Temă JOHANNES BRAHMS- ANDREI PAULA

1. Când și unde a trăit Johannes Brahms?

S-a născut la Hamburg în 1833 și a decedat la Viena în 1897.

2. Cine este JOHANNES BRAHMS?

JOHANNES BRAHMS este un ilustru compozitor, pianist și chiar dirijor al

secolului IX, secol romantic.

3. Care a fost întâlnirea cea mai importantă pentru cariera sa? De ce?

Una dintre cele mai importante întâlniri ale lui JOHANNES BRAHMS a fost cea
în care l-a cunoscut pe R. Schumann. Cel din urmă a fost convins de talentul
tânărului Brahms, devenindu-i astfel mentor. Anunță printr-un articol apariția
unui geniu al muzicii.

4. Care sunt cei 3 mari B (Hans von Bullow) din istoria muzicii?

Cei 3 B- Bach, Beethoven, Brahms.

5. Care sunt tipurile de creații ale lui Brahms?

Creații pentru pian (Scherzo, Lieduri, Sonate, Balade,Studii etc.), lucrări

camerale, Lieduri, Concerte, Lucrări simfonice, Vocal-simfonice, Coruri.

6. Prin ce se remarcă stilul componistic al lui Brahms?

Brahms se remarcă prin rigoare, ordine, originalitate a discursului armonic,

bogăție melodică, ritmuri complexe, densitate polifonică.

7. Ce limbaj muzical se remarcă la compozitor?

Melodica- teme de tip romantic, pline de expresivitate;

Agogica- fara excese;
Timbrele- orchestra asemanatoare cu cea beethonveniană- sunt evidențiate
mai mult coardele grave;
Armonia- tonală;
Forme-bazate pe echilibru și simetrie clasice.

8. Ce compoziție din repertoriul lui Brahms a fost interpretată în primă

audiție de Clara Schumann?
Cvartetul cu pian op. 25, nr. 1 a fost interpretat în primă audiție , în Hamburg,
în 1861, de Clara Schumann la pian.

9. Ce este recviemul german?

Recviemul german este o lucrare de mari dimensiuni pentru cor, orchestră,
soprană și bariton solo. Lucrarea se încadrează în categoria celor sacre, dar nu
se poate cânta la liturghie. Are la bază citate din Sfânta Scriptură, traduse în
limba germană.
10. Care sunt printre cele mai populare lucrări ale lui Brahms?

Dansurile ungare sunt dintre cele mai populare lucrări ale lui Brahms deoarece
erau plăcute melomanilor și cu un caracter de divertisment și dans. Există o
colecție de 21 de melodii bazate pe teme populare maghiare.

CARACTERISTICI AUDIȚII

Cvartetul cu pian op. 25, nr. 1, p. IV

-fiind un cvartet cu pian, întâlnim următoarele instrumente: vioară, violă,
violoncel, pian
-partea a 4-a este in tonalitatea sol minor, un rondo rapid denumit „Rondo
țigănesc”
-se incepe cu prezentarea temei de catre viori, intr-un stil puternic și vioi
-vioara și violoncelul cântă tema la unison, în octave, pianul acompaniază
folosind în mare parte arpegii- pianul cântă în duble octave
-pe parcursul acestei părți, se modulează la diverse tonalități: Si bemol major,
Re major, Mi bemol major, Do minor
-mana stanga de la pian imită viola, urmand apoi succesiv si mana dreapta
-coardele isi schimba pe parcurs atributia, avand rolul de a acompania pianul.
Specificul „țigănesc” reiese prin ritmul sincopat întâlnit.
-Meno presto- pianul nu este prezent la inceput, intra pe rand corzile
-finalul, Molto Presto- in ff, cu includerea tuturor instrumentelor.

Recviemul german op. 45

-componența orchestrală: instrumente de suflat din lemn-flaut mic, 2
flaute, 2 oboiuri, 2 clarinete, 2 fagoți, contrafagot (ad libitum) - instrumente
de suflat din alamă- 4 corni, 2 trompete,3 tromboni, tuba, -percuție-
timpani, instrumentele cu coarde, harpa, orga (ad libitum);
-recviemul are la bază citate din Sfânta Scriptură, traduse în limba germană
-structura acestui recviem este una simetrica- I-VII- ambele in FA; incep cu
„Fericiți sunt...” și au un tempo lent;
- II-VI- in do și SI b major; tempo încet ca de marș în a 2-a parte, iar in a 6a,
andante-alegro; a II-a parte are ca subiect natura tranzitorie a vieții, iar a
VI-a –învierea morților;
-III-V- a 3a in re („Doamne învață-mă”) și RE („Speranța mea este în tine”),
tempo andante moderato; a 5a în SOL („Acum ai tristețea...”) tempo lent,
încet; se aseamănă prin începuturile solistice ale vocilor sopran și bariton;
-IV- în Mi b major; „ Cât de frumoase sunt locuințele Tale..”; tempo
moderat.

-introducerea este facută de coarde, orgă și corn până la apariția vocilor

care rămîn solo câteva măsuri, ca mai apoi să intervină aproape toată
orchestra;
-în intervențiile solo, orchestra are mai mult rolul de a susține armonic și
ritmic vocea, fără o linie melodică care să iasă în mod evident la suprafață

Simfonia nr. 3, op. 90, partea a III-a

-componența orchestrală- 2 flaute, 2 oboiuri, 2 clarinete, 2 fagoți, 2

contrafagoți, 4 corni, 2 trompete, 3 tromboni, timpane, și coarde;
- partea a 3a - Poco allegretto, în do minor, cu formă tristrofică A–B–A′
-în locul unui scherzo rapid specific simfoniei din sec. 19, Brahms inovează,
aducând în structură un tempo moderat, cu un caracter liric intens.
-se reflectă peisaje pastorale- in DO, modulează in do- in tempo de vals
lent- evidentiate de violoncel. Urmează tema, preluată de viori, completată
apoi de compartimentul flauților, oboaielor și cornilor.

Simfonia nr. 4, op. 98, partea a IV-a

-componența orchestrală- 2 flaute, 2 oboiuri, 2 clarinete, 2 fagoți,

contrafagot (in a 3a si a 4a parte), 4 corni, 2 trompete, 3 tromboni (in a 4a
parte), timpane (2 in prima si a 2a parte,3 in a 3a si a 4a parte), trianglu (in
a 3 a parte) și coarde;
-această parte cuprinde: teme, variatiuni, tranzitia pentru coda, coda și
confirmarea temei în final;
- tempo allegro energico e passionato (mi minor – pasacaglie simfonică,
similară cu ciacona)
 -tema este in mi, fiind prezentată de coarde la inceput- un dialog pregnant
între suflători și coarde;
-variațiunile, împărțite la rândul lor în 5 părți, sunt complexe și au în
structură diverse modulații- mi, DO, LA- însumează 30 de variațiuni;
-tranziția la codă- în tonalitățile MI și DO- este o extensie a ultimei
variațiuni (var. 30)
-coda-„piu allegro”- tempoul se modifică, devenind mult mai rapid; tema
este prezentată de suflătorii de lemn și alamă, în timp ce corzile susțin totul
prin tremolo
-trombonii cântă o linie ascendentă de note care asigură revenirea temei
-ultimele masuri conțin o versiune sincopata a temei- final grandios
subliniat de timpani.

Wiegenlied (Cântec de leagăn) op. 49

-este un lied pentru voce și pian

-melodia pentru voce, o melodie simplă care îndeamnă, împreună cu
versurile, la o lume fantastică a viselor
-pianul acompaniază melodios intr-un ritm ternar
-forma liedului este AA
-versuri:
Guten Abend, gut' Nacht,
mit Rosen bedacht,
mit Näglein besteckt,
schlupf' unter die Deck':
Morgen früh, wenn Gott will,
wirst du wieder geweckt.

Good evening, good night,

With roses covered,
With cloves adorned,
Slip under the covers.
Tomorrow morning, if God wills,
you will wake once again.

Dansurile ungare nr. 1 și 5

- Sunt bazate pe dansul german  csárdás
- Cele mai cunoscute dansuri dintre cele 21
- Nr 1- tonalitatea, sol, tempo: allegro molto; forma: ABA’ coda- tristrofică
- Nr 5- tonalitatea, fa # minor; tempo: Allegro – Vivace; forma acestui dans
este tristrofic: A-B-A'