Participarea României la Al Doilea

Război Mondial

Elev:Simionescu Andreea
Clasa aVII-a A
Materie:Istorie
Romania inainte de razboi: Romania dupa razboi:
 Intrarea Romaniei in Al Doilea
Razboi Mondial

Generalul Ion
În data de 22 iunie 1941, România intra în Cel de-al Doilea Război Antonescu cu Adolf
Mondial. Armata română declanșa ofensiva contra Uniunii Hitler la München,
Sovietice, pentru a recupera Basarabia și Bucovina de Nord, iunie 1941
teritoriile românești cotropite de ruși cu un an mai devreme.
Ofensiva armatei române a fost coordonată cu cea declanșată de
armata germană în cadrul Operațiunii Barbarossa.
Decizia intrării României în Cel de-al Doilea Război Mondial i-a
aparținut integral dictatorului Ion Antonescu. Acesta devenise, din
toamna anului 1940, conducătorul absolut al României cu
promisiunea că va reface statul român, ale cărui temelii fuseseră
zguduite de regimul autoritar instituit de Regele Carol al II-lea și
de cedările teritoriale din anul 1940, când România pierduse
Basarabia, Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Transilvania de Nord
și Cadrilaterul.
 Participarea Romaniei in Al Doilea Razboi
Mondial
Participarea României la Cel de-al Doilea Război Mondial
a avut mai multe momente importante. Generalul Ion
Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul și să
elibereze Basarabia și Nordul Bucovinei: ”Ostași, Vă
ordon: Treceți Prutul, Zdrobiți vrășmașul din Răsărit și
Miazănoapte. Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Bucureșteni îngenunchiați în fața Palatului Regal din
Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și București, rugându-se pentru recuperarea
teritoriilor pierdute
plaiurile voastre (…)”. Eliberarea Basarabiei și a Nordului
Bucovinei a fost finalizată la 26 iulie 1941, eveniment care
a fost salutat cu satisfacție de opinia publică românească.
În acțiunile din această perioadă au fost angajați peste
450.000 de militari români
În a doua fază, Armata Română a trecut Nistrul şi s-a implicat în acţiuni militare
precum ocuparea Odesei şi peninsula Crimeei. În est, armata română ajunsese
să lupte în Munţii Caucaz, în Kuban sau în stepele care despart Europa de Asia.
nfrângerea rapidă a Franței, retragerea trupelor britanice de pe continent,
ocuparea unei mari părți a Europei de către Germania nazistă, existența unor
înțelegeri politice între acestea și URSS au dus la izolarea completă a României
pe plan internațional. Aliații României din Înțelegerea Balcanică (Iugoslavia,
Grecia și Turcia), atenți la propria lor soartă, încercau să evite orice complicații
de natură să le revoce opțiunea neutralității.
La 22 iunie 1941, când România a intrat în război, alături de Germania,
împotriva URSS, în vederea reîntregirii teritoriului său, au fost angajate în
operațiunile militare efectivele celor două armate, care totalizau 12 divizii de
infanterie, o divizie blindată și 6 brigăzi independente, precum și aviația militară
(672 de avioane, dintre care 219 de bombardament și 146 de vânătoare).
La 22 iunie 1941, când România a intrat în război, alături de Germania,
împotriva URSS, în vederea reîntregirii teritoriului său, au fost angajate în
operațiunile militare efectivele celor două armate, care totalizau 12 divizii de
infanterie, o divizie blindată și 6 brigăzi independente, precum și aviația militară
(672 de avioane, dintre care 219 de bombardament și 146 de vânătoare).
Începând cu 15 iunie 1942, unități militare române au fost introduse succesiv în luptele
din Caucaz și Cotul Donului — Stalingrad, unde au acționat în condiții deosebit de
grele de climă și de lipsuri materiale (tunuri de artilerie antitanc, mijloace de
transmisiuni, muniții, echipament gros pentru iarnă, alimente și medicamente), luptând
până la 3 februarie 1943. În aceste lupte, Armata Română a suferit mari pierderi
materiale și umane: 155.010 ostași din 228.072 cât au avut, la 19 noiembrie 1942, cele
două corpuri (a III-a și a IV-a). În martie 1944, au început, la Cairo, convorbiri între
emisarul opoziției democratice din România, Barbu Știrbei, plecat cu consimțământul
lui Ion Antonescu, și reprezentanții Marii Britanii, SUA și URSS, privind desprinderea
României de Reich. În 29 martie, un mesaj al generalului Maitland Wilson către
mareșalul Ion Antonescu l-a informat pe acesta că guvernul sovietic era dispus să
stabilească legătura cu el, cerându-i să ordone predarea trupelor române de pe Frontul
de Est.
 Dotarea Armatei române la începutul celui de-Al
Doilea Război Mondial

IAR 80-a fost un avion monoplan de vânătoare și bombardament în picaj

românesc folosit în cel de-al Doilea Război Mondial. A fost realizat la IAR Brașov
de o echipă compusă din: prof. Ion Grosu, Ion Coșereanu, ing. Gheorhe Zotta,
Viziru Grosu și Ion Wallner. În a doua parte a războiului, acest proiect s-a dovedit
a fi depășit tehnologic

Bordul unui IAR 80

acoperea necesarul pentru 31 de divizii;în puşti-mitraliere (13.240) – 20 de divizii;în
mitraliere (13.587) – 22 de divizii;în tunuri de câmp – 22 de divizii;în obuziere (160) – 10
divizii. Cu materialul de artilerie grea se puteau constitui doar 2 divizioane de obuziere
cal. 150 mm şi 4 divizioane de tunuri lungi, cal. 120 mm. Unica unitate de tancuri
existentă avea în dotare 76 de tancuri uşoare, achiziţionate în anul 1919, cu mult sub
necesarul de 7 batalioane stabilit. Aceeaşi situaţie era constatată şi în aviaţia militară ce
dispunea la începutul aceluiaşi an de doar 9 avioane de recunoaştere, 101 de
observaţie, 20 de legătură, 35 de vânătoare şi 39 de bombardament.
Webografie:
https://
ro.wikipedia.org/wiki/Participarea_Rom%C3%A2niei_la_Primul_R%C4%83zboi_Mo
ndial
https://
alba24.ro/documentar-participarea-romaniei-in-al-doilea-razboi-mondial-9-mai-19
45-victoria-coalitiei-natiunilor-unite-408679.html
https://
www.historia.ro/sectiune/general/articol/dotarea-armatei-romane-in-al-doilea-raz
boi-mondial