PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA

MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL
BRAȘOV

• Universitatea Hyperion -
Managementul Mediului și
Dezvoltare Durabilă
• Masterand: Pufu Alexandru
• Prof. coord. : Irina Lazăr
• niversitatea Hyperion -
Facultatea de Științe Sociale,
Umaniste și ale Naturii
• Student: Pufu Alexandru
 CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. AȘEZARE GEOGRAFICĂ

CAPITOLUL II. ELEMENTE COMPONENTE ALE MEDIULUI NATURAL

2.1. Relieful
2.2. Clima
2.3. Hidrografie
2.4. Componente biopedogeografice
2.5. Rezervații

CAPITOLUL III. CONSIDERAȚII PRIVIND MEDIUL ANTROPIC

3.1. Evoluția așezării
3.2. Populația
3.3. Considerații geoeconomice

CAPITOLUL IV. PROTECȚIA ȘI CALITATEA MEDIULUI

4.1. Considerații privind calitatea mediului
4.2. Considerații privind fenomenele de risc

CAPITOLUL V. DEZVOLTAREA DURABILĂ - STRATEGII ŞI PROGNOZE

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE
Lucrarea ”Protecția și conservarea mediului în Municipiul Brașov” abordează caracteristicile
componentelor mediului natural și antropic, elementele privind calitatea și protecția mediului în ansamblu
precum si aspectele privind dezvoltarea durabilă.
În acest spațiu, cadrul natural, uman și evoluția societății, au permis individualizarea acestei localități ca
un centru economic și turistic recunoscut cu valențe de prim rang.
Potențialul cadrului natural și antropic au impus o serie de dotări și o infrastructură corespunzătoare
acestui centru urban.
Stimularea oportunităților de dezvoltare economică în concordanță cu protecția mediului poate duce la
creșterea compatibilității și dezvoltării durabile.
Spectaculozitatea cadrului natural și potențialul uman și turistic superior, cu un grad de valorificare
ridicat, m-au determinat să aleg această temă.
La baza opțiunii mele a stat și dorința de a cunoaște, a analiza și a interpreta dimensiunile calitative și
cantitative actuale ale mediului din municipiul Brașov cât și pentru a evidenția câteva din noile orientări privind
posibilitățile de dezvoltare.
Legătura dintre dezvoltarea economică, în speță a dezvoltării turistice și problemele ecologice este
definitorie în determinarea posibilităților de acțiune pentru protecția și calitatea mediului.
Dezvoltarea resurselor umane și protejarea resurselor naturale poate duce la stimularea și implementarea
unor proiecte eficiente de dezvoltare durabilă.
Scopul protecției mediului natural și antropic este în ultimă instanță protecția omului respectiv protecția
tuturor factorilor de mediu.
Protecția și conservarea mediului în municipiul Brașov, are o semnificație deosebită în ceea ce privesc
strategiile de dezvoltare durabilă.
În ansamblu dezvoltarea durabilă poate să asigure premisele unui management urban mult mai eficient
având în vedere interesele și opțiunile comunității locale din municipiul Brașov.
 CAPITOLUL I - AȘEZARE GEOGRAFICĂ
 
Municipiul Braşov, se găseşte în zona central-estică a României, la 45°38’ latitudine nordică şi 25°35’ longitudine
estică, la poalele vârfului Tâmpa (967m), în Depresiunea Bârsei. Depresiunea Braşovului, (Depresiunea Bârsei) este cea
mai mare depresiune intermontană a ţării, fiind mărgintă la Nord de Munţii Baraolt, Bodoc, la Est de Munţii Nemira şi
Munţii Întorsurii, la Sud Munţii Baiului, Bărsei, Bucegi şi Piatra Craiului iar la Vest Măgura Codlei şi Munţii Perşani.
Depresiunea Bârsei, compartimentul vestic al complexului depresionar al Depresiunii Braşov are o suprafaţă de
circa 1800 kmp, având 100 km pe axul principal NE-SV, între Breţcu şi Zărneşti. Depresiunea este clar delimitată de
rama montană înconjurătoare şi se extinde tentacular spre sud-vest, golful Zărneşti – Tohan, spre vest, golful Vlădeni şi
spre nord, culoarul Oltului dintre Feldioara şi Augustin.

Harta județului Brașov

 CAPITOLUL II - ELEMENTE
COMPONENTE ALE MEDIULUI NATURAL
2.1. Relieful
Depresiunea Braşovului este cea mai întinsă depresiune din
Carpaţii Româneşti, precum şi cea mai tipică depresiune
intramontană. Ea este este străjuită, de jur imprejur, de un zid muntos
a cărui înălţime diferă de la un punct cardinal la altul (peste 2000 m în
sud, sub 1200m în est şi aprox. 500 m în nord şi vest). Câteva
trecători şi pasuri permit circulaţia din şi spre depresiune, pe acolo
unde, odinioară treceau vechile drumuri comerciale ce lega
Transilvania de Moldova şi Ţara Românească, în secolele XIII şi XIV.
Înaintarea în depresiune a masivelor muntoase din jur o împarte
în trei compartiment Depresiunea Bârsei, Deprsiunea Sfântu
Gheorghe şi Depresiunea Târgu Secuiesc, ele fiind legate între ele de
„porţile” de la Reci şi Sânpetru, având aspectul unei singure unităţi
geografice.
Municipiul Braşov, reşedinţa judeţului, situat la o altitudine medie de
625 m, este aşezat în Depresiunea Bârsei, în curbura Carpaţilor, având
în spate masivele Piatra Mare şi Postăvarul, străjuit din trei părţi de
dealurile Tâmpa, Straja (Warthe) şi Dealul Cetăţii. Teritoriul
administrativ al oraşului Braşov se încadrează în partea sudică a
depresiunii Braşovului, la contact cu rama muntoasă, respectiv cu
fluxul intern al Carpaţilor Orientali. La doar 12 km de Braşov,
staţiunea Poiana Braşov, parte componentă a Municipiului Braşov din
punct de vedere administrativ, este amplasată pe versantul nordic al
Masivului Postăvarul (vârful Cristianul Mare - 1804m), din cadrul
Carpaţilor de Curbură, fiind la ora actuală o staţiune complexă a
sporturilor de iarnă din ţară.

Depresiunea Brașov
 2.2.Clima

Apreciat la scara proceselor macrosinoptice dominante, climatul depresiunii Braşov este de tip continental
moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord – vest. În sens latitudinal, climatul este influenţat de advecţiile
maselor de aer reci, polare, precum şi de cele calde, de componentă sudică.
În raport cu etajarea generală a fenomenelor climatice din România, şesurile depresionare ale Bârsei fac parte
din etajul climatic al dealurilor şi podişurilor, iar rama muntoasă înconjurătoare se înscrie în etajele climatice de
munte.
Depresiunea Bârsei este mai rece decât depresiunea Făgăraşului, atât din cauza unei deschideri mai largi a
Depresiunii Făgăraşului spre circulaţia atlantică şi a frecvenţei mai mari a maselor de aer de origine continentală,
estică, în Depresiunea Bârsei, cât şi datorită ambianţei geomorfologice deosebite ale celor două depresiuni.
Stratul de zăpadă se formează, în şesul Bârsei, în jurul datei de 17 noiembrie, însă el devine stabil mult mai
târziu, în a doua jumătate a lunii decembrie sau începutul lui ianuarie. Intervalul de timp cu strat de zăpadă stabil
cuprinde, în medie, la Braşov, un număr de 72 de zile, în Poiana Braşov 93 de zile, iar în etajele montane superioare
solul rămâne neîntrerupt acoperit de zăpadă peste 150 de zile.

Iarna în municipiul Brașov

 2.3. Hidrografie

În sectorul Depresiunii Brașov se remarcă ape de adâncime de bună calitate, cantonate la baza formaţiunilor
calcaroase, în debite de 6 – 15 l/s. Prin Braşov trec o serie de râuri şi pâraie toate izvorând din masivul Postăvarul.
Astfel Râul Scheiu interceptat de Canalul Timiş, cursul inferior fiind canalizat încă din perioada medievală aşa încât
să curgă în lungul zidurilor cetăţii, constituind o parte a lucrărilor de apărare a oraşului. Acest tronson este cunoscut
sub denumirea de Canalul Graft.
Canalul Timiş este un canal care leagă râul Timiş de râul Ghimbăşel. Canalul începe în apropiere de Dârste şi
urmează aproximativ limita sudică a oraşului Braşov. canalul interceptează râurile care se scurg de pe versantul nordic
al masivului Postăvarul, iar în intervalul municipiului Braşov canalul este acoperit. Râul Ghimbăşel este un afluent al
Oltului şi se formează la confluenţa braţelor Pârâul Mare şi Pârâul Mic. Ca afluent Ghimbăşelul are Râul Timiş,
cunoscut şi sub denumirea Râul Timişul Sec. Tot prin Braşov trec şi râurile: Racădău, Valea Cetăţii, Valea Plopilor,
Valea Scurtă şi Valea Florilor de obicei secate în lunile de vară.
În general, reţeaua de râuri oferă resurse importante de apă, care alături de cele subterane asigură acoperirea
nevoilor de apă potabilă şi industrială.

Canalul Graft
 2.4. Componente biopedogeografice

Vegetaţia Braşovului numără aproximativ jumătate din

speciile de plante ce cresc în România şi este caracteristică
zonelor de deal şi de munte. Din punct de vedere floristic, la
nivelul orașlui Braşov apare un amestec accentuat de
elemente eurasiatice, la care se adaugă elemente
circumpolare şi central-europene precum şi areale restrânse
cu specii mediteraneene, sub-mediteraneene, pontice etc.
Multitudinea biotopurilor întâlnite din Valea Oltului
până pe crestele montane face ca fauna depresiunii Braşov să
fie deosebit de variată. În mlaştinile Ţării Bârsei se găsesc
numeroase specii interesante, unele relicte glaciare – ca
viermele turbelariot Polycladodes voinovii - , sau specii rare
de coleoptere ca Leccobius syriacus şi Hyphydrus Aubei;
ecosistemele xerofite de pe Tâmpa şi Dealul Cetăţii
adăpostesc circa 35% din macrolepidopterele cunoscute în
ţară, numeroase specii de ichneumonide (Ichneumon
fulvidactylus, Pimpia padeliae ssp. variegata) şi altele.
Neuniformitatea factorilor pedogenetici (rocă, relief, climă,
ape, vegetaţie.
Pătura de soluri are o repartizare zonală care
corespunde dispunerii etajate a reliefului, climei şi
vegetaţiei. Astfel, pe substraturile calcaroase apar soluri
litomorfe reprezentate prin rendzine şi pseudorendzine în
Postăvaru și Piatra Mare, pe treapta inferioară a aceloraşi
munţi apar soluri brune acide iar în Piatra Mare soluri
podzolice argiloiluviale, în timp ce şesul piemontan este
ocupat de soluri brune eumezobazice. Fauna din Munții Postăvaru
 2.5. Rezervații
În arealul Municipiului Braşov există o singură rezervaţie mixtă,
peisagistică, Rezervaţia Tâmpa.
Rezervaţia este situată la altitudinea de 800 – 950 m. şi este
acoperită aproape în întregime cu pădure (1203 ha) din care 188,2 ha
constituie rezervaţia peisagistică a Academiei Române.
În această rezervaţie speciile arboricole sunt reprezentate de
unele specii de răşinoase ca: pinul (Pinus silvestris), molidul (Picea
abies), laricele (Larix Decidua var.polonica) ş.a.; unele specii de arbuşti
ca: socul (Sambucus racemosa), sângerul (Cornus sanguinea), alunul
(Coryllus avellana), salba moale (Evonymus europaea), paţachina
(Rhamnus frangula), cornul (Cornus mas), cununiţa (Spiraea
ulmifolia), lemnul câinesc (Ligustrum vulgaris) etc.
Dintre speciile ocrotite de lege amintim două specii care cresc pe
culmile calcaroase ale Tâmpei: Laleaua pestriţă (Fritillaria montana) şi
papucul doamnei (Cypripedium calceolus).
Printre tufişuri vegetează nemţişorul de stâncă (Delphinus
fissum) şi stânjenelul (Iris caespitosa) precum şi alte plante cu flori.
Caracterul montan al Tâmpei îl atestă şi unele plante ca: omagul
(Aconithum anthora, A. tasianthum), ulmul (Ulmus montana), saxifraga
(Saxifraga cuneifolia), urechelniţa (Sempervivum soboliferum).
Dintre rarităţile faunistice amintim cele două specii de lepidoptere:
Colias erate şi Argynis pandora var.dacica Hormuzachi şi cele 17 specii
şi varietăţi rare pentru România aşa cum sunt:Ichneumon fulvidactylus,
Ambiyteles astrata, Apechtis rufata, Heplopelmus variegatorius, Pimpla
padellae ssp.variegata, Hoplitophnys brischkei ş.a.
Tâmpa constituie o componentă de bază a cadrului natural
specific Braşovului care prin valoarea sa ştiinţifică şi peisagistică a fost
Rezervația Tâmpa
încadrată în rândul rezervaţiilor naturale din România.
 CAPITOLUL III - CONSIDERAȚII PRIVIND MEDIUL ANTROPIC

3.1. Evoluția așezării

Săpăturile arheologice efectuate în arealul oraşului au scos la lumină urme de locuire din epoca de piatră şi din
perioada daco – getică.
Prima menţiune documentară a Braşovului datează din 1234, când localitatea apare înscrisă în Catalogus
Ninivensis sub numele Corona. Ulterior, documentele certifică existenţa aşezării sub diferite alte denumiri:
Brassovia (1251), Barasu (1252, ca parte a zonei Saxones Barasu), Brasu (1271), Braso (1288), Brasov (1294),
Brassov (1295), Brasso (1309), Brassov (1331), Korona (1336) etc.
Extinderea către sud a oraşului a făcut ca limita sa sudică să atingă limita nordică a Municipiului Săcele, de
care îl separă podul de la Dârste peste Valea Timişului Sec şi peste linia de cale ferată. Considerăm că nu este
imposibil ca într-un viitor nu foarte îndepărtat cele două municipii să se unească din punct de vedere administrative
(această variantă se găseşte de câţiva ani pe agenda de lucru a Consiliilor locale ale celor două localităţi).

Orașul Brașov la începutul secolului XX

 3.2. Populația - Evoluția populației

De-a lungul timpului, odată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și
populația sa. Numai pentru ultimele secole, se poate aprecia sporul aproape exponențial:

Populaţia Braşovului era în 1995 de 322 977 locuitori, din care populaţie masculină 158 428 şi
populaţie feminină 164 548. Densitatea populaţiei era de 4 388 loc/kmp.

Un studiu de prognoză realizat de Consiliul Local Braşov a relevat o tendinţă de scădere a

populaţiei în viitorii 20 de ani.

Evoluţia numărului de locuitori ai municipiului Braşov 1992 – 2030

 3.3.Considerații geoeconomice

Oraşul Braşov, dezvoltat iniţial la poalele Masivului Postăvaru, este poziţionat în partea centrală a ţării,
permiţându-i o evoluţie rapidă datorită poziţionării la interferenţa unor regiuni geografice, fiecare cu resurse naturale
specifice, complementare. Rama muntoasă a reprezentat din cele mai vechi timpuri un zid natural, creat prin munţii
Ciucaş, Piatra Mare, Postăvaru, Bucegi şi Piatra Craiului în partea de sud, munţii Perşani în vest, munţii Baraolt,
Bodoc şi Nemira în nord şi munţii Vrancei în est.

În prezent Municipiul Braşov este centrul polului de creştere Braşov care include în planul său de dezvoltare
urbană integrată cele 13 localităţi care înconjoară municipiul şi împreună cu care formează un teritoriu de urban –
rural ce se întinde pe 136 101 ha (382 896 locuitori în 2011), o adevărată Zonă metropolitană (Zona metropolitană
Braşov).

Relaţiile dintre localităţile componente Zonei Metropolitane Braşov

 CAPITOLUL IV - PROTECȚIA ȘI CALITATEA MEDIULUI
4.1. Considerații privind calitatea mediului
Calitatea aerului
Conform unui studiu realizat în anul 2018 de IQ AirVisual,
o organizatie elvețiana care culege date despre calitatea aerului la
nivel global a plasat municipiul Brașov în topul celor mai poluate
orașe din România, astfel Brașovul ocupă un loc fruntaș după
orașele Iași și Cluj Napoca și București. Braşov a înregistrat un
coeficient de poluare moderat (21.3 pentru 2018).
Clasamentul a fost realizat luând în considerare particulele în
suspensie din aer, care reprezintă un amestec complex de particule
foarte mici şi picături de lichid. Pentru realizarea topului a fost
luat drept referinţă indicatorul PM2.5.
PM2.5 este în general considerat drept poluant cu impact major
asupra sănătăţii tuturor poluanţilor atmosferici măsuraţi în mod
obişnuit. Datorită dimensiunilor mici, PM2.5 este capabil să
pătrundă adânc în sistemul respirator uman şi de acolo în întregul
corp, provocând o gamă largă de efecte pe termen scurt şi lung
asupra sănătăţii, conform AirVisual.
În multe părţi ale Europei şi în S.U.A., principalii poluanţi
atmosferici care prezintă importanţă sunt dioxidul de azot (NO2)
şi ozonul, astfel încât numai PM2.5 nu oferă o imagine
reprezentativă a calităţii aerului şi a riscurilor pentru sănătate în
unele regiuni, conform realizatorilor topului. (Sursa Ziarul
Financiar - Topul celor mai poluate oraşe din România. Surpriza
majoră de pe primul loc, 8 iunie 2019)
Cauza nivelului de poluare în municipiul Brașov se
datorează zonei industriale, traficului și poziției geografice (situat Raport pentru calitatea Aerului
în depresiune, flancat de spațiul montan) astfel curenții de aer nu
reușesc să scoată elementele poluante din oraș. în Municipiul Braşov
 Calitatea apei

Sursele de apă sunt bogăţii naţionale aflate în administrarea Regiei Apele Române. Compania Apa Braşov S.A.
achiziţionează şi prelucraeză apa brută provenită din patrimonial Regiei Apele Române.
Barajul de la Târlung, aflat la o distanţă de 25 km la SE de Braşov a fost construit în anul 1975 pe râul Târlung de către
Regia Naţională Apele Române care în întreţine şi îl exploatează. Bazinul hidrologic al lacului de acumulare are o
suprafaţă de 180 ha, capacitatea utilă actual este de 18 mil mc., debitul maxim permanent de exploatare este de 1700 l/s –
147000 mc / zi – 53,6 mil mc / an.
Reţeaua de canalizare a Braşovului este 90% unitară, pentru micile părţi separate fiind folosite reţeaua de ape uzate
şi reţeaua de ape pluvial. 85% dintre locuitorii municipiului sunt deserviţi de reţeaua de canalizare, ceilalţi, situaţi la
periferia Braşovului, beneficiind de sisteme de canalizare autonome.
Condiţiile de calitate ale apei potabile sunt verificate conform standardului naţional în vigoare prin metode
standardizate la nivel internaţional. Aparatura de laborator utilizată este de înaltă performanţă şi precizie, verificările
metrologice fiind efectuate de către Institutul Naţional de Metrologie.

Barajul de pe lacul Tărlung

 Calitatea solului

La nivelul Municipiului Braşov au fost făcute analize multianuale privind calitatea

solului. Datele arată diferenţe destul de mici de la un an la altul, fiind respectate
limitele de popluare impuse de lege. Există totuşi situri contaminate cu diverşi
poluanţi.
Unităţile cu pondere mare în poluarea solurilor sunt, conform datelor furnizate de
Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, următoarele:
• S.C. Flavus Investiţii (Platforma Tractorul). Actualul proprietar al Platformei
Tractorul are ca profil de activitate dezvoltarea imobiliară. Există Aviz de Mediu pentru
încetare activitate şi Acord de Mediu pentru dezafectare instalaţii. Potenţial poluator al
solului, prin poluarea istorică generată de activităţile care s-au desfăşurat în trecut.
• S.C. Masterange Imobiliare (Platforma Lubrifin – IUS – Lemexim). Dezvoltator
imobiliar ce construieşte un ansamblu comercial pe vechiul amplasament al S.C.
Lubrifin, S.C. IUS, S.C. Lemexim. În urma excavaţiilor efectuate s-a constatat că solul
este poluat în profunzime cu produse petroliere.
 4.2 Considerații privind fenomenele de risc
Dezvoltarea socio-economică accelerată, constituie factorul cu cel mai puternic impact asupra mediului
natural: poluarea aerului în zonele urbane şi limitrofe, a solului, precum şi a apelor de suprafaţă şi a celor freatice.
Principalele cauze ale acestor influenţe negative sunt: concentrarea noilor platforme industriale în zonele
marilor aglomerări urbane (municipiul Braşov şi localităţile limitrofe Săcele, Codlea, Ghimbav, Hărman, Cristian,
Râşnov, Prejmer; zona Făgăraş–Victoria, Hoghiz), urbanizarea -extinderea intravilanului în detrimentul mediului
natural, apariţia de construcţii fără asigurarea utilităţilor necesare, lipsa ocolitoarelor localităţilor şi traficul crescând
de autovehicule.
De asemenea, practicarea necontrolată a turismului afectează în mod negativ mediul înconjurător, având ca
efecte poluarea acestuia din cauza lipsei sau stării precare a infrastructurii (apă curentă, canalizare, epurare), aceasta
neputând prelua numărul mare de turişti, a managementului necorespunzător al deşeurilor în localităţile turistice şi
aruncării necontrolate a deşeurilor în zonele de weekend, pe traseele turistice şi pe drumurile de acces, precum şi a
sporirii traficului rutier în zonele turistice.

Poluare în Brașov
 CAPITOLUL V - DEZVOLTAREA DURABILĂ - STRATEGII ŞI
PROGNOZE

La capitolul imagine, Braşovul nu stă foarte bine. Locuitorii blocurilor de pe arterele principale sunt nemulţumiţi de
poluarea fonică resimţită. În plus, oamenii sunt deranjaţi de faptul că imobilele vechi, din centrul istoric, nu sunt reabilitate şi de
modul cum se face salubrizarea în oraş.
În schimb, Braşovul este avantajat de poziţia geografică, zonele rezidenţiale diverse, servicii în imediata apropiere a
locuinţelor, atmosfera vie şi multiculturală şi de clădirile cu o arhitectură deosebită.
În ceea ce priveşte transportul, infrastructura tehnică şi mediul, Braşovul are ca puncte tari calea ferată şi şoselele de
importanţă naţională şi internaţională, centura ocolitoare, transportul cu autobuzul şi troleibuzul şi o stradă pietonală în centrul
oraşului. Analiza arată şi că, deşi oraşul are potenţial turistic, preţurile practicate sunt foarte mari, iar serviciile insuficiente.
Chiar şi aşa, Braşovul este pe locul II în ţară, ca număr de turişti, după Bucureşti. Rezultatele analizei vor fi folosite la
elaborarea strategiei de dezvoltare „Braşov 2030".
Particularităţi. Braşovul a devenit încă din secolul al XVI-lea, principalul centru economic prin care se realizau intensele
legături dintre Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. În ultimele decenii, Braşovul s-a dezvoltat ca unul din principalele
centre industriale ale ţării. În prezent economia judeţului Braşov este una foarte diversificată, cu accente puternice în domeniul
industriei, o caracteristică deosebită a economiei locale fiind dată de prezenţa a aproape tuturor ramurilor industriale. În judeţul
Braşov există mari posibilităţi pentru realizarea de investiţii, cei interesaţi având la dispoziţie o puternică şi diversificată baza
tehnico-materială, forţă de muncă corespunzator calificată, piaţă de desfacere şi o legislaţie adecvată ce garantează drepturile
investitorilor străini în România.
La Braşov se intersectează majoritatea căilor de comunicaţie prin care se realizează legătura între regiunile din nordul ţării
cu cele din sud şi a celor din vest cu cele din est. Braşovul are o reţea bine reprezentată de drumuri publice, este traversat de
principalele şosele europene (E81, E68, E60) şi de culoarul IV European, iar densitatea liniilor de cale ferată (67,7km/1000
km2) este peste media naţională.
Braşovul a fost unul dintre cele mai dezvoltate centre industriale din România şi se află, din punct de vedere geografic, pe
cea mai importantă axă de dezvoltare, axa Bucureşti – Ploieşti – Iaşi. Această axă Nord-Sud, privită şi din perspectiva Uniunii
Europene şi a unor ţări precum Ucraina (de exemplu, în ceea ce priveşte alimentarea cu energie), va creşte în importanţă în
următorii ani, atât din punct de vedere economic, cât şi logistic.
Trafic în Brașov
 CONCLUZII

Municipiul Brașov, deține un potențial natural și antropic, remarcat printr-o activitate diversă, economică și turistică cu
posibilități multiple de valorificare a resurselor și a dezvoltarării durabile.
Brașovul este recunoscut totodată ca destinație turistică importantă, având un cadru deosebit, cu obiective naturale,
beneficiiind de spațiul montan și de apropierea de vestita stațiune Poiana Brașov. De asemenea obiectivele de interes antropic din
cadrul Brașovului, în special din domeniul turismului cultural, pus în evidență de clădirile cu încărcătură istorică, centrul vechi,
Biserica Neagră etc.
Pe fondul unei activizări accentuate a unităților cu caracter social-economic, specifice sectorului economic, terțiar, paralel cu
evoluția spațiului rezidențial se amplifică activitățile specifice de infrastructură, dotări tehnico - edilitare care constituie surse de
presiune asupra spațiului, de influențare asupra calității mediului și nu mai puțin asupra populației.
Între infrastructura socio-economică, de protecţia mediului din cadrul municipiului Brașov şi dezvoltarea sa economică
există un raport reciproc şi exclusiv.
În ansamblu creşterea economică, progresul social şi protecţia mediului, sunt premise ale dezvoltării durabile prin luarea
unor măsuri care să contribuie la reducerea impactului negativ și a presiunii exercitate de factorul uman asupra mediului.
În contextul în care îmbunătăţirea performanţei mediului este considerată un factor cheie al dezvoltării economice, de
îmbunătăţire, protecţie sau ameliorare a mediului prin aplicarea criteriului bunelor practici în domeniile de activitate care privesc
activitățile economice, turismul și mediul.
Activităţile economico-geografice, oferă oportunităţi specifice, populaţia locală şi industria, turismul fiind nevoite să
utilizeze resursele naturale și antropice într-o manieră durabilă şi să aprecieze obiectivele naturale şi culturale.
Amenajarea și dezvoltarea spațiului aferent municipiului Brașov trebuie să se facă în concordanță cu determinările calitative
și cantitative ale cadrului natural, cu infrastructura, nivelul dotărilor etc.
Concepția de dezvoltare durabilă a municipiului Brașov, presupune elaborarea unor programe naționale de valorificare
superioară a spațiului, la realizarea căruia să participle toți factorii responsabili: silvicultura, industria, gospodăria apelor, protecția
mediului etc. și bineînțeles turismul.
Dezvoltarea durabilă și calitatea mediului trebuie să constituie o preocupare majoră a autorităților locale cu o viziune
cuprinzătoare asupra nevoilor vieții socio-economice, cât și de a formula obiective care să satisfacă necesitatea dezvoltării
continue a comunităților locale.
Prin această lucrare s-a dorit evidențierea calității mediului cât şi posibilitățile de dezvoltare durabilă, promovarea unui
spatiu valoros din punct de vedere al potențialului natural și cultural al municipiului Brașov.
 BIBLIOGRAFIE

1. Cucu V., (1970), Orașele României, Edit. Științifică București

2. Cucu S.V., Muică Cristina, Popova Ana (2009), Mediu, problemă contemporană fundamentală. Evoluții
și tipologii. Ed . Transversal, Bucureşti.
3. Dumitraşcu I., Maximescu Mariana (2001), O Istorie a Braşovului, Editura Phoenix Braşov, 2001
4. Gâștescu P. (1998) – Ecologia așezărilor umane, Edit. Universității din București
5. Gâștescu P. (2001) – Managementul mediului, Edit. Sfinx 2000, Târgoviște
6. Gâștescu P., Brețcan P. (2009) – Hidrologie continentală și oceanografie , Edit. Transversal, Târgoviște
7. Ghinea D., (2002), Enciclopedia geografică a României, ed. a III-a,
Edit. Enciclopedică, București.
8. Iancu M., (1963), Depresiunea Braşov – studiu geomorfologic, rezumat al tezei de doctorat, Cluj Napoca
9. Iancu M., Nolcea I. (1965), Regiunea Braşov – caracterizare geografică, în revista Natura nr.3
10. Iancu M., (1971) , Judeţele patriei, judeţul Braşov, Editura Academiei, Bucureşti
11. Mihai Elena, Teodorescu Elena (1969), Frecvenţa inversiunilor de temperatură în deresiunea Braşov, în
studii şi cercetări de geologie – geofizică – geografie, seria geografie, XVI nr.2
12. Mihai Elena (1975), Depresiunea Braşov, studiu climatic, Editura Academiei
13. Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M.(1993), Rezervaţii şi monumente ale naturii din România,
Editura “Scaiul”, 1993
14. Murgu M., (1963), Braşov si împrejurimi, mic îndreptar turistic, Editura Meridiane, Bucureşti
15. Posea Gr., (1981), Depresiunea Braşovului (caractere geomorfologice), Analele Universităţii Bucureşti,
Geografie XXX
16. Roşu Al. (1980), Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
17. Vlăsceanu Gh., Ianoș I., (1998), Orașele României, Casa Editorială
ODEON.
 18. * * * (1983), Geografia României I, Geografie fizică, Editura Academiei, Bucureşti
19. * * * (1987), Geografia României III, Carpaţii Româneşti şi depresiunea Transilvaniei, Editura
Academiei, Bucureşti
20. * * * (1981), Braşov, monografie, Editura Sport Turism, Bucureşti
21. * * * (2007), Planul integrat de dezvoltarer urbană – Polul de creştere Braşov, Planul operaţional
regional 2007 – 2013, Primăria Municipiului Braşov
22. * * * (2010) Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Braşov 2010 - 2030, Consiliul Local
Braşov.
23. http://www.brasovcity.ro
24. http://www.statistici.insse.ro (TEMPO-Online)
25. http://m.ziare.com/mediu/iata-cele-mai-poluate-orase-din-tara
26. http://www.google.ro