PoliticainternaaimparatuluiConstantincelMare

El era convins ca unitatii Imperiului, trebuie sa-i corespunda unitatea

de credinta. Apararea Imperiului, ordinea si unitatea sa interna, au fost
teluri urmarite in tot cursul vietii sale de Constantin cel Mare. Pe plan
administrativ si militar el a pastrat orientarile generale ale lui
Diocletian (impartirea Imperiului in peste 100 de provincii, guvernate
de conducatori laicipraesides si militari-duces, apoi gruparea acestora
in unitati maimari numite dioceze). De aceea in literatura de
specialitate toate acestea sunt cunoscute sub numele de reformele
diocletianoconstantinopolitane.
Tot lui Constantin cel Mare i se atribuie si infiintarea intre anii 318-
326 a prefecturilor praetorio, adica unitati administrative mai mari
decat diocezele.
In raporturile cu Licinius, Constantin a fost o vreme destul de apropiat
cu atat mai mult cu cat sora sa Constantia era sotia acestuia. Conflictul
dintre cei doi in anul 324, cand la Chrysopolis, langa Calcedon,
Licinius este infrint. Constantin va instaura monarhia ereditara,
asigurata pana in 361 de fiii sai. Astfel ia sfarsit sistemul colegial de
conducere instaurat de Diocletian.
Dinastia Comnenilor (sau Komnen) a fost o familie domnitoare n Imperiul
Bizantin ntre 1057 - 1059 i 1081 - 1185 i n Imperiul din Trapezunt ntre 1204
- 1461.
Familia era originar din Paplagonia, Anatolia, i a devenit important sub
Vasile II.
Primul mprat din dinastia Comnenilor a fost Isaac I Comnenul, care a venit la
conducere dup o conspiraie mpotriva lui Mihail al VI-lea al Bizanului
Bringas. ns doi ani mai trziu, Isaac a fost alungat de Constantin al X-lea
Ducas. Urmaii lui Constantin au fcut aliane cu familia Comnenilor.
Alexie I Comnenul, ginerele fratelui lui Constantin X i nepotul de frate al lui
Isaac, a ajuns pe tron n 1081. Tot Alexie a fost unul dintre protagonitii primei
cruciade. El i urmaii si Ioan al II-lea Comnenul i Manuel I Comnenul au
recucerit aproape toat Penisula Balcanic, precum i teritorii n Anatolia i
Crimeea.
Imperiul Bizantin n timpul lui Manuel I Comnen
n 1184, un strnepot de-al lui Manuel I, Isaac Comnenul din Cipru, s-a declarat
mprat n Cipru, crend un mic stat. ns el a fost capturat n 1191 de ctre
Richard I al Angliei, iar statul lui a fost destrmat, Cipru devenind un stat
cruciat.
Dup moartea lui Manuel I, urmaii si au pierdut mare parte din cuceriri. n
1185, ultimul mprat, Andronic I Comnenul, a fost ucis i un alt descendent din
Alexios I, Isaac al II-lea Angelos, a preluat puterea. De asemenea, familiile
Lascaris i Paleolog au fost descendente din familia Comnenilor.
Comnenii au rmas o important familie nobil n Imperiul Bizantin, precum i
n statele latine din Grecia. n 1204, odat cu ocuparea Constantinopolelui de
ctre cruciai, Alexie, fiul lui Manuel I, a fugit n Trapezunt, unde a creat
mpreun cu fratele su, David, un imperiu pe coasta Mrii Negre. n timp,
imperiul a devenit vasal Georgiei i a fost nevoi s fac fa atacurilor mongole.
Imperiul a czut n minile turcilor otomani n 1461.
Alt membru al familiei, Mihail Anghelos Komnen Ducas, strnepotul lui Alexie
I, a fondat n 1204 pe coasta Mrii Ionice, alt stat, Despotatul Epirului, care mai
trziu a trecut prin mai multe ocupaii (srb, bizantin, latin i n sfrit
otoman).
Scriitoarei Ana Comnena, fiica mpratului Alexie I, i se atribuie cunoscuta
oper Alexiada, care conine informaii despre rzboiul cu pecenegii i cumanii,
dar i despre istoria Dobrogei, aici fiind pomenii conductorii Tatos, Sacea i
Sestlav.