DIN PUBLICATIILE

CASEI SCOALELOR

N. IORGA
.

Serisori de boieri
Serisori de Domni
Edifia a II-a
4

1925

DATINA
R OMANEA SCA"

Mez'amant de Tipografie i Legatorie

de cacti
VALENII-DE-MUNTE

www.dacoromanica.ro

DIN PUBLICATIILE CASEI 5COALELOR

Scrisori de boieri
Scrisori de Domni
de

N. IORGA

EDITIA A 2-A

VALENII-DE-MUNTE

Aeitirnntul tipografic Dana Romaneaseacc

1925

www.dacoromanica.ro

C.A.1 EvA CONSIDERATLI ASUPRA

SOIERIMII I\ OASTRE.
I.

Boieria e, cum numele o arata, de origine bulgareasla vecinii nostri de peste DunAre Ookta. plura-

cA,

lul de la bol, bul, vechiul nume turanic pentru sfebnicii Hanului, intalnindu-se incA de la inceputul ase-

zArii lor in Mesia slavA. Dar atributiile, rangurile, privilegiile stint curat est-romane, bizantine, Bulgaril primind si in aceastA privinta covArsitoarea inraurire de
culturA a Constantinopolei impArAtesti.

Noi n'am avut, trAind ea sAteni risipiti prin vAl, iar

nu ca osti rAtAcitoare striinse imprejurul steagului,_

a tuiului de coadA de cal, ca aceia, astfel de fruntasi, in stare a da naliei o nobilime. Din Voevozi s'au
fAcut Domni, de la 1300 innainte, la organisarea Prin-

cipatelor, dar din enezi sau juzi nu ni s'au pAstrat

macar conductitori, eu oarecare prestigiu i neattirnare, ai satelor i grupelor de sate: cuvAntul a afuns sA insemne numai terani liberi. Voevozii-Domni
n'au avut o Curte, i ei erau incunjurati, neaparat, in
cele d'intAiu decenii, numai de sfetnici in port romAnese, asAmAnAtori Cu WitrAnii ehemati la judecAtile terAnesti.

Aruncarea dincoace de DunAre, de avntul turcesc, a

www.dacoromanica.ro

IV

capeteniilor sarbo-bulgare ni-a dat, impreuna cu o

limba de Stat, cu o cancelarie, i innalti dregtori

alcatuind un Sfat de o esenta politica superioara

un rost de Curte mai deplin. Atunci au rasarit in

preajma lui Voda Logofeti pentru punerea pecetii,,

Vornici-majordomi pentru judecatile Mariei Sale, Vistieri pentru perperii i ducatii domne0i, Postelnici-ambelani pentru grija persoanei Voevodului, Stratornici
pentru gatirea o0ilor i Comi0 pentru paza cailor.

Din Tara-Romaneasca, supusa cea dintaiu inrauri-

lor de peste Dunare, numele i lucrul au trecut in

Moldova, asupra careia nu putea sa lucreze cu aceiai putera Ungaria, de orientare lath* i Ruso-Li-

tuania, totu0 barbara, vecinele sale. Inca din vremea

lui Petru al Muatei, prietenul, ocrotitul lui Mircea

Munteanul, cei dintaiu boieri apar.Li se adauga. tova1.40, speciali acestuilalt principat, intre cari cei mai
insemnati sant parcalabii din cettiti, analogi burggra-

filor germani, dar, in ce privege cuvantul ca i in

ce prive0e domnitatea, printr'o filiera ungureasca.

Cei d'intaiu boieri au fost neaparat straini, in TaraRomaneasca; in scurta vreme ins dregatorii greco-slavi sant foarte putini i abia mai pot fi recunoscuti din ceilalti.

IL

Aceasta boierime a inceputurilor de organisare romaneasca n'a fost 4i stapana de mo0i mari, 0 nu era
de nevoie ca ea sa stapaneasCa o bucata de pamant
mai intinsa. Astfel lipsia intaia conditie pentru crearea acelei ereditati in functiuni care hotarege aparitia
unei adevarate aristocratii.
In adevar boierii erau, sau fogi terani, sau straini.
Nici ma, nici altii nu. aduceau cu ei o situatie supecrioara ca still:Atli de ogoare. Pentru a preface moq'a,
deci mogenirea, teranilor liberi in posesiunea particulara a boierior, ar fi trebuit sa gaseasca. oameni
gata sA valuta. Pentru aceasta lipsia insa i nevoia i

www.dacoromanica.ro

dorinta, care, aceasta, ar fi resuitat numai din aspiratiile, neexistente atunci, cAtre un traiu mai larg si
mai impodobit. Si sa. nu uitAm mai ales ed in acest
timp, dacA turmele, cirezile erau pretuite, pamtintul
n'avea dealt prea putina valoare.

Boierul ajungea proprietar numai in margenile drniciei rAsplatitoare a Domnului NA de tovarA0i si

In luptA, de credincio0i sai in pribegie, de imprumutAtorii sAi in zilele grele. Ce putea da insA Domnul?
Fire 0e cA numai ce avea: intAiu drepturile sale voe-

vodale asupra pAmtintului teranesc liber, dijma, din care

apoi, cu vremea i cu sila, se puteau scoate drepturi

mai mari, i apoi posesiunea asupra mo0enirii sale,
asupra patrimoniilor confiscate de la hiclenl sau trAdAtori i asupra pustiului" fAra. stApiin. Colonisarea,
tot mai intinsA, ca i confiscarea tot mai deasA in luptele pentru Scatm ale pretendentilor, au stabilit astfel.
incA din veacul al XV-lea, legatura dintre dregAtor pi
proprietar mare, 0 ele fAcurd deci sA existe o aristoeratie romAneascA: atunci ciind ii lipsia toiagul slujbei,
ea avea tasele de la mo0e, cu dijma sAmAnAturilor, cu
stApanirea iazului, a pAdurii, a morii i dirciumei, dar
niciodatA dreptul de judecatA 0 de pedeapsd.
IlL

Din acest regim patriarhal, egalitar, al gospodAriilor

independente 0 al schimbului in naturA, a doua ju-

mAtate a veacului al XVI-Iea ne strAmuta. in regimul

de lupte, de incalcAri, de stratificare sociald, al banului.Si aceasta prin cererea birului turcesc in bani intAiu,4
si, apoi, i6rin pAtrunderea in terile noastre, la inceput
numai in calitate de credipri ai Domnilor ce-si cumpdrau tronul la PoartA, a capitali.5tilor tarigrAdeni,Greci, Armeni, Turci (leniceri), Evrei.
Atunci proprietatea micA Uchida, de nevoia asprilor
pentru ImpAratul pAgan. Boieril cari vindeau boi, porci,
lAnA peste hotar i primiau in schimb bani de aur si
de argint, se grAbirA sA cumpere intAiu brazda i apoi
pe plugar. Antagonismul dintre teran i stapAnul sAu

www.dacoromanica.ro

VI

cel nou apare in Moldova in luptele- pentru Domnie din

anii 1560 (Alexandru LApuineanu cu Despot i Tom-

ia), iar in Tara-RomAneasa Buzeitii cei cu sute de

mo0i hotArAse Domnia i soarta lui Mihai Viteazul, in-

semnAnd i intr'o cronicA proprie rostul lor covAriitor

Prin analogie cu Ardealul i dupti o cerere de acoloi
la incheiarea aliantei de apArare impotriva Turcilor,
dar dupA voia boierikir trimei s'o incheie, se decreteazA de marele cuceritor legAtura lui Mihai-Vode.

care opria pe teran de a-ii auta libertatea pe alt

pAmAnt dealt acela ce trebuise sA-1 viindA bogatului.
IV.

S'ar fi ajuns, cum s'a incercat in Moldova prin Movilesti si in Tara-RomaneascA supt Radu Serban ca i.
supt Simion MovilA, la o oligarhie caracterisatd, deed
luAele pentru Donmie de la inceputul veacului al XVIIlea n'ar fi imputinat, in amAndoud terile, samanta
i n'ar fi biruit, pe ruinele puterii marilor
neamuri de tarA, regimul vechiu al Domnilor de la
PoartA, pui sa loveascA in cei man i sa. crute pe

boierEor

sAracii ImpAratului".

Miicarea oaeanA prin care se stabileite in Tara-

Romaneasca indelungata Domnie painLA

lubitA a

lui Matei din Brncoveni, se datoreite faptului

ca.

peste Olt rAmAseserA incA destui din marele bielsug

al micii nobilimi. RAscoala seimenilor, mAcelurile de
supt Constantin-Basarah i Mihnea-cel-RAu isprAvesc-jute i cu aceasta. BrAncoveanu are, in adevar, ca
innaintaiul sAu Serban Cantacuzino, o frumoasa Curte,,
dar, and te uiti bine, e o singurA fami ie, cu cimotiile
si cien1i ei. Ctiteva lovituri de sabie pe gaturile Canta-

cuzinilor vor ajunge pentru ca aceastA ultimA apa-

rentA de aristocratic domitiatoare prin Domnul ales de

dfinsa sA piarA.

In Moldova, mai de mult, vechea boierime fiind despoiatA de capitallitii strAini de lege creitinA, aceitia fac
rApede, supt Vasile Lupu i urmaii sAi, o nouA nobilime: Cantacuzinii, Ruseteitii Ii stau in frunte. Ea se

www.dacoromanica.ro

VII

nationaliseath curand, dar tocmai de aeeia si decade ca

spirit de clasd.
Dimitrie Cantemir, negdsind ca sA sprijine o politica
noud decat boieri nestatorniei 1 Mr& influentii In

Ora, incered sd se sprijine pe acea clasd rAzboinica,

a cdrii ocupatie fusese pAnd acum intre strAini, la Sobieski Polonul, la Tarul muscalesc, Ia Carol al XII-lea,
vedul" navAlitor. Incered sd ridice clasa mazililor
trAitori la Ord, a rAzesilor in legAturd cu poporuf. In-

teresanta lui tentativA cAzu in 1711, si Nicolae Mavrocordat restabili si mai energic regimul prielnic nn-

mai teranilor pe cari, dupd traditiile parintesti, nut

sau Constantin era sd-i emancipeze legal.
V.

Epoca fanariotA nu inseamna stApanirea prin Greci.

Ca sd impiedece aceasta, erau hied destul de puternici
boierii din amandoutt terile, mosieri caH tineau in
mana lor, prin muncitorii pdmantului, toatA viata terii.

Din potrivk Fanariotul se identificA neapdrat cu interesele partidelor boieresti: Cantacuzinesti la Munteni,
Rusetesti, Sturdzesti in Moldova.

Caracterul acestei vremi, in ce prireste pe boieri,

e altul. Mai sever deck innainte se mArgenese rangurile, infAtisate prin costume si atribute deosebite. Inca
mai de mult fiinta acea impArtire in trei clase, acea
triplare a boierimii pe eare o descrie Dimitrie Cantemir. Acum se alege, ca la Starnbul, Divanul eel mare, i cei cinci de sus", protipendada, sant numai icoana adundrii Vizirului cu cei d'intAiu demnitari ai
ImpAratiei otomane.
VI.
Si

de-odata se trece acum, supt influenta maestrilor

de lirnbi si de dant, a ofiterilor rusi i austrleci din

armatele de ocupatie, a cetirfi gazetelor i cArtilor
aduse prin consulate si a cAlAtoriilor in Apus, la forme

noud de viata, pe care fireste ed boierimea le pri-

www.dacoromanica.ro

VI I

meste cea d'intAiu. Discutia libera a politicei apare

in rAvasele din 1821-2, cAnd se inigheabA atAtea toy&
rAsii pentru prefacerea in sens boieresc, oligarhic,

ca si in sens democratic", cu boierinasii, a terilor

noastre.

0 alta. ordine politica nu iesi ins de-a dreptul si

exchisiv din aceasta rniscare. Noua ocupatie ruseascii,

dictatura lui Chiselev, Regulamentul Organic ucisera
boierimea supt raportul politic. Clnovni:Ii, functionarii cu titluri nobiliare, ii luarA locul. Iar preponderanta

capitalului mobil, adus in parte de strAini, o nimici

supt raportul economic. Pentru a se distinge, ea cAutA

hichiderea intr'o culturA strAind sau retragerea permanentA pe teritoriul acestei culturi, Franta. InstrAinAndu-se astfel cu totul de natiunea pe care o condusese pAnii acum, ea se sinucise moral 1
N. IORGA.

1 Lmmid pentru cate o scrisoare se glsesc In notele de la

s f rOt.

www.dacoromanica.ro

SCRISORI DE BOIERI

www.dacoromanica.ro

I.

Albul Vornic.
(Tara-Roindneas a.)
(1431-3.)
1.

De la jupAn Albul pArgarilor bragoveni iubitoare

inchindciuni (heretisanii). Si astfel vii graim: ce fel

de om as fi eu dacA, dupd ce m'am inteles cu vo;

si m'am jurat, iardsi m'as gdndi sd v.1 prAd? lin
Dumnezeu am si un suflet art, 0 pe trupul si sangele lui Hristos si pe sufletul mieu si sd nu mor in
pravoslavnica lege crestineasca, ca niciun gaud rdu
nu este asupra voastrA. Ci mergeti-mi slobod, si nicio grijd ga nu aveti, cad ni e drag sA fiti ai nostri
frail, cum ati fost si mai innainte. 5i Dumnezeu sd
vd bucure. Scris in Apri lie 2.
(Bogdan, Re la(ille Ter1i-Romdnefti cu Brafovul, I, Bucure0,
1905, p. 249, n-I CCVIII.)
2.

De la jupdnul Albul multA sAnAtate si inchinAciune

fratilor miei, pArgarilor bragoveni, la top, la cei marl

www.dacoromanica.ro

N. lorga

12

0 la cei mici. Si iatA vA dAm de stire despre acel Voevod pe care 1-ati pus aid, DrAculea: cui ii e drag dintre voi, pupati-I, cA multA vreme n'o sA-1 mai vedeli; cAci am nAdejde in Dumnezeu cA, de unde merge, nu se va mai intoarce. Si mie, care am fAcut pentru voi bine, nu-mi aratati nicio multAmitA; dar Dumnezeu stie, 0 el va da credinta. Drept aceia, cum ati
pus cuvitntul odatA si ati tocmit, sA stati la aceia, 0
sa Idsati a fi drumurile slobode. Ce-i place cuiva, sA
aducA: si fier, si mied, si toate cumpArAturile. Si cine
are vre-o datorie, sA si-o scoatA in voie. Ci sAracilor
oameni cad se gAtesc si Vie, fiecare cu ce poate, pa
Prahova od pe Teleajin, voi li prAdati casele si-i ban-

tuiti, ca sA nu vie. Drept aceia, dacA vA este voia

si pofta sti stati la cuvAnt, eu sA stiu, iar, dacA v'ati

pus alt gAnd, 0 noi sA stim ce avem de fAcut. Si

Dumnezeu sA vA bucure.
(Ibid., p. 250, n-i CpC.)
II.

Dragomir Manea.
(Tara-Romneascd.)
(1471-2.)

De la juptm Dragomir Manea multA sAnAtate buni-

lor nostri prieteni, judetului din Brasov, 0 celor doisprezece pArgari. Si drept aceia cele ce mi-ati incredintat si scris in carte, eu bine le-am inteles. Cum vA
sunt prieten, deci sa stiti d-voastrA, cA, asa precum
v'am fost panA acum prieten, tot asa voiu fi si de
acurn innainte, si vouA, 0 prietenilor vostri.

Asijderea mi-ati orAnduit sa. mA ostenesc pAnA la

Battu. Istfan si pAnA la dumneavoastrA; ci dumneavoastrA sA stiti cA n'am putut sA mA ostenesc; de ce,

www.dacoromanica.ro

Scrisori de bolerl

13

a am imbAtrAnit,

i mA veti ierta dumneavoastrA.

Ci dumneavoastrd sA trimeteji la dumnealui Voevodul
cuvinte bune, sa faceji pace gi tocmealA,
cA vedeti, pentru $tefan Voevod1 ce rAu s'a fAcut i liana
num. Pentru aceia, mai bine sA fie bine dealt rAu. $i
Dumnezeu sA inmuljeasca anii diumneavoastrA. Amin(Ibid., p. 264, n-1 CCCXVIII.)

IlL

CrAciun PArcAlabul.
(Tara-Romaneascd.)
(17 Novembre 1476.)

DumneavoastrA prieteni prea iubiji mie. VA fac gtiredumneavoastrA ca cetatea Bucuregtilor s'a cigtigat SAmbAta trecutA 2 Deci mA rog de dumneavoastrA sA bine-

voiti a lAuda pe Domnul atotputernicul cu organe gi

cu cAntece i u clopote, curn i noi am fAcut in jara
noastrA, care e gi a voastrA. $i sA gtiti dumneavoastrA
cA domnii i boierii a toatA jara s'au supus lui ViadVodd1. Despre alta, vA rog pe dumneavoastrA a ni

trirnete doi dulgheri, i fkcare trebuie sa aibA trei slugi,

cari sA4 i poatd ajuta. $i II se va da o sumA. de
bani, i vor fi jinuji bine cu bAuturA i mAncare;

de altmintrelea ii va duce numai la TArgovigte, de-i

va pune sA zideascA o casA. S'a scris aceastA scrisoare din porunca dumisale lui Vlad-Voda i acestui adu-,
cAtor al scrisorii de faja trebu:e sA4 creadA toate dom1 Al Moldovel, cel Mare. Bathory nu era Ind Voevod In ArdeaL
2 16 Novembre.
Tepe, tutors in Domnie.

www.dacoromanica.ro

14

N. lorga

niile voastre. DatA la TArgovi0e, DuminecA dupA aceia,

anul Domnului 1476.
CrAciun, pArcAlab de TArgovi.0e,

al vostru credincios. In toate.

(Hurmuzald, XV, p. 95, n-I CLXVIII; singura scrisoare de pAnA
la 1507 tradusA din latine0e.}
IV.

Neagu Vornicul, Vlad Vornicul 0 Cazan

Vistierul.
(Tara-Romdneasca.)
(1480 sau ultimele zile din 1479.)

Proa-cinstitilor 0 de Dumnezeu daruitilor i ai miei

prea-iubiti 0 dulci 0 buni prieteni, juderul 0 cei 12

pArgari din Brasov, multA sAnAtate 0 iubitoare- inchinAciune vA aducem ca prinos vouA, prietenilor, al

vostru prieten jupAn Neagul ce a fost Vornic. Si vA

dau de tire dumneavoastrA: iatA cum s'a prilejit treaba

cea nea0eptatA, de s'a fAcut rAu pentru rAu.

IatA

ca-si trimise Domnul nostru I solii la Batiir I0fan pen-

tru cele bune i pe credinta voastrA. 51, and erau

solli acolo, ci atunci veni LaiotA 0 prinse Vistieria
Terii-Romanesti 0 acele suflete. CA tim bine cA sunteti

intelepti; dar sA titi aceia cA, pAnA nu yeti intoarce

acea Vistierie, care e a Terii-RomAneti i stA in ca-

sele voastre, ci voi pace nu veti avea, cAt va sta

Tara-RomAneasca. Iar, pentru acele suflete ce sunt

a0jderea in marine voastre 0 in a'voastre case2, nu
' Basarab-cel-Mic, care fusese silit a merge cu Turcii a3upra
Ardealulul, klupta de la CImpul-Plnil ; 13 Octombre 1479).

2 Doamna lul Basarab, bunica 0 sora,

cel-Mare.

www.dacoromanica.ro

prinse de Basarab-

Scrlsori de boieri

15

puteti voi face eumva sA le scoateti din robie si sa le

trimeteti iarasi in tara? CA bine stim ea nu va e nicio
cinste sa-i tineti, de nu e chiar rusine. In Brasov bine

gtim ca n'a fost acel obiceiu, ci care era voia Brasovenilor, asa a si fost; cad cine a carat pietre si a
pornit sa zideasca Brasovul, el a pornit-o de aceia
ca nid Craiul sa nu Ara scoatA din obiceiu. Deci socotiti,
ca sunteti intelepti,
ea va trimite Dumne-

zeu pe Domnul VoevoduI vostru, si-i va da .lungi

si multe zile; 'deci la urma socotiti voi ce yield .0 ce
bine yeti avea. i Dumnezeu sa Ara inmulteasca anii.
Jupanul Neagul Vornicul 0 juptinul Vladul
Vornicul 0 jupanul Cazan Vistierul.
(Bogdan, 1. c., pp. 270-1, n-1 CCXXIII.)
V.

Cazan Vistierul 0 Stalico Comisul.

(Tara-Romdneascd.)
(1480 sau ultimele zile din 1479.)

Doamnel noastre, Doamnei Mariei 1, cu multa sanatate si adanca inchinare aducera prinos Domniei Tale,

noi, robil Domniei Tale, si iti dam de stire Dom-.

niei Tale di am auzit despre Domnia Ta ea te-a

scos Dumnezeu din manile vrajmasului, si esti in
manile oamenilor Domnului nostru Voevodului. Drept
aceia pe Dumnezeu il preamarim si-i multamim pen-

tru Domnia Ta, cA te-a scos Dumnezeu sa vii, sa ni

fii iarasi cum ni-ai fost si mai innainte Doamna, Bt.

sa gil Domnia Ta ca, de cand ai plecat, ci noi am

1 A lui Basarab-cel-Mic.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

16

stat, si zi si noapte, pentru treaba Domniei Tale

pe langA Domnul noStru Voevodul, ca sa te scoatemr

$1 avem nAdejde in Dumnezeu cA in curand Dumnezeu
te va scoate s vii si sd ni fii DoamnA, precum si dont.

nului nostru Voevodul. $i Dumnezeu sa v inmui.

teasca anii.
Robii Domniei Tale, jupanul Cazan Vistierul si ju.panul Staico Comisul.
(Ibid., p. 277, n-I CCXXV.)

VL

Boierii Brilei.
(1481.)

De la toti boierii braileni si de la toti cnezii si de la

toti Romanii iti scriem tie, $tefane Voevod, Domn Mol.
dovenesc. Este in tine omenie, ai tu minte, ai tu.

creieri, de-ti strici cerneala si hartia pentru un copiL

de femeie stricata, fiul Caltunei, i zici ca-ti este fiulis
ge-ti, este fiu si vrei sA-i faci bine, ci tu oranduiesta

sA fie dupa moartea ta Domn in locul tau, si pc:

md-sa iea-o 0 o tine, &I-0 fie Dom* cum au II.
nut-o in tara noastra toti pescarii brdileni; ci tu tine.
ti-o sii-ti fie Doamnd. $i invatd-ti tu tara ta cum A
te slujeascd, iar pe noi sti lie la0 in pane, cd, clet-ti,
cauti duman, il 0 gse0i! $i aa sd tii: avem Donut
mare i bun, 0 avem pace din toate laturile; s tii cik

toti pe capete vom veni asupra ta 0 vom sta pe

langd. Domnul nostru Basarab Voevod, Rand ce v6
corn pierde capetele.
(Mid., p. 282, n-1 CCXXIX.)
1 E vorba de pretendentul Mircea-Vocla, flu al lui Vlad Dracul,

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

17

VII.

Tricoliciu Vornicul.
(Moldova.)
(c. 14823.)

Dumnealal Trcoiliciu Vornicul scrie jupanesei mele

i. fetei mele Neagei i nepoatei mel de
Inca Marei i nepotului rnieu de fiica Mihutei, i Misei, aijderea nepot al mieu, i. lui NicoarA din VasNegritei

luiu i fratelui -mieu Dragota TarnAanul i lui Pacu 1.

tali Milo 1 lui Cozma Morcul, fratele lui Soltan, i ia

toti ai miei iubiti frati 1 prieteni. $i va dau de tire cA

[Ara in acest ceas sunt in viata 41. ca am cazut in manile Donmului Basarab Voevod 2, 41 ma tine fereeat,

cum Dumnezeu a oranduit. Drept vA rog pe voi: nu

ma, uitati i nu lasati si mi se risipeasca, ori mail&
ce va fi, oni smile. $i sa nu va eertati pentru averea
mea pana ce veti auzi ca sant viu, ci sA ingrijiti i
sa cautati cu milt call 1 iepele i oile i. porcii i
toatA averea cata este. $i de asemenea pe mine sA nu

ma uitati, ci tot aceia ce vi se va parea mai bine,

aceia sa faceti, ca sa nu pier. $i sa mai titi c.4
Soltan, fratele lui Cozma, este cu mine viu, pan&
ceasul ni va veni. $i mila lui Dumnezeu sA va inmulteascA anii, amin. Scris in Targovite, Ianuar.
(Bogdan, Documente moldovenefti din sec. XV yi XVIin arhivul Brafovului, Bucuresti, 1905, p. 57, n-I XXVI.)

2 in legatura cu cele aratate de mine In Istoria armatei, I, pp.

171-2.

2 Cel-Mic.

www.dacoromanica.ro

18

N. lorga

VIII.

Staico Logordtul.
(Tara-Romoneascd.)
(1483.)

Prea-cinstitilor i ai nostri buni i dulci prieteni,

judetului i pargarilor din Brasov, multa adanca in-

chinare o aducem prinos Domniei Voastre. Drept aceia dam in sure Domniilor Voastre cd a venit om
din Nicopole acuma, Dumineca, i ni spune cA i-au
dat iar4i lui Ali-Beg sangeacul de Nicopol, ti i-au
iesit oamenii lui la Nicopol, iar el a rAmas indarat sA
strangA oaste. Ci Mare le Imparat a plecat, i -s'a
apropiat de Sofia, si Paii au pornit cu otile innainte
in sus pe DunAre, spre Smederova. i Ali-Beg cautd
un chip sA vA ajungA; i ma. tern sA nu treaca peste
voi, sA vA prade. Dar m'arn hotArat iodatd sA slujesc
drept crestinilor,
i sA nu ziceti cd nu v'am dat de
tire; ci paziti-va cum stiti mai bine. i sA trimeteti orn

care sa fie cu mine; astfel, orice veste ni va veni,

mai rApede vA vom da de tire. i Dumnezea sA vA
mmulteascd anii. Scris in Targoviste, luna lui Iunie
23 zile.

Mai micul Domniilor Voastre prieten.

JupAn Staico Logofat1.
(Bogdan, Relatille cu Brafovul, I, p. 209, n-I CCXLIV.)

' Pentru datare, lorga, Geschichte des osmanischen Reiches,

11, p. 261.

www.dacoromanica.ro

Scrisorl de boieri

19

IX.

Alexie, pArcalab de Cetatea-de-BaltA

(Moldova.)
(1507.)

Inchinaciune gi prietenie cu toata cinstea, dumneavoastrA carora va datorim o deosebita iubire. Stiji ca
zilele trecute am fost in cetatea dumneavoastrA, impreuna cu dumneavoastrA, pentru treaba Maria Sale
lui Bogdan-Voda al Moldovei, gi v'am spus pe larg
insarcinarea acelui Domn, gi i-am trimes scrisorile
cl-voastra gi ce aji pus sa se scrie pentru d-voastrA,
imppeuna cu darurile d-voastra. Si acum, zi gi noapte,
gi in tot ceasul, agtept sa vie solul gi sluga noastra

cu acelea. Orice mi se va porunci peste aceia de

Maria Sa Bogdan-Vodd, WI voiu da gtire. $i am auzit de la unii ca solul vostru, pe care-1 trimesesextji
la Maria Sa Craiul, s'a intors la voi *gi a adus yea%
de la Maria Sa Craiul, despre acel lucru pentru care
am fost trimes la voi de Maria Sa Voevodul Moldovei. Deci ne rugam de D-voastra sa binevoiji, de hatdrul Mariei Sale Bogdan Voevod, sa. ni vestiji gi sa
ni aduceji la cunogtinja prin scrisori voia Mariei Sale
Craiului, ce v'a poruncit pentru lucrul acela. CA aji VA-

gaduit a-mi da de veste despre acel lotru

care e

prins gi oprit in manile voastre. S gtiji cu siguranja

ca., daca-i veji fi cu bunavoinja Mariei Sale Bogdan
Voevod, va va rasplati gi veji primi de la noi slujbe,
precum gi toata prietenia. Altfel ce va va spune in
cuvintele noastre infajigatorul celor de faja, sa fiji buni
' Pretendentul moldovenesc.

www.dacoromanica.ro

20

N. Iorga

0 sii voiti a crede. Din targul Cetategrde-Baltd, 13

lanuar, anul Domnului 1607.
Alexie, pArcAlabul Cetlitii-de-Baltd, al vostru credincios.

Dumnealor judelui, juratilor, bdtriinilor i celorlalti

cetateni ai Sibilului, domni i prieteni ai notri vrednici de cinste.
(Hurmuzaki, XV, p. 175, n-I CCCXXII ; din latinqte.)
X.

Vlddica de Vad Anastasie 0 boierii Dracin i Toma.

(Moldova.)
(1529.)

Ne inchindm cu taatd cinstea. Sd gtiti toti, ca unii

ce sunteti ai nogtri buni domni gi prieteni, s gtiti,
dragii nogtri domni, inA rog dumneavoastrd, cd dumneftvoastrd cu toti domnii sd faceti bine sd iegiti in
tamp impreund cu toate bunurile ce sunt ale domniilor
nogtri, 0 vom veni gi noi la dumneavoastrA gi vom

aduce toti oamenii 0 vitele ce am luat. $i sd vd ingrijiti lute sd nu ni se aducd vre-o pagubd, cdci i noi
vom face atunci (?) ca alor votri sd li se aducd pagube, ba chiar 1 dumneavoastrd. Si sd mai titi, dra-

gii notri domni, a vom tinea jurdmantul 0 invoiala ce au avut domnii notri cu voi. $i, dragii notri
domni, sd mai titi cu adevdrat el Stunbdtd noi incd
n'am fost tiut de pacea cc o facurati cu Mihail parcalabul, cAnd am venit noi. $i vd mai rugdm odatd,
a fiird vre-o zdbavd, cat mai iute, puteti sd ieiti cu
ai notri; pe temeiul jurdmAntului nostru, 0 tot aa

0 noi vom veni cu cu tot ce am luat, pe temeiul

jurdmAntului vostru. 51 sa ni dati de tire cAnd trebuie

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boier1

21

sA venim. Si juramantul ce facem acum noi, II cerem

innapoi de la dumneavoastra, cu scrisorile dumneavoastra, pentru siguranta pacii. Alta nu mai este.
Dumnezeu sa va tie. Din Aldorful-de-sus, la 11 Octomvrie, anul 1529.
Anastasie Vladica. Dracsin, parcAlabul de Ciceiu.
Tornsa.

Dumnealui judelui i pargarilor i juratilor si la

toatA obstea din Bistrita i celelalte, sA vA mearga aceastA scrisoare.
(Ibid., p. 337, n-1 DCXX1V; din neinteste.)

Xl.

Matias Vistierul.
(Moldova.)
(1529.)

1.

Dumneata, noua iubit in adevar. Ne inchindm dumitale. 51, odatA cu inchinaciunea, s til, Domnul nostru prea-induratorul eke nevoi are la Rodna, mai ales

de pane si de yin. Pentru care cerem, i chiar va incredintam i va poruncim, in numele Domnului nostru prea-indurator, ca, indata ce yeti vedea scrisoarea
de fata, s binevoiti a orandui treizeci de car& undo
le puteti orandui mai aproape, ca sa ducA apoi cu credinta hrana ce va fi nevoie slugilor Domnului nostru
prea-indurAtor la Rodna. Deci in acestea sd nu f aceti altfel. CA bine stiti cum ca Domnul nostru preaindurator doreste slujba foarte credincioasA, atilt de la
noi, cat si de la voi. Deci sa cautam, cu totii a-i sluji
credincios. Altfel, vA dorim dumneavoastra stmatate fericitA. In Cetatea Ungurasului, 24 Octomvrie, anul1530.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

22

Noi, Matia Vistiernicul prea-milostivului Petru-VodA.

al Moldovei.

Dumisale lui Toma Pielarul, jude al Bistritei, frate

si prieten nouA iubit in adevAr.
(Ibid., p. 358, n-1 DCLX1X ; din 1atineste.)
2.

(1538-41.)

Jupanul Matiia Vistiernic scriem inchinaciune i mul-

tA sanatate la al nostru bun i cinstit prieten 4i dom7,.

fama, birAul Bistritei. Dupa aceia ne rugam de dumneata pentru jupAneasa mea 4i mama ei i pentru fiii
notri i pentru vitele noastre, sA te povatuiasca Duff:-

nezeu, al nostru bun 0 cinstit i de nAdejde prieten,

pe ei sA nu-i dai nici la o lature; nici lui Ian4 Craig
nici lui Petru Voevod, nicAirea. Ci sA te poviituiasca
Dumnezeu a-i tinea acolo la dumneata, pAnA ce voit:
veni sa-i scot, 0 cand vei spune d-ta,
mult ma
rog de dumneata. CA noi i-am trinies la mina dumitale, pe credinta i pe sufletul dumitale, ca sA n'aib
nicio nevoie i nicio paguba. $i ce va fi voia dumitale
spre mine, ci eu in toate voiu implini voia dumitale.
CA iara0. la Dumnezeu mi-i nAdejdea i la dumneata;
poti acum dumneata sd-mi fad 0 bine 0 rau: cum Du-

hul Slant te va povAtui, aa sa faci. $i Dumnezeu sa

Inmulteasca zilele i anii dumitale.

Scris in Suceava, Septemvrie 29.

Prietenului mieu drag 0 dulce, jupanului biedu din

Bistrita.
($t. Nicolaescu, Documente slavo-romIne, pp. 53-5 ; din slavoneste.)

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

23

XII.

Mogoq Sptarul,
(Tara-Romaneascd.)
(Dupd 1534.)

Scrie jupanul Mogos Spdtarul multd sAndtate si pie--

aciune, Didei din Sad si Comsei si yowl, SAdenilor

toti. Si lath. ce vA grAiesc: cAnd venird Turcii de ne
pentru cd la voi
aleard in picioare si ne prAdard.
prAdau si vd robiau, iar la noi atElta n'au robit, ci,,
atunci
de spre altd pradd, intocmai ea 0 la voi,
de ce folos ni-a fost domnul nostru Craiul? Cd. el nici.
nu ne-a autat, nici nu ne-a ingrijit, ci ne-a lAsat.
Deci acum, and au prAdat Turcii, m'au trimes domnii lor 0 pe mine cu oaste la locul vostru sa va prAd

O sA vii robesc: a mi-au dat si Turci, ce i-am avut,,

dar erau in vesminte romAnesti. Si am venit pand
la casele voastre, si, and am fost acolo, ci au venit
la noi oamenii vostri, Micul din RAmesti si Toma din
MAIddresti, cu toti ai lor, 0 mi s'au rugat pentru
voi, ca sd nu vii prild si. sa nu vd robesc. Deci aM
socotit eu ca. sunteti 0 voi crestini cum si noi suntem
O m'am invrtejit fdrA sd vA fac niciun rAu. Drept a-

ceia va zic: fiti-mi mie prieteni buni, ca sd vA fiu.

drept prieten, 0 nu veti peri astfel fdri de stire. aid,.
daed imi veti fi mie prieteni, tot asa vA voiu fi si
eu, ea 0 cum ar fi unul din ai vostri aice. Si acuma
sa. nu yd. edinati, de nimic .sd n'aveti teamd; a au
fost batuti Turcii si stau cu pazd. Si, dupd aceastA
carte, de o vett ardta 0 Sibitenilor si vor vedearo,
O de-mi vor veni vorbe dulci de la Sibiieni si de la
Bratil, li voiu fi bun prieten, bun 0 oriedrui chip: ea
I Pare sa fie o cetire rea. Poate : Bragovj.

www.dacoromanica.ro

24

N. lorga

0 cum ar fi unul din ei aici inteuna, dintre Sibiieni,

ap li voiu fi eu. 51 mice vit vor spune vouA oamenii
no0ri, Micul din RAmeti 0 Toma din MA1dAre0i, sa
dati voi credinta, cAci sunt adevArate cuvintele
inele. Altfel nu e.
11

(t. Nicoiaescu,. /. c., pp. 53-5; din slavone0e.)

XIII.

Huru Vornicul.
(Moldova.)
(1538-41.)

JupAnul Huru, Mare le-Vornic. Scriu prietenului mieu

drag 0 dulce, dumnealui birAului din Bistrita. DAm de

0ire dumitale, ctind a fost mai innainte de aceastA

vreme, cAnd a fugit Petru Voevod, atunci 0 eu am
trimes pe jupAneasa mea 0 copiii miei acolo la dumneavoastrA. Alta, eAnd erau acolo, s'au spAimantat

loarte de o nApaste, 0 au ascuns nite bani intr'o

groapA, 0 n'au mai putut scoate banii din acea groapA and s'au invArtejit innapoi, 0 i-au lasat acolo. $i
eu am trimes slugile mele la dumneata ca sArmi aducA banii; ci dumneata nu titi ce oameni ai trimes
dumneata cu slugile noastre, 0 mi-au scos banii 0 miau ispitit slugile, 0 au luat 1.900 de zlott ,Pentru
aceia, te rog pe dumneata, ca pe prietenul mieu iubit, sA te povAtuiascA Dumnezeu sA munceti pe acei oameni ca sil-mi dea innapoi banii: 1.900 de zloti,

te mi-au luat de la slugile mele. Mu It mA rog de

dumneata. 5i eu asemenea voiu face voia dumitale in
ce va fi treaba dumitale la noi. $i Dumnezeu sA-ti dea
sAnAtate, amin.

Scris in Suceava, Mart 26.

(Ibid., pp. 178-9. n-I LXXVII ; din slavonete.)

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

25

XIV.

Boleril lui Alexandru-VodA Cornea.

(Moldova.)
(1540-1.)

Facem tiut MAriei Tale cA MAria Ta tie insAV cA

a fost intAiu Voevodul Petru Domn al terii Moldovei;
V, cAt a fost Domn, Dumnezeu tie ce Domn a fost
V care irau fost voia i gAndurile; cu niciunul din
Domnil ce sant in jurul acestei teri a noastre creVine.

vrut sA rAmAie in pace, ci ar fi purtat rdzboiu intr'una i ar fi varsat stmgele creVinesc; i nu-i era
nimic nici sAngele, nici binele creVinilor. Ci MAria Ta

incA5i tie elite rele a adus Ve i erii noastre cretine V cat rAu a fAcut terii prin obiceiul lui eel rAu.
$i Dumnezeu Vie cum se va isprAvL El a fost pricina, Petra Voevod, de au venit Turcii asupra lui i
a terii, V el a fost gonit din tarA, i ImpAratul avea
ginduri foarte Tele fata de aceastA tart penorocitA,
voind sa apze in ea sangeaci, i, dacA n'a putut sa

aeze in ea sangeaci, e cA pe boierii toti n'a putut

sA-i adune intr'un loc i sa-i ucidA. Imparatul, vAziind cA nu poate altfel sA capete tara i pe boieri,
a alergat la viclenia sa i la viclenia sfetnicilor sAi:
a imbrAcat un Turc in vevntintul nostru i 1-a pus
Domn in tara MoldoveL Si noi in acel ceas am fost
multamiti i avi: de ar fi pus Domri pe un Tigan ori
pe un Arap, tot 1-am fi prim% numai ImpAratul sA
nu se intoarcA t sA nu prade tara pAnd la capAt. Deci,

and a fost pus Stefan Voevod ca Domn, ne inchinam lui ca unui Dpmn i credeam cA toate von fi
bune de acuma. GAndiam cA e Domn creVin, de legea
noastrA. dar el era Turc, imbrdcat in vemAntul nos-

www.dacoromanica.ro

26

N. lorga

tru. De nu 1-am fi cunoscut pAnA in acest ceaS si n'am

fi bAgat de samA viclenia lui, ar fi adus peirea lui si a

bietei teri. Dar am vAzut a a inceput cu incetul a da

tara ImpAratului; void sd-i dea tot termul de la DunAre pAnA in munte, precum si Nistrul tot. VAzand
aceasta, tara s'a deprins a-1 cunoaste, si a inteles ca.
Domnul e mai prielnic Turcilor decat nouA, crestinilor. Au fost cloud trei rAscoale, &lift alti Domni. Dar
noi, boierii, n'am ingAduit sA-1 taie, pentru cd la noi
nu era obiceiul acesta, si nu va fi cat vom trAi. Apoi
boierii au inceput a-i descoperi viclenia: nu void sa
asculte pe nimeni, fAcea pari tainice, primia invitAturi de la ImpAratul, invAtAturi protivnice MAriei Tale
si nond. VAzAnd cA nu se poate face nimic cu dtinsul,

s'a iscat intr'o noapte rscoalA, si s'a fAcut dreptateasupra lui si asupra tuturor oamenilor pe cari ImpAratul ii trimesese in tarA. i am luat alt Domn nou, pe
care-I stim cu totii cA e coborAtor al Domnior, fiu al
lui Bogdan-VodA si nepot al bAtrAnului Stefan-Voda,
mostenitor drept al terii Moldovei, Ne-am supus lui
cu totii si am hotdritt sA ni lie Domn si sA domneascA
precum au domnit intaiu bunicul, apoi tatAl sAu, ca sA
ni putem apAra tara impotriva dusmanilor ei, sd Mindnem in pace cu crestinii si sd li slujim. Pentru cA, milostive Craiu, cu acest dusman al CrestinAtAtii nu puteam nici sA ne apArAm insine, nici sA fim prieteni ai
crestinilor, pentru cA el insusi li era dusman.
MAria Ta stii bine cA noi toti, boierii terii Moldovei,

mari si mid, toata. boierimea si tam toatA, avem o

legAturA, a nu o pArAsi, nici a o cAlca in cd1 mai IlliG
lucru; din potrivA, milostive Doamne, voim sA facetn
mai strAnsa aceastA legAturA, daca asa e voia lui Duni-nezeu si MAria Ta nu esti impotrivA.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

2'T

Dumnezeu SfAntul s te povAtuiasca pe Maria Ta

ca sA dea prietenia sa stapAnului nostru Voevodului
Io Alexandru gi nouA, dupd vechile jurAminte gi legiituri; sd-i fie mild de stAptinul nostru, de noi gi de aceast biatA tail eregtineascA. Dacd Maria Ta n'ai
milA de noi V de aceasta Ord nenorocit, Dumnezeu
singur gtie ce va fi, cAci noi nu gtim. Ce au fAcut unfi
oameni, inlAturAnd pe Stefan-Voda, vom plAti-o noi
cu capetele noastre gi cu sangele nostru. Dumnezeu
martur ni este ca. nu s'a putut altfel, dar numai Maria
Ta, cu ajutorul domnilor cregtini, puteti impiedeca urmArile. Milostive Craiu, Maria Ta egti intelept gi vei
hotari ce vei crede. mai bine. Dad. Dumnezeu te povAtuiegte pe Maria Ta sA aperi pe stApAnul nostru gi
capetele noastre, MAria Ta binevoiegte a da o carte de
trecere solilor nogtri ea sA poatA veni langa MAria Ta,
gi MAria Ta trimete pe ai MAriei Tale langa stApAnui.
nostru. Atunci MAria Ta vei putea fi lAmurit mai mult
asupra gandurit.or stapAnului nostru, asupra gfinduri-

lor noastre V ale terii noastre.

Milostive Craiu, Tarul turcesc trimesese un ceauq
la Stefan Voevod rdposatul; dar n'a gAsit pe Stefan
Voevod, cA era la Suceava (?), ci a gasit pe Alexandru

Voevod V i-a poruncit sa meargA la Malta (?)

gi

in Ardeal gi cu Muntenii gi cu einci sangeaci sa piece la rAzboiu. $i aceasta, milostive Craiu, dacd sa
mearga. oft sa. nu meargA, se va hotAri, gi se va da
de Vire starostelui de Camenitd, gi el va da de Vire
MAriei Tale.

Milostive Craiu, ceia ce Petru Vartic, Vornicul terii Moldovei, a spus Hatmanului MAriei Tale, dumisale lui Tarnowski, sA creadA MAria Ta, ca graiul Domnului nostru gi al Sfatului domnesc.
(Ibid., Supl. II', pp. 139-41, no. LXX ; din polone0e.)

www.dacoromanica.ro

N. lorga

28

XV.

Vartic Vornicul.
(Moldova.)
(1542.)

Ce-mi scrie Maria Ta, sa-ti dau de sure despre Tanil turcesc, incotro se va intoarce, deci sa stii Maria
Ta ea in vara aceasta nu va pleca nicairi, ci va trimete cateva osti spre Buda, ca s'o zideasel. Dar in
alt an va iesi cu putere mare in Tara Ungureasca, el
insusi cu toate puterile sale.
E adevarat ca. acuma se chiama la ritzboiu pretutin-

dent in Tinuturile turcesti, dar poate numai ea sa

sperie, pentru ca sa poata zidi anul acesta cu siguranta Buda.

Dar eu te asigur pe Maria Ta, ca prieten credincios

al Mariei Tale, ca, dupa cat am inteles eu, daca Dom-

an crestini vreau sa ispraveasca ceva asupra Turcilor, acurna au vremea eea mai potrivita, si alta mai
buna nu vor mai avea-o pe urma. Acuma chiar trebuie
sii se ridice Domnii crestini ca sii mearga la Buda s'o
iea si,, daramand-o, sa-i innece ramasitele in Dunar.e.
CA, de o vor intari Turcii, atunci niciodata nu-i vor
mai izgoni crestinii.

Ne miram foarte ca Maria Sa Craiul 1 ramane atata

la Vilna: mai bine ar fi ea Maria Sa sail vada de lutru din vreme.
Despre domnul mieu Voevodul, sa stii asa Maria
Ta cum ca are voie de a purta razboiu in Ardeal pentru tetlitile acelea ce s'au luat de la dansul 2 si pentru
' Poloniel.
' Ciceul 0 C\etatea-de-Baltl.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

21

slobozirea prinsilor cc stau in Fagra. Si are in ajutor 4.000 de Turd, daca Ungurii nu-i vor ie0 din cetAti1e acelea 0 nu vor da drumul prin0lor.
Vartic, Hatmanul Moldovei.
(Hurmuzaki, H, p. 240, n-1 CCIX; din 1atinete.)
XVL

Andrei Hatmanul.
(Moldova.)
(1589.)

Iti scriu dumitale multamita mea i inchinarea mea.

Iti doresc dumitale de la Dumnezeu sA-ti dea multA,
bunii sdnAtate.

Apoi dumneata ai fost trimes un om la milostivul

Domnul nostru in zilele trecute pentru cA mari gi
multe pagube sunt de acolo, ca vite, vaci i cai se
prapdesc aici, in tars aceasta. Din pricina aceia acum milostivul nostru Domn a pus sit dregAtor acolo,
si i-a dat a.a putere Maria Sa ca, Unde s'o gasii ast-

fel de om rAu, sau de va auzi oriunde in tara aceasta, sA-1 prindd, ori de va fi in sat calugAresc, ori
de va fi in sat vladicesc, oriunde in Tinutul inilostivului nostru Domn, in toate partile sa-i prinda pe astfel
de oameni fAcAtori de rele, i d-voastrA sA vA slujeascA

ei cu judecata dreaptd, De aceia, de yeti avea candva

astfel de pagubA, scrieti dregAtorului de acuma,

oriunde vA va sluji cu dreptate. Dumnezeu sA te

tina pe d-ta in multA i bunA sandtate.

Data la Ia0, in ziva de 13 Iu lie 1589.

Andrei, Hatmanul cel Mare al terii Moldovei.
Dumisale judelui celui mare al cetatii Bistritei
celelalte, domnul nostru vrednic de cinste.
(Ibid.. XV, pp. 702-3, n-1 MCCXCV, din ungureqte.)

www.dacoromanica.ro

30

N. lorga
XVII.

Ureche Vornicul.
(Moldova.)
(1591.)

Tara de dbilari s stii dumneata cd tuturor toate petetluiturile dumitale s'au tinut in samA, i pre locuri
au fost pfinA si-au dat samele; numai ce n'au fost desetnici de stupi, cA au iesit cu mneata, la HOrldu i la
Dorogoiu si la Hotin; ce am trimas sA strAngd ce vor
afla acolea ramdite; ce nemicA la WOO Au n'au aflat,

nici la Dorogoiu, cA au fost istovit; iara de la Hotin

au aflat rAmasite de urdinis, 200 taleri, de-au adus
la Vistierie.
(Ibid., XI, p. 233, n-I CCCLVIII.)

XVIII.

01.4 Hatmanu!.
(1592,)

Intelepte, vestite doamne jude, impreuna cu cinstiLul

Sfat al dumitale in cetatea craiascA a Bistritei, inchinaciunea noastrA prieteneascd si dorintii de toata fericirea

innainte de toate. Apoi noi, Or As Vornicul, Hatman

peste oastea cea mare de supt munte, strOns& acum
in tara Moldovei, impreund cu alti domni prieteni ai
miei, iti fac stiut dumitale cA milostivul nostru stApOn
domnul Petru Voevod1, acum ales din mila lui Dumnezeu oblduitor a toatA tara Moldovei, a fost inViintat cum cA oastea se aduna spre rAzboiu Ifinga cetatea crAiascA a dumitale, Bistrita, i, de oare ce Maria
' Care se ddea drept fiul lui Alexandru LApusneanu.

www.dacoromanica.ro

Scrisod de boieri

31

Sa nu tie bine incotro oH de ce se gate0e oastea

Fang& cetatea dumitale, Maria Sa nu se prea increde
socoate c ati avea de gdnd a ndviili in, tara sa pe
la cetatea dumneavoastrd. Deci Maria Sa a avut grija.
i ni-a poruncit sa fim gata in fiecare zi, cu Cazaci i
alti osta0 puternici, a ne apdra cu ajutorul lui Dumnezeu de dugnanii no0ri, dacd s'ar gsi cineva din tara
dumneavoastrd care ar voi sa ndvdleascd in tara milostivului nostru Domn. Deci prin scrisoarea de fata
vd indemndm i in0iintdm cu credinta pe dumneavoa-

strd ca dumneavoastrd s traiti in pace 0 fail grip.

i sa ineti d-voastrd vecindtate credincioasd, cinstitd
cretineascd, i cu milostivul nostru stdpdn Domnul,
si cu noi; ceia ce s qteptati dumneavoastrd ori-

and de la milostivul nostru stapdn Domnul. De aceasta

v rugdm i vd in0iintam pe dumneavoastrd cu toatd
credinta i cu tot dinadinsul, ca dumneavoastrd indatd
i curdnd sd ni dati de tire, lui i noud, ce gaud ori
voie aveti dumneavoastrd fata de dansul: aveti de gand
sa tineti bund vecindtate cu el, cum ati facut 0 la alti

Domni, ori nu, 0 ce scop are oastea de Idngd cetatea

d-voastrd i incotro. Dacd dumneavoastrd fdgAduiti
milostivului Domn, Voevodului nostru, bund credinta i

toatii iubirea cre0ineascd, el se va ardta pe urmd fata

Lie dumneavoastrd mult mai prietenos 0 mai fratete
de cum a fdcut innainte de aceasta vre-un Domn; ceia
ce veti incerca-o dumneavoastrd la sfdr0t i cu adevarat. Deci vd rugdm ca dumneavoastrd sd scrieti indata stlipAnului nostru smilostiv Domnului

sd-i infd-

tl5ati credincioasa noastrd vecindtate (cum e i lucru

cretinesc) i sa-i spuneti ce gdnd are oastea de la
noi. De vom bdga de mud a4a ceva la dumneavoastra,
vom fi la rfindul nostru oricnd aplecati cdtre dum-

www.dacoromanica.ro

N. lorga

32

neavoastrA 0 ai dunmeavoastrd cu credinta i cu sfat.

Cu aceasta vd incredintam pe dumneavoastrd lui Dumnezeu Sfilintul in midnile sale indurAtoare, pentru scut
4i ocrotire. Din Baia, anul Domnului 1592, 26 Septemvrie.

Al dumneavoastrd de bine voitor O totdeauna credin-

dos vecin, Ord Vornicul, cApitan peste oastea de

supt munte in Moldova.
Inteleptului, vestitului O cumintelui domn, domnului
Gaspar Budaker, jude in cetatea crAiascd a Bistritei,

impreund cu cinstitul 0 cumintele Sfat, 0 celelalte,

Domnului nostru indurAtor 0 prieten, in mAnile sale.
(Ibid., pp. 713-4, n-1 MCCCXII ; din nemteste.)
XIX.

Jurj Pogan.
(Maramurdf.)
(1593.)

Cire iaste pan Pogan Jurj, span ot Maramore I

pan Toma jurat ot tij [de acolo] scriem inchirdciure I.
slujbd pan Orban birov i pan Simion pArcalab ot

[ din] Bistritd. Dup' acia de ce-ati trimes omul vostru la noi, de rdndul acestii ostii ce au trecut prin Maramures, vA dAm a ti cd au fost a lui Cornesi o mie
de omiri ndimiti in bani. De altd laturd, acma nu stim
cd au fost doi omiri a nostri in Tara Leseascd; ce i-au
zis cd nu e acolo nece- o veste rea. De' icea inrainte

ce vrem sti vrem audzfi noi, vd vrem da a sti,

ca somsidzilor 2 nostri. Derept acia 0 acma avem orn,

' Gaspar Kornis.
2 DupA ungureste,

vecini.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

33

acolo: de ne va aduce veo veste, vA vrem da a ti.)

Si iarA vA rugAm, ce vreti audzi din Moldova, c'am in-

tales cA aveti omiri in Moldova, ce veste v vor aduce,

ne rugAm sA ne dati a ti, au de rAu, au de bire. St

mantuiti-va In Domani, amin..
Scris In Sidiste, luna lid Maiu 2 zile.
Dumisai.e Orban birul de la Bistrita.
(Ibid., XV, pp. 731-2, n-1 CCCXXXIV ; partea cu Mere negce,
din sIavoneste.)
XX.

Boierli din partIdul lui Petru Schlopul.

(1593.)

MultA sanAtate i viatA sa trimeatA Dumnezeu dumitale iiubitului dumitale fiu i toti oamenii dumitalt.

CAnd au fost Iulie 9, sosit-au carte de la Maria Ta in

mAna noastrA; ce ni-ai scris, tot am inteles. Scrii i rogi
sa nu grabim pentru lucrul dumitale; aa sA tii Maria
Ta cA acel sfat i acel gaud tot am sfAtuit 0 am Ondit, iar acesta lucru i aceasta incepAturA au ceput Bostan1 i cu Mihnea-VodA 2, cand noi niciunul n'am fost
in Tarigrad. Pe ceaia vreme Stolnicul au fost la Bucure0i; cAnd am venit, ei au fost mers 0 au fost grdit
0 la Maria ISal i lui Piri 33 iar drept aceia acel sf at
incA au trecut. Daca am venit noi la Costandmie 4,
noi am graft cu Vornicul; dupA vreme, cum am vAzut
vreme, intr'acel chip am nevoit, caci am vAzut cA
acel loc se schimbA, i acel om din locurile-i, cA 0 inAgent armean.
2 Turcul, nepotul lui Petru *chiopul i fost Domn muntean.
$ PasA.
Constantinopol.

www.dacoromanica.ro

34

N. lorga

Walt chip nu e. Dacd 0 noi am fdcut ap, cad au

fost 0 lesne a incepe, cdci toti, znici, mari, [au]
nevoit spre Domnia Ta, cdci vAzurd cd. acei oameni .

nu sant de treabli, nici de slujbA, nici pot ingAdui.

Deci, de-am fi IngAduit, cum scrii Domnia Ta, Dumnezeu

stie cine ar fi incAput pAnd acmu. Apoi s'ar fi prins

si Domniei Tale zAbavA, lucru delungat. far, de-ai fi
Domnia Ta sarguit sd fii pAnd acmii, venit, avem nddejde pre Dumnezeu sa. fi fost pAnd acma si la mosie.
far ce vom face? Dumnezeu n'au *vrut, au Domnia Ta

n'ai nevoit, ace fiece lucru cu nevointd se face, nevoind 0 rugand pre Dumnezeu: Dumnezeu e milostiv a da. Deci de alte pArti avem nAdejde sd nu avem sminteald, nici de vralmasi, nici de prieteni;
numai acum au 'limas pre Donmia Ta, de va fi smin4eald. Iar noi,
cat vedem si pricepem , pAnd ne
chiamd si ne pohtesc, trebuieste sA rdspundem; acma

ne roagd, apoi vom ruga noi, si nu vom avea pre

cine rugd, nici -ne vor asculta. Iar ne scrii, pand nu
vom vedea scriptura dumitale si omul d:n casa dumitale, sd nu facem nimic; noi, ce-am putut, am fAcut,
si isprava ti-am trimes In tot chipul, pre Iurgachi. De
acm omul dumitale 0 scriptura, ce ni va hi bun? Domnia Ta lasd toatA nevoia si vino, si scapd de nil; alte
toate va tocmi Dumnezeu.

Julie 9 au iesit Sinan-Pap la oaste spre Urumeli,

si toate tocmelile sant in !liana lui. In ce ceas veri
sosi, tot iti va fi pre voie. $i vom merge si noi cu
Pap. Iar Stolnicul va ft in Tarigrad. Oamenii nevoiesc sA iasd la oamenii sdi, unde sant ingropati mosii,
pdrintii, fratil; Domnia Ta nu stim ce faci. Au supdratai de cdtrd cesti crestini de'ncoace si de cinstea lor si
de binele lor? Adu-ti aminte ate biserici sant fAcute

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

35

de mo0i votri i de frati i de Domnia Ta! Cum e vremea acm0, nu trebuigte gAnduri lungil... SA tii Dom-

nia Ta ca cu Pap [au] purees 0 Ereiz i Tefterdarul 2; cela ce-au At la Halep, cand ai fost 0 Domnia
Ta, acela e Mare-Tefterdar. Aceia dam tire. Dumnezeu lungeascA zilele dumitale; amin. Iulie 10 [1593].
(Ibid., pp. 348-9, n-I CCCCLXXXIII.)
XXL

Gheorghe Hatmanul.
(Moldova.)
(1594.)

La jupanul Gheorghie Hatmanul 0 la jupneasa Ca-

mArdpaia1 0 la Ivan 0 la Aslan 0 Mihail 2 multa

sandtate facem dumilorvoastre. De veti intreba de sAnAtatea noastrA, siintem sdnAto0, cu mile lui Dumnezeu. Alta,. ,cartea ce ni-ai trimis zu posta, ni-au venit
i am inteles de sandtatea dumnilorvoastre, 0 foarte
ni-au parut bine. Dupti aceia ne rugAm dumnilorvoas-

tre, pre cine va veni, sa trimeteti. pururea cAte o

carte, p tim de siinAtatea dumnilorvoastre. Alta, sA
dea Dunmezeu ceastA carte a noastrA sA afle pre dum-

neavoastr in toata santitatea; amin.

Scris in Veneatia, in luna, in Iulie 11 zile.
De la jupAnul Gheorghie Camara i de la Hatminea-

sa 0 de la alalti de la toti.
' Aid, cateva cuvinte In criptograind.
2 Rels-Efendi (un fel de Postelnic turcesc), 0 ClimArapl de socoteli.

8 Sofia lui Gheorghe ClimArapl.

4- Fiii lor.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

36

In mfma jupiinului Gheorghie Hatmanul sA -se dea in

Boldzan 1 ceastA carte.
(Ibid., p. 490, n-1 DCX.)
XXII.

$tefan LogofAtul.
(Moldova.)
(1594.)

Prea-puternice doamne, doamne noutl prea milostive,

domnule cancelar 2.

Slujbele mele prea-umiite le infAtigez cu staruint

milostivei indurAri a MAriei Tale, al mieu domn milostiv: sAndtate bunA i fericire car de la Domnul Dumne-

zeu sA dea Mariei Tale, domnul mieu miostiv; WA.

sfargit, precum gi mie.

In vremea aceasta s'au adis scrisori de la Maria

Sa Domnul muntean cu vestea ca o mare putere de
neprieteni a sosit la Furtian (sic), loc muntenesc. Si.
Maas Sa 3 innainteazA impreunA cu noi impotriva
acestui dugman. Ne rugAm deci umilit de Maria Ta sii

binevoiegti a avea grija noastrd i a tot poporutui

cregtin, gi mai ales de spre partea acestor pagani deTa ari, cari sunt neprieteni a tot poporul cregtin. Cad
noi toli, maH gi mici, avem toatA nadejdea in Dumnezeu i in MAria Ta, indurdtorul nostru Domn. NadAjduim cu total cA Maria Ta in bunavointa MAriei
Tax nu va voi niciodatA sa. ne uite.
1 Bozen In Tirol; italleneste ; Bolzano
a loan Zamoyski, al Poloniei.
a Aron-VodA.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boleti

37

Cu acest prilej, mA inchin stAruitor pe mine si slujba

mea umila milostivei indurdri- a MAriei Tale, domnul
mieu milostiv.
Sluga umilA a domnului mieu milostiv: Stefan ce am
fost LogofAt al terii Moldovei1.
29 Iu lie, dupA calendarul cel nou 2, anul 1594.
(Ibid., Supl. II L, p. 339, n-I CLXXIII ; din slavone0e.)

XXIII.

Stefan Mayan.
(Moldova.)
(1594.)

StrAlucite

marete Dornn, prietenul mieu foarte

pretuit.
Inchinarea i asigurarea slujbei mele. Stii prea bine

d-ta cd MAria Sa ImpAratul a times in aceste pa*

pe solul sAu, dumnealui loan de' Marini, Ragusan, care

a lucrat cu Domnul nostru si a indeplinit toate dupii

dorinta. Deci Maria Sa a fAcut cu acel sol in numele
MAriei Sale ImpAratului o legAturd vesnicA cu acel
sol; i mA rog sa. fie spre cinstea lui Dumnezeu SfAntul

si a toatA crestindtatea. Acum trimet domniei tale un

cal prin solul MAriei Sale, dumnealui Mihail Tolnay,

I pedestrior din Curtea

Domnului nostru, pe care, de si e trimes de un ne
marele capital'', al cAlArilor

cunoscut, sA-1 ieai d-ta in nume de bine. Ci te rog pe

d-ta, ca sA mA pot indrepta in slujba mea viitoare, sA
iii bun d-ta a da credinta deplinA acestui sol al MAriei
I Pare a fi tefan din 7107 (Hasdeu, Arhiva istoricd, V, p. 117',
AdecA anii de la Hristos, nu de la Facerea Lumil.

www.dacoromanica.ro

N. Iorga

38

Sale Domnulai in toate ce va spune in privinta mea

0 a face dui:4 dorinta mea; i, dacA, precum am credinta, d-ta vei face acest lucru, mA vei avea pentru
acestea toate amintitor si recunoscAtor i pe mine. Si
te rog pe d-ta sa. nu uiti de mine, i la Maria Sa Impdratul i. la altii. Celelalte ti le va spune d-tale limpede
dumnealui loan de' Marini Ragusanul, solul MAriei Sale,
i chiar_dumnealui Mihail Tolnay, cdrora li vei da d-ta
In toate credintd, i. ne mai rugdm sti nu despretuiWi
a face lucrul mieu. Doresc sa fii sAnAtos d-ta cat mai
indelung. CA toti- am inteles de marea istetime i vestita vrednicie a d-tale. Din cetate din Iaul Moldovei.
15 August, anul Dorrmului 1594.

Al d-tale prieten i slujitor Stefan Rdzvan, Hatmanul.

[Cdtre d-rul Pezzen, ministru. al ImpAratuluil

(Ibid., XII, p. t, n-I XIV ; din latinete.)
XXIV.

Vornicul din Campulungul Moldovei.

(1595.)

Scriem inchindclune *1 multd sAnAtate domnului Bu-

da:thi Ianii, birAul de cetatea Bistritei, i ptirgarilor,

i pArcAlabului, i la tot svatul dumnitale. Dupa aceia
ne rugam dumnilorvoastre sA faceti bine sA nu se opreasca oamenii 0 negutatorii prin OH 0 pren datorii,

cA acmil, cu mila lui Dumnezeu, sA fie Maria Lui

Craiu sAnatos 0 Domnul nostru 5tefan-Veda, iaste o,

tara ca alaltA. Cine va avea para de oamenii de

ceasta parte, noi vom trimite la dumneavoastra sii-i
legiuiti dumneavoastra; ai dumnilorvoastre vor avea
leage la Domnul nostru 0 la noi.
("bid., XV, p. 730, MCCCXIX.)

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boiert

39

XXV.

Luca Stroici.
(Moldova.)
(1597.)

Inchin cu staruinta vechile mele slujbe supuse bunavointii d-tale.

La 28 Fevruar, la mosia mea din Zvinigorod, am

prhnit un trimes al Marieis Sale lui Voda, aducatorui
.scrisorilor d-tale, 0 care merge la d-ta si apoi la Maria Sa Craiul cu scrisori. D-ta ai binevoit sti-mi trimeti
dotia capil de pe scrisorile lui Mehmed-Pasa Satargi,
care e Serdar al ostirii, scrise in limba romaneasca,

0 d-ta imi poruncesti sa le scriu pe leseste si sa ti

le trimet d-tale. Intr'una din scrisori Maria Sa Voda
imi spune un luau pe care nu-1 scrisese d-tale 0-m1
porunceste sa ieau izvod dupa locul acela,
oela ee
fac pe insemnarea adausa, din care d-ta vei pricepe

de ce e vorba. Cat despre alte trebi 0 vesti ce se

afla in scrisoarea Mariei Sale, ele se afla 0 in serisoarea dare d-ta; nu le voiu spune deci din nou si
ma voiu multami sa amintesc cu staruinta Inca, odatii
slujbele mele supuse buntivointei d-tale, Domnul mieu
cel milostiv.
Din Zvinigorod, 29 April 1597.

Luca Stroici Logotati

cu mana mea.
(Ibid., Supl. IP, p. 416, n-I CCXIV ; din poIoneste.)
XXVI.

Badea GrAdisteano I laid Comisul.

(Tara-Ronulneascd.)
(1599.)

Scris-am eu, Badea Stolnicul 0 lath Comisul, Oralabil de in Fagaras, aicea aceasta carte a noastra pana.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

40

la Budachiu Ianos 1 SA stii di am luat 110 teancuri

de postav row de la popa LazAr si de la Sincher

Gheorghe, Asa sA se stie. Scris In cetatea FAgArastulid. Serfs in Nolemvre 26 de zile, anul 7107.
(Ibid., XV, p. 745, n-I MCCCCXXXVIII; din slavone0e partea
cu Mere negre.)
XXVII.

Armasui Sava.
(Tara-Romiineascii.)
(1599.)

Dupa multdmirea mea. Aceasta vreau sA vA dau de

stire cA Voevodul Mihai, Maria St4 mi-a dat Jeciul
cu toatA mosia ce se tine de el. De aceia dijmele care

au fost randuite pentru Bathory Jicmon aic4 la Jedu, din acelea sa nu dati nimanui Vara sure& mea, din
ce aveti acolo: nici yin, nici grau, nici ovAs, nici altceva nimic; ci sA WA ingrijiti de toate si sA nu faceti
jaf in nimic. Pentru cA sA stip cu sigurantA cA,

dacA yeti face altfel, yeti plati paguba. Fill sanAtosi. Dat din cetatea Veciului, 4 Dechemvrie 1509.
[CAtre Bistriteni4
(Ibid., XII, pp. 528-9, n-I DCCCXLVII; din ungumte.)
XXVIII.

acieril munteni diu partidul polon.

(I599'.)

AsigurAm de slujbele noastre loarte mile bunAvointa

d-tale.
1 loan Budacker, judetele Etisttitei.
' Veal pentru datA ibid., p. 551, n-I CCXC1.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

41

Cand intaiasi data am venit aid la d-ta, induritorul

inieu Domn, cu scrisori de la Vladica i de la. toti boierii Terii-Romanesti, am spus. din viu graiu d-tale de

robia cea grea a terii acesteia sarace. Am povestit

caderea ei i rugaciunile ei catre d-ta. Am cerut de la

d-ta sa n'o uiti i s'o scapi din mantle Turcilor si ale

'Tatarior, si mai ales ale lui Mihai-Voda, care pentru
noi e mai rail ca un Turc. Dumneata, induritorul nostru Domn, ni-ai dat atunci bune fagaduieli, ne-ai trimes la Maria Sa Craiul i ni-ai figiduit un rispuns
dupa Ingroparea Mariei Sale Craiesei. Asteptand rispunsul, am mers in Moldova. Cum am ajuns, am primit alte scrisori, pe care ti le-am dat ieri cl-tale, indurAtorul nostru domn. In acele scrisori ni se scrie cu du-

rere mare si lu lacrimi sa mergem si te gisim din

nou pe d-ta, induritorul nostru domn, sA41 povestim tot
si sa ne plangem innaintea bunavointei d-tale; ni se

spune sa ne inchinam adanc d-tale i si-ti spunem ci

boierii munteni se aseath cu totul supt puterea i ocrotirea MAMA Sale Craiului si a Coroanei Poloniei. Maria

Sa Ieremia-Voda al Moldovei se afla supt puterea si

.ocptirea cl-tale; voim sa fim i noi ca si Moldova;
boierii munteni i toati tara nu vreau sa caute alta
.ocrotire decat a Coroanei Poloniei. i si nu creada

nimeni ea Tara-Romaneasca ar putea si se supuie

Neamtului sau imparatului crestin. Nu se poate aeeasta,

caci nici tara, rtici boierii n'ar primi-o niciodati, cum

asigura toti. Daca ar trebui sa se supuie Nemtilor,

ar vrea mai bine ea Turcii sa-i prindi, pe ei i pe femeile i copiii lor; ar vrea sa se supuie mai bine Tur-

.eilor decat Nemtilor, cad ei stiu ea Nemtii sant departe si ci n'ar putea sa-i ocroteasca, nici sa-i avere. Turd ni sant in spate, si boierii nostri stiu ci

www.dacoromanica.ro

42

N. Iorga

Turcii nu vor ingAdui ca Mihaf a fie Domnul TeriiRomAnegti; e viaf a lor in joc. Chiar dac& ar rAmfinea
doi Turci gi Mihai-Vodi al treilea, nu ar fi pace
intre eL
De aceia aceastA far& nenorocia se pune supt ocrotirea MAriei Sale Craiului gi a Coroanei Poloniei gi
ton, mici gi. maH, bAtrAni gi tineri, precum gi boierii,

se roagA pentru numele Domnului Hristos ca d-ta,

domnul nostru cel indurAtor, s li dai ca Donm pe fratele lui Ieremia-VodA. Tofi boierii Terii-Romanegti gi
toatA fara-1 cer gi-I tribes; pentru cA vreau sa, fie la un
loc gi in unire cu fara Moldovei. CAci suntem. toll de
o limb& gi. de o lege, gi. in vremile de odinioar& astfel
Domnul moldovenesc ajungea Domn muntean gi Domnul muntean Domn moldovenesc.
ToatA fare gi tofi boierii se roagA deci de bunavoinfa

d-tale, domnul nostru cel indurAtor, pentru ca d-ta

s implinegti dorinfile gi rugAciunile lor, gi ei, toli, pre-

cum gi noi ingine, vom fi slugile prea-supuse ale

d-tale, domnul nostru cel indurAtor, gi in tot ceia ce
d-ta vei avea nevoie de MAria.Sa fratele MAriei Sale,
tot" vom fi la poruncile d-tale. D-ta sA iei bine seama
ca nu cerein deck dou& lucruri de la Maria sa Craiul
gi de la d-ta, domnul nostru cel indurAtor: intAiu ca
MAria Sa Craiul gi d-ta sA vA invoili ca fratele Marie,
Sale lui leremia-VodA sA fie Domnul nostru; apoi ca

Maria Sa Craiul gi d-ta sA dafi voie lefegiilor 's

mearg& cu noi, pe banil nogtri. i d-ta vei gti sA te
arAfi cA nu gtii nimic gi. cA nu te-ai infeles nici cum
cu noi. $i vorn da, din partea noastrA, dovezi de iubirea noastrA MAriel Sale Craiului.
Inca un lucru 11 supunem luArii aminte binevoitoare a

d-tale. 0 mare mulfime de Turci se aflA pe maid

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boleti

43.

Dundrii la toate vadurile; qteaptii raspunsul lui Ieremia-VodA pentru fratele lui; eAci ei trag toatA nadejdea cA fratele lui Ieremia-VociA va ajunge in curAnd
Domn al acestei teri. Dacil ins& vAd cA se face zAbavA, vor porni, vor trece Dundrea 0 vor cdta a pune
Domn pe vre-un Turc, ori vre-un lotru, -care nu va a-

vea milA nici de tarA, nici de cre0ini, 0 tici terile

vecine nu vor fi bucuroase de altfel de lotri.
Cei mai umili 0 mai supu0 slujitori d-tale, domnul
nostru cel indurAtor.
Dan Vistierul, Vintila,Clucerul 0 toti boierii munteni.
Milostive doamne, cerern bunavointa d-tale, domnul
nostru cel indurAtor, pentru ca d-ta sA binevoie4ti a
nu-ti cruta osteneala 0 a eeti aceastA scrisoare pAn.
la capAt.
(Ibid.. Supl. II, pp. 487-8; din polonete.)

[CAtre loan Zamoyski.]

La 23 April 1601 Dan, LogofAtul muntean, unul

din pribegi, scrie despre Doamnele apt de nacAjite,
ap de bolnave, ap de tulburate de fried", ale lui leremia gi Simion, adApostite la Hotin.
(Ibid., H, pp, 30-1, n-I XIX; din polonete.)XXIX.

Banal Milialcea.
(Tara-Romdneascd.)
(1600.)

1.

InchinAciunea mea, dorindu-ti toatA fericirea de la

Dumnezeu a tot puternicul.
Trebuie sA te cercetez pe d-ta cu scrisoarea mea,.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

-44

cad d-ta tii din ce pricini am fost trimes de preainduratorul mieu Domn la Maria Sa i ce am tratat,
.0 ea am trimes pe tovaraul mieu sa intrebe i sa cerceteze voia Domnului mieu prea-indurator i sa Elate cererile Mariei Sale Imparatului. De oare ce insa

pia acurn mi-a sosit raspuns de la Domnul mieu

prea-indurator, 0 el i0 va &Ala voia M. S. Imparatului prin scrisoare, te rog deci pe d-ta cu cea mai
mare staruinta, ori. sa-mi dea raspuns, ori sa vii insuti intr'acoace 0 la Dommil mieu, caci nu e vreme
de pierdut; cad acum cer Turcii pace 0 Domnul mieu
nu tie de ce sii se apuce. Cum d-ta vei afla aceasta
0 de la dumnealui Carlo Magno 1 si-ti voiu scrie d-tale,
pentru mai multi siguranta, toate invataturile ce Dom-

nut mieu mi le va da. Deci sA te gande0i d-ta fearte

bine la aceia, 1 sa vii cat poti de iute la Domnul
mieu. Iar, (lea d-ta nu poti sa vii, i eu mA due de
aicea, ca nu mai pot atepta; CA aa e i voia Domnului mieu prea-indurator. Turcii, i ei a0eapta grea
raspunsul, i Domnul mieu nu li poate da niciunu;

Oa nu stie care e voia Mariei Sale. Pentru aceia

cer din, nou cu tot dinadinsul ca d-ta sa binevoie0i a
veni cat mai jute, ori sa-mi dai raspuns prin serisoare, de ce sa ma tin i ce trebuie sa arat Domnului
mieu.

Al d-tale de binevoitor i credincios prieten: Banul

Mihalache Caragea, boierul lui Mihail Voevod.

Mariei Sale d-lui Vartolomeiu Petz, doctor in drept,

4sfetnic al M. S. Imparatului, presedinte al Camerei
4de Razboiu, domn i irate iubit.
(Ibid., pp. 716-7, n-1 MCX111; din nemte0e.)
1 Agent impArAtesc in Ardeal.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

45.

2.

...Despre Domnul mieu indurAtor, Voevodul, 1i scrim

d-tale aceia cA Dumnezeu Sfatttul, dupA ageptarea

MAriei Sale ImpAratului, i-a dat toatA Moldova In

i toata fara i s'a supus; iar Voevodul de acolo a fugit, i Voevodul, Domnul nosteu, e dupa
mAnA

dnsul cu husarii i calarimea in sus, spre Hotin; iar

pedestrimea a lasat-o ImpreunA in tabArA langA
Medias, 19 Maiu 1600.

Mihail Banul, ispravnicul M. S. lui Voda, sfetnicul

cel mare.
[Catre comisaril imparate0i in Ardeall
(Ibid., p. 912, n-I MCCLXX; din nemtOte.)
3.

DumneavoastrA prieteni iubili. InchinAciune

i asi-

gurare de prietenie. Fiindca a venit de la Maria Sa

Domnul nostru 1 poruncA i uncle tiri, Maria Sa
cere ca uneltele ce le avefi sa le trimetefi. VA poruncim

deci, cu putere de la Maria Sa, sA trimetefi praf de

pupa 0 allele multe, tunuri i patru card, la Balgrad.
Dar carAle sd fie cu .rogojini 1 cu coviltire. La tunuri

sA punefi 60 de cai. 1Aa sA faceli. In Media, 30

Maiu, anul Domnului 1600.
Mihail Banul, ispravnic,

i sfetnic al Mdriei Sale lui Volla

(Ibid., p. 925,

n-1

MCCXCV1; din ungurqte.)

XXX.

LogofAtul Teodosie.
(Tara-Romneasc.)
(1600.)

...Fiindca d-voastrA, cAnd ati fost la Balgrad, afi

'

Mihai Viteaul.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

-46

-venit la mine pentru niste lucruri de nevoie, rugandu-mA sA stAruiu la MAria Sa Vorld 0 in afacerea
41-voastrA, am stAruit deci cum v'a fost pofta, la
Maria Sa; ceia ce stip 0 d-voastrA bine. Deci si d-ta 1,

de bunA voia d-tale mi-ai fAgAduit atuncea un cal de

trisurA. MA rog de d-voastrA, ca de domnii miei de
bine voitori, sA incredinfati calul acela slugii ce aduce
rAvasul acesta. Si, pe urmA, in ce vA pot sluji la Maria Sa, vA voiu sluji bucuros, dacA in cele de nevoie
vA yeti indrepta la Maria Sa. SA vA pe Dumnezeu.
Din cetatea FAgArasului, 18 Mart, anul Domnului 1600.
?rietenul d-voastrA: LogofAtul Teodosie, stetnic de
lain& al MAriei Sale Domnului Ardealului.
(Ibid., XII, p. 793, n-I MCLIV ; din ungureste.)
XXXI.

Leca Aga.
(1600 )

Leca Aga, sfetnic al M. S. lui Mihai-Vodd, Domn al

Terii-RornAnesti, si cApitan al cetAtii Gherla, si celelalte.

Fiinda Lugassy Ferent are leafA de la Domnul nostru pentru 50 de cai, l-dm orAnduit la Vermes, la San-

giorz, la Lechinta, in partile Bistritei, cu ai lui, ca

sit trAiascA acolo. Deci vA poruncesc ca nime dintre
voi sA nu indrAzneascA a tinea satele acelea, ci sA-i la-

sap a trai acolo in pace. Altfel sd Au faceti. Cetind

scrisorile, dati-le innapoi aducAtorului.
Din cetatea Gherlei, 23 Mart 1600.
(Ibid., p. 799, n-I MCLXII, din ungureste.)
' Judele Bistritel.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

47

XXXII.

Gheorghe Pitaru.l.
(Tara-Romaneasth.)
(1600.)

D-ta, prietenul nostru totdeauna pretuit. Am inteles

scrisoarea d-tale ce scrii pentru lemne, cA nu le poti
trimete acuma, Mid vremea nesigurd. VA indreptdtill cu aceia cA i spre Moldova s'au dus multe lemne in carA, i. la sArAcime. Aoeia InsA noi n'o pntern tinea atAta in seamA, ca toate carAle sA le i. incdci avem mare nevoie de ele. Ci
toarcem acasA,
d-voastrA trimeteti trei care, O. le voiu trimete.i peacestea tot odatA. D-ta insA nu zAbovi, caci 'Ana atunci
pe acestea nu le putem intoarce. Fii sanAtos i fericit.
La BAlgrad, 11 Maiu, in anul 1600.
Gheorghe Pitarul, parcalab de BAlgrad.
(Ibid., p. 900, n-I MCCLV; din ungureste.l

XXXII'.

Udrea Hatmanul.
(1600.)

Pan Udrea Hatmanul si parcAlabul Sucevei scriem

viat si mu t sinAtate la dumnealui Budac Ianas, blend de Bistritit. DupA aciia dau stire dumitale ca au
adus ili juratul din Iad la nni 80 de fArtare de fAnind
i 2.550 de pita. facutA. PAntru aceia dAm tire dumitale. Si sA .te veselqti de la Dumnezeu, adevAr. Scris
In Suceava, luna lui Main 24.
i voi, schelarior, nime sA n'ibA a biintui peste zisa
noastrA.
(Ibid., XV, p. 763, n-I MDXIV; partea cu litere negre, din slavoneste.)

www.dacoromanica.ro

N. lorga

4P

XXXIV.
Cacr Ivel.
(1600.)

Scriu inchinaciune ai multa sanatate pArintehn mieu

Spiridon 0 maicei male Costandei. $i dup' aceia vd dau

atire ca sant viu par& acma, nu-s petit, ci am scApat

de la BAlgrad cand au bAtut Mihai-Voda rAzboiu cu
Lingua. Deci m'au prins niate Saai; deci au vrut sa
mA taie. Eu m'am rugat 0 am spus cd sant fecior Mo-

galdei. Deci nu m'au pierdut., De ad eu am trimes

carte la Andriaa din Bistrita; el au trimis la Saai de
m'au ceraut. Ei au eeraut 300 de taleri, iana Andriaa
m'au scos derept 100 de taleri, 0 m'au adus la BisfrijA. Eu am spus ca m'au prins Mihai-VodA la Hotin 0 m'au dus in Tara Ungureascd. Deci ma rog domnilorvoastre ca lui Dumnezeu din cer sa nevoiji sa ma

scoateji langa voi, in tara creatina, 0 sa nevoiji sa

daji afire pArintelui mieu Mogalde Vornicului, ca eu
zac in temnita de mananc lutul gi pAduchii. $i eu am

spus ultra Andriaa ca sant nepot de frate 0 fecior

de suflet jurat in bisericA. Deci iara ma rog domnilor-

voastre sa nu ma zabaviji aice, ce sa ma scoateti.

MAcar numai de-aa presi cu trupul, Inca sa ies in
tar& sa nu mor de dorul vostru. Si imbatranesc, 0
am facut o barb& pana in brau. Si sa. afle aiasta serisoare a mea sanatoai pre dumneavoastra de la Domnul,
amin.

Iscalese: Feciorul vostru Cocrivl. Si

sant numai cu camaaa.
La parintele mieu, la Spiridon.
(Ibid., p. 773, n-I MDXCIV ; partea cu litere negre din sIavonete.)

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boleti

49

Boierii din partidul lui Radu-Vodd Serban.

(Tara-Romeineascci.)
(1614.)

Prea-miostive Doamne, s fii dumneata sdndtos. Ruegmu-fte Domniei Tale ca Domnului nostru cela milos-

tivul. Pentru care lucruri tii dumneata, cfind ne-arn

despdrtit de dumneata, in ce credinta ne-ai lAsat, in.
aceia sant[eml si pnd acum; si de cdteva ori am trimes de am dat Ia. stire dumitale, i cu mare fried, ea
sd nu pierdem capetele de acest Domn turc [Radu Mihnee]. i dumneata pand acum niciun lucru adeverit
nu ni trimeti, ce numai nddejde. Ce noi inteaceastd

nadejde cddem la lucruri foarte grele, Ca intdiu in tarn

noastrd acum strigd hogea; ed-i tine acest Domn fratii i surorile in casd cu el, 0 sant Turci. $i robii cart
au scdpat de prin catarge 0 de printr'alte robil, mdcar de la Mihai-Vodk-- Domnul cine este in tar& ell
II dd Turcilor, i alte multe nevoi care nu le-am scris
ii dd Turcilor i alte multe nevoi care nu le-am scris.
Acura intelegem cd are Turcul gand sA puie in tars
noastrd Pad, asijderea 0 in terife ce sant vecine cu
noi. Deci, dacd vom cddea noi la aceia sd ramaie Ift
tara noastra. Pacl i mdndstirile i bisericile noastre sti
feed lenicer5
fie meceturi Turcilor i coconii no0ri
si fetele noastre sd le iea Turcii lor muieri, cum lac
intealte tdri, ce sant supuse lor, deci noi, din zilele Int
Mihai-Vorld, de cAnd ne-am supus i ne-am jurat crew.
tinilor, pentru aceia ne-am jurat i ne-am supus nth
supt Impdratul cre0inesc, ca sd nu cddem no]. la rin
?

www.dacoromanica.ro

N. lorga

50

lucru ea acesta. Drept aceia am tarpit noi mart

cheltuiele i robii i arsuri si singe vArsat pentru crestint, ca sA avem cautare la nevoia noastrA. Ce mult ne
mirAm, au dumneata nu faci stire ImpAratului de ne-

voile noastre? Ce, de este vina din dumneata, cA nu

fact in stire Imparatului sA ne caute la nevoile noestre, Dumnezeu iti va fi platnic, cum te-al jurat cu noi.
Ce trebuieste dumneata plecat i cu lacrAmi de-la noi
sA aduci aminte ImpAratului nostru. Noi ca, mAcar sA
1 dacii] n'am fi noi avut nicio tocmealA cu crestinii if
acum fi[m] striga mila ImpArAtiei Sale, Inca s'ar cAdea
sA caute, fiind noi crestini,cA sA nu rAmanem pAgani.

CAci inima noastrA nu se poate suferi cu pAganii.

Cad si an, cand am venit cu Turcii asupra lui BAtur
Mathory, Gabriel], i atunce numai oe asteptam sA au-

zim de dumneata si de ceva oaste crestineascA; noi

ne grijisem ca sA fim vrAjmasii lor cei mai mari,
cum am fAcut stire dumitale. Ce ne rugAm dumitale,
(IA .in stire ImparAtiei Sale, cA acum este vreme bunk
santem toti gata a sluji ImpArAtiei Sale, si dumitale,
emu veri intelege dumneata si de la LogofAtul Oancea.

de] nu ne-am impreunat noi cu Logo',

fatul, iar, dac'a venit sluga LogofAtului, toate pe
rand i-am fAcut in Vire cu omul nostru, cum stau lucrurile de incoace. Care nu santem noi indoiti cA nu
MAcar sA

vor veni in stire dumitale. Ce ne rugAm sA fie cu tainA

acest lucru. CA, de s'ar intelege, toti ni-am pierde

capetele. SA fil dumneata sAnAtos, amin. Scris April,
29 de zile.

j. Noi toti boierii din tar& si de la slujitori, plecat

ne inchinAm dumitale.
(lorga, In Cotivorbirl literare, an. 1900, pp. 272-3.)

www.dacoromanica.ro

Scrisod de boleri

51

XXXVI.

Un boierinas mantean.
(1630.)

t Cinstite logofete, sa fii dumneata sanatos. Dau stire

dumitale, pentru randul slujbei noastre de aicea, ca

slujim pan'o petrecuiu foarte bun[Al. Cand a fost Lunt
in pranz, in 18 zile, eu ma dusasem de la soroc sa too-

xnescu niste mieare, cu cesti negustori, sa o iau, al

ne grabia Turcul cu mieare, in urma mea fost-au venit
feciorul Filiesanu1 cu 30 de oameni la mind' sci ma prin-

za. El nu m'au gasit acolea, ce-au gasit

feciorii,

ce-au si prins a-i uciderea si a'ntrebarea de mine uncle sant; ei, deaca au vazut nevoia, au fugit, Ce-au
hiat si caii miei toti, de n'am Minas nici cu until, ce
sant pedestru; si au luat calul Savei si al lui Ion si al
lui Stan Patitul, si au luat si banii cati erau stransi.de

mierarce, toti, si cat' bani au fost de pre birarie, a

atunce ni venise neste feclori den biratie si au ivat;
iara, cati n'au fost bagat in berbenita, toate; si. au
luat dulama mea si hainele Radului fratine-mieu; i-au

luat tot, de-au ramas numai cu cameasa, si au lust

dulamile feciorilor, de sant numaii cu trupurile; si ni-au

luat si camesi si tot ce-au visit; si, cita vita au 0-sit

de trasura. de mierel, toga o au hiat; si vaci si cai
si tot; si catastisele, cate au fost de Aka %Tar* toate
le-au luat,

ca era in desagii cu banii; 41.3, Cali birari

au gasit, toti i-au luat de i-au legat, de li-aa kat bade i-au lasat cu
nii si catastisele, si i-au despuiat,
pielea; si au luat calul Paraschivei si al Neaniului si al
unchiasului Stroe si al Radului Miami. Mai rea rauI

Oprita pentru dajdea mieril.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

52

tate n'am vazut de cAnd stint. CAnd am mers la TArg1,

venise veste la cApitanul cum trece As lan Vornicul cu
Gorgan i cu Mateiu 2 i cu alalti boiari cu tot, la munte; ce-am i incAlecat cu Ruth: ce-am mers Luni

seara la Runcul Clucerul; dimineata ne-am sculat de

noapte, ci ne-am dus unde au fost ei tabdrati. Ce ne-am
pus in gura plaiului, ca sA nu-i lsArn sA treaca. Ei au

venit toti de fatA cA era multi, 0 tot de folOs. Ce-au

dat la noi; cAnd am stAtut sA vedem ce vor sA facti,
au ie0t naintea lor Mihai Clucerul i Dumitru cApitan,
chema pre cApitanul sd meargA la ei, i striga is
ne inchinAm lor. DacA au vdzut cA nu vom, ei au 0
s't

dat la noi, de ne-au risipit, da-au fugit eine incotr

au putut. Vrutu-ne-am pune i capetele dupA alalte
nevoi.

DacA _ant venit la Targ, scris-au Vornicul cal* la

VodA 0 la Vornicul i la toti boiarii cum au fugit
As'an Vornic, cu feciorul lui, i Gorgan SpAtarul
Aga Mateiu i Barbu BrAdescul i fratele lui Mihai Clu7cerml i Barbul de_Poiana qi feciorii Iscrului i Barba
de FratotitA l. feeiorul lui Malcociu, i altii multi. de la
Olt 0 de la Romanati 0 de la Jiul-de-jos i de la Mehedinti. Ce-am vrut sA vilu etr cu cArtile sA spuiu ce-am
vAzut, i au scris i Vornicul i cApitanul la VodA 0 la
boiari ce rAutate au fAeut; ci apoi eu gAndiiu cum voiu
veni i sa. las aicea slujba pustie, ce-am trimes ceti
feciorl i cu un SArb cu cArtile; ce vor spune i ei 4i
de in gurA ce-au vAzut.

CA acum teara fuge toatA, cA le-au zis acei boiari

terii: Fugiti toti dupA noi, nu mai dati nemie, ce

'

Targu-Jilului.

I Viltorul Matei Basarab.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boeri

53

acum nu ramAne nime. Ce sa stiti dumneavoastr& ca

acs
(rupt) Rumand nu vor sa dea nemic, ci bat feciorii si li ieau banii si trAsurile, si zic cil li-au zis boiarii
sA nu dea nemic, ca li vine alt Domn. Ci acum noi
ne-am ingrozit, de nu stim ce vom sit facem, cd ni e

fried ca ne -vor ucide. Ci acum, pan' nu se va face

o toemaid, noi nu indrAznim nimic sa ne tindem, si
Lid feciorii nu cuteath sa umble nicAirea, sA-si strang& cate o rAmasita; ce-am mai rdmas sA vaz cum va
ft lucrul, si sa pornesc neste vite de birarie la Curte.
Ci sa stii, logofete, ca nu va SA se aleagA nimic din
judet, cA s'a facut lucru ca acela, ca acei boiari s'au
lAudat catra tarA --cd preste putine zile vor veni ch
Domn. De &tele ce voiu scrie dumnitale? Spune-vor si
din gurd cesti feciori, cum a fost. Aceasta scriu dumnitale. SA fie dumneata sAnAtos.

t Mai micul dumnitale: Vasilie.

20 (rupt).

Scris Octomvrie

[Vo] t La dumnealui, la Paraschiva LogofAtul, sa

sA dea.
(lorga, Studii fi documente, IV, pp. 19-20.)
XXXVII.

Teodor Ianovici.
(Moldova.)

(1633 fi urm.)
1.

10 slujesc d-tale ea domnului mieu credincios, s. a.

Au ven:t la mine slugile d-tale, cinstite domn birAu,

voind sti afle de la mine starea terii noastre si stiri.

Despre care eu te asigur, ca pe un cinstit domn vecin,

www.dacoromanica.ro

N. lorgt

51

numai pe scurt, cA noi acum am venit de acolo, din

Constantinopol, in dua aceia cAnd au venit gi slugile
d-tale la mine. Noi suntem In stare ticaloasa, fiindc&
Imparatul turcesc i-a luat capul blAndului nostru Domn

Barnovschi la 2 Iu lie; ceia ce sa crezi d-ta cu sigu.rant& Aga dupA acela ni-a dat ImpAratul pe un Voevod anume Moise 1, care ni-a fost Domn gi innainte
de aceasta, in Scaunul de frunte. Despre starea ogtirilor, pot sA-ti spun cA incA la PoartA ni s'a spus sa
fim gata, cAci Sultanul vrea insugi sA mearg& in Tara
LegeascA, de care ce Rugii I-au indemnat prin mine.
In sfArgit, ceia ce am vAzut cu ochii nogtri gi la intoarcerea acasA pot sA-ti scriu: cA Voevoaul Terii-Ro-

mAnegti a fost cu toate puterile in tabAra, gi acele,

dupti porunca ImpAratului, vrea sA meargA cu noi im-

preunA In Tara LegeascA. In drum, ling& DunAre,

am gAsit trei nobili tineri din Ora d-voastrA: pentru ce
voiau sA meargA la ImpArat, nu gtim, ci nouti ni-atz
dat rAspuns cA principele i-a trimes la ImpAratul.
Aid in Ora noastrA Hanul tAtAresc insugi a descAlecat, cu toate puterile lui, in pustie.Noi aga gtim cd gi et
ar merge asupra Poloniei. GAndul lor singur nu-I gtie
nimeni, ca la nigte ,dini. Tot cat am stat acolo la PoartA,
Cazacii, cad au fost pe apA, au fAcut grozav de mari pagube In Tara TurceascA, aga cA numai drum de o zi a

fost de nu au venit in Constantinopol. Auzim gil aceia

cA aici lAngA Nistru sant 12.000 de Cazaci in tabAra.

DacA din nou audm aga ceva care v'ar fi d-voastra

spre pagubA, vA dam de gtire prin oamenii d-voasta.
Noi, pentru aceia, suntem cu alt gAnd, aici, in lank
/ Movill.
3 Matelu Basarab.

www.dacoromanica.ro

Scrlsori de boieri

55

dar, daca vine Voevodul in Scaun, stim ca va fi cu

stirea d-voastrA.
(Hurmuzald, XV, pp. 991-2 ; n-I MDCCCLXXXIV; din polo
neste.)
2.

Maria Ta domnule Martine 1 10 tin gata slujbele

mele cu orice fel de supunere.
Am luat mare bucurie din scrisorile d-tale, in care-mi
scrii sA te instiintez pe dumneata care a fost izbanda
rAzboiului intre Turci i Lesi i ce a facut vrednie

de amintire Abaza-Pasa venind In Polonia cu puterea sa cea mare. Care e asa, cA Abaza-Pasa, rupand
legatura i pacea pe care o facuserA Polonii cu Turcii
a venit asupra lor cu oastea sa. Cu toate ca Maria Sa
Domnul Moldovei ii cheltuise o minunata silinta ca sa-1

poata intoarce de la hotarare, pentru ca Maria Se

Vora intelesese ca intru nimic nu poate strica pe Poloni, totusi el, Pasa, cu indrazneala, stand la gandui
sau, a venit asupra lor, socotind intru nimica pe Poloni, la cari cu putin innainte era sol de la ImpAratul
Turcior, adeca ceaus, cu intarirea pacii. Pentru care
Polonii nu credeau ca Pasa va trece la ei Nistrul, ca
unii ce stiau cA s'a facut legAtura i s'a intarit de Imparatul. Pentru care 0 ei gatisera sol mare la ImpArdatul, daca n'ar fi venit Abaza-Pasa la dansii. Dar el,
rupand pacea, a intrat in Polonia, 0 nu li-a putut strica
nimic; numai a Stricat i jafuit tara noastrA; incepanct
de la raul Prut i 'Ana la Nistru, n'a mai ramas o casa:
toate le-au ars, si pe multi dintre ai nostri i-au dus
in serbie. i asa s'a intors: rupand pacea cu Pobon
Birul Bistritei,

www.dacoromanica.ro

56

N. lorga

-0. neisprAvind nimica, s'a intors la Dun Are cu ru0ne

0 mare pagubd in ai sai. $i Tatarii cari erau cu Orac-

Mirza i cu cei doi fii ai lui Cantemir s'au intors in

BugeAc, la locurile _sale. far Hatmanul Polonilor, Ko-

niecpolski, cu alti Poloni, a micat tabAra, fall paguba. intre ai sal, in jos, de la- Camenita la Bar. Iar
despre Muscali, cAnd am fost sol in tabAra Polonilor,
de la Maria Sa Domnul nostru, mi-a arAtat Maria Sa

Hatmanul Polonilor scrisori trimese de la Craiu, in

tare asigurA pe Hatman cA a inceput un mare rdzboiu

cu Muscalii, in care biruitor a ie0t Craiul leesc,

s'a facut mare vArsare de sAnge, i incA mai rAmtine

Craiul la Smolensk cu oastea sa. De acestea toate pe
care le-am vAzut 0 auzit, in0iintdm pe d-voastrA, i
ce le vom auzi de acuma, despre toate sAntem gata a
in0iinta pe d-voastrA. PAnA atunci fii sAnatos i urinAre0e-mA cu frAteasca. dragoste.
In Suceava, anul 1633, Noiemvrie 11.
Al d-voastra. credincios prieten i gata de slujbA,
Teodor Ianovici.
DacA zt

vrea sd le scriu toate,nu mi-ar ajunge hArtie

sA scriu, nu de lauda lui, adea. a lui Abaza-Paa,

ci de curatd prostia lui 0 de zAdarnica lui mania. Pentru care, celelalte din gurii le va spune dumnealui Mi-

hai, care a fost la mine.

MAriei Sale, domnului Martin Deitran1, jude al Bistritei, domn 0 prieten al mieu prea-mare, in mAni sA
i. se dea.
(Ibid., pp. 998-9, n-I MDCCCXCIII, din IatineVe.)

I Dietrich.

www.dacoromanica.ro

Scriseri de boled

57

3.

D-ta, doamne Martine,

Inchinaciunea mea cu tot felul de slujbe ale mele va

infajidm d-voastrA, 0 altele.

CA am zabovit in a-ji face plata pentru ceasornicul

indreptat, pan& acuma, ma rog sd n'o Wali d-voastrA

in nume de rau 0 sa n'o puneji in seama neingrijirii mele; ca am vorbit cu Domnul Mihai 0 ma invoisem cu el, ca, in loc de bani, sa. dau porci ingrAaji
acelui meter, care apoi, plecnd in Tara-de-Jos a
Moldovei, 0 intorcandu-se din acele locuri, nu m'a gasit in locurile noastre, cad plecasem la Iai. Totui in

lipsa mea a gdsit porcii, pe cari domnul Mihai n'a

vrut insa sA-i primeascd, nu tiu din ce pricina: poate

nu i-au pldcut. Iarai insa a scris &etre mine carji

domnul Mihai, pe care mi le-au adus tarziu, deschise

0 rupte, adeca atunci and era targul cel mare la

Bistrija. Pentru care eu pe acea vreme a fi trimes ba-

nii, dar n'am putut gasi pe nimeni care sa voiasca

a merge in Ardeal. Ci, acuma, precum mi-ai dat de
veste d-ta prin Petru Sasul din Suceava, despre acei
bani, ce-i voiu da; care-i va duce la d-ta. Numai te
rog sa nu-mi jii in nume de rAu c am zabovit cu
facerea plajii acestui meter pana la vremea aceasta.
Despre lucruri noud, dna sunt, te intiinjez pe d-ta,
cA Polonii cu adevarat au fdcut pace cu Musca Ili 0
au avut triumf mare zilele acestea. far in Moldova,
Domnul care era, adeca Moise, a treeut zilele acestea in Po Ionia; iar cellalt, care va sa vie, e Lupul,
eare innainte era Vornic-Mare in Moldova, acela ce
mersese la Tarigrad. Despre acestea te intiintez acum
pe. d-ta; cele ce vor fi de acuma, despre toate te vont
intiinja bucuros pe d-ta. far 'Ana* atunci- ma dau in

www.dacoromanica.ro

N. lorga

58

seama IndurAril

prieteniei d-tale. April 12, anul

1634.

Al d-tale prieten credincios qi gata de slujbA.

Teodor Ianovici.

D-sale domnului Martin Dietrich, jude al Bistritei,

domn i. prieten al mieu foarte mare, sA i se dea in
mAra.
(Ibid., pp. 1002, n-I MDCCCCXCVII; din lafine0e.)

RXXVIII.

PAtrasco Clogolea.
(Moldova.)

(1E30

AdecA eu PAtraco Ciogolea Vel LogofAt scriem pacea 0 sAnAtate la Mill prietenii notri i frati, la

domnii de Bistrita, la Simon birAul, i cu toti domnii

MAriei Tale. Alta, pohtim de la dumneavoastrA a facell Maria dumilorvoastre pentru voia noastrA, sA ni
trimeteti pe acest diac, anume Todor diac, din Felder,
pentru cAci ne-au fost i de inaintea vreme om [al]
nostru; acmil-1 pohtirn de la MAriile Voastre, sA ni-1
dall. Noi IncA vorn sluji MAriilor Voastre, intru ce va fi

pohta dumilorvoastre la noi. CA avem [nite] cuconi

sA ni-i invete. Alta, pohtim, de bine ce veti face si-I
veil lAsa, [sA laslati i vama de cloud, trei vite ce va
avea. De aceasta foarte [ne rugAm dumjneavoastrA, si
sA dAruipscA milostivul Dumnezeu sd vA afle aceastA

scrisoare a noastrA pe MAriile dumilorvoastre sinAtosi de la HrIstos, amin. In Suceava, Iunle.

Bun prieten si gata fiecAnd a slujiirea : PAtraco
Clogolea Vel LogofAt, iscAlesc.

MA inchia dumitorvoastre i mA rog.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boteri

5g

La iubiti frati si prieteli a nostri, la domnii de Bis-

trip, cu cinste sA se dea ceasta carte, si multi sanAtate.

(Ibid., p. 1009, n-1 MDCCCCVI ; pArtile cu litere negre, din sixvoneste.)

XXXIX.

Gavril Hatmanul, fratele Int Yule Lunn.

(Moldova.)
(de la 1638.)

Al nostru intru tot cinstit bun frate si mare prieten, dumnealui jupan Andreias, birAul si judetul a
cinstitei cetdti a Bistritei, poftim de la Dumnezeu pace
si sanatate clumitale si a toata cinstita casei dumitale.
Alta, poftim pre dumneata pentru neste vArniceri,doarA s'ar afla acolo. CA Tacem o besericA de piatra, de
va vrea Dumnezeu sA fie cu ajutorul Sfintiei Sale.

Ce nu putem afla aicea, in tarA la noi,. mesterii sa

poata lucra var de piatra. Ce am inteles de [la] oamenu dumitale cum acolo la dumneavoastrA stint mes-

teri buni si pot face var de piatra. Pentr'aceia ma

rog dumitale, de se vor gasi acolo megteri ca aceia,
sa inveti duinneata sA vie un mester aicea la noi, na
vaza piatra. De-i va pArea cum sA o poata lucra, sa
facd var, eu mA voiu tocmi cu dtinsul ca sA-i platim,
0 atunci voiu porunci, si ma voiu ruga dumitale sa
ni dai de acolo patru vArniceri, sa vie sa lucreze aicea.
Ce vei face dumneata bine pentru voia noastra, avea-

vom a multAmi 0 a sluji, ce va fi porunca dumitale,

aicea la noi. $1 Dumnezeu sa daruiascA sa afle ceasta
scrisoare a noastrA pre dumneata sanAtos 0 vcsel, de-

www.dacoromanica.ro

N. lorga

60

preunA cu toatA cinstita casa dumitale, de la Hristos, amin. Scris in Suceava, Main 31.
Intru tot a dumitale neindoit frate si bun prieten Ga-

vril, Hatman si parcalab Sucevei den tara Moldovei,

ma Inchin dumitale cu sanatate.
Intru cinstite mAnile dumisale jupanului Andreias

birAu, judetul a cinstitei cetati a Bistritei, cu cinste sa

fie data.
(Ibid., p. 1044, n-1 MDCCCLX1; plirtile cu litere negre, din slavone0e.)

XL.

Hancea Vornicul.
(1638-43.)

Hance, Vornicul de tArg de Suceava, scriem pace 0

sanatate dumitale, jupAne Andries, domnului de BistritA, si a:tor domni. Alta, dam stire pentru rAndul cestor mesteri pietrari ce i-ati trimis dumneavoastrA aice,
la SuceavA, sA lucreze la Curtea Mariei Sale lui Vocla:
patru usi si. patru ferestre si doua sclipurle, insa. si
cu all" mesterL Ce Mariei Sale lui \Todd nu i-au foarte
placut lucrul, ce, pre cat au lucrat, li-au fAcut Maria Sa
Vocla plata, de au dat pietrarior sesezeci de lei si o-

larilor douAzeci de lei, 0 cartea Mariei Sale Inca

au trimes la d-voastrA. De aceasta scriem, 0 sA fiti
d-voastrA sanAtosi.

Hancea Vel Vornic.

(Ibid., p. 1053, n-1 MDCCDCLXX111.)

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

61

XLI.

Ienachi Cfimarasult
(Moldova.)
(1638.-41.)

Intru tot cinstit i prea-iubit al nostru mai mare dumnealui pan Mihai, marele-judet de la cinstitul Braseu,

poftim de la miostivul Dumnezeu tot binele dumitale, impreunat sd fie cu toti cinstiti oamenii d-tale.
Alta, de vei cerca d-ta de noi a sti, s'd ?tii d-ta, cu
norocul MAriei Sa'e Domnul. nostru sAntem cu sandtate
si cu bund pace. Alta, dAm stire d-tale ca. am trimes

pre Apostol acolo, pentru trebi domnesti ce trebuiesc

acma la Pasti, boboaie 1 i dunegi i comdnace de
misei 2, si de sulite ce trebuiesc MAriei Sale iar acmk.
si la o masa domneascd. Deci poftim pre d-ta sti fie
cu stirea d-tale, pentru vamesi, sd ii zici d-ta s nu
invaluiascd. de \Tama., cA nu putem tot trepAcla la Craiu.
cd dumneavoastrd stiti ca and datA nu s'au invaluit

care au fost lucruri domnesti. Si a zis solul Barcea lands 3 cd este invAlAtura de la Maria Sa Craiu sA nu
invAluiascd lucrurile cele domnesti, cd nici se cade sd

ddm stire Mdriei Sale lui Craiu pentru nimic. De

iasta poftim pre d-ta. SA fii d-ta sAndtos de la Hristos,.
amin. La Ocnd, Mart 11.
Prietenul d-tale Ienachi CAmdras de Ocn,
sluga MArillor Voastre.
(lorga, Brafovul i Romtnii, pp. 56-7, n-1

1;

din slavonete.)

Postav prost.

' Minn pentru grad.

Poate Barcsal Ac4, Acallu Barcsai.

www.dacoromanica.ro

partite in cursive,.

N. lorga

62

XLII.

Dragomir Vornicu!.
(Tara-Romaneasca.)
(c. 1650.)

1.

La al nostru cinstit i prea-iubit i de la iniinA duke

si bun prieten, juptin Mihai, judetul eel mare pentru
cinstita cetatea Brasovului. Pohtim de la milostivul
Dumnezeu sA dAruiascA d-tale mult1 sAnAtate i bun&
pace, impreunA cu toatA cinstitA casa d-tale. CAtrA aceasta, cinstitA cartea dumitale, ce tni-ai scris pre fe-

ciorul nostru, pre Lupul vAtavul, venitu-mi-au, I cu

ciragoste o am primit, i scrisorii d-tale pre rand i-am
inteles, i multamim dumitale pentru cAci nu santem
uitati de cAtrA dumneata. Asijderea facem sure dumitale cA, avAnd MAria Sa Domnul nostru aceastA sticlarie, carea este de treaba MAriei Sale, scris-a Ma-

ria Sa pentru pAmantul ce se aflA in olatul cetAtii supt

ascultarea dumitale. Ce i noi pohtim pre dumneata
ca s. aibA poruncA i sA sArguiascA, sA nu facA zAbavA.

lar ce va fi pohta i treaba dumitale aici cAtre MAria

Sa Domnul nostru i cAtrA tara noastrA, nu ne pregeta,
ce in tot ceasul ni porunceste. Noi sAntem bucurosi
si gata sA slujim dumitale. De aceasta pohtim. Amin.
April le 11.

Neindoit si bun prieten dumitale

Dragomir Vel Vornic.
La al nostru cinstit l iubit si de la inimA dulce pi
bun prieten si de aproape vecin jupAn Mihai, judetul
eel mare dentru cinstitA cetatea Brasovului, cu cinste
sA se dea.
.

(Ibid., pp. 107-8.)

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

63

2,

La al nostru cinstit i bun prieten 0 de aproape

vecin, jupAnul Mihai, judetul cetatii Braovului, viatA

0 bunti sAnAtate pohtim de la milostivul Dumnezeu

sA-ti clAruiascA dumitale, impreun cu toatA cinstitA casa

dumitale. Pentru care lucru, sA [del vei intreba d-ta

i de sAnAtatea Mriei Sale Domnul nostru, cu ajutorul miostivului Dumnezeu este Maria Lui ....sAnAtos;
langA cinstite spatele MAriel Sale aflAmu-ne 0. noi sA-

nAto0. Alta, intAmplAndu-se a venire feciorul nostru

Lupul VAtaful pentru trebile noastre, ca sA ni tArgu-

iascA dile ceva de acolo, n'am putut lAsa ca sA nu

scriem d-tale, ca sA putem gti de bunA sAnAtatea dumi-

tale. Numai 0 dumneata,.. scrie-ni dumneata in toatA

vremea, de ce vor fi trebile dumitale aicea, la MAria Sa
Domnul nostru,
Aceasta scriem.

cA noi vom fi nevoitori a sluji d-tale.

SA fii dumneata MnAtos, amin.

Scris In April 4 zile, leat 7152 [1644

Fratele dumitale, Dragomir Vel Vornic.

La al nostru cinstit 0 prea-iubit 0 bun prieten 0 de

aproape vecin, jupAnul Mihai, judetul cetAtii Braovului,
cu cinste sA se dea.
(Ibid., p. 110, n-I 2; partea In cursive din slavonete.)
XLIII.

Socol Clucerul.
(c. 1650.)

La al nostru cinstit 0 prea-iubitt 0 intru toate alaiduitor, mai mare pArintele nostru tunAnul Mihai, marele-judej de fntru cinstit Scaunul cetAtii Braovului,

www.dacoromanica.ro

64

N. lorga

sAndfate pohtesc de la milostivul Dumnezeu, impreund

cu tot binele, s ddruiascd Sfintia Sa dumitaie de impreuna cu toatd cinstita casa dumitale i eLL top prietnic i d-tale. Alta, cinstia cartea d-tale care mi i-ai trimes,Ioarte cu mare dragoste o am priimit i d toate
pre rand am inteles. De care lueru dam laudd i mulliimim milostivului Dumnezeu de aceastA veselie ce

s'au inceput intru cinstita casa d-tale cu sora noastrA, fia dutnitale. Milostivul Dumnezeu s dAruiased
sA fie in ceasul cel bun, i s Ii daruiascA Sfintia Sa
zi'e indelungate i yield norocitA, impreunA cu tot bi-

nele. Alta, sa [ de] veri pohti dumneata a ti i de

burl sdntitate a Mdriei Sole lui VodA, este Maria So
sAnAtos i vesel i intru build pace. Jeii.jderea i noi
incA ne aflAm cu sAnAtate pre rang& spatele MAriei
Sa:e, Alta, i. noi, dupd pohta dumitale, apropiindu-se
ziva cea de veselie, trimis-am cu cinste pre omul nostru i ea un fecior, Boiar Ifan1. Dumneata sA primeti cu dragoste i sd iei in nume de bine, ca de la
un fecior al dumitale. Numai sA da'ruiascA milostivul
Dumnezeu sA petreceti dumneavoastrA aceastA veselie
cu pace i cu bunA sAndtate. De aceasta am scris dumitale. SA fii dumneata sAnAtos... Aprilie 26 de zile.
Al dumitale ca un fecior: Socol Vel Clucer.

Cu cinste sA se dea aceastd carte intru

einstitA

mane a cinstit i prea-iubit mai mare pArintele nostru,

dumnealui juptinul Mihai, marele-judet dentru cinstit
Scaunul cetatii Braovului.

tefan Boer, FAgArAFair.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

65

XLIV.

Ciogo!ea Serdaruf.
(1653.)

Milostive Doamne,

Eu, unul den slujitorii Marie! Tale cei strain!, man-

cand ptinea si sarea Mariei Tale de atatia ani, ferindu-ma de osanda, sd nu-mi vie asupra pentru pa-

nea si sarea Mariei Tale, care o mananc dente atape ani, iti fac stire Marie! Ttee pentru 5 tefan Gheorghie, LogofAtul-cel-Mare, ca-ti este adevdrat hiclean, si
s'au ajuns cu Recoil. si cu Domnul muntenesc, si sant

gata ostile, si a' lui Matei-Vodd, sd vie asupra MArid. Tale. De care lucru adevarat sa crezi MAria Ta
e:i nu este inteart chip.
(Nikon Costin, In Kogltsiceanu, Letopisik, I, p. 323.)
XLV.

Gheorghe Stefan LogofStul 1 I Stefan Ciogolea.

(1653.)

Noi carii santem scrisi pre nume mai jos legamu-ne

cu credinta si cu dereptate sa fim Marie! Sale Craiut
Ardealului si pre aceste lucruri carele sant scrise, pre

sufletul nostru cel crestinesc, cum asa sa ne ajute

noua Dumnezeu si Stanta-Mdria Precista si sfintii Ingeri si toti stintii lui Dumnezeu, si Sf Mita BiserirE 01
Sfantul Post, cum, de i se va face mila Mariei Sale
Craiul Ardealului de aceastA greed Ora, si va lua de
pre asupra noastra pre Vocla care este acum, pre Va1 Apol Domn al Moldovei.

www.dacoromanica.ro

N. loiga

66
silie-VodA,

i pentru acesta lucru va porni Maria Sa

()stile, sA [del nu vom putea amfindoi, iar unul dintre

noi vom merge in ostile MAriei Sale, iar cellalt dintru noi vom fi impotriva lui VodA, ca nice sA poata
a strange osti, nici el sA poata scApa. A doua oar&
legAmu-ne si pre acesta cum, ce va cheltut. MAria Sa

pentru acesta lucru la Turci si la Tatari, i pre osti

aceia o luAm asupra noastrA, i avutia lui
plata,
VodA, uncle vom sti, MArlei Sale au omului MAriei
Sale vom face stire, si vom nevoi cu toatA puterea
noastrA ca sA meargA la mantle MAriei Sale.
t Eu Gheorghe Stefan Vel LogofAt iscAlesc; Stefan Vel SArdar iscAlesc.
(lorga, Studii i documente, IV, pp. 29-30, r-I XXXIX ; pArlite ce cursive, din slavone0e.,
XLVI.

Un feclor de hotnog.
(Moldova.)
(c. 1653.)

Cinstite parintele nostru, dumneata jupane Logofete,

sA fii dumneata sAnAtos. Rogu-mA lui Dumnezeu si du-

mitale, de va fi cu voia dumitale, sA mA trimeti dumneata sa fiu i [eu] un fecior dumitale, sa-ti slujesc
dumitale, ca i alte slugi a' dumitale. CA am rAmas
sArac de pArinti, i sant neinsurat, i nu mA pociu
sprijini. De mA vet priimi dumneata, eu ti-oiu sluji duimitate cu svAnta dereptate. $i ti-oiu dArui dumitale un
loc de prisacA, cu casa gata, I zemnic, carele este
la Costesti lfingA Docolina. Cc va fi voia dumitale; sA
fii dumneata sanAtos de la Hristos; amin,
t Mai mis, i plecat de supt talpele dumitale; MArzea, feciorul hotnogului de Costesti.
(Ibid., V, p. 7, n-1 33 ; idem.)

www.dacoromanica.ro

Scrisoti de boieri

67

XLVII.

Lupu TrAjescu.
(Moldova.)

(c. 1653.)

Dumneata frate cumdtre Vistiernice Huhn inchinu-

ma dumitale cu sdatate. Alta, dau Sire dumitale ca

au ptirdt la Vodd cel vdtdman din sea slobozie munteneasa de langd Thrgul-Frumos, au Oat pre dumneata i pre Grama a li-ati cosit flinatul lor, i ei
acmil n'au unde cosi. Deci au trimis Vodd un aprod
sa aprinzd fdnatele toate, i. a' dumitale, i a' Gramei,

S s fie aprodul tot acolea and vor arde acele ffinate. $i s'au sarbit pe dumneavoastrA foarte rd.u. Aiasta dau tire dumitale. $i sd fii dumneata sdatos de
la Hristos, amin, Avgust 20.

t Ce yeti fi cosit dumneavoasta, din -ale hotare

a' trgului, ce vi s'au (tat dumilorvoastre, acele fanete
au zis Vodd sd le aprinzd.
Fratele dumneavoastri: Lupul PrAjescul.
t La dumnealui, la Vistiernicul Buhti ca sd se dea.
(Ibid., pp. 20-1, n-I 91 ; idem.)

XLVIII.

Vast le Pealescu.
(c. 1653.)

Dumneata Vistiernice Buhq, inchindmu-ne dumitale

cu sdatate. Alta, ne rugAin dumitale de cea bucAtea
de iarbd de la Dddesti, de la area dumitale cea veche,
den drum, in sus, a dumitale ilia Ili va ajunge. Poti

www.dacoromanica.ro

68

N. lorga

sA fact dumneata o mie de stoguri, cA n'am vrut s

cosim pAnA va veni un rAspuns de la dumneata. De
aceasta ne rugAin dumitale. Si sA fii dumneata sAnAtos
de la Hristos, amin.
Mai mic feciorul dumitale: Vasile, mA [inIchin dumitale.

t De la Vasilie PrAjescul, pentru fan[ul] de la DAdevti.

(Ibid., p. 2i, n-1 92; idem.)

XLIX.

Un curtean din Moldova.

(C. 1651)

Cinstite Postelnice Iordachel. SA fii dumneata sdnAtos. MA rog dumnetale, pentru Dumnezeu, vi pentru sufletul pArintilor dumnethle, IA-ti dumneta pomanA pentru mine, de grAievte MAriei .Sale lui Voda.
de mA scoate de la aceastA slujbA. CA iatA mA pripesc
sA mA gAtesc de oaste, vi eu sAnt sArac vi n'am nici.
car, nici nimic, Ci ma rog dumnetale, fA-ti Alumneta
pomanA de grAievte de mA scoate, iar eu, cAci vei osLeni dumneata de ma. vei scoate, tat& cA din partea.
mea de movie iti dAruiesc dumnetale 50.de stAnjeni
de mosie,
vi pomana dumnetalp nesavArvita va
fi. De aceasta mA rog dumnetale : sA fil dumneata 43 A nAtos.

-Mai mic si plecatul dumnetale: Iancul.

(Ibid., p 23, n-I 1014
' Probabil; Canta-cuzino.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

69

L.

Boierii lui Gheorghe-Vodi $tefan.

(Moldova.)
(1655.)

Adecd noi, Ghedeon, arhiepiscop l Mitropolitul Sucevei, Anastasie episcopul de Roman si forest episcopul

de Radauti, Sava episcopul de Husi, asijdere

i noi,

tot Sfatul teril Moldovei, anume Iona-sco Rusul Vel Logofat si Stefan Boul Vel Vornic de Tara-de-jos, Vasilie
Hatman i pArcAlab de Suceava, Dabija Vel Vornic de

Tara-de-sus si Ilie Septelici Vel Postelnic, Gligorasco

Rusul Vel Spdtar i Mogti idea Vel Pdharnic si Solomon
Vel Vistiernic i toti alti boieri i lacuitorii terii Moldo-

va, ddm Vire i mArturisim cu aceastA scrisoare tuturora cui se cade pentru cd, fiind aceastA tara de
multe parti

impresuratA si ingreulatd, mai vartos

de spre ImparAtie cu birul i cu alte multe cheltuieli,
deci, vAztind noi, Sfatul terii, si toti locuitorii terii, cd
nici intr'un chip nu vom putea a rAdica acele cheltuieli

cu Ora si din puterea noastrii, ctizut-am cu totii

si

ne-am rugat prea-luminatului i innAltatului Racoti

Gheorghe, cu mila lui Dumnezeu Craiu terii Ardealului, domn pArtilor Terii Unguresti i span Secuilor,
cum inteatAta lipsd i nevoie, cu attitea cheltuieli, sA
ni fie Maria Sa inteajutor. Deci Maria So, ea un Domn
znilostiv, neindurtindu-se de aceastA sAracA de tara, a o
lass la attlta nevoie i greutate, .ce s'a milostivit
cu oti ne-a ajntorat L cu bani ne-a imprumutlitt,
la atAta nevoie a noastrA 0 a fedi. CA, de nu s'ar fi nit-

lostivit MAria Sa sA ne ajutoreasca, iar noi de pe aceastA sAracA tarA 0 din prilejul nostru nici inteun
.chip nu le-am fi putut rAdica. De care lucru este

www.dacoromanica.ro

N. lorga,

70

0 la tirea acestor fed de prin prejur, a toate, cum in

opt luni am dat cloud biruri la Impar Atie, fArd de alte
multe cheltuieli, care ce ni-au fost numai a le da; a0jderea 0 la Hanul i in multe Orli, unde am avut nevoia i greul terii. De care lucru, din toatd datoria,
WA cat s'au dat MAriei Sale panA acurn, la aceastd
vreme i an, 7614 [1655], luna Septemvrie in ese
zile, rAmas-am Mdriei Sale cti o sutd 0 douAzeci i
ese de mii de talere bAtute. Pentru care datorie ade,
verim pe a noastrA mare credinta i jurdin pre sfAnta
Evanghelie 0 pre sfintii Apostoli i pre toti sfintii
curn pAnd la ziva Craciunului, care este as:jderea leat,
luna Dechemvrie 25 zile, chip& ctilindarul cel vechiu,
ca sA plinim aceasta datorie care scriem mai sus MAriei Sale lui Craiu, deplin. A0jdttrea i !And la ziva
aceasta ca sa avem a trimite Mdriei Sale, nepohtit de
Maria Sa, cAte 15.000 de taleri, sau mai sus sau mai.
jos. Iar, s [,---de] nu am plini Oa la ziva aceasta dain tot chipul, cum va fi voia MAriei Sala, pAnA se va

toria toatA, iar Maria Sa ca sd fie volnic ali lua

plini datoria Mdriei Sale. *i, nu numai noi ce ne leOm pre aceastA tocmealA, ce, de s'ar tampla vre
unora din noi vre-o moarte sau schimbare, ca sli fie
datori a plini boierii caH vor fi in cinste in locul nostru, 0 coconii notri. A0jdere i MAriei Sale de

s'are tampla vre-o moarte, de care Dumnezeu s fereascA, iar noi sA fim legati pre aceastA tocmalA 0
Mariei Sale Crdiesei 0 coconului MAriei Sale. Pre a&stea 1::4 toate ne legdm, 0 pentru mai mare credinta cu
iscAliturile nbastre adeverim, 0 cu peceti intrim. Data

e din Wog din Iasi, .1una.J, zile, 7164, iar de la Has',

terea Domnuhd Isus Hrlstos 1655.
(UrmeazA iscAliturile.)

(Ibid., IV, pp. 44-5; partile cu Mere negre,din sIavonete.).

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boleti

71

LI.

Constantin Cantacuzino Postelnicul.

(Tara-Romdtzeascd.)
(1655.)

Eu, Costantin Cantaeuzino, care am fost in zilele rtiposatului Matei Voevod, inca din inceputul Domniei Ma-

riei Sale pana 0 la sfar0t, Postelnic-Mare, iard, dupa rapausarea Mariei Sale, in zilele alesului Constantin Serban Voevod, nepohtind nicio boieile, ce ramaind mazil, dau aceasta carte a mea cui se va cuveni
a ti, mai vartos seninatului i innaltatului Craiului,
domnului, domnului Gheorghie Racot, din mila lui
Dumnezeu Craiului Ardealului, domnului partilor Terii
Ungure0i 0 panului Sacuilor, i altele. Vazand ca i
prea-luminatul i prea-milosfivitul Domnul nostru Con-.

stantin Serban Voevod este cu juramant intarit spre

vecinateasca prieteni catra Maria Sa Craiul, care
0 de Dumnezeu este placutii i dc oameni priimita,
eu Inca ma jur Mariei Sale seninatului Craiu, in numele Tatalui 0 al Fiului i al Duhului Sfant, care este

in fete trei, iar in Dumrzeire unul, o adevarata

Sfanta Troita, cum ca voiu fi Mariei Sale slug's direapta, cum i Mariei Sale Domnului nostru, 0, ce
voiu auzi, au de bine, au de Mu, au de vre-un viclean al Mariei Sale, au veri de ce vrajma al Ma-

riei Sale, au in tail* au aieve, cu toate prilejurile

a da de tire Mariei Sale nu voiu inceta. Insa 0 eu
cu fratii miei de mile Mariei Sale lui Craiu sa nu fim
lipsiti. De fratii miei carii sant in Moldova 1, inca fe1 lordachi i Toma.

www.dacoromanica.ro

72

N. lorga

leluiesc cum MAriei Sale lui Craiu i MAriei Sale lui

5tefan Voevod vor' fi direpte slugi, si pre Maxine Sale
nu-i vor vicleni, ce ea pre milostivi domni i stApAni

vor avea pre MAriile Sale. Spre care lucru, pentru

mai mare credinta, iseAlit-am cartea mea, i cu otoisnuitA pecetea mea o am si intArit. In Bucuresti,
tuna lui Ghenarie, anal 7163 [1655].

Constuntin lost More Postelnic.

(Ibid., pp. 32-3, n-I XLI ; Mem.)

LII.

Boierli lui Constantin-Vodi Basarab.

lgnatie, cu mila Jul Dumnezeu Mitropolit a toati

l'ara-Rolthineasc, I celeialte, i noi, toti boierii earii

sAntem mosneni Teril-RomAnesti, impreund cu rosii

pi cu alti slujitori, carii auCt mosneni pimanteni [ern.,
pAhArnicei i spitArei, i cu alte cete birnici, dam zapisul nostru prea-lumInatulai i innAltatului domnului
lo Gheorghie Racot, den mila lui Dumnezeu Craiului
Ardealului, domnul partii unguresti i celelalte1; cum,
IntAmplandu-ni-se infra tara noastrA a se face niste

lucruri rele dentru niste oameni strAini caH vineri

dentru alte teri in pimintul nostru, de incepuri a ingreuiarea si a stricarea raiaua prea-luminatului
prea-puternicului ImpArat cu jacuri i cu hotii, pAni
dup' aceia se apucard de noi, cari
mai o sfarsirA,
dam si radicam haraciul cinstitului ImpArat, de incepurA a ne jicui i a ni prida casele l bucatele gi avutiile noastre, pin' intrari i cu sabia in noi, in doutl,
trei randuri, de omorarit atiita samIt de boierime, denTlnutul dIntre Ardeal l TIsa.

www.dacoromanica.ro

Strisori de Weil

73

tru mijlocul nostru. $i,, pre call omorard, nu dederd

nici stt-i ingroape, ce-i lepAdard, de-i mancard fiarale i cainii. Eqijderea 0 pre noi, gonindu-ne ca sa
ne omoare, scoaseri-ne 0 din tara noastra, i, ce avum,
mult, putin, tot ni luard. Deci uMi dentru noi scdpdm
in pAmilntul Cinstitului Imp drat, la poala MAriei Sale
lui Siaue-Paa al Darstorului 2, altii la Paa de la
Temepar 3, altii prin Moldova, altii scApdm 0 aid,
In pdmantul i biruinta MAriei Sale prea-luminatului
cre0in Domn i Craiu, carele este mai sus zis. Si
dup'aceste, nici tqa nu se lAsard, ce se rAdicard 0 a-

supra Domnului carele ni I-au dat cinstitul Imparat.

Deci noi, carii scdpiim aici la poala Marie! Sale lui
Craiu, 0iindu-1 pre Maria Lui derept i credincios
prea-luminatului i prea-puternicalui ImpArat, cu jali cu lacrAme eazum la poala MAriei Sale lui Crain,

bA

i cu voia i porunca Mdriei Sale Dornnul nostru lo Constantin Voevod, rugandu-ne i spuindu-i
cum c ace0i hoti au stricat tam prea-luminatului Im-

Insd

pdrat, cat nici haraciul n'are de unde i se da,

ca

sa RIO. Maria Sa milA cu flO

i, ca un credincios
derept ceest MAria Sa prea-luminatului i puternicului ImpArat, sA arate aceastA slujbA .ImpArAtiei
Sale, sa tinzd ajutorul i puterea Mdriei Sale ea sa
scoatem tam den mana acestor strAini hoti, ca sa fie
tam iarA0 supusd i plecatA prea-luminatului Imparat,
pi sd dam haraciul ImpAratului, cum am dat 0 mai

denainte vreme. Intr'aceia Maria So, ca un Domn

vi Craiu cre0in, fAcu-i-se mild de noi, 0, mai vartos
-grand sti arate i slujbd prea-luminatului i puternicu' Staves.
1

Silistra.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

74

lui Imparat, fu Maria Sa bucuros, cu toata nevointa

si cu puterea Marie! Sale, a scoate acea tara din mane
hotilor. Derept aceia gi noi dam acest zapis in mans
Mariei Sale lui Craiu cum, de-ar fi vr'o intrebare sau
vr'o imputaciune de la Imparatie, ori in vista /Med
Sale, ori in urma Mariei Sale, cine va drui Dumne-

zeu a fi Craiu, pentru acest lucru sa avem. noi a

merge cu capetele noastre sa dam sama la Imparatie, iar Maria Sa nicio seama sa n'aibar a da. 5i pentra
credinta pusu-ni-am toti pecetile aici mai jos gi is
caliturile noastre, ca sa fie de credinta. Scris in Ernut 1, luna lui Maiu 20 de zile.
(Urmeaza lsclitui i.)

(Ibid., IV, pp. 33-6; idem.)

LIII.

Dabija Vornicul.
(Moldova.)
(1655.)

Milostive

i Iuminata Doamne, sa fii Maria Dumitale

sanatos. Fac gtire Mariai Dumitale, cand au fost astazi, Vineri, venit-a Dumitragco de Jilegti gi cu alti
calaragi, cu o carte de la Spatarul Hrizica 2, scriind
cum au venit boieri dintr'acolo i ged la Focgani, i ne
agteapta sa mergem. i noi acolo, la margene, a facern pace. Deci eu i-am dat raspuns intr'acesta chip, ca

Fnai agteptam, sa mai vie nista boieri de la Maria

Dumitale, peste doua, trei zile. Deci vom merge gi vom
In Ardeal.
2 *eful ritscoalel ImpOtriva lui Constantin Basarab i doritor de1-

Domnie.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

75

face pace.Deci sd stii Maria Dumitale cA mi s'a rugat

pufnitrasco ca sA-i spuiu cu direptul; deci eu i-am stns.
CA vin Tatarii si vine Pasa si Craiul; deci venim si nolo

nu cu alte mestersuguri, ce yin au stirea Imp&ttiei.

Deci el Inca. a zis cd este asa,cA au obicit si ei. Deei
mi-au zis: scriem Maria Dumitale, vre'ntr'un chip s li

faci pace de spre Craiul si de spre Tatari, si de spre

Pasa, ca sil caute ei vinovatii mil au fAcut acele lucrud, sA-i puie la mijloc, sd-i dea pre mAna ImpArAlid. Deci sa stii MAria Dumitale cA am scris si eu la

Neagul Chitanul si la Razmirita apitanul, cA mi-a

zis el sA scriu; cA li este voroava si lor asa, cd, de
se va duce SpAtarul mai incolo, ei sa treaca Incoace,
sd nu meargA intr'acolo. Deci s'au rugat sa scriu la
Maria Dumitale, dacA vor trece, sa nu aibd nevoie.
Deci eu incA li-am scris precum este porunca MA-

riei Dumitale- sa vie, cd nu vor avea nicio nevoie.

Deci, precum va fi acesta raspunsul, am zis pAnd
SAmbAtA sa. ni dea rtispunsul, vom da stire Mariei
Dumitale. SA fii Maria Dumitale sAnAtos de la Hristos,
amin.

Boierinul MAriei Dumitale

Dabija.
(Ibid., IV, pp. 36-7, n-I XLIII: partea cu !Here negre, din sla

von*e.)
LIV.

Calfiraii rsculati impotriva tut- Constantin-Vocla

Basarab.
AdecA noi, cAlArasii, slugile MAriei Sale Domnul
nostru, lui Io Constantin eyban Voevod, de supt ascultarea lui Coman CApitan, mArturisimu-ne, adeve-

rim si ne incredintdm cu acest zapis al nostru, carele dam la mAna MAriei Sale lui Racot Gheorghie,
Craiul Ardealului si pArtilor Terii Unguresti domn

www.dacoromanica.ro

N. lorga

75

i la mana Mitriei Sale Domnul nostru Constandin Serban Voevod, sit fie de credinta cum
(4, noi fiind calara0 i avand mila de t = de la] Maria
si Secuilor span,

Sa Domnul nostru, h'am pazit credinta noastra dare

Maria Sa cum s'a cazut, ce am umblat dupa cuvantul
unora i altora din boieri si din slujitori. Care umblare

a noastra adusu-ne-a de am cazut den credinta Domnului nostru si am gresit Mariei Sale; care gres.eala

a noastra surpase-ne din mila, Mariei Sale jos. Ce

Maria Lui, ca un Domn bun 0 milosardnic i milostiv, milostivitu-s'a de ni-a iertat greseala noastra, si
iar ne-a tras supt mila Mariei Sale, invrednicindu-ne
a cele ce le-am avut i pan' acum. Insa intr'acesta
chip cum de-acum nainte numai de porunca Mariei
Sale sa ascultam, ce va porunci Maria Lui, ori aieyea ori in tainti. Iar dupa cuvantul i invatatura altora din boieri sau din lacuitorii terii sit nu umblarni
/del in seamA sA le bAgAm. Iar, de le-am cunoaste cli
sant spre vatamarea cinstei Domnului nostru, acelea
numai deceit sa le aratiim Mariei Sale, cum se cade \slugilor derepte, i slujba Mariei Sale sit avem de-acum

innainte mai cu mare ascultare i cu mare cinste a

o pazi; i intru slujba Mariilor Sale bucuro0 0 far'
de toata crutarea vom fi gata a varsa sangele nostru. Iar care diltru noi se va afla umbland cumva

da catre Maria Sa Domnul nostru, araland ceva hiclenie i necredinta, ori in ce lucru care
s'ar atinge de vatamarea cinstei Domnului nostru, yeti

strinste 1

cu fapta, veH cu cuvantul, acel om, veri capitan,

yen

iuzbas,

veri ceaus, veH

stegar 2,

veH cetn

cu groaznica moarte a muri dator sa fie, impreuna

I RAzlet.
3

Grade de ostire: sutas, locotenent si stegar.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boleti

71

cu muierea lui i cu feciorii lui, far' de toatA crutarea. $i jurAmantul care am avut cu dArAbantii i. cu
cAlArrsii si cu alte cete ale terii, carele erau spre lucrurile cele rele, hiclene i vAtAmAtoare, acele sA fie toate

calcate si puse jos. Nurnai de-acum nainte sa tinem

acest jurAmant si credinta vAtra. Maria Sa Crail i
cAtrA Domnul nostru. De care cumva odatA [s'arj intArta niscai oameni Ili de-ai terii si iubitori de rAzmieta si cari se va -scula asupra Domnului nostru, sA
ne aflain langA Maria Sa Stand cu toatA vartuteEt
noastrA impotriva vrAjmasilor ca aceia, pAna la moar-

tea noastra. $i, pentru mai tare credinta noastra, sa,

aiba acest zapis al nostru, iscalitu-i-am i 1-am pecezile, anal 7164
tluit. Scris in luua lui Dechemvrie
[1655].
tUrmeazA iscAliturile.

Tot ap PAhArniceil lui lane CApitan,.

Medi !Id Lep. CApltan za Botezati.)
(Ibid., pp. 37-9 ; idem.)

LV.

Radul Comisul.
(Tara-Romaneasea.)
(1658.)

La ai nostri cinstiti i mai mari buni prieteni, dumnealor jupanul Mihaia Golsmit i jupanul Mihaiu Herman, mare-judet al cinstitel -eetAti a Brasovulul, pohtim de la miostivul Dumnezeu build pace si sAnatate
sa dAruiascA dumnilorvoastre si tot binele intru delun-

gata viata. 5i, sa [ de] veti pohti dumnilorvoastre

a ti i de noi, cu mila lui Dumnezeu aflamu-ne bine
sanAtosi pAn' acum. $i, sa veti pohti dumnilorvoastre
a sti de randul vestilor dintr'acoace, veti sti dumnilorvoastre cA am ajuns cu ostile pan' aici, la Oradia-Mare,.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

78

si de ad santem mergAtori cu Maria Sa Hanul gi cu

Pass la Timisoara, la Veziriu-Azem 1 Alta, and au

mers frate-mieu Moise acasA, eu nu m'am puttat prileji sa-mi scriu Cate ceva acasa; ce pohtim pre dumnilor voastre di am scris cest ravasel de trebile cacA i noi santerrk aici lAngd PaL ce hi este
nidejdea pre Dumnezeu. Si veti sti si dumnilorvoastre ca Hanul i toate ostile vor sA dea pe la Rsava 2,

sA iea #ara noastrd in lung. Asa este cuvantul aici.

Ce pohtim pe dumnilorvoastre A este un iecior al
nostru acia, anume Voicu, lAsAm acest rAvasel sA-I
ducA la jupneasa noastrA) sA aibA grijA i pazA, 'Ana vor

trece otile. Iar noi nu vom uita binele dumniilor voastre niciodinioarA, i 'ntru ce ne yeti afla dumnilorvoastre, cu slujbd direaptA voiu fi cdtre dumnilorvoastre, de la Hristos, amin. Scris Septemvrie 10 zile,
7167 (1658).

Bun prietnicul dumnilorvoastre 5i vecin de aproape:

Radul Comis,
Si ma 'nchin parintel ii Vasilia de sAndtate.

La ai nostri cinstiti

socotiti mai mari si buni

prieteni i vecini de aproape, jupfinul Mihaiu i jupdnul

Mihaiu H4man 3.
(N. lorga, Brafovu1 i Romdnii, pp. 290-1, n-I
tere negre, din siavoneste.)

8;

partea cu Ii-

LVI.

Gherghe Banul BAleanul

alti ,pribegi munteni.

(1674.)

Prea-luminatului, milostivului i crestinului Craiu Mi-

hail Apafi, den mita lui Dumnezeu Ardealului Craiu,

Marele-Vizir.
2 Orsova.
judele Brasovulul.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

pArtilor

Terii Ungure0i domn

79
i

Secuilor pan, Ca

milostivului Craiu, cu plecAciune ne inchinAm Mdriei

Tale.

Rug Am pre miostivul i puternicul Dumnezeu sA

pazeascd pre MAria Ta cu bunA sanAtate 0 pace intru luminatA Crdia MAriei Tale in multi 0 fericiti ani.
Pupa. aceasta, facem 0ire Mdriei Tale cd noi, dupA
mila MAriei Tale cea crAiascA, care ai avut MAria Ta
cAtre noi, factind Maria Ta pentru noi multe ostenele
ca sa putem. merge in Ora cu pace, 0. noi eram odihniti intru cartile MAriei Sale Ductd-Voda. care ni-au
trimis cu boierul Mdriei Tale Gheorghie diac, precum
tii Maria Ta cA am dat euvAnt i innaintea Mdriei
Tale 0 ne gAtiam den zi in 212 i numai ce era sA
venim la luminatA fata MAriei Tale ca sfi multamim
Mdriei Tale 0 sa ni luAm ziva bund, sA mergem in
lard. lar, and fu sd purcedem la Maria/ Ta ca sA ni
luAm ziva bun& noud ni veni cuvant den tard cum
MAria Sa Duca-VodA, de cdte ni-a fAgAduit, la cuWait nu 0-a stAtut. CA Maria S a fagAduit pentru bucatele noastre, cd, ce a luat,

ni va da

si,

nu ni-a luat, nu ni va mai lua. i am trimis i

oamenii no0ri innainte la Maria Sa ca sa ni grijeasca
ate ceva pre la case. Iar Maria Sa, necum sa ni dea
ceva den oe ni-a luat, ce Inca i. ce a mai fost neluat, Inca a luat tot, i. nimic n'a lasat. Deci noi, acestea intelegand, am statut de ne-am mirat, in ce
chip face Maria Sa acest lucru, de nu-i sta la cuva.nt i arata Maria Sa lucrul intealt chip, nu precum a lagaduit. Iar inca tot ne gatiam sa venim la
Maria Ta, sa dam tire Mariei Tale de acest lucru, pi
atunce sosi i boierul Mariei Tale Gheorghe diac cu
porunca Mariei Tale catre noi. Dup' aceia mai vartos
ce

ne indemnam i. purcesem sa venim la Maria Ta. Iar,

www.dacoromanica.ro

80

N. lorga

and fu acum, se adevera a ar fi pus Maria Sa

Duca-Voda pre Stroe Vornicul la opreala, 0 pre un
ginere al nostru 1-a pus la muna, a 1-a ars, arunciindu-li napaste mare, zicand a am trimis noi carp
prin taina la dan0i, i a cis a ni-au trimis i ei de acolo carti. De care lucru noi de aceasta napaste foarte
ne tim a santem oameni direpti, 0 nu este cum zic
ei, nici se va afla sa li fim trimis arti prin taina cu
neteare me0euguri, sau ei sa ni fie trimis inteacesta chip. Iar, de fata, noi am trimis mai innainte,
cu boierul Mariei Tale Gheorghe diac 0 cu oamenii
notri. Cand am scris la Domn 0 la alti boieri, am
scris 0 la Stroe Vornicul, iar alt nu Om nimic ile acele napA0i. Ci ne rugam Mdriei Tale sa. nu fie oeva
ingreuiatA\ inima Mariei Tale pentru acestea ce zie
ei 0 napastuiesc; a noi cu capetele noastre ne vom
prinde innaintea Mariei Tale cum, de vom fi scris noi
ca acestaa lucruri acolo, sau sd ni fie venit de acolo,
precum zic ei, nici cum nu se va afla acest lucru. Ci
numai aceste lucruri sant niipii0i i me0euguri, ca,
alt, tot ce am avut, ni-au luat, numai ce-am ramas cu
capetele. Poate fi a poftesc sd ni iea 0 capetele; ci
la mana Mariei Tale ramiine viata noastra, a ei cu
acestea metepiguri s'au apucat acum sd ni. sfareasca

0 viata. Ce cum va lumina puternicul Dumnezeu curata inima Mariei Tale! Puternicul 0 milostivul Dumnezeu sa pazeasca pre Maria Ta intru luminatd Craia
Mariei Tale cu build sandtate 0 pace in multi i ferioiti ani.
Plecati 0 slugi mai mici Mdriei Tale:
6heorghe Banul, Neagoe Secuianul Vornicul, Ivasco
Logorat, Han Vistier, Ilie $atrar.
(Studil fi doclunentd, IX, pp. 23-4.)

www.dacoromanica.ro

Scrisori da boieri

81

LVII.

Mihai i Serban Cantacuzino.

(Tara-Romaneascd.)

(1(7 )

Eu, Mihai i 5erban Cantacuzino, jurAmu-ne pre

vial Dumnezeu, care este Tat Al, Fiul, Duhul Sfitnt,.
depana Sfanta TroitA, -anal dirept Dumnezeu, MID
cA noi a patru legi, ce siint intru aceastA farAl primite, cu toatA nevointa noastr sili-vom a le pAzi ii
cu. asuprirea frelor legi sau cu scAderea lor legea noastra nu vom si i a intemeia,
nici impotriva lor,.
nici aie.vea, nil in tainA, nu vom lucra, nici in fata;
a cArula
orLA-uil om pentru lege urAciune i improtivnicire nu vom purta, i fieVecAruia vom silt
ea sA-si poata tinea el legea lui in volnicia sa; i im-

potriva a fiest cA uia lege nu vom face practia, ca

sA4 fie spre asuprealii, nice sfat rAu nu vom cia, nice
cu arma noastrA nice i isune, ifice cu mijlocul altuia
voni fi impotrivnici. Ce Inca, de am intelege unii ca
aceia impotrivnLi, vom da tire a tot Sfatul MAriei
Sa e, i vom sta i impotriva unora ca aceia. Nice MAriei Sale lui Craiu impotrivnic "sf at ca acela nu vomda; i (ern acesteia volnicie, pace 0 toate judecAtile
ei dupre pricepe:ea pute ii noastre siti-vom a le pAzi,
pi impotriva ei cu teri strAine nu vom face practice 0i
sfaturi. Si, pentru cA i Crail cu jurAmAnt adevereaza
pre mopenii jerii, oricati am fi vadnici (sic) impotriva
bine* terii, va da Oire terii i sfetnicilor. Noi Inca
darA pe legAm pre acel jurAmAnt ce am zis mai sus:

www.dacoromanica.ro

82

N. lorga

oil pAnA and gi Craii nouti datul jurAmAnt gi f Agaduintile gi conditii le vor tinea, noi inca sAntem pAnA
atunce a le tinea, gi unul la alalt, ori pAnA cAnd n'ar
strica oarecarele din aproapele prieten; iar oarecare
ar vrea a cAlca sau a strica acest jurAmAnt, adAvArAn-

du-se lucrul, sA rAmke in toate pata vegnicA a necredintei. Pre care gi noi mArturisim a o linea.
Scrls la Noiemvrie 6 zile, anul 1676.
Mihail Cantacuzino, m. p.

erban Cantacuzino, m. p.
Eu, Mihai gi Serban, Cantacuzinii, jurAmu-ne in numete TatAlui gi al Fiului gi al Duhului Sf Ant, adevAratA gi deplina Shinta Troita, unul dirept Dumnezeu,
cum cA prea-luminatului gi noao milostiv domn, MAria Sa Apafi Mihai, den mila lui Dumnezeu Craiul Jerii Ardealului, domn pArtii unguregti gi gpanului Secuilor, vom fi direpte slugi gi credincioase, prietenilor
MAriei Sale prieteni gi vrAjmagilor Mariei Sale vraj-

magi. Orice am intelege de rdul sau paguba A/lanai

Sale, de timpuriu vom face in gtire, gi cu toatA puterea impotrivA incA vom sta,
aga sA ni dea Dumnezeu stAptinia sufletelor noastre! Iar gi MAria Sa Inca
sA ni fie milostiv ci folositor domn.

Scris In Noiemvrie 6 zile, anul 1676.

(Ibid., IV, pp. 61-2, n-I LVIII; ibidem.)

LVIII.

Mihal Cantacuzino.
(Tara-Romaneascd.)
(1678.)

Prea-milostive gi innAltate Craiu, doamne, doamne,

mie milostive, plecatA slujbd inchin MAriei Tale, ca
prea-milostivului mie domn.

www.dacoromanica.ro

Scrisorl de boieri

83

Domnul Dumnezeu cu Una pace si cu indelungata

biruintA s daruiascA pre Maria Ta.
Cu aceastd mica si plecata-mi scrisoare vruiu ca sA
cerc de fericia i infrumusetata sAnAtatea MAriei Tale

ca sA fac stire MAriei Tale despre vesti ce am

si

Intelege, savai [ = de si] cA de spre toate partite mai

adesea vor fi viind MAriei Ta!e, iar si de la ai nostri,
and pot adevAra, numai cat i nouA semneazA ca s
dAm stire MAriei Tale. Cum si astAzi, Miercuri, Avgust -7 zite, ni-a venit scrisoare de la ai nostri, plecate slugil3 MAriei Tale, scriindu-ni cA Joi, Avgust 1-iu
zi e, au venit neste cAlArasi tocmai de la tabArA, carii

au fost- purees de We cu un Turc mare, carele a

fost mergAnd de la Vizirul la Impdratul cu trebi si
cu dile s'au fost intAmplat pan' in vremea aceia,
gi, asa, viind pAnA aproape de Buh 1, li-au iesit o
seam& de Cazaci innainte. Ei, avAnd innainte streajA si

simtind de Cazaci, si-au schimbat cealmalele i si-au

pus is'ice, cA au fost o sumA bunA de Turd, cA cate
putintei nu pot umbla. Asa, pArAndu-sa Cazacilor cA
stint crestini, i-au lAsat de au trecut cAtva. In urma,
prinzAnd pre unii i adevArAnd cd sAnt Turci, i-aa lovit; den cart sA fie scApat numai vre-o 3-6, iar alalti
top sA fie parit; si pre Aga acel mare I-au prins
viu, ca. toata solla Id. Den crestini carii au fost venit
cu acei Turci, pAnA a li prinde ve3tea, ineA au perit
cativa, unii si den slugile Domnului, iar apoi, care

s'a adevArat crestin, 1-au lasat. i scriu cum sa fie fost

la 8.000 de Cazaci. Ramadanotchi2 Inca sa fie trecut

Niprul, nestAndu-li Tatarii innainte, pe cari i-au fost
trimis Vizirul sA pAieascA la trecAtoarea apei, sA nu-i
I Bug, itu.
*

CApetenie de Cazaci.

www.dacoromanica.ro

N. lor a

84

Itbe sa treacA. Dana n'au putut nimic s. li stea impotrivA. Iar Inca taberele acestea mari Inca nu s'au lovit;

numai ce yin incet; iar den cetate in toata. vremea

iese de se lovesc, sable la sabie, i multi den Turci sl

fie perit. Ca acestea pand acum am inteles. $i iar,

ce am putea ti adevarat, numai cat voiu face tire
MAriei Tale, dupa direptatea noa3tra ce avem cAtre
Maria Ta. Numai ne rugAm MAriei Tale, den bun& 0
milostivA mile Mariei Tale sA nu lim apArati; i mila
lui Dumnezeu pururea sa umbreasca pre Maria Ta
Avgust 8 zte, 1678.
A MAriet Tale mica 0 plecata sluga:
Mihai C[antacuzinol.
Prea-luminatului 0 innaltatului Craiu, domnuhii Apafi
Mihai, den mile lui Dumnezeu terii Ardealului Craiu,
domnului pArtii Terii Ungure.0i i patiului Secuilor,
domnului, domnului mieu milostivului, cu plecAciune
sA se dea.
(Ibid., IX, pp. 10.4-7.4

LIX.

Lupu Costachi.
(how 4-

(c. /it .
Iubite fiul mieu Vasilachi, sinAtate poftesc de la
miostivul Dumnezeu. 51 acea bucurie t a lui PavAl sa,
trimita milostivul Dumnezeu sA fie de bine 0 de sttna-

tate. Noi de aicea, a veni n'avem cum cA nu ne lasA

vremea, 0 Vasilcai Inca i-i cam rAu la obraz; ce n'a
putea veni AA fie la cununie. Ce sA-I cununi tu, -c1.1
Catrina, anuindoi. Si iatA a am trimis doua postave
I Nunt.

www.dacoromanica.ro

Scrisorl de boleti

85

si-i dau si partea lui de la Cozmesti, carea-i la mine

zalog de atAta vreme, si i-oiu da 0 un copil de Tigan
O o copilA de Tigan. Acestea sa.-i dai la cununie.
si. si fiji toti sAnAtosi.
La iubit fiul mieu Vasilachi, cu sAnAtate sA se dea.
(lorga, Siudit fi documente, XVI, pp. 131-_, n-I IV.)

LX.

Joan BoMescn.
(c. 1680.)

loan Boldescul scriem inchinAciune la ai nostri cinstiti

pArinti de la sfAnta mAnAstire ot Beserecani., pArintele

igumAnul Partenie si la tot soborul, de la mai mic

O plecat 0 mult pAcAtos sA priimiti Molifta VoastrA
mAtanie si smerenie. Altja], trimet un ispisoc si serisoare Molitfelor Voastre 0, eke se vor afla, toate vA
voiu da-le cum am gAsit si am scris. Numai ce mA rog
sA-mi dati si Molitfa VoastrA dobitoacele cu zapt 1

intru /aline acestor feciori ai nostri carii trimetem

acolo, anume Procopie, Gligorie. $i carele va mai
veni de acolo, noi vom plAti. $i milostivul Dumnezeu sA vA dAruiascA Impar Alia Cerului Molitfelor Voastre.

Si, de vor fi oile tunse, veti socoti de altelea sA datil

La Cristeati, Maiu 25.
La cinstit pArintele igumenul Partenie si la tot soborul de la sfanta manAs tire Beserecani sA se dea.
(Hasdeu, Archiva istoricd, I, p, 72, n-I 87.
1 In seam.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

16

LXI.

loan Hbsescul 1
(Moldova).
(c. 1680.)

Cinstite al nostru mai mare frate, dumneata Medelnicer-Mare, sd fii dumneata stindtos. Cu sdnAtate ma
inchin dumitale, 0. poftesc de la mgostivul Dumnezeu
dumitale pururea multa sdnatate i cinstita viatd, impreund cu toatd cinstita casa dumita'e. Pentru tocmala
ca ea am facut cu dumneata pentru prisaca ot Tumn
intr'aceia vreme neintdmpldndu-rni-se zapisul acolo,
da 'am sosit cdutatu-l-am, i-1 trimit dumitale pre acest
fe ior al nO tru. Numai de stupi, ma rog dumitale sd-mi
dm mai de aproap xle pre aici cd de acolea n'am

cumu i aduce, atata cale, 0 penteatatea frdnturi; ce

ma rog dumitale sd-mi dai de-aici. Alta, pentru randul pe telui de samantd, insemna-te-voiu eu pre dumneata pre cat va trebui dumita'e c'am pus de-1 strng
inteun cotet: numai atdta, de-are fi i cu voia dumitale, eu ci fi foarte bucuros la un schimb. Eu sii in-

semnez dumita'e de pe0e de samanta, i dumneata

sd md insemi de unul din ceia ce li-i ciuma in ziva
de !gnat. Nu pentru altd, ce 0 trebuie acmii sd se
.afle, cd spune un pdcat mare ci celuia 2 ce n'are deacel fel, ales acmu la Crdcain. Si din matele c10 tiued
nu poem face de cela ce se chiamd pre numele dumi-

sale lui trett Logofdt 3, de se pun ap (desemn de

carnat), cd matele 0iucii sant suptiri, iar noud, fiind
oameni de Ord, ni,7a foarte trebui de-acel fel sd fie mai
` Catre Nizolae Buhus.
' Ace tale.

' ChiscA sau Carnat.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

grosi.

Deci, ce va

fi

87

mila dumitale, de vr'un

[pore], multami-vom dumitale; de n'a fi, la prilej tot

ti-om multami. SA fii dumneata sdnAtos de la litistos,
amin.
La HAblisesti, Dechemvrie 20.
(Ibid., XI, pp. 120-1.)

LXII.

[Miron Costin.]
(Moldova.)
(1681.)

MA mi =It cA dumneata, indurAtorul mieu domn,

nu mi-al scris zilele acestea, nici prin om anume, nici
cu alt prilej MAria Sa Craiul, indurAtorul mieu domn,
uni fagaduise sA-mi vesteascA indatA, prin dumneata,
sfArsitul dietei. Stiu din alt izvor ca. dieta s'a disolvat,

clar as voi mult sA am o stire sigurA de la dumneata, milostivul mieu domn. MA rog deci umilit dun-male, milostivul mieu domn 1, binevoieste a-mi scrie.

piTh cel ce va da aceast scrisoare tot ceia ce ai

sAmi vestesti. Aici stirea disolvdrii dietei a miscat
dureros pe cetatenil acestor teri si a stArnit mare bucurie ultra Turci. Oamenii de aici cred cA Musealii

s'au hotArat pentru pacea cu Turcii. Ieri a fost intarit Maria sa VodA 2 in Scaun, adAugAndu-i-se i Ucraina, ca sA ramdie si ea supt stApAnirea lui. VodA
va trimite la Nimirov 3 un Flatman ales de el; Maria
Sa VocIA msusi plena zilele acestea ca sfi meargA la
PoartA sA-si piece fata la picioarele ImpAratului, Cu
Un nobil polon.
Duca.
6 Capitala Ucrainei.

www.dacoromanica.ro

138

N. Iorga

prilejul capAtArii Inca a unei teri, cum e obiceiul la

Poarta. Cat despre mersul in Tara UngureascA, nu
se mai aude nimic. IatA in grabd tot, i, lAsandu-mA
in seama iubirli statornice i frAtqti a dumita..e, riman ;. a. (slc). 26 Iunie 1681.
(Hurmuzakl, Sup/. 118, pp. 135-6, n-I LXX; din polone te.)

LXIII.

Die Motoc I Savin ZmucilA.

(Moldova.)
(1683.)

Ai notri crust* frati, dumnealor Cantemir i alp

boleti carii dumneavoastrA santeti strainati din ozini-e
dumilorvoastre, cu sanAtate ne inchindm i facem tire,
dumilorvoastre. IatA ca i noi, cu mita lui Dumnezeu
si cu puterea cre0ineascA i cu porunca MAriei Sale

lui VodA, mergem in jos de ne vom impreuna cu

Maria Sa Cunitchie Hatmanul, cu oaste ce avem,
10.000 de calari 0 1000 de pedetri, tot cu foc i u
pusti; i, impreunandu-ne cu Hatmanul Cunitchie, ne
vom pogora asupra Buceagului de-am lucra. Dect si
dumneavoastrA nu faceti MCA zAbavA, ci numai incale-

cati cu cati oameni yeti avea, i veniti la noi, sA fa'Imam pAganul, sA ni rAscumpArAm pamantul nostra

care dentr'insul ne strAinaserA paganii. Si sa. tili

dumneavoastrA cA ni sosi o carte la Chipere0i, de b
Miron HajdAu,, parcAlabul de Soroca, scriind cum au

trecut pre de ceia parte de Nistru un polcovnic, 7ireco, de la Hatmanul Popovici, cu 21.000 de oaste si

cu 28 de pusti, fad. 6.000 de oaste ce este la Cutitr

chie i fArA cata-i cu noi, de-om lovi Tighina i Augeagul. Deci foarte sa vA fie dumiorvoastre bucUrie

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

89

si fara nicio indoiala; numai sa veniti. Si, cu atata

obar0nd, sa fiti dumneavoastra sanato0.

Chipere0I, Noiemvrie 28.

Fratele dumitale: Ilie Motoc, Medelnicer, Sevin biv

Medelnicer, ne inchinam dumilorvoastre.
La dumnealor cinstiti fratii no0ri Cantemir Clucerul

alti boieri pribegi sa se dea cu sinatate.

*i

ganoviceanu, In Arlava Societei(ii piintifice i literare, VIII,

p. 716; partea cu Mere negre, din slavonqte.)
LXIV.

Postelnicul Mihal Bajescu.

(1690.)

Cinstite parinte Macarie, inchinu-ma Sfintiei Tale cu

sanatate.

Pricina intamp'Arii acestei scrisori nu este. alta fr

cid vei ti Sfintia Ta ea a venit un fecior de la manastire si-mi spuse de Sfintia Ta de olatul 1 Rau mi-a

parut, iar, nevoi ce petrecem i noi, fie mila lui Dumnezeu. WA nu putuiu tinea a nu scrie, ci scris-am Sfintiei Tale 0 de cel lucripr pentru tiintA, ca sa tii din
tar& Vei ti cA s'au pustiit buneatele lui Voda, ca,
hind Haizler 4 la Campulung, iar Voda a. trimes pe
supt campat cu Stolnicul Constantin 3 la 'Mari, de yin,

de a fost 0 el, cu fete 0 cu hiclevg, de prapadi

tare cu Tatarii. Inca, ce a fost acum, el trimete mangaiele Neamtului, iar Vocia gande0e alt lucru cu Nem-

IL Ca grohul 4 vei

ti

Sfintia Ta ca vine la Voda

' Un arhiepliscop al olatului, raielel turcesti.

$

Generalul Heissler.
Cantacuzino.
Contele Emeric Tolcoly.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

90

tot noaptea, gi scriu ei amandoi cArti la impArAtia Tur-

cului, ca sti vie acum de primAvard, nu ed din gura

s'au plecat Neamtului, mdcar cu darea, iar de la inimA

vedea-vei in primdvard ce va sd-i 4ucreze. CA mai

mutt [ascultd] de Stolnicul Constantin gi frate-sdu 1 gi
Vistierul gi Aga Cornea 2 gi Constantin Stirbei, Ina
VIddica este chehaiaua gi.Sfatul Divanului, iarA pe alti

boieri i-au pus pe loti la opreald, tot cu sfatul grohu:ui: cum a venit el intr'o noapte, iard a doua noapte
i-a pus pe boieri la oprealti; gi nu gtim ce i-au fAcut

pe eine a putut prinde. lar alti boieri au fugit prin

munti: las& cd vor peri gi aceia, cd e zdpadA pe muntel
Intr)acesta chip gtiu cd. vei spune dumisale AgAi 0 tatei Staico Pdharnicului 3. Auzim gi intelegem cd zic cum

sd vie Nemtii de primAvard, iar VodA cu grohul aga

roagd Dumnezeu, ed ei stint frati de cruce, am&ndoi sa
se feed ce s'or face. Si el, grohul, a intinat la Impdratul Turcului, sa-i mai trimita octi, sd pdzeascd toate
trecAtorile de spre Nemti, 0 zic cum sd se fie sculat
Tatarii cu mic cu mare, sd vie de primAvard. Iara altii zic ed am inteles de Radul logofdtul de taind 4
intr'alt chip, zicAnd un luau- mare grohul cAtrA VodA;
care intelegand, ti-oiu mai scrie Sfintiei Tale. Si spune la tata Staico sAnAtate din gurA. lard rAvagul ma
rog Sfintiei Tale ea unui einstit sd-1 bagi in foe; nu-

mai vei spune tatei Staico din gurd. Stiu cd Sfintia

Ta egti intr'un lemn inghetat, care-I pui lAngA foe,
gi nu-ti l-ag lega, ca. ni e fried de sAntem morti. Acum
au trimis haraciul ImpArAtiei Turcului: cinci haraciuri

in acest an au trimes la Turc, gi acum a venit un

1 mihal.
I BrAiloiu.

3 Merisanu.
4 Popescu, cronicarul.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

91

mArzac sci-i dea patru sute de pungi; iar Tatarii stint

tot in tara pe margini, cu grohul,
a el imbla tot
noapte; ca un hot. $i, de nu se va pAzi Nemtii, sA
vezi ce va sa li lucreze Voda cu grohul! $tiu cA, ce
a avut Constantin-VodA, a trecut tot de ceia parte.
Intelegem ca. s'a sculat Moscul: macar de ar da Dumneze.t st, fie una ca aceia! MA rog Sfintiei Tale, fu:A.

cate un cuvant de la tata Staico i ni scrie, sA vedem i noi; a boierii sant morti toti, i, de nu li va
da Dumnezeu Nemtilor putere sa biruiascA, iarA boierii vor sa pieie toti, i. prea-puternica ImpArAtie va

sa-i pue sufletul, numai de nu ne va izbavi de a-eest om. $i ma rog Sfintiei Tale sa intrebi numai din
gura pe tata Staico: de nu va fi zdbava multA, sA sarim i noi; iar, de va fi zabava, mAcar cd tot sAntern noi cei morti; i ma rog Sfintiei Tale sA-ti ieai
pazA. $i fie mila lui Dumnezeu cu Sfintia Ta. $i multimim Sfintiei Tale de ce mi-ai trimis de la manAstire.
Mihai Poste in' c sin Mares Ban BAjescul.
Fevruarie, zile 8, leat 7198 [1690].

tot cerceteath Sfintia Ta la mAnAstire,

ca noud ni e nAdejdea tot pre Sfintia Ta, pana

P. S. 51

ce va fi mi!a lui Dumnezeu spre tall i spre noi. Din

gull le poti spune acestea toate, iar ravapl mA rog
Sfintiei Tale sA-1 bagi, indata ce-1 vet citi, in foc.
Inca zau a avut minte Haiiler de a igit, cA era Ondul lui Voda cu al grohului sa prinza pe Haizier. Iar
numai cat a facut grohul zabavA;, iar [ Voclal Ina,
be a dat bani lui Haizler, a dat de mare nevoie. Inca,.
ce a fAgAduit, n'a dat, nici va mai da; ca el se gatete de un lucru mare la primAvarA asupra Nemtilor..

De n mi-ai fi Sfintia Ta tat& sufletesc, nu ti-a spu-

www.dacoromanica.ro

N. Iorga

.92

ne, ci, fiindu-mi, 0 scriindu-mi de la manastire, iata

am scris 0 Sfintiei Tale ca sa tii, i sa tii ce vei
spune ;

dart din gura, iara ravapl ma rog sa nu4

dai. CA-1 va lua Maria Sa Haizler, 0 ma tern, ca eel

mad sant cu multe dulceturi 0 amare amaraciuni; 0
vor peri toti boierii.$i ma rog Sfintiei Tale iata el se
lasA postul, ci sa ni scrii cate ceva; iar sa OH Sfintia
Ta pe eine vei da ravapl, Ca acum sant tulburarile
cele cu tremur.

Intru cinstita maim Sfintiei Sale parintelui Macarie

cu sanatate sa se dea.
(Hurmuzaki, V, pp. 310-1, n-1 CCXIII; cf. Tanoviceanu, In Ar-

chiva soeletd(ii ftiinfifice ft literare, VII, pp. 102-4.)

LXV.

Bolerii munteni partisanI al Impiiratulni.

(1690.)

Prea-innaltati, prea-slaviti 0 prea-Iuminati domni otcarmultori sfetnici a' puternicii prea sfintei 0 marii Imparatil a Romanilor.
Cu robeasca inchinaciune Wernandu-ne la purbele
[pulpele] cinstitelor picioarelor Mariilor Voastre, cu mare jale 0 obede ne jaluim (land tire Mariilor Voastre de

saraca a noastra tara, Tara-Romaneasca, ca la atatea

pustiiri 0 spargeri a ajuns, cat doara niciodata la a ei

stepena a ajunge nu se va invrednici, 0 toe& a ei

pustiire, spargere 0 risipa, macar ca nebiruitorul 0
tiranul jug al Turcilor asupra noastra fara nicio milostenie, cu cumplite jafuri 0 nespuitoare tiranii ne-a

cirmuit 0 ne-a suparat, ci tot doara ni se pare a ar

fi fost mai usor a le purta, farA, de and au venit ace0i oameni straini, Greci tarigradeni, carora mo0i

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

93

si stramosii au fost adevarati Turd, cari ei se nu-mese Cantacuzinesti, a' cdror tirdnii, jafuri, prdzi st
sugeri de &Inge a sdracilor ce au Mout si necontenitfac asupra sdracei de teri 0 in ca foc nestins ardem

0 in eke cazne si munci cumplite ne afldm, de aceasta, fdrd de dumnezeiescul neam, limbd omeneascd a spune nu poate. lard vArsdri de sange si omoruri nenumdrate a' boierilor, intocma ca Neron, 0, in
ce ne afldm, le putem asAmAna cu ale Iadului munci.
CA si acesta, de acum Domnitorul terii, Constantin-VGdd BrAncoveanul, dintr'aoela neam fiind, toate mai suszisele tirdnii necontenit asupra noastrd le are, si Dom--

nia lui, nu cu a sdracei de teri voie 0 alegerea boie-i

tilor o a luat, ci peste voia si WA stirea terii si a boierilor, numai de singuratec neamul lui pus cu tirdneascd
putere o a luat, si, din neamul aoesta, de and a venit in tara noastrd, toate obiceiurile si. rAnduielile terii:
noastre le-a stricat. Si lacesta biruitor ConstantinVodd si cu unchiul sdu Constantin Cantacuzino mai;
cu mari tirdnii muncesc a le strica, 0 neamurile boierilor a le stAnge de pe fata pdmAntului. $i ce fel de
mestesuguri hiclene au ardtat cdtre oastea impArdteascd, va fi putut luminata Poartd a intelege, si de acum .
multe va putea intelege, 0 de acum multe va putea simti.

.Ci cu mare plecticiune si smerertie ne rugdm Mdriilor

Voastre, de acesta neam si de acum-stdpAnitorul Domn
deplin a ne miintui sA vA milostiviti, Fi noud, dintru a.

lor tirdnie scdpatilor saraci de boieri, a ni da audientA a veni la Luminata Poartd, sd ni putem vArsa
obiditele laerdme, de multe nedireptAti, a vii milostiviti. CA noi la sfAnta crestineascA Impardlie si la
/aria VoastrA ca la izvor de viatd nAzuim.
51 cu aceste ale noastre obidite jalobe in paza pu-

www.dacoromanica.ro

N. lorga

94

ternicului Dumnezeu lasam pe Maria Voastra,

manem Mariilor Voastre vepice 0 placate slugi.
Boierii cari am scApat din Tara-Romaneasca.

ra-

(Urmeaza iscaliturile: Stroe SAtrarul, Preda CApitan, Radu Clucerul, DrAghici Postelnicul, Gherghina CApitan. etc.)
(Hurmuzakl, V, p. 363, n-I CCXLVII.)

LXVI.

erban Vradescu.
(Tara-Romaneascd.)
(1695.)

Cinstitului 0 al nostru bun prieten i da aproape yedumnealui jupan loan Manca, judetul din catatea
.Bra7ovului, sandtate i tot binela pohtim dumitale de

dcin,

la _Dumnezeu.

Cinstita scrisoarea dumitale, dinpreuna cu omul dumitale, ni-a

venit. De a dumitale fericita

bund

sanatate ne-am bucurat. Ce ni scrii dumneata, am inInteles: ni scrii dumneata cum ca ai trimis oamenii dumitale, dupa porunca Mariei Sale Domnului nostru,
ca sa aduca dumitale oamenii din Tohan i din Zar-

ne0i, cari sant fugiti aici in tar& sa-i aduca acia,

la locul lor. Avt este precum zici dumneata, c'au
venit oamenii dumitale i aici la noi, de ni-au aratat
cartea Mariei Sale lui Voda, ca sa-i radice, care unde
ii va gasi. Si noi Inca li-am zis dumilorsale sa-i
CA de nimeni oradice care pe unde ii va gasi,

preala sit n'aiba; iar, de li va sta cineva impotrivA,

aunci vor veni lanoi. Ce sA tii dumneata cA nimenj
impotriva lor nu li-a statut, ca sa nu-si iea oanrinhii./
Ce dumneata, dupa. cum porunce0e Maria Sa Voda,
trimete i-i radica, i fa cum e pohta dumitale cu

www.dacoromanica.ro

Scrisorl de boleri

95

dan4ii, 4i, oamenii no4tri, Rucarenii, carii porunce4te

Maria Sa Voda ca sa-i dai dumneata, precum ti-i

da Maria Sa ai dumitale, 4i. dumneata (IA ai no4tri.
Ca pe ai dumilorvoastre nimeni nu-i opre4te, ce, cand
va fi voia dumitale, atunci ii vei lua. i, cu aceasta
sfilqind, mila lui Dumnezeu sa fie cu dumneata. Aprilie 15 zile, leat 7203 [1695].

Al dumitale bun prieten 4i de bine voitor, gata spre

slujba dumitale:
Serban Parvul, biv Vel Comis, VIAdescul 1.

Cinstitului 0 al nostru 4i de aproape vecin, dumnealui marelui-judetului Bra4ovului, cu cinste 4i. cu sandtate sa se dea. S'a scris din Vlade4t1..
(lorga, Brafovul fi Romdali, pp. 134-5, n-1 12.)
LXVII.

DrAghici SpAtarul.
(Tara-Romaneascd.)
(1696.)

Cinstitului 0 prea-iubitului nostru bun. preten, ca un

parinte, Maria S4 jupan Hane4 Manco4, marele-judet dintru cinstita cetate Bra4ovului, sanatate 0 tct
binele pohtesc de la Domnul Hristos ca sa trimita
Mariei Tale, dinpreuna cu toata cinstita familia Mariei
Tale.

Pricina scrisorii noastre atilt Maria Ta nu este de

alta, numar ce, intaiu, ca sa cercetam de buna .0
nod. dorita sanatatea Mild. Tale, care purureapohtim de la Dumnezeu ca sa auzim. A doua, inca vei
ti Maria Ta ca 4i eu am mers putintel pawl la Bucu1 lspravnic de CAmpulung.

www.dacoromanica.ro

96

N. 1orga

regti, gi nu gtiu cum am venit, ca m'a facut Maria Sa

Vocla ca pe dracul, pentru sfoara. $i nici n'am apucat
si descalec bine, m'a inturnat Maria Sa Vocla innapoi
ca sA fac istovul tot de sfoara. Ci acum iata ci trimiseiu pe Mihai innaint,; ci mA rog Mariei Tale, gi iar
ma rog, sa fad Maria Ta bine sa poruncegti teh-megr

terului sa faca cum va face, sa strand toatii sfoara

pina Simbita. Iata ca i eu Inca voiu veni poimani;
ci ma rog Mariei Tale, ca unui parinte al mieu, sii
fad Maria Ta acest bine, pentru voia Miriei Sale lui
VodA, ca si se stringa aceasti sfoari toata. CA, de
nu se va face acum, in ceasta saptimana, tot istovul,
nu gtiu cum voiu sa ma mai due la Maria Sa VocIA:
Ca Maria Sa Voda Inca scum, a lisat in nadejdea MAriei Tale, gi in nadejdea Mariei Tale a trimis acii.
Maria Sa zice ci ar fi gasit i intealta parte megterit,
ci, fiind Maria Ta Imieten vechiu Mariei Sale lui
Vocla, in nadejdea Mariei Tale s'a lasat. Ci iarAi ma
rog Mariei Tale, sa nu ma lagi Maria Ta acum; i eu
voiu ramanea dator a sluji Mariei Tale in toata vremea,
ori la ce m'ai pohti Maria Ta. Si ma rog Marie! Tale

pentru o gazda, ca sa-mi randuie0i Maria Ta, and

voiu veni poimani, sa fie bunigoara; i foarte voiu
multumi Mariei Tale. De aoeste ma rog Mariei Tale;
si mila lui Dumnezeu rog in tot ceasul ca sa fie cu
Maria Ta.
Aprilie 20 de zile, leat 7204 [16961.
Al Mariei Tale cel spre slujba ca un fiu:
Draghici Spatar.
Cinslitului Mariei Sale juplinului Haw Maneag, ma-

re-judet al cinstitel cetati Bragovul, cu cinste i cu

multi sinitate s4 se dea.

/Mid., pp. 81-2, n-I 4.)

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boicri

97

LXVIII.

Constantin Cantacuzino Stolnicul.

(1696.)

Cinstite al nostru bune vecine i prietene, dumneata

jupane judeje, sanatate i tot binele de la Atotputernicut
Dumnezeu poftesc dumitale.

Cartea dumitale de la slugs dumitale cu cinste 1 ea

dragoste o am luat, i, de build sanatatea dumitale

injelegand, ne-am bucurat. Cares in lung& vreme a 5
intreaga i cu norocire de la Donmul Dumnezeu poftim. Alalte cite dumneata ni mai scrii, inca am injeles..
De care lucru foarte ni-a parut i ni pare au, de suepararile i nedreptajile oamenilor dumneavoastri ce
au avut aid, de unii i de altii: unii tragandu-li bum,tele, aljii luandu-li banii afara den socoteala i. den.
obiceiu. Ins& saval [ macarj ea dumneata, acesteace
ai ostenit de mi-ai scris mie, *i Mariei Sale lui VodA.
Inca ai scris, de ai dat in tire, jar i, mie, cat mi-a
fost prin putinja, n'am pregetat a nu gra! Mariei Sale..
Care lucru nici Mariei Sale nu i-a parut niciun bine
de unele ea acestea ce se fac. Pentru ca porunca MAriei Sale nici n'a fost, nici este sa se WA unele ca acestea, sa se iea cele ce nu este obiceiul -i direptatea;
ce n'avem ce face, dui [=,de] vreme ce a.,sa sant slugile P.

Wear ca mi se pare ca ca acestea nici inteo jara, nici

la un loc nu lipsesc: jafuri i mancaturi de oameni raii
ca aceia.Undei aid, ea nu sant de aceia, nu tagaduimDrept aceia, unii ca aceia, cine a fost de a umblat inteacest chip, injelegand Maria Sa VodA, 1 necinste
cum li s'a cuvenit au luat, unii Inca -i din diregatoria
lor au scazut i, cui ce au luat fina cale, ca sa Intoarca
innapoi a poruncit Maria Sa, Tar, precum am zis, ca

www.dacoromanica.ro

N. lorga

98

aceia rAt, nicAiri in lume nu lipsesc. CA iatA i vremile

si oamenii acum s'au iutit foarte: poate fi cad gi stA1:tinhorn I puternicii cei mai mari cer mai mult, ai

afarA din obiceiu i socoteald vor sa. iea, i aga urmeazA i alalte necuvioginte i pagube mai multe la
norod. InsA, cAt darA pentru aceasta, cu oamenii dummeavoastrA, mai multe nu lungesc, de vreme ce din
teartea MAriei Sale lui Vodd, ee rAskunde dumitale,
7nai pre laN vei intelege dumneata, i de la sluga duinitale agijderea. i, iarAi, i de acum innainte, intru

.cele ce ne vei pofti dumneata i va fi prin putinta

noastrA, in lticruri cuvioase i direpte, gata sAntem
pururea a sluji dumneavoastrA, ca unor buni vecini
gi bunt prieteni. $1 mila lui Dumnezeu sA fie tot cu
edumneata din toatA vointa poftim.

Al dumitale de bine voitor prieten i vecin i gata

pururea a sluji.
Constantinus Cantacuzenus.
Cinstitului i nouA bun prietenului gi de aprpape
vecin, dumnealui juptinului Ioanes Mancog, mareluijudet al cinstitei cetAti ai Bragovului, cu cinste i cu
situ ItA sAnAtate sA sA dea.
(Ibid., pp. 366-8, n-I 5.)
LXIX.

fficolae Costin.
(Moldova.)
(1699.)

Cinstite al mieu frate mai mare, dumnealui curnnatul

Teodor PAlade Vel Vistier, cu fericitA sAnAtate mA 7nchin dumitale. Nu supir mai mull. pe dumneata, fitrA

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

99

cat fac Vire dumitale pentru o Tiganca de pe Ceauresti, care a fost dui:4 un Tigan al dumnealui Pitarului Ilie, cari au facut dinpreuna 4 copii, *i eu am imparlit copiii cu Pitarul: 2 am luat eu si 2 dumnealui
Pitarul Ilie. Si asesi atuncea i-am schimbat cu vArumie Neculai Soldan, avand dot& Tigance dupa 2 Tigani

ai miei, V varu-mieu Soldan iaraV i-a vandut Pitarului Ilie, fiindu-i V cumnat de pre Basota Vistiernicul,
precum arata scrisorile la mana Pitarului Ilie acum.
Niste juzi ai dumisale, cari umbl de strang Tiganii de
pe Ceauresti, ii fac galceava, si vor sci-i lea Tiganii,

eu porunca dumitale. La care acm0 n'am putut sa

stau sa vorovesc cu dumneata pentru aceasta, dar pof-

tesc pe dumneata sa n'aiba suparare dumnealui Pitarul Idle, sa i se iea vre-un Tigan, pada voiu veni
eu de la Tinut, V atunci, dath va fi sa ieau dumnealui,
eu m'oiu aseza cu dumneata. Aceasta poftesc, si ma
rog dumitale. Si fii dumneata sanatos. Leat 7208 [16991.
Octomvrie 13.

Al dumitale mai mic si plecat irate si sluga,

Nicolae Cosfin.
(lorga, Studii fi docurnente, VII, pp. 301-2, n-1 19.)
LXX.

Costandachi amend.
(c. 1700.)

Al nostru de bine voitor, dumneata cumnate Ilie, sa-

nat ate si tot fericitul bine ill poftesc dumitale de la

milostivul Dumnezeu. Cinstit ravasul dumisale unche-

sului Basota si un om cu o luminat carte a Mariei

Sale lui Vocia mi-au venit, in care scriu pentru Balaceanu Tiganul, sa4 dau. De care lucru eu Tiganul nu-1

www.dacoromanica.ro

N. lorga

100

popresc dumitale; numai latA cA i eu, nezAbAvind,

voiu sA vin la Iai, i voiu aduce i. Tiganul cu mine
la Iai, i, dacA ne vom putea aeza amndoi, eu voiu
da dumitale bAniori gata. Ce poftesc pe dumneata

sA nu-mi faci mai mult zulum, cA, precum ii scriu

dumitale, intru adevAr aa a fi: voiu aduce Tiganul
la 1110, de ne-om putea tocmi, bine; de nu, am dat taIerii, va ramAnea. Iar pentru un copil al lui Ion Tiganul, aceia nu-i nimic : eu am izvod iscAlit de dumnealor, i

la dumnealor este izvod iscalit de

mine,

si nu-i nimic aceia. Ion Tiganul a avut nite copii cu

acea Tiganca ce zic dumnealor, dar au murit i Tiganca
pi copiii aceia cu totul. Iar Ion Tiganul a luat acum de
curAnd o Tiganca a noastrA, I cu aceia are vre-o 2
copilai mititei. lar, pentru BalAceanu, i-am spus i
frate-mieu Scarlatache cA i 1-a dat uncheul Zbiere lui,
zicAnd u'a dat el alt Tigan dumitale, au ce poveste a fi
avAnd, nu fiu ele (sic). Eu aceia nu puiu la socotealA Dumneata .vei intreba i pe frate-mieu ScArldtachi, iar eu, cum zid, voiu aduce Tiganul la Iai, i'n
ce chip va fi, va fi. Aceasta poftesc pe dumneata, si
sA fii dumneata sAnAtos.

Al dumitale cumnat i gata spre slujbA:

Costandachi Vel Clucer.
(Ibid., p. 303, n-1 22.)

LXXI.

Constantin Stirbei.
(Tara-Romdneascd.)
(1700.)

Cinstitului si de bunA rudA si de Dumnezeu ales i

nouA de aproape vecin, dumnealui marele-judet la
cinstitA cetatea Brasovului, de la Dumnezeu tot fericitui
bine pohtim ca sA dArulascA dumnetale.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

101

Intamplarea scrisorii noastre cdtre dumneata nu este

de alt cevai fdr de cat pohtim pe dumneata ca sa

avem ierfaciune de supdrarea noastrA care facem dum-

netale. CA sant acum trei ani 1 mai bine, de and a

fost luat dumnealui jupanul Hand Idedtuul, Sasul,
ae acii, de la Braov, 7 buti de yin, de la o slugA a
noastrd, i de atunce tocma acum, la vremea eulesului de vii, a venit dumnealui i a zis cA den 7 buti ce
a luat de la slugs noastrA, i-au lipsit dumisale vizi
vedre 127. Si noi pe dumnealui I-am intrebat, acele
7 buti de cate vedre de yin le-a luat peste tot de la
sluga noastrA, i cati bani gata a dat 0 mAna slugii
noastre. Dumnealui a zis cA nu tie, i a zis dumnealui cd-i sant scrisorile acolo la Braov, 0. i-au pus
dumnealui zi cu noi innainte dumnealui Radul Vel
Comis Golescul cum cA va veni dumnealui pan' in
10 sAptAmani, de ne vom isprAvi, i ara aduce dumnealui scrisorile dumnesale, de se va vedea cate vedre
de yin a luat inteacele 7 buti i cati bani gata a dat
la lama slugii noastre, i sa mAsurdm butile cu vadra de aicea, de la ora.7, de la Piteti, care ,a fAcut
Maria Sa VodA: cA butile care a luat dumnealui atunce, sant toate de MA Si am dat i mana cu dumnealui cum cA se va afla la zi fdr de nicio smihteald
Si de atunce pan' acum sant 12 saptamani, -i dumnealui n'a mai venit ea sa ni isprAvhn pAn' stint butile de fatA,
cA apoi se vor da butile la unii i. 0
altii; ci va fi galceavA. Ci pohtim pe dumneata sA-i
porunceti dumneata, de are cevai cu sluga noastrd,
sa vie dumnealui sa-i cate, i numele nostru nu trabuiete sit ni-1 poarte dumnealui, ed este ruine, ea noi

inteadins atunci la zi, and s'a umplut 3 sAptAmani,

ne-am aflat la viile noastre, ca sd ni isprAvim cu
dumnealui, i dumnealui n'a venit.. Acum astd =A data

www.dacoromanica.ro

102

N. lorga

iar ne aflam aicea, la Pitegti, cu slujba Mariei Sale lui

Voda. CI pohtim pe dumnealui, numai sa vie dumnealui

pana santem si.noi aicea, ca sa ni ispravim. Ca, de

nu va veni dumnealui nici acum, iata ca eu inteadins
am trimis cu cheltuiala noastra ca sa facem stire si
dumnetale, si, de nu va veni dumnealui nici acum, pe

urma de nicio treaba nu va fi venirea dumisale,

ca. noi nu pohtim paguba prietenilor si vecinilor nostri.

Si, cu aceasta sfarsind, mila Domnului Hristos sa fie

in toata vremea cu dumneata. Dechemvre 17, leat
7208 [17001.

Tot al dumnetale bun prieten si de binele dumnetale voitor si gata in toata vremea spre slujba
dumnetale: Costandin biv Vel Clucer Stirbei.
Cinstitului si de buna rudd si de Dumnezeu ales si
nouti de aproape vecin, dumnealui marele-judet de
la cinstita cetatea Brasovului, cu cinste si cu fericita
sanatate si se dea.
(lorga, Brafovul fi Ron:drill, pp. 38-9, n-1 7.)
LXXII.

Ili e Abfiz.
(Moldova.)
(1722.)

fubite frate, vere Sandule, dumitale cu sanatate ma

inchin. Aflandu-ma si eu acma in Mosul, irni dete Panaioti negujiitorul o carte de la dumneata, scrisa din
anul 7229 [1721], Septemvrie 10.

Pentru banii ce ti-s dator, care mi-a plans inima daca

am inteles de scapaciunea dumitale, si sant bucuros

sil-ti platesc, numai n'am nicio putere acma, ca m'a
pedepsit Dumnezeu: intaitt cu foc mi-a ars casa, ne-

www.dacoromanica.ro

Scrisorl de bolerl

1.03

fiind eu acasA, si mare pagubd am avut; acmit de

un an, mi s'a savtirsit

sotul, Dumnezeu sA-1 ierte,

si n'am nicio facere.

Am cersit voie de la Imp drape sa-mi Wind mosia

ce am aice i sd-ti plates; si nu m'a pozvolit; ee,
frate, Ind rog nu4l bAnui, cA, cu vreme, pdgubas nu
te voiu !Asa, mdcar cd eu, ce-am pierdut, n'oiu mai
intoarce, iar dumneata pdgubas nu vei fi de spre
mine. Vdrului Vasilie incA md inchin de sAndtate, si-I
poftesc sa-mi trimitd rAspuns de partea ce mi s'a fdcut mie de a unchesului CiocArlan 1, sA nu tacd dumnealui mdlcom; cd mi se pare cd eu stint cela ce 1-atn.
fAcut de 1-a primit unchesul CiocArlan, nu altul,
care
am carte frdtine-mieu, a tut Ion, de-mi scrie cA cartes
mea, a dat-o in mlina dumisale vdrului Vasilie.
Bunu-i Dumnezeu, doar n'om muri toti aice, 0 cu.
vreme nAddiduim pe /aria Sa Mihai-Vodd 2, sA ni
facem o asezare si sti venim in tard. i sd fii dumneata sdnAtos.
Din Mose, leat 7230 [1722], Aprilie 23.

Fratele dumitale Ilie AbazA, mA inchin cu sAndtate

tuturor.
(Iorga, Studii i documente, XVI, pp. 108-9, n-I v.)

LXXIII.

Toader Costachi.
(Moldova.)
(1729.)

Cinstite frate cumnate Comise, cu bund dimineata ma

inchin dumitale. Cinstita frAteascd scrisoare a dumitale
1 VornicuL

2 Racovig.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

I.04

am luat pentru aceasta spaima de Tatari, si pre aid

au fost si este. Ci, pentru Sultanul, vei sti dumneata
ca pricina Inteacesta chip au fost: acest Sultan a fost
Ca 1ga, si, neinvoindu-se cu Hanul, precum a scris Ha-

nul la Poarti, si a venit si-1 mazileasca. Dar el n'a

tumblat dupi aceia, ci s'a ridicat din Cram cu 7 OHM

si cu 12 marzaci, cu oardele lor, si au venit la Bugeac, si au trimis la marzaci; cei mai multi au mers
de s'au inchinat lui, iar 2, 3 marzaci au trecut peste
Dunare; pe mei, bucatele lor le-a dat in prada, muierile, copiii in robie si de aid, din Bugeac, au trimis harz 1 la Poarta, de la toti marzacii, precum il
pohtesc pe dansul si li fie Han, si cu .aoel harz au
mers 2 marzaci si 2 sirini. Iar el s'a pornit asupra
lui Giaman-Sahaidac (sic) cu vre-o 12.000 de oaste,
de nu s'ar Inchina, sa-i prade, si de acolo sit meargi
asupra H.anului. Ci, de 1-or da Han pe acesta, poate
s'or potoli toate, iar, de nu, este cu grip.. Acestea
mi le-a spus un copil din casa, care 1-a trimis Voda
la Ilagasi2 cu carti, si Ilagasi este acesta al Sultanului, iar pe cel vechiu, care era pus de Hanul, 1-au
dat afara. Maria Sa Voda Inca a trimis pe Vel User 8

de este langi Sultanul. Si acum s'a mai potolit si

spaima; dar s'a fost speriat si marginea prea ran,
cat au fost stand cu toti incircati. Eu Inca am trimis
tun fecior pana la frate-mieu Vasile, c'a trecut si el
acasii; ci astazi poate a nins. Ce-a mai fi, oiu scrie
dumitale. Grecenii si alte sate de peste Prut s'au inchinat toate La Sultanul. Dumneata, cat poti, tot ii mai
' Rugiminte.
Aga Mari'.
3 Alexandru Arnim.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de beieri

105

fmb1anze0e pe oameni, precum 0 eu aid, pan& vom

mai vedea cum este cu acest [lucru].
Rimiliu plecat fratele dumitale
Toader Costachi.
Paraschivei mA inchin cu multA sAnAtate; Maria sA-

Tufa marine dumilorvoastre. De la Galati dacA ti-a

veni, ma. rog sa-mi scri.

Cinstit fratelui mieu, dumnealui Constantin biv Vel
Comis, cu multA sAnAtate sA se dea.
(Ibid., pp. 133-4, n-I IV.)
LXXIV.

Nicolae Roset.
(1740.)

1.

Cu intoarcerea dumneaei cumnatei Catrinei SpAtaresei iatA trimit dumitale prAjitoarea de cafea, '4,ezatA binior in cutie. Hamurile Inca vor veni negre0t,
pentru cai, nemte0e. AjutAnd Dumnezeu, peste cinci,
sese zile vom sA mergem la Sibiiu, sA [ne] inchinAm
MAriei [Sale] seninatului printep. Ce, acole fiind adupare mare, voiu sili in tot chipul, cA doar oiu gAsi mai
pe plAcere 0 de ticnA. DupA aceasta fac tire dumitale
cA iatA, imbulzindu-mA stramtoarea vremiii, de vreme
ce, cum se trAie0e pe aice i ce _scumpete este, yeti
intelege 0 den dumneaei cuirmata, am vandut dumnealui unchiului Iordache Cantacuzino SpAtarul mo0a
mea den IonAeni, pe apa Jijiei, care tii dumneata
cA-mi este 0 mie danie, iar den neamul dumnealui:
mi-au dat pe dAnsa galbeni ungure4ti 100, care bani
i-am 0 luat deplin 0 tocma, dupA cum aratA zapisul
mieu la mAna dumnealui.InsA, fiindcA acea mo0e (dupil

www.dacoromanica.ro

106

N. lorga

cum imi spuse dumneaei cumnata) a fost fAcut. schimb

Dumnezeu sd-1 pomeneascd
teal nostru cu and

mo0e a dumnealui, 0 den pricina vremilor au rdmas 0 pAnd acum scrisorile acei mo0i la dumneavoastrd, acum dar sA le cautati, 0 sd-i dati dumisale
toate acele scrisori, de vreme ce dumnealui este stdpan

acelei mo0i, cd nice s'ar fi caut altul, fiind jar de

la neamul dumnealui. Ce dar vA poftesc, Mr& de alt
cuvnt sau prelungire sd-i dati scrisorile, ca sa nu ma
supdr, de vreme ce i-am vdndut-o cu toed voia mea,
i am luat i toti banii. Contesa mea, cumnata dumitale, se inchind dumitale . cu frAteascd dragoste, rugAndu-vd den cer toate cele fericite. Dumneaei cumnatei

rugdm fericitd sdnAtate; pe nepotiea ZmarAgdita

dulce o sdrutdm, 0 iar rugdm dumitale de frAteasca
1i

cdutare.

P. S. Jar dupa. frAteasca imbrAtipre. Ceia oe in

trecutele zile cu-frateascd confidentie" am scris dumi-

tale asupra halului mieu, iar ti le aduc aminte, 0 te

rog sd le socotegi frAte0e i cre0ine0e, nAdAjduind
cd nu mA veti socoti nice pa mine de tot instrAinat de

cele pdrinte0i, de md cunoa0eti de frate, dupd cum

0 cu dreptate este, i strAmtorarea halului mieu trebuie

a vd pricinui fraternam compassionem", ca, sA nu-ti

dai pricind de a intArAta dreapta Celui de sus. Si Luta
de supdrare, 0 md rog de rdspuns fArd de zAbavd.
Scumpetea de pe aid i ce fel mA lupt, vei intelege
mai pe larg de la dumneaei cumnata SpAtAreasa.
Cinstitului 0 al mieu prea-iubit, dumnealui fratelui.
Constantin Roset, Vel Vornic, cu cdzuta cinste 0 fericitd sAnAtate. La Ia0.
Braov, Maiu 2 :tile, anal 1740.
(Ibid., V, pp. 56-7, n-I 256.)

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

107

2.
(1740.)

[A primit eizeci de ughi], rama0ta pretului de pe

mo0e, care am vandut dumitale, 0 MCA trimit -dumitale 0 zapisul. Contesa mea, cumnata dumitale, mu1 -

tume0e foarte de neuitare, 0 se inchina cu frateasca

dragoste, 0 dumisale nepotului Constantin' ii rugarn,
fericita sanatate. $i multumesc de ciubuc, 0 mai rog
i de ceva tutun basma-ghiubec". $i dumnealui Inca,
sa-mi porunceasca ce ar pohti denteacoace, 0 voiu
face datoria.

P. S. Soro, ma rog sa nu ma uitati cu vin mg. de

Cotnari...

Brasov, Avgust 19 zile, anul 1740.

Cinstitei 0 prea-iubitei mele ca o sera, dumneael

verei Catrinei Papanitei, Cantacuzenei, cu cazuta cinste, la Pa.5cani.
(Ibid., p. 57, n-I 256.)
LXXV.

Iordacht Cantacuzino.
(Moldova.)
(c. 1740.)

tlucer Mardare, sanatate 10 poftim. Alta, pentru

nite Tigani cari s'au dat, ai dumisale Pitarului Ilie,
din Tiganii Mariei Sale Mihai-Voda 2, cari tii povestea,

0, mergand acolo, i-a luat pe Tigani 0 i-a dus la

casa dumisale; dar ei acum s'au sculat 0 au fugit
iar acolo innapoi. Pentru care, viind omul dumisale
acolo, sa-i dai pe mana omului, ca sa-i aduca iara0
' PAscanul, PAharnic.
2 RacovitA.

www.dacoromanica.ro

N. Iorga

108

la dumnealui. Cad stii povestea cum d-ai dat, ca si

cartea gospod i ravasul nostru este la dumneata. Ci
da Tiganii dupa cum s'a hotorat atunci ! Aceasta, ,si.
fii dumneata sanatos.
Iunie 18.
(Ibid., VII, p. 327 n-I 85.)
LXXVI.

Barba VAcarescu.
(1749.)

Cinstitilor gi ai notri buni prieteni i vecini de aproape, dumneata doamne Closius, judetul cinstitei cetali a Brasovului, i. la tot cinstitul Sfat[ul] dumnea-

voastra de obste, cu multa sanatate inchinandu-ma,

rog pre Atotputernicul Dumnezeu ca sa va daruiasca.
in viata intreaga i fericita sanatate, invrednicindu-vh
a praznui Invierea Domnului nostru Isus Hristos intru
multi ani. Prieteneasca cartea dumneavoastra bucurandu-ma. am luat, si cele ee scrieti dumneavoastra,
am inteles. Cartea ce ati scris dumneavoastra catre
Maria Sa Vodi, prea-innaltatul mieu stapan, insumi
eu o am dus InnaItimii Sale, si, de vreme ce Maria
Sa este pornit spre faceri de bine si spre apararea

tuturor celor ce se umbresc supt aripile stapanirii

sale, indatii mi-a dat poruna de s'au scris porunci
de iznoava, atria toti ispravnicii judetelor, pentru
oamenii dumneavoastra carii pogoara cu oile aid in
rarA, ca sa-i epere 1 sti-i pazeasca de catre toti
cadi s'ar indrazni sa li faca vre-o suparare. i Inca
i de ditra saigiii imparateti, la cumparatoarea oilor,
sa. nu li faca sila sau sa. 11 iea fad de voia lor oile ce

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

109

le vor fi avand de praseala, ci numai oele sterpe, cele

ce au de vanzare. $i acestea iara0 cu pretul lor

si

cu bun& tocmeala, scriind pentru aceasta catre saigiii

vechilul dumisale Casap-baFi, Agai, ca sa nu-i

dupa cum 0 din luminata cartea Innaltimii.
Sale, ce scrie catra dumneavoastra, va veti indestula.
Iar, de vor avea vre-o suparare de catra cineva, numai degat sa ii porunciti dumneavoastra sa vie sa dea
jalba la Maria Sa Voda, la Divan, 0 fail de indoiala
sa fiti dumneavoastra ca-0 va afla dreptatea fietesupere,

i acel ce se va indrazni a-i supara, 10 va

lua cazuta pedeapsa. Si, iara0, la oele ce ma yeti

carele,

cunoate dumneavoastra vrednic a va putea sluji, cu

mdrazneald sa-mi serieti, c nu ma ferese a sluji dumneavoastrA La ceia ce-mi va fi prin putinta. Si inteacesta0 chip se va pazi buna vecinatate i prieteugul nostru; de care mai de treaba nu poate fi altul
lucru asemenea. $i eu pururea ramaiu al dumneavoastill bun prieten, vecin de aproape i gata slug:
Barbul Vacarescul Vel Vistier.
Mart 13 zile, 1749.
Cinstitului i ai noWi

buni prieteni i vecini de a-

proape, dumisale Closius, judetul cetatii Brapvului,

la tot cinstitul Sfat, cu intreaga sanatate i cu toata

fericirea sa sa dea, la Brawv.
(lorga, Brafoval ft Rom Mit, pp. 378-9, n-1 14.)
LXXVII.

Ienachi Cantacuzino.
(Moldova.)
(1780.)

1.

Cu frateasca dragoste ma inchin dumitale. ma acum nu ti-am scris, ca lucrul umbla ingaimat, gi in
tot chipul cere, i nici el nu tie ce cere: Care la toate

www.dacoromanica.ro

110

N. lorga

m'am primit, 0 deosebit cA 0 Ecuj MAria Sa Vodd am

avut vorbA, 0 ca la un duhovnic m'am ispoveduit,. 0
mi-au adeverit cum capul lasu-I, 0 judecatu-ne-am,
0-au pus pe GAlAteanul 1 i pe Roznovanul de i-au

zis 0-au dat izvod ce cer, i am primit. Si, vAztind

earn primit, au intors, 0 numai deck Cer mo0ile de
la Cernauti, sti i le dau de istov. Care i-am rAspuns
cA nu i li voiu da: cum 0 lui VodA, la vorba ce am
avut, i-am spus cA nu i le voiu da nici de cum; 0 acum, astAzi, mAni, se alege. Dumneata, cele ce ti-am

scris in [scrisoarej, dumneata le mistuie0e in Cordon 2, unde-i ti, cum 0 scrisorile pe mo0i ce ti-am
dat; 0 nicio grijA sA n'aibi, cA, orice mi s'ar intfimpla,
de la mina dumitale nu se vor lua, cA-s puse anume,

0 la preconsinvol 3, 0 la diatA; 0, te vor 0 intreba

sau de ti-or scrie, sA zici cA scrisori n'ai luat. Si
[chiar] de acolo, 0 orice vrei sA-mi scrii, foarte cu
.om ales 0 cu tainA, i nu prin mrtna vdtafului mieu.
Iulie 21.

Fratele dumitale
I. Cantacuzino, SpAtar.
La nepotul Ienachi Canta este sA se dea.
(lorga, Studii fi documente, VII, p. 229, n-1 84.)
2.
(1791).

CAtre cinstitul mieu pArinte, flumnealui bade Iordachi Cantacuzino, biv Vel Vornic.
CinstitA pArinteasc4 scrisoarea dumitale cu multA
liasca. plecAciune primind, lAudAnd numele Ziditoru1 Egumenul de Galata.
3 Bucovina, dupa cordonul sanitar tras la anexare.
1 Foala de zestre.

www.dacoromanica.ro

Scriseri de boied

111

lui pentru a dumneavoastrA intregime prea-fericitei sAnAtAti. Sir pentru cele ce mi se poruncesc de dare dumneata, pe larg intelegAnd, WA, dupA poruncA, am trimis rAspuns. Si anii dumitale de la prea-milostivul Dumnezeu indelungati pi prea-fericiti.
1791, Avgust 27,
(Ibid., p. 245, n-1 144.)

LXXVIII.

Stan Jianu.
(Tara-Romdneascd.)
(1785.)

1.

...Moartea prea-iubitului 0 procopsitului pi inteleptului mieu fiu Zamfir . . . Focul ee arde apururea in
. . . ,Mie tot mi se pare cAci este in vis
acest foc ce m'a cAlcat; imi pare cA este dus in vre-o
calAtorie sau in vre-o slujbA, de nu-I vAz innaintea ochilor miei, iar, ctind imi vine ctite-o scrisoare de la
vre-o rudenie sau de la vre-un prieten, de mangAiere,
pi-mi scriu de mAngiliere, cunosand cA este adevArat
focul ce m'a cAlcat, imi aprind focul jalei . . . lip fi
pohtit, pentru pAcatele mele, sA mil fi pedepsit Dumnezeu ori cu pagubA de a pierde tot ce am, ori mie

inima meIa,

sd-mi fi dat patimA de boalA, sA. pAtimesc pAn' la sfAr-

pitul vietii mele, in scArbe pi dureri, pi sA fi trAit rAposatul, cA, la lipsa ce m'ap fi aflat pi la durerile bolii, m'ap fi chivernisit pi m'ap fi mAngAiat dupA lutelepciunea ce avea. Numai, neputnd intoarce focul

ce m'a cAlcat, zic pi eu cA: Domnul a dat, Domnul a

luat,

pi poate fi cA va Dumnezeu la sfArpitul mieu

sA n'am nicio mAngAiere, ci la el imi era toatA nAidejdear, . . . pi vrAjmapii miei vor fi la mahnire, 0

www.dacoromanica.ro

N. lorga

112

vor zice de ce si nu patimesc eu dureri de lipsa de

boala pentru pacatele mele; ci se intampla moartea
lui Mt vreme 0 fara pricina -de moarte, ca, funds

sanatos, vrand sa fie mai san4tos, s'a iwlat de un

becisnic doftor ce avem aici, 0, din d9ftoriile ce i-a
dat, la noua zile I-am ingropat. Oh, oh, te foc m'a
calcat!
16 Aprilie.
(Ibid., VIII, p, 11.)
2.
(1786.)

...Pentru cinstea boieriei Postelniciei, ce m'a miluit

Maria Sa Voda, ca, in0iintare luand, ati avut mare

bucurie, facandu-mi oratie ca sa traiascit Maria Sa Vo.

da 0 eu sa ma invrednicesc 0 la alta cinste, mai

mare..., 0 eu rog pe milostivul Dumnezeu ca sa tr.&

iasca Maria Sa Vocla, sa-1 avem Domn 0 stapan pin&
la adanci batranete in luminat Scaunul Mariel Sale,
cu norocire.... Pentru ci aoeasta cinste este mare bolerie, din protipendada, 0, tracer ca din protipendadA,
este al doilea dupa Vistier-Mare, dar mai inainte vreme,
la Domnii trecuti, aceasta boierie o avtau boierii greci
din cei mari, feciori de capichihaiele gi gineri de
capichihaiele, cei caH era tot omitrul 1 in mani-li:'
care Maria Sa raposatul GrigoreVoda 2 pe dumnealui
Banul Hrisoscoleu din Postelnic 1-a facut Ban-Mare,
0 Maria Sa Mihai-Voda cel Mean' pe Hiposatul Postelnicul Ianache Muruzi, tatal Dvornicului Muruzi de
la Bucure0i, din Postelnic 1-a facut ler Ban (precum

0 alp Domni asemenea), 0 apoi iar pe dumnealui

' Toate trebile.
2 Grigore Matei Ghica.
' RacovitA.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

113

Banul Hrisoscoleu Maria Sa Alexandru-Voda Ghica din

Ban-Mare 1-a facut iar Postelnic, iar, din boierii greci,
cei mai multi, din Postelnici dragomani i apoi Domtn.

aceasta boierie, cum 21C, o aveau numai boieri

grad, Hind Ia Tarigrad cea mai cinstita boierie, i aici

in tara cu toata puterea, iar Maria Sa Voeld, ca un

miostiv Domn i. stapan, nu deosebeste pe boierii
greci dintre boierii pamanteni, nici pe boierii Tamanteni dintre boierii greci, ci voieVe ca sa fie toti de o
obte, *I pe cei vrepici 5i credincio0 boieri greci i-a
cinstit cu borerie din boieriile pamantenilor, precurn pe
dumnealui Postelnicul Ralet 1-a facut Vel Logofat.
Aa i pe boierii pamanteni, li-a dat boierilor Grecior,
i, din boieri pamanteni, pe dumnealui Dinu Filipescul,
din Cluciar haleal Postelnic, i. pe dumnealui Scarlat Ghica, fiul dumnbalui Banului Mica, din Clucer
i Aga iarai paia2 Postelnic, ca *1 pe mine (vrand
Maria Sa ca dr nu se deosebeasca nici partea Craiovei
de Bucureti), pe dumnealui Clucer Gianoglu din Clu-

cer pia, Spatar, pe mine, din Paharnic paia, Postalnic. Eu, dupa trebile ce aveam la Bucureti, dupa ce
m'a cinstit Maria Sa cu boieria, mi s'a facut i tain
de cheltuiala i. alte icramuri 3. Hotararea imi era sa
ez, nu numai CrAciunul sa-1 fac acolo, ci i Patile,
dar, intamplandu-se o trebuinta aici la Craiova, m'a

pornit Maria Sa Voda, cu mehzil 4, de am.. venit, i,

pana and va fi voia Mariei Sale lai \WA, ma aflu

aid la Craiova.
Craiova, 28 Dechemvrie 1786.
(Ibid., pp. 12-3, n-1 57.)
i Actual.
2 Fost.
3 Onoruri.

4 Potti.

www.dacoromanica.ro

N lorga

714

LXXIX.

Gherasim Cantacuzino.
(Moldova.)
(1792.)

Cinstit i a mea ca o flicA, dumneata nepoata Mariuto Vistiereasa, cu parinteasca dragoste ma, inchin
dumitale.

Scrisoarea dumitale am luat, 0 de sanatatea damnpavoastrd m'am bucurat. Cele ce-mi scrii, am inteles, 0

pentru ca ar fi zis Norsis Haivaz Armeanul cum cd

ni0e mazili ar avea a trage parti din mo0ile de la
Cernauti, cu scrisoare, eu tiu cd mo0a U0hlibii este
ba0ina mironeascd f, care este ardtatd intdiu la in .
parteala veche din zilele lui Vasile-Voda, i intealta
impartealli ce s'a fdcut mai pe urma; ci este iscdlitd
de noi, de neamuri, 0 de ajti boieri mari incredintata.
.0 nu are nicio pricind; iar la mo0a Malitinita a. fost
o pricina eu un Mihalachi Cracalie, pe care 1-am avut 0
sluga, carele, luand o fata din casd de la ma.tud-mea

Ileana Joroaia, a jaluit intdiu aice, la Domnia lui Grigore-Voda Calimah, aratand cum cd fata ce-au luat-o

din casa matud-mea este dreaptd fata mdtqd-mea,

iar nu slujtilcd. Dar eu u'am tiut; apoi pe urmd s'a
dovedit ca. a fost facutd in saracie 2. Cu toate aceste,
dupd judecdtile ce-am avut cu dansul, atat aice, cat
i in Cordon, la Nemti, prin vechil ce-am trimis, 1-am
ramas din judecata, avdnd scrisori, ispisoace domne0i pe mo0a Malitinitii, i, dupd hotararea jude-

edtii ce s'a dat, este trecut 0 la protocol, Iar, de-au

' A Iui Miron Costin.
2

Natural&

www.dacoromanica.ro

Scrlsori de bokri

rdmas niscaiva hotarnice a moiilor

115

Uihlibii i a

Malitinitii la Butura i. la Mihalachi Cracalle, fiindca

ei au fo,st vechili la hotarat, acele nu prind loc nimica, cd nu sant pe .numele lor facute. Dar mie mi-a
spus Norsis cat iii.5te hotarnice ce-au fost rdmas la
danii, le-au dat la rdposatul nepot Ianachi. Sii cu aceasfa ramaiu

Al dumitale ca un parinte:
Gherasim Cantacuzino.

92 (97?), Ghenarie 9.

CinstitA a mea ca o flied, dumisale nepoatei Mariutei Vistiaresel, cu parinteasca dragoste sa se dea:
la Horodniceni.
(Ibid., VII, pp. 245-6, n-1 148.)
LXXX.

(I795',)

(lanachi Cantacuzino Vistier catre al mieu iubit ca

un frate i cumnat", Lupul Bal biv Vel Spdtar.)
Boa la intru care ma aflu de 30 de zile patimind
la pat supt obial, m'a adus tocma la starea cea mai
de pe urma, unde nu sant vrednic din pat a ma mica.
Cordonul Kind inchis, a veni doftor aice nu se poate.
La lai, la Smiltu am trimes i I-am rugat destul.
i n'a primit sd vie. Eu, ca sa ma urnesc din pat, nu
pot, la starea ce-am ajuns, pentru ca sA viu la Iai,
sa md caute doftorii. Iata cA a ramas aicea sa pieiu
necautat. Pentru numele lui Dumnezeu mA rog, frate, fa mice chip vei ti, i doar vei putea sa-mi tri' 26 Octombre.
2 Schmeltz.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

116

miti pe unul din doftori: Volfi 1 sau 5miltu, iar aItul

nu, si sA4 plAtesc cu toe& multAmita pentru osteneala

ce va face. Iar, daca vei vedea cA nu va nici unul

dinteamandoi sA vie, atuncea mA rog IA rugAminte
cAtrA prea-Inntiltatul stApAn ca sA aibA poruncA unul
dintr'acestia sA vie sa mA caute, i sA-i plAtesc oricAt

mi-a cere. $i, pentru plata menziluluip cu care are a

veni doftorul, cAt va fi, se va da de la trimisul acesta. Numai mA rog, cu un ceas mai innainte sA
poatA proftaxi 2 doftorul aice. CAci acum vAd cA s'au
Dumitale ca un frate i slugA: Ianasfarsit toate,
chi Canta Vistier.
[Autografl Baa la este tusA cu vAtAmarea plAmA-

nilor, sir cum m'ar putea aduce la stare ca sA pot

CA aice este peste mana.

merge acolo sA mA caut,

(Ibid., p. 257, n-1 127.)

LXXXI.

Barbu Stirbei.
(Tara-Romaneascd.)
(1796.)

1.

AlAta prieteni de multi si prietene am fAcut, cat nu

pot sA.t: spuiu: asa trAiesc chiar ca chnd a fi acasA!
CA, duph ce merg la Muffin& de beau apA, unde stint
cinci-sese sute domni i doamne, cantA musica panA
ispravim apa, apoi facem spatiri pe la gradini, unde
sfmt asemenea musici. Zic dumitale ca savt traiu n'am

trait de and sant! Este un inbasador de la Spania,

f

'

Andreas Wolf, care a ssrls Beschreibung der Moldnu.

Sosl.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

117

de la care am cunoscut multa dragoste: zice ca sa ma

duc cu dansul la Dresna 1, unde este el inbasador;
destul ca eu am gand sa. ma duc pan& la Lipsca. Numai ma rog, chir Hagi 2, numai dumneata sa 0ii, sa

nu se faca vre-o vorba, ca sa se auza in tara, 0,

ce auzi dumneata din tall, mice, inFtiinteaza-ma, ca
RI tie 0 eu... Imi scrie Catinca cii la trei scrisori n'a

primit raspuns, 0 eu pe toata saptamana ii scriu;

ci nu .0iu ce este pricina... Mult se mita de portul
nostru, dar li 0 place... Eu, de ma voiu duce la Lipsca, voiu lua bani de la Difur 2, ca am trebuinta acolo,
de targuit...
Caralspat 4, 12 Iunie 1796.
(Analele Academiei Romdne, XIX, pp. 221-2.)
2.
(1796.)

Aici sant mai multi de opt sute de printipi 0 printese: am 0 facut prietepg mai cu toti. Mane m'a 0
poftit la masa un anbesador de la Igoania, qi multa
dragoste imi arata omul acesta, incat, unde voiu fi,
trebuie sa vie, la mine. Si, cum zic, petrec foarte
bine, nelipsit sant de la comedii 0 de la baluri cu
-dan0i, pentzu ca 0 ma poftesc. Carti nu joc, te
ascult; macar ca nimeni nu jolla pe aici cUti. Aiqi
este 0 Exelentia Sa- fetagumaister Ghiur4a1es5, care a fost la Tara-Romaneasca; am facut prietepg, 0
' Dresda.
2 Hag; Constandin Pop, mare negustor In Sibilu.
3 Dufour.
4 Karlsbad.
2 Feldzeugmmeister Wallis.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

118

prea mult m'a laudat la altii printi, earl sant din toed
lumea. Cu toate cA mA cam discolipsesc [ = am greu-

tate] pentru limbA, a nu stiu, dar stiu catevasi tal cu tAlmaniu imi este deAul. ...La dumnealui doftorul Molnar1 sA-i spui, ma TOg, cA mA inchin
cu frateasca .dragoste i foarte ii multamesc de recomendatia ce mi-a fAcut la Madama 2, cd foarte am tAmas multdmit, in vreme ce am cunoscut mare evgheiieneste,

nie 3,

di nu este sAptlimahA a nu ma cerceta cu

scrisori de la Praga, arc!, la CarAlspat, i, la dcamna

unde am sezut, mA rog sA-i spui cA ma. inchin cu sariitate, precum si la domnisoara.
(Ibid., p. 223.)
LXXXII.

Iordachi Roset Roznovanul.

(Moldova.)
(1821.)

Preaosfintite Mitropolit 4, cu cea mai adancA pledciune aduc sArutAri blagoslovitoarei dreptei Preasfintiei
Tale.

Incredintandu-mA fArA indoke de nota ce Consulatul

Rosiei pAnd in ceasul acesta va fi i dat, cred i dupA
dansa neapAratA urmAtoarea ridicare a acestui Con-

sulat, pe de o parte am judecat ate se pot intampla

in, urma acestora, pe de altA parte cA poate ti fAra.
a voi eu sA fi avAnd dusmani, nebAgati in seama,
cari sa se ademeneze de o vreme ca aceia i sA culoan, - scriitor i profesor ardelean.
2 Sora liii, d-na lagie, din Praga.

Nobleta, amabilitate.
Veniamin Costachi.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

I 19

teze mult asupra mea. Cu cat m'am gas4 pe mine,

am purees, neiertandu-ma vremea nici- mai mult a
Iua, nici vestire frajilor miei simpatrioji 0 prietini a
li da. Cu toate acestea, de i silnica, pentru aratatele
pricini, a fost departarea mea, insd nici de ,cum nu
m'am deslipit de iubirea Patriei, nici de simpatriojii
miei, carora, 0 mai ales anume dumisale Vistierului
Sandul Sturza, dumisale Logofatului Grigora$ Sturza,
dumisaleLogofatului Iordachi Carita, aducandu-li, ma

rog, multe frajeti inchinaciunit nu mai putin i dumisale Logofdtului Constantin Ba4, bine incredinjaji vA

poftesc sa ramaneji ca, nu numai inchezaluirea cea

prin sfinte legAturi, data de mai innainte, dar 0 acum
altele noua nu vor terge din inima mea iubirea Patriei i pana la cel mai din urma pont lucrarea pentru binele ti 0 a impreuna-patriojilor miei,
precum
aceasta, din minutul ce am ajuns aici, la carantina, o
am pus in lucrare. Atat numai ma rog Preaosfinjiei
Tale ca sci araji dumiorsale boierilor ca, de vor socoti dumnealor de ceia ce vor gasi cu cale a lucra intra aceasta, sa ma noroceasca 0 pe mine cu in0iintare, ca, pe langa a dumiorsale lucrari, sA unesc i eu
pe a' mete
Preaosfinjite, casa mea a ramas cu toate cele intr'insa in apararea lui Dumnezeu; pentru aceasta dar
,rog pe Preaosfinjia Ta ca, daca Serdarul va arAta
cerand loc acolo in Stratenie 1 itt vre-o baFA,, sa binevoieti a porunci sa e gaseasca un Doc sigur spre a

se awa, ca sa nu rani'aie a se face ca0ig celor ce

spre jAcuire, oameni Vara cApataiu, amintere
numiji crai. Aceste vestind -i rugandu-ma,
prives

1 Biserica cea veche a Mitropoliei.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

120

Raman al Preaosfinjiei Tale plecat fiu sufletesc sl

osArdnica sluga: Iordache Roset, Vistiernic.
1821, Mart 19.

P.- S. MA rog sa mA norocesc i cu rdspunsul Presosfinjiei Tale.

(Erbiceann, Istoria Mitropoliei Moldovei, pp. 107-8, n-1 CIV,)
LXXXIII.

Iordachi DrAghici.
(Moldova.)
(1821.)

Cu plecaciune ma inchin dumitale.

Am primit mai intaiu prea-dorita dumitale scrisoare, acea trimeasa de la slobozie, IncA aflAndu-ne In
carantind. Si, vdzand cele scrise, atat catra mine,
cat si catra dumnealui Vistierul Roznovanu, pe lAnga
altele i pentru niste nelegiuite lucrari a' unor invajaji
intru aceasta, de atunce as fi facut raspunsul cuviincios, dar, nestiind unde vei putea fi par' la primirea
acelui raspuns, i ingrijindu-ne ea sA nu cadA, dupa sta-

rea drumurilor de astazif primeste acum rAspunsul si

muljAmirile noastre pentru o asa delicata. indatorire,
pentru care vom fi cunoscatori, impreuna cu pArintele
Mitropolitul. Ci mi-au spus cd i Preaosfinliel Sale i-ai
scris pentru totnauna. Si aceasta din partea mea,

numai pentru ca dumnealui Vistierul Roznovanu s'a

pornit astAzi pAr' in ziuA ln Chisin Au, salt.
Am primit i acolo douti scrisori trimise din caran-

tina Leovei, din 5 si din 9 a' acestei luni, tocniai ieri

sara, la 22 a' lunii, in plicul dumisale Aftanasie Artin6; aratAndu-mi numitul ea intArzierea a urnlat din
pricina omului ce 1-au fost trimes atunce cAnd au

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boieri

121

Wet cartile; care, pierzAndu-si calul pe drum i, dup

cAteva zile ee 1-a cAutat, negAsindu-I, s'a intors in-

la Leova. Jntelegand dar cele

intru aceste, Hispund, intAiu, in pricina

napoi pe jos,
cuprinse

iarAsi

trecerii vitelor din Moldova in ceasta parte, ca., asemT

nea interes avAnd i noi aicea pentru vitele noastre,
dupti lucrarea ce am fAcut la Gubernia din ChisinAu,

prin Exelentia Sa gheneral Namvroschie, tot ce s'a

isprAvit este aceasta, ca vitele maH, adecA: boi, vaci,
iepe i cai de herghelie, sA nu facA nicio carantinA, decal., in trecerea lor in iasta parte, prin apA, spAlAndule bins, sA fie slobozenie a le duce unde va voi, spre
pAsune. Iar oile s facd neapArat 14 zile carantina in
ocol osebit, unde si le hraneascA stApAnul cu fAnul
sau cu iarba, i apoi s le sloboadA. Dupd care hotA-

rani mi-au spus cA s'a trimes poruna de urmare gl

cAtrA espectorul de acolo, cA vitele acestea, ea un
tamazliic boieresc sau negutitoresc, nu au A se opreascA la intoarcere in urmA; insA urmeath a lua adeverinta cantoriei de acolo, adeveritoare ci au a petrece
pentru vreme in Basarabta, i arAtAtoare de numArul
si felul fiestecArora. Al doilea, cA, de vreme ce dumneata acum ai implinit zilele carantinei, de prisos

am socotit scoaterea recomandatiei espectorului de

aice cAtrd acel de acolo pentru inlesnirile dumitale,
mai ales aflandu-se i supArat de pAtimirea boalei
sotiei dumisale. Iar cAtrd dumnealui Aftanasie Artinto.
latA re.comandatia mea intocma precum- o ceri; care
va prinde loc ca i acea din partea lui chir Costachi
Papazoglu. Si, al treilea, pentru aflarea fiului dumitale
si a Slugerului Grigore, de au trecut la Cern:14, sau

ba, Wept sa vie omul mieu, Gheorgbitar ci ede in

www.dacoromanica.ro

122

N. lorga

Dorohoiu, pe care il voiu indatora ca sd Gerceteze i

sa md intiinteze, ca sd fac cunoscut dumitale.
Cred di, pe ltIngii mfthniciunea incunjurdrilor noastre,

ni-ag mai adaos i nenorocirile dumneavoastrd, ce ni

ipsemnezi. Nu tiu dacd i acolo este vrednica de jele
privire care aice urmeazd pe toatd ziva i ceasul, cu
tremea bjeniilor nenorocitilor patrioti, iar mai ales a
stirdcimii, lipsiti i isterisiti de toate, incilt unii pier
de foame pe ctimpii, femei ingreunate au ndscut WA
mo4A, si au murit i ele i pruncii, 4i cdte alte vrednice de jele lucruri. RAmdne ca mila cereascd numai
sd prefacti lucrurile, ca sa. ne putem invrednici la urma
noastr in linite i sigurantie, i. sd ni fereascd, pe ran-

g& altele, orgul lqii de spre vre-o ar.dere. De care

md tern foarte daca. eteriVii nu se_ vor trage din Iai
mai innainte de sosirea o0iIor otomaniceti, ci se aud

cd au sa vie,

caci de spre acqti din partea a-

ceasta 1 par' acum nu se vede niciun fel de plecare a

miFdrii. i crede-md in cuget cd nici tiu, nici pot
sd-ti, dau vre-o ideie de cele ce pot fi. Iar, luand cea
mai mica lumina. mdcar a *e unei micdri, indatd cu
innadins om voiu inpartai pe duthneata: sa tiu
ins& numai unde ii sti te apzi cu ederea, dupd ieirea dip carantind. La 14 a sosit ieri cneaztil Iordachi
Cantacuzino, tu o soma de otiri, greci, trimei. de
Ipsilant, cu proclamatiile sale impreunti, cd este ortinduit in locul sau la Moldavia, indemnnd i sfdtuind pe toti ptimantenii ca sti se intoarcd la urma lor
i sa-i dea ascultare i supunere. Apoi, -de eti trimis
sau fugar, vrernea a arAta-o.
Dumnealuf SpAtarului Gavril Iamandi poftesc sa-i
1 Rqii.

www.dacoromanica.ro

Scrisod de boieri

123

arati fratestile mete pleaciuni I cele in pricina vi?

telor; asernene i tuturor boierilor barlddeni, d: cad
a3 vrea otturne sd gtiu eine sant acolo. Iar dumisale
Agdi Parra& i Negri poftesc sa faci bine a ardta din
partea dumisale Vistierului Roznovanu parintegtile ini ca-1 roagA ea sa-i faca a ecthesis 1 de
toate intamplArile, de la despArtirea din Iagi gi pan'
nu intrat in carantind, cum gi de origice gtiiinti mai
are; care sa. o trimeatA drept aice, fiindcd mi-am
lAsat innadins om ea sa-1 rdpad dupd dumnealui cu

chinaciuni

acea relatie. Si foarte mult Ii va indatori, cAci, de

rear fi fost graba pornirii la ChiginAu, era sa-i scrie
insugi dumnealui, predum ii vd marturisi cumnatul
dumisale Iordache Donici, ce era de fatd. Si, osebit,
fiindcA aice se aude, despre eterigti, ca i Galatii ar
fi ocuparisiti de dangii gi in Focgani ar fi lasat un
trup de ogteni greci cneazul Cantacuzino 2 iar, de
spre Nemtii Aghentiei, ce stint cu droaia aice in Carantind, din potrivA, i ca in Focgani se afia peste
1.500 Turci, cum gi in BArlad ca vr'o surd, dupA adevdrate gtiinte ce au cu innadins veniti de acolo, care
aceste dumneavoastrA Le puteti afla mai cu lesnire

la Leova, fiind mai cu apropiere, poftesc, gi pentru

aceste i pentru orice alte a1Ari, sa faci bine a-mi da

o deplinA gtiint, cu cat se va-putea mai in grabA. Cu

care ma yei indatori i pe mine 0 pe ceialalti foarte..
Fiind al dumitale slugd credincioasA,
821, Maiu .23.
Iordachi DrAghici SpAtar.

...al mieu mai mare, dumnealui arh. Vornicului Alecu Calimah, cu plecAciune, la Leova.
(Iorga, Documentele Callimachi, II, pp. 61-4, n-1 138.)
Expunere.
2 Gheorghc.
I

www.dacoromanica.ro

124

N. lorga
LXXXIV.

Costachi Conachl.
(Moldova )
(1821.)

Preaosfintite,
Dumnealui Vistiernicul prin jurAmAntul Sfintel Troite

sfAtuieste pe Preaosfintia VQastrA a sta pe loc sau a

merge la mosiile Slatinei din Tinutul Hotinului, iar a
treee hotarul nici de cum nu gAseste de cuviinta. Asupra acestui sfat a fAcut strasnice jurAmAnturi ea-0
voroveste din durere.

Iar apoi, din partea mea (dacA poate fi

primitA

sfAtuirea), zic cA, de vreme ce cu bunA seamA Turcii se suie spre Iasi, negresit, ori trebuie sA vA cheme la Iasi sau ba. De nu veti fi chemati, foarte bine,
far. de veti fi chPmati, este de primejdie a vA afla
In granita nemtefiscA, pe eat *tim ale Nenflifor urmAri
la acest fel de cneri.
Pentru mergerea la Slatina, dacA va fi adevAratA
cAlcarea mAnAstirii Bistritel de cAtrA eteristi (precum se

voroveste pe aice), apoi va fi de primejdie a merge

la Slatina, iar a intra in Moldova fArA boierhnea toed
de acolo, cu toate a' for% este si mai fArA cuviinta.
Aceasta socotesc, aceasta arAt: poate gresesc, si rdmane la intelepciunea Preaosfinfiei Voastre si la Dumnezeu sA vA lumineze. 0 notA ce s'a ivit in limba frantuzeasca din partea lui Langeron cuprinde cum cA,
dupA instiiintarea ministrului 1 Stroganoc se vesteste
tuturor negotientilor 2 ca sail lea mAsuri de overlie lor,
1 La Constantinopol ; al Rusiei.
I Negoclants, negustori.

www.dacoromanica.ro

Scrisorl de boieri

125

pentru ea guvernamantul 1 turcesc nu mai paze#e

nicio masura in purtarile sale. 0 scrisoare a lui Tigard din Odesa veste#e ridicarea la Sultan-Baiazet2 a
familiei # a tuturor Grecilor calimahicegi 3, cu calca-

rea casei # pradaciunea de astazi a averior lui Tigarb.: pablicatia lui Langeron arata ca instiintarea hd
Stroganof este din 29 Maiu, adepa cu doua zile in urma ridicarit CalimaheOilor, ce a fost la 27 Maiu. Eu
inei nu pot da crezare acelei hartii tiparite: intaiu cl
n`a putea in tart a face publicatii frantuzeti in textul
rusesc, at doilea, ea trebuia asemenea in#lintare sil
fie &gra Inzov4, ca sa publicariseasca # Exelentia
Sa, fiindca # in Ismail # in toate porturile sant negutAtori corespondenti # tovartt# cu multi din Tarigrad..
Chiselef (adeca al doilea dupa Vinchenstein)5 vine
astazil in ChiOnau, # zic ca trece la Sculeni.
Al Preaosfintitei Voastre-fiu sufletesc # sluga.
Conache.

fat 12, 1821.

(Erbiceanu, 1. c., pp. 134-5, n-1 CXXXVII.)

LXXXV

Teodor Ball; LogofAtul.

(Moldova.)
(1821.)

Cu Hasa pleaciune inchinandu-ma, sarut blagoslovitoarea dreapta Preaosfintiei Voastre.

' Gouvernernent, Guvernul.
' Moseh0e4 din Constantinopol.
a Din familia kd Scarlat i lancu Callimachi.

' Generalul comandant in Basarabia.

6 Wittgenstein.

www.dacoromanica.ro

N. Iorga

126

Am primit mult mie doritA arhiereascA scrisoarea

Preaosfintiei Voastre: s'a umplut sufletul mieu. de yeselie bucurAtoare pentru intregimea sAnatatii Preaosfin-

liei Voastre. Am suspinat din adncul inimii suspinare zdruncinatoare, cetind parastisireal pAtimirii vred-

nicilor de jale si de tanguire ticAlosi pArinti si norod patriot. Acestea prefAcAnd urcarea ochilor miei,in
i tipArindu-mi in gand in loc de bArbti2
suspinuri, multA vreme am 'lines fAr glas. In ur-

lacrAmi

mA, ca dintr'un vis desteptAndu-mA, am laudat, laud

si voiu lAuda pe imputernicitul Dumnezeu, pe acel

ce Inca ne iubeste, ne umbreste, ceartd si se milostiveste, nu ne-a pArAsit pAnd in sfArsit.

Nenorocitele intAmplAri ne-au gonit din prietena si
iubita Patria noastrA, ne-au pdgubit fo&te: rALAcindu-ne ca oile: am pierdut mangAierea petrecerii i o-

dihna. A fost insA pe dreptate cereasca rnAnie pornitA a3upra noastrA, pentru pAcate. SA nu ne desnAtlAjduim, nici sA pierdem bArbAtia sufletului, cAci,

priin nAdeide i rAbdare, de -si pAtimim, ne vorh mAntui, i vom birui toate nenorocitele intAmplAri. Eu

mA aflu in vrAsta bAtrAnetelor, cuprins de slAbiciune,

in casA si loc strAin, lipsit de odihnA, isterisit de ve-

deH si de sinanastrofia 2 iubitilor patrioti, impins de

valurile nestatornicelor vesti: 0 parte in bucurie i zece
in mAhniciune. Ce-mi rAmAne a face? SuspinA, sjlflete,
zi ceia ce ti-a mai rAmas. Dumnezeu:e, urnbreste cu mila ta ticaloasa tarA i sAnAfatea doritilor
patrioti, ca sa vedem multa ta milostivire prefAcAnd
acest rAu in bine. 0, cAt de norociti vom fi atunci,
1

1 infAtiwea.
2 Societatea.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de boiell

127

afliindu-ne in doritul bine, 0iindu-ni gree1i1e terse

de cereasca Pronie i depringi intru toate intmplrile!

Dorind. din tot sufletul, zic: s ne vedem sdnto0.

Fiind al Preaosfintiei Voastre fiu sufletesc i supusa. slug, Ba ls Logoffit.

'821, Octomvrie 6; Chi0ndu.

(ibid., pp. 167-8, n-1 CLXXX.)

www.dacoromanica.ro

ADAUS
(Scrisori nota si lAmuriri)

www.dacoromanica.ro

I.

Barnovschi Pdharnicul.
(c. 1601.)

Dumnealui Bdrnovschi Marele-Ceapic v scrie inchinaciune de mult vial& i sdndtate prietenilor no-tH buni, prea-iubiti 0 prea-pretuiti, dumneata parcdlabe de Bistrita 0 dumneata, birdule tot de acolo 1.
Dupd aceasta dau tire dumilorvoastre de rdondp1
a ne0e fuH i tlhari 0 fdcdtori rei, ne0e Sdrbi ce-au
fost la Mihai-Vodd mainte i s'au inchinat apoi la

Le0. lard, and este acmii, ei s'au sculat de-au fugit din Tara Lwascd. Dacd au trecut in tara noastr,
ei au luat tot prin munte pand la Cdmpulung. Deci,
noi, dacd am prins de veste, noi am mirosit dupd 'n0i.
Deci, cdnd am sosit la Ciimpulung, ei intra' in munte;
deci nu li-am putut strica nemicd. Si au graft oameni
Le'i no0ri cu ddn0i; deci irau intrebat ce oameni stint
0 unde mdrg, i cum li este voia. Ei au zis oft mdrg
sii slujeascd la Jicmon1. Deci eu va dau tire dumi-

lorvoastre, foarte sd vd paziti de ne0e dud ca qtia,

Ea nu-i credeti pand nu yeti vedea adevdr incotro
' Partea aceasta, in slavone0e.
2 Sigismund Sathory.

www.dacoromanica.ro

132

N. lorga

mArg i cum li este tocmala. De aceia dam stire

d-voastra, si sa fie sanatate de la Domnul, amin.
Scriem prietenulul nostru, dumnealui parcalabului din
Bistriti si d-voastra, biraul tot de acolo.
(Hurmuzald, XV, p. 779 ; partea cu litere negre, din s1avone9te4

II.

Dima Portarul.
(c. 1601.)

AdecA eu, Dima, Portar de eetatea Sucevei, scriem

multA pace V sAnAtate de la Dumnezeu la bun prietenul MAriei Sale Domnul nostru V *al nostru, la dumnealui marele birAul de BistrilA V la to[i domnii de
acolo, sti fill dumile-voastre sAnatoV i veseli, cu to[i
oamenii dumilorvoastre. Alta, dam Vire dumitale, fratele nostru mai mare, birAul de Bistri[A, c'am trimis
cest negu[Ator den tare noastrd cu bani gata, a Mariei Sale Domnul nostru, tot lei, sA cumpere, cuie
de Ondile de treaba cetalii. Ce vA pohtim pre dumneata sA faci dumneata pentru voia MAriei Sale Dom-

nul nostru, sA fie cumpArAtura cum au fost de 'ntAiu, cate trei mii la un leu bAtut, sA cumpere nouAzeci de mii de cuie. Iar, cand au venit al doilea rand,
el le-a cumpArat mai scumpe, pentru cAci Maria Sa
Domnul nostru a dat tot lei batuti, iar cine [a] venit
la cuie, el a adus de alli bani: pentru aceia s'au luat
mai scumpe. Iar acma dam tire dumnitale c'am trimis tot lei batu[i. Ce ne rugAm dumnitale sA faci
dumneata pentru voia MAriei Sale Domnul nostru,

sA se ampere cAte trei mii de euie la un leu bAtut.

nouAzeci de mii. Si a faci dumneata scrisoarea dumi-

tale la noi, cestui negutator cum s'au cumparat, sa

www.dacoromanica.ro

Adaus: Scrisoti noua si lamuriri

133

aibA credinta dumitale la noi. Iar, pentru ce vei face

dumneata pentru voia Mdriei Sale Domnul nostru, mai
mult vom avea a sluji trebile dumitale, ce vei pohti
dumneata de la noi. DAruiased milostivul Dumnezeu
sd fii dumneata sAndtos si vesel cu toed casa dumitale, i sd fii dumneata bun frate 0 prieten cu toatd
inima dumitale. SA lii dumneata sAnAtos.

Iacob diac am scris din cetatea Sucevei, lima lui

Iunie 8. Intru mana dumisale birAului de Bistrita.

cu cinste sa se dea.
(Ibid., pp. 783-9, n-I MDCX.)

Boierii munteni din partidul polon 1

(1603 f i arm.)
1.

umilite 0 credincioasa
noastra supunere indurAtoarei buna-vointe a MAriei
InchinAm slujbele noastre

Sale Craiului, indurAtorul nostru Domn si binefAcAtor 2

Maria Sa Simion-VodA, Domnul Terii-RomAnesti,

Domnul nostru, binevoind a trimete la Maria VoastrA
soliii sai, cinstitii Vasile Clucerul 0 Voicu Vistierul, noi.
supusi ai Domniei muntene, si cei de stare bisericeascA,
si cei

de stare mireneascA, i-am insdrcinat, dupd

instructia ce li-am dat, sA arAte cu de-amAnuntul trebile noastre MAriei Voastre, al nostru indurAtor Domn
sii binefAcator, rugdnd cu umilinta pe MAria Ta, ca
oe un Domn crestin, sA-ti fie mild de cdderea noastrA
de astazi, sA urmezi cu induraloarea 0 binevoitoarea
ocrotire crAiascA fatA de noi, credinciosii Mariei Tale
2 V. mai sus, la data de 1598,
2 Regele Sigismund al Poloniei.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

134

supqi 1i slugi, caH pAstrAm cu credinjA supunerea

noastrA cc am jurat odatA MAriei Tale, i sa nu ne
.inlAturi

de supt aripile indurAtoarei MAriei Tale ocro-

ci sA aibi grijA de noi pAnd la capAt, ca de insupuii MAriei Tale. Pentru care Dumnezeu cel
atct puternic te va rAsplAti venic pe Maria Ta, pc
cnd noi i urma0i nbstri vom creda de datoria boastrA sh fim vrednici de ocrotirea MAriei Tale prin cre-

tiH
sii

dinja

fii

supunerea noastrA venicA, i, cat va fi

viaja in trupurile noastre, ne vom ruga de Dumnezeu pentru buna sAnAtate i fericita Domnie a MAriei
Tale. Drept ce inchinAm incA odatA cu staruinjd 1
smerenie prea-umilita noastrA slujbA i. supunerea noastrA credincioasA bunAvoinjei indurAtoare a MAriei

Tale. Ia0, 10 ale lunii lui Fevruar, anul de la Hristos 1603.

Ai MAriei Tale, indurAtorul nostru Domn, credincioi

supui i umilite slugi:
Smeritul Eftimie Mitropolit al Ungrovlahiei, Dan
Daniilovici Mare-LogofAt, Teodosie Mare-LogofAt, Ie-

nachi SpAtar, Cristea Mare-Arma, Andreico Comis,

Tudor Sluger, Danul Postelnic, Fiera LogofAt, tDancea Vornic, Serban Vornic, DumbravA Stolnic, Barbul Arma.
(Hurmuzaki, Supt. II', pp. 264-5, n-I CXXXI : din poloneste.)
2.

InchinAm cu stAruinja slujbela noastre umilite indttrAtoarei bunavoinji a d-tale, indurAtorul nostru domn
i 'binefAcAtor, . a. 1.

Aducem la cunotinta d-tale, indurAtorul nostru domn

' loan Zamoyski, Hatman si Cancelariu polon.

www.dacoromanica.ro

Adaus : Scrisori noul si lmuriri

135

0 binefAcAtor, marea noastrA robie, precum i a

Terii-RomAne0i. D-ta, indurAtorul nostru domn 0 binefAcAtor, ai binevoit sd dai dovezi de indurAtoarea
d-tale bunavointA pentru Maria Sa Vodd, stApanul
nostru, pentru noi, supu0i MAriei Sale Craiului, i
pentru tara noastrA, venind cu o oaste mare a MAriei
Sale Craiului Poloniei, indurAtorul nostru Domn 0:

binefdator. Dumanul, care atinsese cinstea MAriei.

Sale Craiului, indurAtorul nostru Domn 0 binefAcAtor, a fost, spre marea slavA a Mariei Sale Craiului
si a d-tale 1, gonit din tara noastrA, i d-ta ai binevoit sd nu cruti nici osteneald, nici muncA, nici cheltuialA ca sa dai MAriei Sale lui Vodd, Domnul nostru,
tara lui, 0 noud tuturora mo0a. noastrd. Dar, unii
din dumanii no0ri intelegandu-se cu Basta, care
acum se and incd in Tara-UngureascA, 0 cu invoirea
comandantului de atunci al o0ilor le*eti, am fost siliti a ni pArdsi tara, lAsAnd-o fArd nicio ocrotire.
Ce durere, indurAtoare Doamne, stt vedem cA altul se
bucurA acum de biata noastrd tar& pe cand noi, nenorocitii, cari ni-am lAsat tara cu Maria Sa Domnul,
stApanul nostru, suferim o nemArgenitA pagubA 0 robie, ducnd o viata rAtAcitoare pe pAmAnt strain!
Acum, in tara noastrA, Turcul 0 Tatarul, de o parte,.

ard satele 0 oraele, prind 0 ucid oamenii, prada

bisericile, ap Meat nu se mai poate cnta slava lui
Dumnezeu in Mewl Sau, i, de alta, oamenii lui
Basta pun pe foc pe ai no0ri, ii chinuiesc, ii omoara, ii
taie. Ceilalti s'au imprA0iat in toate partile, in Tara
TurceascA, in Moldova, in Polonia; s'au awzat in
salauri 0 stau acolo de fried. Acuma un an, am scris
1 Calificativele obisnuite.

www.dacoromanica.ro

136

N. lorga

Marie Sale Craiului, precum si d-tale, intrebanduvA ce trebuie sA facem. Maria Sa Craiul a binevoit
sti ni scrie ca sa rAmAnem aid, in tara Moldovei,
pAnA la primirea invataturilor sale, si pAna acuma le
asteptAm cu Maria Sa Domnul, stapAnul nostru, ramAind langa Maria Sa Domnul Moldovei.
AducAndu-ni aminte de juramantul ce am Mout
3ntaiu lui Dumnezeu, apoi Mariei Sale Craiului, si aWind, afara de aceasta, nadejde tare in mila Dumnezeului nostru, in bunavointa indurAtoare a Marie! Sale

Craiului 0 in a d-tale, suntem incredintati cA Maria

Sa Craiul nu va voi sA ne lase MA. tara, ca sd nu
mai ratacim grin teri strAine 0 pentru ca strAinii sA
nu rAdA pe seama cinstei d-tale. Noi, toti locuitorii
munteni, si clerici 0 mireni, ne rugam deci de d-ta
sa starui pe langA Maria Sa Craiul ca sa dea bietei
noastre teri si noua dovada bunavointei sale craiestiu
ca sa nu ne imprastiem prin teri strAine si dusmane.
Nu pArAsi tara 0 pe noi toti, cAci, daca bunavointa
Induratoare a MAriei Sale si a d-tale vrea numai, ne
vom afla iarAsi cu totii in tara noastrA, ca odinioara.
Ni vine acum, induratorul nostru domn, vestea ca

Turcii pregatesc caste 0 vreau sa puie in Scaun

un Turc. Gandeste-te d-ta cate manastiri si biserici vor

fi prAdate si slava Donmului nu va mai putea fi

cinstitA in ele. Pentru numele lui Dumnezeu, domnul
nostru indurAtor, binevoieste a nu ne imprastia, ci,
din potrivA, scapa-ne de dusmanii nostri, chiar pentru cinstea d-tale, care trebuie sA rAmilie neatinsA ca
mai inainte. Dumnezeu iti va tinea in mina d-tale.

Apoi, indurAtorul nostru domn, te mem pe d-ta sA

binevoiesti a scrie Mariet Sale Craiului ca Maria Sa
sA scrie Sfantului PArinte Papa aratandu-i aceasta
mare pradA a teril noastre; mAnAstirile, bisericile sunt

www.dacoromanica.ro

Adaus: Scrisori nou

i lAmuriri'

137

goale; slava lui Dumnezeu nu se mai cAntA de frica

dgmanului; multe suflete crgtine cad in mAna paganilor; Sf. PArinte Papa scl fie bun a scrie ImpAratu-

lui ergtin spuindu-i acestea toate i rugAndu-1 sA

lase in pace aceastA tall, cum a fost i pAnd acum;
cid ce folos poate sA scoatd MAria Sa ImpAratul din
aceastA tard, de vor strica-o Turcii0. Tatarii? S't a-

came multi oameni fug 0 yin nici la noi, i ce va fi

mai tArziu, cAnd nimeni nu va indrAzni sA se intoarcA
In tara sa, de TricA sa nu cadd iarA0 in mnile pagA-

nilor? Ne rugdm deci Inca odatA, pentru numele lui

Dumnezeu, noi toti, i clerici i mireni, cari sAntem
impr4tiati pe tot pAmAntul, ca d-ta sA binevdigti a
scrie MAriei Sale Craiului ca sA ni spuie ce trebuie
sA facem, i noi, in toatA viata noastrA, precum si

urmgii no0ri, vom tot rugA pe Dumnezeu pentru

sAnAtatea Mdriei Sale Craiului i pentru a d-tale,
precum 0 a semintiei Sale. Dacd nu ;avem acuma
indurAtorul ajutor de la Maria Sa Craiul, nici de la
d-ta, ca sA ni putem egtiga inapoi tara, atunci, de
vreme ce nu mai putem face altfel, d-ta o sA fii bun
stk ne ierti cA ne vom indrept cdtre Turd i vom

Incerca a goni pe dgman din tarn noastrA. CAci

nu putem ingAduii ca acest dgman sA prade pand
la cepa tarn noastrA, cum a prAdat-o pAnd acuma.
Te rugAm pe d-ta sA binevoigti sA ni dai la aceastA
scrisaare rdspunsul cat mai iute. InchinAm cu stAruinta Inca odatA slujbele noastre umilite bunAvointei

miostive a d-tale. Iai, 9 April, anul Domnului 1604.

Slugi smerite:
Eftimie Mitropolitul, Dan Danevici, Vornicul, lenachi
SpAtarul, Gheorghe Postelnicul, Iani Stolnicul, Sima

egumen, Eftimie egumenul mandstirii din Deal, Calist egumenul, Ctirstea Armg, Andreico Comis, Radu

www.dacoromanica.ro

138

N. lorga

LogofAt, Simion Pitar, Oancea Vornic, Voicu Vistiernic, Serban Vornic, Petre Stolnic, Neagoe Army,
Hrizan Armas, Ca iota Vornic, Oprea logofAt, Onofrie
egumenul mAnAstirii Mislea, Oancea VAtah, Teodosie

egumenul de Shinta Troita, Nan Postelnicul, Gurie

Postelnicul, Stanciul Armas, Aldimir LogofAt.
(Ibid., pp. 331-3, n-1 CLXVI ; din poionete.)

IV.

Lupu Ma lain.
(Moldova.)
(1617.)

Eu Lupul MAlaiu scriu multA pace si sAnAtate domnilor de BistritA. Alta, de veti avea a sti MAria VoasstrA de rAndq,1 vestilor den Moldova, cum este, c'au
strigat la Hotin cArti, de acma 20 de zile, sA treacA

Nistrul 80 de mii de Legi, 25 de mii de Litfani V

deacii cAteva mii de CAzacii Niprului. Iar Turcii fac
poduri mereie pre Dun Are, pre trei locuri. Deci nu_
stim cum va fl. DumneavoastrA veti da gtire iar la noi;

deci om da de sure iar la dumneavoastrA, cum vom_

sti. Iar, de rAndul celor osti de nainte, i-au bAtut Moldovenii. Deaiasta dam dumnilorvoastre Vire. DAm Vise
de ce stim. 5i sA fiti dumilevoastre sAnAtosi multi ani
si buni dela Dumnezeu, amin.
InchinAciune si sAnAtate dumilorvoastre, eu, mai mic,

Lupul MAlaiu, feciorul dumilorvoastre, eu am a sluji

dumilorvoastre pururea; dAruiascA-vA Dumnezeu pace
gi sAnAtate.
InchinAciune si sAnAtate la domnii de Bistrita, la

birAul de Bistrita; sA se dea in mAna dumisale.

(Ibid., XV, p. 370, n-1 MDCCXXX1V.)

www.dacoromanica.ro

Adm.'s : Scrisori noul si Ilmuriri

139

V.

Ionavo Rotomaan.
(Moldova.)
(1621.)

Milostivul Dumnezeu sd dAruiascd bunA pace 0 sandtate dumitale, Andreia Selar, birAul de cetatea Bis-

tritei, i la tot Sfatul dumitale. Alta, de veti vrea si

titi de sndtatea dumisale Mariet Sale lui AlexandraVoda., cu mita lui Dumnezeu este sAndtos 0 cu pace

la Scaunul MAriei Sale, 0 cu toatti tara Wad depreun. Alta, alte osti pand acmii, de alt parte nu au
intrat in tara noastrA de nicairi: auzim de ImpAratut
ca vine, 0 de Le0 Inca auzim CA sant o0iti in tara
sa. Alta, ni0e Tatari de la Bugeac au mers de cateva
oH la hranita leseascd de au stricat. Alta, yeti iatelege dumilevoastre si de oamenii dumilevoastre carii,
au venit aicea. Alta, ne rugdm dumilorvoastre sa ni liii

dumneavoastrd prieteni. Noi a0jderea foarte bucuroi

a fi prictenii dumilorvoastre. Alta, a fost un om,
anume Gavrilita den RotompAne0i si. ede in BArgaul-

de-jos; ce a furat acel om niste iepe i-au fugit acolo: a fost avand boi 2; ci i-am luat 2 boi gloaba.
Acmii se laud ca va veni cu Wiwi de va zaberi vita
de aicea. Ne rugAm sd alba certare. Alta, ne rugam
ca au falhuit ceste mandstiri de au luat argint mutt,
boieresc i mndstiresc. Ce ne rugAm in taind, doar

se va ivi la cei cni de Wiwi, sA aibd certare. Si

sd fiti sAnatosi de la Dumnezeu, amin.

Prietenul dumilorvoastre Ionawo Rotompan, Vornicid de CAmpulung.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

140

Dumisale lui Andreia

birAul de Bistrita V la tot

Sfatul dumisale.
(Ibid., XV, pp. 897-8, n-1 MDCCLXXI ; partea cu litere negre,
411n slavoneste.)

VI.

Boierii munteni din partidul lui Leon-Vod.

(1631.)

La al nostru cinstit V prea-iubit i bun prieten i

vecin de aproape, jupAn HrAj[A]lA CrAVov, judetui ce-

Mtn Braovului. Pohtim de la milostivul Dumnezeu

bunA viatA V sAnAtate sA dAruiascd dumftale. SA
Ide] veri cerca dumneata V de a noastrA sAnAtate, har
milostivului Dumnezeu pAnA pre acum sAntem sAndtoV. Alta, dam tire dumnetale, cAnd am fost leH,
Vineri, Avgust 10 zile, venitu-ni-au cuvAnt de la oamenii noVri den sus, ziand cum va sA pogoare Teo-dosie

Spatarul cu oaste pre la

TArgul,Jiiului, iar,

ceilalli pribegi, Matei va sA pogoare pre la RucAr cu

caste, Gorgan pre TeleajAn cu alte oVi. De care lucru,
numai ce stdm de ne mirAm, V nu thn: acest lucru
poate sa fie cu Virea MAriei Sale Craiu, au nu este.
Derept aceia, pohtim pre dumneafa, ca pre un prie-

ten bun V ca pre un vecin bun, cA dumneata

tii

cA am fost [in] vecinatate blind cu dumneata i sAracii s'au hrAnit unii cu alalti, cu vecindtate V cu bun&
pace, acum vedem cA se amestecd un lucru ca acesta,
VII d-ta cA, de va fi acestei blAstAmate de len vre-o

nevoie, V noua, V, de va fi acesta lucru cu voia Marie Sale lui Craiu, Vim cA V dumneavoastrA incA nu
o putea fi niciun bine... CA, fiind aicea Schimni-Ceaue,
1 Ceausul de Scaun, la asezarea si scoaterea Domnilor.

www.dacoromanica.ro

Adaus

Scrisori noul 1 lmuriri

141

carele au prins Scaunul, i, dacA au vAzut un lueru

ca acesta, nu 1-am mai putea tinea, nici 1-am mai

putut opri, ce numai deck au trimes oamenii lui la

Cantemir, la Tatari i la Maria Sa Vizirul si la alp
Pasi, sA Ii dea stire i sa-i porneasca asupra lor.
Ce stim CA niciun lucru bun nu va fi, ca i de alte
randuri cand s'au fAcut niste lucruri ca acesta. Ce
pohtim pre d-ta, ca pre un bun prieten, ea pre un
vecin bun carele ni esti d-ta i ni-ai fost pAna acum,
sa ni dai stire dumneata de toate lucrurile si de toate
vestile ce vor fi dentr'acia, sd. vedem acesta lucru eeva fi, ca sa putem sti de la dumneata acest rAspuns,
sA stim de toate. Noi Inca vom sluji dumitale cu dragoste. Aceasta pohtim pre dumneata, i Dumnezeu te
veseleasca de la Domnul; amin. Scris In Bucuresti,
August 11 zile, In anul 7139.
Buni prieteni ai dumneatale i vecini de aproapez
tot boierii terii, man i mici.
La al nostru cinstit i prea-iubit si bun prieten i yecin de aproape, jupan HrAjilA Crilstov, judetul de intru cinstita cetatea Bragovului, de la Domnul sa I se
dea.
(lorga, Studii i documente, IV, pp. 101-5, n-I I; partea cts.
!Here negre, din slavonete.)

www.dacoromanica.ro

NOTE LA SCRISOR1

www.dacoromanica.ro

Note la scrisori.
I. Cariera lui Albul incepe supt Mircea-cel-Batran si
urmeaza pAnA in zilele lui Alexandru-Voda Aldea, care-1
lasa ispravnic de Scaun in lipsa lui, si in ale lui

Vlad Dracul. In scrisoarea a doua, Draculea de care-si

bate joc e Vlad Dracul. Intre Dracul si Draculea nu e
tot atata deosebire ca intre Negrul si Negrea, Lupul
si Lupea, cadi avem si, Dracea; dincoace, ca in Mamulea din Mamul, articolul intrA in formarea derivatieL
Deci numele sunt deosebite. Dracul" pentru Vlad nu
se gaseste nicAiri: vechea cronicA, reprodusA. de Ludescu, nici nu stie anume pe acesta, confundandu-1 cu
fiul sail Tepes, al DrAculii".

II. Dragomir isi zice al Manii", nu ca sa se deosebeascA de vre-un Dragomir al Udristii, cAci tot el e
si acesta, Manea fiind fiul lui Udriste cel bdtran.
IV. Negrul Vornicul e inoepatorul vestitului neam al
Craiovestilor (boieri din Craiova, pe care o intemei
acest neam) si bunicul, prin fiicA-sa Neaga, al lui
Basarab-Neagoe.

VIII. Mare le ImpArat" e Sultanul. All-Beg Mihaloglu comandd la Dundre, cu drept ereditar.
X. Episcopia ardeleand a Vadului a intemeiat-o in
pArtile Biistritei Stefan-cel-Mare.
XI. Matia Vistiernicul a indltat mdastirea Co-

ula i biserica din Horodniceni.

www.dacoromanica.ro

145

N. lorga

XII. Mogo Spatarul e incepatorul neamtilui viteaz

al Buzetilor.

XIII. Vartic, boier de capetenie al Moldovei, supt

Petru Rare, 0 urmaii sai; numele &Ili intreg e

Petru Vartic. A fost ispravnic la cldirea bisericii

domneti din Targu-Frumos. Petru-Vocla in a doua

Domnie il puse Hatman in locul lui Mihul, taiat
(lorga, Docudente geografice, din Buletinul societatil
geografiee" pe 1900, p. 4; Inscriptil, H, p. 291).
XVIII. Neamul Pogan [ pagan] e vechiu 0 vestit
in Maramura. Un Isac era pe acela timp, adus de
.Mihai Viteazul poate, Vornic de gloata in Moldova.
Salitea Maramuraplui era unul din cele mai insemnate centre sAteti ale Tinutului.
XIX. Ureche Vornicul e Nistor, teal lui Grigore, cronicarul. Marturia, ceruta de Petru $chiopul, pe care in
retragerea sa din Bozen, in Tirol, il urmariau creditorii (v. 0 n-1 xx), e indreptata atm acesta.
XXI. Gheorghe Hatmanul intovaraise in surgun pe
Petru-Voda, mort de curand la scrierea scurtului rdva, pe care-1 dam fiindeti a fost redactat in romanete.
XXIV. Craiul e Sigismund Bathory, print al Ardealului i urma al regilor Ungariei, iar Stefan-Voda
e Razvan, care inchinase Moldova celui d'intaiu, con1 undand-o oarecum cu posesiunile acestuia.
XXV. Scrisoarea lui Luca (Lupu) Stroici, care capAtase 0 indigenatul polon, e adresata lui loan Zamoysky, Hatman 0 Cancelar al Poloniei.
XXVI. Badea din GrAdite i Iani din Coeti (Coes-

cul) comandau in Fagara ea dregatori ai lui Mihai Viteazul.

XXIX. Logofatul Teodosie, din neamul Rudenilor, e

acela care a scris insemnirile de cronica privitoare

la Mihai pe care ni le-a pagrat versiunea latina adaugita 0 impodobita a Silesianului Baltazar Walter.

www.dacoromanica.ro

Note la ScriaNi de boleti

147

XXXII. Udrea Hatmanul, incepthorul BAlenilor, e unul din boierii cArora Mihai Viteazul ii incredintd carmuirea Moldovei.

XXXV. Scrisoarea partidului crastin e adresatd lui

Radu Serban insusi, pa atunci asezat ca pribeag la

Viena, uncle era &Ili isprAveascd in curdnd viata.
XXXVI. Compilatia lui Ludescu aratd Idmurit, repro-

ducand rdnduri mai vechi, ce a stArnit rdscoala impotriva lui Radu-Vodd care-si zicea fiul lui Stefan
Tomsa. Locul a fost reprodus in publicatia mea Din
faptele stramosilor". V. i, la urmA, altd scrisoare
romaneascd, a partisanilor lui Leon.

XXXVIII. De la diacul Toader ni-a rdmas o predicd

romAneascd tinutd de dAnsul la inmormantarea sotiei
lui Pthrasco Ciogolea, stApAnul sdu.
XLII. Dragomir Vornicul, boier mai bdtrAn, a stat
in fruntea sfetnicilor lui Matei.
XLIII. Socol din Cornateni a fost, in 1653, una din

jertfele seimenilor rdsculati. La aimpulung el fAcu

un pod si supraveghe reparatia strAvechii mAndstiri.

LVIII. Mihai Hatmanul, fiu al lui Constantin Postalnicul Cantacuzino i al Ilinei fiica lui Radu-Vodd Ser-

ban, a fost tdiat de Turd. Biserica din Sinaia

i, in

Coltei, intre altele, i se datoresc lui.

LXII. Trebuie sd fie scrisoarea lui Miron Costin, pen-

Bucuresti,

tru n de la Miironasco" ii luau Polonii stirile din

Moldova.

LXIII. Boierii acestia, cari se indreptau dare Constantin Cantemir, viitorul Domn al Moldovei, fuseserd
Indemnati de izbthida lui 5tefan-Vodd Petrioeicu, intors in. Domnie, asupra lui Duca-VodA, prins de un

podghiaz polon la mosia lui, Domnesti, ca sA intre

In legAturd cu *eful cAzdoesc Kunicki spre a lovi
Bugeacul tAtAresc.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

148

LXIV. Germanii intraserA in tarA fArA voia lui Constantin-VodA BrAncoveanu. Acesta, chemnd pe Tatari in ajutor, cAutA sA aibA totusi o intrevedere cu
comandantul Imperialilor, la mos'ia sa DrAgAnesti.Peste

cAteva luni, in lupta biruitoare de la arnesti, Brancoveanu era sA prindA pe Heissler. Banul Mares fu-

sese un prieten al Cantacuzinilor impotriva cArora

scrie cu attita patimA fiul sAu Mihai.

LXVI. PArvu Vistierul VlAdescu, tatAl lui Serban, fusese omorat de lacoma tiranie a lui Mihnea cel RAu.
LXIX. E Nicolae Costin, fiul luii Miron I, ca si acesta, si pe urmele acestuia, cronicar al Moldovei
LXXI. Ilie Abaza, care se fAcu apoi cAlugArul Ilarion, era until din boierinasii, de nobletA militarA, cari
trecurA cu Dimitrie-VodA Cantemir in Rusia la 1711 `
se cAirA apoi amar de aceastA hotArtire.
LXXIV. Ginere al Brtincoveanultil, sot al Domnitei An-

cuta, conte al Sitintului Imperiu Raman, lAudAtor interesat al lui Nicolae-Voda Mavrocordat, Roset n'avu a
soartA potrivitA cu aceste mari titluri, insemnate talente
i. strAlucite inrudiri.

LXXXII. Barbu Stirbei (tatal adoptiv al lui StirbeiVodA, nAscut ca fiu al lui Dumitrachi Bibescu) fiicea in.
Apus, la Karlsbad, o cAlAtorie pentru.sAnAtate.
LXXXIV. Iordachi -DrAghici Vornicul ajunse sfetnicuf

cel mai ascultat al noului Domn de Ora din 1822, loan

Sandu Sturza, i el alcatui i un proiect de constitutie.,
care se sfArdmA de impotrivirea consulului rusesc.
Ad aus :
I. Barnovschi PAharnicul e tatAl lui Miron-VodA, Movita, dui:4 mama.

www.dacoromanica.ro

SCRISORI DE DOMNI

www.dacoromanica.ro

PREFATA
Ceva despre datina po1itic romneascif
Lectiile de istorie a Romani lor tinute la VAlenii-deMunto innaintea auditoriuluf cursurilor de yard au _infatisat in 1911 imprejurdrile trecute ale vietii noastre
nationale in legAturd cu acea marturie sigurd, strAvezie, cuprinztind mult
nu ca fapte, ci ca fel de a

gndi si de a simti

in cuvinte putine care sunt

scrisorile Domnilor, i anume acelea dintre ele care

au un scop sau mdcar un element istoric. A fost

auzit astfel pe rand graiul stAptinilor cari au avut

terile noastre in seam& de .la cei mai depdrtati cari

au lAsat ceva scris pand aproape in vremile noastre.

Scrisorile au fost, bine inteles, numai un punct de plecare pentru multe i felurite lAmuriri. Acestea nu puteau fi nouti dealt in forma pe care o imbrdcau si in
amAnunte pe care n'am avut prilejul sA le comunic altd
data; de sigur ca. vor fi fost i unele puncte de yedere care se infAtisau atunci intAia oar& A le pAs-

tra in scris, asa cum ele au putut sd rdsard in hasardul inspiratiei momentane a unui curs mai mult

popular, nu-mi trece prin grind.

Dar, odatd striinse, traduse, explicate, scrisorile nu
trebuiau, -cred, sA rAmdie pierdute pentru acel pu-

blic larg, asa de doritor de a cunoaste lucruri sub-

stantiate, temeinice, folositoare, i cAruia cArtile ce-i

www.dacoromanica.ro

152

N. lorga

trebuie sunt in adevar tocmai acelea care- i se dau

mai rar. Le-am cuprins deci in aceasta publicatie.
Din toate aceste scrisori se desfac idei politice, si
e spre lauda noastra ca natie, e o dovada a patrunderii si a simlului nostru de realitate, c aceste idei
politice s'au putut pastra, peste schimbarile, atat de
dese, ale stAptinitorilor, adesea si de sange deosebit, timp de peste cinci veacuri, de o jumAtate de mileniu. Numai cand existA o constiinta publicA, pe care

boierii o puteau vAdi prin scris si cuvant, iar cei de

jos prin gradul de credinta si de ascultare fata de

boieri, oH prin tulburAri, rascoale si rAzboaie Fauntrice, numai atunci ideile personale si toanele unui
print sau ale altuia au trebuit totdeauna sd cedeze fata
de o datinA atotputernicA, pe care toti erau gata s'o
apere, si impotriva oricui.
AceastA dadn politica are, fireste, acelasi caracter ca si datina .sociala, datina culturalA, cea literarA
si cea artistica. Inteinsa ca si in toate acestea se deosebesc cloud elemente hotaratoare: unul e unirea aici
a elementelor de Inraurire crestin venite din RsSrit si din Apus, iar cellalt potrivirea acestor elemente
cu condifille geografice si istorice. ale teril.

DupA Sarbi si Bulgari noi am primit, supt toate

raporturile, mostenirea Bizantului pe care eram gata, in expansiunea noastrA -din a doua jumAtate a veacului al XIV-lea, sa-1 si inlocuim. Turcii ne-au impie-

decat de la aceasta. Ni-au taiat calea, ni-au faint

aripile cuceritoare, ni-au inchis granitile, nl-au luat,

in vAmi sidrumuri, izvoarele de bogA tie si de putere, ni-au i mputinat sangele prin tribut si furnituri
militare, neingAduindu-ni astfel un prisos de energie
care li-ar fi turburat fArA indoiala imparateasca atotputernicie din Arhipelag la DunAre.

Dar am pAstrat toate acele forme politice, forme

sociale si forme culturale care veniau, prin Imperiul
bizantin, din vechea Roma, si pe care adesea, in proportii mult mai mari, le Maser& de la acelasi izvor
Sultanii TnziO ai Osmanilor. Am pdstrat altfel tradihia Romanilor RAsAritului.

www.dacoromanica.ro

Prefata la Salami de Domni

15 ;

Dar nu ne-am oprit in loc, in acea imobilitate a

Mellor, in acea nestramutare a asezamintelor si obiceiurilor, care deosebeste Bizantul. Apusul ni trimetea
necontenit, in rapedea, vioaia, necontenit originala lui
evolutie, ganduri pe care nu le avusera Grecii, Asiaticii, Sarbii, Bulgarii. $i noi nu le raspingeam, ci,
primindu-le, ne patrundeam de ele.
Crestini voiam sa fim, si gandul nostru era totdeauna acela de a urma o raspicata politica de orientare
crestina. Niciodata n'a fost o miscare impotriva tiraniei pagane", asigaratoare insa in atatea privinti,
fara ca noi sa nu tresarim de dorinta libertatii de actiune alaturea de ceilalti frati intru Hristos. Deci crestinismul nostru n'a fost niciodata, ca acela al Rasaritenilor, multamit cu plecarea genunchilor, cu spunerea
rugaciunilor, cu miscarea mataniilor si facerea exterioara a semnului sfant. Nu, pentru noi ideia cresfinal a insemnat totdeauna: rascoald, razboiu, recucerire, capatare inapoi a celor pierdute: crucea noastra
a fost mai mult acea, batuta de soare, de pe varful
steagurilor, deck crueea incunjurata de fumul tarnaii
in umbra altarelor.
Aceasta talmacire a crestinismului, fiind energicA,
activa, laica, mi!itara, e apuseana, Rasaritul preferand
renuntarea, lasarea in plata lui Dumnezeu" a vinovatilor de robire, de apasare, de stoarcere. Locutiunea
pe care am intrebuintat-o face parte insa din graiul
poporului si ea infatiseaza o pornire obisnuita a satenilor nostri. Nici la dansii fapta, rapede, manioasa,
nu se potriveste cu linistea acestei filosofii supuse, si
aceia caH au spus mai des capul plecat sabia nu-I

taie", au dat mai multe capete taiate, fiindca n'au

vrut a se pleca. Si in masele adanci s'a dat astfel

necontenit o tragica lupta intre cele doll& conceptii de

viata: cea resignata a Rasaritului si cea energeticd a

Apusului, dintre care una intelege a stapani lumea de
sus grin liniste despretuitoare, iar cealalta a o cuceri
prin neastampar increzator, setos de lucruri si stari
noud, din mijlocul chiar al miscarilor sale. Dar in clasa

!dominant& in acea boierime rasarita din lupta

www.dacoromanica.ro

si.

N. lorga

154

nimicitA printr'insa, gata de certele inviersunate ale

partidelor personale, atunci and nu era cu putinta..
ciocnirea ostilor ce sprijiniau Domni deosebiti, conceptia Apusului, ofensiva totdeauna treazA, nerAbdarea in vesnicA fierbere, Hivnirea fair& putintA de sat
au biruit. Spiritul de aventurA, romantismul desfrAnat
al unui Despot, al unui Gratiani, al unui Dimitrie Cantemir au avut credinciosii lor intre fruntasii teril din
deosebitele timpuri.

Dar toti trei, 0 altii ca ansii, n'au cazut numai

prin intAmplAri nenorocite sau 'Pprin faptul, mai de

cisiv, cA hotArfirile lor erau gresite, ca socoteliile lor
pActituiau, cA adevArul uu se potrivia cu visurile rAsArite in mintea lor ambitioasA. Tara nu i-a sprijinit:

nici tara de jos, care porneste greu pentru alteeva

deck nevoile ei, de mult si adAnc simtite, dar niei

cealaltA tar& a boierilor.

Aid vedem pretul celuilalt caracter al datinei noastre

politice, poruncitoarea intervenire a necesitatilor locale si istorice. Da, voiam sA facem politica hotArAta
a CrestinAtAtii, si o Intelegeam ca pornire indrAzneata asupra dusmanului care dAduse jos crucile de
pe cupolele cetAtii impArAtesti, stApAna noastr cea
mai bAtrAnA. Dar nu eram gata sA sArim oricand 0 ori-

cum asupra vechiului protivnic, nici sA primim o legAtura cu ochii inchisi, supt nAframa aurita a sperantelor, cu desrobitorii", Austriaci ori Rusi. Conditii, neplAcute, impovArAtoare, zAbavnice, dar mntui-

toare, au pus toti Domnii nostri acelor caH se imbulziau sA ne scape de tiranie":. Mihai Viteazul si Radu
Serban le-au pus lui Rudolf; Matei Basarab 0 Serban
Cantacuzino, Brncoveanu, Constantin Cantemir 0
chiar fiul sAu Dimitrie, lui Leopold I-iu, lui Ferdinand al II-lea, lui loan Sobieski, lui Petru-cel-Mare.
Sfiosi" si perfizi" am stiut sA rAmAnem totdeauna

cAnd era vorba de insAsi viata noastrA si de tot viitorul

ce-1 aveam innainte.
Astfel niciodatA mu pierdeam din vedere lipsurile, su,-

ferintile acestei teri. Noi n'am dat lumii privelistile,

strAlucite, dar cu asa de triste urmAri, ale unui Mo-

www.dacoromanica.ro

Prefata. la Scrismi de Domni

155

hacs, ale unei Pavia, ale unei Pultava, in care Unguri,

Francesi, Suedesi s'au rapezit spre o biruinta inelatoare, dincolo de perdeaua stralucita a careia se ascundea moartea, robia, desastrul. Poate de aceia, fiind

mai putini deck atatea popoare, 0 la un loc ap de

p1M de primejdii, ne-am 0 putut 'Astra. Cei mai mari

0 mai puternici Domni ai nogri n'au un singur cu-

viint de provocare, de trufie, de siguranta, in mijloacele si in chemarea lor. li opria 0 umilinta impusa.
de creginismul rsaritean, dar 0 firea neamalui lor,
intrupata in acea traditie care cu fiecare veac se facea
mai puternica. Ei cauta ce poate fi mai nenorocit in
viitor, socot fortele lor cat mai putin 0 cat mai mult
pe ale vrajmasului. Si astfel nimic nu-i poate uimi,
nu-i poate imbata de bucurie, nici amorti de durere:
fiecare biruinta a fost bine pregatita, fiecare infrangere prevazuta 0 uprata prin aceasta. prevedere chiar.
Ne oprim aici. Cel d'intaiu element al datinei noastre, politioe face originalitatea Romani lor in istoria
universal& cel de-al doilea valoarea lor politica permanent&

www.dacoromanica.ro

I.

Alexandru-Aldea.
( 1435.)

De la cei d'intdiu Domni ai Terii-Romanesti od al:

Moldovei n'avem scrisori. Cea mai veche urmA seri-

sA din partea lor e piatra de mormant, afltoare

la biserica domneasca, la ManAstirea" din Ctimpulung,

a lui

Nicolae Alexandru-VodA, fiul lui Basa-

rab intemeietorul: ea poarta data de 16 Novembre

1364 (In luna lui Noiemvrie 16 a rdposat marele
si de-sine-stAtiitorul Domn Io Nicolae Alexandru-Voe-

vod, fiul marelui Basarab Voevod, in anul 6873

de la Facerea Lumii , indictia 3; vesnica lui pomenire").

De la privifegiul latin al lui Vladislav, fiul lui Nicolae Alexanbru, datat 20 Ianuar ,1368, incepe un sir
intreg de privilegii de vamA pentru negustorii din
Ardeal si Po Ionia, precum si de scrisori privitoare
la asemenea chestiuni. Nu gAsim ins& niciuna cu caracter politic, oglindind o conceptie de Stat, pAnd Ia
Alexandru-Aldea.

Ca boier, Aldea, numit apoi Alexandru, ea Doran,.

dupk Alexandru-cel-Bun al Moldovei, care-1 ajutase

si fratelui sau dupA tatd
impotriva concurentului
Vlad Dracul, Alexandru, care iea Domnia la 1431 si o

tine Ora la 1435 numai, cnd se stinge de moarte

bunk avea inaintea sa primejdia turceasd. 0 avuse si Vladislav, care fusese oprit prin niivAlirea si in-

www.dacoromanica.ro

N. lorga

158

tinderea OsmanlAilor d a inlocui peste Dun Are Statele in decAdere ale Bulgarilor si Sarbilor printr'o
stApAnire romAneascd. Astfel supt el se opreste expansiunea noastrA spre Miazizi, Mireea-cel-BAtran (in
opunere cu Miroea-cel-TAnAr, Ciobanul, din intAia jumAtate a veacului al XVI-lea) trebnie sA apere Mama
de dAnsii. Biruitor la Rovine, e suit a trece in Ardeal,

cAteva luni de zile Domnul eel mai puternic e

si

Vlad, pus de Sultan. Dan, fiul lui Dan I-iu i nepotul

de frate al lui Mircea, prin luptele lui Ia Dun Are
serveste interesele regelui Ungariei i ImpArat igismand, asigurAndu-i un intAiu front de apArare.
Venind dupA el, Alexandru-Aldea e silit a trAi in
apele moarte ale vasalitAtii turcesti. Sultanul merge
mai departe fatd de dAnsul. II cere contingentul militar impotriva Ardealului, pe care-I si atacaserA, de
mai multe ori, achingiii lui prAdatori. Astfel el, impArlit intre iubirea lui fireascA pentru crestini i frica de
stApAnul cel atotputerniic, scrie aceste rinduri in 1435,

Wand a se oglindi in ele constiinta lui chinuitA.

Edifie : I. Bcgdan, Documente

i regeste privitoare la rela-

File Terii-Romdneftl cu Brafovul fi Ungaria In secolul XV f i

,XVI, Bucureti, Socec, 1902, p. 32 *1 urm., no. XXXVIII ; Docu-

mente privitoare la relafille Terii-Romanefti cu Brafovul Si

La Tara Unoreascd In sec. XV fi XVI ; Bucuresti, Carol Gobi,
I (1413-1508) p. 49 I irm. (cu textul slavon).
Cf. cele din urmA lAmuriri In lorga, Geschichte des osmanischen Reiches, I, Gotha, 1908, p. 414.

CAtre nandorspanul

i cAtre

tefan Rozgonyi, span

de Timisoara.

De la Voevodul muntean, Domnul feciorul lui Mircea, de la Aldea Voevod cAtre nandorspan 1 si cAtre
tefart Rozgonyi, span de Timisoara 2, multA inchinAciune d-voastrA. De multe ori v'am dat veste cA
Turcil cu adevArat yin in Ardeal i sA stiti cA au si
1

*panul (contele) cel mare, Palatinul).

CApitan de margene, lmpotriva Turcilor, al Ungarlei.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

159

-venit cu adevarat; si de multe ori v"am sfatuit sa.

trimeteti oaste, si cu dansii pe Chesarul Cealap13.
Si sa stiti di sunt in oaste 70.000 si 4.000, V sa stiti
ca nu sunt voinici de isprava, top sunt baieti tineri
V toti sunt copii si femei; nu e cine sa apuce armele; nici jumatate mi sunt buni voinici. Stiti d-voastra cum m'am dus la Murad, la Tar 4, i cum am facut,
juramant cu el si cum am grail cu el; toate vi le-am
dat de Vire d-voastra, cu teama. Ce-am facut, am facut,

si am mers la el; toate acestea cu frica le-am

Mout, cad tara mi-au luat-o V au fost inceput sa ma

.apuce de cap, V li-am dat copii boieresti acolo. Si
.asta s'o stiti d-voastra: Turd! mi-au risipit toata

tam dupa ce cu credinta si cu juramant s'au fost

legat, si credinta au fost primit-o. Si sa stiti d-voastra ca va veni acea oaste in Ardeal si ca eu voiu fi
cu ei; iar, daa eu cu dansii nu voiu vent, eu pe Albul impreuna cu dansii il voiu trimete. $i, pe Dumnezeul mieu V pa credinta mea, cand oastea voastra
-va veni, in acel ceas eu ma voiu da la o parte de oastea lor. De multe ori Turcii m'au inselat, acuma vreau
si eu tot tip sa li fac; zau ci din ei nici samanta n'o
sa Muth& Ceia ce am jurat dumisale Craiului V d-voastra, celorialti oameni de neam, acel juramants, acea
,eredinta sa ma bat& daca voiu face altfel si daca voiu

mita panea craiasci V sarea, si daca va voiu pune

land rau celoilalti nemesi V terii voastre; ma jur,
in ocina V credinta si pe capul mieu, ca altfel nu
' David Celebl, pretendent turc. TatAl sAu, Murad Orbul (orbit
rpentru cl umbla dupl tron), era un pretins fiu al Sultanului Mohammed 1-iu. TrAiau In Ungaria din mita lui Sigismund. Din vi.surile lor de mArire nu s'a ales nimic. Celeabl, Celebl -,. nobil,
gentilom.

' In 1432.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

160.

voiu face deck cum v'am scris in carte. Si tie wit

grAiesc: dacd poti cat mai rApede pe Tarul Cealapi
sA-1 trimeti cu oaste, trimete-1, ca eu singur voiu face
sa mearga jumAtatc. din acea oaste la Cealapi. $i volu
face asa sA dea pe insuy bomnul Rumeliei 1 i pe
Domnul Hamza `:,

indatA ce va veni Cealapi. $i de

aceia am zabovit: din Moldova am cerut ajuttor 3i pan&

acurn ce gand port dumisale Craiului, ace14i y Domnului rnoldovenesc. $tiu ca y Cealapi are oaste mare 4i
cA pe incetul va veni la el; ci sA-mi trimeatA Cealapi
omul Iui; arlasta in grabA; eu o sA-1 invAt cum sa vie
cu

oastea. ,Stiu a va ajuta Dumnezeu creyinilor

pAra va veni cu oastea Cealapi. $i aceastA carte s'a

scris in Buzau.
$1 Dumnezeu sail inmulteasca anii Y zilele.
II.

Vlad Dracul.
( 1445.)

Dupti moartea lui Alexandru Aldea, Vlad Dracul ria-

mane singur stApanitor. Dovedeye energie y istetime. Nali alege prietenii dealt dupti nevoia din fie-

care clipA. In fundul sufletului sat' e insA tot prietene

creyinilor: dacA in lupta de la Varna a fugit, era de

sigur mai bine dee& sA se fi

InclArAtnicit sit' piarA

dupti ce Ungurii y Polonii regelui Vladislav y ai lui

loan Hunyadi (Iancu-Yoda Sibilanul", fiul lui Voicu
din lnidora Ardealului; apoi y guveernator al Ardealului) o pierdusera.
Alexandru-Aldea trimesese, neavand fii, feciori de
boieri la Poarta ca ostateci. Vlad dAdu pe amandoi fiii
' Beglerbegul (begul begilor) si Sofia.
Cel de Asia.
2 Unde-1 bAtuse rim pe Turd In lunie 1432.
2

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

16;

unul dupd altul: pe Vlad (Tepes), care invatA

acolo cruzimea, si pe Radu (cel Frumos), care se a-.
lese cu depravareal. Ca si Aldea, si el fAcu drumul
sal,

de inchinare la Poarta. Inca de la Mircea Domnii munteni dAdeau birul, haraciul.

De la 1442 pan& la 1446, cdnd il ucise ca trAdAtor,

pe el si pe fiul sau Miicea, printr'o rApede advAlire

de iarne, Hunyadi, Vlad fu insd aliatul crestinilor. Dup

infrangerea crestinilor la Varna, cordbille burgunde

si papale, care trebuiau sd ajute atacul, intrard pe

Dun Art., si ostasii de pe ele se unird cu ai lui Vlad pen-

tru a nimici cetatile de pe malul drept ale Turcilor.

Giurgiul, unde stAtuse adesea Mircea-cel-Bdtriin, care-I

si intdrise, fu luat inapoi. Atunci, in 1445, scrie Vlad

aceastd scrisoare cerdond mijloace pentru a-si apAra
cucerirea. Se spune anume in cronica francesd a lui
Wavrin, dupA povestirile sefului expeditiei, cA Giurgiul, apdrat bine de fiul vestitului Turacan-beg, n'a
putut fi luat deck ddndu-i-se foc.
Editie : Bogdan 2, p. 54, no. LI ; Bogdan 8, p. 80, no. LV.

Io Vlad, Voevod si Domn, scrie Domnia Mea prietenilor Domniei Mele pArgarilor din Brasov si vA ru-

gAm ca pe ai miei buni prieteni, pentru cd ni-a dat

Dumnezeu si norocul crestinilor acea cetate, care li-a
fost ptigtinilor in man!, pentru cd ce au fost intArituri

ea, au ars toate, si de iznoavd o intdrim. VA

rugdm sd ne ajutati cu arcuri *i cu sAgeti si cu pusti
in

si sd ni dap silitrd, ca sA facem praf, sA-1 punem

in cetate, cAci este aria si a voastrd, si a noastrA, si
a toti crestinii. Asijdere, ce vA va spune sluga Domniei Mela Dragomir, sd-i dati credintd, cd sunt vor1 De aceia In Bogdan, editia textelor slavone, pp. 78-9, no. LIV,
se vorbeste de copiaasH pe cari i-a lAsat (I-a pus In primejdie) sa
fie mAcelArifi", pentru a sluji pe Cretini.
2 Cartea din h 02.
I Cartea cu texte slavone.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

162

bele Domniei Me le. $i Dumnezeu sA vA dea bucurie.

Prietenilor Domniei Me le pArgarilor din Brgov.

VladIslav.
(1448.)

Domnul care ramase in Scaunul muntean dupd peirea lui Vlad V a fiului sau mai mare, singurul aflAfor in tail, fu un fiu al lui Dan al II-lea, Vladislav.
Fricos, plecat inaintea Turcilor, nu indrazni sA iea
parte la marea expeditie de rAsbunare, din 1448, a lui
Hunyadi, ba nici sa. ajute Ardealul in acest timp, ci,
oportunist miwl, gtepta in TargoviVe hotArarea lup-

tei celei mari, care nu fu in folosul creVinilor. In

tot ce avem de la dAnsul nu se vede macar parerea

de rAu a el, creVin, urmAnd i datina tuturor innain-

tgilor sal, traditia politica a terii, nu poate ajuta

creVinilor.
.

Mai tarziu dgmania cu Hunyadi se invierpna prin

luarea feudelor muntene din Ardeal, Fagaravil i Am-

iga', pe care Wad Dracul le avuse, de cAtre gu-

bernator". Se ajunse, dupa. o trecAtoare pace, V la navAliri in Ardeal. Cetatea FAgArgului, tinutA Inca de
Unguri, fu asediata; bunurile Huniazior V cele, vecine, ale Sgilor arsera.
E gor de inteles deci pentru ce, inca in primAvara
anului 1456,

inainte de-a alerga sa apere Belgra-

dul, Hunyadi trimese impotriva-1 pe Vlad Tepe.7, care-1 bAtu V ucise.

Supt Vladislav, pacea ungaro-turcA din 1452 hotari

cA Tara-Romaneasca, care se tine" de ImparAtia

osmanA, cu tribut, are V. datorii fatA de Ungurt, cu
ascultare, supunere, indatorire V cu alte slujbe".

VA dam de Vire cA dumnealui Nicolae din Ocna

www.dacoromanica.ro

Soisori de Dorm'

163

Sibiiului 1 ni scrie sd facem bundtate a veni la dansul

pAnd ce Maria Sa loan, Gubernatorul Criii ungureti, se va intoarce din razboiu. Noi de aceia nu putem s'o faeem, pentru cd Martea trecutd 129 Octomvrej fratele naipului2 din Nicopol a venit la noi *i a
spus cu cea tnai mare sigurantd cum cd Murad, Domunl Tureor, trei zile de-a rdndul WA contenire a avut luptd impotriva a chiar dumisale loan Gubernatorul i in ziva cea din urmii 1-a inchis intre cattle ta-

berei, iar ImpAratul insu0 pe jos s'a cobordt intre

lediceri i pe toti eel ce erau afard i. innuntrul carelor taberei i-au lovit i i-au ucis. Dacd am veni acum
la dansul, Turcii indati I. pe noi 0 pe voi ar putea
sA ne nimieeascd. Deci \TA rugam, stand in pace, si
aveti rdbdare 'Ana vom vedea urmarile dumisale lui
loan ins4. E indoiald despre viata lui chiar. Dacd insi

va igi slobod din rfaboiu, ne vom intillni cu el

i.

vom face pace build. Tilsit, dacd acum ni veti fi pro-

iivnici, de se va face eeva, sd ne in paguba stifletelor noastre, i de primejdie Inaintea lui Dumnezeu
si rdspundeti. Dat in TArgovi.,ste, in ajunul zilei Tufuror Sfinti lor [31 Octomvrej, anul Domnului [14148.
Vlad, Voevodul muntean, fratele vostru in toate.
Dumnealor judetului i juratilor din Brapv, frail. i
prieteni prea-iubiti.
IV.

Vlad Tapes.
(1456)

In anul apzirii sale in Scaun chiar, in 1456, noul

11/4 Vizakna pentru Unguri.

I Dreg Ater turcesc civil.

www.dacoromanica.ro

164

N. lorga

Domn muntean, Vlad Tepeg, adresA catre vecinii sal

Bragovenii o scrisoare, care merita a fi infatigata. In

ea se vede, nu frica lui de Turci, cad frica n'a avut

vre-odatA, dar credinta lui ca nu e vremea Inca sa se
ridice asuprd lor, ca ei sunt mai tari deck dansul si
pot face orice vor cu tam i persoana lui. Tonul in

care cere ajutorul, afirmarea faptului ca in Tara-Romaneasca toti cregtinii au de aparat neatarnarea i siguranta lor, nu e inumai o prevestire a ceia ce trebuia sA

faca in curAnd acest stragnic om, ci inca e manifestare a tradiitiei politice.

Editie : Hurmuzaki, XV, la aceasta datA.

Dumneavoastra, fratilor, prietenilor i vecinior nogtri cu adevarat iubiti. Prin aceasta va dam Vire, cum

v'am dat Vire gi mai inainte, cA acum a venit la

noi solul Turcilor: sa va intre bine in minte i sa pastrati cu tarie ce ne-am invoit mai inainte pentru.

frAtie gi pace buna: ce am zis atunci, acum gi totdeauna cu tragere de inima a noastra i bunavointA.
vom finea statornic. Aa precum ne ostenim gi lucram pentru ale noastre, aga, gi mai mult, voim sane ostenim i A lucram pentru ale voastre. Iata acum

a venit vremea i ceasul pe care d'inainte vi le-amspus: sarcini marl, aproape cu neputinta de purtat,
vreau sa. le puie Turcii pe umerii nogtri gi sa ne
ingreuie. Nu centru noi sau pentru ai nogtri pun greu-

tAti aga de marl, ci pentru voi gi ai vogtri vreau

Turcii aceia sa faca i sa ne sileasca. Pentru ca, in ce
privegte ale noastre, zau ca ugor am putea face pace
V bur& linigte, dar pentru voi i ai vogtri pacea cu
acei Turd nu putem s'o facem, ca ei cauta cale sA iasa

sA prade la voi prin tara noastra; i afar& de aceasta ne mai silesc in multe cele a lucre impotriva.

si

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

165

i impotriva noastrA. Insa vointa

noastra desavdr0ta este a nu face nimic rau impotriva

credintei catolice

voastra, ci nu voim a ne desparti de voi niciodata,

voind, cum am spus i v'am jurat, sA fiu frate credincios i prieten al vostru. De aceia am oprit aid pe solul turcesc pana voiu da de tire.k$i sd va ganditi ca,
atunci cand un om ori Domn e puternic 0 tare, atunci
poate face pacea cum vrea; dar, cand e Vara putere,
unul mai tare va veni asupra lui i va face cu dansul
ce va voi. De aceia cu aceasta vd cerem de la fiecare

din voi, cu dragoste ca, la vederea acestora, indata,

pentru folosul nostru 0 al vostru, Vara zAbava sti ni
trimeti ajutor 200 ori 100 ori 50 de oameni ale0
pan& Dumineca viitoare. Cand vor vedea Turcii putere d la Unguri, vor fi mar moi, i ii vom spunt
cA yin i mai multi. Avt ca vom putea rdndui dupd.
cuviinta lucrurile noastre 0 ale voastre [Ana ce vom
fi avut porunci de la dumnealui Craiul. Cum v'am zis
mai sus, pentru binele, apArarea i folosul alor voOri
alor noWi cat puteti mai iute grabiti, cA, martur
tni-e Dumnezeu, ne gandim mai mult la binele i statornicia voastrd decdt la ale noastre. $i voi gtinditi-va

bine ce ni poate cadea noud i alor noVri spre cinste ii folos, cd poate sunt unii cari se gandesc rAu
Asupra-ni i lucreaza nedrept1. Unora ca acelora du-mani sa Ii fiti, cum 11 suntem noi dupnanilor nqtri;
sa ii faceti cum facem noi acum pentru voi. Tangovista, Vineri dupa Santa-Maria Mica [10 Septemvreb
Anul Domnului 1456.

Vlad-Voda al Terii-Romaneti,

hertec de FAgara, fratele

prietenul vostru intru toate.
of

E vorba de pribegi, mai ales Dan, 6111 lui Dan al II-lea, care
ju prins de Tem si ucis, cu co deosebit cruzime.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

166

V.
(1462.)

DupA cAtva timp de stapAnire linistitA, din mile re-

gelui Ungariei, dar rAzimatA pe puterea istetimii si

vitejiei sale, Vlad Tepes intrA in luptA ou Ungurii,
supt urmasii, slabi sau Inca nedeprinsi cu greutatile
CArmuirii, ai lui Hunyadi bAtrAnul, mort putine zile
dupA ce silise pe marele Sultan Mohamed al II-lea.
cuceritorul Constantinopolului, a despresura Belgradul.
Dorinta de a-si cApAta feudele ardelene il indemna la
rAzboiu cu crestinii din vecinAtate, ca si furia impotriva
Sasilor cari ocrotiau pribegii si li ingAduian sA navAleascA, diindu-li chiar si ajutoare. Atunci a fAcut el
acele prAdAciuni cumplite si ucideri in partile Brasovului si Sibiiului, pe care povestirile sasesti le-au
crescut cu toatA exagerarea patimei si fricii, si care

au dat lui Vlad-VodA chipul de groaza supt care a

rAmas apoi cunoscut.

Numai in 1461 el isi schimbA purtarea. Se intoarce

la politica traditionalA care fusese si a tatillui sAu. La

porunca de a da birul ramas in urmA pe trei

ani,

cinzeci de copii pentru ceata aleasA a Ienioerilor si cin-

zecl de cai, precuiti si de a E otArnici in paguba sa

raiaua Giurgiului, luat de Turci poate Inca pe vremea
lui Vlad Dracul, el rAspunde prin viclelnia care-i dA,
pentru moarte, pe Hamm beiul de Nicopol si prin
nemiloasa pradA in Bulgaria, unde pierde, in setea
lui de rAsbunare, peste 20.000 de suflete.

Scrisoarea ce urmeaza dA aceasta. veste. Vlad, gata

sA se insoare cu o rudA a noului rege Matias, fin! lai
loan Hunyadi, cere ajutorul vecinului. Nu o face ins&
cu umilinta, ci hotArAt, cu termine precise. Si el arata cA nu e vorba de dAnsul si de tara lui numaiin-

tAia-i grijA, ci si de Ungaria insAsi, inaintea

reia ea strajA gata a fi jertfitA, stdm noi.

cit-

Pe acest rAzboiu era sA-1 piardA, trebuind sa fuel

fArA o adevAratA luptA si nu se putu intoarce cu aju-

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

167

torul Craiului Matias, care gAsi scrisorile lui de trAdare cAtre Turd si alti dusmani, le crezu adevArate
si hotArAtoare si se intoarse inapoi. Scurta-i stApa-like dAruitA la sfarsitul anului 1476 de Stefan-celMare se miintui prin cAderea strasnicului viteaz inteo,
cursA intinsA de dusmanii vechi si neimpAcati.
Editie: Scrisoarea latInA, alcAtuitA dupA dictarea lui Tepq, am
gAsit-o intre copiile, pAstrate In Biblioteca Regall Pub licA din
Mnchen, ale contemporanului Hermann Schedel, i s'a publicat In

Bogdan, Vlad Tepef fi naratiunile germane fi rusefti asupra

lui, Bucure6, 1896, p. 78 i urm.

Prea-InAltate Doamne, miostiv noud. In alte serisoH ti-am fost scris MAriei Tale cum Turcii, dusmanii
cei prea-cruzi ai Crucii lui Hristos, trimeserA la noi solii

lor cei maH ca sA nu mai tinem pacea si legAtura

Vacua si intocmitA intre Maria Ta si noi si sA nu mai

serbAm nunta, ci sA ne alipim numai de dansii si a

.mergem la Poarta ImpAratului aceluia al Turcilor,
adea la Curtea lui, Iar, daca nu ne vom lasa de pacea si c1.2 legAtura si de nunta MAriei Tale, nici Turcii nu vor tinea pacea cu noi. Mai trimeseserA si pe
un sfetnic de frunte al ImpAratului turcesc, anume
Hamza-beg de Nicopol, ca sA hotAreascA granita la
DunAre, pentru ca, dacA acel Hamza-beg ar putea
sA ne aducA in vre-un chip, cu siretenii, ori pe cre-

dinta, ori cu alt mestesug, la PoartA, bine, iar, de

unde nu, sd caute a ne prinde si a ne duce prins.
Dar, cu indurarea lui Dumnezeu, pe cand mergeam
spre hotarul acela, am aflat despre siretenia si viclesugul lor, si noi am fost aceia caH am pus mana pe
acel Hamza-beg, in Tinutul si in Tara TurceascA, supt
o cetate oe i se zice Giurgiul: cleschiztind Turcii oeta-

tea la strigAtele oamenilor nostri, cu gandul ca sa

www.dacoromanica.ro

168

N. Iorga

Intre numai ai lor, ai nogtri, amestectindu-se cu dansii, au intrat, gi au dobAndit cetatea. Pe care am gi
ars-o indatA. Si am ucis oamenii i femeile, maH si
mici, cari locuiau de la Oblucita 8i Novoselo, unde se
varsA Dun Area in Mare, plind la Rahova, care se afla
chiar ltingA Chilia, din jos, gi pAnd la locurile Samovit
ii Ghighen (Ghighiul bulgaresc), in numAr de 23.884
de Turci gi de Bulgari, fArA de cei ce au ars prin case

sau ale cAror capete n'au fost infatigate dregatorilor

nogtri. MAria Ta sA tii cA deocamdatA acestea le-am

sAvArgit in paguba lor, a calor cari ne tot indemnau

cu staruintile lor sA lAsam pe cregtini gi sA ne dam
de partea lor. Deci sA tii Maria Ta, cA am calcat pacea cu dtingii, nu pentru vre-un folos al nostru, ci
pentru cinstea MAriei Tale 0 a Sfintei Coroane a MAriei Tale gi pentru pAstrarea CregtinAtAtii intregi si
pentru intArirea legii catolice. Ceia ce vAzAnd ei cA
am fAcut, si-au pArAsit gAlcevurile i certurile pe

care le aveau pawl acum in orice parte, gi de spre

tam i Coroana cea sf AntA a MAriei Tale gi de spre
toate celelalte parti, i si-au aruncat toatA turbarea asuprA-ni. Cum se va deschide vremea, adecd primAvara,

au de gaud sA vie dugmAnegte, cu toatA puterea lor.

InsA vaduri n'au, cAci i vadurile lor la Dun Are, afarA
de Vidin, am pus sA le ardA, sa le nimiceascA i sa
le facA pustii. Pentru cA pe la vadul Vidinului nu prea
pot sA ni strice, ci ei ar voi sa-si aducA vasele de
la Tarigrad i Galipole, pe Marea, in Dun Are. Deci
MAria Ta, milostive doamne, dacA voia MAriei Tale
este sA al luptA cu dAnii, atunci strAnge-ti toed

tara 0 tot poporul de oaste,

i cAldrii

i ea de pe

jos, adu-i in aceastA Tara-RomaneascA a noastrA gi bi-

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

169

nevoiete sa te bati aice cu dniL lar, dacA nu vrei

sa vii Maria Ta insuti, atunci fii bun de-ti trimete oastea intreaga in partite ardelene ale Mariei Tale, inca
de la SI. Gheorghe. Daca Maria To nu vrei sa-ti dai
insa toata oastea, atunci oda numai cat ti-e voia, macar
Ardealul i Secuimea. Ci, dacA Maria Ta voieti sa
dai vre-un ajutor, atunci Maria Ta sa fii bun a nu ne
zabovi, ci sa ni spui cu adevarat gandul Mariei Tale.
Pe omul nostru, care aduce scrisoarea, de data aceasta
sa nu-1 intarzii, ma rog, Maria Ta, ci sa mi-1 trimeti irdarat, indatA i iute. Pentru ca nici cu un

chip nu voim sa lasam in drum ce am inceput, ci sa

ducem lucrul la copal. Caci, dacA Dumnezeu cel atotputernic va asculta rugaciiunile i dorintile cretinilor i-i va apleca auzul cu bunavointa spre rugAciunile sarmanior sai i in va da astfel de biruinta
impotriva pAganilor, dumani ai Crucii lui Hristos,
ye fi cea mai mare cinste i folos i ajutor sufletesc
pentru Maria Ta i Sfanta Coroana a Mariei Tale i
pentru toatA Cretinatatea oea adevarata. De oare ce
nu voim sA fugim inaintea salbAtaciet br, ci sa avem,
in orice chip, lupta cu dAnii. Iar, dacA vom ajunge,
fereasca Dumnezeu, la un capAt rAu, i va peri ter-*oara noastrA aceasta, nici MAria Ta nu ve avea folos
gi inlesnire de ap ceva, pentru ca. va fi spre paguba
CreOinatAtii intregi. De alminterea, sA crezi ce-ti va
spune acest om al nostru, Radul Farma, ca i cum am
grai noi de fatA cu Maria Ta. Din cetatea Giurgiului (?),
11 Fevruar 1462.
Catastif in cAte locuri cati oameni, barbati 1. femei,

data aceasta au fost ucii, Turci i Bulgari, in Tara

Turceasca de dumnealui Vlad al Terii-Romanet.

Intaiu in locurile ce se zic Oblucita i Novoselo au

fost ucisi 1.350, s. a.; i in DArstor i in Cartal i in

www.dacoromanica.ro

170

N. lorga

Dridopotrom (?) 6.840; asijderea in Orsova au fost

ucisi 343, in Vectrem (?) au fost ucisi 840; in Turtucaia au fost ucisi 630; asijderea la Marotin au fost
ucisi 210; la Giurgiu de amandoua partite au fost
ucisi 6.414, si cetatea de paste Dun Are a fost cuceritA
si luatA. Domnul cetatii, acteca subasa, a fost omorat.
si liamza-beg acolo a fost prins; si subasa de Nicopol,

fiul lui Firuz-beg, si el a fost prins, si i-au taiat capul; si call Turci erau, ce se tineau de Nicopol, toti
cei mai de frunte au petit cu el. A0jderea la Turnu
si la Batin si la Novigrad au fqst ucisi 384, la Sistov
0 in dot& tiirguri ce se tin de el au fost ucisi 410;
asijderea vadul de la Nicopol a fost ars cu totul si
nimicit; asijderea si Samovitul; si la Ghighen au fost
ucisi 1.138; in targul Rahovei au fost ucisi 1.460;
acolo asijderea si vadul a ars cu totul; si a fost pus
capitan, de Domnul Vlad, Neagoe la Rahova. Asijde-

rea in loptrile de mai sus unde au fost vaduri, care

au foci arse si nimicite, oamenii, barbati si femei, si
tinerii, si copiii cei mici, impreuna cu pruncii, de o
potriva au fost ucisi, si tot locul acela a rAmas nimicit. tar cela de mai sus sunt numai numele mortior ale
caror capete 0 semne au fost aduse dregAtorilor nostri asezati in toate partite; cei cari altfel n'au fost

arAtati, ori au ars prin case, al acelora numar nu-I

stim, cA au perit foarte multi, s. a.
VI.

5tefan-cel-Mare.
(1475.)

Din nenorocire n'avem aproape de loc scrisori politica de la $tefan-cel-Mare. Cu atat e mai pretioasa

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

171

aceasti circulari a lui, scurti si energicA, de un laconism antic, dupa lupta de la Podul-Inalt.
Edith': in traducere latinA, Macusev, Monuments historiques
des Slaves meridionaux et de leurs voisins, tires des archives
et des bibliotheques publiques d'Italie, II, Belgrad, 1882 (Glasnicul srbesc, seria a 2-a, X1V-XV), pp. 131-3 ; Acta extera din
Atonumenta Hungariae Historica", V, pp '301-2 ; Columna lui
Traian, 1876, pp. 420-2 ; in traducere italianA. lorga, Acte fi
fragmente cu prIvire la istoria Romtailor, III, Bucuresti. 1897,
pp. 91-2 ; o versiune latinA intrebuintatA ibid., p. 92.

Prea-stralucitilor, prea-marilor si nobililor Domni

in toati Crestinitatea, unde se va arita ori auzi

aceasti scrisoare. Io $tefan-VodA, din mila lui Dumnezeu Domn al terii Moldovei, plecata noastri inchlniciune si bunavointa. Dumneavoastri stiti bine Gum
prea-crudul si necredinciosul ImpArat turcesc de multi
vreme este un stricAtor al CrestinAtAtii si zi de zi
se gndete cum ar putea supune si nimici toati
Crevinilatea. Deci iti fac stiut Domniei Tale ci de
Boboteazi acum in urmi a trimes ImpAratul turcese
oaste nespus de mare a Turcilor, 120.000 de oameni

la numir, si cu aceia avea ca fruntasi pe cei mai

aaproape, mai mari si mai iubiti oameni ai lui: pe
Sohman, Pasi si beglerbeg, cu toatA Curtea acelui
ImpArat si cu toti spahiii din Rumelia, si cu Domnul
din Tara-RomAneasca, cu toatA puterea lui. $i Isabeg, Ali-beg, Schender-beg, Daud-beg, Iosub-beg, be-.
gul de Vueitrn..., begul din Sofia, Piri-beg, Iunfis,
Isac-Pasa si top hfinsarii bor, cari toti sunt ato11puternici si au fost Voevozi aoelei ostiri. CAnd
am vAzut noi asa o oaste mare, ne-am ridicat vitejeste,
cu

trupul nostru si ea armele noastre, si li-am stat

impotrivi, si, cu ajutorul lui Dumnezeu celui atot-

puternic, am invins strasnic pe acei dusmani ai nos-

www.dacoromanica.ro

172

tfi

N. Iorga
i

ai CrestinAtatii intregi,

i-am sfAriimat,

1-am cAlcat in picioare... Suceava, Ianuarie 25.

VII.

(1478')

Doi ani dupA lupta de la Valea-AlbA, in care-i peri

i biitranA, el insusi scAptind in adancul pAdurilor ocrotitoare, Stefan trimese la Venetia Lin sol, ca sA arAte suferintile de pAnA atunci
nevoile situatiei sale. E aceiasi teorie ca si in cele
boierimea, tAnArA

de mai inainte: grij de tar& simt de datorie pentru

CrestinAtate, dispositie bucuroasA de a se jertfi pentru

thinsa, tinerea cu sfintenie a tratatelor i jurdmintelor,

tlar indignare adAncA impotriva principior crestini din

vecinAtate cari nu-si inteleg interesul, cari se galcevesc
intre ei la ceasul celei mai mari primejdii, cari-1 lasA

singur inaintea dusmanului tuturora, cari, in sfArsit,

se bucurA de nenorocirea ce 1-a atins, crezand cA-1
vor umili mAcar.

Dar se adauge ceva care lipseste inaintasilor si

contemporanilor sAi: socoteala cuminte a imprejurArilor,
armonioasa clAdire a unui edificiu politic in care
trAim pAnA astAzi, desvoltand fireste neatArnarea noastrA din autonomia noastra desAvArOtA, din libertatea noastrA religioasA absolutA. Si in sfArsit acell

.simt crestin care face ca niciodatA biruinta sA nu

nascA trufia, nici infrAngerea sA nu se coboare pAna
la desnAdejde, toate fiiind in voia Domnului care tine
samA insA de orice silinta ee omul face QUIT bine.

Editie : Hurmuzaki, VIII, la aceastA datA ; I. Bogdan, Documtn-

fele lui _,Ftefan-cel-Mare, adaus latin.

Aceste lucruri le-a spus din gurA Jo Joan Tamblac

sol i unchiu al dumisale lui Stefan-VodA, din partea
Jul.
I 8 Maiu.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

173

Tot ce s'a intamplat din pricina Turcior in Domnia lui, va fi aflat Inaltimea Sa (dogele) de mult,
Dar cu adevArat ceia ce s'a intAmplat n'ar fi fost
dacci ar fi aflat c prinjii creslini si vecinii sAi nu

s'ar fi purtat cu el asa cum s'au purtat; dar ei au

cAlcat jurAmintele lor s't invoielile ce le aveau cu el,
1-au inselat, si a pAjit cAte a Opt. Invoielile si ju-

rAminteln ce erau intre ei cuprindeau ca. toji trebuiau

sA se gAteasca i sA ajute acel loc si acea Domnie impotriva cAreia ar merge Turcul. Si deci, in nadejdea_

lor, a urmat impotriva mea ce am spus. Pentru cA,

de n'ar fi fost asa, din cloud lucruri a fi facut una:
Ori m'as fi impotrivit dusmanului la vad si nu 1-as
fi lAsat sA treacA, ori, de mi-ar fi fost aceasta cu neputinjA, as fi cautat sA scap pe oamenii din jara
mea, si nu ar fi suferit atata pagubA. Dar ei m'au
lasat singur, si a urmat cum zic mai sus. Si, daca
dusmanul ar fi fost singur, n'ar fi fost atAt de Mu,
dar a fAcut sA vie Tara-RomAneascd de o parte si Ta-

tarii de alta, si ei insusi cu toatA puterea lui, si m'au

incunjurat de trei parti, i m'au gasit singur, cu toatA
oastea mea turburatA pentru mAntuirea calor de aca.41. Si gAndeste-te InAljimea Ta cAtA gloata. aveam
asuprA-mi, impotriva mea atAtea puteri. Eu, cu Curtea

mea, am fAcut ce mi-a fost cu putinjA, si s'a intAmcare lucru socot ca a fost voinja
plat ca mai sus,
lui Dumnezeu, ca sA mA pedepseascA pe mine, pAcAtosul; si lAuclat sA fie numele lui!

Iar, dupA ce a plecat dusmanul, cu adevArat ant

1 La 1476 Tataril navAliserl asupra Moldovei. Teranii au plecat.
sA-I apere si mintuie pe at lor.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

174

rAmas pArAsit de mice ajutor de la crestini, pentru cd,

nu numai ca nu m'au sprijinit, dar poste CA unii au

avut plAcere pentru paguba ficuti mie l terii male
de Necredinciosi. $i in aceasti vreme a venit la mine
secretarul InAltimii Tale si mi-a spus ce i s'a poruncit, si mi-a fagaduit multe lucruri din partea hum
timii Tale prea-crestine, care esti plini de buniivointA
0 de grija pentru binele crestinilor i nimicirea vrAjmasului. Care lucru m'a mangaiat i mi-a dat mare
nidejde, si am ramas aproape odihnit. Pentru c
mi-a spus cA, din banii trimesi in Tara Ungureasci i
din altii, voiu avea ajutor i mice fel de ocrotire.

$i de aceia m'am graft si izgonesc pe Basarab

ca Voevod al Terii-Romanesti i sA pun alt Domn ere--

tin, adeci pe Draculea, ca sA ne intelegem impreunA,

.$i am indemnat la aoeasta i pe Maria Sa Craial Unguresc, ca sA poarte griji din partea lui ca Vlad Dr&
culea sit se facia Domn, i, incredintandu-1 in sfarsit,
a trimes sA-mi spuie ci eu si-mi strang oastea i sa.
merg &a pun pe acel Domn in Tara-Romaneasca. $i
asa am ficut indatA, si am mers eu de o parte Si cApilanul Craiului de alta, i ne-am unit, si am pus in Dorn-

nie pa acel Driculea. 5i, ficand aceasta, el mi-a cerut sA-i listun oamenii nostri pentru paza lui, cAci
in Munteni nu se incredea prea mult. $i eu i-am liisat
200 de oameni de la Poarta mea. $i dupti aceasta ne-am

despArtit, si indati s'a intors acel necredincios Basarab, si 1-a gisit singur, i 1-a ucis, i cu el au perit toti

.al miei afari de zece.

Care 4ucru 1-am aflat fin zAbava, i, gisindu-se lan-

gA mine secretarul Inniltimii Voastre, i afland si el,

Iv luA rimas-bun. $i mi-a spus daci era cu placerea

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

175

mea sA-1 las sA se ducA, pentru &A acuma a venit timpul sa se ImplineascA oele ce ni Le spusese din partea

InAltimii Voastre, V eu 11 sfAtuiam sa nu piece, din

pricina iernii, care era foarte crudA pe la 16 Ianuar
[1477]. Si i-am spus cA putea sa scrie V sA lucreze
prin carp. Si el imi rAspundea: Ce voiu face insumi,

nu pot face prin scrisoare". Si mi-a cerut V om ca

sA meargA cu el V sA-1 aibA in tovArAVa lui, V sA se

intoarcA iar. Si a hotArAt cu mine sa se intoarcA de

Pagti.

Iar eu, oe e drept, vAzAnd grija V graba lui, I-am

lisat sb meargA, V i-am dat un om, i am rAmas sigur pe cuvintele lui ca pe un lucru fAcut. Cu ceilalti
Domni creVini, vecinii miei, am vrut sA fac o incercare, ca sA nu mnA aflu iarAi inwlat. Si Inaltimea
Ta Vie galoevile care sunt intre ei, din pricina
cArora fiecine cu mult greu abia poate face ale sale.
V de nevoie lucrurile mele rAman fArA ocrotire. Ba
cred chiar cA acum Craiul unguresc va face pace cu
Tara-Romaneasca, eeia ce va fi foarte rAu. Deci locul
mieu de scApare V nAdejdea mea sunt la Inaltimea Ta.

pe care te rog sA fit bun a mA ajuta.

Nici nu vreau sa spun de cat folos e aceastA tart"'
a mea pentru CreVinAtate, socotind cA e de prisos,
cAci e lucru Viut bine de toti. CA e zid de apArare al
Terii UngureVi, V al Terii. Lewti. Si, in ce priveVe
aceste doua Cr Aii, afarA de aceasta, fiind impiedecat
Turcul cti mine acum de patru ani, au rAmas multi
creOni odihniti.
Deci, ca lcr Domni creVini V cunoscuti creVini, a-

berg la InnAltimea Ta, cerOnd ajutorul vostru ca un

www.dacoromanica.ro

N. lorga

176

crestin ce sunt, pentru pAstrarea acestei teri a mele

de priintA CrestindtAtii. Si fAgAduiesc cA orice dar si

ajutor imi veti fi dat, ii voiu rdspldti pe multe cdi,

cand imi veti porunci i yeti avea nevoie, i impotriva necredinciosilor, i unde vA va fi porunca, fdril
zdbavd. Afard de aceasta, InAltimea Ta va face un
lucru foarte vrednic de laudd ajutand un Domn crestin.

Ceia ce acuma cer, e aceasta. Cdci sunt sigur cd

Turcul iardsi va veni impotriva mea, in vara aceasta,
pentru cele cloud locuri ale mele, Chilia si CetateaAlbA, care-i sunt foarte cu supdrare. Deci intr'aceasta
vreau sA fiu ajutat astAzi, cdci vremea nu ne ingdduie a lua alte mAsuri mai intinse. Si Inaltimea Ta
te poti gdndi cd aceste cloud locuri sunt toatd Moldova, si Moldova cu aceste cloud locuri e un zid pentru Tara UngureascAi Tara Leeased.Afard de aceasta
eu zic si mai mult: cA, de se vor pAstra aceste cetAti,
Turcii vor putea pierde i Cafal j CrAmul, i va fi usor lucru. Dar chipul cum s'ar face, nu-1 spun, ca sd.

nu md intind mai mult la scris, dar, cand veti porunci, o sA4 spun.
VIII.
(1481.)

Doi ani mai tarziu, Stefan incerca sa dea incl.

un Domn Terii-RomAnesti, de unde izgonise i pe

Radu-cel-Frumos i pe Basarab-cel-BAtrAn i pe fiul
acestuia. Basarab-oel-TAndr, Tepelus, cdutlind in zadar pe acela care ar indrAzni sd se ridice peste fateliititile situatiei sale, rAmAindu-i credincios lui siCrestinAtAtii prieten. Avea la sine pe Mircea care se zicea
1 Cetate genoves, pierdLtA In tnna Turcilor la 1473.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

177

fiul lui Vlad Dracul 0 caruia dumanij ii dAdeau ca

mania pe CAltuna din Braila, batjocura pescarilor de
acolo. Mircea n'a putut stApAni tara pe care o jeclama
ea mo0enire a parintelui sa.u, i mai fericit decat dan-

sul a lost Vlad CAlugarul, fost popA" pribeag, care

e insu0 strAbunul lui Mihai Viteazul.
Scrisoarea lui Stefan vAde0e sentimentele lui fata
de RomAnii de paste Milcov: el du0nAnia numai pe
Domni 0 numai indreptarea politica a acestora. Iar
pentru sarmani era crutator 0 bun, ingrijindu-se de
pacea 0 de hrana lor.
Edifii : Bogdan ', pp. 109-10, no. CIX ; Bogdan', pp. 282-4. no.
CCXXIX.

Io Stefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn a

toatA Tara Moldovei, scriem Domnia Mea la totiboierii, i mari i mici, 0 la toti judetii 0 la toti sArmanii,
de la mic la mare, din tot Tinutul...Si dupA aceasta
a5a sa \TA fie in tire a am luat Domnia Mea fang
mine pa feciorul Dompiei Male Mircea Voevod, 0 nu-1

voiu lAsa de la mine, ci voiu stArui pentru binele lui

ca 0. pentru al mieu, insumi cu capul mieu i cu

boierii miei 0 cu toata tara mea, pana ce va fi in.
ba0ina sa, Tara-Romaneasca, care-i este dreapta bafind, cum 0 Dumnezeu tie, 0 cunoa0eti 0 voi. Drept
aceia vA zic: in ce ceas veti vedea aceasta scrisoare a
mea, ci voi in acel eeas sA vA intoarceti la locurile

voastre, care de unde ati fost 0 unde ati stat dintru'ntAiu, cu tot avutul vostru, cat veti fi avand, 0 sa
va pAstrati avutul, 0 sd arati unde ati arat 0 dintra
'ntAiu, lard vre-o fried oH grila 0 teamA. CAci asa sa

0iti a nu mA gandesc a Ara face niciun rAu 0,

nicio pagubA, ci sA va pastrati 0 sa trAiti in pace.
Si LarA0 cine va- voi sa vie la Domnia Mea O.

www.dacoromanica.ro

178

N. lorga

la feciorul mieu Mircea Voevod, iar Domnia Mea si

hal Domniei Me la Mircea Voevod il Vorn milui si hrdni

cinsti. Si la aceasta este credinta Domniei Me le,

.si a koierilor Domniei Me le, marl si mid. Scris in
Targul-de5os1, Mart 15.
.si

IX.

Radu-cel-Mar e.
(1505.)

DupA Vlad CalugArul, care ajutd pe Turci sA-i iea

lui Stefan acele cetAti de care vorbeste cu atdta dragoste si grijd in solia cdtre doge, ajunse la Domnie,
in 1495, evlaviosul ctitor de multe biserici Radu-celMare. Era al Turcior cu totul, si trebui sa. facd greul,
costisitorul si primejdiosul drum la Poartd. Cu privire
la el scrie Radu in aceastA scrisoare.
Editie : Hurmuzaki, XV, la aceasta data.

Radu, cu mila lui Dumnezeu Domn al Terii-Romdnesti, si allele. DumneavoastrA, vecinilor si prietenilor nostri vrednici de cinste. VA facem cunoscut dum-

neavoastrA intArnplarea ce ni-a venit de la Turci. AdecA nista vaduri impreund cu vdmile ni le-a luat ImpAratul; pe llinga. aceasta zice cd a pus in catastiful

sdu patru ori cinci mii de oameni, cari spune el ca.

ar fi venit in tara noastrd sd stea, iar acuma vrea
sd capete da la noi tot atfitia. Ci noi prin niciun fel
de daruri, cat de mari, ale noastre, sau prin cererile
prietenilor nostri n'am putut sA impAcAm pe Imparatul.
Deci trebuie ca acum sA trecem noi insine fdrA zabavd
1 Romanul.

www.dacoromanica.ro

Scrisorl de Domni

179

la el. Daca insa, cu. ajutorul lui Dumnezeu, vom putea

face acolo ceva bun, atunci, dupci ce Dumnezeu ne va

aduce innapoi cu sanatate, Math. ce vom umbla,

va vont da de gfire. Pentru care \TA rugam staruitor
sti dati in grija supugilor vogtri ca sa ramaie in pace
cu oamenii nogtri pana ne vom intoarce. Altfel sa va
tie Dumnezeu sanatogi. 1505.

Dumisale judelui si juratilor cetatii Bragovylui, g. a.,

vecinilor nogtri vrednici de cinste, g. a.
X.
Mihnea-ce1-11fiu.
(1508.)

UrmaguL lui Radu-cel-Mare fu Mihnea, un crunt fiu

lui Tepeg, odata pribeag la Unguri, dar pus de

Turci. El igi sangera sabia de trupuriile boierilor gi
peH insugi, izgonit de rascoala, la Sibiiu, de sabie.
Cu privire la Turci, nu era cel mai credincios vasal,
gi, magulind pe Sagii vecini, ii asigura ca ar fi in
stare sa opreasca, gi el ca tatal salt, pe pdgani.
al

Editie : Harmazaki, XV, la aceastl datA.

Mihnea, cu mila lul Dumnezeu Domn muntean, gi

allele. Dumneavoastra vecini i prieteni vrednici de
cinstea noastra. Stiti dumneavoastra &A in Tara Ungureasca am slujit totdeauna dumisale Craiului gi arhiereilor gi magnatilor Terii Unguregti gi am avtit emuste de la dangii. Iar acum, cu voia lui Dumnezeu gi
a boierilor, am luat carma aoestei teri a noastre, gi
toti boierii stint cu noi, gi. toate cetatile sant in manile
noastre. Deci nu vrem sa fim nerecunoscatori pentru
binefacerile ce le-am primit in Tara Ungureasca. Voim

www.dacoromanica.ro

180

N. lorga

sA fim vegnie in tuna prietenie cu voi. Voim chiar

ca sarmanii MAriei Sale Craiului i ai nogtri sa traiascA impreuna in pace. Iar, de spre partea Turci tor,.
pe lagea noastra cea cregtineascA, sA n'aveti nicior
fricA: Celelalte vi le spune dumneavoastrA acest oth
al nostru anume Benedict Pitarul in numele ,nostru,.
in vorbele caruia sa puneti credinta neindoielnica, i.
celelalte. SA HO sanatogi. Data in Argeg, Luni dupa
InnAltarea Domnului [5 Iunie], 1508.
Dumnealor capeteniei oraguiui, juzilor i juratilor cettii Sibiiului, vecinii i prietenii nogtri vrednici de
cinste, i allele.
XI.

Bogdan Orbul.
( 1510.)

De la fiul lui 5tefan-cel-Mare, care pierdu Pocutia

ultima prada ramasa in ghiarele batrnului leu -Stefan,
ca sa capet . in Polonia o regal:A logodnicA
gi ea

nu-i Li niciodata sotie , de la acest cap slab pentru

un brat viteaz, avem, in clipa and se temea de -furia Tatarilor, aceasta scrisoare din 1510, plinA de repetiii si confusii.
hu muzaki, XV, la aceasta. data.

Bogdan, cu mila lui Dumnezeu Domn i Voevod al

terii Moldova DumneavoastrA domnior vecini i prieteni noua cu adevarat iubiti. Fiindca Maria Sa Craiut

v'a dat void in ajutor i v'a scris sA va grabiti intra

ajutorul nostru, dupA cererea ndastra, de aceia va
rugAm pe dumneavoastrA, ca pe nigte prieteni buni,
sa \TA OHO fiecare, dupA porunca Mariei Sale Craiului, i cu toate armele de razboiu gi tot ce se mai tine

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

181

de rAzboiu, cat se poate mai bine si mai ales sA [ine[i

eat mai iute in pregAtire 600 de cAlAreli, cum au fAcut
si Secuii, si sA-i ave[i la indAmAnA gata, pentru ca,
atunci cAnd pe urmA vA voiu cere dumneavoastrAi

in clipa aceia, pe datA sA trimeteti pe acei 600 ca

innaintasi in ajutorul nostru, Iar deocamdatA sA bine-

voili a trimete 200 de puscasi prin aeeastA slug&

a noastrA Ilie, care aduce scrisoarea de fa[A. Si dum-

neavoastrA, cum v'am mai spus, fiecare si in orice

zi si ceas sA fiti gata dupa poruncile MAriei Sale
Craiului, domnului nostru celui prea-miostiv, pentru .
ea, atunci cAnd vre-odatA vA vom cere, indatA sA fill.
In stare a pieca in ajutorul nostru. Asijderea si acestor
slugi ale noastre sa li dati credin[A. Si dorim sa fiti sdnAtosi dumneavoastrA dupA dorin[A. Date din Curtea
noastrA in targul nostru al Bahluiului. Joi innainte de
Sf. Mihail Arhanghelul [26 Septemvrel, anul MAntuirii 1510.

Dumnealor cApeteniel orasului, juzilor si. juratilor si

celorlalti Sasi din partile Ardealului, de orice stare,

prieteni si vecini noua. iubili, cu adevArat.
XII.

Vlad-Vocli (VlacluI).
(1511.)

Izgonitorii lui Mihnea gAsirA pe un tAnAr flAcAuandru din sangele lui Vlad CAlugArul, Vlad-VodA, cAruia

i se zicea, cu alintare si desprel: VIAdul. Fu ucis rApede, ltingA Bucuresti, supt un pAr", de Turcii DunArii, chemali de puternicii boieri al Craiovei, coboratori dintr'un ocrotit al lui Vladislav-VodA.
-Scrisoarea de fa[A.-1 aratA pornit pe rAzboiu si fArA
prevestirea sfArsitului sAu grozav.
Edltie : Hurmuzaki, XV, la aceastA data.

www.dacoromanica.ro

182

N. lorga

Vlad-VodA, cu mila lui Dumnezeu Voevod muntean,

Domn si mostean. DumneavoastrA, prieteni si vecint

ai nostri vrednici de cinste. Ne-am rugat intre alte

lucruri ale noastre pentru niste afaceri grele ale noastre domnului nostru prea-milostiv Craiului.laria Sa,
si s'a indurat si-si facA milA de noi la rugAciunea
noastrA. Pentru credinta si mArturia cAruia, ni-a dat
scHsori ale MAriei Sale, pe care vi le-am trimes prin
omul nostru credincios Ruhan, in vorbele cdruia sa
credeti neindoielnic. Anume ca sA putem cumpAra si
aduce arme impotriva viclenilor, prea-cruzilor dusmani ai legii crestine, din tara dumisale Craiului si din
Tinuturile ei, oricari ar fi, dacA am avea nevoie de
asa ceva. Deci vA cerem dumneavoastra prin aceasta
cu stAruintA ca, la primirea scrisorii acesteia a Ma-

rie! Sale, sa dati ascultare 'Kirundi si sA vA supuneti dumisale Craiului 0 sA binevoiti si sA gAsiti cu
cale a ni da scrisorile voastre pentru acest scop, insemnate cu pecetea voastrA. Dat in Milesti, in cele
patru zile d'innaintea lui Mihail Arhanghelul [24-7
Septembrel, anul Domnului 1511.
Dumnealor juzilor si juratilor cetAtii Sibiiului, si
celelalte, prietenior si vecinilor nostri vrednici de
cinste.
XIII.

Basarab al IV-lea Neagoe.

(1518.)

Un Domn muntean nou, carturar sarguincios, judecAtor istet al lucrArilor frumoase, ziditord mAnAstirii
Argesului, Neagoe, Basarab al IV-lea, vine la Hind
Mai dese oH se infAtiseazA cu grija aurului si argintului potirelor, cAdelnitilor 0 altor podoabe bisericesti
deck cu a fierului armelor.
Edifie : Hurmuzaki, XV, la aceasta data.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

183

Dumneavoastrd, prieteni i vecini ai nostri vrednici de cinste. VA aduceti aminte cd, anul trecut, ce-

ruserdm de la d-voastrii argintari mai isteti dead

ceilalti, cari sa faca. intelepteste lucrdrile noastre,
Ci dumneavoastrd ati ales si ati trimes la noi pentru lucrdrile noastre ca mai isteti deck ceilalti pe
megterul Joan i pe mesterul Celestin Argintariul, cad,

de sigur CA au savArsit lucrairile noastre aid in TaraRomAneascal a noastra destul de dupd placul nostru.
Si am pus sd ni facd. niste cupe, si le-au fAcut cum
doriam. Pentru care ni-au fAcut socoteald deplina de
acestea, de toate. i noi dupA vrednicia lor i-am rAs-

plata destul de darnic, pe ei i pe sotii lor. Dar de

atunci, mai de curAnd, a venit la noi acelasi megter
Celestin Argintariul, cerAnd de la noi argint sa-I lucreze. Ci noi i-am dat argintul eel mai curat ca sd ni
facd o cAtuie dupA chipul turnului cetAtii noastre. CA.
noi am strAblitut Tara UngureascA, si mai frumos
turn nicalri n'am vAzut. Mai innainte, cand fAcuse
acel lucru al nostru i ni-I infatisase innaintea ochior,
nu ni-a plAcut, pentru cA era fAcut dupd felul Tiga-

nilor. Avem noi destui mesteri cari ar fi putut mai

frumos sd Med de cum a fAcut el. Pentru care a doua
oarA acelasi 'nester Celestin ni-a fAgAduit sa. facA

mai frumos, si a luat argintul de la noi iardsi, din

manile dumisale lui Valentin Pitarul i lui Oprea Vis-

tierul. De la care cerem acuma, dacA tine la cinstea

lui, sA ni dea cdtuia sau argintul. CA pand acum, pre-

cum am aflat, acel 'nester Celestin n'a fAcut lucrul

nostru, pe care fAgilduise a-1 face atunci, la Pastile
ce au trecut. Deci vd rugAm pe dumneavoastrd sA vd
ingrijiti cu stirguintA de acest lucru al nostru, cu

privire la noi, dupd spusele slugii noastre dumnea-

www.dacoromanica.ro

184

N. Iorga

lui Valentin Pitarul, in -vorbele caruia sa binevoiti a

pune credintA deplinA, si celelalte. CArora li dorim
stt fie mult timp sdnAtosi. Din Pitesti, Sifunbatti innainte
1de Sf. Toma [18 Dechemvre], anul 1518.

Basarab, din mila lui Dumnezeu Domn muntean,

Domn si mostenitor, si allele.
Dumnealor judelui Craiului si cApeteniei orasului oetatii Sibiiului, domni prieteni si vecini ai nostri vrednici de cinste.
XIV.
(1520.)

Lui Neagoe nu-i lipsiau insA, la intAmplare, si. Onduffle rAzboinice. Astfel in aceastA scrisoare, in care
se intalneste grija sfintirii solemne a unei manAstiri,
cu care prilej era sA facA si o mare ceroetare a ostilor lui, cu dorinta de a folosi CrestinAtAtii si, in
rAndul intAiu, Ungariei, care la 1526 era sA-si afle sfilr-

situl in lupta de la Mohacs. Deci traditia politica' a

necontenitei alipiri citre crestini, fdrA deosebire de confesiune, trAia si in aceste timpuri de pasnicA Domnie

care a dat terii cele mai frumoase podoabe ale ei In

cladiri.

Tonul scrisorii e absolut bisericesc, cuprinzand for-

mule de smerenie si iubire a aproapelui.

Editie : Htu-muzaki, XV, la aceasta data.

DumneavoastrA fratilor si vecinilor mult iubiti nouA.

SA vA vie in minte cA, de cAnd Dumnezeu cel PreaInnalt ne-a ales in Domnia sau Voevozia acestei TeriRomAnesti, de si nu eram vrednici si destoinici de stApAnirea ei, totusi, dupA voia lui Dumnezeu dacA s'a

fAcut ap, de pe acea vreme pAnA astazi stim cA in

pace v'am tinut cu toatA prietenia si buna vecini-

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

185

tate, cum v'am fost fAgAduit dumneavoastrA, frajilor,

prin necontenitele noastre fAgaduieli. De aceia vA putern da de :tire, ca unor vecini, i aceia cA, in timpuri ce n'au trecut de mult, printr'o creclincioasa slugA

a noastrA, am aratat a suntem gata a sluji cu credinjd durnisale Ludovic, cu mila lui Dumnezeu rege al
Ungariei i Beemiei, i altele, domnul nostru ,preamilostiv, i. afarA de aceasta chiar i intregii CretinatAji. Aa ca, atunci cand va fi de nevoie, cu toatA
puterea noastrA i ogle noastre, sA ridicAm armele
pentru aced Tara Ungureasca, i. anume cu 40.000 de
calAri i pedetri vohn sa fim de faja. Pentru care am
hotardt la toji bolerii jerii acesteia sa facA pana la un

anume timp acest lucru, cad am injeles a Imparatul, Tarul Turcilor, se pune in miFare. Dar incotro
se duce, habar n'aveml.
Apoi, cum tiji i d-voastrA, am ispravit biserica

noastra sau manastirea pe care o faceam din nou

intru cinstea atotputernicului Dumnezeu: dupa. legea
i anduiala credinjei noastre- am sfinjit acea bisericA
intru lauda InnAljArii Domnului nostru Isus Hristos2.
La inchinarea acestei biserici va veni toatA jara aceasta. Deci am trirnes de li-a poruncit sa se adune; cu
prilejul acestei inchinari vom putea sa ceroetarn in
scurt otile noastre. Pentru care prin aceasta va ru-

gain, ca pe n4te prieteni, ca d-voastra, holier, sa

binevoili a trimete dintre cei doisprezece juraji ai
cetajii d-voastra un om de credinja din cetatea d-voas1 Era un zvon fals. V. Iorga, Geschichte des osmanischen
Reiches, II, 385.
2 Nu e vorba de manAstirea din Argeq, care poartA hramui Adormirii Maicii Domnului.

www.dacoromanica.ro

186

N. lorga

trA aici, la noi, ca sA-1 mai vedem. Pentru ca.- avem

un Wind ca acela 0 attita gAtire de v'ar plAcea 0

d-voastra; de aoeia am poruncit 0 am f4cut sa fiti
chemati. Si de acuma sA traiti in fericire, fratilgr. Targovi0e, Joi dupA sArbAtoarea Sf. Marcu Evanghelistul [26 April], anul Domnului 1520.
Basarab Voevod al Terii-Romane0i, . a.
Dumnealor judelui Craiului, apeteniei eetatii 0 ce-

lorlalti cetAteni ce sunt in Brasov, prieteni 0 vecini

ai nogri vrednici de cinste.
XV.

Stefan-cel-Tandr (StefanitA).
(1523.)

Nepotul de fiu al lui Stefan-cel-Mare avea fall ininsuOri. Sigur de sine, insufletit de dorinta
faptelor mari, el gAsia in negocierile sale cu vecinii, mai ales cu Polonii, cari voiau sA-1 bage in foc
pentru singur folosul lor, vorbe de ironie muFAtoare.
Un sol al lui in Po Ionia vorbege astfel.
doialA

Editie : Hurmuzald, II 9, p. 708 si urm.; cu traducere In Hasdeu,

Archiva istoricd, I, pp. 12-3.

Intelese din astea Domnul mieu cA se incearcA pdganul sA-1 desbine de CreginAtate 0 de MAria VoastrA, fereascA-ne Dumnezeu. Si multA nemultamire simti

MAria Sa 0 Sfatul Marlei Sale. Si trimeserA fall zAbavA cAtre sangeac, ca rAspuns la solie, cu daruri

prietene0i, pe Vornicul Iurie care fusese 0 la Maria VoastrA, difindu-i invAtAtura. sA afle 0 sA cerceteze
despre cele descoperite din gura solului, ca apoi, indatA

ce vom cApAta tiri, sA nu intArziem de a in0iinta 0

pe Maria VoastrA despre toate cate vom *ti, ca ast-

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

181

fel sA fiti incredintati Maria VoastrA, mare gi bun

prieten al nostru, cA noi gi Divanul nostru nu vrem

a ne desparti de CregtinAtate gi de Maria Voastra,
mare gi bun prieten al nostru, cA noi gi Divanul nostru na vrem a ne desparti de CregtinAtate gi de Maria VoastrA, cat timp vom fi vii gi ne vom putea
lupta din voia lui Dumnezeu. CAci altfel insAgi Maria VoastrA intelegeti ce asupriri sufere Domnul mieu
din partea pAganilor !

Aga dar, bunul gi marele nostru prieten, sA cAtati

Maria VoastrA ca prin Domnia, gi. CrAia MAriei Voastre

sA se ridice CregtinAtatea. ZAu, aveti Maria Voastra o

Domnie gi Crdie mare gi un Sfat mare la numAr; gi.
puteti sA cumpaniti lucrurile despre pAgAni gi sa vA
sculati gi sa vA apArati impotriva dugmanului d'impreunA cu toata CregtinAtatea, degteptand pe Sfantul
pArintele Papa, gi pe Chesarul, gi pe toti Domnii cregtint sa. infrunte cu puterea pe necredinciogii vrAjmagi
ai Cregtinatatii. CAci am arAtat MAriei Voastre ce facurA pAganii cu Tara UngureascA gi cum de curand
risipird gi stricarA Domnia gi Tara MunteneascA, punAnd acolo Domn pe Turcul Mohammed; gi cum Insugi Sultanul cu toate puterile sale ImpresurA pe mare
gi pe uscat Rodosul, sa nu-i ajute Dumnezeu, pentru
ca nu cumva, dobAndindu-1, fereascd Dumnezeu, sA
punA apoi mane pe toata. CregtinAtatea. De aceia yeghiati Maria VoastrA pand ce pAgAnul, oprit in alte
parti, Inca nu s'a intors cu fata spre noi; cAci atunci
vai de Cregtinatate! Domnul mieu, prieten al MAriei Voastre, vA face cunoscut primejdia Cregtinfitatii
gi vA indeamnA sA vA. sculati ImpreunA cu toatA Creg-

tinatatea impotriva paganului, nedesbinati ga. alipiti ca

unghia de deget.

www.dacoromanica.ro

188

N. lorga

De asemenea, domnul mieu, prietenul MAriei Voastre,

roagA pe Maria VoastrA i pe toll Domnii crestini sA

nu-1 lasati pe el afar& din mila crestinilor, de vreme

ce Maria Sa doreste cu toatA credinta 1 i cu toatA
dreptatea sA fie cu CrestinAtatea, intru cat il vor
ierta puterile, i sA meargA cu Domnia VoastrA, Impotriva dusmanului. Numai MAria VoastrA i CrestinAtatea sA nu ne rAspingeti din sAnul Vostru; cAci
.stie Dumnezeu ce marl asupriri pAgAnesti are Domnul
.mieu, prietenul Mariei Voastre, din pricina CrestinAi o stiti si Maria VoastrA.
SA vA mai spun MAriei Voastre cA Domnul mieu,

CAW;

prietenul MAriei Voastre, tine acuma sfat cu boierii

sal despre Craii i Domnii crestibi, pentru ca sA holArascA, cine din ei ar fi atAt de vrednic i inteleptl
incAt sA fie in stare a incepe, a intocmi, a calAuzi
lucrul cel mare al impAciuirii crestinilor impotriva
dusmanilor pAgani al CrestinAtAtii. Si nici Domnul mieu,

nici boierli sAi nu se puturA dumeri a gAsi un Crain

st Domn atilt de vrednic i intelept pentru aceastA
treabA, afar& numai pe MAria VoastrA, care, dacA
ati voi s'o faceti, cu Sfatul MAriei Voastre, chernAndu-vA in ajutor pe Dumnezeu i pe Maica Domnului,
zAu cA ati fi un mare si ales hatman, cap si povAtuitor a toatA CrestinAtatea. CAci, in adevAr, din call
Domni crestini cunoaste Domnul mieu i Sfatul MAriei

Sale, nu este altul In vrednicie ca MAria VoastrA:

unli sunt prea tineri, aifli necunoscuti noua, altii nedestoinici pentru facerea unor lucruri si legAturi atilt
de marete.
In sfArsit, rugAm pe Maria VoastrA a bAga in sam&
cuvintele noastre, gAndindu-v& bine mai innainte de
toate sA nu piarA. CrestinAtatea tocmai in zilele MA-

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

189.

riei Voastre; cAci, dacA astAzi Dumnezeu va pedepsi

tara noastrA Moldova, sA nu vA indoiti MAria VoastrA cA mane o sA vie rAndul i pentru alte Domnii

cre0ine. Nu treceti cu uprinta asupra soliei noastre,

fiind ea da cea mai mare insemnAtate. MAria Voas-,
trA aveti o Domnie -mare 0. fin Sfat mare la numAr:
sfAtuiti-va

i chibzuiti!

XVI.
1524.)

Inca mai aspru sunA aceste rAnduri, din anul 1524,

cuprinse in alta. instructie de ambasador:
Editie: Hurmuzaki,

8, pp. 723-4.

Pentru solia pe care d-voastrA o ati trimes la el,

precum i pentru bucuria cu care d-voastrA ati primit vestea despre biruinta lui asupra Turcilor, [VodA]
vA multdme0e i mi-a poruncit a vA spune cA nu s'a

luptat pentru Ora sa i oamenii sii cu dAn0i, ci

pentru a se putea curAti de bAnuiala necredintei, dacA

d-voastrA ati fi avut-o despre el. Prin care zice a a

atatat pe Turc impotrivA41 i a0eapta. din ceas in
ceas nAvAlirea lui. Deci damnealor nu trebuiau sa
cearA ajutorul mieu, ci mai ales cA pentru tara Craiului

a cera ajutorul lor, mai ales cA pentru tara Craiului

am pornit du0nAnie cu Turcii i cu acest prilej am.
pierdut patra sfetnici, pe l'AngA alti multi i buni. Si,
cu toate cA vA multAmesc pentru cA fAgAduiti a-mi.
da ajutor sf nu- voiti a vA cruta averile i cheltuiej,
lile i ostenelile i sAnAtatea tatu0 trebuie sA vai
spun cA n'am vAzut omul care, dacA insu0 se inneack.

dA ajutor altuia, ci insu0 trebuie intAiu sA innoate

tri 1518 el biruise pe Tatari.

www.dacoromanica.ro

190

N. Iorga

la mal. Asa si d-voastrA imi fAgAduiji ajutor, dar nu

voiti sA vA lup1ai cu dusmanii, astepttind ca eu sA
Ina lupt cu dusmanul d-voastrA. Int Alu d-voastrA sA
vA luptati cu dusmanii d-voastrA, cu care lucru vA veti
ajuta i pe d-voastrA i pe mine,
cA eu nu pot sA
va -dau ajutor cand am 0 eu aceiasi nevoie ca si
d-voastrA. VA mai 1:1tingep cA nu va dau veste de
lucruri nouA. Cum v'am instiintat in fiecare an despre orice oaste, vA arAt acum prin tine2 cA Turcul
Thassule (sic) nu s'a intors peste Dun Are, ci strAnge
aici, intre Chiia i Cetatea-AlbA, oaste impotriva (erii Craiului. Mai la urmA nici nu sunt straja voastrA

nAimitl, nici nu sunt dator a vA da stiri, mai ales

cand toate cAte vi le spun ziceti cA nu sunt adevAnte, Iar acum aveti insusi adevArul innaintea ochilor.
XVII.

Petra Rarev.
(1529.)

Petru, zis Rares, fiul din flori al lui Stefan-eel-Mare,

1-a fost adevAratul urmas: prin istetime, grin urmArhea indArAtnicA a planurior sale, prin mArimea aces-

tor planuri. El a stApAnit prin ginerii sal Tara-RomtineascA si a rAvnit Ardealul, adAugAnd la Ciceul si
Cetatea-de-BaltA mostenite de la pArintele sAu, Ungurasul, Retegul, Rodna i chiar Bistrita.

In 1529, trei ani de la lupta de la Mohacs si in a-

eelasi an cu expeditia prin care Sultanul Soliman-celMaret ocupa Buda, Petru fAcu trei expeditii in Ardeal. Cea de-a treia avea in frunte pe Domnul insusi
ai avea de scop 1uarea Brasovului, pe care se fAcea
a voi numai sA-1 smulgA din ascultarea lui Ferdinand
2 Sohd.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

191

de Habsburg, fratele Imparatului Carol Quintul si unul din concurentii la stapanirea Ungariei, si sii-1 supule lui Joan Zapolya, celalt Craiu, fost Voevod al
Ardealului si sprijinit de TureL Dupa o lunga impresurare orasul se rascumpara de peire.
In acelasi timp, prin scrisorile ce urmeath, Petru
ingrozeste pe Bistritenii nesupusL
Editie: Hurmazaki, XI, la neasta data.

Petru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al terii Moldovei. Dumneavoastra, credinciosii nostri in a-

devar iubiti. Am auzit ca prin rautatea 0 rascoala

voastra iarsi v'ati radicat coarnele, 0 nu voiti sti
va supuneti noud, 0 Ira impotriviti Mariei Sale Cra-

iului, 0 nu lasati sA intre in cetateg voastra par*

labii nostri pe cari i-am oranduit. $i sa still deci
voi, Bistritenior, ca. vom porni asupra voastra cu
putere de razboiu gatita 0 mare, si pe toti, cu copiii, de la eel mai mare la eel mai mic, pe unii li
vom trece prin fier si. foe, si in patru pa* va vom
taia si va vom pedepsi. Pentru ea intaiu mi-ati aratat credinta si apoi necredinta. 5i, daca vreti sa va
deslegati de mania noastra, indata ce veti vedea seri-

sorile noastre, sa si primiti pe parealabii nostri in

cetatea voastra 0 in mijlocul vostru. 5i sa nu faceti
altfel, si, apoi, de va. va spune ceva Grigore, omul
nostru, in numele nostru, sa-1 credeti. Neamt, la saptamana dupa Adormirea Maicei Domnului [22 August], anul 1529.
Dumnealor judelui 0 juratilor Bistritei, credinciosii
nostri iubiti.
XVIII.
( 1529.)

Somalia catre Brasoveni se face astfel, din satul

vecin al Prejmerului.
Editie: Hurmuzaki, XV, la aceasta data.

www.dacoromanica.ro

192

N. lorga

Petru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al terii Moldovei. Dumneavoastra. prietenior nostri cu adevrat iubiti. Am yenit aici impotriva viclenilor Mii.
riei Sale domnului Ian As.

Craiul unguresc, ca A

vA supunem supt paza MAriei Sale. Ceia ce, cum

vAzuiu eu, nu voiti. Asa ni se pare nouA ca. aveti
de gAnd sA vA_ hrdniti cu pietre. SA stiti bine deci:
noi n'am venit pe doud-trei saptAmni, ei panA vA_
vom indupleca si vom face cum ni era voia. S1 la
intorsul nostru innapoi vom arde cu parA de foc aceastA tarA. a BArsei, si vom lAsa tara goala. si pustie..
Si in primAvar4 va fAgaduim iarAsi rzboiu, si iarAsi

vom pune si se calce in picioare sAmAnAturile voas-

tre cnd vor fi crescut, pentru ca iarAsi sa fiti Ma

hranA timp de un an. Poate ci voi, o prea-nebuni
si prosti oameni, so cotiti cA, fiind intre pietre, pietrele puteti sA le si roadeti. Ci cu atAta vA prApaditi
viata si veti rAmAnea in desert, pentru cA noi oprim
pe Secui, supt pedeapsA, sA nu vA aducA si sd nu vA_
vAndA grAu sau altA hranA. Vom -av7ea straja noastra.

adesea intre ei. Deci vA indemnAm ca, la vederea a-

cestei scrisori a noastre, indatA sa trimeteti la noi

sese oameni alesi, ca sA ne intelegem, si, pe credinta noastrA cea bunA, li vom da drumul sa se intoarcA indArdt. In Prejmer, la sAptAmtina dupA Luca Evanghelistul [25 Octomvre] 1529.

Dumnealor judelui si juratilor brasoveni, prietenior

nostri iubiti cu adevArat.
XIX.
( 1529.)

Dupd primirea banilor si plAcerea supunerii Sasilor,.

Petru se intorcea spre casA. De pe pdmAnt moldo-

www.dacoromanica.ro

Scrlsori de boleti

193

venesc el fulgerA o ultimA amenintare cAtre Bistriteni, cari avurA indatA de lucru cu osta0i lui VodA.
Editie: Hurmuzaki, XV, la aceasta data.

Petru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Moldovei. DumneavoastrA, pe caH nu vA iubim 'de loc.
DupA culesul viilor, pe la 1-iu Noiemvrie, mersesem
cu du0nAnie impotriva viclenilor MAriei Sale Craiului, Domnului nostru prea-milostiv. Dintre dAn0i unii,

la caH am ajuns, precum sunt cetatile Brwvul

Sighiwara, s'au dat intAiu MAriei Sale Craiului, apoi
i Inca
i multe oraw foarte puternic "ntdrite.

noua,

$i ne gatiam a pleca asupra voastrd. Unii ne-au intAmpinat cu vorbe ca acelea cA i voi aveti in hii-

mA 0 in cuget sa vd supuneti noua. $i de aceia ani

zAbovit acea hotdrAre a noastrd 0 am trimes la voi
pe boierii nogri de frunte, Tomp, Marele-Vistier, #
Vlad, pArcAlabul de Hotin, ca sa. vA plecati nouA.
DupA cum am aflat, din inddrAtnicia voastrA, tot vfi.

impotriviti, 0 nu vreti pan& vA vom tAia capetele.

51 sA titi sigur cA iarA0 in curand vom trimete
oaste nouA pentru a incunjura Bistrita, a vA dumesniei

prin foame 0 a ierna la voi, ca sa nu iasi nicium4

din voi panA nu vom veni noi in0ne acolo. $i cut
adevarat sA titi cA, de qteptati sosirea noastrA acolo, vom pune sA vA taie pe toti, de la mare pan&
la mic, i nimenea dintre voi nu va avea nAdejde
# leac. $i pe Mihai pArcAlabul nu trebuie sA-I cAzniti
acolo la voi, ci mai bine sA-i dati drumul. CA pe calea esului i acuma in munti sa ne ateptati ca
oaspete dacA nu va veti inchina nouA 0 nu VA. yeti
pleca in stApAnirea noastrA. LAngA apa Bistritei, hi
ajunul Sf. Andrei Apostolul [29 Noiemvre], anul 1529.

www.dacoromanica.ro

194

N. Iorga

Dumnealor judelui i juratilor i bAtrimilor Bistritei,

credincio0 iubiti nouA cu adevArat.
XX.
(1531.)

La 1530 Rares se intoarce asupra Po Ionia In el ca

40 in tatAl sAu, ardea patima rAzeplui pentru mosia lui pe care cu niciun pre i pentru niciun alt
caStig nu intelege a o pArdsi in manila altuia.
Dar, dupA ce luase Pocutia, Domnul cuceritor fu biruit, la Obertyn, de soldatii lui Joan Tarnowski inchi0

In tabara lor de carA, pentru a da numai la urma

hotArAtorul asalt.

Petru-Vodd nu privia aceastd mare infrAngere, din

care insu0 se alese rAnit, dealt ca un intAiu soroc

de judecatA pierdutA. Se gAti a duce mai departe

gAlceava pentru pAmtintul sAu. Si pan& atunci scria

regain' Poloniei ravage ca acesta.
Edit le: Hurmuzaki, Supl. 11', la aceastd data.

Prea-innAltate doamne, prietene iubit. Petru-Voevod,

cu mila lui Dumnezeu Domn al terii Moldovei. Deci,

c a sA nu fii in nesigurantA Maria Ta, in zilele acestea am trimes omul nostru la dumneavodstrA cu scrisorile noastre pentru felurite lucruri grele; care la

fost oprit de Otta 1. Dar tot a ingrijit de scrisoarea

noastrA cAtre dumneavoastra. i, cand s'a cetit serisoarea noastrA, dumneavoastrA ni-ati scris ce nu se
cade a scrie tmui Domn. Noi nu tim: ori de a fOst
.scrisd acea scrisoare dupd spusa Domniei Tale ori ca
sA ne inwle cu dansa. CA adeca tam. Pocutiei nu se
line de Moldova 0 cd pArintele nostru Stefan Voevod
eel Mare, Dumnezeu sA-1 ierte, n'a stapAnit tam Po1 De Chodecz, comandant in Pocutia, la Colomela.

www.dacoromanica.ro

Suisun de Domni

195

eutiei. $i mai spui Dontnia Ta cii noi nu suntem feciorul lui Stefan-Voda eel Mare, ci suntem feciorul lui Bogdan Voevod, care era frate cu noi. Ci
aici a scApAtat scriitorul 0 s'a inwlat cAnd ni lagaduiete pe pArintele uostru. $i acea parte a Pocutiei
$tefan Voevod cel Mare, tatal nostru eel prea-iubit,
a tinut-o mult vreme. Dupd moartea pdrintelui nostru, supt Bogdan Voevod, fratele nostru, pentru sora
Domniei Tale care era logoditA cu dAnsul, supt vernAnt de inwlAciune s'a luat de la el tara Pocutiei. Ci
acuma avem nevoie de tara aoeia: de aceia am luat-o
de la Domnia Ta, pentru di ni este adevdratti 0 legiuitA mo0e
Acum noi nu voim ca Domnia Ta s ni arati amenin-

lAri. Dc aceia te rugam pe Domnia Ta ca pe un

bun prieten, pentru bund vecindtate, sA ni-o Wirdze0i, pentru ca tim sigur cum cA tara aceia a Pocutiei se tine de Moldova: de aceia am luat-o. Iar
unde zici Domnia Ta a noi am cAlcat tocmelile, jurAmintel3 noastre, ci noi n'am calcat tocmelile wasire, nici jurAmintele, nici n'am cAlcat peoetea noastrA, cAci n'am intrat in stApAnirile leeti ale Domniei Tale nici o jumAtate de leghe, ci ne sarguim a
pAstra vepic jurdmintele ce am fAgAduit. Dar am
auzit di Domnia Ta ai incununat pe fiul Domniei
Tale in Crdia lewascii; i 1-ai awzat in Scaunul eel
crAiesc; noi cu demsul n'am facut pAnd acum nici ju-

rdmAnt, nici tocmeli. $i, dacA Domnia Ta socoti a

acel Tinut al Pocutiei nu se tine de Moldova, sA trimeti MAria Ta un om, sd intrebe: mtdiu la prea-puternicul ImpArat turcesc, apoi la chiar dumnealui loan

Craiul Terii Ungure0i, cari vor face drept judet 0

dreptate intre noi: a cAruia dintre noi, a Terii Leeti

www.dacoromanica.ro

196

N. lorga

sau a Teril Moldovei, e tara aceia. CA, atunci nand

trimetem solii noVri la Domnia Ta, magnatii Domniei
Tale II opresc i nu-i las& a merge la Domnia Ta, i.
pe urmA Domnia Ta ni scrii c viclenim.
Nu tim: cu tirea ori fArA tirea Domniei Tale
a fost scris cuvAntul acela. DacA i Domnia Ta te
indoieVi de acest lucru, trimete pe omul Domniei Tale
sti vadA, sA cerceteze i s ceteascA scrisorile Domniel
Tale, oH de viclenim. Si, altfel, dorim ca Domnia Ta
sA fii sanAtos. In Bahluiu (Warl Au), 21 Fevruar 1531.
XXI.
(1532.)

Alta scrisoare, din 1532, cuprinde locuri ca acestea..

Editie : Hurmuzaki, Supl. I ', pp. b4.b.

Cat vom trai nu vom suferi s ne iea cineva in

batjocuri ori sA ni feed pagubA...
Maria Ta sA Vie cA, daca trebuie sd ne invoim,

sA

ne invoim dupA (Latina creVineascA, i, dacA trebuie sa

ne batem, apoi sA ne batem. SA se hotAreasca odata._

Dar, dacA MAria Ta nu vreai sA ni dai ca despAgubirel
tare aceasta Pocutia, vom lua-o noi, vom trece-o prizi
foc; V nu va folosi nimeni, nici noi, nici MAria Ta, cAci
va rAmAnea pustie.

Nu putem sa nu ne mirAm cA Maria Ta nu vrei.

sA intelegi i cA stArui sti aibi unul din Tinuturile noa-

sire, precum ar face un om pe care un zid bun IL

acopere....
XXII.
(1533.)

In aceleaV forme, de drept, nu de politica, urmeazA,

Pentru cele pierdute de la Obertyn. Petru ji.deca larA0 ca.
nteun proces rAzAsesc pentru mosie.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

197

<lin partea lui Petru-Voda, plangerile si cererile in

1533. Le lam dintr'o instructie de sol trimes in PoIonia.

Oferta de a, ceda Pocutia, pe bani, e o siretenie a

Domnului ca sa-si adoarma dusmanul.
Editle : Hurmuzaki, Supl. I I, p. 72 si urm.

Stapanul d-tale, dupa oe m'a batut si mi-Wi pradat

tara, nu vrea sa se Impace cu mine. Dar tot ar fi fost
mai bine sa-mi fi daruit bucata aoeia de loc ea despagubire pentru pagubele mele cele mari,
ca m'ar
li facut astfel indatoritul lui,
decat &I-0 puie nadejdea

in pagan. Ca n'am auzit vre-odata ca un

cane amestecandu-se intre sfinti sa faca vre-un lu-

eru bun. Asa si cu paganii, ca bucuria lor cea mai

mare si mestesugul lor e sa incurce intre dansii pe
.domnii crestini...

Nu domnesc de mult, 0 e a patra oara de and

vad razboiu pentru Pocutia; .tara asta nu face, de
sigur, cheltuielile pentru dansa 0 sangele ce s'a varsat din pricina ei. Dad. Maria Sa Craiul nu vrea sa
faca precum cer, sa ma despagubeasca in bani :

as faod atunci pacea, de si nu lae plateste.

Solul

Tarului tatarese care e la mine imi spune ea Maria

Sa Craiul ii da pe an 15.000 de bani de aur si daruri
de alti 5.000. Daca Maria Sa Craiul ar face cu mine
a tocmeali si m'ar castiga pentru slujba sa, n'ar mai
trebui sa dea nimic Tatarilor; Maria Sa ar putea sa
nu li dea peschesul timp de un an si, daca ar naval]
el in terile Mariel Sale, m'ass sill, eu din rasputeri
pentru ca, impreuna cu ostle Mariei Sale Craiului,
sa-i punem pe fuga: ar fi o elute 0 o bucurie pen,"-fru Maria Sa Craiul. Maria Sa trebuie sa tie sama

www.dacoromanica.ro

N. lorga

198

cA agept cu rAbdare despAgubirea pentru ce ant

pierdut; Wept ca Maria Sa sA-0 vie in minti, de sip
din pricina Mariei Sale, de paste un an n'am alt sprijin decAt acela pe care mi 1-a dat Craiul Jan4 prin
episcopul din Ardeal.

Vezi icoana asta a Sfintei Invieri pe care am jurat

jur eA, dacA MAria Sa Craiul nu isprAvete cu
mine, nu voiu inceta i ma, voiu rAsbuna pAnft la
pi

moarte. Ace la in care MAria Sa Craiul. nAdAjdulete

nu mA va impiedeca: 4tiu eu cum i cu ce

astup gura! Nu-mi voiu 141sa rAsbunarea

sA-1

i dacA lu-

mea toad ar fi sa se dArlime asupra mea!

XXIII.
(1537.)

Paste patru ani inca, lucrul nu se lAmurise. La a

amenintare de rAzboiu, Rare rAspunde cu aceste micAtoare cuvinte.

Editie: Hurmuzald, II, la aceasta data.

Petru, cu mils lui Dumnezeu Voevod

i Donut
motean al Telt Moldovei, 9. a. Am inteles cA Ma-

ria Ta vei porni cu armele dumAneVe impotriva

noastrA i a acestei teH a Moldovei. Tara aceasta e
a prea-innaltatului i nebiruitulut ImpArat turcesc,dom-

nul mieu eel prea-milogtiv, 1 ni-a dat-o nouA s'o

stAphnim: sA trAiascA. Maria Sa ImpArAtcascA! Nu
stim cum am jignit cu faptele noastre pe Maria Ta.
tim cA pe MAria Ta te sfituiesc magnatii, din Sf at
sa nAvA1e.5ti in Vara aceasta a ImpAratului, i altele. Cei
ce privesc la inceputuri, sfaritul \insA nu-1 tiu. Deck,
' Sultanul Sunman.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domtil

199

0 daca Maria Ta esti setos de sangele crestinaur,

fa dupi voia Mariei Tale cea cralasca. 5i noi suntem
au toate puterile noastre gata, si te vom atepta pe
Maria Ta. Dumnezeu stie cui ii va ajuta norocul, si,
daca vbm fi biruiti de Maria Ta, vom fi biruiti de un
prea-puternic Domn 0 Craiu, care carmuiete multe
taxi. Iar, daca miostivul Dumnezeu ni va n nowl cu
noroc, lucru despre care n'avem nicio indoiala, 0 Maria Ta vei fi biruit, vei fi fost biruit de un biet Doran
al Moldovei. i mai nadajduim ca. pentru apararea
terii Imparatului va veni oaste turceasca. Ce vei vrea
sa faci Maria Ta, fie pe placul Mariei Tale! Maria Ta
stii tainele inimii Mariei Tale: ce e de facut. Din ta-

bara, in ajunul Sf. Iacov Apostolul [24 Mid de la

Nasterea lui Hristos 1537.

Mariei Sale domnului domn Sigismund, s. a.

XXIV.
(1537.)

Tot odati, el ameninta pe rage astfel daca s'ar

incumeta sa-i calm hotarul mosiei celei marl 0 vechi.

Editie : Hurmuzaki. H, p. lAS.

Ci noi din partea aceasta a terii Mariei Sale Craiuhti

am fost 0 suntem de aparare, ca un scut, 0 de spre

Tatari, .0 de spre 'Tura Ci Maria Sa socoate toate
acestea drept un lucru de nimic. Intr'o zi i-am putea
face Mariei Sale 0 teriiMariei Sale mai multa slujba credincloasa decat e vrednici bucatica aoeia de
pamant. Multi ani de zile stim ea' Maria Sa nu va lua
nicio roada din tara aceia. Deci, daca Maria Sa nu nl
va da dupa dorinta aoea lark nu voim sa mai cerem
de la Maria Sa; fie pe placul Mariei Sale. Ca, daca va

www.dacoromanica.ro

200

N. lorga

yeni cu dusmAnie in aceastA tarA a Moldovei, stim

cA se vor face mari pustiiri in tara noastrA. Ci nadAjduim in Dumnezeu ocrotitorul cA ne va tinea yeghetori I, cu ce mAsurA a mAsurat Craiul, i se va
xnAsurA indArAt. Cat va fi stricat eu fier i foc, indoit
I se va strica tara MAriei Sale, cu fier i foc, de
Turci si de TatarL CAnd va intra Maria Sa in aceastA
sarA a Moldovei, de altA parte va avea pe Tatari in
CrAia Sa.
XXV .
( 1540.)

Fugar in Ardeal, Petru se vAzu de la o vreme impresurat in cetatea lui a Ciceului, de cAtre oamenii
Craiului IanAs", care nu voiA sA sufere de la Turci
din pricina aeestui oaspete. Cu scrisori alcAtuite in
sArbeste de DoamnA-sa, odrasla de Despoti Elena?.
Ecaterina, Petru merse deci, prin Caransebes, la PoartA,
avand cu el numai pe secretarul Grigore Rosenberger,
de la Cotnari, i cAtiva casnicL De acolo, dupA cateva
luni, cAnd istetimea lui ii deschisese in de ajuns

noul drum cAtre Domnie, scrie el, adevarat fiu al

celui nebiruit, cAtre Bistriteni.
fditie : Hurmuzald, XV, la aceastd data.

Petru, i mila lu Dumnezeu Voevod i mostean

al Moldovei. InchinAciunea noastrA cu toatA prietenia
noasta s'o stiti intAiu. JupAne Toma, ni-ar plAcea
sA (Aram de la d-ta de sAnAtatea d-tale. SA stii cA noi
suntem la Tarigrad, bine sAnAtosi, slavA Domnului, si

tinuti bine si in cinste de MAria Sa ImpAratul si de

Viziri; nu ni lipseste nimic, slava Domnului. DacA
luerul zAboveste, trebuie sA fim cu rAbdare. Ci 'nAdAj-

duim in Dumnezeu i apoi in Maria Sa ImpAratul,

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

201

cA lucrul se va schimba in curtind, i altele. SA tii,

dragA juptme Toma, cA am dat lui Toader acestuia

scrisori la durnnealui judele 0 la Slat, 0 mai ales

la dumneata: sa. vA sArguiti i sa gasiti cale, cu dumnealui judele i Sfatul,. ca sA afIaU deplin cum ii merge Doamnei noastre i copiilor, i, cand veti afla a-

ceasta, sA indemnati pe Toader a se intoarce cu rAspuns la noi unde va auzi ea suntem. DacA insA n'ar
voi s'o facA, vA rugAm ca nici inteun chip sA nu fie
slobod a merge in Moldova, nici aiurea, cA e peste voia

noastrA, de 0 pe nimeni nu-1 tinem .0 nu-1 vrem

cu sila, e 0-a cAlcat jurdmantul i fAgaduiala cea
mare. VA mai rog pentru cal, sA vA sarguiti cu el.
Si ce yeti putea face bine femeii i copiilor, cu
hranA i alte lucruri, tot va fi tplAtit... NAdajduim
in Dumnezeu ca. vom fi ce am fost, 0 mai mult dead attita, vom plAti tot pe tocmai. A scrie mai
mult nu ni-a dat vremea. In Tarigrad, Miercuri spre
SAmpietru, anul 1540.

D-sale jupAnul Toma Boldorffer, la Bistrita, bunului

nostru prieten.
XXVI.
(1541.)

In toiul iernii urmAtoare i se implinise lui Rare visul:

era Domn numit de ImpAratul" sAu pAgan i stAtea
gata A treacti Dunarea cu Turcii ce i se diiduserA
impotriva Domnului ridicat de boieri, Alexandru-VodA
Cornea, dupA ce Domnul turcesc, Stefan IlicustA, fusese omorAt de dAn0i. El se lAuda cA Turcii ii vor
da innapoi acea Tighine, acele pArti ale Bugeaeului,
luate de dan0i la scoaterea lui in 1538 0 pentru pierderea cArora sAngerase in eetatea din Suceava bietul
picustA fiu al lui Stefan-eel-Mare".
Editie : Hurmuzakl, XV, la aceast datl.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

202

Petru, din mila lui Dumnezeu Voevod i drept mostean al Moldovei. InchinAciune. SA stip, mai intaiur

dumneata jupane 0 bun prietene, ca am dori sA atiam;

de sAnAtatea d-tale. Asijderea sA stiti ca, din mila liii
Dumnezeu, suntem bine sanAtosi,,0. celelalte. Ifi dais
de stire ca atotputernicul Dumnezeu cu mila lui dumnezeiascA a fAcut asa ca nebiruitul Imp Arat, preamilostivul nostru Domn, i prea-luminatii Viziri, indu-

ratorii nostri domni, ni-au dat iarasi Moldova, tare

noastrA, tocmai asa cum am tinut-o, i asemenea
0 in Ardeal ce am tinut mai innainte. $1 a dat cu not
3.000 din Curtea Sa, Spahii i Ieniceri, i alta multime de oaste mai e la indemana, de ni va fi de nevoie. Si am plecat cu cinste mare de la Maria Sa Imparatul la 23 Ianuar, i nadajduim a fi cu ajutorul
lui Dunmezeu in Suceava... Pe viitor ingrijiti-va, ma
rog, jupanilor, de calul mieu cu sarguintA. De ne
va lAsa Dumnezeu sA trAim, vA vom rAsplati. $i ce vA
va spuna -omul nostru,
crezare, t aveti-1 in
igrijA. Am aflat ci ne-au fAcut mori, i Dumnezeu

ni va mai da zile de viatA. Dumnezeu sA va. pazeasci,

Silistra, la vadul Dunarii, 28 lanuar 1541.
Dumisale Toma Boldorffer, in Bistrita, bunului nosprieten.
XXVII
(1544.)

Dar pArtile smulse de Turd din trupul Moldovei

nu mai furA date indarAt. Tributul fu crescut. Fiul lui
Petru-VodA, Ilie, merse la Constantinopol ca ostatec.
Straja de Turci peazia toate miscArile hainului din
1538.

Murgul, ,,Peyloo', pe care nu-I uitA In scrisorile sale, avandu4

grija mai mult decAt a Doamnei I coconilor domneati.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

203

Deci, cand Rares and cA o mare oaste crestink

avnd in frunte pe marchisul Ioachim de Brandenburg, vine sa iea lui Soliman Sultanul Buda si Lingerie de curand cueeritA, el dAdu tot ce avea la el,
bani, boi de hranA si fAgAdui a vinde pe ImpAratul
nebiruit" si a-I da in mAnile crestinilor. Solid trimes
de el, Iaeob Fischer, vorbeste astfel marchisului.
Edifii : lorga, Acte f i fragmente, I, pp. 108-10 ; H. Traut, Kur-

fiirst Joachim von Brandenburg and der Tiirkenfe1dzug your

Jahre 1542, Gummersbach, 1892, p. 104, nota 1.

1. Voevodul aratA MArlei Voastre Electorale inchinarea sa si doreste mult noroc si biruintA Mariei Tale
si la toatA CrestinAtatea.
2. VA dii de stire cA are vesnic stafete cum a ImpAratul turcesc nu vine anul acesta insusi, ci va trimete
10.000 de oameni din cea mai bunA oaste a lui spre

a scApa Buda si Tara Ungureasei. Anul acesta, nu,

mai poate sA trimeatA all& oaste si, dacA-1 va fi invinsA aceasfa, poate intra oricine in voie bunA la
Turd: putinS nAddde mai este pe urmA. Doi Past
due oastea: li-a spus numele Voevodul, dar aducAtorul
[lacob Fischer din Viena] le-a uitat.
3. Sfatul Voevodului este sA nu vA ImprAstiati .aice,
ci eu sArguintA sA edutati a prApAdi si izgoni aeeasta
oaste turceasca, si anume de acum pAnA la Pasti sA

se isprAveascA. Turcul se gAteste foarte bine,

In-

creath lute, unde poate, cu protivnidi lui si-si

poi-

triveste lucrurile pentru iesirea intr'acoace. In toate se

rile si-a si chemat ostasii si li-a poruncit alor sAi a.
vie inarmati.
A seris si Voevodului si celuilalt Domn romAx11 ca,

si ei cu toata puterea si gAtirea sA piece, si ei in1 Radu Paisie.

www.dacoromanica.ro

.204

N. lorga

sit meargA cu oastea. Vrea sA piardA, nu numai

Tara Ungureasca si Austria, ci toata Tara Nemteascd.
, cAnd va fi gata, vrea sA inceapa rdzboiul (Iv
.sii

800.000.

4. Cand va veni Voevodul insusi cu oastea sa, va

lace tabard deosebi, pentru ca &I afle gdndul si planurile Turcilor, si va face cunoscut orice veste MAriei
"Tale Electorale si crestinilor.

, de va ajunke la ,lupta, asa se va purta ed vor

avea crestinii de dansul bucurie, si va fi spre toatd
indatorirea cuvenita, de si are la Turd ca ostatec un
fiu pe car a trebuit sd 11-1 trimeatA, si cu toate ca 1-au
pArdsit crestinii MIA de Turc si de Craiul lesesc. To-

tusi el vrea sa rdmilie impreuna cu crestinii, si are

nAdejde sa li poatd sluji mai mult dealt altii.
Cand, acum patru ani, a fost gonit de Turc, a f utill pentru siguranta sa la Unguri in -Ardeal, cari si ei
1-au fAgAduit ajutor, dar nu si-au tinut credinta, ca
el a adus la ei 200.000 de florinti si i-a cheltuit ar
-colo: apoi 1-au dat pe mAna Turcilor.

6. Ce vrea Maria Sa sa-i porunceasca ori sa caute

la el, s'o facd numai cu putina solie, fara a bate

la ochi, ca sa nu se bage de samA.
1

7. Se roaga, dac se va vorbi de el fata cu Ungurii, sA nu-1 laude, caci nu se increde in lUnguri si

nu prea voieste ca pentru aceasta sa fie pardt Turcului.

8. Proviant si vite, mai ales boi si vaci, da bucu-

ros din taut lui, dar, ca sa nu se bage de seamd,

ad le scoatd prin Rusia si Tara Leseasca.
9. SfAttiieste sa. nu se imprastie aceasta. caste. Dacd
e de nevoie, -se poate potrivi iernatec in Ardeal.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

205

XXVIII.

Radu de la Afumati.
(1544.)

Dintre contemporanii munteni ai lui Rareq, until

singur se ridicA la o insemnAtate razboin&A. Radu,
de la Afumatfi din Ilfov, fiu al lui Radu-oel-Mare, se
desface prin biruintile lui din vAlmAgagul de Domni
caH trag la dangii, sfagiind-o, biata purpurA bizantina.
contrafAcutA a lui Neagoe. MormAntul lui din Argeq,
unde i se primi trupul ca al ginerelui ctitorului, e
pecetluit cu chipul lui de luptAtor incununat, tiind
buzduganul in mAnA, gi cu amintirea tuturor luptelor
in care a biruit oH a fost invins. Nu se pomenegte insA
gi cruda lui ucidere, impreunA cu mogtenitorul, 1in_
cuprinsul sfant al unei biserici, la RAmnicul de lngA
Olt.

In scrisoarea ce urmeazA, viteazul aratA cum un concurent i presupus frate, BAdicadomnegte: Radu,,

atras in cursA de Turci, a perit cu teasta sfArdmata_

de dAngii.
Editie : Bogdan . pp. 172-3, no. CLXIX.

Din mila lui Dumnezeu i cu ajutorul Domnuluinostru, al Innaltimii Sale Craiului, noi, Domnul intregii Terii-RomAnegti, scriem cinstitior i bunilor nog-tn prieteni gi de aproape vecini, judetului i celor
doisprezece pArgari din Bragov, gi multd stinAtate vA
poftim d-voastrA. Si dupA aceasta vA dAm in gtire

d-voastrA: d-voastra 0-iti cum s'a IntfimpIat innainte

vreme cu aceastA TarA-RomaneascA, ca. mai intAiu a
venft Vladislav Voevod in tara, iar asupra 1111 s'a
ridicat BAclica Voevod ca sa fie Domn in Tara-RomftneascA, 0 a trimes pe boieri la Poarta ImpArAteascA.,..
8.14 admit steag i pace. 51-1 aduserA TurcU steag.,

www.dacoromanica.ro

205

N. lorga

Dar, and era sa-si primeascA steagul in mAnd, Turcii i-au luat steagul si i-au tAiat capul, si impreunA cu

el au taiat si zece boieri. 5i pe locul acela si in .aoeiasi vreme au zis Turcii ostirii: mergeti unde se
aflA Domnul vostru Radu Voevod tare e dincolo de
plaiuri, fund ca el vA este Domn, si ImpAratul lui 1-a
dat Tara-RomaneascA, sA fie Domn [inteinsa]. Si yedeti voi acest steag? El este al lui Radul Voevod cel de

peste plaiu." Astfel au zis Turcii. Dar noi nu-i credem pe ei, cAci Turcii swat sireti si necredinciosi, s't
nu-i credem.

Deci mA rog de d-voastrA, trimeteti-mi oaste in

ajutor, cAtA vA este cu putintA, tar in talnd, cAci
vreau s'o asez la e parte si sa vAd daca Turcii vor
inteadevAr si cu gaud bun sa ni aducA pace si, steag,
sau dacA nu cumva vor sA lucreze cu siretenie si cu
gifind sA piarzA Tara-Romaneasca si sa se apropie de

tara Innaltimii Sale Craiulut si a d-voastrA, ca s'o

prade. Pentru aceasta noi trebuie sA avem cu ce sd
ne apArAm si cu ce 'sit' ne batem cu ei, ca sa." ne apariim si sA nu ne dAm Turcior. De aceasta vA rog
pe d-voastrA, si Dumnezeu sa vA inmulteascd anii
d-voastrA. Scris in TArgoviste, Ianuar 27.

Iar d-voastrA bine sd vA pregAtiti si sA vA paziti,

si sA aveti oastea gata.
XXIX.
(1546.)

Iliav Rare.

Vrmapl lui Petru-Vodd, fiul ,sau Ilie, care era sd-si

piardA numele cel bun turcindu-se, pentru care fapta,
mai rea cleat oricare in judecata contemporanilor, pa-

menirea hti se sterse cu manie din carti si de pe

www.dacoromanica.ro

Scrisorl de Donna

207

piatra inscriptiilor, Incepe Domnia sa scriind Bistrisenior aceste randuri mAndre.

Editie : Hurmuzaki, XV, la aceastA datA.

Ilia, cu mila lui Dumnezeu Donm 0 drept mo0enitor al Terii Moldovei, i celelalte. DumneavoastrA
prieteni 0 vecini nouA iubiti cu adevArat. SAnAtate
cu toatA priinta. A venit la noi Un zvon nu tocmai.
plAcut, ceia ce nu se ovine unor vecini buni, dacA
lucrul e aa, 0 anume ca dupa rAposarea pdrintelui
nostru, d-voastrA, strangiind oaste, voiti a navali. in
satele noastre rodnene 0 a le instrAina de la noi. Ceia
ce nu se poate. De v'a sfAtuit cineva pe d-voastrA la
aceasta, rAu v'a sfAtuit: nu trebuie sA4 ascultati; e un
amAgitor, 0 celelalte. Acuma--parintele nostru a trecut
al cArui suflet sa fie in sAnul lui
dintre cei vii,
Dumnezeu 0 pomehirea lui binecuvAntatA! De ogre
ce insA Dumnezeu Maul ne-a ales, 0 boierii a toatA
Ora noastrA, cu voia MAriei Sale ImpAratului, a

Domn, astfel ne vom sargui a ne purta, noi 0 ai

nogri, 0 a apara averea noastrA 0 a o pAstra, ea,
0 pArintele nostru; ba Inca s'o 0. adAugim! In sfarVit
vom griji a tinea bund vecinAtate cu toll.: dar, dacii va
incerca vre unul lucturi ca acelea ce nu se cad, trAiesc Inca osta0i terii noastre! Voim sA tinem Tinutul
pArintelui nostru: bunilor bun li vom fi, dar totdeauna

dumanilOr no0ri ne vom impotrivi.

Altfel, sA fiti

d-voastrA sAnAto0. Suceava, 6 Septemvre, anul Domnului 1546.

Dumisale domnului Matia Szdsz, jude al cetatii Bis-

tritei, 0 juratilor, prieteni i vecini ai no0ri cu adevArat iubfti.

www.dacoromanica.ro

208

N. lorga
XXX.
(1556.)

Patracu-Voda cel Bun.

De la Patrapu, tatAl lui Mihai Viteazul, bland Damn

care nu tral in Scaunul terii deck prea putina vreme,

dar avu mangaierea ea i se vor cobora rama0tele in.
pamant cre0in 4i romanesc, avem acest raport ca.tre Sultan, care
chiar tinandu-se sama de formate stilului oriental, impus in legaturile cu Tarigradul,
vade0e o adancA =Uinta.
Editle : Hurmuzakl, II, la aceasta data.

Innaltatului Emir Sultan Soliman-Han. Celui de la-

Rasarit pana la Apus supt scare singur Imparat al

Imparatilor 0 Domn paste toti Emirii cei mdi, Innaltatului Sultan Soliman-Han.

MA inchin smerit Marie Tale Imparate0i. Apoi M.

T. I. vei fi in0iintat, cu privire la slujba ce mi-ai par
runcit M. T. I., sa mergem cu tabarA in Tara Ungureasca pentru paza feciorului lui Ian4 Craiu, ea eu,
robul M. T. I., =llama din toata inima sa slujesc peM. T. I., am trimes indata oastea mea la timpul cuvault in scat loc unde se afla Craiasa cu fiul ei1. Apoi
eu, robul M. T. I., am mers insu0, cu toata tabara
mea ce aveam, 0 am trecut prin Tara Ungureasca 0.
am ajuns, langa muntii cari despart hotarele Terii Ungure0i 0 Moldova Si, venind Cralasa 0 fiul ei, de
acolo apoi i-am dus cu cinste mare 'Ana in Ardeal 0
i-am pus in Scaun in cetatea Clujului, cu mila M. T. L.,

0 i-am dat in mana acelor domni unguri- 0. a celor

din tar& Si toti s'au umilit 0 au jurat a ft. robi ai M,
' Regina Isabela, vaduva lul loan Zapolya sl flul el loan-Sigis-mund, de mult adapostIti In Poionia, de unde sl venise regina.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

20g

T. I. i a sluji cu credintA fiului Craiului Ian4. Acuma

eu, robul M. T. I., m'am intors 0 sunt in tara meat

pe care mila M. T. I. mi-a dat-o. Cuvintele ce am vrut
sA le spun 0 &A le arAt M. T. I., le-am spus lui Hasan-Ceau, robui M. T. I., care a fost cu mine in slujba
M. T. I. El va spune mai ell de-amAnuntul M. T. I. $ i

ce alta se va intampla, M. T. I. va afla cu alt rob a/

Mu, Ohur-Ceau. De aceasta inViintez pe M. T. I., ca
robul pa Domnul sAu. Dumnezeu sa inmulteasca zilele

V anii M. T. I., in veac mult. Scrisa la 4 Nolen-tyre

1556.

Robul i noroiul de supt copitele [calului] M. T. I..

Io Patrascu Voevod i Doom
al Terii-R o mAn e Oi.

XXXI.
(1555-7.)

Qrija da CreVinAtate, dorinta de a veni Aeasul cand

i-ar putea ajuta, setea de rasbunare pentru ,attatea

suferinti 0 injosiri insufletesc insA o scrisoare, tot de

pe atunci, catre Brawveni.
Editie : Bogdan 1, pp. 196-8, no. CXCII.

Din mila fui Dumnezeu Io PAtraFu, Voevod V:

Domn. Scriem Domnia Mea cinstitilor V bunior noVri
prieteni 0 de aproape vecini V frati, lui HanA.5 Beg-

ner judetului V celor doisprezece pargari din BraFiv, V multA sAnAtate cu dragoste va. poftim d-voastri. Si, dupA aceasta, vA dau de Vire d-voastrA, pentru cartile V vorbele ce mi-ati trimes d-voastrA prin
omul d-voastrA Dobre, cal toate pe rand V bine le-am.
inteles Domnia Mea: intdiu, ca sA dam de Vire V Sibienilor despre lucrurile cinstitei Porti, cum v'am dat
.

www.dacoromanica.ro

210

N. lorga

i d-voastrA. SA titi d-voastrA cA li-am dat i lor de

stire, ca i d-voastrA. Apoi m'ati intiintat pe Domnia

Mea a ati trimes d-voastrA 0 la Inn&ltimea Sa Craiul, sA vA dea rAspuns; cand v'a veni d-voastra rAspunsul de la Innaltimea Sa Craiul, d-voastrA sa vA
adunati si s faceti sfat; d-voastrA sunteti doar oameni
intelepti si cuminti! $i sA tocmiti cum vA va fi bine,
d-voastrA si noud; cAci d-voastrA titi bine cat de
mare-i puterea ImpAratului 0 eine poate sta impotriva lui! CAci, de vA va birui pe

voii

tara d-voastrA,

nu va mai fi niciun Domn i niciun Craiu acolo, in

tara de sine stAtatoare a d-voastri, ci vor fi prin toate
cetatile Turd, si. vom peri, noi, amandouA aceste
leH crestine. $i sa titi d-voastra adevArat ci eu cre<Huta i fratia ce am legat-o cu d-voastri nu vreau

s'o rup cu niciun chip, ci vreau s'o tin si pani la

.moartea Domniei Me le. $i mA voiu sttrgui a va sluji
cu dreptate d-voastrA, cat imi va sta in putintA Domniei Me le. $i nu veti avea d-voastri nicio greutate

de spre partea Domniei Me le, afar& doar de ar vent

asupra Domniei Me le vre-o mare nevoie de sili de la
Poarta, ca sA yin
Doamne ferete
Domnia Mea
cu oaste asupra capului d-voastrA. $i, atunci chiar, nu
voiu sari nici de cum, pini nu volt' vedea Domnia Mea
mare foc pe umerii Domniei Me le. Iar, dacA vom vedea

mare greutate i foc de spre partea Turcilor, ce va

fi si facem atunci, sa stiti ci altfel n'am putut face.

D-voastri stiti ca noi suntem in mina Turcilor,
dar
vA vom da i atunci de tire d-voastrA, $1, iarAi, v&
clau de tire d-voastrA cA a fi dat drumul Domnia
Mea lui Muhup-Ceau sA vie la d-voastrA, dar Domnia
Mea ateaptA rispunsul ce trebuie sA vie de la Innaltimea Sa Craiul; sa-mi dati de veste d-voastrA, si tiu

www.dacoromanica.ro

Sciisori ci! Domni

211

si Domnia Mea. Si apoi sd stiti d-voastrd cA va veni

acum in curfind un Ceaus mare de la Imparatul si ea,
rAspunsul ce-1 va educe, Domnia Mea despre toate vor-

bele eke le voiu intelege, vd voiu da si d-voastr de

sure. Aceasta vA dau in sure d-voastr, si toate clte

va spune omul d-voastrd, Dobre, de la

noi cAtre

d-voastra, toate a i le credeti, cA sunt vorbele noastre

adearate. Si Dumnezeu sa inmulteascA zilele si anii
d-voastrd; amin. Scris in Maiu 23.
XXXII.

Alexandru-Vod Lpupeanu.
( 1566.)

Un a't Alexandru Lapusneanu deck eel obisnuit rAsare innaintea noastrA din scrisorile domnesti care vor-

besc de dorul ce are Doamna Ruxanda de a mAnca

prune si cirese din Ardeal, de mesteri de bere si de
pane, de doftorul de ochi care trebuie pentru a lecui
pe bolnavul Voevod. Acestalalt chip, omenesc si pasnic, sAmAnA mai bine cu acela pe care ni-1 d si cronica slavond a timpului.

Uciderile apar in a doua Domnie, dupd usurparea

tui Despot si a lui Tomsa, and erau trAdAtori de pedepsit si viitoare trAddri de impiedecat. Aceiasi cronicA slavonA (a lui Azarie) lamureste mAcelul boierilor
astfel:

A adunat pre vrajmasli cari puseserd la cale inselAciunile de mai nainte si pe boierii necredinciosi, si
pe toti i-a dat mortii nemilostive.

De atunci s'a potolit furtuna cu valurile mari, si

peste Marea vietii plutiai fArA turburare; cAci duhul lui

Dumnezeu sufla drept, ca boarea cucerniciei."

Si Urech .! insusi, de si inaurit de ideile Renasterii

eu privire la tirani", se inspia de sentimentele contemporanilor LApusneanului, satui de neastampAr boie-

resc, and scrie aceste anduri:

www.dacoromanica.ro

212

N. lorga

Alearandru-Vodd, dacd s'au curatit de toa.d grija

de afard..., au vrut sa se curateascd 0 de vrAjma0i

di din casd, pre carii isi prepusese el cd pentru viclepgurile lor fu scot din Domnia de 'ntdiu."
Totu0 in aceastd pdtimad scrisoare pentru pedepirea nemiloasd a celor amestecati in incercarea lui
ava, poreclit MAzgd, care insd ca viitor Domn i0 zic a: $tefan-Vodd, intillnim pe vechea noastrA cuno.,stinta I, arsatorul de stinge.
Editie : Hurmuzakl, Xl, Adaus, la aceast data.

Alexandru, cu mila lui Dumnezeu Voevod i drept

mo0ean al terii Moldovei, i celelalte.
Dumneavoastrd prietenilor, vecini iubiti noud. SAndtate i izbnda tuturor celor fericite. De ctiteva ori in

vremea treu.tii s'au ridicat ni0e lotri din Titluidrile

0 incunjurimile voastre caH au luat calew cdtre tara
noastrd ca sd ne tulbure pe noi 0 Domnia noastrd.
A carora cdpetenie a fost unul cdruia-i zic Sava 0 cu
alti lotri, de o samA cu eL Pe cari cum i-am simtit,
in clipa aceia am scris oaste 0 multime mare ca sa
ne impotrivim acelor vicleni. In sfdr0t, dupd ce s'au
luptat Cu osta0i no0ri acei lotri, au perit mielete;
multi dintre ei au fost uci0 in munti 0 innecati in
ape, iar altii au fost adu0 vii in fargul nostru in.

dintre cad pe multi am poruncit sd-i tale 0

sd-i ucigd, iar pe altii, WO in patru bucdti, sa-L
Iasi;

puie in frigare, cAci erau toti oameni aa de primejcl1o0; iar pe ditiva dintre ei ii tinem hied vii. Iar doi
din cef prin0 s'au gdsit a fi din cetatea voastrd a Bistritei, cari, in con0iinta lor, la ceasul mortii, au mdrturisit de fata cu toti sfetnicii 0 boierii terii noastre
CA ei au venit cu voia 0 cu invoirea voastrd, ca sd,
ne tulbure pe noi 0 Tinutul nostru; al cdror gnd Mu

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

213

Dumnezeu 1-a departat si in ninuc 1-a p efacut.

Ne mirAm pentru ce cuvant ati indrAznit a incerca

d-voastrA acest lucru, cAnd stiti cA avem pace 0 jurA-

mAnt 0 tocmealA vesnicA cu Maria Sa Craiul, pentru ca si Domnia Lui si. a NoastrA sd fie in pace de o
potrivA, vesnic, cu prietenie de amtuldouA pArtile.Dar
poate ca. vA e greu d-voastrA cA am inchis calea prin

mut* cAtre cetatea d-voaStrA; ceia ce am facut-o cu

acel gaud, ca sA ne putem feri de cursele unor lotri
ca aceia (cart acuma, cu ajutorul lui Dumnezeu, au
eAzut in mnile noastre). Dar nici intr'un chip n'am
putut face sA nu ne supArati. CA trimeteti asupra noastrA si a terii noastre pe eel mai scarbosi dintre lotri;
ceia ce nici intr'un chip nu trebuie sA laoeti. Aduceti-va

aminte cA trAiesc in tare si. Domnia noastrA ostasii

cari odata. vA cazniau cu incunjurare, de mai cA erati
adusi a peri de foame 0 de sete, inchisi in cetatela.
voastra.. DacA ostasii aceia Miami ai terii noastre,
cari fAceau lucruri ca acestea, au incetat din viatA, dar
trAiesc fill lor viteji, cari pot face multe lucruri marl.
Noi totdeauna am fost 0 suntern iubitori de pace; ci
voi, din potrivA, ati vrut sA ne tulburati pe noi si
Tinutul nostru eel bine linistit si. pasnic.

Ci vA sfAtuim a cauta in tot chipul sA fineti prietenia cea veche. Ca fArA indoialA pentru acest lucru
vom ruga de ajutor 0 vom intreba pe prea-puternicul
0 nebiruitul ImpArat al Turcilor, clomnul 0 binefAcAtorul nostru prea-milostiv. $i, orice lucru rAu veti unelti,

in capul vostru o sA cadA. Despre toate acestea sA

ni dati d-voastrit rAspuns cAt mai iute prin cArti. Si
sa fiti sAnAtosi si fericiti. In targul Iasi, zi 'ntAiu
Julie, anul Domnului 1566.
Dup4 porunca Voevodului insusi:
Stefan din Dej, pisarul Domnului.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

214

VA rugAm stAruitor pe d-voastrd s vA sArguiti intru aceia ca pe lotrii scApati, mai ales pe eel cAruia-i
zic Sava 0 Ungureanu Sulgerul i pe Mihai Bence
sA-i trimeti la noi pe ascuns; iar pe loan si pe Lupu,
fratii Ungureanului, sA-i ucideti acolo. Si, dacA yeti face
a-ceasta, v. vom fi multAmitorL
Dumnealor judelui i juratilor i celorlalti sfetnici ai
cetAtii Bistritei, i celelalte, domnii, prietenii nostri
iubiti, i celelalte.
XXXIII.

Ioan-VocIA Desipot.
(1561.)

De la aventurierul grec Vasilic Eraclide, urmas, de o

potrivA de inchipuit, al lui Hercule, al Despotilor
sArbesti, al marchisilor" de Naxos 0 Paros, ba

chiar al lui Stefan-cel-Mare, arAta i o bisericA inavem multe scrisori. Unele sunt
numai exercitii de savantA retoried latinA. Altele insa
cuprind in ele viata, patimA i unele elemente de ideal,
firesti la un om al Renasterii, cu gandul la vechi traditii si la putinta unei glorii nouA.
OdatA el porunceste, in tonul unui mostenitor care
a rAbdat prea mult, sA i se prindd numitul Alexandru (LApusneanu), usurpator al Moldovei sale.
naltatA de tatAl sdu!

Editie : Hurmuzaki, II, p. 392.

Joan Voevod, Cu mila lui Dumnezeu Domn al Moldovei, sAnAtate tie, lacove Bole, staroste, credincio-

sul nostru. La primirea scrisorii noastre de lata, indata.

fArA zAbavA, vei cAlAri cu oastea ta la termul DunArii,

i cu obisnuita-ti sArguintA vei incerca sA prinzi

pe acel ticAlos de Alexandru i pe tovarA0i sAi,

mi-1 vei trimete viu sau mort; i nu-ti va lipsi mila

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

215

noastri. Si mlingaie pe oamenii aoeia din parteo mea.

Daca. Dumnezeu atotputernicul imi va fi inteajutor.
voiu primi bine pe toti tovarasii lui Alexandru; dac
vor veni sa mi se inchine, pe toti ii voiu ierta
voiu primi in mila mea. Dar, de vor fi indaratnici, indata. vor fi pedepsiii pentru greselile lor. Asa
sA tii. Dat in Iasi, la 30 Noiemvre 1561.
.

XXXIV.
(1561.)

Ceva mai tarziu el chiamd pe boieri, urmasi ai Romanilor, la innoirea mAririi strabune prin luarea, de
care parea sA garanteze, a Bugeacului, a Terii-Rornanegi
ravnia 0 la Ardeal , ba chiar a foastei ImpArAtii bizantine.
Editie: Hurmuzaki, II, pp. 415-6, no. CCCLXVI.

Io Despot, din mila lui Dumnezeu Domn al Moldovei, lui Joan Stroici 1, j la alti boieri de cinste, sand.-

tate. Apoi sa stiti cu totii de obste cA dorinta mea nu

e alta deck sa slobozim aceastA tara de tiranie

sis

s'o aducem in stare bund, cum. a fost odatd, pe vremea prea-luminatilor miei innaintasi. V'am scApat de

tiranul cel mare si de Voevodul de neam prost, care

nu se satura sa verse sangele vostru i sa-si insuseasca
averile voastre, i va facuse pe toti robi ai lui, en
sotiile i feciorii vostri. Eu sunt departe de gandul de
a stApAni in acest chip. IntAiu eu 'sunt Domnul vostru

cu drept de mostenire si nu sunt de neam prost,

v iubesc ca pe fiii # fratii miei, i fiii vostri 0,
averile voastre vreau sa nu fie suparati de nimeni.
1 Vistiernicul i favoritul lui Despot.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

216

Sunt crestin

si

nu voiu gasi plAcere niciodatA sa

vArs sangele crestinilor; nu vreau sa dati bir nimaruia,

mici sA va invoiti a fi suparati de nimeni. De la vor

nu vreau alta deck sa fiti credinciosi cu totul 0 ascultatori. Si aceasta va fi mantuirea voastrh. Pentru ca
gAndul mieu nu e altul dealt sa fac ea Dun Area sa fie
Itotarul terii mele a Moldovei si sA mA razboiesc zi si
.noapte cu necredinciosii si blAstamatii de Turci. Intru
care nAdAjduiesc in MArirea lui Dumnezeu, prin rugaciunile tuturor sfintilor si ingerilor si arhanghelilor,
cu voi, vitejior 0 neam razboinic, -ce va coborati din

vitejii Romani, cari au facut sa tremure lumea, si

vouA nu v'a lipsit 0 nu vA va lipsi inima de a face
orice fapta slAvita, ci numai era lipsA cA n'aveati
Domnul vostru nascut, care sA vA calauzeascd la
fapte de cinste. Acuma, fiilor 0 fratior prea-imbiti,
Domnul Dumnezeul nostru si-a adus aminte de_ noi si

m'a pus in Scaunul parintilor miei, de unde cu voi,

cum zic, si cu ajutorul si ocrotirea ce voiu avea de
la prea-nebiruitul ImpArat. Ferdinand, domnul mieu
prea-milostiv, nAdAjduiesc in putinA vreme, a dobandi
iarAsi locurile Moldovei mele, pe care le tine paganul:
adeca malul Dun Arii, 0 nu numai acelea, dar 0 Tara-

Romaneasca 0 apoi toatA Tara Greceasea. Si nu e

nicio indoiala ca vom avea ajutor 0 ocrotire de la
toti domnit crestini, pe Mare si pe uscat, impotriva
dusmanului de obste, si totdeauna et' ajutorul lui
Dunmezeu vom avea biruinta impotriva lor, cu ve-nica varsare a sangelui lor, 5i. cu aceasta ne vom face
cunosouti lumii intregi ca adevArati Romani si cobo-

rAti din aceia, si raimele nostru va fi nemuritor, si

vom fi iarAsi icoana parintilor nostri, cari s'au liisat

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

217

apoi pradfi lupului, cu atata rusine innaintea lumii

intregi.

/ ceasta e ce-Eina voit sa va spunem si c.Y dorese

de la voi. Rudelor si slugilor lui Alexandru-Voda fa
toti li dau iertare inclata ce vor veni sa ma slujeascd.
credincios. Asa sa Viti.
XXXV.

Bogdan Lpusneanu.
(1570 )

Urmasul Lapusneanului, mort aproape orb si poate

otravit, fu copilul Bogdan, calauzit de mama-sa Ruxanda, fiica lui Petra Rares, si de doi boieri. Nona

ce inteo zi seal* prin moartea mamei, de aceasta

epitropie si prinse a hoinari, dui:4 nevasta si cumnati,

in Polonia, unde un petitor refusat 11 rani ca rasbunare,
and prilej Turcilor a pune un Domn din Constantinopol.
Editie : Hurmuzaki, XV, la aceasta data.

Bogdan, din mila lui Dumnezeu Voevod si adeva-

rat mostean al terii Moldovei, si oelelalte. Dumneavoastra prieteni; vecini noua cu adevarat iubiti. Sanatate V izbanda a tuturor oelor fericite. Am primit
scrisorile cl-voastra pline de iubire, in care ni dati
de Vire ca a lost prins, prin sarguinta si rabdarea
d-voastra, un lotru pribeag care se zioea pe nedrept
Stefan Voevod: a fost prins si trimes la Maria Sa
Craiul. Ceia ce ni este foarte placut: ca d-voastra,
pentru placerea noastra, ati facut aoeasta cu hotarare.
Si va rugam ou staruinta ea V de acum innainte sa
ritmaneti in iubirea noastra V prietenia inceputa. Iar,
uncle se va infatisa prilejul,. si noi suntem gata a va

www.dacoromanica.ro

N. lorga

218

face pe plac d-voastra intru toate. Prin acestea voim

ca d-voastra sa fiti in cat mai buna sanatate. Din targul Sucevei, 16 Maiu, anul 1570.

Dupa insarcinarea lui Voda insu,i:

Stefan din Dej.
Dumnealor judelui i celorlalti pargari jurati ai oetatii Bistritei, domni prieteni, vecini noua cu adevarat
iubiti, gi altele.
MOW'.
Ioan-VoclA cel Cumplit.
( 1572.)

Cumplitul Ioan-Voda, fiul lui Stefanita, dar fost giu-

vaergiu in Constantinopol, dupa ce se insurase la

Moscova si lasase acolo, cu sotia, un fiu, Petru, pe

care era sa-i iscaleasca, crezandu-1 Inca viu, in car4
tile

sale domnesti, nu apare in scrisori asa de

crunt cum 1-au zugravit clericii pe caH i-a despoiat,

fugarit si ars pentru a se infrupta din banii lor gi a
plati lefiL ostasilor cu simbrie, chemati pentru a-i a.Ora Scaunul i viata. Acela care in curand era sa se
ridice astfel asupra Turcilor pentru ca-i oereau cat nu
credea sa poata da, acela care era sa strabata pradand
Bugeacul, cu cetele Cazacilor sal naimiti, ca sa piara

apoi dupa capitulatia de la Roscani, rupt de patru

camile, incepe vorbind Bistritenilor de mila puternicului Imparat" pagan.

Eclitle : Hurmuzaki, XV, la aceast5. data.

VA dau aceasta de Vire ca bunilor nostri vecini ca

puternicul Imparat ne-a asezat in tara noastra, si acum suntem aici cu voia lui Dumnezeu. Intelegem ca
ati fost buni vecini cu Domnii d'innaintea noastrd, gi
noi dorim ca i cu noi sA fiti cu bunA vecinAtate, find-

www.dacoromanica.ro

Scrlsori de Domni

219

CA aceste douA teri, Moldova si Tara UngureascA,

sunt supt stApanirea puternicului ImpArat, i $tefart
Bathory, Domnul vostru, e ruda noastrA i Domnul.

nostra cel bun. De aceia vA vestim cA in tara noastrA puteti indrazni sA veniti slobod ca in thnpul Domnilor de innainte, s aduceti vita i voi in tara noastrA si sA luati vitele de care aveti nevoie. i sAracil
nostri, cand merg in tara voastrA, sa. umble rn pace
printre d-voastrA. Dupd acestea ce va spune aceasta
slugA credincioasA a noastrA, Mateiu, cu cuvintele
noastre, d-voastrA sA-i credeti. VA dorim sAnAtate de

la Domnul Dumnezeu. AceastA scrisoare s'a dat in

Iasi, in luna [lithe], ziva a 12-a, anul 1572.
AceastA scrisoare sa se dea in Bistrita, in mAna judelui si intregului Sfat, bunilor nostri vecini, cu toad.
cinstea.
XXXVII.

Petra Cercel.
1579.)

Intr'un tArziu, douAzeci de ani de la moartea tataluisAu, PAtrascu-cel-Bun,

fiul de Domn Peru venia in

Paris, la Curtea strAlucitil i stricatA a regelui Franciei

Henric al III-lea pentru a cere ajutorul de nevoie ca sA

ajungd in mostenirea sa. Om frumos, cu ochil mari si.

pletele lungi, vorbind elegant limba italiand, la modA,
scriind poesii in aceasta limbd, el cApAtA ce doria, stapami doi ani in Tara-RomAneascA, fugi in Ardeal, hi
inchis la Hustul MaramurAsului, scApA de acolo pentru a-si lua din capAt rAtAcirile, tlind palat si gondola.
in Venetia, pAnd ce.dusmanul EAU Mihnea izbuti sit-I.
facA a fi innecat in apele Bosforului.
Editie : lorga, Acte

i fragmente, I, pp. 29-30.

www.dacoromanica.ro

-220

N. lorga

Sunt sigur cA o intAmplare ca aceasta, asa de

vrednicA de compatimire, cum e a mea, nu poate
decdt sA-ti aducA tulburare in pieptul cel prea-milostiv. CA eu m'am nAscut adevArat print .crestin si
drept most}enitor al Terii-Romanesti. Care Ord stdpAnind-o raposatul mieu parinte PAtrascu Voevod, Domn

nAscut al acelei teri, dar birnic al Turcului, in acea

vreme eu, din porunca puternicului Soliman, ImpArat
al RAsAritului, am fost trimes de pdrintele mieu la
Curtea acelui ImpArat, cand n'aveam deck vre-o zece
ani, ca sA mA infAtiseze ca birnic al sau, dupA datinile sale obisnuite. Si, murind pArintele mieu cfmd ma
aflam inteo vrAstA asa de tAnArd, afarA din Ora, la
acea Curte din Tarigrad, atuncea, prin mijloacele cele
mai nedrepte i drAcesti, altii s'au fAcut Domni in chiar
tara mea; fiind trimesi sA carmuiascd tara aceia pAnd
la vrAsta mea deplinA, ei vreau sa. se rnosteneascd in
ceia ce cu dreptate e al mieu i altii se bucurd de dansul.

Acuma, rAmtlind eu In mantle Turcilor, am fost tri-

Ines apoi de anume Viziri prin Siria si Tara ArApeascA, si pot zioe, dat, prin mai multe cetAti si costeie din Asia, tot in pazA mare, nAcAjit i chinuit patrusprezece ani, i, vAzAndu-mii la urmA asa de mult
subjugat de norocul mieu cel rat', 0 in asa rAutate a
sortii mete, iubirea de tara m'a silt sa-mi caut voia.
Si astfel, cu cea mai mare greutate, cu primejdia vietii, am plecat din partile RAsaritului, de la Damasc,
cu gAndul insa de a veni sA md arunc la picioarele
.acestei Coroane prea-crestine, care a fost din vechiu
mangAietoare i prea-miloasA mama a oamenilor nenorociti, si mai ales a printilor nacajiti i batuti de vaJurL Acuma, dupA ce, cu ajutorul lui Dumnezeu, am

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

22t

ajuns in locul de care de aga de multa vreme doriaxn,

te rog pe Maria Ta Prea-CregtinA cu umilintA sa binevoiegti, cu obisnuita-ti milostenie i cu puterea Mariei

Tale cea mai slavita, sa capeti de la Sultan, nu altceva, ci numai indatorirea deosebitA a unei singure $i
slobode ingaduinti ca, intrAnd eu in tara mea, ca unul

ce sant aga de mult dorit de poporul mieu cel nacasa pot fi sigur de spre partea aoestui puternio
ImpArat turoesc, precum sunt sigur ca nu va Mspinge
jit,

o cerere aga de dreapta a unui aga de mare domn cum

e Maria Ta Prea-Cregtina. Asigurandu-1 eu, pe acel
Imp drat, de acea ascultare pe care tatal mieu i bunicul i alti innaintagi ai miei au tinut-o, neavand nicio
indoiala, ca, prin mijlocul Mariei Sale Prea-Crestine,
voiu putea sa ajung la implinirea dorintilor mele aga
de cuviincioase. Precum apoi, nu numai eu, dar tara
mea, boierii, Vistieria vor i totdeauna in slujba gri la
porunca Mariei Tale Prea-Cregtine gi a Coroanei acesteia Prea-Cregtine. Aoeiagi va fi i indatorirea urmagului
mieu, care va ramanea de vegnica amintire.
Si, cu toatA umilinta, ma las in sama bine-voitoarei
si

plinei de omenie indurari, a MAriei Tale Prea-

Cregtine
XXXVIII.

Petru SchiopuI.
(15921.)

Fiu al pretendentului muntean Mircea fiul lui Mihneas

Petru-Voda, zis Schiopul, pentru umbletul lui de bol-

nav, a

fost,

ca Domn al

Moldovel, cregtin drept,

Domn impodobit cu toate bunatatile, mate& fArA ac".

' 8 Sept2mbre.

www.dacoromanica.ro

222

N. lorga

lubind cu o nemargenita patima pe fiul batranetelor

sale, botezat Stefan dupa marele inaintas. Petru a
fugit la Imparatul cand i s'a parut ca stapanul ar

vrea sa turceasca pe frumosul copil. Aici, la crestini,

gasit banuiala, nesfarsite cereri de bani, asprime si
jigniri. S'a sfarsit la Bozen in Tirol, I, cu catva timp
innainte, pana nu se aseza' acolo, el scria astfel arhiducelui guvernator Ferdinand despre dorintile i planurile

ta

JuL
Editie: Hurmuzaki, XI, la aceastA clatg.

Mi s'au adus scrisorile Mariei Tale, pe care le-am

cetit pe rand si le-am ineles. Pentru care sfatuire

indemn al Mariei Tale iti multamesc foarte mult.'
Acuma i noi iti dam sure in scrisorile noastre, ea toate

sa le afle i sa le intelegi Maria Ta, deplin si pe larg.

Dar s'a fie voia Mariei Tale cu noi ca nisce oameni
straini, ca noi nu avem dell de Dumnezeu pe altul
nimeni afara de Maria Ta care sa se milostiveasea
dc noi si la care sa putem starui. Ni scrii Maria Ta
ca nu e bun locul acela ca sa ramanem in el, pentru
eA ai avut galcevi cu fratele gardinariul 1, cu episcopul. Dar noi n'am stiut aceasta. Ci rugam pe Dumnezeu sa fie pace intre Maria Ta i fratele gardinariul.
Noi suntem oameni straini; ce-avejn noi cu fratele gar-

dinariul? Ci sa fii Maria Ta sanatos! IarAi ni scrii

Maria Ta ca aici in Innsbruck sau in cetatea aceia care
se zice Bozen, e mai bine. Fie voia Mariei Tale!

$i iarAi ni scrii Maria Ta despre lege, ce lege avem noi, ori ca pe alti oameni cari stau in tara aceasta,
sft nu-i indemnam a primi legea noastra, Eu vreau sa
spun lamriut Mariei Tale: ce avem noi cu oamenii! Ca

noi n'avem cai pentru a invata i indemna la legea

noastra. Departe de noi! Dar, totusi aceasta ne rugam
1 Asa zicea Miltai Viteazul pentru: cardinal.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

223

cu lacrAmi i o cerem numai deck: sA ni invoiascA Ma-

ria Ta a face un lAcas de bisericA pentru rugAciunile

noastre, de scAnduri, in vre-un unghiu ori in vre-o

grAdinA. Totusi sA fie voia MAriei Tale! Despre Stefan
insA, fiul mieu, faci pomenire MAria Ta, sA-1 las

sA prirreascA legea catolica. Despre aceia, in toate

chipurile i locurile, fiul mieu Stefan e slugA MAriei
Tala. dar, clacA Domnul Dumnezeu ni va lungi viafa ft
va avea mile i indurarea MAriei Tale asupra capului
sAu, i dacA-i va veni vremea de insurat, i va voi sA
aibA sofic din vre-un boier sau sfetnic al MAriei Tale,
ft singur, fArA voia noastrA, va intra in legea catolicA,

Pentru cA nouA ni place legea catch* dacA este lege

dreapta. MAria Ta stii bine ce e legea i invalatura
greceascA; noi din copilArie de asta ne amintim, i 0
finem,

i o marturisim; dar in pArfile noastre sunt

multe legi i invafaturi, i toate sunt in pace. Si noi

cerem de la MAria Ta sA fim in pace in legea noastrA,

pentru cA 0 in fan noastrA este legea catolicA, 0 au

biserici, care biserici au fost clAdite de pArinfii no0ri,
ft sunt catolidil in pace. CA stie i singur Sfantul Papa,

pentru cA a fost trimes de SfAntul Papa in solie un

episcop in fara noastrA.1, ca s. vadA cum se fine legea catolicA, precum pofi infelege din scrisorile Siantuhii Papa.
IarAsi ni scrii Maria Ta, cA, dacA vreair sA cumpAr
vre-un loc in fara Mariei Tale, despre aceia cum obi."nuiesc domnii MAriei Tale a plAti pentru supu0, asa
ft noi de bunA voia noastrA. Ci sA fie voia MAriei
Tale. Noi fArA voia Marie! Tale nu vom face nimic.
Dar, dacA am voi sA cumpAram tin Ice de la Maria
1

Mancinelli sau Warszewiecki.

www.dacoromanica.ro

224

N. Iorga

Ta, ori de va fi rAspins ori de va fi primit, fie voia

MAriei Tale cu noi, strAinii!

IarAsi scrii Maria Ta ca, daca yom cumpara vreun Joe, sA nu cladim un l'Aca mare, i s plAtim oa-

menilor si me0erilor, si sA nu tinem oameni rdi. Noi

oameni rAi nu tinem, nici boierii no0ri. Despre aceia
iti voiu spune MAriei Tale cA, oriunde vom sta in.
tara MAriei Tale, ori in cetate, ori la drum, in toate
locurile, vor fi domni, magnati de-ai MAriei Tale, 0
ar putea sA arAte toate MAriei Tale. SA. nu credeti e
suntem oameni rAi, cA noi n'am &luta sa dAm nimAnui
Mill pentru rAu.
XXXIX.

Aron-Vocl.
(1594.)

Aron-VodA, tovarAsul lui Mihai Viteazul in cele d'in-

Wu lupte ale acestuia, dA in cateva scrisori ale lui

ve0i despre ciocnirile cu Turcii impotriva cArora fusese silit sA se ridioe 0 el.
Editie : Hurmuzaki, Supl. II'.

Noi, Aron, din mila ltd Dumnezeu, Damn s. a. Prea-

luminate domnule Hatman, prea-iubitul nostru damn

0 prieten.
Am mai uris Mariei Tale ca sa-ti vestesc ce se a-

pucau st facA pAgAnii. Dar Maria Ta n'ai inteIes

bine (1'1 scrisoarea noastrA de ce pAgani era vorba. Iti
faaem deci 0iut acuma cA Hanul tAtAresc a trimes la

noi sA ne intrebe daca e bun drumul pe care innainta0.11

nostru Petru-VodA1 s'a tius in Tara Ungu-

' Petru Schiopul, care fugise de frica Turcilor la Tulln langa

Viena, de unde-si lul apoi locuiuta la Innsbruck si In sfarsit la
Bozen, locul de odihn al rmAsitilor lui.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

225

reascA. Pe lAngi aoeasta a mai cerut si-i dim cill'Auzi

ca sA-i duca cetele pe drumul ce este in cuprinsul

terii Miriei Sale Craiului. Fiind eu creOin, n'am voit si

las ca d-ta sa nu atii gindurile acelor pAgAni, cari,

chip& c.at ni s'a spus, sant in numir de 150.000 de

Tatari. Davi aoeti pigini de Tatari au nevoie de

calAuzi, si-i afle aiurea, i nu la noi, cad noi voim
si fim totdeauna de partea creatinflor, i suntem
chiar gata si murim cu ei, cum am aritat-o cu tot
adevdrul in scrisoarea noastri cAtre d-ta. DatA la 5
Mart 1594.
LX.
(1595.)

Prea-luminate domnule Hatman, milostivul nostru

Domn i prieten.

Ni s'a parut de nevoie a-ti vesti d-tale ca. 4.000 de

Turd, precum i Tatarii dobrogeni, s'au status lingA
Oblucita. Ceia ce aflind noi, am chemat pe Dumnezeu inteajutor i am trimes oastea noastri impotriva

lor. In luptA acest dugnan al sfintei Cruci n'a avut

de ce si se bucure: a pierdut toate steagurile i putile, ai numai acela a scapat care-si avea cal bun.
Iti mai dau de Vire dumitale ci otile noastre s'au iiitAmpinat lingA Cetatea-Albi cu un Sultan tatAreso
ce avea 7.000 de Tatari. Slav& Proniei i cu voia lui
,

Dumnezeu Atotputernicul, nici acest dusman n'a avut

de ce sA se bucure: pierzanduli ai el toate steagurile
0 puOile, a fugit de pe cimpul de luptii.
Aijderea i Imparatul tAtaresc, intorcindu-se din
Tara UngureascA, a vrut sA treacA prin Tara-RomAneasci. Fratele nostru, Voevodul Terii-Romaneti, aflnd aceasta, i chemind pe Domnul Dumnezeu in

www.dacoromanica.ro

226

N. lorga

sprijin, cu oastea sa 0 cu ajutorul ce a avut de la

domnii crestini, i-a iesit in cale; atunci, cu ajutorul lui
Dumnezeu, si aoest neprieten n'a avut de ce sa. se bucure; pierztind toatd pojijia taberei, tunurile si steagu-

rile, cu ce i-a mai rAmas, a fugit; pe care 1-a gonit

pAna 'n Tara Turceascd insu0 Domnul muntean, si s'a
intors din goanA abia a treia zi. Amintindu-ne deci de

d-ta ca de un prieten binevoitor, ni s'a prut de nevoie a-ti face stiut, pentru ca d-ta sd binevoiesti a te
ingriji si a te gandi ca acest neprieten al Sfintei
Cruci sd n'aibA de ce sd se bucure pand la sfarsit.
De aceia cerem struitor ca d-ta prin sfaturile d-tale
pe lAngA Maria Sa Craiul sA binevoiesti a face ca
Maria Sa sA ni dea un ajutor rApede-, cAci tara noastrA e cu adevdrat zid a toata. Crestinatatea impotriva
acestui neprieten, pe care mai cA-1 tinem in spate. Nu
ne indoim de bunAvointa d-tale, 0 suntem siguri cd

vei vrea sA te arati binevoitor fata de noi. Iti dorim

d-tale bunA sAnAtate si toatA fericirea, Din Iasi, la 15
Fevruar, anul Domnului 1595.
Din porunca MAriei Sale Domnului insusi.
Prea-luminatului domn, domnul Ioan Zamoyski de

Zamosc, Mare-Cancelariu 0 Hatman al Coroanei...,

prea-milostivul nostru domn si prieten.
XLI.

Stefan-Vodi (Ilizvan).
(1595.)

Inlocuitorul lui Aron-Vod trAdat de Ungurii din

strap principelui unguresc din Ardeal, Sigismund Ba-

thory si lAsat sti piard, cu sau fail otravd, in marele castel pustiu al Vintului, fu Hatmanul jRAzvan.
Dusmanii lui stiau s spuie cd e fiu de Tiganca, dar

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

227

el iV zicea Stefan-Voda. Nu &du in lupta niciodata

cinstea pe rusine: fu izgonit de Polonii lui Zamoyski
Cancelariul in clipa chiar eand ajuta la cea mai grea
lupta pe fratele" sail de cruce Mihai, i peri tras
in lap& dupa ce incarcase cu arma aji capata iarasi
Scaunul.

Din Bucuresti, in drumul biruitor, cu Mihai

Si-

gismund Bathory, catre Giurgiul lui Sinan-Pasa, el

scria astfel, cu o suptire batjocura, tradatorior:

Editie: H.,rmuzaki, XII, p. '414, nota 2 traducere dupg originalul slavon).

Jo Stefan Voevod, din mila lut Dumnezeu Domn al

jerii Moldovei.
Scrie Domnia Mea tuturor boierilor caH sunt cu stra-

jile, cu Crastea 1, la margine. Deci v dau de Vire

c am auzit Domnia Mea cum ca sunteji acolo, si

bine faceji ,ua jineji straja de spre Turci. Iar, dac'a jineti stra,1 de spre Domnia Mea, puteji sa sedeji in

pace, ca Domnia Mea cu mita lui Dumnezeu ma ingrijesc singur de aceasta. Jar, daca yeti fi acolo, i yeti

merge spre intampinarea domnului mieu, a cinstitului Craiu, yeti avea cinste i lauda de la Domnia Mea
in totdeauna. Si la altceva sa nu gandiji, cum ca. as

.avea alt gand. Aceasta v'o dau de sure,

i sa fiji

sanatosi; amin.
Scris in Bucuresti, Octomvre in 12.

Dacd nu credeji, trimeteji un om al vostru sa vada

ea eu petrec in trebile jerii.
XLII.

Mihai Viteazul.
( 1596.)

De la, Mihai avem aceasta scrisoare catre trufasul

4 Apoi Vornic-Mare al Moldovei.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

228

netrebnicul salt vecin, Sigismund Bthory, in clipa

primejdiei Tatarilor:
si

Edifie: Hurmuzaki, III

(traducere[germanl).

MAriei Tale pot sa-ti scriu cu adevarat apeasta des-

Hanul Tatapre Tatari, cum mi s'a scris i mie,

rilor, cu toata oastea lui, a pornit-o innainte i acuma ar fi fiind la Tudore0i: locul ii tiu eu bine, pi
am fost p acolo; e foarte aprOape, avt cA in trei
zile poate sA fie in Ora aceasta. Precum a scris pi
Ieremia-VodA oamenilor miei,
a caror scrisoare
astazi ti-o trimet MAriei Tale; din care vei intelege

toate Maria Ta. Ci Ieremia-Vodd a pus sa se fa& poduri paste apt' in ase locuri intre Orheiu i Soroca,
ca sA poata veni inteacoace Le 0i i Cazacii, i Ieremia-Voda vrea sa-0 facA tabAra langA Ia0. Tara
a fugit toata i s'a dus la munti. GAndul Tatarilor e
intr'acoaoe. Pe Maria Ta te rOg, ca pe domnul mieu
prea-indurAtor, sa nu treci cu vederea aceasta, ci indata sa oranduie4ti oastea intr'acoace. Dar sA fie ()a-

men! de sama, ca nu e gluma, i poate ca nicairi

aiurea nu mai aveti de purtat grijA. $i ce oaste oranduie0i Maria Ta aici, trimete-i-o indata dumisale [Pan-

grade] Senneyey; de la el vor veni aici fait zabavA.

Caci, daca ne-ar nAvAli dumanii, i nu li-am putea
sta impotriva, i noi chiar ar trebui sa ne tragem
innapoi pe drumul Buzaului, la dumnealui Sennyey.
Dar, pants% ca tam a fugit acuma, nu pot strange

nicio dajde; ci te rog pe Maria Ta sa trimeti bani

inteacoace. $i nu car sa-i trimeti in mania mea, ci
oranduie0c un om de frunte: dacA va fi de nevoie,
voiu plAti din banii aceia; de unde nu, vor rAmanea
la mine, *i ti se vor aduce Marie! Tale innapoi. Ca.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

229

cd Maria Ta
eu nu mai am cum lua de la vitei,
tii bine ed am dat tot ce aveam ostailor. Te rog
pe Maria Ta sd-mi scrii O. veti i sA dai omului mieu
drumul innapoi, indatd, cu rAspuns. Dumnezeu sd te

tie pe Maria Ta!

Dat in Thrgovite, 5 Septemvre 1596.
XLII.
( 1598.)

Tatarii nu venird, dar boierii munteni intelei cu

doritorul de Domnie Simion, fratele lui Ieremia Movild, Domnul Moldovei, plAtird cu capul spaima unui
Domn viteaz. Despre aceasta Mihai scrie, la 6 Septembre, aceluiai vecin, care nu se micase din We
at nu trimesese nimic.
Editie : Hurmuzakl, III

IslAvala Tatarior, cum ti-am mai scris MAriei Tale,

e sigurd. Care poate nu s'a fAcut din voia Wr, ci

Ieremia-VodA-i atati la asta, cum vei intelege Maria
Ta mai deplin, din scrisorile cele sArbeVi, viclenia lui
Ieremia-VodA: cum a oercetat unde sunt eu cu oastea
mea i cum i-ar fi in gAnd sa md inspAimAnte, ca sd
fug innaintea Wr. CAci el se strAduie0e in ce chip ar
putea sd puie pe fratele sau in Scaunul terii acesteia.
Dar Dumnezeu n'o sd-i ajute la aceasta, bainului.
MAria Ta tii ed am prins pe unii boieri cu viclenie,
eari-i aveau intelegere in scris cu Turcii i. cu Vodd

din Moldova. Cari si-au primit dupd fapta rdsplatA.

A cdror scrisoare ti-o voiu trimete Marie! Tale in

putine zile printr'un om de salmi al mieu, i alte
lucruri ti le voiu face Viute.
' Von Weh = von Vieh-?

www.dacoromanica.ro

N lorga

230

XLIV.
(1598.)

5i la 1598 se gAtia o navAlire asupra Terii-Romai, la 6 Iulie, Mihai scrie astfel vecinilor celor
noi din Ardeal, comisarilor ImpAratului german.
Banii ii lipsiau necontenit i, in clipa unei nouA incierri cu Turcii, el ii cerea astfel, cu durere i nenesti

rabdare.
Editie : Hurmuzaki, XII.

Cat se tine de Moldoveni, sunt gata in tabard, dar

despre Tatari n'am inteles nimic; i eu rAman Fang&

ei pentru ca, de aa afla oeva, s dau de sure toate

celelalte Marino'. Voastre. 5i lvloldovenii sunt gata, cu
sApi i alte unelte, ca sA innoiascA santuI ce-1 fAcu-

sera pe vremea rfavAlirit mai vechi a Tatarilor, dar

fuses ?. umplut pe urmA. CAci se tern pe de o parte de

Tatari, pe de alta de Cazaci. Cari Cazaci vreau s

vie aid la mine, si si-au trimes oamenii la IeremiaVodA pentru trecere prin tara lui, pe care nu li-a ingAduit-o, supt cuvant cA se teme de ImpAratul turcesc.

Zece mii de Tatari au venit la Dunare cu Turcii,

si se impart la vadurile apei, iar Turcul ii asteaptA
ca s nAvAleascA asupra mea dincoace de DunAre.
Boierul mien care pAzeste hotarele terii mi-a scris
aceste scrisori pe care le trimet MAriilor Voastre. SA
se trezeascA deci MAriile Voastre i sA se ingrijeascA

mai bine de lucruri: caci aceasta o cere acuma vremea,

ca Duinnezeu mi-L martur cA eu nu zAbovese,

ci sunt gata sA-n4 vArs sangele pentru Crestinatate.

Dar, deed voiu merge impotriva dusmanilor oH ei
impotriva mea, ,n'am cum sA ma impotrivesc. Nu pot
da bard ostasilor, cad fArA bani nu merg.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

231

MA tern si de aceia ca nu cumva, vazand pe &man

neavAnd bani, sa nu se impr4tie (osta0i). 5i Acum li-am dat de veste sA mearga de la un ora la
altul, dar nu asculta, merg uncle vreau in largul terii,
0 rapesv toate. Eu a putea aduce mare paguba Vizirului deed a avea cu eine. 10 vor fi aductind aminte MAriile Voastre cand imi spuneati fata de
dan0i CA vor fi toate spre mai bine; dar acuma vedem curn stam. MAriile Voastre ni-au jurat noud i noi
MAriilor Voastre sa nu ne parAsim unul cu aka
Scrieti Marine Voastre prea-luminatului print Maximilian sA vie iute i sa stea in Scaunul lui i. sa
caute in juru-i. Pentru cA toate neamurile stau gata,
5i

numai ijoi stAm in tAcere. On, dacA sta. ceva impotrivA,

pentru Dumnezeu ma rog ca MAriile Voastre sA-mi

spuie, ca sA pot trimete din vreme pe ai miei la MArile Voastre in Ardeal i sa ies i eu, ca nu cumva
d4manu1 sA mA striveasca aici. Mariile Voastre sa.
ma ierte .c scriu cu atAta indrazneala, caci sunt silit
a o face. MA mir ca n'aveti Inca nicia tabdra: deci
ingrijiti-va sa se adune osta0i in tabara. Aoestor pedegri trimeteti-li de acolo din bielpg praf i pu0i,
precum i barn cu cari sA pot plAti osta0lor.
Din Curtile noastre de la Ploie0i, in 6 Iulie, anul
1598.

Mihail Voevod.

Te rog scrie-mi care e pricina sosirii tarzii a prealuminatului print Maximilian, caruia panA la moarte
vreau sA-i fiu spre ajutor. De aceia m'am i legat ea
juramant fata de el.
AceastA tidula e scrisa de mana lui Ieremia-VodA:
0 din ea puteti afla.

www.dacoromanica.ro

N. Iorga

232

XLV.
( 1598)

Despre luptele lui cu Turcii in toamna anului-1598

scrie Mihai Archiducelui Maximilian, fratele Imparatului Rudolf 0 ales pentru a stapani in Ardeal, unde

nu se putu hotara sa vie niciodata.

Editie : Hurmuzaki, XII.

Scrisoarea Mariei Tale de la 6 ale trecutei luni Sep-

temvre am primit-o cu bine printr'un osta$ din 0rade, 0 i-am inteles cuprinsul. Si sa fii Maria Ta incredintat ca nu ma gasesc cu alt gand deck cu acela pe care 1-am aratat Mariei Tale prin credinciosul

mieu care s'a intors azi, la 16 Octomvre, cu veste

Nina. Pentru care multamesc foarte sarguincios de
buna vointa a Mariei Tale, 0 nu ma indoiesc nici in
privinta Mariei Sale Imparatului, nici in privinta Mariei Tale. Am mai aflat ca Maria Ta ai vrea bucuros

sa-mi vii in ajutor cu 0 suma de bani 0 ca e vorba

numai de Trilejul cum s'ar putea aduce. Pentru care
0 multamesc Mariei Tale, 0 te rog iarA0 sa nu-mi
ieai innapoi mila 0 buna vointa indreptata spre mine,

ci, Inca mai vartes, sa ne fad a gusta o stund de

bani mai insemnata, pe noi caH acuma suntem lipsiti de mijloace 0 cazuti in saracie. aid noi nu ne-am
razimat dealt pe mila Mariei Sale Imparate0i i a
Mariei Tale, dupa fagaduinta ce mi-ati dat.
Cat prive0e starea lucrurilor de aici, nu pot sa las
ascuns de Maria Ta &A eu cu ai miei am trecut Dunarea 0 am intalnit langa. Nicopol la 13.000 de
Turd, cu doi Pa0 0 doisprezece Sangeaci, 0 m'am
luat la cercare cu ditnA O. la urma urmei eu ajutorul

www.dacoromanica.ro

Scrisod de Domni

233

lui Dumnezeu ap i-am batut ca putini din ei au itmas la locul de lupta. Dar Pa 0i au scapat toti cu
fuga. Apoi am ars pan& in temelii oraaul,Nicopol, in

care au fost la 6.000 de case, 0 am taiat pe cei de

ecolo, pc toti.

De aici am mers supt Vidin, unde iar am gasit

doi begi cu o mie de Turci, 0 iarA0 ne-am pus
ap fel in aparare, Meat iarAi au fost batuti de noi,
steagurile li

s'au smuls 0 irmits0 turci au 0 fost

prin0. Indath dupa aceia, in chiar ziva luptei, am

ars *Drawl Vidinului, in care erau 12.000 de case; dintre

ai notri putini au petit. Pe langa aceasta am ars cetap mari ale Turcior, ca Plevna, Vracea, Florenti-

nul 0 Rahova, pe toate, 0 pe locuitori, pe Turci,

i-am taiat. Si in tam din prejur, de la hotarul nostru
pana la Sofia, am ars peste 2.000 de sate 0. pe cei
d'innuntru, ce s'au gasit cre0ini, adeca Bulgari, mari
0 mici, dupa socoteala mea peste 16.000 de suflete,
cu averea lor toata, i-am trecat peste Dunare, 0 celor
mai saraci li-am dat in ter4oara mea, unde s'a putut,

atata loc cat sa-0 poata gasi hrana, 0 am lasat aceasta tara astfel cu totul pustiita 0 pradata. Ap Meat

cu ai notri ne mai putem odihni o clipa. Acuma

sunt, cu norocul Mariei Tale, hotarat a thece aiurea
paste Dunare 0 a arde 0 prada toata Dobrogea, 'Ana
langa Cetatea-Alba sau pan& la Marea. Cat imi va da
Atotputernicul suflare in mine, nu voiu inceta a sluji
Mariei Tale 0 Cre0inatatii intregi cu jertfa trupului
0 vietii mele.
Deci te rog supus pe Maria Ta sa nu-mi uiti slujba,
ci din mila cea mare a Mariei Tale sa ne ajuti cu un
ajutor de bani. Ii vei intrebuinta Maria Ta, nu cu oameni nerecunoscatori, ci cu oameni harnici 0 credincio0.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

234

In ce privete iacunjurarea Orazii-Mari, te rog prea-

supus pe Maria Ta sa mergi frA grijA. asupra Vizirului, cid Domnul Dumnezeul nostru va da Mariei
Tale noroc bun, biruinta i infrangerea dumanului,
pentru cit e impovarat numai cu oaste proastA. Atotputernicul sa-ti dea MAriei Tale viata lunga.
Din Curti le noastre de la Caracal, in 16 Octomvre,
anul Domnului 1598.
Al LuminAtiei Tale serb,

Mihail Von' al Terii-Romanesti.

XLVI.
( 1599.)

Biruinta cea mare de langA Sibiiu, in margenea

satului 5elimber, unde inca. se mai ridicit movila cu
oasele celor cazuti, i-o vestete Mihai cateva zile
dupa. aceasta ImpAratului in urrpatoarele cuvinte:
Editie : I-lurmuzaki, Ill 1.

Si-a razbunat in sfarit odata Maria Ta jignirile de

atatea ori aduse, nu tiu de Ardeleni sau de Craii lor,
Mariei Tale i. intregli Case de Austria, prin mine, la
28 ale lunii trecute, cu fierul. Caci gardinariull Bathory
mi-a iesit innainte la padurile Sibiiului in camp cu
toate randurile terii, mai ales cu oaste de stransura gi
teraneasca, neavand oaste cu plata. Si, pentru ca,
dupa ee prea-luminatul domn nuntiu aF Papei 2 a staruit in de ajuns, i de prisos, pentru pace intre_ cele

doua tabere gata acuma de lupta, el n'a vrut cu

niciun chip sa piece din tart, de si era print intrat
fart drept, i sa se dea in laturi innaintea dreptului
t Asa scria Mihai cuvntul : cardinal.
2 Malaspina.

www.dacoromanica.ro

Scrisort de Domni

235

MAriei Tale, ci se lauda cA va cerca norocul cu ar-mete. Ci eu, cu credinta in Dumnezeu, cel mai marerAsbunAtor al cAlcarii de juramant, si rzimat pe dreptatea MAriei Tale, m'am Iuat la lupta cu el.

Si acela, despoiat de toatA tabara lui, a fost pus

pe fugA de mine, cu toata oastea lui, nu fAr mare
durere a sufletului mieu pentru risipa sangelui varsat
_de la cateva mii de crestini, cAzuti de amando*
partite. Astfel la 1-iu Noiemvre, in ziva Tuturor Sfin-

ttilor, am luat lir stapanire ca biruitor Algradul,

Scaunul Craflor Ardealului.

Acestea am voit sa le dau de Vire Mariei Tale prin.

chiar stafeta mea; celelalte le voiu face cunoscut MA-

riei -Tale mai pe larg cu supunere in curand, prin

niste fruntasi ai Ardealului si Terii-Romanesti. Dum-

nezeu sA te tie la multi ani pe Maria Ta biruitor in

fericire.

In BAlgrad, 4 Noiemvre, anul Domnului 1599.

Al Mariei Tale serb,
Mihail Voevod.
XLVII.
(1600.)

Avem insA i norocul unor scrisori romaneti ale lui

Mihai mitre solii pe cari-i trimesese la ImpAratul, in
dorinta lui de a capata cele doua singure lucruri ce-i
mai trebuiau dupa vitejie: bani pentru osta0 i o situatie limpede, asigurata, iu Ardealul cucerit de &lust&
Editie : Analele Academiei Romdne, XXI, p. 476.

t Bane Mihalceo, i tu, Vistier Stoico, dau-va in

tire pentru omul cinstitului Imparat, ce-a times, la
noi, noi de toate bine pe rand am inteles, 1, ce pa.
runca ni-a trimes, noi inca am socotit pe credincioii

www.dacoromanica.ro

236

N. lorga

nostri ce sAnt pe langA noi, i oameni bAtrAni ce

sant mai pricepufi aicea, de -tiu de toate randurile,
.ce cum este prin altA tara, ai cum a fost tocmeala
mai de 'nnainte vreme. Ce noi cum a fost porunca
ImpAratului i cum a fost scris in cartile MAriei Lui
Ja noi: cc ni va fi pofta, noi sa dam in 'Vire ImpArAtiei Lui de toate, ce intr'aceia noi, deci, ce ni-a fost
poffa am scris tot inteaceastA carte oe am trimes la
dumneavoastrA; i am scos i porunca ImpAratului, i
fagAduiala ce ni-a fost trimes la noi, de o am trimes
aceia la d-voastrd. Ce veti vedea porunca ImpAratului

si fAgAduiala cum ni-a scris, i yeti vedea i pofta

noastrA ce-am poftit, de la cinstitul Imp drat. Ge, de veti

fi fAcut voi vre-o tocmealA cu Imparatul mai nainte

pAn' va veni aceastA poruncA, aceia la voi; iar voi sa.
cautati pe aceastd poftA ce-am poftit noi. S = dacd]
va fi bine cu tocmeala oe-ati fAcut inteun chip, voli
sA lasati sa fie cum ati tocmit, iar, sA. I = dacA] vA va
pArea ca este mai bunA ceastd tocmeald ce-am trimes
acum i poftA oe-am poftit, iar voi sA mergeti sd
grAiti ImpAratului, sa faceti tocmealA pe aceastd poftA i tocmealA ce-am trimes scum la voi. CA, sA
[ _ dacal va zice el, ImpAratul, cAtrA voi cA ati tocmit voi i ati fAcut tocmealA, iar voi aveti cuVAnt
214

dare rAspuns de veti zice: AdevAr, fAcut-am

tocmealA, ce dumneata ai trimes credinciosul MAriei

Tale de credintA, i cu aceastA porundi i fAgAduialA a
ImpArAtiei Tale; iar dumnealui a socotit pe porunca
MAriei Tale i ni-a scris sa grAim MAriei Tale ce e
pofta Domniei Lui". Ce tocmiti pe aceastA poruncA
poftA ce poftim noi, sA [ = dacA] nu veti fi tocmit
voi altA tocmealA mai bunA; i navoiti de pripiti cum
mai curAnd, cA este vremea aproape acum, cum vedeti

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

237

si d-voastrA, si curn titi si randul cum este incooace.

Si, in vreme ce veti tocmi pe aceastA tocmealk voi,
cum mai curand de olac sa-mi trimeteti om cu carte
de olac, sd-mi dati in -tire Domniei Me le. V am, dat

invataturA 0 lui Pantazi LogofAtul: ce va va spune

0 din gurA, aceia vA dau in stire... Amin. Scris in
Ghenarie 26 de zile. 1600.

ImpAratul Maria Lui si. Tara Ungureascd sa caute

bine aceasta, cii Mihail Voevod Domnia Lui n'a gan--

dit cu aceasta cA are-a fi el in gura Turcilor si in

de peire, in Tara-RumaneascA, ce, toatA frica
lAsand innapoi, ispitit-a striste mare. N'a gandit de paloe

guba terii inteatatia ani 0 de chelchiugul lui, ce IA

toate stristile a ispitit in bAsaul Turcilor. Ardealul incA,

ce sant 74 de ani de cand a fost lepAdat de supt Curuna Terii Unguresti 1 si a fost inchinat Turcilor, iar
Mihail Voevod, cu tocmeala lui 0 cu peire a multi
voinici, a luat Ardealul 0 1-a inchinat cinstitului Irnparat, 0 da acuni innainte se fagAduieste dumnealui,
pAn' va fi viu, cu mare credintA va sluji imparatului si Terii-Ungureti si toatA Cretinatatea. Ce se
roagA Impiiratului 0 Terii Unguresti sA-i socoteasca
pentru aceastA slujbA 0 nevointa ce s'a nevoit, sA-i.
lase Tara-RumaneascA 0 tara Ardealului, sa-i fie de
mosie lui, i eine se va tinea din feciorii lui, sA li fie
mosie.

2. Alta, poftese de la ImpAratul 0 de la Tara Ungureascd, cum, ce hotar au fAcut pArintele MAriei Lui,.
Maximilian ImpAratul 2, cu al doilea IanAs Craiu 3, intre
1 De la lupta de la Mohdcs (1526).
2 Maximilian al 11-lea.

s Baia-Mare.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

238

i intre Tara-Ungureasca, acel hotar sa fie al

acurp; din care hotar din ceasta vreme de razmiriti
a tras la Imparatia lui: una, Oradea cu Tinutul Bihorului, i Hustul cu Tinutul Maramurasului, i Tinhtid
Crasnei gf ale Sonocului, si ale- Sarandului, si Nagbaia 1 cu Baia-de-Sus, 0 toate Tinuturile tor, carele
au fost date de Maximilian-Imprat supt Ardeal, cunt
au tost mai d'intaiu.
3. Alta, iar poftesc, cum au avut Domnii ce-au fost
Ardeal

innaintea noastra vote de-au dat

si au miluit cu

sate si cu olate, au de sUpt cetati sate, au camanta

rumta (sic)2, si acum sa fie aceia, sa pociu da si

eu sate si ()late cui voiu vrea, cu acea putere cum au

avut alti Domni.

4. Alta, toate legile Ardealului cum au fost in zilate altor Domni de s'au cautat in Ardeal judecata, ce
vom judeca noi sa fie judecat, i sa nu mai aiba voie
a cauta lege intealta lard.
5. Alta, de randul ostior, Maria Imparatului, i cu
Sfatul Imparatului si cu oei 7 hertegi 3 j cu ailalti
Domni crestinesti, i impreuna cu tara Maria Lui, bine
sA iea aminte i sa grijeasca, cd Ardealul si TaraRumaneasca in ce loc sunt; tot norocul Crestinatatii
este aruncat pe aceste dou. teri,
cA, Dumnezeu sa
fereasca., de-ar apuca Turcul aceste doua teri, ar fi
"claire a coata Crestinatatea; cum Dumnezeu sa fereasca de aceia! Drept aceia, sa alba grija Maria Lui
de leafa ostilor: alta, si de ajutor, cand vor trebui la

vreme de treaba. Iar Maria Lui sa grijeasca sa trimeata voinicii ce vor trebui. Iar, alta, pentru banii de

leafd, sa vie. la noi in luna lui Mart, hi 12 zile, cat

' Baia-Mare.

'

Poate ,sttnci".
Arhiduci.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

239

Ara socoti Maria Lui sa ajungd ogtilor, sd nu cumva

sA aiba sminteala Ciegtinatatea gi caste cloud teH.
Ca, Dumnezeu fereascd, aceia sa nu fie, de-ar dobandi Turcii teste doua teH, Tara Ardealului gi TaraRumaneasca, eu ag pofti de la Imparatul gi de Ia tot
Sfatul gi de la cei gepte hertegi gi de la toata tara,
cum sa-mi dea in Tara-UngureascA olate, cat isa aib

venit intr'un an o suta de mii de talere; gi pentrit

aceasta pofta s aib carte cu pecetea Marie! Lui, cum
dupa moartea mea sA ramaie rodului mieu.
6. Alta, iar Dumnezeu sa fereasca, dac'ag cadea eu
in robie, cum aceia Dumnezeu sa nu dea, iar cinsti-

tul Imparat gi cu tot Sfatul gi cu toata tara Mariei

Lui, gi cu toti Domnii cregtinegti, sa aiba a umbla
gi a griji pentru nevoia mea, toti sA ma scumpere din
robie. Si pentru aceasta Inca poftesc sa aib carte, de
la Imparatia Lui gi de la top Domnii cregtinegti.
7. Alta, cum a dat Imparatul lui Batar Jigmon 1 ti-

telug pe domnie, aga ma rog Mariei Lui sa am gi

eu aga.
8. Alta, poftim pentru Tinuturile ce-au fost mai d'innainte vreme de mogie gi de Tinutul lotarelor cestor
cloud teH, de Tara Ardealului gi de Tara-Rumaneasca,
gi le-au fost luat Tared, de sant supt /liana lor, cand
va da Dumnezeu, cu ajutorul Sfintiei Lui gi cu norocul
cinstitului Imparat, sa le dobandim de la mana paga-

nilor, ele sa fie iar o mogie, gi sa se tie de hotarele

acestor dota teri, cum au lost de veac. Iar, de acla
innainte, cu ajutorul lui Dumnezeu, ce vom dobAndi
de la pagani, Imparatul va face cum va fi voia Imo
paratiei Lui. Si poftim carte gi pentru aceia de la Imparatia Lui.
Io Mihail Voevod.
1 Sigismund Bthory.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

240

XLVIII.
( 1600.)

Luarea Moldovei o vestege Mihai astfel comisarilor din Ardeal ai ImpAratului.

Edife : Hurmuzaki, IV t.

Gonind din Scaun pe Ieremia-Vorld i luAnd tara in

stAptinire, am crezut cA trebuie sA ieau i rAmii0tele
rAzboiului, i 1-am urmArit pe Ieremia aoela cu armele
pAnd la hotarele Podoliei. Si, prinzAndu-1 in cale din
fuga lui,
am bAtut ostile cu omor mare. El insu0
si-a autat mantuirea in fugA, impreunA cu Sigismund
Bathory, tredind apa Nistrului. Acuma deci, indeplinind aceste lucruri cu noroc, cu ajutorul lui Dumnezeu,
si sAvArind cu ostenelile mele ce trebuia pentru mantuirea Cre0inAtatii, avem tara aceasta toatA supt puterea MAriei Sale. Acuma numai de atilta ne tinem ca,
impArtind pretutindeni ostile noastre, s silim pe locuitori la supunere. $i nu vom mai zAbovi aici mai multA

vreme, ci ne vom intoarce indatA in Ardeal pentru a

pune la cale oelelalte lucruri, i ne i gasirn pe drum.
De aceia am voit sA Ara aduc la cunotinta aoestea.
Domniilor Voastre ca sA intelegeti cA nu lAsAm la o
parte nimic din ce prive0e mantuirea i innaintarea,
foloaselor Cre.stinatatii. Altfel dorim sA fiti Domnille.
Voastre sAnAto0. Din lagArul nostru la hotarele Moldovei, lAngA cetatea Hotinului, pe apa Nistrului, 20,
Maiu 1600.
XLIX.
(1601 )

Biruit, scos din cuoerirea lui, izgonit din chiar tars

lui de motenire, fArA osta0, fArd bani, fArA rost pe

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

Zit

lume, Mihai, ajuns la Viena ca la un liman de sigurantA, i0 aratA astfel, pe larg, stAruitor, dreptatea catre tin ImpArat in care avea nevinovatia de a vedea
izvorul dreptatilor.
Edille : Hurmuzaki, IV, i Papiu, Tesaur, I, de unde lugm, in
dreptind-o, aceast traducere:

Din scrisoarea MAriei Tale Sfinte inteleseiu a nu

cuno0i In de ajuns starea nenorocirii i a rAsturnArii
mele, pentru care binevoie0i a cere sA te lAmurese
pe larg, in0iintandu-te despre toate amAnuntele lucru-

rilor intamplate, 0 de unde s'au thit toate acestea.

Eu Ina', IndatA ce a luat inceput uneltirea trAdAtorilor, numai deck am scris 0 am trimes dese cArti la

Maria Ta, atat din Ardeal, cat 0 mai pe urmA dirt

Tara-RomAneascA, voind a te incuno0iinta despre toate
Ci, fiindcA toate IntrArile 0 ie0rile erau inchise de el-

tre Ardeleni, s'a Intamplat de au cAzut in manile lor

toti solii miei trime0 cu scrisori cAtre Maria Ta, i.

scrisorile le-au tinut la sine, spre a putea sAvarv,

dupA datina lora trAdarea ce au cugetat impotriva MA-

riei Tale. Care gaud de &Mare, cat e de inrAdAcinet

la ei, o tie toati lumea, cAci nu until ori altul, ci o
multime de printi 0 domni de-ai lor furA trAclati de
cAtre dan0i. Si, ce e mai mult, de cate ori au intrecut ei masura 0 0-au bAtut ion de bunAtatea MAriei
Tele, urzind uneltirile cele mai nelegiuite, o 0ii lama
bine Maria Ta, 0 vei vedea i din aceastA scrisoare a
mea. Care scrisoare, avand in vedere greutatea lucru-

lui, ma rog plecat sa binevoie0i a o ceti i cerceta

cu cunoscuta-ti bunAtate, blandetA 0 Indurare. Nu voiu
supAra auzul MAriei Tale cu infrumusetAri 0 plazmuiri,

nici cu vorbe lungi, ci, rAzimat pe nevinoviitia mea,

voiu spune adevArul limpede.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

242

Din ziva i ceasul in we, slobod si de bun& voia

mea, nu numai m'am indatorat prin cea mai strAnsA

legAturA a credintei cAtre Maria Ta i cAtre toatA
CrestinAtatea, ci am indemnat i pe Voevozii Ardealului

Moldovei de s'au plecat i ei cu totul Mariei Tale

Sfintite, dintre caq until, s't anume Voevodul Aron,
a fost starts prin OtravA in chipul cel mai crud si viclean numai pentru cA voi sA asculte de MAria Ta, pi
de atunci m'am nevoit
nu de Sigismund BAthory,
fArA incetare i cu cea mai mare infocare si- dreptate
a face datori . credintei mele a o pAstra si a o tinea.
Care credintA am impins-o pAnA acolo, incAt, oriunde
am simtit cA dusmanii uneltesc oeva impotriva MAriei Tale, eu, punAnd toate ra a parte, si socotind ca
urzit mie rAul ce se pregAtia MAriei Tale, am dorit
a-I rAsbuna, ca unul oe eram credincios jurAmtintului
mieu. Si aceasta am fAcut-o adese ori si in Tara-Romapi

neascA, isprAvind cu o strAlucitA biruintA in numele MA-

.rieI Tale, de si altii si-au pus in samA mArireEr faptului. Maria Ta insA te vei putsa incredinta despre
adevAr de la raiterii MAriel Tale.

afarA de Turc, dusmanul cel firesc, cAti

cat de feluriti i neimpAcati dusmani mi-am
acut, numai pentru credinta mea cAtre Maria Ta,
vei intelege foarte usor.
Tara-Romaneasca nu e mai departe de Scaunul tiranului, ce se chiamd Coustantinopol, decal calede
dud Zile. In aceastA tarA putearti -eu petrece foarte
bine, in pac; sigur i fArA de nicio fricA, dacA nu
$i apoi,

altii

mA simtiam chemat de credinta mea cAtre -Maria Ta

si cake toadi CrestinAtatea. tu insA, nevrAnd sd adaug puterea Turcilor prin ostasii mieiL. de buna vole

www.dacoromanica.ro

Scrisori de ,Domni

243

m'am aratat gata a lua parte in legatura crestina;

-prin care fapta pe tiran mi 1-am facut dusman de
moarte si insetat dupa sangele mieu. Cu acest &Ismail neimpacat am dat piept pururea, castigand 0
3nu1time de biruinte din cele mai strlucite, si prazi
de mare insemattate,
ceia ce nu se poate sa nu
lie cunoscut Mariei Tale si Crestinatatii intregi, de
.sLi au fost unii cari roe nedrept se laudau cu faptele
mete, cautand all lua lor ce mi se cuvenia mie.
M'am luptat impotriva dusmanior numelui crestin
cu o inima atti de neinfranta, incat nici nu-mi venia

ki ma mai teme -de dal*, mai vartos ca biruinta

era totdeauna in parte a ostasului crestin. Insa dusma_nul cel mak cl,g temut si mai primejdios, mi-a fost

chiar acela care se lauda cu numele de crestin, care

insa. totdeauna a calcat invoielile si a tulburat pacea:
Ardelenii, cari, in toate prilejurile unde puteam lucre
cu folos impotriva thismanului firesc, mi s'au impoJ
Irivit Iotdeauna, si, uitand legatarile si juramantul de
credinta, prin uneltirile lor au stricat planurile cele
.mantuitoare facute pentru binele Crestinatatii, precum
ioata lumea stie.
Drept aceia, cand Sigismund Bathory, parasindu-1

ide bund voie, a lasat Mriei Tale Ardealul, foade

m'am bucurat, nadajduind ajutor mai mare de la Maxia Ta prin venirea P,rea-Luminatului Arhiduce Maximilian, daca ar fi carmuit el in Ardeal, pentru ca alunei s'ar fi infatisat de sine mai mart st mai multe
inlesniri in tot ce se atinge de binele obstesc al Crestinatatii. Insa, and inteleseiu ca Sigismund a fost

primit iarasi In Ardeal, Prea-Luminatul Arhiduce inselat la calea jumAtate vi comisarii Marie! Tale, Preasfintia Sa- domnul episcop de Edam si dumnealui 1St-

www.dacoromanica.ro

244

N. lorga

vAnffy prini, bucuria mea se intoarse spre mAhnire

sl intristare. De i acest fapt de viclenie al Ardelenilor
nu putea sA nu md ttlbure Marie, avtind insd innaintea

ochilor jurdmAntul mieu, nu m'am ablaut nici de

cum din calea credintii. Din potrivA, mustrAnd pe Sigismund *1 pe Ardeleni pentru nestatornicia lor, li-am
adus aminte jurdmAntul ce au fdcut, i, viiztind cd i
cu aceasta nu folosesc mimic, i cd indrdzneala lor

merse pAnd la a primejdui viata comisarilor, am adaugit i amenintari, sfAtuindu-i sA rAmie credincioi
si sd fie mai statornici in credintd i fArd frica. impotriva dumanilor. Dupe-. aceia, trecAnd Dun Area cu

oastea mea, am pustiit cu foc i sabie Tinuturile tiranului turcesc. AfarA de aceasta, pe cAnd Oradea-Mare
era impresuratA de SAtArgi-Mohamed, indemnAnd din
nou pe Ardeleni a da ajutor, am trimes insumi acolo o
bunA parte din oastea mea, cAt mi-a fost prin putintd.

Irsd dupd inima cu care, din ura asupra MAriei Tale

1 a Lumindtiei Sale, s'au arAtat ei in privinta ajutoru.lui la Oradea-Mare, wi sA li rdsplAteased i Dumnezeu,

care vede cele din lAuntru ale omului i nu lasa nimic nerdsbunat.
5i aceasta e oea d'intdiu tradare a Ardelenilor impo-

triva MAriei Tale, pentru cA, dacd ar fi fost ei credinciosi, n'ar fi primit pe Sigismund, ci, vAdindu-si
credinta cu buna invoire a terii intregi, ar fi ie0t innaintea trAdAtorilor cu toate puterile. Ei insd, atunci
ca i acum, nu se rAsculand impotriva lui Sigismund,
care nAvtilise in tam Mdriei Tale cAlcAnduli jurdmtintul.

A doua trAdare s'a fdcut cAnd Sigismund a adus. in

Ardeal pe cardinalul Andrei BAthory i, lAudAndu-1 foar-

te terii intregi, i-a dat cArmuirea peste toatd tara, ca

www.dacoromanica.ro

Scrisorl de Domni

245-

sa poatA innoi singur legAtura cu Turcii ce se rupsese;

aeeasta s'a facut impotriva Mariei Tale. Daca Ardelenii, pe cand se faceau acestea, ar fi fost eredincio0,

fArA indoiala ca ar fi apucat armele eu puteri unite;

ei insA, din potrivA, in adunarea lor au ales intr'un
glas pe Cardinal, 0 in paguba Coroanei crAie0i s'au
supus Craiului leesc i Turcilor. Cu toate cA acestea
se fAcurd precum ark,. 0 Cu toate viclenele uneltiri ale
Ardelenilor, Le01or i Turcilor, cari prin trime0i lor

cercara a mA trage in parte-li, eu am stat neclintit in

credinta mea, 0 am in0iintat pe Maria Ta despre

toate Punctele propunerilor ce mi se faceau prin acei
soli, dandu-li 0 lor raspunsuri cuvenite, dupa cum
m'am priceput: Incredintfindu-mA apoi cA nu mai e
cu putinta a intoarce pe Ardeleni din viclenia lor cAtre
Maria Ta i Prea-Luminatul Arhiduce, vazand pe de

o parte poprirea comisarilor 0 a altor trime0 ai

Mariei Tale, pe de and parte starea de plans 0 ie0rea
din tarA a Arhiducesei Maria-Cristina, precum i primej-

dia Cre0inatAtii intregi, i luand in saamd aceia cA

Ardelenii, indemnati de Domnul kr 0 de Sigismund

impreunA cu doi frunta0 ai acestei uneltiri cari acum
sunt aid, opris9rA innaintea impresurarii Orazii-Mari
pe solii miei i pe ai Hanului Tatarior, cari erau insarcinati cu o solie folositoare,
ca un credincios
al MAriei Tale nu putuiu a nu ma infuria -foarte, mai
vArtos ca insi0 Turcii, Tatarii i alti dupiani oarecari, vAz.And un monarh atilt de mate tratat in chip
atilt de injositor de cAtre nevoia0i de Ardeleni, incepuserA a card 0 a batjocuri de atiita ru0ne.
Acestea m'au indemnat a rAsbuna jignirea Mariei
Tale, a fovi cu oastea mea din porunca i cu voia MAriei Tale pa dumanii ardeleni i a-i supune cu puterea

www.dacoromanica.ro

246

si

N. Iorga

cu armele. Spre care scop Maria Ta ai dat invata-

turii lut Gheorghe Basta, capitanului tuturor partilor un-

guresti din jos, sa ma ajute, oeia ce el n'a facut; iar

acum, chemat de mine intr'ajutor, dansul, Vara nick',
porunca sau invatatura, si-a unit oastea cu necredinciosii Ardeleni impotriva mea. Si, cu toate ca n'avuiu
niciun sprijin din partea lui Basta, tu, nemai putand.
suferi jignirea facuta Mariei Tale, singur cu armele
mele am supus pe Ardeleni i i-am fAcut a jura din
nou credinta Maria Tale. Iar tara Ardealului am carmuit-o in numele Mariei Tale, si nu intr'al mieu,
neabatandu-ma cat e negru supt unghie de la invoiala
Vacua cu dumnealui Pezzen.
CI, precum vulpea anevoie-si schimbA ndravul, asa si

Ardelenii cu greu se pot desbara de invechita lor dafiat. Drept aceia, Maria Ta vei intelege i aceastA
din urma galceava, schimbaciunea ardeleneasca .si nelegiuirea oe nu se va sterge niciodata. Fiindca Ardelenii Nor mai bine pace cleat bataie cu Turcii, vazand cA Imprejurarile-mi ingaduiau a incheia o invoiala prielnica cu Turcul, invoiala pentru care ani
fost 1 Norbit, insti cu ingaduinta MAriei Tale, prefacandu-ma numai i. purtand pe Turd cu vorbe bune,
ei, Ardelenii, luandu-le de bune, ar fi primit cu toata.
inima aceasta pace si-ir fi sfatuit i ar fi hotarat in
privinta aceasta de fata in adunarile br, dad. nu i-as fi
abatut eu de la aceasta pe supt man& amenintandu-i pi
speriindu-i. Ce e mai mult, ei pe supt ascuns ma incredintara sa fac numai pace cu Turcul, i dansii vor
implini toate poruncile mele cu mai mare adevar pi
graba. Vazand Ins& ca nu capata niciun raspuns dorit
de la mine, se intoarsera indata la viclenii i uneltiri
tainice, cugetand planuri de tradare. Pentru cA, pe cand

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

247

se afla la mine in Ardeal solul turcesc, Ardelenii marsera' pe supt asciins la (Mitsui, si-i spuserA sA nu Aft=
dajduiascA nicio pace pe cat voiu cArmui eu Ardeathl,

ci sA caute vre un chip de a apza iarA0 pe Sigisk

mund, i atunci pacea va fi sigurd i nestramutatif.6
Din aceste uneltiri solul turcesc i ceilalti sfetnici, ai
tiranului pricepurA cA negutarea mea de pace e thumat
un joc. Insd despre aeeast trdare eu am aflat unmet
dui:4 ce a plecat chehaia turcesc.
Pe cand planurile pomenite se negutau 0 se sfatuiatt,
in taind intre Ardelani, Moldoveni i Le0, Sigisniund
sta nu departe de Ardeal, in cetatea Sucevei, de unde
trimetea pe supt ascuns scrisorile sale catre credineiop
sAi, intarindu-i in gendul lor de apostasie. Prinzeincht-Se

scrisori de acestea de cAtre oamenii miei, eu, dupa.

ce le-am cetit, le-am trimes MAriei Tale, 0 nu titt
de Ti-au venit in m'AnA. VAzAnd eu aceastd trfidate,11,0

oastea Polonior adunatA Iang Sigismund, ithpreunli

cu ajutorul Turcilor i Tatarilor, cu scdtr de a MA
scoate din Ardeal, in fata acestei primejdii, fiu itit de
nevoie a lua lucrul de timpuriu, hotArat a Mk bafe
gi a-mi cerca norocul mai bine in pgrriAne dilman
decAt In tara MAriei Tale. Drept acele, ductindughl
oastea, intrAiu in Moldova, 0, invinggrid pe leiTtnia
Voevodul Moldovei, impreunA cu cete1 Leiboz, MDeilor i Tatarilor cari voiau a apza larAti pe Sigis
mund, am luat acea tare' in numele Mgt- lei Tale 0
am silit-o a face jurAmntul de cthdintA
Ma,,,
ria Ta.

Moldoi, An-rdser
tot in strAmopasca lor viclenie, peittrii a MoIke. Sz6
Ardelenii,

i dupe' supunerea

kely, pe care-I pusesem peste toatA natea nita,

www.dacoromanica.ro

tiku

N. to rga

248

i cu alti cApitani de frunte,

Gaspar Sibrik i Gheorghe Maki), urzind altA filo:tare,
se duserii paste Siretiu la Sigismund Bilthory, in mar-

mindu-1 CApitan-Mare,

genea Terii Lesesti, gi acolo se sfAtuird i hotiarArA

pentru moartea mea, indatorindu-se Moise Szkely
cu ai sAi cAtre Moise, i intArind legAturd intre sine
prin inscris. Planul era ca Sigismund, cu oaste mare,
bine gAtitA, sA navAleascd din Tara LeseascA in Ardeal, si pe mine O. mA ucidA, sau in luptd pe fata,
sau in ascuns, chibzuind ei cd eu, vAzAnd aceasta, fArA

indoialA voiu iei cu oastea mea in camp deschis spre

a intAmpina pe Lesi, i atunci cei ce erau in legAturA
se hotarfiserd a pune mtma pe mine i a mA trAda lui
Sigismund, iar, neputAndu-se aceasta, cApitanul Gheorghe Make) se ardtase gata a-mi rApezi, un glonte.

Afland eu de la unit_ din vechii si credinciosii miei

oameni despre aceasta trAdare i invoialA tdinuitA,
am chemat la Curte pe Moise Szkely cu cellalti cApitani. Ei insA, stiindu-se trAdAtori, fugird cu tovaragii -lor la Sigismund in Tara Leseascd, rAsptindind
o multime de minciuni despre mine spre a intArtaa pe
Ardeleni i spre a putea indeplini cu atAt mai usor
planul oe urziserA cu Sigismund impotriva mea. Tat
de odata intArirA pe Ardeleni in gAndul tor, incredintandu-i ca paste putin Lesii Ii vor veni In ajufor. Nici nu se inselatA in asteptarea lor, pentru cA
ii sosi ajutorul lesesc. VazAnd aoestea, prin scrisori
una dupA alta am chemat grabnic pe CApitanul-oelMare al MAriei Tale, pentru ajutorul ce credeam ca
mi-I va da mie, credinciosului MAriet Tale, iar nu Ardelenilor, cart pururea au fost nestatornici i neascul.

tAtori cAtre MAria Ta.

Nu socoti, MAria To, ca Ardelenii din credinta au

www.dacoromanica.ro

Sciisod de Domni

249

ascultat i s'au unit cu Basta. Pricina e intdrzierea lui

Sigismund Bkhory, pe care-1 avteptau, precum i lucrarea i pregkirile mele impotriva lor. VAziind ei acestea, i desnAddjduind de venirea lui Sigismund, se dAdur lui Basta supt vdlul credintii, vi Se rdsculard im-

potrivd-mi. Urmarea aceStei purtAri lard socoteald a

lui Basta fu cA ai scApat MAria Ta din Wind, Moldova
SI Tara-Romneascd i Kanizsa, care se deterd duvrna-

nului ca o rAsplatA! Turcii bat din palme, nebuni de

bucurie, pentru cd vdd aoeste teri, .impreund cu Kanisza, supuse lor. Acestea ii plac Turcilor: in viitor se
vor bucura vi mai mult de Ardeal, oeia ce sA fereascd
Dumnezeu! Insd, din Tara-Romaneasca vi din Moldova,

Ardealul Se poate lua uvor. Iar, unindu-se aceastd Ora

cu Coroana Poloniei, Turcul, dupd planul ce a fAcut,
are de gAnd a nAvAli in partite ungurevti vi in alte
Tinuturi invecinate, spre marele rAu al Mdriei Tale vi

a toatd Casa de Austria. Cdt de uvor se poate face

aceasta, eine nu vede, dacA numitele teri s'ar alipi la
Levi cari niciodatA n'au fost binevoitori Casei de Austria, ci duvmani ai Crevtindtkii intregi,
ceia ce
gi pand acum s'a dovedit cu prisos! Chiar i in anul

trecut, prin uneltirile lor cele tainice au ardtat mai

multd bundvintA Turcior deck crevtinilor. MArturie e
faptul CA Levii au ajutat pe Turci, i Turcii pe Ardeleni; asemenea vi Moldova vi Tara-Romaneased au fost
rApite tot prin mevtevugurile cele viclene ale Levilor.
InsemnAnd acestea mai intdiu, rog pe Maria Ta sd
asculti cum s'a inceput incAterarea intre oastea mea si

Ardeleni, t a sd vtll cd eu nu-s incepkorul turburdrii.

Ardelenii, dupd ce urzird planul -de a md pierde, autard chipul de a indeplini aoest plan. Drept aceia, dupd

www.dacoromanica.ro

250

N. lorga

ce Moise Szkely fugi cu tovard0i sal la Sigismund

Bathory in Tara Lewascd, nobilimea ardeleneascd, ateptand ajutorul Le0lor cu Sigismund, iwz indatd la

o parte- oastea ce avea (dud de varmeghia Inidoarei

0 dal I d2 Banat, care au rAmas pe rang& mine). Insd
Sigismum a intdrziat cu venirea, 0 de altd part am
chemat oastea mea de pretutindenea. Aceasta nu o
fAcusem din altd pricind, ci numai ca astfel cu puteri
unite sd pureed impotriva lui Ibrahim, despre care
aflasem CA se cobordse atunci langA Belgrad, ca sd-1 a-

puc de la spate daca. ar nAvAli In Tara-Ungureascd,

pentru cd de timpuriu luasem toate mdsurile spre
a-mi aduna oastea din toate pdrtile, de pe unde era,
din Moldova, Tara-Romaneascd i Ardeal, i Tre a
trece cu ea IntreagA Dundrea in pAmAnt duman. Avand acest cuget bun 0 mantuitor pentru toatil Cre4tindtatea, chernAiu 0. pa Ardeleni, caH erau atunci awzati Fangd Turda; ei insd rdspunserk cd, aflanduse lipsiti de toate cele pentru hranA, deocamdatd nu
pot veni, 0 se rugard sd-i las acolo, fagAduind cA la
cea d'intAiu chemare se vor uni cu mine.

In sfdr0t, and era sA pureed acuma din Sebe,

i-am chemat sd vie la mine, prefacandu-md cA nu
giu mimic despre legAtura lor impotriva mea. Atunci
10 vddird inelAciunea, rAspunzand c nu vor lua
armele niciodatA aldturea cu mine asupra Turcilor. lii
desert am trimes solii miei cu scrisort la Ardeleni, rugAndu-i sA nu strice prilejul oe aveam impotriva Turcilor: ei oprird solii miei ci nu-mi deterd niciun
rAspuns.

VAzand aceastd schimbare

nestatornicie, trime-

seiu la -Maria Ta pe loan Rat, pe Nicolae Vaida 0

pe Martin Horvath, spre a Te In0iinta despre toate;

www.dacoromanica.ro

Scrisori fie Dcmni

231

insA, fiind toate dale prinse, i ei furd luati robi si

aruncati impreunA cu altii in ocnele de sare.
In fata unei indrAzneli atAt de mari, i avAnd in ve

dere cA nu voiu avea mai bun prilej de a bate pe

Turci deck acum, eand, unindu-se oastea celor trei
teri cu Ardelenii, numArul ei ar fi trecut peste o sutk

de mii, am alergat la mijlocul ce mi s'a pArut mai

bun, insdroinAnd oameni de legea catolicA i luterank
a-i abate din pornirea lor ce putea fi foarte primejdioasd Crestindtatii intregi. Ins& nici acestia nu folosirk
nimic, neputAndu-i intoarce din rAutatea lor, ba incA.

putin a lipsit de n'au ucis pe trimesi, mai vartos pe

preotul cel catolic. PAnA inteatlita se impietriserd
teptnd pe Sigismund!

aS,-

In acest rAstimp ceruiu prin scrisori ajutor de la.

Basta, si el mi. I-a fAgAduit; voind ins a intra in ,Ar-

deal, gAsiiu calea pe care era sA vinA la mine, inchisd de oastea Ardelenilor. Acestia 10 schimbaIl
gAndul, i, sfAtuindu-se cu Leii, cerurd ei ajutor do
la Basta, nu pentru cA erau credinciosi, ci pentru cA.
intdrzierea lui Sigismund i-a fost fAcut

sA

piarda

nAdejdea in ajutorul lesesc, i vedeau acuma c pu-

terile lor sunt mai pre jos deck ale mele. Asa, pe
and eu stam la Sebes', oastea Ardelenilor, unindu-sela Turda cu a lui Basta, se porni indatA asupra mea.
Eu (fiindcA nu mA temeam de Ardeleni, pe cat timp
erau ei singuri) lAsasem partea cea mai mare a osti
rii mete la margenea Moldovei i Terii-Romanesti,
in fate Turcior, nestiind nimic mai innainte despre unIrea lui Basta cu Ardelenii, cari acum impreunA se

apropiau d lagdruI mieu, cu scop de a se bate cu

mine. VAztind pe raiteri uniti -cu viclenii Ardeleni, rA
mAseiu uimit, si, cu toate cA treaba venise la WA-

www.dacoromanica.ro

252

N. lorga

taie, nu putuiu a nu intreba de unde se trage aceasta

.ca sd se verse atAta stinge crestinesc? Insd alt respuns nu-mi deterd cleat ca eu sd ies din Ardeal I._ Ci,
iiindcd nu stiam in al cui nume vor sa. iea in stApAfire Ardealul, la porunca lor singurd nu md puteam
trage innapoi cu rusine, mai ales nevazand nicio poruncA de la Maria Ta in privinta aceasta. Credinta
mea cAtre Maria Ta era li atunci atAt de mare, inat
cerusem sd-mi arAte vre-o porunce de la Mdria Ta,
ori, neavAnd porunce, sa-mi ardte oel putin scrisorile
de insArcinare, sau si copie dupd invdtAturile ce ar fi
/wand de la Mdria Ta, sd o cetesc, fiind hotdrAt a
mA supune indatd vointii Mdriei Tale.
Ei insd nu-mi rdspunserd nimic, cu a oui vointA si in
puterea cAror invAtAturi se resculaserd impotriVa mea.
.ci tineau tot una sA ies din Ardeal. Dar, fiindcd, dupe

cum am zis, nu vedeam din a oui Iporunce ieau ei Ardealul, i fiindol mai de multe ori m'am aflat in cele
mai man primejdii din pricina nestatorniciei Ardelenilor, nu puteam iesi cu rus'ine, mai ales cA, lipsindu-mi
Ardelenii, nu mai puteam nAdAjdui alt ajutor impo-

lriva Turcilor. Apoi el mai de multe ori au cercat a

rtiA trAda in mAnile dusmanilor, dacd nu ma apAra
Dumnezeu pentru curatia sufletului mieu; si, in sfArsit, ei se invoiserd a rnA omorA, despre care, Bind de
nevoie, pot da MAriei Tale ci dovezi, chiar carp iscitlite 'si. peoetluite cu mAnile lor insesi.

NecApAtAnd niciun respuns, md gAndiiu mult ce ar

fi de fAcut, mai vArtos a nu aveam cu mine vre-o

parte mai aleasa din oastea mea; ell toate acestea fare
luptA nu puteam pArAsi tara, instrAinAnd-o de la MAria Ta i. lAsAnd-o in mAna vre-unui Ardelean.

E ctiut insd a Ina la inceputul luptei eu ti-am fost

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

253

credincios Mdriei Tale, marturisind aceasta 0 prin

graiu 0 prin plAngerea trimeasA printr'un sol. Toate
acestea nu-i micara; ci, aezAndu-i oastea spre bataie, incepura lupta. Dar eu, cretin Bind 0 neinvAtat
a ma bate impotriva -cretinilor, de i eram impins
de nevoie, nu mA luptdiu dupA cum eram deprins, ca
impotriva dumanului firesc, aprinzand pe ai miei cu
cuviintul 0 cu pilda mea 0 sprijinind insumi cea d'intaiu lovire a dumanului, ci, vazand innainte-mi oaste
cretinA i, durandu-mil de vArsarea sangelui nevinovat

pentru nestatornicia uncir necredincioi, mi se muie

inima, i nu sprijiniiu &TA datina mea cea d'intaiu
navala, ci ma traseiu innapoi,
nu pentru cA aveam
oaste mult mai mica, nici pentru cii a fi pierdut increderea, ci pentru ca ma oteriam a muia In sAnge
cretinesc o sable ce bAuse pana acum atAta stinge
de pagAni! i aa ostaii miei, deprin0 a ma vedea
in lupta totdeauna in fruntea lor, de asta data nevazandu-ma de fat& se umplura de neincredere 0 deterd spatele, nu de frica, ci temAndu-se ea nu cumva sa se fi intAmplat mie vre-o nenorocire.

Acesta e rostul ciocnirii intre mine, de 0 parte, 0

Ardeleni cu Basta, de alta parte, ciocnire care a dat
lui Ibrahim prilejul de a cuoeri Kanizsa.
Iar, dupA aceasta fugA, cu ee cruzime salbateca s'au
purtat Ardelenii, u'ar crede cineva,
pentru ca ...e
nemai auzit, insa foarte adevdrat. NouA sute de Secui,

ce dupa fugd se trAseserA la munti, 0 pe cari i-au

chemat la sine in numele credintii catre Maria Ta,
cAlcand ei invoiala fAcutA, i-au ucis inteun munte cu
cea mai neauzita salbAtAcie. A doua zi dupA alungarea otirii mete, mergAnd spre Tara-Romaneasca, a-

www.dacoromanica.ro

N. lorga

254

proapt de Sibiiu ddduiu peste oastea mea munteneascA,

supt conducerea lui Petru Huszar, si, purcezand innainte la FAgAras, intampinAiu pe loan Szelestey cu
oastea mea moldoveneasca. Miscati de nenorocirea
_mea, toti stAturA ca sA ne batem din nou cu Ardelenii spre a rAsbuna nedreptatea ce mi -s'a fAcut.
.Abia dupA mai multe sfAtuiri i-am mai imblanzit,
fiindca incepuserA a striga tare, i i-am fAcut sa.
lase gandul de a mai lucre la vArsarea de &Inge cretin prin crestini, lAmurindu-li ch tocmai aceasta e
politica turceasca, anume ca sA ne junghiem noi Intre noi, i arAtandu-li cA oastea leseasca cu Sigisinund Bathory a intrat pe la Troths, ores al Moldovei,
in margenile Ardealului, iar, de altA parte, Moise

zekely, venind de spre Bistrita, pradA In Secul cu

foc si sable.
Aasa etti uitand de jignirile i nenorocirile mel; si
gandindu-InA numai la binele obstesc, am trimes pp
loan Szelestey la Ardeleni, aratand prin el mai ales
lui Basta toata starea lucrurilor in Ardeal, si indemnfindu-1 sA fie cu privighere asupra Lesilor, dintre cari, spre mai multA incredintare, i-am i trimes
pe unii ee cAzuserA prinsi in manile mete. InsA Ardelenii ajunseserA la atata viclenie i fArAdelege, incat
artmcarA in fiare pe numitul sol, ii bAturA, i, dupa
Cum auziiu in drum, ii zdrobirA mantle si picioarelei_
pentru care chinurf neomenestr sunt vredniei de pepecleapsa potrivitA,

mai ales dcr va_fi adevArat, cum

se zice, c 1-ar fi omorat chinuindu-L MA rog cia Maria Ta sA nu Ias1 nerAsbunat acest comor, pentru cA
numitul a fost unul dintre slujitorii cei credinciosi ai
MAriei Tale; si afarA, de aceasta se afla in solie. Apoi
legea obsteascA, nu numai la crestini, ci i la Turci pi

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

255

la pAgAni opreste a tulbura, supAra i popri pe soli,

Cu atAt mai mult a-i ucide!
DupA aceasta, lAmurindu-se ei si din alte prop cum
eA au multi protivnici, trimeserA la mine in solie pe
Sebastian Tkly, co mai multi alti fruntasi ai Ardealului. Pe cari, cAutand numai la binele obstesc, i-am
primit cu toat4 omenia, dupA cum dorirA, primind toate propunerile ce-mi fAcurA. 1, cu toate cA nu m'am
abAtut niciodatA din legAtura de credintA ce facusem
innaintea Preasfintiei Sale episcopului de Erlau i innaintea lui IstvAnffy, ci am rAmas pururea statornid in
eredintA,. nefiind deprins a InA schimba ca Ardelenii, a

eAror datina e de a jura stramb de douA ori pe zi,

am primit a mai face- pn jurAmAnt si am trecut in
Tara-Romaneasca, uifiind jignirile mele. De aici am inclemnat pa Basta sA fie eu luare aminte, ca nu curtly&
prin viclenia i rnselAtoria Lesilor tara sA fie smulsd
din mAnile MAriei Tale, i, fiind de nevoie, sA-mi

iea ajutor impotriva Lesilor acelora si a Turcilor.

Ce puteam face eu mai mult pentru CrestinAtate?
Cu Pate acestea, spre a mi-i pregAti mak bine si spre

a-i asigura si mai tare de credinta mea, am trimes

in Ardeal chiar pe sotia mea, pe fiul mieu i pe fliedPea,
insA cu indatorirea ca pe fiul mieu sA-1 lase a
veni indatA la MAria Ta. DupA cum auziiu insA, sunt
opniti in inchisoare, tinuti miseteste i in lipsA de toate
De 1 n'am lost vrednic de acestea, sunt ins& nevoit
it le rabda cu IniznS tare, spre bintle Crestinatatii, pentru cue sufAr orisice, lasAnd in mtina lui Dumnezeu
.rAsbunarea dreptului mieu,
DupA ce, culegAndu-mi incA puterile, intrAiu in Tara-RomneascA m stmtiiu impresurat din toate par,
tile de dusmani: id Lesii4 colo Turcii, pustiind_ cam-

www.dacoromanica.ro

:56

N. lorga

otaele, rapind turmele i cirezile,

pradAnd pretutindenea i ducAnd pe bietul popor ca
piile, satele

vitele in prinsoare, muck, privind la pustiirile cele multe

0 la multimea celor dui in prinsoare, fata Terii-Rorna-

neti era cu mult mai de plans deck in zilele lui Sinan, cAnd oastea turceasca cotropise totul.
Adesea am cerut staruitor ajutorul Ard9lenilor, insa
totdeauna in deert, pentru ca, punAnd toate la o
parte, singurul tor cuget era acela de a ma pierde.
In aceasta primejdie, oricAt de mare era, nu m'a fi
temut niciodata numai de Lei, daca nu s'ar fi !lascut de ceialalta parte. razboiul cu Turcii: pentru ca
impotriva Le Olor dotta zile am luptat cu izbanda.
Insa, acum, de o parte ma intetia Leahul, de alta parte
ma strAmtora Turcul, din a treia parte, din Ardeal,
unde credeam ca am prieteni, 0 nu dumani, navali
in Tara-Romaneasca i Moise Szkely, capitanul ostailor lui Sigismund BAthory.

Incunjurat de dumani atilt de multi i de neimpai pierzAnd toata nadejdea in fagaduintile ajutorului ardelenesc, .ma vazuiu silit a ma trage de-a
lungul muntior Terii-Romaneti spre Craiova, ca sa
scap de salbatacia Leilor. De aici inca am cerut de
mai multe ori ajutorul Ardelenilor, fara a-1 putea insa
cati,

capata. Li aduseiu aminte invoielile, cartile de juramant

legamintele cu care se legasera; insa pierduiu numai
vremea in deert, pentru CA ei se intelesesera pentru
moartea mea.

In mijlocul atiltor primejdii, n'am aflat alt leac impotriva acesfor rele decat a fugi la Maria Ta, careia
I-am fost pururea credncios, spre a gasi o bunavoint4
corespunzatoare faptelor mete la Ace la caruia i-am
fost cu credinta totdeauna. In acest drum and --peste

www.dacoromanica.ro

Sensor'. de Domni

257

oastea turceasca supt poruncile beilor de Vidin si Nicopol, cari trecusera Dunarea spre a veni in ajutorul
Lesilor, rapeziiu innainte pe Banul Craiovei spre a-i
lovi. Lupta in numele Mariei Tale am purtat-o cu izband& omorand multi dintre dusmani, intre cari si.
pe numitii bei si luandu-li steagurile, dintre care
cel mai insemnat e la mine.
Impresurat de atatea rele, veniiu, cu prea putini
de-ai miei, drept la Maria Ta, prin terile Mariei Tale
si prin Ardeal, unde cate nenorociri, jigniri si ras-

coale am avut a suferi, vei fi inteles Maria Ta. In

multe locuri sarfra pe oamenii miei si-i ucisera Vara
mila. Din cetatea Devei indreptard tunurile asupra mea,

si innecara it Muras pe mai multi dintre ai miei; si

aceste nevoi le avuiu nu numai intr'un loc, ci prin tot
Ardealul. Nemultamiti cu atata, trimesera carp la
Baia-de-Cris spre a rascula lumea impotriva mea.
Asemenea intaratara pe ostasli din Lipova si din cetatea Indului ; fiind insa mai pre jos cu puterea, nu

cutezara a lovi pe ai miei.

In acest chip si intre aceste nenorociri ajunseiu la
Maria Ta, gol si despoiat de toate. Visteria mea toata,
margaritare scumpe, de care am avut multime, aurul
si argintaria, vesminte alese, multi cai de mare pret,

cu un cuvnt tot ce aveam pa langa mine, le-am

pierdut pentru credinta catre Maria Ta; si astazi, lipsit
de toate cele ce cu multa sudoare si osteneala mi le-am

adunat, nu stiu incotro sa ma intorc. Inprea-marea

mea nevoie nici aceasta calatorie n'as fi putut-o face
daca altii nu mi-ar fi intins mana de ajutor.

Insa, decat aceste, oricat de multe si felurite rele

ce am suferit eu, sunt mai mari cele ce suferi Maria Ta si Crestinatatea pentru instrainarea celor trei

www.dacoromanica.ro

258

N. lorga

teri; din care nu putina primejdie se poate naste. De

aceia, nu numai eu, care nu ma simt de ajuns in privinta aceasta, ci Crestinatatea intreaga ar fi sa staruItasca a se pedepsi, dupa cum se cuvine, calcatorii de
jurilmant i instrainatorii terilor Mariei Tale.
Am voit sa arta toate acestea Mariei Tale in toata
credinta i adevarul, intocmai asa precum s'a intamplat, i, ca sa pot face aceasta mai A,ine, veniiu eu in.sumi la Maria Ta, infruntand atatea primejdii.
Cunoscuta fiind credinta mea catre Maria Ta i catre
toata Casa de Austria, din multele razboale, in care
dupa. deosebirea timpurior m'am luptat, 0 de aproape si de departe, insa totdeauna cu inima neinfranta,
clovedind ravna mea i dreptul mieu, am venit la

Maria Ta cu atat mai bucuros, cu cat stiu ca voiu

gasi indurarea cuvenid.
Drept aceia, Maria Ta, privind cu ochi induratori
pe de o parte nenumaratele daune i nenorociri ce am
suferit, ma vei ocroti cu cunoscuta-ti bunavointa pi
blandeta, ca, dupa pilda mea, i alti printi i fruntasi
sA ramana statornici in credinta, iar dusmanii miei.
cart preziceau ca nu voiu gasi ajutor la Maria Ta, sa_
se rusineze i sa nu cuteze a ma mai batjocuri. Despre aceasta rarA bunavointa. i bunatate a Mariei Tale
eu nu m'am indoit niciodata, ci, din potrivii, i acum,
dupa scoaterea mea din Domnie i dupa pierderea tuturor bunurilor, nadajduiesc in bunatatea MIriei Tale,

de care 0 in viitor ma voiu sargui, cat voiu mai

Wei, a ma invrednici prin necontenite slujbe credineioase, OM la varsarea sangelui mieu.
Cat despre mijloacele i chipul de a vindeca toate
aceste rele, eu dupa mica mea pricepere le voiu arata
cand minunata intelepciune a Mariei Tale va gasi cu

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

259

cale a mA primi 0 pe mine la aceste sfaturi 0 ei

alege spre acest scop pe cei mai buni dintre sfetnicii
sAi. Chipul ce voiu propune naddjduiesc ca va fi cel
mai mantuitor 0 mai usor, nu numai pentru MAria
Ta si Innalta Sa CasA, ci pentru intreaga lume crestinA, cd vezi Maria Ta cum ca Turcii si alti dusmani fac din zi in zi innaintAri tot mai maxi si pa.nuiesc peire chiar si acestor Orli si locuri.
Al MAriei Tale ImpArate i Craiu, cel mai umilit,
pururea supus si credincios.
Mihail, Voevodul Terii-Romanelti.
L.

Ieremia MovilA.
(1595.)

Omul Polonilor, Ieremia-Voda Movild, coborator prin

femei din neamul Iiipusnenilor, frate de VladicA si

insusi boier mare al terii, cinstit, bland si evlavios,
fu ca Domn numai un purtAtor de vesti pentru strAini
si un indeplinitor al voii strAinilor. Asa se infafiseaza
si in sorisorile WI.
IatA cum vesteste lui.Zamoyski, stApanul, ca Tara-RoI

mAneasca a ajuns iarAsi in mana unor crestini pe

earl nici el, nici acel stapan nu-i iubia.
Editie : Hurmuzaid, Supl. 111.

Prea-luminate 0 milostive doamne. Tinem gata slujbele noastre bunivointei d-tale, milostivul nostru Domn.
Trimetem indirAt la d-ta pe acest CAmdras care a
niers cu Radici Sarbul la Mihai-Voda. Care spune ca
Voevodul ardelean a gonit pe Turd. din TArgoviste,
a prins pe Mehmed-Pasa (Pasa Terii-RomAnesti) si

www.dacoromanica.ro

N. lorga

250

a gonit pe Sinan-Pasa din Bucuresti. Ni-a dat si scrisorile lui gAzvan cdtre unii prieteni ai lui, scrise in
aceste cuvinte, si le trimetem d-tale 1 Te rugAm pe
d-ta, domnul nostru milostiv, sA binevoiesti a nu inceta sA-mi dai ajutorul d-tale 0 s ne vestesti despre
toate. Dar te rugAm pe d-ta* incA odata. Iar Asi iti
tinem gata slujbele noastre bunAvointei d-tale.
Din Iasi, 28 Octomvre 1595.
Iti dorim d-tale, milostivul nostru Domn, toed fericirea.

Ieremia MovilA, cu mila lui Dumnezeu Domn al

terii Moldovei.

Prea-luminatului domn, domnul loan Zamoyski de

Zamosc..., miostivul nostru Donm.
LI.
(1601.)

Peste .sese ani, cand Mihai care-I gonise mai fdra.

luptA 0 pe care-I apAraserA numai pietrele tari ale
cetatii Hotinului, cAzu prin trAdarea uneltitA 0 de
dAnsul, 0, dupd o nouA biruinta, fu ucis impotriva
oricArui drept, Ieremia nu ardtA bucurie, nici jale,
ci, cu sufletu-i fArA rAsunet, trimete astfel la cei mai
marl ai lui vestea nelegiuirii.
L. tit. : li rmuzaki, Supl. II'.

Cdt despre Mihai, mi se mai spusese din izvor sigur cA ar fi fost ucis. Totusi asteptam intdrirea acestei stiri. Acuma dumnealui $tefan Csaky, ghenera-

lul a toatA tara Ardealului, imi dA veste sigurA cd

Mihai a fost ucis la 19 August langA Turda,
ceia
ce aduc la cunostinta MAriei Tale. Mihai a avut (>
i VeLi-le mai sus.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

261

ceartA cu Gheorghe Basta pentru tunurile pe care

Basta nu voia sA4 i le deie. Mihai, rostindu-se cam por-

nit, nu numai impotriva lui Basta, dar 0 impotriva

Mariei Sale Imparatului, Basta a pus sa-1 impuste, a-

poi sa-i taie capul 0 sa-i arunce trupul pe un cal

crapat, ca sa-i faca si mai mare necinste...
_Iasi, 1-iu Septemvre 1601.
LII.

Radu-Vod Serban.
( 1602.)

Adevaratul urmas al lui Mihai Viteazul fu Radu Serban. Pornit din Ardeal, el pastrA totdeauna legaturile
cu Ardealul. Apara la orice prilej interesele imparitesti, cerand numai a nu fi uitat cu totul. Cand cazu
asupra lui Hanul insusi, care aducea pe Simion-Voda
Movila, el cere astfel ajutorul Imperialilor.
Editie : Hurmuzaki, Iv L.

Maria Ta Imparate 0 Craiu, Doamne noua preaindurAtor.

Dupa supunerea prea-umilita a credincioasei noas:

tre slujbe pe placul Mariei Tale, Domn 0 print al
nostru prea-indurAtor.

Pentru indurarea 0 bunavointa cu care Maria Ta

esti indreptat catre noi si aceasta tara nacajita, multamim totdeauna cu umilinta, dupa cat putem, Mariei
Tale, rugand pe Dumnezeu sa te pastreze pe Maria
Ta Imparateasca in build sanAtate cat de multi ani.
Dupa ce, prea-indurate Doamne, cu mila lui Dum:nezeu si ajutorul banesc al Mariei Tale Imparatesti,

am dobAndit aceasta nenorocitA de tara 0 pe dusmanul cel mai inviersunat, si al MAriei Tale Impara-

www.dacoromanica.ro

262

N. lorga

te0i 0 al nostru, pe Simion Voevod, cu ai lui, Le0,

Turd i Tatari, I-am gonit din tara aceia, iar acuma
stAm 'cu ai no0ri la hotarul Moldovei, zi i noapte
gandindu-ne la aceia, in ce chip mai bine 0 mai folositor am putea sluji MAriei Tale ImparAte0i i CrqtinAtAtii intregi. Deci rugAm cu umilinta pa Maria Ta
ImpArAteascd sd aibA pentru noi aoeia0 indurare si
bunAvointA, 0 nu mai putin, pe care a avut-o odatA

NA de Mihai Voevod, innaintapil nostru, 0 in darea de ajutor bAnesc, 0 in alte lucruri de nevoie. i s
ni trimeti indurAtor vre-o sumd de bani chiar acuma,
pentru ca o0enii no0ri. cari sunt Inca in tarA, s nu
fie siliti a pleca, de prea multA neplatA, cu paguba
cea mare a acestei tent nenorocite. Pe care indurare
bunAvointa. a Mariei Tale, dud am cApAtat-o, nu
vom lipsi a o rAsplAti totdeauna, cu umilinta cuvenitA,
prin credinta noastrA deplinA. Avteptam in aceastA
privinta de la MAria Ta ImpArAteascA un rdspuns preabinevoitor i prea-plAcut, dorind ca MAria Ta ImpArAteasca sA trAiascA am cat mai multi fericiti. In
cetatea noastrA a TArgovi0ii, 4 Septemvre, anul 1602.
Al MAriei Tale ImpArAte0i i Crdie0i credincioasd i venica slugA.
Radu Voevod.
ICAtre ImpAratul Rudolf.]
LIII.
( 1603.)

Tatarii fura. opriti la anturile de la Teiani in

gura Teleajenului. Peste cAteva luni, Radu multamia

de ajutor bAtifind lAngA Brasov i ucigAnd pe Craiul
rasculatilor unguri, pe Moise Szkely. Indatd InsA el
se frarnnta i cu Turcii, i cu Tatarii, i iard0 ra.-

www.dacoromanica.ro

Scrisod de Domni

263

suna cererea lui de ajutor, prin solii trimesi la Imparat.

Editie: Hurmuzaki, IV '.

Acuma nu v pot scrie veste mai bun& decat numai ca, de cand ne-am intors din Ardeal, de la infrangerea i peirea lui Moise Szkely, nu mai Elvein

odihnA de spre Tatari. Cala ce-mi vine numai de la

vecinii miei oei buni, de la Moldoveni. Cad Voda-i

gala asupra noastra, si tot vin cate 2.000, 3.000,

6.000, si 7.000 de-odata in tara noastra. Iar noi cu
putina noastra oaste ne-am sarguit de i-am raspins
totdeauna, cu rusine i pagubA mare. Iar acum in.
urma au nAvalit in tara in numar de 10.000 i au
venit pAna la Curtile din StrAjesti i Syligr (Stanesti?). PAna ce am- aflat aoeasta, s'au invartejit indarat. Dupa cari am trimes indata pe capitanul nostru Marza, care i-a prins langA Giurgiu, i i-a lovit,
si cu ajutorul lui Dumnezeu i-a bAtut,' si multi dintre
Tatari au perit. Si dintre ai nostri au rAmas la 100 de
ostasi de frunte. Tara e acuma asa de pustiitA, incat

nici in vremea lui Sinan-Pasa n'a fost asa. $i ostasii sunt plictisiti ca nu-i putem Odd. De aceia rugamintea mea sarguincioasa, pentru numele lui Damnezeu, cAtre d-voastrA este aoeia cA, daca Maria Sa
vrea sa ne ajute sau ne- va ajuta cu ceva, dumneavoastra sA va intoarceti indata cu aceia acasa. CAgi, daca

dumneavoastra mai ramaneti, vom fi siliti iarasi a

iesi din tall innaintea dusmanului. CAci nu mai putern, nici stim a tinea i hrAni oastea cu vorbe, nici
s mai vedem nevoia cea mare si tulburarea saracilor
nostri supusi. 51 arAtati ca Simion-Voda iarAsi se gA-

teste tare si are de gand sA vie asupra noastra: pe

www.dacoromanica.ro

N. lorga

254

de o parte stA la vorba cu Maria Ta pentru pace, iar

de cealalta parte aduce Turd 0 Tatari asupra noastrA. De aceia sa aratati dumneavoastrA aceasta Mariei Sale 0 sa staruiti prea-plecat la Maria Sa ca sa
scrje Maria Sa Craiului leesc i acelui Voevod pentra
aceasta, ca sa lese in pace tara 0 oamenii IvIariei Tale

i sa se opreasca de la dumanii ca acestea. Aa e

facuta viata noastrA cea ticaloasa 0 tulburatd.
Targovite, 24 Octomvrie, anul 1603.
LIV.
(1619.)

Dupa ce mai la odata Ardealul pentru Imparat,

sfaramand, tot langa Brasov, i cetele altui print ungur, Gavril Bathory, Radu se vazu lipsit de ajutor
0-0 pardsi tara, catanduii adapostul la Viena. Aici
10 adusera aminte numai rare ori 0 neindestulator
de dansul. Intr'un rand, cand Curtea imparateasca
voia sa-i dea interesele pe mana acelui Gavril, vechiul duman, el face aceste observatii cuminti.
Edit le: Hurmuzaki, IV j.

Maria Ta Imparate 0 Craiu, Doamne, Doamne preaindurator.

Dintru intaiu. Unde Turcul in scrisoarea sa fagaduieVe ca va face toate dupa placul 0 voia Mariei
Tale Imparateti 0 CrAieti, intelegand anume ca
Domnia Terii-RomaneVi nu-mi va fi tAgaduita, numai
cat sa merg insumi la Poarta turceasca, aceasta e in
socotinta i prea-induratoarea voie a Mariei Tale. CAci
ma marturisesc a fi fost totdeauna lerb credincios i

de multa vreme legat cu Maria Ta Imparateasca 0

Vestita 0 Prea-Innaltata Casa de Austria, a domnilor,
domnilor miei prea-induratori, la poruncile carora pand

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

265

acuma protivnic n'am fost niciodatA. De aceia, si in

aceastA afacere,

fereascA Dumnezeu s fiu strain

de a ma supune, dacA asa i se pare MAriei Tale ca

se cuvine si. e neapArat de nevoie pentru folosul Mariei Tale si a toata Crestinatatea.
Al doilea, a ImpAratul turcesc incearca a spune Ca
eu am fost serbul lui si. mai vechiu Domn al TeriiRopgmesti si a mA insusi lui, din aceia scotandu-mi
villa mai mare ca. din pricina ma i s'au adus pagube
mari Tinuturilor lui,
nu e de mirare ca el a scris

acestea, si e mai de mirare lucru ca n'a adaus mai

Inuit. Caci nu-i era ascuns lui ca eu am fost serb legat

cu Maria Ta, precum si. cu toatA CrestinAtatea; ca

acelea toate pe care le credeam cA sunt de mare nevoie pentru a creste si. a adaugi cinstea, ascultarea

si a toata CrestinAtatea, a
trebuit sa le f ac si sa le indeplinesc cu oHce pret, purland cu Turcul crunte rAzboaie. Apoi ca nu cu bratul
si folosul Mar lei Tale

lui, ci cu puternicul brat al rAposatului Imparat Rudolf, innaintasul MAriei Tale, am fost facut Domn,

adus si asezat cu fericire in Domnia Terii-Romanesti,

primind de la el, si nu de la Turc, steagul ca semn

de credintA vesnicA si de adevarata supunere a mea:

lamurit indestul prin aceastA invatatura in ce chip

trebuie sa veghez si sa duc lucrurile care ar parea
cA privesc cinstea si. folosul MAriei Sale si a toatA
CrestinAtatea. Dar, dupA ce, de amandoua partile facandu-se legAturA, s'au oprit de la arme, si cat a tinut legatura, nu se dovedeste, nici se va dovedi cA
i-am adus vre-p pagubA.

Cat priveste cele arAtate in decretul MAriei Tale

ImpAratesti si. Craiesti, ai mai binevoit Maria Ta ImpArateascA si Craiasca sA-mi scrii di, din fireasca in-

www.dacoromanica.ro

N. lorga

266

durare a MAriei Tale, vei vorbi cu solii lui Bathory

Gabor, in adunarea obgteascA de la Pojon, despre lucrul
mieu.

Judecata mea este in aceasta privint cA aoeste teH:

Ardealul, Tara-RomAneascA gi-chiar Moldova nu trebuie

lAsate d in mAna gi puterea MAriei Tale gi a toata

CregtinAtatea. CAci, de vor ajunge in mane Turcilor cu
totul,

sA creadA cA va fi Cu cea mai mare daunii

a MAriei Tale gi cu paguba a toatA CregtinAtatea, ori

de se vor tinea cu arma ori cu pacea. Numai daca

MAria Ta va binevoi a da intru toate credinta deplinA
lui Bathory, ale cArui nAravuri gi a cArui statornicie
cred gi eu cA Maria Ta o gtii foarte bine, atunci mie,

ca unui gerb credincios gi mArturisit, mi se cade a

mA supune poruncilor MAriei Tale, gi, rAzimat pe numele gi norocul MAriei Tale, despretuind toate pri-

mejdiile de viatA, precum pana. acum am purtat lucrul cu izbAndA, sunt gata a-I purta gi a-1 indeplini
totdeauna.
Al MAriei Tale ImpArAtegti

gi

CrAiegti credincios

gerb.
Radu-VodA.
LV.

Constantin-Vat:II Movil.
(1613.)

AjutAtor al lui Radu in ultimele lupte a fost un Movita, tAnArul Constantin, care vedea in Domnul mun-

tean pe dugmanul lui Simion gi

al fiilor lui, cari.-1

erau gi lui dugmani. Gonit din Moldova, pentru aoeste

lupte chiar, de Turci, el scrie cele oe urmeazA din Hotinul unde se adApostise innainte de o nouA nAvAlire,
cAreia era sA-i urmeze rob% gi moartea.
Edifie : Hurmuzakl, IV'.

www.dacoromanica.ro

Scrlsod de Domni

267

Prea-luminate Doamne, prieten i vecin pretuit (Francisc Forgach).

Constantin-VodA... SAnAtate i oferirea necontenitA
a slujbei noastre foarte sArguincioase. Iti multAmim
cu toatit prietenia, i fAgAduim c 1a o intAmplare ne

vom strAdui a-ti rAsplAti, pentru cA prin scrisoarea

d-tale cu cinste ne-ai cercetat i ni-ai fAcut cunoscute
unele lucruri foarte plAcute. Si, pentru ca. legAtUra
noastrA de obste cere sa-ti amintim neapArat dumitale starea lucrurior noastre de aid, voim a-ti da de
veste macar atfit: cA int Aiu dusmanii nostri de obste,
cart se gandesc nu putin a face neliniste i impotrivire, precum tii i cunosti aceasta foarte bine, prin
mestesugirile lor stricAtoare ne-au scAzut si au lucrat la Puerta pentru Domnia noastrA. Si apoi pAgfinii au incercat ale lor asupra noastrA fArd contenire
cu cea mai mare incordare. Dar, din mile lui Dumne-

zeu, n'au putut sA ni strice tocmai mutt. Ci acum,

impotriva credintii ImpAratului turcesc date nouA, impotriva fAgAduielilor si a increderii noastre, Vizirii pe
unul de neam prost, pe care tokusi vreau sA-1 scoatA
din neam domnesc 1, cu ajutorul i sprijinul viclenilor

nostri, ni 1-au trimes in tarA, cu o multime de Turci

si de Tatari. Innaintea carora noi, cu invoirea i socoteala sfetnicilor nostri, ne-am dat innapoi, impreunfi
cu credinciosii nostri boieri si oastea ce aveam pe
lAngA noi, asteptand prilej mai bun. $i ne-am dus la
getatea noastrA a Hotinului si am asteptat aici ceas de
ceas oastea MAriei Sale Craiului lesesc ortinduitA in
ajutorul nostru, precum i oastea nAimit de noi,
nAdAjduim cA prin acest mijloc, cu ajutorul Celui
Atotputernic, sA ni putem rAsbuna din bielpg asu1 *tefan ce se zicea flu! lui *tefan Tomsa.

www.dacoromanica.ro

N. Iorga

'268

pra dugmanilor nogtri. Pentru care din partea d-tale

nu putin ajutor se cuvine 0 trebuie neapArat sd fii
cu sfirguintd, pentru ca sA nu rmAie pe placul acestora cari intru aceasta sunt incepAtori 0 pricinuitori. Ne lAsam id sama pazei lui Dumnezeu.

Dat in cetatea noastr a Hotinului, 17 Ianuar, anul

1613.

Al Prea-luminatei Domniei Tale prieten

gata de orice slujbA:

gi

vecin

Constantin-Vod.

tefan Boer, secretar.

LVI.

Alexandru Ilias.
(1620.)

Urmag al lui Alexandru-cel-Bun, peste multi bastarzi

-gi decAzuti, Alexandru Iliag vorbegte in aceste cuvinte

de peiren lui Gagpar-VodA Gratiani, care se ridicase

pentru cucerirea cregtinA a Polonilor impotriva Turcilor.
Edifie: Hurmuzaki, Supl. II'.

Prea-puternice gi milostive donmule Voevod de Chiev.

FAgAduim cu stAruinfd slujba noastrA prieteneascd
gi credincioasa bunavointei d-tale.

Iti vestim d-tale cA, din mila lui Dumnezeu gf cu

norocul M. S. ImpArAtegti, am intrat in stApanirea
ocinei noastre, Ora Moldovei, gi a Scaunului Iagilor.
Acea ocinA a noastra era stApanita pand acum de unul
care innainte de noi se agezase in Scaun gi fAgaduia
a fie mare prieten al Coroanei Legegti gi al d-voastra

al tuturora. A viclenit intdiu pa Domnul Dumnezeu,

apoi pe domnul sAu, gi apoi a pricinuit mari pagube

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Dotimi

269^

Coroanei Legegtis gi acestei sarace teri a noastre. Ce

putem face? Domnul Dumnezeu e platnic bunt' i-a
platit dupa faptele lui. Noi gtim ea innaintagii nogtri
erau legati cu d-ta prin legaturi de prietenie; deci fagaduiesc gi eu, ca un cregtin, gi ma inscriu sa fiu
prieten credincios al d-tale gi al Coroanei Legegti:
nu voiu urma pilda celui ce a adus Coroanei Legegti
atata rugine gi paguba.
Iagi, 12 Octomvre 1620.

Al d-ta:e credincios prieten gi gata de slujba.

Alexandru Voevod,

fiul lui Ili, Domn al teed Moldovei.

LVII.

Miron-Voda Barnovschi.
(1627.)

Movila de sange, numit Barnovschi, dupa mogia

parinteasca Barnova, in privilegiul polon de nobilitare,
Miron-Voda nu era un fricos, nici un om nesigur fata
de Cregtinatate, de vreme ce putea sa scrie:

N'am atatea puteri ca sa ma impotrivesc silei 'Aganegti gi n'am nadejde decat in Dumnezeu ca sa-mi apere capul...

Dar tocmai de aceia el fu silit a-gi pierde mai tot

timpul cu silinti in vederea pastrarii pacii turco-polone.
Edi ie: Hurmuzachi, Supl. II'.

Prea-Luminate gi milostive Craiu, prea-induratorul

mieu domn gi. stpan.

Prin scrisoarea Mariei Tale Craiegti, prea-milostivul mieu domn, precum gi. prin aratarei slugii mele-

www.dacoromanica.ro

N. lorga

270

am injeles in de ajuns multamirea cu care Maria Ta

Cr AiascA, prea-indurAtorul mieu domn, ai primit silin.

tile ce le-am fAcut pentru a pAstra o pace trainicd

intre M. S. ImpAratul turcesc i M. T. CrAiascd,
domnii midi milostivi. Mi-am pus in gAnd a-mi intrebuinja toate puterile ca aceastA slujbd ce am inceput sA-mi poatA cAtiga milostiva ocrotire a M. T.
CrAieti i a M. S. ImpAratului turcesc, domnii miei
prea-miostivi, i nAdAjduiesc in Dumnezeu cA lucrurile ce voiu fi indeplinit vor tinea ani lungi i fericiji,
pentru slava celui Prea-Innalt 1 pentru rAspandirea
binefacerior unei pAci trainice i nesmintite.
...Iai, 15 Octomvre, anul Domnului 1627.
Al Prea-Luminatei MAriei Tale CrAieti, prea-indurdtorul domn, prea-umilitA i supusA slugA.
Miron Barnovschi.

Scos din Scaun, el ii aratA astfel nAdejdile de a-0

mai cApAta motenirea.
Edltie : ibid.

Mara de aceasta am primit zilele acestea un rdspuns

prielnic de la PoartA, la care trimesesem intre alte

dovezi care sunA, 1 astfel, fdrA sA calc tOcmelile, voiu

fi aezat iarAi in Scaun,pentru cA am grijA mare sA

nu fac greutAli Statelor Coroanei, i. a putea apoi,
prin gAtirea mea de jertfA i statornica mea credinja,
sa. recunosc milostiva ocrotire ce mi-ar fi dat-o Maria Sa Craiul....
LVIII.

Vasile-Vodd, (Lupo.)
(1642.)

Vasile Lupu ascunde in el multi putere i. multA viclenie, muM Mutate crudA chian Aceasta se vede i

www.dacoromanica.ro

Salmi de Domni

271

dupA reclamatiile urmAtoare: e de mirat contiinta

lui Vasile-VodA cA ar putea rAscula pe Romanii din
Ardeal.
Editie: Hurmuzaki, IV.

Prea-strAlucita Poarta a prea-puternicului Imparat

a putut vedea credinta mea adevarata Inca* de pe vremea lui Gratiani, Domnul Moldovei, cand, facandu-se
legatur& cu Leii impotriva prea-puternicii ImpArAtii turceVi, n'am voit sa md unesc cu el i cu ceilalti
baeri, i. de aceia am fost ars cu fierul rou pe piept.

De cdtre Moise cel fugar in Tara LewascA am fost

intAiu inchis i abia am scapat cu viatA. 51, pentru ca
am trimes in manile imparAteti pe Barnovschi, duman jurat al ImpArAtiei turceti, chemandu-1 din Tara
Leeasca, gi apoi pentru moartea lui cAutat ca sA fiu

dat mortii, abia am scApat. 5i, in sfarit, cu voia lui

Dumnezeu 1 cu mila prea-ocrotitorului ImpArat Sultan-

Murad, am fost numit Domn al Moldova. In care

dregAtorie cat am fost de cu credinta, i din aceia se
vede cd fara vre-o pagubd, dar cu cea mai mare pagub& a Leilor, am impAcat pe Sultanul Murad si
pe Vizirul sdu Murteza cu Leii. Acum am fAcut cheltuieli i osteneli marl ca Muscalii O. Cazacii s& dea
innapoi Azacul 1 fArA rAzboiu, *1 am cApAtat pe Mus-

call prieteni ai ImpAratului, iar LeOlor du$mani. De

i

prea-puternicul Imparat n'a vrut sa dea fratelui

sau ginerelui mieu Domnia munteanA, voiu fi calduz

in Tara Leseasca otirii imparAteVi, voiu atata pe

Cazaci sA dea ajutor Muscalilor impotriva LeOlor, i
astfel Leii vor avea rAzboiu de o parte de cdtre Mus1 Azorul

www.dacoromanica.ro

N. lorga

272

call si Cazaci, din cloud pArti, si de spre Tatari, Moldoveni si Turei, de dincoaoe. Cu privire la Ardeal, e

ward treaba: cunosc foarte bine calla pe care poate

fi lovit din Moldova si Tara-RomaneascA: de colo Pap
de Timisoara, de ici Turcii, Tatarii, Moldovenii si. Mun-

tenii. Se adauge aceia ca. in Ardeal mai mult de o

treime sant Romani, carol/a fAgaduindu-li slobozie, in-

datA-i vom atata asupra Ungurior. Si astfel vor ayea acasA 0 in strAini rAzboiu, de n'or sti unde sa
se intoarcA. Iar Matei 1 e cu totul in slujba Ungurilor
Lesilor, in ei avandu-si increderea 0 ducandu-si acolo comorile. Ci eu, cu tot neamul mieu, la Turd, de
si

la cari am Domnia, la ei si pentru ei voiu muri. Acestea sA le tie in . samA Prea-Puternicul ImpAra#
si Vizirii lui, ca astfel sa. lAteasca hotarele Impara.tiei.

Eu sant gate cu credinta 0 slujba.

LIX.
(1654.)

Acelasi Domn scrie astfel din Constantinopol dupa

cAderea sa, cAutand sd insele asupra rostului sederii
sale la inchisoarea de Stat a celor Septe, Turnuri. Se
indreaptA cAtre fratele ce i se gAsia in prinsoare la
principele Ardealului, cAtre Gheorghe Hatmanul i-i
cere sa se pule in legAturA cu noul Domn muntean,
Constantin-Vodd, inlocuitorul dusmanului salt, Matei Basarab.
Editie : lorga, Studii fi documente, IV, pp. 30-1 (romAneste).

f Io Vasilie Voevod scriem la fratele nostru, la

Gheorghie ce au fost Hatman, multa sdnAtate. Alta,
1 Matei Basarab.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

273

de vei v rea sa 'ntrebi de noi, cu ajutorul lui Dumnezeu ne aflam cu sanatate si in pace. Venit-am i noi
caram (sic).1 in Tarigrad, in 11 zile ale lui Iunie,
cu ajutorul lui Dumnezeu i cu ruga Precistei Maria
Sa Vizirul foarte ne-au primit cu bine, i a doua zi
ne-au impreunat cu cinstitul ImpArat, i ni-au zis cinsti-

tul Imparat sa gedem aici la Septe Turnuri, unde se

chiama, i edem acum. far& Cu mila jui Dumnezeu de

la toti prietenii avem socotinta. (Un rand de criptograma.) Deci sd nu-ti faci voie rea, earn graft cu Capichehaielele Mariei Sale Craiului i cu dumnealui
Elci-Hasan-Pasa

cu dumnealui Dzulficar-Aga, cii-

rele este dragomanul MAriei Sale Craiului 1,

ca sa

carti la Maria Sa Craiu pentru dumneata. Si

am scris i eu la Maria Sa Craiu,. ca sa te sloboscrie

zeascd, ca nu esti niciun vinovat; deci pare ca. Maria

Sa Craiul te va slobozi. Deci villa in Tara Munteneasca,
la dumnealui la Constantin-Voda, ca dumnealui ni este
ca un fiu. Deci de-acolo vei veni cu oameni de-a dumi-

sale aici in Tarigrad. Deci Dumnezeu este bun. Ti-ag

scrie si de altele ce s'au lucrat, ce stiu c.S, le vei sti;
ce n'am ce-ti scrie. Numai Maria Sa Hanul au trimis

pe an AgA cu noi

aici la Imparatie, si

au scris

foarte bine pentru noi. Deci aveam nadejde de pre mila

lui Dumnezeu sa nu ne lase de tot, oe sa-si aduca aminte de noi.

Ate i striu, i Dumnezeu sa te scoata, lard sa ne
ved.-m unul cu altul; caci pentru pacatele noastre ne-au.
certdt Dumnezeu. Deci numai sa-i multdmim i sa re
I De curind ?
Principelui Ardealului, Gheorghe RtkOczy, al ll-lea.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

274

rugam Sfmtiei Sale, ca nu ne va Lisa. Si fii sanatos.

Scris in Tarigrad, Iunie 20 zile.
lo Vasilie Voevocla.

t...a mbil fratele nostru Gheorghie ce au fost Iiatman

sa se dea cu cinste intru manile dumisale.
LX.

Matelu-VodA (Basarab).
(1935 ?.)

Bunul Mateiu-Voda Basarab scria astfel catre ambasadorul francez de la Constantinopol, care-i trimesese
un raspanditor al catolicismului. La sfargit el plange
durerea terii despoiate gi stoarse.
Editie : lorga,

Acte fi fragmente, I,

Prea-luminate Domn, mult pretuit de noi,

Peste masura ma indatoregte curtenitoarea purtare

a dumitale, a binevoegte a ne cerceta cu scrisoarea
d-tale curtenitoare, plina de marturisirea de iubire a
blandului d-tale suflet. Ni e placuta aceasta Nina marturisire fata de noi, asigurandu-te ca.' va fi totdeauna
gi la orice prilej rasplatita de noi cu alte bune scrisori. Si cea mai mare cinste ni vei face d-ta daca. nu
vei fi zgarcit in a ni impartagi poruncile d-tale, cum
astazi ai binevoit sa ni dai in grija, in chip neobignuit,
pe d. Anton Devia, care a fost vazut de noi cu obisnuitul ochiu plin de iubire; cu atat mai mult cu cat
atarna de d-ta ca prieten de aproape. Si aga voiu face
cu oricine va veni din casa Mariei Tale Prea-Luminate,

avand noi buna aplecare pentru alesele insugiri ce

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domr.i

275

sunt in d-ta. SA ni faci indatorirea de a vorbi une ori

cu dumnealui Caimacamul 1 despre aceastA biatA tarA

.4i despre noi inOne, povestind grelek biruri i nemferitele cheltuieli ce avem, din care s'a ,nAscut sArAcirea

i nimicirea acestui popor, i nici nu au compAtimire

de noi cine am nAdAjdui sA vie in ajutorul nAcazurilor
_noastre. Ni va fi peste mAsurA de plAcuta aceasta
indatorire, nAdAjduind folos, fatA de bunAtatea d-tale.
CAruia-ti rugdm de la Dumnezeu toatA fericirea eea mai
mare.
BucureVi, 8 Septemvre 1635 (?).

Al d-tale prea-iubitor prieten gi gata de indatorire.

Jo Mateiu Basarab,
Domn al Terii-Romaneti.
LXI.

Constantin Basarab (Carnul).

(1656.)

De la acest Constantin, care prin intrigA ajunse

Domn, amArAnd bAtrAnetele lui Mateiu

i.

tia aa

de putin sd carmuiascA inat peste ateva luni avea

ImpotrivA-i pe acei seimeni sfirbi i dArAbani romilni

cari smulseserA pentru dansul DomMa, de la acest distrugator, cu ajutorul Craiului" stapErn, din Ardeal, al

acelei singure 44tiri ce o avea tam, de la aceastA umild unealtA a telui al doilea RAIrOczy, la care trebui sA
fugd, pentru a nemeri apoi la Cazaci i a fi, o

clipA; un neageptat Dornn al Moldovei, avem aceste

randuri, tocmai cAtre stApanul de peste munti.
Editie: Iorga, Studii fi documente, IV, pp. 46-9 (romne0e).

RAspunsurile instructiei care este data prin Michel

.1 Loctiitortil Vizirului.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

276

Chelemen1, de la seninatul Craiului Ardealului, Orintele nostru, cAtre noi, fiul Mariei Sale.
1. Cu mare bucurie sAnatatea MAriei Sale inteles-am,,

i cu plecAciune fiiasca am priimit pkinteasca carte

impreunA cu bunele dojane, rugandu-ne i de-aici innainte sA nu inceteze ale MAriei Sale invAtaturi, dupA
cum invat i pArinteasca prietenie cAtr'd dreptii fiL

2. Poftele noastre, zice Maria Sa c nu-s tocmite,,,

ce osebite, nu desavAr0t poftite. Nol, ca adevaratii
fii i nimica fatarniti, toate le-am arAtat Mdriei Sale,
iar, de va fi i ceva sea-dere, nu din alta, fAr numat
insu0 din neputinta. Despre carele rugAm i poftim
c fill nu odata, ce
sa fie iertaciune pArinteasca,
de-apururea grrqesc parintior; ce, fiind al lui fiu,
nu se indurA a-1 urgisi. Dacd noi n'am priceput pAn'
atkap ce deschidA Maria Sa cArki de invatAturA!
Noi incA ardtAm desAvAr0tA i statkoare pofta noastrA, crezAnd cA dupa' indrAzneala noastrd oeasta has&

nu se va deslipi, nici va reci inima MAriei Sale de

cAtrA noi; iar, de am 0i ca se va faoe oeva- recealA,
noi am tAcea 0 am fi bucuro0, nu numai de cinstea
lumeascA, ci 0 de viata noastrA sA fim lipsiti.
3. Cu adevArat credem a ti Maria Sa Craiul nostru 0 deck noi mai bine,
cA ale oamenilor mari
de-apururea 0 mai totdeauna se aflA mai cu adevArat.
Mai departe, pArerea i sfAtuirea MAriei Sale tot s&

nu fie incetatA, 0, dintru tircumstantiile (ce se zic:-.

incunjurdrile vremilor) de acum, ce socote0e MAria.
Sa a se izvord, cu noi incA sA nu-i fie pas a impreuna;

cA noi vom ft ascultAtori, ins& dup.& putinta noestrA. Cum 0 credem cA afarA dintr'aoeia nici ar pont
1 Coloman Mikes.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

277

-Maria Sa. Stim noi aceasta c MAria Sa nu se lipse0e

.a plAti slugior MAriei Sale cu oheltuiala noastrA,
ea si pAnA acum au avut Maria Sa aceste oath ce,
din datul lui Dumnezeu, care are MAria Sa la mAnA,
li-a plAtit i le ra i putea plAti scutirea i apararea
MAriei Sale. Cad cA i acum se fAgAduiete a tinea
.asupra noastrd, cu datAtura inimii noastre coa de laud& facem mare multdmitA MAriei Sale, pdrinte creOin.
Numai ce urmam: ce poftete parinteasca prietenie,
socotinta i milA, cAtrd noi sA arate; iar, dintru Maica Sfntului Dumnezeu de ni se va intAmpla ceva,
pentru ale noastre greple, n'om avea pre eine banui;

numai ce ne vom rugA Sfintiei Sale neprilejuri ca

acele sd nu lase spre noi, ce mai vartos cu a Sfintei
Sale mita sa firn umbriti.
4. Ali pazi Maria Sa lucrurile MAriei Sale i a soeoti i spre noi, cu putint.A. este,
cA Dumnezeu
.au dat atAta vrednicie MAriei Sale, i pentru aceia sAntem i noi fiii MAriei Sale. Noi pofta noastrA VOM a-

rata ciliar 1, avAnd nAdejde in mila MAriei Sale, ca

sa- nu mai supArdm pentru ace1e4. lucruri de atAtea
-oH pe MAria Sa, i noi, fiind wzati din mila MAriei
Sale la un tocmit lucru, sa. putem rugA pre Dumnezeu
i s5. putem sluji i. MAriei Sale oe va fi pofta, din
putinta noastrA. Iar Durnnezeu, care cunoaVe inimile
la toti, i a noastrA, Inca fie-ni mArturie aieve cA noi
la a noastra. infind n'am avut, nici avern rand ca aaceia, cum sA ni fi fost peste voie tinerea otilor MAriei Sale. Ci mai vartos ani cunoscut noi cA, nu din
silA, ci din mild le-au tinut Maria Sa lAngA noi, pen,tru binele nostru i al terii. Si acuma, cAci venim la
pofte ca acestea 2, cu zAu zicem ta. neputerea ne in' Limpede.
' De a i se mai upra tinerea ostilor unguresti.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

278

deamnA. CAz cunoatem ci noi Ca noud atunci ni-ar

fi mai cu temeiu ci cu indrAzneald tot lucrul, cAnd

am avea slugi multe: ce intrece cheltuiala pe venit:

unde-s slugi mai multe dead simbrii, poate socoti
MAria Sa cum va putea fi. Alt bine nu se va izvorA,
ce numai urA de cAtrA slugi. Care lucru trebuie dar
sA-1 depArtAm, inteacesta0 chip.

Pe dumnealui Boro, cu steagul lui Ch4 Andra si

cu dragonii 1 i cu darabantii Mier Ai, ne rugdm MAriei
Sale ca sA-i scoatA, iar Nemtii, pedestrimea, cu jupdnul
Gaudi, sA rdmale aici,
cA vom putea lupta Iar

Inca ne rugAm MAriei Sale, cu bunA toemealA sA ni-i lase, ci, de va da Dumnezeu sA fie pe
Nemtii,

voia prietenilor MAriei Sale, zis-au Maria Sa cA [n]i-ar

da o companie de Nemti. Despre aceia ne ci rugAm

MAriei Sale sA nevoiascA, insemnandu-se aceia: Ma-

ria Sa au are a tinea aceia au acectia, ci ni-ar da

nouA o companie, 600; iar, de nu s'ar putea acest
lucru face, ci sA-i fie a pesti,

sa-i fie cu trebuinta

MAriei Sale acectia a-i scoate, atunci, dupA fAgAduinta

MAriei Sale, tot sA ni lase pAnA in 300 de Nemti lAnga

noi, in seama noastrA. $1, cum 0 mai zisem, de nu

s'ar putea sA se insemne Nemtii, sa se afle pAnA la
wait vreme a poftei,
de care lucru, de va fi sprealtii spre MAria Sa, Dumnezeu sA-1 facA norocit pe
MAria Sa, ca sA nu trebuie iecirea lor, iar, de n'ar
putea fi intr'alt chip, atunci, la scoaterea lor, sti fie
mAcar Unguri pedestraci intrAtori in loc; ci ar putea
fi aceia pnd am insemna Nemti in locul lor. Iar rugAciunea cea mai cu de adinsul este aceasta: Nemtii
sA rAmAie lAngA noi.

Unde pomene0e Maria Sa cA fArA isprava 0 Vara pu-

tare de grijA nu va putea lAsa MAria Sa o0ile MA-

www.dacoromanica.ro

Scrisorl de Domni

279

riei Sale, ca carea cumva sa nu li se intample ceva

nenoroc, foarte 0 de la adancul inimii noastre poftim
i

rugam pe Maria Sa, nenorocul slugilor Marie!

Sale nu-1 socoteasca, nice-1 tie mai mare paguba cle-

at al nostru 0 al boierior no0ri. CA noi santem fiii,

iar boierii, dupa noi, toti Mariei Sale sant drepte i.
jurate slugi. Cand s'ar intampla acel nenoroc, noi
Inca am fi part*,
de care nu gAndim sa fie, ca.
tara sari alinat bine. Nici sa-si teama Maria Sa oOile,
adeca Nemtii, ca va avea Maria Sa intru dan0i paguba; ca Unguri avem steaguri 7, cu jupanul Feacheatea Mihai: fac voinici 700; Sarbi avem steaguri
6: fac voinici 400; de Le0 steag 1: fac voinici 130;
dragoni steag 1: fac voitdci 110; be0ii tatari steag
1 : fac voinici 90 ; aprozi steag 1 : fac voinici 100.
Fara Curtea noastra fac peste tot 2.430 de voinici: acegia toti cu sulite i cu foc sant. Si, iara0, pqca0,
iata c'am putut a stranget din olatele noastre: voim
sa facem 0 de aceia pana in 100,
carora nu li se
va da leafa, numai se vor ierta de alte lucruri.
A01 dart Maria Sa far& de niciun teamat poate
face. Trimita macar Maria Sa omul Mariei Sale sa ii
faca cautare pentru mai [mare] credinta. Ca noi binele

Mariei Sale 0 raul sau paguba, o tinem a fi 0 al

nostru. A0jderea gandim ca. va fi i Maria Sa tot
inteacesta0 inteles. Toate invataturile Marie! Sale
primim, primind. Stim ca i primavara aduce multe
cu ivirea ei; ee afara de putinta nu putem pa.0. Pentra
aceia Maria Sa aceste ale noastre lipse, a4a intelegAndh-le, milostiveasca-se pre vrednicele a noastre

pofte a da raspuns veselitor, ca sa putem dupa putinta pana la savar0t viata noastra sluji i Mariei
I Mete, Negru.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

280

Sale. Acum, de aoeastA. deli, insemnare de oti mai

inuite fAcAndu-se, aoeste pofte a noastre nu poftim.
lar ajutorul MAriei Sale tot poftim, i avem ndejde
la aceia.
5. Dumisale Diicului s'au rumt aii de boierie.
6. Noi incA tinem pre MAria Sa adevirat i milostiv pArinte, i. nimic nu ne indohn in pArinteasca
prietenie. AAderea rugim intru a noastrA prietenie
fiascA si se odihneasci Maria Sa,
poftind i aoeasta,
cle vom fi greit inteaoeste scrisori, si fie iertAciune.
Am adevarat cA yin jslemtii acum in Moldova; rugim
pe MAria Sa un om si ne trimiti, ca sa. trimitem pen-

tru acel lucru. Carl, de se vor insemna, au la noi

aici sa rimie, sau la Maria Sa. AteptAm pre acestea pre toate rAspuns bun. Scris in TArgovite, luna
,

anul 1764 (1656).

Io Constantin Voevod.
LXII.

Gheorghe Stefan.
(1657.)

Griji ca ale liii Constantin le avea i vecinul lui din

Moldova, biruitorul lui Vasile Lupu, bunul boier de
tank' Gheorghe LogofAtul, fiul lui Dumitravu Stefan,
cAruia altil Ii suflaserA o ambitie. Nici el n'avea cu
oe pliti datoriile feta de mai puternicul prieten de
peste munti i, la asprele cereri ale acestuia, el rAspunde in aceste cuvinte de dureroasA umilinta.
Eclitie : lorga, Studti i documente, IV, pp. 51-4.

t Luminate i. cinstite Craiu i noui de bine facitor,

Concurentul la tron al lul Constantin, atunci fugar In Ardeal.
RdkOczy va fl vorbit pentru dnsuL Domnul pare a spune c rostul de boier al Diicului s'a isprAvit.

www.dacoromanica.ro

Scrisoli de Domni

281

tmilostivul Dumnezeu sA te crute pre Maria Ta cu bunA

pace si sAnAtate, impreunA cu tot binele, intru multi

ani.

Cinstita cartea MAriei Tale dintru mAna cestui post

al MAriel Tale cu cinste o am primit, si-am cetit cu
drag; si-am dat laudd milostivului Dumnezeu, intelegAnd de bunA fAnAtatea Marie Tale. De ate ni scrii

MAria Ta, pre amAruntul inteles-am. Pentru randul

Tatarilor, adevirat este cum zici MAria Ta. IarA penteacela lucru, precum am si mai scris MAriel Tale cA
ei ni sant pAgAni, sintce [.pentru ca] ei, unde ieau

astAzi un ban, mane cer zece bani, asa si acolea

ei ar vrea a ingloti obiceiu. IarA avem nadejde pre
Dumnezeu, chip& rAspunsul ce li-ai rAspuns MAria Ta,

sd intoarcA obrazul intr'alt chip, sA mai lase dintea

lor. Or vedea si ei cA sAnt si altii oameni; ca ei,

unde li sluji norocul in Tara LesascA, dupA cum au

lost voia lui Dumnezeu, ei socotesc cA or supune

toed lumea, si gandesc cA altii in lume nu-s oameni,
ce-s numai ei oameni. IarA Maria Ta foarte ai rdspuns

bine, sA cunoascA cA nu-i lumea numai cu dansii.

IarA pentru Ciogolea, pentr' aceia si. noi am socotit
cii el se are in prietesug cu dAnsii; ce oarece din lucrul lor, tot va adeveri Ciogolea.
Pentru randul, lucrului de spre Tarigrad, de pomenirea maziiei, semnezi Maria Ta cum sA fie sanAtate,
si sa fim intr'un bun gand, si cuvantului nostru sA-i
fim marturi, jurAmAntului sA-i fim plinitori. Pentru dasa plinim si sA nu purtArn pe MAria Ta 41.1
toHe,
cuvinte, cAd este MAriei Tale cu scandalA. De pare

lucru mA mir ce oiu mai zice clitre Maria Ta, neavAnd credintA eu cAtrA Maria Th. IarA, sd nu hiu
crestin, ce sA hiu Jidov, si de legea mea sti hiu scA-

www.dacoromanica.ro

:82

N. lorga

pat i, la ziva cea de sAvArit, unde ni este a rAspunde toti, cine0 dupA lucrul salt, *1 n'a hi fAfarie, acolo
sA him cu luda cel vAnzAtor Domnului sAu, carele Olin
cA locul lui va fi cu cei multi rAi, i sA nu ne aflam
la locul cel cu bune rdspunsuri, i sd nu auzim blagoslovenia lui Dumnezeu, care toti cretinii spre-aceia DAdAjduiesc sa o fluid i s o vazA, de nu mi-i atAta
inim

rea cat nu pociu nice odihni, nice a mnca

cu folos. 5i, de a avea prilej, i n'a plAti de istov

a MAriei Tale datorie, cat mai de sarg, ca sA nu hiu
auzit attita ponos de la Maria Ta, carele nice la o siinatate nu ma aduoe!
CA, de a avea zece bani in casa mea, trimetei-as i aceia tot spre istov de datoria aceia; carea doar
Maria Ta socoteti cA eu din cainia mea i din far&
de-omenia mea pestesc i intArziez MAriei Tale, de

nu plAtesc. Eu, necum spre ce a mai arAta cata

MAria Ta cu alt jurAmAnt ceva, ce, cum arAtAm mai

sus, tot aa zicem: ce nevoia noastrA vedem cd nu

se crede innaintea Mariei Tale. Ce doar n'am fi nice
noi cu obraz de marmure sau de hier,
CA pre un
hier sau pre un marmure cu atAta gloatd de atinsaturi s'are hi sfredelit, dara inima noastra in ce chip
n'are hi vAtlimatA de atAta ponos? Ce numai pentru
mare nevoie i lipsA ce ni este, i la MAria Ta n'avem
credintA,
penteaceia sAntem obiduiti; iarA obrazul
mieu s'a fAcut mai gros decat pAmAntul de atAta supArare. Ce, preste scurtA vreme, tot om nevoi i om
face cum om putea, i om plAti i MAriei Tale. Pare-ni
cA dintru cuvAnt ce-am avut la Maria Ta i intealte
pAri unde ni-am dat cuvAntul, nu ne-am scApat. lath

numai de este ponosul MAriei Tale, i ne afli Maria

Ta scApati din cuvAnt, numai pentru aceti bani, soco-

www.dacoromanica.ro

Scrisorl de Domni

283

tete-ni Maria Ta nevoia i greul, cice n'avem,ca.

n'am fi nice noi bucuro0 a hi in toate zilele infruntati

preobrazati, ca ni s'au ficut greu la inima:

ce n'avem oe face, pentru multd nevoie. IarA volnic

eti Maria Ta a zice cum a hi voia MAriei Tale, cti
tii esti Maria Ta mai ales. Ce pentru nevoie ceuta-ni
a auzi toate.
Pentru rindul dumanului 1, scrisu-ni-au i boierii.
noOri; iarA pentr'acela lucru sa tii Maria Ta ca,
pani nu se va surupa, nu va putea fi odihnA noui. Ce
iati cum imbli lucrul lui: acum ni se pare oborarea
lui, mat apoi larA se scoali. Ce i lasat-am de n'am
vrut si mai facem cheltuialA dupa eel rind d'intaiu,

Acmil iarii vedem ca Turcii au inoeput a indemta

spre acel lucru, precum tii MAria Ta. Deci i noi am
dat invitaturi boierior notri 2, de vreme ce yeti vedea ca vine lucrul sa se facA acea treabA de istov, sA
nu hie amigituri, ce, numai daca or vedea treaba is-

tovita, atuncea, pentru band oe s'au juruit, sa facA

cum or putea, sa iea cu camatA, sa. se plateasca de
asupra terii,
ci bani sa trimitem, nu avem. Pentru cei voinici 3 de carii a oercetat Radu Laliu, unul
au fost mars cu boierii acolo la Maria Ta, lard unul a
fost aicea; ce cu dreptul am fost scris Marie! Tale
pentru sa nu se indoiascA i altii.
Pentru randul calului, zici Maria Ta ca nu pofte4ti

Maria Ta acel giugan, ce poftesti until alb, carele

au spus MAriei Tale Voina ca au fost stand al doile
cal,

i 'nca si fie zis ca 'ntr'un rand au mars in

grajd i 1-au vizut, iara al doilea rand 1-au fost as1 Vasile Lupu.
1 Capuchehaiele, represintanti la Poarta.
8 Ostai.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

284

cuns. Ce, sa. nu hiu crestin, ce sd hiu proclet, de am

dat in lAturi vr'unul din cai, Lard asa cum 2ice: Cdpitan-Pase 1 nu am: am un cal, Caddr-Aga 2, alb, carele Inca la Suceavd mi 1-au dAruit,
carele Maria
Ta ar tii 3. Si eu zAu numai doi cai am avut acum,
de incAlecam eu pre dansii: acel alb, Cadar-Aga, si
cel sur-alb, moldovenesc, de la Comisul, ce 1-am trimis MAriei Tale. Ce acm6 numai cu acesta am rdmas

de treaba mea: am cai cativa in grajd, ce numai nu

mi-s de treaba mea.
Gheorghie Stefan-Voda.
LXIII.

Mihnea al III-lea.
(1659.)

De la ciudatul fiu al lui Radu-Vodd Mihnea, care se

intitula Mihai-Vodd, dupd numele vechiului erou si se
rdsculd impotriva acestora i luptd cu dnii, dar
fArd biruinp, avem aceastd scrisoare cdtre cel de-al
doilea Rak6czy, la care in curdnd trebuia sd-si caute
AM adapost, gdsind neizbAnda i moartea.
Edifie : lorga, Studii i documente, IV, pp, 57-9.

Luminatului Domn Racoli Gheorghe, din mila

Jui Dumnezeu Craiul Ardealului, domn parlilor Terii
Unguresti, Secuilor span, iproci [ = i allele], nouA
vecin iubit, de bine voitor.
t Cinstite scrisorile MAriei Tale cu sluga noastrd
1 Numele acelui cal.

2 Interesana aceast numire a cailor domnqti dupA innaltele

dregatorii sau numele personalittilor turcqti de la cari-i avea
,Gheorghe $tefan..
3 111 ti.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

285

vatah de aprozi venitu-ni-au; cu dragoste am primit.

De toate pa rand inteles-am. Bucuratu-ne-am, and
lauda milostivului Dumnezeu pentru sdnatatea Mariei
Tale, si multamim Mariei Tale de lascA1 ce-arati
Maria Ta catra noi. De care lucru si. noi dupa datoria
vecinatatii intr'acela chip sa ne stii Maria Ta, intru
tot voitori de binele MAriei Tale. Numai pentru ran-dul lui Constantin-Voda, daca voesti Maria Ta sa-I aezi in partea Moldovei, nimic nu-I zAbovi Maria Ta,
ci cum mai in grabA sA meargA, cu ajutorul MAriei
Tale si cu ale Dumnealui osti ce va avea, nimic sA numai zaboveasca; cd acum este vremea. CA iata noi,
derept voia Mariei Tale si derept folosul CrestinatAtii,

gata ne aflam cu nevointa si cu ajutor a-I cauta.

Care de spre partea noastra am grijit si. am si trimis
pand in 10.000 de osti, tot oameni alesi, si semenime 1
calari, cu pusti lungi si tAcAluse 2, si peste 2-3 zile
vor ajunge la hotarA. Numai si din partea MAriei Tale-

sa nu fie alta zabava, ci sa mearga cum mai curand.

CA, cum vor intra de spre partea MAriei Tale, asa
vor intra si ai nostri de se vor impreuna toti, si
vor merge de-I vor awza in Scaun. $i dupA aceia
noi cu toed vrtutea noastrA cAuta-l-vom intru toatedupa. datoria crestinatatii, si ca pe un frate il vom

sti langd vecindtatea noastra 3. Numai iar vom zice

si vom indemna pe Maria Ta, altA zabava sA nu fie,
ea apoi alor nostri in sminteald li-ar veni sa sada,
' Dui:4 limba polonA : grape.
2 Seimeni, ostasi cu platA.
3 SAcAluse, pusti mid.

' Era bucuros a scapa de el ca ravnitor la Scaunul domnesc

muntean, pe care-I avuse.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

286

sA agtepte la hotarA. SA traiegti cu mila lui Dumnezeu.

Scris Septemvrie 29, 7168 (1659).
Io Mihail Voevozl.

Luminatului Domn Raco ti Gheorghe, din mila lui

Dumnezeu Craiului Ardealului, domnului pArtilor Tera
Unguresti, Sacuilor span, iproci, stt i se dea.
LXIV.

Grigore-Vocla Ghica.
(1662.)

fretul fiu al lui Gheorghe-Vodd Ghica,

bAtrAnul
care mogteni in Moldova pe Gheorghe Stefan gi neamul lui Vasile Lupu, Grigorawu Ghica, ucigAtorul
plin apoi de cainta ori de fricA al Postelnicului Constantin Cantacuzino, a schimbat toate politicele. Nu
odat s'a indreptat gi. calm cregtinii acela care, in

dorinta de a se face iar4i. Domn, a intrebuintat gi

prefacuta alipire de legea catolicA a ImpAratului. Vecinului celui nou din Ardeal, pagnicului gi slabului Mihail Apaffy, de care avea nevoie, ca sa. nu-1 coplegeasca pribegii, ii scrie astfel.
Editie : Studii fi documente, IV, p. 59.

Io Gligorie Ghica Vodvod, cu mile WI Dumnezeu

Domn al Terii-Romanegti 1.

t Cinstitului gi luminat fratelui nostril. Apafi, cu mile

lui Dumnezeu Craiu Ardealului, Domn partilor Terii
Unguregti gi. SAcuilor span, sAnAtate gi tot binele de
la tot-puternicul Dumnezeu MAriei Tale poftim. CinstitA

cartea MAriei Tale gi. cu cinstit solul MAriei Tale venitu-ni-au; dintru care intelegAnd de bunA sanAtatea
1 Traducem titiul slavon.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

287

Mariei Tale, bucuratu-ne-am 0 am dat laudd lui Dumnezeu. De alalte toate ate ni-au spus cinstit solul MA-

riei Tale din gurA, pe larg am inteles, 0 noi iar, din

cate ni-au fost a vesti dumitale, de toate am graft
cu solul *Arid. Tale, din gurA, pe larg; 0 va spune
MAriei Tale. Poftind de la mila lui Dumnezeu in

toata vremea sA auzim de sAndtatea Mriei Tale. Aceasta aveam a scrie de astA datA. Si fii MAria Ta
anAtos. Amin. ScrisA Mart 4 zile, 7170 [1662].
Al MAriei Tale de tot binele voitor 0 frate,
lo Grigorie Ghica Voevod.
Cinstitului 0 luminat fratelui nostru Apafi Craiul Ar-

dealului, Domn partilor Terii Ungure0i i Sacuilor

wan, cu AnAtate 0 cu cinste sA se dea.
LXV.

Constantia-Vod4 Bedncoveanu.
(1707.)

Multe 0 frumoase, in vremea celei mai mari desAviir0ri a limbii literare romAne0i, stint scrisorile
lui Constantin-VodA BrAncoveanu. De insemnAtate po-

liticA insa, prea putine. TrAind in vremuri grele, omul era ferit, 0 mai degrabA lAsa altora grija acestui scris primejdios. IntamplAtor, una din scrisorile
lui cAtre vecinii Brawveni, pe cari-i imbogAtia cu
comenzi, are 0 cuvinte de parere de rill pentru suferintile unei teri impovArate.

Ed Itle: lorga, Brafovul fi Romtnil, pp. 371-3.

t lo Constantin Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn

al Terii-RomAne0i.

t Cinstitilor 0 ai no0ri buni prieteni 0 vecini de

www.dacoromanica.ro

288

N. lorga

aproape, in toed vremea de bine voitori, dumnealor

tot cinstitul Sfat al cinstitei cetAti Brasovul, sdnAtate
si tot binele poftim d-voastrA de la Dumnezeu. Cinstitd cartea d-voastrd, ce ati trimis, ni-au venit,
si, de a d-voastrd intreagA sdndtate intelegand, bucuratu-ne-am si am dat laudA lui Dumnezeu. Ala lte ce
ati scris d-voastrA, am inteles, cum cA ati inteles.
d-voastrd, cd aici, in tare noastrA, au iesit o dajde
pe dobitoace, ca sd dea tot omul, si ne poftiti
d-voastrd, pentru oamenii de tara d-voastrA oe au.

dobitoace aid, in tard, ca sa. nu sti supere. De aceasta

credeti-ne d-voastrA cd cu tot adevdrul zicem cA noi

santem ceia cari mai mult am vrea si am pofti sd.

nu se supere, necum aceia ai terii d-voastrd, ce s'ar
fi afland aid, ce mid pdmantenii nostri. Dar ce sd
facem? Pentru multele pAsuri si. marl cereri si grele
porunci oe avem de la cei ce ne sapanesc, care until..

in ce greu ne aflAm si cu catd ddtoHe s'au incArcat ceasta biatd tard; pentru aoeia
Dumnezeu sti ,!

s'Au fAcut socoteala. cu tot Sfatul boierimii terii noestre de s'au scos ackastd dajde de dobitoace, gAsindu-

se eu socoteala cd aceasta este si bunA dreptate la

toll, nu se face nimAnui nicio strambAtate, fdra. cat,
eine cat dobitoc va avea, sA si-1 plAteascd, precum
s'au randuit. ,Si. asa s'au socotit: tot omul, ori pdmAntean, ori strain, cati se vor afla ca &ft aibA do-

bitoace in pmantul acesta, sd ajute cu totii la aceasta, ca sd se poatd ridica pdsurile si poruncile stA-

panilor ce ni sant asuprd: incepand intdiu de la noi

insine, vitele noastre ce avem, domnesti, le plAtim,
si toti boierii cei mari, si inAndstirile toate, si arhie-

reii, si toti, de la mare pand la micp cum am zis

dumneavoastrd mai sus, nimanui mdcar o vita mt
se scuteste. InsA, macar cd insusi noi ni plAtim do,

www.dacoromanica.ro

Scrisoti de Domnt

289

bitoacele noastre iv evem, gi alalti boieri toti, iar

inckgi pentru dobitoacele ce seint ale dumnealor judetilor, fAlnogilor 1, am poruncit s li dea pace, de
vreme ce aga s'au socotit: ce vor fi dobitoace boieregti, cum ale gubernatului2 gi ale altor boieri, nemegi mari, sii nu se supere. Si age impreund vor fi
nesupdrate gi ale dumneavoastrA, judetilor gi ale fAlnogilor, iar alalti mai prostime, cati se vor afla in

pAmAntul nostru cu dobitoace, vor sd dea toti: nu

se poate intr'alt chip. CAci nu doar &A stint trecuti
dencoace acum de curand, ce de Maya vreme se Mid
veniti i agezati aici in tail, gi -se hrdnesc gi ei bine,
ca

gi

cegti pAmAnteni. 5i yeti gti 'd-voastrd

gi

a-

ceasta cA cei ce ne stApAnesc, ne gi mustreazA, gi

ni zice cA aici, itt tara noastrA, s'au strAns atfita sumA, gi din Tara Ungureascd, gi din alte pArti, gi,
pentru acest nume mare ce s'au fAcut cA e tara a-

ceasta plinii de om, cu atata mai mult gi

stApanii

cer cat nu este prin putintA, gi obiceiurilQ ce aveam

mai denainte, de se gtia ce da tare pc an, le-au stricat
pe toate gi le-au innAltat,
cAt numai Dumnezeu cel
milostiv sA dea putere sAracilor pAmAntului acestuia !

Pentru aceia s'au socotit la un pAs ca acesta sA ajute

cu totii. 5i, dupA aceasta, (Mild Dumnezeu sA mai
rAsuflam, nu vor mai avea de aoeste supdrAri, nici
acegtia de tare d-voastrA, nici pAmAntenii nogtri. 5i,
cu aceasta sfargind, mila lui Dumnezeu sA fie cu
d-voastrA.

Scris in TArgovite, Ghenarie 13, leatul 7215 [1707].

De bine voitor d,voastrA
Io Costandin Voevod.
L FruntaOlor.
' Guvernatorului Ardealului.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

290

Cinstitior a nostri buni prieteni si vecini de aproape, in toatd vremea de bine voitori, dumnealor
tot cinstitul Sfat al cinstitei cettiti Brasov, cu multd
sAndtate sti se dea.
LXVI.

Dimitrie Cantemir.
(1711.)

Din scurta Domnie a invatatului Dimitrie Cantemir,

cam fugind de cloud primejdii, nu scdpd de niciuna
0 rdmase pribeagul stiintific cu pensie al Tarului,
dupd. neizbanda acestuia la Prut, alegem aceastd circulard a rdscoalei sale.
Ed Itille se arat In ,,Ana lele Academiel Romine", XXXII!, pp.
100-2. de unde reproducem 0 aceastA traducere.

Dimitrie Cantemir, cu mila lui Dumnezeu Dorn,n

pe viatd al terii Moldovei.

Preasfintitului Mitropolit al Sucavei, episcopilor, boierilor, cdpitanilor, 0 celor al doilea si al treilea, de tot
felul, si la toatA oastaa si la toti curtenii de Ord,
si pldiesllor, si tuturor locuitorilor terii Moldovei, vd
facem stiut cu aceastA carte a noastrA ,cd, din vremea strdbunilor 0 bunilor pArintilor nostri, duplanul Sfintei Cruel a pustit pa ai nostri multd vreme
cu grozava-i putere, ardtAndu-si in deosebi cruzimea.
CAnd insd ascunsese supt piele de oaie pe lupul cel

rdparet, prea setos de sdnge crestin nevinovat, la

inceputul ajungerii terii noastre supt stApanirea sa
si a prOorocului dm Mohammed, Bogdan-Vocid, fiul lui
$tefan-VodA, Domn deplin, a fdcut, cu jurdmAnt, paoe,

cu invoiald ca Moldova sit nu fie supusA la alt bir

decal, pe an, 4.000 de galbeni, 40 de cai, 24 .soimi,

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

291

dupA primirea cArora sa' nu facA nicio sila terii

Moldovei.

Dar paganul eel necredincios si cAlcAtor de juramant nu si-a tinut cuvantul, ci a fAcut atatea navAliri
zilnice asupra Moldovei, a dAramat oetati si intdrituri,
pe altele le-a luat in stApanire, ca Tighinea, Chilia,
Cetatea-AlbA, Galatii, Renii, Soroca, Ismailul, cu alte
locuri langa Dun Are, si tot Tinutul Bugeacului, si el
insusi, supt cuvinte inchipuite, a ingAduit adesea Tatarilor sA prade toata tare Moldovei, a luat in aspra
robie pe locuitorii ei, pe. fruntasii nostri boieri, sfetnici

si curteni, a thrat pentru poftele sale pe atatea din

fetele si sotiile lor cinstite; ba incA a cercat sA le aduca
la legea sa pdganA si tiranicA, pe dangble, pe Domni

si alti mai maH, impreunA cu casele lor, prin felurite

chinuri si amenintarea cu moartea. Aoeasta au incercat-o si asupra noastrA, cand cerca sa ne nimiceascA
prin dAH tainice si de feta si adtiugia zilnic fel de
fel de dAjdi, pe care le stiti.
Dar mila dumnezeiascA nu uita niciodata de poporul
sail,

si deci cu duhul ei a umplut si a atatat pe de

Hristos iubitorul Petru Alexievici, Tarul a toatA Rusia, care, luandu-si nebiruitele arme, cu amintirea
Sfintei Cruci, adeca, s'a impotrivit puterii celei tirAnesti, spre desrobirea neamurilor crestine din serbia
pAganilor. Cu care trpbuie deci ca noi sA ne unim
in grabA, ca tovarAsi de arme, din toatA inima si sufletul,
nAre

cu toatA averea noastrd, mergand spre Dusi stand impotriva asaltului tiraniei si nava-

lirilor Turcior.
CAci, cu ajutorul lui Dumnezeu, la 4 lunie oastea Ma-

riei Sale Tarului a stat la Bender, la 15 insA ale aceleiasi luni ea s'a miscat spre Dun Are, cAtre podul

www.dacoromanica.ro

N. lorga

202

pe care cu sangele nostru 1-am clAdit. De aceia Maria

Sa Tarul ni-a dat de sure, noud si altora, pentru ca

oricine poartA numele de crestin sA se suie &Mare
si sA se uneascA si el cu ostirea MAriei Sale; iar, care
nu va voi, averile i se vor confisca. $i cine va asculta

de aceastA carte, acela va cdpAta mila MAriei Sale

Tarului asupra averii lui intregi. CA s'au numArat lefi
din Vistieria MAriel Sale pentru 10.000 de ost4, si
s'au dat in manile mele. Deci cine va veni in tabard,
va primi la inceput 5 galbeni, iar pe lunA i se vor
da 3 lei impArAtesti. $i cetAtile ce ni s'au luat de ti-

rani se vor da toate innapoi, cum spune Maria Sa

Tarul in universalul 1 sAu. $1, dacA, de acum innainte,

cineva ar voi- sA fie de partea Otomanilor, de fata

ori in tainA, acela va fi afurisit, blAstAmat, izgonit
ca Iudp din obstea sfintilor, si anatematisit pe veci;
si averile lui,

ca ale unui dusman al MAriei Sale

Tarului, se vor confisca,.i le va pierde, si pedeapsa-i

va fi tAierea capului.
De aceia, f ratilor prea-iubiti, aceasta v'o spunem,
&A nu fie nimeni care sit se indoiascA. CAci eine se

va artita protivnic acestei -carp, va chema asupra

capului sail multime de nenorociri strapice. $i astfel,
cu ajutorul lui Dumnezeu, sa vA uniti cu oastea MAriei
Sale Tarului si sA urmati cat mai in grab& pasii no--

tri. lar, intru cat cineva din voi nu se va infAtip in

tabArA pana la 15 Iulie, va fi pedepsit cu asemenea
pedepse. Dandu-vA de stire aceasta, md rog de bun&
sAnAtate.

Dimitrie Cantemir.
Domnul terii Moldovei.
(UrmeazA numele boierilor.)
I Proclamatia.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

293

LXVII.
(1711.)

In urma desprtirii de tard, Dimitrie t e gdsi pierdut

intre strdini falsi sau aspri. i de Id Harcov el se plangea astfel ImpAratului" sau:
St. Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, pp. 87-8. (din ruseste).

Preasfinte 0 prea-luminate stdpdne ImpArate

preamilostive,

1. Cetatea orasului Harcov s'a Mout numai din lemn

incd intdritd. cu pdmdnt, fd.rd ant, 0
aceia puthtel s'a stricat in trei locuri, pentru care rugdm
pe Maria Voastra. ImpdrAteasca. sd porunciti a se da

0 nu este

supt ascultarea noastrd pentru zidirea oraplui un regiment intreg, fiincla unii domni ii apArA pe supuii
sdi, iar locuitorii sdraci ai oraplui acest lucru nu-1 vor

putea face. Cu aceasta vd trimitem 0 izvodul tunurilor ce se gdsesc azi de fatd.

2. Rughtn cu umilinta preasfanta voastrA Marie :mpArAteascd sd ni se dea noud o hotArdre intdritd prin
dreapta Maria. Voastre ImpArdteti, prin care sd ni
se intdreascd toate moiile, averile i vitele 0 toate lucrurile casnice potrivit cu cele d'intdiu carp de izvod
date din mila Mdriei Voastre Impdrdteti, fiincicd acele d'intdiu cdrti de izvod inteadevdr sunt necunoscute Excelentiei Sale domnului grof amiral i sunt

schimbate 0. in elq s'a micorat mult, oeia ce, dud

Maria Voastrd dorete sd afle tot adevdrul, este marturia primarului din Harcov, care tie tot i de la care
se poate afla ce s'a micorat.
3. Din aceia se vede lAmurit cd acolo au fost doudzeci

i patru de roate de moard pe rdul Donetului ldngd

Izium; in oraul Izium o curte i o curte anume Zverinet afard de ora, alte mori 0. velnite in aceleai lo-

www.dacoromanica.ro

N. lorga

294

curi, iar Mug& satul Ivanovschi patru catune pe care

le-a stApAnit timp de cinci ani idlovschi 0 anume
Gheniuvca, Malinovo, Mohnaci, Soludea, langA orapl
Volunchi mori 0 douA sate, Nicolaevca 0 Mercic, care
astAzi ar fi ale lui Lavrentie 5idiovschi, colonelul
Harcovului, 0 Novaia Soli, pe care le-a infiinjat gheneralul, Uspevacovji, si. pe Iziumej ColodeajnAi 0 Nicolaevji i cAtunele de lAngA satul Rojdestvenschi cu
velnije, ale cAror cazane le-a luat domnul obAr-comandant, i ItingA oraul care se chiamA Star Ai Saltov
satele Nov Ai Saltov, Perevolocena 0 Ohrimovca, care
cu totul lipsesc in cartile de izvod.

4. Cai, vite, fel de fel de dobitoace, 0 albine se gdsesc in multe locuri supt alt nume, cum este de pildA
Piatna supt numele lui Sidlovschi, si cAte sunt in
altA parte nu putem ti, i despre aceasta nu se p0mene0e in cArtile de izvod.
5. Daniil Andrievschi, care a fost judecAtor de ob0e
la Sidlovschi tie despre toate bogAjiile lui 5idlovschi,
prin a cArui Oretenie 0' cu ajutorul obAr-comandantului

0 altor rude ale lui 5idlovschi au fost schimbate cArtile de izvod 0 dupd placul lor micprate. Prim Aria

oraplui Harcov 0 aljii au iscAlit totul 0, and vor fi

intrebaji, vor spuhe adevArul fArA nicio indoiAlA.
6. Copia intregii averi a lui 5idlovschi, pe care ni-a
dat-o domnul obar-comandant o trimit preasfintei MAriei Voastre ImpArtite0i.
LXVIII.
(1717.)

Uneori ar fi dorit ,1 piece 0 el in lume, in Apusul

de uncle trAsese tiinja 0 indemn:
Ibid., pp. 98-9.

Prea-puternice 0 prea-luminate stApiine ImpArate,

Din felurite 0 mai multe izvoare am aflat cA prea-

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

295

milostivul stApAn al nostru, Maria VoastrA, a binevoit

pentru binele de obste al crestiniitatii (cum si e obieeiul sA facA intotdeauna) a pleca pentru oarecare
limp in Olanda, gand bun al MAriei Voastre pe care
Cel de Sus il vaincununa cu izbAndA. Si, avand nAdejde
la mila monarhiceascA a MAriei Voastre indrAznesc sA
oh

rog prea-plecat ca printr'un prea-milostiv ucaz

al MAriei Voastre ImpArAtesti catre OcArmuitorul Se-

nat sA mi se ingAdue mie, umilului rob al MAriei

Voastre, sa. plec i eu acolo unde binevoieste sA se
gaseascA MAria Voastra. Aceasta din trei pricini: intAiu, fiindcA de mult timp, de doi ani de zile, n'am vAzut prea-luminata fat:a monarhiceascA a VoastrA si doresc din toat& inima sA mA indulcesc in nAcazurile
mele, vAzAndu-1 pe prea-tnilostivul stApan al mieu;
al doilea, CA potrivit indatoririlor de supus i credintii
cinstite am ceva de arAtat MAriei Voastre ce e de ne-

voie in vremurile de astAzi; al treilek cA am mare

dorinta. d: a cerceta acele tell In afar& de aceasta as
avea ceva de spus (dn.& va fi bunavointa MAriei Voas-

i despre nevoile mele ca om. Pentru aceasta rog prea-plecat sA se ingAduie robului
tre ImpArAtesti)

Mariei Voastre sA vie la Maria VoastrA. acolo unde veti

fi fArA piedeci, cu trei-patru oameni de slujbA. Astep.tAnd prea-milostivul ucaz al Vostru, rAmAn robul preaplecat al MAriei Voastre ImpArAtesti.
Dimitrie Cantemir.
Din Solomino, 17 Ghenarie 1717.
Din Comanici.
LXIX.
(1718.)

In acesti ani grei, el adunA astfel, intr'un memoriu,

nemultdmirile lui si ale terii:
Ibid., pp. 102-3.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

296

Prea-puternice i prea-milostive St ApAne Imparate,

1. IncA pe and eram in tara Moldovei, am primiy

poruncA din partea MArici Voastre ImparAtesti de 4
sfAtui si a incredinta tot poporul moldovenesc sA jure
cd va sluji cu credintA pe MAria VoastrA ImparAteascii,

0 am stdruit atdta, dio toate puterile, luck tuti intetin

suflet si-au unit armele la oastea MAriei Voastre. InlpArdtesti impotriva tiranilor Turci, fiind indemnati, ilu
atAt de chemarea mea, cat de cuvAntul prea-milostiv al MAriel Voastre ImpArAbesti, care ati hotArat ca,
dacd vor jura credinta vesnicA i vor pastra acea crel

se vor tinea de fAgAduielile lor, atunci

MAria Voastra ImpArAteasca nu-i va lAsa niciodatA al
intreg poporul moldovenesc va .avea apArAtor in toate
nAcazurile, cum se vede si din diploma, din ponturile
13 si 17.
2. ImpreunA cu mine, robul tAu, intreg poporul moldintA si

dovenesc a sArutat sfAnta cruce in mijlocul bisericii

innaintea lui Dumnezen si a MAriei Voastre ImparAtesti pentru a 'Astra legAtura si am tinut credinta in
rdzboiu si am ajutat dupA putinta, nu numai inaintea
venirii MAriei Voastre ImpArAtesti, ci si mai pe urmA
am bAtut multi Turci si am facut prin0.
3. 5i, cnd prin ursita lui Dumnezeu s'a facut pace
cu Turcii lngA Prut, s'au imprAstiat sAracii Moldoveni

in toate partile, iar cei "ce au rAmas in Moldova au

suferit fArA margeni i astAzi sufAr in fiecare zi tirnia. Multi sunt ucisi, au fost i atunci, iar anul trecut
au fost luate in robie 80.000 de suflete si au fost stricate bisericile i sfintele mAnAstiri arse, si in deosebi
mAnAstirea noastrd, punAndu-i-se lagum 1, a fost stricatA i oasele pArintelui nostru scoase i pAngdrite.
'

MinA. E vorba de Mira, mAnAstirea lui Constantin-VodA

Cantemir.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

297

4. Incepandu-se razboiul intre Chesar 0 Sultan, foarte

multi din bietii Moldoveni se omoarA 0 se prapadese
in fiecare zi atat din partea oamenilor Chesarultu, cat
si din partea Turcilor si a Tatarilor, astfel ca toti au
ajuns la o stangere dc nesuferit. Poporul moldovenesc
ajungtind la o asa de mare nenorocire, cu cateva lunt
in urma Mitropolitul a trimis pe un arhimandrit sA
ceara ajutor, iar acum a sosit la Chiev arhiepiseopul
de Roman, dupa cum am fost incunostiintat de catre
el printeo sctisoare. Boierul de intlia treapta Sturza

a trimis aici pe doi fii ai sal, iar ceilalti boieri pribegi unii in Ardeal, iar altii in Tara Leseascar si in
alte teH imi scriu i roaga mila Mariei Voastra ImparA-

testi ca sA nu lasati agest popor moldovenese (care

a jurat credinta MAriai Voastre i o tine si astazi) sA
fie nimicit cu totul de cafre Turci, Tatari i Chesaricesti, sa-i ajutati intr'un fel oarecare, iar pe urmA Dumngzeu va indrepta inima i cugetul Mariei Voastre, st

potrivit fAgAduintii sale s nu Iasi ca acest popor

crestinesc i ara sa piara cu desavarsire.
Asupra strii, dna Maria VoastrA ImpArateasca va
binevoi sA intrebe, eu, care cunosc imprejurArile acestor teH, voiu arAta MAriei Voastre Imparatesti socotintile cum ar fi da lucrat mai bine si cu mai multa
siguranta.

Al MAriei Voastrie Imparatesti rob prea-plecat,

Dimitrie Cantemir.
Anul T718, Ghenar....
LXX.
(1723.)

Avem un sir de scrisori din lunile cand el simtia ca

i se stange viata. lat cea din urma:

Ibid., p. 128.

www.dacoromanica.ro

N. llama

298

Domnul mieu, Alexie Vasilievici,

Nu voil stArui asupra sAnatatii mele, care slabete

pe zi ce merge. Aceasta slabire se mare0e din clipA
in clipA, plecandu-se cAtre sfArit, in loc sA meargd
spre insAnatoOre. Am mare nevoie de bani, astfel cA,
dacA milostivul Facator mi-ar da ceva tArie, nu voiu
avea cu ce pla.a la drum; iar, dacA imi va sosi sfAritul vietii, nu se va gAsi cu ce sA ma. inmormanteze.
De aceia te rog sA-mi dai tot ajutorul prietenesc dupA

iubirea binefAcAtoare ce o ai fata de mine, pentru a

mi se face, anul acesta, o leafa hotArAtd. Inteadevar
simt mare no 01P, ca unul care nu am cu ce face iata
trebuintilor casnice, cad, cu toate ca trAim la Ord,
totu5i, din pricina zdruncinatei sAndtati, cumpArdm
totul cu bani pein. Inca odatd te mai rog sA nu indepArtezi aceasta cerere a mea, pentru care, dacd volt'

mai trAi, voiu fi gata a te sluji cu cea mai mare

rtivna. Raman cu nAdejdea in iubirea d-tale kieteneascA.

A d-tale slugA vepicA i binevoitoare.

Dimitrie Cantemir.

AD AUS
(1718.)

0 frumoasa scrisoare de tAnguire, romAneascA, vine

atunci de la tovarAul de pribegie al Domnului, cronicarul Ion Neculce:

Ibid., pp. 137-38.

Prea-luminate al mieu fAcAtor de bine, Maria Ta

graf Golovchin, cu multA plecAciune mA'nchin MAriii
Tale.

Dau tire i. tiplicuesc MAriii Tale de amarul i greul

pacatelor noastre celor multe ci-au rAmas in Oman-

tul nostru pAn' la acest cias, de nu sA mai ridicA. Care

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

299

am tot nAdAjduit din cias in cias pe marea mArirea

puterii si milosului sudar 1 creastinesc, ca, oricum

si cu ce fel de mijloace, nu ne va da uitArii, sA ne

lasd in focul cel nestAns la pAgan, sA ramtionem sa
perim. VAzAnd ca au sf add pAganii 0 cu alti .monarhi,

nAdAjdum 0 noi tare cd va mijloci puternicul ImpArat de ne va scoate 0 pe noi dintr'acest foc. AcmA
inteleasem cA pAgAnii cu alti monarhi s'au asezat si
s'au impAcat; numai pentru pAmAntul nostru, Moldovii, nimea nu s'au pus. Stiindu-ne cA ni-ain dat
protectii prea-sAninatului MAririi ImpAratului creasti-

nese pravoslavnic, cand au vinit MArirea Sa la noi

in tar& acmil paganii, vAzand ca nimea pentru noi
nu se pune nici se pomeneste, ni-au cuprins de toate
parti1e, de ni4u luat pamtintul, si ni-au incungiurat
toate granitele terii, care numai am rAmas cu suspin
la Dumnezeu, de cAtAm cu ochii in sus, iar altA nadejde

di pre nicio parte nu avem. i ne eu temeile si copiii

de-i busurmAnesc. 'am ramas numai cAt Dumnezeu
ne crede, de multe prdzi 0 nevoi am sArAcit. SA fugim, sA lAsAm locul, n'avem unde, ce acmA la noi

atat au ramas, or toti de vii sd ne ingropdm, or sci

ne busurmAnim. Ce ne rugAm MAririi ImpAratului sd fie

milostiv asupra noastrA, ca un monarh slavnic ce este

pe toti cretinii pravoslavnici, sA nu ne lase sA perim,

cd noi, cu dad putinta am avut la vreme cand au vinit MArirea Sa la noi in tard, cu mare bucurie ni-am
inchinat MAririi Sale si ni-am nevoit spre slujbd ca
tot sAngele nostru sA-1 vArsam pentru libovul legii
MAririi Sale cu mare Ilreptate. N'am avut de la Dumnezeu cias la acea vreme. AcmA pentru acea de aI Gomdar, 'lard

www.dacoromanica.ro

N. lorga

300

tunce perim cu totii. Unii sAntem lipsiti din pAmAntul nostru de atunce, de la acea vreme, pin teri streine,
cu mare lipsA 0 fail nicio wzare; altii, cari sAnt
In tarA, [ii] pierd pAgAnii, *'ar vre sA fugA 0 n'au
unde, vazandu-ne la noi cei instrainati CA trim cu

mare lipsA, fdrA nicio 4azare. Ce ne rugam preasfiintului sudar, cu totii sA feed mild cu noi den est
cies acma: aft posol s facA voinA cu Turcii, sau sd
pomeneascA MArirea Sa sA ne rAdice Hotinul din spate,

0 sti ne lasd in obiceile cele vechi. Ne rugdm Mariei Sale sk fie milostiv sA ne de o bucata. de loc
unde s'ar socoti, de o parte, cum este Nipru, or
din sus de Chiev, or din gios, v'o cloud polcuri, supt
protectia MAriei Sale cneazului Dimitrie Cantemir, Dom-

hului nostru; care cum ar scApa din pAgani, sd aibd

main la acel loc, supt mile ImparAtiei sA-0 chiver-

niseasea vieata pan la data 0 cias. CA s'au umplut

Tara LepascA de podanii no0ri, iar de noi, de boierii,

este greu, 0 nu putem sa firn podani. De n'a

fi mile ImpAratului cu noi, numai ne cautA sa ne busurmAnim. Ce ne rugAm MArii Tale sd stai la MArirea
Sa ImpArAteascA s ne scoti rdspuns, 0 ni-I va trimite la noi MAria Sa cneazul Dimitrie Cantemir, Domnut nostru. $i mile hti Dumnezeu cu Maria Ta.
A MAriii Tale mai mica slug& Ion Neculoe, biv Hatman moldavschii i gubernator suceavschii, md inchin
MArii. Tale impreunA 0 cu alti boieri moldoveni.
U Nijboj, Noemv. 27.
LXXI.

Antioh Cantemir.
(171.9.)

Antioh, fratele mai mare al lui Dumitru, numit de

mama cu un nume din AlexAndrie", a fost de douA

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Donini

301

oH Domri cinstit si bun, in stare sa incerce legAturi

noua cu Moscul" drept-credincios, dar fArA hotArArea

de a rupe cu Turcii. Acestia, dup imprejurArile din

1711, 1-au pAstrat, Mil nAdejde de Domnie, mai mult
Ca un prisonier.
Din Constantinopol el scrie asa ca s cearA mila Ta-

rului:
St. Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, pp. 146-47. (din
ruseste).

Prea-puternice ImpArate, atot-stApanitor al intregii

Rusii, prea-milostive stApAne. Cu fata smeritA mA inchin si sArut picioarele Mariei Voastre.

DacA s'a revArsat supt soare bielsugul milei Mariei Voastre pentru oricine 0 fiecare, pentru orisieine si fiecare. Pentru mine s'a arAtat limpede mila
si bundtatea pe care ati binevoit s'o arAtati robului
sdu, fratelui mieu, 0 1-ai primit supt protectia Ta
monarhiceascA si 1-ai pus sA stea in liniste si pace in
umbra ocrotirii Voastre. AceastA fapta. bine-credincioasA

impArAteascA nu putine nadejdi mi-a insuflat si

mie, ca sd alerg la bunAtatea MAriei Voastre cu aceastA prea-plecatA carte 0 cu inima cutezAtoare sA
Ind plang inaintea Prea-sfintei Voastre MAHH despre
si

nenorocirea neinduplecatA in care mA gAsesc eu astAzi.

La venirea MAririi Voastre in Moldova, fratele mieu,

dorind sA-si indeplineascA datoria crestineascA, arAtand credinta fata de MAria VoastrA, nu Lard fricA a
trecut in slujba MAriei Voastre; iar eu, robul Vostru,
am rAmas la judecAforii nedrepti 0 oblAduitorii milniosi, fiind rAu bAnuit (intru cat mA bAnuiau cd eu

aveam cunostinta de toate treburile fratelui mieu);

caH la inceput m'au osandit la moarte. VAzAnd aceastA

nenorocire in viata mea pentru multAmirea lAcomiei

lor si pentru imblAnzirea maniei lor am fost nevoit
sii,-mi jertfesc tot avutul pentru nesatul lor; si. astfel

www.dacoromanica.ro

302

N. lorga

mi-am pAstrat viata pentru oarecare limp, iar bAnuiala

la toti ca la unul si pana astazi a ramas neschimbatA

in inima lor. Si asa imi petrec la ei viata acum, lipsit
de orisice cinste ce-am avut in trecut si nehrAnind nicio

nAdejde de a primi cinstea pArinteascA (in afar& de

acea cinste, alta n'am cunoscut), mai cu sama c& in
aceasta nenorocire suntem lipsiti de cele de nevoie zilnic, care sunt cheltuite, si suntem despretuiti de toti.
$i asa, prea-puternice ImpArate, cu intreaga familie a
noastrA suntem urmAriti de mari neajunsuri si lipsiti
de cele de nevoie, si in afar& de Dumnezeu altA
scApare nu avem, iar dup& Dumnezeu mila Voastra
impArAteascA fArA de margeni.

Pentru care sA binevoiascA Maria Voastrd sa ma

ia supt ocrotirea Sa, pe mine si familia mea, si, hotArandu-mi o leaf& pe an, dintr'o particic& a indurad' Sale, ca sa dregem prapAdenia noastra, si intarind
aceasta printeo diploma monarhiceascA, indurator sA

ne ajutati la nevoile noastre. Pentru care si eu, robul

Vostru, in afarti de aceia ca impreuna "cu toli ai miei
voiu ridica vesnic rugile cAtre Dumnezeu, fagAduiesc
cu tarie sa slujesc cu toata credinta Mariei Voastre si
voiu pune toatA sarguinta pentru rostul de slujbA la
care va fi destoinica neputinta mea, si yoiu indeplini
din toate puterile orisice indatorire. Si astAzi rAman
prea-plecatul rob al prea-milostivei Voastre MAHH.
Antioh Constantinovici.
7227, Ghenar 15.

P. S. Stirile de aici, neindrAznind sa tulbur pe MAHa VoastrA, si altele le-am trimis fratelui mieu, robului Vostru, iar el va arata despre toate Mariel Voastre.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de DOmni

303

LXXII.

Nicolae Mavrocordat.
(1711.)

Din ale celui mai priceput si mai nobil dintre Domnii

greci, Nicolae Mavrocordat, dAm aoeastA scrisoare care
ni aratA in el mil& de sAraci, grijA de dreptate, silinti

spre o bunA carmuire si chiar intelegere pentru rosturile terilor noastre.

Editie : Emile Legrand, Episfolaire grec ou recueil de lettres a

Chrysanthe Notaras, n-I 58 : traducerea lul Al. Mavrocordat, in
Arhiva societdfii ftiintifice fi literare, VII, p, 599, nota 25.

Noi insA, dupii ce prin binecuvAntarea cea de sus

am strAbAtut inteatata cAlAtoria noastrA de am trecut DunArea, am pus piciorul in Moldova cea zguduitA
de grele suspine, stropind cu lacrimi pAmAntul ei.
CA6 aceia pe care o lAsasem cu un an in urmA inflorind, acuma o gAsiam in schimb slutita si intristatd,
urmAnd multA pustiire locuitorilor ei celor multi. Casele le-am vAzut pe unele lipsite de locuitori, pe altele nimicite prin foc si prefAcute in eenusA; sfintele
lAcasuri cele mai multe din temelie rAsturnate si ajunse pradA turbArii atAresti. Cum crezi cA am fost
atinsi, prea-sfinte pArinte, printr'o asa de prea-amarA
privire? PAnA in fundul inimii am fost sfasiati si de
odatA scaldati in lacrimi; de mahnire am fost rupti,
pe de o parte compAtimind pe aceia ee, scApAnd din
multele nenorociri, se tArau afar& din casele lor joase,

sarbezi la fata si mai morti, ca si cAnd ar fi iesit

din morminte, jalnice rAmAsite ale viforului ce deabia incetase, ducnd ca o povarA o viatA ticAloasa.
CAci unii din ei, in asa hal de pAreau lipsiti de
mAruntaie, fuseserA furati de cAtre femeile si de copiii

www.dacoromanica.ro

N. lorga

304

cu totii
in cea mai cumplitd sArAcie, i, nu numai lipsiti de
veminte, ci chiar far& hrana zilnicA. Ne cAinam pe
noi inine proorocindu-ni inima chiar de la ineeput
ate greutati aveam de intAmpinat.
lor; altii schilozi, fArA mAni i. picioare,

Nicolae Mavrocordat.
LXXIII.

Stefan Cantacuzino.
( 1715.)

De la Domnul care se ridic prin cdderea vArului

sAu Brancoveanul, se pastr in Scaun prin peirea
lui i urm aceleai legturi cu cretinii din Ardeal
pentru care-i mnease capul, dAm acest ravas de
trAdare' cAtre generalul din Ardeal. i aici rdsunA
aceiai tAnguire ca in tot cuprinsul suferintii noastre de veacuri.

Editie : Hurmuzaki, V.

Prea-luminate doamne, domn respeetat de mine in

deosebi.

Am primit bine, cu respectul cuvenit, scrisoarea

d-tale, mie prea plAcutii, din 30 ale lunii trecute, impreunA cu obinuitele tiri inchise in ea, iar dupA
aceia numai tirile ce mi s'au trimes. MultA.mindu-ti
in chipul cel mai cAlduros pentru ele, tot odatA nu
voiu scApa din vedere niciodatA corespondenta cerutA,

supt aceia0 infatiare. De oare te insi nu mi se

sit' am altceva de dat in ?urea LunainAtiei
Tale deck urmarea eu fierbere mare a pregAtirilor
de rAzboiu (cum innainte de asta abia de vor fi fost)
intamplA

la Turci i cererile nemai pomenite de carA i -eat din

www.dacoromanica.ro

Scrisod de Domni

305

aceasta biata tar& i anume atatea, ate nu s'au

mai intamplat pana acum,
numai Dumnezeu sa se
milostiveasca de Aansa i sa. dea bun sfar0t la aceste nenorociri, ma recomand obinuitei sale ocrotin i iubiri, i ramah totdeauna al Luminatiei Tale.

cel mai gata de slujba.

Stefan Cantacuzino.

Bucuregi, 8 Fevruar 1715.

Celui ce aduee scrisoarea i-am dat in sama anume
lucruri de spus din gura Luminatiei Tale, caruia va
binevoi a-i da ascultare i credinta.
LXXIV.

loan Mavrocordat.
(1717.)

Domn al Turcilor, nerecunoscut de Nemti, caH voiau

sa vadd in el numai un administrator, loan Mavrocordat, fratele lui Nicolae-Voda, se facu vrednic de laudi
prin ostenelile lui spre a nu se incalca i miqura

tara de cre0inii de la hotare. Pentru aceia scrie el

pi

acest fava eatre generalul din Ardeal.

Editie: Hurmuzaki, VII.

Cu multe saptarnani innainte ma gandisem a scrie

Luminatiei Tale 0 a-i oferi intaiu prea-umilita inchinare a sufletului mieu, dar din matte pricini am idbovit; ci prin scrisorile mele te felicit pe Luminatia Ta
pentru buna sanatate, mai ales. N'am de gaud acuma,
prea-luminate print, sa tes lauda insgirilor Luminatiei
Tale, Oungandu-mi daca voiu putea sd admir mticar
in tacere marirea Ei. Atata, 0 mai cu sm.& mi-a ramas a ruga cu umilinta pe Luminatia Ta i indura-

www.dacoromanica.ro

306

N. lorg a

rea ei ca sA binevoiascA a mA primi in numArul ocro-

titilor Ei. Eu am tinut dupA puteri tara aceasta crutata 0 sigurA de toti aceia cari cAtau sA o sfA0e cu
cruzime, 0 0. de-acuma innainte o voiu face cu ajutorul lui Dumnezeu. Dar nici intr'un chip nu cred
sA pot indeplini aceasta decat ,prin indurarea d-tale,
Prea-Luminate Print, care ai opri intrarea in ea i a
Nemtilor 0 a SArbilor osta0; ceia ce te rog foarte
stAruitor a face. CAci de ee sA intre intr'o tara. ce nu e

intArit nici cu cetati, nici cu orap? E toata numai

un camp deschis 0 pustiu; nu e plinA de un fel de
oaste dumand ImpAratului. Deci, dacA niciunul din
Nemti sau din Stirbi nu va nAvAli impotriva ei, de la
nimenea altul nu va suferi pagubA. In sfAr0t ce am
cerut pAnA actim cu rugAciune, eer iarA0 din adancul inimii. Si vei fi, prea-luminate Print, dacA vei

ajuta in felul arAtat mai sus, mAntuitorul unei teri

cAzute.

Bucure0i, 3 Septemvre 1717.

Ioan Mavrocordat.
LXXV.

Constantin Mavrocordat.
(1740.)

Constantin Mavrocordat, Domn plin de invatAtura,

dacA nu i de talent, i proprietarul unei marl biblio-

teci, purta de aproape grija eelor ce m petreceau

la botarele lui, pentru a in0iinta apoi pe Turci, stA'Anil sai. De aceia intrebArile, cam naive, pe care le

pune in aceasta scrisoare catre un corespondent al sdu.

Editie : Studii fi documente, VI, pp. 571-2.

Ba incA, voind sa-ti dau prilej d-tale a cre0e reeu-

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Donini

307

nostinta mea, te rog sa inoepi cu mine de acuma Innainte un schimb des de scrisori si sa-mi impartamti
vre-a neutete deosebitA, caci stirile de obste imi sunt
date de gazetele din Olanda, Co Ionia, Lipsca, Viena
i Londra. De si. in imprejurarile de acuma nu se poate

scoate Inca nicio urmare sigurA, totusi oamenii deprinsi cu interesele politice, si mai ales cei Inv&

lap, pot Inca de multe pri, prin lucrArile

lor, sa

treaca peste intunecimea viitorului. Imi vei face

deci placere sa-mi impartakti ce raspandesc in
imprejurarile de feta acei cad au cunostinta Curtilor,
i sa adaugi parerea d-tale; de pildA cu privire la
apropiata alegere a Imparatului Romanilor: concurentii, partidele, scopurile si cereetarea pretentiilor

mai de seam& ale fiecaruia; mai ales cu privire la

urmarea da acuma a Prea-Luminatei arhiducese Maria-Teresa in mostenirea Casei de Austria si in regatele Terii Unguresti si Boemiei. Ce crezi de linistea Europei? Va fi ea supusa vre unei tulburari?
Trebile de la Miazanoapte sunt ele cu totul impacate?
Ce crezi de acest razbolu intre Spania si Anglia si de
miscarea escadrelor francese? Asupra acestor materii si altora asemenea astept deci inteleapta d-tale

parere. Si te asigur de recunostinta mea.

Bucuresti, 25 Noiemvre 1740.
LXXVL

loan Teodor Callimachi.

(1757.)

Sufletul patriarhal al lui loan Teodor Callimachi, fe-

eiorul, crescut la Liov si deprins la diplomatie intre Grecii de la Constantinopol, al unui Orheian

.0 al unA. Campulungence, se vede mai bine din a-

www.dacoromanica.ro

N. rorga

308

ceasta. scrisoare, luatA dintre acele prin care impArtAVa fratelui sAu Dumitracu de la Stance VII Botopnilor griji de gospodarie.
Editie : torga, Studil 1 documente, XXI, p. 244.

Cinstite i iubite frate, multA i fericia sandtate

poftesc dumitale de la mile lui Dumnezeu. SA te pazeascd milostivul Dumnezeu, cu toatA frateasca case

dumitale. Noi toti incA ne aflAm sAnAtoV.

Zahareaua au venit bine cu Opripn, insa prea tarziu, adecA dupA ce-am intrat in post, i la caVegi;
brAnza i untul pentru trebuinta casei, am cumparat
cu bani; inul 1-ai uitat, asijdere i sarea; slAnina,
pastrama, orzul pisat, aVjdere; ci aceste de prima.varA sileV3 sA le trimiti, ca amintire nu-i pot infra
in voia Ralitei1.
Din cloud scrisori ale dumitale ce mi-ai trimes:

una pe uscat, cu un negutAtor, i alta cu Opripnu,

am inteles de randul dumilorvoastre, apoi pe urmA
la Ghenar, am auzit schimbarea d-tale din BAnie, pi
m'am cam otArAt, dar, socotind cA MAria Sa \Todd.
cu alt chip te va mAngdia, nu te mahni; voios sA fii
rugAnd pc Dumnezeu pentru bunA-starea MAriei Sale;

cd, despre mine iubite frate, nici de cum uitat nu vei

Si, cit nu s'ar putea de aceastd data altA boierie,
voiu sii cu rugAminte sA i se dea un Tinut eu ,sfi

prA vnicfe, ce-a socotit MAria Sa, sA-ti fie de folos caseL

Alta, iubite frate, scriindu-mi d-ta cum ai insAmat

o seam& 'de oi, iatA c'am insAmat i eu de aice un
om de treabd, gelep, om drept i cu chiza, care
Vie randul acestei negustorli prea bine; se chiamd Iovan Silistrili 1, cu care ne-am insotit cu zapis, ca,
De Silistra.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

309

venind acolo la d-ta, cu oile ce-a gAsi gata la d-ta

oile ce-a cumpara, sd feted sese la de oi bune, alesei
harge de Stambol. CAruia i-am dat acuma o mie de
lei ;

a pus 0 el o mie de lei

ai sAi, sArmeiaua 1 si

osteneala ce-a face, sa. fie pArtasi la dobandd intocma

cu noi: asa ni-i tocmeala cu dansul. I-am dat pe man&

scrisoarea la Maria Sa Vodd de la boierii de aice,

ca sd i se Ma ajutor la toate trebuintele lui, i, tresi

buindu-i vre-o mie de lei, sA, I se dea de la Domnie,

si, venindu-i, rAvasul aice, oiu da banii dice, la boierii capichehaialele MAriei Sale. Osebit de acesti, trebuindu-i i alp bani, aflati acole, cu mipocirea d-tale,
si, trimitandu-mi-se

acia

polita, eu aici oiu da

bani ca sd se plineascd sase mil de oL $i, venind cu

sAnAtate la Sfetii Dimitrie, sA se vanzA, de-a vrea
Dumnezeu, cu bun pret, i ce-a fi partea d-tale ti-a
veni la manA cu bund i curatd socotealA. DecI, venind

la d-ta, yeti vorbi, i te'i nevoi, frate, la treaba aceasta. CA el Ii va alege care oi va socpti a fi de
trebuintA de aice. i sA vA feriti de vre-o sminteald,
cA la aceasta rcu cheltuialA va fi. CA el vine acolea cu
ciobanii sAi l cu chehaialele 2, si, de-a milui Duinne-

zeu -sd sporim eu dobandA bunal estimp, la anul, cu

sAndtate, le-om face indoite. D-ta pentra toate vel
vorbi cu dansul, pi cu mijlocirea d-tale sa se faca
cumpArdtura ieftinA, i, la vreme, sd purceagA cu turmele cAtrd DunAre.

Deci, frate, sA fiti cu ochii deschisi, nA rog, cA

eu pe zisa d-tale m'am apucat de aceastA treabA.
Cand a vrea sd-mi scrie, sd-si dea cartea in plicul
1 Capitalul.
3 V echilii.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

310

gospod 1, la mana dumnealui Vel Postelnic,

veni lath gres. D-ta nu trebuie sA-mi scrii,

i mi-a
iar el,

precum va sluji trebuinta, sA-mi scrie. Insa sunet

voiu sa se Ma cu numele mieu, ci

sit'

nix

se numeascA

el cumpArAtor i negutAtor turmelor. Pentru Ionita

Armasul mi -s'au juruit o boierie asijdere, i pentru

cumnatul, Satrarul Andronache 2, Vornicia CAmpulun-

gului cu bunA seamA. Am hiat si a d-sale carte, a

surorii, si Dumnezeu sA i trimitA sAnAtate. Pe 0prisan II voiu trimete, acum la Mart, iarAsi cu corabia sa vie. Si am gait pentru d-voastra une i alte
de trebuinta casei; niste pecetluiri a rAmasitei ce mi-aI
trimes, le-am trimes i eu la Bucuresti, ca sA se arate
MAriei Sale lui Constantin-Vodd 3, si astept rdspunr
sul. Niste zapise a venitului BAniei ti le-oiu trimite
cu Oprisan. Ralita i toti fiii nostri vi se inchinA cu
sanAtate, i dumisale cumnatei, si surorilor 4; 4i mila
lui Dumnezeu pururea cu d-voastrA!
Fratele dumitale:
Ion Vel Terziman.
Mart 9, 1757.

Frate, am trebuinta de o mie i cinci sute de oca.

de Yana spalatA, opAritA, si de primAvarA sA se puie

fArA gres la corabie, sa-mi vie la vreme.

LXXVII.

Grigore Alexandru-Voda Ghica.

(1777.)

Grigore Alexandru-VodA Ghica, a cArui peire ndDomnului.

I

Tinea o soil a lui loan.

8 Mavrocordat.

4 Maria 0 Paraschiva.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

311

prasnicd, in 1777, a lAsat o tragicA amintire, !Area

cd prevede acest sfarit. Aceasta se cunoa0e i din
urrnAtoarea scrisoare catre Rumientov, aa de plinA
de grijd.

Editie : Memoriile societtifii de istorie 1 arlzeologie din

Odesa, traducere de St. Berechet, In Neamul ronuinesc literar

pe 1911.

Ca unul ce am simtit totdeauna urmarile bundvointei Mariei Tale fat& de mine, 1 temandu-rna
ca afacerile intre cele doua Curti sd nu se mantuie
prin vre-o rupturd in imprejurdrile de fatA, vzand
primejdia la care trebuie sA fiu supus prin aceasta,
eu in deosebi, 1 toatA tara impreuna cu mine, imi
ieau indrAzneala sa alerg la prea-omenoasa providenta a Mdriei Tale i. sd o rog foarte respectuos
sA binevoiascd a intrebuinta in aceastA imprejurare in-

naltu-i ajutor pentru siguranta mea i. a terii mele,

prin binefAcdtoarea sa recomandatie cAtre Curtea Rusiei.

lai, 22 August (2 Septemvre) 1777.

Printul Grigore Ghica.
LXXVIII.

Ioan Sandu Sturdza.

(1821.)

De la cel d'intAiu Domn de tail in Moldova dupd

1821, sie la smeritul i evlaviosul bAtran Ioan Sandu
Sturza dam o scrisoare cAtre Costachi Conachi poetul,
poruncindu-i ce e de fAcut dupA numirea lui de Domn
la Constantmopoi. UrmeazA apoi alta dare egamenul
de Neamt Domentian, din vremea cand trAia ca mazil

peste hotare. Dorul de tara rdsbate prin randurile-i

prosaice.

Editie: Ghiblnescu, In Arhiva Societe-111i ftiinfifice fi literare

din lafi, XX, No. 2, pp. 466-8.

www.dacoromanica.ro

N.. lorga

312

Pdrinte0e.

Slava lui Dumnezeu ce, necuprins de mintea de

om, judeca 0 randuie0e chibzuind toate cele ce cu
intelepciune se botara0e, miluindu-mA i pe mine
cu Domnia Moldovei, unde am hale Vistiernit pe
nepotul mieu Petrachi Sturza. Care le dar este 0 mai
mult dator deck toti altii a imbrAtop trebile terii
0 a Domniei cu toatA vartutea i iubirea de cinste,
fiind de laudd ca au privit ochiul cel milostiv asupra
Sturze0ilor. Si dar, hai, .ca, and vor veni socotelile
Vistieriei, adeca izvod de toti banii ce au intrat in
Tritina Caimacamului 1, ori din care sumele i unde
s'au dat, atata din rusumaturi, din rasuri, din rubiele,
de tot omul fAra bir, de toate celelalte trepte i de
la scutelnici, bresla0 i slugi, cum i din sare, data
asupra treptelor, cum 0 a- celeilalte A'ri, cum i
banii de la Cananau Iancul, de pe toata panea, cu
toate cd Caimacamul vrea sa opreascd a treia parte
supt cuvinte netemeinice,
cari bani sa-i faci toti
zapt 2, avand a intra in cheltuielile pamante0i, silind
cu implinirea banilor birului, fara insa s faca silnice
chipuri, ci, scriindu-se cartile catra ispravnici, sa li
dai a intelege chipurile blandetelor 0 nevoia in care
ne aflarri cu a se desface ridicarea o0ilor cu venirea
mea acol..); sarguindu-te in toate cu folosul Vistieriei,
nu insd cu cereri osellite din partea Domniei.
Cele pentru Wile de acolo se vor chibzui precum
se va putea.
In Mitropolie nu se va putea ca sa. se dea 3 pentru
1 Stefau Vogoridi.

2 SA-I opre0.

' ReNdinta lui.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

ea este calabalacul lui

313

tefanachi 1, si dar vei face ga-

lire, randuind pe fiul mieu Neculai, spre a-mi gAti

casele in cele ce sade Vladica de Roman, unde sant
si casele dumisale aproape. Cu care se implineste trebuinta par' ce se vor ridica ostile impAratesti, cand,
grijindu-se Curtea, mA voiu muta acolo.
SA. pui numai dealt sA-mi facA slicul de samur, dupa.

randuiala domneasca, numai, de larg, dupA slicul cel

vechiu, care stii: sa mi-1 trimeti cu Gheorghe la Seliste; ce-[I] am acasa, in mana copiior.
SA pornesti pe Neculai, fiul mieu, cu menzilul 2 la
Saucesti, ca sa-mi puie si sa-mi tocmeascA cardta de
drum, si sa o porneasca. cu- om inadins de ai casei,
intr'a cArui seamA cardta, ca sA o aducA la Focsani,
unde sa. stea la samesul Neculai Tuduri, pAnA va veni
si celAlalt calabalac, trimes pentru venirea mea.
SA se trimeatA trei care mocanesti pentru venirea
mea, pornindu-le starostia Putnei.
De la Putna, fiul mieu Gheorghe, ca un logofAt
al doilea, sa.-si iea doi-trei diaci de Divan si sa vie cu
carlita si celelalte calabalacuri la satul CAldrasii 3 din
Tara Munteneasca, unde sa stea pArA ce voiu veni 0

eu. Diecii vor sta la Focsani, iar Gheorghe va veni

la CAlArasi.

Am auzit ca. chir Andrei Pavlu 4 au luat, in banii

oce avea ai lui de la Mihai Voevod ,Sutul, tacamul de
edecuri 5; tot; cAruia indatA sA-i scrii, 0, de va fi cu
.adevarat cA le are, atAt tacAmurile de cai, cat si. alte
lucruri cazute Domniei, de iznoavA sA-i scrii, sa le
1 Vogoridi.

2 Posta.
8 Orasu1 de azi.
5 Mare bancher iesean.
5 Caii domnesti.

www.dacoromanica.ro

N. Iorga

314

trimeatii, tot tacilmul, l cu multamita i-oiu plti,

ingtiintandu-mA cu cat se va putea mai in grabA de

este sau ba. Dar indata cu un lipcan4 sA-mi scrii, ca,
nefiind acolo, sA se faca de aicea, neapArat.
SA-mi opintegti 200.000 de lei la CalAragi, cu impru-

mutarea, cu orice chip se va putea.

Pogtile sA se ia din purtarea de grija a lui Pomir 2,
pe care sA-1 apuci, rnduind pe fiul mieu Neculai sA4
ia seama de ceia ce s'a luat pe &fail WA, gtirea boierilor, poate gi a Caimacamului: de caii ce erau pe
la pogtA i cari s'au mai dat pe urmA, din cari au gi

Boca Pomir, din pogta din Focgani, gase telegari,

hamuri, alte tactimuri ale pogtii, gi de gi-au luat surugiii hacurile care are sA mai iea.
Cum gi pentru socoteala vAnzArii mogiilor mAnAstiregti sa se facA catagrafie, precum s'au vAndut fiegtecare movie i acaret, fAcAndu-se catagrafie; gi pre-

cum s'au impAciuit de catre cumparAfori de pe la

locuitori. CAci, oriciite i oricum vor fi asemenea
bani, toti au sa se dea in cheltuielile obgtii.
Lui Moscu sa nu i se mai dea un ban leafA i tain
gi casA, deck dacA va vrea sa fie doftor numai curante 3, iar nu al Patriei.
Pomir sA-1 iconomisegti4 sa nu lipseascA de acolo.
Am pus gi pe Vornicul Teodor Balg Bag-Caimacan,
dinpreunA cu dumneata, ca sa. nu Med vorbA, i dar
cu unire politicoasA 5 stai singur savargitor, indemnnd
pe toti la cele ce trebuinta va cere, ca dimpreunA s
se facA toate, fArA insA sA se lase de astAzi pe mane.
Curier tatar.
2 Pus de eteristii greci.
5

3 Al Domnului.
4

SA bagi de samA.

Cuminte.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

315

SA socote5ti pe eine s ornduim capuchihaia la

Tarigrad; chemand pe Bosiece5ti, sfi ii zici de ve
nirea aici la Tarigrad ca sA se puie la cale, pentru al
easel.. loc, 5i. ecareturi, 5i venituri,
pentru cA 5tie
tdrce5te 5i a 5i mai fost la Tarigrad. Instiintandu-ma.
5i de straini si mi5cArile ale imprejuratelor megie5ii.
Grecii, duhuri volintire5ti, sA nu cumva sa. mai.
treacd hotarul, 5i acei cari ar fi trecut panA acum,
sd se urmeze cu toatA. soumpAtatea cercetare sd nu
cumva s rAmAie vre unul necercetat 51. nesiguripsit1.
Pentru trimesul carAtei, sa se facA porunca isprdvniciei BacAului, sA deie slujitori de ai Tinutului 5i caii
trebuincio5i ca s o ducA la Foc5ani, de uncle cu habituri (?) de ale po5telor 5i cai de po5t s vie la_
Mara 5ii de la Munteni.
Trimete-mi mehmendariu pe nepotul Neculai Costandachi.
AstAzi, Iu lie 1, la

cinci ceasuri din zi, m'a ran-

duit Doran.

AratA Preaosfintitului de Hu 5i ca dupA datorie sii.

se fedi multamirile cAtre induratul Dumnezeu 5i rugile
ce toti patriotii sA le 5i implineascA cAtea Milostivirea.
Sa.

Slicul de samur sA fie din oei mai buni samuri, 5i

bine facut, cu innoite pielcele pe din lduntru, ca si..
poatA lupt la sudori, dupa cAldurile ce samt.
Io loan Sturza Voevod.
1822, lulie I.

S sAruti pe nepotii din partea coasted, 5i pe copill

Mariei RA5canului,

Marghiolitei JorAi, gi Nas-

tasiicAi: din partea noastrai cAzutele cercetAri 5i bla

gosloviri.
1 Neinchis sigur.

www.dacoromanica.ro

316

N> lorga

Luand raspuns sle la jupanul Andrei Pav lu eft n'Are

toate tacamurile, adeca ciohodari, bas-ciohodari, precum dulami, ciacsiri, ciobote galbene, barate 1 si paftale, sa pui sd se faca de has& alba; dulamile si cio-

botele si celelalte a se gdteasca toate dupa condi*

scriindu-mi ca, care acolo nu se vor putea face, de
aice.
LXXIX.
(1822.)

Eltie: Iorga, Studii fi documente, VII, pp. 349-50.

Cu plecAciune sarut blagoslovitoarea mand, parinte

arhimandrit.

Scrisoarea Sfintiei Tale din Maiu 25 am primit-o astazi, August in 8, faspunzatoare scrisorii mele, sees&
Sfintiei Tale si sfantului sobor 1
cu toata bucuria
am multamit induratului Dumnezeu cd va aflati sandtos
implinitoare cererii mele si fagaduintii, insotita cu al doilea scrisoare, din Aprilie 18, cu cuprindere ca niste salase de Tigani, ca fratele mieu Mihail
Sturza i-ar fi aficrosit, dandu-i mandstirii Nearntului.
Cari Tigani n'au intrat in stapanirea mandstirii nici
pana acum, jd in intamplarile vremilor, si, fiindca ati
luat fagaduinta mea si. a sotiei noastre cd spre despdgubirea manastirii se vor da altii in locul acelora,
de si nu-mi aduc aminte, de vreme ce Sfintia Voastra
scrieti ca am fdgaduit, se vede dar ca Tiganii mandstirii sant in Tiganii miei. Si ramand dar ingaduirea ca,
cu blagoslovenia Sfintiei Sale si castigand indemnarea lui Dumnezeu slobozitoare ca sa ne intoarcem in
1 Berete.
2 Al mAnAstirii.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

317

patria noastra, and, fara multa uitane, de vor fi in

Tiganii miei, ori se vor da insuO, ori ai fratine-mieu,..
ori altii. Cu aceste dar eu sant al Sfintiei Tale plecat
fiu sufletesc.
1832, Avgust 8.

loan Sturza Voevod.

LXXX.

Mihai Sturza.
(1834.)

De la Mihai Sturza avem aceste doua scrisori, dintre

care una larnurete asupra monumentului innaltat in
gradina publica de la Copou, iar cealalta arata in ce
chip, de hatarul consulului rusesc, se suprima, pentru
tin nevinovat articol de fantasie, suplimentul literar
al gazetei sfiosului Asachi.
Editie : Hurmuzaki, Supl. I

Escelentei Sale d-lui conte de Nesselrode.

lqi, 6 Novembre 1834.

D-Ie conte,

In anclintirea actului separat de la Adrianopol, cee

a pus basele existentei politice a Moldovei 0 i-a deschis o era noua de prosperitate, innaltul cler si nobilimea moldoveneasca au dat concursul lor pentru a
ridica in gradina public& acuma creata, un monu

ment spre a venici amintirea acestor binefaceri, pe

atat de pretioase, pe cat de reale, precum 0 a legaturii care une#e in chip ap de fericit pe cei doi Augt.Wi monarhi cari au incheiat acest act de regenerare
a Moldovei.

Interpret al sentimentelor compatriotilor miei ?i mar

www.dacoromanica.ro

318

N. lorga

tor al binevoitoarel ingrijiri a Escelentei Voastre pentru

binele acestui Principat, la consolidarea cAruia a con-

tribuit asa de puternic, indrAznesc a vA ruga, d-le

binevoiti a depune acest omagiu public
la picioarele Tronului impArAtesc si a face pe M. S.
Augustul nostru protector sa primeasca umila martulle a recuno4tintei adanci de care natia moldove,consul, sa

pease& va fi totdeauna strabAtutA.

Crezand cA trebuie sa va supun aici aldturat Esce-

lentei Voastre desemnul acestui monument sortit sa

consacre ap de ilustre amintiri, lid rog a primi asigurarea personalA a InnalteL mele consideratii.
LXXXI.
(1838.)

Editie: Ibid., I'.

Ia0, 5 Septembre 1838.

D-le conte,

AjungAndu-mi la cunotinta cA in suplementul ziarului, de la 1-iu a. c., publicat de Institutul Albinei, cu

prilejul unor teorii despre whist, s'a facut mentiunea

unei Puteri al aril nume trebuie stl fie venerat i de
Guvernul i de locuitorii unei teri care-i datorete fiinta
1 prosperitatea sa, am crezut de nevoie sa ordon su-

primarea pe viitor a acestui suplement, care ieia supt

titlul de AiAuta RonfAneaascA; cu atat mai vartos cu
cat editorul foii se gAsia in aoeasta privinta in starer
de recidivA.

Facandu-va unoscutA aceasta. masura, d-le consul,

profit de aceastA imprejurare ca sci va asigur cA Guvernul va pune totdeauna intre datoriile sale cele mai
sfinte

grija de a veghia spre a preveni sau a re-

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

319

prima cea mai mica atingere la numele rusesc, care

nu trebuie sa fie incunjurat deck de mArturii de respect 5.1 de recuno5tinta.

Intrebuintez acest prilej pentru a va reinnoi, d-le

consul, asigurarea consideratiei mele celei mai distinse.
LXXXII.

Alexandru-Vod Ghica.
(1841.)

De la bunul Domn Alexandru Ghica, plin de papica

omenie, de grija pentru culturd, de prietenie fata de cei
una din
de aproape ai lui, dam aceasta scrisoare,
acelea pe care le-a provocat complotul Bulgarilor din
Braila pentru punerea la cale a unei expeditii de lihe-

rare a terii lor.

Edltie : Iorga, Studii i documente, XI, pp. 249-50.

Iubite Odobescule,

Neprimind pana astazi 412 dimineata nicio tiintA

despre sfar5itu1 pricinii rdzvrAtirilor bulgare, 5i, din
5tiintele ce mi se trimeteau de la Bucure5ti, vAzand cA
pand la 13 raul sporia, scriindu-se in vileag 1 5i alta
adunAturA de oameni cu proaste cugete, am fost piecat sa. viu la Buzau, ca sa fiu mai de aproape in, intelegere cu d-voastrA, pentru oHce extraordinare ma-

i combinatii ar fi lost trebuintA intr'o asemenea intamplare.. Dar, pe drum intampinandu-ma curierul ce a fost trimis de capitanul Manu la Bucure5ti,
0 de acolo indreptat catre mine, am venit numai Para
la Buzau, i, socotind pricina desAvar5it potolitA, pe
sun

Inscriindu-se public 1ntre insurgent'.

www.dacoromanica.ro

N. Iorga

320

de o parte vA instircintim a incuno0iinta i cdpitanului

ofiterilor 0 soldatilor comenzii dumnealor

cd sAntem foarte multamiti de urmarea ce au fAcut
0 cd ateptdm raportul d-voastrd de numele d-lor o
fiteri i de numdrul soldatilor ea sd li rtinduim rdspldtire. Mtepttim i tiintd de starea ranitilor soldati,
pe l'Angd care veti binevoi a ingriji cu Ward doctoriceasca cAutare i pe Bulgarii raniti, i ne veti in0iinta 0 ce familie a Idsat, i unde, impuvatul unterofiter. lar, pe de alta, vd ordnduim dinpreund cu
Aga Manul sk faceti in taind ceroetarea pricinii lor, ca
s dovediti ce inclinare au avut in acest complot, ateit
aici, eat i la Serbia i Bulgaria. Puteti sd li dati
toatA incredintarea, in numele nostru, cd, mArturisind
adevdrul, nu numai Stdpdnirii turce0i nu va fi prddata taina, neprimit fiindu-ni ca sd dam sabiai 0 robiei pe cei de cindea cre0ini, ci incd, liimurind cu
tiinta ce li se cere pentru a oblAduirii noastre reguld.
0 1ini0e, vor scdpa 0 insu0 de strdOicia supt care
Mariu

urmeazA sd fie supu0 pe cdtd vreme vor fi supt

bdnuiald ca. nu se destAinuesc despre toate inclindrile

uneltirile ce au fost avut 0 mai au incA. CAci, aHand mai la urnid cd au tdinuit ceva, apoi urmeazd
sd bAnuim cugete necurate, i atunci vom fi siliti sd-i
tratarisim ca pe ni0e vrAjma0 ai 1ini0ii ob0e0i intr'acest pacinic pdmAnt, unde fiind fost umbriti 0 miluiti, se fac mai nevrednici de milostivirea omeneascd
i

pentru nemultumirea lor. Ca aceste chipuri lucrati 'And

dind veti chibzui ca sd-i transportuiti. Eu mane md

intorc la Bucure0i, a0eptnd raportul d-voastrd despre Wire, ce s'au ardtat mai sus.
Tfirgul Buzau, 16 Iulie 1841.
A. Ghica.

www.dacoromanica.ro

Serisori de Domnri

321

LXXVIII,
(1843.)

Gheorghe Bibescu.

In ce legAturi stateau innainte de Unire Domnii terilor vecine arata aoeasta afectuoasa scrisoare a lui
Gheorghe Bibescu catre MiharSturza.
Editie: Hurmuzaki, Sup1.14.

A. S. S. principelui M. Sturza.

Principe i prea-iubit frate,

Am simtit 9 foarte vie multamire primind indatori-

toarea scrisoare pe care A. V. S. a insarcinat pe d.

Vornic Beldimart sa mi-o dea. Stima pe care innaltele

calitati ale A. V. mi-au inspirat-o totdeauna nu putea dead sa innalte pretul sentimentelor pe care
binevoieVe a mi le exprima.
Nu tin la nimic mai mult deck sa Arad stabilinduse intre noi acele raporturi de bund vecindtate i de
armonie pe care le reclama interesul bine conceput al
amanduror terilor i pe care numai o neinteleasa.
nedibdcie singurA 1

a putut

sA

le

tulbure ap de

muted. vreme. De sigur cA ea nu se poate atribui nici

luminior, nici intelepciunii voastre, de la care scot
dulcea convingere ca relatiile noastre vor fi totdeauna
cele mai prieteneti.
Simt, Principe, ca i A. V., nevoia unei intrevederi;
o doresc din inimA, dar preocupArile nedespartite de
un inceput de administratie, mai ales cand sant atatea
lucruri de reparat, ma silesc sa aman catva timp fericita clipa pe care n'a putea-o fixa astdzi innainte
' Supt Alexandru-Vod Ghica.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

322

de a

fi hotArilt vremea cAlAtoriei mele la Constan-

tinopol.

Alegerea pe care A. V. a binevoit s'o facd in persoana d-lui Beldiman cu acest prilej nu putea sa-mi
fie mai plAcutd. 0 rog sA primeascA pentru aceasta
foarte sincerele mele muljAmiri i incredinjarea repetatA a sincerei simpatiei (attachement) i a innaltei
consideralfl cu care am onoarea s fiu,
Principe i prea-iubit frate,
Al Altejei Voastre Serenisime
prea-umilul i prea-supusul servitor
G. Bibescu.
Bucureti, 2 Mart 1845.
LXXXIV.
(1856.)

Atitudinea Domnilor caH au fost siliji a-si pdrdsi

Seaunul e totdeauna interesanta. Din fericire ea e i
mai totdeauna, in epoca modernA, demnd.
Iat o scrisoare a lui Vodd Bibescu catre fratele
salt loan.
Edipe : lorga, Floarea Darurilor, II, p. 115.

Baden-Baden, 21 9 lulie.

Frate dragA,

Scrisoarea ce mi-ai adresat prin contele Nugent fiul,

datatA din 5 ale lunii, nu mi-a ajuns decat azi la Baden-Baden, unde ma aflu cu toat familia, de vre-o

zece zile. Imi par efoarte rdu cA nu mi-a ajuns la

Viena. 5tiam aproape cA intamplArile care s'au inde-

plinit in urma, aveau sa se petreacA, dar nu le credeam ap de apropiate.

www.dacoromanica.ro

Scrisod de Domni

323

Ma sfAtuiegti sA mA intorc, asigurAndu-mA cA toatA

natia cere intoarcerea mea. Si in mijlocul acestei milli nu se aflA zece oameni, afarA de rudele mele, care
sa gAndeascA a-mi scrie: vinA, este nevoie de d-ta!".

Deed as putea crede in acea dorintA obsteascA de

care-mi vorbesti, n'as sta pe gfinduri nicio clip& sA

yin intre voi, ca sA ma wz in oele din urmA randuri, far& altA pretentie deck aceia sA pot sA ofer
-tern mele, in imprejurArile critice in care va sA se
gaseascit, contingentul serviciilor mele, daca simte nevole de ele.
Ar fi mai mult deck un inconvenient la intorsul mieu,

ar fi chiar o primejdie personalA, asupra cAreia teas

putea inchide ochii deck dacA as putea fi incredintat
de acea opinie general& si binevoitoare de care mA
asiguri. Dar ml tem c iubirea ta te face prea lesn,e

crezdtor. Vezi cd nu e, din partea mea, un refus,

incA mai putin indiferentA, ci o sovAire, fireascA pen-

tru acei cari au avut deoeptii crude si caH nu sant

stApAniti de frigurile ambitiei,

cAci pe aceia nu-i

costA nirnic.

Mi s'ar pune intrebarea: De ce pleci d-ta?

Pen-

tru cA natia mA chiam& si pentru cA ea cere serviciile

mele.
Dae cine-ti spune OA natia te chiamA i cA-ti
Frate-mieu, ori ginere,mieu.
vrea serviciile?
Intelegi,

Irate dragA, cAt de caraghios poate fi un

rAspuns ca acesta.
Scrie-mi: am nevoie de scrisorile tale. Poti fi sigur
cA nimeni nu le deschide si ca-mi sosesc totdeauna
fArA incunjur.

SdrutA din parte-mi pe Anica. Doamna si toti ai

www.dacoromanica.ro

N. lorga

324

miei vil trimet yowl amAndurora mii

de

sdrutAri iu-

bitoare.

Fratele tAu care te iubeste:

G. Bibescu.

Dumisale Marelui LogofAt Ioan Bibescu, etc., etc.,

etc.
LXXXV.

Grigore Ghica.
(1853.)

De la nobilul principe care in Moldova a precedat

Unirea, pregAtind-o si jertfindu-se pentru dtinsa panA

la captit,

de la Grigore Ghica, avem, dupd greaua

lui boala nervoasti, aceastA scrisoare de adAnc tristeta cAtre vecinul sAu Barbu Stirbei.

Editie : lorga, Corespondenta lui .Fiirbei-Vodd, I, Bucureti,

1904, pp. 78-9.

Principe,

Incredintat fiind de sinoeritatea sentimentelor pe

care Alteta VoastrA a binevoit sd mi le exprime in

scrisoarea sa din 27 Februar, ma grAbesc s'a-i art
cat dd mult mi-a fost dulce de primit aceast dovadA
de simpatie si ce bund amintire-mi va intipri in
minte. Precum totdeauna am luat din inimA o parte
vie la tot ce priveste pe Alteta Voastra, astfel cu
cea mai mare plAcere gasesc acelasi iuteres si in ce
vA priveste, principe.

Boala mea, in multe chipuri apreciata si comentatA, a fost totusi numai si numai urmarea unor osteneli WA margeni, amestecate cu amare pareri de

rat' ca silintile 0 neauzitele jertfe nu sant in stare

sA adune spiritele spre acelasi scop, fericirea terii,

www.dacoromanica.ro

si

Scrisori de Domni

325

nu ajung a strange patimile care, necontenit in migcare, cautd sa paraliseze vederile gi actiunea Guyernului mieu. Dacd, precum iti place sd spui, principe,
s'au vddit cu acest prilej dovezi de simpatie pentru
mine in Orb, e totugi pleat ca. unii din compatriotii
miei se indardtnicesc a nu voi sit recunoascd abnegatia

pc care o dovedesc 0 vederile parintegti gi impd-ciuitoare care ma calduzesc. Dar, oricare ar fi nerecunogtinta pe care am, cules-o pand acum, gi aceia
care m'ar mai agtepta, nimic nu va putea slabi de-votamentul gi desinteresarea cu care am inteles totdeauna datoriile mele fat& de tara, 0, acuma cand
puterile mele stoarse mi-au fost intremate printr'o odihnd care ajunsese de neinlaturat, voiu consacra
cu aceiagi grija ostenelile mele statornice sarcinii grele

pe care am luat-o asupra-mi, rugandu-ma ca Pronia sa binecuvinteze staruitoarele mele silinti.

Primegte, principe, din nou agigurarea sentimentelor de iubire gi. devotament ce port Altetei Voastre
Serenisime.
Arpagegti, 3 15 Mart 1853.

Grigore Ghica.
LXXXVI.

Barba Stirbei.
(1853.)

Raspunsul lui Sitirbei la scrisoarea precedenta scoate

la lumina marile Iui insugiri de siguranta gi linigte.
Editie: ibid., pp. 79-80.

Principe,

Am aflat cu o bucurie cu totul deosebita fericita inloarcere a Altetei Voagtre Serenisime in Capitala sa.

www.dacoromanica.ro

326

N. lorga

MA grAbesc a-i arAta toatA partea pe care o ieau,

0, cu acest prilej, imi ingAduiu sA chem luarea aminte a sa asupra grijior i crutArii ce datoregte sAnitatil Sale. Te rog fierbinte, principe, nu lua prea
mult la inimA neplAcerile i desilusiile de care d-ta ca
gi mine le tot incercAm; privegte-le ca inerente situatiei

noastre # nedespArtite de sarcina de a guverna pe

oameni cu toate patimile ce-i zguduie. Alteta VoastrA
va gAsi in curAtia congtiintei sale gi in stAruinta ce
cheltuiegte ca sA atingA nobilul scop pe care 0-1
pune innainte, motive potrivite pentru a se ridica

mai presus de aceste miserii, care sunt din nenorocire

ne neinlAturat. Stiu cA Alteta VoastrA trebuie sA aiba
inima rAnitA de toate desilusiile ce a incercat acuma in
urmA, dar, dacA vrea sA-mi ingAduie a-i da un sfat
prietenesc

i frAtesc, nu trebuie sA lase a se vedea

nimic din ele, nu trebuie sA vAdeascA amArAciunea

pe care trebuie s'o resimtA, ci sA se mArgeneascA
a se folosi de ceia ce imprejurArile i-au desvAluit
sA aibA o pArere hotArAtA asupra oamenilor, pentru
a se gti indrepta cu inoetinealA gi prudent& In situatia noastri grea # gingagA, orice zgomot, mice dare
pe fatA sunt supArAtoare; trebuie evitate cu ingrijire
# se cuvine a lucra aga incat sA nu se provoace. Intr un cuvAnt, draga principe, dacA ai pAcAtuit pAnA

acum prin prea mare incredere, vei prettli fArA indoial nevoia de a nu manifesta prea math. neincredere, cAci # aceasta gi-ar avea partile rele.
IndrAznesc a mA mAguli cA Alteta VoastrA nu mA
va gsi prea indrAznet i cA nu va vedea in consideratiile ce am luat asuprA-mi sA supun pretuirii sale
luminate deck o nouA dovadA a interesului foarte
sincer pe care-I port pentru tot ceia ce o atinge.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domnl

327

Binevoieste a primi, principe, expresia repetata a

sentimentelcir celor mai iubitoare si mai devotate.
LXXXVII.
(1866.)

La alegerea principelui Carol, Voda-Stirbei (Weft

mai mare aceste instructii:

fiului sau

Editie : Analele Academiet Romine", XXVII, p. 85 si tn cartea

deosebitA, Via(a fi Domnia lid Barba $tirbei.

Trebuie deci ca oamenii cari Isi simt ceva valoare

sa se alipeasca de Guvernul principelui Carol, ca
de singura scandura de scapare, si sa-1 serveasca
cu devotament si cu toatii credinta in viitor. Greutatile

vor fi la inceput foarte mari, dar se vor invinge

printr'o munca staruitoare si bine urmata, cad principele, care poseda un fond de cinste fireasca si de
mare loialitate, nu cere deck a fie ajutat in chip nobil... Cariera oricarui om politic atarna astazi numai
de zelul constiincios si staruitor ce va fi desvoltat la
inceputul Domniei actuale, in slujba activa a Statului,
si viitorul orisicui atarna de positia ce-si va fi facut
in aceste grele momente ale inceputului.
LXXXVIII.
1866.)

lar scrisoarea fostului Domn al Terii-Romanesti ca-

tre noul Domn al Romaniei are acest cuprins, care

nu mai cere comentarii.
Editie : Ibid.

Maria Ta,
Tara mea ti-a Incredintat acum scarf a eL

Un popor crud incercat vi se ofera si va iea ca

www.dacoromanica.ro

N. lorga

328

ef. Fii, Doamne, pArintele, regeneratorul lui, incepAtorul unei ere nouA. Astfel vei rAspunde increderii ce a pus-o -in Maria Ta, precum i innaltei Voastre misiuni, pe care v'o inseamnA degetul lui Dum-

nezeu.

DA voie, Maria Ta, unui veteran al causei romanesti a fi 0 el unuul dintre cei d'intAiu cari sA-Ti

i sA cheme din adancul inimii binecuvantArile Cerului asupra capului Vostru sfintit.
DacA a fi mai dinar, a fi cAutat cu nerAbdare
cinstea de a da cel d'intAiu exemplul devotamentului
facil omagili

fatA de Maria Ta; dar fiii miei mA vor inlocui pe

langa Maria Ta prin servicii pline de ravnA i eradint& Poti sA te razimi p sentimentele lor de cinste
0 de loaialitate, care sint inerente Casei noastre.
LXXXIX.

Alexandra loan I-iu Cuza.

(1866.)

De la Domnul Unirii dAm aceastA scrisoare plinA de

o demnitate superioarA, cum de mult nu scrisese un

Domn roman.

Editie: Mesagii i proclanzafii ale lui Cuza-Vodd, 1910, pp.

179-87.

Alteta,

Nu vA pot ascunde mirarea cu care am prirnit

scrisoarea ce mi-ati adresat, atingAtoare de evenimen-

tele de la 4 (17) August trecut 1.

Alteta VoastrA ati crezut sA-mi amintiti innainte de
toate trimeterea unei telegrame la Ems, pe care am
' RAscoala din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

Scrisod de Dom!

329

primit-o la Viena, adecd atunci cand ma 0 intorceam

in Principatele-Unite.
Oricare ar fi fost telul Altetei Voastre, pomenindu-mi

de acea depesA, eu as fi socotit cd gasese in serisoarea sa o comunicatie intimd, o preschimbare de

idei ce pot primi ca trebuitoare bunelor noastre raporturi si. care trebuie sa fie inspirate -de sentimente

de franchetA 0 lealitate ce Alteta Voastrti invocati in

aceastd circumstanta. Insd, Alteta, un wt._ caracter al
comunicatiilor voastre a fost compromis prin publicitatea data scrisorii voastre pAnd a nu ajunge in ma-

nile mele, si acest fapt nu se poate atribui vre unei

indiseretii, de vreme ce acest document, nu de mutt,
s'a reprodus de Jurnalul de Constantinopol", organ
oficial al Innaltei Porti. Nu pot dectit a deplora aceastd
publicitate, cel putin inoportund.

Rdspund insd Altetei Voastre; 0 intarzierea rAspunsului mieu este din causa bolii de care am suferit.
SA examinant, Alteta, impreunA nevoia scrisorii ce

mi-ati adresat, 0 dna prin aceastA urmare s'a

a-

juns la telul ce Innalta PoartA a putut sd-0 propuie,

.adecA: a sustinea actiunea unui Guvern regulat 0 a
mentinea neatinse acele principii de autoritate, al cAror respect intereseazd de o potrivA securitatea Imperiului Otoman 0 lini0ea RomAniei.
Alteta Voastra ati fost unul din semnatarii actului
international de la 19 August 1858; ati avut un rol
considerabil 0 foarte activ in conferinta de la Paris
0 ati veghiat totdeauna cu stricteta la respectul unei

opere care, in mare parte, este a sa, 0 ale

carli
stipulatii sunt, MCA indoialA, pururea presente ntemoriei

sale. Ma vAd silit a aduce aminte aici cd PrincipateleUnite, in termenll formali al Conventiei, se adminis-

www.dacoromanica.ro

330

N. lorga

treazA liber si fAra de tot amesttecul Innaltei Vorti;

si, daa augusta Curtc suzeraa are dreptul de a

provoca m6surt de ordine publia in Romania, este
atunci numat cAnd crdinea ar fi fost compromisA si,

al doilea, and ar fi urmat intelegere intre Innalta

Poartd si Curti le garante Asa dar, pe de o parte
privind lucrurlle precum ele au urmat In adevAr,

si:

examinAnd cu un ochiu serios si nepArtenitor miscarea

neinsemnatA care a avut de pretext niste mAsuri de

igiend in -ar alogie cu aeelea ce au fost luate Si la
Constantircpol hi venirea holerei, sA ne IntrebAm,
fost-a oare ordinea publicA compromisA prin o asa

incerca:e? Iar, pe de aft& parte, nu-mi este

inctt-

nostiintat sd fi urmat vre-o injelegere internationala

in aceastd chestie.
Deci nu pot pricepe care sA fie causa si telul serisorii Altetei Voastre.

De si mA mir a evenimentele din 3 (15) August

au putut inspira vii ingrijiri Guvernului Imperial, tot
as putea-o intelege daa depesa care a fAcut cunoscute la Constantinopol actele a cativa seditiosi
nu ar fi anuntat tot in acelasi timp si represiunea

desAvArsitA a acelei incercAri de desordine. Ins& ce

.nu-mi pot explica este cA ingrijirile Altetei Voas,tre nu i-au inspirat deck un blam Guvernului Mieu,
precum si mAsurilor cu care s'a incheasuit linistea
publicA.

Fara' indoiald, AltetA, pAtrunderea voastrA, atat de

doveditA, a lost astA datA inselatA. FLA deplina cunostintA a faptelor, lipsit de informatii directe, voi
v'ati rostit, nu mA indoiesc, in bund credinta, intr'un
fel care ar aduce, de nu as avea cuvenita priveghere,
greutAti pe care nu le-ati presupus; si scrisoarea voas-

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

331'

trd ar putea, fdrA nicio indoiald, sii fie rdstAlmAcitd.

de cAtre cei interesati ca o adevdrata incurajare.
Inteadevdr, s'ar putea crede, dupd zisele Altetei

Voastre, ed evenlmentele din 3 (15) August au avut.

o netAgAduitd importantd politica; ele nu mai sunt
in ochii sdi o neinsemnatd miscare, ci o revolutie si
toatA RomAnia sculatd in contra Guvernului Mieu: 0,
expresle brulald a unel nemulfumirl generale.
Nu se poate admite asemenea censecinti grave, din
un incident local ce se produce pretutindeni, ce s'ai
produs nu de mult, tot pentru asemenea neinsemndtare causA, la Mnchen, la Barcelona, ceia ce nu dovedeste nimica in contra Guvernelor din Bavaria si
Spania.

Deci contestez caracterul general ce Alteta VoastrA atribuie evenimentelor din 3 (15) August. Atitudhua locuitorilor Capita lei, in ziva aceia, mArturisirile
culese din toate punctele teritoriului dovedesc, din po-

trivA, cd poporul roman rdspinge cu indignare si energie orice incercare in contra institutiunilor terii.
Aceste manifestdri asa de vederate vor fi primite,
nu mit indoiesc, cu plAcere de Alteta Voastrd, cdci ele
vor linisti ingrijdrile sale, si-i vor indeplini dorintile,
aducdndu-i incredintarea cA nicio sdmdnld de defecfiune publicd nu este in spiritul inteligentelor noastre populatiuni.

Cu pdrere de rdu, dar, md vdd silit a arAta Altetei

Voastre di a fost inselatd asupra caracterului si gravitatii evenimentelor din 3 (15) August, si cd ea a
primit cu prea multd incredere niste amAgiri de tare.
s'ar fi putut ferL
La ce izvor Alteta Voastrd s'a inspirat? Nu stiu:

insa este sigur cil nu ati cerut nicio infonhatie Gu

www.dacoromanica.ro

N. Iorga

332

vernului mieu, a ati fost rdu instiintat asupra principiului seditiunii si cd nu ati stiut nici cum ca acest
Incident putea fi exploatat, dacA autoritatea s'ar fi
ariltat slabA, de tot ce este ostil ordinii de lucruri instituite de Conventiune.
Nu-mi pot tAlmAci altfel grAbirea ce Alteta Voastrd
.:-ati

pus-o cand ati judecat niste evenimente pe care

nu le puteati aprecia, si ati 'aruncat, fArd o mai intinsA

cercetare, desaprobarea asupra unui Guvern pe care

Innalta Poartd adesea 1-a lAudat pentru silintile, tendintile si progresele sale; cAci, dupA cum insusi ziceti,

nu cunoasteti causele.

Nu sunt dar in drept a mA mira dacA Alteta VoastrA nu ati gAsit decAt a vb. tAngui de autoritatile care
au stiut a mentine ordinea publicA?
A fi inteles mult mai usor ca Alteta VoastrA sA se

fi felicitat de un act de vigoare, ale ciruia bune consecinti Puterilc garante, si mai vArios Innalta PoartA,
le pot aprecia in privirea mentinerii linitii generale
in Orient. Alteta VoastrA nu all uitat, fArA indoiald, cA
in anii din urmft solicitudinea Guvernului Imperial s'a
exercitat intr'un fel cu totul opus aceluia ce s'ar pre-

supune cd voiti a urmd astAzi.

De cAte ori Inns lta PoartA, pe temeri WA insemnAtate, pentru tin discurs imprudent al unora din deputatii fostelor Camere, spre pildA, nu s'a plans cA
Guvernul mieu tolera zgomotoasele agitatii in foastele Camere si intrigile unor oameni supt rele influelite! i, atunci cAnd idei de neoranduiald erau veghiat propovAduite, ca un indemn la desordinea ce
izbucnia a doua zi, VA mirati cA Guvernul mieu a reprimat prin putere asa de periculoase incerzAri!
Trebuit-a in ziva aceia sA se lase turburAtorilor o

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

333

liberd actiune? i, presupundnd ca. Guvernul mieu sa.

nu-si fi fAcut datoria sa, cine s'ar fi insArcinat a red,
tabili ordinea inteadevAr atunci compromisd?

Innalta Poartd, fArd indoiald, impreund cu Pute.

rile garante?
Dumnezeu sa fereascA, Altetd, ca Innalta Poartd sd
fie constrAnsd la aceastA necesitate, cAci atunci ar fi
atrasd In niste complicatii ale cAror consecinte sant
afard de orice prevedere omeneascd.
Aici socot de nevoie a aminti Altetei Voastre ceia,
ce am aVut pidcere a zice cdtre toti innaltii functio,
nari otomani in Constantinopol asupra necesitAtii unei
striinse si sincere intelegeri intre Innalta P6artA si
Principatele-Unite. Vedeli totdeauna cu un ochiu mul-

/Limit, ziceam, evenimentele fi actele ce pot mdrt

prosperitatea Romdniei. A ridica pe Romani, a consolida institujiile lor, a tncuraja desvlirea puterii kr,
a dirige aspiraffile kr, a menfinea privilegiile kr, Imunildjile kr, a face sd se respecteze drepturile kr,
pentru ca i ei sd ge mai bine respecta drepturile allora, este a lucra tot alit de bine In interesul Imperiului Otoman, pe cll fn acel al Romdniei tnsefi;
este a da tot de odatd Romdniei fnchezefuiri serioase pentru a sa linifte fi tnflorire, iar Imperiulul
Otoman asemenea fnchez4uiri, nu mai pultn serioase,

pentru securitatea fi puterea sa.

Cu Domni cdrora Innalta Poartd nu file/ toldeauna
a li menaja drepturile fi dignitatea, Bucurepl fi 1(10

erau nevoiji a cduta razimul lor In influenje exteHoare ; nu este trebuing a aduce aminte care au fost

resultatele acestei politice. Dar eu, ca Domn care

Infelege ca Romdnia sd se bucure deplin de drepturile de autonomie i de independenld interioard,

www.dacoromanica.ro

-334

N. lorga

dobdndite idrii din vechime (ab antiquo), drepturi

recunoscute si consfinfite prin tratatul de Paris fi
prin Conventie, fi care urea s respecteze, cum am
pi oclamat-o fi dovedit-o, in Mate circumstanfele, ni0e
legdturi de o potriva de folositoare Imperiului Oto-

man fi Principatelor-Unite ; ca un Domn care va fi

sigur de a gdsi la Constantinopol consideratia cu.venitd Terli ce el represintd, precum I acea a posifiunii sale personale, Innalla Poartd va_putea tot.deauna conta pe RomOnia, qi niciodatd vre-o pri.meklie nu i-ar vent din parlea Romandor.
Aot a fost odinioard, ziceam, incd, politica tradi-

tional& a Divanului. Sd-si arunce ochil Cuvernul

aducd .aminte care au
Imperial in trecut, pi
Jost relatide Innaltei Porfi cu Wall Domnt romdni
-cart au cdutat inchezdsuirea lor in suzeranitate ; va
.culege marl invOldminte din Inteleapta i pdtrunzdtoarea politic& a glorioOlor Sultani din veacurile al
_X V-lea fi al XVI-lea ; va inlelege cdt era socotild de
prelioasd Wand existenta Moldovei fl a Valahiei, ca
State, pentruN Imperial Otoman, si pentru ce Sultan!!
Baiezid I-iu, Mohammed al II-lea, Selim I-iu $i Soliman al II-lea, departe de a aldtura Principatele cu alte
posesil ale lor, departe de a inndbuO o nalionalitate
care ar fi putut fi la discrefia puternIcelor lor arme, au
zrut, din potrivd, sO-0 facd din ele un zid de ail&
rare, so respecte a lor independentd interioard fi sO
intdreascd autonomia $i privilegiile poporului romdn.
Si

astAzi,, voiu tinea tot acela0 limbagiu Altetei

Voastre. Situatia reciprocit a Imperiului_ Otoman O. a

Principatelor-Unite nu s'a schimbat; situatia lor con-Lund exterioard e tot aceia; interesele lor sunt tot asa
de stains legate ea in trecut. Dupd socotinta mea, orice

www.dacoromanica.ro

Scrisod de Domni

335

clesordine ea ar ameninta linitea publica in Romania, orice primejdie care ar ameninta pAmantul sau autonomia noastrd sunt, asemenea, amenintari pentru
Imperiul Otoman.

Pentru aceasta dar, nu voiu avea niciodata niertata slAbiciune de a lAsa Innaltei Porti grija de a lua,
in asemenea cas, mAsurile.concertate ee Conventia ii

impune. Eu inteleg mai innalt 0 mai cu dignitate

datoriile mele.

Si, pentru a vorbi cea de pe unnd data, de trista

zi de 2 August, sa ne felicitAm impreund ca desordinea a fost aa de grabnic opritA.
Si mie mi-a pArut tot aa de rAu cat i oricAruia
de asprimile ce au trebuit a se desvAli, incat, ridicandu-md cu Alteta Voastrd in sferele filosofiei, doresc 0 eu ca .puterea sa. nu devie singurul mijloc de
potolire in lumea aceasta; i, cu toate acestea, nu
mA sfiesc a \TA declara cd, de cate ori un fapt se va
infdtia innaintea mea ea evenimentele de la 3 August, adecA: de cate ori uneltiri primejdioase vor pune
in pericol institutiile Terii, voiu ti a rAspunde la in-

crederea poporului roman 0 la dorintile sale, mentinand cu energie ordinea publicd; ca, de cate ori linitea Romaniei va fi compromisd, ori de unde ar veni

primejdia, Eu nu voiu consulta cleat datoria mea,

drepturile mele 0 interesele noastre comune.
Imi iubesc prea mult tara, inteleg prea mult valoaera legAturilor noastre cu Innalta Poartd_ 0. ale sale
legitime preocupatii, pentru a le sacrifica vre-odatd
unei ingrijiri de o responsabilitate pe care voiu ti pururea a o primi, oricat ar putea fi ea de great Alteta
VoastrA insA0 a putut mai de multe oH sa. se con-

vingA in lunga sa carierd cd ratiunea politica are

www.dacoromanica.ro

N. Iorga

330

thari i grele nevoi i ca sant momentit unde rfatorfa

se impune cu strApicie spiritelor celor mai induplerate la blandeta.

SUL. Ond, Alteta, vA arat adanca mea *ere de

rAu pentru un incident care sper ca nu va altera nite
raporturi personale ce am dorit totdeauna. a mentinea.
Alteta VoastrA va reveni in curand, Eu nu ma indoiesc,,
la nite aprecieri mai potrivite asupra situatiei Principatelor-Unite; am drept dovadd innalta Sa inteligenta.
i solicitudinea de care tot lealul executor al vointilor
MaiestAtii Sale Imperiale trebuie a fi insuflat pentru
Romani.

Cat pentru mine, Altera, pururea m'am povAtuit si

pururea mA voiu povatui, in actele mele, numai de
interesele terii mele, i aceste interese sunt in ochii.
miei nedespartite de acelea ale Imperiului Otoman.
Vreau a vA zice cA, pAtruns de indatoririle mele, i.
ca Principe, i ca Roman, voiu pune toate silintile.
pentru a intretinea cu Innalta Poarta acele relatiuni
intime de ale cAror foloase reciproce era ap de viu in-.
credinlat, in anul trecut, spiritul atat de luminat al Altetei Voastre.
Revie acele oare de incredere!
Guvernul Innaltei Porti ma va gasr totdeauna inspi-

rat de aceleai sentimente care mi-au atras incredintAri aa de stralucite ale bunei vointe personale a.
MaiestAtii Sale Imperiale Sultanul, Augustul nostril.

Suzeran, i ale viei sale solicitudini pentru Romania.

Primiti, Alteta, incredintarea innaltei mete consideratii.

Alexandru Joan.
XC.
( 1866.)

Iata

cea din urma declaratie publica a marelui.

www.dacoromanica.ro

Scrisori de Domni

337

Domn (16 Ianuar 1866; cu prilejul preaknarii tAspunsului la Mesagiu).

Editie: Ibid., p. 202-4.

Domnule Prewdinte,
Domnilor Deputati,

MultAmesc AdunArii pentru simtimintele ce-mi exprima i o felicitez tot odatA ci ea s'a pAtruns de urgenie stabilimentelor i ynarilor lucrAri decretate in
intervalul sesiunilor, in virtutea Statului,

Cu pArere de rAu, insAi rnft viid slit a aminti cA

s au incercat a se discuta chestiuni ce hu sunr le cornpetinta AdunArii. Ishktiunea Rom Ana* a primit in unanimitate nbile institutiuni folositoare, care hotArAsc
intr'un mod positiv drepturile i atributiunile fiecAril
puteri. Ar fi irist i periculos cnd In vre una din a-

ceste puteri ale Statului ar urmA incercAri de incAlcare asupra atributiunilor celorlalte: cAci atunci s'ar
compromite echilibrul ce Munarea, in adresa ce-mi
aduce, apreciazA cu intelepciune ca cea mai trainica
garantie a proprietAlii publice.
In cele din urmi wdinte s'au emis idei
s'atf ridicat chestiuni cu totul strAine de desbaterile de care
Adunarea ere ocupatA. Constitutia noastrA are regulele

ei determinate. NimAnui nu-i este permis a se abate

de la ele FActInd din exprhnarea unor dorinti obiect
de discutiune, s'a uita, cA, dupA art. XII din Statut,
asemenea dorinti are drept sA le formuleze comisiunea
mixtA a Senatului si a Camerei, care in fiecare an incheie lucrArile parlamentare.

Irni place a crede, im*PreunA cu d-voastrA, damnilor Deputati, ca buna hitelegere, ce pururea a domnit intre Tron i arA, va domni pururea intre Tron

www.dacoromanica.ro

38

N. iorga

si Adunare. E destul sa. va aduoeti aminte cA sunteti

represintantii unei stari de lucruri noua, care s'a aelamat de Romania intreagA.
La discutid budgetelor aveti un camp intins pentru
activitatea d-voastra: acolo controlul d-voastrA, cu

osebire, poate, si trebuie sd se exerciteze. Eu md

voiu bucura vazandu-va cA cercetati cu cea mai mare
ingrijire anevointile si inchipuirile terii si CA controlati cu cea mai scrupuloasA luare aminte intrebuintarea banilor publici.
t'e acest temeiu voiu fi pururea cu d-voastra, primind cu recunostintA luminile ce yeti impartasi Guvernului mieu, si ma voiu simti prea fericit dacA,
cu coneursut ce-mi promite Adunarea, voiu putea ridiea starea finantelor noastre si. inchizaslui prospe-

ritatel iubitei noastre patrii.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL.
SCRISORI DE BOIERI
CAteva consideratii asupra boierimii noastre
Albul Vornicul .

Dragomir Manea

CrAciun PArcAlabul

Pagina.
.

,
,

12
13
14
15
16
17
18
19
20

21

lipgu Vornicul, Vlad Vornicul i Cazan Visfierul .

.
.
Cazan Vistierul i Staico Comisul .
Boierii BrAilei .
Tricpliciu Vornicul
Staico LogofAtul

..

.
.
.

3
11

Alexie, pArcAlab de Cetatea-de-BaltA .

V1 Mica de Vad Anastasie i boierii Dracin
Mafia Vistierul
.
.
Mogo SpAtarul
.
.
.
Huru Vornicul .
Boierii lui Alexandru-VodA Cornea .
Varfic Vornicul .

i Tomp
.

Andrei Hatmanul
OrA Hatmanul
Ureche Vornicul

Jurj Pogan
.
.
.
Boierii din partidul lui Petru Schiopul
Gheorghe Hatmanul .
Stefan LogofAtul
.
Stefan RAzvan .
.
.
.
.
Vornicul din Cmpulungul Moldovei
.
,
.
.
Luca Stroici .
Bactea. GrAditeanu l lani Comisul

Armaul Sava .
.
.
.
Boierii munteni din partidul polon

23
24
25
28
29
30
30
32
33
35

36

37
38

39
39
40
40
43

Banui Mihalcea

www.dacoromanica.ro

342
Pagina.

LogofAtul Teodosie .
Leca Aga .
.

Gheorghe Pitarul
Udrea Hatmanul
Cocrisel

. .....

Boierii din Partldul lui Radu-VodA erban .

Un boierinas muntean .
.
Teodor lanovicl
.
PAtrasco Ciogolea .
.
Gavril Hatmanul, fratele lui Vasile Lupu
Hancea Vornicul
.
.
lenachi CAmArasul .
Dragomir Vornicul .

47
47

.
.

.
.

.
.
.

.
.

Postelnicul Mihai BAjescu

.
-.
Boierii munteni partisani ai ImpAratului
Serban VlAdescu
.
DrAghici SpAtarul .
.
.
.
Constantin Cantacuzino Stolnicul
Nicolae Costin .
.

66

67
67
68
69
71

.
.

77
78

81

32
84

85
86
87
8,i
89

92
94
95
97

98

www.dacoromanica.ro

72
74
75

61

Un curtean din Moldova .

.
,
Boierii lui Gheorghe-VodA Stefan .
Constantin Cantacuzino Postelnicul.
Boierii lui Constantin-VodA Basarab
.
.
.
.
Dabija Vornicul
.
.
.
.
CAlArasii rasculati impotriva lul Constantin-VodA Basarab
Radu Comisul
.
.
.
,
.
.
.
Gheorghe Banul BAleanul si alti pribegi munteni .
.
Mihai si Serban Cantacuzino .
.
.
Mihal Cantacuzino
Lupu Costachi
.
.
loan Boldescu .
Than HAbAsescul
,
.

51

53
58
59
60

48
49

62
63
65
65

...

Mir= Costin .
.
Ilie Motoc si Savin Zmucila

.
.

.
Socol Clucerul .
Ciogolea Serdarul .
.
Gheorghe $tefan LogofAtul si *tefan Ciogolea
Un* fecior de hotnog
.
.
Lupu PrAjescu .
.

V asile PrAjescu

45
46

348
Pagina.

Costandachi Clucerul
Constantin $tirbei
Ilie AbAza.

gg
100

1.02

Toader Costachi
Nicolae Roset
lordachi Cantacuzino
Barbu VAcArescu

1113

105
107
108
109

lenachi Cantacuzino

Stan Jianu

111

Gherasim Cantacuzino
Barbu Stirbei .
.
Iordachi Roset Roznovanu
Iordachi DrAghici .
Costachi COnachi .
Teodor Bal LogofAtul

114
116
118
120
124
125

..
.

ADAUS

(Scrisori noul i lAmuriti.)

Bartlovschi PAharnicul

131

Dima Portarul .
.
.
.
Boierii munteni din partidul polon

Lupu Main

132
131

.
.

,.

138

139
140
146

.
.
.
.
Ionaco Rotompan .
Boierii tnunteni din partidul lui Leon-VodA

Note la scrisori
SCRISOR1 DE DOMNI

Prefat a : Ceva dcspre datina 1;oliticA romaneascA

Alexandru-Aldea

VlacI Dracul
Vladislav .

160
162
163
. 170
. 178

.
.

Vlad Tepe
.
Stefan-cel-Mare
Radu-cgl-Mare

..

Mihnea-cel-RAu

Bogdan Orbul .

179

Vlad-Vo'25. (V1Adut) .

Basarab al IV-lea Neagoe

Stefan-cel-TnAr (StefAnitA)

180

www.dacoromanica.ro

151
157

181

182
186

344
Paging.

Petru Rarg

Radu de la Afumati
JIia

Ram

190
205
. 206
. 208
.

PAtraFu-VodA cel Bun .

Alexandru-VodA LApuipeanu
loan-VodA Despot .
Bogdan LApgneanu
loan-VodA cel ,Cumplit
.
Petru Cercel .
.
Petru Schiopul

214
217
218
219

.
.

221
224

. 226
.
227
. 259
. 261
. 266
. 268
269
. 270
. 274
. 275
.
280
. 284
. 286
.
287
.
290
.
300
. 303
304
. 305

.
Mihai Viteazul
.
leremia Movil
.
Radu-VodA Serban ,
Constantin-VodA MovilA .
Alexandru Ilia
Miron-VodA Barnovschl .
.
Vasile-VodA (Lupu) .
Mateiu-VodA Basarab .
Constantin Basarab (CArnul)
Gheorghe Stefan, .
Mihnea a 111-lea .
.
.
.
Grigore-VodA Ghica
Constantin-VodA BrAncoveanu
.
DImitrie Cantemir .
.
Antioh Cantemir
Nicolae Mavrocordat

Stefan Cantacuzino .
.
.
loan Mavrocordat .
Constantin Mavrocordit .
loan Teodor Callimachl .
Grigore Alexandru-Vode Ghica
loan Sandu Sturdza
.
Mlhai Sturza .

3C6.

.
.

www.dacoromanica.ro

307
310

311
317

.
.
Barbu Stirbei .
Alexandru loan I-iu Cuza

211

.
.
Aron-VodA
Stefan-VodA (RAzvan)

Alexandru-VodA Ghica
Gheorghe Bibescu, .
Grigore Ghica .

319

321

324
325
3g8

Pretul: 4 5 Lei.

www.dacoromanica.ro