Dealul Mohului.

Ceremonia agrara a cununii in Tara Oltului

-Monografie analizata de catre Scoala de la Bucuresti-
de Ion I. Ionica
Ion I. Ionic este unul dintre cei mai importani etnologi i sociologi romni ai veacului
XX.
`l vede lumina zilei la !" iunie #$%& la 'rneti( )n inutul Branului( ca al doilea copil(
)n familia lui Ioan Ionic i a *aulinei( nscut Mooiu.
+iitorul cercettor urmeaz clasele primare )n localitatea natal( )ntrerupte de refugiul
familiei )n timpul primului rz,oi mondial( mai precis )n iarna grea a anului #$#"( la -erci( )n
.usia( unde suport( alturi de familia sa( rigorile rz,oiului( precum i cele ale refugiului.
/up rz,oi( familia se re)ntoarce la 'rneti iar copilul termin clasele primare( urmnd
apoi clasele gimnaziale la 0iceul 12ndrei 3aguna4 din Braov iar cele liceale( la 0iceul
156eorg6e 0azr4 din Si,iu( unde )i i ia ,acalaureatul )n #$!".
7rmeaz apoi cursurile 8acultii de 0itere i 8ilosofie( specializarea 8ilosofie( fiind
remarcat de marele om de tiin /imitrie 5usti( care.( apreciindu-I aplecarea srpe cercetarea de
tip sociologic a fenomenului etnografic( )l coopteaz )n ec6ipele studeneti de cercetare
sociologic i particip la cercetrile realizate la /egu )n #$!$ i )n #$9%( la .uncu.
*aralel cu aceste activiti( Ion I. Ionic se )nscrie la 8acultatea de /rept pe care o
a,solv )n #$9!( fiind )nscris apoi ca avocat stagiar )n Baroul Ilfov.
Se )nscrie la doctorat la *aris( su, )ndrumarea cele,rului etnolog Marcel Mauss dar
iz,ucnirea celui de-al doilea rz,oi mondial )i zdrnicete susinerea doctoratului.
Se cstorete )n #$9: cu lean 2na 5rigorescu i are doi copii; Mircea <raian
=n.#$9"> i Mi6aela ugenia =n.#$?%>
<eza sa de doctorat( 1/ealul Mo6ului. @eremonia agrar a cununii )n Aara
Bltului4 va fi susinut )n #$?% la 8acultatra de 0itere i 8ilosofie Bucureti( su, )ndrumarea
marelui su mentor( /imitrie 5usti.
2vem o aici o ampl lucrare monografic( )n care autorul militeaz pentru o
cercetare plin de acri,ie tiinific a civilizaiei rurale( resping)nd di6otomia simplist dintre
etnografie i folclor( )n folosul unei metodologii compleCe( ,azat pe o cercetare real i
coerent.
@ercettorul insisit asupra importanei studierii 1rilor4 tradiionale( ca paradigme ale
)ntregii societi romneti ancestrale( ilustrate att de convingtor c6iar prin eCcelentul su
studiul despre Aara Bltului.
Dn accepiunea sa( aceste ri sunt ; 1Intreguri de via romneasc( ele poart
semnele unei convergen e etnice i istorice( )n cadre georgrafice ,ine determinate. Dn cursul
veacurilor( ele au fost adposturi sigure )n care via auto6ton s-a dezvoltat fr discontinuitate.
2cest fapt a imprimat un caracter de omogenitate comportrilor unei popula ii destul de vaste( pe
care o leag( )n acelea i cadre naturale( func iuni economice i spiritual( dar mai cu seam
con tiin a local a oamenilor 4=Ionic( #$$"; X+>.
@ercettorul i-a pornit investigaiile de la satul /rgu( urmnd apoi s-i lrgeasc
arealul de cercetare la )ntreaga zon.
@oncluziile lui Ion I. Ioni duc la ideea c foarte multe din o,iceiurile i tradiiile din
/rgu se regsesc i )n satele )nvecinate( 2rpa i Mo6u( dar eCist sensi,ile diferene de
nuan.
2ceast constatare l-a determinat pe cercettor s se focalizeze pe unul din
o,iceiurile importante i anume( ceremonia agrar a cununii( analiznd ritualul( elementele
magice pgne( cntecele i Eocurile legate de aceast tradiie.
*rin demersurile sale( autorul a acreditat teoria cercetrii etnologice compleCe( cutnd
determinri i argumente pentru conceptul pe care l-a ela,orat( cunoscut su, numele de 1metoda
comparativ progresiv4.
2utorul pornete )n studiile sale( mereu de la realitatea vieii rurale cu toate o,iceiurile(
tradiiile i cutumele acestuia( o,servnd c o serie de manifestri sociale( componente ale
eCistenei rurale( eCced cadrul restrns al unui sat i se regsesc( uneori identice alteori cu variaii
i alternane specifice( )ntr-o zon mai larg( care definesc )n cele din urm( acel conglomerate
etnologic cu caractere identitare similare( numit 1ar4.
B,iceiurile =claca la Eudele feciorilor( cu rol de instituie social>( eresurile =strigoii )n
,ucate> sau un artefact ritual =cununa de gru>( ori multe altele de acest gen( nu sunt manifestri
endemice( ermetizate doar )n via a unei singure comunit i rurale( ci ele apar de la sat la sat i
sunt eCtinse pe direc ii coerente i deprtri determinate.
Dntr-un areal astfel determinat( acestea pot s- i pstreze cu fidelitate aceea i form( cum
tot att de ,ine pot s sporeasc sau s piard unele componente pe care le )ntlnim )n primul sat(
sau pot c6iar s prezinte aceste transformri simultan( astfel c prima form )nrlnit
)nregistreaz o semnificativ varia ie.
*rima descriere facuta de Ion I. Ionica in /ealul Mo6ului. @eremonia 2grara a @ununii
in <ara Basului este cea a unei claci de secera( pornind de la o descriere literara a unei claci de
seceris datand din anul #$%& si a unui scurt articol de 5.I. *itis( intitulat 1B,icei de-ale plugarilor
din <ara Bltului4 pu,licat in anul #F$!. B,servatiile de teren au fost facute in toate comunele
oltene 1de la Sinca Goua( *ersani si @iuciulata( - in granite de rasariteana( pana la 2vrig(
.acovita si Se,esul de Hos I in granita apuseana4=Ionica( #$$"; !:>.
2utorul se opreste asupra unui moment al vietii de munca al oamenilor si anume;
secerisul. 2ici ne este prezentata legatura stransa pe care o are omul cu 6olda sa; 1Stapanul
6oldei iese de la camp sa auda ce spune graul.4=Ionica( #$$"; !&>. Momentul inceperii seceritului
este 1catre miElocul lui iulie4=Ionica( #$$"; !&>. nefiind sta,ilita o data eCacta. <ot acest proces
dureaza aproCimativ doua saptamani( insa nu la aceelasi interval. In partile dinspre munte mai
reci si mai intarziate secerisul se incepe cu aproCimativ o saptamana mai tarziu spre deose,ire de
cele dinspre Blt unde se incepe mai devreme./upa o saptamana de lucru se alege o zi de
sar,atoare =aceasta poate sa fie si una o,isnuita> in care satenii( o parte din ei sau numai cativa(
isi intrerup munca pentru a face 1o zi de claca la domnuJ parinte4 de ,unavoie. In aceasta zi(
seceratori de toate varstele =fete( feciori( neveste tinere( oameni mai in varsta> in 6aine de
sar,atoare lucra 6oldele preotului de dimineata pana seara. /e o,icei acestia in timpul lucrului
sunt acompaniati fie de sunetul lautei sau cel al clarinetului. /upa terminarea lucrurlui este
organizata la preot acasa o masa unde sunt invitati toti cei care au muncit( aceasta fiind
considerata o sar,atoare a satului. In trecut la o astfel de claca numarul participantilor era mult
mai mare( insa odata cu trecerea timpului numarul lor a scazut.
@laca la preot era un tip foarte popular in <ara Bltului( avand o raspandire generala in
intreaga regiune. Insa odata cu inceperea raz,oiului aceasta a suferit( o data cu ceremonia
cununei( o rapida decadere. Munca in claca era o cinste adusa preotului( un act de respect si
pretuire( prin aceasta recunoscandu-se autoritatea lui. Seceratorii considerau aceasta cinste( un
sc6im, de servicii. Munca prestata de ei( era rasplatita de preot. B data cu alegerea preotului de
catre sateni( ei isi asumau si o,ligatia de a participa la claca( iar numarul participantilor era de
natura sa creasca sau sa scada prestigiul si autoritatea acestuia. *reotul la randul lui( are indatoriri
fata de seceratori de la claca( acestea fiind raportate la generozitatea cu care preotul avea sa isi
multumeasca si indestuleze oaspetii-clacasi. @laca preotului era considerata o zis de sar,atoare a
comunitatii( tinerii find cei mai nera,datori sa participe pentru ,ucuria si prileEul de petrecere ce
li se oferea.
*entru o descriere mai amanuntita autorul da ca eCemplu claca de la 2rpa ul de Hos.
/upa ce parintele alege o zi in care sa adune claca se face 1anuntarea4 individual de catre
crasnicul ,isericii. 2cesta megre din poarta in poarta strigand; 1*arintele va c6eama maine la
claca4. Inainte cu o seara de ziua cea mare parintele ii vesteste inca o data pe omaeni despre
claca in timp ce preoteasa impreuna cu sluEnicele fac pregatirile pentru ospatul din ziua
urmatoare. In ziua urmatoare parintele ii asteapta pe clacasi la casa lui( de o,icei o parte din cei
ce participa la claca vor astepta la 6olda parintelui. @and oameni aEung acasa la acesta el ii
serveste cu rac6iu si o ,ucata de paine. In frunte cu parintele( grupul porneste spre 6olda de grau
a acestuia. Satenii sosec la 6olda purtand fie coase( fie seceri. /e o,icei ,ar,atii mai in varsta
cosesc( femeile si fetele strang spicele iar ,aietii aseaza snopii in claie.
@oasa si secera sunt cele doua instrumete folosite la secerat. @oasa este o aditie
aproCimativ nou la secerit( putand fi datata. Insa secera este de o vec6ime necunoascuta. 2ceasta
este alcatuita dintr-un tais in semicerc de fier si manerul de lemn. *artea de metal este ascutita in
interiorul semicercului in special spre varf( partea care si eCercita taierea. @oasa 1este alcatuita
din taisul de metal( numit coasa( din coada de lem =lunga de aproCimativ ! m> numita toporaie(
din pana si veriga( care leaga coasa de toporaie. 0a miElocul toporaiei( se gaseste un maner de
lemn; piciorul4=Ionica( #$$"; 99>. 2cesteia i se mai adauga o gre,la( adaugata in planul
toporasului( perpendiculara pe planul coasei( cu sau fara dinti. <aiatul spicelor cu coasa se face
pe randuri in lungimea 6oldei.
Munca este inceputa de cosasi care isi fac semnul crucii pentru a fi aEutati de catre
/umnezeu( acest ritual este specific in toata <ara Bltului la inceperea seceratului. 2stfel cosasii
merg inainte fiecare pe randul lui( find urmati de fete cu secerea( 2cestea taie spicle de la pamant
pentru a face legaturi( altele strang manunc6iurile de spice in snopi. Manunc6iul reprezinta
cantitatea de spice ce poate fi cuprinsa intr-o mana( acesta formand o legatura. Manunc6iul se
desparte in doua( iar la capetele cu spice se face un nod. 2cesta ramanae la miElocul legaturii( iar
paiele de la radacina la capetele acesteia. *e urma aceste legaturi se aseaza unul peste celalat in
Eur de #%-#"( acestea formand un snop. Baietii pe urma leaga acesti snopi cu aEutorul ,atului de
legat( numit in unele parti ,redelul. Bredelul este un ,at de aproCimativ #:-!% de cm. *e urma
snopii sunt asezati in clai( trea,a care le revine tot ,ar,atilor. @laile sunt formate din !F de snopi.
2ctivitatea continua intr-o atmosfera de veselie( cosasii lunadu-se la intrecere intre ei. /e o,icei(
la maEoritatea clacilor in <ara Bltului muzicantii erau prezenti de la inceputul muncii( stimuland
ritmul de munca si veselia tuturor. 0a amiaza( toti participantii la claca fac o pauza de masa( o
femeie aducandu-le de mancare si de ,aut. /upa terminarea mesei( acestia isi reincep munca mai
vioi si mai odi6niti( timp in care trei femei din cele prezente( pregatesc ,uzduganul. Intre timp(
soseste si cantaretul-trompetist care prin muzica lui stimuleaza sfarsitul de munca al
seceratorilor. *regatirea ,uzduganului incepe prin a alege un snop cu spicele cele mai frumoase
si cu paiul cel mai lung. /in acesta se ia un manunc6i care se leaga su, spice cu o ata al,a.
2cesta formeaza vastra dintai( vastra principala care este aCul ,uzduganului. *e urma se iau inca
doua manunc6iuri care sunt taiate mai scurt( cozile fiind legate intre ele cu o ata. /in aceste trei
manunc6iuri se formeaza prima cruce( legandu-se cele ultimele doua manunc6iuri transversal pe
vastra dintai. *e urma se mai leaga alta doua manunc6iuri retezate care sunt mai apoi legate mai
Eos pe vastra verticala( astfel se formeaza o cruce du,la. *rocesul se repeta inca o data(
formandu-se o cruce tripla. In cele din urma se mai leaga inca doua perec6i de manunc6iuri
retezate care mai apoi sunt fiCate pe cele doua eCtremitati ale ,arei din miEloc a crucii.
Buzduganul terminat este impodo,it cu flori pentru a arata mai ,ine( acesta reprezentand un
semn de reusita.
@and munca este terminat( seceratorii si cantaretul se aseaza in Eurul ,uzduganului(
urmand sa se aleaga persoana care va duce ,uzduganul. /upa ce acesta este ales grupul porneste
cantand cantecul ,uzduganului pana la intrarea in sat. In primul rand sunt asezati feciorii cu
coasa( in miElocul lor preotul si cel ce duce ,uzduganul iar in urma lor fetele cu secerile si
gre,lele. 0a intrarea in sat din diferite curti iesi oameni pentru a uda ,uzduganul. 2Eunsi la casa
preotului( ,uzduganul este inmanat stapanei casei. *reoteasa ii serveste pe seceratori cu tuica si o
,ucata de paine( dupa ce acestia termina co,oara in curte si incep sa Eoace. In acest timp
mancarea este pregatita si pusa pe masa. *e urma( stapanii casei ii invita pe acestia la ospat.
/upa o atenta reconstituire( in intregul sau viu si unitatea sa concentrata de viata( a unei
claci de secere intr-unul din satele <arii Bltului( autorul urmeaza sa cerceteze eCtinderea
ceremoniei cununii in intreaga regiune.
2vand ca punct de start reconstituirea ceremoniei agrare din 2rpasul de Hos autorul
descopera ceremonii asemanatoare pe interg intinsul <arii Bltului. In fiecare parte din <ara
Bltului eCita un cadru social in care se desfasoara aceste ceremonii agrare. In anumite sate cadrul
social este claca la preot( aceasta fiind cea mai raspandita( insa in alte sate fie alaturi de aceasta
ceremonie fie inlocuind-o se intalneste claca la primar( claca la invatator( la notar( la carciumar
sau( in genere la fruntasii satului. In partea apuseana a regiunii se intalneste si claca la vataful sau
la ((primarul de feciori((. Su, toate aceste infatisari( gasim aceleasi elemente comune de
desfasurare a clacii.
2utorul spune ca ritualul este 1orice act sau o,iect( de forma tipica( legat de o
reprezentare colectiva( in general( sau de una magic religioasa( in special.4=Ionica( #$$"; "F>.
@eremonia agrara din 2rpasul de Hos reconstituita de autor este o ceremonie plina de ritualuri( si
anume( manunc6i de acte rituale; 7n o,iect ritual este cununa sau ,uzduganulK 7n catec ritual
este /ealul Mo6uluiK 7n ansam,lu de acte rituale este 2laiul unde regasim puratarea cununei(
udarea cununei( Eocul cununeiK si in cele din urma o masa ritual( adica cina secerisului.
*rimul o,iect din elementele acestui compleC ritual este o,iectul ritual care poarta
numele de cununa sau ,uzdugan. 2cesta este inteles in functie de numele( forma( materialul(
semnificatia si intre,uintarea lui.
In ceea ce priveste numele se poate o,serva o alternare a termenului de cununa cu cel de
,uzdugan pe intreg teritoriul <arii Bltului. In partea de rasarit de 8agaras teremnul folosit este
cel de cununa spre deose,ire de partea de apus( unde il intalnim pe cel de ,uzdugan. @at despre
provenienta acestora( autorul afirma ca termenul de ,uzdugan este relativ nou spre deose,ire de
cel de cununa care este numirea cea mai vec6e a o,iectului ritual. 1Buzduganul4 a venit in <ara
Bltului mai tarziu( dintr-un domeniu social invecinat si a devenit incet un su,stituit termenului
de cununa.
8orma o,iectului ritual este foarte diversificata in intreaga regiune( fara vreo regula
oarecare. Insa dupa o eCaminare mai atenta( autorul identifica un element asemanator in toate
modelele( si anume cel de cruce( aratand astfel eCistenta unei conotatii religioase.
B,iectul ritual este facut in aproape toata <ara Bltului din grau. @laca se face de o,icei
numai( sau aproape numai la grau. Insa aici eCista si o ierar6ie a cerealelor( graul fiind cel dintai.
2tunci cand seceri ul se face din grau si cununa va fi o,ligatoriu din grau. In anumite parti ale
regiunii( in care cultura de grau este redusa( cununa dispare si ea treptat. Cista regiuni in care( se
cultiva special cateva 6olde de grau pentru a se face cununa( sau regiuni in care cununa este
facuta din secara. Buzduganul insa nu este format doar din spice. /upa terminarea acestuia el
este impodo,it cu flori pentru a infatisa( alaturi de forta de crestere a cerealelor( si forta
vegetatiei generale a campului.
B,iectul ritual are mai multe semnificatii precum; #>ste considerat un o,iect traditional
care isi gaseste in traditie sensul si ratiunea sa de a eCista( un o,icei vec6i care se perpetueaza din
generatie in generatie si al carui inteles nu se mai cautaK !> Serveste ca motiv de petrecere si
ostentatie in ceea ce priveste ,unastarea si recolta ,ogataK 9>2cesta mai poate simplu insemna(
inc6eierea secerisuluiK ?>B alta semnificatie este atri,uirea ,uzduganului-cununa a unei valori
magice( si anume capacitatea acestuia de a mentine si c6iar spori ,unastarea si a,undenta
recoltei.:>In cele din urma ,uzduganul-cununa este cinsider ca fiind o ofranda adua divinitatii
pentru o mai ,una recolta.
@at despre intre,uintarea o,iectului ritual( doua sunt mai insemnate in <ara Bltului.
*rima se regaseste in imprumul de spice de grau din ,uzdugan=cununa>( facut cu ocazia unei
nunti pentru impodo,irea gainei de dar. 2ceasta se ofera nasului la sfarsitul mesei care urmeaza
dupa cununa religioasa. *e langa aceasta( spicele de grau mai sunt intre,uintate si pentru
impodo,irea steagului de nunta( o,icei raspandit si in afara <arii Bltului( mai precis in unele
parti ale <ransilvaniei.
B a doua intre,uintare a ,uzduganului =cununa> este in a ,oa,elor de grau in samanta
semanatului de toamna. 2dica ,uzduganul poate fi amestecat impreuna cu celalalt grau( astfel
incat ,oa,ele din el sa se com,ine cu grauntele de semanat. Buzduganul mai poate fi scuturat
separat iar in toamna sa fie pus in sacii cu grauntele de semanat. <oate acestea avand un rol
crestin( si anume de a asigura prin aEutorul divinitatii permanenta rodului viu.
2lte doua intre,uintari mai putin raspandite sunt; #> ,oa,ele de grau din ,uzdugan =sau
,uzduganul insusi> sunt date gainilor crezand ca acestea le vor fi favora,ile intr-un anumit felK !>
,uzduganul este considerat ca fiind un leac.
*e langa o,iect se afla si cantecul ritual( care pe intreg teritoriul <arii Bltului poarta
numele primului vers; /ealul Mo6ului insa in anumite locuri mai poate fi numit si @antecu
,uzduganului( @atecu cununii sau( simplu( 2 cununii( 2 ,uzduganului. In ceea ce priveste
melodia( structura acesteia este nesc6im,ata pe intreaga arie de raspnadire. 2cest cantec este
unul popular in <ara Bltului( fiind identic sau cel putin asemanator in intreaga regiune. In ceea ce
priveste teCtul acesta pare a fi un vec6i prototip pentru toata regiunea si anume; 1*rima parte
dezvolta o tema mitica; cearta pentru intaietatea dintre Sora Soarelui si Sora +antului( cea de a
doua e constituita dintr-o seama de urari si cereri rituale prin care se stravede o ,una parte din
ceremonialul cununiei.4=Ionica( #$$"; $:>.
7rmatorul element din manunc6iul de acte rituale este un ansam,lu de acte distincte( care
impreuna formeaza ritualul agrar in miscare( si anume procesiunea intreaga de la 6olda pana la
casa gazdei. In aceasta procesiune eCista anumite elemente distincte; a> purtarea cununei( ,>
Eocul cununei( c> udarea cununei( d>prezentarea cununei la casa gazdei.
*urtarea ,uzduganului se face de o,icei de catre feciori insa eCista cazuri in care si fetele
sau nevestele mai tinere fac acest lucru. /e preferinta( este un 1fecior voinic4( deoarece acesta
are de parcurs un drum lung de la 6olda pana la casa gazdei cu ,uzduganul in mana( ferindu-se
de satenii care vor sa il stropeasca. 2ducerea ,uzduganului( reprezinta un act de mare
insemnatate( deoarece cel ce duce ,uzduganul este asezat in fruntea alaiului( alaturi de stapanul
clacii( sau in lipsa acestuia( alaturi de cantaret ori prins in miElocul randului de feciori.
Hocul ,uzduganului este un element aproape disparut din desfasurarea ceremoniei agrare.
/e o,icei( acesta se face ori la capatul 6oldei( dupa intocmirea ,uzduganului( sau in fata casei
stapanului clacii. /rumul ,uzduganului de la 6olda i pana la stapanul clacii este marcat de o
succesiune de Eocuri care indica diferitele etape ale alaiului; la locul de plecare( la 6olda secerata(
la capatul satului si inaintea casei stapanului clacii. 2ceste Eocuri sunt considerate ca fiind niste
ritualuri de introducere a o,iceiului in casa gazdei( pana in momentul predarii( acesta fiind unul
general in intreaga regiune a <arii Bltului. In momentul stropirii ,uzduganului( purtatorul
incearca sa se fereasca de suvoaiele de apa aruncate de sateni. 2cest moment reprezinta o unitate
a satului( o participare in unanimitate a tuturor satenilor pentru implinirea lui. 2cesta mai are si o
alta semnificatie( si anume satenii considera ca atunci cand ,uzduganul este udat acestia vor avea
mult noroc( la urmatoarea recolta.
7ltimul element din aceasta procesiune este prezentarea cununei =,uzduganului> care
consta in intrarea acestuia in casa si prezentarea lui stapanei casei. In continuare sunt identificate
cateva momente succesive ale acestui element( si anume; intrarea in curte a alaiului( urcarea in
casa( cantand( a purtatorului ,uzduganului si a unui numar restrans de seceratori( ocolul mesei pe
care se gasesc paine si o sticla de vin si predarea ,uzduganului gazdei. Sirul actelor rituale de
udare iau capat in momentul in care alaiul de seceratori trec de poarta gazdei. 2stfel cele trei
etape ale drumului ,uzduganului de la 6olda la casa gazdei au luat sfarsit( acestea fiind; #>
trecerea ,uzduganului de pe 6olda( in sat( !> trecerea din sat( in gospodarie( 9> trecerea din
gospodarie( in casa. *e masa dintr-o incapere a casei se afla paine si o sticla de vin. 2ici va avea
loc ultima etapa a ritualului( si anume; purtatorul ,uzduganului( fie insotit de grupul de
seceratori( fie acestia asezandu-se in semicerc in Eurul purtatorului( inconEoara( cantand( masa de
trei ori. 0a final( purtatorul pune ,uzduganul pe masa( acesta fiind luat de gazda si pus la loc de
cinste. *e urma( gazda va imparti( pe rand( seceratorilor paine si un pa6ar de vin ori rac6iu.
tapa finala a intreg ceremonialului este cina( care are are o semnificatie solemna si detine o
anumita functie in ansam,lul ritual. 2ceasta este evocata in cantecul ritual( avand ca scop de a
multumi seceratorilor care au adus cununa graului.
Concluzii
2,ordarea etnologului i sociologului Ion I. Ionic( se circumscrie unui demers tiin ific
eCtrem de important( demarat de mentorul su( /imitrie 5usti( care l-a )ndrumat pe trmul
acestui tip de cercetare compleC.
lementul de noutate adus de Ion I. Ionic )l reprezint tendin a de repro,lematizare a
cercetrii etnologice i sociologice( prin prisma 4metodei comparative progresive4.
@ercettorul are for a i determinarea tiin ific de a eCcede spa iul ermetizat al unei
singure comunit i rurale( cutnd )n satele din Eur elementele de similitudine( cel care pot face
recogonosci,ile trsturile identitate ale unei zone etnografice distincte( definite prin particula de
4 ar4.
8r )ndoial( aceast teorie a reprezentat un pas important pe drumul cunoa terii
compleCe a elementelor eCisten iale semnificante ale lumii rurale( sistemul comparatist i
progresis promovat de autor constituind la vremea aceea o teorie inovatoare( lrgind cadrul de
cercetare etnologic i sociologic .
Bi,liografie;
#> Ionica( Ion I. #$$". Dealul Mohului. Ceremonia agrara a cununii in Tara Oltului. Bucuresti;
Minerva