Autorul aduce calde multumiri domnului

'
DAN SOCRATE CALOIAN
pentru ajutorul acordat în realizarea acestei cărţi.
18
Tiparul: PROŞCOALA RÂMNICU-V ÂLCEA
numite graiuri: moldovenesc,
bănăţean, bihorean, central ardelenesc şi maramureşean.
Cunoaşterea îndeaproape,
Traian Ciuculescu, a ........ ,_..'V,.JL , ..,_.,,._. . .
,U,._ ... .._,,n

poliinstrumentişti, a
a unor dirijori şi compozitori

5
 cu ''t-'''•"'-"'-..,..~"""
U.V'J'IJ'-'L'-'-VU.

.,".,..,_._..~...,.,'J'"" cântării
la aceste tuburi lungi de lemn de 'U~~J,_" _.,.,_u,. ..., ....
......

65 şi cm, s-a cu 5 . . . . . . . "......... ..

cu 6, caracteristică fluierelor mici şi
O»••n.r\Tr..-o-'H> îndătinată.

Astfel, două ue~z_et~~.

seria celor trei orificii apropiate de mijlocul tubului sonor.

Să mai adăugăm, oare, că în procesul păstoritului, în .........,"" ...........
primejdioase şi accidentate "'U"~.., ........... ,

şi al mulsului la stână, în timpul nopţii şi pe vreme rece de furtună,

le sau
simţul la degetele mici, acesta este un alt motiv pentru care """'"'·""'-"'·._ ......

Cmlculescu. Fluierul la înainte

Lucrare apărută cu sprijinul Centrului Creaţiei Populare al Judeţului Editura
Paralela 45, Piteşti, 200 l, 260 p.
Traian Ciuculescu, Cimpoiul la români. Contribuţii Ptn.nararu·p o.rzc.rnot05?.1Ce
etnomuzicologice. Prefaţă: Nicolae Constantinescu. Postfaţă: Gheorghe Deaconu.
Editura Fântâna lui Manole, 282
6
românesc, la un bogat şt variat instrumentar muzical, preferat sau

are rădăcinile în antichitate. Cercetătorii

părere că "horele" din cultura 3700-2500 î.
vechi izvoare nescrise care indică ontcncmrea
dansului. Cele mai aproape de sufletul ţăr;amllm
mai uşor de au fluierul/cavalul
7
 o pnn 'VU''"" ... '""'"""

fiind studiate ca .....,.,,_....,.,,~

universale, în liceele de la nivelul

compozitorii ale căror opusuri au

majoritatea autorilor erau de alt neam.
surprins de două
patos şi siguranţă de doamna respectivă, care avea pregătire
şi o apreciabilă media românească!
Pentru că, o dată, a amestecat creaţia originală, fără putinţă de "'"F-·"""''""•
cu carcteristici naţionale, a compozitorilor străini interpretaţi, cu
fi audă
Al doilea aspect neclar, sau de-a dreptul greşit, a fost că a
confundat muzica intepretată cu apartenenţa etnică a tinerilor solişti.
Da, aceia erau toţi români, şi probabil că o parte din execuţia lor

8
 s-a
v....,.........",...,., "'"U-''"l!.AA'"""""
fluierului.

9
 nu py·nr.C>C'l 1 vU.lL.U.UC\-v,

Sfătoşenia şi gluma
şi uneori în imagini
În capitolul intitulat Cavalul românesc

instrument muzical se înlătură, una câte una, de parcă ar fi

atelierul unui iscusit meşter, care nu efectuează nimic fără să explice.
prezentaţi termenii populari, denumind
lucru. Se dau toate dimensiunile de lucru pentru găurirea lemnului,
executarea '"luminii'' şi dopului, în decuparea
orificiilor pentru degete, şi se arată interdependenţa lor. Se explică
modul de acţionare pentru obţinerea unui caval cu sunet plin, cald,
armonice. Se ca şi ~ . . .
u .. u

aferentă fiecărei note pentru un caval acordat pe fundamentala La.

Imagini schematice sau fotografii ale unor cavale, ale uneltelor
precum şi fotografii dintr-un atelier al unui meşter însoţesc
explicaţiile. După menţionarea unor constructori, printre care Ion
10
 acest
unor pagini de autentică muzicologie a fenomenului.

zona
Vâlcea, Tudor Jarda, de la Cluj, dirijorul corului Hoarda-Mureş şi

împreună cu
Dumitru D. Stancu a dat
11
 cu Crângu~ Teleorman şi
imprimate la vremea respectivă pe discuri de vinil, iar după
"""""··..·"'. . """ pe un compact
Prin capitolul Promotori ai cavalului: cercetători,
aprofundează,
prezentarea şi comentariul său, biografiile muzicale ale
exponenţi de seamă pe care i-a cunoscut şi cu care a conlucrat decenii
sunt:

Traian Ciuculescu, Fluierul la români. Cuvânt înainte de Costin Alexandrescu.

Lucrare apărută cu sprijinul Centrului Populare al Judeţului Editura
Paralela 2001, p. 146-161.
12
2000, cu
România Actualităţi 6 .

decenii de ""lnhru•n,,.fY

ao!~Um'enl,e. Editura
13
caracter monografie dedicată
colaborare concretizată
interpreti din

15
 că am
avut şansa să observ şi să
analizez cavale performante aparţinând unor
instrumentişti profesionişti: Marin Dumitru "_,................ ..
ş. a. precum şi posibilitatea şi ""'7""
lnt,P."F\,' 1

care le-au construit

particularităţiorganologice, am notat
instrumentului, diametru! interior etc.
executarea
operaţii de prelucrare a materialului întrebuinţat pentru confecţionarea
cavalelor. avut în vedere ca, pentru a veni în ajutorul celor
interesaţi de acest instrument, să ilustrez explicaţiile cu fotografii şi
schiţe iar caracteristicile muzicale cu un număr îndestulător de
pentru ca
111.\-J.LJ.vUJ. ..., care vor consulta cartea
poată face o imagine cât mai exactă asupra repertoriului informatorilor
prezentaţi, a performanţelor acestora şi ale instrumentelor folosite.
Mă pot considera norocos că i-am cunoscut şi am
material preţios de la câţiva dintre marii virtuozi ai cavalului: Marin
16
şi moral ori de câte ori a
Tuturor, întreaga mea
 Caval românesc

"'U.A'...,......,............ A.J. ... ,.., şi particularităţile

ca """'""'Tl!H sonor al instrumentului
19
 s-au o searnă
artistice: Marin Chisăr,
Ion Stoicănel, Tudor
Tot aici îşi va afla locul

activitatea şi cei mai renumiţi constructori

Gheorghe Grama, Ion Costache (Dobroteşti- Telerorman),
Boghian şi
Ar mai fi de notat interesul de care s-a bucurat cavalul în
Curbura Carpaţilor: Paltin (Vrancea) şi ~
>.,../ ...... . . . . . . ._.

unde s-au constituit şi au activat formaţii de

populare de suflat, printre care şi cavalul. Chiar dacă nu s-au bucurat
act:~as1ca zonă au şi
cavale: Toader Arbanaju şi Pavel Caba din Nereju (Vrancea).

20
 Pavel Caba din Nereju,

istorie.

21
 cu
bază se face cu mare greutate, mai ales
aceştia mulţumindu-se cu ce pot cânta prin
celorlalte cinci orificii. Acesta trebuie să fi fost mersul "'""'''"··--
configurarea formei cunoscute a cavalului. Aşadar problema

Carabă de cimpoi tip 5

În practica muzicală a poporului român, a mai existat un

~"'.L""~"'" muzical de suflat prevăzut cu cinci orificii pentru u.""':.::_""v"-'·

22
însoţită de un ison guturai scos din gât de către executant

23
Socialiste. Institutul de Cercetări ttrtol<>gH~e
85.
tom nr.

24
 Distribuirea orificiilor pentru degete la un

aceea
rezultând un interval de secundă mărită.
După cum se vede din poziţionarea ret)er·el<)r u."., ..... n . 1 U....... , . , .

raport cu lungimea coloanei de aer care ·utt-•r""'':l'7a

sonor al cavalului, nimic nu este spre deosebire
V'-'~'-'""''""' pentru U'-'1;:.""''""
'U' ..lA.LJ,..., ...... 'V ..

Respectivele detalii
25
Jug pentru fiXarea len1nului de găurit
26
 Diferite sfredele folosite la găurirea cavalelor

Unii constructori s-au dotat cu maşini de găurit, _.,..,_.,.., . .

n,,u""'

burghie
strungul pentru lemn, nu şi
bătaie cauza forţei
influenţat, cavalul fiind compromis.

27
 Găurirea şi strunjirea cavalelor la strungul universal
(Marin Albu)

O ultimă operaţie, pe care obişnuiesc să o facă meşterii, este

curăţirea suprafeţei interioare, rezultate în urma găuririi şi alezării, cu
o bucată de glaspapir lipită pe o tijă de lemn, mai subţire
tubului şi ceva mai lungă decât cavaluL

28
tnare. In continuare, se pn~g(lte:şte .u."'""'U4?~~" ,......_,._..,.•'""_ ...,._~
constructor.

DălJi şi cutitaşe folosite la executarea vranei

29
 Tot cu cuţitaşul, de
25-30 mm de-a lungul tubului, în
U.JIJ~''
... după care, porţiunii dintre incizii, cu ajutorul cuţitaşului sau
.... " ·

unei dăltiţe, i se dă formă de pană, cu partea ascuţită spre dop.

un creion, din colţurile dinspre dop ale se trasează
direcţia opusă inciziilor care se

.....'"'·"·"''"""'.. ~ se unesc prin două incizii colţurile vranei cu capetele

care se
l-nr1 nc·-:. între două incizii până se obţine un
1-1,5 mm.
trece apoi la executarea dopului care se
act~Ia:si lemn din care a fost făcut cavalul sau din alt lemn
uscat. Dacă lemnul nu este suficient de bine uscat, se contrage, iar
dopul are tendinţa să pătrundă în interiorul cavalului, obturând vrana.
Lemnul ales pentru dop se rotunjeşte până intră cu uşurinţă lăcaşul

Pentru a posibile incidente se recomandă

capătului cavalului cu un manşon de sârmă sau cu un
30
 Capătul cu dop al cavalului.·
extras

spre a putea constata ""'. . . . _. ._. . .,. .'"'. . . sm1erumt1~

la început.

31
toate orificiile acoperite)
este de 1 ton.
primului o
ll~ncnnr'\A<C> coloanei de aer.

Aceste cote sunt relative, ştiut fiind

din esenţe slabe (cătină, paltin)
vor fi mai scurte decât

se
cum arătam mai înainte, diferenţa de înălţime dintre sunetul rezultat
dechiderea celui de al treilea şi este
ton (un ton şi jumătate).
Între orificiile 3-4 şi 4-5 este aceeaşi distanţă ca între primele
două, iar diferenţa de înălţime dintre sunetele rezultate prin
deschiderea lor succesivă este de ton, ca între primele două. "' .. ~
> .. » .......

relaţii se modifică în registrele mediu şi acut (vezi scara). Diametrul

orificiilor pentru degete este de 8-9 mm.

32
 • •
•• • • • •
••• •
• •
•

33
 groase,

nu erau
nu se putea
solicita un asemenea ~ . . . . . . . . . , . . . . ,"". . . . .
cavale se iveau printre fluierarii mai destoinici capabili şi dotaţi pentru
bucăţi lemn de lungimea cavalelor,
îndemâna "_,.._J,"..,..,.,_..

numeroşi şi desîaşurau o
care pentru a
...u."'""'""'""" se intensifica în preajma târgurilor din timpul
al toamnei. În restul timpului, recoltau materialul
vederea prelucrării.
s-a
aflată pe Valea Gurghiului, în judeţul Mureş. Încă de la începutul
secolulului al XX -lea, localnicii au descoperit în confecţionarea

Dumitru D. Stancu, de instrumente de

Populară de Artă Târgovişte, 1982, p. 35.

34
Ferecătură de plumb la un caval de Hodac

35
 obiective industriale sau
agriculturii, unii dintre aceştia, pasionaţi
e>n!IPC''tru'i'7~rp~
suflat - fluier, caval au găsit o
confecţionarea lor din tuburi de plastic întrebuinţate

asemenea
comuna Terpeziţa,judeţul Dolj.
de caval a cântat vreme Şl
când s-a întâmplat odată să-şi piardă
lemn.

36
37
 unealtă este un
căruia i se îndepărtează floarea, capătul se cu un
,... ~;, .._. .. şi se lăţeşte după care, cu o pilă se treacă la mijloc şi se obţin
care se ascut. se cu celalalt
pot face cercuri, semicercuri care, combinate, creează motive deosebit
de expresive.
Dacă executantul este .........."'....""'""~
unul pentru fixare iar cu ceilalţi doi poate executa
motivele create cu o căpriţă mult

38
39
lnc•t"rl.,rn.P.nt·p.u,r muzicale, am avut ......... ..., .... .._.~
instrumente.
În vara anului 1967, pe când eram profesor la . .", ...".. .,""".. <.4 ' - " . . . ,......., . . . . . j.~
Copăceni, judeţul
recensământul . . . __. .............
J ..

La un moment dat,
_ şi artistice
...........u. ...... _ unor
interpreţi la instrumente populare, învăţătorul Chiţoran mi-a spus că a
un care
murit cu câţiva ani în urmă.

40
strat.

cu frunze şi flori .,."..., 1 "... ... ,o..r""'

ferecate într-un fel de

sinea mea cine a fost creatorul anonim care a putut

asemenea ~1 _.1 .. .. ,..,........... 1.... ""'.

Năiţă Urşanu şi i

41
 Decor în basorelief de pe cavalul lui NăiJă Urşanu

În iarna anului 1984, în calitate de inspector al Comitetului

Judeţean pentru Cultură şi Artă am primit misiunea de a însoţi
o echipă a Televiziunii Române pentru a realiza un film etnografic în
zona Muscelului. Scenariul a cuprins şi Secţia Etnografică a Muzeului
Orăşenesc din Câmpulung.

42
Caval cu decor în basorelief reprezentând un
43
UIJ'J:J<"-'Uf. şi
confecţionate
............ ""'"'"'"""'· potţinea de deasupra ultimului orificiu se înfăşoară
spirală din bandă îngustă de alamă, asemenea unui şarpe, motiv
care meşterii chiar îi spun "şerpuială". Cel care a excelat decorarea
cavalelor în această manieră a fost constructorul Ionel Boghian,
Aniniş Vale, judeţul Goij.

Caval cu ferecătură în alamă

44
Cavale cu pâlnie

45
 Caval din două hucăJi

In ultimii ani, printre cetăţenii din Basarabia care au venit

s-au aflat şi sau
muzicale populare de suflat, multe dintre acestea fiind concepute şi
realizate sub influenţa constructorilor din republici învecinate,
Uniune Sovietică.
Aceste influenţe se văd în construcţia fluierelor şi a cavalelor
şi apariţia unui instrument ciudat adus din republicile as1ance,
unde este folosit de îmblânzitorii de şerpi. Îndemnaţi de curiozitate
sau din teribilism, unii instrumentişti de la noi s-au dotat cu astfel de
instrumente.

46
Caval basarabean cu şase orificii pentru degete

47
 cunoaşte.
Meşterii care lucrează rrtc>F''H•'--"TH

care au însemnat principalele lungimea, lungimea

,~·A'-' vranei, centrul fiecăruia dintre cele cinci orificii etc.
U •.U •..U ....

şablon se prezintă ca o prismă cu profil pătrat

m, pe ale cărei muchii sunt crestate sau incizate reperele de care
aminteam pentru principalele tonalităţi: Si minor
Sol (86 (90 şi

executarea
ajutorul unui instrument etalon.
Şl cu

Tiberiu Instrumentele muzicale Editura de Stat

Literatură şi Artă, Bucureşti,
1956, p. 61.

48
49
Caval acordat în tonalitatea Si minor
50
Caval acordat în tonalitatea bemol """""."""··
51
Caval acordat in tonalitatea La minor
52
Caval acordat în tonalitatea minor
53
Caval acordat in tonalitatea Fa diez minor
54
Caval acordat în tonalitatea Fa ntJJ"'nr
55
 J ... r ... - .......... şt cu care a
reprezentat comuna Dobroteşti,

Comuna Dobroteşti se află în nord-vestul judeţului Teleorman,

"._.,.,,.,._.comunele Balaci, şi Dideşti,

amintit aceste vecinătăţi nu întâmplător, pentru că

în ambele a existat şi încă mai există o viaţă spirituală tradiţională şi
VV·~~·~ Şl

E de ajuns să amintim renumitul taraf de la Dideşti şi faptul că

aceastălocalitate are locul de naştere scriitorul Gala Galaction,
comuna Balaci, şi ea depozitară a unor valori inestimabile

56
 Clic termen
deosebire de sezaloare
57
 Ion Militaru, cronică vie a perioadei de început

toamna anului 1 a
..............."'"- Zâmbreasc~ un învăţător tânăr, căsătorit cu o ~'U' .... '"'".. """"""''... ,

...~ ................. Ciobanu şi care era originar din

L J ........................, ...... .

rămas surprins văzând că mulţi dintre elevii mai

"'""'"'~·u"' cu fluiere. Interesându-se, a aflat că în sat sunt

(Oniţă
cum i se spunea
>J'-'-'""" .............. Şl ,~n 1 ·np'"'
se bucura de un binemeritat prestigiu în faţa tuturorprin felul cum
cânta din fluier şi din cavaL
Făcând o evidenţă a fluieraşilor tineri pe care îi cunoscuse şi
bl:i~u1nau-~;e pe promisiunile unora mai cu care şi
care s-au arătat interesaţi tânărului

58
 ÎnvăJătorul Valentin Ciohanu

învăţătorul Ciobanu hAt".i'lT'"''"'t""

Dobroteşti la cea de a VII-a ediţie a Concursului artiştilor amatori.
Câştigând etapă după căpătând experienţă şi 1ncrea"ere
forţele proprii, atât fluieraşii
cât şi instructorul
măiestria interpretativă, au ajuns până la
Bucureşti, unde fluieraşii
locuri la genul de formaţii pe care îl ra."l"'•r""'""''"""t<:lll
59
 Câţiva dintre veteranii Formaţiei de fluiere şi cavale din Dobroteşti

..., ............... " ..... raionale de la Roşiorii de Vede, prin învăţătorul ,._,,._,,._b_,,~._u ..... .,.
şeful Secţiei Raionale de Învăţământ şi Cultură, au hotărât să
un om ŞI

acorda îndrumări şi sprijin spre a-şi îmbunătăţi măiestria interpretati vă

ajuta să progreseze.
Pentru realizarea acestui deziderat, a
compozitorul şi dirijorul Dumitru D. Stancu, ongtnar din satul
lângă Roşiori. a hotărâtă
noiembrie 1964, după încheierea campaniei de însămânţări.

60
 care cu ŞI

La minor. Că sunetele care reprezintă tonica acestor instrumente se

toate -~,.,.··
ru-...

două instrumente nu este acordat Fluierul cântă puţin sus

cavalul ceva mai jos, dar nu mult. Interesându-se dacă în comună este
care ar putea aceste
dar nu mai trăieşte. Gheorghe ...............". ·""" AAA~""'"'""
61
hotărăşte înălţimea sunetului cu toate

a un camerton
verifica acordajuL Mai întâi, au verificat dacă sunetul fundamental al
.. ,.,..~.", .. este Suflând a constatat
suna mai jos şi i-a cerut să-I scurteze cu 1 cm.
După scurtare suna mai sus, fiindcă porţiunea cu orificiul mic
căzuse odată cu capătul scurtat. Învăţătorul i-a cerut meşterului să
aducă puţină ceară cu care a astupat golul produs prin scurtare, lăsând
un orificiu de mărimea celui de la început. Meşterul a suflat din nou în
iar învăţătorul a comparat din nou sunetul cu Sol-ul de
Era foarte puţin mai dar n-au mai scurtat fluierul, au lărgit
62
 Mai multă bătaie de cap le-a dat poziţionarea celui de al
Învăţătorul era
deschiderea lui se aştepta să 'VLI'~
.... ,..... >J ............., .....u

gamei La minor, însă ceea ce dădea f'<:l'<l<:ll~n

semiton.

63
 cu
După ce a tăcut cateva fluiere şi
învăţător să le verifice acordajul. Acesta
recomandat ca verificarea să o facă după ce va executa
comandă.
După sărbătorile Crăciunului şi Anului
pe 1 februarie 1965,

că -.-" .. ,,.,. . ""'.""

începe repetiţiile.
Către sfârşitul lunii, D. D. Stancu şi-a anunţat sosirea.
anunţaţi şi fluieraşii şi cu toţii au aşteptat nerăbdători să .~..u.""''"""""'~-'"·
a revenit la Dobroteşti, însoţit de Constantin Diţoiu,
cerut mai întâi să vadă f1uierele şi cavalele.
Acestea i-au fost prezentate de învăţătorul Valentin Ciobanu.
După ce le-a distribuit fluieraşilor, le-a cerut să cânte ceva din
repertoriul lor. A cerut acelaşi lucru cavaliştilor, după care le-a cerut
fluieraşilor şi cavaliştilor să cânte ceva împreună. Nu a găsit nimic de
reproşat.

64
65
 a propus
popular, bun cunoscător al fluierului şi cavalului, . . . ..,\,1.L.Ll.J... V ..

valoros palmares obţinut în urma participării la numeroase "''"''"'""'-u

şi festivaluri folclorice de nivel interjudeţean şi naţional, revenit
comună după la ~-'""''·""" . . ,"".

Ansamblu a devenit o prezenţă

artistică a comunei, participând la toate evenimentele importante care
au avut loc ultimii ani: "Festivalul 8 Martie" Comunei"
şi la spectacole ocazionale, bucurându-se de fiecare dată de o
primire din partea publicului şi de încurajările acestuia.
Nu cu mult timp în urmă, un grup restrâns din acest ansamblu
a trecut fruntariile ţării, răspunzând unei invitaţii venite din Italia.
un început bun şi poate următoarea invitaţie va fi adresată întregului
ansamblu, în semn de recunoaştere şi de binemeritată preţuire.

66
 Formaţia de cavale şi fluiere din Dobroteşti în formula act·uaJra

U.~UJ.J.~ care
1'\...

concursurilor şi
Şl

informeze în legătură cu constructorii lor pentru

acest
Fărcaş, de la Hodac şi mai apoi de la Cluj-Napoca, Ionel Boghian,

Vâlcea (Dinuţ Antonie, Dumitru

Bem, Gheorghe Curelaru,
cu toate

67
 avea
care să probleme
complementare celor desfăşurate la catedre.
bună profesorii
perfecţionare proveneau din mediul rural, a hotărât să abordeze o serie
probleme legate de educaţia muzicală a
muzicale populare de suflat, care se aflau

~ L....
de origine, profesorul
.. 'V .., ....... ,, ....... ... avea să că
iniţiativasa începea să dea roade. Nu voi depăna eu cele ce au urmat.
Îi da cuvântul maestrului Dumitru D. Stancu, care, ~"1"'\TT ll'~
.. lriTPr"''111

care a avut să
întreaga istorie a acestui experiment.

68
 cies]Jre ele este
De am învăţat toate aceste
moştenire, ]Jentru este
69
 zvâcnească o traiectorie,
copiii de negustori, de moşieri,
Mi-a purtat paşii, aşa cum spuneam, acest învăţător, mare
.v.,, .... ,. al artei culturii populare, care m-a
Tl~l:lf>Je'ff~'·H de

nu
voce (la unison), doar cu un hang guturai, cum
unii interpreti in special la mai puţin la fluier
s-a născut ideea a cu
activi, de inteligenţi, de pricepuţi şi de talentaţi, ceva pe plan
superior. Ştiam, din ceea ce acumulasem pe bază teoretică prin
mele Conservator din activitatea mea de creaţie,
melodiile populare diferă ca mod de tratare armonică polifonică
._.""'"'"'"._. de esenţa cultă. Aici trebuie ai in vedere anumite modalităţi
tratare armonică, pol~fonică, datorită scărilor, adică modurilor
70
la ton.

precis, ca

71
 unei
munca mea cu jluieraşii cu cavaliştii
de
perfecţionare
a
subordinea Ministerului Învăţământului, mai precis a profesorilor
învăţătorilor, cursuri care eu

constatările făcute pe
instrumentelor populare
aceste instrumente m-a .Hn,LLLL"'-'-

să ascult formaţia de fluier aşi din comuna Cătina, fostul raion Cislău,
astăzi aparţinândjudeţului Buzău.
necesar eu
aşteptam să vină de undeva un alt prilej să mai experimentez aceste
cu altă formaţie, cu alţi oameni, cu alt talent mai cu

72
 Grup de jluieraşi şi cavalişti din formatia Cătina

Din personalitatea lui

care cânta cu o fineţe ovJ~rnAr,rtr~~:'n'··n
trec la rezolvarea unor vnJotemre
era uşor de asimilat,
cu lliuţă Popescu, chiar
73
 D. D. Stancu
popas,
su4:;ct~se,te obţinute cu
succese popularizate prin

un
Paltin ca să aud nişte minunaţi interpreti la fluiere, cavale, buciume

N-am stat pe gânduri, fiindcă pentru mine noul era precum

oxigenul. Cu vigoarea tinereţii de atunci, dublată de dorinţa
cunoaşterii, m-am îrifăţişat la Galaţi şi de acolo în Munţii Vrancei.
Drumul a fost lung. Pătrundeam într-o lume nouă, necunoscută mie,
lume pe care aveam s-o găsesc şi mai nouă şi mai interesantă după ce
am văzut Paltinul şi am ascultat jluieraşii cavaliştii de acolo,
interpretarea lor silnplă, dar deosebit de sensibilă, de naturală
74
mine multiplicate
într-adevăr, merită. Toate

&~m n~~ ~
primele principii de utilizare a lor volumul FormaJii de
instrumente populare de suflat - modalităJi de lucru.
instrumentiştii de cu ..n,~ 7 ~,,_"~~~,.". 1 ,
75
 suflet adresat ascultătorilor, adresat
vrea vă spun câteva cuvinte despre oameni. să mai
:YLI,.~L.~·-L in România oameni ca vrâncenii. N-aş exagera cu nimic
că erau dăltuiţi in granit, nu numai ca artişti, ci

a cu me·mtwn
Compozitorilor, intre care se găseau acei patriarhi ai muzicii
româneşti care ojiciau muzica la Conservator, la Filarmonică şi în
alte sanctuare.
Într-o zi a anului 1977, când conducerea Uniunii
Compozitorilor se găsea regretatul şi distinsul mare muzician Ion
Dumitrescu, căciularii de la Pa/tin, in frunte cu primarul lor, au făcut

76
Formatia de instrumente populare de din com. Paltin,jud. Vrancea,
după concertul de la Uniunea Compozitorilor, în faţa
Palatului Cantacuzino, astăzi Muzeul Naţional ,,George Enescu"
77
 Acolo am ajuns datorită preotului Teodor
învăţătorului Florea State, două eminenţe intelectuale.

Pa/tin, şi
având ei acolo un grup valoros de instrumentişti care au
moştenit atributele de foarte buni sensibili fluieraşi ale
A1ărginime, de unde se trăgeau, m-au invitat să-i ascult şi să le dau
câteva îndrumări. Şi, drept să spun, nu mi-a părut rău că am făcut
Galeş, prin mijlocirea Comitetului Raional de Cultură
Curtea de Argeş. Acolo era un fost student al meu, profesorul
Constantin Voiculescu, care făcuse parte din corul Institutului
Pedagogic care m-a însoţit de câteva ori la Galeş m-a
legătură cu această formafie.
78
 Formatia dejluieraşi din satul Galeş, com. BrăduleJ,judeJul Argeş

T. C. - V -aş ruga, maestre, să vă referi ţi

D. D. Stancu

transilvănean a aceluia subcarpatic,

Specificul folclorului de la
intonaţiilor venite
1"H?J"l]YJfli"L'"'

cu autohtone,
79
 ca oameni
dar parcă ceva mai aparte faţă
comunicativi, mai aplecaţi către nou.
schimbul de idei. probabil, datorită faptului că
izolat. Se afla intr-o depresiune a Văii valsanului care avea

cântau şi în cor.
Prin amprenta care
aceasta a onorată cu titlul numărul 1 de Învăţător
Emerit" conferit directorului său, Florea State. În şcoala din Galeş,
vremea aceea (1960-196464), activitatea educativă se desfăşura în
cabinete destinate fiecărui obiect de studiu, bine dotate cu material
didactic, fapt care s-a regăsi! in calitatea oamenilor formaţi la
această şcoală şi care probează rolul şcolii in formarea cetăţeanului,
in general, şi a artistului, in special.
80
 naturaleţea lor, sinceritatea comportamentului
la reorganizarea formaţiei pe
elaborării unui sistem
formaţiile de maturi,
81
 mi-a
in cartea tipărită
Formafii de instrumente
populare de suflat - modalităfi de lucru , în paginile căreia
mare cu
noastre cu o partitură care
care consemnată lucrarea Runculeana, o suită de melodii

latăcât de valoroasă a fost contribufia copiilor la "' 0 ~'f"''""~ 0 "'

unei autentice sif~?fonizări cu instrumentele populare de suflat.

82
Ansamblul vocal-instrumental din com.

vreme,
ce s-a întâmplat cu
o amintire frumoasă.
T. C.-
evoluţia experimentului ....... ,,11"1'rt ""''""'·t-n.... ..,.,,Yn•
se apropie de sfârşit. Care a fost următorul V'-'J.J .........

în contextul ex1oer1rnen[ut1m
uc . . . . . . . ,LU

83
mea.

tot ceea ce am intreprins in acest domeniu, infelegând prin aceasta

artistic.
110 10 0
'' "' am adăugat cavalelor un număr
şapte cobze, pentru acompaniament, apoi toaca, buciumul, cornul de
vânătoare, clopotele şi cucU cu apă.
toate acestea s-a adăugat un cor una
forrnaJii de copii pe care le-am organizat in intreaga
"\JfliEH•f}fH.'il

artistică. nişte copii de de

"'""''·"'.},CflW toată
84
 , am
tunător al prezentatorului: "Iată, dragi telespectatori, acesta este

«Mioriţă», acesta
prezentatorului o re(-:UllOllSl1ere
valorii
antiotomane.
85
 arn o zicerea mea. cei ce n-au ""'H'~''H
T. C.- Peste câteva zile vom intra într-un nou an, într-un nou

mai
rădăcină până la cel mai de sus rnugur al copacului, mugur care
sfidează înălţimile, aşa hrănesc şi tradiţiile innoirile. Şi innoirile nu
cu

86
87
 Întâlnirea cu muzica s-a produs încă din ""'"'11-'~ ,~
..J ....._._ . . . . . . . . . . . . . . . . . . .......

[lln,cru·p mamă şi un ±rate al mamei erau cântăreţi de ntc'Pl"'II"'Q

din fluier şi din cavaL

Când a crescut mai mărişor mergea cu bunicul şi asculta vrăjit

interesul său pentru fluier şi pentru caval, instrumente din care se

cânta în satul copilăriei sale, existând o adevărată emulaţie între tineri

şcoala primară
a avut şansa să-i fie învăţători Andrei
Mitrache şi Vasile Paraschivescu, acesta din urmă având temeinice
cunoştinţe muzicale, fiind şi un bun violonist, aptitudini pe care

88
care n-a putut s-o refuze, cu atât
erau instrumentele sale de suflet.
În perioada premergătoare întâlnirii
Dobroteşti i-a venit ideea punerii
acela de a asocia fluierele şi cavalele
nu este o treabă simplă şi
fluiere şi cavale.
89
 pot ~~"""''"IJ""'·
Reîntors la Dobroteşti a constatat
cerut să se cânte ..... "'.'r"'"
Tlll 1 Pr•::t<;C~ 1 şi cavaliştii şi dintre acestea
considerat potrivite pentru ceea ce îşi propusese să realizeze cu
şi cavaliştii de aici. Până atunci, aceştia ..,...,A,,.,.......,..., ..
curat, cinstit, ca într-o formaţie de grup, o cântare pe o singură voce.
meritul căutărilor sale faptul că a promovat
interpretarea acestora,

polimelodice etc.
aceste procedee,
Dobroteşti I-au încurajat pentru încercan şi mai
formaţiile cu care avea să mai lucreze şi în alte localităţi din alte zone
ţării. Ca urmare a sprijinului primit, formaţia de fluieraşi şi
s-a afirmat cu concursurilor şi
amatori, ajungând până în etapele finale ale acestora şi bucurându-se
de aprecierile unanime din partea specialiştilor şi a publicului
spectator.
Între anii 1955 şi 1957, D. D. Stancu a funcţionat ca lector la
Institutul de Perfecţionare a Cadrelor Didactice (I. P. C. D.), ca şef de
catedră pentru disciplina Muzică vocală şi instrumentală.
90
au luat naştere suitele: "Din Cătina la Buzău" şi ~'Cătineanca,~.
Următoarea ~""""r~i-.,.i-~

de Argeş, şi
perfecţionare,profesorul Constantin Voiculescu, şeful Secţiei Lo.AL'V"'._,.._ ... ..,

învăţământ şi
La Galeş a găsit un cor, dirijat
formaţiede fluieraşi, dirijată de Gheorghe Chivereanu, . . ._ .... ,.,."._ ........
dar coordonată învăţătorul
localitate.
91
 Şl

un
Spulber şi un grup vocal fetninin, care fiinţau şi

pst~U<Jl0111StJrunaerne:
fluiere cu apă,
seama că i se oferă un material uman valoros şi un folclor de o bogăţie
şi de o diversitate uimitoare, motiv pentru,care a şi
cu aceşti artişti populari. Cavalele insuficiente şi de o calitate
îndoielnică nu 1-au mulţumit. Atunci, şi-a adus aminte de Valentin
Ciobanu şi de Ion Costache de la Dobroteşti, pe care s-a hotărât să-i
contacteze pentru a le cere sprijinul în rezolvarea problemei.
A rămas plăcut impresionat de devotamentul şi ataşamentul
tnembrilor Ansamblului de instrumente populare din comuna Paltin,
judeţul Vrancea, cum s-a numit în cele din urmă noua formaţie
92
"Runculeana".

93
 un
cobza, mai exact un
acompaniamentul ritmic şi armonie.
Ansamblul vocal-instrumental comuna cu
acelaşi nume, a pregătit, a prezentat şi a îmegistrat un

cucerire nebănuită . 15
Reproducem,
şi valorificate Stancu cadrul
Ansamblul vocal-instrumental din Paltin-Vrancea.

94
 6

D. D. Stancu, Melodii vrâncene. Doine

,,.,..,,.... ".,~" Casa
95
D. D. Stancu, op. p. 132.
96
97
D. D. Stancu, op. cit., p. 112.
98
care se
studiile. Este încorporat şi participă ca soldat

Supravieţuieşte armata
încheierea războiului se Bucureşti
a
În anul 1946, este ............ rt.-.".'t-

r-~rnnrP•r-~cr... r-~ judeţul

99
 Observând că fluierele copiilor şi
dat seama că
-rn~•""-'" lui.
Deşi
cu unele rezerve, a acceptat
acestuia să comande fluiere aceeaşi YY><"l~ro-•"" .-...o.nt- 1... ,

fluieraşi crede că vor fi în formaţie.

puţin timp după discuţia cu
alcătuirea repertoriului, a ales melodii

Şl "-'""-1'-o..._-u._...,,_....,.,~_.,

merge la Roşiorii de Vede, la un concurs raional, unde s-au tăcut

membrii şi publicul
curaj şi încredere în forţele proprii.
Au urmat alte prilejuri de a-şi arăta talentul şi măiestria
interpretativă. A ajuns cu fluieraşii până în etapa finală a Concursului
al al artiştilor amatori, formaţia din Dobroteşti fiind desemnată
la spectacolul de gală, care urma să se organizeze după
'1nf'·h.Pl!P'1'I"~ concursului la toate genurile antsnce.

100
 fost laureată a mai multor
""''-'-·~"-"'"'VL'- Şl

mai fost sprijinită, iar componenţii săi au îmbătrânit sau au plecat

localitate, formaţia s-a destrămat
În această

instrumentală, având în componenţă

de copii a obţinut succese răsunătoare
printre fruntaşele ŞI

elevilor.
101
 Moment de relaxare după un spectacol

Evocând colaborarea cu fluieraşii şi cavaliştii din Dobroteşti şi

cu învăţătorul
Valentin Ciobanu, dirijorul şi

cu
un pasionat
un inzestrat cu cunoştinţe artistice organizatorice cu un simţ
al .frumosului, cu un glas limpede de tenor lejer, de tenor
care cu
caval. Acest învăţător se numeşte VALENTIN CIOBANU.
Când am făcut primii paşi in comuna Dobroteşti, pentru a mă
de această formaţie, m-au întâmpinat figuri vrzett:mestz.
aeJ~Cn.lse, limpezi, senine, binevoitoare, in fruntea lor aflându-se acest
învăţător, Valentin Ciobanu, instructorul permanent al formaţiei
instrumente populare de suflat.
102
găsesc un răspuns, mă
 Este ongtnar din satul Merişani, aparţinător comunei
Dobroteşti din judeţul Teleorman, unde a văzut lumina zilei la 15
iunie 1933. Îşi trăieşte copilăria în anii războiului, ani de "'''i:·a...-..... i:""
lipsuri, de foamete, de sărăcie crâncene. Iarna, povestea odată 'nea
pentru a ajunge la o casă mai apropiată, ca să se joace cu copiii
vecinilor, o ţinea tot într-o fugă, desculţ şi dezbrăcat, prin zăpadă.

. . " . . . . ""'"''u" pe unde puteau "1'">'-'""-'"'""-"" .....

ei şi pentru copii.
războiul, cu toate
încercând şi
NICU COSTACHE se ridicase. Era copilandru de 14-15 ani. Privea în
jur şi încerca să înţeleagă lumea în care îi fusese dat să trăiască şi să-şi
găsească un loc în cuprinsul acesteia. V edea chinurile şi zbaterile
părinţilor care, uneori, il luau cu ei ajute la muncile câmpului.
Şi-ar fi dorit să înveţe o meserie, dar nu avea de la fiindcă în sat
nu erau mesenaş1.
104
 ore.
a izbutit din prima
Îl lua şi îl modela din nou. După mai multe încercări, a 1 nTPI~·"
trebuie tăcut interiorul, muştiucul şi vrana.
În sfărşit, a izbutit să una care
pentru degete, a şlefuit-o frumos, cum eram'"""-'"'''
dus modelul prietenului care
încercat să vadă ce a
105
 .u.~ ..~VIJ'\.+1.-1.-'"~ a
se crăpau în timpul găuririi sau când trebuia să introducă
uv~:;~v!.v ŞI

Cu voinţă şi răbdare a
a reuşit să facă unul "ca lumea" s-a dus cu el la Nicolae "--'""'"'""'"'-""'"
arătat, spunându-i şi de greutăţile întâmpinate.
Meşterul i-a apreciat reuşita şi i-a explicat că numai cu vârful
"'""'le"'"'""''"' ....~ este greu să facă găurile pentru degete.Are

cu vărful rotund, împrumutându-i

putea,
'-'""''""... '""'"""lemn de frasin din pădure, renunţând
încet, numărul de fluiere sporea. Le dădea cunoscuţilor
"""""'""'"""'""'"""obiecte, fiindcă nici ei nu aveau bani.
avea 1 8 era toată ..... -"""'"~"' 1

De la meşterul Gheorghe Grama din Dobroteşti, a aflat că fluierele

trebuie să fie şi frumoase, arătându-i cum le înfrumuseţează el. Când a
considerat că are destule, Inima dinţi şi s-a dus cu
târg la Roşiori.
Tot meşterind la fluiere şi tot încercându-le, învăţase să
destul de bine. Ajuns în târg, şi-a scos tnarfa şi a început să cânte.
106
activitatea căreia a
erau de aceeaşi mărime Şl
nu
.........,.. ...,._"" necesare un ._....'U',..,._A
tânărul învăţător. acceptă comanda şi o predă la termenul0....._V"'"''"·
Ion Costache dovedeşte vrednicia. Fluierele
răspundeau pretenţiilor

107
cum era care căzuse cu"-'~''"'"'"""~~
data aceasta era bine.

s-a ŞI

folosească fluierul ca model pentru celelalte pe care le avea de făcut.

fel a procedat şi cu cavalul. scurtat a
""~.....L.J''"' a procedat ca la fluier. Cavalul rezultat pus la păstrare
aibă ca model pentru celelalte, pe care urma să le facă. În total avea de
executat 20 de fluiere şi 15 cavale. început treaba prin noiembrie şi
a fost gata pe la sfărşitullui februarie.
Când a venit musafirul de la Bucureşti prima dată de
instrumente s-a interesat. cerut să i se cânte şi din fluiere şi din
cavale şi a rămas încântat şi impresionat de ce reuşise să realizeze
108
109
110
 nu era cunoscut şi nu avea
construiau cavale, dar nu se pricepeau să
când dintre ei avea să se ridice un constructor tânăr, care a "i.-.f''f+""T7 "'~'•i"
posibilităţile şi
FĂRCAŞ.
111
 La masa de lucru ... încercând un caval

Remarcându-i aptitudinile şi talentul de

Jarda îl recomandă Ilie Tetrade, dirijorul Orchestrei de
Muzică Populară a Filarmonicii de Stat din Cluj, care avea nevoie de
un fluieraş cu instrumente acordate, pentru un turneu în localităţi din
Jiului dacă făcea faţă cerinţelor, pentru angajare. Ion a lăsat o
bună impresie prin prestaţia sa şi prin comportamentul arătat. Drept
urmare, a devenit solistul orchestrei clujene.

112
 în
Tradiţionale care, prin domnul Mircea CaJUP(~anu.
ore:lua.rea melodiilor a în lucrare.
116
 erau 0~1"'t"''P1n1 '-'""U"""'-'""•
Şarpe se pricepea să
pentru care era căutat de tinerii din sat
sau de sărbători.
Aşadar Marin (Micu, cumi se <J ...,._._.. A,.,,....

crescut in cântec de de
aceste instrumente, care a care nu
 LUC'-.'-'·""-'CL '-"" Şl

întors
şi cântând din instrumentele sale, când i se oferea prilejuL
anul 1952, s-a înfiinţat Orchestra de
a printre primii angajaţi numărându-se şi Florea
Cioacă, prietenul său din tinereţe. Când s-a pus problema angajării
unui fluieraş, acesta l-a adus pe Marin Chisăr, care a uimit comisia de
examinare cu virtuozitatea arătată. În anii care au urmat, a participat
mari spectacole, la tumee în ţară şi în străinătate, a facut înregistrări la
Radio şi a apărut la Televiziune.

118
retranscrise şi cartografiate de Dumitru
120
123
128
129
131
CHISĂR
 autenticităţii r,::::o....,,,::::orln-rn

ri;a.,~;a.r.,-... solicitat să reprezinte folclorul oltenesc :în afara hotarelor ţării,

""''·u................ de colaborator al unor ansambluri sau
oraşe ale României, :în aproape toate ţările Europei.
Din anul 1990, deşi s-a pensionat, Constantin Chisăr n-a încetat
să cânte şi să-şi îmbogăţească repertoriul cu piese noi, care
valorifică prin intermediul studiourilor de :înregistrări, sub formă de
casete audio sau de compact-discuri.
Participă ca invitat la toate marile spectacole şi
....._.. .,.. _......,.... populară organizate de forurile culturale

134
136
 ..../ ......U.J.fJJ.U doljeană
a Dunării este cunoscută nu .... ~ .. _...... A

pentru destoinicia oamenilor care Tra • .,.c,".

şi
'f"<Yt-nan•''"'H'"""l şi care s-au tacut cunoscuţi

exprimată prin cântec şi joc.

se ~U.:>'-'..;;Icl''"'
aproximativ 30 de km sud de capitala zonei, Craiova. Aici a
1 IOV ĂNESCU,
mai neîntrecut mânuitor
inimile celor care au avut norocul să-I asculte.
Părinţii şi Ioana erau go::>DC)aa.n
ai satului. Bărbaţii din neamul Iovănescu se distingeau prin
pasiunea lor pentru vânătoare şi prin marea lor dragoste pentru
muz1ca. Încă din fragedă copilărie, a tacut cunoştinţă cu instrumentele
m~v7 '""" 11 "" din care se cânta în familie: clarinetul, din care cânta tatăt

138
139
 un care nu
remarcânduse astfel ca un virtuoz al acestui instrument.
şi la alte instrumente - cimpoiul, ocarina. Cavalul a
nedezlipit de sufletul Preţuindu-i-se talentul şi
interpretativă, i se aprobă înregistrarea unui număr de 6 melodii
t-r.lr>l",~'' ._._._~~L._ ...,~._ al

UYl>'-'Al\.lVJ.\.~l>v şi După 1 se VY'""U.AU

studiourilor de televiziune apărute în Craiova, care îi dedică ............

0._''-U.U.

şi îi postează pe internet mai multe site-uri cu melodiile interpretate.

ŞI

Tradiţionale l-a invitat în studiourile sale de înregistrări şi a realizat o

casetă cuprinzând mai reprezentative melodii din
rapsodului, spre a rămâne mărturie pentru viitorime.
La cei 91 de ani, "neica" Nelu lovănescu este încă un om
Cavalul şi fluierul "zbâmâie" sub degetele sale, iar cântarea se
înfiripă ca atunci când avea 20 de ani. Nelu lovănescu este mai mult
decât un cântăreţ din caval, este un fenomen al naturii, un Anteu al
zilelor noastre, prin care pământul Olteniei înalţă sevele şi
sublimează în cântec.
142
 înregistrări
programat în recitaluri. Deci, această fortnaţie, având
 era mare,
cavaL Seara, după mulsul
unde ştia că este vreun
din cântat ori învăţa melodii
robust şi chipeş, care cânta din
pe clicuri, pe unde mergea,
măsoare cu el din cântat .

. . ."". . . . . . " care comanda era o s-a

astfel de caval. A găsit un lemn de frasin drept şi uscat şi
Oniţă stabilească, împreună, lungimea pe
ce măsurat şi a văzut
mai făcuse niciodată un asemenea caval!
Meşterul, conştient şi pentru comanda Oniţă este
probă de măiestrie, acesta bucurându-se de un mare prestigiu printre
tinerii şi oamenii din sat, şi-a folosit întreaga pricepere şi îndemânare.
găurit cu burghiul cel mai gros pe care îl avea, l-a cioplit şi l-a
subţiat cu mare băgare de seamă, făcut vrana mai largă, ca să sune

144
 verse
transfonnându-se şi C't3<'7'0i"r..'t'1
câte o sticlă de vin, femeile le aduceau ~v;~o:..v.::,~.
şi-au adus fluierele, cavalele, cimpoaiele.
Copilul CĂLIN VALER se amesteca . . . . . . ~.. 1-ra.
spectacolul carei se oferea. Îl atrăgeau şi . . ., .. ~""'Vl'"''
asculta cu interes. Privea vrăjit ae,2:etete
dacă ar avea un fluier. ar şi
 a a urmat
din Videle. Aici şi-a afirmat talentul cu ocazia """-J,, ..........u.a .......

Acum, este preocupat perfecţioneze ALL .. ..., ... "",._ ....., .............

la fluier şi la caval şi învaţă să cânte

""'VJ,f,""'\,U. .::>I..U.l.Jlv Şl CU
După absolvirea I. E. F. S., este repartizat la Şcoala Sportivă din
ca profesor de lupte. anul 1
Piteşti găseşte un teren propice cultivării preocupărilor sale
muzicale, dar şi concurenţi redutabili, în special la t1uier. În aceste
din caval instrumentul său de rezistenţă, în mânuirea
căruia este imbatabil. Se integrează Ansamblului Folcloric ''Dorul"
Centrului Judeţean al Creaţiei Populare Argeş, în componenţa căruia
participă viaţa cultural-artistică a judeţului, dar şi la Festivalul
Naţional "Cântarea României", fiind laureatul etapelor finale ale
150
 -'-"'"-"'-""'- "'''"""""'"'"' Şl
cu perseverenţă şi cu .... '""., .......,"""'
printre componenţii valoroşi
Dobroteşti.
În va<~ante
 Şl

cultivarea interesului pentru realizarea acestui " ...... ""'...~ 1 ~ 7

şi oportunităţi. Tatăl său era
1nonumente istorice. Deseori, el venea Ion ........,....,..:>"""'"'~ ...""'
solicita sprijinul în rezolvarea unor probleme:
burghielor şi dălţilor, împrumutarea unor scule etc. Pe când era
Marin l-a vizitat în câteva rânduri pe Nicu Costache, pentru
....... """'' "" . . "" Şl

Decizia de a construi fluiere şi cavale a luat-o după

cadrul Căminului cultural Dobroteşti, a
f1uiere şi cavale, în care s-a integrat încă de la început şi
după dispariţia lui Ion (Nicu) Costache, în aprilie 2014.
Moştenind atelierul tatălui său, a selecţionat sculele trebuitoare
noua activitate: burghie, dălţi, cuţite etc. Altele confecţionat
chiar el, după cele văzute la Ion Costache.
În obţinerea ţevilor, se foloseşte de un strung universal adaptat.
Întrucât în strung nu poate găuri piese mai lungi de 50 de cm, cavalele

152
un taragot luat de la ciobanii care iemaseră
un Şl~v<~LU.~~

Tânărul DUMITRU

arată cum să
155
 posibilităţilede afirmare ca . n.".~.~...u
u .......

statutul său era cu

anul 1959, când intră în anul al III-lea şi ultimul

Orchestra Olteniei"" a Filarmonicii
pentru a ocupa postul de fluieraş. Membrii

staccatura şi şi necunoscute
inaccesibile altor fluieraşi, cum ar fi extensia ambitusului instrumental
registrul acut, prin folosirea unor poziţii ale degetelor,
acestea au
perfecţionării fluierului construit de Ionel Boghian din Aninişul din

După Comerţ, în vara anului

1960, se dedică în exclusivitate fluierului. Se preocupă, în special, de
repertoriului. Consultă instrumentiştii vârstnici, buni
cunoscători ai folclorului oltenesc. De la ei culege melodii care, în
interpretarea lui, capătă un plus de expresivitate. Continuă să exerseze
pentru îmbunătăţi tehnica interpretativă, fapt care-i permite
două cuprinzând
fluier, cât şi la celelalte instrumente de suflat.
Contribuţia adusă la afirmarea folclorului muzical rorna1ne~;c
fost recunoscută lui Dumitru .._.....
LLLA.>CL

"Meritul Cultural'' în 1988.

Capitalei.

157
158
Alexandria, Editura Teleormanul Liber,
16. Stancu D. D., Şase decenii
_.'". _., ... _.,. ,. _ Bucureşti, L.l'-'"'"''·u"
17. Stancu
164
 Muntenia

Florea Netcu: Doina Argeşului.

Anton Botea: Horă bătrânească,
bulgăresc.
Marin tatăl şi Daniel
Balada lui Costea,
 Banat
din Banat.

cavalişti în formaţiile îndrumate de D.

, corn.
corn.
corn
ani, corn. Pal tin, Doină de dor
corn. Paltin,
ani, corn. Paltin,
cimpoieşească
Caba Pavel, 38 ani, corn. Nereju, Sârbă

D. D. Stancu, Melodii vrâncene. Doine Cultură şi Artă

Jud. Casa Creaţiei Populare,
La data publicării
166
 . .
grosimea unui
 "ca pe
tilincă, drâmbă, cimpoi, pai cu
care tubul pentru melodie are şase orificii digitale, ""'"''·"'""'·'"'·'"~
fluieraş cu dop şi şase orificii, iar în final

românească"·
Jitaru din oraşul
constructor şi ,., ..
L.U. .L••n .

Tânărul K. P. care trăieşte în partea carpatică a Poloniei, cântă

achiziţionat cavale La şi acordabile,
România. Calitative. În registrul înalt sună '"dulce".
"Spiritual Sound!" "Cavalul moldovenesc sună ca un
shakuhachi - cu particularităţi moldave." Tudor Rogoz scrie că
"instrumentul caval din Republica Moldova este cu orificii
digitale. Cel cu în serii, este caracteristic cavalelor din
Muntenia, sudul Moldovei, Oltenia. Scara modală a cavalului
moldovenesc este B, D, Dis, " Respectiv la, do, re, re

168
 are L ~L ••JiO-,LiLJLU.

să cuprindă partea de mijloc a instrumentului,

sunt ._. _._. _ .. . . , .....""" ...... f'""""..."'"'~
tubul mare, pentru ca aerul să ajungă să

Romani an
Tutorial "lesson 1"
...........,........_ .,._.... fotografia unei interesante construcţii a unor
forma lor eviden~ prin contrastul de culoare a lemnului
maronie închisă a baiţului, conturează, fiecare,
înaltă a unui om. Aşadar, fluierele-siluetă de om, o creaţie decorativă,

_.,.J..,....._..,_,L._.. ....~....
'"' ..... ~'-' •• "'"""..."""' Republica , 1~ ,.~ ..,
y

şi
pe luncă. Ansamblul Simion Stanciu:
pădure, subtip melodic întâlnit Mehedinţi,
ŞI

Haiduceasca.
Haţegana din folclorul rnr~.-.•:n"''CU::<f'
Transilvaniei, străjuite de Carpaţii Meridionali.
Dans din caval, Ansamblul Mărţişorul din Chişinău, Republica
regiunea Basarabia (partea de sud a Republicii).
Orchestra Danubius, din Drobeta Tumu Severin, interpreţi
caval cu acompaniament de cobză şi taraf, Cântecul lui Dumitru
Dobrican, măsura de 10/8 tempo moderat, melodie din
Maramureş.
Moldova, regiunea Bucovina. Ca şi în cazul Moldovei din vremea
Ştefan şi
bucovinenii suceveni sunt despărţiţi de cemăuţeni,
trece parcă, prin şi peste sufletul unor fraţi.
pentru că, aşa cum s-a '-""""''"'~"'"'...,
cunoscute de populaţie, este,
 recunosc

Victor Dubencu din Republica Moldova, Hora

cu

Aurelian POPA STAVRI

172
 cu
Gheorghe Deaconu
2014).
teoretice, metodologice şi JJL""'Fo!·............... "".... .
monografie folclorică, manual de predare a cântatului
tehnic pentru meşterii constructori de fluiere. de a doua carte
procedează aidoma pentru
problematicii complexe a
evoluţie, construcţie,
muzicalitate, estetică, tehnică. rl..\..·'-'U...:lt.a .............. u ..... r>n.Jrnr..n.nPn1tl'l
 cere un
gramaticalizare
1"\P-r•tcu"'fY\ţ>.?P tradiţia

de cercetător, pedagog şi
oamenii culturii

sacrosanta
academică, asistăm la fetişizarea textelor şi obiectelor, cercetarea
aplicată- şi studiul lui Traian Ciuculescu într-adevăr, un nP-rnP,rc
etnologie aplicată îşi propune să pună în valoare, dincolo de
concepte, categorii, tipuri, forme, tehnici, repertorii, subiectul
creator, individualitatea şi personalitatea exponenţilor culturii
tradiţionale, condamnaţi, în virtutea canonului tradiţionalist, la
anonimat şi ignorare. Cu aceştia, autorul a stat de vorbă, le-a cunoscut
viaţa, le-a captat "ştiinţa de a face" şi "harul de a zice", le-a preluat
învăţătura şi le-a studiat experienţa, realizând admirabile "schiţe de

174
 . . .
ŞI cimpoi.
repertoriului muzical românesc
cele trei instrumente monografiate, a cărui valorificare poate contribui

folcloristului
 o operă de
...,._,,_, .. ""~" model pentru îmbinarea cercetării fundamentale cu cercetarea
altfel spus, pentru
U.JJJLI."-' ........... , ştiinţei În acţiune,
dezvoltării culturale,

a Argeşului voievodal,
legendarului Meşter Manole ...

Acum, opera sa îmi oferă

drept un
identitare ale rn.~n'::l·rut-•i'lt-u

Prof. dr. Gheorghe DEACONU

 Râtnnicului şi cu ""~-''--q.uc ....... ._ ""-'"-'"'-'""''"'-'-'""·"""'"-'- JUCLCTt~an
Vâlcea. Râmnicu-Vâlcea, Editura Fortuna, 2010,
 lffi<igllrU at!n-rleP"Jru şi
Seria BIOBIBLIOGRAFII
LOJtecl;uiDATINA CARTEA
Seria ETNOLOGIE

de Prilnăria Muereasca.
+>na.-.t .. to

• Traian Ciuculescu, Cimpoiul la români.

organologice şi etnomuzicologice. Prefaţă: Prof. univ. dr. Nicolae
dr. Deaconu.
50 cm, 282 p., inclusiv imagini, desene şi partituri.
• Elena Stoica, Corabia salvatoare. Studii şi articole de cultură
de Ion.
Lazăr. Râmnicu-Vâlcea, 2015, 278 p., inclusiv imagini în text.

182