MUZICA IN SERBIA

Muzica din Serbia este caracterizata printr-o varietate de melodii traditionale sau moderne, care se inscriu in traditia Balcanica insa isi pastreaza cu brio sunetele lor caracteristice si distinctive. Muzica sarbilor reprezinta o sursa de inspiratie pentru popoarele vecine datorita mesajului puternic pe care il transmite si liniilor melodice de o frunusete si profunzime rara. MUZICA BISERICEASCA Istoria documentata a muzicii sarbesti isi are radacinile in Epoca Medievala. Atunci cea mai populara forma de muzica era cea bisericeasca. Acest tip de muzica era cantat pe tot teritoriul Serbiei de coruri conduse de un dirijor sau de trubaduri profesionisti. Cantecele de atunci erau culese din Osmoglasnik, o culegere de imnuri religioase dedicate lui Iisus Hristos. Conform traditiei aceste cantece erau cantate pe parcursul a opt saptamani in fiecare zi. Cei mai cunoscuti compozitori din aceasta epoca erau : Stevan Srbin, Isaija Srbin si Nikola Srbin. In afara de muzica bisericeasca, in Evul Mediul era foarte apreciata si muzica traditionala- despre care astazi se stie foarte putine si muzica de curte. In timpul domniei dinastiei Nemanji, muzicienii au jucat un rol important la curtea regala fiind cunoscuti sub denumirile de: sviralnici, glumci sau praskavnici . Conducatorii sarbi care sunt recunoscuti drept niste mecena ai muyicii au fost Stevan Duan si ura Brankovi. Odata cu intrarea Serbiei sub stapanire otomana au aparut intrumente noi care aveau sa acapareze industria muzicala de atunci. Printre aceastea se numarau: trompeta, flautul, tobele,timbalul, fluierul, lauta s.a.

MUZICA CLASICA Muzica clasica de pe teritoriul Serbiei a fost influentata in mod evident de compozitorul si muzicianul Stevan Stojanovi Mokranjac considerat fauritorul muzicii moderne sarbesti. Nascut in 1856, Mokranjac a fost profesor de muzica, culegator de cantece traditionale si a fost primul care a scris un studiu referitor la muzica din aceasta tara. A fost de asemenea si directorul primei Scoli se Muzica din Serbia si unul dintre fondatorii Uniunii Muzicienilor. Cele mai cunoscute lucrari ale sale sunt: Primorski Napjevi si Kozar. Inainte de era lui Mokranjac, un muzician numit Josip Slezinger a venit aici si a infiintat o trupa de cantareti profesionisti a caror muzica era inspirata din cantecele populare. Mai tarziu, Kornelije Stankovi a scris primele lucrari muyicala pentru coruri. Compozitorii sarbi Petar Konjovi, Stevan Hristi si Miloje Milojevi, toti nascuti in anii 1880 au fost cei mai ilustrii compoyitori ai epocii in care au trait. Ei au pastrat caracterul national al muzicii si au transformat influentele romantice ale limbii in unele impresioniste. Alti compozitori sarbi remarcabili au fost: Isidor Baji. Stanislav Biniki si Josif Marinkovi. MUZICA TRADITIONALA Din pacate, despre muzica traditionala sarbeasca nu exista prea multe informatii. Este stiut ca sarbii se foloseau de anumite instrumente traditionale precum: frula-instrument de suflat de lemn, dvojankainstrument de suflat de lemn, gajde-cimpoi, tambura-lauta, gusle-lauta, davul si tarambuke-toba. Cantaretii foloseau atat intrumentele cat si propria voce pentru a intrepreta melodiile. De obicei versurile melodiilor erau luate din poezii epice si cantate in zonele de munte
2

acompaniate de o lauta cu o singura coarda. Temele cantecelor erau istorice si mitologice. Astazi formatii precum: Balkanika, Balkanopolis, Dvig, Slobodan Trkulja, Belo Platno sau Kulin Ban interpreteaza melodii traditionale folosind instrumentele mentionate mai sus. MUZICA POPULARA SI MUZICA FOLK Astazi, muzica folk din Serbia se imparte in doua categorii: populara (izvorna muzika) si urbana (starogradska muzika). Dansul caracteristic pentru muzica populara este hora (kolo) in care principalele miscari sunt cele ale picioarelor si ale taliei. Dansatorii sunt de regula acompaniati de un acordeon dar si de alte instrumente ca: frula, tamburica sau tarambuke. Horele sunt caracteristice pentru sarbii din regiunea Banatului si pentru cei stabiliti in vestul Romaniei. NOVOKOMPOVANA Novokompovana Muzika este vazuta ca un rezultat al urbanizarii muzicii folk. La inceputurile sale, era cantata de profesionisti care se foloseau de acordeon si clarinet pentru a interpreta melodii de dragoste si cantecele simple cu teme din viata de zi cu zi, insa in timp, odata cu instaurarea regimului comunist temele cantecelor reflectau protestele impotriva noului sistem politic. Foarte multi dintre cantaretii recunoscuti ai acestui gen au imigrat si au devenit cunoscuti peste granitele Serbiei. Printre acestia se numara: aban auli, Toma Zdravkovi sau Silvana Armenuli. TRUBA Truba este un stil de muzica foarte popular, in special in zona centrala si de sud a Serbiei unde acesta isi are originea. Stilul a aparut in timpul primei rascoale din Serbia. Trompeta era un instrument folosit in armata pentru a trezi soldatii dimineata si pentru a anunta inceperea unei lupte. In timp instrumentul a inceput sa fie folosit de soldati ca acompaniament pentru anumite cantece folk pe care acestia le cantau la petrecerile din armata. Atunci cand razboiul s-a incheiat iar soldatii s-au intors in mediul rural, acest stil muzical s-a infiltrat treptat in viata cotidiana si a fost adoptat pentru a sarbatori evenimente precum: botezul, nunta, petrecerile de ramas bun, festivalurile religioase, semanatul si culesul recoltelor sau inmormantarile. In 1881 a
3

fost infiintata prima formatie oficiala de truba sub domnia lui Milo Obrenovi. Cei mai cunoscuti muzicieni ce apartin acestui stil muzical sunt: Goran Bregovi, Fejat Sejdi si Boban Markovi care sunt recunoscuti drept reprezentantii acestui stil la nivel global. Truba are propriul festival muzical ce poarte numele de Gua si in care rolul principal ii apartine trompetei. Festivalul dureaza 5 zile si atrage anual peste 300 000 de vizitatori in Serbia, fiind unul dintre cele mai mari festivaluri ale lor.

MUZICA ROCK Datorita pozitiei polico-geografice favoravila a Fostei Republici Iugoslavia din care facea parte Serbia a fost mult mai usor ca influentele din vestul Europei sa patrunda in mentalitatea tinerilor sarbi. Astfel curentul pop-rock din vest a fost repede acceptat de societate si mediatizat de televiziune si radio. Au aparut numeroase reviste de rock, canale TV, posturi de radio cu specific muzical si emisiuni TV. Odata cu izbucnirea razboaielor din Iugoslavia, influenta rock s-a stins incetul cu incetul. In timpul anilor 1990, popularitatea acestui tip de muzica s-a redus considerabil in ciuda numeroaselor tentative de a reinvia pasiunea oamenilor pentru rock. Incepand cu anii 2000, noi trupe de rock s-au facut remarcate si o noua era a acestei muzici a inceput.

Reprezentantii de seama ai rockului sarbesc sunt: Bajaga i Instruktori, ore Balaevi, Ekaterina Velika, Galija, Idoli, Orthodox Celts, Partibrejkers, Rambo Amadeus, Van Gogh si altii. MUZICA POP Cei mai importanti reprezentanti ai acestui stil sunt: Zdravo oli, eljko Joksimovi, Alaksandra Kova, Aleksandra Radovi, Ana Stani si Jelena Tomaevi. In anul 2007, Marija erifovi a obtinut locul I la concursul international Eurovizion iar Serbia a fost tara gazda pentru editia din 2008 a concursului.

MUZICA HIP-HOP Hip-hopul sarbesc a luat nastere in anii 80 odata cu aparitia trupelor b-boy. Primul disc de hiphop a fost lansat in anul 1984 de catre formatia Jugoton. Insa acest stil a devenit popular abia in 1987 odata cu cresterea brusca in popularitate a formatiei Badvajzer. La sfarsitul anilor 1980 si inceputul anilor 1990, trupe precum Green Kool Posse, Who is the best si Robin Hood au devenit intiatoarele curentului hip-hop in Serbia. Acest curent muzical s-a raspandit lent pana in 1995 atunci cand trupa Gru a lansat Da li ima pravo?, prag ce a marcat inceputul primului val de hip-hop sarbesc. In anul 2002, a luat nastere casa de discuri Bassivity care a facilitat aparitia hip-hopului sarbesc, bosniac si croat in magazinele de muzica din intreaga Europa.

BIBLIOGRAFIE
1. http://en.wikipedia.org/wiki/Music_of_Serbia#Traditional_music 2. http://books.google.se/books?

id=u4kZUcgRYGsC&pg=PA81&dq=serbian+music&as_brr=3#v=on epage&q=&f=false
3. http://www.guca.rs/eng/strana.php?str=history 4. http://www.serbianunity.net/culture/music/Mokranjac/