Tsunami: Generalități.

1. Ce este un tsunami?
Tradus din cuvântul japonez "tsunami"Indică un val în golf. Cu alte cuvinte, acestea sunt
valuri mari care se formează ca urmare a impactului cel mai puternic asupra coloanei de apă din
ocean sau mare.
Principala diferență între acest fenomen natural și valurile înalte obișnuite constă tocmai
în natura originii lor. Dacă valurile obișnuite sunt formate doar pe suprafața apei, atunci tsunami-
ul acoperă întreaga sa grosime. Mărimea valurilor depinde de volumul rezervorului.
Înălțimea medie a valului este de 10-40 metri. Tsunamisul s-a răspândit cu viteze de până
la 900 km / h. Ele pot lua diverse forme. Adesea, acestea sunt mai multe valuri care se
rostogolesc pe țărm cu o anumită perioadă de timp - de la 3 minute la 2 ore. Uneori, elementele
alternează debitele și debitele.
Fapt interesant: Înălțimea maximă a valurilor înregistrată în timpul tsunamiului este mai
mare de 500 de metri.
Nu confundați tsunami și tifon, deoarece acestea sunt două fenomene naturale complet
diferite. Comuna dintre ele este doar viteza de propagare. Typhoon-urile apar numai la suprafața
apei și sunt cauzate de vânturi puternice. Tsunamii sunt mai puternici și se caracterizează prin
mai mulți.
2. Cauze
Cauzele tsunamiului pot fi împărțite în cele mai comune și probabile. În majoritatea
cazurilor, acest fenomen apare sub influența mai multor factori simultan. Un tsunami apare dacă
factorul de activare are o rezistență suficientă.
Cei mai comuni factori:
- cutremur subacvatic;
- alunecări de teren;
- erupţie.
Un cutremur în 85% din cazuri provoacă un tsunami. În acest caz, modificările apar în
partea de jos a rezervorului, și anume deplasarea. Drept urmare, o parte din partea de jos
coboară, iar cealaltă parte urcă. Această deplasare provoacă vibrații ale apei în direcție verticală.
Ea încearcă să se întoarcă la poziția inițială - nivelul mediu, astfel încât formele valurilor să se
formeze.
 Un tsunami nu apare după fiecare cutremur. Doar tremururile, dintre care focurile sunt
puțin adânci, pot provoca valuri puternice. Dificultatea este că specialiștii încă nu pot determina
cutremurele tsunamigenice cât mai exact posibil.
Alunecările de teren provoacă tsunami în 7% din cazurideși anterior acest factor a fost
foarte subestimat. Ele sunt formate în combinație cu cutremure sau, mai bine zis, alunecările de
teren apar adesea din cauza șocurilor puternice. În același timp, rocile masive se prăbușesc,
deseori în combinație cu gheața.
Erupțiile vulcanice ocupă 5% din totalul tsunamiului. Ele creează același efect ca
tremururile. Mai mult, în timpul erupției, apa poate umple cavitățile care apar în timpul prăbușirii
pereților craterului. Acest fenomen permite valului tsunami să crească activ în lungime.
Alte cauze posibile:
- căderea meteoritului;
- vânt puternic;
- activitati umane.
Dacă un meteorit suficient de mare cade într-un corp de apă, acesta este capabil să creeze
un val. Dar ia o formă circulară și pierde rapid puterea, fără a se transforma într-un tsunami. Un
adevărat element poate apărea numai dacă corpul cosmic cade lângă țărm - la o distanță de 10-20
km.
Așa cum am menționat anterior, vântul creează valuri de maxim 21 de metri înălțime, dar
nu pot fi numite tsunami. Cu toate acestea, în cazul unui salt puternic al presiunii atmosferice,
meteotsunami.
Activitatea umană poate afecta și condițiile naturale.În același timp, ei vorbesc despre
apariția tsunamiilor artificiali. Aceasta include diverse teste sub formă de explozii atomice,
activarea bombelor cu hidrogen etc., prin urmare, acestea sunt interzise în unele tratate
internaționale.
3. Clasificare
Tsunami-urile sunt clasificate după mai multe criterii, cum ar fi cauzele apariției,
intensitatea fenomenului, numărul de persoane afectate. În funcție de origine, tsunamii se împart
în 4 tipuri:
 a. cauzate de cutremure subacvatice;
b. cauzate de erupții vulcanice;
c. cauzate de alunecări de teren;
d. cauzate de cutremurele de coastă.
Prin intensitatea undelor, înălțimea și puterea lor, se disting aceste tipuri de elemente,
deosebindu-le printr-un sistem punctual:
1 punct - puteți observa astfel de unde numai cu ajutorul dispozitivelor speciale. Sunt
considerate nepericuloase.
2 puncte - coasta este parțial inundată.
3 puncte - valurile de intensitate medie ating 2 metri. Ele reprezintă un pericol pentru
vasele mici, structurile de pe malul unui rezervor.
4 puncte - înălțimea valurilor intense până la 3 metri. Vasele mici, precum un astfel de
tsunami, pot fi spălate pe uscat și apoi spălate în ocean. Construcțiile de pe coasta suferă daune la
nivel mediu.
5 puncte - valuri deosebit de puternice de 8-23 metri înălțime. Gradul de distrugere
depinde de apropierea obiectelor de coasta. Chiar și vasele grele sunt aruncate pe uscat.
6 puncte - un fenomen de acest fel, cel mai puternic tip, este considerat un cataclism
natural. Drept urmare, un număr mare de oameni suferă, coasta este inundată, clădirile sunt
aproape complet distruse.
Clasificarea tsunami în funcție de numărul de victime este reprezentată de 5 grupuri:
1 - fără răni;
2 - până la 50;
3 - de la 50 la 100;
4 - de la 100 la 1000;
5 - mai mult de 1000.
Fapt interesant: Unul dintre cele mai puternice tsunami din Oceanul Indian (2004) ca
urmare a unui cutremur subacvatic. Au deteriorat teritoriul a 11 țări. Valurile au atins și au
depășit marcajul de 30 de metri. Elementul s-a mișcat cu o viteză foarte mare - a durat-o doar
câteva ore pentru a parcurge distanța de la o coastă a oceanului la cealaltă.
 4. Efecte
Tsunamiul este un fenomen natural cu adevărat distructiv, a cărui deteriorare este
determinată de diverși factori: altitudine, viteză, direcția valului etc. Efectele care provoacă
tsunami sunt împărțite în primar și secundar.
Consecințe primare:
Amenințarea este nu numai valuri, ci și fluxul puternic de aer pe care îl creează. Sub
acțiunea lor, are loc distrugerea structurilor costiere slabe.
Persoanele afectate.
Inundarea zonelor agricole (distrugerea culturilor), scurgerea fundației clădirilor
rezidențiale de tip industrial.
Distrugerea stâncilor de coastă, porturi.
Aruncarea vehiculelor în larg și aruncarea navelor pe uscat.
Având în vedere faptul că majoritatea zonelor de coastă sunt dens populate din diferite
motive (inclusiv cu scopul de a atrage turiști), tsunami-urile cauzează daune imense acestor zone.
După fiecare inundație și consecințele sale, aceste secțiuni trebuie reconstruite.
Cauzele secundare sunt direct legate de distrugerea instalațiilor industriale. În acest caz,
vorbim despre consecințele naturii antropice. De exemplu, tsunami-urile afectează integritatea
navelor, instalațiilor de depozitare a uleiului și instalațiilor de procesare pentru diverse produse.
De asemenea, pot provoca accidente la uzinele nucleare. Toate aceste situații de urgență implică
consecințe sub formă de poluare ecologică și incendii.
Cele mai cunoscute tsunami din istorie, au provocat pagube enorme. Printre acestea,
merită menționate următoarele tsunami:
- Coasta Oceanului Indian. Fondul maritim s-a rupt în 2004, după care s-au format
valuri de 30 de metri înălțime. Au fost afectate coastele Thailandei, India, Sri Lanka
și Africa de Est.
- Nord-estul Japoniei. Tsunami a lovit țărmul în 2011. Prefectura Miyagi a fost cel mai
puternic lovit. Înălțimea valurilor a atins 40 m. Daunele materiale s-au ridicat la
câteva sute de miliarde de dolari. Au fost, de asemenea, accidente la centralele
nucleare.
- Alaska, Fiord Litui. În 1958, a avut loc un cutremur și o alunecare de teren. O masă
imensă de gheață și sol a lovit golful de la o distanță de 1 km. A apărut un val
puternic, care a ajuns rapid pe malul opus, ajungând la peste 500 m.
- Papua Noua Guinee (nord-vest). În 1988, a avut loc o alunecare de teren, provocând
valuri de 15 metri. Apa a spălat mai multe așezări.

- Insula Krakatau. Tsunami a apărut din cauza erupției unui vulcan în 1883.
Aproximativ 300 de așezări au fost spălate de apă.