Australia

Australia, sau oficial Commonwealth of Australia, este singura ar ce ocup un ntreg continent fiind cea mai vast din Australasia/Oceania. Ca suprafa n clasamentul mondial Australia ocup locul ase. Pe lng teritoriul continental, Australia cuprinde mai multe insule dintre care cea mai mare este insula stat Tasmania. Australia este o federaie i o monarhie constituional parlamentar. Australia este singurul continent care constituie o unitate statala.
Date generale: Imn naional: Advance Australia Fair Capital: Canberra Ora principal: Sydney Limba oficial: Englez Sistem politic: Monarhie constituional Independen: 1901 Suprafa - Total 7,686,850km km (Clasament mondial: 6) - Apa (%) 1

Populaie: - Total: $718.4 miliarde US$ (17) - Per capita $34.359 US$ (loc 14 mondial) Moned: Dolarul australian (AUD) Fus orar UTC +8 / +10

Istorie: Australia a fost iniial folosit de ctre autoritile engleze drept loc de deportare a deinuilor de drept comun. La data de 13 Mai 1787, o flot englez pleac din Portul Portsmouth spre Australia, comandat de Arthur Phillip, cel care avea s fie i primul Guvernator al coloniei. Avea la bord aproximativ 1000 de oameni. Dup o cltorie de aproape 8 luni ajung la Botony Bay, n sudul continentului, la data de 21 Ianuarie 1788, denumind izvorul descoperit acolo Sydney, dup numele Ministrului Coloniilor. nceputul este mai greu, provizille aduse din Anglia terminndu-se rapid, iar plantele cultivate nu au reuit s se prinda datorit secetei existente. O corabie este trimis in Batavia pentru aduce provizii, se impun raii pentru deinui, iar criza va fi rezolvat. A doua flot va ajunge n 1792 la Botany Bay. Dac la nceput relaiile cu Aborigenii sunt bune, ele se vor strica treptat, ajungndu-se la masacre n special din partea populaiei albe. Imaginarul pe care societatea englez l are despre Botany Bay este dublu: pe de o parte este vzut ca cel mai cumplit loc unde pot ajunge deinuii, iar pe de alt parte este vzut ca locul unui nou nceput. O important minoritate care are de la nceput o situaie special este cea irlandez, catolic, n conflict continuu cu englezii. Relaiile cu aborigenii sunt la nceput bune, materilizndu-se n schimburi mrunte, ns curnd vor ncepe masacrele de ambele pri. Populaia englez, contient de superioritatea sa, va deveni treptat o for asimilatoare.

Se formeaz o a doua aezare la Paramatta. Al doilea Guvernator este Francis Grose, care are un rol important in dezvoltarea agriculturii i a comerului. Dup eliberare, deinuii se angajau ca muncitori pe fermele ofierilor, nemai dorind s se repatrieze n ara de origine. Este semnalul apartenenei la o nou civilizaie, ns, la acel moment, numele pe care l poart colonia este New South Wales. Pe lng ciocnirile cu Aborigenii, englezii sunt ntrun conflict perpetuu cu iralndezii catolici. O rebeliune a acestora, n martie 1804 a dus la uciderea principalilor lideri ai irlandezilor i calmarea momentan a spiritelor. Economia crete treptat, n special datorit cantitilor imense de ln sau cereale exportate.

Geografie: Australia este a sasea ar din lume ca mrime i cel mai mic continent. Este, de asemenea, cea mai joas i mai plat ntindere de uscat i continentul cel mai secetos. Conine mai mult deert dect orice alt continent: dou treimi din suprafa este arid sau semiarid. Are o linie de coast foarte scurt pentru o suprafa att de mare: n afara Golfului Carpentaria i a marelui Golf Australian, sunt foarte puine golfuri de-a lungul totalului de 19.000 km de linie de coast. Continentului i lipsesc n mod evident formele de relief: nu exist ruri mari, iar munii sunt joi. Cel mai nalt varf australian, Varful Koscinsko din Alpii Australieni de la grania dintre New South Wales i Victoria are o nlime de numai 2.228 m, mai puin de jumtate din nlimea Mont Blanc-ului. Continentul poate fi mprit n trei regiuni principale: Scutul Australiei de Vest, Platoul Estic i Marele Bazin Artezian. Scutul este un podi care se suprapune n mare parte cu statul Australiei de Vest, format n principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane de ani. Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem i Podisul Kimberly din nord-vest. Platoul Estic este o regiune muntoas cu o lime de aproximativ 500

km, care formeaz Munii Marii Cumpene de Ape. Vrfurile cele mai nalte au o altitudine de numai 1.500 m. Munii New England i Munii Albastrii din sud au nlimi ntre 900-1.500 m. ntre Scutul Vestic i Platoul Estic sunt trei bazine interioare Bazinul Murray, Bazinul Carpentaria, Bazinul Eyre. Acestea se numesc mpreun Marele Bazin Artezian, care are n cea mai mare parte mai puin de 300 m peste nivelul mrii. n nord, partea mai mare a Bazinului Carpentaria este inundat de Golful Carpentaria. Bazinul Eyre conine Lacul Eyre, care la 15 m sub nivelul mrii este cel mai jos din Australia. Intersectarea Deertului Simpson cu aceste bazine interioare estompeaz distinciile fizice dintre aceste regiuni. n Australia activitatea vulcanic a ncetat doar n ultimele milioane de ani i exist mult activitate seismic n Platoul Estic i Vestic. Cealalt caracteristic geografic important a Australiei este marea din dreptul coastei tropicale a Queensland-ului. Marea Barier de Corali, cel mai mare recif coralier din lume, are o lungime de peste 2.000 km i este clar vizibil din cosmos.

Clima: Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoas. Vara, care ine din decembrie pana-n februarie, exist valuri de cldur frecvente, temperaturile ating in general 38 grade Celsius. Unele pri sunt umede, n general regiunile de coast estice i Insula Tasmania. Efectele neplcute sunt ntr-o oarecare atenuare de brize vestice rcoroase care sufl n tot timpul anului. In zone restrnse din Australia de Sud i Australia de Vest, iernile secetoase din iunie pna n august alterneaza cu veri umede din noiembrie pana in martie. Coasta nord-vestic tropical are ierni secetoase si veri umede: aici ploile sunt tropicale si exist condiii musonice. Insula Tasmania si Varful Koscinsko au tinuturi inzapezite in timpul iernii; totui, in alte pari, zpada este extrem de rar. Oraul nordic Darwin are o temperatur medie de 30 grade Celsius vara i 27 iarna, cantitatea medie de precipitai fiind de 150 cm, cea mai mare parte caznd vara. La Sydney, pe coasta de nord-est, cantitatea de precipitai este de aproape 120 cm, caznd in tot timpul anului. Partea cea mai racoroas a rii este Hobart din Tasmania, cu o temperatur medie de 17 grade Celsius vara i 12 iarna. In Perth, din Australia de Vest, cad

aproximativ 90 cm de precipitaii pe an i temperaturile medii sunt de 23 grade Celsius (ianuarie) si 13 (iulie).

Vecinii Australiei: La nord statele: Indonezia, Timorul de Est i Papua Noua Guinee Insulele mai nsemnate la nord, nord-vest: Sumatra, Borneo, Java, Noua Guinee i Timor La sud: Antarctica La nord-est: Insulele din Pacific La sud-est: Noua Zeeland

Punctele extreme: In Nord: Capul York In Sud: Capul sud-estic al insulei Tasmania In Vest: Capul Cuvier In Est: Capul Bryon

Relieful: Australia este o tara in mare parte desertica. Relieful se caracterizeaza prin existenta in mare parte a deserturilor. In Est de-a lungul tarmului, pe o lungime de 3.400 Km, se intinde Cordiliera Australiana (Great Diving Range vf. Kosciusko, 2230 m altitudine ). Aproape jumatate din Australia, este cuprinsa de Marele Podis Vestic ( Great Westen Plateau ), format dintr-o serie de podisuri mai putin inalte (cca. 500 m), si cateva lanturi muntoase intre 1.200 1.500 m altitudine Darling Range ( SV ), Hamerselev Range ( 1226 m s.a.. Campiile stranse se intind de-a lungul coastei estice si in coltul de Sud-Vest. Cea mai extinsa este Campia Nullarbor, situata la N de Marele Golf Australian. In jumatatea vestica, sunt deserturile Gibson (in centru ), Marele Desert de Nord si Vest si Marele Desert Victoria (S). Zona depresionara Eyre este o zona endoreica foarte joasa

Principalele Varfuri sunt Kosciusko ( 2228 m ), Bruce ( 1235 m ), Ayres ( 867 m ).

Vegetatia Naturala: Vegetatia este dominata de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru supravietuirea in regiuni aride. Exista 600 de specii de eucalipt si 800 de specii de salcam. Zonele de vegetatie ale Australiei corespund in mare parte cu zonele de clima. Padurile tropicale de pe coasta nordica si nord-vestica contin palmieri, pini, ferigi de copac si mangrove in mlastinile de coasta . Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu paduri subtropicale si temperate,mai dese pe coasta de est, constand din palmieri , ferigi de copac si eucalipt. Versantii vestici ai Muntilor Marii Cumpene de Ape contin paduri subtropicale sau temperate de eucalipt si arbusti, acoperind 9% din uscat.

Campia, spre sud de Tropicul Capricornului si padurea de savana, spre nord, constituie 26% din continent. In regiunile cele mai aride sunt raspandite plante mici precum sfecla si arbustii cu fructe. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei contin planta mulga, un salcam cu o mare importanta furajera. In sud-vest cresc arbori valorosi cu lemn de esenta tare, precum jarra si kauri. Depresiunea Australiana de Vest consta din roci dure, foarte vechi, si ocupa aproape intregul stat al Australiei de Vest si partile invecinate ale Teritoriului de Nord si Australiei de Sud. Inaltate deasupra nivelului acstei depresiuni, exista mai multe lanturi muntoase, cum sunt Kimberley si Hamersley , precum si aflorimente izolate de roci , cum este Muntele Ayers. Agricultura: Agricultura reprezinta 5% din PIB. Australia este cel mai mare exportator de lana si carne de vita, al doilea exportator de oi si unul

dintre cei mai mari exportatori de grau. Terenul arabil este cultivat in proportie de 80 %. Productia de fructe este concentrata in regiuni umede sau irigate. Principalele fructe cultivate sunt : fructele de padure , strugurii , merele , bananele si ananasul.

Economia: Economia Australiei este situata intre primele 15 din lume, in timp ce PIB-ul sau este intre primele 20. Tara este foarte bogata in resurse naturale ca petrol, gaze, carbune, aur, cupru, uranium, minereuri de fier si bauxita. Carbunele si petrolul reprezinta 20% din castigurile prin exporturi, minereurile si mineralele circa 25%, iar aurul 8%. Agricultura are un procent semnificativ in PIB in comparatie cu alte tari dezvoltate, Australia producand carne de vita, lana (cel mai mare producator din lume), grau si zahar. Industria reprezinta o treime din PIB. Industria prelucratoare este concentrata in jurul oraselor mari . Principalele produse sunt : autovehiculele , avioanele , instalatiile electrice , produsele chimice si textile . Parteneri de comert: Japonia, S.U.A., Coreea de Sud, Noua Zeelanda, Singapore, Marea Britanie si Hong Kong .

Populatia: Pana la sfarsitul secolului XX populatia a fost remarcabil de omogena datorita restrictiilor de imigrare non-europeana. Majoritatea australienilor a fost de origine britanica si din regiunile locuite de albi ale Comunitatii Britanice a Natiunilor Unite. Religia principala a fost si ramane crestinismul, predominand romano-catolicii si anglicanii. Cel mai mare grup de culoare il formeaza aborigenii, nativii Australiei care au fost acolo cand au sosit europenii.

Australia are rata natalitatii si mortalitatii scazute. Stiinta de carte este de aproape 100%. Cel mai mare oras este Sydney, urmat de Melbourne, Brisbane, Perth, Adelaide, Hobart si Darwin.

Transportul: Austrailia are 38.670 km de cai ferate in posesia guvernului si 1.610 km cai ferate private.Aproximativ 50% din drumurile Australiei sunt pavate.Exista aprox. 8,8 milioane de masini si peste 1 milion de autocamioane si autobuze. Transportul aerian este important.Cel mai mare aeroport international si principalul punct de intrare in tara este la Sydney.

Densitatea populatiei: *2 pers./km. patrat Aproximativ 95% din nr. de locuitori sunt Caucazieni. Din acestia, 60% au radacini Anglo-Celtice, insa exista australieni cu radacini etnice variate, de la germana, la greaca (Melbourne are cel mai mare nr. de locuitori greci din afara Greciei), libaneza sau chineza. Circa 20% din australieni s-au nascut in afara tarii. Aborigenii reprezinta cca. 1.5% din populatie, desi acestia au fost primii locuitori ai Australiei, cu 40.000 ani in urma. Limba nationala: *engleza Cei mai multi australieni vorbesc engleza, desi imigrantii continua sa vorbeasca limba lor nationalain familie si cercuri de prieteni. Aborigenii obisnuiau sa aiba mai mult de 250 de dialecte, dar numai cca. 50 din acestea s-au pastat.

Aborigenii Australieni: Aborigenii . Chiar daca aborigenii populau Australia in urma cu cel putin 45.000 de ani, ceea ce ii face pe acestia cea mai veche civilizatie de pe Terra, dovezi scrise ale vietii si obiceiurilor lor nu exista decat odata cu venirea primilor colonisti europeni. Multi cercetatori au considerat, de-a lungul timpului, ca modul de viata al nativilor australieni nu s-a modificat foarte mult in indelungata lor existenta.

La sosirea europenilor, n 1788, erau aproximativ 300 000 de aborigeni, care aveau un sistem complicat de orga-nizare social, mituri i ritualuri proprii i vorbeau peste 200 de limbi. ntr-o sut de ani, numrul lor s-a redus la c. 50 000, ca urmare a pierderii pmnturilor, a efectelor bolilor europene i a introducerii alcoolului, a scderii natalitii i a conflictelor cu colonitii. La mijlocul anilor '90 ai sec. XX, numrul aborigenilor se apropia de 257 000, ei reprezentnd 1,5% din populaia australian. In anii '30 au fost nfiinate rezervaii n Australia central i de nord, iar 12% din pmntul Australiei este deinut de aborigeni. Dup ce li s-a acordat cetenia australian n 1948, a avut loc o renatere cultural a acestora i au sporit revendicrile pentru o real egalitate n societate.

Aborigenii au o bogat via spiritual bazat pe Tjukwpa (Vremea visurilor"), o epoc de aur cnd spiritele au creat lumea i Visurile, care fac posibil contactul cu ele. Fire de cntec" invizibile i conduc pe aborigeni prin ntinderile nesfrite ale deertului, pentru a se ntlni n locuri sacre, ceea ce i aduce adesea n conflict cu interesele societilor miniere care deineau exploatri n acele regiuni. Cel mai important loc sacru de acest fel este Uluru (Avers Rock). n 1993, guvernul a renunat la postulatul conform cruia Australia era neocupat la sosirea europenilor i a recunoscut c aborigenii ar putea nc deine drept de posesiune asupra pmntului.