Sunteți pe pagina 1din 2

Accidentul nuclear de la Cernobl a fost un accident major n Centrala Atomoelectric Cernobl, pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care

s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmat de contaminarea radioactiv a zonei nconjurtoare. Centrala electric se afla n apropiere de oraul prsit Pripiat, Ucraina. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitaii radioactive s-a ndreptat spre prile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei i prile estice ale Americii de Nord. Suprafee mari din Ucraina, Belarus i Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60% din precipitaiile radioactive cad n Belarus, conform datelor post-sovietice oficiale. Accidentul a pus n discuie grija pentru sigurana industriei sovietice de energie nuclear, ncetinind extinderea ei pentru muli ani i impunnd guvernului sovietic s devin mai puin secretos. Acum statele independente Rusia, Ucraina i Belarus - au fost supuse decontaminrii continue i substaniale. E dificil de estimat un numr precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobl, deoarece secretizarea din timpul sovietic a ngreunat numrarea victimelor. Listele erau incomplete i ulterior autoritile sovietice au interzis doctorilor citarea radiaie din certificatele de deces. Secretomaniei regimului sovietic i se adaug deci, pentru a complica i mai mult o eventual tentativ de estimare cu o precizie satisfctoare a numrului de victime afectate, n timp, de cancer, ca urmare a radioactivitii emise cu ocazia accidentului, o serie de ali factori precum imposibilitatea determinrii precise a dozei ncasat de diversele segmente demografice afectate (deplasarea norului radioactiv n-a fost monitorizat i anunat populaiei deasupra creia acesta se afla la fiecare moment, drept pentru care oamenii nu s-au putut proteja, ramnnd n case, pentru a diminua contaminarea i doza ncasat). Raportul Forului Cernobl din anul 2005, condus de Agenia Internaional pentru Energie Atomic (AIEA) i Organizaia Mondial a Sntii (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrtori i 9 copii cu cancer tiroidian) i a estimat c mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian ntre copiii diagnosticai n 2002. In lunile ulterioare accidentului a fost ridicat un perete din beton peste carcasa distrusa a reactorului. Multi dintre muncitorii care au ajutat la constructia acestuia au decedat, tot din cauza radiatiilor la care au fost expusi. In 2000, Ucraina a inchis definitiv centrala, dupa 14 ani de la catastrofa nucleara. In ultimii ani insa, structura a devenit extrem de instabila, iar expertii se tem ca, daca se va prabusi, o cantitate catastrofica de radiatii ar putea fi eliberata in atmosfera. Scutul din beton a fost consolidat, iar expertii se asteapta sa mai reziste inca 15 ani. Masurile luate pana acum ar putea sa fie insa insuficiente pentru a impiedica un nou dezastru. Asa ca UE cauta sute milioane de euro pentru a finanta constructia unui scut protector de otel, care sa acopere fostul reactor 4. Fotografiile realizate arata imagini uluitoare din regiune, o realitate a vietii care s-a oprit in 1986 la Cernobil si in localitatile invecinate, precum Pripiat. Oamenilor le este interzis sa locuiasca in zona evacuata pentru a-i proteja de efectul radiatiilor persistente. Cativa locuitori au refuzat sa plece si doar cativa varstnici mai traiesc in apropiere.

Turistii pot obtine acces pentru o zi, iar muncitorii care lucreaza la repararea sarcofagului deteriorat din fosta centrala nucleara vin doar un timp limitat in fiecare luna. Oamenii de stiinta afirma ca zona nu va fi sigura pentru a fi locuita vreme de 20.000 de ani.