.

.. I

in lungile ciiliitorii din America de Nord la Constantinopol, vikingii au jefuit, au cucerit ~i au stiipiinit multe piimiinturi. Timp de secole, europenii s-au temut de "turbarea nordicilor".
O Acest cap de leu sculptat s-a aflat printre numeroasele obiecte descoperite in corabia Oseberg. Avand o lungime de 22 m, aceasta a fost corabia funerara a unei prin1ese, care, potrivit tradi1iei, ii purta sufletul in adancurile oceanului. Alaturi de ea se ingropau caini, cai ~i boi sacrifica1i, dar ~i obiecte de utilitate.

UP;1 Apus,

c;1derea Europa

Imperiului a suferit mai

Roman multe

de lovi-

turi. Cele mai putemice au fost din partea popoarelor scandinave, care, In secolul VIII d.Hr., au lnceput o serie de expansiuni teritoriale. Ace~ti marinari r;1zboinici sunt cunoscuti sub numele de vikingi sau nordici. Principala cauz;1 a expansiunii a fost probabil suprapopularea, ~i este posibil ca la lnceput vikingii s;1 fi debarcat In noi regiuni pentru a face comert. Ins;1 ei ~i-au dat seama curand c;1 le pot cuceri ~i st;1p3-ni. Cilitoriile vikingilor Imboldul de a p;1r;1siScandinavia i-a determinat pe vikingi s;1 caute p;1m3-nturi nefolosite. In 874, vikingii au ajuns In Islanda, ocupat;1 p3-n;1atunci doar de c3-tiya c;11ug;1riirlandezi; insula a devenit In curand o comunitate lnfloritoare cu propria sa adunare, numit;1 Lucrul, iar In Evul Mediu a produs o literatur:l istoric;1 splendid;1, ce descria expeditiile vikingilor. In 981, un conduc;1tor viking celebru, Eric cel Ro~u, a descoperit Groenlahda ~i a lntemeiat o colonie care a supravietuit p3-n;1 In secolul xv. Se pare c;1 vikingii au traversat Oceanul Atlantic, petrec3-nd ceva timp In Terra Nova; astfel, ei i-au luat-o lnainte lui Cristofor Columb In Lumea Nou;1 cu c3-teva sute de ani. Ins;1 aceast;1 descoperire a r:lmas necunoscut;1 ~i nu a avut consecinte. Vikingii s-au lndreptat In trei directii principale. Cei care au traversat Atlanticul erau In mare parte norvegieni. Ei au ocupat insulele Faroe, Shetland, Orkney, Hebride, Isle of Man ~i nord-vestul Angliei. Ora~ele Dublin, Wexford ~i Limerick de pe coasta irlandez;1 au fost lntemeiate de vikingii norvegieni. Vikingii danezi au traversat Marea Nordului ~i au atacat coasta de r:ls;1rit a Marii Britanii, invad3-nd ~i nordul ~i vestul Europei, cor:lbiile lor lungi transportandu-i pe susul

O Principala arm3 a unui r3zboinic viking era un topor uria~ (sus). Alte arme erau s3biile scurte ~i lungi, suli1a ~i arcul. O Vikingii au creat corabia lung3 cu chil3, cu o caren3 solid3, pentru lungile lor c313torii pe mare. Corabia Oseberg a fost descoperit3 in 1904 in Norvegia.

40;

VIKINGII

Se crede

ca

expedi~iile au ajuns America. a~ezare

vikingilor pana in O posibila a fost

Newfoundland.

fluviilor (Humber ~i Tamisa, Rin ~i Sena) in interiorul teritoriilor. Ei au navigat chiar ~i prin stramtoareaGibraltar ajungand in Marea Meditetana. Vikingli suedezi, cunoscuti sub numele de varegi, au traversat marile fluvli de pe teritoriul Rusiei de astazi, ajungand in Constantinopol ~i chiar ~i in Bagdad. T eroarea de pe mari Ceeace ii facea pe vikingi atat de infrico~atori era faptul ca veneau pe apa, pe care se simteau ca la ei acasa, spre deosebire de ceilalti marinari europeni, care rar indrazneau sa se aventureze la distante mari de tannurile cunoscute. Parcurganddistante mari fara prea mari eforturi ~i sosind pe nea~teptate,vikingli le induceau o teroare aparte victimelor lor. Luptatori de temut, celebri pentru accesele de furie razboinica, vikingli erau pagani. Nu respectau bisericile ~i manastirile, bogatlile acestora flind tintele lor principale. Printre primele actiuni ale vikingilor in Marea Britanie au fost asedierile comunitatilor religioase de la Lindisfarne ~i Iona. in secolul IX, atacurile vikingilor asupra Europeiau atins apogeul; impreuna cu atacurile maghiarilor ~i arabilor, acesteapareau sa ameninte insa~i existenta cre~tinismului catolic. Datorita priceperii cu care vikingli stapaneaufluviile, nici un loc nu parea sigur. De exemplu, in 840, vikingli ~i-au facut aparitia la gura fluviului Sena, iar Nantes, Paris, Orleans ~i multe alte ora~e au fost asediate. Invazii repetate Jefuitorii reveneau an de an, incepand sa ocupe insulele mai i:ndepartate, de unde sa poata opera. Cea mai mare insula indepartata din Europa, Britania, a fost supusa unor atacuri din ce in ce mai intense, incepand cu 851. Laaproximativ aceea~idata (860), varegli au fondat Novgorod ~i au navigat spre Marea Neagra, pentru a invada Imperiul Bizantin. Putin mai tarziu, capitala varegilor a fost mutata la Kiev, care a devenit ulterior nucleul primului stat rus. Dupa ce s-au instalat i:n regiunile pe care le-au luat in stapanire, vikingli s-au contopit cu popoarele care locuiau aici, flind rapid 46

'-' Tapiserie din secolul XII infa1i~and un soldat normand. in 896 vikingii s-au stabilit de-a lungul fluviului Sena sub conducatorul lor . Rollon. in 911, in schimbul protec1iei

impotriva invaziilor straine, Rollon a prim it pam3ntul de la Carol cel Simplu. Normandia a devenit un stat scandinavic celebru.
O Detaliu de pe anul

sicriul Cammin, 1100.

vikingului

asimilati de acestea. Acesta a fost un lucru surprinz~tor, deoarece ei aveau o cultura proprie, care cuprindea talente artistice impresionante, un dar aparte pentru lntocmirea legilor ~i come11 o religie distincta patronata de un ~i lntreg alai de zei, in frunte cu adin. Convertirea la crestinism Cu toate acestea, dup~ ce viki~gti s-au instalat ~i au intrat in contact cu vecinti lor, a urmat in curind convertirea lor la cre~tinism. in Britania, lnfcinta de regele Alfred, dar cuprinzind lnc~ o zon~ lntins~, invadatorii au f~cut pace ~i au acceptat botezul in 878. in 911, Rollon, conduc~torul vikingilor care asediasera fluviul Sena, i-a adus omagti lui Carol cel Simplu in schimbul p~minturilor ce formau Normandia; dup~ un an, Rollon ~i supu~ti lui au devenit cre~tini. in sfir~it, in est, printul Vladimir din Kiev a lncheiat o aliant~ matrimonial~ cu familia imperial~ bizantin~ ~i s-a convertit la cre~tinism. La acea dat~, coloni~tti vikingi nu mai emu norvegieni, danezi ~i suedezi, ci englezi, frnncezi normanzi ~i ru~i. Prin urmare, de~i vikingti se stabiliser~ peste o zon~ lntins~, culturn lor a suprnvietuit doar in regiunile lor natale ~i in coloniile insulare. Prin anul1000 d.Hr., principalul val migrator a luat sfir~it, iar Scandinavialns~~i era pe punctul de a se integra in Europa cre~tin~. Totu~i, statele scandinave au ramas mari puteri, iar regti danezi au condus Anglia lntre anti 1013-42.in 1066,Harold allll-lea, un pretendent norvegian la tronul englez, a fost r~pus In lupta de la Stamford Bridge, dar un descendent normand al vikingilor, Wilhelm Cuceritorul, a devenit rege cind, 19 zile mai tirziu, l-a lnfcint pe regele Harold al Angliei in lupta de la Hastings.
Istorie universal;I 20 -CRUCIADELE Istorie universal;I 23 -ANGLIA ~I NORMANDIA