AUSTRALIA

PREZENTARE GENERALA
Capitala: CANBERRA Cel mai mare oras: SYDNEY Limba oficiala: ENGLEZA Suprafata: 7.617.930 km Populatie: 22.797.824 (estimare 2012) Densitate: 2.8 loc/ km Moneda: DOLARUL AUSTRALIAN Sistem politic: MONARHIE CONSTITUTIONALA

Regina: ELISABETA a II-a Guvernator general: QUENTIN BRYCE Prim-ministru: TONY ABOTT

RELIEF

Australia este a sasea ar din lume ca mrime i cel mai mic continent. Este, de asemenea, cea mai joas i mai plat ntindere de uscat i continentul cel mai secetos. Conine mai mult desert dect orice alt continent: dou treimi din suprafa este arid sau semiarid. Are o linie de coast foarte scurt pentru o suprafa att de mare: n afara Golfului Carpentaria i a marelui Golf Australian, sunt foarte puine golfuri de-a lungul totalului de 19.000 km de linie de coast. Continentului i lipsesc n mod evident formele de relief: nu exist ruri mari, iar munii sunt joi. Cel mai nalt vrf australian, Vrful Kasciusko din Alpii Australieni de la grania dintre New South Wales i Victoria are o nlime de numai 2.228 m, mai puin de jumtate din nlimea Mont Blanc-ului.

Continentul poate fi mprit n trei regiuni principale: Scutul Australiei de Vest, Platoul Estic i Marele Bazin Artezian. Scutul este un podi care se suprapune n mare parte cu statul Australiei de Vest, format n principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane de ani. Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem i Podiul Kimberly din nord-vest. Platoul Estic este o regiune muntoas cu o lime de aproximativ 500 km, care formeaz Munii Marii Cumpene de Ape. Vrfurile cele mai nalte au o altitudine de numai 1.500 m. Munii New England i Munii Albatrii din sud au nlimi ntre 900-1.500 m. ntre Scutul Vestic i Platoul Estic sunt trei bazine interioare - Bazinul Murray, Bazinul Carpentaria, Bazinul Eyre. Acestea se numesc mpreun Marele Bazin Artezian, care are n cea mai mare parte mai puin de 300 m peste nivelul mrii. n nord, partea mai mare a Bazinului Carpentaria este inundat de Golful Carpentaria. Bazinul Eyre conine Lacul Eyre, care la 15 m sub nivelul mrii este cel mai jos din Australia. Intersectarea Deertului Simpson cu aceste bazine interioare estompeaz distinciile fizice dintre aceste regiuni.

n Australia activitatea vulcanic a ncetat doar n ultimele milioane de ani i exist mult activitate seismic n Platoul Estic i Vestic. Cealalt caracteristic geografic important a Australiei este marea din dreptul coastei tropicale a Queensland-ului. Marea Bariera de Corali, cel mai mare recif coralier din lume, are o lungime de peste 2.000 km i este clar vizibil din cosmos.

VECINII AUSTRALIEI

La nord statele: Indonezia, Timorul de Est i Papua Noua Guinee; Insulele mai nsemnate la nord, nord-vest: Sumatra, Borneo, Java, Noua Guinee i Timor; La sud: Antarctica; La nord-est: Insulele din Oceanul Pacific; La sud-est: Noua Zeeland.

ORASE

Canberra-populaie de 367.000 de locuitori Sydney-capitala statului Noua Galie de Sud Melbourne-capitala statului federal Victoria, situat pe Rul Yarra Adelaide-capitala statului South Australia Brisbane-capitala statului Queensland i al treilea ora, ca mrime, din Australia, cu o populaie de aproape 2 milioane de locuitori Hobart Darwin

CLIMA

Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoas. n timpul verii, care ine din decembrie pn-n februarie, exist valuri de cldur frecvente, iar temperaturile ating n general 38 grade Celsius. Unele pri sunt umede, n general regiunile de coast estice i Insula Tasmania. Efectele neplcute sunt ntr-o oarecare msur atenuate de brize vestice rcoroase care sufl n tot timpul anului. n zone restrnse din Australia de Sud i Australia de Vest, iernile secetoase din iunie pn n august alterneaz cu veri umede din noiembrie pn n martie.

Coasta nord-vestic tropical are ierni secetoase i veri umede: aici ploile sunt tropicale i exist condiii musonice. Insula Tasmania i Vrful Kosciusko au inuturi nzpezite n timpul iernii; totui, n alte pri, zpada este extrem de rar. Oraul nordic Darwin are o temperatur medie de 30 grade Celsius vara i 27 iarna, cantitatea medie de precipitaii fiind de 150 cm, cea mai mare parte cznd vara. La Sydney, pe coasta de sud-est, cantitatea de precipitaii este de aproape 120 cm, cznd n tot timpul anului. Partea cea mai rcoroas a rii este Hobart din Tasmania, cu o temperatur medie de 17 grade Celsius vara i 12 iarna. n Perth, din Australia de Vest, cad aproximativ 90 cm de precipitaii pe an i temperaturile medii sunt de 23 grade Celsius (n ianuarie) i 13 (n iulie).

VEGETATIE.FAUNA.SOLURI

Vegetaia este dominat de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru supravieuirea n regiuni aride. Exist 600 de specii de eucalipt i 800 de specii de salcm. Zonele de vegetaie ale Australiei corespund n mare parte cu zonele de clim. Pdurile tropicale de pe coasta nordic i nord-vestic conin palmieri, pini, ferigi de copac i mangrove n mlatinile de coast. Aproximativ 9% din suprafaa Australiei este acoperit cu pduri subtropicale i temperate, mai dese pe coasta de est, constnd din palmieri, ferigi de copac i eucalipt. Depresiunea Australian de Vest const din roci dure, foarte vechi, i ocup aproape ntregul stat al Australiei de Vest i prile nvecinate ale Teritoriului de Nord i Australiei de Sud. nlate deasupra nivelului acestei depresiuni, exist mai multe lanuri muntoase, cum sunt Kimberley i Hamersley, precum i aflorimente izolate de roci, cum este Muntele Ayers. FAUNA extrem de pretioasa prin speciile de fosile, care vituiesc ( marsupialele, cangurul, ornitorincul, opusumul, koala, echidna, casoarul, pasarea alergatoare ( 1,5 m ) . Cainele Dingo, specii de pasari, insecte,

Versanii vestici ai Munilor Marii Cumpene de Ape conin pduri subtropicale sau temperate de eucalipt si arbuti, acoperind 9% din uscat. Cmpia, spre sud de Tropicul Capricornului i pdurea de savan, spre nord, constituie 26% din continent. n regiunile cele mai aride sunt rspndite plante mici precum sfecla i arbutii cu fructe. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei conin planta mulga, un salcm cu o mare importan furajer. n sud-vest cresc arbori valoroi cu lemn de esen tare, precum jarra i kauri.

MAREA BARIERA DE CORALI

Marea Bariera de Corali este cel mai mare sistem de recif coraligen din lume cuprinzand aproximativ 3000 de recifuri si 300 de insule ce se intind de-a lungul a 2600 kilometri si acopera o suprafata de 344,400 km. Reciful este situat in Marea de Coral in apropiere de coasta Queensland-ului din nord-estul Australiei. Marea Bariera de Corali este o comoara de o varietate si frumusete remarcabile. Cea mai mare colectie de recifuri de corali din lume contine peste 400 de tipuri de corali, 1500 de specii de pesti si 4.000 de tipuri de moluste. De mare interes stiintific este si habitatul natural al unor specii precum dugong ("vaca de mare") si broasca testoasa de dimensiuni mari, specii amenintate cu disparitia.

Reteaua de recifuri se extinde pana la insula Papua Noua Guinee, cuprinzand recifuri individuale de toate marimile iar formele sale acopera mai mult de 20.000 km2. O mare varietate de peisaje si intinderi de apa, inclusiv munti stancosi cu vegetatie densa si diversificata ofera imagini spectaculoase. Marea Bariera de Corali, in special sectorul nordic, este important in cultura istorica si contemporana a aborigenilor si a triburilor din zonele de coasta din nord-estul Australiei. Integrarea Barierei de Corali intr-un Parc Marin joaca un rol important in prezervarea acesteia dar in acelasi timp si a culturii aborigenilor, existand o legatura spirituala puternica intre ocean si locuitorii sai.

HIDROGRAFIE

Australia are caracteristici constante: intinse zone fara retea hidrografica superficiala sau fara iesire la mare, denumite endoreice si zone strabatute de sisteme fluviale, cele mai cunoscute fiind Murray Darling. Cele mai mari rauri sunt Darling ( 2700 Km ) si Murray ( 2589 Km ). Principalele lacuri sunt: lacul Eyer ( 10.000 Km ). Sunt bine cunoscute aici si acumularile de apa subterane. In Tasmania exista urme de ghetari si lacuri glaciare.

RESURSE NATURALE

Bauxita 42.660.000 t ( locul I pe glob ) ; - Fier - 86.650.000 t ( locul II pe glob ) ; - Aur - 253 t - ( locul III pe glob ) ; - Plumb - 519.000 t - ( locul I pe glob ) ; - Zinc - 893.000 t - ( locul II pe glob ) ; - Zacaminte de uraniu- in Vest Pilbara ;
ENERGIE Gaze naturale 27,6 milarde m ; - Huila 196.000.000 t ; - Lighnit - 48.000.000 t ; - Petrol - 25.000.000 t ; - Uraniu - 2.208 t ;

CEREALE SI PRODUSE ALIMENTARE Ovaz 1.672.000 t ; - Grau - 16.623.000 t ; - Orz - 5.490.000 t ; - Vin - 5.030.000 t ;

PLANTE OLEAGINOASE INDUSTRIALE Trestie de zahar 33.434.000 t ; - Rapita - 316.000 - bumbac - 474.000

SI
t ; t ;

CRESTEREA ANIMALELOR Bovine 26.187.000 capete ; - Ovine - 120.651.000 capete ( locul I pe glob ); - Lana 700.000 t ;

CITRICE, FRUCTE, PLANTE TROPICE Citrice 742.000 t ; - Ananas 150.000 t

TRANSPORTURI. COMERT
TRANSPORTURI SI COMUNICATII Cai ferate, vehicule, flota comerciala. Aeroporturi Sydney, Melbourne, Brisbane, Berth, Darwin Reteaua de transporturi este mai mult dzvoltata in regiunea mai populata, adica in partile Sud-Estica ale Australiei. COMERTUL Realizeaza exporturi importante de carbune,minereu de fier, minereuri neferoase, uraniu, si lana, indeosebi spre Japonia, SUA, si Europa Occidentala.

AGRICULTURA

Terenul arabil este cultivat in proportie de 80 % . Australia este un important producator si exportator de produse agricole . Cultura principala este cea de grau . Productia de fructe este concentrata in regiuni umede sau irigate . Principalele fructe cultivate sunt : fructele de padure , strugurii , merele , bananele si ananasul.

ECONOMIE

Economia foarte dezvoltata a Australiei se bazeaza pe aportul finantelor, industriei si al serviciilor. Australia este unul dintre principalii producatori de lana, grau, carne, produse lactate, zahar si fructe ai lumii. Bogatia sa minerala este mare. Industria prelucratoare este concentrata in jurul oraselor mari. Principalele produse sunt: autovehiculele, avioanele, instalatiile electrice, produsele chimice si textile . Parteneri de comert: Japonia, S.U.A., Coreea de Sud, Noua Zeelanda, Singapore, Marea Britanie si Hong Kong.