Dunarea albastra

Dunrea albastr (n german An der schnen blauen Donau, n traducere complet

La frumoasa Dunre albastr), op. 314 este un vals compus n 1866 de
compozitorul austriac Johann Strauss (fiul). Interpretat n premier la 13 februarie
1867 ntr-un concert al Coralei de Brbai Viena (n german Wiener
Mnnergesangsverein), este una dintre cele mai populare piese muzicale din
repertoriul clasic.

Dup compunerea muzicii textul a fost adugat de Joseph Weyl, poetul Coralei.
Strauss a mai adugat apoi muzic, iar Weyl a trebuit s modifice unele cuvinte.
Strauss a realizat i o adaptare pur instrumental pentru Trgul Mondial din Paris din
acelai an, form n care a obinut succesul maxim. Aceast versiune instrumental
este cea mai frecvent interpretat astzi.

Conontaiile sentimentale vieneze ale piesei au transformat-o ntr-un simbol muzical

al Austriei. Este inclus n mod tradiional n bisurile de la Concertul de Anul Nou al
Filarmonicii din Viena. Primele note compun semnalul de interval al programelor
sterreichischer Rundfunk pentru strintate. n noaptea de Anul Nou valsul este
difuzat n Austria la radio i televiziune exact la miezul nopii.

Cnd strnepoata lui Strauss, Alice von Meyszner-Strauss, i-a cerut compozitorului
Johannes Brahms s-i dea un autograf pe evantai, acesta a scris primele note din
Dunrea albastr, adugnd cuvintele Leider nicht von Johannes Brahms (din
pcate, nu de Johannes Brahms).

Dunrea albastr a fost folosit n filmul 2001: O odisee spaial, acompaniind o

scen n care o nav spaial PanAm se cupleaz la o staie spaial, precum i
cltoria lui ctre Lun i genericul de final al filmului.