Relieful glaciar montan si de calota Ghetarii, ca factor modelator al suprafetei terestre, isi imprima si astazi, ca si in trecutul geologic, amprenta

a in trasaturile si formele reliefului din regiunile reci ale Globului. Ghetarii situati in zonele marilor latitudini, ajungand pana la nivelul bazinelor oceanice si marine, constituie in ansamblul lor ghetarii de calota sau continentali. Masele de gheata cantonate pe varfurile muntilor inalti formeaza ghetarii montani. Cele doua calote de gheata polare, ale Groenlandei si Anctarticii, insumeaza 9 ! din volumul ghetii de pe Glob. Rezulta ca numai "! din aceasta masa revine ghetarilor montani. Relieful glaciatiunii montane #pecificul si dinamica ghetarilor montani Ghetarii montani apar in general pe suprafete restranse, ajungand pana in regiunile ecuatoriale, unde stau instalati pe cele mai semete varfuri$ sunt izolati in partile superioare ale diferitelor masive muntoase si ocupa cuvetele suspendate, obarsiile unor bazine hidrografice ori platouri inalte si valurite. Acolo unde temperatura medie anuala este sub %&C, e'ista posibilitatea formarii ghetarilor$ aceasta este limita zapezilor persistente. (imita zapezilor persistente prezinta variatii de la ecuator spre poli. )n regiunile ecuatoriale aceasta limita se afla la cca *%%% m, iar in zonele temperate ea coboara la "%%% m. +ar limita atinge valorile altimetrice cele mai inalte nu in zona ecuatoriala, ci in regiunile subtropicale, deoarece aici predomina miscarile descendente ale aerului, care se afla departe de starea de saturatie cu vapori de apa. (a oscilarea limitei contribuie si alti factori, ca de e' gradul de izolare catre interiorul continentului. Astfel in partea de est a ,ibetului si in Anzii Americii de #ud limita zapezilor persistente se ridica la -."%%.-.*%% m. Cat priveste e'punerea versantilor in raport cu curentii de aer umed, acest fapt apare bine ilustrat in /imala0a. 1ersantul lor sudic, condensand umiditatea musonului oceanic de vara, prezinta limita zapezii persistente la inaltimea de cca 2.9%% m, in timp ce pe versantul nordic, orientat catre zona pustiurilor interioare ale Asiei limita se afla la app. *.-%%m. Miscarea si e'tinderea ghetarilor montani se afla in stransa dependenta cu raporturile care se stabilesc, datorita conditiilor climatice, intre procesul de acumulare si deci de crestere a masei de gheata si cel de topire sau ablatie, care determina echilibrul glaciar. )n functie de modul in care se realizeaza sau nu acest echilibru, un ghetar creste sau descreste in dimensiuni, inainteaza sau se retrage. +in acest punct de vedere un ghetar se poate diviza in doua mari sectoare, unul de acumulare, situat in partea dinspre amonte si altul de ablatie, care se afla spre avale. (imita inferioara a sectorului de acumulare coincide cu limita zapezilor persistente, fiind oarecum stabila, in timp ce limita superioara a sectorului de ablatie poate oscila mai sus sau mai jos, in functie ce conditiile locale. 3'ista trei cauze principale care conditioneaza topirea ghetarilor montani4 radiatiile solare directe, caldura cauzata prin convectia aerului si siroirea pe masa de gheata. 5rice ghetar montan, se afla in conditiile unui schimb continuu de materie4 reducerea lui datorita topirii, pe de o parte si inmagazinarea de noi cantitati de precipitatii solide, pe de alta parte. #ub acest aspect, la nivelul limitei zapezilor persistente se tinde la un echilibru mobil intre acumulare si topire. +easupra limitei zapezilor persistente, volumul acumularii creste, datorita maririi cantitatii de precipiatatii solide si a temperaturilor coborate$ crescand volumul, ghetarul se deplaseaza pe panta. )n acest fel, o parte din masa ghetii patrunde sub limita zapezilor persistente, avand forma unei limbi. Aici topirea precumpaneste fata de

acumulare. Capatul dinainte al limbii ghetarului se termina mai mult sau mai putin abrupt, sub forma unei frunti. Alaturi de actiunea de transport si acumulare, comune si ghetarilor de calota, eroziunea 6e'aratie7 reprezinta un proces deosebit de important pentru modelarea reliefului de catre ghetarii din regiunile de munte. )ntensitatea eroziunii creste o data cu grosimea masei de gheata si cu micsorarea pantelor. 8rocesul de eroziune glaciara este intensificat de contributia materialelor morenice 6blocuri uriase, bolovani, pietrisuri de diferite dimensiuni7, care se afla incorporate pe marginile si la fundul ghetarului. 8rin intermediul acestora, ghetarul scrijeleaza peretii si patul vaii. Aceasta eroziune bruta este dublata de un proces de slefuire, determinat de gheata curata sau amestecata cu particule fine de roca, avand o granulometrie asemanatoare nisipului si care constituie 9faina de ghetar:. Ghetarul desfasoara o puternice eroziune laterala, cat si o eroziune in sens longitudinal. Roca versantilor, afectata de inghet, prezinta fisuri mari, care inlesnesc ghetarului sa smulga mai usor blocuri de roca$ eroziunea laterala largeste mult profilul transversal al vailor glaciare. 3roziunea in profil longitudinal, se deosebeste de aceea a apelor curgatoare prin faptul ca gheata actioneaza mai slab acolo unde panta este mai mare. Cand panta este mai mica, sau cand ghetarul intalneste contrapante si praguri forta lui de eroziune devine ma'ima. Masa de gheata, ajungand deasupra pragului se fisureaza si se fragmenteaza in blocuri, care se vor suda intre ele mai jos pe panta si apasand puternic intensifica eroziunea. )n acest fel, pragurile din cadrul vailor glaciare sunt mai putin supuse eroziunii. Acest mod de a eroda, al ghetarului, in e'cavatiile din fata contrapantelor se numeste subsapare si creeaza profile longitudinale in trepte, compuse din praguri si bazinete sau e'cavatii de subsapare. 3roziunea glaciara are o intensitate diferentiata in functie de sectoarele sau partile componente ale ghetarului. 3roziunea cea mai puternica se manifesta in cadrul vailor, unde masele de gheata curg, preseaza, smulg si tarasc cantitati mari de roca. )n perimetrul circurilor, eroziunea este mai redusa, ea e'[Link] nu atat prin deplasarea ghetii, cat mai ales datorita imensei presiuni cauzata de grosimea foarte mare. ,ipuri de ghetari montani +upa aspectul e'terior se deosebesc mai multe tipuri4 a7Ghetarul alpin sau de vale este bine reprezentat pe varfurile inalte ale Alpilor. #e compune din4 bazin de alimentare cu zapada, circul cu gheata si o limba bine dezvoltata, care coboara mult sub limita zapezilor. ;ona de alimentare este acoperita de o zapada mai densa, grauntoasa, numita firn sau n<v<. ;ona n<v<.ului este permanenta incepand in medie de la altitudinea de "%%% m in sus. 3a aluneca incet alimentand in permanenta circul, ce cantoneaza o mare cantitate de gheata. +in circ, gheata este evacuata continuu prin limba, care aluneca in cadrul unei vai pana la linia de topire. +atorita dezvoltarii mari a limbii, ghetarul se mai numeste si ghetar de vale. =neori limbile prezinta ramificatii, ajungand sa ia aspect de retea. +e asemenea ele se pot uni prin confluente. 5 caracteristica in plus a acestui ghetar este prezenta multor morene de fund. =nul din cei mai mari ghetari de vale este >edcen?o din 8amir, lung de ?m$ )n Alpi, ghetarul Aletsch are @2 ?m. b7Ghetarul pirinean are ca specific prezenta masei de gheata numai in interiorul circului. 3ste mic si lipsit de limba. Restrangerea ghetarului este determinata de conditiile climatice, relativ secetoase, si de limita zapezilor persistente mai ridicata$ ablatia impiedica formarea limbilor de gheata. Ghetarul fiind cantonat doar in cadrul circului a primit denumirea de ghetar suspendat sau de circ. Are multe morene de suprafata si interioare, dar nu prezinta morene de fund. 3ste tipul de ghetar specific muntilor 8irinei. 8entru muntii din RomAnia, el a fost specific fazei glaciare BCrm, cand majoritatea ghetarilor [Link] retras limbile, ramanand numai in circuri. c7Ghetarul de platou se intalneste foarte rar, avand forma unei mici calote de gheata. #e instaleaza in zonele cu

largi e'cavatii ale platourilor foarte inalte, slab alimentate cu zapezi. =n astfel de ghetar se intalneste in Alpii +auphinezi, iar in pleisocen, se pare ca a e'istat si pe suprafetele de nivelare inalte din [Link] Retezat. d7Ghetarul himalaian nu are un circ [Link]$ reprezinta un caz particular al ghetarului alpin, fiind insa mai comple' si de proportii. 3ste caracteristic pentru [Link] /imalaia, unde zona zapezilor persistente este e'trem de e'tinsa, de la 2 %% m la peste D%%% m. Ghetarii isi dezvolta limbi foarte lungi, care depasesc de multe ori *% ?m, avand aspectul unor fluvii de gheata, cu frecvente confluente. 8rin inseuari si transfluenta, gheata, foarte groasa trece peste cumpene, [Link] cu ghetarii vecini. 1ara, in zona de intensa ablatie se formeaza lacuri si torenti care timp de E.@ luni sapa albii si terase in ghetar. )n /imalaia se disting doua mari zone de glaciatie, una catre est, in perimetrul 1f. Chomolugna 63verest7, iar cealalta catre vest spre muntii [Link]. +intre ghetari mentionam4 Ra?hiot, Gazhin, #i??im, #[Link] de @ ?m, Rongbu?. e7Ghetarul de tip Filimandjaro, specific muntilor cu acelasi nume, se afla instalat in cratere vulcanice. ,rece si peste marginile craterului, coborand sub forma de limbi dispuse radiar pe pantele conului. 8rivit de la inaltime el se infatiseaza ca o stea uriasa. Astfel sunt ghetarii #hira, MaHenzi si Fibo din [Link] Filimandjaro si (eHis, +iamond, Gregor0, +arHin, Ioseph, C<sar in Fenia. f7Ghetarul de tip norvegian este specific zonei de munti vechi ai Jorvegiei, ridicati si faliati la inceputul cuaternarului si care au ramas sub forma unei platforme inaltata, cu abrupturi de mai multe sute de metri. )n aceste regiuni se afla instalati ghetarii cu aspect de platosa, din care pornesc periferic limbi de gheata cu dimensiuni in general reduse. Aceste platose de gheata sunt denumite icefjeld, iar limbile icestrom. )n zona limbilor de gheata apar si morene. g7Ghetarul de tip alas?ian este specific regiunilor muntoase inalte din Alas?a, care depasesc uneori altitudinea de *%%% m. Ghetarii aluneca pe vai si ajungand la poalele muntilor conflueaza, formand veritabile piemonturi de gheata. #unt numiti si ghetari de piemont. 8e suprafata ghetii se depune un strat de praf rezultat din dezagregarea rocilor. =neori apar chiar soluri, pe care se poate instala o vegetatie arborescenta. 8eriodic, areale ale padurilor sunt ingropate sub valuri de gheata provenite prin alunecare din sectoarele inalte. 8artile care ajung la ocean se desprind din cauza mareelor, formand ghetarii plutitori, denumiti [Link]. 3i nu formeaza in partile inferioare morene [Link], ci acumulari aluvionare, dispuse in panze groase, ce inlesnesc procesele de solificare. )n Alas?a se intalnesc ghetarii Malaspina, Gering si Alse? iar in Chile #an Rafael. Relieful creat de ghetarii montani Relieful generat de ghetarii montani, cuprinde forme de eroziune si de acumulare. #pecific este faptul ca aceste forme se dispun intr.o anumita etajare. >orme de eroziune Circul glaciar este o depresiune, sub forma unei e'cavatii circulare, incadrate de pereti abrupti, la obarsia vailor glaciare, care este sau a fost ocupata de un ghetar. )n circulatie au mai intrat si termeni romanesti de caldare sau zanoaga. 3'cavatia este creata prin presiunea e'ercitata de masa de gheata, prin abradarea 6erodarea7 patului de roca. #e deosebesc circuri de ravena, de versant sau perete, de obarsie, de vale. )n functie de modul lor de grupare sau asociere pot fi deosebite4 circuri compuse sau comle'e care rezulta din ingemanarea celor simple si circuri in trepte sau etajate. )ntre peretele de roca al circului si masa de gheata se afla crapaturi verticale numite rima0e.6sunt formate datorita diferentelor termice dintre peretele stancos mai cald si gheata. Circurile se dezvolta cu precadere in vecinatatea limitei zapezilor persistente$ de asemenea un rol important

in evolutia lor il are orientarea sau e'punerea versantilor. )n multe din fostele circuri glaciare, care au functionat in pleistocen, se afla azi cantonate lacuri glaciare denumite popular tKuri, zanoage sau 9ochiuri:. Custurile 6?[Link] in limba germana7 sunt creste montane inguste, zimtate, situate la contactul dintre doua circuri glaciare vecine$ sunt formate prin eroziune glaciara si procese periglaciare. 8ot prezenta parti mai joase numite sei de transfluenta 6prin care masa de gheata din interiorul unui circ cu pozitie altimetrica mai mare, poate sa debuseze [Link] circ vecin, situat mai jos7 si parti mai inalte ace, piramide, muchii inguste si zimtate 6care rezulta din fragmentarea custurilor prin procese crionivale7. 1alea glaciara reprezinta fagasul prin care curge limba ghetarului. )n linii generale, ea se aseamana cu un uluc sau jgheab urias, al carui profil transversal prezinta forma de 9=:. =neori vaile glaciare pot avea si forma literei 91: 6cazul unor vai glaciare din [Link] 1osgi7, sau profil comple', adica de 91: si de 9=:. )n afara de vaile glaciare mari, e'ista si cele afluente, care se termina brusc deasupra vaii principale, colectoare. 3le au primit denumirea de vai suspendate sau troghuri. =n aspect deosebit il prezinta vaile glaciare imbucate formate [Link] uluc larg, in interiorul caruia a fost sculptata o vale mai recenta si mai stramta. 8rofilul longitudinal al vaii glaciare are mari deniverari, formand praguri pe rocile mai dure si cuvete sau bazinete largi pe rocile mai moi. 3le rezulta din procesul de subsapare glaciara. 8rimul prag este cel care separa circul de valea glaciara. Adancirea cuvetelor din spatele pragurilor, permite ghetii sa creasca in grosime si sa actioneze mai mult in contrapanta prin subsapare. Cea mai mare cuveta se afla in partea inferioara a vaii, fiind denumita bazinet terminal. +upa retragerea limbii glaciare, aceste bazinete se umplu cu apa formand lacuri 6lacurile Geneva si Constanta din Alpi7. Cu timpul lacurile se pot colmata, aparand campii reduse ca suprafata. (a partea superioara, in dreptul pragurilor se dezvolta crapaturi in masa ghetarului, denumite crevase. Rocile valurite, cunoscute si sub denumirea de spinari de berbeci 6roches moutonn<es7 apar sub forma unor ondulari pe pragurile glaciare. 3le se datoresc slefuirilor si striatiunilor adanci trasate de ghetarul incarcat cu materiale morenice, dure, in timpul curgerii. >ormele de acumulare Ghetarii smulg, in timpul inaintarii lor, cantitati mari de materiale, din peretii si fundul circurilor si vailor glaciare, pe care le transporta in interiorul masei lor. 3i transporta, de asemenea, cantitati mari de nisipuri si praf, aduse de vant. )n ansamblu, morenele reprezinta o aglomerare de blocuri eterogene, implantate intr.o masa de materiale mai fine, [Link], care sunt transportate de ghetari si depuse acolo unde gheata se topeste. )n functie de pozitia lor in interiorul vaii glaciare morenele sunt4 frontale 6terminale7L materiale depuse sub forma unui arc de cerc in fruntea limbii de gheata$ laterale materiale depuse sub forma de diguri abrupte pe marginea vaii glaciare$ mediane depuse in partea centrala a vaii glaciare. )n functie de pozitia lor in masa de gheata pot fi4 de suprafata 6transportate de ghetar pe spinarea sa7$ de fund 6iau nastere din materialele smulse de ghetar pe parcursul zonei de frecare cu fundul vaii7$ interne 6rezulta din patrunderea morenelor de suprafata in corpul ghetarului7. )n spatele valului morenaic se observa un fel de movile denumite [Link], care se formeaza prin depunerea gramezilor de morene e'istente in interiorul masei de gheata la topirea totala a partii frontale. >ormele de acumulare [Link] Apele rezultate din topirea ghetarului se incarca cu material morenaic fin, pe care il transporta la diferite distante si cu care cladeste o serie de forme

denumite [Link]. Aceste depozite se dispun in largi amfiteatre sau mari conuri de dejectie, mult aplatizate, care se ingemaneaza formand campii [Link] sau sandre. )n ele apele curgatoare pot forma ulterior terase [Link]. Relieful ghetarilor de calota Activitatea ghetarilor de calota 6continentali7 prezinta multe elemente comune cu cea a ghetarilor montani. Glaciatiunea actuala de calota ocupa suprafete intinse in Antarctica, Groenlanda, )slanda, #pitzberg, in [Link] >ranz )osef, Joveia ;emlia, #evernaia ;emlia. ,ipurile actualilor ghetari de calota +upa e'tindere, morfologie si dinamica, actualii ghetari de calota pot fi grupati in patru tipuri4 anctartic, groenlandez, islandez si #pitzberg. ,ipul antarctic )n Antarctica calota are aap. E2 mil.?mp. )n jurul Antarcticii gheata de pe continent se prelungeste mult si in apa oceanului, formand o platosa relativ unitara, inalta uneori de 9% m, numita banchiza$ din ea se desprin blocuri imense de gheata numite aisberguri 6iceberguri7. )n unele zone periferice apar tot mai multe stanci deasupra ghetii 6nunata?.uri7, crevase si vai canion. Materialul detritic rezultat din dezagregarea rocilor ce compun nunata?.ul va fi preluat de catre masa de gheata in miscare si depus sub forma de morene glaciare. Gheata calotei antartice este pleisocena. ,opirea ei ar ridica nivelul oceanului planetar actual cu circa E* m. 8rezenta ei in zona 8olului sudic determina anumite particularitati curentilor marini si vanturilor, care influenteaza regimul climatic al Globului. ,ipul groenlandez este cantonat in Groenlanda, ocupand M din suprafata insulei. ;onele litorale raman descoperite, iar intre ele si calota se interpune o fasie muntoasa. )n afara calotei de gheata neteda 6icefield7 cu grosimi de @*%%."%%% m, are limbi de gheata ce coboara spre ocean 6icestrom7 unde dau aisberguri$ deasupra masei de gheata sunt varfuri muntoase 6nunata?.uri7. )n zonele periferice ale calotei glaciare se intalnesc4 crevase, fiorduri, morene, ?rioconite 6praf de natura vulcanica7, cursuri subglaciare care local devin supraglaciare. ,ipul islandez ocupa partial insula islandeza si are caracter discontinuu datorita eruptiilor vulcanice si gheizerelor. Ghetarii sunt marunti si imprastiati pe intreaga suprafata a insulei. 3ruptiile subglaciare duc la topirea masiva a ghetii si la formarea unor bazine acvatice sub sau inglaciare. Cand drenarea acestor ape de catre raurile subglaciare sau inglaciare se face brusc, au loc inundatii catastrofale. ,ipul #pitzberg este alcatuit din ghetari alpini pe vaile din munti si ghetari de platou la e'terior. Relieful de eroziune Ghetarii de calota e'ercita o tripla activitate4 de eroziune 6e'aratie7, de transport si de depunere. >ormele rezultate sunt vizibile mai ales dupa retragerea ghetarilor. >ormele de eroziune sunt reprezentate prin4 fjelduri, fiorduri, roci mutonate, nunata?.uri. >jeld. urile sunt campii inalte sau podisuri, dezvoltate pe un substrat dur, care a fost netezit partial de ghetari. +easupra lor se ridica martori 6monadnoc?.uri7 sau stanci reziduale 6nunata?.uri7. >iordurile apar ca niste golfuri lungi si ramificate, ce patrund in interiorul uscatului pe zeci de ?m$ au rezultat prin inundarea de catre mare a unor vai glaciare adanci, dupa topirea calotei glaciare ce acoperea zona limitrofa. Rocile mutonate 6roches moutonn<es7 sunt stanci slefuite, ovale sau circulare modelate de ghetarii prin morenele de fund, fi'ate in masa de gheata. >ormele de acumulare glaciara >ormele de acumulare sunt mult mai e'tinse si mai variate decat cele de e'aratie. Ca pozitie acestea se dezvolta pe suprafata ocupata anterior de ghetari

6morena de fund7$ in domeniul morenei frontale si la e'teriorul morenei 6proglaciare, fluvio. glaciare7. Genetic, in relieful de acumulare glaciara se includ si formele create de raurile alimentate de ghetari. Relieful morenei de fund Reprezinta o campie cu aspect valurit, cu forme pozitive [Link], [Link], ?ames.uri7 cat si zone depresionare 6lacuri, balti, mlastini, turbarii7. +rumlinurile se refera la formele cu aspect colinar, orientate pe directia deplasarii ghetarilor. )ntre ele e'ista zone de inseuari, lacuri sau sectoare mlastinoase. (ungimea fiecarei coline oscileaza intre 2%%.E%%% m, latimea intre E*%.@%% m, iar inaltimea relativa intre E%.2% m. )n plan au aspect oval. +e obicei drumlinurile se gasesc grupate, numarul lor fiind de ordinul sutelor si miilor. +[Link] unul in cotinuarea celuilalt si in acelasi timp unul langa altul, aceste forme confera reliefului trasaturi particulare, asemanatoare dunelor lineare. [Link] 6es?ers7 se infatiseaza ca o ingramadire de pietre cu aspect de dig serpuit$ orientarea lor corespunde sensului deplasarii ghetarilor. #e aseamana cu niste rambleuri de cale ferata. Famesurile sunt tot forme [Link], pozitive cu aspect mamelonar sau de movile. #e dezvolta in imediata apropiere a morenei frontale. Campiile morenice sunt alcatuite din argile nisipoase si blocuri, au suprafata neteda sau usor valurita si presarata cu lacuri sau balti. Relieful morenic deluros ocupa spatii izolate pe fondul campiilor morenice si are o distributie haotica. Movilele sunt rotunde sau ovale. Aceste forme au rezultat din depunerea pe suprafata reliefului subglaciar, a morenelor cantonate in crapaturile ghetarilor de calota. 1aile si lacurile sunt nenumarate. 1aile sunt slab evoluate, prezinta profil transversal in forma de 91:, praguri si cascade. (acurile care ocupa alaturi de balti si mlastini o mare suprafata 6in >inlanda 9! din suprafata tarii7 se prezinta fie sub forma de sabe legate de rauri scurte fie izolate. Relieful morenei frontale #alpaussel?a si pradolinele. Ghetarii de calota au transportat importante cantitati de morene in zonele lor periferice, sau frontale. )n morfologia actuala a >inlandei se pastraza bine asemenea lanturi de morene frontale, denumite salpaussel?a. (atimea acestor culmi deluroase este de cativa ?m, inaltimea relativa de peste -%.D% m, iar lungimea de ordinul catorva sute de ?m. 1ersantul dinspre ghetar este mai abrupt, in timp ce versantul dinspre avale este mai prelung, mai lin. )ntre ele se dezvolta culoare depresionare ce poarta denumirea poloneza de pradolin0 6pradoline7. (atimea lor este de cativa ?m, iar lungimea de ordinul sutelor si miilor de ?m.3lba, 5derul si alte rauri din J Germaniei si 8oloniei curg local pe vechi pradoline. Glocurile eratice reprezinta bucati mari de roca, raspandite in cadrul morenei frontale. 3le se pot depune si pe fundul oceanului fiind aduse de banchize si iceberguri. >ormele [Link] 6proglaciare7 Campiile de sandre sunt zone acumulative construite de catre torentii glaciari la periferia morenei frontale. 8e suprafata campiei, care atinge ordinul sutelor si miilor de hectare, ulterior raurile isi sapa terase, coborand nivelul panzei freatice. Astfel particulele fine, uscate, pot fi antrenate pe diferite cai 6indeosebi eoliana7 generand campiile de loess. ;oliile sunt forme depresionare in cadrul campiilor de sandre. Cursurile [Link] au antrenat cu ele si blocuri de gheata, pe care le depun dupa o anumita distanta, [Link] ulterior cu aluviuni. 3ste acea 9gheata moarta: sau 9fosila: care prin topire creeaza zoliile.