Sunteți pe pagina 1din 15

1.

Tipologia dimensional a aezrilor rurale Cea mai mic aezare rural - o gospodrie sau ferm izolat, situaie mai rar n Europa de Est dar extrem de comun n zonele de colonizare recent, din Australia, partea central- vestic a Americii de Nord, ca i n Europa oceanic; Treapta median este aceea a ctunului, care nu trece de un numr de 15 gospodrii dar n care pe lng locuinele stenilor, pot s apar i unele dotri elementare coal, mic magazin universal, atelier de reparaii .a. La acelai nivel dimensional se situeaz aezrile-reedin ale marilor latifundii (haciendas din America hispanofon sau fazendas, din Brazilia), formate din locuina proprietarului, locuinele muncitorilor agricoli sau ale ranilor care lucreaz n arend, spaii de depozitare a produselor i seminelor, hangarul-atelier pentru mainile agricole, adposturi pentru animale etc. Asemntoare ca dimensiuni sunt sediile de ferme din agricultura etatizat-cooperatist (din statele fostei U. R. S. S. .a.). A treia treapt este aceea a satului propriu-zis, care cuprinde peste 15 gospodrii, fr s poat fi precizat o limit superioar, deoarece sunt foarte mari diferene de la un stat la altul iar n unele regiuni sunt prezente sate gigantice, cu peste 10 mii de locuitori sudul Spaniei i al Italiei, Cmpia Panonic din Ungaria, sudul Cmpiei Olteniei, Turcia, Africa, Asia de Sud-Est, Japonia etc. Cele mai numeroase sunt ns satele care au ntre 15 i 150 de locuine sau ntre 75 i 750 de locuitori, din acest punct de vedere satul mijlociu din Romnia situndu-se peste media mondial. n comparaie cu ctunul, n satul propriu-zis crete ponderea cldirilor cu o funcionalitate neagricol, att productive ct i de servicii. Se contureaz chiar i un nceput spontan de zonare funcional intern, cu un mic nucleu neagricol central (cu sediul administraiei, coala, cteva uniti comercial-meteugreti, biserica sau moscheea etc.), o zon nconjurtoare, destul de larg, cu rol rezidenial-agricol i, eventual, unele arii de producie specializate, marginale (mari ferme de animale, ateliere de reparaii ale utilajului agricol, sere etc.). 2. Tipologia morfologic (fizionomic) a aezrilor rurale 1.Aezarea rural dispersat (sau risipita) - o arie destul de larg de etalare a unui numr variabil de locuine izolate, situate la distane de peste 50 m pana la cativa km distanta una de alta. Fiecare locuin reprezint nucleul unei proprii celule agrare, n cadrul creia modul de folosin agricol a terenului este distribuit, de regul, n mod aproximativ concentric (terenul arabil, de multe ori destul de limitat n apropierea locuinelor, apoi fneaa, punea .a.). Uneori ntre gospodrii rmn i fragmente din vegetaia natural (pdure etc.). Prezena acestora determinat adesea de orientarea caracteristic a agriculturii, astfel de aezri fiind de multe ori caracteristice pentru agricultura specializat n zootehnie, din regiuni puin favorabile pentru culturile de cmp, cu soluri destul de puin fertile de ex.,vestul Franei i al Marii Britanii, Peninsula Scandinav, n unele arii montane (M.ii Alpi, M.ii Pdurea Neagr, partea central a Munilor Apuseni, versantul sudic al M.ilor Himalaya etc.).insa nu exclude ns nici prezena lor n unele regiuni n care se practic o agricultur intensiv, bazat pe cultura orezului, de ex. n cmpiile litorale din Japonia. Aezarea dispersate sub forma sistemului fermelor distanate una de alta caracteristic i pentru regiunile de colonizare agricol relativ recent, din centrul S. U. A. (Podiul Preeriilor), din partea central - sudic a Canadei, din Argentina, Australia .a., unde terenul agricol, slab valorificat naintea venirii europenilor, a fost parcelat n mod geometric,fiecare parcel, de dimensiuni standard destul de mari, purtnd cte o ferm. -dispersia rural are un caracter secundar, fiind rezultatul unor reforme agrare care au divizat marile proprieti. O astfel de situaie este ntlnit i n unele regiuni din Romnia (de ex., n nordul Cmpiei colinare a Jijiei). Locuinele izolate se pot transforma, prin divizarea proprietii ca urmare a motenirilor, n grupuri de

locuine care evolueaz spre ctune propriu-zise (de ex., n Munii Apuseni, unde acestea poart denumirea tipic de crnguri). variant de dispersie rural este proprie i unor popoare din Oceania, Insulinda i America de Sud, prezentndu-se sub forma locuirii comune n casa mare, ce adpostete pe toi membrii marii familii patriarhale, mare familie care poate depi cifra de 100 de membri. Principala problema - lungimea excesiva a reelei de drumuri dintre locuine, drumuri care adesea nu pot fi ntreinute ntr-un mod corespunztor. 2.Aezarea rural disociat (rsfirat) - este constituit din locuine situate la distane mult mai mici dect sub 50 m, fr totui ca acestea s se juxtapun. Vatra aezrii rurale se contureaz mai precis, iar cea mai mare parte din terenul agricol rmne n moia aezrii; o parte mai mic din acest teren agricol este cuprins, totui, i n vatr, mai ales cel folosit pentru o serie de culturi care necesit o ngrijire mai atent (mici parcele de vie, culturi legumicole sau horticole) i pe care se practic o agricultur mai intensiv. - are o reea mult mai bine constituit i mai stabil de ulie, aceast reea, ca i dispunerea locuinelor n vatr, manifestnd adaptri variate i ingenioase la relieful local i la reeaua hidrografic local, mai ales c aezrile de acest tip sunt frecvent situate n regiuni cu un relief avnd un grad de fragmentare destul de avansat (de ex., Podiul Moldovei, nordul Depresiunii Transilvaniei .a.). Aezrile rurale disociate cunosc numeroase variante i poart denumiri foarte diferite, date de coala antropogeografic german, dintre care nu menionm dect dou : Satul nebulos (Haufendorf), caracterizat printr-o reea complicat de ulie, cu o vag tendin de orientare radiar. Uneori prezint o densitate ceva mai mare a locuinelor n apropierea interseciilor, evideniind un caracter polinuclear derivat din concreterea unui anumit numr de ctune preexistente. Satul nebulos este cel mai rspndit dintre toate tipurile de sat din Romnia (Podiul Moldovei, Subcarpai etc,) i n vestul Ucrainei, Germania .a. Satul linear (Reihendorf) este dezvoltat unidirecional, de regul n lungul unei vi pe o parte sau pe ambele pri ale vii, alteori n lungul grindurilor fluviale din delte (de ex., n Asia Musonic). n Romnia este ct se poate de caracteristic pentru majoritatea vilor fluviale din Carpai, din Podiul piemontan Getic .a. 3.Aezarea rural concentrat (adunat) - locuinele sunt, n cea mai mare parte, juxtapuse, prezentnd spre uli un front continuu, fr spaii libere, cu un aspect cvaziurban. Terenul agricol este dispus aproape exclusiv n moia aezrii, n vatr rmnnd doar fragmente insignifiante (cteva straturi de legume sau flori, civa pomi fructiferi). - tendinei de valorificare optim a disponibilului de teren agricol i a meninerii n folosin agricol a poriunilor celor mai productive din moie de ex., aezrile foarte compacte din oazele Africii de Nord. - este o consecin a folosirii tradiionale a moiei satului, ntr-un sistem comunitar, n maniera asolamentului bianual sau trienal, care impunea rotaia anual a modului de utilizare a celor dou sau trei sole fiecare familie dispunnd de cel puin cte o parcel n fiecare sol. De multe ori, astfel de sate, legate de asolamentul tradiional, sunt sate de colonizare medieval, aa cum au fost satele colonitilor germani din estul Germaniei, vestul Poloniei sau sudul Depresiunii Transilv aniei (fostele sate sseti). Concentrarea locuinelor n vatr poate fi i rezultatul necesitilor de aprare cazul satelor din situri defensive (dominante) ale Europei mediteraneene sau din M.ii Atlas (satul de tip ksar, din Maroc). Dintre variantele de sat concentrat, menionm doar patru : Satul concentrat cu un spaiu neconstruit central, folosit ca pune (green, n Marea Britanie) i ca loc de pia, loc de dans, loc pentru biseric i cimitir etc. n estul Germaniei sau n inutul Bistriei, din nord-

estul Transilvaniei, acest spaiu central are o form lanceolat i este cunoscut sub numele de Anger, satul de acest gen fiind numit Angerdorf. Satul-strad, axat pe o arter preferenial de circulaie, foarte frecvent n vestul Poloniei, Ungaria etc. n literatura german poart denumirea de Strassendorf. Satul concentrat cu o reea rectangular, nu excesiv de regulat, de ulie, cunoscut din timpuri foarte ndeprtate n Asia Musonic (India, China). Satul labirintic, cu o reea foarte complicat de ulie, multe fr ieire, specific rilor arabe sau de influen musulman. 4.Aezarea rural circular - dispunerea locuinelor i a anexelor gospodreti pe un cerc, ntrerupt din loc n loc pentru a permite accesul oamenilor i al animalelor domestice, cerc care nconjoar un vast spaiu circular central, destinat n principal animalelor domestice, care astfel sunt pzite de animalele de prad, n timpul nopii. Cel mai caracteristic sat circular este kraalul, prezent la o serie de popoare de pstori africani din savan, n special la hottentoi ( n insulele Trobriand, din apropierea Noii Guinee, n jurul spaiului din centru, se organizeaz dou cercuri concentrice de construcii un cerc interior, format din hambarele i un cerc exterior, format din locuine. La amerindienii bororo, din bazinul fluviului Paraguay, care nu practic dect foarte puin cultura plantelor, cercul hambarelor lipsete, avand numaiunul sau mai multe cercuri de locuine, apropiate una de alta. n Louisiana actual au fost descoperite urme de sate preistorice din mileniul I . Hr., n care locuinele erau dispuse n ase iruri octogonale concentrice. 3. Criterii de definire a aezrilor urbane - functionalitatea orasului este cea mai importanta trasatura, deoarece se aplica pe intreg Globul. Fr. Ratzel, pune accentul pe rolul transporturilor n viaa oraului, n funcie de poziia geografic favorabil oraul este o aglomerare durabil de oameni i locuine, care ocup o suprafa apreciabil i care este situat la intersecia marilor ci de comunicaie. - gradul de compactitate, cu construcii dense i durabilitatea, derivat din specificul activitilor urbane. aplicat n practic n rile cu o accentuat dispersie a habitatului, ca n Suedia, unde oraele trebuie s aib distane mai mici de 50 200 m ntre construcii; pe aceast baz Klpper a propus i un prag inferior al densitii locuitorilor, de 5 loc./ha pentru Frana, de 10 loc./ha pentru Germania i de 25 loc./ha pentru Marea Britanie. - dimensiunile umane ale aezrilor este un criteriu destul de frecvent aplicat n practica statistic, destul de mecanic, cu un prag inferior din ce n ce mai cobort, n linii mari, pe msur ce statul este mai evoluat i dispersia habitatului este mai accentuat. - aspectul exterior i dotrileaplicat n practic n India i n Guatemala, n acest din urm stat fiind considerate orae, localitile care dispun de ap curent. - originea, oraul, form de aezare, la nceput foarte rar, a aprut pe o anumit treapt de evoluia a societii, odat cu diferenierea social, cu accentuarea diviziunii sociale a muncii (individualizarea meteugarilor i a comercianilor de agricultori) i cu apariia statului. 4. Tipuri de aezri cvaziurbane - aezri urbane care nu corespund dect parial criteriilor de baz = orae incomplet constituite sau aezri cvaziurbane; - au o specializare economic ngust, mergnd pn la un profil unifuncional; - se bazeaz frecvent pe valorificarea unor resurse natural locale epuizabile; - nu dispun de o pozie nodal, care s le asigure o perspectiv urban definitiv; mici aezri miniere, metalurgice, de producere a mangalului, potasei i sticlei, aprute nc dinainte de prima revoluie industrial, de regul n poziii izolate (n munii mici i podiurile Germaniei centrale Harz, Siegerland, Munii Pdurea Neagr, n centrul Suediei, munii Patrulaterului Boem, la

poalele Munilor Fgraului din Romnia etc.), multe deczute datorit epuizrii zcmintelor, ca i a resurselor forestiere, sau a introducerii crbunilor de pmnt n metalurgie. aezrile cu industrie casnic, caracteristice pentru statele de veche industrializare din Europa centralvestic, n care odinioar funcionau numeroase ateliere meteugreti-rneti ce produceau piese pentru uzinele de montaj. aezri pioniere, de la limitele ecumenei (aezri petroliere, cum sunt n Sahara sau pe litoralul Golfului Persic, aezri create de deschiderea unor zcminte de gaze naturale, ca n nordul Cmpiei Siberiei de Vest, sau de minereu de fier, ca n pen. Labrador etc.); unele au devenit orase complet constituite, prin completarea gamei functionale (Australia de Vest), iar altele au decazut datorita inchiderii exploatarilor miniere. aezri formate din grupuri de barci provizorii (compounds) ale muncitorilor mineri, autohtoni sau adui de la distan, uneori cu o populaie considerabil (de ex., aezrile ghetou din apropierea minelor de aur din Witwatersrand - R. Africa de Sud, unde triesc muncitori provenii din Botswana, Mozambic, Lesotho, Angola .a.) colonii ale muncitorilor de pe lng unitile de industrializare a lemnului ( n pdurea boreal din Canada, n Siberia etc.) aezri specializate n anumite forme de transport (cele aprute la interseciile de autostrzi, din S. U. A., formate din staii de benzin, ateliere de reparaii, moteluri i magazine generale) aezri balneo-climatice i turistice- nu au evoluat din aezri rurale preexistente (n plin cretere numeric, n regiunile litorale, n regiunile montane favorabile sporturilor de iarn, de ex., pe litoralul Spaniei, n insulele Canare, n Maroc, litoralul Mrii Egee sau n Alpii francezi, Elveia, Munii Stncoi, Munii Adirondack etc) aezri strategico-militare, n general de dimensiuni mici( n Arctica canadian sau n nordul Groenlandei); aezri cu funcie de cult - mnstiri i complexe de mnstiri, cum sunt cel de la M. Athos, cele din India, Japonia, din peninsula Sinai etc. sau locuri de pelerinaj, ca Lourdes. 5. Grupri teritoriale de rspndire a oraelor mari i foarte mari Din totalul de 4017 orae mari i foarte mari, 1 990 se afl n Asia (fr partea asiatic a Federaiei Ruse), 747 n Europa (aici intrnd i partea asiatic a Rusiei), 617 n America Latin, 394 n Africa, 300 n America anglofon i 29 n Australia-Oceania. Dup modul de dispunere, se disting trei mari grupri teritoriale de orae mari i foarte mari : Asia Musonic, Europa i estul Americii de Nord. a. Asia Musonica * cuprinde Asia de Sud-Est, Subcontinentul Indian, Peninsula Coreea ici si are cel mai mare numar de orase mari si foarte mari * s-au dezvoltat relativ recent ( inceputul sex al-XIX-lea) * la origine, cele mai multe orase erau porturi comerciale, in stransa legatura cu comertul international si porti de penetratie a intereselor capitalului strain, cu character colonial/neocolonial: Bangkok, Mumbai, Calcutta, Madras (astazi Chennai), Karachi, Ho Chi Minh, Jakarta, Surabaya, Manila. * este relativ redus numarul oraselor ridicate pe seama industriei (Kanpur, din India), in interiorul continentului orasele mari sunt mai rare, acestea fiind in general asezari cu o istorie mai bogata, vechi orase-resedinta: Seul, Delhi, Lahore si Hyderabad * in China, orasele mari s-au infiintat datorita functiei politico-administrativa, fiind fie actuale sau foste capitale ale statului: Beijing si Nanjing * bine dezvoltate sunt si cele mai importante orase ale provinciilor: Chongqing metropola Sichuanului, Wuhan, pe cursul lui Chang Jiang, astzi puternic industrializat, Taipei, capitala Taiwanului * orase portuare, dezvoltate din anii dependentei semicoloniale sau colonial: Shanghai, Hong Kong fosta colonie britanica, Guangzhou, odinioara denumit Canton, Dalian, in trecut controlat de Rusia, apoi de Japonia si de Uniunea Sovietica ,Tianjin si Qingdao, fosta concesiune germana * in Japonia, procesul de urbanizare moderna a evoluat in stransa corelatie cu o puternica dezvoltare:

aglomeratia Tokyo, nucleul politic si industrial al statului si cea mai mare concentrare urbana a Globului (34 mil. loc.), urmat de interurbatia Hanshin (16,7 mil. loc.) si de aglomerasia Nagoya (8 mil. loc.). b. Europa * orasele mari sunt dispuse , intr-o fasie cuprinsa, in linii mari, intre paralele de 40 si 60 lat. N si majoritatea sunt metropole complexe, care imbina functia politica de capitala cu cea de mari centre industriale si de noduri portuare, maritime, fluviale sau fluvio-maritime * Londra, Paris,Moscova, Sankt Petersburg, Kiev, Berlin, interurbatia Atena-Pireu, Viena, Bruxelles, Lisabona, Stockholm, Copenhaga, Varsovia, Praga, Budapesta; marile capital interne sunt putine, cu o viata portuara slaba sau absenta: Roma, Madrid, Bucuresti * dezvoltarea puternica a metropolelor regionale, cu o structura federala : Milano, Mnchen, Salonic, Edinburgh. * Orasele industrial mari sunt grupate in principalele bazine carbonifere: Manchester, Birmingham si Leeds, in Marea Britanie sau orasele din bazinul Ruhr din Germania * Orase mari cu functie prioritar portuara: Barcelona, Hamburg, Glasgow, Marsilia, Genova, Rotterdam, Odessa, Istanbul. c. Nord-estul S.U.A si sud-estul Canadei * la dezvoltarea celor mai multor orase au contribuit activitatile industriala si comerciala * orasele au valorificat pozitia pentru dezvoltarea transportului pe apa fie in lungul litoralului Oceanului Atlantic (New York , Philadelphia , Boston principala poarta de intrare in America de Nord la inceputurile colonizarii britanice etc.), fie din bazinul fluviului Sf. Laurentiu si de pe trmul Marilor Lacuri (Montreal , Chicago, Detroit-Windsor , Toronto ) Cele mai multe orase s-au dezvoltat in lungul litoralului, in funcie de penetratia colonizrii europene n epoca modern (Los Angeles i San Francisco S. U. A., Buenos Aires., n Argentina, Rio de Janeiro n Brazilia, Sydney i Melbourne, n Australia, Lagos, n Nigeria) precum i n imediata apropiere a litoralului (Lima n Per, Santiago de Chile, So Paulo n Brazilia .a.) Mai departe n interior, oraele mari sunt mai rare, fiind situate fie in ariile-nucleu ale unor vechi civilizaii autohtone (Teheran, n Iran, Ciudad de Mxico, Cairo, n Egipt, Bagdad, n Irak), fie n aria nalt a zonei intertropicale, cu condiii climatice mai acceptabile pentru europeni (Bogot n Colu mbia), fie n apropierea unor excepionale resurse minerale (Johannesburg n Africa de Sud). 6. Pozitia oraselor (de intersectie, de contact, litorala) Pozitie = localizarea oraselor in raport cu marile elemente natural, care faciliteaza desfasurarea functiilor de relatii ale orasului. Modificarile introduse de continuul progress tehnologic duc la o reconsiderare a valorii economice a modurilor de transport si la schimbari in ierarhia valorica a anumitor pozitii. Pozitia de intersectie (rascruce) - Caracteristica pentru orasele continentale situate in unitati naturale omogene, unde directionarea cailor de comunicatie este favorizata de orientarea retelei de vai si de distantele egale fata de limitele unitatilor fizico-geografice. - Permite o iradiere a functiilor de relatii spre un numar mare de directii si un control politicoadministrativ cat mai bun asupra teritoriului. Subtipuri: a. Pozitia de convergenta: tipica pentru orasele situate in centrul depresiunilor sau bazinelor hidrografice, delimitate de unitati inalte, in cadrul carora se pot deschide inseuari care favorizeaza traficul spre alte zone similare (ex.: Paris, Praga, Milano, Bagdad) b. Pozitia de convergenta fluviala: asemanatoarea cu cea de mai sus, insa punctual urbigen este situat in apropierea obarsiilor marilor coloane fluviale (ex.: Moscova) Favorabilitatea pozitiei de convergenta naturala a fost consolidate prin trasarea unei retele de cai de comunicatie, cu un caracter aproape strict radiar, care au cautat sa asigure controlul capitalelor.

c. Pozitia de intersectie intramontana: dimensiuni mai mici ale unitatilor montane in care se contureaza punctele urbigene. Sunt utilizate obligatoriu anumite vai, pasuri, culoare fluviatile (ex.: Brasov) d. Pozitia de etapa: doar unul din drumurile naturale care se intersecteaza in punctul urbigen se distinge ca importanta Pozitia de contact - la intalnirea a doua sau mai multe unitati naturale, diferite ca structura si conditii fizicogeografice, ce impune intalnirea unor populatii cu particularitati diferite. Orasele din pozitii de contact se insiruie in fasii urbigene, de ex.: Pitesti-Targoviste-Ploiesti-Buzau-Ramnicul Sarat-Odobesti Torino-Manza-Bergamo-Brescia-Verona Kiev-Oriol-Kazam-Ufa (la contactul intre padure si silvostepa) - alta varianta este aceea a unor orase situate la inceperea navigatiei pe fluvii/rauri (ex: Strassburg, Bruxelles, Lille) Pozitia litorala - se intalnesc doua medii diferite si complementare, mediul continental si cel maritim Subtipuri: a. Pozitia litorala cu debuseu fluvial: - permite instaurarea relatiilor cu regiunile active din interior - Cele mai bune astfel de pozitii sunt oferite de fluviile care se varsa in estuare (ex: Londra, Buenos Aires, Hamburg) - In delte, conditiile sunt mai putin favorabile, insa nu se exclude valorificarea portuara a pozitiilor (ex: New Orleans, Rotterdam, Calcutta) b. Pozitia litorala fara debuseu fluvial: - Distant fata de unele nuclee economice interne este mica (ex: Genova, Mumbai, Rio de Janeiro) c. Pozitia de intersectie a marilor cai maritime - Valente comerciale si strategice (ex: Singapore, Istanbul, Copenhaga) 7. Situl oraelor (dominant, insular, de mic depresiune, de teras inferioar) Situl urban este definit in functie de elementele locale ale cadrului natural (elemente de mezo si microrelief, geologice, topoclimatice, hidrografice ) care au putut asigura apararea orasului, protectia impotriva inundatiilor, posibilitati de alimentare cu apa, teren propice pentru constructii. In functie de particularitatile specific ale cadrului natural local, intalnim urmatoarele tipuri de sit: 1. Situl de tip dominant (situl de altitudine sau de acropola) * a fost foarte raspandit la orasele aparute in Antichitate si Evul Mediu si in general, avea un rol defensiv * regiunile in care intalnim pana astazi situri dominante, sunt cele cu o veche civilizatie urbana ( aria circummediteraneana: Oriental Apropiat, Africa de Nord, Europa Sudica) unde pe inaltimi care faciliteaza apararea au aparut principalele orase ale Palestinei antice (Ierusalim) precum si cele ale civilizatiei grecesti sau romane * acest tip de sit este frecvent si in regiunile in care s-a mentinut pentru mult timp o puternica faramitare politica, de tip feudal, cu numeroase state sau orase aflate multi ani in conflict: India, Italia (la Siena sau la San Gimignano, in Toscana), centrul Germaniei (orase-cetati situate pe o serie de neckuri si cupole vulcanice, ex: Hessa). * Situl dominant cunoaste mai multe variante: a. Situl de promontoriu: * de confluenta, in cazul adancirii puternice a unor vai confluente in substrat ( Segovia din Spania, Passau de la confluent Dunarii cu raurile Inn si Ilz) * de peninsula: Istanbul, Lisabona, Alger, Constanta b. Situl de istm:

* intre doua golfuri: Corint (Grecia) * intre doua lacuri: in nordul Europei ca la Schwerin, in Mecklenburg c. Situl de meandra * Besanon in estul Frantei (intr-o meandra a raului Doubs) * Luxemburg intr-o meandra a raului Alzette, Berna, intr-o meandra a Aarului, Toleda pe Tag, Marburg pe Lahn, Shrewsbury in Anglia 2. Situl insular * Este utilizat in cazul oraselor portuare sau continentale, unde relieful este prea palt pentru a oferi conditii de aparare a. In cazul oraselor portuare, s-au utilizat * insule maritime propriu-zise, de multe ori apropiate de litoral (Venetia intr-un sit ales initial ca protective impotriva hunilor, a devenit defavorabil deoarece grupul de insulite pe care s-a construit orasul, folosind un numar mare de piloni de lemn ca fundatie in terenul mlastinos, a inregistrat o miscare de scufundare * orasele cu sit de insula maritime (Mumbai) sunt grav amenintate de tendinta de ridicare a nivelului oceanului b. In cazul oraselor continentale * s-au pus in valoare ostroave fluviale care prezinta particularitatea de a facilita traversarea raului sau fluviului, deoarece ambele brate devin aici mai inguste decat artera fluviala propriu-zisa (Paris) * orase in astfel de situri sunt frecevnte in Campia Germano-Polona (Berlin cu doua nuclee formate intr-un ostrov al raului Spree); Strassburg , Sankt Petersburg, Timisoara, Arad, Satu Mare 3. Situl de mica depresiune * profita de posibilitatea fortificarii inaltimilor inconjuratoare, pe langa fortificarea intravilanului * Praga situate intr-o mica depresiune, sculptata de Vltava in sisturi paleozoice, inconjurata de inaltimile, cu versanti abrupti, Hradany si Viegrad * situl Brasovului intr-o depresiune-golf, cuprinsa intre inaltimile Tmpa, Dealul Melcilor, Warte si Cetatuia. 4. Situl de terasa inferioara * asigura protectie intravilanului,cel putin dintr-o anumita directive, mai ales impotriva inundatiilor, pastrand in acelasi timp o anumita apropiere fata de rau sau fluviu * in Romania: Bucuresti, Braila, Craiova, Cluj,Sibiu, Tragul Mures, Iasi, Bacau * Zrich in Elvetia, cu nucleul istoric asezat pe o terasa a raului Limmat 8. Generaia oraelor medievale (civilizaia mediteranean, arab, America precolumbian, metropolele comerciale, bastidele) - intre secolele 5 19 - nesiguranta politica si militara a obligat orasele sa dea o mare importanta fortificatiilor si siturilor defensive ( ex. Roma, Toulouse, Mainz) - in prima parte a Evului Mediu in Europa nordica si estica a continuat o extindere a fenomenului urban: crestinarea germanilor nordici a dus la infiintarea primelor orase scandinave ca Uppsala sau Vasteras datand din sec 12 fiind sedii de episcopii - cele mai vechi orase norvegiene sunt Trondheim, Bergen, Stavanger si Oslo - dezv comertului scandinav spre Constantinopol a permis in sec 7-9 aparitia primelor orase ale Rusiei - Novgorod, Pskov, Kiev etc. - civilizatia araba contributie destul de modesta la dezv fen urban aceasta a preluat adesea realizarile civilizatiilor mediterannene anterioare(Cairo), putine fiind orasele noi (Bagdad, Rabat, Kairouan) - America precolumbiana noi civilizatii au trecut pragul urban, in Evul Mediu in Pen Yucatan si in N Guatemalei s-a desfasurat ciclul civiliz maya cu orase cu caracter cultural-religios un caz de civilizatie urbana avansata dar bazata pe agricultura primitiva . - in Extremul Orient apar primele orase din Coreea, Cambodgea, Thailanda si Uniunea Myanmar.

- orasul medieval din Asia si Africa de Nord au caracter eterogen al populatiei d.p.d.v. al structurii etnice si confesionale - orasul medieval a intrunit trei elemente componente sunt elementul feudal, elem ecleziastic si elem burghez: elementul feudal defensiv cele mai multe orase europene si japoneze formandu-se in jurul castelului feudalului, al regelui sau imparatului, acesta preluand de multe ori situl centrului unui oras antic elem ecleziastic rolul deosebit al bisericii in viata societatii, infiintarea unei manastiri sau episcopii insemnand construirea primului nucleu de urbanizare; se poate observa si la orasul medieval musulman elem burghez- burghezia urbana a reusit in multe tari (germania) sa obtina pentru asezarile urbane respective statute de orase libere - primele noi metropole comerciale au fost orasele Venetia, Florenta, Genova, Pisa si Siena urmate de orase de la Marea Nordului si Oc. Atlantic, orasele mestesugaresti Gent si Brugge, Antwerpen, Hamburg, Copenhaga etc. In China Beijing, Nanjing, Africa Mogadiscio, Mombassa, America civiliz inca, Ciudad de Mexico, Cuzco. - o politica sistematica de construire a unor noi orase denumite bastide cu scopul sprijinirii autoritatii regale, construite in sudul Frantei, sudul Spaniei-Castillon, Villareal si in Wales. Au trama stradala geometrica si puternic fortificate ce explica procesul rapid de crestere al Parisului.Cele mai imp. Orase Koln, Hamburg, Nurnberg si Frankfurt. - primele orase ale colonizarii europene au fost cele din America Latina construite de spanioli si portughezi dar si de francezi Guadalajara, Monterrey, Cordoba, Lima, Buenos Aires, Rio de Janeiro. - organizarea orasului latino american cu plan de regula rectangular cu strazi inguste si o piata centrala rectangulara in general dominanta de o impresionanta catedrala sau biserica baroca. - au urmat orasele nord americane si australiene fondate de francezi, olandezi si de englezi cu plan rectangular rigid si monoton, lipsa ierarhizarii arterelor stradale, lipsa pietelor, etalarea de case-parter pe distante mari in periferie Boston, San Francisco, Chicago, Los Angeles. Apar mushroom towns orasele ciuperci ca urmare a exploatarii bogatiilor de subsol uneori tot atat de repede decazute sau chiar disparute ( Virginia City) - Imperiul Rus Odessa, Vladivostok, orasele rusesti au ramas foarte mult in urma fata de cele nord americane sub aspectul dotarilor edilitare. - lumea afro-asiatica orasele coloniale s-au ridicar in primul rand in calitate de asezari portuare; Mumbai, Dakar, Kinshasa,Dar el Beida(fosta Casablanca). - formarea imp coloniale a insemnat un cadru economic pt metropolele europene, veniturile cele mai mari fiind canalizare spre porturile europene; Liverpool, Bordeaux, Nantes, Amsterdam, Antwerpen, Hamburg. - in a doua jum a sec 18 apare orasul industrial, primele aparute in bazinele carbonifere din Marea Britanie urmate de Germania, Polonia, Rusia, Am de nord, Japonia etc.Aceste orase dezv in sec 19 dat dezvolatarii retelei de cai ferate. - orase turistice, balneare si climatice Cannes, Vichy 9. Generaia oraelor contemporane (fenomenul garden city, green belt towns, uniti de vecintate, orae - satelit, tehnopole) -orasul contemporan este rezultatul puneri in practica a noi concepte urbanistice. Aceste concepte au incercat sa remedieze problemele create de dezvoltarea spontana a orasului industrial din secolul 19 -aceste noi teori au aparut in orase cu crestere haotica (UK, Germania, Franta) la inceputul secolului 20 -s-a urmarit crearea unui ambient agreabil, crearea unei densitati umane acceptabile si creerea unor spati verzi, concept aparut in 1897 oras cu gradini garden city, apoi in 1904 termenul fiind inlocuit de oras muncitoresc -primele orase au fost langa Koln, Germania/oras muncitoresc langa Lyon/oras gradina langa Liverpool -green belt towns sunt orase ce au aparut in SUA in anii premergatori celui de al 2 lea Razboi Mondial, sub presedentia lui FD Roosevelt. Sunt aproximativ 100 de orase in care intra adjectivul green (Greenbelt, Greendale, Greenhill). Sunt orase mici, lipside de functionalitate, preponderent orase rezidentiale -tot in perioada interbelica a fost lansata ideea de oras structurat pe unitati de vecinatate (microraioane in terminologia in Europa de Est). Aceste orase aveau o populatie intre 1000-20.000 locuitori, autonomie a unitatilor structurale, scoli, magazine, dispensare. Acestea erau grupate in centru orasului pentru a servi toate

unitatile de vecinatate. Orasele urmareau o maximizare a activitatilor productive, asigurand conditi de crestere si rezerve de teren construibil -astfel de orase sunt prezente in zona european-asiatica, partea europeana (Donetk, Varsovia). Aceste orase sunt nereusite, monotone, construite din locuinte colective, prost intretinute. -politica urbanistica dusa de regimul fascist italian a sprijinit urbanizarea anumitor regiuni si franarea marilor orase industriale -cele mai reusite si numeroase in Europa de Vest sunt orasele britanice, concepute dupa ideea clasica a unitatilor de vecinatate. In aceste orase britanice se urmareste dizolvarea aglomeratiei si a oraselor mari. Aceste orase se grupeaza in Bazinul Londonez, au industrie nepoluata si activitate de cercetare de varf. Au integrat cladiri variate si au un numar mare de dotari recreative. -in Franta orasele noi sunt nereusite. Sunt orase satelit care nu au o autonomie functionala -in zona Orientului Apropiat au aparut orase cu functie industrial-portuara (Jubail) -tehnopolele forma noua de asezare urbana situate in zone climatice bune, cu laboratoare de cercetare in domenii de varf (aeronautica) exemplu - Silicon Valley din California/Sophia-Antipolis de langa Nisa. -in perioada contemporana exista si orase-ciuperci (apar pt extragerea unor resurse de subsol), dar si dezvoltarea urbanismului subteran (centre comerciale-Montreal/circulatie-Londra) -urbanistii si geografii creaza orase noi sub forma unor elemente ale unei retele structurate, orase aflate in relatie de reciprocitate (regiunea Ruhr) -cresterea populatiei, probleme de circulatie si criza acuta de spatiu genereaza proiecte de viitor. Aceste proiecte includ o densitate umana mare, rupta de natura. (oras zigurat-pe etaje, retragere succesiva pe inaltime/oras in forma de crater/oras in forma de ciuperca/oras vertical/oras pod-peste apa, oras pe apa/oras submarin ) 10. Evoluia teritorial a oraelor (creterea aglutinant) -dezvoltarea functionala a orasului duce la cresterea suprafetei, orasul primeste noi functii, iar functiile existente se dezvolta. Astfel, orasul are nevoie de forta de munca suplimentara (noi migratii sau cresterea sporului natural) -orasul creste si daca se mareste mobilitatea individuala sau exista dorinte de a trai intr-un oras mai mare, mai deschis, mai putin poluat -problema: crestere a orasului exagerata (exemplu: Los Angeles - aglomeratie urbana de marimea unei tari mici) -cresterea orasului limitata de factori naturali sau legislativi -evolutia teritoriala poate fi spontana sau dirijata Cresterea Aglutinanta -este o crestere spontana -cel mai simplu tip de evolutie teritoriala extindere treptata, continua si echilibrata spre exterior a constructiei urbane -caracteristica pt orasele mai vechi (din antichitate, evul mediu) in care locul de munca era langa casa, nu existau mijloace de transport-deplasari la distanta. -cresterea aglutinata consecinta a fortificatiilor. Daca orasul se marea, era nevoie de alta linie de fortificare. Orase la care a fost necesara constructia mai multor linii, dar si distrugerea celor vechi: Paris, Viena, Milano, Sibiu, Cluj. Pe locul liniilor vechi s-au construit bulevarde (Moscova) sau spatii verzi (Timisoara) -in cazul oraselor maritime sau fluviale (Braila), aceasta crestere s-a oprit la tarm/mal, iar orasul a devenit semicircular -New York sau Stockholm sunt orase putenice din punct de vedere economic. Cresterea populatiei a fost impresionanta. In acest caz, orasul s-a dezvolatat pe mai multe insule, dupa investitii impresionante pt construire de poduri si tuneluri, aratand ca se poate trece si peste obstacole majore de teren -alte obstacole majore: caile ferate construite timpuriu (Chicago) uneori se reunta la portiuni din calea ferata ca in cazul demolarii fortificatiilor.

11. Evoluia teritorial a oraelor (creterea tentacular) -se mai numeste cresterea in stea, este o crestere spontana -se dosebeste de cea aglutinanta prin aparitia catorva directii preferentiale de crestere (pe principalele axe de transport sau in functie de relief si artere hidrografice) -caracteristic pentru orasul modern (dezvoltarea transportului public-viteza si capacitate din ce in ce mai mare) -recent, tentaculele urbane au avansat in lungul cailor ferate suburbane (trenuri de naveta cu frecventa mare) Tokyo, Moscova -dup al II-lea Razboi Mondial, dezvoltarea in lungul autostrazilor-SUA, Germania, N Italia -in lumea a III-a, cresterea tentaculara=cartiere rezidentiale ale populatiei bogate sau populatiei europenilor care poseda mijloc de transport cu care circula la distanta. In schimb, populatia saraca se dezvolta in centru acestia neavand bani pentru transport. -crestere tentaculara in functie de relief si hidrografie caracteristica regiunilor cu conditii restrictive (versant abrupt sau instabil, zone inundabile) adica in zone montane (Piatra-Neamt, Vatra Dornei, Saint-Etienne) -in caz in care exista o singura axa preferentiala de transport, cresterea tentaculara este crestere liniara (oras Perm din Rusia) sau daca este o restrictivitate a cadrului natural (sit de meandra-Berna, Elvetia) sit de peninsula (Helsinki, Finlanda) 12. Suprastructurile spaiale urbane conurbaiile Conurbaia reprezint un ansamblu de orae care se dezvolt independent, sunt aproape ntre ele i au de rezolvat probleme comune (alimentarea cu ap,cu energie, amenajarea i protecia mediului nconjurtor). Pentru a exista o conurbaie trebuie ndeplinite dou condiii: - ca genez ea rezult prin juxtapunerea a dou sau mai multe orae care pn la un moment dat s -au dezvoltat independent ele rmnnd distincte chiar dac sunt nglobate ntr-un ansamblu - trebuie s existe o anumit densitate a oraelor i a populaiei precum i un numr mare de locuitori Oraele mici chiar dac sunt vecine nu pot constitui o conurbaie deo arece ele nu au de rezolvat probleme comune. Conurbaiile apar i se dezvolt de obicei n legtur cu prezena unor importante zcminte ale subsolului (Ruhr, Donbas): * Conurbatia bazinului Ruhr, cu peste 4,9 milioane de locuitori, formata din: Duisburg, Essen, Dsseldorf, Dortmund, Bochum, Mhlheim * Conurbatia Donbassului, cu orasele Donek, Makiivka, Horlivka * Conurbatia Sileziei superioare, cuprinzand Katowice, Bytom, Gliwice, Zabrze * Conurbatia Yorkshire, specializata atat in industria grea cat si in textile (industria lanii) cu Leeds, Bradford, Halifax * Conurbatia Kitakyushu, formata din orasele industrial-portuare din nordul insulei Kyushu (Yawata, Tobata, Kokura, Moji) dar are tendinta de a depasi stramtoarea Shimonoseki si de a cuprinde si orasul Shimonoseki, din Insula Honshu * In Romania, fara sa existe vreo conurbatie propriu-zisa, se paote admite ca o conurbatie miniera in curs de formare, gruparea de orase din bazinul carbonifer petrosani, formata din Lupeni, Vlcan, uricani 13. Suprastructurile spaiale urbane interurbaiile Interurbatiile sunt formate din asezari urbane, care nu difera prea mult intre ele ca dimensiuni, dar sunt diferite si complementare ca profil functional (unele au o specializare industriala, altele in diferite domenii ale tertiarului). Cele mai frecvente sunt cele formate dintr-un oras mai vechi, cu functie commercial-administrativa si un oras mai nou,industrial, aflat in apropierea acestuia (ex. Interurbatia formata din Mannheim, oras administrative, de pe dreapta Rinului si Ludwigshafen, oras portuar-industrial,de pe stanga fluviului).

Alte conurbatii cu doua elemente componente: Marsilia-Aix en-Provence, in sudul Frantei si Edinburgh-Leith in Scotia. Cea mai complexa interurbatie europeana este Randstad Holland, formata din Haga (sediu al guvernului Olandei, oras administrative,cultural si touristic), Amsterdam (oras complex commercial, industrial, portuar, bancar), Rotterdam (oras portuar-industrial) si o serie de alte orase mai mici, totalizand 3,5 mil. Locuitori. Cea mai mare interurbatie din Japonia este Hanshin cu 16,8 mil. Locuitori, cu trei componente principale: Kyoto (vechea capitala, astazi preponderant cu functii cultural-turistice), Osaka (oras industrial-comercial) si Kobe (oras portuar-industrial). 14. Suprastructurile spaiale urbane megalopoliosurile Megalopolisul,termen introdus de geograful Jean Gottman,reprezinta forma cea mai inalta de hipertrofie urbana, situandu-se deasupra celorlalte superorganisme urbane, cuprinzand si subordonandu-si o serie de conurbatii,interurbatii si aglomeratii, dar si orase propriu-zise, chiar si unele asezari rurale. Megalopolisurile au aspectul unor ansambluri de asezari orasenesti cu o desfasurarespatiala de ordinul sutelor de kilometri, dezvoltandu-se preferential pe anumite axe,favorizate din punctul de vedere al cailor de comunicatie (litorale, vai, linii de contact),care pot lasa intre ele spatii mai putin urbanizate, chiar cu fragmente de terenuriagricole sau de vegetatie naturala. -Megalopolisul Boswash din S.U.A cuprinde aglomeratiile Boston-New York-PhiladelphiaWashington, are o lungime de peste 600 de km si s eintinde de la Boston la Washington, cu o populatie de peste 42 mil. Locuitori -Coridorul Chicago-Pittsburgh cu aproape 30 mil. Locuitori, ce grupeaza aglomeratiile Chicago, DetroitWindsor, Cleveland, Milwaukee si Pittsburgh -Un megalopolis in curs de formare se afla in sudul Californiei: Los Angeles-San Diego, acesta avand tendinta de a cuprinde si unele localitati din nord-vestul Mexicului (Tijuana) -Megalopolisul japonez Tokaido reprezinta la ora actuala cel mai populat megalopolis cu o dimensiune de peste 65 mil. Locuitori si cuprinde aglomeratiile: Tokyo (Kanto) si Nagoya, interurbatia Hanshin, conurbatia Kitakyushu precum si multe orase propriu-zise Fenomenul de hipertrofiere urban i de creare a structurilor megalopolitane s-a extins n perioada contemporan i n statele emergente; mai vizibile sunt structurile suprapuse unor regiuni de veche i dens populare, locuri unde expansiunea fr precedent a urbanului disloc treptat spaii predominant rurale cu o istorie multimilenar. n acest sens, menionm gruparea urban din delta Rului Perlelor din sudul Chinei, care cuprinde mai multe aglomeraii de talie mare: -metropola mondial Hong-Kong peste 7,5 milioane locuitori -metropola suduluiChinei, Guangzhou (Canton) peste 14 milioane de locuitori, mpreun cu vecinul su Foshan, orae recente, dezvoltate n zonele libere din proximitatea S.A.R. Hong Kong i S.A.R. Macao -Shenzhen 11 milioane de locuitori, respectiv, Zhuhai -1,5 milioane sau entitai urbane recent redimensionate, precum Dongguang, Zhongshan, Huizhou, Jiangmen, avnd o populaie cuprins ntre 1 i 5 milioane de locuitori. mpreun cu spaiile rurale n defensiv din proximitate, megalopolisul cantonez grupeaz peste 58 de milioane de locuitori, dar n cretere rapid, rivaliznd cu dorsala japonez. 15. Structura intern a oraelor (nucleul comercial, CBD, zona administrativ) Structurarea intern a oraelor este, n primul rnd, o structurare funcional, prezena mai multor funcii n cadrul aceleiai aezri fiind una din trsturile cele mai caracteristice ale oraelor. n oraele ct de ct avansate, aceste funcii ajung la situaia n care cele mai multe dintre ele nu se mai pot desfura ntr-o manier spaial mixtat (aa cum era n oraele primitive, din antichitate, de exemplu, n cazul oraelor sumeriene) ci fiecare funcie tinde s se diferenieze teritorial, s se individualizeze n spaiu, crendu -i condiii ct mai bune de activitate i cutnd s nu impieteze asupra bunei desfurri a celorlalte funcii. Cu ct oraul este mai evoluat, cu att segregaia functional teritorial este mai profund i mai bine definit.

Aceast zonare funcional a intravilanului influeneaz direct o serie de alte aspecte ale vieii urbane : repartiia populaiei, direcionarea transportul public de cltori, distribuia alimentrii cu ap i energie etc. Principalele zone funcionale ale oraelor sunt urmtoarele : a.Nucleul comercial-meteugresc. Acesta este, de regul, cea mai veche i cea mai stabil component a oraelor, bazndu-se iniial pe coexistena locuinei cu locul de exercitare a comerului sau a meseriei. A aprut odat cu primele orae din Antichitate i a rmas pn astzi foarte caracteristic pentru marea majoritate a oraelor mici i mijlocii. Este o zon cu poziie central i cu o densitate ridicat a cldirilor i a populaiei, axat, n mod obinuit, pe arterele primordiale de circulaie. n oraele Orientului Apropiat, Asiei Centrale i Africii de Nord nucleul comercial-meteugresc este organizat sub form de bazar (cuvnt iranian, cu sens de trg) sau souk (cuvnt arab) un cartier central strbtut de o mulime de strdue nguste, adeseori acoperite, n care negustorii i meteugarii nu rmn n timpul nopii, cnd bazarul se nchide. Alteori, n primul rnd n Europa, nucleul comercial-meteugresc cuprinde i o serie de cldiri publice primria (mai ales n oraele germane), catedrala, unele elemente culturale (teatre, cinematografe de exemplu, n lungul bulevardului Elisabeta, la Bucureti). Dezvoltarea mai rapid a celorlalte zone urbane n perioadele modern i contemporan a fcut ca nucleul comercial-meteugresc s dein astzi proporii din ce n ce mai modeste din intravilan de exemplu, n S.U.A., la oraele mici i mijlocii el acoper 3 4,3 % din suprafaa total. n perioada contemporan accentuarea reducerii funciei de comer de detaliu a centrelor vechi ale orae lor este subliniat de tendina de cretere a numrului supermagazinelor complexe (shopping centres), cu poziie periferic sau situate la intersecia autostrzilor. Pentru a reduce acest declin, centrele vechi fac eforturi imense de modernizare, se specializeaz n produse destinate turitilor sau n magazine de unicate, care nu se gsesc n supermagazine. b. La oraele mari, n special la cele cu peste 500 000 locuitori, din statele cu o economie liberal de pia, nucleul comercial-meteugresc tinde s se transforme ntr-un mod esenial, fiind nlocuit prin districtul central de afaceri (prescurtat C. B. D., iniialele sintagmei englezeti Central Business District), uneori denumit i city, e la City of London nucleul medieval al Londrei, unde aceast metamorfoz s-a produs cel mai timpuriu. Districtul central de afaceri este o zon n care are loc nlocuirea comerului de detaliu i a meteugurilor prin comerul de gros, funcia bancar i de asigurri, aici concentrndu-se i sediile societilor industriale, de transporturi .a. De regul, districtul central de afaceri ocup o poziie median n intravilan, dar, uneori, creterea extrem de puternic a dimensiunilor funciei teriare superioare a marilor orae face ca districtul central de afaceri s fie obligat s depeasc limitele vechiului nucleu comercialmeteugresc, trecnd peste conturul fostelor fortificaii medievale sau chiar axndu-se pe unele bulevarde dezvoltate n locul acestor fortificaii - de exemplu, la Viena (Ringul), la Frankfurt am Main, Kln sau Toulouse. c. Zone administrative s-au conturat, de asemenea, n cazul oraelor mai mari, cu o funcie politicoadministrativ remarcabil (funcia de capital de stat, de reedin a unei uniti teritoriale autonome etc.). n astfel de zone se grupeaz cldiri ministeriale, ambasade, sediile puterii legislative i anexele acestora, uneori i instituiile administraiei locale, sedii ale organizaiilor politice, instituii judiciare, ba chiar i elemente care, n mod obinuit aparin districtului central de afaceri (instituii de credit i asigurare etc.). Zone administrative bine conturate pot fi observate la Londra (cartierul Westminster), Moscova (Kremlinul un adevrat ora n sine, bine fortificat, n partea central a metropolei ruse), Bruxelles (partea de est a oraului propriu-zis, n jurul palatului regal) .a. n timpul existenei fostei R. D. Germane centrul istoric al Berlinului fiind distrus de bombardamentele aliate, s-a construit o nou zon politico-administrativ ntr-o suburbie din nordul aglomeraiei Pankow.

16. Modele ale formrii i organizrii spontane ale zonelor funcionale (modelul lui Burgess, H. Hoyt, Ch. Harris) Pentru a ncheia problema structurii funcional-teritoriale a oraelor, trebuie spus c unii cercettori occidentali, n primul rnd din Statele Unite, au cutat s gseasc unele legiti (modele) ale formrii i organizrii spontane a zonelor funcionale. Aceste modele, cu tendine geometrice, pleac, ns, de la idei complet deosebite i de la generalizarea unor situaii locale, nu totdeauna foarte specifice. Primul model de acest gen a fost propus de E. W. Burgess (fig. 31), n lucrarea sa Creterea oraelor, din 1925, plecnd de la analiza situaiei caracteristice pentru oraul Chicago; este un model care concepe zonele funcionale structurate concentric, dei nici la Chicago o astfel de structur nu este chiar att de rigid : n centru (1) s-ar dezvolta districtul central de afaceri; n jurul acestuia ar urma o arie de tranziie (2), caracterizat prin mica industrie veche, parial deczut, din apropierea principalelor griterminus, i prin cartierele rezideniale de bun calitate, de odinioar, astzi degradate i populate de negri venii din sud i de imigrani de dat recent (italieni, chinezi, evrei); al doilea semiinel (3) ar cuprinde industria mai modern i cartierele muncitoreti ale forei de munc care lucreaz n ntreprinderile respective; a treia arie semicircular (4) ar reprezenta aria rezidenial burghez. cu locuine ale claselor avute (vile) iar prin (5) ar fi reprezentat aria de dispersie periurban, cu suburbii satelite, platform industriale moderne, din apropierea aeroporturilor .a.

Un alt model a fost propus de H. Hoyt (fig. 32), n anul 1939. Acesta este conceput pe baza unor sectoare radiare, dezvoltate prioritar n lungul principalelor axe de transport, n funcie, n primul rnd, de mobilitatea specific a indivizilor i a familiilor, consecin a diferenelor de standard de via.

n fine, geograful american Chauncy Harris, a susinut un model puin mai complicat (fig. 33), dar i mai realist, cu mai multe nuclee comerciale n intravilan, innd seama de numeroasele abateri

17. Tipuri de planuri (planul dezordonat, radiar-concentric, rectangular, hexagonal, suplu) Planul dezordonat (haotic) : - rezultatul unei evolutii spontane sau rezultatul valorificarii unui sit - intalnit la orasele cu vechime mare - se prezinta ca un labirint greu de descifrat, o retea de stradute sinuoase - caracteristice pt orasele pop musulmane din nordul Africii si Asia de sud-vest; s-a raspandit si in Spania (Sevilla, Cordoba, Granada), Pen Balcanica (Istanbul, Skopje), Asia Mica, Iran, Crimeea, Asia centrala si nord vestul Indiei - si orasele medievale europene aveau plan dezordonat plan cu caracter defensiv, formate din stadute inguste cu traseu circular, marginite de case inalte si turnuri. - Romania Husi, Botosani, Campulung Moldovenesc - alte exemple Shanghai, Nanjing, Tokyo, Osaka etc. Planul radiar-concentric : - o serie de axe radiare care pleaca din centru si sunt legate intre ele prin artere circulare - pot fi rezultatul unei dezvoltari spontane (mai putin riguros, avand mai mult caracterul unei tendinte, intre arterele principale tema stradala haotica ex: Bucuresti), cat si cele unui urbanism sistematic - in cazul oraselor dezv pe malul fluviilor sau estuarelor planul radiar concentric se poate limita la semicerc - primul oras construit in acest fel a fost Palma Nuova din N-E Italiei 1593 - alte exemple Amsterdam, Sankt Petersburg, Atena etc. - aspectuos pe harta dar criticii releva neplacerea realizarii unor cvartale si a unor cladiri cu unghiuri ascutite uneori si o anumita repetitivitate obositoare in peisajul urban. Planul rectangular : - plan sistematic, introdus datorita aventajelor sale simplitate, usurinta administrarii urbane, a constructiei, usurinta orientarii etc. - plan urban vechi, aparut prima data in civilizatia Indusului - in lumea mediteraneana: Napoli, Florenta, Bologna, Verona, Torino, Zaragoza, Barcelona, Viena, Koln. Plan hexagonal : - efectul unor idei urbanistice recente, aplicate doar sporadic la unele cartiere - propune simplificarea problemei circulatiei in orase, in orice intersectie doar 3 directii - urbanistul Buchanan ca pe laturile cu trafic mai mare circulatia sa aibe loc in dublu sens iar pe laturile cu trafic mai mic doar sensuri unice Planul suplu : - creatie a urbanistilor moderni care incearca sa imbine un numar cat mai mare de elemente geometrice intr-un mod ingenios pt a evita monotonia si a facilita traficul - prima data aplicat la o suburbie a Parisului 1856-1863

o reusita poate fi considerata Canberra trei trame circulare suprapuse peste 3 inaltimi unite prin 3 axe care formeaza un mare triunghi ce inconjoara un lac central de acumulare planul Brasilia conturul unui avion orasul palmieu Palm Jumeirah in largul emiratului Dubai