Muzica de avangard este un termen utilizat pentru a caracteriza muzica, ce este considerat

a fi naintea timpului su, cu alte cuvinte muzica care con ine elemente unice sau originale,
sau fuziuni neexplorate ale diferitor genuri. Istoric vorbind, muzicologii au folosit n primul
rnd termenul de "muzic de avangard" pentru tendin ele radicale, de dup 194 a stilului
modernist n mai multe genuri ale artei muzicale
!1"
, dup moartea lui #nton $ebern n 194.
!%"
n anii 19& termenul de muzic de avangard a fost predominant asociat cu muzica serial.
!1"
#stzi termenul poate fi folosit pentru a desemna orice alt tendin de dup 194 a muzicii
moderniste care nu poate fi definit ca muzic experimental, de i, uneori, incluznd un tip
de muzic experimental caracterizat prin respingerea tonalit ii .
Muzic serial
'e la $i(ipedia, enciclopedia liber
)alt la* +avigare, cutare
Muzica serial ,sau Serialism- este un curent n muzica contemporan, care s.a dezvoltat n
primii ani dup al doilea rzboi mondial. /ermenul a fost introdus n anul 1940 de ctre
muzicologul francez 1en2 3eibo4itz. 5uzica serial reprezint o dezvoltare mai departe a
dodecafonismului lui #rnold )c67nberg i este compus dup reguli stricte. 8n timp ce la
dodecafonism doar succesiunea nl imii tonurilor este supus unei reguli precise, n muzica
serial te6nica compozi iei se bazeaz pe ordonarea tuturor parametrilor muzicale ,nl ime,
durat, intensitate, timbru- n succesiuni i propor ii stabilite, zise serii, de unde i denumirea
acestui curent. #ceast idee a unei muzici pure rezult din dorin a de a creea o muzic de o
mare claritate, lipsit de redundan , nesiguran i arbitra9ul gustului personal.
8n timp ce )c67nberg i #lban :erg nu rup n totalitate legturile cu muzica tradi ional,
#nton $ebern ncepe s utilizeze fr compromisuri serialitatea dodecafonic. #cest
compozitor devine un model i un punct de referin la cursurile estivale organizate la
'armstadt, frecventate de 3uigi +ono, ;arl6einz )toc(6ausen, 3uciano :erio, <=7rg= 3igeti
i al i compozitori, muzicologi i interpre i. >rima compozi ie n care sunt aplicate cu
stricte e regulile seriale este piesa pentru pian ntutulat Mode de valeur et d'intensi a lui
?livier 5essiaens.
)erialismul s.a extins ulterior sub diferite forme* )erialism integral, 5uzic punctual,
@ompozi ie de grup , 5uzic statistic. An caz extrem prin modificarea materialului
instrumental l reprezint muzica electronic.
>iese reprezentative pentru muzica serial sunt considerate* Structures pentru dou piane de
>ierre :oulez i Kontra-Punkte i Gruppen pentru trei orc6estre de ;arl6einz )toc(6ausen.
>rintre cei mai importan i compozitori de muzic serial se numr*
;arl6einz )toc(6ausen
;arel <oe=vaerts
3uigi +ono
;arl6einz Bssl
>ierre :oulez
Canns Deline(
3uciano :erio
<ottfried 5ic6ael ;oenig
@laudio )antoro
Bibliografie
Cans Eogt* Neue Musik seit 1945. )tuttgart 190%
1udolf Ceinemann* ntersuc!un"en zur #ezeption der seriellen Musik. 1egensburg
19F0
5ar(us :andur* $est!etics o% &otal Serialism. :asel %&&1
1eginald )mit6.:rindl* Serial 'omposition. +e4 Gor( 19FF
;at6arina )=(ora* (as P!)nomen der seriellen Kunst. $Hrzburg 19IJ
)ursa* 4i(ipedia.ro
Avangarda muzical romneasc din sec. XX
5uzica romneasc a nceput s fie cunoscut n lume prin compoziKiile lui <eorge Bnescu.
#u urmat ns multe generaKii de compozitori ce au LscrisM o istorie vie timp de 1&& de ani,
perioad plin de realizri artistice excepKionale Ni de idei originale. )incronizndu.se cu
avangarda Buropei de vest ntr.o perioad n care accesul la astfel de informaKii era
restricKionat, Ncoala romneasc a devenit n scurt timp una dintre cele mai cura9oase n plan
estetic, propunnd direcKii Ni curente noi n context internaKional. 5uzica 6eterofonic, muzica
morfogenetic, muzica spectral, cea ar6etipal, metastilistic, imaginar sunt repere ale
istoriei generale a muzicii fiind legate de nume ale unor compozitori romni precum Otefan
+iculescu, #urel )troe, #natol Eieru, CoraKiu 1dulescu, Iancu 'umitrescu, ?ctavian
+emescu, 'oina 1otaru. 'e la muzica de inspiraKie folcloric Ni bizantin s.au produs
continuu salturi estetice provocate de spirite creative ce au sondat teritoriul imaginaKiei
artistice astfel desc6is, pn n perioada actual, a crei diversitate de orientri Ni forme de
comunicare o recomand n plan internaKional ca pe un reper important al timpului prezent.
,Irinel #ng6el, muzicolog-
Irinel #ng6el este una din cele mai importante prezenKe ale scenei muzicale romneNti
contemporane. # studiat muzicologia Ni compoziKia la Aniversitatea de 5uzic din :ucureNti,
deKinnd doctoratul n muzicologie din %&&J. >rintre premiile cele mai importante obKinute de
Irinel #ng6el se numr premiile Aniunii @ompozitorilor ,199I, 1999, %&&%, %&&4- Ni >remiul
#cademiei 1omne ,1999-, premiul oferit de 9urnalul #ctualitatea 5uzical ,%&&J-, premiul
International +e4 5usic @onsortium #4ard din +e4 Gor( ,%&&J-. Irinel #ng6el este
cNtigtoare a mai multe premii Ni granturi, cum ar fi rezidenKa de creaKie din :elgia ,%&&&-,
grantul oferit de Brnst von )iemens 5usi(stiftung ,%&&%-, precum Ni stagiul de lector n cadrul
programul @ama9ani Pello4s6ip al AniversitKii din +e4 Gor( ,%&&J-.
Irinel #ng6el colaboreaz ca 9urnalist muzical la emisiunile radioului naKional 1adio
1omnia, este editor al revistei 5uzica a Aniunii @ompozitorilor Ni 5uzicologilor din
1omnia din 199F, a publicat volumul L?rientri, direcKii, curente ale muzicii romneNti din a
doua 9umtate a secolului QQM ,Bditura 5uzical, :ucureNti, 1990-. Irinel #ng6el este
directorul artistic al Pestivalului )ptmna InternaKional a 5uzicii +oi
,6ttp*RR444.simn%&1&.roR- Ni al festivalului 5ulti)onicPest Ni preNedinte al #sociaKiei
@ulturale @ontemporania.
6ttp*RR444.icr.roRpragaRevenimente.1Rmuzica.clasica.avangarda.muzicala.romaneasca.din.
sec.xx.6tml
Modernitate si avangarda n muzica romnesca a anilor 1920-1940
/imp de 4&.& de ani . ncepnd din ultima treime a veacului trecut . eforturile
compozitorilor romni s.au concretizat n doua directii* pe de o parte, recuperarea n acest
scurt rastimp istoric a doua secole de traditie europeana n domeniul te6nicii de compozitieS
pe de alta parte, realizarea specificitatii national.folclorice a operelor, n fapt a unui
,superficial- colorit local obtinut prin citarea sau imitarea asa.numitelor "melodii
conventionale" sau recoltate "din zonele facile ale culturii traditionale romanesti" . create
sauRsi raspndite de lautari n mediul orasenesc al epocii. 3ucrarile apartinnd primelor
generatii de compozitori romni s.au situat, n consecinta, fie pe un teren universalist eclectic
. eclectism initial clasic.romantic, apoi de coloratura ,romantic- impresionista . fie pe terenul
"academismului folcloric", adica al solutiilor de compromis, al ncercarilor de adaptare a
melosului auto6ton la forme si te6nici de mprumut din muzica occidentala ,fenomenul nu
facea, de altfel, dect sa.l particularizeze n muzica romneasca pe acela di 19%19c%Ft n
creatia scolilor muzicale nationale de tip romantic din estul si centrul Buropei-.
>rin personalitatea de geniu a autorului ei, creatia lui <eorge Bnescu devine, nca din
pragul secolului al QQ.lea ,n 19&& Bnescu are 19 ani- un avanpost al artei muzicale
romnesti, n sensul ca raspunsurile pe care opus.urile enesciene . cuprinse, ntre *ctetul din
19&& si Suita a ++-a pentru orc!estra din 191 . le aduc problemelor acestei arte o rezolvare.
#ceste raspunsuri sunt* individualizarea nationala pregnanta a operelorS asimilarea si totodata
intensa transfigurare a elementelor traditionale ale muzicii occidentale.
In 19%&, la :ucuresti au loc doua evenimente care mobilizeaza ntreaga breasla a
compozitorilor romni, probeaza si masoara constiinta de sine a acestei bresle si a gndirii
muzicale romnesti si pregatesc totodata desc6iderea acestei gndiri catre modernitatea
europeana. >rin nfiintarea, n decembrie 19%&, a Societatii 'ompozitorilor #om,ni ,sub
presedentia lui <eorge Bnescu, secretar general fiind @onstantin :railoiu-, se creeaza cadrul
organizatoric si se croiesc liniile mari de strategie artistica ale activitatii muzicienilor. >rin
vasta anc6eta pe care revista Muzica o ntreprinde n rndurile muzicienilor n anii 19%&.19%1,
n 9urul unor ntrebari privind putinta crearii unei scoli muzicale nationale pe baza folclorica,
n componistica romneasca ncep sa se configureze . teoretic pentru moment dar foarte
curnd si practic . cteva solide puncte de plecare pentru tot ceea ce va fi, de aici nainte,
efortul de edificare a unei arte originale.
8n mod aparent paradoxal, integrarea tinerei scoli muzicale romnesti n ceea ce <isele
:relet a numit "complexul de modernitate" al secolului al QQ.lea, s.a produs tocmai ca efect
al stradaniilor acestei scoli de a.si defini si exprima identitatea nationala. 8ncepnd cu anii T%&,
plasmuirea unei limbi muzicale romnesti pe baza folclorica pune creatorilor probleme radical
diferite de cele ale etapei precedente. 'emersul componistic devine mai profund si mai
responsabil, n primul rnd fiindca el implica atitudinea avizata, unerori c6iar analitica a
compozitorului n raport cu caracterul muzical popular, ce se lasa treptat redescoperit n
autenticitatea sa, implicit n realitatea lui structurala. 8n acelasi timp, actul compunerii este
acum unul prin excelenta inovator fiindca la toate nivelele morfologiei muzicale . daca nu si
la acela al formei mari, al ar6itecturii de ansamblu a operei . te6nica de compozitie se pliaza
exigentelor noii materii ,folclorice- folosite, se pliaza unor cu totul alte legi dect cele pe care
se ntemeiase evolutia multiseculara a muzicii occidentale.
+oul val de literatura muzicala romneasca reprezentat prin nume si contributii de
prestigiu . <eorge Bnescu continua sa domine o pleiada formata, printre altii, din 5i6ail Dora,
)abin 'ragoi, 5i6ail #ndricu, 5artian +egrea, Pilip 3azar, 5arcel 5i6alovici, >aul
@onstantinescu, /6eodor 1ogals(i, @onstantin )ilvestri . este initial, unul relativ omogen.
8n masura n care demersul muzical modernist din deceniile %.J ale secolului al QQ.lea
s.a definit printr.o estetica a extrovertirii si nonconformismului, prin incisivitatea, caracterul
"socant" ale rostirii muzicale, prin cultivarea culorilor "tari" si a sonoritatilor neobisnuite, prin
mimesis.ul
1
!1" deformator si folosirea frecventa a unui pretext extramuzical ,literar- al
violentelor de limba9, acest modernism s.a ntrupat n literatura muzicala romneasca prin
pagini cu tematica muzicala ,de adresa- folclorica precum cele pomenite, scrise, n marea lor
ma9oritate n deceniul al treilea iar cteva dupa 19J&. @elor amintite de9a li se adaoga alte
cteva, nefolclorizante, ca de pilda -e #in". n round de 4 minutes de Pilip 3azar . o
miniatura simfonica inspirata de desfasurarea unui meci de box, #eplica neintarziata la ru"/0
TENDINTE NI IN M!"I#A DE A$AN%A&DA 'I(
#vangarda este un domeniu intimidant pentru ma9oritatea publicului, si cel mai controversat
in perceptia criticii. In avangarda, reperele traditionale ale esteticului sunt intoarse, de cele
mai multe ori in forme socante, non.ambientale, dar extrem de inovatoare. )tereotipiile
expresiei artistice obisnuite si notiunea frumosului clasic sunt fundamental negate, iar
atitudinea artistului ,art.itudinea- are adesea valente de manifest. ?rdinea este deran9ata si
conservatorismul distrus. >aradoxal, in arta, anar6ismul si decadenta avangardei devin un
1
element de progres. @u toata diversitatea ei de expresie, totusi avangarda foloseste tautologic
aceeasi reteta* non.conformismul. @a efect final, avangarda ne modifica felul in care privim
lumea si consideram valorile cultural universal valabile.
5uzicologul +i(olaus Cammoncourt nota in scrierile sale* 1Muzica din zilele noastre
re%lecta realitatea noastra. Nu ne place aceasta muzica2 3 ca si cum am spune ca nu ne place
sa ne privim in o"linda si sa vedem ceea ce ea re%lecta. (aca am avea o o"linda ma"ica4
re%lectanta a unei lumi ideale4 oare ce e%ect ar avea aceasta asupra noastra25. /endinta
spectatorului in fata operei este identificarea cu continutul ei, gasindu.si afinitati afective cu
persona9ele, ori cu situatiile descriptive si, nu in ultima instanta, de a fi incantat. 'ar arta este
o idealizare si o iluzie a lumii reale. In forma ei pura, avangarda se afla in deplin teritoriu al
abstractului unde identificarea cu realul este exclusa de cele mai multe oriS de aici si
inaccesibilitatea de compre6ensiune a consumatorului neavizat si mai putin educat.
Bxcesele 6iperintelectualiste ale avangardei artistice esueaza adesea intr.un derizoriu steril,
gustat probabil doar de snobi, dar, in alte cazuri, anumite reprezentari pot fi incluse in
categoria capodoperelor. +imic mai adevarat ca avangarda este un teritoriu periculos de
navigatie pentru un artist, si ca de la sublim la ridicol nu este decat un pas. 'oar timpul poate
decide valoarea operei U amore ore re probatum... gloriae.
@onditia suprema a artei ramane totusi sinceritatea. )i de ce nu am putea sa.i credem pe
avangardisti ca sunt sinceri, din moment ce ei risca atat de multV 'esigur, limitele devin prin
analiza suficient de derutante. 'e unde incepe si pana unde poate a9unge o expresie artistica
iesita din tipareV ?are riscam sa intram in zona sc6izoida ori pur patologica a mentaluluiV
#numite experimente test de psi6opatologie efectuate de o clinica din <ermania asupra unor
pacienti ce nu sunt artisti in nici un fel, au demonstrat capabilitati artistice deosebite din
partea acestora. @u o abila promovare, acestia ar putea capata statut de artisti profesionisti.
>oate nu degeaba se spune ca artistii ar fi putin WsaritiM si este tot atat de adevarat ca iti trebuie
un dram de nebunie pentru a te lasa cuprins de c6inurile, angoasele si suferintele unui artist
adevarat. Bvident, nesinceritatea in arta nu poate produce decat cabotini.
)ursa* 6ttp*RRdanieldion.blogspot.roR%&&9R&4Rtendinte.noi.in.muzica.de.avangarda.i.6tml