Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iai

Facultatea de Geografie si Geologie

O PERSPECTIV ECONOMIC ASUPRA

TURISMULUI DIN VENEZUELA

Coordonator: Gina Elena-Butnaru Studenti: Burliel Gabriel

Cojocea Diana-Claudia

2016
 INTRODUCERE

Venezuela denumita si "Mica Veneie " in spaniola, numele dat de primii exploratori care au vazut
indienii nativi locuind in laguna Sinamaica, in case pe picioroange, aproape de Orasul bogat in petrol de
astazi, Maracaibo. In ultima vreme, au existat tensiuni politice in tara, odata cu incercarea de lovitura de
stat din 2003. Demonstratiile politice sunt frecvente si adesea devin violente. In pofida acestui fapt,
Venezuela este o tara plina de oameni prietenosi si zambitori, lucru de inteles avand in vedere abundanta
resurselor naturale, inclusiv cea de petrol. Natura a mai binecuvantat tara cu un peisaj divers, de la
kilometri de plaja caraibeana pana la campii deschise, munti inalti, padure tropicala amazoniana si chiar un
mic desert. In sud-estul statului Bolivar, Parcul National Gran Sabana adaposteste spectaculoasa cascada
Angel, cea mai inalta din lume. Orasele Venezuelei sunt la fel de pitoresti, in special capitala Caracas, care
se intinde de-a lungul unei vai lungi si inguste, langa muntii maiestuosi Avila. Caracas este animat, verde si
curat, cu o viata culturala bogata, o viata de noapte vibranta restaurante bune si malluri spectaculoase. O
excursie favorita in Caracas este cea cu telecabina spre muntii Avila, si in orasul Merida din Anzi veti gasi o
telecabina, care va va duce in cel mai inalt punct din Venezuela, Pico Bolivar, ce ajunge pana la 5.000m. In
Venezuela veti gasi cate putin din tot ce va poate oferi America de Sud si, in plus, sutele de kilometri de
plaja caraibeana si clima perfecta. Capitala Venezuelei ,Caracas este situate in Nordul tarii,aproape de
Marea Caraibelor, Orasul a fost fondat in 1567 de exploratorul spaniol Diego de Losada, sub numele
Santiago de Len de Caracas. In 2006, avea o populaie de 1,9 milioane de locuitori in oras si 5,5 milioane
in zona metropolitan. Arhitectura orasului este un amestec intre modern si classic. Multe dintre cladirile
coloniale au fost inlocuite de catre zgarie nori, dar turistii mai pot intalni si bijuterii ale trecutului intre
umbrele modernului. Marea parte a patrimoniului cultural si architectural poate fi gasita in imediata
apropiere a Pietei Bolivar,centrul orasului. Caracas,este printre cele mai dezvoltate orase din America de
Sud si un centru economic important in regiune.

2
Cuprins
INTRODUCERE ............................................................................................................................................... 2
Cap I.1 DATE GENERALE ........................................................................................................................... 2
1.1 Numele arii ........................................................................................................................................ 2
1.2 Capitala arii ....................................................................................................................................... 2
1.3 Coordonate geografice ....................................................................................................................... 2
1.4 Suprafaa arii ..................................................................................................................................... 2
1.5 Populaia. Densitatea populaiei.Natalitatea si Mortalitatea ............................................................. 2
1.6 Ocupatia urbana si impartirea administrativa .................................................................................... 2
1.7 Moneda nationala ............................................................................................................................... 2
1.8 Limba oficiala ...................................................................................................................................... 2
1.9 Religia .................................................................................................................................................. 2
CAP I.2 POZITIA GEOGRAFICA A TARII........................................................................................................ 2
Cap I.3 Potentialul Natural ......................................................................................................................... 2
3.1 Relieful ................................................................................................................................................ 2
3.2 Clima ................................................................................................................................................... 2
3.3 Hidrografia .......................................................................................................................................... 2
3.4 Flora si fauna ....................................................................................................................................... 2
Cap I.4 Potentialul antropic ........................................................................................................................ 2
4.1 Istoria tarii ........................................................................................................................................... 2
4.2 Populatia si demografia. Structura acesteia pe varste de gen si nivelul de educatie......................... 2
4.3 Politica generala a tarii :...................................................................................................................... 2
4.4 Infrastructura ...................................................................................................................................... 2
4.5 Economia -.......................................................................................................................................... 2
4.5.1 Structura economica pe ramuri si sectoare de activitate ............................................................ 2
4.5.2 Produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor si imdicele de dezvoltare umana.Importanta
acestor 2 indicatori pentru turistii ........................................................................................................ 2
Cap I.5 Activitatea turistica a tarii ............................................................................................................... 2
Cap I.6 Formele de turism practicate ......................................................................................................... 2
Cap I.7 Indicatorii activitatii turistice pentru ultimii 3 ani ............................................................................ 2
7.1 Cerere de turism in ultimii 3 ani ......................................................................................................... 2
7.2 Oferta turistica in ultimii 3 ani ............................................................................................................ 2

3
 7.3 Ocuparea in turism ............................................................................................................................. 2
7.4 Indicatorii efectelor turistice............................................................................................................... 2
Cap I. 8 Relatiile dintre Romania si Venezuela.............................................................................................. 2
8.1 Cadru juridic existent .......................................................................................................................... 2
8.2 Activitatea turistica intre cele doua tarii: ........................................................................................... 2
Cap I.9 Concluzii ......................................................................................................................................... 2
Bibliografie: ................................................................................................................................................... 2

LISTA DE FIGURI
Figure 1: Utilizarea terenului ........................................................................................................................ 2
Figure 2: Sectoare agricole............................................................................................................................ 2
Figure 3: Bolivarul ......................................................................................................................................... 2
Figure 4: Fluviul Orinoco ............................................................................................................................... 2
Figure 5: : vriesea-splendens ........................................................................................................................ 2
Figure 6: : Araguaney (tabebuia chrysantha) ................................................................................................ 2
Figure 7: Furnicarul ....................................................................................................................................... 2
Figure 8: Cerbul cu coada alba ...................................................................................................................... 2
Figure 9: Jaguarul .......................................................................................................................................... 2
Figure 10: Yaracuy ......................................................................................................................................... 2
Figure 11: Orquidea ...................................................................................................................................... 2
Figure 12: Parcul National Morrocoy ........................................................................................................... 2
Figure 13: Parcul National Canaima .............................................................................................................. 2
Figure 14: Insula Tortuga .............................................................................................................................. 2
Figure 15: Gran Sabana ................................................................................................................................. 2
Figure 16: Arhipeleagul Los Roques .............................................................................................................. 2
Figure 17: Cascada Angel .............................................................................................................................. 2
Figure 18: Varful Pico Espejo ........................................................................................................................ 2
Figure 19: Insula Margarita ........................................................................................................................... 2
Figure 20: Savana .......................................................................................................................................... 2
Figure 21: Selva ............................................................................................................................................. 2
Figure 22: Los Ilanos...................................................................................................................................... 2

Grafic 1: Evoluia densitii medii n Venezuela comparativ cu cea din America de Sud ............................ 2
Grafic 2: : Evoluia mortalitii infantile n Venezuela() ........................................................................... 2
Grafic 3: : Evoluia speranei de via pe gen n Venezuela ......................................................................... 2
Grafic 4: Rezerve de petrol ........................................................................................................................... 2
Grafic 5: Structura pe varsta a populatiei ..................................................................................................... 2
Grafic 6: Indicele de dezvoltare umana 1980- 2011 ..................................................................................... 2
Grafic 7: Numarul de turisti sositi ................................................................................................................. 2

4
Harta 1: Harta Densitatii populatiei din Venezuela ...................................................................................... 2
Harta 2: Harta Venezuelei (medalion poziionarea Venezuelei n cadrul continentului) ............................. 2
Harta 3: Relieful si hidrografia Venezuelei.................................................................................................... 2
Harta 4 : Informatii inregistrate de catre entitatea federala in anii scolarii ................................................. 2
Harta 5: Infrastructura .................................................................................................................................. 2

5
 Cap I.1 DATE GENERALE

1.1 Numele arii : Venezuela, denumirea oficiala Repblica Bolivariana de Venezuela.

1.2 Capitala arii : este Caracas, (un important centru economic al regiunii).

1.3 Coordonate geografice: este o ar situat n nordul Americii de Sud, cuprinznd terminaiile
nordice ale Munilor Anzi , cmpia fluviului Orinoco i Podiul Guyanelor , dispuse n ordine de la nord-vest
spre sud-est, pe un afluent al rului Caroni se afl cascada Angel , cea mai nalt din lume (978 m). Teritoriul
acesteia se desfasoara intre 1540 Nord Insula Aves (extremitatea Nordica), 5945'V granite cu Guyana
(extremitatea estica), 0040'N granita cu Brazilia(extremitatea sudica), 7320' V granita cu Columbia
(extremitatea vestica).

1.4 Suprafaa arii : avnd o suprafa total de 916 445 km i fiind a 33-a ar dup suprafaa n lume i
a asea n America de Sud, din suprafaa total 882.050 km sunt terenuri, iar suprafaa acoperit de apele
interioare este de 30.000 km. Lungimea total a frontierelor rii este 4.993 km.

1.5 Populaia. Densitatea populaiei.Natalitatea si Mortalitatea populatia Venezuelei este de

30,41 milioane loc (cu o crestere anuala de 1,47%) , care tind sa triasc n zonele de coast i de munte, probabil din
cauz c sunt mai aproape de porturi sau datorit climei care este mai temperat (n cazul zonelor montane), marea
majoritate a populaiei locuiete n oraele din nord, mai ales n capitala Caracas, care este i cel mai mare ora.
Densitatea este de 13,5 loc. / km.Populaia urban 80,6 % (1974); metiti 66 %, albi 22 %, negri 10 %, amerindieni 2 %.
Aproximativ 93% din populaie triete n zonele urbane din nordul Venezuelei, 73% triesc la o distan mai mic de
100 km de la linia de coast,densitatea fiind de de 34.69 loc/km. Fluviul Orinoco reprezinta un fel de granite intre aria
puternica populate de la nord de acesta si cea slab populate din sud, aceasta din urma reprezentand din suprafata
tarii dar adunand pe teritoriul ei mai putin de 10% din populatie. Ca urmare a diferiti factorii de diverse natura (fizico-
geografici, economici,istorici), populatia Venezuelei a tins sa se indrepte inspre regiunile din Nord si Nord-Estul tarii, in
aceste zone au aparut si marile aglomerari urbane . n perioada 1950-2010 densitatea crete n mod constant o dat cu
creterea populaiei pe teritoriul rii. Dac la nceputul perioadei densitatea Venezuelei era egal cu cea regional i
rmne la aceeai valoare cu aceasta pn la jumtatea celui de-al aptelea deceniu al secolului trecut, la nivelul anului
2010 se poate observa o diferen de 10 loc/km n favoarea Venezuelei. Dei comparativ cu densitatea medie la nivel
global cea din Venezuela rmne sczut, se poate observa c aceasta din urm a crescut de 5 ori fa de nivelul din
1950 denotnd o cretere exploziv a populaiei n aceast perioad.

6
 Grafic 1: Evoluia densitii medii n Venezuela comparativ cu cea din America de Sud

i densitatea medie a populaiei la nivel global

Sursa date: http://esa.un.org/unpd/wpp/unpp

Natalitatea- este de 19,9 la 1000. Valorile natalitii sunt influenate de diferii factori social-economici i de
politicile demografice. n lipsa unor programe eficiente de planning familial (n perioada 1980-1995 doar 8%-
12% din populaia de sex feminin a beneficiat de servicii n acest sens ), i prin lipsa oricrei politici pronatalist
sau antinatalist ale conducerii statului venezuelean (cu excepia scoaterii n afara legii a avorturilor n 1964)
descreterea natalitii nu poate fi pus dect pe baza factorilor economici, a celor socio-culturali sau a celor
biologici. n Venezuela, creterea nivelului de dezvoltare economic al rii se poate deduce n oarecare msur
din descreterea continu a natalitii n perioada 1950-2010. n condiiile unei dezvoltri economice constante
climatul psihologic a fost unul bun astfel nct, dei n continu scdere, ratele natalitii la nivelul rii
depesc n continuare pe cele ale regiunii sau ale totalului mondial, situaie neschimbat inca din 1950. Dup
o analiz a tabelului se poate observa o singur perioad n care natalitatea a crescut comparativ cu perioada
precedent, la nceputul anilor 60. n rest natalitatea a suferit o scdere cu aproape acelai ritm cu al statelor
din America de Sud, dar un pic mai pronunat fa de tendina de scdere la nivel mondial. Astfel n 2010
indicele de natalitate este mai mic dect jumtate din cel din 1950. Acesta este un prim indicator al stadiului de
tranziie prin care a trecut Venezuela n acea perioad. Se poate observa c nivelul ridicat al natalitii de la
jumtatea secolului trecut este unul al unui regim demografic tradiional, n acel moment Venezuela aflndu-se
de fapt n plin faz de explozie demografic.

7
 Table 2: Evoluia natalitii comparativ n Venezuela, America
Mortalitatea- pentru Venezuela factorii care au dus
de Sud
la evoluia ratei mortalitii sunt destul de greu de
apreciat att ca raport ct i ca intensitate. n
Perioada Venezuela America de Total
principal dezvoltarea puternic a sistemului de
Sud Mondial
ngrijire medical n perioada imediat dup al 2-lea
Rzboi Mondial pare a fi factorul cu cel mai mare 1990- 26,9 24,1 24,5
impact. Att noile descoperiri medicale ce au 1995
prevenit epidemiile de malarie, febra galben, i
1995- 24,5 22,4 22,4
alte maladii ct i instruirea a numeroase cadre
2000
medicale a condus la o mbuntire a strii
generale de sntate. Astfel n Venezuela numrul 2000- 22,9 20,6 20,8
de medici la suta de mii de locuitori este de 194 2005
depind media continental cu 13( ). ncepnd cu
2005- 21,4 18,2 20
iunie 2003 numrul de cadre medicale a nceput s 2010
fie suplimentat cu medici provenii din Cuba n
conformitate cu o nelegere ntre cele dou state
prin care Venezuela se obliga s ofere petrol la pre Sursa date: http://esa.un.org/unpd/wpp/unpp
redus la schimb pentru servicii, medicamente i
Table 1: Evoluia mortalitii comparativ n Venezuela, America de
tehnologii medicale importate din acest stat. Sud
Dreptul la ngrijire medical este n Venezuela
i la nivel mondial ()
garantat prin constituie .Din analiza teabelului 2,
se poate observa pe fondul unei scderi constante Perioada Venezuela America de Total
a mortalitii n a 2-a jumtate a secolului trecut Sud mondial
sperana de via la natere a crescut n
permanen n ultimii 60 de ani, chiar dac ratele
de cretere ale acesteia s-au diminuat ntr-o 1990- 4,8 6,8 9,2
oarecare msur constant. n aceast perioad 1995
ecartul ntre mortalitatea feminin i cea masculin
1995- 4,9 6,4 9
s-a dublat de la 2,9 ani diferen n 1950 la 6 ani
2000
diferen n 2010 denotnd trecerea la un nivel de
dezvoltare economic superior al rii. Valoarea 2000- 5 6,2 8,7
speranei de via medii n perioada 1950-2010 s-a 2005
meninut totui la o diferen de 5 ani fa de
sperana de via la nivel global. Cu o valoare a 2005- 5,1 6,2 8,4
2010
speranei de via de 73,7 ani Venezuela se
incadreaz din acest punct de vedere n categoria
statelor dezvoltate.
Sursa date: http://esa.un.org/unpd/wpp/unpp

8
 Grafic 3: : Evoluia speranei de via pe gen n Venezuela

Sursa date: http://esa.un.org/unpd/wpp/unpp

O alt cauz a creterii speranei de via n Venezuela o reprezint scderea major a ratei mortalitii infantile. Prin
progresele medicale ale statului n special, dar i prin noile avantaje tehnologice mortalitatea infantil a sczut n 2010 la
mai puin de 15% fa de valoarea pe care aceasta o avea n 1950. Un nou program guvernamental demarat la nceputul
lui 2010 i dorete scderea mortalitii infantile la sub 10.

Grafic 2: : Evoluia mortalitii infantile n Venezuela()

Sursa date: http://esa.un.org/unpd/wpp/unpp

9
1.6 Ocupatia urbana si impartirea administrativa : impartita administrativ in 23 de state ,un
district federal si o dependenta federala, reperezentate de catre 11 grupuri insulare,se poate spune ca
Venezuela ii imparte apele teritoriale cu alte cateva state insulare din Marea Caraibilor- Trinidad si Tobago,
Grenada si Antilele Olandeze. Principalele aglomerari urbane ale Venezuelei, sunt reprezentate de orasele:
Caracas -3,2 mil.de loc, Maracaibo -1,7 mil.loc, Valencia- 1,4 mil.loc, toate acestea situandu-se in partea de N
a statului.

Harta 1: Harta Densitatii populatiei din Venezuela

Sursa: http://sedac.ciesin.columbia.edu

Ocupatia urbana - Oraul Caracas, cu cei 4 milioane de locuitori,este principalul centru urban- economic al
regiunii, 51,6 din PIB provenind din industrie, principalele produse ale industriilor din Venezuela sunt cele
de petrol, oel, aluminiu, ngrminte, ciment, pneuri i construcia de maini. Mai mult de jumtate din
fora de munc din Venezuela este ncorporat n sectorul de servicii al economiei, n timp ce mai puin de
40 la suta din populatie este dedicat fie produciei agricole sau industriale. Venezuela are un sector
industrial destul de diversificat, n mare parte datorit reinvestirii sale in resurse de petrol.

10
 Primul tip de industrie sunt rafinriile de petrol i petrochimice. Acestea tind s fie situate n jurul Puerto
Cabello (la vest de Caracas), ct i n statul Zulia (cel mai vestic stat din Venezuela). Cea de a doua cea mai
mare industrie este producia de bunuri de larg consum. Strategiile de substituie de import au fost stabilite
pentru produse, cum ar fi textile, piele, hrtie, anvelope, tutun, produse de inginerie uoare, precum i
aparate moderne. Industria auto a ncercat, de asemenea, dei cu mai puin succes, pentru a stabili propria
industrie de asamblare. Al treilea tip de industrie este producerea materialelor industriale grele, cum ar fi
fier, oel i aluminiu. Elementul de comert, cel mai profitabil al Venezuelei este PETROLUL, Venezuela
import maini, echipamente de transport, produse farmaceutice, produse alimentare, tutun i buturi din
Statele Unite ale Americii, n schimbul uleiului su. Ali parteneri comerciali importani din Venezuela sunt
Olanda, Japonia, Germania, Frana, Italia, Brazilia i Columbia. Diviziune a muncii- Diviziunea principal a
muncii n ar este ntre populaiile rurale i cele urbane. De departe, ocupaiile rurale, cum ar fi agricultura
sunt considerate a fi mai puin sofisticate. Acelai ideal dar modernist contribuie la o diviziune ntre forme
manuale i specializate ale muncii. Populaiile imigrante sunt mai puin remuneratoare de angajare pe care
venezuelenii ei nii le evita. n anii 1990, cu toate acestea, a existat o lips semnificativ de lucrtori
specializai locali; acesta a fost unul dintre principalii factori care au compromis grav producia de petrol a
rii.

Figure 2: Sectoare agricole

Figure 1: Utilizarea terenului

11
1.7 Moneda nationala a fost bolivarul, iar acum este euro .

Figure 3: Bolivarul

1.8 Limba oficiala - spaniola, numita si limba castiliana, in afara de limba spaniola se mai vorbesc si
alte limbi: limba araba, portugheza, germana si engleza( care este o limba internationala). Alturi de
limba spaniol Constituia recunoate peste treizeci de limbi indigene ca de exemplu limbile wayuu,
warao, pemn i multe altele, marea lor majoritate cu puini vorbitori, care nsumeaz sub 1% din totalul
populaiei.

1.9 Religia - Venezuela, la fel ca majoritatea rilor sud-americane, este un stat catolic, unde 92% din
populaie aparine acestei ramuri a cretinismului. Restul de 8% din populaia rii sunt adepi ai
protestantismului sau ai unei alte religii. Dup estimrile Consiliul Evanghelic al Venezuelei, 10% din
populaia rii este protestant. De asemenea este prezent o comunitate musulman (100 000 de
adepi), iudaic (15 000 de adepi) i sincret.

12
 CAP I.2 POZITIA GEOGRAFICA A TARII

Este un stat situat in partea in de nord a Americii de Sud,cu iesire la Oceanul Atlantic pe teritoriul
Venezuelei se evidentiaza trei mari unitati de relief: doua regiuni inalte,una cu munti tineri Cordiliera
Andina in nord-vest, alta cu muntii vechi Masivul Guyanei, Parte a podisului Guyanei in Sud care acopera
aproape din suprafata Venezuelei, despartite de o intinsa campie (1/3 din supraf Venezuelei), Campia
Orinoco neaccidentata si slab populate. Lantul Andin patrunde pe teritoriul Venezuelei sub forma a doua
ramuri,care inconjoara depresiunea tectonica a lacului Macaraibo : Sierra de Perija care se ndreapt spre
Nord-Vest i, respectiv, Sierra Nevada de Merifa ( Vrful Bolivar 5007 m altitudinea maxim de pe
suprafaa Venezuelei) care, cu directia Nord-Est,ajungand la tarmul Marii Caraibilor,se desfasoara paralel cu
acesta,spre Est, formand Cordillera de la Costa. n Venezuela predomin populaia de origine european.
Caracasul, ora ntemeiat de inchizitorii spanioli n 1562, capitala statului inc din 1777, este i principalul centru
urban. Amplasat n Nordul rii, ntr-o zon depresionar (altitudine 900 metri) din Cordillera de la Costa aleas n
special pentru avantajele defensive, Caracasul se afl la doar 15 km de coast dar separat de aceasta de masivul
Cerro El vila care ajunge la o nlime de 2740 metri.

Harta 2: Harta Venezuelei (medalion poziionarea Venezuelei n cadrul continentului)

Sursa:http://www.mapresources.com/

13
 Cap I.3 Potentialul Natural

3.1 Relieful : se delimiteaza in 6 regiuni gegrafice : Pod. Guyanelor,Campia Orinoco, M-tii Anzi,Bazinul
Macaraibo, Insulele din apele teritoriale ale Venezuelei, Delta Orinoco. n nordul rii se gsesc munii Anzi.
Cel mai nalt punct al rii este Pico Bolvar (4.978 m ). Golful Barcelona mparte lanul muntos de pe rm n
dou pri: n est munii Cumanai, iar n vest munii Caraibe. n munii Caraibe se gsesc mai multe bazine,
dintre care cea mai ntins este bazinul Valencia. La nord de Anzi pe rm se gsesc lagunele bazinului
Maracaibo din golful Maracaibo. Partea sudic este format din munii de 2000 metri ai podiului Guyanelor.
Orinoco nconjoar larg . Podiul Guyanelor delimitnd complet partea de sud i sud-est a Venezuelei. O
formaiune muntoas tipic Venezuelei sunt aa-numiii tepui, formaiuni n general din gresie care se nal
vertical din platouri cu suprafaa plan de tip mesa. Se presupune c aceste formaiuni ar fi reminescenele
unui podi antic erodat de precipitaii timp de milioane de ani.

3.2 Clima : predominant tropical, cu un anotimp ploios (aprilie octombrie) i unul secetos. Se remarc o
difereniere altitudinal: pn la 600 m se afl tierras calientes (regiune de coast, cmpia central i cea
mai mare parte a Guayanei), cu temperaturi medii lunare care nu coboar sub 25 C; ntre 600 2.500 m se
afl tierras templadas, regiune agricol prin excelen, cu temperaturi medii anuale de 15 17 C i
precipitaii abundente (peste 900 mm anual); peste 2.500 m altitudine se desfoar aa numitele
paramos- uri, stepe, cu temperaturi i precipitaii sczute. Din cauza reliefului, a vnturilor i a mrii, exist
i diferene climatice. Latitudinea are o mic importan n modelarea climei, climatul se schimbndu-se
considerabil n funcie de altitudine, n special temperatura, care atinge valori foarte diferite.

3.3 Hidrografia : Reeaua hidrografic a Venezuelei (peste 1.000 de ruri),este dominat de fluviul
Orinoco (2.736 km; navigabil pe 700 km), care izvorte din Podiul Guayanelor i se vars n Oceanul Atlantic
printr-o delt cu 25 brae i cu o suprafa de 25.000 km.Orinoco comunic n cursul superior cu Amazonul,
prin afluentul su Casiquiare; navigabil.Cel mai important loc este Maracaibo (20.000 km, 250 m adncime
maxim), lagun cu ap dulce, situat deasupra unui mare bazin petrolier, care comunic cu Golful
Venezuelei i Marea Caraibilor printr-o strmtoare.

14
 Figure 4: Fluviul Orinoco

https://www.google.ro/search?q=raul+orinoco+venezuela

Harta 3: Relieful si hidrografia Venezuelei

15
 3.4 Flora si fauna : - mai mult de 1 / 2 din suprafaa rii este acoperit de pdure, ndeosebi de selva,
pdurea tropical umed, venic verde (pn la 600 m altitudine). De-a lungul fluviului Orinoco reprezint
domeniul savanei ierboase; n anumite zone mai secetoase se dezvolt cactui gigantici. Fauna este foarte
bogat i variat: puma, jaguarul, ase specii de maimue, roztoare (nutria, iepurele brazilian), tapirul
(numai n pdurea din cmpia fluviului Orinoco), 3 specii de oposum, numeroase reptile crocodili
(caimani), broate, salamandre, erpi (boa, constrictor, anaconda), o divers lume a psrilor (cocori,
btlani, ibii, rae ntre care i guiri, o ra foarte mic berze). Printre plantele Venezuelei se numr 25
000 specii de orhidee care se gsesc n ecosistemele pdurilor tropicale i aproximativ 3 900 specii de
ciuperci, din care 1 334 endemice, dar se estimeaz c sunt mult mai multe, deoarece este general
acceptat ideea c n lumea ntreag doar 7% din speciile de ciuperci au fost descoperite. Bogia
frunziului galben al copacului naional al Venezuelei, Tabebuia chrysantha dup sezonul ploios l-a inspirat
pe romancierul Rmulo Gallegos s-l numeasc la primavera de oro de los araguaneyes (primvara aurie a
tabebuiei). Aproximativ 38% din cele 21.000 de specii de plante din Venezuela se gasesc doar in aceasta
tara.

FLORA,este reprezentativa prin :

Figure 6: : Araguaney (tabebuia chrysantha) Figure 5: : vriesea-splendens

16
 Figure 10: Yaracuy Figure 11: Orquidea

FAUNA, este reprezentata prin:

Figure 9: Jaguarul Figure 8: Cerbul cu coada alba

Figure 7: Furnicarul

17
 Cap I.4 Potentialul antropic

4.1 Istoria tarii : se presupune c Venezuela a nceput s fie populat cu cel puin 15.000 de ani n urm,
cele mai vechi vestigii istorice fiind descoperite pe malul rului Pedregal n vestul Venezuelei. Artefactele de
vntoare din pleistocenul tarziu ,inclusiv lnci, au fost gsite ntr-o serie similar de situri n nord-vestul
Venezuelei sub denumirea El Jobo; datarea cu carbon arat c ele sunt din anii 13,000 spre 7,000 I.H. Nu
se cunoate exact ci oameni triau n Venezuela nainte de colonizarea spaniol, probabil populaia era n
jur de un milion de personae, n plus fa de triburile din zilele noastre, care triesc n Venezuela ca de
exemplu: Auake, Caquetio, Mariache i Timoto-cuicas. Numrul acestora s-a redus dup colonizarea
spaniol n principal datorit bolilor aduse de spanioli din Europa pentru care btinaii nu aveau imunitate.
n secolul al 16-lea, de-a lungul colonizarii spaniole, muli btinai au fost convertii la catolicism. n primii
ani ai colonizrii spaniolii s-au concentrat pe partea nordic a rii, dar apoi la mijlocul secolului al 18-lea
colonia s-a extins de-a lungul rului Orinoco. Aici Ye'kuana (mai trziu cunoscut ca Makiritare) a organizat o
rezisten serioas n anii 1775 i 1776. Aezrile spaniole estice din Venezuela au fost ncorporate n Noua
Provincie Andaluzia. Administrat de Audienta Regala din Santo Domingo de la nceputul secolului al 16-lea,
cea mai mare parte din Venezuela fiind ncorporat n Noua Granada la nceputul secolului al XVIII-lea, i
au fost reorganizate apoi ca regiuni autonome n 1776. Caracas,a fost fondat n 1576 n regiunea central a
coastei, fiind foarte bine poziionat pentru c n apropiere era portul din La Guaira. Localizarea ntr-o vale
muntoas i oferea protecie fa de atacurile pirailor i fiind ntr-o zon cu pmnt fertil i climat sntos.
n 1810, Venezuela devine unul dintre principalele nuclee ale rzboiului de eliberare a coloniilor spaniole
din America de Sud. Simon Bolivar proclam, la 17 decembrie 1819, Republica Federativ Marea Columbie
care cuprinde Venezuela, Noua Granada i Ecuadorul (din 1822). n urma destrmrii acestei federaii,
Venezuela devine, n 1830, republic de sine stttoare. La nceputul secolului XX, ncepe exploatarea
intensiv a zcmintelor petrolifere, Venezuela devenind, n prima jumtate a secolului, una dintre cele mai
bogate i dinamice ri din America Latin. ncepnd cu 1980, se manifest o prelungit criz economic i
social, caracterizat de creterea preurilor, inflaie, omaj etc. La alegerile prezideniale din decembrie
1998, Hugo Chavez a lansat o platform de stnga, urmrind implementarea socialismului secolului XXI.
Alegerile din 1998 au marcat i prbuirea partidelor tradiionale care dominaser scena politic din ultimii
40 de ani: Partidul Aciunea Democratic i Partidul Social Cretin. Noua Constituie, adoptat n 1999,
prevede prelungirea mandatului preedintelui de la 5 la 6 ani, parlament unicameral i un control sporit al
statului n economie. Criza economic din anii 1980 i 1990 a dus la o criz politic, care a determinat
moartea a sute de oameni n revoltele din Caracazo din 1989, tentativa de lovitur de stat din 1992 i
demiterea n 1993 a preedintelui Carlos Andrs Prez (reales n 1988) pentru corupie. Liderul loviturii de
stat, Hugo Chavez, a fost graiat n martie 1994 de preedintele Rafael Caldera i lsat cu drepturi politice
intacte. O prbuire a ncrederii n partidele existente l-a propulsat pe Chavez ctigtor al alegerilor
prezideniale din Venezuela din 1998 i a favorizat lansarea ulterioar a unei Revoluii Bolivariene, care a
nceput cu Adunarea constituant din 1999, format pentru a concepe o nou Constituie pentru
Venezuela.

18
4.2 Populatia si demografia. Structura acesteia pe varste de gen si nivelul de educatie :
numrul populaiei n Venezuela este n continu cretere, fiind un stat ntr-o faz de tranziie avansat, deci
apropiindu-se de finalul perioadei de tranziie ce va avea ca finalitate un regim demografic modern.

Structura pe grupe de varsta si gen: din analiza structurii pe vrste a populaiei Venezuelei se poate observa
faptul c populaia acestei ri este una relativ tnr, procentajul persoanelor cu vrste ntre 0-14 fiind de
29,5%, iar indicele de mbtrnire a populaiei fiind de 0,19 departe de cel care ar putea reprezenta o eventual
mbtrnire a populaiei.

Grafic 5: Structura pe varsta a populatiei

https://www.google.ro/search?q=age+pyramid+in+Venezuela

19
Table 4: Structura pe varste si gen a populatiei Venezuelei

Grupe mici Ambele Grupe mari

Sexul Total populaie
de vrst Sexe de vrst
Ib
Sex Sex
Numr %
Masculin Feminin

0-4 1495 1431 2926

5-9 1454 1393 2847 0-14 8535 29.5%

10-14 1410 1352 2762

15-19 1385 1334 2719

20-24 1360 1323 2683

25-29 1235 1216 2451

30-34 1119 1111 2230

35-39 961 961 1922

15-64 18818 64.9%
40-44 906 910 1816

45-49 824 833 1657

50-54 665 678 1343 0,19

55-59 553 571 1124

60-64 427 446 873

65-69 298 323 621

70-74 197 227 424

75-79 131 161 292

80-84 76 101 177

>65 1625 5.6%
85-89 31 47 78

90-94 10 16 26

95-99 2 4 6

100+ 0,2 0,8 1

20
Din analiza structurii pe vrste a populaiei Venezuelei se poate observa faptul c populaia acestei ri este
una relativ tnr, procentajul persoanelor cu vrste ntre 0-14 fiind de29,5%, iar indicele de mbtrnire a
populaiei fiind de 0,19 departe de cel care ar putea reprezenta o eventual mbtrnire a populaiei.

Nivelul de educaie - n 2005, rata de nscriere la coala primar a fost de 91%,n timp ce nregistrarea la
licee era de 63%.n Venezuela funcioneaz un numr mare de universiti, dintre care cele mai prestigioase
sunt Universitatea Central din Venezuela (UCV), fondat n Caracas n 1721, i Universitatea Simn Bolvar
(USB), fondat n statul Miranda n 1967. In 2008, rata analfabetismului era de 4,8%, in 14 mai 2009, pentru
a elimina gndirea capitalist, preedintele Hugo Chavez a aprobat o list de autori i cri obligatorii n
colile primare ca de exemplu opere ale lui: Karl Marx, revoluionarul Che Guevara i al eliberatorului Simon
Bolivar. In 2010, Venezuela ocupa locul 59 din 128 de tari ale UNESCO Educatie pentru toti. n cadrul
programelor sociale ale Revoluiei Bolivariene, o serie de misiuni bolivariene se concentreze asupra
educaiei, inclusiv misiunea Robinson (educaia primar, inclusiv alfabetizare), Misiunea Ribas (nvmnt
secundar) i Misiunea Sucre (nvmnt superior). Venezuela are mai mult de 90 de instituii de nvmnt
superior, cu 860.000 elevi n anul 2002. nvmntul superior rmne liber sub constituia din 1999 i
primea 35% din bugetul alocat educaiei, chiar dac acesta a reprezentat doar 11% din populaia de elevi.
Pentru a rezolva aceast problem, n loc de mbuntire a nvmntului primar i secundar, guvernul a
stabilit sistemul Universitatea Bolivariene n 2003, care a fost proiectat pentru a democratiza accesul la
"nvmntul superior", prin oferirea unor programe de studiu puternic politizat pentru public cu cerine
minime de intrare. Universitile publice autonome au avut bugetele operaionale ngheate de stat din anul
2004, iar salariile personalului au scazut in 2008, n ciuda inflaiei de 20-30% anual. In 2015, Venezuela a
reformat sistemul naional de admisie i a dat guvernului puterea total a poziiilor de atribuire a studenilor
n universitile publice.

Harta 4 : Informatii inregistrate de catre entitatea federala in anii scolarii

21
4.3 Politica generala a tarii : Constituia actual a Republicii Bolivariene a Venezuelei, adoptat n
cadrul unui referendum constituional naional pe data de 15 decembrie 1999 i promulgat de ctre
Adunarea Constituant Naional pe 20 decembrie n acelai an, prevede c Venezuela este un stat social
de drept i justiie, democratic i federal. Politica extern a Venezuelei a variat n funcie de natura
guvernului su. Din primii ani ca o naiune independent, ara a suferit o lung perioad de turbulene
interne. Nu a putut delimita o anumit politic extern, dar s-a axat pe delimitarea frontierelor. n secolul
al XX-lea, a avut relaii dificile cu puteri europene i cu Statele Unite din cauza datoriilor externe. n
conformitate cu Articolul 153 din Constituie, Venezuela are ca scop s promoveze integrarea n America
Latin i Caraibe, favoriznd relaiile cu America Latin. n ultimii ani, guvernul venezuelean a abordat
guvernele de stnga i anti-imperialiste, n timp ce relaiile diplomatice cu Columbia, Mexic i Statele Unite
s-au nrutit, dar fr a afecta n mod semnificativ relaiile comerciale care predominau. Venezuela a fost
membr a Consiliului de Securitate al ONU de patru ori, n anii 1962-1963, 1977-1978, 1986-1987 i 1992-
1993.n 2006, ea candidat din nou, dar nu a fost aleas.

4.4 Infrastructura : infrastructura generala - Venezuela este conectat la lumea exterioar n principal
prin intermediul aerului (printre aeroporturile din Venezuela se numr: Aeroportul Internaional Simon
Bolivar lng Caracas i Aeroportul International La Chinita lng Maracaibo) i pe mare (marile porturi
maritime sunt cele de la La Guaira, Maracaibo i Puerto Cabello). n sud i est, regiunea junglei amazoniene
a limitat transportul transfrontalier, iar n vest exist o grani muntoas de peste 2 213 km care desparte
Venezuela de Columbia. Rul Orinoco este navigabil de nave oceanice pn la o distan de 400 de
kilometri i conecteaz importantul ora industrial Ciudad Guayana la Oceanul Atlantic. Sunt n total 13
porturi i 369 aeroporturi din care 127 de aeroporturi au pistele pavate. Transport pe ci ferate Venezuela
are un sistem naional limitat de cale ferat de 806 km, care nu are legturi feroviare active ctre alte ri,
ns guvernul lui Hugo Chavez a investit substanial n extinderea acestuia .Mai multe orae mari au
metrou, metroul din Caracas a fost pus n funciune n 1983. Metrourile din Maracaibo i Valencia s-au dat
n folosin mai recent. Transport rutier al Venezuelei are o reea de drumuri de aproximativ 100.000 km,
fiind din acest punct de vedere pe locul al 45-lea n lume, in ceea ce priveste, infarstrucuta turistica aceasta
dispune de: plaje tropicale, pduri, ruri mari, cmpii i muni si este avantajata si datorita pozitionarii sale
geografice. n ciuda tuturor acestor minunii, Venezuela nu dispune nc de o infrastructur adecvat
pentru a fi n msur s concureze pe aceeai scal cu destinaii similare din ntreaga lume. Statisticile
recente indic faptul c aproximativ 600 de milioane de turiti au fost de ateptat s cltoreasc n
ntreaga lume, dintre care doar 1 din 1000 va vizita Venezuela. Guvernului Venezuelei este hotrt s
mreasc rata de vizitatori la cel puin 1% n urmtorii ani pentru a atinge 6 milioane de vizitatori care
genereaz anual aproximativ 6.000 USD milioane. Sectorul public i privat depun eforturi pentru
revigorarea activitii de turism n ar. Exist mai multe oportuniti pe tot parcursul ntregului spectru de
servicii de infrastructur de turism i de turism n Venezuela, cum ar fi faciliti de cazare, echipamente de
cazare i servicii, la faciliti i servicii de divertisment, cum ar fi porturi de agrement, terenuri de golf,
cazinouri, acvarii i parcuri tematice. Cele mai populare activiti de plaj, aventur i eco-turism ofer
multe oportuniti pentru companiile din SUA care doresc s aduc infrastructura, produsele i serviciile
lor.

22
Exist mai multe idei i proiecte din guvern i sectorul privat, dintre care multe au nevoie de investitori
care doresc s pun backup financiar i expertiza tehnic n aceste proiecte. Acest raport va ncerca s se
concentreze asupra acelor proiecte care au o ans de a aduce noi oportuniti pentru companiile din
SUA pe piaa din Venezuela. n Venezuela exist aproximativ un total de 2.500 de uniti de cazare,
inclusiv hoteluri in 26 de cinci stele, hoteluri de 30 de patru stele, hoteluri 444, o stea 1500 hanuri si
campinguri, si 500 de statiuni, reedine private i proprieti de partajare a timpului. Capacitate de
cazare este la 80.000 de camere, 155.000 de paturi i 4.000 de bunuri i servicii. Hotelurile,n prezent
funcioneaz la doar 40% din capacitatea lor instalat. Pentru a atinge obiectivul de 350.000 de locuri de
munc, de ocupare a hotelului trebuie s creasc progresiv pentru a ajunge la cel puin, n medie, o rat
de ocupare de 70% anual. n Venezuela funcioneaz cele mai prestigioase lanturi hoteliere la nivel
mondial, cu faciliti de top cum ar fi: Hilton, Hesperia, Barcel, Radisson, Sheraton, Best Western,
Embassy Suites, Four Seasons, Intercontinental i Melia, pentru a numi doar cteva. Majoritatea pot fi
gsite n orae cum ar fi Caracas, Maracaibo, Valencia, Mrida, Barquisimeto i de pe Insula Margarita.
Industria de telecomunicaii a inregistrat cea mai rapid cretere a industriei n Venezuela. Guvernul a
ncheiat recent monopolul asupra serviciilor de telefonie fix-line. CANTV, compania de telefonie
nationala, are 2,5 milioane de clieni, fa de 3,5 milioane n piaa de telefonie mobil. Venezuela a avut
11 furnizori de servicii de internet n 1999, deservirea utilizatorilor 650.000, un numr care este de
ateptat s se dubleze n anul 2000. n 1997, existau 10,75 milioane de radiouri i 4,1 milioane de
televizoare din Venezuela. Ea a produs 70,39 miliarde de kilowai-or (kWh) de energie electric n anul
1998, din care 65463000000 au fost consumate pe plan intern, oferind rii unul dintre cele mai nalte
niveluri de consum de energie electric din America de Sud. Aproximativ 90 la sut din gospodrii au
electricitate. Trei sferturi din puterea Venezuelei provine din centrale hidroelectrice pe rurile sale. Cu
rezerve de 143 de trilioane de picioare cubice, Venezuela se crede c are de-a cincea cele mai mari
rezerve de gaze naturale din lume, din care 11 la suta este consumata zilnic pentru a genera energie.
ncepnd cu anul 1998, guvernul a privatizat sistemul su de putere-producie.

23 Harta 5: Infrastructura
4.5 Economia - Venezuela are o economie de pia a crei baz este extracia i rafinarea petrolului
pentru export i consumul intern. Acesta este a patra mare economie din America Latin, dup Brazilia,
Mexic i Argentina .

4.5.1 Structura economica pe ramuri si sectoare de activitate - Agricultura ea este reprezentat n

principal de cultivarea urmtoarelor plante: cacao, tutun, cafea, banane i trestie de zahr.n cmpiile
ntinse ale Venezuelei se cresc bovine i capre. Conform datelor din 2003, 11% din populaia activ se ocupa
cu agricultur (cu 4% mai puin dect n 1990), iar agricultura contribuia cu 5% la PIB. n ultimii ani s-a
mecanizat cultivarea unor plante ca: porumb, orez, sorg, susan, arahida, floarea-soarelui i bumbac.

Industria -Venezuela este o ar foarte industrializat, cca 51,6% (2003) din produsul intern brut (PIB)
provenind din industrie. De la mijlocul secolului al XX-lea manufactura a devenit la fel de prioritar.
Principalele produse ale industriilor din Venezuela sunt cele de petrol, oel, aluminiu, ngrminte, ciment,
pneuri i construcia de maini. De asemenea, este important i industria de prelucrare a produselor
alimentare, buturilor, textil, mbrcminte, nclminte, plastic i lemn. Datele de la INE pentru anul
2004 au artat c 322,907 de persoane din populaia rii lucrau n industrie.Cele mai industrializate zone
sunt cele de lng capital i centrul regiunii. La finele secolului XX, industria s-a consolidat i n alte regiuni,
cum ar fi Centrul Occidental (vest), Zulia, Anzii i Guayana.

Resurse naturale- mai multe studii arat c Venezuela are cele mai mari rezerve de hidrocarburi de pe
planet, avnd n vedere depozitele de nisipuri bituminoase n ulei n rul Orinoco. n total, ara ar putea
ajunge la cifra de 513 de miliarde de barili de petrol extras, de dou ori mai mult ca n Arabia Saudit,
potrivit unui studiu efectuat de Serviciul de prospectare geologic al Statelor Unite (USGS). Rezervele de iei
din afara rului Orinoco au atins n anul 2005 o magnitudine de 80.582 milioane de barili.Resursele naturale
regenerabile din Venezuela sunt reprezentate de pduri i peti. La fel de important este i apa rurilor care
e utilizat pentru generarea de energie electric i de resurse biotice, mrindu-se numrul terenurilor
agricole. Printre resurse neregenerabile sunt cele de petrol, gaze naturale, fier, bauxit, crbuni, aur,
diamante, i altele. n Venezuela exist rezerve imense de gaze naturale. S-au mai gsit nite rezerve n
regiunea de nord-est a rii. Att pe continent ct i n larg, sunt mai mult de 4.1 miliarde de m de gaze
naturale, datorit crora Venezuela se afl pe locul nou n lume. n Venezuela exist peste 150 de clase de
minerale. Cele mai importante sunt mineralele de fier, bauxita, aur, diamant, fosfat, cupru, nichel, plumb,
zinc, sare, gips i calcar. n Guayana Venezuelean exist rezerve mari de fier i bauxit, precum i
depozitele de diamante i aur. Comertul- produse principale de export: petrol, bauxit, aluminiu, oel,
produse chimice, produse agricole, produse industriale de baz si produse principale de import: materii
prime, maini, echipamente, mijloace de transport, materiale de construcii.

Turismul turismul din Venezuela este o industrie n plin dezvoltare, favorizat de mediul natural
nemaipomenit pe care-l posed ara. Creterea numrului de aeroporturi a dus la venirea turitilor strini,
mai ales din Europa, n 2008 Venezuela fiind vizitat de 301.579 de europeni, urmai de turitii din America
de Sud (227.105), America de Nord (130.,\257), Caraibe (39.480), Asia (15.912), America Central (11.377) i
Orientul Mijlociu (10.100). Turismul a cunoscut un declin din cauza instabilitii politice din ultimii ani.

24
 Potrivit Ministerului puterii populare pentru Turism (MPPT), n anul 2003 n Venezuela au venit 435.421
turiti, cu 47% mai puini dect n 1998. Cu toate acestea, n 2008 ara a fost vizitat de 856.810 de turiti
strini. n ceea ce privete turismul intern, datele MPPT ne arat c venezuelenii prefer s se mute n
diverse destinaii de pe teritoriul ri n perioada de vacan, de Pate i n timpul carnavalului, care a avut
ntre 12,6 i 13,1 milioane de turiti n anul 2007.Ei mai cltoresc prin ar i cu ocazia srbtorilor de
Crciun i Anul Nou. Principalul motiv al cltoriilor prin r pe tot parcursul anului, conform statisticilor,
este faptul c muli locuitori se duc n vizit la rude, prieteni, etc. Restul cltoriilor ei le fac din dorina de a a
se odihni n vacan sau din motive profesionale i de afaceri.Toate regiunile naturale din Venezuela posed
multe atracii turistice. Avnd n vedere dezvoltarea industriei turismului, insula Margarita este un loc foarte
cutat de turitii care au nevoie de cteva zile de recreere, fiind apreciat pentru plajele sale, climat i
cultur. Se evedeniaz, de asemenea arhipelagul Los Roques i Parcul Naional Morrocoy. n pdurile
tropicale din Amazon locuiesc triburi indigene care atrag interesul turitilor i pe lng aceasta acolo se
gsesc multe atracii naturale deosebite, printre ele se numr Cascada Angel i muntele Tepui, n acelai
timp popularitatea rezervaiei naturale Gran Sabana este n cretere.

Parcurile naionale Los Mdanos de Coro i El Gucharo trezesc de asemea interesul turitilor, prin unicitatea lor.
Regiunea andin, este de asemenea atractiv datorit climei sale blnde i a peisajelor pitoreti. Aici se afl Vrful
Bolvar (Pico Bolvar), Telecabina Mrida, i Sierra Nevada. Destinaiile urbane sunt de asemenea profitabile, mai ales
c n centrul istoric al fiecrui ora mereu se adun un numr mare de turiti, Caracas este cel mai vizitat ora, fiind
vizitat de circa 231 000 de turiti internaionali n anul 2008. Venezuela este o ar interesant pentru turiti datorit
dezvoltarii n special a ecoturismului i a turismului de aventur, principalele destinaii turistice fiind Parcul Naional
Canaima, regiunea Los Llanos (care are o biodiversitate luxuriant), statul Amazonas, i insula nelocuit Tortuga.
Datorit costurilor reduse pentru transport, avnd n vedere preul sczut al benzinei n Venezuela, crete numrul
turitilor. Ecoturismul este recomandat pentru vizitatori care sunt n cutare senzaiilor tari de risc i aventur.

Figure 12: Parcul National Morrocoy Figure 13: Parcul National Canaima

25
Figure 17: Cascada Angel
Figure 16: Arhipeleagul Los Roques

Figure 15: Gran Sabana

Figure 14: Insula Tortuga

26
De-a lungul secolului XX, economia Venezuelei s-a aflat n postura de cea mai prosper din regiune din cauza
descoperirii i exploatrii zcmintelor de petrol care a nceput n mijlocul secolului. n acelai timp, moneda
rii a fost una dintre cele mai apreciate din regiune fa de dolar, dar scderea resurselor deinute de ar din
anii 1980 a cauzat o recesiune grav i probleme financiare. n ultimii ani, dup numeroase conflicte politice i
sociale, economia rii a revenit n mod semnificativ, avnd o cretere de 17% n anul 2004, una dintre cele mai
ridicate din lume, potrivit Fondului Monetar Internaional. La sfritul anului 2007 creterea economic a fost
de 8,8%, iar n anul 2008 creterea Produsului Intern Brut a fost de 4%. Cnd riscul a trecut, ara s-a plasat cu
987 de puncte n iulie 2009, au declarat oficialii.Rata omajului pentru luna iunie 2009 a fost de 7,9%. Cu toate
acestea, rata de inflaie pentru 2008 a fost de 30,9%, cea mai mare din America Latin. Venezuela are, de
asemenea, multe filiale petroliere cum ar fi Petroleos de Venezuela i Citgo.Principalii si parteneri comerciali
sunt Statele Unite, Columbia, Olanda, Mexic, Ecuador i Brazilia. A crescut, de asemenea, comerul cu rile
membre ale Comunitii Andine, CARICOM, Piaa Comun a Americii Centrale i Mercosur.

4.5.2 Produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor si imdicele de dezvoltare umana.Importanta acestor 2
indicatori pentru turistii
Statistici: PIB: 346,973 miliarde USD din care: agricultura 5%, industria 51,6%, serviciile: 43,4%. PIB pe cap de
locuitor: 11.889 USD. Venezuela a incheiat anul 2015 cu o inflatie de 180,9% in 2015, una dintre cele mai mari
din lume, si un recul al PIB-ului de 5,7%, a anuntat banca centrala a tarii, potrivit AFP. Aceste cifre sunt
publicate la o zi dupa ce presedintele Nicolas Maduro a decretat, in fata amplorii crizei economice, majorarea
pretului la benzina cu 6.000%, o masura foarte sensibila in aceasta tara petroliera unde se vindea cel mai ieftin
carburant din lume, si a devalorizat moneda nationala cu 37%. In ceea ce priveste inflatia, Banca Centrala a
Venezuelei (BCV) a afirmat ca "majorarea preturilor se produce intr-un context de reducere a ofertei de bunuri
de consum, legata de reducerea importurilor si de reducerea productiei nationale, o situatie influentata la
randul sau de caderea cotatiilor internationale ale petrolului". BCV a atribuit spirala inflationista si "situatiei de
penurie de produse" care "este perceputa de populatie ca una dintre principalele probleme ale tarii". Este al
treilea an de crestere a preturilor in Venezuela, dupa o inflatie de 20,1% in 2012, 56,2% in 2013 si 68,5% in
2014. In ceea ce priveste PIB-ul, recesiunea s-a agravat, dupa un recul de 3,9% in 2014.Tara sud-americana,
altadata un bogat producator de petrol gratie imenselor rezerve - cele mai mari din lume - a intrat intr-o grava
criza dupa caderea cursului petrolului.

Indicele de dezvoltare uman - Venezuela este printre rile cu cel mai mare indice de dezvoltare uman (IDU),
conform Programului Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), situndu-se ntre rile care au atins un
indice ridicat de egalitate social i care nregistreaz, prin urmare, un nivel de dezvoltare uman nalt.
Potrivit Raportului Dezvoltrii Umane al Organizaiei Naiunilor Unite (ONU) n 2015, care ia n considerare
variabile sociale i economice, Venezuela se situeaz pe list dup alte ri din America Latin i Caraibe
precum Argentina, Chile, Uruguay i Cuba . Dup patria lui Bolivar se afl Mexicul, Brazilia, Peru, Ecuador i
Columbia. Potrivit textului, dezvoltarea uman are scopul de a extinde oportunitile pentru oameni,
acordnd o atenie deosebit bogiei vieilor omeneti i nu doar bogiei economiilor".

27
Pe msur ce oamenii dobndesc mai multe capaciti i au mai multe anse de a le utiliza, dezvoltarea
uman sporete, afirm documentul organizaiei internaionale.Venezuela se afl ntre rile cu un indice
al dezvoltrii umane ridicat ntr-un context de rzboi economic, de planuri i aciuni destabilizatoare ale
dreptei i scdere a preului barilului de petrol.Din 2014, dreapta naional i internaional i-a
intensificat planurile de a prsi, prin metode neconstituionale, Guvernul Bolivarian, prin intermediul
unor aciuni i planuri de rzboi economic, caracterizat prin acaparare, suprapreuri i contraband de
alimente i medicamente, cu scopul de a genera anxietate n rndul populaiei.La aceasta se adaug
preul sczut al barilului de petrol, ceea ce implic o pierdere de 68% din sumele care intrau n ar. Cu
toate acestea, Guvernul a meninut politica de a proteja populaia, ridicnd la 3 milioane numrul de
pensionai n acest an, de exemplu; dnd continuitate misiunilor sale, precum Locuina Venezuela, care
este aproape de a atinge numrul de un milion de case construite n patru ani; protejarea salariilor i a
locurilor de munc.

Indicele dezvoltrii umane (IDU) este o masura comparativa a sperantei de viata, a nivelului de educatie
si nivelului de trai, in acest fel, este folosit pentru a compara mai bine nivelul de dezvoltare a unei tari
coparativ cu PNB-ul care masoara prosperitatea materiala a tarii. Acesti doi factori sunt importanti in
turism, si pentru turisti deoarece acestia determina gradul de dezvoltare a unei tari , care este esential
pentru turistii.

Grafic 6: Indicele de dezvoltare umana 1980- 2011

28
 Cap I.5 Activitatea turistica a tarii

Turismul ,a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata in alte sectoare-
chei din economia mondiala (industrie, agricultura, comert). Fenomenul turistic este extrem de greu de
delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cade sub incidenta studiului interdisciplinar, antrenand
deopotriva economisti, geografi, psihologi si sociologi. Situat n nordul Americii de Sud, Venezuela ofer o
ampl gam de posibiliti pentru a satisface curiozitatea turitilor: plaje, muni, cmpii, deert i selv, care
ocup teritoriul naional pe o suprafa de 916.445 km2. ara are o solid infrastructur de servicii favorabile
n mare msur dezvoltrii turismului, printre care: cinci aeroporturi cu faciliti de acces al zborurilor
internaionale; o ampl reea de osele; o reea de cazare a turitilor cuprinznd n jur de patru sute hoteluri
cu diferite clasificri i alte 1600 stabilimente de tip motel, han - numr nc insuficient n raport cu cererea
crescnd a turismului internaional. n acest sens, statul venezuelean promoveaz politici favorabile
investiiilor naionale i strine n proiecte turistice i dezvoltri hoteliere. In paralel cu dezvoltarea turismului
hotelier s-au intensificat activitile turistice legate de exploatarea diversitii ambientale a teritoriului
nostru; astfel, turismul aventurier a gsit teren propice n selva Orinocoului, in Cordiliera Andin, pe cursurile
nvolburate ale fluviilor i n imensitatea savanelor, pe marile ntinderi ale Parcurilor Naionale ce ocup n jur
de 15 % din teritoriu, n mulimea de peteri i pe fundul de corali al insulelor care, toate, se preteaz la
turism de aventur i cercetare tiinific. Venezuela este o ar caraibian, dar i andin, atlantic i
amazonian. Datorit acestui fapt, Fondul Mondial pentru Fauna Silvestr (WWF) situeaz Venezuela ntre
primele ase ri cu cea mai mare diversitate de pe continentul american. Mai mult de 40% din teritoriul rii
este categorisit n condiia de Zon Protejat, Refugiu i Rezerv de Faun, Monument Natural i Rezerv
Forestier. Exist 43 Parcuri Naionale i 20 Monumente Naturale care ocup aproximativ 16% din teritoriul
rii.Activitatea turistic s-a dezvoltat considerabil n ultimele decenii, n special datorit poziiei geografice
favorabile, a varietii peisajelor, a bogiei florei i faunei, a temperamentului vesel i cordial al populaiei, a
manifestrilor artistice i climei privilegiate, care permite vizitatorilor s se bucure de toate regiunile rii (n
special de plaje) pe tot parcursul anului. ea ofera:

Plaje

Din vest pn n est, sunt trei mii (3000) de kilometri de plaje caraibiene, soare tropical, nisipuri albe, roii sau argintii.
Locuri frecventate sau teritorii solitare. Unele cu ape linitite; altele cu valuri uriae. Sunt locuri ideale pentru
practicarea sporturilor nautice. Marea parte a acestor plaje sunt zone protejate, ca de exemplu cele din Parcul Naional
Mochima i Parcul Naional din peninsula Paria (Statul Sucre), Parcul Naional Morrocoy (Statul Falcn) i Parcul
Naional Henri Pittier (Statul Aragua). Zona Caraibilor cuprinde 311 insule mari i mici de o mare frumusee. Pentru
dimensiunile lor, se remarc Insula Margarita, cea mai mare dintre cele trei insule care alctuiesc Statul Nueva Esparta,
i Parcul Naional Los Roques, unicul recif de corali din zona de sud caraibian.

29
 Figure 19: Insula Margarita

Muni

Variatul inut muntos ofer diferite tipuri de clim, n special n regiunea Andin, unde sunt vrfuri nalte,
numeroase lagune, vi i platouri pe care se afl aezri pitoreti. Vrful numit Pico Espejo din Sierra Nevada
constituie una dintre marile atracii turistice, dat fiind c telefericul din Mrida cel mai nalt din lume
permite accesul ctre acest vrf. n partea de rsrit a rii se remarc frumuseile naturale pe care le ofer
Petera din Gucharo (statul Monagas). In sud, n statul Monagas, se remarc masivul Guayans, cea mai veche
formaiune orogenic de pe planet, cunoscut sub denumirea de insula pierdut", n care se viziteaz los
tepuyes, un lan de muni cu vrfurile retezate. Pe unul dintre acetia se afl cascada cea mai nalt din lume,
Salto ngel sau Churm Meru (n limbajul indigenilor din zon), cu o nlime de 979 metri.

30 Figure 18: Varful Pico Espejo

Selva si savanele

Natura selvei venezuelene este mai mult dect un peisaj magnific pentru recreere. Reprezint un
extraordinar plmn vegetal i o imens i valoroas rezerv de ap dulce. n plus, este habitatul a
nenumrate specii vegetale i animale, precum i un rezervor important de resurse minerale. Pe de alt
parte, reprezint slaul unei duzini de etnii indigene, avnd fiecare propria limb i cultur ancestral. Selva
Amazonic, ce acopere aproape 20% din teritoriul rii, dispune de fluvii impetuoase, care formeaz cele
dou mari bazine hidrografice internaionale: Orinoquia i Amazonia, banc genetic unic, cu extraordinare
rezerve de bogii naturale.

Figure 21: Selva

Figure 20: Savana

31
Los llanos ( zona de campie)

Este o zon joas, situat n depresiunea central, cuprins ntre lanul munilor Anzi, Cordiliera de Coast i
Masivul Guayans, unde turistul se va putea bucura de aventuri de neuitat n mediul natural: faun, flor i o
bogat cultur reprezentat prin muzica i dansurile specifice (joropo). Cmpiile ntinse sunt strbtute de ruri
mari, care formeaz de-a lungul lor puni, lagune i zone cu palmieri. Din raiuni geomorfologice, cmpiile se
divid n Llanos Orientales (statele Anzotegui i Monagas) unde predomin relieful de meset; Llanos Centrales
(statele Gurico i Cojedes), presrate cu dealuri; Llanos Occidentales (statele Portuguesa i Barinas) i
Meridionales (statul Apure), cu rare zone mai accidentate.

Figure 22: Los Ilanos

32
 Cap I.6 Formele de turism practicate

Aezarea geografic, condiiile climatice, istoria i cultura, permit Venezuelei s practice urmatoarele forme
de turism:

turismul balnear maritim, cu o larg dezvoltare n teritoriu, practicat pentru cura helioterm sau
climateric sau avnd alte motivaii terapeutice;

turismul montan i de sporturi de iarn, practicat pe arie larg pentru drumeie, cura climateric i
practicarea sporturilor de iarn;

turismul de cur balnear, prin care se valorific nsuirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare
termale i minerale, nmoluri, aer ionizat);

turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de art, cultura i a altor realizri ale activitii
umane;

turismul comercial expoziional, a crui practicare este ocazionat de mari manifestri de profil (trguri,
expoziii), care atrag numeroi vizitatori;

turismul festivalier, prilejuit de manifestri cultural-artistice (etnografice, folclorice) naionale sau

internaionale;

turismul sportiv, care cunoate o mare extindere pe plan naional i internaional, avnd ca motivaie
diferite competiii pe discipline sportive, interne i internaionale, pn la manifestri sportive de amploare
(olimpiade, competiii sportive regionale, campionate mondiale etc.);

turismul de vntoare (safari)

Turismul montan
33
 Turism festivalier

Turismul de vanatoare

34
Turismul cultural
 Cap I.7 Indicatorii activitatii turistice pentru ultimii 3 ani

7.1 Cerere de turism in ultimii 3 ani

7.1.1 Numarul de turistii sositi

DATE VALUE CHANGE(%)

2014 857.000 -13,8%

2013 986.000 -0,20%

2012 988.000 66,05%

Grafic 7: Numarul de turisti sositi

In acest grafic, observam o scadere a numarului de turistii in 2014, fata de anii trecuti ,in urmatorii ani
acesta va prezenta o crestere cu circa 13,0% n 2016, i o cretere de 3,2% pe an n urmtorii zece ani la
VEB115.0bn n 2026.

35
7.1.2 Numarul de inoptari pe categorii de unitatii de cazare turistica

Venezuela 2015 % 2016 %

Numarul de 126,602 19,0% 93,180 14,4%

inoptari

7.1.3 Densitatea turistica este foarte scazuta, din cauza problemelor economice.

Indicator 2013 2014 2015

Densit. turistica 0,03 0,02 0,02

7.2 Oferta turistica in ultimii 3 ani

7.2.1 Numarul turistiilor pe locuri de cazare turistica. Numarul locurilor de cazare pe categorii

14000
Numarul de unitati de cazare pe regiuni
12000

10000

8000 Albastru=2003
Rosu= 2004
6000
Series2
4000

2000

36
 Nr. turistilor pe locuri de cazare turistica
Nights 2016 % Nights 2015 %

Hotels 275,708 42,7 277,931 41,8

Timeshare 183,563 28,4 179,395 26,9

Apts/Priv homes 186,009 28,8 208,361 31,3

Total 645,280 100,0 665,687 100,0

SOURCE ATA

7.2.2 Gradul mediu de ocupare al structurilor de cazare

In acest grafic, ne arata o crestere a gradului de ocupare turistica de la an la an, de catre turistii.

37
7.3 Ocuparea in turism
7.3.1 Numarul total de locuri de munca in turism

7.3.2 Populatia ocupata in turism din totalul populatiei

Indicator 2013 2014 2015

Populat.ocupata in 3.398.216 3.425.715 3.310.691

turism

Populatia ocupata in turism

3,440,000
3,420,000
3,400,000
3,380,000
3,360,000
3,340,000 Populatia acupata in
3,320,000 turism
3,300,000
3,280,000
3,260,000
3,240,000
2013 2014 2015

Numarul total de locuri de munca in turism

38
 7.4 Indicatorii efectelor turistice
7.4.1 Cheltuieli totale pentru turism

Anul 2013 2014 2015

Cheltuile pentru 132,1 180,3 447,4

turism

7.4.2 Venituri totale din turism

Indicator 2013 2014 2015

Venituri 926 mil USD 917 mil USD 903 mil USD

39

Venituri totale din turism

 Cap I. 8 Relatiile dintre Romania si Venezuela

Romnia i Venezuela au iniiat relaiile diplomatice n data de 30 decembrie 1935. Suspendate n anul
1942 n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, relaiile diplomatice bilaterale au fost reluate n ianuarie.
Venezuela a fost una dintre rile latino-americane cele mai apropiate de Romnia. Relaiile bilaterale au
fost constante nc de la deschiderea misiunilor diplomatice n ambele capitale n data de 29 ianuarie 1969.
Relaiile au fost i sunt caracaterizate prin cordialitate, ntelegere i cooperare.

8.1 Cadru juridic existent : pe 21 martie 2002 a avut loc o ntrevedere ntre Preedinii Venezuelei i
Romniei, Hugo Chavez i Ion Iliescu, cu scopul de a identifica i promova noi aciuni de cooperare n
vederea dinamizrii relaiilor dintre cele dou state, punnd accent pe metalurgie, petrochimie, agricultur
i turism, fiind de acord ambii n sustinerea unor schimburi multidisciplinare. n martie 2002 s-a creat n
Venezuela Grupul de Prietenie Parlamentar ntre cele dou ri cu obiectivul de a consolida legturile
dintre ambele parlamente i de a gsi afiniti, n baza similitudinilor care exist ntre ambele state,
obiectivul principal fiind servind beneficiilor ambelor popoare. Cu acea ocazie, Ambasadorul romn n
Caracas, Petrus Pepelea, a condus delegaia rii sale, iar din partea Venezuelei a prezidat Preedintele
Adunrii Naionale, Deputatul William Lara. La rndul su, Parlamentul Romniei a desemnat un nou Grup
de Prietenie cu Venezuela spre sfritul lui mai 2013. Venezuela i Romnia au adoptat norme i
reglementri bilaterale pentru ca naionalii venezueleni i romni s poat intra n fiecare dintre ri ca
turiti, far viz, pentru o perioad de trei luni. Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Venezuela,
denumite in continuare parti,
dorind sa promoveze, sa dezvolte, sa diversifice si sa intensifice relatiile comerciale si de cooperare
economica dintre cele doua tari,tinand seama de posibilitatile oferite de economiile si de comertul
ambelor tari, pe baza egalitatii in drepturi si a avantajului reciproc,au decis incheierea acestui acord.
Partile, recunoscand necesitatea crearii conditiilor favorabile pentru dezvoltarea relatiilor comerciale si de
cooperare economica dintre Romania si Republica Venezuela, vor stimula cooperarea si schimbul de
marfuri dintre persoanele fizice/juridice autorizate sa efectueze acte de comert, conform legislatiei in
vigoare in cele doua tari. In scopul facilitarii schimburilor comerciale bilaterale, partile isi vor acorda
reciproc tratamentul natiunii celei mai favorizate acordat oricarei alte terte tari cu privire la schimbul de
marfuri atat la import, cat si la export.

8.2 Activitatea turistica intre cele doua tarii: atracia turistic este motivul fundamental i
imboldul iniial al deplasrii ctre o anumit destinaie turistic. O zon sau un teritoriu prezint interes n
msura n care dispune de elemente de atracie a cror amenajare poate determina o activitate de turism.
Din aceast perspectiv, potenialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin
ansamblul elementelor ce se constituie ca atracii turistice i care se preteaz unei amenajri pentru
vizitarea i primirea cltorilor.

40
Astfel ambele tari prezinta o activitate turistica mare, dar diferentele sunt date de pozitionarea si relieful
acestora,ceea ce arata ca clima Venezuelei este mai calda ceea ce favorizeaza dezvoltarea turismului
litoral datorita portiunilor extinse de plaje, fata de ce a Romaniei cu o clima temperata,cu un relief
predominant montan,caracterizat pe sezoane.Venezuela dispune de o varietate de atractii turistice ale
cadrului natural ceea ce ii asigura o intensa acitivitate turistica si a infrastructurii de care dispune.

Plaje tropicale, vaste ntinderi mltinoase, localiti coloniale idilice, jungle prea puin explorate i muni
maiestoi - acestea sunt cteva dintre decorurile diverse ale rii din America de Sud. Vizitatorii pot opta
ntre bogia de activiti pline de aventur sau pot doar s se relaxeze i s se bucure de experienele
oferite de resorturile turistice de aici. Apele limpezi i calde de pe coasta Mrii Caraibilor i numeroasele
insule din larg sunt ideale pentru snorkelling i scufundri. Zonele mai joase, tropicale, ofer o diversitate
enorm de via slbatic, vegetaie luxuriant i cascade spectaculoase, n timp ce munii Anzi lanseaz
provocri ndrzneilor trekkeri i alpiniti. Dac exist un loc anume pe care trebuie s-l vedei n
Venezuela, acela este cascada Angel. La 979 metri nlime, Angel are de 16 ori nlimea cascadei
Niagara. Uriaa cascad este nc nealterat de turismul de mas i se gsete ntr-un decor natural
impresionant, ce o transform ntr-un obiectiv turistic cu att mai special. Dac v place acest gen de
atracie, cu siguran v vei bucura i de Roraima, un munte imens, cu aspect de planeta extraterestr i
o culme plat, punctat de o selecie bizar de plante i plaje de nisip roz. Scurta cltorie de la Maracay
la Puerto Colombia v conduce printr-un peisaj spectaculos, n timp ce micile opriri la Los Llanos pentru a
observa petii piranha i erpii anaconda vor face s tresar inimile oricrui amator de filme horror.

Zona Caraibilor este, evident, o mare atracie n sine. Putei s o vizitai cu stil pe Isla de Margarita, unde
resorturile turistice i ariile dedicate shoppingului sunt la fel de prezente precum marea de un albastru
limpede sau v putei ndrepta spre destinaii precum Parcul Naional Mochima, unde putei s v
scufundai n golfurile adnci sau s sorbii delicioasele cocktailuri cu rom lungii pe nisipul fin. Oraul
litoral Coro este probabil cea mai potrivit destinaie urban venezuelean, pentru a v face o idee
despre cum triesc locuitorii acestei ri sud-americane, o experien mai autentic dect Caracas, poate
la fel de intrigant dar departe de a fi la fel de pitoreasc. Coro este o localitate mpnzit de arhitectur
colonial pastelat, ce i confer un aer vibrant dar cochet. Apoi, bineneles, exist imensul bazin al
Amazonului, luxuriant i secretos, punctat de csuele drpnate ale pescarilor, construite direct la
bordul micilor ambarcaiuni, folosite att pentru a prinde pete, ct i pentru a-i adposti. Venezuala nu
este o destinaie clasic sud-american, dar lsnd la o parte climatul politic instabil, are la fel de multe
de oferit ca i vecinii si mai cunoscui..

Printre cele mai importante atractii turistice de vizitat,se numara: Biserica Sf Francisco ,Centrul de Arte la
Estancia, Muzeul de Arta Contemporana,Gradina Botanica(Jardin Botanico) , Muzeul Copiilor ( Museo de
los Ninos),Mosia Floresta.

41
1. Biserica Sf. Francisco (Iglesia de San Francisco)- este o biserica catolica ce se gaseste in Caracas.
Faptul ca este o biserica nu impresioneaza pe nimeni, dar a fost declarat si monument istoric national,
ceea ce face din biserica Sf. Francisco un adevarat obiectiv turistic. Arhitectura bisericii este
impresionanta si este o adevarata sursa de inspiratie pentru toti cei interesati de astfel de lucruri. Mai
mult decat atat, stilul arhitectural neoclasic este foarte cunoscut printre oameni si toti cei care au
ocazia de a ajunge in Caracas raman placut impresionati sa vada ca o biserica construita in anul 1593 se
pastreaza excelent.

2 . Centrul de Arte La Estancia (Centro de Arte La Estancia)- este situat pe teritoriul mosiei Floresta si este
una din principalele atractii turistice din Caracas, in special in ceea ce ii priveste pe cei interesati de arta.
La momentul actual, in jur de 230 de metri patrati din tot intinsul mosiei sunt alocati expozitiilor.
Indiferent de tipul expozitiilor, piesele se potrivesc perfect in mediul in care sunt expuse. Deschis in anul
1995, centrul de arte La Estancia a fost creat pentru a le oferi tuturor o sansa de a-si expune operele intr-
un loc simplu, dar foarte frumos, dar si pentru a arata lumii creatii nemaivazute.

3. Muzeul de Arta Contemporana (Museo de Arte Contemporaneo)- este dedicat tuturor artistilor nascuti
dupa cel de-al doilea razboi mondial ce a fost construit in anul 1973, iar deschiderea oficiala a avut loc in
anul 1974. Cele 13 sali existente in muzeu sunt dedicate artistilor ce au un cuvant de spus in arta
contemporana.

42
Asadar, turistii interesati de arta si in special de cea contemporana, vor fi incantati de acest muzeu din
Caracas si ca abia asteapta sa fie vizitat. Nici un turist nu ar trebui sa plece din capitala Venezuelei pana nu
trece si pe la muzeul de arta contemporana, in special datorita faptului ca aici sunt expuse cateva din cele
mai interesante opere ale ultimilor ani.

Mai mult decat un simplu muzeu, aici mai este gazduita si o biblioteca imensa, o sala de conferinte si
multe alte lucruri ce fac spatiul sa fie si mai interesant. In plus, gradina si cafeneaua fac din acest complex
un adevarat obiectiv turistic si de aceea este important ca turistii sa vina aici in numar cat mai mare. Cei
mai multi care trec pragul muzeului, insa, sunt cei realmente interesati sa vada cateva opere absolut
superbe, expuse in cele 13 sali amenajate special pentru muzeul de arta contemporana.

In ceea ce priveste Romania,dispune de un bogat potential turistic, variat, cu obiective naturale, sociale si
culturale deosebite. Obiectivele naturale creaza diferite forme de turism de la cel montan la cel litoral sau
de la cel estival la cel de iarna. Carpatii Romanesti, constituie cel mai salbatic perimetru montan al Europei
si cel mai mare masiv muntos, de pe continent, aflat in cadrul aceleiasi frontiere. Acesti munti ocupa o
treime din totalul suprafetei Romaniei (cca 80.000 kmp). Potentialul turistic al Carpatilor Romanesti este dat
de: o mare varietate a cadrului natural; o consistenta zestre turistica antropica rezultata prin insumarea
elementelor si vestigiilor arheologice, patrimoniului etnografic si cultural istoric.
In aceasta ordine de idei, interesul crescand al turistilor straini pentru componenta montana romaneasca
este dat de diminuarea atractiilor naturale si antropizarea accentuata a spatiului montan in tarile alpine ale
spatiului Uniunii Europene, respectiv valentele ridicate ale factorilor de mediu, nealterati, din muntii
Romaniei, fapt favorizant pentru deplasarea turistica spre arealul carpatic national.

43
Romania dispune de un bogat i complex potenial turistic. El este alctuit mai nti dintr-o varietate
de forme de relief cum ar fi : izvoare de ap mineral i termal, lacuri folosite pentru agrement,
nataie i pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic concentrat n pduri de foioase i conifere, peisaje
diverse de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2.000 m la cele de cmpie, litoral i Delta
Dunrii. Istoria poporului romn se reflect n numeroase mrturii materiale i spirituale ce pot fi
vzute mai ales n localiti (muzee,monumente, biserici, mnstiri, ceti antice i medievale, portul
popular, esturi, ceramic,etc..). Ele reprezentnd un valoros fond de elemente care concentreaz
atenia a numeroi vizitatori din toate colurile lumii.
n momentul de fa, Romnia este pe punctul de a deveni o destinaie turistic important, dar
nainte de toate va trebui s-i estompeze anumite minusuri care nu i confer o poziie concurenial
pe piaa internaional turistic. Aceasta s-a datorat unui program de dezvoltare a turismului prost
administrat, dar i datorit perioadei de recesiune cu care Romnia s-a confruntat dup perioada
comunismului. Iar fr o dezvoltare sntoas a economiei romneti i a societii, dar mai ales fr o
privatizare a acestui sector i fr un bun program de promovare a acesteia peste hotare, nu se poate
spera ca Romnia s devin o atracie important a turismului internaional. Printre cele mai
importante obiectuve turistice din Romania , avem :

1.Cascada Bigar - monument al naturii, este una dintre cele mai spectaculoase cderi de ap din lume,
ce impresioneaz prin forma sa. Cascada este format de un izvor de ap subteran care se scurge pe
un perete calcaros, de forma unui con, nalt de aproximativ 7-8 metri, acoperit integral de muchi.
Aflat n Parcul Naional Cheile Nerei Beunia, din judeul Cara-Severin, n Valea Miniului,
Cascada Bigr este practic locul n care izbucul Bigr se vars n rul Mini. n Banat, localnicii numesc
izbuc un izvor din care apa iese la lumin de sub stnc. Izbucul Bigr, a crui ap este de o puritate
rar, este alimentat de un curs de ap subteran ce iese de sub o stnc nalt de peste 50 metri.
Cascada Bigr a devenit foarte cunoscut dup ce, n 2013, a fost declarat drept cea mai frumoas
cascad din lume, de ctre site-ul american "The World Geography" care a plasat-o pe primul loc ntr-
un top al celor mai impresionante cascade din lume. Anterior, n 2010, "National Geographic Traveler",
un ghid turistic international.

44
2. Delta Dunarii : O suprafa vast, cu locaii excelente de unde poi admira psrile. Canale de ap,
lagune, stuf, fr drumuri, poduri sau maini, se afl n partea de Est a Romniei, la gura de vrsare a Dunrii n
Marea Neagr. Are aproximativ 100 de kilometri lungime i 100 lime i o populaie grupat n 15 localiti i dou
orae: Tulcea i Sulina.Punctul de plecare pentru o aventura n delt este de obicei Tulcea sau Sulina, ntre
cele dou orae existnd mai multe ci de croazier, care se poate face cu vaporae sau brci prin natura,
fauna i flora unic a deltei. Delta Dunrii gzduiete peste 1830 de specii de copaci i plante, peste 2440
de specii de insecte, 91 de specii de molute, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de
psri, 44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate specii unice i monumente
ale naturii i 133 de specii de peti.

3. Transfagarasanul, este unul dintre cele mai celebre drumuri din Romania, si chiar si din Europa,
datorita inaltimii la care a fost construit, a peisajelor superbe si a numeroaselor serpentine. Drumul
este spectaculos pentru ca strabate muntii Fagaras, cei mai inalti munti de la noi din tara, astfel
Transfagarasanul atinge o altitudine de 2042 de metri, fiind al doilea drum din Romania ca altitudine,
dupa Transalpina. Spectaculosul drum a fost construit intre anii 1970-1974, cu eforturi imense din
partea soldatilor si a muncitorilor care au reusit sa creeze un drum in creierul muntilor. Printre
obiectivele turistice se numara Lacul si Cascada Balea(Situata intre varfurile Moldoveanu si Negoiu, la
peste 1200 de metri altitudine, Cascada Balea este cea mai mare cascada in trepte din Romania, ce are
o cadere de 60 de metri), Lacul si Barajul Vidraru, Cascada Capra, Masivul si Lacul Capra, Cetatea
Poenari. La acestea se adauga Hotelul de Gheata de la Balea Lac, deschis doar pe timpul iernii, masivele
si traseele montane din jurul Transfagarasanului.

45
Tranfagarasanul

Balea Lac

46
4. Castelul Corvinilor : Ridicat in secolul al XIV-lea, Castelul Corvinilor reprezinta una din cele mai
frumoase si bine conservate constructii de acest gen din epoca medievala fiind cea mai vestita
proprietate ale lui Iancu de Hunedoara impresionand prin prezenta sa ce domina orasul Hunedoara.

Castelul Corvinilor din Hunedoara a fost inclus pe cunoscutul portal turistic TripAdvisor ntre primele
cinci destinaii de vacan din Romnia, n baza voturilor primite din partea turitilor care l-au vizitat. n
2013, Castelul Corvinilor din Hunedoara a fost inclus n topul palatelor de poveste, ntr-un clasament
alctuit de site-ul american huffingtonpost.com. Castelul Corvinilor a gzduit mai multe producii
cinematografice (filme artistice, documentare i clipuri publicitare), ntre care i pelicula "Ghost Rider
2", cu Nicolas Cage n rolul principal.De la an la an, tot mai muli turiti viziteaz Castelul Corvinilor din
Hunedoara, numai n 2013 monumentul istoric fiind vizitat de aproximativ 300.000 de turiti.

n momentul de fata, Romnia este pe punctul de a deveni o destinatie turistica importanta, dar nainte de toate va
trebui sa-si estompeze anumite minusuri care nu i confera o pozitie concurentiala pe piata internationala turistica.
Astfel ,in Venezuela Activitatea turistic s-a dezvoltat considerabil n ultimele decenii, n special datorit poziiei
geografice favorabile, a varietii peisajelor, a bogiei florei i faunei, a temperamentului vesel i cordial al
populaiei, a manifestrilor artistice i climei privilegiate, care permite vizitatorilor s se bucure de toate regiunile
rii (n special de plaje) pe tot parcursul anului.In ceea ce priveste Romania, aceasta s-a datorat unui program de
dezvoltare a turismului prost administrat, dar si datorita perioadei de recesiune cu care Romnia s-a confruntat dupa
perioada comunismului. Iar fara o dezvoltare sanatoasa a economiei romnesti si a societatii, dar mai ales fara o
privatizare a acestui sector si fara un bun program de promovare a acesteia peste hotare, nu se poate spera ca
Romnia sa devina o atractie importanta a turismului international.
47
 Cap I.9 Concluzii

Venezuela este un stat aflat ntr-o continua dezvoltare care n prezent trece prin
procesul de tranziie demografic. Faza de cretere maxim a avut loc la mijlocul
secolului trecut, iar acum se prefigureaz trecerea la un regim demografic modern cu
rate sczute ale natalitii i fertiliti. Progresul tehnic care a condus la o bun
dezvoltare a sistemului sanitar, ce a cauzat scderea ratei mortalitii i a mrit per
total sperana de via au permis ca populaia s creasc cu o rat mare i a cldit o
parte a aspectului demografic de astzi al tarii. De asemenea creterea economic
puternic, favorizat de vastele resurse de petrol de care ara dispune, a avut ca
rezultat o mbuntire a nivelului de trai, care n schimb a dus la o accentuare a
procesului de cretere demografic att prin influena asupra ratelor naturale de
cretere ct si a atraciei pe care acesta a exercitat-o asupra migranilor. Turismul este
si el intr-o continua dezvoltare datorita mediului natural nemaipomenit pe care-l
poseda tara, si a infrastructurii, fiind vizitata anual de mii de turisti.

48
STIATII CA, VENEZUELA:

Spaniola este limba oficiala in Venezuela?

Exista doar doua sezoane in Venezuela? Sezonul uscat (decembrie-aprilie) si sezonul ploios (mai-
octombrie).

Venezuela este una din cele 17 tari mega-diverse din lume?

Venezuela are cele mai mari rezerve de petrol si unele din cele mai mari rezerve de gaze
naturale din emisfera vestica?

Mancarea traditionala a tarii este Arepa, care este o lipie facuta din amidon de porumb, apa si
sare? Este usor de facut si poate fi mancata cu fructe de mare precum creveti, stridii, peste si
branza, sunca si carne de pui.

Parcul National Canaima, situat in statul Bolivar, este considerat unul din cele mai mare parcuri
nationale din lume?

Cascada Angel este cea mai inalta cascada din lume?

Cel mai popular sport in Venezuela este baseballul?

Lacul Maracaibo, care este conectat cu Golful Venezuela, este cel mai mare lac din America de
Sud?

Primul european care a pasit pe coasta Venezuelei a fost Cristofor Columb in anul 1498?

Venezuela are cele mai multe castigatoare ale concursurilor de frumusete din lume? Detine 7
titluri de Miss Universe, 6 de Miss World, 6 de Miss International si 2 de Miss Earth.

Serialul animat Familia Simpson a fost interzis in Venezuela pentru ca a fost considerat
nepotrivit pentru copii?

49
Bibliografie:
https://knoema.com/search?query=tourism%20staictis

http://biblioteca.regielive.ro/referate/geografie/venezuela-127281.html

http://www.nationsencyclopedia.com/economies/Americas/Venezuela-INFRASTRUCTURE-POWER-AND-
COMMUNICATIONS.html

http://www.ine.gov.ve/index.php?option=com_content&view=section&id=4&Itemid=4

https://www.infotour.ro/ghid-turistic/venezuela/

https://en.wikipedia.org/wiki/Venezuela

http://www.insse.ro/cms/

http://ghdx.healthdata.org/organizations/national-institute-statistics-venezuela

http://www.e-unwto.org/loi/unwtotfb

http://rumania.embajada.gob.ve/index.php/ro/relatii-bilaterale/relatii-bilaterale

http://caracas.mae.ro/

50
51
52