Artemis – Zeița vânătorii

Zeița Artemis

Civilizația greacă

Simboluri arcul, săgețile, luna și căprioara

Tată Zeus

Mamă Leto

Bunic Cronos  
Coeus  

Frați Apollo

Fiică a lui Zeus și a muritoarei Leto, Artemis este sora geamănă a lui Apollo. Ea se
numără printre cei doisprezece olimpieni, fiind considerată una dintre cele mai vechi și mai
venerate zeități din Grecia Antică.

Artemis este asociată cu zeița romană Diana. Diana romana ar corespunde unei

zeitati celeste indo-europene care asigura, dupa Dumezil, continuitatea nasterilor si avea
grija de succesiunea regilor. Era de asemenea ocrotitoarea sclavilor. Inca din secolul al V-
lea inainte de Hristos, a fost asimilata zeitei grecesti Artemis.

Artemis era zeița vânătoriii. Ea-i ocrotea pe pământeni, cum socoteau vechii elini,

când întindeau arcul pentru a vâna. Așa cum Apollo era lumina ce țâșnea din astrul sclipitor
al zilei, Artemis se spunea că era lumina palidă a nopții. De asemenea, sorei lui Apollo,
Artemis, sau Diana la romani, i se mai zicea și Febe, deoarece reprezenta lumina argintie a
lunii. Zeița Artemis se confundă cu Selene, luna. Săgețile din tolba ei par a fi razele argintii
de lună.
 Aezii povesteau ca ea, imediat dupa nastere, s-a infatisat tatalui sau Zeus, rugandu-l
sa-i indeplineasca sase dorinte: sa nu se casatoreasca niciodata,adica sa ramana fecioara,
sa aiba un arc, sageti si o tunica pentru a vana dupa bunul plac, sa aiba mai multe nume
pentru a se diferentia de Apollo, sa fie aducatoarea de lumina, s-o serveasca 20 de nimfe si
alte 60 de fiice ale lui Okeanos sa-i serveasca drept cor.. De asemenea, a dorit sa
domneasca pe munte si sa ajute femeile in timpul nasterii.

Zeus i-a indeplinit dorintele, iar Artemis urmata de fecioare a pornit prin munte la
vanatoare, din zori si pana in noapte. Ii placea sa vada sange, sa vada cum fiarele se
zbateau in cruda agonie a mortii.

Artemis se spune ca era necrutatoare cu cei care nu o respectau, transformandu-i in

animale si dati prada cainilor. Un exemplu este Acteon, care fiind stropit cu apa fermecata s-
a transformat in cerb, iar cainii ce il insoteau l-au muscat si l-au doborat, nerecunoscandu-l.
Acesta a fost pedepsit deoarece a zarit-o pe Artemis nuda in timp ce se imbaia impreuna cu
nimfele in apele unui rau, starnind astfel mania zeitei.

O alta fapta cruda este uciderea lui Orion care s-a indragostit si el de Artemis. O alta
versiune a legendei spune ca Orion ar fi fost ucis de Apollo, ca pedeapsa pentru cutezanta
sa. Dupa moartea sa, Orion a fost transformat intr-o constelatie ce ii poarta numele. El este
una dintre cele mai frumoase stele ale noptilor de vara. Pe adorabilii ei fideli, cum este
Hipolit, Artemis ii rasplateste cu nemurirea. Hipolit si-a platit castitatea cu viata. Daca totusi
zeita incearca sa se apropie de vreun muritor, iubirea ei era stranie si rece. Un exemplu
este cazul pastorului Endymion ce a fost adormit vesnic de Zeus, pentru a se mentine
mereu tanar.Totusi, in amorteala somnului, din unirea lor se spune ca Artemis a nascut 50
de fete.

Salbatica zeita a naturii este nemiloasa, mai ales cu femeile care cedeaza in fata
atractiei dragostei. Artemis ucide caprioarele si cerbii, animalele care simbolizeaza
blandetea si fecunditatea dragostei, dar in schimb ocroteste pe cele tinere si neprihanite,
considerate fiinte sacre. Totodata ocroteste femelele care asteapta pui si femeile
insarcinate. Ea este zeita nasterilor.

La inceput, Artemis era o divinitate razbunatoare. Fiind foarte apropiata de fratele ei

geaman, il insotea in numeroase actiuni. Il insoteste in exil pe Apollo care ispaseste
pedeapsa pentru omorarea balaurului Python, chinuitorul mamei sale , Letona, api este
alaturi de el in razboiul troian, unde sprijina oastea grecilor ahei si participa la uciderea celor
12 copii ai Niobiei, o muritoare care a avut indrazneala sa o sfideze pe aceeasi Letona.

Cu timpul, artemis a capatat atribute de zeitate binefacatoare, fiind considerata o

protectoare a animalelor, campurilor si a vindecarilor miraculoase.

Elenii socoteau ca putea sa-i ajute pe navigatori sa-si conduca vasele si sa-i
calauzeasca in timpul noptii. De aceea, marinarii ii zideau temple de-a lungul coastelor si in
porturi.

Superstiţioşi din fire, grecii au ridicat în cinstea divinităţii lor una dintre cele mai
impresionante construcţii ale Antichităţii. Este vorba despre Templul zeiţei Artemis din Efes,
a cărui construcţie a început în anul 550 î.Hr., una dintre cele şapte minuni ale Lumii Antice.
Legenda spune că însăşi zeiţa ar fi contribuit la ridicarea impunătoarei clădiri. Se pare că
Artemis l-ar fi ajutat pe arhitectul templului să aşeze la locul ei o piatră imensă, imposibil de
ridicat. Construit din calcar şi marmură, templul avea o arhitectură deosebită. Accesul spre
terasa superioară se făcea printr-o scară de marmură, superbă, construită în jurul întregii
clădiri. Uşa din centru era încadrată de două statui de amazoane. În anul 356, templul a ars
din temelii. Legenda spune că Alexandru cel Mare s-a născut în noaptea în care a ars
templu, iar Artemis a fost prea ocupată cu naşterea lui ca să se îngrijească de construcţie.
Ulterior, templul a fost reconstruit, dar a ars din nou.

Vintila Daria

clasa a IX-a S2