CLASICISMUL MUZICAL

,,Muzica îl face pe om să iasă din el însuşi şi din lume; ea îl înalţă

deasupra lui însuşi şi a lumii, fiind cea mai frumoasă revelaţie a
lui Dumnezeu.”
Goethe

Clasicismul este perioada din istoria muzicii cuprinsă aproximativ între 1750-
1830, în care se împletesc într-un mod armonios în creaţii muzicale de unică valoare,
bogăţia de idei şi sentimente a conţinutului muzical cu concizia, claritatea şi
echilibrul formei.
Clasicismul poate fi împartit în două perioade:
- perioada de formare (mijlocul secolului al XVIII-lea) cu reprezentanţi precum:
Giovanni Batista Sammartini (1701-1775), Carl Philipp Emanuel Bach (1714-1788),
Cristoph Willibald Gluck (1714-1787), Johann Stamitz (1717-1757) şi François Joseph
Gossec (1734-1829);
- perioada de manifestare (cea de-a doua jumătate a secolului XVIII şi începutul
secolului XIX), avându-i ca reprezentanţi de seamă pe: Joseph Haydn (1732-1809),
Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791) şi Ludwig van Beethoven (1770-1827).
Muzica clasica cuprinde urmatoarele genuri: muzica avangardista, muzica de
balet,muzica orchestrala, muzica de camera, muzica corala, muzica de concert,
muzica de film,muzica de claviatura, muzica de teatru, opera, muzica simfonica si
muzica vocala.
Clasicismul a început în Franța secolului al XVII-lea, pe timpul Regelui Soare și s-
a manifestat în alte domenii precum artele plastice, arhitectura și literatura, cel din
muzică luând naștere un veac mai târziu. Curentul muzical este delimitat orientativ
între anul morții lui Bach si anul morții lui Ludwig van Beethoven,deși trecerea de la
un curent la altul este treptată, iar limitele sunt aproximative.
Compozitorii trebuiau să compună dupa niște reguli stricte, toate compozițiile
trebuiau să aiba o anumită structură, de exemplu, simfoniile trebuiau să conțină 4
părți, încare prima parte este mereu allegro, a doua întotdeauna lentă, a treia în ritm
de 3 pătrimi,iar ultima din nou allegro, iar sonatele aveau următoarea compoziție:
repede-lent-repede, fiecare parte având forma de lied. Cei mai importanți
reprezentanți au fost Joseph Haydn (zis și părintele simfoniei),Wolfgang Amadeus
Mozart și Ludwig van Beethoven (compozitorul este considerat deseori romantic,
datorită simfoniilor și sonatelor sale, însă acestea au aceeași structură specifică
pieselor muzicale din această perioada, cu excepția Sonatei nr.14, numită și Sonata
Lunii, a cărei primă parte este lentă); de asemenea, au mai compus și Luigi Boccherini
(cel mai cunoscut pentru renumitul său menuet), Antonio Salieri (cunoscut mai bine
pentru rivalitea sa cu W. A. Mozart, decât pentru muzica sa) și Leopold Mozart (tatăl
compozitorului). Genurile preferate de compozitori în perioada clasicismului muzical
au fost simfonia, sonata și concertul solistic (se trage din concerto grosso, gen specific
barocului muzical).

ALȚI MUZICIENI AI EPOCII CLASICISMULUI

 Egidio Ronaldo Duni (1709-1775)

 G. Ph. Telemann (1681-1767)

 J. A. Hasse (1688-1783)

 K. H. Graun(1701-1759)

 Thomas Augustinus Arne (1710-1778)

 Niccolo Piccini (1728-1800)

 Antoine Dauvergne (1713-1797)

Giovanni Battista Sammartini (1698-1775)

GENURILE CLASICISMULUI MUZICAL

 sonata

 cvartetul

 opera bufă , comică, eroică

  operele de concert

 opera balet

 serenada, divertismentul

 muzica instrumentală

 simfonia

 menuetul

 muzica de cameră

CHRISTOPH WILLIBALD RITTER von GLUCK s-a născut la Erasbach

(Germania). Este unul dintre compozitorii importanți de operă din cea de-a doua
jumătate a secolului al XVIII-lea și primul reformator al perioadei muzicale clasice.

Unii îl consideră părintele perioadei muzicale clasice și rococo - cel puțin în

domeniul operei.

Compoziții:

 Orfeu și Euridice

 Alceste

 Iphigénie en Tauride

 Iphigénie en Aulide

 Paris și Elena

 Armide

 Echo şi Narcis
 Joseph Haydn (1732-1809 )- s-a născut la Rohrau, Austria, face parte din
rândul marilor personalități muzicale ale epocii clasice vieneze. A fost unul dintre cei
mai influenți maeștri ai tradiției muzicale din Europa apuseană.

Compoziții:

 104 simfonii
 83 cvartete de coarde
 peste 20 trio-uri pentru instrumente cu coarde
 120 trio-uri pentru diferite combinații instrumentale
 peste 60 sonate pentru pian
 un mare număr de concerte pentru diverse instrumente (vioară, pian, violoncel,
trompetă, oboi, orgă etc.) și orchestră
 mai multe oratorii, de ex.: Die Schöpfung („Creația”), Die
Jahreszeiten („Anotimpurile”)
 14 messe, printre care Missa in tempore
belli, Nelsonmesse, Harmoniemesse, Schöpfungsmesse
 peste 100 divertismente (Divertimenti), Cassațiuni?, Nocturne etc.
 13 opere în stil italian
Joseph Haydn este și autorul melodiei imnului național al Germaniei, compusă
inițial în onoarea împăratului Francisc al II-lea al Austriei în timpul
războaielor napoleoniene și introdus apoi ca „mișcare a doua” în Cvartetul de coarde
op. 76 Nr. 3 (Hob. III:77), cunoscut sub numele de „Kaiserquartett” (Cvartetul imperial).
Wolfgang Amadeus Mozart ( 1756-1791) - s-a născut la Salzburg, a fost unul
dintre cei mai prodigioși și talentați creatori în domeniul muzicii clasice.

Wolfgang Amadeus Mozart a fost un compozitor prolific și a compus muzică

aparținând multor genuri. Poate cele mai apreciate lucrări ale sale
sunt operele, simfoniile, concertele și sonatele pentru pian, cvartetele de
coarde și cvintetele de coarde. Pe lângă acestea Mozart a compus și lucrări pentru
pian solo, alte forme de muzică de cameră, muzică religioasă, dansuri și
divertismente.

Mozart a fost autorul a 41 de simfonii, a compus 27 concerte pentru pian și

orchestră, 7 concerte pentru vioară și orchestră, concerte pentru clarinet, pentru
harpă și flaut, pentru corn și orchestră, 2 simfonii concertante, divertismente,
serenade.

În domeniul muzicii de cameră sunt de menționat cele 6 cvartete pentru

coarde dedicate lui Haydn, sonate pentru pian, sonate pentru vioară și pian, trios
pentru vioară, violoncel și pian, cvartete pentru instrumente de suflat, sextetul O
glumă muzicală etc.

Pasionat de operă, a compus 17 opere, dintre care cele mai cunoscute, jucate și
astăzi pe scenele tuturor teatrelor de operă din lume, sunt: Răpirea din Serai, Nunta
lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan tutte,Flautul fermecat.

A mai compus 19 mise, cantate, motete pentru soprană și orchestră, oratoriul

„Die Schuldigkeit des ersten Gebots” și, în fine, „Requiem”-ul în re minor.
Compozitii:

• Flautul fermecat

• Recviem

• Don Giovani

• Nunta lui Figaro

• Cosi fan tutte

• Sonata Nr.11

• Mica serenadă

• Răpirea din serai

• Lacrimosa

• La clemenza di Tito

• Sonata Nr.16

• Idomeneo

• Symphony 41

Ludwig van Beethoven ( 1770-1827)

S-a născut la Bonn în Germania, a fost recunoscut ca fiind unul dintre cei mai
mari compozitori din istoria muzicii. Este considerat un compozitor de tranziție între
perioadele clasică și romantică ale muzicii.
 Opera imensă a lui Beethoven include nouă simfonii, treizeci şi două de sonate
pentru pian, cinci concerte pentru pian, zece sonate pentru vioară şi pian, o serie de
cvartete de coarde, muzică vocală, operă şi multe altele. Dar mult mai important
decât aspectul cantitativ este cel calitativ. Lucrările lui combină perfect intensitatea
sentimentului cu perfecţiunea stilului. Beethoven a demonstrat că muzica
instrumentală nu mai putea fi considerată o formă de artă de importanţă secundară,
compoziţiile sale ridicându-se la cel mai înalt nivel artistic.
Beethoven a fost un compozitor foarte original, ale cărui inovaţii au avut un
efect de durată. A lărgit orchestra. A mărit lungimea simfoniei şi i-a lărgit domeniul.
Demonstrând enormele posibilităţi ale pianului, el a contribuit la consacrarea acestuia
ca cel mai important instrument. Beethoven a marcat trecerea de la stilul clasic la cel
romantic, iar operele sale au prefigurat multe din trăsăturile caracteristice
romantismului.

Compoziții:

 9 simfonii (a 3-a Eroica, a 5-a a Destinului, a 6-a Pastorala, a 9-a cu finalul Odă
bucuriei pe versuri de Friedrich von Schiller, adoptată ca imn oficial al Uniunii
Europene)

 5 concerte pentru pian și orchestră (remarcabile al 4-lea și al 5-lea Imperialul)

 Un concert pentru vioară și orchestră

 Missa solemnis

 32 Sonate pentru pian (printre care a 8-a Patetica, a 14-a Sonata Lunii, a 23-a
Appassionata)

 Sonate pentru vioară și pian (mai cunoscută Sonata Kreutzer)

 16 cvartete pentru coarde

 Opera Fidelio

VINTILA DARIA

cls. a VIII-a