Barocul, ca modalitate artistic, a excelat n arhitectur ntre 1600 i 1780 n ntreaga Europ, avnd o revitalizare ulterioar n decursul secolului

al 19-lea care s-a extins uneori (spre exemplu, n Romnia, a renflorit pn n anii premergtori Primului rzboi mondial) pn n deceniile 1901 - 1910 i 1911 - 1920; de asemenea a fost "exportat" n cele dou Americi, dar i pe alte continente; n mobilier se regsete n special n Frana, n perioada Regelui Soare (Ludovic al XIV-lea); n pictur a fost adoptat de ctre toate marile coli de pictur europene; n sculptur a fost prezent n special n Italia,Germania, Austria, Anglia i Cehia de azi. Caracteristici: Indiferent de domeniul n care se regsete, stilul baroc se caracterizeaz prin utilizarea exagerat a micrii i a claritii, respectiv a bogiei folosirii detaliilor ce simbolizeaz lucruri ce se pot interpreta cu uurin i lips de ambiguitate. Toate aceste elemente sunt folosite de ctre artitii genului baroc pentru a produce momente de tensiune, drama, exuberan i grandoare n privitor, asculttor i/sau participant la actul de cultur Reprezentani ai barocului pictural: rile de Jos Rembrandt Rubens Barocul n sculptur: Bernini Barocul n arhitectur: Bernini Palatul-Toldalagi, Casa Kopeczi, Tg-Mure Este reprezentat de asemenea si prin dans, filozofie, mobilier, muzic, literatur, pictur, sculptur si teatru. Barocul n muzic echilibrul formelor in arhitectonica muzicala corespondenta intre continut si procedeele tehnice de exprimare organizarea discursului muzical este in stil omofon sau polifon sistemul sonor se va baza pe sistemul tonal clasic cu ncepere din sec. XVI tendina spre monumental prin dimensionarea ampl a formelor muzicale Forme instrumentale ricercarul(compozitie polifonica imitativa) capriciul(compozitie in forma libera) fuga( forma imitativa bazata pe o tema expusa la 2 sau mai multe voci) preludiul si tocata( forme improvizatorice) passacaglia( vechi dans devenit o forma de variatiuni pe o tema de 8 masuri) sonata ( piesa pentru 1 pana la trei instrumente) suita(dansuri contrastante ca miscare si expresie) concerto grosso(dialog intre un grup solistic si orchestra)- cel mai important tip de lucrare orchestrala in Baroc; concerto solistic(un instrument solo in dialog cu orchestra- la sfarsitul Barocului) Forme vocale Oratoriul - gen vocal - simfonic amplu, static, cu continut eroic sau religios Cantata - gen vocal - simfonic mai scurt decat oratoriul cu continut religios sau laic Opera - gen muzical - dramatic sincretic cu desfasurare scenica ,cu text in intregime cantat Missa - lucrare vocal - instrumentala conceputa pentru slujba catolica Motetul - gen muzical imitativ cu text religios Instrumente Instrumentele cu coarde cea mai spectaculoasa evolutie-Scoala din Cremona AMATI si elevii sai Guarneri si Stradivari Clavecinul Clavicenballo Klavier Orga - asociata cu muzica bisericeasca cu rol solistic sau de acompaniament

Instrumente din lemn : flaut , oboi , fagot Instrumente din alama-trompeta si cornul Compozitori Germania Johann Sebastian Bach (1685 1750) Lucrari orchestrale: 6 concerte brandenburgice Lucrari camerale : Arta fugii Lucrari pentru instrumente cu claviatura : Clavecinul bine temperat 6 suite engleze 6 suite franceze Variatiunile Goldberg Toccata si fuga in re minor Lucrari vocal instrumentale : Cantata cafelei Oratoriile de Pasti si Craciun Patimile dupa Matei si Ioan Georg Friederich Hndel (1685 1759) Lucrari vocal- instrumentale : 45 opere : Rinaldo,Iulius Caesar, Xerxes, etc. 32 oratorii : Acis si Galateea,Messiah, Juda Macabeul Lucrari orchestrale : Suitele Focuri de artificii si Muzica Apelor Concerte grossi Georg Philipp Telemann (1681 1767) Anglia Henry Purcell (1659 1695) Frana Jean Philippe Rameau (1683 1764) Jean-Baptiste Lully (1632 1687) Italia Arcangelo Corelli (1653 1713) Alessandro Scarlatti (1660 1725) Giuseppe Domenico Scarlatti (1685 - 1757) Antonio Lucio Vivaldi (1678 1741)