Adam Georgiana

XII B
 CUPRINS
- Localizare
- Carecteristicile reliefului
- Caracteristicile climei
- Hidrografia
- Vegetația, fauna, solurile
- Populația
- Așezările omenești
- Economia
- Bibliografia și webografia
LOCALIZAR
E Munții Apenini sunt o lanț muntos în
sudul Europei, care se întinde pe
întregimea peninsulei Italice. Aceștia se
întind pe o lungime de aproximativ 1.200
de kilometri, de la nord-vest la sud-est,
cuprinzând Italia de la nord până în sud.
Apeninii sunt cunoscuți pentru peisajele
lor pitorești, vârfurile abrupte și
contribuția lor la climatul specific al
regiunii.
CARACTERISTICILE
RELIEFULUI
Mod de formare
Munții Apenini din Italia s-au format în urma unor procese geologice
complexe care au avut loc pe parcursul a milioane de ani. Iată o explicație
mai detaliată a modului în care s-au format Munții Apenini în regiunea
italiană:

1. Coliziunea Plăcilor Tectonice: Procesul principal care a contribuit la

formarea Munților Apenini în Italia a fost coliziunea plăcilor tectonice
africane și eurasiatice. Această coliziune a avut loc în perioada cunoscută
sub numele de Orogenia Alpină, începând cu aproximativ 30 de milioane de
ani în urmă
2. Subducția Plăcii Africane: Placa tectonică africană, fiind mai densă, a
început să se deplaseze sub placa eurasiatică într-un proces de subducție.
Această subducție a generat presiuni mari și a dus la ridicarea și îndoirea
scoarței terestre, contribuind la formarea lanțului muntos al Apeninilor.

3. Deformare și Îndoire: În timpul mișcării plăcilor tectonice, roci masive

au fost supuse la deformare și îndoire. Acest fenomen a dus la formarea unor
structuri complexe, inclusiv a unor anticlinali și sinclinali, care au definit
conturul Apeninilor.
4. Activitate Vulcanică: Pe lângă îndoirea și subducția plăcilor, activitatea
vulcanică a avut, de asemenea, un rol semnificativ în formarea Apeninilor.
Magma forțată să iasă la suprafață a contribuit la construirea unor vârfuri
montane și la crearea unor forme distinctive de relief.

5. Eroziune și Modelarea Reliefului: Pe măsură ce procesele de eroziune au

evoluat, inclusiv acțiunea vântului, a apelor curgătoare și a ghețarilor, au
contribuit la modelarea detaliată a reliefului Apeninilor. Văile adânci, crestele și
vârfurile caracteristice ale acestui lanț muntos au luat naștere în urma eroziunii
continue.

Astfel, Munții Apenini din Italia reprezintă rezultatul complex al interacțiunilor

tectonice, vulcanice și erozive care au avut loc de-a lungul milioanelor de ani.
Vârful Corno Grande, situat în
masivul Gran Sasso din Munții
Apenini, reprezintă altitudinea
maximă a acestei căi montane. Cu o https://youtu.be/ohNcXQtxfoA?
înălțime de 2.912 metri deasupra si=IdCxwAl2YZY-L6R8

nivelului mării, Corno Grande este

cel mai înalt vârf din lanțul muntos
al Apeninilor. Gran Sasso face parte
din Parcul Național Gran Sasso și
Monti della Laga și este cunoscut
pentru peisajele sale spectaculoase
și diversitatea geologică și biologică.
The Gran Sasso and
Monti della Laga Nati
onal Park
Alcătuire Petrografică

Munții Apenini prezintă o diversitate petrografică semnificativă, cu roci care

variază în compoziție și origine. Principalele tipuri de roci întâlnite în
componența petrografică a Apeninilor includ:

1. Calcari și Dolomite: - Aceste roci sedimentare predomină în anumite zone ale

Apeninilor. Calcarii și dolomitele sunt rezultatul acumulării de resturi organice
marine și proceselor de compactare în timp.

2. Șisturi: - Zonele din Apenini sunt caracterizate de prezența șisturilor, roci

metamorfice care au suferit modificări sub presiune și temperatură. Ele sunt
adesea rezultatul transformării altor tipuri de roci, precum șisturile argiloase sau
șisturile de marnă.
3. Gresii și Conglomerate: - Roci precum gresiile și conglomeratele, formate din depuneri
de sedimente consolidate, sunt întâlnite în diverse părți ale Apeninilor. Ele pot indica
perioade anterioare de sedimentare în medii fluviale sau marine.

4. Rocă Vulcanică: - Activitatea vulcanică din trecut a adus la suprafață roci vulcanice, cum
ar fi tufurile și lavalele, în special în zonele cu istoric vulcanic, cum ar fi regiunea
Campaniei.

5. Granit: - În unele sectoare ale Apeninilor, se pot găsi roci intrusive, cum ar fi granitul,
care s-a format prin răcirea lentă a magmei sub suprafața Pământului.

Această varietate petrografică reflectă istoria geologică complexă a Apeninilor, inclusiv

procesele de sedimentare, metamorfoză și activitate vulcanică care au avut loc de-a lungul
milioanelor de ani.
 Forme de relief

Munții Apenini prezintă o varietate bogată de forme de relief, reflectând diversitatea

proceselor geologice și climatice care au avut loc de-a lungul timpului. Iată câteva tipuri
principale de relief întâlnite în Munții Apenini:

1. Culmi și Vârfuri: - Apeninii au numeroase culmi și vârfuri ascuțite, cu altitudini variate.

Acestea oferă priveliști spectaculoase și sunt adesea caracteristici distinctive ale peisajului
montan.

2. Văi Adânci: - Relieful Apeninilor este adesea marcat de văi adânci, sculptate de râuri și
fluvii care străbat regiunea. Aceste văi oferă adăpost pentru comunități de plante și animale
specifice.

3. Platoaie și Podișuri: - În Munții Apenini, se întâlnesc și platoaie sau podișuri, care pot fi
situate la altitudini variate. Acestea sunt zone mai plate, care adesea oferă terenuri propice
pentru agricultură și localități.
4. Chei și Defilee: - Râurile care străbat Apeninii au creat chei și defilee adânci, contribuind la
variabilitatea formelor de relief. Aceste zone pot avea pereți stâncoși impresionanți și pot oferi
acces dificil.

5. Depresiuni și Câmpii: - În anumite regiuni, Munții Apenini includ depresiuni și câmpii mai
extinse, care pot fi rezultatul proceselor de eroziune și sedimentare.

6. Relief Carstic: - Zonele cu rocă calcaroasă pot prezenta caracteristici carstice, cum ar fi peșteri,
doline și formațiuni terenurilor calcaroase, care adaugă un element distinctiv la relieful montan.

7. Versanți și Pantă: - Versanții Apeninilor variază în înclinație și adâncime, iar vegetația se

adaptează la aceste condiții variate.

Aceste tipuri de relief contribuie la farmecul și diversitatea peisajului în Munții Apenini,

reflectând influențele complexe ale proceselor geologice, climatice și erozive asupra regiunii.
Grad de fragmentare
Munții Apenini prezintă un grad semnificativ de fragmentare, reflectând procesele
geologice complexe și istoria lor evolutivă. Acești munți nu formează un lanț muntos
continuu și uniform, ci mai degrabă constau într-o succesiune de culmi, vârfuri și văi,
rezultând într-un peisaj fragmentat. Fragmentarea este influențată de factori precum
eroziunea, activitatea tectonică și tipurile variate de roci care alcătuiesc Apeninii.

Diferitele tipuri de relief, cum ar fi vârfuri înalte, platoaie, văi adânci și depresiuni,
contribuie la gradul de fragmentare al Munților Apenini. Această fragmentare poate
influența și gradul de accesibilitate și conectivitate între diferitele regiuni montane și
podișuri.

În ansamblu, fragmentarea Munților Apenini adaugă un nivel de diversitate și

complexitate la peisajul montan, cu influențe variate asupra ecologiei, climatului și
așezărilor umane din regiune.
Dispunere/orientare a culmilor

Culmile Munților Apenini au o orientare predominantă de la nord-vest la sud-

est. Această dispunere reflectă direcția generală a forțelor tectonice care au
condus la formarea lanțului muntos. Coliziunea plăcii tectonice africane cu
placa eurasiatică a generat procesul de subducție, iar Apeninii au luat naștere
în urma acestei activități tectonice.

Astfel, de-a lungul Munților Apenini, vei observa o serie de culmi și vârfuri
care sunt aliniate de la nord-vest la sud-est. Această dispunere orientată este
caracteristică a efectelor coliziunii plăcilor tectonice și reprezintă un aspect
semnificativ al reliefului Apeninilor.
CARACTERISTICILE CLIMEI
Tip de Climă
Clima din Munții Apenini variază în funcție de altitudine și locație,
însă în general, se întâlnește o climă montană și
submediteraneană. Aceasta înseamnă veri calde și uscate, iar
iernile pot fi reci, cu posibile ninsori în zonele mai înalte.

Temperatura Medie Anuală

Temperaturile variază considerabil în funcție de altitudine. În zonele
de câmpie și podișuri, verile pot fi călduroase, cu temperaturi medii
anuale mai ridicate. În regiunile montane, temperatura scade odată
cu altitudinea, iar vârfurile pot experimenta ierni reci și veri
răcoroase.
Amplitudine Termică Anuală
Munții Apenini pot avea o amplitudine termică anuală semnificativă,
cu diferențe notabile între temperaturile medii ale verii și ale iernii.
Acest aspect poate fi mai pronunțat în zonele montane.

Precipitații Medii
Anuale
Distribuția precipitațiilor este influențată de caracteristicile reliefului.
Regiunile mai umede pot fi situate pe versanții expuși predominant la
vest, unde se pot acumula cantități semnificative de precipitații. Totuși, în
anumite văi de adăpost, precipitațiile pot fi mai reduse.
 Vânturi
Vânturile pot varia în funcție de locație și altitudine. În zonele mai joase,
influența vânturilor maritime poate fi mai semnificativă, în timp ce pe crestele
înalte, pot apărea vânturi locale puternice. Vânturile pot juca un rol esențial în
climatul montan, afectând temperatura percepută și distribuția precipitațiilor.

Aceste caracteristici climatice variate adaugă unicitate și complexitate regiunii

Munților Apenini, influențând peisajul, vegetația și modul de viață al
comunităților umane locale
 HIDROGRAFIA
Râuri
Munții Apenini sunt străbătuți de mai multe râuri importante, care au un impact semnificativ
asupra reliefului și al hidrografiei regiunii. Iată câteva dintre râurile notabile care traversează
sau izvorăsc din Munții Apenini:

1. Arno: Izvorăște din Munții Apenini în regiunea Emilia-Romagna și traversează regiunea

Toscana, inclusiv orașele Florence și Pisa, înainte de a se vărsa în Marea Tyrrheniană.

2. Tiber (Tevere): Izvorăște din Munții Apenini din regiunea Toscana și traversează centrul
Italiei, trecând prin Roma, înainte de a se vărsa în Marea Tyrrheniană.

3. Po: Este cel mai lung râu din Italia și izvorăște în Munții Alpi Apuane din regiunea Liguria,
trecând apoi prin Munții Apenini și parcurgând o mare parte a câmpiei Padane înainte de a se
vărsa în Marea Adriatică.
ARNO
TIBER
PO
 Lacuri

Munții Apenini nu sunt cunoscuți pentru lacurile naturale de dimensiuni mari, așa
cum sunt prezente în regiuni alpine. Cu toate acestea, există câteva lacuri mai mici și
lacuri de acumulare, acestea din urmă fiind create artificial în scopuri hidroelectrice
sau de gestionare a apelor. Deoarece Apeninii sunt caracterizați printr-un relief mai
fragmentat și altitudini mai mici decât Alpii, prezența unor lacuri naturale extinse
este limitată în această regiune.

Lacurile de acumulare pot fi găsite în special în regiunile montane, iar construcția lor
a avut scopul de a regla debitul râurilor, de a stoca apă pentru irigații și de a produce
energie hidroelectrică. Astfel de lacuri pot fi întâlnite în diverse zone ale Munților
Apenini, contribuind la peisajul și utilitatea hidrografică a regiunii.
 VEGETAȚIA
1. Păduri de Foioase: La altitudini mai joase, dominația vegetației este asigurată de pădurile de
foioase, cu specii precum fagul, stejarul, carpenul și mesteacănul.

2. Păduri de Conifere: Pe versanții mai înalți, veți găsi păduri de conifere, inclusiv brad și molid.
Acestea sunt caracteristice altitudinilor mai mari și zonelor mai montane.

3. Pajiști Alpine: Culmile înalte ale Apeninilor găzduiesc pajiști alpine cu vegetație mai rară,
adaptată la condițiile dure ale altitudinilor mai mari.

4. Turbarii: În zonele umede, cu soluri bogate în apă, pot apărea turbarii, caracterizate prin
vegetație specifică adaptată la solurile turbos.

5. Plante Medicinale și Aromatice: Pajiștile și poienele din Munții Apenini oferă un habitat
propice pentru o varietate de plante medicinale și aromatice, cum ar fi menta, salvie, sau
cimbru.
 FAUNA
1. Mamifere: Printre mamiferele din Munții Apenini se numără ursul
brun, lupul, cerbul, capra neagră, mistrețul și veverița.

2. Păsări: Regiunea este loc de popas pentru multe specii de păsări

migratoare, iar în Apenini puteți întâlni specii precum vulturul, acvila,
cucuveaua și potârnichea.

3. Reptile și Amfibieni: Aici pot fi găsite șopârle, șerpi, broaște și

salamandre.

4. Pești: Râurile din Apenini găzduiesc diverse specii de pești, cum ar fi

lipanul, pastravul și mreana.
 SOLURILE
1. Soluri Podzolice: În zonele mai înalte, solurile podzolice pot fi întâlnite,
caracterizate prin stratificare orizontală și acumularea de substanțe organice.

2. Soluri Brun-Roșcate: Predomină în zonele de pădure și pe versanții mai

înalți, având o compoziție complexă datorată proceselor geologice și
climatice.

3. Soluri Lucioase: Acestea sunt soluri cu un conținut crescut de argilă și

humus, favorabile agriculturii, întâlnite în zonele mai joase și mai plate.

4. Soluri Calcare: Pe versanții calcaroși, se pot întâlni soluri care au influențe

directe din cauza prezenței rocilor calcaroase în substratul geologic
 POPULAȚIA
Munții Apenini nu sunt o zonă dens populată în comparație cu regiunile mai joase sau cu
zonele urbane din Italia. Populația în Munții Apenini variază în funcție de regiune și de
accesibilitatea zonelor montane. În general, așezările umane din Apenini sunt mai
răspândite în vale și pe versanții mai blânzi ai munților.

Principalele așezări umane din Munții Apenini includ satele și orașele mici, iar activitățile
tradiționale precum agricultura și păstoritul au fost istoric importante pentru comunitățile
din această regiune. Cu toate acestea, în anumite zone, populația poate să se retragă din
cauza schimbărilor socio-economice și a tendinței de migrație către orașe mai mari.

Locuitorii Munților Apenini se bazează deseori pe resursele naturale din zonă pentru a-și
asigura traiul, iar peisajul montan oferă un cadru pitoresc și atractiv pentru turismul rural și
ecoturism. Este important de menționat că datele demografice și caracteristicile populației
pot suferi modificări, iar această descriere oferă o imagine generală în momentul meu de
cunoaștere, la începutul anului 2023.
 AȘEZĂRILE OMENEȘTI
Așezările umane în Munții Apenini sunt în principal constituite din sate și orașe mici, iar
distribuția acestora poate varia în funcție de specificul geografic, accesibilitatea terenului
și istoria locală. Iată câteva exemple de așezări umane din Munții Apenini:

1. Barga (Provincia Lucca, Toscana): Un oraș istoric situat în partea de nord a Apeninilor,
cunoscut pentru arhitectura sa medievală și pentru peisajul înconjurător pitoresc.

2. Castelnuovo di Garfagnana (Provincia Lucca, Toscana): Un oraș situat în valea râului

Serchio, la poalele Apeninilor, renumit pentru castelul său medieval și pentru atmosfera
sa tradițională.

3. Sarnano (Regiunea Marche): O așezare în partea centrală a Apeninilor, caracterizată de

arhitectura sa medievală și de peisajul montan înconjurător.
BARGA
Castelnuovo di Garfagnana
Sarnano
ECONOMIA
Resurse Naturale:
•
 Lemnul: Munții Apenini au fost tradițional o sursă importantă de
lemn. Industria forestieră a avut un impact semnificativ, dar a fost
reglementată pentru a asigura gestionarea durabilă a pădurilor.
 Ape Curgătoare: Râurile din Apenini au fost folosite pentru generarea
de energie hidroelectrică, contribuind la diversificarea mixului
energetic și la furnizarea de electricitate. •

 Soluri Agricole: Zonele de câmpie și versanții mai blânzi ale Apeninilor

au soluri fertile, susținând agricultura.
Industrie:

Industria Alimentară: Producția alimentară, în special a produselor

tradiționale italiene, are loc în zonele adiacente Munților Apenini.
Aceasta include producția de ulei de măsline, brânzeturi, vinuri și
produse agricole.

Industria Lemnului: Exploatarea lemnului și prelucrarea acestuia au

fost componente semnificative ale industriei din Munții Apenini.
Agricultură:
Culturi Agricole: Agricultura este prezentă în special în zonele de câmpie și pe versanții mai blânzi,
unde se cultivă cereale, legume, fructe și viță de vie.

Păstoritul: Activități tradiționale precum păstoritul sunt încă prezente, iar crescătoria de animale,
inclusiv caprele și oi, a avut importanță economică.

Transporturi:
Drumuri și Căi Ferate: Infrastructura de transport, cum ar fi drumurile și căile ferate, este
esențială pentru conectarea așezărilor din Munții Apenini la orașe și piețe din zonele adiacente.

Turismul

Munții Apenini atrag turiști datorită peisajelor lor frumoase, potecilor de drumeție și tradițiilor
locale. Turismul aduce venituri semnificative pentru comunitățile montane.
 BIBLIOGRAFIE ȘI WEBOGRAFIE

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Apenini
• https://www.google.com/search?sca_esv=591861726&rlz=1C1GCEA_enRO9
81RO981&hl=ro&q=muntii+apeninI&tbm=isch&source=lnms&sa=X&ved=2ahU
KEwjy3LfslZmDAxUd1AIHHfMMBgMQ0pQJegQIDRAB&biw=1280&bih=585&
dpr=1.5
• https://www.meteorologiaenred.com/ro/Apenini.html
• https://prezi.com/oi-mci12orv0/muntii-aprnini/
• https://www.google.com/search?sca_esv=591844050&rlz=1C1GCEA_enRO9
81RO981&q=parcul+national+gran+sasso&tbm=isch&source=lnms&sa=X&ve
d=2ahUKEwjBl9PM_ZiDAxUIlP0HHdujAegQ0pQJegQIDhAB&biw=1280&bih=
585&dpr=1.5#imgrc=QZOw_6l8huLf8M
• https://www.youtube.com/watch?v=ohNcXQtxfoA
• https://unibuc.ro/wp-content/uploads/2019/05/2017maimuntii_apenini.pdf