Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
„THEODOR COSTESCU"
DROBETA - TURNU SEVERIN
CLASA XII G
Profesor coordonator
Absolvent
Iagăru - Tudor Elena Bașa Valentina-Alina
2018
Profesor coordonator
Absolvent
Iagăru - Tudor Elena Bașa Valentina-Alina
2018
Cuprins
Argument…………………………………………………
…………… 3
Capitolul I. Potentialul
turistic ............................................................. 5
1.1. Concept si
tipuri....................................................................5
1.2. Potentialul turistic
natural....................................................7
1.3. Potentialul turistic
antropic ................................................8
Concluzii
………………………………………………………………………36
Bibliografie……………………………………………………………
………38
Anexe……………………………………………………………
……………39
ARGUMENT
CAPITOLUL I
POTENȚIAL TURISTIC
Potenţialul
turistic ar putea
fi definit astfel:
totalitatea
factorilor de
atracţie
aparţinând
cadrului
natural sau
antropic. La care
adăugă,
valorificat prin
intermediul
amenajărilor
turistice şi
care generează
fluxuri turistice
cu arii de
provenienţa
interne şi
internaţionale ce
se deplasează
către arii de
destinaţie unde
consuma într-o
manieră turistică
produsele
turistice,
rezultate dintr-
un potenţia
Potenţialul
turistic ar putea
fi definit astfel:
totalitatea
factorilor de
atracţie
aparţinând
cadrului
natural sau
antropic. La care
adăugă,
valorificat prin
intermediul
amenajărilor
turistice şi
care generează
fluxuri turistice
cu arii de
provenienţa
interne şi
internaţionale ce
se deplasează
către arii de
destinaţie unde
consuma într-o
manieră turistică
produsele
turistice,
rezultate dintr-
un potenţial şi
amenajarea
acestuia
Definirea şi
structura
potenţialului
turistic
Potenţialul
turistic ar putea
fi definit astfel:
totalitatea
factorilor de
atracţie
aparţinând
cadrului
natural sau
antropic. La care
adăugă,
valorificat prin
intermediul
amenajărilor
turistice şi
care generează
fluxuri turistice
cu arii de
provenienţa
interne şi
internaţionale ce
se deplasează
către arii de
destinaţie unde
consuma într-o
manieră turistică
produsele
turistice,
rezultate dintr-
un potenţial şi
amenajarea
acestuia
Definirea şi
structura
potenţialului
turistic
Potenţialul
turistic ar putea
fi definit astfel:
totalitatea
factorilor de
atracţie
aparţinând
cadrului
natural sau
antropic. La care
adăugă,
valorificat prin
intermediul
amenajărilor
turistice şi
care generează
fluxuri turistice
cu arii de
provenienţa
interne şi
internaţionale ce
se deplasează
către arii de
destinaţie unde
consuma într-o
manieră turistică
produsele
turistice,
rezultate dintr-
un potenţial şi
amenajarea
acestui
1.1 Concept și tipuri
Definirea şi structura potenţialului turistic
Potenţialul turistic ar putea fi definit astfel: totalitatea factorilor de atracţie aparţinând
cadrului natural sau antropic. La care adăugă, valorificat prin intermediul amenajărilor
turistice şi care generează fluxuri turistice cu arii de provenienţa interne şi internaţionale ce se
deplasează către arii de destinaţie unde consuma într-o manieră turistică produsele turistice,
rezultate dintr-un potenţial şi amenajarea acestuia.
specifice “de producție”, care includ activități ce permit “transformarea” lor în marfă, aceasta
urmând să fie vândută consumatorului potențial.
Conceperea și comercializarea produselor turistice se realizează în etape
succesive,începând de la politicile de marketing și terminând cu analizele de preț și eficiență.
Definirea conceptuală a produsului turistic are în vedere un ansamblu de bunuri
materiale și servicii capabil să satisfacă nevoile de turism ale unei persoane,între momentul
plecării și momentul sosirii în locul de deplasare.
Bunurile materiale la care se face referință sunt concretizate în:
1. patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arheologice,
tehnologice, medicale etc,care formează cadrul fizic de bază și care vor manifesta o atracție
pentru turiști;
2. anumite elemente de infrastructură sau echipamente care, deși nu generează
motivația sau cererea de turism, contribuie în mod hotărâtor la satisfacerea acesteia (hoteluri,
resturante, terenuri sau săli de sport, de spectacol, de conferințe etc.);
3. unele facilități de acces,legate de mijloacele de transport(de vehicule și căi de
comunicații)alese de turiști pentru a ajunge la obiectivele dorite.
România are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datorează în parte
condițiilor fizico-geografice care includ munți, câmpii, rețele hidrografice majore, zone
umede și unul din cele mai vaste sisteme de delta ale Europei (Delta Dunării).
Reprezintă totalitatea locurilor de vizitat create de om, de-a lungul timpului și care
au o mare însemnătate pentru oameni și regiunea în care se află.
De-a lungul timpului, omului a creat, a construit o serie de edificii, a căror valoare
istorică şi estetică a crescut, ajungând în ipostază de potenţial turistic, care în perioada actuală
se asista la o creştere numerică a acestuia.
Componentele antropice au o serie de însuşiri care dau caracterul de
atractivitate, acestea sunt:
unicitatea – este caracteristică acelui produs turistic care datorită menţinerii în timp
a ajuns un unicat;
dimensiunea – unele obiective antropice impresionează prin mărimea lor sau pot
avea dimensiuni foarte mici (ex: cărţi, obiecte de artă etc.)
ineditul – este dat fie de materialul din care este fabricat sau construit obiectivul,
culoarea specifică (ex: albastru de Voroneţ), amplasarea obiectivelor, de arhitectură specifică
etc.;
vechimea, este însuşirea care trezeşte interes pentru turişti, prin prezenţa unor
obiective cu rezonanţă istorică, sau a unor podoabe foarte vechi etc.);
funcţia pe care o îndeplinesc poate deveni o sursă de interes turistic.
Potenţialul
turistic antropic
De-a lungul
timpului,
omului a creat,
a construit o
serie de edificii,
a căror valoare
istorică şi
estetică a
crescut,
ajungând în
ipostaza de
potenţial turistic,
care în perioada
actuală se
asista la o
creştere
numerică a
acestuia.
Componentele
antropice au o
serie de însuşiri
care dau
caracterul de
atractivitate,
acestea
sunt:
v unicitatea –
este
caracteristica
acelui produs
turistic care
datorită
menţinerii în
timp a ajuns un
unicat;
v dimensiunea
– unele obiective
antropice
impresionează
prin mărimea lor
sau pot
avea
dimensiuni
foarte mici (ex:
cărţi, obiecte de
arta etc.)
v ineditul –
este dat fie de
materialul din
care este
fabricat sau
construit
obiectivul,
culoarea
specifică (ex:
albastru de
Voroneţ),
amplasarea
obiectivelor,
Potenţialul
turistic antropic
De-a lungul
timpului,
omului a creat,
a construit o
serie de edificii,
a căror valoare
istorică şi
estetică a
crescut,
ajungând în
ipostaza de
potenţial turistic,
care în perioada
actuală se
asista la o
creştere
numerică a
acestuia.
Componentele
antropice au o
serie de însuşiri
care dau
caracterul de
atractivitate,
acestea
sunt:
v unicitatea –
este
caracteristica
acelui produs
turistic care
datorită
menţinerii în
timp a ajuns un
unicat;
v dimensiunea
– unele obiective
antropice
impresionează
prin mărimea lor
sau pot
avea
dimensiuni
foarte mici (ex:
cărţi, obiecte de
arta etc.)
v ineditul –
este dat fie de
materialul din
care este
fabricat sau
construit
obiectivul,
culoarea
specifică (ex:
albastru de
Voroneţ),
amplasarea
obiectivelor, d
Potenţialul
turistic antropic
De-a lungul
timpului,
omului a creat,
a construit o
serie de edificii,
a căror valoare
istorică şi
estetică a
crescut,
ajungând în
ipostaza de
potenţial turistic,
care în perioada
actuală se
asista la o
creştere
numerică a
acestuia.
Componentele
antropice au o
serie de însuşiri
care dau
caracterul de
atractivitate,
acestea
sunt:
v unicitatea –
este
caracteristica
acelui produs
turistic care
datorită
menţinerii în
timp a ajuns un
unicat;
v dimensiunea
– unele obiective
antropice
impresionează
prin mărimea lor
sau pot
avea
dimensiuni
foarte mici (ex:
cărţi, obiecte de
arta etc.)
v ineditul –
este dat fie de
materialul din
care este
fabricat sau
construit
obiectivul,
culoarea
specifică (ex:
albastru de
Voroneţ),
amplasarea
obiectivelor, d
Potenţialul
turistic antropic
De-a lungul
timpului,
omului a creat,
a construit o
serie de edificii,
a căror valoare
istorică şi
estetică a
crescut,
ajungând în
ipostaza de
potenţial turistic,
care în perioada
actuală se
asista la o
creştere
numerică a
acestuia.
Componentele
antropice au o
serie de însuşiri
care dau
caracterul de
atractivitate,
acestea
sunt:
v unicitatea –
este
caracteristica
acelui produs
turistic care
datorită
menţinerii în
timp a ajuns un
unicat;
v dimensiunea
– unele obiective
antropice
impresionează
prin mărimea lor
sau pot
avea
dimensiuni
foarte mici (ex:
cărţi, obiecte de
arta etc.)
v ineditul –
este dat fie de
materialul din
care este
fabricat sau
construit
obiectivul,
culoarea
specifică (ex:
albastru de
Voroneţ),
amplasarea
obiectivelor,
De-a lungul
timpului,
omului a creat,
a construit o
serie de edificii,
a căror valoare
istorică şi
estetică a
crescut,
ajungând în
ipostaza de
potenţial turistic,
care în perioada
actuală se
asista la o
creştere
numerică a
acestuia.
Componentele
antropice au o
serie de însuşiri
care dau
caracterul de
atractivitate,
acestea
sunt:
v unicitatea –
este
caracteristica
acelui produs
turistic care
datorită
menţinerii în
timp a ajuns un
unicat;
v dimensiunea
– unele obiective
antropice
impresionează
prin mărimea lor
sau pot
avea
dimensiuni
foarte mici (ex:
cărţi, obiecte de
arta etc.)
v ineditul –
este dat fie de
materialul din
care este
fabricat sau
construit
obiectivul,
culoarea
specifică (ex:
albastru de
Voroneţ),
amplasarea
obiectivelo
CAPITOLUL II
DELTA DUNĂRII
Hotel Delta
Delta este un hotel modern, de 4 stele, situat în orașul Tulcea, locul de unde cei mai
mulți călători se îmbarca pe croazierele ce se îndreaptă către minunată Delta a Dunării.
Totodată oaspeții pot face scurte plimbări pentru a vizită atracții ale orașului că Muzeul de
Etnografie, Muzeul de Istorie și Arheologie, Centrul Ecoturistic "Delta Dunării ", Catedrala,
Biserica Grecească , Biserica cu Ceas sau Cetatea Aegyssus. De neratat este și Avcariul din
cadrul Muzeului Delta Dunării.
Hotel Delta oferă 94 de camere luminoase și spațioase și dotate cu aer condiţionat, telefon
cu linie directă, acces la internet, televizor cu canale prin satelit, minibar, balcoane și băi
private cu cadă , feon și articole de toaletă.
Oaspeții se pot relaxa fie saună, masaj, piscină interioară sau la sala de fitness
deschisă 24 de ore, fie la barul hotelului unde pot servi gustări ușoare, băuturi și cafea.
Restaurantul hotelului servește specialități din bucătăria românească și internațională fie în
sala de mese, fie pe terasă amenajată pentru zilele de vara.
Oamenii de afaceri au la dispoziție o sala de ședințe cu o capacitate de 110 locuri ideală
pentru organizarea evenimentelor corporate.
Pensiunea Delta Dunării
Toate facilitățile
Facilități hotel
Animale de companie, cameră nefumători, hotel bar, parcare, restaurant, sală
de conferinţă, terasă, WiFi gratuit în lobby
Facilități cameră
Aer condiționat, baie cu cabină de duș, cablu TV, frigider, internet, Încălzire
televizor, uscător de păr, WiFi gratuit în cameră
Hotelul Esplanada
Hotelul Esplanada are patru stele și este situat pe malul Dunării,în Tulcea, îmbinând
eleganţa cu rafinamentul şi bunul gust, hotelul , oferă oaspeţilor săi confort la standarde
internaţionale şi încearcă să satisfacă cele mai diverse exigențe.
Hotelul organizează excursii în natură cu birdwatching în Delta Dunării şi petreceri
câmpeneşti cu foc de tabără şi muzică populară, degustări de vinuri, precum și conferințe,
lansări de afaceri, cocktailuri sau aniversări de firma.
Cu o capacitate de 100 camere duble și 4 apartamente pe 6 etaje, Hotelul oferă oaspeţilor
săi confort la standarde internaţionale şi satisface cu profesionalism cele mai diverse exigențe.
Oaspeții pot facilita de unlele servici:Acces control Ving- Card,Sistem de climatizare:
încălzire și aer condiționat, Internet/ Wi- Fi,LCD TV,Cablu TV, Telefon,Facilități de pregătire
ceai/cafea în camera,Minibar Spațiu de lucru- birou,Halate de baie și papuci individuali,Cadă
sau cabina de dus.
Restaurantul Hotelului Esplanada este un loc ideal pentru toți oaspeți care doresc să aibă
parte de o masă specială. Hotelul mai dispune și de un bar foarte modern.
Este considerat unul dintre cele mai bune restaurante din Delta Dunării și după părerea
noastră cel mai bun.
Amplasat în centrul orașului ,lingă Primăria Sulinei, pe locația unui vechi și
celebru restaurant –terasă - Marea Neagră,care în trecut era cel mai fregventat local din oraș.
Avantajele restaurantului sunt multiple –spațiu generos, terasă, bucătărie cu specific
pescăresc deltaic din pește marin și de apă dulce din zonă. Cel mai important lucru este
calitatea peștelui ,un pește de primă prospețime care vine în farfuria clientului direct din barcă
pescarului. Proprietarul este și coordonatorul unei asociații de pescari din zonă,are în
proprietate instalații de pescuit marin și al unor puncte de colectare a peștelui din marea și din
lacurile și balțile din jurul Sulinei.
Astfel se explică calitatea deosebită produselor pescarești și ale produselor
culinare din pește care se pregătesc din peștele de primă prospețime pescuit în aceiași zi..
Preparatele din pește sunt cele tradiționale făcute din pește marin(chefali, calcan,
scrumbie,guvizi,hamsie ,sprot, stavrizi, barbuni) și din pește de apă dulce din zona
LACURILOR Roșu –Puiu(crap,somn,șalău,știucă,caraș)dar și din alte viețuitoare acvatice
care se pot mânca(răci,broaște,rapana etc)
Restaurantul este renumit mai ales pentru prepararea unui fel tradițional deosebit –
STORCEAGUL –o ciorbă-supă tradiționala specifică bucătăriei ucrainene care se prepară din
peste de dimensiuni mari ,mai ales din specii de sturioni dar și din somn ,crap mare
etc.Storceagul făcut aici este cel mai bun din deltă.
Servirea este bună și este făcută de personalul pregătit în cadrul restaurantului.
Prețurile sunt modice spre mici, preparatele gustoase și proaspete, ambientul
deosebit (restaurantul are aer condionat și o terasă), servirea civilizată.
STORCEAGUL
Grătar:
Salate:
Băuturi :
Cafea
Cappuccino . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 RON
Café Latte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 RON
Selecție ceai . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 RON
Răcoritoare
Prigat/Lipton 250ml . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 RON
Vinuri
CAPITOLUL III
Potenţialul turistic al Rezervatiei Biosferei “
Delta Dunarii”
3.1 POTENȚIAL TURISTIC NATURAL
Insula Letea
Gorgova
aspect de deltă, situate între albia brațului Sf. Gheorghe și versantul dobrogean.
d) Depresiunea Dranov
Între brațul Sf. Gheorghe, peninsula Dunavat, lagună Razelm și grindul Crasnicol, se
întinde depresiunea Dranov. E o zona mlăștinoasă aproape complet lipsită de lacuri și
invadată în totalitate de flora palustră. Are un singur lac mare care a dat numele depresiunii,
lacul Dranov.
grindurile mari sunt aproape exclusiv niște complexe nisipoase de origine marina.
1. Grindul Letea este cel mai mare uscat al deltei și primul complex nisipos al
ei. Așezat în delta maritimă de N și mărginit de depresiunile deltaice Matiță și Popina, grindul
Letea și cotele cele mai înalte ale deltei.
Diferențierile locale împart depresiunea marilor lacuri în trei subunități mai mici:
- zona Iacub, în fața grindului Caraorman spre canalul Sulina, cu multe ghioluri
- unitatea lacustră Puiu- Lumina, în spațiul dintre Caraorman și o linie care ar uni
grindul Roșu cu Busurca
- zona Roșu- Împărțită, între mare, grindul Saraturile și grindul Busurca-Roșu, unde se
află cel mai mare lac al deltei maritime (lacul Roșu)
Alte câteva mici unități geografice completează teritoriul deltei maritime de nord.
Acestea sunt: delta secundară a Chiliei la mare, clădită în ultimii 200 de ani în aval de Valcov
Popină, între grindul Letea și brațul Stambulul Vechi; Dranovul maritim, ultimul
compartiment al deltei maritime este limitat la N de grindul Crasnicol, iar la S de țărmul
marii, unde există un fel de ghioluri prelungi și înguste numite zătoane. Dranovul se împarte
în două subunități:
- raionul Frasin
- raionul perisipurilor și zatoanelor,un adevărat grind marin complex, în formație
4. Grindul Crasnicol cel mai important grind al insulei Drana, are o lugime de
18 km. El este în continuarea grindului Ivancea care închide Saraturile la NV.
absolută și cu puține excepții, nici adâncimi mai mari de 3m sub nivelul marii, astfel că
energia reliefului nu depășește 10m. De asemenea, cuprinde și două formațiuni: depresiunile
deltaice, cu cote medii sub 1 m, care ocupă cea mai mare parte din delta și se află într-un
proces de colmatare aluvionară sau organică și grindurile care au cote de 0,31m față de
nivelul Marii Negre. Grindurile care ocupă suprafețe restrânse (cca 680 km²) formează
osatura deltei și au origini, vârste și structuri diferite:
Ø grinduri continentale- masive care au cote relativ ridicate ( Chilia-altitudine
maximă în delta 6,5m, Stipoc, Popină etc.)
Ø grinduri fluviale- înguste și amplasate în lungul brațelor, sahalelor și canalelor
care de regulă, sunt depășite la ape mari
Ø grinduri fluvio-maritime- care au cote ridicate, neinundate, formate în general
din nisipuri, mai importante fiind cele de la Letea, Caraorman, Crasnicol.
O notă aparte în relieful deltei o da prezența pe grindurile fluviale a unor
dune de nisip, înalte de 8-13m, generate de acțiunea eoliană a crivățului. Unele dune sunt
fixate de vegetație, așa cum apar cele de pe grindul Letea, creînd un peisaj foarte atrăgător.
Tulcea”
Cetatea Enisala
La 17 km de Jurilocva- aici s-au găsit urmele unor aşezări traco-getice (sec IX-VII î.Hr.)
getice (sec. IV î.Hr.), cea mai mare necropolă geto-dacica din Dobrogea (sec. IV-III i.Hr.) şi
un cadru roman.
Izvoarele istorice arată că fortificația de la Enisala a fost construită de genovezi, la sfârșitul
secolului al XIII-lea. După o scurtă perioada în care a fost deținută de Mircea cel Bătrân, a
intrat sub stăpânirea otomanilor.
Fortificația Troesmis
Mănăstirea Saon
Acest sfânt aşezământ a luat fiinţă sub stăpânirea otomană în anul 1846, prin plecarea unor
călugări de la Mănăstirea Celic-Dere. Cei veniţi la Saon au ridicat aici din chirpici câteva
chilii şi un Paraclis ca metoc al Mănăstirii Celic-Dere. Câţiva ani mai târziu Saonul devine
mănăstire de sine stătatoare, monahii au construit din chirpici şi lemn actuala biserica veche
cu hramul " Intrarea Maicii Domnului în Biserică ", care există şi astăzi, precum şi două
corpuri de chilii, din care a mai ramas numai din rândul Paraclisului. În 1889-1905, schitul a
fost distrus de un incendiu, biserica a scăpat intactă din întreg edificiu.. La 1 septembrie 1909,
Episcopul Nifon a pus temelia bisericii celei noi, cu trei turle, zidită din piatra şi cărămidă, cu
hramul " Acoperământul Maicii Domnului ". Construcţia ei a fost întreruptă din cauza
evenimentelor din timpul primului război mondial, precum şi a cutremurului din 1940, când
turlele s-au prăbuşit. După anul 1956 lucrările de reconstrucţie a turlelor au fost reluate şi s-a
executat pictura bisericească.
Biserica cu ceas
1.Colecţia de botanică cuprinde specii de plante herboriate din Dobrogea şi Delta Dunării
(mai puţin specii acvatice) atât specii comune cât şi specii endemice, rare, ameninţate cu
dispariţia;
ANEXE
Insula Letea Litoralul Deltei
Insula Sacalin Lacul Saraturi
Farul din Sulina Manastirea Stipoc
Biserica cu ceas Cetatea Enisala