucisci pimo singur, prin hiper-
trofia lui. Iar revolutia va fi totdeatina .readusa la matca ei" 11-
reaacri: Evolutaa! . .

SA stim sA privim dincolo' de bietele noastre orizenturi. SO.

www.dacoromanica.ro
1.
 It

----- 72 SBURATORUL LITERA

. - . --
nu ultana trecutul, neIntreruptul ian al faptelor - gl, mai ales,
sit umplem neantul viitorulni cu realitatife prevAzute de nazuintà
: de supralnaltare ei de logica sever& a otfintei. S5, nu latent pe
acei cativa cari stan In oalea istoriei umane ca niote ooloane de
- indrumare gi de proslavire; sit nu ultam Profetii, Apostolii, Pre-
oursorli... El sunt templele vii ale umanitätii. Sá revenim la ei
' ca la izvoarele miraculoaso ale tämildufrii: nu cm adorarea sola-
vului - ci on oueernicia fratelui care se reounoaote In fratele .

sibs divin... -
Si, nu odata pe an, and oalendarul ne swat& Mrs. mete a
,aniversaril` lor. Budha, Confucius, Moise, Platon, Grist, Kant...
sit nu fie moaotele sfinte alè unit, treout regretat. Bi nu sunt ex-
ceptii` sau anticipari4; sunt realizari ce trebue sa mentina In
noi acel optimism de specie Care sá devina apoi optimismul vo-
luntar, conotiont, al individului.
CAW aoesta este Intr'un cuvant rostnl orloarei relief - nu :

sá puna omul In legaturit cu ndivinitatea", oi sa amulet insul

din noaptea oarbit a turmei sale, sa-I avante spre seeks fnaltimi
de unde sa-oi poata privi trecutul tragic of viitorul spre care sä .

vrea sa Inainteze, gata pentru orice sacrificiu. Religia omului mo-

; dern nu mai poate fi o adorare pasivit, plina de terori - ci ela-
- nul oonstient al individului In cadrul vast of viu al specie!: fnal-
tarea lni un val Intro valurile miriadare ale Vietii.
Si (sand, de Paoti, II evocam pe Crist, far cu alto prilejuri pe
atatia alti Pratt ai sal intru spirit of menire, ti simtim prezenti In
inima of In ougetul nostru. Caci omenla noastra e alcatuitit din
toate desävaroirile spirituale oi din toate ouceririle Olin-Mice ale
celor cari au coborit divinitatea din cer pe pilmant of au Intru-
pat-o In propria lor fiinta.
Deacela Religia e pentru noi cotidiana; vlata noastra In-
, treaga e religloasá, ou fiecare deoteptare, ou fiecare cuvant, cu
fiecare faptit, on fiecare esitare... Avem in noi familia spirituala
a Precursorilor of murmurul lor ne este ca gi sangele oe svacneote
sub tample. Paoii nootrii voluntari, privirea noastra co vede din-
colo de aparente, sant paoli of twist Visionarilor de altadata.
Iar tn jural nostru Societatea i speoia of Natura ne Were.
spectacolul'unei armonii, a unei progresiuni, a unei timid pe cart
numai omit! care se orbeSte pe sine sau lof orbeste semenul, nu le
pbate vedea. Stim: pent la imperativul moral al congtiintei, mai
e Urania altei fatalitati: a Majoritittil pasive, smorfe oisuferinde
totuoi. Ea e !nett sub imperativul conotiintei ...intestinale.
. * Dar BA nu taititm : din orapastla fail. fund" a multimii s'a
ivit un Crist - of tot de-acolo se va ivi Proorocul erei moderne.
Nu until, ci milioane! Cad omenirea s'a apropiat de himerele Ina-
' Intaollor. Acum, nu avem decat o datorie religioasit: un umani-
tarism real, activ of permanent, de fiecare zi- on fiecare orn, in-
diferent <Iona ne punem sub egida lui Confucius, a lui Moise, a lui
" Platon, a lui Crist, a lui Kant sau a lui Nicolai...
EUGEN RELGIS.
cazdiNsiffile
www.dacoromanica.ro
 Alice Soare: Ferestre laminate.
Ca fapt sufletesc, sonetul ar fi un epifenomen, crusta unel
constiinte. Ne-a placut totdeauna In pietrificarea lavei prezente
s. descoperim fluidul framantarilor incandescente. Cu cea ce evo-
lutia terestra i-a läsat la Indemana, petrograful ar putea recon-
stitui istoria planetei. Intr'un volum de sonete fiecare bucata ar
fi la nevoe piatra buna de pus aláturi de altele pentru reconstru-
irea =Haul*. s'a sfáramat In fiecare.
Un volum de poezii e din acest punct de vedere o marturi-
sire discreta :
Ci vreau ca'n hieratia etteald
Sub valuri de brocarurii märgele
Simtirea mea s'aparii ideald
Ca o donznitcl 'n vechile castele
Departe de-a multimii banuial,
Abia intrezeiritä prin zeibrele.
Din framantaxile iubirii, din dezolarea despartirii si din
desnadeldea de a fi iubit numai de dragul de a iubi, nu pentruca
a lost intalnita flints vrednica, se Incheaga, aspiratia chinuitoare
durd forma pull de arta, dupa oglindirea In ea a frumusetii e-
terne Inconjuratoare.
Pe aceste inaltimi se va odihni sufletul care azi vorbeste In
surdina despre tot ce l'a framantat In trecut cu patima aprinsa,
despre tot ce-1 mai poate sbuciuma In viitor. Intregul volum e
un punct de trecere Intro doua, lumi: una deplin Incheiata, alta
abia Intrezárita. Intre cele doua Ormuri sufletul, racindu-se trep-
tat In forma fixa a sonetului, îi manta noul echilibru.

M. Beza : 0 viard.
Ca si Pe drumuri primul volum al D-lui M. Beza, 0 viat,
' aduce acelasi aer proaspat si tare al tinuturilor muntoase din -
departata tará a autorului. Faptele se pierd ca o Tntamplare
,
di- LI

www.dacoromanica.ro
 7.,

- 74 SBURÄTORUL LITERAR

versA. Din elé nu se inchiaga romanul, pe care 11 anunta subti-

tlul. Oamenii, vorbele lor, viata lor Intreaga au ceva din diafanul
amintirilor de demult, contopite cu visul. Evocarea lor abia de
achiteaza In cateva linii sumare, ici colo un suflet, un gest. Pe
deasupra se Iasi cadrul de poezie a naturii chemata In ajutor nu
atat pentru a preciza cat pentru a estompa Duffle.
Sunt scriitori cari retin named prin darul de a umbri un
,, desen. Sadoveanu e la nof poate cel mai fndemanatic manuitor
al estompei. Natura alutarld aciunii, reliefeaza lucruri earl nu-
mai prin Inseilarea lor ar trece neobservate. E pretutindeni un
joc de lumina si de umbra. De aci o perspectiva nebanuita un fel
de animism dozat cu pricepere.
Atractia acestui procedeu, e sporita In cazul de fata de ra-
ritatea si noutatea peisagiilor In care se misca figurile omenesti
Iatä de pilda un aspect de toamna cu acuta disperare pro-
dusa In sufletul unei batrane de convoiurile mortuare ce zilnic
se scurg pe dinaintea ferestrei:
Asa treceau zilele. Si cu apropierea toamnei Mia lui Cota-
din Incepuse a slab!, pierduse rumeneala din obraji. Uratul In-
strainarli o cuprinse de la un timp. Ea, care fusese deprinsa mai
toata viata sa-si caute de gcspodarie, sa, nu amorteasca, locului,
sa mearga ba la o prietena, ba la o ruda, scum se aseza lateen
colt, la fereastra si ore lungi se uita cu gandurile duse. Afará prin
lumina stir& foi vestede rataceau. Aerul patruns de fiori se mo-
hort si de numeroase convoiuri: care de morti acoperite de flori
treceau Inainte, In cernirea lor domoala. i dupa ce se pierdeau
vederii, Doda le urmaria cu mintea sus Intro copaci, uncle zacea
of Tana ei.
- Doamne, fata mea! graia !met. Cum mor aci oamenii In
fiecare zi... Unde la noi sa moará asa - la doua, la trei luni,cate
,
anul'.

Mircea Ráduleseu. Serenada din trecut.

*I
Figura lui Petru Cercel, domnul poet, artistul obsedat de
visul de frumusete purtat In suflet, apare In Serenada din trecut
Intunecata In cele din urma de tristetea neisbandei.Idealul dom-
nose de primenire din temelii a tarn, de Indrumare spre noile
forme de cultura ce trebuiau sa se reverse In primal rand prin
arta se isbeste de moravurile locale &lane Inradacinate. '
Aci stä tragedia sufletului mare de reformator entuziast,In-
!rant In nazuintele lui, al domnitorului. Istoria ne vorbeste de
rara lui cultura li de seriosul din toate aspiratiile sale.
D-1 Mircea Itadulescu ne prezinta un Petra Cercel fundamen-
tal fal§) ca psihologie. Conflictul e flagrant dela primele acte, pen-
tru un ochi deprins sà, vada dincolo de plasa de versuri cizelate
oi foarte armonioase ce se Intinde peste toata piesa: de o parte
f

www.dacoromanica.ro
 SBURITOR.UL LITERAR 75

domnul, de alta boerimea. Actul ultim ne InftiVseaza, acest con-

flict aluns la maximum. Datinele strItmopsti nu pot fl sacrificate.
Intre ele si domn, tara pe care In acele timpuri o reprezen-
tau boierii, alege pe cele dintM. Cruzimea unui liihnea-Voda e
mai putin de tetnut cleat pornirea reformatoare a lui Petru Cer-
eel, socotit6, ca o Instrainare a tárii.
Nu e vorba de o comedie. Confliaul produs are toatá gra-
vitatea. In el este o tragedie sufleteasa : renuntarea dureroasa
a domnului päräsit, care In cele din junta trebue sá piece numai
pentrua nu a Inteles ce se poate si a nu se poate realiza din-
tr'un ideal scum p. Aceasta este problema. Nu ne interesäm de
amänunte : exactitatea lor istoria nu credem a este util sá fie-
ceroetatá. In legittura, cu träsäturile ,caracteristice ale eroului
'principal astfel infatisat, socotim a este o lipsá de tact drama-
! tic, In cazul cel mai bun o regretabilá inadvertent& aerul don
quichotesc ce se desprinde din tiradele domnului si mai ales din
faptele lui. Un out care in actul ultim are aceste momente de tra-
. glcá durere, de cart vorbeam, vtizandu-si näruit un ideal in care
9
i
Igi pusese tot sufletul, nu poate fi un pretios un frazor. Iatá cu
oe lips& de bun s1m al situatiei vorbegte Petru Cercel boierilor
In clipa and acestia II mustrá pentru aventurile lui nocturne-
- iaräg amanunt däunator unitatil sufletegti a eroului, care cu:
total alt,f6l ni se aratit in ultimele scene:
Ce7ci ce voi din Ward deceit set bateli poarca 7_
Citit-aft voi vre-odatd vre-o stanfei de Petrarca?
Cittt-afi voi sonde, thli voi ce-i un rondel?
Vtizut-afi voi vre-o peinzci dc Maistrul Rafael?
Au ce stifi voi din via fa de dincolo de fard ?
Nimic. Nimic. Voi nu tifi sit finefi o chitard,
Cu spada i floreta nici umd WO' lucrat;
Voi nu $lifi sci vet bateti... etc. etc.
In alai:last& ne/ntelegere a seriozitätii conflictului dramatic
desvoltat se poate gäsi eentialul nealuns al Serenadei din trecut.
MIAIL IORGULESCIL

v";

www.dacoromanica.ro
 ,

TEATRUL REGINA MARIA

BUSHY, media trivial(' Denim oilmen! serlosl in fret ate

de Oscar Wilde.
- Dupa ce ai Yost alai de optimist cu dd. M. Pascanu si
Caton Theodorian, Indrazni-vei oare sá vorbesti de ran comedia
tui Oscar Wilde?
Iata ce-mi spuneam scoborand sea/1.1e teatrului Regina
Maria.
Ca sa vorbim i noi In stil de comedie:
Exista lucruri care ti se impun! Judecata l gustul cedeaza
cu o slabiciune vinovata, surprinzatoare, si card Indraznesti
sa le redai independenta i combativitatea, te sfatuesc ele Insi-le
sa nu te faci de ras... Nu putem spune ca, Milton nu e un foarte
mare poet -$ i din Paradisul Pierdut" nu se cunoaste decal ti-
Indrázneste de scrie ca nu-ti place Shakespeare - si multora
nu le place Inteadevar! Nu e aci o lasitate de gandire ci recu-
noasterea tacit& a unei infirmitäti partioulare care In orice caz
trebue mascata - sau cel putin asa se crede.
In aceasta situatie ne gasim fat& de Oscar Wilde. Omul a
avut o viata, putin comuna si regretam cá clue& si-a creat viata
dupa cerintele propriului salt temperament, acest temperament
era gol ca o oglinda stralucitoare. Oscar Wilde era stralucitor
voia cu tot dinadinsul sa straluceasca, si numai atat. Toate su-
-
ferintele lui de oni au provenit din aburirea oglinzii sufletesti, de
catre contemporani. Nu se da In láturi dela niciun milloc care
l'ar fi putut scoate In Wale, soarelui oelebritätii. Chiar daca era
un estet de rassa, cum ne asigura cei care l'au cunoscut de-aprope,
nu se putea ocupa exclusiv $ i sever, In dispretul plebei de sus si
de los, de idealul lui de arta. Orgoliul lui era o tobá uriastt care
trebuia sá sune In orice caz. De-aci turnura spiritului spre para-
dox $ i cinism, care au singure darul de a da violent pe spate
dreapta ludecatá i simtirea sincera si adanca. Cele mai profunde"

www.dacoromanica.ro
SBURATDRUL LITER AR 77

cugetari si epatante aforisme Isi au obarsia In aceasta contra-

dictie sistematica, a bunului simt, fara a fi fost luminate de vre-o
originalitate din adanc care ar fi putut pune In valoare absoluta
un pumn de pietre cateodata pretioase. Socotim c Impotriva
vointei lui au rásbit In. Portretul lui Dorian Grey" - un roman-
cure face educatla artistica" a atator tineri care confunda poza. .

%AA cu estetica purissima - i In Salomea" - cateva frumoasei--

adeväruri sufletesti.
,Bunbury" este eroul fals creat In fiecare zi de fiecare . din..
noi pentru a ne da un alibi si a putea astfel sapa din tiparele
obligatiilor, fn care, fireste, revenim. Doi prieteni creiazit astfel doi- .

eroi. Dotia fecioare l o matusa aducand amorul al exigentele so- .

ciale In scena, Cole patru personagii BO pomenesc In situatii comice

irezistibile, desi ounoscute. Humorul e englez, - adica foarte serios.
Broil nu rad. Se rade numai In sala - i cu hohot, e adevarat.
Nu credem ca s'a dat un Inteles mai aria= eroului fals, del
cat acela de a Ingâclui autorului ticluirea catorva situatii bule.
Una din fecioare, care se logodeste si rupe logbdna cu un iubit In-
chipuit si Inscris In albumul de impresii, e doar suava si cat pe-aci
romantica - In timp ce Putois, cu párul rosu, al lui Anatole
France revine In memorie, aria= semnificativ si emotionant Mat
de Viu desi atat de ireal - pentru a cornpromite definitiv super- .,
ficialitatea tragicului autor englez. Bunbury" a fost scris Intr'o
vreme cand - fireste - fara succesul lui Wilde - scria al B.
Schaw cateva comedli...
Actorii si actritéle teatrului Regina Maria sunt persoane de'
mare arta. Pacat numai ca evolle II pun In slulba unui gust es-
toile prea aproape de amuzament,desi tocmai acest luofu explIca
sucoesul si fugal:We existenta somptuoasa a unui teatru particu-
lar. E soilderea ai meritul D-lui Tony Bulandra.
D-nii Tony Bulandra si Mihalesou au nu numai talent, ci ai
inteligenta, fn comedia lui Oscar Wilde, Marietta Rares e proa re-
alit - l asta nu se poate sohimba! -In acea comedic) de fantose
cu sfori multiple si asteptam opera In care comicul dureros al
d-nei Cutava-Barozzi sa-si giseasca, o data resonanta deplina, zgu-
duitoare, adanc omeneasca.
F. ADERCA.

_w.,,,.::),q...-tt,.;5-,..,f,'''',
Fe tVire --, .......''

-0,s'
.
° "t r,.'n -},g, ' ,II`V.-

.P V' ,''', 'fl'se. -."q411

1,'"ab.N.Nle I% 7:4 Lr
v'g,Fae:10W.QU'f
1,..$,
-N
.irl'
' .,t1'" 1'
r'66%,4:beip
s,
.

--;,-.0.14! ,
, '5 r , StS
,,,.0..___
A%
f r .t
'.!1!,141e. , '
1 .
1

.:-;' -.........-,..

01-7:1. -iii,(01:01101,011k111.11111;11110pliftski,14.1,k,a,
-44L?:°9te,.. -..- s.- - , _alai_ _. - v. -,.i . .._!vn
-_ .- - -.-
--
- -;'.''''-
AltIr
-- - - - .......

www.dacoromanica.ro
 Biblioteca Casei §coalelot
.Sofocle: Oedip la Co Iona.
Euripide: Alcesta.
baducere din greee§te de MIHAIL IORGULESCU
Dintr'un antec bahic, printr'o
lentá evoluti e, literatura gre-
ceascA a putnt da omenirei mi-
retele constructii, cari alcättiesc
teatral clasic. Departe de a fi In-
-rudite, creatiile celor 3 maxi tra-
gediani, desi se presupun reciproc
In privinta tehnicei externe, sunt
fundamental o puse ca ideologie,
motiv i intentie dramaticä. Dacä
.drama lui Eschile este supra te-
resträ i Erica, Sofocle, profund
nman in drama sa, este sculptural,
iar Euripide plin de neliniste, frá-
tnantat, indräznet i uneori impu-
dic fatä de traditia elenä, de care
sängele ski strAin Il depArta ins-
tin cti v.
- Tradacerile d-lui Iorgalescu din
Sofocle i Euripide ne aratA clar
si viu contrastul dintre ei. Sofocle
in Oedip l Colona ne dA acea im-
presie de definit, de perfect, cu
care este asociat numele sáu. Ve-
dem spiritul religios, aproape ere--
tin de care era anirnat i, fleänd
din operile sale adevärate ,taine",
a silit pe nnii sfinti pärinti din A-
lexandria sä-1 socoteascä printre
ft
precursorii crestinismului. In deo-
sebire de Eschile, vedem la So-
focle conflictul dramatic strAns si
precis, de o armonie i rnAsuri
care ti-adnce arninte Acropolea.
Suflul larg al lid Homer, pe care
ti cunostea probabil bine, sträbate
.Intreacrba opera, de o Inaltä si pi-
oasä tradiVe.
Pe Euripide, TIvedem in Alcesta,
colorat, plin _de inventii scenice
t.
www.dacoromanica.ro
verbale, dar cu actiunea Mice-
zändä, fapt ce il caracterizeazä
si-1 sileste sA recureA la anume
artificii cari nu scapä neobservate
Il vedem poet mare, dar nneori,
de un cinism revoltätor, foarte e-
vident In dialogul dintre Admet
Feres tatal sAu, pe care 11 re-
neagä, cu vorbe jignitoare chiar
pentru ascultätorii pasivi.
Euripide era un strAin i nimic
din ceeace vechii greci respectau
nu era pentru el nici sfänt, nici
greu de bravat si luat In usor..
D-1 Iorgulescu, a reusit sA tra-
duel bine si de multe ori foarte
atractiv Álcesta, Intr'un vers alb
cargAtor i adesea puternic co-
lorat.
Mai putin reusitä este intentia
d-sale de a traduce rimat,4n Oedip
la Colona, unde rima cerándu-i o
mina obositoare, pe care proba-
bil cA nu a depus-o, dA putina stän-
gAcie versalui sitraducerea se re-
simte.
Fericit interpretate stint In ge-
neral corurile din ambele tradn-
eerf inteo foarte frnmoasä limbá
române as ca. C. N.
Cum se uitfi lucrurile ? Ideea
European& publica in ultimtti timp
Jureinuintul internafilor dela &I-vent.
E un document al vremii a cArni
semnificatie nu trebue sa ne scape.
.Cei cari acolo sub ocupatie ger-
manA sufereau' de consecintele can-
grenelor politice cari oträvind spi-
ritele incovoia sera i trupul mul-
tora snb greul durerilr zilnice,
Îi dAduserá seama la un moment
cA multe s'ar nutea face s'are bi-
nele acestei tAri dadt nu s'ar uita
asa de repede la noi- toate relele
BBIJRÄTORUL LITER AR
qi toate päcatele. Politicianismul
parazitar, veros si conrupitor de
constiinte este azi identic cu cel
de ale caror consecinte se plan-
geau atunci internatii din Säveni.
Jurämäntul lor a rämas färá e-
feet. Cei ce l'au fault vor fi chiar
printre randurile celor cari nu
trebulau uitati si iertati.
Publicarea a cestui jurämânt
poate sa sune pentru multi din
cei cari l'au fäcut, dar nu l'au ti-
nut, ca un avertisment, iar pentru
cei mai simtitori la glasurile con-
stiintei ca o mustraré cuvenita
sperjurilor. I
Arhiva pentru §tlinfa l re-
forma socialá. An. III No. 1. D-1
Geza Kiss fost rector, al universi-
tätii din Debretin, scrie un articol
despre legaturile dreptului cu so-
ciologia (Dreptul i snciologia). Re-
punand problema diet dreptul tre-
bue socotit ca o stiintfi sau nurnai
ca o sofistia ingustä, autorul cer-
ceteaza cum s'ar putea, data fiind
legislatia pozitivá de azi, face fatä
nevoilor sociale prin drept. Jude-
catorul nu va putea In niciun caz
färama organisrnul juridic de ale
carui norme se va tine tot deauna.
Acele norme Insä nu vor fi inter-
pretate in sens strict literal. Equi-
tatea permite jocul liber al ratio-
namentului in jurul formulei legale.
Stiinta sociala nu va inlocui drep-
tul ci II va ajuta, il va completa.
Intre cele douä ramuri este asa
dar un raport de colaborare i nu
de excludere reciprocä.
Juristul trebue sa fie i un adânc
cnnoscator al problemelor socio-
logice.
in acelas numar D. Eugen Ehrlich
publica un studiu documentat : Sfâr-
itul and mari imparctii. Ca si D-1
Gezza Kiss, d-1 Eugen Ehrlich a
apartinut universitatii, a fost rector
al Universitätii din Cernäuti ai
decan al facultätii de drept de la
acea universitate. Colaborarea a-
mandorora la o revistä de §tiintä so-
cialá romaneasca este un simpton
Imbucurator al contributiunii re-
prezentantilor celor mai de searna
din minoritätile etnice la cultura
romAnä.
Aceasta contributie constitue
pentru Arhiva cea mai frumoasi
realizare de ordin cultural ce s'a
'
www.dacoromanica.ro
79 =
Inregistrat ;Ana acum dupä intin-
derea granitelor noastre.
D-I Eugen Ehrlich recunoaste un
mare adevär : stattil habsburgic era '
opera unei dinastii, nu a unei idei
de stat. Intemeiat i menpnut pe
siluire, avea In el germenii distru-
genii. Aiurea, precum in Franta,
Anglia, conglomeratele de popoare
dderite au realizat o idee de stat,
tocmai pentruch intre ele se sta-
bilise o coheziune de ordin cultu-
ral, moral.
Habsburgii n'au fost oameni de
stat, nici de cultura.. De aceea
nu §i-au putut atrage nici pe re-
prezentan tii lor culturali. Adminis-
tratia faimoasa austriacä nu a ser-
vit decat ca o unealta de constran-
gene, de retinere la o laird a tutu-
ror elementelor ce isi cereau des-
facerea din angrenajul paralizator.
Habsburgii nu au realizat nici
mäcar natiunea austriaca.
Viata Româneasc August 1921.
D-1 P. Zarifopol in articolul Arta
literarei i simpler literaturd insistä
asupra fenomenului de fine de se-
col al literaturii veacului XIX.
Clocotul intim al sufletului, reve-
ria artisticä nu pot nici In litera-
tura sä se mai cuprinda In forma
clasicá. Cuvantul limpede i defi-
nitiv conturat, proza retorica, acce-
sibi LA unui cat mai mare numär
de cititori ce pot culege din ea
lucruri practice, bune sa fie debi-
tate la nevoe, nu mai conveneau.
- Se simtea nevoia hainei mlädi-
oasä, croitä pe Mantrá din stofá
fina ce se dä dupä liniile corpului,
scotand In acelas timp in evidenta
armonia totului.
Cea ce se numeste insä de mai
toti literaturä" e tocmai redingota
rigidä, dupá tipicul clasic, hainä
care ascuude trupuri otova, san
manechine fara modulatii de ama-
nunt. AdängAm: Modernistii tutu-
ror artelor s'ar putea sä ajunga
pi ei la clasicism. Nu intelegem
prin aceasta numaideckt forma ve-
che care páciitueste prin acea cä
nu mai are un fond adequat, ci
forma cristalizata, definitiä, per-
fecta deci In care va curge sufle-
tul cel nou si care cu siguranti
ca va iesi din dibuirile prezen-
tului.
Vom cadea poate in aceiasi stare
 = 80 SBURATORUL LITERAR
_

admirativä, vom Intrebuinta lite- mere, un mic articol asupra operei

ratura In acela§ spirit practic care
ne Indeamná azi sa citim operile
bune ce folosesc oricui. Fatä de
nevoile noi ce atunci se vor ivi,
reveria artistica s'ar putea din nou
simti incatu§atä. " de opera lui, In afarä de specia-
D-1 Mihail D. Ralea in obicinui-
tele sale Scrisori din Paris scoate
in relief drumul cel non pe care
lui Einstein. De remarcat e lacer-
carea de-a introduce un nou punct
de vedere in considerarea teo-
riilor acestui celebru fizician. 'Dana
acurn, toti acei care s'au ocupat
listi, si-au dat osteneala sa punä
in lumina mai ales iatura ei nega-
tivä. Astfel, multumitä lor, am ajuns
sins mai vedem, in autorul teoriei .

dela un timp merge filosofia fran- relativitätei universale, decat un

ceza contemporanä Parasind ra-
tionalismul §i pozitivismul meca-
nicist, filosofii resimt puternic ne-
voia de a face loc pe langa inteli-
- gentä i celorlaite functiuni ; senti-
mentul, libertatea filosofarii, ten-
dintele personalismului ajutate de
marele spirit democratic ajutä pe
langa trambitatul faliment al fruit,-
lei §i al metodologiei stiintelor
exacte la explicarea cauzelor de
descatu§area stiintei din veehile
fägasuri traditionale.
formidabil geniu distructiv. To1u§i,
Einstein nu e nici singurul si nici
primal, care sä fi invederat nece-
sitatea nimicirei vechilor notiuni
de spatin si de timp. Aceastá idee
genialá a fulgerat, Intre altii, si In
mintea marelui Henri Poincaré.
Deaceia gloria ei s'ar cuveni mai
curând acestuia cleat celuilalt.
Partea cu adevarat rnáreatä, nonä
si profund originalä, pe care se
intemelazd adevaratul titlu de glorie
al lui Einstein, e latura pozitivä a
operei lui. De ea frig n'an tinut °

Einstein
....csembrocua
multi seamä. Meritul lui Nordman
e de-a o fi prins si de-a fi insistat
Fácand revista stiintifick Char- mult asupra ei.
les Nordman publicä, in Revue des
deux mondes, unui din ultimate nu- C.

irta 122 A IV 1=0 V' AL A F3 IX Fa im ?es

_ E. LOVINESCU

m Feria %raft-. vfl

Alexandru Macedonski, Hortensia Papadat-Bengescu,
Gala Galaction, Oct. Goga, N. Iorga, D. D. Pa-
tra§canu, N. Gane, Gh. Lazar, D. Anghel, C. Stere,
Figurine literare, Anticipatii literare, etc.

Ed. Jaffa" Akan & Calufateanu

www.dacoromanica.ro
 BANC a:6
HAMM BLANK & Co.
;
SOCIETATE AllIONIMA
CAPITAL SOCIAL : LEI 125.000.000, DEPLIN VARSAT
REZERVE: LEI 164.600.000 ,

1- -,
CI 8 CI

C) 1 ILI 1%1 Et fur c IL.;

13 oo
Sucursale §i Agentii : . I
1
i In strainatate : Paris, Place Vend6me, 20
g Constantinopol, - Galata, Agopian Han .1
- » Agentie in Stambul.
New-York, - Broadway 31 - 33
1 !In tara: Bucure§ti, - Calea Victoriei, 42
. Calea Grivitei, Piata Sf. Anton qi
Calea Mo§ilor (Gura Oborului)
Arad, Braila, Bra§ov, Cernauti, Cluj, Con-
stanta, Galati, Ismail, Oradea-Mare,
Tärgul-Mureplui.
0 RI CI

Operatiuni de bancá : '

Costarl curette, Iatorumuturt, Lombardo, Scontarl,

Schim), Whorl de Credit, Cent% Annul comer-
-

clantlior st IndustrIaglor, Etnisiant, SOIL

4112,-S

www.dacoromanica.ro
 rCEam ma ism imiimalim mu as
CENTRALA g911 ISSIR"
SOCIETATE ANONIMA CAPITAL LEI 50.000.000
I 41, STRADA LIPSCAN1, 41

I Smut* : 110(011E$T1 --- S. Maul, 22 $1 (alga Model, 110 .

s, In tarn Ploesti, Buzáu, Galati, Braila, Focsani, Constanta,

I Temi§oara, Brasov, Cluj, Cernauti, Chisinau, Oradea-Mare, I
E. Arad, Targul-Mures, Râmnicul-Sdrat, Pitesti, Craiova,
- - -Turnu-Severin, Targoviste, Botosani. -
Eel mai bine agate co Whale nautili antra saise
MM.

Mallet tie (Toilette de grip!! Tang pentru Dame l Boni

/ -
Preturi mai eftitie ea oriunde
MIER NOR 111111111111111=1111 MUIR RIM
*
Bocicacic======0 C11=1=1=3=11==1=1C:11=11=ia
1:1
S'a deschis Centrala .0 .

a :FGustat1 dellcloosele :
MARMON MAGAZINE a , duse U.
0 ' a a
O mugot HOUTUILOR 4 u BONRONERIEI : : D
11 STRADA PARIS, No. 10
,
11
: : RENAISSANCE g
a Lineal,: Oradea-Mare, tipi a El earl se gamic In detail la 0
a MATASURI LENA- g 0 a
JURI PANZETURI a DRINA MIKE D
0 STRADA PARIS, 10
ARTICOLE de MARIA.) fl
: GALANTERIE : 01" 'n. sl la hate mural* D

il
U
Mare- Raion de
O
MI main
0 URNI 1 URI de MODE o DIN TARA
.
a 0
11 INCALTAMINTE, etc. 1:1 g ___ En Gros lit Fabrica - al
a Preturile exceptionole 11a 0 STR. POPA-TATU, 43 II
11
13===c=c2m=1,1=ri=c30
a'
El= CI C3
).
CI 0 =SI
www.dacoromanica.ro
Institut Grafic ,Cultura", Str, CAmpineanu, 15 - Bucurepti