CETATEA RASNOV SI DINO PARK

Una dintre cele mai impresionante şi bine conservate cetăţi din Transilvania este Cetatea Râşnov.
Aflată în judeţul Braşov, la 30 km distanţă de reşedinţa de judeţ, aceasta atrage în fiecare an
numeroşi turişti, atât români cât şi străini. Alături de cetăţi medievale precum Castelul Corvinilor,
Castelul Bran , Cetatea Făgăraş etc. Cetatea Râşnov reprezintă o atracţie turistică ce stârneşte
interes, readuce aerul medieval de odinioară şi îi găzduieşte pe iubitorii de istorie şi patrimoniu, dar
nu numai.

Aflată în oraşul cu acelaşi nume, Cetatea Râşnov este fortificaţia care atrage astăzi numeroşi turişti
datorită suprafeţei şi a stilului arhitectonic, însă aşezământul dintre Poiana Braşov şi Munţii Piatra Craiului
oferă mărturii despre evenimente petrecute cu sute de ani în urmă.

Prima menţiune a cetăţii datează din anul 1335, cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor când a fost
pustiită din nou Ţara Bârsei, în afară de cetatea de pe Tâmpa şi Cetatea Râsnovului care nu au putut fi
cucerite. Cetatea Râşnov are un stil arhitectonic simplu, apropiat de construcţia caselor obişnuite,
adaptat cerinţelor de fortificare, aerul medieval păstrându-se şi acum după 500 de ani de existenţă. Ca
material de fortificaţii au fost întrebuinţate piatra şi cărămida,înălţimea zidurilor este de 5 metri, iar
lăţimea cea mai mare o prezintă zidul sudic întrucât în unele locuri are un metru şi jumătate.

Pe Dealul Cetăţii, cercetările arheologice au demonstrat chiar existenţa unor elemente de fortificaţie
din epoca bronzului. Fortificaţia dacică este anterioară cuceririi Daciei de către romani şi se pare a-şi
afla sfârşitul în preajma războaielor dacice. Ultimele cercetări arheologice (2010) par a confirma
existenţa pe Dealul Cetăţii a celebrei ,,Comidava”, aşezare dacică menţionată între ,,oraşele strălucite ale
Daciei” de către geograful Claudius Ptolemeu din Alexandria Egiptului. Latinizat, toponimul a devenit ,,Cumidava” şi sub această formă apare pe un
monument din timpul împăratului roman Alexander Severus (222-235 după Christos).

În Evul Mediu timpuriu însă, Cetatea Râşnov controla prin poziţia sa strategică accesul în Transilvania dinspre Valea Râşnoavei. Dată fiind importanţa
trecătorilor montane spre teritoriile sud-carpatice, drumul Branului a fost supravegheat militar şi după alungarea cavalerilor teutoni, regalitatea maghiară a
încredinţat fortificaţia de la Râşnov cavalerilor ordinului Sfintei Cruci. Aceştia au fost subordonaţi fie comitelui secuilor, fie voievodului Transilvaniei. Până la
mutarea vămii de la Rucăr la Bran şi construirea cetăţii Bran pentru protejarea vămii regale la sfârşitul secolului al XIV-lea, cetatea Râşnov era prima
fortificaţie lângă drumul Branului, după intrarea în Transilvania.

Cetatea este poziţionată pe un deal stâncos, în partea superioară a Ţării Bârsei, la circa 15 km depărtare sud-vestică de oraşul Braşov, pe vechiul drum
comercial care lega – prin trecătoarea Bran – bătrâna cetate a Braşovului de capitala de odinioară a Ţării Româneşti, Câmpulung Muscel.

Cetatea a fost construită din piatră şi cărămidă, având un stil arhitectonic simplu, asemănător cu cel al caselor din zonă, adaptat pentru o fortificaţie. Prima
menţiune documentară a cetăţii de la Râşnov se referă la o fortificaţie puternică care rezistă asediului inamic şi salvează vieţile locuitorilor refugiaţi între
zidurile sale şi datează din anul 1335, când, în timpul unei invazii a tătarilor în Transilvania, Ţara Bârsei a fost pustiită în întregime.

Din cauza numeroaselor invazii militare, cetatea a fost ,,a doua vatră a Râşnovului”, locuitorii târgului respectând de fiecare dată acelaşi scenariu salvator:
refugierea în cetate şi apoi refacerea aşezării. În incinta cetăţii erau căsuţele locuitorilor (până în prezent au fost identificate 83 de încăperi), care serveau ca
adăpost şi cămară în timpul asediilor.

Neajunsul principal l-a constituit multă vreme lipsa unui izvor de alimentare cu apă. Când asediile se prelungeau, iar rezervele de apă erau pe sfârşite,
refugiaţii din cetate ieşeau noaptea pe poarta principală şi aduceau apa de la un izvor ştiut numai de ei. Pentru o apărare eficientă, pantele dealului cetăţii
au fost defrişate, iar acolo unde ascensiunea se putea face uşor, au fost săpate şanţuri în stâncă.

În timpul şederii cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei (1211-1225) au fost aduşi în această regiune primii colonişti saşi, dintre care o parte au fost aşezaţi la
Râşnov alături de populaţia românească băştinaşă, contribuind prin munca lor la dezvoltarea acestei vechi aşezări. Din această perioadă datează şi
porţiunea cea mai veche a cetăţii.

În anul 1421 are loc primul asediu executat de către o armată otomană. Cetatea rezistă eroic şi turcii ridică asediul, îndreptându-se spre Braşovul încă
nefortificat, pe care îl jefuiesc cumplit. Turcii au mai asediat fără succes cetatea din Râşnov şi în campaniile din 1436 si 1441.

În anul 1612 cetatea a fost ocupată de Gabriel Bathory, principele Transilvaniei. A fost singura dată cand cetatea Râşnov s-a predat. În martie 1612, Gabriel
Bathory, duşman al saşilor, în încercarea de a restrange libertăţile comunităţii saxone transilvănene, au organizat o campanie militară in Ţara Bârsei. Cetatea
Râşnov era aparată de locuitorii din Râşnov , Ghimbav, Cristian şi un detaşament de ostaşi români, care făcuseră parte din armata domnitorului muntean
Radu Şerban. Deşi tunurile armatei lui Bathory nu au provocat decât mici stricăciuni zidurilor cetăţii, asediul a devenit deosebit de eficient după ce o parte
din trupele inamice au ocupat panta estică, blocând accesul apărătorilor cetăţii la izvorul tăinuit de unde se aprovizionau cu apă.

Pe 3 aprilie 1612, după negocieri cu principele, fruntaşii comunităţii au predat cetatea, cu condiţia ca vechile privilegii ale râşnovenilor să fie respectate, iar
în cetate să nu fie instalată nici o garnizoană străină. Însă, a doua zi după predare, Gabriel Bathory a alungat locuitorii din cetate şi a instalat o garnizoană
formată din ostaşii săi. În vara anului 1612, râşnovenii , ajutaţi de braşoveni, au încercat de două ori sa recucerească cetatea, dar fără success. Râşnovul a
reluat stăpânirea cetăţii în iunie 1613, în urma unei înţelegeri cu Gabriel Bathory prin care saşii plăteau acestuia o răscumpărare în valoare de 3.000 florini
pentru predarea cetăţilor Râşnov şi Bran.

Luptele din 1612 au dovedit necesitatea săpării unei fântâni în cetate, situată în centrul fortificaţiei, având o adâncime de 98 m, săpată direct in stâncă.
Fântâna cetăţii a fost sapată în perioada 1623 -1640. Deşi există legenda săpării fântânii de către doi prizonieri turci, cărora li s-a promis eliberarea la
terminarea lucrării, fântâna a fost amenajată de fapt de către meşteri saşi.

Perioada 1658-1661, campania trupelor turceşti, însoţite de armata lui Constantin Brâncoveanu din 1690, răscoala “curuţilor”, au marcat pentru râşnoveni
o cronică neagră. În anul 1718, Râşnovul a fost afectat de o puternică epidemie de ciumă. Au murit, conform listelor magistratului braşovean, 1.161
persoane. În acelaşi an, un incendiu a distrus întregul oraş şi a ajuns până la cetate, distrugând case din curtea interioară şi capela.

Mai mult, în 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri şi a grăbit transformarea cetăţii părăsite într-o ruină. În cetate era ţinut doar un singur paznic
care trebuia să anunţe prin bătăi de clopot izbucnirea incendiilor. Totuşi în timpul revoluţiei din 1848-1849, Râşnovul a fost străbătut de armatele
revoluţionarilor maghiari, dar şi de trupele imperiale austriece şi ţariste, iar locuitorii săi au preferat să se refugieze cu avutul lor în spatele zidurilor cetăţii.
În această perioadă, curtea exterioară a fost folosită şi ca loc de instruire al gărzilor naţionale săseşti.

Cetatea a fost dăruită Principelui Moştenitor Carol al României

Impresionaţi de avantajele dobândite de brăneni după transformarea Castelului Bran în reşedinţa particulară a reginei Maria, Consiliul orăşenesc din
Râşnov, întrunit într-o şedinţă festivă la 2 august 1923, decide dăruirea cetăţii Râşnovului Principelui Moştenitor Carol al României, râşnovenii sperând ca
viitorul rege Carol al II-lea să transforme cetatea în ,,reşedinţă de odihnă, ca un loc de relaxare în acest sănătos colţ al Ţării Bârsei”. Însă Carol nu s-a arătat
deloc interesat să locuiască într-o cetate medievală, la fel cum nu s-a arătat niciodată deosebit de entuziasmat de ideea mamei sale, regina Maria, de a
transforma Castelul Bran într-o reşedinţă regală.

Cutremurul din 11 noiembrie 1940 a afectat puternic cetatea. Renovarea devenea absolut obligatorie. Întârziată de război şi de anii tulburi ai instaurării
regimului comunist, restaurarea cetăţii Râşnov s-a desfăşurat abia în perioada 1955-1956.

În iulie 2001, aici a fost descoperit un tezaur care a zăcut ascuns mai bine de 400 de ani lângă unul dintre turnurile de piatră de la intrarea în cetate.
Comoara constă în 416 monede de argint bătute în perioada 1509 – 1610 de emitenţii din zona Principatului Transilvaniei, alături de alte obiecte
inscripţionate: căni de cositor, cuţite, catarame, inele pentru harnaşamente, vârfuri de săgeţi şi de arbaletă, piese de uz comun, un compas.
În interiorul cetăţii turiştii pot vizita muzeul de artă feudal în care sunt expuse armuri, arme, galerii, mobilier de epocă, porturi specifice secolului dar şi
câteva obiecte mai neobişnuite pentru timpul nostru, dar comune în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, cum ar fi: o mască de tortură şi un jug pentru
transportarea prizonierilor.

Cetatea Râşnov mai primeşte un punct în plus la testul de evaluare deoarece a constituit locaţia unor mari producţii cinematografice româneşti, precum
Dacii (1966) şi Nemuritorii (1974), ambele în regia lui Sergiu Nicolaescu.

Se pot cumpara numeroase suveniruri, bijuterii din pietre semi-pretioase, obiecte de arta sau carti cu
referire la istoria si traditiile locului. Turistii care vor sa ofere ceva Cetatii Rasnov pot planta într-un mic
scuar din curtea interioara un fir de trandafir. In schimb, numele sau va ramane scris pe o placuta, alaturi
de floarea sadita. Amplasarea orasului Rasnov pe drumul comercial ce leaga Transilvania de tara
Romaneasca i-a asigurat o dezvoltare economica timpurie. Asezarea a fost in primul rand un centru
comercial de tranzit inca din 1427, cu drept de targ saptamanal acordat de regele Sigismund de Luxemburg
si care si-a pastrat importanta vecinatatii Brasovului, cel mai mare centru comercial din sudul Transilvaniei
in relatiile cu sud-estul Europei.

Legenda fantanii din curtea Cetatii Rasnovului. Lipsa apei ducea la limitarea posibilitatii de rezistenta pe
timp indelungat, de aceea, in 1625 s-a luat decizia saparii unei fantani in stanca pe care este ridicata
cetatea. Fantana din cetate, adanca de de 146 de metri, a fost sapata intre 1623-1640, in acest ultim an
ridicandu-se in cetate si o bisericuta.

Obiective Turistice in zona Rasnov:

- Biserica Evanghelica se afla în centrul Rasnovului. A fost construita în secolul al XIII-lea, iar picturile murale dateaza din secolul al XVI-lea.

- Castrul roman de la Cumidava: asezarea dacica este asezata pe teritoriul agricol al orasului Rasnov, la aproximativ 500 de metri de raul Barsa. Castrul
roman descoperit aici a fost construit la începutul stapanirii romane, pentru a supraveghea caile de patrundere peste munti în tara Barsei. Cumidava este
amintita între „orasele stralucite ale Daciei” de catre geograful Claudius Ptolemeu din Alexandria.

- Biserica Ortodoxa cu cimitirul eroilor: a fost construita în 1384 si gazduieste un mic muzeu.

- Cheile Rasnoavei: aici puteti sa faceti bungee-jumping, coborari în rapel, sa conduceti un ATV sau sa va catarati.

- Case sasesti vechi: pe multe dintre strazile Rasnovului veti întalni case cu vechime 100-200 de ani.
Evenimente: Festivalul Ecvestru si Zilele Rasnovului au loc la începutul verii si este organizat de Primaria Rasnovului, în colaborare cu Consiliul Judetean
Brasov. Au loc defilari ale calusarilor, demonstratii cu trasuri si cai, dresaj, dansuri si cantece populare.

Acces Cetatea Rasnov: De la intrarea in orasul Rasnov, pe Bulevardul Unirii, se urca pe serpentine aproximativ 15 minute si se ajunge la portile Cetatii
Rasnovului, unde se poate observa inca de la intrare sesul Barsei si creasta Muntilor Baiului si Bucegi. Drumul este practiabil cu masina, la baza cetatii
existand o parcare cu plata. Coordonate GPS: 45.590551, 25.468742

Program de vizitare si taxe de intrare la Cetatea Rasnov:

Zilnic intre orele 09:00 - 19:00 | Taxa fotografiat sau filmat: 5 lei

Taxa intrare: 10 lei – adulti, 5 lei – copii/elevi (max.18 ani), grupuri scolare 3 lei

Fise pentru binoclu (dispus pe locul punctului de observatie al Cetatii): 2 lei

http://www.rador.ro/2015/08/12/documentar-cetatea-rasnov-o-fortareata-neinfranta/

https://www.infoghidromania.com/cetatea_rasnov.html

https://turismistoric.ro/cetatea-rasnov-curiozitati-si-istorii-despre-o-veritabila-fortificatie-medievala/