CUPRINS

CUPRINS.................................................................................................................................1
INTRODUCERE....................................................................................................................3
CAPITOLUL I RESURSE TURISTICE..............................................................................5
1.1 Geografia Republicii Dominicane.................................................................................5
1.1.1 Insula și diferitele denumiri de-a lungul timpului.................................................5
1.1.2 Așezarea geografică a Republicii Dominicane.......................................................5
1.1.3 Împărțirea geografică.............................................................................................6
1.1.4 Formele de relief ale Republicii Dominicane.........................................................7
1.1.5 Clima în Republica Dominicană..........................................................................10
1.1.6 Hidrografia Republicii Dominicane.....................................................................10
1.1.7 Parcuri naționale protejate...................................................................................11
1.2 Istoria Republicii Dominicane....................................................................................12
1.2.1 Primii locuitori......................................................................................................12
1.2.2 Cucerirea insulei de către europeni......................................................................12
1.2.3 Epoca piraților......................................................................................................14
1.2.4 Revolta sclavilor....................................................................................................14
1.2.5 Independența.........................................................................................................15
1.2.6 Perioada Trujillo...................................................................................................16
1.2.7 Perioada Balaguer................................................................................................16
1.2.8 Epoca turismului...................................................................................................17
1.3 Flora și fauna..............................................................................................................17
1.3.1 Flora......................................................................................................................17
1.3.2 Fauna....................................................................................................................19
1.4 Gastronomia dominicană............................................................................................21
1.5 Arhitectura...................................................................................................................22
1.6 Principalele zone turistice...........................................................................................24
1.6.1 Santo Domingo......................................................................................................24
1.6.2 Sud-Estul țării.......................................................................................................27
1.6.3 Peninsula Samana................................................................................................30
1.6.4 Coasta de Nord......................................................................................................32
1.6.5 El Cibao.................................................................................................................34
1.6.6 Cordilierii Centrali................................................................................................36
1.6.7 Sud-Vestul Republicii Dominicane.......................................................................37
1
CAPITOLUL II IMPACTUL ECONOMIC AL INDUSTRIEI TURISTICE ȊN
REPUBLICA DOMINICANĂ.............................................................................................41
2.1 Noțiuni teoretice..........................................................................................................41
2.2 Impactul turismului la nivel mondial..........................................................................49
2.2.1 America:...............................................................................................................49
2.2.2 Europa..................................................................................................................50
2.2.3 Africa....................................................................................................................51
2.2.4 Zona Asia-Pacific.................................................................................................51
2.2.5. Orientul Mijlociu................................................................................................52
2.3 Impactul economic al turismului în Republica Dominicană......................................56
CAPITOLUL III STRATEGIA DE DEZVOLTARE A UNUI NOU CONCEPT
BARCELÓ ȊN ZONA BAHIA DE LAS AQUILLAS.........................................................69
3.1 Scurt istoric al grupului Barceló.................................................................................70
3.2 Bahia de las Aquillas...................................................................................................73
3.3 Proiectul „ Back to Earth”..........................................................................................74
CONCLUZII ŞI PROPUNERI............................................................................................81
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................83

2
 INTRODUCERE

“ Republica Dominicana lo tiene todo” Republica Dominicană este o țară

complexă din punct de vedere turistic. Este cea mai vizitată insulă din Marea
Caraibilor datorită plajelor uimitoare, apelor cristaline și celor mai înalți munți din
Antile. Un amestec de natură cu fortărețe vechi și peșteri cu picturi rupestre Taino
precolumbiene.
Martorii sosirii lui Cristofor Columb în Lumea Nouă sunt cele două așezări
spaniole La Isabela şi La Vega Vieja. În Santo Domingo, capitala țării, se întâlnește
prima catedrală construită pe continentul american.
Sud-estul țării, cea mai importantă zonă turistică în prezent, este înconjurat de
plaje cu nisip alb, de Marea Caraibilor, de Oceanul Atlantic.
În apele calde din zona Bahia de Samana se pot vedea balenele cu cocoașă.
În Valle de Cibao se cultivă cel mai fin tutun din lume şi cea mai bună cafea.
Șirurile masive de munți sunt îmbrăcate în păduri care adăpostesc mamifere şi păsări
endemice, chiar pe cale de dispariție.
Sudul este plin de cactuși, populat cu crocodili, iguane, păsări flamingo,
lamantini şi țestoase de apă.
Cabarete, situat pe coasta nordică, este centrul sporturilor extreme pe apă din
Indiile de Vest. Vârful Pico Duarte, 3098 de metri, este locul ideal pentru drumeții
montane, pentru rafting montan.
În Republica Dominicană se găsesc unele din cele mai calitative terenuri de
golf.
Diversitatea formelor de relief, împletite cu istoria insulei fac posibilă
dezvoltarea tuturor tipurilor de turism:
- turism de recreere – Punta Cana, La Romana, Las Terrenas, Samana, Puerto Plata,
Barahona;
- turism de îngrijire a sănătății: Santo Domingo, Constaza, Azua, Barahona;
- turism de vizitare: Santo Domingo cu arhitectura sa colonială, La Isabela, La Vega
Vieja, Santiago de los Caballeros, Puerto Plata, La Romana, San Cristobal;
- turism de tranzit: Santo Domingo, La Romana;
- turism profesional: Santo Domingo, Punta Cana, La Romana.
Clima plăcută este atracția tinerilor, adulților şi vârstnicilor. Se poate practica:

3
- turism naval;
- turism aerian;
- turism cu mijloace auto;
- turism cu bicicleta;
- turism pe jos sau la picior.
Am ales această lucrare nu numai pentru că este țara în care m-am născut, pe
care o iubesc dar şi pentru că este o țară dezvoltată din punct de vedere turistic, cu
infrastructură bine dezvoltată, cu multe zone verzi pretabile ecoturismului.
În această lucrare doresc să prezint principalele zone turistice din Republica
Dominicană, indicatorii circulației turistice şi un nou concept turistic „Back to Earth”,
parte a dezvoltării durabile a unei noi zone turistice, Bahia de las Aquillas, unde se pot
întâlni cele mai cristaline ape din lume.

Cu această ocazie doresc să adresez mulțumiri Doamnei Profesor Doctor Anca

Gabriela Turtureanu care m-a sprijinit, îndrumat şi încurajat în alegerea lucrării de
diplomă.

4
 CAPITOLUL I RESURSE TURISTICE
1.1 Geografia Republicii Dominicane

1.1.1 Insula și diferitele denumiri de-a lungul timpului

1. Haiti – numită astfel de primii locuitori ai insulei, indienii Taino, ce înseamnă

pământ înalt sau zonă montană.
2. Hispaniola – nume dat de Cristofor Columb, ce înseamnă mica Spanie.
3. Quisqueya – nume dat de indienii taini, înseamnă pământ natal.
4. Babeque – înseamnă casa principală.
5. Bohio – un cuvânt originar indienilor taini, ce înseamnă locuință.
6. Santo Domingo – în data de 05 august 1948 se pun bazele orașului Santo Domingo
de Guzman și insula primește această denumire.
7. Republica Dominicană – în 1844 Juan Pablo Duarte creează numele țării și al
națiunii în onoarea ordinului Los Dominicos.

1.1.2 Așezarea geografică a Republicii Dominicane

Insula ce cuprinde Haiti și Republica Dominicană este localizată în centrul

continentului american, în arhipelagul antilian. Arhipelagul antilian se împarte în trei
arhipelaguri:
- Antilele Mari – din care face parte Republica Dominicană;
- Antilele Mici;
- Bahamas.
Republica Dominicană ocupă partea orientală a insulei iar Haiti partea
occidentală.
Republica Dominicană este poziționată între paralele 17o 30’ și 20o 00’
latitudine nordică și între meridianele 68o 20’ și 72o 00’ longitudine vestică.
Limitele geografice ale Republicii Dominicane sunt:
 la Nord: Oceanul Atlantic;
 la Sud: Marea Caraibelor;
 la Est: Canalul Mona;
 la Vest: Haiti.

5
 Suprafața totala a Republicii Dominicane este de 48.442 de kilometri pătrați.
Ocupă 63,7% din totalul insulei.

1.1.3 Împărțirea geografică

Republica Dominicană este împărțită în patru regiuni: nord, est, sud, vest. Are
31 de provincii plus Districtul Național Santo Domingo. Are 158 municipii şi 231
districte municipale.1
Tab.1.1 Provinciile din Republica Dominicană
Sursa: http://www.profesorenlinea.cl/geografia
Provincia Capitala Regiunea
Azua Azua de Compostela Sud
Bahoruco Neiba Sud
Barahona Santa Cruz de Barahona Sud
Dajabon Dajabon Nord
Districto National Santo Domingo Est
Duarte San Francisco de Marcoris Nord
Elias Pina Comendador Sud
El Seibo Santa Cruz de El Seibo Est
Espaillat Moca Nord
Hato Mayor Hato Mayor del Rey Est
Hermanas Mirabal Salcedo Nord
Independencia Jimani Sud
La Altagracia Salvaleon de Higuey Est
La Romana La Romana Est
La Vega Concepcion de la Vega Nord
Maria Trinidad Sanchez Nagua Nord
Monsenor Nouel Bonao Nord
Monte Cristi San Fernando de Monte Nord
Cristi
Monte Plata Monte Plata Est
Pedernales Pedernales Sud
Peravia Bani Sud
Puerto Plata San Felipe de Puerto Plata Nord
Samana Santa Barbara de Samana Nord
San Cristobal San Cristobal Sud
San Jose de Ocoa San Jose de Ocoa Sud
San Juan de la Maguana San Juan de la Maguana Vest
San Pedro de Marcoris San Pedro de Marcoris Est
Sanchez Ramirez Cotui Nord
Santiago Santiago de los Caballeros Nord
Santiago Rodriguez San Ignacio de Sabaneta Nord

1
http://www.profesorenlinea.cl/geografia
6
Santo Domingo Santo Domingo Est Est
Valverde Santa Cruz de Mao Nord

1.1.4 Formele de relief ale Republicii Dominicane

Din totalul suprafeței țării 60 % sunt formațiuni montane și 40 % formațiuni de șes.

Fig. 1.1 Relieful Republicii Dominicane

A. Formațiuni montane:
1. Cordilierii Centrali
Este formațiunea montana cea mai importantă a Republicii Dominicane.
Începe din nordul statului Haiti până în centrul Republicii Dominicane. Este situat
între Valle del Cibao la Nord, Valle de San Juan și câmpiile Azua şi Peravia în sud.
Ocupă 20% din teritoriul dominican. Acești munți sunt cunoscuți ca şi Alpii
Dominicani formează coloana vertebrală a insulei. Din Cordilierii Centrali izvorăsc
principalele râuri ale insulei din care cel mai important este Rio Yaque del Norte.2
Principalele vârfuri montane:
 Pico Duarte – 3087 m – cel mai înalt vârf montan din Caraibe.
 La Pelona
2
http://www.ambiente.gob.do/cms/index.php

7
  La Rucilla
 Alto de Bandera
 Cucurucho Hato
 Nalga de Maco
 Quemado
2. Cordilierii Septentrionali
Această zona este cunoscută ca şi Costa Ambar – coasta de chihlimbar datorită
resurselor de chihlimbar ce pot fi exploatate din La Cumbre. Lanțul muntos
Septentrional este localizat în nordul țării între Oceanul Atlantic şi Valle del Cibao.
Cordilierii Septentrionali ajung pâna la 1249 metri în vârful Pico Diego de Ocampo.
3. Cordilierii Orientali
4. Sierra de Neiba, localizată în Sud Estul Republicii Dominicane având cel mai înalt
vârf de 2279 metri, Pico Neiba.
5. Sierra de Yamasa
6. Sierra de Bahoruco
7. Sierra de Martin Garcia
B. Văi:
Principalele văi din Republica Dominicană sunt: Valea Cibao Occidental, cu o
suprafață de 2950 kilometri pătrați. Cuvântul „ Cibao” provine din limba indienilor
Taino însemnând „ locul în care abundă pietrele”, Valea Rio Limpio, Valea San Juan,
Valea El Cercado, Valea Vallejuelo, Valea Neiba, Valea Rancho Arriba, Valea
Orientală, Valea Jarabacoa, Valea Tireo, Valea Constanza, Valea Bonao, Valea Villa
Altagracia.
C. Linii costiere:
1. Linia Bajabonico, localizată în nord între Punta Mangle şi Bahia de Maimon, a fost
formată din aluviunile râului Bajabonico, râu botezat de Columb Isabela.
2. Linia costieră de Puerto Plata, situată în nordul țării, străbătută de râurile: Camu,
San Marcos, Maimon şi Sosua.
3. Linia costieră Yasica, situată în nord-est.
4. Linia costieră Nagua-Boba.
5. Linia Sabana de la Mar şi Miches.
6. Linia costieră din Sud.
7. Linia costieră Plana de Azua.

8
D. Insulele adiacente Republicii Dominicane:
- insula Beata – este situată în partea de sud-est, aparține provinciei Pedernales. Este a
doua insulă ca mărime din Republica Dominicană având o suprafață de 42 kilometri
pătrați. Include parcul național Jaragua.
- insula Saona - este situată în partea de sud-est, aparține provinciei La Romana. Are o
suprafață de 105 kilometri pătrați. Este considerată patrimoniu Unesco.3
- insula Catalina - este situată în partea de est, aparține provinciei La Romana are doar
un kilometru pătrat.
- Cayo Levantado.
- Cayos Siete Hermanos.
- insula Cabritos – este o insulă internă situată în interiorul lacului Enriquillo, cu o
suprafață de 24 de kilometri pătrați.
- insula Barbarito.

1.1.5 Clima în Republica Dominicană

Pe teritoriul Republicii Dominicane se disting 5 tipuri de climă:

- umedă subtropicală – întâlnită in zona costieră Cibao, Bajabonico, Puerto Plata,
valea San Juan, insula Saona. Cu temperaturi între 18-26 grade Celsius și precipitații
1000-2000 milimetri/an.
- uscată subtropicală – întâlnită in zonele: Neiba, Azua, Peravia, Barahona,
Pedernales, provincia Altagracia ( Punta Cana ). Temperaturi între 23-26 grade
Celsius. Precipitații 545-980 mm pe an.
- foarte umedă subtropicală – întâlnită în: Cordilierii Septentrionali, nordul
Cordilierilor Centrali, peninsula Samana, Sierra Yamasa. Cu temperaturi între 18-24
grade Celsius și precipitații 2000-4000 milimetri/an.
- subtropicală montană – întâlnită în: Sierra Martin Garcia, Bahoruco, Hoya de
Enriquillo. Precipitații: 400-1000 mm/an. Temperaturi: 18-24 grade Celsius.
- foarte umedă montană - întâlnită în zonele montane foarte înalte: Pico Duarte, cu
temperaturi între 6-12 grade Celsius și precipitații peste 2000 de milimetrii anual.
3
http://www.gobiernodecanarias.org/cmayot/espaciosnaturales/categorias/paisajesprotegidos

9
1.1.6 Hidrografia Republicii Dominicane

1. Râul Yaque del Norte – izvorăște din Cordilierii Centrali, are o suprafața de 7053
kilometrii pătrați, o lungime de 296 kilometrii, cu următorii afluenți: Jimenoa, Bao,
Mao, Amina, Imoa, Guayabin.
2. Râul Yuna – al doilea râu al Republicii Dominicane din punct de vedere al lungimii,
cu o suprafață de 5630 kilometrii pătrați și o lungime de 210 kilometrii, cu următorii
afluenți: Camu, Blanco, Maguaca, Chacuey, Jasya, Payabo, Cuaba, Licey, Cenovi.
3. Râul Yaque del Sur – cu o suprafață de 5345 kilometrii pătrați, lungime 183
kilometrii. Afluenți: Mijo, Los Baos, Las Cuevas.
4. Râul Ozama – cu o suprafață de 2706 kilometrii pătrați, lungime 148 kilometrii,
afluenți: Isabela, Yabacao, Guanuma, Higuero, Savita, Boya.
Republica Dominicană are pe teritoriul ei 270 de lacuri și lagune printre care cele mai
importante sunt:
- Lacul Enriquillo – cel mai mare lac din Caraibe. Este localizat în sud-vestul țării la
frontiera cu Haiti. Are o suprafață de 286 de kilometrii pătrați situat la 43,56 metrii
sub nivelul mării. Numele vechi al lacului era Xaragua. Enriquillo este numele unui
fost șef de trib Taino care s-a ascuns în munți în timpul ocupației spaniole. Pe
suprafața lacului se găsesc 3 insule interne: Islita, Barbarita și Cabritos.
- Laguna Rincon sau Cabral
- Laguna Oviedo – situată în sud-vest, peninsula Barahona.
- Laguna Bavaro
- Laguna Redonda și Limon.

1.1.7 Parcuri naționale protejate

A. Zona montană:
 Parcul Național Armando Bermundez – situat în partea centrală a Cordilierilor
Centrali, cu o suprafață de 779 kilometrii pătrați.
 Parcul Național Jose del Carmen Ramirez – situat în zona sud-centru a
Cordilierilor Centrali, suprafață 764 kilometrii pătrați.
 Parcul Național Nalga del Maco.
 Parcul Național Montana Humeadora.
10
  Parcul Național Cabo Cabron.
 Parcul Național Sierra Martin Garcia.
B. Zone joase și costiere:
 Parcul Național Isla Cabritos și Lacul Enriquillo
 Parcul Național El Moro de Montecristi
 Parcul Național din Est
 Parcul Național Manglares de Estero Balsa
 Parcul Național Manglares de Bajo Yuna
 Parcul Național Humedales del Ozama
C. Din zone carstice:
 Parcul Național Los Haitises – aflat în nord-est, cu o suprafață de 600,8
kilometrii pătrați.
 Parcul Național Jaragua.

1.2 Istoria Republicii Dominicane

1.2.1 Primii locuitori

Săpăturile arheologice de pe insulă au adus la lumină artefacte de acum 3000

de ani.
Prima cultură importantă a insulei a fost Ciboney, formată din triburi nomade
de vânători. S-au stabilit pe insulă în jurul anului 500 înainte de Hristos. Această
cultură a fost înlocuită de cultura Igneri, asimilată cu Taino – un trib din grupul
Arawakan. Indienii Taino au dat denumirea insulei Quisqueya. Comunitatea Taino era
formată din oameni simpli și nobili. Trăiau în colibe circulare, dispuse în jurul unui
spațiu destinat ceremoniilor. Un sat era format din aproximativ 20 de familii.
Societatea Taino era matriarhală. Fiecare trib alegea un șef numit „cacique”, care era
poligam și se căsătorea cu femei din alte triburi pentru a încheia alianțe politice.
Civilizația Taino se baza pe culturi de porumb, manioc sau yukka. Se ocupau și cu
olăritul. Nu purtau haine deși foloseau bumbacul și cânepa pentru funii și hamacuri.
Triburile Taino făceau schimburi de mărfuri cu triburile vecine cu ajutorul unor bărci
de tip canoe, construite din trunchiurile copacilor.
Nu aveau o limbă scrisă, nu cunoșteau metalul, nu foloseau roata sau animalele de
povară. Aveau un calendar rudimentar și picturi rupestre.

11
Religia ocupa un loc foarte important în cultura Taino. Aveau un templu al zeilor,
despre care credeau că poate influența vremea. Indienii Taino preparau o băutură
alcoolică preparată din porumb, fumau frunzele uscate ale unei plante numită
„cohiba”. Își incinerau morții.
La sosirea europenilor pe insulă, populația Taino avea aproximativ 500.000
locuitori.4

1.2.2 Cucerirea insulei de către europeni

Pe 3 august 1492 Cristofor Columb pleacă din Spania pe nava sa Santa Maria
pentru a descoperi un coridor de trecere către Indiile de Est.
Pe 6 decembrie 1492 Cristofor Columb a zărit insula, pe care apoi a numit-o
Hispaniola. În ziua de Crăciun nava sa, Santa Maria eșuează și este nevoit să plece.
Lasă pe insulă 39 de spanioli pentru a întemeia prima așezare din Lumea Nouă
numind-o La Villa de la Navidad.
Columb revine in 1493, găsind localitatea întemeiată arsă datorită conflictelor
avute cu populația Taino. Îl lasă pe fratele său Bartolomeu guvernator. Pune bazele
unei așezări numita Isabela, la 68 de kilometrii spre est. Bartolomeu consideră zona
fiind nesănătoasă şi își mută capitala lângă Marea Caraibilor pe malul estic al râului
Ozama. Astfel este înființată Santo Domingo.
Spaniolii i-au considerat pe indienii Taino păgâni, i-au pus la munci dure.
Populația Taino a intrat în declin, fiind decimată.
În 1500 fratele lui Cristofor Columb, Bartolomeu este arestat datorită
revoltelor de pe insulă. Spaniolii au instalat un nou guvernator Nicolas de Ovando,
care a reprimat revoltele băștinașilor. A adus sclavi din Africa și a făcut ordine pe
insulă. În 1508 fiul lui Cristofor Columb, Diego a fost numit guvernator al Indiilor, a
construit un palat în Santo Domingo. În această perioadă orașul s-a dezvoltat și a
devenit cel mai important centru al puterii.
Fig. 1.2 Alcazar de Colon, fosta locuință a lui Diego Colon

4
https://www.curiosfera.com/historia-republica-dominicana/
12
 Spaniolii au pornit, ulterior, în cucerirea altor teritorii din Lumea Nouă. După
cucerirea teritoriilor acum mexicane și cubaneze, insula Hispaniola intră într-o
perioadă de declin datorată dezvoltării Havanei, cu poziția sa strategică. Spaniolii au
exploatat insula cât au putut de mult. Au importat foarte mulți sclavi. Trimiteau în
Europa: porumb, trestie de zahar, tutun. A fost impus un monopol al coroanei:
coloniștilor le era interzis să producă ceva pe insulă fără aprobarea coroanei.

1.2.3 Epoca piraților

Comerțul cu sclavi din Indiile de Vest și războaiele între Spania, Anglia,

Olanda au adus noi amenințări către insula Hispaniola, pirații și corsarii. Au început
să jefuiască corăbiile, orașele și plantațiile. Orașul Santo Domingo a fost înconjurat de
un zid fortificat în timpul guvernatorului Alonso de Fuenmayor dar corsarul Sir
Francis Drake, în 1586, a cucerit orașul și a trecut la jefuirea lui. Pirații care au
rezistat spaniolilor s-au stabilit pe lângă fermele și crescătoriile de vite din vestul
insulei, unde au înființat așezări în care se vorbea limba franceză. Tratatul din 1697 de
la Rijswijk a pus capăt pirateriei susținute de statele rivale. Englezii au fost de acord
să renunțe la piraterie, spaniolii și francezii au ajuns la un acord să împartă insula în
două.

1.2.4 Revolta sclavilor

Guvernul francez a investit în noile teritorii. În 1725 Santo Domingo era

considerată cea mai bogată zonă din Caraibe cu mai mult de jumătate de milion de

13
sclavi. Odată cu Revoluția Franceză a apărut teama albilor de revolta sclavilor. În 22
august 1791 a pornit din nordul insulei prima revoltă care s-a transformat în război
civil. În acest timp în zona de sud a pornit revolta mulatrilor. Când Franța și Spania în
1793 și-au declarat război, conducătorul sclavilor Toussaint L’Ouverture s-a aliat cu
spaniolii care doreau controlul asupra insulei. Pentru a-l câștiga de partea sa pe
Toussaint L’Ouverture guvernatorul francez Leger-Felicite Sonthonax a abolit sclavia.
În 1801, Toussaint L’Ouverture s-a autoproclamat guvernator al insulei Hispaniola.
Napoleon Bonaparte a trimis 22.000 soldați pentru a câștiga insula. Deși, Toussaint
L’Ouverture a fost capturat francezii nu au reușit să preia controlul asupra insulei. În
1804, Jean Jacques Dessalines a declarat independența insulei numind-o prima
republică neagră Haiti.
În 1809, s-a reîntors guvernarea spaniolă care a reinstaurat sclavia. Guvernarea
spaniolă din această perioadă a fost numită „ Espana boba” – Spania proastă datorită
slabei guvernări și problemelor care existau pe insulă. A urmat o perioadă de 22 de ani
de ocupație haitiană în care averile bisericilor și proprietățile au fost confiscate și
împărțite sclavilor eliberați.

1.2.5 Independența

Independenții din Santo Domingo împreună cu Juan Pablo Duarte ( 1813-

1873) au format în 1838, La Trinitaria, o organizație secretă care dorea eliberarea de
haitieni a jumătății estice a insulei. În martie 1843, organizația s-a aliat cu trupele
haitiene nemulțumite comandate de generalul Charles Herard. Revolta a fost
înăbușită, Duarte a fugit în Venezuela, rebelii au fost arestați și executați. În 27
februarie 1844, membrii organizației lui Duarte, printre care: Francisco del Rosario
Sanchez și Ramon Matias Mella au cucerit fortăreața Ozama, i-au alungat pe haitieni,
au declarat independența și au fluturat steagul alb, roșu, albastru deasupra fortăreței.
Au urmat câțiva ani de repetate invazii haitiene. Plantațiile de trestie de zahar au fost
arse, populația de la sate trăia într-o sărăcie de neimaginat.
În anul 1861 Pedro Santana a negociat cu spaniolii reanexarea insulei. Spaniolii l-au
înlăturat pe Santana și au instaurat un regim rasist și represiv. Rebelii din Santiago au
pornit Războiul de Restaurare i-au înfrânt pe spanioli care au părăsit insula în 1865. A
urmat o perioadă neagră și tulbure, de lovituri și contralovituri care a durat 50 de ani.
În 1869 generalul Baez a vrut sa vândă insula Statelor Unite pentru suma de 150.000
14
dolari dar Senatul Statelor Unite nu a fost de acord. Generalul Baez a concesionat
peninsula Samana pentru 99 de ani companiei Samana Bay. Ulterior acest contract a
fost reziliat. În perioada președintelui Gregorio Luperon, țara s-a bucurat de liberalism
apoi a ajuns pe mâna generalului Ulises Heureaux care a marcat un regim de teroare și
împrumuturi externe masive.
Statele Unite a privit cu îngrijorare evenimentele din Republica Dominicană. Lovitura
de stat militară din 1916, din Republica Dominicană l-a făcut pe președintele
american Wilson să trimită militari în Santo Domingo. Guvernul dominican a refuzat
ordinul Statelor Unite de a trece tezaurul public sub control american, președintele
Wilson a declarat oficial ocupația militară. Republica Dominicană a fost administrată
în următorii opt ani de Marina Statelor Unite, care a început construcția de autostrăzi,
a îmbunătățit sistemul de învățământ, de sănătate. Milioanele de dolari care au intrat
în țară au revigorat economia națională, mai ales industria zaharului. Dar mulți țărani
au fost obligați sa-și părăsească sau sa-și vândă pământul la un preț foarte mic.5

1.2.6 Perioada Trujillo

În martie 1924, liberalul Horacio Vasquez Lajara a fost ales democratic

președinte pentru un mandat de patru ani, trupele americane au părăsit Santo
Domingo. S-au construit drumuri, școli și clădiri de interes public. Pe ascuns Vasquez
a fost înlăturat de o revoltă populară condusă de generalul Rafael Leonidas Trujillo
Molina, viitorul dictator dominican. Autointitulându-se Binefăcătorul Bisericii,
Trujillo a început jefuirea finanțelor publice și a preluat controlul majorității
economiei naționale, pentru câștigul personal. Au fost confiscate proprietățile rurale și
afacerile din orașe. A schimbat denumirea capitalei din Santo Domingo în Ciudad de
Trujillo – orașul lui Trujillo. A fost interzisă presa liberă. Fiecare cetățean trebuia să
aibă cartea de identitate asupra lui altfel era arestat pe loc. În 1937 a ordonat
masacrarea haitienilor care trăiau în Republica Dominicană, au fost uciși cu maceta
20.000 de haitieni. Încercând să se reabiliteze dar și din dorința „albirii” populației a
adus în țară 100.000 de evrei europeni. De-a lungul guvernării lui Trujillo populația a
încercat să se revolte dar dictatorul a înăbușit în sânge toate revoltele. În data de 30
mai 1961, Trujillo a fost asasinat cu ajutorul CIA american după ce ucisese trei surori
revoluționare din înalta societate: Maria Teresa, Minerva și Patria Mirabal.
5
http://dominicana.gob.do/index.php/pais
15
 După asasinarea lui Trujillo a preluat puterea fiul lui Ramfis Trujillo care a
luptat pentru contracararea revoluționarilor, pentru scurt timp după care a plecat în
exil urmând lovituri și contralovituri de stat, perioade de haos. Președintele american
Lyndon Johnson, temându-se de o „ a doua Cuba” a ordonat soldaților să ocupe insula
pe 28 aprilie 1965.

1.2.7 Perioada Balaguer

Următorul președinte Joaquin Antonio Balaguer Ricardo a dominat scena

politică dominicană în următorii 35 de ani, câștigând de cinci ori alegerile prin fraude
electorale. Au fost interzise toate partidele politice din opoziție. Dar a reușit cu bani
americani să finalizeze numeroase proiecte de infrastructură.
În 1978, Balaguer nu a recunoscut autoritatea președintelui nou ales Antonio Guzman
fiind forțat de președintele american Carter să plece.

1.2.8 Epoca turismului

Republica Dominicană în ultimii 20 de ani s-a desprins treptat de economia

agrară, bazată aproape exclusiv pe exportul trestiei de zahar, dezvoltând industria
textilă, alimentară și a producției de foi de țigări.
Construirea pe coasta nordică, în anii 80, a unui aeroport a condus la dezvoltarea
turismului. În timpul președintelui Leonel Antonio Fernandez Reyna a crescut
turismul. Dezvoltarea turismului, combinată și cu o politică economică destul de
sănătoasă, a dus la creșterea fără precedent a economiei naționale cu 11,7 procente în
2006.

1.3 Flora și fauna

Datorită climatului subtropical umed Republica Dominicană este

binecuvântată cu diversitate mare în domeniul florei și faunei, habitatul ei variind de
la mangrove și păduri luxuriante pe coastă, la vegetație subalpină pe înălțimile lui
Pico Duarte.
Republica Dominicană găzduiește aproximativ 6000 de specii de floră, din care 2050
sunt specii endemice și 7000 de specii de faună.

16
1.3.1 Flora
Există peste 300 de specii endemice de orhidee întâlnite în abundență pe lângă
Jarabacoa și Constanza, în Cordilierii Centrali sau pe versanții din Parcul Național
Sierra de Baoruco.

Fig. 1.3 Orhidee

Ferigile reprezintă cea mai abundentă floră. Se întâlnesc de la nivelul marii

până la cele mai mari înălțimi, cresc foarte repede mai ales în aerul umed al munților
nu foarte înalți.
Rosa din Bayahibe este o altă specie endemică din Republica Dominicană.
Fig. 1.4 Rosa de Bayahibe – Pereskia Quiqueyana

Rosa din Bayahibe aparține familiei cactușilor, este o specie protejată în

Republica Dominicană. Este un arbust înalt de 6 metri, prevăzut cu spini. Frunzele
sunt eliptice, de culoare verde luminos. Florile au petale de culoarea roz.
Caoba – mahonul este un arbore care creste în pădurile tropicale dominicane
în ciuda defrișărilor masive de la sosirea spaniolilor. Mahonul înflorește din februarie
17
până în aprilie, un boboc micuț, alb – este floarea națională dominicană. Alte specii de
arbori: baobabul, ceiba, yagruma argintiu, palo de cotora ( copacul papagal), pin
crolean, palmierul regal, palmierul sierra montana.
Palmierul este materia primă pentru acoperișul caselor, fiind utilizat pentru diverse
țesături.
Sunt o mulțime de pomi fructiferi: mango, guava, guanabana, fructul pasiunii,
papaya, bananieri, arbori de cocos, arbori de cacao, de migdale, caju.
În pădurile tropicale de la 1800 de metri altitudine se poate întâlni avocado
sălbatic iar în zonele aride din sud-vest cactuși sau pere țepoase.
Pe coasta dominicană se găsesc mangrove – plante halofite, specii terestre
capabile să trăiască având rădăcina în ape sărate.
Un alt arbore spectaculos este Flamboyant sau arborele focului, cu frunze roz,
roșii, portocalii, ce completează un peisaj mirific. 6
Fig. 1.5 Flamboyant – arborele focului

1.3.2 Fauna

Fauna Republicii Dominicane este foarte bogată. Flora foarte abundentă este
un adevărat rai pentru vietățile care trăiesc aici. Păsări de apă migratoare, diverse
specii de păsări cu ciocul și picioarele lungi, mamifere umplu lagunele în perioada
refluxului.
Fig. 1.6 Pasările Flamingo

6
http://www.godominicanrepublic.com/it/info-sulla-rd/flora-e-fauna
18
 În interiorul insulei se găsește cel mai mare ecosistem mlăștinos din țară și cel
mai mare lac din Caraibe – lacul Enriquillo, situat în sud – vest.
Acest lac foarte sărat înconjurat de pășuni saturate de apă și mlaștini este
mediul ideal pentru cel puțin 65 de specii de păsări indigene și migratoare, crocodili și
două specii de iguane uriașe.
În Republica Dominicană exista două specii endemice de mamifere terestre pe
cale de dispariție și 18 specii de lilieci. Solenodonul – este un șoarece de câmp, cu
trompă, a cărui mușcătură este veninoasă, este pe cale de dispariție din cauza
defrișărilor, vânătorii și a introducerii unor noi specii în habitatul său. El mai poate fi
găsit în Parcul Național Los Haitises și Parcul Național del Este. Hutia – un fel de
șobolan de mărimea unui iepure, rozător erbivor.
Fig. 1.7 Solenodonul și hutia

19
 Broaștele și reptilele sunt foarte numeroase în Republica Dominicană fiind 63
de specii de broaște şi 114 specii de șopârle. Sunt 26 de specii de șerpi neo tropicali,
cum ar fi șarpele viță de vie şi șarpele boa hispaniol. În insula Beata se poate găsi cea
mai mică șopârlă din lume Gecko pitică, de doar 2 centimetri, descoperită în anul
1998.
În zonele aride din sud-vestul țării se găsește iguana rinocer, ajunge la 1,2
metri.
Zona marină este la fel de bogată ca şi zona terestră, având patru specii de
țestoase de apă: țestoasa verde, țestoasa cu spatele acoperit de piele, țestoasa de Baga
şi țestoasa de mare. Lamantinul de Caraibe poate fi văzut de multe ori în zonele
protejate ale rezervațiilor.
Balenele cu cocoașă apar în apele dominicane în lunile februarie-martie pentru
a se împerechea în special în jurul peninsulei Samana.
Din 1962, Republica Dominicană este prima țară din bazinul caraibian care a
luat masuri pentru protejarea zonei marine şi primul stat latino-american care a aplicat
recomandările Convenției pentru Diversitate Biologică şi ale Inițiativei Internaționale.

1.4 Gastronomia dominicană

Gastronomia a ajuns la nivel mondial un nou pilon al turismului. Țările cu o

gastronomie bogată atrag turiști din toată lumea. Bucătăria dominicană se bazează pe

20
mâncarea tradițională, cu ingrediente naturale. Se folosesc ingrediente simple, gătite „
ca la mama acasă”, se pune accent pe mâncarea bio.
Puiul prăjit sau fript – pollo frito sau pollo asado, porcul – cerdo asado sunt feluri
principale ale bucătăriei dominicane, servite cu orez şi fasole neagră.
Bananele prăjite – tostones, piure de banane – mangu, piure de banane cu usturoi şi
carne de porc prăjită – mofongo sunt servite pe post de garnituri.
Carnea de capră preparată cu bere – chivo boracho este un fel de mâncare delicios.
Sancocho reprezintă o supă tradițională preparată din cinci feluri de carne şi foarte
multe legume.
Bucătăria dominicană se bazează mult pe preparate din pește şi fructe de mare, care se
găsesc la discreție şi foarte proaspete. Se preferă: bibanul de mare – mero, dorada,
pește sabie – emperador, homari, creveți – camarones, scoici.
Fiind o țară cultivatoare de trestie de zahar, dominicanii sunt mari amatori de dulciuri,
preparate în special din ingrediente naturale: Dolce de leche, Cafe con leche.
Sucurile naturale: fructul pasiunii – chinola, graviola – guanabana, mango, lechola
sunt foarte căutate fiind vândute la fiecare colț de stradă.
În ultimii ani, resorturile aduc bucătari de renume internațional care îmbină
bucătăria dominicană cu bucătăria internațională, fapt ce duce la creșterea numărului
de turiști.
Fig. 1.8 – Tostones – banane prăjite

1.5 Arhitectura

Republica Dominicană are o arhitectură complexă şi variată ce se întinde de-a

lungul a patru secole. Îmbină viziunea adaptată la condițiile locale, influente europene

21
şi a indienilor Taino. Cea mai mare concentrare se poate regăsi în Santo Domingo,
primul oraș din Lumea Nouă.
Arhitectura din perioada colonială timpurie
Primele așezări rustice din perioada colonială timpurie, Villa de Navidad şi
Isabela, sunt construcții din lemn, cu acoperișul din frunze de palmier inspirate din
stilul de viață al indienilor. Apoi a apărut chirpiciul, calcarul şi lemnul.
Legea Indiilor din anul 1537 a adus planuri de sistematizare spaniole pentru
așezările coloniale și a stabilit o grilă de sistematizare elaborată de guvernatorul
Nicolas de Ovando când a reconstruit Santo Domingo după un uragan care a distrus
orașul din temelii. Legea stabilea ca piețele să fie construite la fiecare 16 grupuri de
clădiri, fiecare având şi o biserică. Reprezentativă acestei perioada este Catedrala
Primada de America, construită în stilurile: gotic-izabelin, romanesc, renascentist
timpuriu şi baroc. În aceeași perioadă s-a construit şi Fortaleza Ozama, în apropierea
vărsării râului Ozama în Marea Caraibilor.
Casele din acele timpuri erau simple, nu aveau fastul locuințelor din Spania.7
Fig. 1.9 Catedrala Primada de America

Secolele XVIII-XIX
Următoarele două secole nu au mai fost construite clădiri grandioase datorită
condițiilor financiare, incendiilor provocate de invaziile haitiene şi a cutremurelor.
Clădirile ridicate ulterior au fost de influență barocă şi a stilului palladian. S-au
dezvoltat foarte mult zonele rurale, în special plantațiile, care au devenit un întreg
complex format din: rafinăria de zahăr, distileria, magazine, colibele sclavilor, casa
proprietarului plantației. S-au dezvoltat vilele clasei de mijloc construite în suburbii.
S-a construit Catedrala Santiago Apostol în orașul Santiago, în perioada 1868-1895.

7
https://www.eturia.ro/republica-dominicana
22
Au apărut primele case tradiționale dominicane din lemn, foarte colorate, cu acoperiș
țuguiat.
Fig. 1.10 Case tradiționale dominicane din secolul XIX

Influențe moderniste
În secolul XX au apărut influentele „ Art Nouveau” aduse din Europa. În anii
30 a fost lansată o efuziune arhitectonică de președintele Trujillo. În această perioadă
Santo Domingo a căpătat un aspect monumental. A fost inaugurat Palacio Nacional, în
1947. A fost construit Farul lui Columb – o construcție de inspirație fascistă.
Ultimii ani pentru Republica Dominicană au fost martorii unei noi ere a
construcțiilor contemporane moderne, care s-au materializat în uriașe proiecte de
stațiuni de-a lungul Coastei del Coco, în turnuri de marmură şi sticlă în centrul nou al
capitalei Santo Domingo, care strălucesc în lumina serii.

1.6 Principalele zone turistice

1.6.1 Santo Domingo

Santo Domingo este prima capitală americană, capitala Republicii

Dominicane. Aparține provinciei Districto Nacional. Are o populație totală incluzând
zona metropolitană de 2.908.607 persoane şi o suprafață totală de 2696,69 kilometrii
pătrați.
Santo Domingo este o capitală modernă dar care combină farmecul lumii
vechi cu charisma sud-americană modernă şi sofisticată. Are 2 aeroporturi:
 Las Americas, al doilea aeroport din Republica Dominicană, cu peste 3
milioane de pasageri anual.
23
  Aeropuerto Internacional La Isabela.
Este punctul terminus a 5 autostrăzi printre care cea mai importantă este
autostrada Las Americas care leagă zona de sud-est de capitală.
A fost întemeiată în 1498 de Bartolomeu Columb, fratele celebrului explorator
Cristofor Columb. La început s-a numit Nueva Isabela, așezată pe malul estic al râului
Ozama. Guvernatorul Nicolas de Ovando a reconstruit orașul după un uragan de mari
proporții şi l-a botezat Santo Domingo de Guzman.
Principalele atracții ale capitalei Santo Domingo sunt:
1. Zona Colonial
UNESCO a declarat-o patrimoniu mondial în anul 1990 „ cea mai veche așezare
europeană locuită încă din Lumea Nouă”. Zona Colonial este împânzită de
capodopere arhitectonice, peste 300 din aceste clădiri având importanță istorică. În
inima zonei coloniale se află Parcul Colon, o piață boemă şi plină de viață, mărginită
de cafenele şi restaurante. Este un loc ideal pentru a savura o cafea şi a privi
vânzătorii ambulanți cum își expun produsele sau copii jucându-se.
Zona colonială este dominată de catedrala Primada de America, cunoscută oficial
drept Catedrala Santa Maria de la Encarnacion, cea mai veche catedrală din Lumea
Nouă. Catedrala a fost începută în anul 1510 de fiul cel mare a lui Cristofor Columb,
Diego Columb şi a fost terminată în anul 1540. Fațada principală din partea de nord,
are vitralii, combină influențe gotice, baroce şi clasice. Fațada vestică este împodobită
cu frize fantastice reprezentând heruvimi înconjurați de dragoni şi femei ușoare. În
partea de sud se află Puerta del Perdon, reprezenta zona prin care intrau renegații care
primeau adăpost. Tavanul are 14 alcovuri cu pictură murală. În spatele catedralei se
află Piața Preoților – Plazuela de los Curas care era străjuită de casele preoților. Vizavi
de catedrală se află Casa de Tostado, o clădire gotică construită în 1503, cu ferestre
gotice duble, unice în America Centrală. Aici se află Muzeul Familiei Dominicane din
secolul al XIX lea. În partea de est se află Palacio de Borgella, construită din ordinul
lui Ovando. Tot în această zonă se află Muzeul Larimar, care deține una din cele mai
importante colecții de pietre semiprețioase din țară. Lângă Muzeul Larimar se află
prima mănăstire de călugărițe franciscane din Lumea Nouă – Iglesia y Convento
Santa Clara, în prezent este o școală catolică condusă de călugărițe.
Lângă Parcul Colon este Muzeul Ambar unde sunt expuse bijuterii din chihlimbar şi
larimar.
Se mai pot vedea:
24
Antigua Bank of America,
- Hotel Conde de Penalba,
- Antiguo Palacio Consistorial – fosta primărie construită în stil victorian din secolul
al XIX lea,
- Fortaleza Ozama,
- Academia de Ciencias,
- Scara Victoriei,
- Panteon Nacional,
- Museo de las Casas Reales,
- Piața Spaniei, cea mai mare piață din zona colonială
- Muzeul Alcazar de Colon,
- Muzeul de porțelan,
- Parcul Duarte,
- Casa de la Moneda,
- Calle Las Damas, cea mai veche stradă din America, o stradă pietruită numită astfel
pentru plimbările Mariei de Toledo şi a nobilelor ei doamne de companie din
vremurile coloniale.
2. Bella Vista, Mirador Sur şi Miramar
Bella Vista este cartierul rezidențial al clasei de mijloc şi al oamenilor bogați. Zona
Mirador Sur şi Miramar au fost construite în secolul al XX lea, în stil modern,
cuprinzând:
- Palatul de Justiție,
- Palacio del Congreso Nacional,
- Plaza de la Bandera,
- Monumento a la Patria,
- Parque Nacional Sur de Santo Domingo, creat în 1968, cu scopul de a proteja plajele
orașului şi apa din apropierea țărmului,
- Parque Mirador del Sur este amenajat pe o terasă marină plină de peșteri, a fost
cunoscut ca şi Paseo de los Indios - trecatoarea indienilor. Cea mai mare peșteră din
parc este Cueva del Paseo de los Indios, care este plină de lilieci. Ȋntr-o altă peșteră
este amenajat un restaurant Meson de la Cava iar în alta un club de noapte, Club
Guacara Taina, cu stalactite naturale atârnând deasupra ringului de dans.
3. Nord-vestul capitalei Santo Domingo

25
Această zonă este o zonă plină de verdeață având cele mai frumoase parcuri ale
orașului, printre care:
- Parque Mirador del Norte,
- Parcul Zoologic Național, o grădină zoologică cu o suprafață de 161 de hectare de
teren deluros, cu spaţii mari pentru animale.
- Grădina Botanică, cu o suprafață de 180 de hectare. Cuprinde Orquideario Arroyo
Hondo cu peste 30.000 specii de plante.
4. Parcul Mirador de Est
În partea de est a râului Ozama se află:
 Farul lui Colon,
 Parcul Mirador del Este,
 Cueva los Tres Ojos, o zonă spectaculoasă formată din trei peșteri: una
cu apă dulce, una sărată şi una cu ape sulfuroase,
 Aquario Nacional.
1.6.2 Sud-Estul țării

Sud-Estul Republicii Dominicane este în prezent cea mai importantă zonă

turistică a țării datorită peisajelor şi plajelor superbe.
Fig. 1.11 Plaja Blanca – Cap Cana, Provincia La Altagracia

Boca Chica
Plaja Boca Chica se află la 30 de kilometrii de Santo Domingo, este o zonă dezvoltată
în jurul anilor 50. Are o mare varietate de hoteluri, restaurante, cluburi de noapte. În
partea de est a plajei la reflux se poate trece prin apă către Insula La Matica. Tot în
această zonă se află Parcul Național Submarino La Caleta, renumit pentru epavele şi
recifele de corali spectaculoase. Aici se află Muzeul Național La Caleta. Cea mai

26
renumită epavă a parcului este Hickory, scufundată intenționat în anul 1984 pentru a
crea un recif artificial de 18 metri.

San Pedro de Marcoris

În anii 80 a fost considerat o perlă a națiunii, azi fiind leagănul jucătorilor de baseball,
aici formându-se jucătorii care ajung în marile ligi ale lumii.

La Romana
Orașul La Romana s-a ocupat cu prelucrarea zahărului încă din 1917. În prezent este
centrul național al industriei zahărului având cea mai mare fabrică de zahăr Central
Romana. Printre principalele atracții turistice din La Romana şi împrejurimi sunt:
 Turnul cu ceas din clădirea primăriei, construit în stil art-deco;
 Iglesia Santa Rosa de Lima,
 Parcul Central,
 El Obelisco, cu picturi inspirate din cultura Taino şi teme dominicane
contemporane,
 Mercado Municipal,
 Casa de Campo, situată în vecinătatea orașului La Romana, construită
în perioada anilor 70. Este o stațiune a turiștilor bogați, ale căror
avioane particulare aterizează pe aeroportul stațiunii, alții folosesc
iahturile private acostând într-un sătuc ce seamănă cu satul Portofino
din Italia. Turiștii din această zonă au o plajă proprie Plaja Minitas,
 Altos de Chavon, a fost construit în anul 1976, inspirat dintr-un sat
toscan. Satul este un centru cultural viu, găzduind Școala de Desen. În
cadrul amfiteatrului construit au loc festivaluri de muzică anuale, pe
această scenă au cântat Julio Iglesias şi Gloria Estefan,
 Insula Catalina, este o insulă de „smarald” cu o suprafață de 15
kilometri pătrați aflată lângă La Romana.
Parcul Național din Est
Parcul are o suprafață de 420 kilometri pătrați, din care o treime este ocupată
de apă. Aici există 112 specii de păsări din care 11 sunt specii endemice, papagalul
spaniol şi cucul șopârlă spaniol, iguane-rinocer, solenodonul, hutia – specii protejate.
Pasarea smintită cu picioare roșii şi pasările fregată trăiesc în mangrovele din jurul

27
lagunei bioluminescente Bahia de Calderas. În apropierea țărmului se pot vedea
lamantini. În zonă sunt 2 peșteri importante: Cueva del Puente şi Cueva de Jose
Maria. În partea de est a parcului se află un sat de pescari Boca de Yuma. Aici se află
plaje minunate cu nisip alb şi mare turcoaz: Playa Blanca şi Playa Borinquen.
Insula Saona
Insula Saona este cea mai mare insulă din Republica Dominicană, este
considerată patrimoniu UNESCO. A fost numită de indienii Taino – Adamanay.
Cristofor Columb a descoperit-o pe data de 14 septembrie 1494, denumind-o „Bella
Savonesa” – Savona cea Frumoasă. Are o suprafață de 110 kilometri pătrați. Are o
populație de 500 persoane împărțită în două sate: Mano Juan şi Catuano. Printre
speciile protejate se pot observa pe insulă: porumbelul alb încoronat, flamingo,
papagalul verde, iguana rinocer, lamantini şi delfini. În drum spre insula Saona,
turiștii se opresc la Piscina Naturală, o lagună superbă închisă de un banc de nisip plin
cu stele de mare.
Punta Cana
Este cea mai importantă zonă turistică a Republicii Dominicane începând cu
anii 70. Aeroportul Internațional Punta Cana având peste 6 milioane de persoane pe
an. Este o zonă cu plaje cu nisip alb, cu ape de culoarea smaraldului, cu palmieri
impunători. Această zonă se mai numește şi Costa del Coco, având aproape 64 de
kilometri de plaje.
Punta Cana oferă turiștilor un sanctuar protejat al florei şi faunei. Dezvoltarea
turismului în această zonă este rapidă şi foarte vizibilă mai ales prin construirea
uriașei stațiuni Cap Cana cu plaja Juanillo şi Marina Cap Cana – cel mai mare port de
iahturi şi bărci.
În această zonă s-au construit cele mai mari resorturi, cum ar fi: Barceló,
Melia, Bahia, Hard Rock, Dreams, Majestic, Royalton, Zoetry, Tortuga Bay.
Principalele plaje din Punta Cana sunt: Plaja Bavaro, Plaja El Cortecito, Plaja Arena
Gorda, Plaja Macao, Plaja Uvero Alto.
Fig. 1.12 Harta Punta Cana – principalele lanțuri hoteliere

28
Principalele atracții turistice în Punta Cana:
 Manati Park, o mini grădină zoologică, un parc tematic cu spectacole:
delfini, cai, papagali, iguane.
 Dolphin Island,
 Parcul National Los Haitises,
 Laguna Redonda şi Limon,
 Marinarium Shark,
 Punta Cana Zipline,
 Cueva de las Maravillas.
 Casa Ponce de Leon,
 Rezervația arheologică subacvatică Guadalupe.
1.6.3 Peninsula Samana
Peninsula Samana pătrunde 48 de kilometri în Oceanul Atlantic, este o zonă
foarte frumoasă cu plaje de culoarea aurului şi cu foarte multe locuri pentru
scufundări.
În perioada precolumbiană, peninsula a fost o bază pentru tribul Magua al indienilor
Taino. O mare parte din locuitori poartă un semn Taino pe față, semn al descendentei
lor restul populației peninsulei fiind descendenți africani care s-au stabilit aici
începând cu anul 1820.
Santa Barbara de Samana
Santa Barbara de Samana este un oraș portuar deosebit de frumos şi organizat,
înconjurat de munți verzi şi bogați.
Principalele atracții ale zonei:

29
  Golfo de las Felchas – Golful Săgeților, numit astfel de Cristofor
Columb în 1493, datorită primirii ostile de către indienii Taino,
 La Churcha, prima biserică anglicană fondată în anul 1823,
 Barrio Wilmore, unde descendenții africani vorbesc încă limba
engleză,
 Malecon – Faleza denumită Avenida de la Marina,
 Podul spre Nicăieri, care face legătura între țărm şi mica insulă Vigia,
 Muzeul Balenelor,
 Cayo Levantado, insula unde a fost filmată reclama Bacardi Rum, un
adevărat paradis exotic cu plaje cu nisip fin şi ape limpezi de culoarea
jadului,
 Sanctuarul balenelor,
 Garganta del Diablo,
 Salto del Limon, o cascadă spectaculoasă, de 52 de metri, aflată între
munți.

Fig. 1.14 Cascada Limon

Las Galeras şi La Bahia del Rincon

Este cel mai estic punct al peninsulei, este vestită pentru nisipurile albe cu ape
limpezi de culoarea smaraldului. Plaja Playita este o plajă virgină, unde își au
habitatul specii endemice cum ar fi: peştele papagal, peștele cu coada galbenă –
Acanthuridae. O altă plajă spectaculoasă este plaja Rincon, un loc deosebit de frumos
unde se poate practica safari-ul.
30
Las Terrenas
Localitatea a fost fondată de președintele dominican Trujillo, în anul 1946.
Zona a crescut foarte mult datorită faptului că aici s-au mutat italieni, nemți, francezi
şi elvețieni. Principalele puncte de atracție ale zonei:
 Pueblo de los Pescadores – satul pescarilor,
 Plaja las Terrenas,
 Plaja Punta Popy,
 Plaja las Ballenas,
 Laguna Marico, un habitat mlăștinos pentru numeroase specii de
păsări: lopătarii roșietici, fluierarii de râu, egrete, bâtlani, flamingo,
 Insulele las Ballenas, trei insule de forma unei balene cocoșate, un
adevărat paradis al scufundărilor,
 Plaja Bonita,
 Plaja Coson.
1.6.4 Coasta de Nord
Este denumită şi Coasta de Chihlimbar datorită resurselor existente în zonă. În
partea de sud este mărginită de Cordilierii Septentrionali. Coasta de Nord a Republicii
Dominicane a fost prima zonă turistică a țării.
Rio San Juan
Orașul Rio San Juan este înconjurat de pășuni pentru vite, este localizat într-un
golf intim la extrema nord-estică a insulei, desfășurându-se către Laguna Gri-Gri, un
lac cu ape dulci, înconjurat de mangrove. Aici se află:
 Peștera las Golondrinas – Peștera Rândunicilor,
 Plaja Caleton,
 Plaja Grande,
 Plaja Preciosa,
 Plaja Breton,
 Parcul Național Cabo Frances Viejo.
Cabarete
Cabarete este capitala kite-boardingului şi windsurfingului din Caraibe. Este
vestit şi pentru plaja în formă de corn, pentru vânturile care bat din nord-est ce
facilitează practicarea sporturilor extreme pe apă.
Sosua

31
 Localitatea Sosua este cunoscută pentru viața de noapte. A fost centrul
producției de banane din secolul al XIX lea, când United Fruit Company şi-a stabilit
sediul aici. În anii 80 era un centru decadent al industriei sexuale. Președintele
dominican Rafael Trujillo a acceptat în anul 1938 100.000 de evrei europeni care
fugeau de persecuția nazistă, cu scopul de a „albi” populația. Aici se află o sinagogă
din lemn, construită în 1940, muzeul Comunității Evreiești.
Puerto Plata
Puerto Plata este cel mai mare oraș situat pe Coasta de Nord. A fost fondat în
anul 1502 de către Nicolas de Ovando. Cristofor Columb l-a numit „Portul Argintiu”.
Are o zonă centrală în stil Victorian.
Orașul îmbina modernismul cu istoria.
Este străjuit de vârful Pico Isabel de Torres, unde se poate calatori cu telegondola.

Principalele atracții ale orașului sunt:

 Parcul Central, în centrul căruia se află La Glorieta, o reconstrucție a
chioșcului original de turtă dulce construit în Belgia, în anul 1872,
 Catedrala San Felipe, combină art-deco cu structura clasică colonială,
 Muzeul Chihlimbarului, cu o colecție deosebită de bijuterii din
chihlimbar, situat într-o clădire construită în stil Victorian în anul 1919.
Deține o piesă care conține o șopârlă de un milion de ani şi o altă piesă
ce conține un țânțar, folosită în filmul Jurassic Parc,
 Fabrica de îmbuteliere a romului Brugal,
 Fortaleza San Felipe, una din cele mai vechi fortărețe din Lumea Nouă,
terminată în anul 1577, pentru a sta în calea piraților,
 Plaja Long Beach,
 Ocean World Adventure Parc,
 Plaja Dorado,
 Pico Isabel de Torres, 799 metri înălțime,
 Parcul Luperon, statuia generalului Gregorio Luperon, eroul
independenței dominicane din secolul al XIX lea.
Fig. 1.15 Puerto Plata – imagine din telegondolă

32
Luperon
Este situat în cea mai vestică zonă a Coastei de Nord şi este renumit prin
portul de iahturi. Aici se află cea mai veche așezare umană din Lumea Nouă, ruinele
orașului La Isabela.
1.6.5 El Cibao
Este zona mărginită de Cordilierii Septentrionali şi Cordilierii Centrali. Se
întinde de la San Francisco de Marcoris până la Monte Cristi. Este foarte bogată şi
verde în est şi foarte aridă în zona de vest. Cibao este asociată cu valea râului Camu,
fiind cea mai populată zonă a Republicii Dominicane.
Bonao
Este un oraș minier dar are peisaje montane deosebite. Din Mina Falcondo se
extrage nichel. Printre atracțiile orașului Bonao se pot enumera:
 Chateau de la Fuente, renumita plantație de trabucuri ce se întinde pe
81 de hectare,
 Presa de Hatillo, lac artificial foarte bun pentru pescuit,
 Peștera Sanabe, unde se pot întâlni pictograme aparținând civilizației
Taino,
 Balneario de la Confluencia del Rios Yuna Y Blanco.
La Vega
Este orașul unde se organizează cel mai mare carnaval din țară, în luna
februarie. Orașul a fost fondat în 1494, pentru industria extractivă a aurului.
Fig. 1.16 Carnavalul din La Vega – februarie 2019

33
Santiago de los Caballeros
Este al doilea oraș ca mărime din Republica Dominicana, patria muzicii
merengue. Este un important centru agricol şi al fabricilor de tutun.
Fondat de fratele lui Cristofor Columb în anul 1495, Santiago a fost ridicat pe ruinele
sitului Jacagua, localitate a indienilor Taino.
Are o populație de 500.000 locuitori.
Principalele zone turistice din Santiago sunt:
- Monumentul Heroes de la Restauracion, situat în vârful unui deal, comandat de
președintele Rafael Trujillo.
Fig. 1.17 Monumento a los Heroes de la Restauracion – Santiago de los Caballeros

- Gran Teatro del Cibao, construit în anii 80 ca o copie a Teatrului Național din Santo
Domingo,
- Palatul Municipal,
- Centrul Istoric,
- Parcul Duarte,
- Catedrala Santiago Apostol,

34
- Fortaleza San Luis, construită în 1805,
- Muzeul Folcloric Don Tomas Morel, fondat de poetul, criticul şi promotorul
carnavalului Tomas Morel. Muzeul expune obiecte legate de viața cotidiană a
dominicanilor. Atracția principală o reprezintă colecția impresionantă de măști de
carnaval, obiecte de vrăjitorie şi obiecte religioase.
- Centrul Leon, adăpostește un muzeu de artă nouă dominicană,
- Parcul Altagracia.
Monte Cristi
Monte Cristi este situat în nord vestul Republicii Dominicane, este înconjurat
de zone aride. Este principalul extractor de sare din țară. Principala zonă turistică este
reprezentată de Parcul Național Monte Cristi. Parcul are o suprafață de 550 de
kilometri pătrați, protejează 40% din pădurile de mangrove ale țării. Este unul din cele
mai variate parcuri din Republica Dominicană, fiind compus din: recife de corali,
plaje, zone deșertice, lagune, păduri de mangrove, delta râului Yaque del Norte. Aici
se află insula Cabras şi Cayos de los Siete Hermanos – Reciful coralier al celor șapte
frați, care formează un lanț de corali ce iese din oceanul de culoarea safirului.
1.6.6 Cordilierii Centrali
Cordilierii Centrali sunt cunoscuți ca şi Alpii Dominicani chiar dacă le lipsesc
vârfurile acoperite de zăpadă. Aici se practică turismul montan şi agroturismul. Cel
mai înalt vârf este Pico Duarte cu o înălțime de 3098 metri.
Jarabacoa
Jarabacoa este considerat orașul primăverii veșnice deoarece temperaturile
sunt tot timpul anului între 6-15 grade Celsius. Este centrul aventurilor montane:
echitație, rafting, observatul pasărilor, escaladatul vârfului Pico Duarte.
Are cele mai frumoase cascade:
- Salto de Jimenoa,
- Salto de Jimenoa Alto, cu o înălțime de 60 de metri, apărută în filmul Jurassic Parc,
- Salto de Baiguate.
Fig. 1.18 Cascada Jimenoa Alto

35
Constanza
Este un oraș montan, liniștit situat într-o vale întinsă şi fertilă. Este locul unde
a căzut un meteorit acum mii de ani. Orașul se află la o altitudine de 1219 metri. În
această zonă Rafael Trujillo a oferit adăpost pentru 1300 de emigranți japonezi.
Este o zonă bogată în ape termale indicate pentru afecțiunile reumatice. 8

1.6.7 Sud-Vestul Republicii Dominicane

Zona sud vestică a Republicii Dominicane se întinde pe mai multe forme de

relief: munți cu brazi, zone mlăștinoase, terenuri aride pline de cactuși. Această zonă
rămâne ultima frontieră a Republicii Dominicane privind dezvoltarea turistică.
În secolul al XIX lea această zonă a suferit foarte mult datorită invaziilor haitiene.
Grație sistemului de irigație, ce provine din râurile montane, s-a dezvoltat mult
industria trestiei de zahăr.
Această parte a Republicii Dominicane este o comoară nedescoperită din
punct de vedere turistic. Ea oferă multă diversitate:
 Valle de San Juan, mari plantații de: orez, banane, pepeni, mango,
struguri,
 Peninsula Barahona, zonă aridă împânzită de cactuși cilindrici, cactuși
opuntia, cactuși cholla.
 Lacul Enriquillo, cu cele trei insule din interiorul lui, cel mai jos punct
din Caraibe.

8
http://html.rincondelvago.com/rios-principales-de-la-republica-dominicana.html

36
  Las Salinas, cele mai mari dune de nisip din Caraibe.
 Peșterile care conțin arta Taino.
 El Coral de los Indios, un Stonehenge în miniatură, cu o vechime mai
mare de 1000 de ani.
San Cristobal
Este situat la 17 kilometri de capitala Santo Domingo. Aici se pot vizita cele
mai vechi peșteri cu artă precolumbiană în cadrul Rezervației Antropologice Cuevas
el Pomier. Prima construcție a apărut aici în anul 1844. Este locul de naștere al
dictatorului dominican Rafael Trujillo.
Rezervația Antropologică Cuevas el Pomier are 54 de caverne, fiind
echivalentul caraibian al cavernelor franceze de la Lascaux. Sunt considerate
patrimoniu UNESCO. Conțin peste 6000 de pictograme Taino şi 500 de petroglife cu
o vechime mai mare de 2000 de ani.
Bani
Este situat la poalele Cordilierilor. Aici se pot admira dunele Las Salinas.
Apele mării sunt foarte sărate aici, fiind exploatate pentru extracția sării.

Barahona
Este cel mai mare oraș din regiunea sud vestică.
Punta Prieta este o plajă superbă plină de mandarini, situată într-un golf
superb.
Aici se află cele mai importante mine din care se extrage larimar, o piatră
semiprețioasă, de culoare bleu.
Pedernales
În această zonă se întâlnesc cele mai cristaline ape din lume la Bahia de las
Aguillas, considerată în prezent rezervație naturală aparținând Parcului Național
Jaragua.
Această zonă a Republicii Dominicane poate fi comparată cu Parcul Natural Arrabida
din Portugalia din punct de vedere al îmbinării perfecte între mare şi munte.

Fig. 1.19 Bahia de las Aguillas - Pedernales

37
Parcul Național Jaragua
Are o suprafață de 1374 kilometri pătrați, din care 905 kilometri pătrați de
mare. Este o regiune extrem de aridă, dominată de cactuși. Este adăpostul iguanelor
rinocer care pot ajunge la un metru lungime şi iguanelor Ricord aflate pe cale de
dispariție.
Principalul scop al creării parcului a fost protejarea pasărilor Flamingo în
cadrul Lagunei Oviedo, un lac sărat separat de Marea Caraibilor de un banc de nisip.
Aici a fost construit un turn destinat turiștilor pasionați de observarea pasărilor. Tot în
această parte se află Insula Beata, Insula Alto Velo, recifele de corali Los Frailes şi
Pieda Negra, locul pentru depus ouăle al pelicanilor maro. Insula Beata găzduiește cea
mai mică șopârlă din lume – gecko, care are mărimea unei monede.
Parcul Național Lago Enriquillo şi Insula Cabritos
Lacul Enriquillo este cel mai mare lac din Caraibe şi cel mai adânc loc din
regiune.
Are o suprafață de 265 kilometri pătrați. Este format într-un vechi canal marin
care unea Bahia de Neiba şi Puerto Principe, care împărțea insula Hispaniola în două
insule.
Lacul este foarte sărat dar are o faună foarte bogată. În partea de nord a lacului
se întâlnește o populație foarte mare de crocodili americani. Aceștia cântăresc
aproximativ 900 de kilograme având o lungime de 4-5 metri.
Fig. 1.20 Crocodil american – Lacul Enriquillo
38
Lacul Enriquillo este casa a peste 62 de specii de păsări.
Insula Cabritos are o lungime de 8 kilometri, se află în interiorul lacului Enriquillo,
chiar în centrul lui. Este o zonă aridă, bogată în cactuși. Aici se pot întâlni scorpioni.
Valle de Neiba
Este o regiune joasă aflată între Sierra de Bahoruco şi Sierra de Neiba, aflată
la granița cu Haiti.

Valle de San Juan

Este o zonă foarte fertilă din sud vestul Republicii Dominicane. Este situată
între Cordilierii Centrali şi Sierra de Bahoruco. Principalele atracții turistice ale zonei
sunt:
 Orașul San Juan de la Maguana, fondat în 1508.
 Arcul de Triumf din San Juan de la Maguana ridicat în memoria
soldaților dominicani care au ținut piept armatelor haitiene.
 El Corral de los Indios, cea mai veche așezare a indienilor Tainos, un
cerc de piatră, cu un diametru de 137 metri, mai vechi de 1000 de ani.
Era folosit pentru ceremonii religioase sau jocuri cum ar fi „batey”
asemănător fotbalului din prezent.
 Peștera Seboruco, cu picturi ale indienilor Taino.
 Parcul Național Sierra de Neiba, cu o suprafață de 407 kilometri
pătrați, cu altitudine maximă de 1524. Găzduiește peste 83 de specii de
păsări, 21 de specii endemice printre care trogonul hispaniol.
Fig. 1.21 Trogonul spaniol – specie protejată

39
 CAPITOLUL II IMPACTUL ECONOMIC AL INDUSTRIEI
TURISTICE ȊN REPUBLICA DOMINICANĂ

2.1 Noțiuni teoretice

Turismul este „ un ansamblu de măsuri puse în aplicare pentru organizarea și
desfășurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate, fie prin
intermediul unor organizații, societăți sau agenți specializați, fie pe cont propriu, pe o
durată limitată de timp, precum şi industria care concură la satisfacerea nevoilor
turistice.” 9
Organizația Mondială a Turismului ( UNWTO) definește turiștii ca fiind
persoanele ce „ călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședința
permanentă pentru o perioadă de minim 24 de ore dar nu mai lungă de un an
consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități
remunerate în localitatea vizată.”

9
“ Economia turismului”, Anca Gabriela Turtureanu, Editura Universitară Danubius, Galați, 2010
40
 Organizația Mondială a Turismului (World Tourism Organization - UNWTO)
este agenția Națiunilor Unite care are ca scop coordonarea promovării la nivel
internațional a turismului responsabil, durabil și accesibil.
Ca for internațional de conducere, Organizația Mondială a Turismului (OMT)
promovează acest domeniu ca motor de creștere economică, dezvoltare cuprinzătoare
și durabilitate în mediul înconjurător, asigurând coordonare și susținere în sector
pentru perfecționarea cunoștințelor și a politicilor în turism la nivel mondial.
Turismul se bazează pe următoarele componente:
- mijloacele și serviciile de cazare;
- locații și servicii de alimentație publică;
- dotări şi servicii pentru agrement, pentru congrese şi pentru conferințe;
- transporturi;
- agenții de turism, touroperatori, intermediari în turism;
- birouri de informare turistică;
- activități legate de sănătate;
- închirieri echipamente sportive;
- închirieri mijloace de transport.
Organizația Mondială a Turismului recunoaște șase tipuri de turism:
- turismul de recreere;
- turismul pentru îngrijirea sănătății sau turismul medical;
- turismul de vizitare;
- turismul de tranzit;
- turismul pentru distanțe reduse;
- turismul profesional pentru congrese şi conferințe.
În literatura de specialitate se amintesc şi alte forme de turism, cum ar fi:
1. Turismul sustenabil – are ca scop administrarea tuturor resurselor astfel încât „ să
fie satisfăcute toate necesitățile economice, sociale şi estetice, menținându-se
integritatea culturală, procesele ecologice esențiale, diversitatea biologică şi sistemele
de susținere a vieții.”10
Conceptul de turism sustenabil este derivat din conceptul de dezvoltare
durabilă elaborat în cadrul Raportului Brundtland „ Our Common Future” din anul
1987, la Rio de Janeiro în cadrul Earth Summit şi începând cu anul 2003 în cadrul

10
Organizația Mondială a Turismului, Septembrie, 2018
41
Comisiei Europene, unde s-au luat măsuri de susținere a turismului în forma sa
sustenabilă.
Componentele principale ale turismului sustenabil:11
- responsabilitate pentru mediu – sustenabilitatea ecologică;
- vitalitatea economiei locale – sustenabilitatea economică;
- diversitatea culturală – sustenabilitate culturală;
- combinarea experiențelor – sustenabilitatea socială;
Principiile turismului sustenabil:
- turismul sustenabil păstrează nealterată moștenirea naturală;
- turismul sustenabil păstrează nealterată moștenirea socio-culturală;
- turismul sustenabil respectă principiile managementul activităților productive.
Turismul rural sustenabil are trei componente principale:
- turismul rural;
- turismul la fermă;
- agroturismul;
- ecoturismul.

Fig.2.1 „Rural Tourism, Rural Economy Diversification and Sustainable

Development” Bojnec Stefan, Academica Turistica, 2010

2. Ecoturismul – este turismul care se desfășoară în zonele sălbatice, protejate cu

impact minor asupra mediului înconjurător. Acest tip de turism este o formă de
educare a turiștilor dar totodată o modalitatea de a obține banii necesari pentru
conservarea mediului.
3. Turismul pentru paturile sărace – „pro-poor tourism”

11
Furqan şi colaboratorii, „ Promoting Green tourism for future sustainability”, 2010
42
Acest tip de turism s-a dezvoltat pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare. Pentru
succesul acestui tip de turism, turiștii trebuie să folosească moneda locală, pentru ca
banii să ajungă la persoanele sărace, pentru a creste nivelul lor de trai.
4. Turismul de recesiune
Turismul de recesiune s-a dezvoltat începând din anul 2007, odată cu începerea crizei
economice mondiale, prin conceptul low-cost. Acest concept a fost un adevărat
„ boom” în cadrul turismului, foarte afectat de criza economică. Prin apariția
turismului cu buget redus numărul turiștilor a crescut şi s-au revigorat foarte multe
zone turistice.
5. Turismul educațional – este datorat necesității predării cunoștințelor în afara orelor
de clasă pentru integrarea elevilor, studenților în natură, în zonele cu importanță
istorică. Acest concept a fost lansat în tarile din nordul Europei şi în Statele Unite ale
Americii.
6. Turismul creativ – este o formă a turismului cultural ce se bazează pe cunoaștere
activă a trăsăturilor culturale specifice ale unei destinații turistice.
7. Turismul negru, turismul sexual, turismul drogurilor sunt nișe ale turismului mai
puțin dorite, care încet, încet au fost eradicate. Ele se refereau la:
- turismul negru – vizitarea zonelor aflate în război, cu peisaje macabre;
- turismul sexual – vizitarea unor zone turistice unde prostituția este foarte dezvoltată,
de exemplu: Thailanda, Coasta de Nord a Republicii Dominicane: Sosua, Cabarette,
Las Terrenas, Cuba.
- turismul drogurilor – vizitarea unor zone unde se pot procura droguri de mare risc
foarte ușor, datorită sistemului corupt din acele țâri: Columbia, Bolivia.
Pentru combaterea acestor tipuri de turism Organizația Mondială a Turismului
încearcă să dezvolte zonele prin turismul sustenabil, încearcă sa dezvolte economiile
locale pe baza principiilor sănătoase, eradicând infracționalitatea.
Clasificarea formelor de turism:
a. în funcție de zona de proveniență şi cea de destinație:
- turism intern;
- turism internațional.
b. după numărul de participanți:
- turism individual – mai puțin de 8 persoane;
- turism de grup – mai mult de 8 persoane.
c. în funcție de organizare:
43
- turism organizat;
- turism neorganizat;
- turism semiorganizat.
d. în funcție de criteriul sezonal:
- turism continuu, de exemplu: Republica Dominicană care are o climă între 18-30
grade Celsius pe toată perioada anului.
- turism discontinuu, de exemplu: zona de litoral a României, care este funcționabilă
în perioada mai-septembrie.
e. în funcție de criteriul temporal:
- turism de foarte lungă durată;
- turism de lungă durată;
- turism de durată redusă.
f. în funcție de mijloacele de transport folosite:
- turism cu trenul;
- turism cu mijloace auto;
- turism naval;
- turism aerian;
- alte forme: cu bicicleta, pe jos.
g. în funcție de criteriul social:
- turism particular;
- turism social.
h. în funcție de criteriul vârstei şi ocupației turiștilor:
- turism de tineret;
- turism specific adulților;
- turism pentru vârstnici.
i. în funcție de zona de destinație:
- turism montan;
- turism de litoral.
Piața turistică este o piață unică în cadrul economiei. Este reprezentată de locul de
interferența dintre cererea şi oferta turistică.
Segmentul turistic continuă să înregistreze performanțe peste așteptări, depășind
rezultatele economice globale. Sosirile sunt estimate să urce cu 3,7% în 2019, iar
cheltuielile asociate cu produsele turistice ar putea crește cu 4,1% față de 2018, în
condițiile in care PIB-ul mondial este estimat să se dezvolte cu 3,5 procente. Potrivit
44
unui raport recent al companiei de cercetare Euromonitor International, presiunea
prețurilor va rămâne constanta pe termen scurt, din cauza incertitudinilor majore ale
economiei mondiale, generate in special de administrația Trump, Brexit, dar şi de
tensiunile regionale din întreaga lume, cu accent asupra situației din Coreea de Nord,
Japonia şi SUA.
Particularitățile cererii turistice:
- este dependentă de: serviciile de transport, cazare, alimentație;
- cererea coincide cu partea de consum turistic, sunt servicii care nu pot fi stocate;
- turistul se deplasează la locul unde sunt produsele turistice;
- cererea nu are o distribuție uniformă, de multe ori într-o anumită țară ea se
concentrează doar în anumite regiuni;
- în anumite zone este o cerere sezonală: în funcție de climă, de concedii, de vacanțele
copiilor;
- este influențată de: specificul național, al locului consumului turistic, al motivației
pentru consum, tipul de turism practicat, factori psihologici.
Cererea unei țâri poate fi exprimată în două moduri:
a. cantitativ:
- numărul de sosiri străini – nerezidenți, numărul plecări de rezidenți, înregistrați la
frontiera țării;
- numărul de sosiri, numărul de înnoptări înregistrate la nivelul unităților de cazare.
b. valoric:
- valoarea cheltuielilor pentru anumite tipuri de servicii turistice: cazare, transport,
alimentație.
Factorii care determină mărimea cererii turistice sunt de natură:
- economică: veniturile populației, costurile pe mijloacele de transport, nivelul de
dezvoltare economică a țări exprimat prin PIB/ locuitori, rata inflației, evoluția
cursului valutar,
- socială: stilul de viață, mărimea clasei de mijloc, nivelul ratei șomajului, numărul de
zile de concediu;
- culturală: nivelul educației, diferențele culturale şi religioase;
- administrativă: obținerea vizelor, condiții medicale, existența unor zone în conflict
militar;
- demografică: structura populației pe vârste, mărimea familiilor, speranța media la
viață;
45
- tehnică: progresul tehnic incorporat în mijloacele de transport, de comunicație.
Oferta turistica se poate defini ca fiind cantitatea de bunuri şi servicii turistice ce pot
fi oferite pe piață, la un preț stabilit, într-o anumită perioada de timp sau ca
„ansamblul serviciilor şi bunurilor finale, propuse consumatorilor de către sectorul
turistic” şi se măsoară prin capacitatea echipamentelor, a structurilor de cazare
turistică, de alimentație publica, a mijloacelor de transport turistic.
Principalele trăsături ale ofertei turistice sunt:
- eterogenitatea ofertei produselor turistice;
- creșterea diversificată a producției turistice;
- rigiditatea ofertei turistice;
- inadaptarea ofertei la cererea turistică.
Comportamentul consumatorului turistic diferă de la un individ la altul, de la o
zonă la alta, de la un grad de cultură la altul. Comportamentul consumatorului turistic
poate fi grupat în funcție de:
- atitudine;
- percepție;
- motivație.
Atitudinea consumatorului turistic depinde de percepțiile individuale asupra societății.
Percepția consumatorului turistic depinde de impresia formată despre locurile ce
urmează să fie vizitate, încrederea în agenția de turism, în companiile de transport.
Percepția poate fi modificată de părerile personale ale prietenilor, familiei.
Motivația este dată de imboldul fiecărui individ de a calatori. Motivația stă la baza
deciziei cererii pentru servicii turistice. Pot fi:
- motivații fizice: recreere, odihnă, sport;
- motivații culturale;
- motivații impersonale: vizitarea unor rude, nevoia de a evada din rutina cotidiană.
Din punct de vedere al comportamentului consumatorului de servicii turistice se poate
face distincția între două categorii extreme:
- turiști activi – călătoresc mult, se implică în alegerea destinațiilor, a formelor de
turism şi a combinațiilor de servicii solicitate, dispunând de venituri suficient de mari
încât să le permită.
- turiști pasivi – călătoresc rar, accepta formule standardizate de voiaje care să
minimizeze costurile sejururilor, nedispunând de suficiente resurse financiare.
În funcție de comportamentul de consum turiștii pot fi:
46
 Tab. 2.1 Tipul de turiști în funcție de comportamentul de consum
Sursa: www.managementmarketing.ro

Psihocentrici Mediocentrici Alocentrici

Au venituri mici Au venituri medii Au venituri mari
Aleg destinații cunoscute, Preferă destinații mai noi, Preferă destinații noi,
mai apropiate de reședința la o distanță medie față de necunoscute aflate cât mai
lor reședința lor departe de reședința lor
Folosesc servicii turistice Folosesc servicii turistice Folosesc servicii turistice
la preț redus la preț mediu la preț ridicat
Preferă turismul organizat Preferă turismul semi- Preferă turismul pe cont
cu un program fix organizat, cu program propriu cu program
variabil variabil

Indicatorii turistici
Indicatorii turistici se împart în mai multe subsisteme:12
1. indicatori ai ofertei turistice:
- ai bazei materiale;
- ai forței de muncă.
2. indicatorii circulației turistice:
- indicatori ai efectelor economice în spațiul funcțional al unității prestatoare de
servicii: venitul net, profitul, TVA, adaosul comercial, comisionul agențiilor de
turism, încasări din prestații turistice;
- indicatori ai efectelor economico-sociale şi educative în spațiul activității umane a
beneficiarilor prestațiilor turistice: formarea nivelului cultural-educativ, creșterea
venitului net, creșterea volumului de muncă.
3. indicatorii rezultatelor valorice:
- indicatori ai cheltuielilor turistice;
- indicatori ai încasărilor din turism;
- indicatori ai eficienței economice.
4. indicatorii calității activității turistice:
- absoluți;
- medii;
- de intensitate;
12
Economia turismului, Anca Gabriela Turtureanu, Editura Universitară Danubius, Galați, 2010
47
- de structură.
Indicatorii circulației turistice exprimă la nivel de țară, zonă turistică, stațiune turistică
volumul, intensitatea şi structura cererii turistice în diferite perioade ale anului.
Indicatorii circulației turistice sunt: indicatori absoluți: numărul total de turiști,
numărul total zile-turist, numărul de turiști plecați din țară, numărul de turiști intrați în
țară; indicatori medii: numărul mediu de turiști şi durata medie de sejur a turiștilor;
indicatori de intensitate turistică: densitatea turistică.

2.2 Impactul turismului la nivel mondial

Produsul turistic incorporează mai multe domenii de activitate implicând mai
mulți agenți economici, crescând cifrele de afaceri a mai multor companii
participante în cadrul activității turistice. Părțile implicate în activitățile de turism
sunt: sectorul privat şi sectorul de stat. În foarte multe state, turismul poate fi
considerat un motor de creștere economică şi de dezvoltare.
Efectele de antrenare şi stimulare pe care dezvoltarea turismului le are în cadrul
economiei naționale se concretizează într-un spor de producție semnificativ, rezultat
atât al creșterii producției interne a turismului cât şi a celei realizate de ramurile care
participă direct sau indirect la crearea produsului turistic din țara respectivă.
Influența sectorului turistic pe regiuni:
2.2.1 America:
În cadrul continentului american contribuția sectorului turistic la PIB a fost de
747 bilioane de dolari în anul 2016.
În perioada 2017-2027 WTTC estimează o creștere anuală de 3,3% a
sectorului turistic, creștere importantă fiind depășită doar de sectorul construcțiilor.
Fig. 2.1 Contribuția la PIB a sectorului turistic pe continentul american în 2016
conform World Travel & Tourism Council

48
2.2.2 Europa

Sectorul turistic, în anul 2016, pe continentul european a contribuit la PIB cu

696 bilioane de dolari. Se estimează o creștere de 2,4% în următoarea decadă 2017-
2027.

Fig. 2.2 Contribuția la PIB la sectorului turistic în Europa în 2016

conform rapoartelor WTTC

2.2.3 Africa

49
În 2016 conform World Travel & Tourism Council pe continentul african sectorul
turistic a contribuit la PIB cu 66 bilioane de dolari, specialiștii estimează o creștere în
perioada 2017-2027 de 4,5%.
Fig. 2.3 Contribuția la PIB la sectorului turistic în Africa în 2016
conform rapoartelor WTTC

2.2.4 Zona Asia-Pacific

Contribuția la PIB a sectorului turistic în această zonă este de 714 bilioane de

dolari, se estimează o creștere cu 5,8% în perioada 2017-2027.

Fig. 2.4 Contribuția la PIB la sectorului turistic în Asia Pacific în 2016

conform rapoartelor WTTC

50
2.2.5. Orientul Mijlociu

În țările din Orientul Mijlociu turismul aduce un beneficiu de 81 bilioane de

dolari la PIB, se estimează o creștere de 4,6% în perioada 2017-2027.

Fig. 2.5 Contribuția la PIB la sectorului turistic în Orientul Mijlociu în 2016

conform rapoartelor WTTC

Pe plan mondial se estimează o creștere în decada 2017-2027 de 4% a

sectorului turistic, ocupă locul patru din punct de vedere al contribuției la PIB după:
sectorul retail, sectorul servicii financiare şi construcții. Are o contribuție de 2,3
trilioane de dolari la PIB.

Fig. 2.6 Contribuția la PIB la sectorului turistic pe plan mondial în 2016

conform rapoartelor WTTC

51
 Din punct de vedere al ocupării forței de muncă, sectorul turism ocupă locul
patru pe plan mondial după sectorul agricultură, construcții şi retail cu 108,7 milioane
de locuri de muncă în anul 2016.

Fig. 2.7 Ocuparea forței de muncă, pe plan mondial, pe sectoare de activitate

Topul țărilor cu cea mai mare contribuție la PIB pentru sectorul turism,
conform rapoartelor efectuate de World Travel & Tourism Council în februarie 2019,
este:
Tab. 2.2 Top 20 țări în funcție de contribuția sectorului turism la PIB şi numărul de
angajați implicați în sectorul turismului
Sursa: www.wttc.com
PIB 2018 Angajati % Angajati
Ţara Locul bilioane Turism/PIB turism turism
SUA 1 20494 1595 14290000 9,2
China 2 13723 1509 79910000 10,3
Japonia 3 4986 368 4608000 6,9
Germania 4 4018 345 5382000 12
Marea Britanie5 2838 311 4201000 11,9
Italia 6 2085 275 3478000 14,9
Franţa 7 2784 266 3022000 10,7
India 8 2677 247 42673000 8,1
Spania 9 1449 211 2831000 14,7
Mexic 10 1215 209 9463000 17,8
Australia 11 1416 154 1541000 12,2
Brazilia 12 1889 153 6855000 7,5
Canada 13 1735 111 1598000 8,6
Tailanda 14 508 110 5991000 15,9
Turcia 15 788 96 2206000 7,7
52
Filipine 16 331 82 8386000 20,2
Rusia 17 1636 79 3292000 4,6
Austria 18 458 70 759000 16,9
Arabia Saudită 19 722 65 1112000 8,5
Hong Kong 20 364 63 589000 15,2

Fig. 2.8 Contribuția turismului la PIB 2018

Fig. 2.9 Numărul de angajați în sectorul turistic în 2018

Tab. 2.3 Țările cu cea mai rapidă creștere a procentului turismului în PIB în 2018
Sursa: www.wttc.com
Creșterea Angajați %
Țara Locul turismului/PIB% turism/pers angajați
53
 Etiopia 1 48.6 218600 8.3
Ecuador 2 21.6 430000 5.5
St. Kitts 3 16.8 15000 59.9
Egipt 4 16.5 2488000 9.5
Turcia 5 15 2206000 7.7
Ruanda 6 13.8 410000 13
Uzbekistan 7 13.4 380000 3
Tunisia 8 13.2 513000 14.6
Macao 9 12.7 194000 50.3
Sri Lanka 10 12.4 1000000 12.1
Bangladesh 11 11.6 2414000 3.9
Uganda 12 11.5 668000 6.7
Georgia 13 11.4 520000 29.5
San Tome 14 10.4 14000 23.3
Cambogia 15 10.2 2912000 31.6
Filipine 16 8.9 8386000 20.2
Guineea 17 8.7 116000 4.5
St. Vincent 18 8.6 19000 42.1
Moldova 19 8.6 35000 2.8

2.3 Impactul economic al turismului în Republica Dominicană

Republica Dominicană are o suprafață totală de 48.442 kilometrii pătrați, o
populație de 9.760.000 locuitori înregistrând o densitate de 201 locuitor pe kilometru
pătrat.
În 2017 PIB pe cap de locuitor a fost de 8830 dolari americani, IDU – Indicele
de dezvoltare umană 0,57.
Industria turismului în Republica Dominicană ocupă locul trei după retail şi
servicii financiare, cu un procent de 17,2% din totalul contribuției la PIB.
Tab.2.4 Contribuția turismului la PIB, realizări şi estimări
Sursa:www.wttc.com
Republica 2017 2017 2018 2028 2028 2028
Dominicană Mil. % Creştere Mil. % total Creştere
USD total USD
Contribuția la PIB 4.081,1 5,4 4,4 5.965,0 5,2 3,4
Total PIB 13.006,9 17,2 4,7 19.126,6 17,7 3,5
Contribuția directă 207 4,8 2,5 250 4,8 1,7
forţa muncă
Contribuția totală 679 15,9 2,6 814 15,7 1,6
Turiști 7.394,0 38,7 3,8 10.545,3 36,5 3,2
Cheltuieli interne 2.440,1 3,2 5,4 3.985,10 3,5 4,5
54
 Cheltuieli cazare 9.071,7 4,9 4,1 13.311,2 4,7 3,5
Cheltuieli business 762,4 0,4 5,6 1219,3 0,4 4,2
Investiții de capital 632,7 3,8 8,1 1.039,9 4 4,3

În 2018 economia totală a țării a crescut cu 3,2%, industria turistică a crescut

cu 3,9%.
Din totalul locurilor de muncă, locurile de muncă din turism ocupă 16%.
Practic unul din cinci dominicani lucrează în turism.
Pentru următorii zece ani Asociația Hotelurilor şi Turismului din Republica
Dominicană şi-a propus ca industria turismului să depășească 20% din PIB.
Președintele Asociației Hotelurilor şi Turismului din Republica Dominicană, Joel
Santos a declarat în deschiderea Expoziției Comerciale ASONAHORES 2018 că
turismul reprezintă:
- 19% din sectorul transporturilor;
- 19% din alte servicii;
- 12% din sectorul construcțiilor;
- 10% din comerț;
- 8% din sectorul imobiliar;
- 7% din manufactură;
- 5% din sectorul băuturilor şi al tutunului;
- 5% din sectorul financiar;
- 4% din sectorul de utilități publice: electricitate, apa, canal;
- 2% din sectorul zootehnic.
În mai 2019 Republica Dominicană a câștigat premiul PriceTravel ca
destinația favorită din toată America Latină acordat de touroperatorul mexican
PriceTravel Holding. Acest operator de origine mexicană a realizat un top al celor mai
ieftine şi calitative destinații din Caraibe. Republica Dominicană deține patru zone
turistice în acest clasament.

Tab. 2.5 Top cele mai calitative zone turistice din Caraibe
Conform touroperatorului PriceTravel Holding
Sursa: www.price-travel.com

55
Zona turistică Cel mai ieftin hotel Preț Popularitate
de 3*/preț/noapte 7 nopţi+avion
Cancun, Cozumel, 30 dolari 732 dolari SUA, Canada,
Playa del Carmen Europa
Mexic
Puerto Plata 51 dolari 1129 dolari SUA, Canada,
Republica Irlanda, Marea
Dominicană Britanie, Nordul
Europei
Samana, 53 dolari 1146 dolari Canada, Irlanda,
Republica Marea Britanie,
Dominicană Italia,
Spania, Portugalia
Punta Cana, 55 dolari 1174 dolari SUA, Canada,
Republica Marea Britanie,
Dominicană Franța, Spania,
Belgia, Olanda,
Elveția, Rusia,
Portugalia
Varadero, Cuba 56 dolari 1215 dolari Canada, Rusia
Rincon, Porto Rico 109 dolari 1238 dolari SUA, Spania
Curaçao 75 dolari 1246 dolari SUA, Canada,
Olanda, Germania,
Italia
Montego Bay, 82 dolari 1301 dolari SUA, Canada,
Jamaica Marea Britanie,
Germania, Olanda,
Spania, Portugalia,
Italia
La Romana, 78 dolari 1368 dolari SUA, Canada,
Republica Marea Britanie,
Dominicană Franța, Italia,
Spania
San Juan, Porto 129 dolari 1456 dolari SUA, Canada
Rico
Aruba 92 dolari 1515 dolari SUA, Canada,
56
 Marea Britanie,
Olanda
St. Lucia 79 dolari 1580 dolari SUA, Canada,
Marea Britanie,
Germania
Negril, Jamaica 121 dolari 1602 dolari SUA, Canada,
Marea Britanie,
Germania, Olanda,
Spania, Italia
Martinique 173 dolari 1609 dolari Canada, Franța
Trinidad Tobago 94 dolari 1622 dolari SUA, Marea
Britanie, Germania
Grenada 99 dolari 1680 dolari SUA, Canada,
Marea Britanie
Ocho Rios, Jamaica 151 dolari 1833 dolari SUA, Canada,
Marea Britanie,
Germania, Olanda,
Spania, Portugalia,
Italia
Barbados 109 dolari 1840 dolari SUA, Canada,
Marea Britanie,
Germania
Antigua & Barbuda 156 dolari 2023 dolari SUA, Canada,
Marea Britanie,
Germania, Italia
Guadelupe 150 dolari 2025 dolari Franța
Bonaire 104 dolari 2211 dolari SUA, Olanda
Bermuda 186 dolari 2337 dolari SUA, Canada,
Marea Britanie
St. Martin 231 dolari 2477 dolari SUA, Canada,
Franța, Olanda
Tortola 228 dolari 2785 dolari SUA, Marea
Britanie
Bahamas 234 dolari 2876 dolari SUA
St. Tomas 285 dolari 2916 dolari SUA, Canada
Cayman 320 dolari 3264 dolari SUA, Marea
Britanie
St. Croix 286 dolari 3311 dolari SUA, Olanda

57
Anguilla 387 dolari 3556 dolari SUA, Marea
Britanie
St. Kitts & Nevis 372 dolari 4193 dolari SUA, Marea
Britanie

Din totalul turiștilor din Republica Dominicană intrați în țară în anul 2018,
conform WTTC sunt:
- 36% cetățeni SUA;
- 13% Canada;
- 4% Germania;
- 4% Franța;
- 3% Spania
- 40% din restul lumii.

Fig. 2.10 Intrări 2018 turiști Republica Dominicană, pe naționalități

conform WTTC Februarie 2019

58
 În 2018 turiștii intrați în Republica Dominicană s-au cazat pentru recreere în
proporție de 92% iar pentru afaceri în proporție de 8%.13
Turiștii au cheltuit în 2018 25% pentru produse locale şi 75% pentru produse
internaționale.
Printre produsele locale cele mai cumpărate:
- trabucuri;
- cafea;
- rom;
- dulciuri;
- obiecte artizanale.
Organizația Mondială a Turismului a furnizat la începutul acestui an o analiză
a numărului de turiști, a ratei de ocupare hotelieră şi a numărului de angajați în
sectorul turistic pentru perioada 2000-2018.

Tab. 2.6 Evoluția sectorului turistic din Republica Dominicană în perioada 2000-2018
Sursa: www.one.gob.do/economicas/turismo
An Camere ocupate %Ocupare Total angajați Direcți Indirecți
2000 51926 70,23 167170 47763 119407
2001 54034 66,33 154106 44031 110075
2002 57330 62,78 158388 44968 112420
2003 56590 72,68 164694 47055 117630
2004 59077 74,20 171478 48994 122484
2005 60015 73,90 172116 49176 122940
2006 63372 73 188289 53797 134492
2007 64898 72,20 190259 54359 135900
2008 66116 70,4 195519 55863 139656
2009 67197 66 196199 56057 140152
2010 66968 66,60 195371 55820 139551
2011 66790 69,3 201597 57599 143998
2012 66019 70,3 201235 57496 143739
2013 64397 71,70 216543 61869 154674
2014 69596 74,80 247025 70578 176447
2015 70060 75,5 254146 71686 182460
2016 71896 78 315153 88777 226376
13
Raportul anual WTTC, Februarie 2019
59
 2017 75540 77 323495 90136 233358
2018 78599 77,50 336479 90475 241775

Fig. 2.12 Evoluția ocupării camerelor în perioada 2000-2018

Fig. 2.13 Numărul de angajați în sectorul turistic în perioada 2000-2018

Tab. 2.7 Date statistice privind numărul mediu de înnoptări şi prețul mediu
pentru o cameră
perioada 2010-2018, Institutul National de Statistică din Republica Dominicană
pentru turiștii străini nerezidenți
Sursa: www.one.gob.do/economicas/turismo
Anul Preț mediu Înnoptări
per cameră mediu
all inclusive zile
dolari
2010 107,24 9,22
2011 109,11 8,91
2012 118,36 8,46

60
2013 124,89 8,45
2014 128,56 8,37
2015 129,56 8,32
2016 130,66 8,54
2017 133,54 8,61
2018 136,48 8,37

Fig. 2.14 Evoluția prețului all inclusive pentru o cameră

Perioada 2010-2018

2.15 Numărul de înnoptări mediu al turiștilor străini

Perioada 2010-2018

61
 Evoluția ascendentă prețurilor a dus la o scădere a numărului de înnoptări. O
soluție de viitor ar fi trecerea la sisteme sustenabile de economisire pentru a putea
reduce preturile pentru o noapte de cazare sau oferirea de preturi mai bune pentru
pachete de 10-14 zile.
Conform Institutului Național de Statistică din Republica Dominicană 14
numărul turiștilor intrați în Republica Dominicană în perioada 2014-2018 a fost:
Tab. 2.8 Numărul turiștilor Republica Dominicană
în perioada 2014-2018
Sursa: www.one.gob.do/economicas/turismo
An Număr turiști Sex feminin Sex masculin
num
2014 5.648.743 2.838.908 2.809.835
2015 6.151.003 3.079.863 3.071.140
2016 6.558.982 3.334.494 3.225.488
2017 6.831.883 3.660.915 3.170.968
2018 7.220.334 3.893.699 3.326.635

În 2014 numărul turiștilor Nt a fost de 5.648.743, numărul mediu zilnic al turiștilor:

Nt med = Nt/Nr. zile = 5.648.743/365= 15.476 turiști zilnic.
Durata medie a sejurului= 8,37.
În 2015 numărul turiștilor Nt a fost de 6.151.003, numărul mediu zilnic al turiștilor:
Nt med = Nt/Nr. zile = 6.151.003/365= 16.852,06 turiști zilnic.
Durata medie a sejurului= 8,32.
În 2017 numărul turiștilor Nt a fost de 6.558.982, numărul mediu zilnic al turiștilor:
14
www.one.gob.do
62
Nt med = Nt/Nr. zile = 6.558.982/365= 17.969,81 turiști zilnic.
Durata medie a sejurului= 8,54.
În 2017 numărul turiștilor Nt a fost de 6.831.883, numărul mediu zilnic al turiștilor:
Nt med = Nt/Nr. zile = 6.831.883/365= 18.717,48 turiști zilnic.
Durata medie a sejurului= 8,61.
În 2018 numărul turiștilor Nt a fost de 7.220.334, numărul mediu zilnic al turiștilor:
Nt med = Nt/Nr. zile = 7.220.334/365= 19781,73 turiști zilnic.
Durata medie a sejurului= 8,37.n anul 2015 s-a înregistrat o creștere față de 2014 de
9,18%, 2016 față de 2015 de 9,3%, 2017 față de 2016 de 9,6% iar în 2018 față de
2017 de 9,4%. Ritmul de creștere mediu a numărului de turiști în Republica
Dominicană, în ultimii cinci ani este de 9,37%.

Fig. 2.16 Ritmul de creștere a numărului de turiști în Republica Dominicană

în ultimii cinci ani

Tab. 2.9 Repartiția turiștilor în perioada 2014-2018

pe continente
Sursa: www.one.gob.do/economicas/turismo
America America de
America de Nord Centrala Sud
An SUA Canada Mexic
2014 1829455 712245 31709 207032 535292
2015 2048762 750898 30217 220852 671022
2016 2134154 771843 34008 260360 702096
63
 2017 2146448 837104 33710 247854 684220
2018 2334987 904460 40445 224100 762330
Restul
An Europa Asia lumii
2014 1138194 8015 2701
2015 1099709 8593 2903
2016 1219867 9273 2509
2017 1386466 14615 3600
2018 1331893 17212 3134

În 2018 din Europa au fost:

- Germania 216.529 turiști;
- Austria 11.567 turiști;
- Belgia 34.883 turiști;
- Spania 159.210 turiști;
- Franța 221.058 turiști;
- Olanda 27.222 turiști;
- Marea Britanie 185.929 turiști;
- Italia 76.434 turiști;
- Portugalia 40.545 turiști;
- Suedia 11.861 turiști;
- Elveția 37.173 turiști;
- Rusia 218.941 turiști;
- Finlanda 4.214 turiști;
- Norvegia 1.816 turiști;
- Polonia 36.2017 turiști.
Plajele exotice și resorturile all-inclusive au atras în 2017 3.574 turiști români şi în
2018 5.243 turiști români.
Fig. 2.17 Turiști români în Republica Dominicană

64
 În perioada ianuarie-aprilie 2019 conform statisticilor furnizate de Institutul
Național de Statistică din Republica Dominicană s-au înregistrat 2.680433 persoane
care au intrat în țară pe calea aeriană şi 2.827.722 persoane care au ieșit din țară.
Fluxul este împărțit astfel:
Tab. 2.10 Fluxul aerian al intrărilor şi ieșirilor din Republica Dominicană
în perioada ianuarie-aprilie 2019
www.one.gob.do/economicas/turismo
Aeroportul Intrări/persoane Ieșiri/persoane
Las Americas Santo 645.195 703.519
Domingo
Puerto Plata 207.530 216.305
Punta Cana 1.442.259 1.489.808
La Romana 77.865 82.733
El Cibao 249.681 274.399
La Isabela 16.864 18.037
Samana 40.991 42.883
Barahona 48 39

Tab. 2.11 Fluxul intrărilor pe cale maritimă în Republica Dominicană

în perioada 2014-2018
Sursa: www.one.gob.do/economicas/turismo
An Total Puerto Plata La Romana Cap Cana
2014 435.358 0 310.861 124.497
2015 528.999 58.912 304.407 165.680
2016 809.286 345.180 328.041 136.065
2017 1.107.966 488.880 381.860 237.226
65
 2018 928.139 518.121 296.610 114.408

Principalele companii aeriene care operează în Republica Dominicană sunt:

 Air France
 Lufthansa
 KLM
 Air Europa
 Air Canada
 British Airways
 Swiss Airways
 Iberia
 Flexflight
 Eurowings
 Condor
 Tui Airways
 American Airlines.
Principalii tour-operatori ce activează pe teritoriul Republicii Dominicane
sunt: Llama Travel, Bamboo Travel, Intrepid Travel, Tui Travel, Wild Frontiers,
Virgin Holidays, Carrier, Oliver’s Travels, Simpson Travel, Journey Latin America.
Creșterea numărului de turiști din Europa şi America de Nord şi Sud a dus la
înmulțirea numărului de companii aeriene care operează în Republica Dominicană,
totodată a dus la scăderea prețului pentru transportul aerian. De exemplu pentru zona
Europa compania TUI a introdus zboruri ieftine cu preturi de la 119 euro pentru
segmentul de zbor Bruxelles – Punta Cana, Condor la preturi începând de la 250 euro
pentru segmentul de zbor Frankfurt-Punta Cana.
În privința transportului maritim majoritatea intrărilor se înregistrează în
porturile mari: Puerto Plata, La Romana prin companiile internaționale de croazieră:
- Celebrity Cruises
- Costa Cruises
- Silversea
- Variety Cruises
- Star Clippers
- Windstar Cruises

66
- Princess Cruises
- Carnival Cruise Lines
- Royal Caribbean.
Portul Cap Cana, aparținând provinciei La Altagracia, este dedicat companiilor
de iahturi private şi croazierelor de lux. Marina Cap Cana este unul din cele mai
dezvoltate porturi destinate iahturilor din toată America Centrală. Este o îmbinare a
modernismului occidental cu natura. Este o zonă exclusivistă care oferă intimitate
vedetelor internaționale, apartamente de locuit pentru investitorii străini, școli,
grădinițe, terenuri de golf, restaurante, unități de cazare.

Fig. 2.18 Marina Cap Cana

67
 CAPITOLUL III STRATEGIA DE DEZVOLTARE A UNUI NOU
CONCEPT BARCELÓ ȊN ZONA BAHIA DE LAS AQUILLAS

3.1 Scurt istoric al grupului Barceló

Grupul Barceló este o companie multinațională spaniolă, dedicată sectorului

turism, fondată în 1931, de Simon Barceló Oliver. Compania își are sediul în Palma
de Mallorca.
Fig. 3.1 Sigla grupului Barceló

Este o companie de familie, susținută de trei generații. Își începe activitatea în

anul 1931 cu o mică companie de transport Autocares Barceló. În 1954 dezvoltă
agenția de turism Viajes Barceló iar în 1970 deschide primul hotel Barceló Pueblo în
Benidorm, Spania în plină ascensiune a sectorului turistic. În 1981 cumpără
touroperatorul Turavia.
În anul 1985 deschide primul resort spaniol în Punta Cana, Republica
Dominicană, Barceló Bavaro Beach.
În prezent grupul Barceló este împărțit în două divizii:
- divizia hotelieră cu 250 de hoteluri în 22 țări, deținând peste 55.000 de camere;
- divizia agențiilor de turism – cu peste 685 de agenții de turism în toată lumea.
68
Grupul Barceló este un important jucător în domeniul turismului pe piața spaniolă cât
şi pe piața mondială. În Republica Dominicană deține în prezent 15 hoteluri şi 7
agenții de voiaj.
Conducerea grupului este reprezentată de:
- Simón Barceló Tous şi Simón Pedro Barceló Vadell în calitate de copreședinți ai
grupului;
- Gabriel Barceló Oliver şi Sebastia Barceló Oliver în calitate de președinți onorifici;
- consiliul de administrație format din: Maria Antonia Barceló Vadell, Simón Pedro
Barceló Vadell, Simón Barceló Tous şi Guillermo Barceló Tous.

Tab. 3.1 Cifra de afaceri şi gradul de ocupare hotelieră al grupului Barceló15

Sursa: Memoria anual, 2018, Grupul Barceló
Anul CA / milioane euro Gradul de ocupare
hotelieră
2012 1547,2 69.9
2013 1936,7 70,7
2014 2056,6 70,3
2015 2480,2 72,2
2016 2854,9 70,9
2017 4313,4 74
2018 4383,4 74,7

În 2018, grupul Barceló a încorporat în portofoliul său 13 noi hoteluri cu peste

250 de camere din Spania, Cuba, Turcia, Portugalia, Maroc şi Emiratele Arabe Unite.
World Travel Awards în 2019 a acordat grupului Barceló premiul „Mejor
Marca Hotelera de Europa” şi „ Mejor marca Hotelera de Mexico y Centro America”.
Grupul Barceló dezvoltă patru tipuri de clase hoteliere:
- Clasa lux :

- Clasa upper upscale:

- Clasa upscale:

- Clasa upper midscale:

15
Memoria anual, 2018, Grupul Barceló
69
 Din 2013, Avoris a achiziționat o linie aeriană proprie care operează atât
zboruri de linie cât şi charter pe următoarele destinații:
 țările din Caraibe: Republica Dominicană, Cuba, Aruba
 Marea Britanie
 Insulele Canare
 Insula Mauricio începând din 2016
 Jamaica începând din 2017.
Compania deține 5 avioane:
 3 Airbus 330-300, cu o capacitate de 388 de pasageri;
 1 Airbus 330-200, cu o capacitate de 287 de pasageri;
 2 Airbus 320, cu o capacitate de 180 de pasageri.
Compania operează în Portugalia sub numele de Orbest.
Divizia aeriană a grupului Barceló deține de asemenea şi brokerul ByPlane
care oferă servicii de intermediere între agențiile turistice şi companiile aeriene din
toată lumea, gestionând şi contractele pentru zboruri private.
Începând cu anul 2015 grupul Barceló include marca Turavia, ce oferă servicii
la destinație şi experiențe de neuitat în următoarele destinații turistice:
 Republica Dominicană;
 Cuba;
 Mexic;
 Mauricio;
 India;
 Jamaica;
 Insulele Canare;
 Insulele Baleare.
Numărul de angajați în 2018 ai grupului Barceló a fost de 33378 persoane, din
care 48% femei şi 52% bărbați, cu o medie de vârstă de 36 de ani. În Republica
Dominicană grupul Barceló a avut în 2018 5605 persoane angajate, 50% femei, 50%
bărbați, cu o medie de vârstă de 37,2 ani.

70
 Pentru perioada 2018-2020 grupul Barceló a lansat conceptul Barceló Ecology
( B-Ecology) prin care şi-a propus să contribuie la protejarea mediului prin dezvoltare
durabilă.

Acest concept presupune:

 crearea de unități hoteliere noi ecologice;
 dezvoltarea în cadrul hotelurilor deja existente a unor tehnologii
prietenoase mediului;
 reducerea consumului de resurse;
 formarea angajaților in spiritul protejării mediului;
 educarea clienților pentru a proteja mediul înconjurător.
În cadrul acestui concept B-Ecology propun realizarea unui nou tip de hotel
pentru grupul Barceló, un hotel ecologic deschis într-o zonă considerată virgină din
punct de vedere turistic în Republica Dominicană, în Bahia de las Aquillas, provincia
Pedernales. Această zonă este considerată „ zona cu cele mai cristaline ape din lume”.
Conceptul se va numi „ Back to earth”.

3.2 Bahia de las Aquillas

Bahia de las Aquillas aparține provinciei Pedernales, face parte din Parcul
Național Jaragua. Este o zonă de o frumusețe rară, ce pare aproape ireală. Aici nu sunt
hoteluri, magazine sau restaurante.
A fost declarată de UNESCO, Rezervație Mondială a Biosferei, pentru:
- cea mai mare densitate de broaște țestoase din lume;
- cel mai bine conservat recif de corali;
- prezența populației de manati;
- 130 de specii de păsări, din care 10 endemice, 76 rezidente şi 47 de specii de păsări
migratoare;
- prezența unui număr mare de stele de mare.

71
 Este o zonă protejată, cu peisaje carstice, are o lungime de plajă de 8
kilometri. Nu este foarte ușor accesibilă, în zonă pot pătrunde doar mașini de teren.
Aici se pot întâlni cele mai cristaline ape din lume, de culoare bleu-turcoaz.
Fig.3.3 Bahia de las Aquillas

3.3 Proiectul „ Back to Earth”

Proiectul Barceló „Back to Earth” se referă la construirea unui hotel ecologic
în zona Bahia de las Aquillas, Pedernales, Republica Dominicană.
Ministerul Turismului din Republica Dominicană isi poate da acordul
construirii unui proiect hotelier în Bahia de las Aquillas doar dacă investitia este de
natură ecologică şi duce la dezvoltarea zonei.
Managementul şi obiectivele noului hotel
Obiective strategice:

72
- crearea unui nou concept în cadrul grupului Barceló;
- obținerea unui profit şi a unei cifre de afaceri considerabile;
- deschiderea de noi orizonturi către turismul ecologic în Republica Dominicană.
Obiective tactice:
- termen de recuperare a investiției de maxim 6 ani;
- rentabilitatea investiției inițiale de cel puțin 50%;
- asigurarea unui grad minim de ocupare de 70% în primii 6 ani;
- asigurarea condițiilor necesare cu un consum minim de resurse.
Măsuri necesare îndeplinirii obiectivelor:
Pentru aplicarea strategiilor se vor lua în calcul:
- nevoile clienților;
- nevoile angajaților;
- nevoile partenerilor;
- respectarea mediului înconjurător.
Locurile de cazare:
- se vor construi 5 grupuri de locuințe lacustre;
Fig. 3.4 Unități de cazare pe apă – locuințe lacustre

Spațiile de cazare vor fi formate din 3 bungalouri cu suprafață de 45 de metrii

pătrați, formate din cameră de zi, dormitor, baie, terasă. Fiecare bungalou va avea un
sistem propriu de asigurare a energiei electrice pe baza captării de energie solară, un
sistem de transformare a apei sărate în apă dulce – potabilă şi un sistem propriu de
colectare a reziduurilor. Vor fi 15 bungalouri, spațiu de cazare pentru 30 de persoane.
- pe plajă se vor construi 50 de locuințe din lemn în stilul caselor tradiționale
dominicane formate din dormitor şi baie, vor asigura spațiu de cazare pentru 100 de
persoane;

73
- se vor amplasa 50 de corturi cu grup sanitar propriu, eco-friendly, vor asigura spațiu
de cazare pentru 200 de persoane.
Capacitatea totală a hotelului va fi de 330 de persoane.
Restaurante:
Hotelul va avea 3 restaurante structurate astfel:
- un restaurant va fi construit pe suprafața apei, cu o capacitate de 350 de persoane,
unde se vor servi: micul dejun, prânzul şi cina, în sistem all-inclusive;
- un restaurant tradițional dominican, unde se vor găti mâncăruri dominicane,
ecologic.
- un snack-bar.
Activități de agrement:
- vor fi disponibile bărci cu vâsle pentru plimbări zilnice;
- echipamente pentru scuba-diving;
- turnuri pentru observarea pasărilor;
- cursuri de înot;
- cursuri de dans;
- cursuri despre fauna şi flora zonei;
- cursuri de echitație;
Complexul turistic va avea o zonă amenajată pentru păsări, broaște țestoase, reptile,
unde turiștii le pot observa şi pot învăța despre conservarea faunei.
Pentru îndeplinirea obiectivelor se va ține seama de:
- organizarea rațională a muncii personalului, stimularea şi motivarea acestuia,
pregătirea adecvată a personalului;
- diversificarea serviciilor oferite, ridicarea nivelului lor calitativ fără să lezeze mediul
înconjurător;
- eficientizarea activităților de servire a clienților, atât în cadrul serviciului de cazare
cât şi al serviciului de restaurant, prin eliminarea timpilor morți;
- asigurarea unei baze materiale şi umane adecvate din punct de vedere al mărimii,
tipologiei, dotărilor pentru a oferi turiștilor condiții optime de înnoptare, precum şi
alte servicii.
Structura organizatorică:
Director general
Direcția cazare – Manager cazare;
Direcția restaurante – Manager restaurante – 3 directori pentru fiecare restaurant;
74
Serviciul tehnic şi de pază – Manager logistică;
Serviciul comercial şi financiar – Manager comercial
Serviciul agrement şi protecția mediului – Manager pentru activități entertainment,
Manager protecția mediului – specialist în biologia marină.
Sistemul de front-office sau de recepție va fi subordonat managerului comercial şi va
îndeplini următoarele funcții:
- preluarea datelor turiștilor;
- înregistrarea turiștilor per cameră;
- gestiunea camerelor;
- evidența încasărilor;
- comercializarea produselor turistice, ce vor fi achiziționate de la meșterii locali
pentru stimularea dezvoltării pieței locale a produselor tradiționale.
În fiecare săptămână vor fi organizate târguri, unde vor fi prezenți meșteri locali, se
vor pregăti mâncăruri tradiționale şi vor fi organizate concursuri de dans pentru turiști
jurizate de populația locală.
Implicarea populației locale în cadrul activității hotelului va duce la dezvoltarea
durabilă a zonei, la creșterea nivelului de trai al populației din cadrul provinciei
Pedernales.
Investiția inițială:
- teren, concesionat pentru 20 de ani – 20.000 dolari pe an;
- construcții: 3 milioane dolari;
- mobilier: 200.000 dolari;
- textile: 30.000 dolari;
- echipamente, birotică: 15.000 dolari;
- instalații: 150.000 dolari;
- construcții pentru păstrarea florei şi faunei: 200.000 dolari;
- alte cheltuieli: 500.000 dolari.
Total investiție inițială: 4.335.000 dolari.
Preturi produse şi servicii oferite:
- cazare bungalou în sistem ultra all-inclusive 400 dolari/zi/bungalou;
- cazare căsuță din lemn în sistem all-inclusive 250 dolari/zi/căsuță;
- cazare cort 100 dolari/zi/persoană în sistem all-inclusive.
- plimbări cu barca gratis pentru o oră/ zilnic; mai mult de o oră 10 dolari/ora;
- plimbări hidro-bicicleta 5 dolari/zi;
75
- cursuri scuba-diving şi echipament gratis;
- cursuri de înot gratis;
- cursuri de echitație, plimbări 10 dolari/ora;
- masaj cu prețuri între 50-100 dolari/ora.
Analiza cererii şi ofertei
Construirea acestui hotel în Bahia de las Aquillas este o activitate de pionierat
deoarece va fi primul hotel din această zonă a Republicii Dominicane. Vizitarea
acestei zone se face în prezent prin intermediul excursiilor organizate din Santo
Domingo, Punta Cana sau prin excursii individuale.
Conceptul „ Back to Earth” se adresează persoanelor cu venit ridicat iubitoare
de natură care vor să experimenteze noi senzații fără tehnologie.
În 2017, 2018 media turiștilor care au vizitat zona a fost de 10.000 persoane.
Lipsa unităților de cazare a dus ca toate excursiile în Bahia de las Aquillas să fie de o
zi sau 2-3 zile cu cortul. Construirea complexului în zonă va aduce un număr de 3000
de turiști anual care vor înnopta, vor manca şi vor cumpăra produse locale. Din
estimările făcute, construirea complexului Barceló Back to Earth va aduce o creștere
economică a zonei de minim 20%.
Conform studiilor efectuate în ultimii ani cererea produselor turistice
ecologice a crescut cu 10% față de anii precedenți. A crescut interesul turiștilor pentru
aer curat, zone protejate, mâncare ecologică.
Metode de promovare a complexului hotelier
Grupul Barceló va începe o campanie media de promovare a noului concept Barceló
Back to Earth, va promova turismul ecologic în cadrul agențiilor de voiaj proprii, prin
promovarea zonei pe canalul Travel prin realizarea de emisiuni de prezentare.
Transportul
Turiștii străini vor putea calatori cu avionul până în Santo Domingo sau Barahona. De
la aeroport vor fi preluați de autocarele companiei. Accesul în zona Bahia de las
Aquillas va fi cu ajutorul unor mașinuțe de golf electrice care vor proteja mediul
înconjurător.
Analiza SWOT proiectul „ Back to Earth”
Strenghts – puncte tari:
- poziția geografică, cadru natural unic;
- clima este prietenoasă între 20-30 grade Celsius pe tot parcursul anului;
- nu există sezonalitate;
76
- zonă liniștită, sigură;
- piață turistică nouă;
- forță de muncă ieftină, rata șomajului este cu 4% mai mult decât media țării.
- unități de cazare luxoase;
- mâncare diversificată, sănătoasă cu influențe locale;
- agrement de bună calitate eco-friendly.
Weaknesess – puncte slabe:
- forța de muncă nu este calificată, trebuie să fie calificat personalul anterior
deschiderii cu cel puțin 6 luni;
- costurile cu transportul sunt mai mari datorită accesibilității mai reduse într-o zonă
protejată natural;
- fiind o construcție de pionierat costurile de promovare pot fi mai mari comparativ cu
o zonă cunoscută din punct de vedere turistic.
Opportunities – oportunități:
- acordarea de facilități fiscale de către guvernul dominican datorate investiției într-o
zonă care nu este foarte dezvoltată din punct de vedere turistic;
- succesul acestei zone poate duce la extinderea conceptului şi în alte țări cu potențial
eco-turistic.
Threats – amenințări:
- distanța mare față de aeroport poate fi o amenințare pentru viitori turiști;
- apariția mai multor hoteluri poate duce la dispariția conceptului eco-friendly;
- instabilitatea economică a țării poate duce la scăderea numărului de turiști.
Proiectul va fi construit în perioada februarie-noiembrie 2020.
Cheltuielile anuale cu personalul vor fi de 233.000 dolari/lunar.
Investiția inițială: 4.335.000 dolari
Venituri:
- 15 bungalouri cu 400 dolari/ noapte = 6000 dolari
- 50 căsuțe din lemn cu 250 dolari/noapte=12.500 dolari
- 50 corturi de 4 persoane cu 100 dolari/persoană= 20.000 dolari
Total câștiguri zilnice cazare:
38.500 dolari cu un grad de ocupare de 70% = 26950 dolari/zi
Total câștiguri diverse estimat zilnic= 3300 dolari

Cheltuieli:
77
- personalul: 7666 dolari/zi
- achiziții mâncare, diverse 8000 dolari/zi
- taxa pe valoarea adăugată: 1500 dolari/zi
- alte cheltuieli: 1000 dolari/zi
Total profit brut: 12.084 dolari/zi – 4.410.660 dolari/an
Pentru grupul Barceló investiția într-un astfel de concept „Back to Earth” ar fi
profitabilă din punct de vedere economic dar şi a imaginii brandului la nivel
internațional prin promovarea şi practicarea turismului ecologica ce stă la baza
dezvoltării durabile a zonei în care se dorește investiția.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

78
 “ Conceptul de dezvoltare durabilă a avut ca punct de pornire criza ecologică
mondială 1922- 1933 şi s-a dezvoltat ulterior prin înglobarea tuturor sferelor
economico-sociale, umane, ajungând în prezent să reprezinte un drum al umanității.”16
Dezvoltarea durabilă promovează concilierea dintre progresul economic şi
social fără a pune în pericol mediul înconjurător.
Proiectul propus în această lucrare Back to Earth” vizează:
- creșterea economică a provinciei Pedernales;
- crearea de noi locuri de muncă;
- crearea unei unități de cazare prietenoasă mediului înconjurător;
- educarea turiștilor către turismul ecologic;
- punerea în evidență a faunei din zona Bahia de las Aquillas;
- folosirea de noi tehnologii prietenoase mediului înconjurător;
- dezvoltarea unui nou tip de hotel în cadrul grupului Barceló.
Apariția de investiții noi va duce la sporirea fluxului de turiști în Republica
Dominicană, ceea ce va duce la dezvoltarea economică a țării, la crearea de noi locuri
de muncă şi implicit la scăderea ratei șomajului.
Turismul în Republica Dominicană este în continuă creștere:
- 2015 – 6.151.003 turiști;
- 2016 – 6.558.982 turiști;
- 2017 – 6.831.883 turiști;
- 2018 – 7.220.334 turiști.
Deschiderea unor noi zone turistice va crește economia locală, va crea locuri
de muncă şi va duce la dezvoltarea infrastructurii prin construirea de autostrăzi noi,
drumuri naționale noi. Va scădea decalajul economic dintre zona sud-est, care acum
este foarte dezvoltată şi alte zone mai puțin dezvoltate, cum ar fi zona de sud: Bahia
de las Aquillas.
În prezent guvernul Republicii Dominicane oferă facilități fiscale investitorilor care
aduc beneficii industriei turistice, care dezvoltă noi zone. Președintele dominican
Danilo Medina şi-a propus să ajungă la 10 milioane de turiști pe an în anul 2020.
Planul președintelui poate fi viabil dacă:
 apar noi unități turistice;
 Ministerul Turismului folosește o politică de marketing strategică;

16
www.anpm.ro
79
  dezvoltă infrastructura: construcția de autostrăzi, extinderea
aeroporturilor deja existente, construirea unor noi aeroporturi,
construirea unor porturi turistice noi pentru navele de croazieră;
 oferă siguranță turiștilor.
În prezent, există o problemă larg difuzată în media cu privire la moartea
suspectă a unor cetățeni americani, problemă care afectează imaginea Republicii
Dominicane din punct de vedere al siguranței. Guvernul dominican face anchete
privind siguranța turiștilor. Ministerul Turismului va avea un rol important în
gestionarea acestei crize. Republica Dominicană este sigură din punct de vedere al
alimentației. Lanțurile hoteliere achiziționează produse de calitatea întâi, multe dintre
ele având laboratoare proprii de testare.
Propuneri pentru grupul Barceló privind noul proiect „ Back to Earth”:
 să dezvolte proiectul în mai multe zone;
 să promoveze cât mai mult turismul ecologic;
 să promoveze apropierea turiștilor de natură;
 să pregătească personalul pentru turismul ecologic.
Propuneri pentru guvernul Republicii Dominicane:
o să dezvolte infrastructura;
o să dezvolte zone turistice noi pentru a scădea gradul de sărăcie în toată
țara;
o să crească siguranța turiștilor şi a populației;
o să ofere ajutor investitorilor locali pentru deschiderea unor afaceri noi
în domeniul turismului;
o să ofere facilități fiscale grupurilor de investitori străini care investesc
în proiecte ecologice şi cresc gradul de ocupare al forței de muncă.

BIBLIOGRAFIE

1. Turtureanu Anca Gabriela, Geografie economică, Editura Universitară Danubius,

Galați, 2010.
2. Turtureanu Anca Gabriela, Economia turismului, Editura Universitară Danubius,
Galați, 2010.
80
3. Cristureanu Cristiana, Economia şi politica turismului internațional, Editura
Abeona, București, 2003.
4. Draica C., Turismul internațional. Politici de elaborare şi distribuire a produsului
turistic, Editura All Beck, București, 2003.
5. Păuna Dan, Curs Ecoturism şi turism rural.
6. Paul F. Eagles, S.F. McCool, C.D. Haynes, Sustainable Tourism in Protected Areas,
The World Conservation Union, 2002.
7. Cristopher P. Baker, National Geografic Traveler, Republica Dominicană, Editura
Adevărul, 2010.
8. Sirbu C., PripoaieR., Diagnosticul şi evaluarea firmei, Ed. Universitară
„Danubius”, Galaţi, 2011.
9. Sirbu C., Analiza economico-financiară, EDP, București, 2008.
10. Turtureanu Anca Gabriela, Economia serviciilor. Abordări conceptuale şi practice,
Ediția a II a, Editura Zigotto, Galați, 2014.
11. Turtureanu Anca Gabriela, Economia turismului: concepte şi dezvoltare, Ediția a
III a, Editura Zigotto, Galați, 2016.
12. Turtureanu Anca Gabriela, Managementul destinațiilor turistice, Editia a II a,
Editura Zigotto, Galați, 2016.
13. Turtureanu Anca Gabriela, Tehnica operațiunilor în turism, Editura Zigotto,
Galați, 2012.
14. Panaitescu M., Management, Editura Universitară „Danubius”, Galați, 2015.
15. Bălău Mădălina, Marketing internațional, Editura Universitară „Danubius”,
Galați.
16. Panaitescu M., Management strategic, Editura Universitară „Danubius”, Galați,
2016.
17. Puşcaciu V., Puşcaciu R.M., Servicii internaționale, Note de curs.
18. https://www.one.gob.do/economicas/turismo.
19. https://www.dominicanabroad.com/hiking-pico-duarte-dominican-republic/
20.http://www.godominicanrepublic.com/es/poi/parques-nacionales-areas-
protegidas/pedernales-es/bahia-de-las-aguilas-3
21. http://www.anpm.ro/ro/dezvoltare-durabila
22. https://www.presidencia.gob.do
23. http://mitur.gob.do/transparencia/index.php/2014-10-30-19-25-54/category/plan-
estrategico-2018-2021
81
24.http://mitur.gob.do/transparencia/index.php/2014-10-30-19-25-54/category/plan-
operativo-2019.
25. http://americas.unwto.org/event/segundo-tourism-tech-adventures-para-las-
americas-edtech.
26. https://www.curiosfera.com/historia-republica-dominicana/
27. https://www.eturia.ro/republica-dominicana

82