ELEV ANUL II PL.

POP GABRIEL VASILE

DEMOGRAFIA ORASULUI CLUJ NAPOCA

Cluj-Napoca, Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian (în maghiară Kolozsvár,
în germană Klausenburg, în poloneză, Kluż, în latină Claudiopolis) este municipiul de
reședință al județului Cluj, Transilvania, România. La recensământul din 2011 era al doilea
oraș al României ca populație. Pe plan geografic, se află la distanțe aproximativ egale de
București (458 kilometri), Budapesta (460 km) și Belgrad (464 km). Situat pe valea râului
Someșul Mic, orașul este considerat capitala neoficială sau inima regiunii
istorice Transilvania. Din 1790 până în 1848 și din 1861 până în 1867 a fost capitala oficială
a Marelui Principat al Transilvaniei.
Conform recensământului din 2011, 324,576 oameni locuiau în cadrul limitelor orașului,
lucru care plasează orașul pe locul doi ca populație în România, fiind printre puținele orașe
care au înregistrat o creștere de la cifra înregistrată la recensământul din 2002. Zona
metropolitană Cluj-Napoca are o populație de 411,379 de oameni, pe când populația zonei
periurbane depășește 420,000 de locuitori. Potrivit unei estimări 2007, furnizată de Direcția
Județeană de Evidență a Persoanelor, orașul găzduiește o populație vizibilă de studenți și alți
non-rezidenți : o medie de peste 20,000 de oameni pe an în perioada 2004–2007. Hotarele
municipalității cuprind o arie de 179,5 kilometri pătrați.
Orașul este unul dintre cele mai importante centre academice, culturale, industriale și de
afaceri din România. Printre alte instituții, găzduiește cea mai mare universitate din
țară, Universitatea Babeș-Bolyai, cu faimoasa sa grădină botanică. În 2015, Cluj-Napoca a
fost Capitala Europeană a Tineretului.

Date Demografice
Componența etnică a municipiului Cluj-Napoca

     Români (75,71%)

     Maghiari (15,27%)

     Romi (1%)

     Necunoscută (7,13%)

     Altă etnie (0,87%)

Componența confesională a municipiului Cluj-Napoca

     Ortodocși (65,61%)

     Romano-catolici (4,6%)

     Reformați (9,73%)

     Penticostali (2,49%)

     Greco-catolici (4,36%)

     Baptiști (1,11%)

     Necunoscută (7,9%)

     Altă religie (4,17%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Cluj-Napoca se ridică la

324.576 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 317.953 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,71%).
Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,27%) și romi (1,01%). Pentru 7,14% din
populație nu este cunoscută apartenența etnică.
Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,62%), dar există și
minorități de reformați (9,73%), romano-catolici (4,6%), greco-
catolici (4,36%), penticostali (2,49%) și baptiști (1,11%). Pentru 7,91% din populație nu este
cunoscută apartenența confesională.
Cu o populație stabilă înregistrată în 2011 la 324.576 de persoane, orașul este pe locul doi în
țară după București. Populația activă economic a orașului a fost în 2016 de 330.923 de
persoane. Potrivit unor estimări ale Institutului Național de Statistică, la începutul lui 2015
municipiul Cluj-Napoca avea 322.108 de locuitori cu domiciliul acolo, la acest capitol fiind al
patrulea oraș ca populație din România după municipiile București, Iași și Timișoara[
Evoluție istorica
Clujul s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales în secolul al XX-lea, în decurs
de 100 de ani crescând de peste cinci ori ca număr de locuitori. Creșterea demografică din cea
de-a doua jumătate a secolului al XX-lea se datorează în mare parte așezării în localitate a
populației din mediile rurale adiacente. De-a lungul timpului, populația localității a evoluat
astfel:
 Recensământ Structura etnică
Ger
Popul Româ Maghi Evre Ucrai Slova
An man Romi Sârbi Alte etnii
ație ni ari i neni ci
i
19.61 1.58
1850 4.116 12.317 535 585 472
2 7
32.83 1.48
1880 5.821 24.446 4 24 129 923
1 4
37.18 1.35
1890 5.637 29.396 8 21 115 650
4 7
50.90 1.78
1900 7.185 41.311 9 22 83 513
8 5
62.73 1.67
1910 8.886 51.192 6 41 107 823
3 8
85.50 2.07
1920 29.644 42.168 10.63 984
9 5
103.8 2.52 13.09
1930 37.029 48.271 1.168 267 57 266 1.162
40 6 4
114.9 1.61
1941 11.255 98.502 2.669 618 36 11 46 229
84 8
154.7
1956 74.033 74.155 990 4.530 444 32 31 34 474
23
185.6 104.91 1.33
1966 76.934 1.689 178 42 50 34 489
63 4 3
262.8 173.00 1.48
1977 86.215 1.009 628 50 28 32 413
58 3 0
328.6 248.57 1.14
1992 74.871 344 3.201 84 23 27 331
02 2 9
317.9 252.43
2002[ 60.287 734 217 3.029 146 12 25 1.070
53 3
324.5 245.73
2011 49.565 544 155 3.273 127 20 33 25.122
76 7
Grupuri etnice
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, distribuția pe baza criteriului etnic a
populației din Cluj-Napoca este următoarea:

 români: 245.737, adică 75,7%;

 maghiari: 49.565, adică 15,3%;
 romi: 3.273, adică 1%;
 germani: 544, adică 0,16%;
 evrei: 155, adică 0,04%;
 ucraineni: 127, adică 0,039%.
Restul etniilor declarate din Cluj-Napoca numără sub 100 de locuitori.
În ultimii ani, Clujul înregistrează o creștere a numărului de azilanți, refugiați, imigranți, dar
și a numărului de angajați ai unor firme internaționale. Peste 6.400 de cetățeni străini,
proveniți din 113 țări ale lumii, locuiesc în prezent în Cluj. Cei mai mulți provin
din Franța (1.009), Italia (723), Germania (516), Republica Moldova (447) și Tunisia (297).
Comunitatea maghiară

Teatrul și Opera Maghiară de Stat

În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 50.000 de maghiari. După Târgu Mureș, în orașul Cluj se
regăsește cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, cu o viață culturală și
academică intensă. Din acest punct de vedere, Clujul este centrul comunității maghiare din
România. În oraș funcționează Opera Maghiară și Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici învață și
studiază peste 10.000 de studenți de etnie maghiară, precum și câteva mii de elevi, unii
proveniți din județele învecinate (diaspora internă), în care instituțiile școlare maghiare fie nu
sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de prestigioase. Presa de limbă maghiară este bine
reprezentată în Cluj. Postul Radio Cluj transmite zilnic cinci ore de program în limba
maghiară. În Cluj se regăsesc cele mai mari instituții maghiare de cercetare din
Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean, Societatea Maghiară Tehnico-Științifică din
Transilvania, Societatea Bolyai etc. În Cluj își au sediul Eparhia Reformată, Episcopia
Unitariană și Episcopia Evanghelică Luterană.
Religie

Catedrala Mitropolitană (ortodoxă) Biserica Sf. Mihail (romano-

catolică)
Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici își au
sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe
sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent.
Datele finale ale recensământului din octombrie 2011 arată că din totalul populației stabile a
municipiului Cluj-Napoca distribuția în funcție de religii și confesiuni este următoarea:

 ortodocși: 212.975, adică 65,6% din totalul populației stabile;

 romano-catolici: 14.940, adică 4,6%;
 reformați: 31.597, adică 9,7%;
 penticostali: 8.083, adică 2,4%;
 greco-catolici: 14.152, adică 4,3%;
 baptiști: 3.603, adică 1,1%;
 adventiști de ziua a șaptea: 1.028, adică 0,3%;
 musulmani: 879, adică 0,2%;
 unitarieni: 2.946, adică 0,9%;
 martorii lui Iehova: 1.907, adică 0,5%.
Restul confesiunilor au mult mai puțini adepți declarați în Cluj-Napoca. Despre 7,7% din
populația stabilă din Cluj-Napoca, INS nu deține informații în ceea ce privește religia.
Numărul ateilor la recensământul din 2011 se ridica la aproape 1.900 de persoane, adică
0,27% din totalul locuitorilor. Alți 2.011 locuitori s-au declarat fără nicio religie. Potrivit
sociologului Vasile Dîncu, spiritul cosmopolit al Clujului, dar și numărul mare de locuitori cu
studii superioare „sunt factori care fac ca presiunea religiilor să fie mai mică decât în cazul
altor orașe cu aceleași caracteristici culturale”.