Australia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau
inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Acest articol se referă la o țară. Pentru continentul cu același nume, vedeți Australia
(continent). Pentru alte sensuri, vedeți Australia (dezambiguizare).
Australia
Australia
Commonwealth of Australia (engleză)
Australia (engleză)

Drapelul Australiei Stema Australiei

Deviză: There's NOTHING like Australia [1] 

Imn: 

Advance Australia Fair (engleză)

MENIU

0:00
Imn Regal: God Save the Queen

Amplasarea Australiei (verde)

Geografie
Suprafață  
 - totală 7 617 930 km² (locul 6)
Apă (%) 1
Cel mai înalt punct Mawson Peak[*][5] (2.745 m) 
Cel mai jos punct Lacul Eyre[5] (-15 m) 
Cel mai mare oraș Sydney
Vecini Indonezia
Noua Zeelandă
Papua Noua Guinee
Timorul de Est 
Fus orar UTC+8 (Australia de Vest)
UTC+9:30 (Australia de Sud,
Teritoriul de Nord)
UTC+10 (Australian Capital Territory,
Noul Wales de Sud, Queensland,
Tasmania, Victoria)

Ora de vară UTC+10:30 (Australia de Sud,

Teritoriul de Nord)
UTC+11 (Australian Capital Territory,
Noul Wales de Sud, Tasmania, Victoria)

Populație
Populație  
 - Recensământ 2016 23.401.892
Densitate 3,3 loc/km²
 - Estimare 2018 25 017 500 (locul 51)
Limbi oficiale engleză
Etnonim australian (m.), australiancă (f.),
australieni (pl.)
Guvernare
Sistem politic Monarhie constituțională
Regină Elisabeta a II-a
Guvernator-general Quentin Bryce
Prim-ministru Scott Morrison
Legislativ Parliament of Australia(d) 
Capitala Canberra
Istorie
Independență
Constituția Australiei 1 ianuarie 1901
Statut de Westminster 11 decembrie 1931
Actul Australian 3 martie 1986
Economie
PIB (PPC) 2018
 - Total 1 313 miliarde USD[2] (locul 19)
 - Pe cap de locuitor 52 191 USD[2] (locul 17)
PIB (nominal) 2018
 - Total 1 500 miliarde USD[2] (locul 13)
 - Pe cap de locuitor (locul 10)59 655 USD[2]
 Gini (2008) 30,3[4] (medium)
IDU (2017) ▲0,939[3] (foarte înalt) (locul 3)
Monedă Dolarul australian ( AUD )
Coduri și identificatori
Cod CIO AUS 
Cod mobil 505 
Prefix telefonic +61
ISO 3166-2 AU
Domeniu Internet .au
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text 

Australia (pronunție engleză:   /əˈstreɪljə/), oficial Uniunea Australiei,[6] este o țară ce

ocupă în întregime continentul cu același nume, insula Tasmania și alte insule mai mici.
Este cea de-a șasea țară în lume după mărime, ocupând 7.617.930 km², și cea mai
mare țară din Oceania și Australasia. Țările vecine sunt Indonezia, Timorul de
Est și Papua Noua Guinee la nord; Insulele Solomon, Vanuatu și Noua Caledonie la
nord-est; și Noua Zeelandă la sud-est. Pentru mai bine de 40.000 de ani [7] cu mult
înaintea primelor așezări Britanice, Australia era populată de Aborigeni australieni, care
au aparținut unora sau mai multor din cele 250 de grupuri de limbi. După descoperirea
acestor teritorii de către exploratorii din Țările de Jos din 1606, Marea Britanie pretindea
la teritoriile de est a Australiei în 1770 și a început să colonizeze aceste teritorii
prin deportările penale spre colonia Noul Wales de Sud începând cu 26 ianuarie 1788.
Populația creștea în mod constant în următoarele decenii. Continentul fusese explorat
iar alte cinci colonii ale Coroanei au fost stabilite.
Pe 1 ianuarie 1901 cele 6 colonii au format împreună o federație, constituind
Commonwealth-ul Australian. De atunci, Australia menține un sistemului politic stabil,
bazat pe democrație liberală ce funcționează ca o democrație federală parlamentară
și monarhie constituțională. Federația cuprinde 6 state și mai multe teritorii. Populația
țării este de 23 milioane de locuitori ce trăiesc mai mult în mediul urban și este
concentrată mai ales în statele din est.
Fiind o țară foarte dezvoltată și una dintre cele mai bogate, Australia este cea de-a 12-a
economie a lumii după mărime și este pe-al cincilea loc după venitul pe cap de locuitor.
După cheltuielile din domeniul militar, Australia se află pe locul 13. Fiind pe-al doilea
loc după indicele dezvoltării umane, Australia se ocupă primele locuri în lume după
multe alte performanțe precum calitatea vieții, sănătate, educație, libertate economică și
protecția drepturilor civile și a celor politice. Australia este țară-membră
a G20, OECD, WTO, APEC, ONU, Comunității Națiunilor, ANZUS, Forumul insulelor din
Pacific.

Cuprins

 1Generalități
 2Etimologia numelui
 3Istorie
o 3.1Începuturile
 4Geografie
o 4.1Vecinii Australiei
 o 4.2State și teritorii
o 4.3Orașe
 5Clima
 6Vegetația naturală
 7Patrimoniul mondial UNESCO
 8Note
 9Bibliografie
 10Legături externe
 11Vezi și

Generalități[modificare | modificare sursă]
Australia este situată în emisfera sudică și este înconjurată de Oceanul Indian la Vest și
de Oceanul Pacific la Est. Țara este formată din partea ei
continentală (Mainland), Tasmania și alte insule aflate la distanță, cum ar fi Insulele
Cocos (Keeling), Christmas, Norfolk, Insula Lord Howe, Macquarie și Heard.
Autoritățile, de asemenea, revendică și o mare parte din continentul
Antarctidei numită Zona Antarctică Australiană.
Australia a fost populată timp de 40.000 de ani în exclusivitate de aborigeni australieni,
urmând apoi ca în secolul al XVIII-lea să fie colonizată de britanici. Australienii, care își
spun „aussie”, sunt un popor multi-etnic ce nu este constituit numai din aborigeni și
europeni, ci și din imigranți originari din Asia, America și Africa. Din punct de vedere
politic, Australia este o monarhie constituțională federală. Șeful statului este
regina Elisabeta a II-a, care este și regina tuturor statelor ce intră în Commonwealth,
reprezentată de un guvernator general. Capitala țării este Canberra, în timp
ce Sydney este cel mai populat oraș, urmat de Melbourne, Brisbane, Perth și Adelaide.

Etimologia numelui[modificare | modificare sursă]

Un desen ce reprezintă Port Jackson (locul unde mai târziu va fi situat orașul Sydney) înaintea sosirii
europenilor, văzută din South Head. (Din A Voyage around Terra Australis.)

Cel mai probabil, numele provine de la termenul din latină „terra incognita australis”, un

termen ce făcea referire la un continent imaginar ce ocupa întreaga Emisferă sudică.
Cuvântul „Australia” a fost folosit pentru prima oară într-o scriere în limba engleză: „A
note of Australia del Espiritu Santo” scrisă de Master Hakluyt în 1625.
Adjectivul olandez Australische a fost folosit de către oficialii Companiei Olandeze a
Indiilor de Est din Batavia (Jakarta de astăzi) pentru a face referire la terenurile sudice
nou-descoperite în 1638. Cuvântul „Australia” a fost folosit în traducerea în limba
engleză a romanului francez 1693 de Gabriel de Foigny (care folosea pseudonimul
Jacques Sadeur) „Les Aventures de Jacques dans Sadeur la Découverte et Le Voyage
de la Terre de Sud”, în 1676. Alexander Dalrymple a utilizat termenul în lucrarea sa: „An
Historical Collection of Voyages and Discoveries in the South Pacific Ocean (1771)”,
pentru a se referi la toate regiunile din Pacificul de Sud Meridional.
În 1793, George Shaw și Sir James Edward Smith, au publicat „Zoology and Botany of
New Holland” unde se menționa numele de „Australia” sau „Noua Olanda”. Numele
„Australia” a fost popularizat și de publicarea raportului de curse a lui Matthew
Flinders A Voyage around Terra Australis (O călătorie în jurul Terrei Australis) publicat
la Londra, în 1814. Călătoria exploratorului britanic a fost prima călătorie documentată
primprejurul Australiei. Deși titlul reflectă denumirea utilizată de către Amiralitate,
Flinders a folosit adesea în raportul său cuvântul „Australia”, un lucru care a jucat un rol
important pentru succesul comercial al cărții. Guvernatorul de atunci a New South
Wales, Lachlan Macquarie a văzut potențialul noului nume sugerat. Astfel, pe 12
decembrie 1817, secretarul de stat pentru colonii (sau Ministerul Coloniilor) a Imperiul
Britanic a primit propunerea pentru a redenumi colonia în „Australia”. În 1824,
Amiralitatea și-a dat acordul pentru a schimba numele oficial în „Australia”.

Istorie[modificare | modificare sursă]
Începuturile[modificare | modificare sursă]
Australia a fost inițial folosită de către autoritățile engleze drept loc de deportare a
deținuților de drept comun. La data de 13 mai 1787, o flotǎ engleză pleacǎ din
Portul Portsmouth spre Australia, comandatǎ de Arthur Phillip, cel care avea să fie și
primul Guvernator al coloniei. Avea la bord aproximativ 1000 de oameni. O furtuna
violenta loveste flota în timp ce se îndrepta spre Tasmania, provocând avarii destul de
serioase. Comandantul Philip trece pe nava Supply, cea mai rapida dintre toate si
porneste înainte, cu intentia de a pregati terenul pentru restul flotei:sa gaseasca un loc
unde sa se poata construi asezarea, cu apa potabila si eventual sa ridice câteva
adaposturi. Dupa el urmau sa vina Alexander, Friendship si Scarboruough, care aveau
la bord majoritatea condamnatilor barbati, ultimele urmând sa ajunga corabiile de
provizii, mai lente, însotite de restul vaselor. Pe 18 ianuarie 1788, Supplyajunge în
Botany Bay, a doua respectiv a treia zi ajungând si celelalte corabii.Deci,dupǎ o
cǎlǎtorie de aproape 8 luni ajung la Botany Bay, în sudul continentului,la data de 18
ianuarie 1788, denumind izvorul descoperit acolo Sydney, dupǎ numele Ministrului
Coloniilor.Astfel lua sfârsit una din cele mai importante expeditii maritime din istorie-11
corabii, cu peste 1.400 de oameni, ce au calatorit timp de 252 de zile, acoperind un
traseu de 24.000 de kilometri, fara sa piarda vreun vas. Pe tarm aveau sa debarce, în
total, 1373 de persoane, cu 47 mai putine decât plecasera din Portsmouth. În timpul
voiajului se nascusera 22 de copii, în timp ce 69 de persoane au murit sau au dezertat.
Rata mortalitatii a fost de doar 3%, foarte scazuta daca avem în vedere conditiile în
care s-a desfasurat expeditia. Începutul este mai greu, provizille aduse din Anglia
terminându-se rapid, iar plantele cultivate nu au reușit să se prinda datoritǎ secetei
existente. O corabie este trimisǎ in Batavia pentru a aduce provizii, se impun rații pentru
deținuți, iar criza va fi rezolvată. A doua flotǎ va ajunge în 1792 la Botany Bay.
Dacǎ la început relațiile cu aborigenii sunt bune, ele se vor strica treptat, ajungându-se
la masacre în special din partea populației albe. Imaginarul pe care societatea englezǎ
îl are despre Botany Bay este dublu: pe de o parte este vǎzut ca cel mai cumplit loc
unde pot ajunge deținuții, iar pe de altǎ parte este vǎzut ca locul unui nou început. O
importantǎ minoritate care are de la început o situație specialǎ este cea irlandezǎ,
catolicǎ, în conflict continuu cu englezii. Relațiile cu aborigenii sunt la început bune,
materializându-se în schimburi mǎrunte, însǎ curând vor începe masacrele de ambele
pǎrți. Populația englezǎ, conștientǎ de superioritatea sa, va deveni treptat o forțǎ
asimilatoare.
Se formeazǎ o a doua așezare la Paramatta.
Al doilea Guvernator este Francis Grose, care are un rol important in dezvoltarea
agriculturii și a comerțului. Dupǎ eliberare, deținuții se angajau ca muncitori pe fermele
ofițerilor, nemai dorind sǎ se repatrieze în țara de origine. Este semnalul apartenenței la
o nouǎ civilizație, însǎ, la acel moment, numele pe care îl poartǎ colonia este New
South Wales. Pe lângǎ ciocnirile cu aborigenii, englezii sunt într-un conflict perpetuu cu
iralndezii catolici. O rebeliune a acestora, în martie 1804 a dus la uciderea principalilor
lideri ai irlandezilor și calmarea momentanǎ a spiritelor. Economia crește treptat, în
special datoritǎ cantitǎților imense de lânǎ sau cereale exportate.
Geografie[modificare | modificare sursă]
Australia este a șasea țară din lume ca mărime și cel mai mic continent. Este, de
asemenea, cea mai joasă și mai plată întindere de uscat și continentul cel mai secetos.
Conține mai mult deșert decât orice alt continent: două treimi din suprafață este aridă
sau semiaridă. Are o linie de coastă foarte scurtă pentru o suprafață atât de mare: în
afara Golfului Carpentaria și a marelui Golf Australian, sunt foarte puține golfuri de-a
lungul totalului de 19.000 km de linie de coastă. Continentului îi lipsesc în mod evident
formele de relief: nu există râuri mari, iar munții sunt joși. Cel mai înalt vârf australian,
Vârful Kosciusko din Alpii Australieni de la granița dintre New South Wales și Victoria
are o înălțime de numai 2.228 m, mai puțin de jumătate din înălțimea Mont Blanc-ului.
Continentul poate fi împărțit în trei regiuni principale: Scutul Australiei de Vest, Platoul
Estic și Marele Bazin Artezian. Scutul este un podiș care se suprapune în mare parte cu
statul Australiei de Vest, format în principal de aflorimente de roci precambriene vechi
de 5.703.000 milioane de ani. Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt
Peninsula Arnhem și Podișul Kimberly din nord-vest. Platoul Estic este o regiune
muntoasă cu o lățime de aproximativ 500 km, care formează Munții Marii Cumpene de
Ape. Vârfurile cele mai înalte au o altitudine de numai 1.500 m. Munții New England și
Munții Albaștrii din sud au înălțimi între 900-1.500 m.
Între Scutul Vestic și Platoul Estic sunt trei bazine interioare - Bazinul Murray, Bazinul
Carpentaria, Bazinul Eyre. Acestea se numesc împreună Marele Bazin Artezian, care
are în cea mai mare parte mai puțin de 300 m peste nivelul mării. În nord, partea mai
mare a Bazinului Carpentaria este inundată de Golful Carpentaria. Bazinul Eyre conține
Lacul Eyre, care la 15 m sub nivelul mării este cel mai jos din Australia. Intersectarea
Deșertului Simpson cu aceste bazine interioare estompează distincțiile fizice dintre
aceste regiuni.
În Australia activitatea vulcanică a încetat doar în ultimele milioane de ani și există
multă activitate seismică în Platoul Estic și Vestic. Cealaltă caracteristică geografică
importantă a Australiei este marea din dreptul coastei tropicale a Queensland-
ului. Marea Barieră de Corali, cel mai mare recif coralier din lume, are o lungime de
peste 2.000 km și este clar vizibilă din cosmos.

 Australia este a șasea cea mai mare țară din lume dar are
cea mai mică densitate. 3/4 din țară este nelocuită.
 Australia este cel mai mic și mai uscat continent locuit.
 Australia de Vest (WA) este cel mai mare stat și aproape la
fel de mare cât Vestul Europei.
 Este singurul continent care nu are vulcani.
 Australia are 60.000 km de plajă, o lungime de 1,5 ori mai
mare decât circumferința globului.
 Iarna începe în iunie, iar vara începe în jurul Crăciunului.
 Nu există nicio regiune pe tot continentul care să fie la o
distanță mai mare de 1.000 km de coastă.
Vecinii Australiei[modificare | modificare sursă]
Statele Australiene și insulele principale (dați click pe zonă pentru a merge la articolul principal)

 La nord statele: Indonezia, Timorul de Est și Papua Noua

Guinee;
 Insulele mai însemnate la nord, nord-
vest: Sumatra, Borneo, Java, Noua Guinee și Timor;
 La sud: Antarctica;
 La nord-est: Insulele din Oceanul Pacific;
 La sud-est: Noua Zeelandă.
State și teritorii[modificare | modificare sursă]
Australia cuprinde 6 state și mai multe teritorii. Cele șase state sunt: Noul Wales de
Sud, Queensland, Australia de Sud, Tasmania, Victoria și Australia de Vest. Dintre
teritorii cele mai importante sunt: Teritoriul de Nord (NT) și Australian Capital
Territory (ACT).
Orașe[modificare | modificare sursă]

 Canberra
 Sydney
 Melbourne
 Adelaide
 Perth
 Brisbane
 Hobart
 Darwin

Clima[modificare | modificare sursă]
Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasă. În timpul verii, care ține din
decembrie până-n februarie, există valuri de căldură frecvente, iar temperaturile ating în
general 38 grade Celsius. Unele părți sunt umede, în general regiunile de coastă estice
și Insula Tasmania. Efectele neplăcute sunt într-o oarecare măsură atenuate de brize
vestice răcoroase care suflă în tot timpul anului. În zone restrânse din Australia de Sud
și Australia de Vest, iernile secetoase din iunie până în august alternează cu veri
umede din noiembrie până în martie. Coasta nord-vestică tropicală are ierni secetoase
și veri umede: aici ploile sunt tropicale și există condiții musonice. Insula Tasmania și
Vârful Kosciusko au ținuturi înzăpezite în timpul iernii; totuși, în alte părți, zăpada este
extrem de rară. Orașul nordic Darwin are o temperatură medie de 30 grade Celsius
vara și 27 iarna, cantitatea medie de precipitații fiind de 150 cm, cea mai mare parte
căzând vara. La Sydney, pe coasta de sud-est, cantitatea de precipitații este de
aproape 120 cm, căzând în tot timpul anului. Partea cea mai răcoroasă a țării este
Hobart din Tasmania, cu o temperatură medie de 17 grade Celsius vara și 12 iarna. În
Perth, din Australia de Vest, cad aproximativ 90 cm de precipitații pe an și temperaturile
medii sunt de 23 grade Celsius (în ianuarie) și 13 (în iulie).

Vegetația naturală[modificare | modificare sursă]

Vegetația este dominată de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru
supraviețuirea în regiuni aride. Există 600 de specii de eucalipt și 800 de specii de
salcâm. Zonele de vegetație ale Australiei corespund în mare parte cu zonele de climă.
Pădurile tropicale de pe coasta nordică și nord-vestică conțin palmieri, pini, ferigi de
copac și mangrove în mlaștinile de coastă. Aproximativ 9% din suprafața Australiei este
acoperită cu păduri subtropicale și temperate, mai dese pe coasta de est, constând din
palmieri, ferigi de copac și eucalipt.
Versanții vestici ai Munților Marii Cumpene de Ape conțin păduri subtropicale sau
temperate de eucalipt si arbuști, acoperind 9% din uscat. Câmpia, spre sud de Tropicul
Capricornului și pădurea de savană, spre nord, constituie 26% din continent. În regiunile
cele mai aride sunt răspândite plante mici precum sfecla și arbuștii cu fructe. Regiunile
cele mai secetoase ale Australiei conțin planta mulga, un salcâm cu o mare importanță
furajeră. În sud-vest cresc arbori valoroși cu lemn de esență tare, precum jarra și kauri.
Depresiunea Australiană de Vest constă din roci dure, foarte vechi, și ocupă aproape
întregul stat al Australiei de Vest și părțile învecinate ale Teritoriului de Nord și Australiei
de Sud. Înălțate deasupra nivelului acestei depresiuni, există mai multe lanțuri
muntoase, cum sunt Kimberley și Hamersley, precum și aflorimente izolate de roci, cum
este Muntele Ayers.

Patrimoniul mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Australia
(în stânga: anul preluării bunului / locului pe Lista UNESCO):

 1981 Marele Recif de Corali

 1981, 1987, 1992 Parcul Național Kakadu
 1981 Zona lacustră Willandra
 1982, 1989 Parcurile naturale din Tasmania de vest
 1982 Grupa de insule Lord Howe
 1986, 1994 Rezervațiile forestiere umede din estul
Australiei
 1987, 1994 Parcul Național Uluru (Ayers Rock) - Kata Tjuta
(Mount Olgas)
 1988 Parcul Național Wet Tropics în Queensland
  1991 Parcul Național Shark Bay din vestul Australiei
 1992 Insula Fraser
 1994 Situl fosilifer cu mamifere de la Riversleigh /
Naracoorte
 1997 Insulele vulcanice subantarctice Heard și McDonald
 1997 Insula Macquarie
 2000 Zona montană Greater Blue
 2003 Parcul Național Purnululu
 2004 Clădirea regală de expoziții și grădinile Carlton
 2007 Opera din Sydney
 2010 Lagărul istoric al deținuților
 2011 Coasta Ningaloo

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ http://www.adnews.com.au/news/thirty-years-of-tourism-australia-a-
history-of-iconic-ads Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
2. ^ a b c d „Australia”.  IMF website. Washington, D.C.: International
Monetary Fund. Accesat în  22 aprilie 2018.
3. ^ „Human Development Reports – Human Development Index (HDI)”.
United Nations.  2018. Accesat în 8 decembrie 2018.
4. ^ „Distribution of family income  – Gini index”. The World Factbook.
CIA. Accesat în 8 decembrie 2018.
5. ^ a b ,  Geoscience Australia[*]  http://www.ga.gov.au/scientific-
topics/national-location-information/landforms/elevations, accesat
în  27 iulie 2016 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
6. ^ „Date generale”.  Ambasada României în Australia.
7. ^ „Australia colonized earlier than previously thought?”.
stonepages.com, Paola Arosio & Diego Meozzi.  24 iulie 2003.
Accesat în  2 noiembrie 2007.. Reporting on news in The West
Australian (19 July 2003)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Manning Clark, A History of Australia, Printed in England,
1992

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Puteți găsi mai multe informații
despre Australia prin căutarea în proiectele
similare ale Wikipediei, grupate sub
denumirea generică de „proiecte surori”:

Definiții și traduceri în
Wikționar

Imagini și media la Commons

Citate la Wikicitat
 Texte sursă la Wikisursă

Manuale la Wikimanuale

Resurse de studiu la
Wikiversitate

La Wikivoyage găsiți
un ghid turistic despre
Australia

 Atlasul Wikimedia pentru Australia

 About Australia from the Department of Foreign Affairs and
Trade website
 Governments of Australia website (federal, states and
territories)
 Australian Government website
 Parliament of Australia: Who's Who (includes head of state)
 Australian Bureau of Statistics
 Community organisations portal
 Tourism Australia
 Australia at UCB Libraries GovPubs
 Australia pe Curlie
 Ziua Națională a Australiei, 26 ianuarie 2008, Amos News
 Australia – tara de la antipozi, 6 mai 2008, Andrada
Fiscutean, Descoperă
 Lovitura de bumerang, 8 august 2008, Mircea Oprita, Ziarul
financiar
 VIDEO Australia, țara fripturii de cangur, 4 ianuarie 2013,
Ciprian Enea, Adevărul

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Listă de munți din Australia
 Listă de fluvii din Australia
 Lista orașelor din Australia
 Locuri din patrimoniul mondial UNESCO
 Listă de superlative geografice

Subiecte Australia — Australieni — Engleza australiană
v • d • m

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagin
i  • • Portal
 [arată]
v • d • m
State și teritorii în Australia

[arată]
v • d • m
Țări dezvoltate
[arată]
v • d • m
Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuveran
BNE: XX4575418
 
BNF: cb15238526t (data)
 
CiNii: DA02962247
 
GND: 4003900-6
 
HDS: 003477
 
ISNI: 0000 0001 2096 9976
 
LCCN: n79021326
ii
 
re
MusicBrainz: 106e0bec-b638-3b37-b731-f53d507dc00e
 
NARA: 10044423
 
NDL: 00871911
 
NKC: ge128695
 
SUDOC: 133263886
 
VIAF: 265628280
 
WorldCat Identities (via VIAF): 265628280
Categorii: 
 Australia
 State membre ale Organizației Națiunilor Unite
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Căutare Salt

 Pagina principală
  Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
 Wikinews
 Wikivoyage
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 253
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 26 mai 2020, ora 18:28.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Dezvoltatori

 Statistics

 Cookie statement

 Versiune mobilă
