CERNOBAL - 25 DE ANI DE LA TRAGEDIA NUCLEARA

n urma cu 25 de ani, pe data de 26 aprilie 1986 la ora locala 1 si 23 de minute, doua explozii au zguduit reactorul numarul 4 al centralei nucleare de la Cernobal. Incendiul a durat zece zile si au fost raspndite cantitati de substante radioactive n atmosfera de 400 de ori mai mari decat cele inregistrate in urma bombardamentului atomic de la Hiroshima.Autoritatile sovietice de la acea vreme au incercat sa ascunda dezastrul care a urmat, zeci de mii de muncitori ai centralei si cei aflati in apropiere murind in cateva saptamani in chinuri groaznice.

Accidentul s-a produs n timpul unui test de siguranta in cadrul caruia lucrurile au scapat de sub control datorita unei erori umane. S-a produs o explozie violenta iar scutul superior al cladirii, o constructie care cntarea 1.000 de tone, a fost pulverizat. nvelisul de grafit al reactorului a luat foc iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate la mai multi kilometri n atmosfera. Dintre cei peste 40 de compusi si elemente radioactive eliberate in aer (circa 50 tone in total) cei mai activi si mai periculosi sunt dioxidul de uraniu (combustibil nuclear) si produsii de fisiune puternic radioactivi (iod 131 - care este absorbit la nivelul glandei tiroide, putand genera cancerul tiroidian; plutoniu 239, cesiu 134 si 137 - care inhalat sau ingerat poate afecta organele interne, ducand la cazuri de cancer pulmonar, leucemie sau mutatii genetice; strontiu 89 si 90 - care se acumuleaza in oase producand tumori si leucemie) Primele victime ale accidentului - muncitorii, pompierii si militarii Pentru lichidarea efectelor exploziei au fost mobilizate 800.000 de persoane, asa numitii ''lichidatori'' din care faceau parte soldati, pompieri si muncitori; acestia au fost nevoiti sa intervina cu mijloace rudimentare, lipsiti de orice fel de protectie. Din randul lor au fost inregistrate cele mai multe victime, circa 200.000 fiind grav afectati, iar cel putin 25.000, murind ca urmare a expunerii la radiatii care au depasit de pana la 50 ori valoarea anuala maxima admisa, in doar cateva ore sau zile. Alaturi de ei, milioane de oameni, din zonele inconjuratoare, o parte din nordul Europei, Belarus, Rusia, Moldova, Romania, au fost afectate de valul de radiatii. Pentru a opri emisiile radioactive, zona activa a reactorului a fost acoperita cu un ''sarcofag'' de beton, care ecraneaza radiatiile. Din aprilie 1986, de la evacuarea in graba, in orasul Cernobil si suburbia sa Pripiat, aflate in vecinatatea complexului energo-nuclear, timpul s-a oprit in loc iar orasul a devenit o fantoma. Singurele instrumente de masura utile sunt cele care indica nivelul radiatiei. Orasul nu va mai fi probabil locuit niciodata, considerandu-se ca radioactivitatea va scadea la un nivel acceptabil abia in jurul anul 2525. Cernobal, orasul fantoma

In urma accidentului au fost evacuate 135.000 de persoane in timp record; in urma lor a fost instaurata o asa numita zona de ''interdictie'' de 4000 kilometri patrati, cu un nivel de radioactivitate periculos. In interiorul acestei zone bine pazite, timpul pare ca nu se mai scurge; o localitate neingrijita, cu arhitectura gri-posomorata si urme vizibile ale abandonului si altele mai putin vizibile ale mortii care pandeste din aer, pamant si apa: cesiul 137 si strontiul 90 Natura a trecut prin mai multe faze de adaptare, dupa catastrofa. Prima dintre acestea, care a durat circa un an, a provocat moartea plantelor si a animalelor cel mai grav iradiate, a precizat Rudolph Aleksahin, director al Institutului de Radiologie Agricola de la Moscova. Acesta a fost cazul ''padurii brune'', o padure de pini care a trebuit doborata si ingropata. Puietii de pin plantati ulterior in zona cresc rapid in prezent; o credinta locala afirma ca reinnoirea faunei si a florei - grav afectate timp de sase ani - se datoreaza vegetatiei de rostopasca, planta care creste abundent si care ''a curatat solul'' dupa 1986. Infernul s-a transformat apoi intr-o oaza pentru animalele salbatice care, in absenta omului, s-au inmultit si au pus stapanire pe zona. Nimeni nu poate sti cu siguranta care este efectul radiatiilor asupra acestora, existand zvonuri ca au aparut deja mutatii grotesti, zvonuri dezmintite insa de oficiali. Consecinte pe termen lung Agentia guvernamentala ucraineana Cernobil Interinform din Kiev a raportat, in martie 2002, ca din cele trei milioane de locuitori ai Ucrainei care au fost expusi radiatiilor, 84% au fost inregistrati deja ca suferind de diferite afectiuni si boli. Aceasta statistica include si un milion de copii. Conform celor mai recente date publicate de Comitetul Cernobil, infiintat in Minsk de guvernul din Belarus, media cazurilor de boala este mai ridicata in regiunile contaminate decat in cele necontaminate. Doctor Oxana Lozova, de la spitalul pediatric din Rivne, 300 km vest de Cernobal, afirma ca sistemul imunitar al celor aflati la varsta copilariei in momentul accidentului este mult slabit fata de al generatiilor anterioare. Si in Romania, specialistii apreciaza ca una dintre consecintele pe termen lung ale unei catastrofe de genul celei de la Cernobil este inmultirea cazurilor de cancer. Fenomenul continua sa se manifeste alarmant si dupa 20 de ani de la accident. Astfel, in ultimii noua ani numarul cazurilor de cancer s-a dublat. Daca in 1996 in judet ul Bacau existau 4.000 de bolnavi de cancer, anul trecut figurau aproape 7.500, din care aproape 1.500 au fost cazuri noi. Cele mai intalnite forme de cancer sunt leucemia si cel tiroidian, adica exact acele forme care apar in urma expunerii la radiatii. Medicii spun ca in anii de dupa 1986 au fost numeroase si nasterile de copii cu malformatii, dar nu exista in prezent nici un fel de statistici in acest sens. Securitatea nucleara in Romania In prezent punctele slabe ale securitatii nucleare din tara noastra le constituie cadrul de reglementare neclar, inexistenta strategiilor, echipamentele necorespunzatoare, controlul permisiv, slaba pregatire a personalului. Teodor Chirica, directorul general al Nuclearelectrica, operatorul Centralei de la Cernavoda, sustine ca politica de securitate trebuie sa aiba ca principiu fundamental acordarea de prioritate maxima securitatii nucleare, in fata oricaror cerinte legate de productie. Aceste masuri sunt necesare

pentru a evita producerea unei catastrofe similare celei de la la Cernobil. ''Cetatenii trebuie sa fie informati corect despre avantajele si dezavantajele energiei nucleare''. 5 lucruri pe care cel mai probabil nu le stii despre Cernobil

In dimineata zilei de 26 aprilie 1986, o eroare a cauzat o explozie la reactorul numarul 4 al centralei nucleare de la Cernobil. In cateva secunde, zona inconjuratoare a fost contaminata cu radiatii despre care s-a estimat ca au fost de 400 de ori mai puternice decat cele eliberate la Hiroshima, dupa detonarea unei bombe atomice. 25 de ani mai tarziu, regiunea inca sufera enorm din cauza efectelor mortale ale dezastrului de atunci. Dupa cum informeaza Askmen.com, iata cateva lucruri pe care cel mai probabil nu le stii despre accidentul nuclear de la Cernobil. 1. Este singurul accident de nivelul 7 pe Scala Internationala a Evenimentelor Nucleare Aproape oricine stie ca acest accident a fost unul cataclismic, dar mai putin cunoscut este faptul ca a fost si este considerat cel mai mare dezastru provocat de om din toate timpurile, conform Scalei Internationale a Evenimentelor Nucleare (INES). Pe aceasta scala accidentele sunt clasificate pe sapte niveluri, cel de la Cernobil fiind singurul de nivelul 7, care presupune repercusiuni extinse asupra sanatatii oamenilor si asupra mediului inconjurator. 2. In jur de 97% din materialul radioactiv de la centrala de la Cernobil a ramas intrun sarcofag care nu este in stare buna Echipajele care au intervenit de urgenta dupa explozia reactorului patru au ingropat complexul intr-un "mormant" de beton, care a devenit cunoscut ulterior drept sarcofagul de la Cernobil. Autoritatile planuisera sa construiasca altul dupa 20 de ani, dar nici dupa 25 nu gasesc bani suficienti, desi cel vechi a inceput sa sa deterioreze. Potrivit ziarului polonez "Zycie Warszawy", vechiului sarcofag are crapaturi si fisuri suficient de mari cat sa treaca sobolani prin ele. Iar interiorul este plin de tantari despre care un jurnalist a scris ca sunt in mod clar mai mari decat cei normali. In plus, un raport realizat de mai multi ingineri a aratat ca intreaga structura s-ar prabusi in eventualitatea unui cutremur de 6 grade pe scara Richter, putand trimite din nou nori uriasi de praf radioactiv in Europa. 3. In Belarus a ajuns circa 70% din contaminarea de la Cernobil Zonele invecinate cu locul in care s-a produs un accident nuclear sunt foarte afectate de acesta, in situatia de fata fiind cazul Belarusului in special. Aflat la doar 16 kilometri de centrala de la Cernobil, acest stat a fost afectat de circa 70% din materia radioactiva, conform estimarilor oamenilor de stiinta. Ca urmare, o cincime din terenul agricol al Belarusului a fost grav contaminat, iar sute de mii de locuitori au fost nevoiti sa isi abandoneze casele si sa se mute in alte zone.

Alte mii de persoane au fost afectate de boli fatale, de la leucemie si cancer tiroidian pana la afectiuni cardiovasculare, iar in ceea ce priveste pagubele materiale se estimeaza ca aceasta tara a pierdut circa 235 de miliarde de dolari. 4. Ploaia radioactiva cauzata de catastrofa de la Cernobil a ajuns pana in Irlanda Explozia de la reactorul numarul patru a creat un imens nor radioactiv, care a fost detectat peste tot in Europa, ajungand chiar si pana in Irlanda, sub forma ploii radioactive. Si, desi accidentul a avut loc in urma cu peste 25 de ani, consecintele inca se mai simt in aceasta zona. Conform unei cercetari realizate de Ministerul britanic al Sanatatii, 369 de ferme si 190.000 de oi prezinta inca urme de substante radioactive. Numarul oilor afectate a scazut insa cu aproape 95% din 1986, cand peste 4 milioane de oi au fost plasate sub restrictii in Marea Britanie. 5. Sapte milioane de oameni afectati de explozia de la Cernobil primesc inca recompense materiale Conform unui studiu, Ucraina, Belarus si Rusia continua sa plateasca recompense materiale semnificative unui numar de sapte milioane de persoane afectate in diferite feluri de dezastrul de atunci. Potrivit cercetarii, 5-7% din cheltuielile guvernamentale anuale ale Ucrainei ar fi dedicate victimelor accidentului de la Cernobil, iar in Belarus ar fi vorba de 6,1%. Si asta dupa ce platile au fost rationalizate in ultimii ani.

24 de ani de la Cernobl: Catastrofa nuclear care a ucis aproape un milion de oameni La data de 26 aprilie 1986, cel de-al patrulea reactor al Centralei Atomoelectrice Cernobl din Uniunea Sovietic a explodat la 01:23 noaptea. Aceasta a reprezentat cea mai mare catastrof tehnologic din istoria omenirii. AIEA i OMS au atribuit 56 de decese directe, dar studiile arat c aproape un milion de oameni au murit din cauza efectelor radioactive. Cea de-a 24-a aniversare vine odat cu ntlnirea oficialilor guvernamentali din SUA i alte state care ncearc s revitalizeze energia nuclear. De asmenea, de curnd s-a lansat o carte care cuprinde cel mai complet studiu fcut pe impactul pe care l-a avut dezastrul de la Cernobl. "Cernobl, consecinele catastrofei asupra oamenilor i mediului" a fost publicat de curnd de Academia de tiine din New York, fiind scris de trei oameni de tiin: biologul rus Alexey Yablokov, doctorul Alexey Nesterenko - un biolog i ecolog din Belarus i fizicianul Vassili Nesterenko, care la acel timp era directorul Institutului de energie nuclear de la Academia Naional de tiine din Belarus. Aproape un milion de mori Cartea se bazeaz pe informaii solide - date din domeniul sntii, studii radiologice i

rapoarte tiinifice- un total de 5.000. Cartea concluzioneaz c, bazndu-se pe toate aceste informaii disponibile acum, aproximativ 985.000 de oameni au murit de cancer cauzat de accidentul de la Cernobl. Acest lucru s-a ntmplat ntre 1986 i 2004. De asemenea, datele din carte prevd c alte mori vor urma. Cartea discrediteaz informaiile transmise pe site-ul Ageniei Internaionale de Energie Atomic (AIEA) care arat c doar 4.000 de persoane ar fi fost ucise din cauza efectului norului radioactiv de la catastrofa de la Cernobl. "Informaiile tragice dezvluite de noul studiu care demonstreaz c aproape un milion de oameni au murit din cauza toxicitii care a urmat accidentului de la Cernobl ar trebui s fie un semnal de alarm pentru toi oamenii din lume pentru a forma o petiie care s le cear guvernelor s amne industria actual ce urmrete renaterea energiei nucleare. Ajutat de o agenie AIEA corupt, lumea a fost supus unei masive nelciune cu privire la daunele cauzate cu adevrat la Cernobl ", a spus Alice Slater, reprezentant la New York a Fundaiei Pacea Erei Nucleare. OMS i AIEA au contribut la muamalizarea efectelor tragediei Ceea ce a agaravat situaia a fost i colaborarea dintre AIEA i Organizaia Mondial de Sntate (OMS) prin care, aceasta din urm nu poate publica nicio cercetare privind efectul radiaiilor fr o consultare cu AIEA, continu Slater. Se pare c OMS a susinut informaia dat de AIEA care spune c doar 4.000 de oameni au murit. Cartea evideniaz poziia AIEA stabilit prin Naiunile Unite n 1957 "de a accelera i a mri contribuia energiei atomice" i acordul su stabilit cu OMS n 1959. "O lecie important dat de experiena de la Cernobl este aceea c experii i organizaiile legate de industria energiei nucleare au respins i au ignorat consecinele catastrofei", se spune n carte. Efectele radioactive resimite la nivel global Cartea ofer detalii despre rspndirea toxinelor radioactive. n acea perioad au fost emise de milioan de Curie, o cantitate de sute de ori mai mare dect efectul bombei atomice de la Hiroshima i Nagasaki. Cele mai multe efecte au avut loc n regiunile cele mai apropiate de catastrof Ucraina, Belarus i Rusia. Totui, se specific n carte,efectul a fost resimit peste tot n lume avnd n vedere c vnturile i-au schimbat direcia astfel c emisiile radioactive au fost purtate pe o suprafa enorm a globului. Emisiile radioactive din aer conineau Cesiu 137, Plutoniu, Iod-131 i Stroniu. Alte ri incluse pe harta radioactivitii produse de accidentul de la Cernobl sunt: Bulgaria, Finalnda, Frana, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Suedia i Marea Britanie. Msurtorile radioactive arat c aproximativ 10% din toxine au czut n Asia, mai multe zone din estul Turciei i n centrul Chinei. Nord-vestul Japoniei a fost de asmenea afectat, spune cartea.

De asemenea, urme ale toxicitii de la Cernobl au fost gsite n fluviul Nil din Africa. Zone din America de Nord au fost afectate de prima explozie care a format un nor toxic ce s-a ridicat la aproximativ 10 km. Datele din carte arat c mai puin de 20% din copiii din Ucraina, Belarus i Rusia sunt cu adevrat sntoi dup accidentul nuclear de la Cernobl. Un studiu al impactului asupra geneticii arat c a avut loc o cretere a "mutaiilor cromozomiale" acolo unde a ajuns efectul exploziei, iar acestea vor continua pentru apte generaii, astfel c, se scrie n carte, consecinele genetice ale catastrofei vor avea impact asupra a sute de milioane de oameni. Ct privete cancerul cauzat de explozie, lista ncepe cu populaia din Belarus. "Pentru perioada 1900-2000 mortalitatea din cauza cancerului a crescut cu 40%". Potrivit datelor legate de cancer la nivel mondial, mortalitatea pentru perioada dup 24 aprilie 1986 pn la sfritul anului 2004 a fost estimat la 985.000 de oameni. Impactul norului de precipitaii radioactive asupra florei i faunei Cartea cerceteaz de asmenea i impactul catastrofei asupra plantelor i animalelor, efectele de la Cernobl cauznd mutaii ale speciilor n teritoriile contaminate. i la animale s-au resimit aceleai probleme de sntate precum la oameni - creterea tumorilor, imunodeficiene i scderea speranei de via. Autorii crii susin c n 1986 nivelul de radiaii la plante i animale n Europa de Vest, America de Nord, zona arctic i Asia de est a fost uneori de sute sau chiar mii de ori mai mare dect limitele acceptate. n capitolul su final, cartea declar c explozia de la Cernobl a fost cea mai mare catatrof tehnologic din istoria omenirii i analizeaz obstacolele care au stat n calea raporului adevratelor consecine ale exploziei, concentrndu-se pe organizaiile AIEA i OMS care, susin autorii, protejeaz industria i nu publicul.

Noi informatii despre catastrofa de la Cernobil: "A fost o singura explozie, dar a fost atomica" de Olga Popescu HotNews.ro Smbt, 23 aprilie 2011, 19:53 Actualitate | Internaional La 26 aprilie se implinesc 25 de ani de la cea mai mare catastrofa atomica din istoria lumii - explozia reactorului patru al centralei Cernobil. Mult timp nimeni nu a stiut adevarul, nici chiar conducerea superioara de stat. Astazi, dupa un sfert de secol, se stie mai mult, dar nu tot. Au ramas semne de intrebare, enigme, dar, cel mai important, nu au fost reabilitati oamenii transformati in tapi ispasitori dupa ce le-a fost aruncata pe umeri intreaga responsabilitate. Se considera ca explozia s-a produs la 26 aprilie 1986, la ora 1,23 noaptea, cand echipa de servici efectua, la blocul energetic numarul patru, dat in exploatare cu doi ani in urma, un experiment.

Dar nimeni nu a calculat ora exacta a deflagratiei, scrie Novaia gazeta. Prin intermediul ziarului Pradva, populatia a aflat despre o avarie produsa din cauza mai multor incalcari ale regulilor de exploatare a instalatiilor nucleare. Vina pentru reactorul explodat, pentru moartea a 30 de oameni si o paguba de 2 mld. ruble a fost atribuita exclusiv personalului operativ si conducerii centralei, scrie Moskovski komsomolet. Fostul director al unitatii, Viktor Briuhanov, a primit 10 ani de inchisoare. Impreuna cu el au fost condamnati alti cinci subalterni, care au primit intre 10 si 2 ani de detentie. Dupa ani, odata cu desecretizarea mai multor documente, s-a aflat ca, in realitate, reactorul patru al centralei Cernobil, seria RBMK-100, prezenta o serie de imperfectiuni de conceptie. Dar, in epoca sovietica, tehnica sovietica trebuia sa ramana cea mai sigura din lume. De aceea trebuiau gasiti vinovati. Si au fost gasiti. Pentru ca, se intreaba autorul articolului, citandu-i pe specialisti: "Cum poate un sistem de securitate sa arunce in aer un reactor in loc sa-l opreasca?". Raspunsul nu poate fi decat unul singur: asa fusese construit reactorul. Directorul stiintific al proiectului RBNK-1000, academicianul Aleksandrov, a recunoscut ca "anumite proprietati de functionare a reactorului au fost prost proiectate de directorul stiintific si de constructorul sef al RBMK". El a cerut eliberarea din functie. Anchetatorul sef al exploziei de la Cernobil, Nikolai Cecerov, care timp de 20 de ani a lucrat in interiorul reactorului, din 1986 pana in 2005, a reusit impreuna cu alti colegi entuziasti sa ajunta practic in toate incaperile blocului energetic, inclusiv in sala centrala si toate celelalte anexe. "Am reusit sa analizam toate locurile afectate. Toate datele cumulate conduc la o singura concluzie: distrugerile, cele observate de toata lumea si cele nevazute din exterior indica faptul ca explozia a avut loc in sala centrala. A fost o singura explozie, dar a fost atomica", spune cercetatorul. "Incaperea unde am intrat s-a dovedit pustie. Mai mult, nu am depistat nici o urma de incendiu, nici macar vopseaua de pe carcasele metalice nu fusese afectata", spune Cecerov, afirmand ca informatiile din presa potrivit carara granitul din reactor ar fi ars timp de aproape doua saptamani sunt simple inventii. "O legenda de care era nevoie pentru a justifica impunerea unei zone puternic radiate in jurul centralei", a explicat el. "Noi, cei care ne-am aflat in perimetrul de actiune directa a consecintelor exploziei atomice, am supravietuit. Cu greutati, cu pierderi, cu un consum moral si psihologic enorm. Dar am supravietuit. Este foarte important de stiut ca a fost unul dintre cele mai mari reactoare din lume si, dupa toate probabilitatile, o explozie mai grava decat cea de la Cernobil nu ar trebui, in principiu, sa se mai produca", crede omul de stiinta. In ceea ce priveste masurile intreprinse de conducerea sovietica pentru lichidarea urmarilor catastrofei, acestea au fost inutile, afirma Cecerov. "Toate deciziile tehnice au fost adoptate in conditiile in care lipseau, practic, informatii concrete si corecte de la fata

locului. In acel moment, primul lucru pe care ar fi trebuit sa-l faca liderii tarii viza obtinerea de date veridice. Dar nimeni nu s-a gandit, atunci, la asta", explica el. Situatie ecologica critica in Ucraina, Republica Moldova si Belarus Ucraina si statele invecinate, Republica Moldova si Belarus, se confrunta cu o situatie ecologica grava, generata nu numai de catastrofa nucleara de la Cernobil, potrivit unui raport al OSCE, publicat in cursul acestei saptamani la Praga. In Ucraina, circa 2,5 milioane de tone de arme, munitii si deseuri militare din perioada sovietica sunt in parasire, iar patru centre de depozitare constituie surse de reziduuri radioactive, potrivit raportului intitulat Mediu si securitate: transformarea riscului in cooperare. In Belarus, cea mai grava problema de mediu o constituie lichidarea armelor si munitiilor, inclusiv a materialelor toxice sau radiocative din epoca fostei URSS, afirma raportul. In aceasta tara, zonele militare ocupau in perioada sovietica 300.000 de hectare, dintre care 200.000 de padure. Mai multe terenuri nu au mai fost de atunci utilizate in scopuri militare. lasand autoritatilor locale provocarea de a depolua terenurile imbibate cu petrol sau zone iradiate puternic cu unde electromagnetice. Si Republica Moldova trebuie sa rezolve problema mostenirii militare, formata din circa 20.000 de tone de arme si munitii stocate la gara din Cobasna, in Transnistria. O eventuala explozie a acestor depozite, care nu pot fi transportate, ar provoca un dezastru ecologic si uman, avertizeaza raportul. Situatia ramane similara si in cazul deseurilor industriale.