Sunteți pe pagina 1din 5

Multa vreme, europenii au cunoscut doar o parte redusa din suprafata Pamantului.

Orizontul lor se reducea la Europa, nordul Africii si o parte a Asiei. Teritorii precum America, Australia si Oceania le erau total necunoscute. Desi rupte complet de lumea europeana, populatiile care traiau in America Centrala si de Sud au creat civilizatii care uimesc si astazi. Cele mai stralucite au fost civilizatiile maya, azteca si incasa. Acum mai bine de 500 de ani (o jumatate de mileniu), Columb a atins coastele Americii de Nord, continent necunoscut pana atunci, crezand ca a ajuns in Indii, tara mirodeniilor. Descoperirea Americii de catre Columb a lasat urme adanci in istoria omenirii. Europenii au venit apoi pe noul continent, cucerindu-l pas cu pas. Acolo au gasit popoare vechi, care isi aveau civilizatia lor spectaculoasa si plina de mister, pe care europenii de cele mai multe ori n-au inteles-o, distrugand-o nemilos. Popoarele care au trait pe continentul american, inainte ca acesta sa fie descoperit de Colomb, mayasii, incasii sau aztecii, poarta numele generic de popoare precolumbiene, adica de dinainte de Columb. De asemenea, pentru faptul ca marele navigator crezuse ca a ajuns in Indii, deci in tara indienilor, noii veniti le-au zis celor pe care i-aucucerit indieni americani,ori mai pe scurt amerindieni. Unde si cand au trait mayasii ? In peninsula Yucatan, si apoi mai departe, in interiorul continentului, contururile de astazi ale Guatemalei. Aici, pe o suprafata de circa 320 000 km patrati, s-a dezvoltat, incepand cam de pe la anul 1500 inainte de Hristos, vestita civilizatie a mayasilor, care a durat vreme de peste 3000 de ani, pana in anul 1697 dupa Hristos, cand spaniolii inving ultimele triburi itza ale mayasilor, cucerindu-le si distrugandu-le capitala cu un nume atat de frumos :Tayasal.

Era un teritoriu al noroiului, al serpilor al felinelor.i. Primii sositi probabil ca n-au avut de ales - suprapopularea altor locuri se poate sa-i fi impins spre acest mediu neprietenos. Dar, odata ajunsi, ei i-au depasit provocarile. S-au asezat in apropierea raurilor, lacurilor si a mlastinilor si au invatat sa sporeasca la maximum productivitatea acestui strat subtire de pamant. Au taiat si au ars padurea pentru a cultiva porumb, dovlecei si alte culturi, apoi au imbunatatit pamantul prin alternarea culturilor si ulterior lasandu-l necultivat. Pe masura ce populatia crestea, au adoptat metode intensive de cultivare: ingrasaminte, terasare, irigatii. Au umplut mlastinile cu pamant pentru a crea ogoare si au adus aluviuni si balegar din lunci pentru a fertiliza gradinile. Iazurile artificiale aveau peste, in tarcuri erau tinute caprioare si alt vanat adus din padure. In cele din urma, din acele pamanturi nehranitoare vechii maya au obtinut suficienta mancare pentru cateva milioane de oameni, cu mult mai multi decat locuiesc astazi in acea regiune.

Cararile bine batatorite si drumurile pietruite strabateau padurile in lung si-n lat, iar canoele spintecau apa raurilor. De-a lungul secolelor, pe masura ce maya invatau sa prospere in padurea tropicala, asezarile s-au transformat in orase-stat, iar cultura a devenit tot mai rafinata. Maya au construit palate elegante, cu multe incaperi cu tavane boltite; templele lor se inaltau aproape 100 m spre cer. Piramide in ...America Toata lumea stie ca piramidele se afla in Egipt, dar iata ca ele exista si pe pamantul american. Mai precis, in America Centrala, acolo unde s-a dezvoltat odinioara civilizatia Maya. Ele seamana cu piramidele din Egipt, dar se si deosebesc mult de acestea. Piramidele Egiptului antic se termina intr-un varf ascutit. Piramidele mayasilor au varful retezat, inconjurat pe cele patru laturi cu un zid perforat, amintind conformatia ziguratelor, templelor babiloniene. Piramidele egiptenilor au servit de morminte marilor faraoni. Piramidele mayasilor sunt construite in trepte, de jos, pana la platforma din varf. Ele jucau rolul de temple si nu mai putin de observatoare astronomice pentru marii preotii. Instrumentele care se aflau pe platforma acestor piramide erau foarte simple, uneori chiar doua bastonase incrucisate. Dar stiinta sacerdotilor, a preotilor acelor tmpuri indepartate, era foarte mare, se pare, de vreme ce ei au calculat anul, cu o asemenea precizie incat, masuratorile moderne au stabilit ca vechii mayasi ii grasisera durata doar cu 17 secunde !

Piramida egipteana

Piramida Magicianului-Uxmal

Acesti preoti cunosteau constelatiile Ursei Mici, Pleiadelor, Gemenilor si Scorpionului. Stabileau cu exactitate data eclipselor, observau Steaua Polara si planeta Venus ;cunosteau exact momentul solstitiilor si al echinoctiilor. In ciuda preciziei uimitoare a calendarului mayas, preotii mayasi credeau ca Pamantul este plat ca un disc si nu si-au dat seama ca el se invarteste in jurul Soarelui. Misterele oraselor Pe langa astronomie, un alt domeniu in care civilizatia maya a excelat este arhitectura : arhitectii mayasi sunt considerati astazi ca cei mai mari decoratori si cei mai prolifici constructori de pe planeta noastra. Mayasii au ridicat mii de constructii care atrag si uimesc si azi prin armonia formelor, simplicitatea planurilor, puritatea volumelor, ambitia si amploarea proiectelor si printr-o frumusete de netagaduit. Cercetand, savantii au ajuns la concluzia ca mayasii nu cunosteau roata, plugul, animalele de povara si nici metalele. In ciuda faptului ca nu dispuneau decat de mijloacele de constructie si de cultivare a pamantului aproape primitive, pe tot teritoriul locuit de mayasi se inaltau numeroase orase, impunatoare prin dimensiunile lor si prin cladirile pe care le aveau. Ele erau in primul rand mari centre religioase in care dominau piramidele-templu si monumentele sculptate. Sculpturile erau colorate.

Templul din Tikal Orasul Tikal Orasul Tikal avea un templu care cuprindea, cu toate constructiile dimprejur, o suprafata de peste 2,5 km patrati. Tot in orasul Tikal se aflau opt dintre cele mai inlte piramide-templu, de pe intreg teritoriul mayas. Un alt oras, numit Copan, se intindea pe o suprafata al carei diametru atingea 10 km. Piramidele-templu erau impodobite cu scari monumentale. Una dintre acestea, numita scara hieroglifelor , era lata de 10 m, avea 62 de trepte si era acoperita cu mii de glife. In orasul Uxmal, se afla un palat impresionant, cladit pe o terasa inlta de 15 m. Palatul avea o lungime de 100 m si era inalt de 8 m, fiind acoperit cu aproximativ 20 000 de mii de placi sculptate si de mozaicuri. In Quirigua se afla cel mai mare monument sculptat, un bloc de piatra de aproape 11 m inaltime si circa 65 tone greutate! Tot aici se afla 16 strazi inaltate pe un postament de circa 2 m, cu parapete, construite cu ajutorul unor tavalugi de piatra. Un alt oras renumit pentru cultura mayasa este Chichen-Itza. El se afla in nordul Peninsulei Yucatan. Avea temple impunatoare, bai de abur, folosea colonadele (unele lungi de peste 120 m). Templele sale erau sustinute de coloane, care aveau forma sarpelui cu pene (divinitate adorata de mayasi). Tot un oras important al mayasilor a fost Palenque.

Orasul Palenque Ceramica si pictura murala (pe zid) au cunoscut o mare dezvoltare in cultura mayasilor si se caracterizeaza prin rafinament si bun gust. Cum scriau si socoteau mayasii ? Dintre popoarele precolumbiene, mayasii au fost singurul popor care au pus la punct un sistem de scriere, si de la care au ramas trei carti, cu putine foi, scrise pe o hartie groasa de circa 2 mm. Semnele cu care ei scriau se numeau glife.

Ele denumeau substantive, adjective, verbe, iar din vreo 270 de glife descoperite pana acum n-au putut fi descifrate decat o mica parte. Preotii mayasi au inventat, de asemene, un sistem de numarare foarte simplu si usor de folosit, format din punct, care avea valoare de 1, si linie, care avea valoarea lui 5. Cunostea de asemenea valoarea lui 0, care era reprezentat de desenul schematic al unei scoici. Prin combinarea acestor forme putea indica cifre enorme. Zeii si sacrificiile umane Ca mai toate popoarele din antichitate si mayasii se inchinau zeilor lor, care nu erau deloc putini. Divinitatea cea mai adorata era Itzamna, zeul cerului, al zilei si al noptii, inventatorul scrierii, care-i aparape oameni de boli si de toate nenorocirile. Kukulkan era de asemenea un zeu important, asemanator lui Quetzat Coatl (Sarpele cu Pene), zeul aztec ce simboliza lumina. Acestor zei li se aduceau jertfe si nu o data, sacrificii umane.

Altar de sacrificii umane-pestera Chichen Itza Profesorul Ovidiu Drimba, in Istoria culturii si civilizatiilor, descria astfel un asemenea sacrificiu : victima era dezbracata, vopsita in albastru, preotul sacrificator ii scotea pe viu inima,cu o rapiditate si o perfecta dexteritate profesionala ; o dadea preotului oficiant care cu sangele ei stropea statuia idolului ; apoi corpul era aruncat din inaltimea altarului sacrificial, dupa care era jupuit ; preotul oficiant, cu pielea victimei pe umeri, executa apoi un solemn dans ritual, urmat de toti cei prezenti...Daca victima sacrificata era un prizonier de razboi voinic si viteaz, bucati de carne din corpul sau erau consumate crude de toti cei de fata. Preotului oficiant ii erau rezervate bratele si picioarele. Mayasii nu erau cutremurati de acest spectacol oribil, de o duritate iesita din comun, ci, din contra, aveau sentimentul purificarii, al imbunarii zeilor, al extazului chiar. Aceasta a fost civilizatia mayasilor, o civilizatie a contrastelor, despre care gasim marturii ale artei pure dar si al e ritualurilor de cea mai mare duritate, de la care s-a raspandit in intreaga lume cultura unei plante fara de care astazi omenirea n-ar mai putea trai - porumbul- si chiar si jocul cu mingea. Disparitia civilizatiei maya In legatura cu disparitia civilizatiei maya, s-au presupus mai multe variante se banuiesc: o invazie a barbarilor nordici, factori economici, asaltul junglei, o revolutie lenta a masei taranesti contra elitei religioase si aristocratice, etc. Toate sunt insa doar presupuneri, disparitia civilizatiei mayase continuand sa ramana pentru noi un mister. Biliografie : 1. Liviu Burlec, Liviu Lazar, Bogdan Teodorescu, Istorie-manual pentru clasa a VI-a, Ministerul Educatiei si Cercetarii, pag.78 2. Petre Ghelmez, Enigmele civilizatiilor, editura Coresi, Bucuresti, 2008, pag.39-46 3. www.artacunoasterii.ro/stiati-ca/civilizatia-maya 4. www.natgeo.ro/istorie/civilizatii-stravechi/8352-civilizatia-maya 5. www.bzi.ro/inedit-altar-de-sacrificiu-mayas Diana Ghira, cls. a VI-a A