ECATERINA TEODOROIU

Ecaterina Teodoroiu pe numele ei adevărat ,Cătălina Vasile

Toderoiu,se naște pe 15 ianuarie 1894 într-o famile modestă din Oltenia
de agricultori care mai aveau alți cinci băieți și două fete. A început
studiile la școala primară din sat și le-a continuat la una din Târgu Jiu,
perioadă de când datează schimbarea numelui ei în Ecaterina
Teodoroiu, A continuat studiile până în 1909 la școala româno-germană
din Târgu Jiu și apoi a mers la un gimnaziu-pension din București cu
scopul de a deveni învățătoare. Acolo, a avut contact cu primii cercetași
din România, intrând în 1913 în cohorta „Păstorul Bucur”.
După intrarea României în Primul Război Mondial ,Ecaterina
Teodoroiu s-a transferat la Târgu Jiu, la cohorta „Domnul Tudor unde a
activat ca asistentă medicală urmând Regimentul 18, în care lupta
fratele ei, Nicolae.Din dorința de a-i răzbuna pe toți cei patru frați ai ei
care muriseră în lupte, Ecaterina a hotărât să lupte activ și a cerut
permisiunea comandantului Diviziei 2 să fie transferată într-o unitate de
combatanți. A fost luată prizonieră, a evadat și a fost rănită de două ori.
În spital a fost decorată de casa regală și avansată la gradul de
sublocotenent. Din această postură a participat la Bătălia de la
Mărășești unde a murit comandând un pluton de infanterie, ultimele ei
vorbe fiind: „Luptați băieți! Apărați țara!”.
În 10 Octombrie 1916 a avut loc prima bătălie de la Jiu. Armata I
Română, comandată de generalul Ion Dragalina, a respins o puternică
ofensivă inamică, iar soldatul Ecaterina Teodoroiu a fost în primele linii.
A fost luată prizonieră,și dusă fiind la Cărbunești.De acolo, a evadat
folosind un revolver ascuns pentru a-l împușca pe soldatul ce îi păzea
pe ea și pe comandantul plutonului ei, fiind rănită ușor la picior în timp
ce fugea.Revenită la unitatea sa, a continuat luptele în zona orașului
Filiași și a fost din nou rănită însă de această dată mai grav, suferind
fracturi ale tibiei și femurului stângi. În timp ce se afla în spital, armata
română s-a retras în Moldova, și ea a fost mutată pe rând în spitalele din
Craiova, București și în cele din urmă la Iași.Pentru aceste fapte a fost
decorată în martie 1917 mai întâi de organizația de cercetași cu
„Virtutea cercetășească” de aur, iar apoi prin decret regal cu „Virtutea
militară” clasa a II-a. A fost vizitată personal de regina Maria care i-a
conferit decorația și a înaintat-o în gradul de sublocotenent iar țntâlnirile
sale cu familia regală au fost puternic mediatizate la vremea aceea.
Revine pe front în vara lui 1917 și la data de 20 August Regimentul
43/59 Infanterie din care făcea parte ocupa pozițiile în tranșeele de pe
Dealul Secului în zona localității Muncelu. În seara zilei de 22 August, în
cursul unui atac declanșat de Regimentul 40 Rezervă german și respins
de trupele române, Ecaterina Teodoroiu cade eroic, împușcată în
cap(conform unei versiuni) sau în piept (conform altei versiuni), în
fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent.

După terminarea războiului, Ecaterina Teodoroiu a devenit o eroină

a României Mari. Inițial înmormântată în comuna Fitionești ,osemintele
sale au fost strămutate în iunie 1921 la Târgu Jiu într-un mausoleu din
centrul orașului.
După venirea regimului comunist, deși acesta promova personaje
istorice cu origini umile pentru a arăta contribuția țărănimii și muncitorilor
la cultura țării, Ecaterinei Teodoroiu i s-a dat o importanță foarte
redusă:prin studiile făcute, ea urma să acceadă în clasa burgheziei,
imaginea sa fusese asociată foarte frecvent cu familia regală, iar
mișcarea cercetașilor din care făcea parte era considerată, la fel, o
organizație burgheză „reacționară”.
 După anii 1960, regimul comunist s-a schimbat spre naționalism și
în timpul lu Nicolae Ceaușescu imaginea Ecaterinei Teodoroiu a fost din
ce în ce mai des prezentată ca pe cea a unei eroine naționale, în 1978
realizându-se chiar și un film regizat de Dinu Cocea ,care îi poartă
numele.Legăturile pe care acesta le avea cu casa regală și rolul în
fondarea mișcării cercetașilor au fost însă trecute sub tăcere. După
Revoluția din 1989, din cauza utilizării ei de către propaganda
comunistă, prezența imaginii ei în contextul comemorărilor contribuției
românești la Primul Război Mondial a continuat să fie una discretă.
Din anul 1938, casa familiei Teodoroiu, construită în 1884, a fost
amenajată drept casă memorială „Ecaterina Teodoroiu”iar Centrul local
de cercetași din Târgu Jiu îi poartă numele.

Monumentul din Slatina

În cinsteai ei au fost ridicate mai multe monumente precum:
•Monumentul „Ecaterina Teodoroiu”, ridicat la Slatina. Construcția a
început în 1921 și a durat până la 31 mai 1925, fiind primul
monument din țară ridicat în memoria eroinei. Pe un piedestal din
beton, în trei trepte, realizat în stil baroc, cu colțurile sub forma unor
coloane adosate, se află statuia din bronz a eroinei, realizată în
mărime naturală, într-o atitudine dinamică, cu mâna stângă ținând
arma în cumpănire iar în mâna dreaptă, ridicată, ține o cască
ostășească. Este înscris în Lista Monumentelor Istorice cu codul LMI:
OT-III-m-B-09080.
•Monumentul Ecaterina Teodoroiu din Brăila se compune din
sculptura din bronz turnat și patinat montată pe un soclu din zidărie
cu ciment. Pe soclu, la bază, este încastrată o placă de bronz cu
inscripția:Sublocotenent / erou / ECATERINA / TEODOROIU / căzută
în luptele de la / Mărășești august 1917. Din 1974, monumentul se
află amplasat în fața Liceului „Gh. Munteanu Murgoci”. Este înscris în
Lista Monumentelor Istorice cu cod LMI: BR-III-m-B-02143.
•Monumentul Victoriei (Biruinței), amplasat la Tișița, reprezintă o
imortalizare a victoriei din 1916 – 1918. Monumentul de cu o înălțime
de 2,50m, o reprezintă pe Ecaterina Teodoroiu cu sabia ridicată
 deasupra capului. La inaugurarea din 20 septembrie 1934 au
participat regeleCarol al II-lea al României și Mihai Mare Voievod de
Alba Iulia.
•Mausoleul Ecaterina Teodoroiu, ridicat la Târgu Jiu. Monumentul are
dimensiunile 2,90 x 1,60 m și înălțimea 2,10 m, are forma unui
sarcofag de piatră albă, pe un postament cu trei trepte, pe care este
amplasat un basorelief ce prezintă scene din viața și activitatea
militară a EROINEI DE LA JII - SUBLOCOTENENTUL ECATERINA
TEODOROIU.Basoreliefurile de pe fețele laterale ale sarcofagului,
sunt organizate astfel: pe fața dinspre miazăzi, apare un tablou
prezentând copilăria, în cadrul vieții din satul ei natal; pe latura opusă,
apare eroina, în medalion, salutată de cercetașii din care a făcut
parte, ca elevă de curs secundar; celelalte două fețe ne-o înfățișează
în război, pornind la atac cu plutonul și momentul final, când este
dusă la locul de odihnă de mâini pioase de soldați. În cele patru
colțuri, veghează patru femei în costum național, ținând în mâini câte
o cunună de lauri.

Monumentul Ecaterinei
Teodoroiu lângă Panciu, ridicat in locul în care a căzut eroina
•Monumentul eroilor din Azuga Constă din două grupuri statuare în
mărime naturală, din bronz, în dreapta o femeie simbolizând Patria
sprijină un ostaș rănit; în stânga Ecaterina Teodoroiu în uniformă
militară, în momentul când este lovită de un glonț ucigaș, lângă un
soldat sprijinit de un tun.
•Monumentul Sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, este amplasat
la 500 m nord-vest de satul Muncelu.Pe o placa din marmură se află
inscriția „Pe aceste locuri a căzut eroic în luptele pentru apărarea
Patriei, la 22 august 1917, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu"
•Statuia Ecaterinei Teodoroiu, amplasată în Târgu Jiu pe bulevardul
ce-i poartă numele, vis-a-vis de Școala Generală „Ecaterina
Teodoroiu”.
•Bustul Ecaterinei Teodoroiu, turnat în bronz, montat pe un soclu din
marmură, este amplasat pe aleea personalităților istorice de pe
platoul din fața Mausoleului de la Mărășești.
 În anul 2021 Banca Națională a României ,scoate prima bancnotă
românească modernă cu chipul unei femei.
„Este prima bancnotă cu putere circulatorie pe care este prezentă
o personalitate feminină: Ecaterina Teodoroiu. Se răspunde astfel
interesului public legitim, care a găsit o largă susținere la nivelul
societății, susținându-se consolidarea egalității de gen și a rolului major
al personalităților feminine în istoria și societatea românească”,
transmitea BNR la data lansării bancnotei.