Viata sociala.

Populatia, in perioada ce a urmat dupa intemeierea statelor

medievale romanesti se observa o crestere a numarului de locuitori. Sporirea
vadita a populatiei se datora mai multor factori: realizarea stabilitatii politice si
economice de catre structurile statale, ascendenta economica, care asigura
cantitati mai mari de hrana. Cresterea naturala a populatiei a fost favorizata si de
faptul ca ciuma care s-a raspandit in Europa la mijlocul secolului al XlV-lea nu a
afectat spatiul romanesc. Datorita privilegiilor acordate de domni, in Moldova si
Tara Romaneasca s-au stabilit emigranti veniti de la sud de Dunare, din Polonia
etc. Intensificarea exploatarii feudale in Transilvania a cauzat trecerea peste
munti a multor tarani ardeleni.
Cei mai multi dintre straini (armeni, secui, unguri, germani, greci, bulgari, sarbi)
se asezau cu traiul in targuri si orase. In functie de numarul asezarilor si
densitatea populatiei istoricii admit ca in secolul al XV-lea in Tara Romaneasca
erau aproximativ 500.000 de locuitori, in Moldova - 400.000 de locuitori si in
Transilvania impreuna cu Banatul - 1.700.000 de locuitori. Asupra cresterii
numarului locuitorilor au avut o influenta negativa invaziile, epidemiile etc.

in perioada de nflorire a feudalismului, cnd ara Romneasc, Moldova i

Transilvania sunt deja entiti statale bine definite, preocuprile autoritilor, n
primul rnd ale domnitorilor i principilor, pentru cunoaterea resurselor rii, a
numrului i strii supuilor lor, conduc la consolidarea unui sistem de
nregistrare cu caracter permanent i sistematic, din ce n ce mai diversificat i
mai cuprinztor.
Urbariile, catastifele, listele de dijme, tabelele episcopale sunt tot attea
forme, generalizate ncepnd cu secolul al XV-lea, prin care se ine evidena
populaiei i a bunurilor acesteia, ca baz pentru asigurarea unui sistem de
recrutare a oamenilor necesari oastei rii, pe de o parte, i perceperii de biruri i
dri de tot felul, care s umple vistieriile domneti i sipetele boierilor, pe de alt
parte.
n lipsa unor persoane specializate, sarcina ntocmirii acestor lucrri cade pe
umerii unor slujitori tiutori de carte, anume desemnai, sau a preoilor, dar sunt
i situaii n care, nencreztor n corectitudinea supuilor si, domnitorul nsui
ia asupra sa realizarea unor asemenea nregistrri. Aa procedeaz de pild,
Petre chiopul, care ntocmete n 1591, cu propria mn, Catastihul de cisle
de rani de la toate inuturi i curteni i vtaji i neamei i popi
Urmtoarele dou secole, al XVII-lea i al XVIII-lea, marcheaz o substanial
diversificare a cercetrilor cu caracter statistic, catagrafiile, n Muntenia i
Moldova, i conscripiile, n Transilvania i Banat, devenind din ce n ce mai
bogate n date privind numrul populaiei i, mai ales, starea material a
acesteia.

Foarte preocupat de a cunoate capacitatea de contribuabili la vistieria

domneasc, domnitorul Nicolae Mavrocardat, aflat, pe rnd, cnd n scaunul
Munteniei, cnd n scaunul Moldovei, a dispus numrtori succesive ale
populaiei din fiecare principat, precum se consemneaz n Istoria politic i
geografic a rii Romneti de la cea mai veche a sa ntemeiere pn n anul
1774, atribuit stolnicului Mihai Cantacuzino.

ampl catagrafie a celor dou ri romneti s-a fcut n timpul rzboiului ruso-
turc (1769-1774). Documentele originale ale catagrafiei redactate n limba
romn, nsoite de o sintez centralizatoare n limba rus, se afl n arhivele din
Moscova i relev culegerea unei arii largi de informaii despre capii familiilor,
biserici, numrul caselor, numrul de boi, numrul de cai, numrul pogoanelor
cultivate cu vi de vie etc.
Societatea medievala-Clasele sociale in evul mediu romanesc
Boierimea(Nobilimea in Transilvania)
Taranimea
A aparut in urma unui indelungat proces de stratificare economica si sociala
fiind atestata la 1247 in diploma cavalerilor ioaniti,prin termenul "Mai marii
pamantului" in latina "Majores Terrae".
In conditiile acestei stratificari sociale,in a 2-a jumatate a secolului
XIV,nobilimii princiare i se adauga cea de dregatorie,adica boierii
vlastelini=rude cu domnitorul.
Mai tarziu apare si boierime ecleziastica.Acesti boieri laici si ecleziastici,intr-o
societate puternic ierarhizata,erau detinatori de privilegii administrative,fiscale
si juridiciare,si imparteau conducerea tarii alaturi de domnitor.
In termen istoric privilegiu inseamna imunitate feudala.
Imunitatea juridiciara inseamna dreptul acordat de catre domnitor boierilor
pentru a executa mica justitie(pe domeniul lor judecau fara interventia
domnitorului)
Numai domnitorul si marele ban al Olteniei aveau dreptul de a condamna la
moarte.
Imunitatea administrativa era de 2 feluri:
-endogena(domnitorul acorda boierilor privilegii administrative pe domeniul lor
unde nu puteau intervenii dregatorii domniei)
-autogena(dobandirea de privilegii se facea de catre boier,care submina de multe
ori autoritatea domnitorului.)
Imunitatea administrativa era acordata manastirilor.
Al 3-lea tip de imunitatea,cea fiscala,care si aceasta este de 2 feluri:
-Negativa(scutirea de la plata taxelor si impozitelor)
-Pozitiva(dreptul de a percepe taxe si impozite)

Taranimea de 2 tipuri:
-Libera
-Aservita(dependenta)
Taranii liberi purtau denumirea de Rzesi in Moldova,Mosneni sau Megiesi in
Tara Romaneasca.
Taranimea dependenta sau aservita :Rumani in Tara Romaneasca,Vecini in
Moldova,Serpi sau Iobagi in Transilvania.
Taranimea dependenta datora boierului renta feudala(un sistem de obligatii):
-Disma(a 10-a parte din produse)
-Censul(O suma de bani)
-Claca(un numar de zile de munca pe care taranul il facea in interesul boierului)

Rumnia a fost o treapt social n ara Romneasc din care fceau parte
ranii dependeni fa de domnie i fa de un stpn feudal, fie c era laic sau
ecleziastic. Aceast treapt social corespundea iobgiei din Transilvania i
veciniciei din Moldova.
Termenul de rumn cu sensul de ran dependent apare pentru prima dat ntr-un
document din 4 iulie 1572. Faptul c n secolul al XVII-lea, acest termen este tot
mai des utilizat dovedete generalizarea acestei categorii sociale. Rumnul nu
avea nici pmnt nici obligaii.
n 1595, Mihai Viteazul desfiineaz dreptul de strmutare al rumnilor, astfel
c aceti erau obligai s rmn pe moia pe care erau. Ei puteau scpa de
starea de dependen prin fuga de pe moie, prin eliberare, prin rscumprare
sau prin iertarea cptat de la stpn, fr despgubire. ndatoririle rumnilor
constau n renta feudal. Aceasta putea fi de trei tipuri: dijma, datul i claca.
Dijma sau gleata consta n darea de gru, orz, fn. Datul consta ntr-o dare
pltit stpnului i domniei pentru vite, stupi, punat. Claca consta n munca
prestat n beneficiul stpnului de moie un numr de zile pe an.
Domnul fanariot Constantin Mavrocordat a fost cel care a desfiinat rumnia n
ara Romneasc (1746) i vecinicia n Moldova (1749). Astfel, din punct de
vedere juridic, rumnii au devenit clcai.