CULTURA SUMERIANA

Cunoscut ca leagnul civilizaiei Mesopotamia a servit ca loc de apariie pentru unele dintre
cele mai timpurii aezri umane. Poporul sumerian s-a aezat pe teritoriul acesta i au nceput s
locuiasc n zonele fertile irigate de rurile Tigru i Eufrat.La nceput erau simpli fermieri care
cltoreau dinspre N spre S dup care au nceput s construiasc orae-state.Erau de asemenea pescari
care locuiau dea-lungul vii Eufratului sau a Tigrului aa cum fac unii arabi din zilele noastre. Aceast
cultur a contribuit la o fuziune agrar cu agricultorii din N . Dar cea mai important contribuie a fost
iniierea agriculturii intensive n Mesopotamia antic. Printr-o munca tenace, sumerienii au asanat
mlatinile i au construit un sistem ingenios de canale de irigaii. La muncile campului foloseau plugul tras de
boi, seceri de argil, piatr, aram sau bronz. Grul, orzul au fost cultivate pentru prima dat la o scar

mare. Sumerienii se ocupau i cu creterea animalelor (suine, ovine i bovine ), cunoteau esutul i
olritul, fceau vase de lut colorate i ornamentate cu figuri umane de animale i psri.
Civilizaia sumerian ivit n zona pe la 3500 .Hr. a construit primele orae-ceti ale omenirii.
Intr-o epoca in care umanitatea traia in mici sate, sumerienii construiesc orase. Cel mai mare dintre ele,
a fost Uruk (950 hectare) inconjurat de ziduri din caramida. Arheologii au reusit sa faca portretul robot
al unui oras tip: era dotat cu un palat regal si constructii cu destinatie administrativa, temple, cartiere de
locuit, ateliere, gradini, port; strazi, canale de irigatie... Materialele de constructie folosite erau
fragile(caramizi din lut nears pentru pereti si trestie pentru acoperis)si de aceea n-au rezistat pn
astzi. Casele erau mici i n interior existau doar rogojini.
Sumerienii fceau comer n piee uriae. n jurul anului 3300 .Hr., sumerienii foloseau nite
discuri de lut pentru a cumpra diferite bunuri. Aceste ndeletniciri au fcut ca populaia s creasc.
Astfel au aprut numeroase orae-stat (Ur, Uruk, Laga, Nipur, Umma). Sumerienii bogai nu erau
nevoii s munceasc toat ziua, ci se relaxau ascultnd muzic sau jucndu-se.
n centrul oraelor se nalau temple monumentale, construite pe terase din crmida, zidurile
fiind decorate cu plci din argil colorat n chip de mozaic, n mijlocul unui cartier nchinat zeului
cruia i aparinea oraul. n jurul anului 2000 .Hr., templele aveau forma unor piramide nalte cu
zidurile acoperite cu crmizi smluite diferit colorate ,denumite ziggurate. Zigguratul era
mprit n apte etaje, deoarece sumerienii credeau c zeii coborau din cer n apte zile. Baza era un
patrulater cu laturile de 30/60 metri, care se inalta in terase din ce in ce mai mici. Pentru a ajunge n
vrful ziguratului, unde se gsea i sanctuarul zeului, se folosea fie un drum nclinat, fie scri.
Ziguratele erau mai ales locuri de observare a bolii cereti i a astrelor.Regele, care era i mare preot,
oficia ceremonii religioase i efectua sacrificii n templul situat n vrful turnului .Nici un ziggurat nu a
1

fost descoperit in intregime. Se presupune ca in Babylon, inaltimea unei astfel de constructii ar fi putut
fi de 90 de metri.
Primul ziggurat a fost construit n timpul celei de a III-a dinastii din Ur, de ctre Ur-Nammu. La
Ur, Uruk au fost descoperite primele temple zigurate sanctuare cu temelie din piatr, peste care se
ridic mai multe terase din ce n ce mai nguste, construite din crmizi. Pentru a mpiedica alunecarea
straturilor de crmizi, ele erau legate ntre ele printr-o rogojini mbibate cu bitum. n vrful acestui
sanctuar (ce avea, n faza clasic, 7 etaje din ce n ce mai nguste, ca nite triunghiuri de piramid
suprapuse) se afla capela la care se ajungea pe nite trepte (cum ar fi de pild, n Babilon, turnul Babel).
Ziguratele sunt edificiile cele mai tipice ale arhitecturii religioase .

Ziguratul din Ur, reconstituire

In pictura mural la nceput au utilizat doar culorile: alb, negru i rou, ulterior fiind adugat
galbenul, apoi albastrul, verdele i cafeniul .Culorile erau dizolvate n ap amestecate cu cear i
aplicate pe stratul de tencuial uscat sau chiar pe un strat fin de argil.

Sumerienii cunosteau si metoda topirii metalelor.Ei confectionau in special obiecte religioase

incrustate uneori cu pietre semipretioase: cristale de stanca, lapis-lazuli, jasp etc. Fierul era considerat
un metal pretios,fiind de 5-8 ori mai scump decat argintul. Artizanii faceau din el bijuterii batandu-le
cu ciocanul. Forjarea uneltelor sau a armelor presupunea topirea fierului, un procedeu pe care nu-l
stapaneau. In necropola regala de la Ur au fost descoperite multe obiecte din aur si lapislazuli ( o piatra
pretioasa de culoare albastra intens),dintr-un aliaj de aur si argint (electrum) sau din os si lapislazuli.

Sumerienii au inceput prin a numara cu jetoane din pamant ars de marimi diferite, in functie de
valoarea lor. Mai apoi, calculele, asemenea scrisului, erau notate cu semne cuneiforme. Matematica se
2

invata in scoli unde se rezolvau probleme practice, precum repartizarea ratiilor de grau, impartirea unui
teritoriu etc.
Ei foloseau scrierea pe tblie de lut pentru a ine o eviden a bunurilor i materialelor. Acestea
au constituit primele sisteme de contabilitate. Diferite tipuri de mrfuri au fost reprezentate prin
simboluri diferite, iar cantitile multiple au fost reprezentate de repetiie. Trei uniti de cereale au fost
notat cu trei nsemne a cerealelor, cinci vase de ulei de au fost notat cu cinci reprezentri a semnului
ulei .a.
Aveau cunotine destul de largi n domeniul aritmeticii i geometriei, de care se foloseau la
construirea canalelor de irigaie, a templelor sau la msurarea ogoarelor. De asemenea, ei au stabilit
unitile de msurare a timpului, a lungimilor i a greutilor, care au fost folosite de ntreaga lume
antic i care s-au pstrat n parte pn n zilele noastre.
Denumirea, n sumerian, a primelor 5 numere i a zecilor dovedete c sistemele de numrare
cincinal i esimal dateaz din vremuri strvechi. Cuvintele 7, 8, 9 sunt formate din unirea cuvntului
care red numrul 5 cu cuvntul care red numrul corespunztor suplimentar, adic 5+1= 6, 5+2=7
etc.
Textele matematice descriu ridicri la putere, extragerea rdcinilor ptrate i cubice dup
anumite formule. Majoritatea inscripiilor de natur matematic, mai ales aritmetice, sunt table
numerice care dau rezultatul unei nmuliri sau al unei mpriri.Noiuni de algebr care au fost folosite
sistematic la rezolvarea unor ecuatii cu una sau mai multe necunoscute.
Sistemul numeric sexagesimal mparte durata zilei (24 ore, 60 minute, 60 secunde) i cercul
(360). Dupa 5000 de ani, folosim inca sistemul lor de baza pentru a diviza orele si minutele sau
cercul.
Noiuni primare de geometrie privind dreptunghiul, triunghiul i chiar ale corzii pentru o
sgeat dat erau cunoscute i aplicate n problemele privind loturile agricole.
Sumerienii au fost primii astronomi care au creat o prim hart a stelelor i a constelaiilor.
Multe din aceste lucrri sumeriene vor fi ntlnite apoi n astronomia Greciei antice. Primele 5 planete
care se vd cu ochiul liber poart nume sumeriene.

Imagine a unui artefact sumerian cu o reprezentare antica a horoscopului

Teoriile general acceptate astazi, despre cunostintele de astronomie ale sumerienilor, spun ca
acestia remarcasera, inca de la inceputuri, prezenta pe bolta cereasca a celor cinci planete vizibile cu
ochiul liber : Venus, Saturn, Jupiter, Mercur si Marte, cele care, alaturi de Soare si Luna, vor da, in
majoritatea culturilor lumii, sistemul saptamanal de sapte zile.
Descoperirea unei placute de lut sumeriene (vezi figura ), a uimit lumea oamenilor de stiinta.
Nu numai ca sistemul solar, gravat in detaliu, arata toate planetele cunoscute astazi ( inclusiv
retrogradata de la stadiul de planeta, Pluto), ba mai mult, alaturi de cele 11 corpuri ceresti recunoscute
astazi : Soarele, Luna, Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun si Pluto, apare
reprezentata, la o distanta considerabila, o alta planeta, numita in mediile academice, si nu numai,
Planeta X sau Nibiru.
4

Celebra VA-243, aflata in prezent la Muzeul de Istorie din Berlin

Unii cercetatori sunt, insa, sceptici cu privire la desenul sumerian, a carui autenticitate, de altfel,
se afla dincolo de orice banuiala. Conform acestora, desenul nu ar reprezenta sistemul solar ci, mai
degraba, ar fi simbolul Zeului Soare, inconjurat de stele. Si totusi, asezarea respectivelor stele/planete,
identica cu cea a planetelor din sistemul solar, lasa loc, pe mai departe, speculatiilor de orice natura.
Misterul s-a adancit in momentul in care s-a descoperit ca in religia sumeriana existau 12 zeitati
majore, numar identic cu cel al corpurilor ceresti de pe VA-243, zeitati numite in limbajul akkadian
drept Anunnaki (Cei de sange regal). Mai mult, sumerienii credeau ca originea zeitatilor lor se afla in
spatiu, mai precis pe enigmatica Planeta X, acolo de unde acestia coborau pe Terra pentru a crea din lut
primii oameni, intr-un loc numit E-den (legatura mai mult decat evidenta cu mitul biblic al creatiei). De
altfel, zeul creator al oamenilor, Marduk, era asociat in religia sumeriana cu Nibiru, planeta considerata
a fi, pe de o parte, Jupiter sau, pe de alta parte, ipotetica planeta reprezentata pe placuta de lut.

Religia avea caracter politeist. Sumerienii puneau n mormnt alturi de cel decedat unelte,
obiecte de valoare ceea ce denot credina lor ntr-o viaa dup moarte. Arheologii au explicat c toat
societatea era construit pe o cultur i religie animist. Fiecare ora a avut propriul su zeu suprem.
Temple nchinate zeilor sunt ntlnite n toate oraele sumerienilor. Fiecare ora avea un templu cu un
mare preot n frunte i o zeitate suprem. Existau i alte temple pentru celelalte zeiti dar templul
principal caracteriza zeitatea suprem din acel ora. Unele dintre aceste orae au adoptat mai trziu aa
numitul cult al regelui. Oamenii credeau n ZI (spirite) crora le slujeau organiznd tot felul de
ceremoniale pgne. Profesorul Jastrow spunea c zeii erau personificarea soarelui i a lunii, putere
manifestat n vegetaie, ap i furtun. Cei din Sumer vedeau n ap elementul divin primordial n
care se afla nceputul vieii. Profesorul Robert Rogers a alctuit astfel o list cu 60 de nume de zeiti.
5

El spunea c muli din aceti zei erau aceiai, dar aveau nume diferite. Anu era zeul cerului i era
considerat zeul-zeilor. Enlil zeul aerului- el era ajutorul regilor i un mare viteaz. Nanna(Sin) era zeul
lunii. Ea zeia apei, Shamash zeul soarelui. Ninhursag zeia-mama, Inanna zeia fertilitii i a
dragostei. Rugciunile erau deseori nsoite de sacrificii animale. Oamenii aduceau ca jertf uneori
vegetale, legume, parfumuri, mbrcminte Zeia fertilitii era foarte respectat deoarece ea era cea
care aducea fertilitatea n ar.
Influena culturii sumeriene pornete din cele dou mari centre cultural-religioase: Eridu n Sud
i Nippur n Nord. Nippur se pare c era centrul religios i cultural al civilizaiei sumeriene dar nici
Eridu nu era mult inferior. tim c fiecare ora-stat avea propriul lui zeu care era principalul idol al
oraului. Astfel Eridu a avut-o pe EA, zeia apei, iar Nippur pe ENHIL zeul furtunii n . Zeia EA
era principala responsabil de binecuvntri, zeia apelor curate terestre i de sub pmnt. Era prietena
oamenilor nvndu-i pe oameni tiina, arta i scrisul. Oamenii din Eridu aveau astfel de la zeia EA
un set de reguli care trebuia respectat de ntregul ora. Eridu era un ora-port care, fcnd comer cu
alte popoare, a avut astfel posibilitatea de a le cunoate mai bine. Acest ora prezint un aspect foarte
interesant: cosmologia susinut de cetenii si afirma c pmntul a ieit de sub apele cele mari
formnd uscatul de azi. Oraul Nippur nu i-a impus niciodat hegemonia politic, ci a dominat
celelalte orae pe plan spiritual.

Scrierea cuneiform este prima scriere datat n istorie (depasita ca vechime doar de placutele
de la Tartaria jud. Alba )..Primul sistem de scris, conceput de sumerieni, consta n reprezentri stilizate
ale obiectelor cunoscute sub numele de pictograme (3500 .Hr.). Simbolurile, iniial rudimentare, erau
folosite n principal pentru consemnarea tranzaciilor agricole i a observaiilor astronomice. Drept
urmare, primele cuvinte atestate au fost cele ce desemnau substantive, n mod deosebit animale i stele.
n perioada urmtoare, scribii sumerieni au nceput s combine pictogramele de obiecte cu adjective
calificative, obinnd simboluri pentru expresii cabizon mic i stea strlucitoare. Mndri n mod
evident de noua inventie, scribii au continuat s-i modifice sistemul de scriere, iar n preajma anului
3200 .Hr., acest sistem coninea deja simboluri pentru verbe; de exemplu, cuvntul a adormi era
reprezentat de un om culcat. Aceste caractere mai elaborate sunt numite ideograme. Era ns nevoie de
un grad mai nalt de rafinament, deoarece domeniul comunicaiilor interumane coninea deja idei
abstracte. Aceste idei i-au fcut apariia n sistemul de scriere sumerian n jurul anului 3100 .Hr., prin
folosirea direct a omonimelor. ns mbogairea vocabularului ngreuna scrierea, iar folosirea
pictogramelor limita numrul de idei ce puteau fi exprimate. Aceste dezavantaje au fost depite de
sumerieni prin simplificarea simbolurilor scrise i prin predarea acestor caractere combinate generaiei
urmtoare sub forma unor cuvinte de sine stttoare, numite fonograme.
Primele scrieri sunt de fapt tone de arhive: table de piatra pline cu numere ce reprezentau
distributia bunurilor. Acest scrieri timpurii (cu exceptia numerelor) erau de fapt poze sau schite,
Sumerienii zgaraiau cuvintele in stuf sau pe lut umed ce urma sa se usuce in table de piatra dura, ceea
ce a facut aceste scrieri durabile si permanente. Majoritatea cartilor scrise pe hartie au disparut, insa
tablele sumeriene s-au pastrat de-a lungul timpului.

ncercrile ulterioare de mrire a vitezei de scriere i a cursivitii textului s-au materializat n

folosirea simbolurilor abstracte, fiecare dintre acestea reprezentnd un sunet dintr-un cuvnt, mai precis
o silab. Acest tip de scriere, numit cuneiform din termenul latin cuneus pan, cui, era folosit de
scribi cu ajutorul unui obiect de scris de forma unei pene pe tblie de argil moale. Simbolurile
cuneiforme puteau reprezenta i obiecte i concepte.
Spre sfritul celui de-al treilea mileniu .Hr., sistemul de scriere sumerian devenise suficient de
bogat i de flexibil pentru a nregistra cele mai complexe evenimente istorice i creaii literare. nscrise
pe tblie pe 12 coloane, aceste compuneri literare variaz de la imnuri scurte i mituri mai lungi la
fabule pentru copii i eseuri colare i la poeme de dimensiuni epice, unele ajungnd la lungimi de pn
la 1000 de rnduri. Astfel, cu peste 1000 de ani inainte ca vechii evrei s-i elaboreze Biblia, iar grecii
s creeze Iliada i Odiseea, sumerienii aveau deja o cantitate semnificativ de literatur scris.
Corpusul literar Sumerian, este de fapt un corpus care numai la origini este Sumerian, aproape
tot ce exista in prezent sunt copii tarzi de origini multiple inclusiv Sumeriene dar nu numai. Corpusul
Sumerian este in mare, compus din 5 lucrari diferite: (1) Mitul Creatie si a Potopului; (2) Legendele lui
Enmerkar; (3) Legendele lui Lugalbanda; (4) Ciclul Ghilgamesh ( Gilgamesh); (5) Plangerile pentru
Ur.
Eposul (Epopeea) lui Ghilgame este una din cele mai vechi scrieri literare a umanitii, datnd
de la nceputul mileniului al III-lea .Hr. aparinnd culturii sumero-babiloniene. S-a pastrat, lacunar, pe
12 tablite de lut, n biblioteca regelui asirian Assurbanipal, de la Ninive i povestete faptele eroice ale
legendarului rege al cetii Uruk. Poemul a fost descoperit abia n secolul al XIX-lea. Probabil de
origine sumerian, dar absorbit i adaptat de civilizaiile succesive ale Mediteranei orientale, poemul
7

conine multe elemente mitologice care vor aprea n literaturile i traditiile mitologico-religioase ale
civilizaiilor ulterioare.
Limba Sumeriana a rezistat aproape 1000 de ani dupa ce poporul Sumerian de facto si-a incetat
existenta fizica. La fel ca Ebraica si Latina a devenit limba sacra si a fost scrisa (si nu vorbita) pana in
preajma primelor decenii crestine. Scrisul cuneiform logografic a evoluat din scris silabic intr-un scris
alfabetic-fonetic pentru utilizarea lui in exprimarea limbilor Indo-Europene. Hititi (Hittites) au
imprumutat cuneiformele Sumero-Akkadiene, pentru exprimarea lingvistica propice.
Sumerienilor li se mai atribuie descoperirea rotii olarului (mai tarziu roata carului) ,precum si
inventarea: calendarelor, sistemelor de irigatii, armurii, carului de lupta, sabiilor, barcilor,
harnasamentului cailor, cuielor, morilor, sandalelor, harponului, daltii, inelelor, seilor sau acului.
Influena sumerian n perioada nceputurilor civilizatiei egiptene este recunoscut azi de
egiptologi: construciile din crmid, forma corpului navelor, folosirea sigiliilor cilindrice, temele
artistice preluate de ctre egipteni de la sumerieni. Aceast influen a fost de scurt durat i c a avut
doar un rol stimulent, de catalizator. Influenele suferite nu au devenit insa imitaii. Temele artistice
sumeriene - cum observa istoricul A. Toynbee au disprut curnd. n cile comerciale pe care le-au
deschis i au continuat s le parcurg , ei i urmaii lor , sumerienii s-au artat mult mai ndrznei n
special ca navigatori dect egiptenii sau alte popoare. Putem astfel continua ideea lui Toynbee i
spunem c pe plan economic sumerienii s-au dovedit superiori, n schimb egiptenii i-au ntrecut pe plan
politic realiznd aproape chiar de la nceputul istoriei lor unificarea economic i administrativ,
politic i cultural a rii lor.
O analiza obiectiva a contributiei civilizatiei sumeriene in istoria umanitatii ar constitui, cu
siguranta, un proiect de amploare pentru orice istoric.. Si daca inventiile enigmaticilor sumerieni
depaseau cu mult cunostintele si tehnologia vremii, punand bazele culturilor ce aveau sa le urmeze, o
parte insemnata a mostenirii lor nu isi gaseste nici astazi explicatia in randul oamenilor de stiinta.
In fapt, istoria omenirii incepe cu sumerienii. Ei sunt cei care, practic, au facut trecerea de la
preistorie catre istorie, prin inventarea scrisului si mentionarea, in premiera, a tuturor cunostintelor si
credintelor pe care le aveau. Majoritatea istoricilor considera Sumerul drept prima mare civilizatie a
lumii. Dincolo de remarcabilele realizari ale sumerienilor, intr-o epoca in care marile culturi ale lumii
erau, cel mult, intr-o faza incipienta, misterele care inconjoara stravechea civilizatie sunt departe de a-si
gasi o explicatie, chiar si in epoca moderna.
Pana in momentul in care descoperirile arheologice vor arata ca au existat si alte civilizatii mai
vechi de sase milenii, trebuie sa acordam credit cercetatorilor si sa ii consideram pe sumerieni drept
intemeietorii primei civilizatii pe Terra.

Referat realizat de:

NICOLAE Madalina-Cristina
NICOLAE Miruna-Nicoleta
Clasa a IX-a C
8