JUDEȚUL CLUJ

 GEOGRAFIA UMANĂ A ROMÂNIEI

 STUDENT: PUFU IONUȚ ALEXANDRU
 PROF.COORD.: LECT. UNIV. DR. IRINA
LAZĂR
 Așezare geografică
• Judetul Cluj este situat in Nord Vestul Transilvaniei, in bazinul Somesului Mic intre
46,24 si 47,28 grade lat N si 23,39 si 24,13 grade long E, marginit de judetele
Maramures la N, Bistrita – Nasaud la NE si E, Mures la E si SE, Alba la S, Bihor la
V si SV si Salaj la NV.
• Suprafata este de 6674 km2, cu o populatie de 720 280 locuitori din care 48,90%
sunt barbati si 51,10% sunt femei. Densitateaea este de 108.5 loc/km2.
• Resedinta de judet este municipiul Cluj Napoca, orase mai importante sunt: Campia
Turzii, Dej, Gherla, Huedin, Turda. Eixsta 74 de comune, 417 sate si 6 localitati
componente ale municipiilor si oraselor.
 RELIEFUL
• Relieful este accidentat, constituit in cea mai mare parte din unitati deluroase apartinand
Podisului Somesan si, in mai mica masura din portiuni muntoase ce reprezinta partea de
NE a Muntilor Apuseni.
• Campiile lipsesc pe teritoriul jud. Cluj, ele fiind suplinite, ca treapta de relief, de terasele
si luncile bine dezvoltate in sectoarele inferioare ale Somensuluiu Mic si Ariesului.
• Zona deluroasa, extinsa in partea central nordica si de sud a judetului, include mai multe
subunitati ale Podisului Somesan (Dealurile Clujului, Feleacului, Dejului), intre care se
individualizeaza numeroase depresiuni intradeluroase (Depr. Apahida, Bontida, Gilau,
Dej, Turda, Campia turzii) la marginea carora apar unele depresiuni de contact (Huedin
si Iara), la limita cu muntele.
• Sectorul montan, situat in SV jud. Cluj,
apartine grupei Muntilor Apuseni, din Carpatii
Occidentali, fiind reprezentat prin sectoare ale
Muntilor Vladeasa (vf. Vladeasa – 1836 m),
Gilau si Muntele Mare, cat si prin portiuni
restranse din Muntii Trascau, Plopis, Meses si
Bihor.
• In extremitatea de E a judetului Cluj, la E de
aliniamentul raurilor Valea Florilor – Maraloiu
– Somesu Mic, se afla o parte din Campia
Colinara a Transilvaniei, unitate aparte de
relief, cu caracter montan, suprapusa partial
peste unele structuri de domuri gazeifere.
HIDROGRAFIA

• Reteaua hidrografica este reprezentata

printr-o artera principala – Somesul Mic, cu
directie SV – NE, al carui bazin de receptie
e dezvoltat integral pe teritoriul jud. Cluj,
colectand numerosi afluenti : Capus, Nadas,
Borsa, Luna, Lujerdiu, Valea Marului. In
partea de NE a judetului CLuj, Somesul
Mic se uneste cu Somesul Mare, in amonte
de municipiul Dej, formand un curs unic,
care se varsa in Tisa, la Vest.
 VEGETAȚIA
• Vegetatia este eterogena si etajata ca urmare a predominarii reliefului deluros si muntos,
in arealul judetului Cluj, intalnindu-se o gama variata de formatiuni vegetale. Etajul
subalpin, prezent in Muntii Vladeasa si Muntele Mare, se caracterizeaza prin prezenta
pajistilor cu ierburi pitice si tufisuri de ienupar.
• Etajul padurilor de molid, extins pe pantele muntilor intre 100 – 1600 m, este alcatuit,
predominant, din molid in amestec cu brad, iar etajul padurilor de foioase se dezvolta pe
toate formele de relief, cuprinse intre 400 – 1000 m, fiind constituit din paduri de gorun
in amestec cu fag, carpen sau ulm .
• Pe versantii cu expunere nordica ai Vailor Luna, Lujerdiu se dezvolta palcuri compacte de
paduri de gorun, carpen, frasin, ulm . In Campia Colinara a Transilvaniei apar insule de
stepa, in alternanta cu petece de paduri.
 FAUNA

• Fauna este adaptata etajarii vegetatiei dar mai putin fidela limitelor acesteia, din
cauza marii mobilitati, este bogata in specii. In paduri sunt prezente numeroase
animale de interes cinegetic, printre care caprioara, cerbul, ursul, vulpea, rasul,
mistretul, veverita, iar pe Valea Somesului a patruns, pe cale naturala, bizonul. In
zona lacurilor antropice traiesc o serie de pasari de apa (rata, lisita, barza), in
regiunea podisului Somesan si a Campiei Transilvaniei a fost colonizat fazanul, iar
in arealul Cheilor Turzii exista acvila de stanca. Raurile de munte sunt populate cu
pastravi, lipani si scobari, iar cele din zonele mai joase cu mreana, clean.
 ISTORIC
• Numele de Cluj provine din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-
lea pentru a numi Cetatea Clujului. Cuvântul latin clusa înseamnă închis (în italiană chiuso) și se
referă la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Echivalentul german, Klause,
este păstrat în denumirea Klausenburg. O localitate și o regiune cu numele Klausen (în italiană
Chiusa) există și în Tirolul de Sud.
• Față de județul Cluj (interbelic), continuatorul comitatului istoric al Clujului, județul actual
cuprinde și cea mai mare parte din teritoriul județului Turda și din județul Someș, care nu au fost
reînființate la reforma administrativă din 1968. În schimb o parte a teritoriului istoric al județului
Cluj a trecut la Sălaj respectiv Mureș.
• La Sălaj a trecut fosta plasă Hida (cu Sânmihaiu Almașului etc.), iar la Mureș fosta plasă
Sărmașu din perioada interbelică, cu 20 de sate.
• Evoluția istorică a populației județului Cluj a fost următoarea: în 2002, județul avea
311 657 locuitori.
• Cu o populație de 702.755 locuitori în 2002, densitatea populației era de 105/km².
Structura etnică se prezintă astfel:
• Români - 79.4% (557.891 persoane)
• Maghiari - 17.4% (122.301 persoane). Dețin majoritatea populației (anul
2002) în comunele Săvădisla (51%), Suatu(51%), Moldovenești(58%),
Unguraș(60%), Sâncraiu(75%), Izvoru Crișului (80%) și Sic(96%). Un procent
ridicat al etnicilor maghiari se află și în comunele Aghireșu, Gârbău, Buza (40-
50%), Baciu, Căpușu Mare și Călărași (30-40%), Feleacu, Fizeșu Gherlii și
Viișoara (20-30%), Bonțida, Jucu și Mociu (10-20%).
• Rromi - 2.8% (19.834 persoane). Comunitățile mai mari de etnici rromi se
găsesc la Cojocna (19,7%), Fizeșu Gherlii (16,5%), Cămărașu (15,4%) și
Bonțida (15,3%).
• Alte etnii - 0,4% (2.729 persoane, dintre care 250 evrei, 944 germani, 203
ucrainieni, greci 152, italieni 124, ruși-lipoveni 73, armeni 63, ș.a.)
 Economia

Județul Cluj are una dintre cele mai dinamice economii din
România. Investițiile străine în zonă sunt printre cele mai ridicate din
România. În plus, Cluj-Napoca adăpostește importante centre de
servicii IT și financiare.
În anul 2015, Clujul avea după București cel mai mare număr de
companii din țară (peste 32.000), peste 150.000 de oameni lucrând în
companiile din județ.
 Industria

În 2005, în județul Cluj își desfășurau activitatea un număr de 21155

de unități locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii.
În ansamblul economiei județului Cluj, locurile dominante sunt
deținute de comerțul cu ridicata și amănuntul, servicii de reparații,
tranzacții imobiliare, închirieri, industrie prelucrătoare și construcții.
Cele patru parcuri industriale Tetarom sunt în centrul activității
industriale din județ.
 Agricultura

În 2005 suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi, era de

157307 de hectare, din care 111046 de hectare au reprezentat culturi de cereale pentru
boabe, 33676 de hectare de grâu și secară, 22239 de hectare de orz și orzoaică, 46611 de
hectare de porumb, 6453 de hectare de plante uleioase, 5469 de hectare de floarea soarelui,
1913 de hectare de sfeclă de zahăr, 12027 de hectare de cartofi și 9255 de hectare cultivate
cu legume.
Producția totală de fructe în 2005 a fost de 40449 tone de mere, prune, cireșe și vișine,
pere, nuci, piersici, caise și alte fructe.
Parcul de tractoare și mașini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184
tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semănători mecanice și 731 combine pentru
recoltat.
Efectivele de animale la sfârșitul anului 2005 erau de 85303 de capete de bovine,
227660 de capete de porcine, 326071 de capete de ovine și 7341 capete de caprine.
 Turism
Varietatea peisajului natural, cu reale valente turistice (Cheila Turzii, Cascada Moara
Dracului, Cascada Rachitele, Masivele Vladeasa, gilau, Muntele Mare, Lacurile de
acumulare Fantanele, Tarnita, Gilau, Taga) la care se adauga numeroasele obiective
istorice de arta si arhitectura, cat si zonele cu specific etnografic si folcloric
transilvanean, au favorizat dezvoltarea si intensificarea activitatilor turitice.
Cele mai multe obiective turistice sunt concentrate in Municipiile Cluj Napoca si
Turda, celelalte, fiind dispersate pe intreg teritoriul jud Cluj, printre care: Rezervatia
Complexa Cheile Turzii, Rezervatiile Botanice “Fanatele Clujului” si “suatu”,
biocomplexele acvatice de la Geaca si fizesu Gherlii, ruinele cetatilor de la Dabaca,
Boloaga, si ale castrelor romane de la Viisoara, Turda, etc, monumentul de pe dealul
Bobalna, bisericile din lemn din Aschileu Mic, Ciucea, Dej, Cluj, Huedin, Turda,
castelele si conacele din Bontida, Gherla, Cuzdrioara. Exista deasemenea statiuni
balneoclimaterice la Someseni, Baita, Cojocna, Turda.
 Cultură şi artă

Judetul Cluj este unul din cele mai importante centre ale tarii nu numai în privinta
învatamîntului ci si în cea a vietii culturale si artistice.
Resedinta judetului, municipiul Cluj-Napoca este o adevarata cetate culturala cu
prestigiu recunoscut si peste hotarele tarii. Aici functioneaza o filiala a Academiei Romîne,
filiale ale uniunilor de scriitori, compozitori si artisti plastici, Teatrul National si Opera
Romîna de Stat, Teatrul Maghiar si Opera Maghiara de Stat, Teatrul de papusi cu sectii în
limba romîna si maghiara, Filarmonica de Stat, care are si o sectie de muzica populara,
studiouri teritoriale ale Societatilor Nationale de Radio si Televiziune, posturi private de
radio si televiziune prin cablu, Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie, Muzeul Zoologic, Muzeul
Etnografic al Transilvaniei cu o sectie în aer liber, muzee care, prin numarul impresionant de
exponate, reprezinta cultura materiala si spirituala a populatiei romîne si a etniilor
conlocuitoare din Transilvania faurita si traita de-a lungul secolelor de viata comuna.
 De asemenea, functioneaza de multi ani un teatru dramatic în municipiul
Turda, muzeele de istorie din Turda, Dej si Gherla, Muzeul memorial
“Octavian Goga” din comuna Ciucea, Gradina botanica din Cluj-Napoca -
puternic centru de atractie a turistilor romîni si straini - care dispune de o
colectie de specii rare realizate prin colaborare cu institutii de profil de pe
diferite meridiane ale globului.

Reteaua institutiilor de cultura detine si 8 cinematografe care au prezentat

în cursul anului 2003 aproape 10 mii de spectacole.

La finele anului 2003 existau în judet 439 de biblioteci care detineau

10574 mii volume; din totalul unitatilor functionau : o biblioteca de interes
national, 12 biblioteci apartinînd institutiilor de învatamînt superior, 69
biblioteci specializate, 276 biblioteci scolare si 81 de biblioteci publice.
 Invățământul

Invatamantul se desfasoara in 359 gradinite, 435 scoli generale, 55 licee,

9 institutii de invatamant superior cu 49 de facultati, in limbile romana sau
maghiara. Exista deasemenea 26 de institute de cercetare stiintifica, o filiala
a Academiei Romane. Din reteaua asezamintelor culturale amintim 4 teatre
dramatice, 2 oipere, un teatru national, filarmonica “Gheorghe Dima”, 453
de biblioteci, 10 cinematografe, 18 case de cultura, 223 camine culturale, 12
muzee, etc.
 Servicii Bancare
Banca Transilvania (BT) este una dintre cele mai mari trei bănci din România. Banca
fost înființată în anul 1993, la Cluj-Napoca, de un grup de oameni de afaceri locali, cu 79%
capital românesc și 21% străin.
 Protectia si calitatea mediului

Necesitatea protecţiei mediului natural şi a componentelor şi ansamblurilor

componentelor
acestuia are şi un impact turistic major conducând la individualizare
a unor areale protejate.
Organizarea şi funcţionarea acestora este concepută de o manieră care să permită
asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare a bunurilor patrimoniului natural prin
instituirea unui regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare.
În acest context, categoriile instituite la nivel naţional şi stabilite în funcţie de scopul şi
regimul de management sunt: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii,
rezervaţii naturale, parcuri naturale, rezervaţii alebiosferei, zone umede de importanţă
internaţională, situri naturale ale patrimoniului natural universal, arii speciale de conservare,
arii de protecţie specială avifaunistică.
Pe teritoriul judeţului Cluj,s-au definit ca şi categorii de arii naturale protejate: parcuri
naturale, monumente ale naturii şi rezervaţii naturale.
 Strategii de dezvoltare a judetului Cluj

Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare a judeţului Cluj

pentru perioada 2014-2020 este Dezvoltarea şi promovarea judeţului
Cluj ca o destinaţie atractivă pentru investitori, turişti şi locuitori,
bazată pe o economie competitivă şi sustenabilă, o infrastructură
modernă şi servicii de înaltă calitate, accesibile tuturor, cu o viaţă
culturală şi ştiinţifică dinamică, sprijinită de o forţă de muncă înalt
calificată şi de cetăţeni responsabili.
Vă mulțumesc!