REPREZENTARILE ARTISTICE DIN EPOCA PALEOLITICA (500.

000-
7000 iHr.)

Gandirea omului preistoric este o gandire sincretica, de tip magico-

religios, in care se contopesc ideile, conceptiile, (animismul, conceptia
analogica asupra lumii), credintele, practicile religioase si manifestarile
artistice.

Aceasta perioada a fost studiata si de sociologul si arheologul francez

Andre Leroi-Gourhan (1911-1986)

Animismul reprezinta conceptia potrivit careia omul preistoric considera

natura ca fiind insufletita, animata de suflet. Exista convingerea ca natura,
unitara si nediferentiata, poate fi influentata si stapanita. Se poate discuta
de aparitia constiintei de sine in raport cu mediul natural.

Conform conceptiei analogice asupra lumii, se considera ca intre fiinta

umana si regnul animal exista o analogie de esenta – in consecinta arta
paleolitica se va indrepta catre arta de reproducere, realista, legata direct
de experienta practica.

Se contureaza credinta ca o reprezentare plastica poate avea un efect

magic benefic in favoarea unei actiuni practice (vanatoarea), in virtutea
ideii ca imaginea plastica echivaleaza cu realitatea. Un animal (bizon,
mamut, urs, cal, cerb), reprezentat in agonie, cu sulita infipta in corp, are
ca urmare aducerea vanatului in posesia vanatorului.
Sunt atestate arheologic cultul mortilor (alaturi de corpul celor morti fiind
depuse ofrande si fragmente de culoare ocru sau rosu, care atesta
existenta ritualului de colorare a cadavrelor), sacrificiile de animale,
ritualurile consacrate vanatorii, incantatiile insotite de instrumente
muzicale rudimentare, de pantomima si de o costumatie speciala, cultul
fecunditatii.

Genuri si tehnici specifice – pictura si sculptura ca genuri, desenul,

incizia colorata, modelarea materialelor plastice (lutul), sculptura
in piatra executata cu dalta

Pictura in paleoliticul superior (35.000-10.000 iHr.)

Perioada de maxima inflorire a picturii rupestre se regaseste in paleoliticul

superior (magdalenian).
In aceasta perioada se dezvolta pictura infatisata pe peretii pesterilor greu
accesibile, (pictura rupestra), in care sunt reprezentate in special
animalele singure, izolate, (vazute din profil, in repaus sau in miscare),
spre deosebire de figura umana care apare rar, sau se identifica prin
reprezentarea sintetica a mainilor (prin imprimare) sau a unor siluete
schematice.

Picturile sunt moncrome, de dimensiuni diferite, fiind folosite

jocurile de relief ale peretilor si degradeurile tonale. Culorile
minerale, variate (rosu, galben, brun, negru) sunt dizolvate cu
solventi naturali (albus de ou, seva plantelor, sange, grasimi) si
sunt intinse cu degetele sau cu pensule improvizate).
Aria de raspandire – Franta (123 situri), Spania (130), Italia (4),
Portugalia (2), Rusia (1), Romania (pestera din satul Cuciulat, jud. Salaj;
pestera Coliboaia din Muntii Bihorului cu imagini pictate reprezentand un
cal, un bizon, o felina, un urs, un rinocer si un tors de femeie – picturi a
caror autenticitate fost confirmata de specialisti din Franta))

Exemple celebre – Pestera Altamira din nordul Spaniei (descoperita

intamplator in 1879, de catre fetita arheologului amator spaniol  Marcelino
Sanz de Sautuola), pesterile Lascaux, Font de Gaume (descrisa de
abatele Henri Breuil 1877-1971), Combarelle din Franta.

Sculptura paleolitica

Apare inca din Aurignacian, ca reprezentari umane sau animaliere,

modelate in argila sau sculptate in piatra, corn, fildes.

Exemple celebre

 Bizonii modelati in argila descoperiti in grota Tuc d’Audoubert din

Franta
 Seria de „Venere”, statuete feminine descoperite pe o arie larga, din
Franta pana in Siberia. Se remarca in mod deosebit celebra Venus din
Willendorf, din patrimoniul Muzeului de Istorie Naturala de la Viena,
cu forme steatopige (tratarea accentuata a soldurilor si neglijarea
figurii), legata de cultul fecunditatii si exprimand ideea de maternitate.
Are 11 cm. in inaltime si este sculptata in calcar
 Femeia cu cornul, basorelief descoperit in localitatea Laussel din
Franta, in patrimoniul Muzeului Omului de la Paris
 Statueta feminina, descoperita in localitatea Dordogne, Franta, aflata
in patrimoniul Muzeului Omului de la Paris

Conf. univ. dr. Doina Punga