ANUL XV! - No. 2.

FEBRUARIE 1928

REVISTA
A

HARET

SPIRU

- Familia

Anita

70

Demetrescu.- Metoda testelor

pedagogie.
personalist
Mihail Ufa. de disciplin
Bratu. 1.
Oct.
- Considera asupra tuitiei
C. Cioiulescu. - *eztoriie
- Impodobirea sdlilor de

93

Italia. -

- lncadrarea membrilor

corpului didactic din

secundar -

popular

la

Ministiului

didactic secundar. - Salari.

didactic universitar.-Filosofia
problama discipliuei (Ad. Fer- Metoda
(Guinaudeau). O. Salzmann.
Furnicilor.
de P.
C.
- Simon Olette.
profeasionnelle en France et
P.
S.
es

eV.

din

I.

927

SECTIA
I

BUCU
TIPOGRAFIA

ventar

ANES Ce', STR. SARINDAR, 22.

8
www.digibuc.ro

Revista

Comitetul de redactie al revistei :

G. Adamescu, G. G. Antonescu, P.
Valaori.
N. Nicolaescu, D-na Adela Proca,

G. Popa-Lisseanu,

Colaboratori :
universitar: N.
A. Popovici-Baznosanu, D. Burileanu,
M. Dragomirescu, G. Bogdan-Duica, O. Ghibu, Dr. HurmuC. Narly,
zescu, V. G. Ispir, G. Longinescu, Dr. Marmeliuc, S.
G. Nichifor, G. Oprescu, C. Radulescu-Motru,
MiculescuC.
E. Pangrati, C. Papacostea, AL Procopovici, Dr. Proca, I. Simionescu,
C. Stoicescu, O. Tafrali, G.

- G. Arghirescu, E. Porn.
oimescu.

secundar: T. Alesseanu, A. Lupu-Antonescu, D. Baciu, I. Blaga,

I. Bujor, D-na Stela Burnea, Gh. Chelaru,
Ciobanu, Eliodor
Constantinescu, C. Damianovici, N. Durnitrescu, D-na Const. Evolceanu,
D-na Floru, I. Floru, C. Georgescu, N. Gheorghiu, G.
C. Holban,
C. loan, C.
Gh.
N. Iliut,
C. Kiritescu, V.
G.
I.

D-ra Natalia Leonida, M. Marinescu, P. Marinescu, M. Mihileanu, G. Beiu-Paladi, Paul I. Papadopol, I. Petrovici,
Pop, N. Popea,
Purcaru, G. Rascanu,
Al. Pteancu,
Regman, I. Roman, V. Seni,
V.
Gr. Tausan, I. Teodoru, Al. Valeriu, L Valescu.
normal : V.
Gabrea, Panait Gheorghiu, P. Ghitescu, N. Longinescu, Mitru, R. Petre, I. C. Petrescu, Bart. Popescu,
D. Teodosiu.

primar : D-na Elisa Alexandrescu, I. Bratu, G. Cherciu, I.

G. Costescu, I. David,
Dumitrescu, I.
D-ra Ana MaLeon Mrejeru, V.
V. Niculescu, D-na Eliza

I. Onu, D-na Maria

C.
A. Pora, G. I. Simeon, G. Stoinescu, Tr.

P. R. Petrescu, I. Pomponiu,
I. Zamfirescu.

--Abonamentul 150 lei pe an, pentru profesori, institutori,

comitetele
de coli, etc.
Numai pentru
120 lei pe an.
Un
20 lei
Revista apare lunar, afar de lunile

August.
Corespondenta privitoare la Redactie se va trimite pe adresa d-lui
G. G. Antonescu, strada Victor
11,
Popa

Corespondenta privitoare la Administratie se va trimite d-lui G.

-calen

No. 23,

www.digibuc.ro

REVISTA GENERALA A INVATAMANTULUI

Februarie

coala

Familia

progresul
de secolul nostru, trebue
recunoastem
trecem
mare
Mecanismul vietii moderne, care tinde a pune in
Cu

efortului minim pentru dobandirea maximului de

avantaje, a
sfarame,
tendinta-i utilitarist, dorul
cinstit de
al acelora cari,
de bine
frumos,
factie
idealului ce-i

sufletul
pulsul vietii
o
munca istovitoare ce o depun pentru

satis

Acest mecanism al vietii reprezinta

a civilizatiei moderne, care se
dreste
architectura numeroaselor cldiri zgarie-nori", cu
de sunete incoerente ale muzicei negre",
ce conduce
aritmia sa
agitate sau toropeala
voluptoasa a dansurilor moderne (zgarie-morala")
care se
tineretul dornic de
ce crede
se poate
toarce la natura",
sine balastul vietii rafinate moderne
arivismului
secolul vitezii al confortului, al
al utilitarismului. Viteza automobilismului, a aviatiei, se manifesta
tendintele vietii,
graba vertiginoasa de a
o
mai repede
mai usor, iar dorinta confortului,
preocupare materialist,
de acel
de viat
idealismului.
Tineretul
in

mai
viata
mai repede
vertiginoasa se apropie mai mult

a-si

de

de gimnastica,
de bae,
cu viata politico-sociala,

morale. Din
de festivitati,
preocupari etico-reli-

gioase, a esit un tineret, care s'a aruncat prin contrast cu

www.digibuc.ro

66

Revista

dejcle in valtoarea vietii,

aer
sportul, viata
disciplina rnilitara, pericolul
moartea. Dar din contrastul
izbitor
cele
feluri de viat, din dezamagirile crude ce
le-au incercat, tinerii
au simtit nevoia
de a fi
educati si disciplinati si originea fascismului in Italia
a
energiilor naturale, trebue
instinctiv
mare

parte ad.
Cei doi
ce pot
colaborare in
educatia generatiei noui, sunt familia
cum
nu trebue
se ocupe numai cu instruirea elevilor nesccotind preocuparile de ordin etico-religios, tot astf el familia
eclucatiei copiilor, trebue
primele pietre
la temelia
Familia e
a fi vesnic
de
in
caracterelor si a culturii.
periculoasa mentalitatLa
parintilor,
misiunea
cred
au fost incredintati
dar mai
si mai
rnentalitatea acelor
cari contrazic
munca
de
pentru formarea
copiilor
Intelec
tualismul excesiv a
familie, care
a forma
complecte,

din
de

printfun exces de
care
vreme
dezvoltarea
copilului, nu numai
a
dar
a se crede centrul
sale
superior celorlalti. In practica
sale familiare sociale a se
educatiei familiare se
adesea o idolatrie a intelectualiscare
ru
sa cea mai
a oamenilor, prepacopilului
asupra lucrurilor
pentru
pentra succesul
religios se transforma pe nesimtite
Neutralismul moral
indiferentism
oportunism si distruge viata sufleteasca a
Dintr'o educatie
ies acele genii"
se simt
pot
la
cred
de
de
sunt
care se
ai
pedepsiti
au
un
sau un opt, cari din ambitie
citesc autori multi pe
se poate mai inaccesibili celorlar
colegi
care devin pentru
neste articole
societate... mostre
de famille
nu poate remedia
nu e
la indreptarea
ce-I sunt Incredintati.
www.digibuc.ro

Familia

67

care are libertatea de a fi necuviincios,

ciplinat

cel

egoist

familia sa, numai dac e inteligenr

silitor"

are note bune la

sau matematica,
socoti ca o tiranie disciplina
va fi vesnic un rasvrtit.
Acest cult
al inteligentii,
adesea pe
cu adevrat copii, impunandu-le pe
materiile
programul
studiul altor limbi si dextertati. In dorinta de
vedea
mai
a trece
conditie, numal
an,
vad
nu pe
tintele destul de bogate ce se pot
in liceu
care constituesc bazele
generale, ci pe mult dorita
de bacalaureat, care le va deschide mai usor drumul
alte
de
specializare pentru obtinerea
care-i va face
pe
Inteligenta copilului astfel exploatata devne o
toare, care-i va produce succesul,
de a reusi
dar care se va istovi
surmenarea
sau
va face
chilibrul moral
intre in
vietii
o preserioas Cultivarea
dezvoltarea sentimenmoral,
educatie sufleteasca, e o
$1
din

neprielnica.

trebue

contactul

permanent
scoala, s coordoneze activitatea sa pe
pentru
acea a
a
formarea personalitatii copiilor. Societatea nu are
de supraoameni, ea este
din oameni
care nu
pot fi formati de
de familie
Sufletele care
prea

depare de viat, care nu

s se piece sub jugul

inclustrialismului modern,

idealismului, care nu vor saaccepte

legi a

totusi

ei,
durecu luptele politice sociale
fug de ea pentru
a se
turn de
unde
a rscumpara
sunt tot
de
societtii ca
care se resemneaz prea usor la mecanismul
Societatea
are nevoe
de supraoameni,
de automate, ci de oarneni echilibrati, cari
inteligenta,
educatia
tului pentru a putea
vieata
demnitate
a se putea bucura
de
Cunoasterea
spiritelor
aceast
noastere, e misiunea
; ea are datoria
de a supraevolutia copiilor
pentru a nu-i preda apoi
ca pe
amatori cerebrali, care-si fac din inteligent o
pentru a
mai bine a ajunge
sau
mai sus
cariera

rile

www.digibuc.ro

Revista general a

dimpotrivd ca niste victime nenorocite

istovite
de a fi
Indrumarea
tineretului
pentru
afirmarea
personalitdtii
intelectuale
morale,
cunoasterea
o
mai trziu, dar
pe care vor trebui
care
fie
ziti de princip absolute
neclintite este adevdrata
a educatiei. $coala prin studiul literaturii
imaginatia
;
al stiintelor
prin studiul
judecata
spiritul
naturalist ; istoria
cunoasterea lumii clasice
in
critic al
; filosofia
ratiunea
credint.
cel mai strns legat de sufletul tineretului
care va putea experimenta adevdrurile dobndite
e familia.
In zadar va fi fost el obisnuit
principii nestrdmutate
domeniul stiintei, al realiatii
al moralei
familia
in
credintd. Scepticismul care nutreste adesea
tinerilor
pregdtindu-i
acea
neincredere
care
la apatie, este adesea datorit eductiei din
care nu
nimic, nu are nimic sfnt
indiferentd firul vietii
nici o preocupare mai
$coala primeste
mare parte pe copii cu rnentalitatea
de familie, unde pentru prima
acestia au simtit revolta
asprimea violentei, indiferenta
de ideal, usurinta frivoli-

cum pot avea

imsultei,

fericirea
i increderei,
fi simtit blndetea vorbei, respectul
duiosia
a sufletului de
cinstea faptelor, cucernicia
gandurilor, dreptatea dojanei. Prima experientd
a
e familia, prima realitate
sau
se

mijlocul ei. Intdrirea idealismului in sufletul tinerilor,

de

pe care

increderii
socoteascd

mine,

ca
cei mai buni
ale familiei.
In
se
mai importanti ai civilizatiei :
dragostea, educatia, rdspunderea
nu e nimic mai
disciplina
dureros
judecati de
mai tragic
pdrintii, care ajung a
de

sunt cele mai necesare

de 6

amintesc de
la Paris

a
timpul rdzboiului

mic francez
In popularul

arondisment al 13-lea se instituise o garderie" (un fel de

de coVii),

mare parte de Ducesa Taleyrand de

domnisoare din societate

Sagan, unde doamne
personal
selectionat se ocupau de orfanii de

www.digibuc.ro

de un
victime

Familia

coala

69

ale razboiului,
intre 3 6 ani, carora li se
timpul
zilei azil,
;
grupati
cursuri
a citi, a scrie, lucrul manual
muzica
mici erau distrati cu diferite jocuri instructive,
seara spre marea
erau
la rnamele
vedeau
cele
multe cazuri
vitiul.
Educatia nu e
din cea ce voim
;
nu se realizeaza cu vorbe ; ea se
ceeace
dela noi prin
caracterului nostru
ritmul
noastre de
Directivele sigure pentru vieat, sufletul de
idealism,

sensibilitatii,

lumina

ce se

asupra ei purcede dela educatia din familie.

respecte sufletul neintinat al copiilor
pentru ca
acestia
se respecte
vor fi ispititi
cad in
In
tentatii, in
de
de
chiar, arnintirea
a vietii morale de familie,
al mamei iubitoare, privirea
care dojeneste
timp a
care nu a avut niciodata.
fata de copiii
sunt
mai puternic sprijin moral
Raportul dintre familie stat nu
anihilarea
stat,
cetteanul va fi cu
bun cu
va fi un mai bun
membru al
sale.
creatoare a valorii e individual ;
ea creste
constiintei dar are nevo de a fi disciplinata
fiecare individ va aplica
Numai atunci un Stat va putea
mod individual sau in
familiei sale
care se
matureste
propria-i constiint
disciplina spirituala
e
de educatia din familie.
o
; familia e
a face
a stabili
Ea este
mintea tineretului elementul realist,
a desvolta
timp
cam nesocotit de
umanista, dar trebue in
a
cea ce a
in
nu au fost teorii vorbe
alte timpuri ca acum.
desarte, ci apartin vietii
trebue s indrumeze pe elevi pentru
Familia
de
ai face s participe la problemele concrete ale actualitatii, orientand
vointa,
latura
omeneasca
caracterul,
calitatile sufletesti
a-i face
vor intra
nu pierde,
de omenie", care
marea
a vietii.
ANITA BELCIUGATEANU

www.digibuc.ro

psichologia

stinte de observatie

i pedagogia tin a
tot mai mult
de experient. Un puternic curent

directie
studiile, observatiile
cercetrile
prinse
lumea penttru a
baze temeinice acestor
Paralel
acest curent, ca o consecint
a lui,
tendinta de a introduce metodele experimentale
practica educatiei. in practica
In domeniul acesta mai resttrns s'a sirntit
voia de a se aprecia munca copilului,
lui, rezultatele obtiDe ad diferitele sisteme de notare cari s'au
ticat de cnd exist
se
astzi.
nevoia de a se
Se simtea mai putin
copilul, deoarece
ajutorul datevratul
al
un
teoretice, pedagogia
unei psichologii abstracte
copil-tip, crease un
vederea acestui copil-tip
aplica tuturor deopotriv. Rezultatul era o nivelare a
littilor ce se puteau adapta, pierzndu-se, bine
sau
la
plus rei
tot
ar fi putut da
prin insuficient
cari nu erau
bine
stare
un invtmnt cu
prea complex

prea rapid pentru

edumai
copilului s'a
ce psichologia diferentiald a dovedit pe deocaterului, de
de adult cantitativ calitativ
copilul se
parte
copil are o individualitate proprie
parte,
educatia
Pentru ca
de a
fie eficace, trebue s constitue un organism maleabil,
copilului
dinamic, care s se
lutia sa.
profesorul trebue
In cadrul
profesnr
noasc elevul. Aprecierile subjective, cari variaz
la profesor, evalurile in note ale activittii $colarilor nu
cerintelor de rigurozitate, de precizie
pund

www.digibuc.ro

Metoda

Ti

impuse de pedagogia experimentalh. Corectati notati lucrhrile

timp revedeti-le
Scrise ale elevilor
clase

a tine seama de prima notare, sau dati-le spre cercetare

coleg. Veti vedea, cum s'a arhtat de

ori,
de
si
subiectiva este aprecierea profesorului.
de
la
generale, cu cari absolvpntii scoalelor primare, de
se
la. un concurs de intrare
de alt
grad. Comparati notele
cu rezultatul concursului cu
ce obtin in
cei reusiti, v
convinge
de
este
acestor califichri, de cari nu ne putem
nici penttru a compara mod real elev
nici pentru a ne da seama de roadele strhduintelor noastre ale
In
pedagogia lrgindu-si cadrul descoperind
puncte de vedere noui,
nu-si putea
numai
cercul
al
ea trebuia
se
la
integrala a copilului, la viitorul tineretubii,
la formarea omului de aceea nu a mai fost preocupath exclusiv
de
ce
ci de
lui complexitate
fizick psichick
socialk
Era deci
de aflarea unui mijloc mai temeinic de
noastere a copilului, de apreciere obiectiv a activittii lui
mai ales, a capacitatii lui de asimilare adaptare.

S'a creat atunci testul care, prin obiectivitatea sa, ne per-

introclucem mhsura
domeniul pedagogiei
alte cerinte
ale pedagogiei duceau spre
rezultat.
cu specializrile ei, cu lupta
pentru existenta, care
mai variate forme ale concurentei,
Alte

cu tendinta de a se socoti munca nu din punctul de vedere

individului, ci din punctul de vedere al rendmentului muncii
sale, impune ca ineluctabil dictonul englez : The right man in the
right place.
Problema are
aspecte : din punctul de vedere al
tivittii se cere, pentru o
alegerea individului celui mai
apt. Este problema selectiei profesionale. Din punctul de vedere
individual, fiecare vrea
fie
pe calea
activitatea
va putea reusi mai bine va produce mai mult. Este problema
fac
orientrii profesionale.
cunoasterea
mai
mai complectk
mai
a individului.
au dus la aplicarea metodei testelor,
domenle cele
mai variate.
la care sup
o
nu este
In
noastre obisnuite.
pe copii, o transpunere a
din o serie de intrebri exercitii potriAcest test este
vite cliferitelor aptitudini, diferitelor cunostinte ale copiilor
clash, dar
sau
grupate
folosite
corectate,
date, executate
1) Initiation

la

: G.

www.digibuc.ro

L. Pressey, trad.

Revista

72

unei tehnice att de precise,

rezultatele
constitue o
a inteligentei, un diagnostic al
felul acesta
tudinei penttru care copilul a fost testat. Avem
posibilitatea de a compara rendmentul intelectual al scolarilor.
Cattel, in State le-Unite, a fost primul (1890) care s'a gndit
determine fizionomia
a unui individ, cu ajutorul unor
probe, numite de el : mental tests. El este acela care a atras atenpsichologilor asupra problemei testelor mintale.
tia
Incercgrile fgcute
nu
putut
lua
testele nu
adevgrata
in 1905,
semnificatie,
Binet,
colaborare cu Simon, au dat
numAta scarg
a inteligentei", care permite determinarea vrstei
tale a
copil, precum
evaluarea
ani chiar
a
sau
lui,
de copii de aceeasi
pe scurt, cum a ajuns Binet la
idee.
In 1904, se organizau, in Franta, clase speciale pentru copi:i
anormali. Binet fusese
studieze cum se puteau
lectiona copiii intrziati medicali, penttru a-i deosebi de
ziatii pedagogici, cari nu aveau ce
in clasele speciale destinate anormalilor. Sub directivele lui Binet, se intreprind expoprimare
Paris
elevii sunt supusi unei
triple
: un examen pedagogic, care
determine
tarzierea copilului un examen medical, care
stabileascg tarele
defectele fizice ; un examen psichologic, care
deosebeascg
evaluare obiectivg, o

copiii
studiile
Binet se
cu

dar intrziati din motive de ordin fortuit in

de cei
mintali. In acest din
scou,
de o serie de
cari nu au nici o
ce se dobndesc
dar dovedesc
copilul, care a
are aptitudinea de a
acele
nostinte
intrzierea lui nu este, in nici un caz,
mintale. Gsim aci punctul de plecare ideea de a
se
numita inteligenta
a copilului, independent de
lui
De unde
cleosebirea
aceste teste numite teste de
zisele teste
instructie, care-si propun evaluarea cunostintelor
diferitele materii.
Scara
Binet-Simon pentru dterminarea inteligentei
globale este alcgtuit din o serie de teste
exercitii)
asezate gradat,
cinci pentru
dela.
3 ani
la 15
Mentiongm
in determinarea nivelului mintal, penttru a
erori posibile, Binet nu
un singur test, ci
teste corespunzgtoare vrstei copilului,
amintim
un test,
pentru a fi socotit caracteristic al unei anumite
se cere
executat de
copiii normali de
1) Claparde : Comment diagnostiquer les aptitudes chez les coAutorul
exemple din toate felurile de teste.

www.digibuc.ro

studiul individualittii

Metoda testelor

atunci copilului

Binet
executa.

un an

superioare, acestei
superioare.
Pentru a socoti
dintre

ani a carui
de

plus,

doi ani,

mai

73

a testelor pe cari le
cinci teste
zece

unui copil, lunn

sau
cea mintala. Un copil de 9
lui real
este de 8 ani,
o

an. Un copil de 8 ani, cu o

de 10 ani, e socotit

Astazi se obisnueste a se exprima

de inteligenta, CI, care este caul dintre

numitul
sau
a copilului. Copilul este
mintal
cea
este inferior sau superior
tat,
cum caul
de
lui 1.

cum ar fi determinarea unei aptiIn anumite cazuri

interetudini in vederea orientrii sau selectiei profesionale,
sau
cu
este copilul

de
copiilor
aceeasi
In acest scop s'a
imaginat metoda
care
rangul ce
ocupa un
individ
grup,
in mod conventional, am reduce la
100 efectivul grupului. Fiecaruia din aceste 100 percentile
respunde o nota.
ne
exemplul
: este
de rapiditatea scrisului la copiii de 11 ani.
100 de copii, de
s
timp de un minut
pot mai repede, o
literile scrise de fiecare
rezultatele
numarul minim (aci 45)
cu
maxim (165).
serie
- mediana - reprezentat5,
de litere scrise de al 50-lea copil. Obtinem
o scara,
cu 1000 de grade, fiecare grad corespunzand,
acest caz,
copil, deoarece
copiilor testati a fost
100. Fiecare
grad este un percentil ; copilul
45
reprezint primul
percentil ;
165 litere, percentilul 100. Presupunem
voim
acum un copil oarecare, de 11 ani,
ce priveste iuteala scris.
testul
absolut
celor
servate la stabilirea baremului. Gasim
copilul a scris, de
115 litere
minut.
in harem,
numruhd
acestuia corespunde percentilul 75, ceeace
are acest percentil sau o
scris de 75
100
nota

corespunzatoare acestui percentil. Nu toate testele sunt gradate

pereentHe : se
gradate
decile,
quartile, etc.,
numrul indivizilor testati pentru stabilirea baremului este
imprtit, nu
100 de
etc., quartilul superior
percentilului 73, quartilul inferior percenti-

lului 25.
Se stabilesc
pentru aptitudinile cele mai
testndu-se indivizi de
vrstele, luati din
mediu, diii
ceeace permite compararea
a elementelor
celor mai disparate. De
parte,
grafic, pen-

www.digibuc.ro

Revista general a

74

un individ, toate aptitudinile determinate percentile

la toate
aceeasi
darea testelor trebue
dinile), unind vrfurile acestor curbe obtinem ceeace se numeste
de
profilul psichologic al acelui individ. In sfrsit in
de testele
duc la determinarea inteligentei globale, in
de aptitudini cari ne dau profilul psichologic al individului, s'au
imaginat teste de instructie, cari determina cunostintele
la diferitele
prin
de studi.
Metoda testelor
ca idee, din Franta,
terenul
favorabil in America, unde fost imediat adoptata, revizuita,
pe o
de
adultilor.
nare a
Cea mai
revizuire a metodei Binet-Simon a fost
realizata,
State le-Unite, de Terman. Acesta, controlnd testele
lui Binet, a suprimat unele, a
altele, a
de teste pentru adulti, a perfectionat stabilizat tehnica de apli
care de corectare a probelor. In locul
metrice a lui Binet
se foloseste acum,
America, scara lui Terman,
sub
numele de Stanford Revision"
cu ajutorul ei, se
diferitele categorii de copii : anormalii,
normalii,
zestratii, etc.; se determina aptitudinile
de instructie,
ceeace
constituirea grupelor omogene duce,
dar, la
individualizarea
parte, testele Binet-Simon, testele Terman, etc.,

teste individuale. Examinarea unui singur copil cere 30-40

minute
nu poate fi
deck de persoane cu pregatire
speciala, pentru a se evita erori posibile att in aplicarea testolor
mai ales,
evaluarea rspunsurilor.
In anumite
curn ar fi cercetarea unei
populatii
unui contingent
de elevi, etc.,

se examineze grupuri mari de indivizi,

absolut
objective, s'au imaginat testele colective, cari
fi date la
multi indivizi de odat
fie corectate de oricine,
perfect identice, cu excluderea
aci, ca exemplu, o intrebare dintr'un test colectiv de
(Otis, Statele-Unite)
care este
opozitie
alta se
(?) : 1) minciuna; 2) contrazicere; 3)
4) rectificare;
5) explicatie;
).
Elevul subliniaza raspunsul pottrivit
pune in

raspunsului (aci : 2).

Sau : Oul este pentru
ceeace (?) este pentru
1) coaja; 2) foaia; 3) cuibul; 4)
5) trandafirul;
se
copiilor pe foi imprimate, cu instructii
pe prima foaie cu testul pe cealalta. Se
un timp determinat,
este foarte scurt (1
cazul acesta), deoarece copilul
raspunsului in parenteza imprinu are
,chei",
foi imprimate
Pentru corectare
treac
peste test sunt previzute cu ferestre
www.digibuc.ro

Metoda testelor

studiul

pe coloana
numai rspunsul;
punsul exact. Fiecare test este de

este imprimat
de instructii precise si amnuntite asupra felului cum trebue dat
corectat,
instruct pe cari examinatorul este tinut le observe punct
punct.
un astfel de text este dat in conditii
Se vede de
tuturor copiilor, cere foarte putin timp penttru executare
preghtire
rectare, poate fi corectat de o
un test,
evaluare. In
element subiectiv
exclude
din
variate
exercitii (uneori

30-40), cuprinde un cmp destul de larg de

aduce informatii ample asupra individului testat. Adogrn

pentru
extreme ale copiilor insuficienti sau
cei
in quartilul inferior
quartilul superior,
este nevoe de o examinare mai aprofundata, putem complecta informatiile obtinute
ajutorul testelor colective, prin
examinarea individuala Binet-Simon sau Terman. In
caracterizarea se comVecteaz
caz
prin
atente
zilnice ce
educator are prilejul
direct
asupra elevilor
att mai mult
ct,
acum,
testelor nu ne poate aduce nici o
ce prive$te
afectiv a copilului, deoarece datele psichologiei afective sunt
mai nesigure, mai incomplecte nu ne
metode de precizie in aceast directie.
Rezultatele obtinute prin aplicarea metodei testelor nu
locuesc indicatiile ce putem
prin observarea perseverentt
a elevilor,
clasa,
recreatie
s'ar putea, chiar in
de
In adevr, aplicatiile metodei testelor privesc mai
manifestrile vietii intelectuale. Starea
viata afecti
diferitele manifestri ale copilului prea mic,
de mace
insemntate, ca constanta, perseverenta, tria de caracter,
cari inruresc si fenomenele intelectuale, le
cel
acum. Metoda testelor
roade cnd este vorba de depistarea anomaliilor inarzierilor, de clasarea elevilor, de orienta
rea profesional, incercarea unei metode, controlul unui
tmnt,
de
ori,
preocuprile noastre, intr caracterizarea, din un anumit punct de vedere, a unui
sau unni
grup, fat de o
experimental stabilit ; de cte ori este
vorba de rendmentul unei activitati. De aceea, metoda testelor
trebue complectat
cornbinat
celelalte mijloace de
apreciere a elevilor, intemeiate pe observatiile directe
fcute de medic de educator. Pentru sistematizarea acestor observatii se intocmesc livretele, fisele
psihogramele, etc.,
cari urmresc pe elev tot timpul scolarittii.
inDin initiativa d-lui profesor G. G. Antonescu
se apliA,
aceast
terventiei Institutului pedagogic
noastre normale, prin introducerea unei astfel de
psihograme : Foaie de observatie a individalittii
www.digibuc.ro

Revista

76

revenim la problema testelor, de cari ne ocupgm acum.

Una din cele mai cunoscute mai vaste folosiri a testelor
colective, sunt celebrele Army Mental tests americane,
prilejul
la aproape dou milioane de recruti americani
boiului mondial. In felul acesta, soldatii au fost selectionati
repartizati la diferitele servicii in mod ct se poate de rational.
un test,
dela sint
aci, se
Din cele artate
pentru a fi bun, trebue s intruneasc anumite conditii
fie standarclizat",
exercitii bine
din
experimentat asupra unui mare numr de copii de aceiasi
se
calcula mijlociile, cari
vrst sau clash, pentru ca
;
norme, de standarde, cum au fost
serveasc
penttru aceasta,
aplicat corectat in conditii absolut
de instructiuni precise.
fie
In ceeace priveste rezultatele
consecintele ce aplicarea.
acestei metode ar putea da dac ar fi
cum promoei
furesc, ele sunt considerabile, bogate
promisiuni
de tot felul in toate domeniile.
In
ne-am putea da seama de inteligenta
a elevilor,
de capacitatea
de asimila
am
adevrat
la intrarea
scoal sau
clas
apoi, regulat,
ce realizeaz. Am afla
slabe ale unui elev, ale unei
ale unui
am
ce exercitii corective se impun pentru inlturarea lipsurilor constatate. Se citeaz ca exemplu,
scara ortografiei curente", intocmit de Ayres in Statele-Unite,
din cele 1000 de cuvinte mai mult intrebuintate ale limbii
asezate
ordine de dificultate, dup
sau clas, scar
a ameliorat
aplicat
ortografia curent a
a trebuit
se stabileasc alte
din
mai
Aplicarea metodei ne-ar da, de asemenea,
nivelul unei
fat de
similare, scoalelor
din o regiune fat de cele ale altor regiuni,
popu-

Am spus mai sus

metoda testelor dndu-ne posibilitatea.
inteligenta
de a selectiona diferitele categorii de copii
de instructie, scotnd pe de alt parte in evimarile deosebiri de aptitudini
elevilor, nu numai

nu urmreste taylorizarea elevilor" sau standardizarea spiricum s'au temut au spus unii, dar duce dimpotriv la.
individualirea

la
pe
croiasc
dividualitatea copilului, ideal experimentat
gogie

de

ce voesc

prin clasele de recuperare

din Mannheim, Dalton
1) Initiation

ideal pedadup in -

in parte,
sistemele de organizare ale

Winnetka.

la mthode des tests. S. et L. Pressy, trad.

p. 9'7.

www.digibuc.ro

Metoda testelor

studiul

77

Mai este nevoe

din punct
vedere social
economic chiar, ar fi incalculabile roadele ce ar ajunge
dea o
determinare reusit a aptitudinilor
problemele
selectiei profesionale ?
Deocamdat
tive de viitor tocrnai pentru a nu

ar fi aceste
prea multe

giri, nu ne putem
la rezultate usoare imediate. Psihologia experimental este
imperfect
nu poate de
definitive,
problema aptitudinilor este extrem
complex.
Testele publicate peste tot, dar mai ales in State le-Unite, nu
au toate o
valoare. Apoi, pentru a fi de pild, aplicate in

ele ar trebui desigur revizuite, adaptate conditiilor

proprii ale poporului nostru.

experimenteaa se aplic5.,
metoda testelor
In trile
exist laboratoare de psichologie experimental, cari studiaz
studiul
metodic aceste chestiuni, sub toate aspectele
imprejurare; se
lui, cercetarea atitudinilor lui in
apoi activitatea omului sub
cari le
; se
intocmesc statistice, cari permit interpretarea rezultatelor
de cercetri, etc. De alt parte, o
organizare a
pentru a pune in valoare, a trage
practice din toate
duintele. Nu mai spun
America, aplicarea testelor
in multe
uzine,
serviciile publice, pentru
selectionarea personalului
lucrtorilor,
exist birouri
oficii de orientare profesionald, etc., dar chiar in Franta, unde
tendinta de valorificare a activittii personale a fcut ca metoda
testelor,
cum se
din America, s fie
cu
oarecari rezerve, testele Binet-Simon
in
problema orienthrii profesionale a intrat pe
realizrilor, prin
crearea oficiilor de O. P. Vom mentiona
Ministerul de Instructie francez,
o directie a serviciilor de orientare
sional.
de
uzine din Germania,
tia, etc.,
cate un
in
nrii oamenilor.
prti, metoda testelor creat la
Cum vedem,
a depsit cadrul acesta initial s'a pus in
pentru
ciul tuturor : industria, comertul, administratia, armata, se
de aplicarile ei.
coal ?
o vom putea noi folosi
:

ALEXANDRINA DEMETRESCU
de pedagogic

www.digibuc.ro

Concepfia

pedagogie

o revolutie
pe care 1-am
o revolutie
care
care
in
o organizare
Vremea
o organizare economico-politicg. Viata actuala manifesti
se acomodeze conditiilor noui, prof
tendinti noi
Organizarea
deosebite de cele din perioada dinainte de
mod sistea unei societati se efectueazg
telectualg
printr'o instructie in spiritul noii
prin educatie
ne trebuesc oameni noui. For-.
vieti spirituale. Pentru o via%
conditiile vietii contemporane este
marea omului la nivelul
pune
problema fundamentala pe care
rspunderii pe care
a dificultatilor
unde activitatea este unul din elementele f
Pentru o
formarea omului trebue oriendela sine
darnentale, se
vederea unei activitati organizate multiple. Totusi, culconditiuni indispensaturalizarea moralizarea omului
scop
la
bile
sale, deoarece o activitate

masura

fiintii umane. In lumina vremurilor

tmplare, nu este
noui, educatia se
ca o formare a omului ca persoana,
mai significativ, ca personalitate. Formarea personalitatii umane
ca scop al educatiei este
pe de o parte de natura omului,
pe de alt parte de nevoile vietii actuale. Noi nu vom
s5. justificam cum pentru ce personalitatea este
timp
idealul de
scopul
individului,
mai putin
nu vom indica calea prin care se ajunge la realizarea unei personalitti, prin educatie, ci vom
s
conceptul
de personalitate.
Operatia
in analiza persoanei umane concrete,
cum
se manifestg
conditiile actuale de
si de
Pedagogii care au mai cercetat problema
lus'au folosit, experienta a dus la rezultate remarcabile, de
www.digibuc.ro

pedagogie

observatiile pe care antropologia a putut

In rndurile acestor palagogi se poate
Hugo Gaudig (1).

le

79

asupra
in prima

Personalitatea este expresiunea cea mai superioar a vietii

individuale, conceputa in
vietii sociale culturale.
Obiectul principal al intreprinderii lui Gaudig este determinarea,
oarecare
a continutului notiunii
personalitate.
Personalitatea se formeaz
mediu spiritual, in
energiei specifice a individului in virtutea valorilor culturale
pe care le contine atmosfera vietii spirituale sociale. Nu
de interes indicarea normelor principale virtutea
realizeaz personalitatea
Omul dela inceputul existensale vine
contact cu conceptia de viat de lume a
lui social
mijlocul
de viata
mentele
sale coincid cu etapele procesului independentisale de sub tutela conceptiilor
ajungerea
posesia unei conceptii proprii. Prima operatie
in personalizarea conceptiilor generale de
lume, transformarea
conceptiei generale
conceptie personal, o
de absorbde auto-formare.
A doua operatie
in inchiderea" personalittii
de afirmare personal prin
conceptia sa proprie, o
spiritul omului este avid de
area de valori. In prima
a doua
omul
o
notinte, primitor maleabil,
influente
din proprie personalittii sale, devine refractar
din
Din acest moment forrnarea personalittii
spatele
influentii externe
se
exclusiv pe un principiu intern.
tendinta oganica de desvoltare, formarea personalitatii
tru in
constituirea ei din elementele pe care le pune la
dispozitie mediul cultural
care este
Personalitatea nu
pierde niciodata contactul
mediul extern, numai
natura raporturilor sale
acesta. Ea nu este un dat natural, ci
existenta
anumite conditiuni printr'un proces propria.
Personalitatea nu este un dar al naturii o
a liberumane, o
pe care omul o face
in formarea de
Omul se
ca personalitate numai prin libertate,
tonomia este unul din caracterele sale esentiale.
Ne sunt date urmatoarele
ale
1) In aceste
in care
prezentdm o
a conlui Hugo Gaudig asupra personalitgii, ne-am folosit de: 'Die Schule
in Dienste der werden den Persnlichkeit". Leipzig, 1917
in mod special de

lucrarea sa, Die Idee der Persnlichkeit und ihre Bedeutung fr die Pdagogik publicat
Zeitschrift
pddagogiche Psychologie und experimentelle Pdagogik"- Leipzig, 1912.

www.digibuc.ro

80

Revista general a

care individul se gseste prin natura sa.

starea a-personal
Scopul determinrii de sine a individului este desvoltarea maxim
ideal". Notiunea de eu ideal" are o
a
aspectul psihologic al personalittii,
la Gaudig,
forma sub care
uman se
pe sine
ca termen
sale ulterioare.
al
Formarea de
prin realizarea
a eului postulat
ca termen ideal, cAtre care
fiinta
in mod
este a doua conditie a formrii personalitatii.
Determinarea a
- personal a individului este inscontingent, deoarece determinarea stabil
a omului este
numai din momentul din care
orienteze actiunile sale in vederea unor scopuri precise,
este
conceptiile
starea a - sub - personal, unde conisvorul sistematizrii actiunilor, este complet
n'are un centru de gravitate. Numai omul constient liber are
latitudinea de a postula scopuri de a urmri un sistem
dinainte concepute in vederea unui
Desvoltarea
baza determinrii contingeate
prin motivele a - sub - 'personale,
determinarea
stient prin scopurile
mod
realieului ideal" ca personalitate. Realizarea eului ideal"
prinde totalitatea manifestrilor individului
rezult din
voltarea integrala a fortelor umane.
Eul ideal" se
sub
a trei Categorii de
Raportul omului
soarta sa, cu ideia pe
sine
porturi
aceasta, fie
aceasta este
inconjurtoare, fie c este determinat de propria
de

conceptie de viat de lume.

Al doilea raport care influenteaz desvoltarea eului ideal este
omul concepe se
postularea idealului de
personal,
concepe ca
corporal
universului.

In
al treilea raport este conceput in desvoltarea
eului ideal in dependentd
legturile sale cu propria sa
interioar.
ct
Desvoltarea eului ideal nu trebue considerata numai
acesta se
ca
ca
ci
aceia$
spiritual general, ca voint, ca sentiment ta
Valori supra-personale nu exist,
considerndu-le
acestea sub un aspect
putem s le concepem numai ca valori
cadrele de
ale indi viprin conceperea unor
prin postularea unor scopuri din
primul pas pe care face cu formarea
ce in ce mai
sale.
sine este luarea eului ideal ca termen ultim al
plin desvoltare a conceptiei, H. Gaudig face
Ne
Personalitatea se
ce mai superioare
din ce

un pas decisiv, identific personalitatea cu

www.digibuc.ro

ideal, ideia de

personalista

pedagogie

se suprapune ideii de eu ideal, el spune, personalitate

sau eu ideal.

restran-Identificarea personalitatii cu eul ideal

in manifestarile sale,
gerea acesteia,
psidomeniul vietii psihice, omul se realizeaz numai ca
hologica.

Pentru acest fapt, conceptia lui Gandig este incomplet, de

personalitatea se afirm ca atare mijloacele unei
aspect intecare depseste cadrele vietii psihologice, ea are
rior altul exterior, de o importanta deosebit.
Problema individualitatii ideale nu se pune
termeni,
deoarece aceasta nu contine elementele indispensabile
la rangul de existenta ideal. Cu toate astea noi recunoastem
incontestabil drepturile de
ale individualittii ca dat
nu ca termen ideal. Individualitatea este un simulu
punct de plecare, idealul desvoltarii sale se constitue din valorile
conducatoare ale vietii culturale sociale.
procesul pe care
implic formarea ei se efectueaza sub
a normelor
supra-individuale.
Formarea omului
desvoltarea sa
o
superioara de
organizarea, fortelor vii ale
in scopul realizarii eului ideal, care nu este
personalitatea. Conceperea
ideal ca termen de desvoltare a
se
pe cunoasterea
a naturii sale,
cum
este
cum tinde
De o parte
natura individului, jar pe de alt parte
cunoastem domeniile
raporturile de viat
care acesta se desvolt. Cunoasterea
dividualitatii proprii este o supozitie
pentru conce perea idealului acestei individualitti ; cunoasterea domeniilor si
este alt supozitie indispensabila.
raporturilor de
Formarea personalitatii este
de natura individului
de domeniile
raporturile de
; omul
familie,
societate, are o
religioasa o convingere pocare nu
influenta asupra
sale ca
Individul
poate concepe
sale,
ideal
cadrul vietii sociale culturale,
in urma unei
a naturii sale a vietii
care
De
sunt rare cazurile in care individul ajunge la conceperea
a idealului
de desvoltare la o
conditiilor,
care poate
se realizeze ca atare.
Eul ideal se
in valoare absoluta, ca termen de
al individului, eul se postuleaza pe sine
ca
care tinde
se desvolte
mod organic. Existenta
a eului are o valoare
viata omului, care pronenumarate sentimente in desvoltarea de sine, se
se perfectioneaza ca fapt
ca simtire
alti termeni, ca
spirituala.
sub -Individul considerat sub aspectul existentil sale a
www.digibuc.ro

lievista

personale este fundamental deosebit de

individ considerat
existenta sa
idealizarea eului individual ca personahtate.
moclitideterminarea
Formarea individului se face
existenta sa ideala, procesul se
existentii sale reale
pe intuitia esentii" individului ideal pe tendinta
spirituala.
de exteriorizare de
in forma
ale
Cadrele de
de auto-formare, se constituesc din
in procesul
elementele caracteristice ale vietii individuale.
mai superioara de
familia este o
De
serviciul familiei a vietii acesteia, unde
sonal, omul se pune
personala. Forme
noui de
ca atare unde
mai superioare, unde omul se
tretine efectiv afirmarea vietii externe interne, sunt societate:-.
statul ca organizard
statul, societatea ca realizare
a vietii sociale.
rationala
Domeniile de via% enumerate mai sus sunt creatii ale
in
lui ca persoana, prin eforturile sale ale semenilor
a comunicarii intelectuale,
tutea initiativei personale
unei pertimp conditiile indispensabile
depline.

In vremurile actuale se pare

tendinta sa de afirmare sunt

eforturile personalitatii
de presiunea pe
o

din
mecanic inconstient,
Suntem in epoca democratiei,
domnesc ratiunea vointa masei, initiativa personala de
actiune, sunt contra-balansate de gnclirea
actiunea
care gndeste actioneaza mod propriu.
Doctrina de partid, opinia
traditia
celeforte impersonale
gndirii sociale,
activitatea
tind
personalitatea s'o
determine
adopte modul de gndire de activitate al masei.
Modul de a gndi al personalitatii se opune
mare
modului de a gndi al masei,
ea
compromisul
este inherent personalittii,
acomodeaza scopul
cadrale
sale de afirmare, scopului cadrelor
activitate ale

ca scop de
Personalitatea se pune pe sine
forrnele
canalizeze viata
culturala

Idealurile pe care ornul se

le
hind
creat un sistem de
a introdus ordine
feritele sale raporturi de
a stabilit valoarea scopurilor
pe cari
ornduirea
sistematizarea scopurilor vietii personale, aceasta
instabila
pierde orice
in orientarea manifestrile sale.
Procesul prin care omul
organizeaza scopurile in sistern
multiple, el

www.digibuc.ro

Conceptia

pedagogie

83

serie
de lupte
de diferentieri in domeniul valorilor. Stabilirea ordinei in
valorilor este o
extrem de complicat pentru personalitate,
este un moment indispensabil in formarea de sine.
urmare,
nu credem
personalitatea se realizeazi
printr'o libertate
in afar sau in
vietii sociale,
pentruc ea este continu
unor norme stabilite
orga-

bine definit,

nizarea valorilor in sistem,

legilor naturii psihologice
care le asimileazd sau le

liberk libertatea nu

aceia care
fi
mai
bertate.

desvoltarea sa se efectueaz

baza

virtutea valorilor culturale pe

Cu toate astea personalitatea

afar de legi norme de actimie,
lege este
anarhie, anarhia poate
personalittii dect
lipsa de

Personalitatea este
o constrngere
dinin afark determinare
pentru faptk
nici
cum constriingere exterioark care impune arbitrar directii
conduit vietii personale.
uman in manifestrile sale cele
mai superioare nu poate s se emancipeze nici un moment de
rigurozitatea de domnia
naturale.
Libertate
cadrul legilor, actiune
norme mai dinainte
stabilite,
de valori folositoare
umane in general,
cestea sunt unele constrngeri pe care personalitatea le sufere,
care nu se impun din afark ci
interiond su.

Suntem de acord cu H. Gaudig, numai

ceeace
modul de formare al personalittii
ei pentru pedagogia generalk
Nu recunoastem solutia celorlalte probleme care se pun
cu postularea personalittii ca scop al educatiei,
me,
ceeace prive$te formarea omului ca persoan rolul acestuia
viata social. Intr'o
apreciabil personalitatea
conceptia lui Gaudig apare ca idee abstract,
toate
trebuinteaz deseori conceptele de
de realitate.
Intelesul conceptului de personalitate se degaj din analiza
la Gaudig considerarea personapersoanei umane concrete,
un caracter dogmatic abstract.
littii sub
tivele sunt numeroase nu este u$or le fixezi pe toate, de aceia
vom indica treact pe acelea pe care le credem mai importante.
Dela
ne impresioneaz spiritul de sistem, care
tureaz realitatea psihologica social in analiza personalittii
are un caideia de
oarecare
umane,
racter metafizic, se impune naturii umane ca un fel de
reale sunt
priori. In felul acesta observatiile asupra
o verificare a supozitiei de natur metafizic, unde faptele
metafizice, sunt inlaturate pur simplu. Denu convin
www.digibuc.ro

Revista general a

84

gajarea ideii de personalitate se face

mod empiric,
preconcepute,
ea este o
a
umane, care

conceptia de
de lume,
fel
epoci
deosebite, precum
in culturi deosebite, personalitatea se
moduri absolut deosebite, adic,
caractere total
deosebite.

Conceptul de personalitate este un concept fluid,

ne exprimam astf el, continutul
este
cum de
este continutul oricrui concept care

grefare,

realizri de viat.
este
motiv de abstractizare a
personalitatea
definitiva,
acesteia ca
stare de inactivitate, totusi pastrand
format, poate
activitatea
proprietatile specifice pe care le manifest&
Personalitatea este personalitate numai
o
actiune, o personalitate repaos, provizoriu sau definitiv, este
un concept lipsit de realitatea corespunzatoare. Nici odat nu pual desvoltarii
personalitatea a atins termenul
spune
viata sa interioara
din acel moment s'a
sale
ca s se mai afirme
existe ca personalitate
creatie de valori.
Personalitatea este in vesnic formare de sine, viata ei
activitate, proprietatea sa esentiala este crearea
valori ; ceeace
momentul
care personalitatea
trece din starea de activitate in starea de repaos, crearea
crearea de valori, inceteaz de a mai exista de a se mai prezenta
ca personalitate. Viata personala se realizeaza prin
care o insufletesc care ii dau un sens,
elementele naturale care
ca date" elaborarea vietii personale, nu pnt.
deveni preponderante niciodata,
un rol
conceperea directiei
viat mai ales in valorificarea fortelor di3
ponibile
raport
scopurile concepute.
Gaudig se
Din alt punct de vedere, conceptia
esentiala, care face sistemul
mai mult de realitate, o
a vietii umane.
de educatie, s reprezinte numai o
principiu la viata.
Observatiile lui Gaudig se mrginesc
psihologica a individului, unilateralitate exagerata
in inrealizarea subiectiva personalitatii este
telesul de conceptie integral a persoanei umane. Ideia de peracceptia lui Gaudig nu cuprinde toate laturile sub
sonalitate
continutul ideii de
care se
ea
viata
nalitate este incomplet. Deosebim
aspecte sub care se
personalitatea, unul subiectiv
altul obiectiv,
se presupun mutual
se intregesc, elaborarea subiectiv.
a unei valori se
printr'o realizare obiectiv lumea
din
Pentru acest motiv simplu, dar decisiv, conceptia
mrii personalittii
Gaudig este incompleta
nu
s ne-o
porturi

Un

www.digibuc.ro

pedagogie

85

Eul psihologic, latura subiectivh a fiintii umano,

postulat
ca existenta
identificat literalmente cu
Eul ideal personalitate sunt
lucru.
Desvoltarea subiectiva a
se
paralel
voltarea sa obiectivh. Unui fenomen din viata
a omuhi
corespunde un alt fenomen din viata subiectiva,
se
tiveaz printr'o actiune,
care o actiune se idealiprintr'o idee.
Comunicarea vietii objective cu viata subiectiva a omului
cum o expunem noi aici, nici termenii, nici imagieste exact
raporin
plenitudinea
nile de care ne servim nu
laturi ale existentii umane,
toate astea
turile dintre cele
reciprocitatea celor
lumi, de
noi
nu-5i are locul aici.
o expunere sistematica a
bilit: personalitatea se
in planul de existenta subiectivh
ca in planul
existenta obiectiva, ea
intersectia acestor
planuri,
unei
corespunde o
miscare
plan. Valorile,
produse ale personalittii, se
nu
mod egal eel putin
pensabil, din cele dou existente ale fiintii umane. Ele nu sunt
numai creatiuni subiective, sub
de idee, ci sunt realizri
obiective, organizari rationale ale
exterioare, de
singura
sub care le cunoastem
uman. Realizarea.
persoanei umane ca eu ideal devine din ce
ce mai
viata spiritual a omului
mai mult din sentimente din
acte de
deck din idei pure, omul o atitudine personall
fata lumii inconjurtoare prin sentimentele
care le
se
efectiv prin aetiunile pe care le intreprinde
locul acesteia.
timp realizarea personalittii
nul subiectiv de existenta personalh, este inconceptibil desvoltarea
personalizarea vietii afective
voluntare,
noi
precis
elementul
voluntar sunt
integrante, fundamentul viu
persoanei umane.
Eul ideal ca termen de formare a
nu ne spun ni
este o simpl
Considerarea personalitatii ca- eu ideal este perfect acceptabil
punct de vedere psihologic,
un
de vedere pur
simplu, care nu poate fi universalizat erijat realitate intopersonalitate se manifesta ca atare
vietii
sociale culturale, domenii de existenta exterioare individului.
Prin urmare, personalitatea se
in mod
creatoare
cultural
in
In conceptia lui Gaudig
persoana uman se realizeaz5
in opozitie
atmosfera
ceeace nu ne duce h
zultatele pe care trebue
le astepte pedagogia
o conceptie
fundamentala a personalitatii.
Educatia individual se complecteaz
educatia
din considerarea fiintii umane in mijlocul

www.digibuc.ro

Revista

86

a personalittii se
printr'o realizare obiectiva a acesteia. Numai in viata
personalitatea subiectiv se
constituirea e-

vietii sociale. Desvoltarea

biectiv a ei.
De fapt noi am
cu
ocazie,
educatia
este
o prelungire, mai exact o completare a eclucatiei individuale. Omul
trebue
intelegerea
a vibtii sociale
se plaseze
ca unitate componenta cercul de existenta al acesteia. Din
zitia
de Gaudig veclem
formarea personalitatii
nu poate
utilizeze elementele atmosferii externe, cu alte euvinte, nu poate
se sprijine pe conceptia de
lume a
lui,
toate
el vorbeste de domenii exterioare de activitate.
Conceptul de eu ideal nu se suprapune conceptului de
Mate, deoarece continutul personalitatii
real
continutul
ideal. De fapt, conceptia lui Gaudig a fost

de G. Kerschensteiner din punctul de vedere al pregatirii

de W. Rein din punctul de vedere
pregatirii pentru viata
Ei au criticat doctrina
rezulprofesionale

tatele la care duce, noi am

problemii
astfel am pus in
conceptiei lui Gaudig.
tive

ne

direct
insuficienta

centrul

obiecIn consecinta realizarea personalitatii subiective

este scopul integral al educatiei. Idealul de
idealul educatiei, identificarea aceasta
se identifica
consideram personalitatea. sub aspectul
numai

biectiv, in

alti termeni,
care se
realizare obiectiva.
Lyon.

care o consideram sub aspectul obiectiv,

in starea conconsideram persoana
in
ca reprezentare
MIHAIL UTA
Doctorand in filosofie

www.digibuc.ro

Mijloace de
Sunt

1)
prin cari putem realiza disciplina
mentionam
de a fi a
totul depinde de el. Pot

multe

In primul

trebue

profesorului,
cauze, cari
unele
mai mult dect
mentinerea disciplinei ; dar in
un caz ele nu pot face
imposibila de mentinut.
profesorii cari, in mod natural,
nici o
obtin ascultare supunere din partea elevilor, pe cnd altii nu
ajung la acest rezultat mai niciodata.
Prima
care trebue s'o
un profesor, care voeste
stabileasca o
disciplina, este ca prin toate mijloacele
ce intrebuinteaza,
caute
increderea elevilor. Cu ajutorul acestei
puternice, el va
multe din partea elevilor. (F. Buisson).
gndurile sentimentele
Profesorul trebue se
elevului,
dispozitiile lui,
dorintele
se

cu el. Numai atunci va izbuti

cugete,

tinerimea trebue s participe bucuros

Cine vrea
plimbrile, excursiile la toate ocupatiile cu cari
mod firese,
umple timpul. Educatorul, care poate particApa,
ceva din demnitatea sa,
la toate aceste indeletniciri, fr
incredere iubire a
prin aceasta,
poate
iubirea increderea elevilor
pe calea cea bung numai cu
numai
privirea
la

vntul. (W. Rein. Padagogik in systematischer Darst. IL

unui
zi,
Socrates, adresdndu-se,
Se spune
: Iti
copilul
i-a
pe care incercase
deoarece nu

neputndu-1

1) Vezi : ,,Libertate

iubeste".

Revista

No. 8, Oct. 1927.

www.digibuc.ro

Revista

Citnd. aceste cuvinte, Legouv

: Profesorii

elevii

comun afectiunea.
in adevr iubirea elevilor se naste din afectiunea, pe care
o are profesorul pentru ; profesorul va iubit de elevi numai
iubeste. Dar el nu trebue
inbire
el
printr'o
prea mare.
prea mare familiaritate ar
aduce repede desordinea lima de disciplin.
E necesar
ca
cu iubirea conduita profesorului
inspire respect.
Profesorul va fi drept ; el trebue
pstreze totdeauna

au un

bun dispozitie, ferindu-se de a deveni capricios. Pentru a fi drept,

profesorul trebue
totul ; s cunoasch, mai
ales pe
ski,
sufletului
;
necesitatea de a
elevilor pe cari-i educ.
copil avnd
sa, se cere ca disciplina
difere mai mult ori mai putin dela un
la altul.
punem
serviciu, implinirea oricrei dace cerem copiilor, cu partea
a bunavointei
;

pentru ca ei

de

voie, din iubire, tot ce-i

greu, considernd aceasta ca
un act de eroism. Ori de
ori vrem
mrginirn
libertatea elevului, trebue s
la psichicul lui, care tinde
devin liber prin
de sine. Procednd
astfel, copilul nu simte
de altul ; disciplin libertate
se armonizeaz
superioara. Apelnd la partea
din sufletul copilului, interesand personalitatea lui fat de
tele disciplinei,
impotrivire fat de regulament,
tumire
de mrginirea liberttii dispar putem mentine usor
cea mai sever disciplin.
punem lucrurile cele mai
Vom
totdeauna
cu exactinate
raport cu
vieat, deprinznd pe
stpanirea de sine, sinceritatea, struinta, etc.
Pestalozzi
o mare
mentinerii linistii in
scoal, nu din pedanterie, ci dintr'o
ptrundere pedagoa
cari,
educative pe care o au lucrurile
expresia sa, constitue : fundamentul scopurilor
mai

domeniu are drept rezultat intrirea

progres
pentru alte
un
un
fie pentru
Profesorul trebue
impuls
inlesneasc interpretarea propriului
terpret care
profund spre libertate ; el trebue s fie profesorul adevaratei
nu jandarmul constrangerii.
mod autorieducatorul cere executarea unui lucru
un ton brutal sau nervos, seriozitate dar
s
tar, dar
de copil niciodat ca o
de iubire, aceasta nu-i
nu-i motivat. Copilul simte insstrngere, chiar
vointei

www.digibuc.ro

Mijloace de disciplin

in acest caz profesorul se adreseaza caracterului, care

mai usor ceeace-i apartine, dect inteligenta simturile.
Profesorul trebue
tie s se uneasc
fiinta
din copil impotriva fiintei lui senzoriale. Aceasta e ideea
damental a pedagogiei Kantiene,
de precis
prilt
cuvintele : purtarea copiilor trebue
pe maximP,
; ultima
nu pe
necuviintele, pe cnd prima
formeaz modul de cugetare (Fr. W. Frster).
Educatorul, care interpreteaza exact manifestarile
cte forte valoroase pentru formarea caracterului
ascund deseori napoia rebeliunii
a apucAturilor slbatice,
singur adevaratele mijloace pentru mentinerea disciplinei.
El va
observ
tinerii nu se
mod absolut
ci ei cer un nou
de conducere. Ei se
in epoca respectdrii eroilor, dar privesc ca erou numai pe
care nu le
demnitatea, prin o pedagogie de jandarm,
cu demnitate
incredere, stim bunvointd.
astfel de dernnitate se poate
foarte bine cu
o participare ocazional la sburdlniciile tineretului.
Numai pedagogul care, reprezentnd o corectitate
el tot ceeace-i omenesc,
s domine,
o sigurantd
regeasck peste toate puterile intunecoase dintr'nsul, numai
va
o influenth puternic asupra copilului. Un astfel de
dagog pare
elevilor incurajndu-i eu
art
pentru a
din starea voastr la a
; am eu
voastr, dar am ceva superior, care
aceast
pe care voi trebue tindeti s vi-1
Adevrata
severitate blndete n'o
profesorul
numai datorit faptului c,
educatia sa proprie, caut s exercite
de o egal important ambelor
ale
; iubirea forta (energia). Atunci va
raporturile sale
lui
elevii, calea cea
tonul
cu elevii va fi prietenos, totusi din expresia ochilor va
energia ce va
copilului
buntatea lui nu vine din
ciune, ci din o voint ce-i deplin
pe sine ; iar, cnd va

tincti

nevoit

se poarte sever, in tonul su va

inimii, ce izvorste dintr'un suflet curat. (Fr. W. Frster).

;
Tonul tuturor dispozitiunilor fie
arate
puternice ; dar
se simt timbrul
o not potrivit de familiaritate ; niciodat tonul fundamental
cat se poate
nu se constitue din asprime posomordre.
putine reguli rndueli; mai bine prea putine dect prea multe,
att mai greu se pot
ct prescriptiunile sunt mai multe
(Ad. Mathias, Ped. practica, pag. 193).
al noului sistem
Frster, reprezentantul cel mai de
s-1 schitm mai sus, recomandd
de disciplin, pe care am
lui asigurarea triumpentru
urmtoarele
fului personplittii asupra individnalittii : a) Convorbiri
www.digibuc.ro

Revista general a

90

pornirilor rela ale elevilor, b) fixarea mijloacelor

sens.
c) exercitarea vointei individuate
terea
In ceeace priveste formele sistemului frsterian, ele sunt
:

prin
a) Conducerea
principiul cooperatiei.

opiniei publice, avnd la

elevii conformndu-se de
b) Conducerea de sine a
bunavoie unor reguli stabilite aprobate de ei
Conducerea de sine a intregei
organizata ca un
scolar democratic ; cu
regulate cari elevii
alcatuesc
aleg pe
ce-i vor conduce, etc.
cei distinsi
d) Educarea reciproca
cele bune.
toti stabilindu-se o emulatie
cei
Marea
a emulatiei, pentru mentinerea discipline!
in mod foarte
si bunul mers al educatiei in general ne-o
et son rle
limpede, F. Queyrat, in lucrarea sa :
l'ducation".
de care educatia are trebuinta, cum
Emulatia e o
de vapori, dar pe care poate
rebue
canicul are
clirijeze.

de ernulatie care n'a avut

adversar,
un
anume perfectionarea
pe care o numim autoemulatie
emulatia cu sine
adevrat
emulatie,
din progresul pe care cineva face pe
moral:a, ce
ingrijire
de a se apropi pe
ales, din dorinta
ce
format.
idealul ce
ce mai mult
fiecare zi din ce
rezerva,
H. Marion,
Singura emulatie care e

e emulatia cu sine nsusi, dorinta de a face bine, de a face mai

bine

eri.

nici interesul,
nu cons
Nici ratiunea,
tottitue stimulente destul de eficace. Negresit e bine
influenteze asupra
la toate aceste motive capabile
tei copilului. Dar,
ele pot fi auxiliare excelente ale emulatiei
pot contribui s'o
generoasa, ele nu pot
s'o

a fost
Greci, totul

anticitate.

de

object de concurs :

fizice,

poezia.

Invingatorii jocurilor
erau
de un Pindar numele
erau gravate
litere de aur pe table de
bitiunii de a obtine premiul
datoreste lumea operele nemuritoare ale lui Eschiles, Sofocles Euripides.
Multumita emulatiei, popoarele s'au ridicat la civilizatie, s'au
format
numeroase, active, industriale bogate.
Cum progreseaza agricultura, industria, comertul,
nu
a emulatiei ? Care e scopul
universale regionale, al concursurilor, recompenselor
ce se
etc. ?
nu de a impinge, prin ajutorul emulatiei, astdesteptata, lumea
- indivizi natiuni
realizem
neincetat opere din ce in ce mai perfecte mai
?
www.digibuc.ro

Mijloace de

Nu urmhresc oare

arhitecturh ? Dar

ottdate de
concursurile de picturh,
date de
medaliile

scop

ca

de litere

91

binele trebue fhcut pentru

Negrepit, s'a zis de
iubire de bine,
nu din alte motive. Dar cei ce
astfel sunt exceptiuni. Omului trebue un
care
termine la
din actiunile sale.
toate acelea pe cari le
poate
societatea
mai
e in
resul pentru bani care produce numai egoism, iar
mai
este emulatia. Recompensa publica,
celui ce s'a distins
s nu
mai pe jos in viitor. Ea constitue
ceva,
de incurajare pentru ceilalti oameni.
un puternic
un stimulent
de puternic penttru adulti, emulatia.
nici
educatia copiilor. Filosofi educatori
nu trebue
din toate timpurile ca : Platon, Aristoteles,
Cicero, Rabelais, Locke, Fnelon, Rollin, Condillac, Helvtius,
dau emulatiei importanta cuvenit.
de cea priPrincipala superioritate a educatiei publice,
prima domnepte, in mod normal, o
aceea
emulatie care asigur progresul.
triumAcela, care din copildrie, a fost obipnuit
sa
furile din colegiu, va conserv aceast nobil pasiune
; ea se va inobila
sufletul
va
fapte de curaj de virtute.
Emulatia constitue forta educatiei puMice. Emulatia penttru
bine e capabil
se
desvolte
copii sentimente
de umanitate pietate
le
Cnd ne folosim de ernulatie, trebue
s'o
pur generoash. Cum ?... Inspirnd
dorinta de a fi
considerati,
etc., dar evitnd
punem in
arnorul
propriu. Ernulatia unuia
de mai multi este, din
punct de vedere, relativ
; emulatia dela unul la altul e
totdeauna primejdioash.
rivalitate, avem de-aface
Cnd
doi copii se
amoruri proprii ; unul nemultumit, altul, satisfcut ;

amorul propriu satisfcut, se poate napte mndria, arogani a,

etc.; amorul propriu nemultumit conduce la descurajare,
diferent,

etc.

copilului ca object de emunu o persoan.

latie o virtute, o calitate, un
mai mult
de emulatie
Un prim
;
sunt recompensele. Cu privire la ele, p6rerile sunt
nu
unii recomandndu-le, iar altii desaprobndu-le.
dar
vom
copilul
datoria pentru a fi
De

trebue

recompenshm cnd
Recompensele trebuesc acordate

fie in raport cu meritul

www.digibuc.ro

varieze

eu

Revista

92

a sfortrii fcute ; s devie

ce
mici avnd

valoarea actului

in ce mai rari, pe
mai

ce elevii se mresc,
s fie stimulati.

se aleag cu
nu
recompense prjituri, lucruri de impodobire, etc., de
acest caz,
oarece,
pe elevi
pretuiasc
ce ar
trebui dispretuite.

In general

evia

ce au un caracter

in joc sentimente
vom recurge la acelea. ce
sunt, de ex., sentimentul de onoare, de aprobare,
Aprobarea lauda trebue apoi folosite
a
nu produce orgoliu sau vanitate.
Alte recompense sunt notele bune, asezarea
anumite bnci,
material

felul purtrii din cursul saptmnii precedente,

mici distinctiuni ca panglici, crud., etc., tablouri de
noare, felicitri din partea profesorilor, etc.

Concursurile, examenele sunt de asemenea mijloace excelerte

pentru a produce sustine
Un

fel de emulatie

ne ofer un ideal, un model, care ne atrage

ne apropiern.

Vieata

de care

I. G.

Licentiat in filosofie. Institutor.

www.digibuc.ro

Considerafii asupra
mai
mai interesant
object
Poate
material,
din punct vedere formal
important,
lucru
deck intuitia.
clase
copiii din prirnele
froebeliene). $i totus,
se poate spune pentru copiii din
stare
dea
in care intinitia este pusa
putine sunt
intreaga contributie, de care este capabila, penttru instructia
educatia vlstarelor fragede.
Imi stau pe inim exclamatiile de bucurie ale copiilor dela
fac lectii de
ori
unde functionez, ori de
strlucitoare de plcere tot timpul
intuitie, fetele

lucrul acesta ar putea fi in toate

o astf
mine - desigur de altii vor
oti
gustat in intregime

ele.

satisfactia

dasclii nostri.
Importanta intuitiei Cine n'o cunoaste ? S'o reamintesc in
rezumat. Este aceea
ne
materialul concret, necesar
; este temelia
noastre. Prin ea spre folosul
ei, simturile devin
apte pentru slujba ce au de indeplinit ;
spiritul
mai
conducerea
Apoi intuitia
intretine dragostea pentru
; ea ne
cunostinte noui despre lumea
re
ni le
cele vechi, nu rareori gresite.
Interesul pentru tot ce este in jurul lui are copilul cu mult
a veni la
El provine din
interesul
indiviclului. Numai
mobilittii lui
copitrece repede
un obiect la altul,
intuitii
perficiale, incomplete
uneori chiar false. Rostul
desvolte acest interes al copilului,
folosiasch
mod sistematic, spre a-1 conduce
intuitii
plecte
corecte
procesul de formare al bor.
oamenii cari
trecut prin
au intuitii, unele chiar mai
bune
cele ce se
aci. Dar
timp a trecut pentru
!)

acest interes
cum se
viata ce
timpul
in
clase,
biect de
Cauza
vedem
e bine
cum cred eu
Lectiile

vara. Mare

ca toate celelalte, se fac in

studiezi natura
www.digibuc.ro

lipsa

predare.
se procedeze.

iarna

inchis

Revista general a

94

tre patru pereti

aceasta azi,
secolul copilului - al pedagogiei Lucrul acesta se face att la oras,
la
mide
toate aceste lectii s'ar putea face afara, in aer liber, satisfacnd
higienii,
timp cu ale didacticei.
Ori decteori mi-a fost posibil,
toate
lucrez
sunt
clase
Bucurestilor, am fcut aceste lectii
sau
grading, chiar
curtea
timp de
celelalte
in
orele de intuitie,
aer liber, erau socotite de copii ca aclevgrate ore de

recreatie.

la

Nu mai vorbesc de faptul

dina

fac ca

gospodria
de intuitie

predea

ai la

bine intocmite, care

mult mai
condit

prielnice.

toate lectiile de intuitie se pot face

Dar, se va spune,
? De sigur, sunt lectii pe care le
material intuitiv
mai abundent.
cestora le venim ajutor
? La un
La ce se reduce acest material in cele mai multe
facnblou singur,
este acela. Uneori mi-a fost dat
gravura
din cartea
deseori
du-se intuitia
Fireste, acesta nu mai este
scolarilor, iar alteori nici
intuitiv, ci parodia lui. Nici nu se poate concepe o
intuitie
material intuitiv
mai bogat. De aci necesitatea

muzeului
in acest muzeu
figureze toate
ce se predau la intuitie, in rniniatur
putin,
nu mrime
naturald, precum animalele
mai ales
Chiar cele se pot intui
vii, tot e bine
muzeul
necesare la lectiile repetitoare,
care ocazie
etc.
se fac
Tablourile sunt ele bune, spre a complecta pe cele

uneori chiar spre a le suplini. Ele

spre a putea face acest

anumite conditii. Tablourile, pe

lucru, trebue
viata animalelor ce se intuesc e
e posibil, s redea scene
subiectul lectiei. La urs, spre
fie mai multe
arate cum e ursul linistit ; altul s-1
exemplu, un tablou
fie un tablou
zinte atacnd sau ducndu-si prada ; un al treilea

reprezentnd viata de familie a acestui animal ; ar mai putca fi

astfel de
un reprezentnd o vntoare de ursi, etc. Proectiile
uncle se pot face, sunt mai bune ; dar ceeace
tablouri, la
- ar fi reproe cam greu de
ar fi minunat scene caracteristice din viata animalului
zentarea de filme
bun nu trebuie scape prilecaz, un
se
In
jul de a duce pe copii la filmele cinematografice, avnd astfel
va
copiii expozitiile de animale ale
etc.,
curilor ce tree prin localitate, precum pe cele de
muzeele, grse organizeaz. In orasele mari, copiii vor
nu se
dinile zoologice botanice. Cnd se
excursii,
ocazia
intuitiv ocazional, care este att de
a face

eficace.

www.digibuc.ro

Consideratii asupra intuitiei

e necesar a
materialul intuitiv, observ
produsele celor ce se intuesc. Spre exemplu,
cnd se pred despre prun, s se aduca. copiilor prune,
pete sau conservate diferite feluri : oprite, uscate, etc., magiun,
marmeladd,
diferite
ce se fac din lemnul
nului.
nu e de prisos
ocazie, socotesc
Cu
fac o
vatie asupra aranjamentului copiilor
de obiectul intuit. Socotesc ca
mai bun pe acela de a-i
in semicerc in jurul hi,
al propunatorului, care trebuie s-si poat cuprinde toti
ca
elevii
privirea.
trecem acum chiar la tratarea
In multe
se
bi.nueste
facerea pregtirilor lungi, pedante obositoare,
spre a ajunge la numele
Prin aceasta se pierde din
in
s se
In mod natural, cnd cineva
peste un lucre
nou, se opreste
obsearv. De ce
noi la
in coal ? Tot ce artificial
inlturat de aci. Deci,
mai
bun lucru este a
obiectul
fata copiilor :
aceasta are
mai bun efect asupra
Sunt cazuri, dar aeestea-s rari,
o pregatire este bine
venit ; s se
in mod inteligent.
In ce priveste predarea propriu zis
aici trebuie
Tot in

ca atare

toat atentia cuvenit - s ne

de
prin lectie, scop pe care
la inceputul acestui
Asemenea s nu
din vedere interesul biologic, pe care,
satisfacem in
siguri intuitia s'a
complect,
nu s'a
nimic sau aproape nimic.
In predare trebuie stabilit un plan, pe care e bine
copiii. Unul, pe
socotesc foarte bun, este acesta : a)
privire global a obiectului de intuit.
cele esentiale apoi cele secunb) Intuirea
lui,
dare, dnd precdere lucrurilor necunoscute de copiii, sau
mai
pe copil
cute gresit. Aici e de observat
asupra ei inaintea uneea
o parte
cere
principale,
dorint a lui, chiar
satisfacem
observatiile la acea parte ;
imediat, fr a
ajungem
n'am ajuns
nu-i spunem, cum se obisnueste, astepte,
reflecteze asupra celor ce observ,
acolo. Copiii
fie
dndu-si
lucru, de
asupra rostului
alcatuirea unor
; de exemplu, de ce
ale corpului,
fulgii pasrilor sunt
pe
ca olanele sau
case ; de ce cocosul are
bogat colorate
; de ce rata are degetele picioarelor unite printr'o pieetc. In felul acesta se satisface interesul biologic, de care am
mai vorbit, care este foarte pronuntat la copil, ca la adult de altExemplul 1-avem in proverbele tranului
care,
fi. fcut un invtmnt
sistematic, a fost isbit de notele caracteristice ale animalelor,
care a caracterizat anumite tipuri
ca epurele,
de oameni : ager ca un leu,
o capri,
www.digibuc.ro

Revista

aci este o ocazie minunat de a lmuri

astfel de
multimea de proverbe zictitori
expresii, ca
viata animalelor. Dar e de
: cum a ajuns tranul simplu
att de bine
s
viat a animalelor ? Care i-a
stimulentul ? De sigur interesul pentru viat ceeace in
lim.bajul nostru se chiam interesul biologic. Inc'odat deci,
atentia cuvenit acestui interes.
c) Urmeaz discutiuni cu copiii asupra vietii, a foloaselor, etc.
a celor ce se intuiesc.
Forma, fireste, trebuie fie cea intrebtoare, rareori alternnd
cea narativ-expozitiv.
intrebare
copilul
cruri noui tot de ea trebuie s ne folosim noi predarea
vtmntului intuitiv, cu conditia
ca ea s intretin
interesul la copiii
timp,
provoace sfortare de
getare
mintea
Numai astfel intuitia ajut la educatia
gndirii.
ne ferim deci de
potop de intrebri zise
la care nu se poate da alt rspuns deck
asteptat pentru care.
spre a-1 da,
nu depune deck o foarte redus sfortare.
ne ferim deasemenea a pune intrebrial
continut
rece
pe copii referindu-se la lucruri prea cunoscute
sau
nici o legtur cu
de copii, nesatisfcnd deci interesul
biologic. (Exemple :
picioare are pisica ?
?
etc.

urechi ? etc.).

Dup ce copiii au deprins planul de urmat,

nici
nu mai
el, ci elevii face acest lucru. Atunci lectia se
face punnd pe unii
pe altii
rAspund numai

unde ei nu pot da rspunsul, sau cnd. au luat un drum gresit,

dela planul stabilit, s intervin invttorul. In felul
acesta lectia este foarte activ, animatia
interesul crescnd,

emulatia asemenea, toti intrecndu-se s fie atenti, s observe cu

bgare de
spre a
pune intrebri cu rost a
punde bine.
de
Reproducerea,
de potrivit la celelalte
o repetire a celor
mnt,
se
la intuitie, dar ea s nu
ce deja s'au fcut, ci o sistematizare a acestora.
Dup'predare facem un rezumat, care const din sinteza
observate cu ocazia analizei, precum
a
pe elevi s-si
dea seama de profitul realizat de ei cu ocazia acestei lectii,
nnd singuri care sunt lucrurile necunoscute
de ei pe care
le-au aflat acum.
la fiecare lectie ca. de gene ferim de
putin
neralizarile trase de pr care nu-s
Asa. ceva facem numai la repetitii, cnd stabilim caracterul general
care ocazie dm notiuni mai cuprinztoare.
al unei grupe
A citi
La aplicarea acestor lectii m opresc ceva mai

din carte, cum se obisnuieste, este bine, dar este prea putin ca
safisfacem noi
intuitie. In
aplicare a unei lectii
activitAtii proprii la copii, la acest object de
www.digibuc.ro

Consideratii asupra intuitiei in

primar

97

de mult le place desenul

prin desen. Se
a) Mai
de ce
nu le satisfacem
deseneze.
copiilor. Ei singuri cer
a
? Unde mai pui desenul agereste mna.
desenul constituie cea
Eu socotesc
fcnd-o mai
copilul
mai
aplicare la intuitie. Pentru a
doua

mai cu

obiectul intuit, cci trebuie

de

natur,
imaginatie.

desen :

observe din nou, ha

la intuitie se poate face tot felul de

model, din observatie, din memorie,

b) Lucrul manual e o
aplicare de
aproape ca desenul. Ai vorbit despre rac, pui pe copii
deleze acest animal ; ai tratat despre mr,
din
lut un mr-fruct,
din hrtie colorat
taie forma
unui
pe care s'o
pe caet, etc.
La copiii mai mari s se dea de fcut compuneri
ghtur cu subiectul tratat. (Exemplu :
ai vorbit despre
copiii
descrie
intuit). In cazul acesta,
se
ca ilustrare a compunerii fcute. Chiar e bine ca
a
niste caete-albume, care
cuprind descrieri d.esenuri a celor
la intuitie.
Aplicare mai putin imediat, dar de mare
ales la tar, este ingrijirea de plantele de
domestice, despre care s'a
de
copii.
exemplu, ai predat despre
copiii
fie pusi
ingrijeasc
de o
cu pui, etc. ; ai predat despre o floare, s fie pusi
schimbul, 'ngrijeasch
un
cu o astf el de floare,
etc., etc.

Fiecare invttor poate gsi alte aplichri, tot

de
potrivite
subiectele tratate.
S'ar crede
procednd
felul
rolul
este redus, dat
faptul
la lectie
mai mult cop iii
deck el; eu cred dimpotriv. De
rolul invttorului nu este
ca el
lucreze mai mult
copiii, in
ci
pe
dar
munceasch cu plcere s
activitatea
deprinzhndu-i cu munca ordonath. Invttorul
fie pentru copii un prieten al
mai vhrstnic,
supraveghetor al
Sigur
aceste observatii, pe care le-am expus aci, sunt susvoiu fi
ceptibile de completare
chiar de indreptare.
cu o pricepere
mei de
cunoschtor acelora din
vor face acest lucru pe
o experienth ai
cale, contribuind astfel la lmurirea, unor chestiuni metola progresul
dice de mare important,
ca cele

general.

OCTAVIAN DASCALESCU

de aplicatie de
Bucuresti
www.digibuc.ro

Streinii spun timpul e bani,

se plng
unii
omoare, caci, nu rare ori auzim la arnicala
ce mai faci ?", o explicatie care, prin repetata

stiu cum

a caracteriz o stare de spirit,

toare.

nu e

este

nu
felul
un
intrebuinteze
timpul liber este un criteriu
care putem
judecm
terizndu-1
unul inteligent sau mai putin", atunci vom
rspunsul nu poate fie altul, cnd porneste dela oameni, ri
n'au avut niciodat precis format notiunea valorii timpului.
nenorocirea este
majoritatea locuitorilor aril noastre omoar
timpul liber".
ei
adevrata acceptiune a
tului ? Nu, categoric,
!
nu ne mirgm
:
totdeauna
oamenii au alungat,
fel sau
mai barbar sau
civilizat, pe cei ce ei nu i-au
Povestea se
cu timpul.
cum s-1 intrebuinteze, vor
omoare,
dea.
seama
arma intrebuintat sedentarism, sau viciu, asemenea
burnerangului australian, se
asupra atacatorului,
cei
ce mor,
sensul filosofic al cuvntului, nu sunt cei a cgror funca
ci acei cari nu au
intens, iar
cei cari
intens, sunt oamenii cari se
cu timpul,
cari stau
mai putin posibil, sau chiar de
Un
de actiune.
timp
filosof, socotindu-si viata, nu
considerndu-le ca
rnoarte din existenta lui. Bine, bine.
cestea sunt conceptii filosofice
ele nu se pot a.plid in totul in
viata planetar. Noi
c organismul, dup munc, fie
sau intelectual. are nevoie de odihn, pentru a
lele extenuate, rengscnd vigoarea. Dar nimic
pe
din repaus trndvie. Se pare
un
dox
recomand ocupatia repausului sau intrebuintarea
pausului ; poate
fie chiar
dar acest paradox poate fie o
realitate. Sunt multe posibilitti si se
mereu, creiate de
oameni, cari
fac un
via% din munca pentru promovawww.digibuc.ro

99

rea neamului

astfel de posibiliWi
Criteriul de alegere al
fondul sufletesc al individului orn, in sentimentul

plcerei, in satisfacerea gustului de frumos - gustul estetic

impregnate sufletul omului, a

instinctul,
dela primele
de viat
Putinele
de slbatici ce populeaza zilele
noastre cteva insule
de ocean sau
virgine din
ne pot
neexplorate
parte, felul de
al
nostri indeprtati.
e greu sau chiar imposibil
descoperim la ei idei sau sentimente, mai mult sau mai putin
nuntate,
vom
simtul de
de durere
precum
de frumos, evident, conceput altf el de cum o
intelegem noi. Ce sunt dansurile
bizare, sau strigtele
lice,
nu exprimarea unor simtiri de veselie, de
sau de
durere ?
victorie o
prin salturi, ceeace ar fi dansul
ambele, stri
se

tru modern - strigte - cntecul - jazz-bandul nostru. Sunt

veseli, simt

sim tprcerea cnd se tatueaza.

pentru a
frumosul.
au cntat sau nu primii oameni,
greu s stabilim, dar c tindeau s faptuiasc frumosul este constatat desemnurile de prin grote. Ce vreau s spun
toate aces? C se afl in structura imaterial a
individ

un fond ce trebue cultivat : s se

de frumos, sau simtul estetic.
sunt multe ;
tot att de multe sunt rele
concettenii no$tri din nenorocire le nimeresc tocmai pe cele
! Cum, prim
Tot, tu, invttorule, esti chemat s
ce important
ce rnijloace ? Prin
eztori
ajunge, cnd.
la rezultate se
sunt aceste
din cele ce
bine organizate, se va
afirm
organizarea de
intre copii numai, eu
numi-o tot activitate
nu extra-

instructie

iat de ce :

un ideal bine definit,

educatie. Drumurile
el sunt multiple : programa.
le jaloneaz, in part%
opera.
toti suntem convinsi
lucru
dat
domeniul ce trebue lucrat
fete,
ale insttrucnatura
tiei,
ale educatiei :
predate,
scopul urmrit.
bagajul intelectual al omului
Cunostintele
sau mai
mai
timp,
in
venire,

mare, la formarea caracterului, ultimul scop al

o societate
a viitorului
primar o
deci
ce
trat cu mai multe calitati, mai sensibil la
directive snatoase societtii
ca moralitate,
multiple
o
mine. Cnd
lectie
influente sntoase asupra copilului ca
ba, mai mult,
memorizare
citire,

www.digibuc.ro

Revista

100

adevdrata
le
fluente, copilul le primeste pe nesimtite,
importanta acestor
inobileazd sufletul, veti
loare,
in domeniul muzicei, al artei.
nifestri
? Intrunirea elevilor, la o datd.
Ce este o
sub conducerea preceptorului
cteva ore. Cum ? Prin
de prietenie voiosie, s
aportul ce fiecare
se realizeazd un stoc de
distractive : recitri, ghicitori, povesti, cntece, lecturi, jocuri.
conducatorului
le aranjeze,
le sistematizeze
s foloseascd tot ce e bun. Este bine
se respecte
aici,

alte actiuni, maxima : evitati excesul", sau ce e mult

Amnuntit
am realizat-o.

voiu

imagine, pe care eu

cnd
gsesc cea mai potrivitd,
rezistenta copilului sunt diminuate, se
instructive".
In acest scop, se
ca,
din cursul
afle, de
ghicitori, jocuri, pe cari s le
treze
in ziva cnd vor trebui le
fata tuturor
legilor, obtinnd laude, aplaude chiar premii, in
cea mai reusit ghicitoare, sau cea mai frumoas
sul va fi
mai mare,
nu se limiteaz
unei clase, ci al
In ziva
copiii simt
intruniti,
ce, in prealabil, s'a
un
al
Domnul nu trebue
pasiv el
va citi dintr'o carte particular, o istorioard, experienta mi-a
artat,
acele hazlii sunt cele mai gustate de copii ! Cteva
vinte explicative vor
atentiunea
unor anumite idei ;
mod fin,
nu
intentia magistrului. Vor urma apoi productiile copiilor. Ei
recith poezii. Nu trebue
ne inchipuim
totul,
nota hazlie. Preceptele etice vor
ele in
sau poezii, mai mult in cele spuse elevii mai mari. Vor fi

Intr'o

fortele

copiii cari au spus frumos, vor fi incurajati ceilalti. Altii

arunch ghicitori claselor.

Vor fi jocuri : jocuri aritmetice, de
de gimnastic5.
exemplu : sunt pusi copiii s numere din 2 2, dar
vor
bui s
6
multiplii lui,
un
conventional,
fie chiar numele propriu.
: 2-4 Nicu, 8-10
a.
Cei cari gresesc vor trebui indeplineasc anumite pedepse, date
de colegi.

Jocuri de cuvinte : expresii sau

de vorbe, cari
facilitatea limbii
pronuntie.
: bou breaz,
breaz" multe
Copiii
cnd unul nu
nunte corect. Vor fi evitate
expresii cari,
defectos, vor
sub o
sau trivialg.
va
fiecare clas
parte intrunite.
o
se pro-

www.digibuc.ro

colarb

duce, ceilalti ascult, apreciaz.

critic distructiv altora. E

101

nu se permit unora
faca
se recruteze dirijorii chiar

dintre elevi. Dac vor face ansamblu, cei mici se vor

pe
mari. Este o ernulatie
ce se naste
va aprea in totul ca un spectator in

copii.
timp

un colaborator la seztoare. El va incuraja talentele, le va

Se va petrece astfel o ord-dou. Cum subiectul tratat de mine nu
este
unui program de
ci importanta
ei, voi
descoper acum de unde
imporCred
psichologic
manifestare, voiu
importanta tuturor manifestArilor ce
zAtoarea.

Privindu-le in general,
:

libere dup

ce spune Spencer despre

chipuri de desftare, ce se obisnuesc

precum poezia, rnuzica,

organizarea prealabilA a unei societti

grad de perconstituite. Nu numai
ele nu pot atinge un
dar ele
fectiune
snul unei orzanizatiuni sociale
au origina principali
sociale
simpatie
Societaeta
nu numai
alimenteaz necontenit ideile simtimintele pe cari
dar ea

n'ar

ele le exprimA.

In materie de educatie, ceeace poate contribui la

ceeace
insemndlate
unui bun cetdlean, are mai
sluji la dobandirea talentelor satisfacerea guslurilor". Cu alte
petreceri frurnoa.se
avern,
cuvinte, pentru a ajunge
societatea
punem baza
folositoare, trebuie
de desfatare, care le place,
cu un
Copiii
dezicontinua acest obiceiu mai departe, realizand in acest
: ceeace poate contribui la formarea unui bun
deratul lui
insemntate deck ceeace poate sluji la
cettean,
mai
dobandirea talentelor.
Wilde
trebuie tratat
art. A lncezi
de repaus, este un viciu ca acela de a-ti
localuri viciate.
le
cu
;
cum
e mai usor
extirpam, atunci
s'a
s prevenim un ru dect
prevenim creind individului deprinderi bune. Dese mai bine
chdeti pedagogia
pedologia9
veti
acolo scris : in perioada primei coparii trebuiesc formate (leprinderile care stau h
baza educatiei.
se profite
mai mult de tinip, cci atunci
directia de
disciplina muncii".
Pedologia,
scopul
dea
peda.
observatiune, unei
practice
iat ce gsim la titlul : Evolutia vorbirii", ca
pedagogice
1.
povestirile, care plac asa
mult copilului, ca
s-i
prilej de convorbire de povestire din partea lui.
1) H. Spencer : Educatia
moral&
2 V. D. Theodosju. - Pedologia. Buc. 1927.

www.digibuc.ro

Revista general a

102

se cultive interesul pentru limba

Prin citire, prin memorizare, prin istorie, tindem mult
realizarea acestui scop. Dar cnd copilul povesteste un
de productii
suntem un popor bogat
frumos, s reproduca mai aproape de text, cuvinterare ne vom ajunge incetul
nu
tele intrebuintate
2.

o
frumos,
celorlalti, spunnd rar
jos in
un cadru care
ca nici
: a fost
e lung frumos,
vor copiii.
place copiilor.
epic evident,
corect, cu
entupoezie
Auditorii
propun
reuziasm, admiratie
la f el
a
chiar mai bine.
Cunoastem
de puternic se afirm la copil spiritul de

scopul

patriarhal :

povestirea

e vanitos.
Cnd vor
separati,
color
mai bine in
fie
armonie,
tnd

mari, acestia vor fi moderati

unitate de ton,
fleteasc.
ei

clase, vor fi

fac ansamblu,
se vor munci
pe
nu se reliefeze prea mult.
nu va fi posibil una

Apoi jocuri. Jocul !

lucruri frumoase
dela un joc !
Toate jocurile vor fi distractive alese ca

micutilor. Nu savante, nu greoaie, ci

bune pot

fie dup gustul

usoare de haz.
Suntem convinsi
pe copil nu-1 intereseaz arta
care
executat un object, ci subiectul.
de ce nu recomand jocuri sa
vante.
Spuneam
pot
fie premiate poeziile cele mai reusite, sau

ghicitorile sau povestea cea mai frumoas.

nu se
abuz de premii,
in acest caz, copii vor
ca
concurs
premii
de
seninaltate, vor petrece eu
in asteptarea premiului, sau vor
cu necazul
obtinut
hotrndu-se
nepastori la tot ce va
mai
Aici e locul
spunem ca Spencer : Succesul urwi
metode
inteligenta cu care este aplicate.
E un adevar recunoscut,
cele
bune unelte,
unui carpaciu, dau un lucru prost ; tot
cu profesorii
nu vor isbuti cu cele mai bune metode.
Conditiile de
ale noastre, (sc. de aplicatie, de
normal") ne permit
drn
de aci un aspect
concursul elevilor
Sigur
la
departe de
normal, acest concurs poate fi
acum
sat, dar
ca s fi rupt
scoala.
chiar dac nu e
u
din satul vecin,
acesta nu e prea
alte foloase, usor de ghicit.
organiza tor.

www.digibuc.ro

103

vedem care este

Am artat rezultate, cari par imediate.
de astzi vor fi oameni mari,
viitor,
rsunetul
totul s'ar remarea societate.
cu griji mari, cu ocupatii
noastre n'ar
duce la prezent, ar fi prea putin
viata.
creem obiceiuri pentru
izbuti
rita
? Nu
acelora cari sufer acum influentele snkoase ale
nu vom
cum,
optimi$ti,
fim cu
trebuie
totusi, vom anticipa lucrurile, vom
fi chiar de tot sceptici.
rezultatele la re
avem incredere
putem
am ajuns, dac vom duce mai departe firul ce am pornit s
primare ? Cei mai multi
cu absolventii
cim. Ce se
secundare. Acestia vor
acolo obipornesc spre ora$ la
chiar cu o organizatie
ceiul
le consider ca necesitti.
an cu an, le sdesc in sufletul
Astfel vor ajunge adulti, oameni ai societtii, cunoscnd un fel
a-si petrece timpul liber, mod inteligent, nu vor evit teatrul.
frequentndu-le, nu vor ave deck de
conferintele, ateneele,
Ce se
acei cari
mai departe ocupatia
a
? Ace$tia
grija
care va
s-i
mereu apropiati de
Ii va face astfel
prieteni ai
sustintorii ei. Se va da prilejul
petreac,
printre.ceilalti copii, ore de veselie copilreascl,
mai des posiSe va procura mijlocul
apar acum, ei
ca exemple
sftuitori pentru cei mici.
ei vor spune poezii, ca alt

vor

Am cutat
zatorilor ste$ti.

vor spune pove$ti.

expun rnotivarea psihologica

Programul
nu
dat ca model de initiat, ci ca un
smbure
jurul cruia
aduc argumentarea. Nu trebuie
luat ca model tip. Ii rmne
toat libertatea
unui program.
COSTIN

de aplicatie, Bucuresti

www.digibuc.ro

Impodobirea

de

De ctva ani auzim incontinuu despre inaugurarea attor

noui de
aproape
sat avem frumoase
noui
ridicate conform perceptelor de
Campania constructiilor
a fost
este

de neobo-

situl ministru al instructiunii d. dr. Angelescu. Tuturor plac aceste

localuri de
Nu este destul
ai
fie ea
c'un
aspect plcut. Unei adevrate
- care urmreste, deopotriv.
instructia
educatia viitoarelor generatii ce trebue s ne fie
roare mai ales prin conduita
i se cere
fie un nestins focar de lumin
aminte stenilor ct
celor ce-o viziteaz.
Ori, cercetnd interiorul
noastre (mai ales al celor dela
sate), constatm,
destul prere de
sunt
de
insufletire. Incercnd
stabilim rspunderea multiplilor cauze ce
primare, ajungem la
zdrnicesc incercrile infrumusetrii
constatri regrete ori
la protestri
ecou
deaceia
de a face procesul vinovatilor
mari), gsesc
rit
se
lucrul.

Ma dar, dup cum

a schimbat aspectul exterior al
interiorschimpe
primare, invttorul trebue
ce
treunii pedagogi stint
e necesar aceasta,
pro iar altii contra. Pentru ceasta, art ce-au zis unii ori altii, apoi
va face ce va crede util frumos.
din concluzia
Dintre obiectiunile aduse contra materialului destinat
intemeiate - nu
justificate
clascelor, cele

de-a
buie s stabilim

- sunt :

distrage

dela studii ;
;
de
higienic a
e prea costistor ;
nu se gseste de unde s se cumpere (nci chiar la cele mai

nu corsepunde scopului pentru care a

www.digibuc.ro

confectionat.

slilor de

105

Materialul destinat impodobirii claselor

- parte din materialul intuitiv serveste la impodobirea claselor,
atat
este, nu serveste nici intuitiei ce suntem nevoiti
tablouri, pentru a
temeinic
cunostinte elevilor
nici estetitci claselor.
unele
au
de proasta
calitate deci se rupe foarte usor,
culorile au un lustru ce-ti face
impresia unor tablouri de
ori de impodobit gheretele mahalalelor, nu clasele de
Altele indeplinesc, intru
conditiunile tehnice,
sunt
costisitoare.
Altele's avantagiile acestui material. Cele educative
cari
estetic primul
cele instructive.
acestea's
materialului ornant, motivul
nu
se poate
higiena claselor
cel de ordin pedagogic dela studii, - mai ales acesta cade dela sine, iar

le invoace, dovede$te teama taranului care nu mai

acel care
chiar.

meiu de frica vrabiilor.

clasa trebuie
fie higienica. De-o curatenie exemplara
fie tot
de
ca tablourile
ai ei pereti

cari trebue nu
(din trmestru
timpul anului

de prat

trimestru). Dece
deabea se

mai des, ci

schimbate

se invoace acest motiv,

praful de pe peret, iar

in

se face tocmai

vacanta mare ? Mai

exceptii
nu
tablourile nu's lipite pe pereti
la nevoie, nici
de grele
oboseasca. Dar
sunt prea aglomerate
deosebita atentie, desi in acest
nicaz, desavantagiul
privirea nu
faptul
dela
se

sintetic

In ce priveste faptul
distrage atentia copiilor, este
meiat Se
aceasta, dar numai atunci

nu

pe perete,
nu tne
atentia scolarilor lipsind lectia de
interes, s'au
n'a
educatia atenitei 5colarilor.
In concluzie, referindu-ne la avantagiile materialului ornant -intregirea instructiei educatiei, ele,
trecatoarele neajunsuri.
gruparea materialului intuitiv
gsesc
anume : educatia
scopul educatiei ce
intuieste tabloul

de-al

higienica

- In

esteticd.
trebuie

fie icoana

simbolul credintii - la care ne indreptm privirea zilnic de 2-3 ori

cu ocazia
oridecateori
ulei,
Icoana clasei
reproducere dup tablouri lucrate
repre inte chipul Mantutorulu lipsite de insuflare
mucenic, - al Maic
ori Apostolilon Casa bial
www.digibuc.ro

Revista

106

sericii ar trebui s reproduc asemenea icoane, apoi

le

schimbul
si chiar poporului,
s'o impodobeasc, vara
fixatq icoana pe perete,
iubesc sfintii si urmeaz
dup obiceiul stenilor, in semn
vtturile
icoanei se vor
cari reprela
La

zint momente caracteristice

impresionante din viata

torului.

Dedesuptul acestora s se aseze un calenadr anume

pentru copii, care
satisfac nevoile practice religioase ale
de toate zilele, cuprinznd
maxime de ordin religios, moral
national.

national& - Pentru ca s putem tine cald treaz

sentimentul patriotic, pe alt perete,
se fixeze un
tricolor.
cu partea de sus aplecat putin
iar cnd acesta lipseste,
unul desenat de elevii
respective.
Dedesuptul steagului s se aseze lista
numele celor morti
rsboiu, eroii neamului nostru
de multe ori parintii, fratii
dele
dintre
La dreapta
liste se va
portretul M. S.
gelui Mihai

Tot pe acest
s se afle tablouri
scene din trecutul eroic
al neamului nastru, portretele fostilor suverani, dommitori
marilor
brbati ai
Tot astfel harta etnografic Patriei cu reprezentarea

de peste hotare- Ambele hrti, editate de Serviciol

Geografic al Armatei, vor
imbrobodite
tricolor - simbolul
nostru national.
din
(pitoresti
elementelor caracteristice
producerea motivelor fcute la

istorice), tablorui
reprezentarea
romnesti (costume nationale,
covoare, crti bisericesti,
incondeiate) diferite case
troite, porti sculptate
cte
altele,
materialul ce s'ar
de oricine pentru
educatiei nationala sti
primar.

moral& -

de

pe peretii
carton dreptunghiular, pie
dfierte
ditori si

sentinte

se va

s'ar fixa, estetic, anumife

s fie
ori scris
litere mart
maxime morale datorite

Se va observ
ca aceste maxime
fie potrivite priceperi
copiilor clasei respective
legtur
tablourile asezate pe peretii
De ex :lng icoan se vor
invtturi de-ale
tuitorului, lng portretul unui dorrrnitor sau alt erou numle
unde
Educa(ia

te

luptat si

- Higiena trebue s ocupe un

primar. De aceea,

nu mai trebue s

www.digibuc.ro

de

Impodobirea

de

107

s-si
coopiirlo ce exist
ce vor veni,
o
minte
numai
santos poate
iiie Tablouri si
afise colorate, sfaturi
pe talite de carton etc., intregesc

la cornbaterea boalelor degradatoare (raia)

boal molipsitoare (tuberculoza, etc.).
- Acest f el de educatie se realizeaza
tablourile cu motive arhitectonice, sculpturale picturale (din cele
mai maiestre
epoca ce se studiaz)
si prin desenuri aquarele reusite toate asezate
rame de carton sau
tie colorat.
mai reamintesc si ghivecile de
asezate
picioare
celelalte mijloace
lemn sau ferestrele
la cari se
estetica
la
si poate
fel de
proprie decoratiune schimb aspectul
semenea clase a
ton de
azi.

$i e nevoie de aceasta Localurile noui ce se

trebue

trebuiesc irnpodobite, dup cum o

frumos.

Fcndu-se astfel, s'ar afirma - odat mai mult - insufletirea

primar, stpnit de mult entuziasm
ce caracterizeazd corpul
dragoste de mai bine frumos.
Deaceea gndul mi se
ctre bundvointa
care este
rmne o personalitate,
la ajutorul comitetului
rese

si contributia micilor
cari, sub impulsul
de educatie
s'arface ceva-ceva dn cele
nesimtite

spo-

deveni cev,a familiar copiilor, ceva de care nu se mai pot desprti

usor, fiindc-i atrage imobilizeaz.
Astfel frumoasele instructivele lectii ce ne
facem,
n'au nici un

educativ deoarece cadrul inconjurtor n ue prielnic

societate pentru arta in

ca
Franta, ar aduce marl
servicii
acest privint, att prin sfaturile ce-ar
si
revstele
expozitiile ce-ar trebui
s fac in acest
Ministerul instructiunii, prin casa 5coalelor, ar trebui
fcndu-se astfel si
teze astel de societti in fiecare regiune
si experienta altora ce-ar
legtura
munca
de

nu trebuie

la realizarea acestor societti;

peretii goi, ci
rmn

de necesare, clase!e
psim la realizare

mijloace

JERCAN
Galbeni. - R. Srat

www.digibuc.ro

Cronic. - Spicuiri din reviste. - Recenzii.

CRONICA
Discursul Ministrului Instructiei la inaugurarea
ateneului popular Dichiu"
La 19 Februarie, a fost inaugurat impuntorul local al Ateneulni
popular din cartierul Dichiu-Buzesti. Cu aceast ocazie, d. Dr. C. Angelescu, ministrul Instructiei, care a creat o intens rniscare de
poporului, a rostit urmtoarele cuvinte :

Pe frontul luptei culturale, se

un puternic centru de
sprijin, de rezistent
de
Impotriva marelui dusman,
ignorantei.
suflesimt o adevrat
Ca rninistru al culturii
vd
la o asemenea serbare
fiu
pot
altul, aceste centre de radiare a lurninii,
unul
apar ca din
mai bine
care romnul va
aceste locasuri
inobileze sufletul,
mintea,
neamul tara,
cult, pe
cuceririle civilizatiunii, care face pe
superior. Dar, mai ales, simt o adevrat bucurie, cnd constat c aceste
de
din
din adncul masselor, din setea
institutiuni

prin cultivare se pot ridica la

la care le

pe care ni
Sunt fericit
atta jertf, pe cmpul de
atta trud,
consolidarea nearnului, nu
dau
cnd constat c aceste masse
pturile cele mai
se poate face dect numai
pe acei pe cari vitregia
ale poporului chemnd la
rilor i-a tinut departe de
i-a tinut Intuneric.
de revelator pentru timpurile pe care le
este rninunata
aparitie a acestui ateneu mahalaua Dichiu. Pentru
numele
pornirile tainice ale sufletului romnesc,

nu spune nimic. Un sentiment de rezerv, face de sigur pe initiatori

sub eticheta oficiala, vechiul pitorescul
de
al
mahalalei, care se
cu
Mahalaua,
oficial
popular, Tirchilesti,
Bucurestilor cea
de cartier,
din cea mai
susde

mai

sacrificiu

de cea mai

www.digibuc.ro

perseverenta,

Cronica

109

- o institutie intrupat printr'un palat

care ar face cinste

mai puternice asezminte de cultur romneasca.
la tonte
acestea se mai adaog
un amnunt caracteristic, un
semn
al timpului
care trim, ateneul popular Dichiu se
pe locul
fusese o
Minerva alungnd pe Bachus ! Ce
pentru un panou alegoric, care
simbolizeze prefacerea
a
halalelpr Bucurestilor, sub imboldul cerintelor vremii ! In locul rafturilor
sticle de odinioark se vor
dulapurile cu
Acolo unde
sunau sunetele sgomotoase de alt
vor rsuna glasurile acelor ce
vor propovAdui
la lumina ce se va strecura prin ferestre
noaptea,
va spune
in jurul meselor lungi nu
vesc acei cari nu se
s
cartea
de a-i fi sorbit
ultima pagin.
mai vechi

Ca ministru al culturii nationale, felicit din adncul inimii pe

ce nu
munca, nici timpul, nici banul, pentru
dea unuia din
Bucurestiului acest
de cultur.
Fie ca prin nobil emulatie,
toate colturile Capita lei astfel
de temple ; cci prin ateneele populare instalate
localuri apropiate
menirii activittii
inzestrate cu tot ceeace e necesar propagandei
culturale, mahalalele Capita lei se vor ridica la o
alcdtuind o temelie national puternica pe care se va sprijini
cultur oficialk
ca

INVATAMANTUL IN ITALIA. - In ciclul de comunicri organizat

de Institutul Pedagogic
de sub conducerea d-lui prof. G. G.
tonescu, a vorbit la 20 Februarie d-na Anita Dr. Belciuggteanu despre
starea Invtmntului
Italia.
D-sa a
urmtoarele idei, pe cari le redm rezumat :
Invtmntul actual italian este rezultatul importantei reforme a
lui Giovanni Gentile corespunde in intregime progamului fascist.
solini
consider aceast reform ca cea mai Indrsneat actiune
revolutionar a fascismului.
Fascismul are din punct de vedere psihologic national, o traditie
aspectul positiv al conceptiei
rornan
poate s
asemuit
politice
nationale a lui Machiavelli, care
cldise ideile politice
i istorice pe cultul adevrului
al
; pe
de stat
era scuzat
natiune ca scop pentru a cror propsire
tru acest mare idealist al Renasterii virtutea era conceput cu un
roman : ca
energie. Fascismul reprezint criza constiintei acelora
cari au
rzboiul,
care otelindu-si constiinta
au devenit
de necesitatea vital a desvoltrii unittii nationale inchegate
in statul italian pe bazele traditionale ale Italiei catolice romane,
vedind prin aceasta o intuitie
realisticA a vietii. Dup actiu-

nea sa dinamick fascismul a uzat de energiile sale statice pentru a

vinge dusmanul interior, care era mentalitatea iacobin
ideologie, care
spre internationalism
care
rnd trebuia indeprtat din
Actualul
Italia
prezint victoria acestei tendinte. Inspirat din

www.digibuc.ro

luptAtori ca Gioberti,

Revista general a

110

Mazzini, De Sanctis, Cavour, Gentile, a

dela conceptia
al
spiritual italian,
du-i noul
pcoala nu e informativg, ci
Schimbarea
a
Italia
reforma lui
Gentile, se
pe 4 puncte : a)
a materiilor de
ele ; b) caracterul umanistic al
;
osebirea
diferitele tipuri de
d) examenul de stat. In

primar (5 clase) s'a luat ca

religia, care trebue

desvolte idealismul elevului

estetic, care trebue
desvolte personalitatea ; obipnuindu-I a se putea exprima
original
sau
scris.
Asolvirea
primare
e obligator
3 ani la
complimentari, care
pe micii functionari
meseriapi, cari nu
alte
(gimnasiu, liceu
clasic, institut technic,
liceu
liceu femenin).

secundar i s'a
un caracter de actualitate
Cursul inferior are o
o
de

coala

(cu 7 clase) e transformatd prin introducerea filo-

latinei
serioas de pregdtire pentru viitorii
Conferentiara
apoi diferitele forme de
cundar felul cum trebuesc tratate materiile principale (filosofia, limba

greack etc.),
diferitele ramuri ale
mediu pentru a afirma caracterul umanist
universitar a fost
Statul
a 10 universitAti,
totupi
parte alte centre universitare trecute pe
seama diferitelor regiuni sau
culturale. Caracterul reformei universitare e libertatea interpretdrilor ca
disciplind
rAspundere pentru
Indeplini misiunea
desinteresate
dar
sentimentului
Se napte o
politicd
a culturii, care trebue
un scop idealist in problemele cele
mai concrete ale vietii.
formeze
caractere nationale pentru
propApirea natiunii italiene. Nu toate principiile reformei au putut fi aplicate ; se
dar conceptia
a educatiei
culturii
Italia
ceeace are mai profund
mai vital s'a afirmat poate servi
drept
celorlalte
*

EXAMENUL DE INAINTAREA INVATATORILOR - Examenul

II al membrilor Corpului Didactic primar,
de inaintare pe
la
trei ani de functionare
titlul definitiv, se va tine
dela
Martie 1929.

a depune acest examen, doritorii vor face cereri

la Inspectorate le regionale pentru a li se face
prima
de lege, nota inspectiei speciale
inspectia
eliminatorie a examenului.
medie
pedepsele ce au
dovedeascd
Deasemenea candidatii vor trebui
fost prescrise.
probe scrise : una cu subiect pedagogic
din
Examenul

Pentru a fi
putin un an

www.digibuc.ro

Cronica

111

In
a doua
sau din istoria literaturei rornne,
care tresc
mediul
Viata
oral asupra lucrrii lui W. Gnning : Un
Marinescu, directorul
opera lui Jean Ligthart, traducere de
Toate aceste trei probe sunt
normale de beti din Cmpulung
eliminatorii. Numai candidatii, cari vor obtine media 7.50 la fiecare
vor fi
*

INCADRAREA WMBRILOR CORPULUI DIDACTIC DIN TINU-

recunoasci de
TURILE UNITE. - Mhnisterul instructiunii a
bun incadrarea membrilor corpului didactic primar din teritoriile unite,
privire la salarizarda corpului didactic la inaintarea diferite
dup regimul
din vechiul regat.
Se recunose de bune legale examenele de Inaintare grad
prezent.
din 1921
Invttorii cari s'au sustras dela aceste examene trebue s se
obligatiunilor legale.
Invttorilor de gr. crora,
din 1921 nu li s'au fcut insspeciale
prezent, desi prin decizia de incadrare au fost
ca Invttori,
de gr. II,
cazul cnd s'au fcut
inspectiile speciale au fost recomandati, nu au fost
la timpul
cuvenit legal, li se vor face
speciale
la data de Aprilie 1928 ;
tuturor acelora cari au
sau vor obtine recomandare
de inaintare la gr. I, se vor recunoaste acest drept dela data implinirii termenului legal de inaintare
grad
leaf.
*

TRANSFERARILE IN INVATAMANTUL PRIMAR. - Invttorii,

cari doresc
fie transferati
locurile vacante publicate
Buletinul
Oficial de pe luna Ianuarie, 1928, vor
cererile la inspectoratele
regionale
la Aprilie, 1928. Cererile vor trebui s fie
de
acte, cari s
transferarea. In cazul cnd sunt mai
concurenti pentru
post, se vor lua in considerare
ordinea
art. 126 din lege.
Invttorii pedepsiti
transferarea nu pot obtine o
transferare deck
prescrierea pedepsei.
*

TRANSFERARILE IN INVATAMANTUL SECUNDAR.

doresc
se transfere la orele vacante publicate
Monitorul
Oficial" din 11 Februarie 1928, vor
direct Ministerului Instructiei
cererile
termen de o
dela publicarea
Monitor. Pe

adresa Ministerului Instructiei", care se

jos pe prima pagin a

candidatii vor
cuvintele ' normal sau secundar sau profesional,
categoria
unde
transferarea.
mai multe
cererea se va triDac se cere transferarea
de care apartine
din prima localitate.
mite directiunii de

www.digibuc.ro

Revista

112

Cererile de transferare vor fi supuse, conform legii, deliberrilor

consiliului inspectorilor generali, care are nevoie, pentru a-si da avizul,
a fiecrui prode toate datele necesare asupra situatiunii
celor interesati datele
fesor petitionar. De aceea se aduce la
ce trebuie specificate pe verso cererii :
de tabloul de capacitate, data tabloului de capacitate
a)
media
clasificarea ;
care este
titular ;
b) Data numirii
c)
functioneaz cu titlul provizoriu sau definitiv ;
d) Data numirii cu titlul definitiv ;
e) Concediile detasrile pe cari le-a avut, indicandu-se
unde a functionat ca
;
f) Transferdrile acordate,
trecut,
pe
unde a functionat ;
g) Distinctiunile
pedepsele ;
h) Un scurt precis rezumat asupra
extrascolare ;
i)

literare sau
manualele didactice ;
j) Situatia familiar alte interese pe cari se
cererea de
transferare ;
k) Localitatile, cel mult, 3, unde se cere transferarea, ordine de
preferint.
(Rdspunsul la
cererii).

Intrebare se va trece

prima

Doritorii de a fi transferati la orele vacante dela liceul Andrei

aguna" din Brasov, liceul de bieti roman-unit Samoil Vulcan" liceul
de
liceul
roman-unit de fete din Beius, liceul gTeco-catolic
greco catolic
de fete din
vor
o cerere Ministerului
Instructiunii
datele precizate
aceast publicatiune
se vor
cu o alt cerere in primele 15 zile dela publicarea orelor vacante
spre
asentimentul.
In conformitate
dispozitiunile din legea
secundar
superior,
cerere sosit la Minister dup trecerea termenului legal,
se va pune la acte de aceea este interesul candidatilor
petitioneze
primele
dela publicarea orlor vacante.
*

SALARIZAREA CORPULUI DIDACTIC SECUNDAR.

Ministerul

Instructiei a
instructiile cu privire la normele, cari trebue
la salarizarea corpului didactic secundar.
Retributiunea profesorului se compune din dou prti distincte :
prima parte
din salariul de baz
respective,
cea
de a doua din accesorii, sub care se
indemnizatia de
demnizatia de scumpete, ajutorul familiar, sporurile de scumpete 1923sporul 1927.
Indemnizatia de
numrul copiilor precum
pective.
1926

se

dup

starea

la cote diferite,
de

www.digibuc.ro

al

res-

Cronica

113

Indemnizatiunea de
cu 20%
torit, 25%
30% Cu
Arad, Brasov, Bucuresti,
Jimbolia, Oradea, Sibiu, Timisoara
Galati.
cu 10%
20%
25%
copii :
Bazargic, Bistrita,
(Bucovina), Careii-Mari,
Cetatea-Alb, Ciudei, Constanta, Cotmani, Craiova, Dej, Gura-Humorului,
Lugoj, Odorheiul-Scuesc,
Putila, Rduti, Sadagura,
Satu-Mare, Seletin, Sfantu-Gheorghe, Sighetul-Marmatiei, Sighisoara,
Istra, Siret, Solca,
Storojinet, Stulpicani, Suceava,
Tighina, Tulcea, Turda, Vscauti-pe-Ceremus, Vatra-DRrnei, Vijnita,
Zastavna.
20%
15%
cu 10%
BaiaAbrud, Adjudu-Nou, Aiud, Alba Iulia, Alexandria, Babadag,
Balcic, Bals, Blti,
de-Aram, Baia Mare, Baia-Sprie,
Bechet, Beius, Blaj, Brad, .Bolgrad, Botosani, Buhusi, Buzu, Cahul,
Campulung (Muscel),
lafat,
Cernavoda, Chilia-Noua, Chilia-Veche,
Caransebes,
rat, Corabia, Curtea-de-Arges, Cuzgun, Darlbani, Deva, Dicio-San-MarFlticeni,
tin, Dorohoi, Drgsani, Dumbraveni,
Focsani, Gesti, Gheorgheni, Gherla, Giurgiu,
teg, Herta, Hotin, Huniedoara,
Isaccea, Ismail, Leova,
Mahmudia, Mangalia,
Medgidia, Medias, Miercurea-Ciucului, Mihileni, Mizil, Moinesti, Nsud, Nicoresti,
Ocnele-Mari,
Odobesti, Oltenita,
Orheiu, Orsova, Ostrov, Panciu, Pascani,
Petrosani, Piatra-Neamt, Pitesti, Plenita,
RamniculReghinul-Ssesc, Reni,
Roman, Rosiorii-de-Vede, Saba,
Sebesul-Ssesc,
Salonta,
Sinaia,
(PraSlatina, Slobozia (Ialomita), Solca, Soroca, Strehaia, Sulina, Targoviste, Targul-Frumos,
Targul-Ocna,
Scuesc, Tecuci, Turnul-Mgurele, Turnul-Severin, Turtucaia, Urziceni,
Valenii-de-Munte, Vaslui Zimnicea.
Functionarii
sau necastoriti,
locuesc
local
public, chiar
acest local este de drept pus la dispozitia numai a unuia
conform statului functionarilor publici, nu primesc indemnizatia de
fixat,
Indemnizatia de scumpete : Prima de scumpete este o
categoria din care face parte
valoarea de lei 1000, 750 sau 500,
coloana 10 din tabelul sinoptic.
localitatea,
indemnizatie, sunt : prima
Categoriile de localitti pentru
indemnizatia 1000 lei
Bucuresti,
Chide scumpete
Galati, Giurgiu,
Jimbolia,
Cluj, Constanta, Craiova,
Ploesti Timisoara.

Cu indemnizatia 750 lei : Abrud, Adjudul-Nou, Aiud, Alba-Iulia,

Baia-de-Arama, Baia-Mare, BaiaAlexandria, Arad, Babadag,
Balcic, Bals, Blti,
Bazargic, Bechet, Beius, BisSprie,
Botosani, Brad, Brasov, Buhusi, Buzu, Cahul,
trita, Blaj, Boian,
(Orheiu),
Campulung (Bucovina),
Calafat,
Cmpuhing (Muscel), Caracal, Caransebes, Careii-Mari,
Cerna-

www.digibuc.ro

114

Revista general a

vod, Cetatea-Alba, Chilia-Nou, Chilia- Veche, Ciudei, Comrat, Corabia,

Cotmani, Curtea-de-Arges, Cuzgun, Darabani, Dej, Deva, Dieio-Sn-Martin, Dorohoi,
Dumbriveni,
Flticeni, Filipestii-deGesti, Gheorgheni, Gherla, Gura Humorului,
Hateg, Herta, Hotin, Hunedoara,
Isaccea, Ismail, Leova, Lugoj,
Mahmudia, Mangalia,
Medgidia, Medias, Miercurealeni, Mizil, Moinesti, Nsud, Nicoresti, Ocna-SibhiCiucului,
lui,
le-Mari,
Odorheiul-Sacuesc, Oltenita, Oradea,

Orheiu, Orsova, Ostrov, Panciu, Pascani, Petrosani, Piatra-Neamt,

testi,
Putila, Rduti, Rmnicul-Srat, Rmnicul-Valcea,
nul-Ssesc, Reni,
Roman, Rosiorii-de-Vede,
Sadagura,
lonta, Satu-Mare,
Sebesul-Ssesc, Sfntul Gheorghe,
ghetul-Marmatiei, Sighisoara, Silistra, Simlaul-Silvaniei, Seletin, Sinaia.
Siret Slnic (Prahova), Slatina, Slobozia (Ialornita), lca, Soroca, Storojinet,
Strehaia, Stulpicani, Suceava, Sulina,
gul-Frumos, Targul-Jiu,

Tecuci, Tighina, Tukea, Turda, Turnul-Mgurele, TurnulSeverin, Turtucaia, Urlati, Urziceni, Vama,
Valenii-de-Munte,
Vaslui, Vatra-Dornei, Vijnita,
Zimnicea. Cu indemnizatia 500 lei : Celelalte
: Sporurile de scumpete 1923-1926 se tree
Sporurile de
In tabelele sinoptice se gsesc
singur
stat concentrate
calculate pentru toate cazurile, in coloana 11.
Sporul 1927 acordat prin legea armonizrii, face deosebire
definitivi, acordndu-le
provizorii
profesorii
fesorii
quantumuri diferite. Maestrii
provizorii sau definitivi, primesc
spor ca
profesorii
de specialitti, cu titlul provizoriu.
Deasemeni, sporul 1927 distinge
patru categorii : Capita
urban I, urban II ruraL Repartitia comunelor aceste categorii este
prin legea armonizrii
felul
: Categoria Capitala :
Categoria urban I : Arad, Blti, Brasov,
Cmpina, Cetatea
Cluj, Constanta, Craiova, Curtici, Focsani,
lati, Giurgiu, Halmei, Iasi, Jimbolia, Lupeni,
Petrosani, Ploesti,
Sn-Nicolaul-Mare, Satu-Mare, Sibiu,
Timisoara.
Categoria II
: Abrud, Adjud, Aiud, Alba-Iulia, Alexandria,
Baia-Mare, Baia-Sprie,
nasi, Azuga, Babadag,
Balcic, Bals, Brlad, Bazar"
Baia-de-Aries, Baia-de-Cris,
gic, Beclean, Beius, Bechet, Bistrita, Bixat, Blaj, Boian, Bolgrad,
deni (Prahova), Borsec, Botosani, Brad, Bran\ Budachi, Buhusi, Burnas,
Buzias, Cahul, Calafat,
Busteni,
(Orhei), Cmpeni, Cmpulungul-Moldovenesc, .-Lung (Muscel),
Chilia-Nou,
Careii, Caransebes, Cavarna,
lata,
Comrat, Comnesti, Caracal, Corabia, Cosmeni, urtea-de-Arges, Cuzgun,
Darabani, Dej, Deva, Dicio-Sn-Martin, Dorohoi,
Gheorgheni,
Falticeni, Felix,
Govora, Gura-Humorului,
Hrsova,
Herculane, Herta.
Hotin, Huedin (Cluj), Hunedoara, Husi,
Isaccea, Ismail, LaculSrat, Leova, Lipova, Lugoj, Mcin,
Mangalia, Medgidia, Me-

www.digibuc.ro

Cronica

115

dias, Mercurea-Ciucului, Mihileni, Mizil, Moinesti, Moreni, Nadlac, Na(Uioara), Odobesti, Odorsud, Ocna-Sibiului, Ocnele-Mari,
hei,
Oravita, Orhei,
Ostrov,
Pascani, Piatra-Neamt, Pecica, Pitesti, Plenita, Pucioasa,
Rmnicul-Vlcea, Reghin, Reni, Roman, Rosiorii-de-Vede,
Rovine,
(Sibiu),
aba, Sabolat-Sergievca,
rata-Monteoru, Sveni, Scorteni (Prahova), Sebes,
Simlaul-Silvaniei,
tul Gheorghe, Sighet, Sighisoara, Silistra,
(Prahova), Slnic (Moldova), Slatina, Slobozia
naia, Siret,
Soroca, Sovata, Storojinet, Strehaia, Suceava,
mita),
Thrgul-Frumos,
Trnava-Sn-Martin,
Trgul-Jiu, Targul-Ocna, Tecuci, Telega, Techirghiol-MoTighina, Tulcea, Turda, Turnul-Mgurele, Turnul-Severin, TurtuUrziceni, Vlenii-de-Munte, Vlcov,
le,
lita, Tusnad,
caia,
Vama, Vaslui, Vscauti-Storojinet, Vatra-Dornei, Vijnita, Vulcana, ZaZimnicea.
Zstavna,
Retributiunea profesorilor cu mai multe functiuni, ore suplimentare
integrante : Retributiunea profesorilor mai multe functiuni se reglesau suplinitori cari mai suplinesc
astfel : profesorii
vacant, vor primi dela aceasta : cei
leafa de
o a doua
cu gradatiile respective, cei suplinitori leafa de
cu 20
la sut pentru Casa
sporuri, pentru ambele categorii, 50
la
din accesoriile calculate la leafa de
(pentru
fr
gradatii, pentru suplinitori
reducere de 20 la sut pentru Casa
bine
ajutorul familiar.
leasi norme se aplic
in cazul
suplinirea nu se face pentru o catedr
ci numai
pentru cteva ore suplimentare, calculndu-se cotele cuvenite pentru
mrul respectiv de ore. Profesorii cari au ore integrante, vor primi salade
sporurile de scumpete ca profesorii
cari au ore suplimentare, cu deosebire c
calculul acestora intr
Profesorii
demnitatea de
sau suplinitori, cari Indeplinesc

catedra unui alt profesor titular, vor primi - conform legii - 60% sau
80% din salariul de baz al titularului precum 50% din sporurile cuvea unei
fr gradatii,
ajutor familiar.
nite la leafa de
la 2 catedre, pendinte de acest minister,
Profesorii
s'au
leafa gradatiile, conform legii
cundar, vor primi ca spor
1927, sporul cuvenit unui profesor sau maes-

tru definitiv cu 4 gradatii,

2/3 din acest spor. Profesorii

2 catedre depinznd de ministere diferite, vor primi
leafa gradatiile
dela ambele catedre, nporurile de scumpete
dela a doua catedr numai 50% din
tregi
o catedr,
ajutor familiar. Profesorii cari, pe
de
catedr, mai
functiune,
plinese efectiv
limitele permise de legi, vor primi

- salariul de

dela

sau

dela cedalt leafa de baz, eventualele gradatii 50% din

pentru
afar de
dispozitii speciale

functiune,

respective.

prrfesorilor : Obligatiunea regulamentar a

www.digibuc.ro

Revista

116

este : prof esorii

titluri academice de materii literare

oricare ar fi

unde functioneaza,
mai putin de 20
de serviciu, sunt obligati la 15 ore
;
20
sau mai mult, la
12 ore
leafa de
1600 lei ; profesorii de religie,
sunt obligati la 10 ore de curs
leafa de
de 1200
le
plus nu pot completa catedra, considerndu-se ca suplimentare.
'Maestrii de dexteritti, cu
pentru licee, gimnazii
cundare de fete, au obligatia de 12 sau 15 ore
vechime, avnd leaf a
de
de 1200 lei.
asimilati,
ministerul le-a recunoscut
salariul de 1600 lei la
sunt
la 18 ore
cazul
cnd au mai putin de 20
de
15 ore,
cazul
au 20
ani sau mai multi. Profesorii
cei
tru
civile sau medii, fr titluri academice, indiferent de
unde
mai putin de 20 ani de
sunt obligati la 18
ore saptmnal;
20
sau mai
la 15 ore. Dreptul de degrevare
se acord numai
dela 1 Septernvrie al fiecrui an
posterior Implinirii termenului de 20 ani.
Impozitul de 4% 8% : Impozitul de 4 la sut 8 la sut se
astfel : din suma de
se scade cota neimpozabila de '750 lei, indiferent de localitate
cazul cnd persoana Mdeplineste mai multe
tiuni, se scade o singur dat, prin statele unde
retributiunea
cea
mare.
impozitul de 4% la primii 4000 lei, iar
Din suma rezultati se
impozitul de 8%. La suma
se
la restul ce trece peste
cazul cnd
8% se neglijeaz zecile unimile ;
la care se
numai impozitul de 4%, se neglijeaza unimile la suma
butiunea
impozabila.

Persoanelor cari primesc mai multe

prin state diferite,
se va aplica impozitul de 4% 8% asupra sumei totale din fiecare stat.

total dela stat,

Deasemeni, la acei functionari cari au
internat' se va aplica
cum sunt de exemplu directorii
tul de 4% 8% asupra indoitului salariului de baz,
echivaleaza
a doua
care este
mod firesc impozabila.
Retributiunea profesorilor
Profesorii
din
secundar, detasati
superior
posturi de conferentiari,
de
sau asistenti, vor primi dela postul unde functioefectiv,
de baz, sporurile de scumpete accesoriile
aferente,
dela catedra
primi numai
sunt
precum
au,
sporurile de scumpete 1923-1927, aferente
gradatiilor.
de
caProfesorii
detasati
clusiv gradatiile,
tedrele vacante, vor primi
n
de alt
unde
; cnd sunt detasati
conform aliniatului de i sus.
categorie, vor fi
Profesorii detapati
administrativ
minister
tori generali, inspectori, etc.),
primi dela catedi : 40% din leafa de
gradatiile
la aceste sume,
ul 1925 calculat la

www.digibuc.ro

Cronica

117

sporul 1926
40% din salarii din gradatiile
sporul de 15%
urmtor : sporul de 40% calculat sumele anterioare,
calculat la % din
de
din 1916.
Retributiunea suplinitorilor de titulari : Suplinitorii profesorilor
tulari cari fac parte din cadrele
categoria profesorilor cu
sau mai multe functiuni ca atare, sunt retribuiti conformitate
nouile dispozitiuni ale consiliului de ministri, amintjte
paginile anterioare.
Suplinitorii profesorilor
de cadrele
primesc 60 sut
80 la
natura concediului titularului din salariul de
al acestuia accesoriile aferente.
In cazul cnd titularul are dreptul la
cot de
nitorul, primul ia 20 la sut sau 40 la sut din cota raportat la
gradatiile respective,
suplinitorul restul de 80 la
sau 60 la sut.
Cnd suplinitorul are dreptul la o
de
superioard aceleia
a titularului, va primi numai suma rmas
ce s'a dedus cota legal
cuvenit titularului. Cnd ajutorul familiar cuvenit titularului este echivalent celui cuvenit suplinitorului, primul va primi cota
de 20 la
sau 40 la sut din cuantumul lui,
secundul restul de 80 la sut
sau 60 la sut. Cnd ajutorul familiar cuvenit titularului este superior
celui cuvenit suplinitorului,
primi cota
de 20 la
sau 40 la sut,
suplinitorul cota din cuantumul la care are
mod
normal dreptul. Disponibilul
rmne
profitul Statului.
Retributiunea profesorilor parlamentari :
timpul
corpulegiuitoare, profesorii parlamentari sunt considerati de drept
concediu, putnd s
orele la
le.o
gdue. In cazul nefunctionrii la catedr, profesorii parlamentari vor
primi prin statele
de care depind 20 la sut din leafa de baz,
gradatiile
cota de
cuveit la aceste sume, 20 la
din
indemnizatia de scumpete (1000, 750, 500), 20 la sut din ajutorul famidin celelalte
are dreptul,
liar,
(1923, 1924, 1925, 1926
1927), restul ce rmne dup s'a extras cota ce se cuvine suplinitorului.
1600 lei lunar si
cu leafa de
medicilor
buget cu salariul
civile medii : Medicii
profesorilor de
accesoriile unui profesor titular provizoriu,
de 1600 lei la
de 15 ore
acestora
ce
profesorii
Salariile acestor profesori sunt : profesorii
secundare de
(Ardeal) cu calificatie pentru licee, gimnazii,
de 1600
fete, normale, profesionale comerciale, au salariul de
cel putin patru clase secundare cu diploma
maestrii de dexteritti,
rnaestrii cursisti
calificatie pentru
corespunztoare, precum
de 1200 lei lunar; profesorii pentru
mentionate mai sus, au leafa de
civile
cursitii
calificatie pentru aceste
au salariul de
pentru
medii
baz de 1300 lei lunar; profesorii cu
rabia) au leafa de
de 1200 lei lunar; maestrii
pentru
civile au leafa de baz de 1200 lei lunar; profesorii de religie cu caicatie pentru
medii au leafa de
'700 lei
maestrii de
desemn caligrafie calificati pentru
medii, au leafa de baz de 800

www.digibuc.ro

a invtmntului

Revista

118

lei lunar; maestrii de

pentru

medii, au leafa de
pentru

lucru manual, calificati

gimnastic
de 600 lei lunar; profesorii,
mai putjnn de 20
civile sau

sunt obligati la 18 ore de curs

ani
rnult de 20 ani, la 15 ore sptmnal.
Pentru aceste categorii de profesori

; cu mai

nu exist nici un

sau degrevare de ore, dect

artat mai sus.
drept de asimilare
Absentele profesorilor : Conform instructiunilor ministerului de fi-

nante, retinerile pentru absentele nemotivate ale profesorilor se raporteaz asupra retributiunii
cuprinznd leafa de
gradatiile
sporurile de scumpete,
de
ajutorul familiar,
dela
1928. Normele dup care trebue fcute retinerile sunt :
Nouile dispozitiuni privitoare la plata profesorilor
mai multe
functiuni, precum
plata orelor suplimentare
integrante, intrnd
vigoare dela 1 Octomvrie 1927, diferentele cuvenite dela acea
prezent se vor ordonanta prin state separate.
Deasemeni completarea de 20 la sut a sporului 1927,
a nouilor
creatiuni bugetare pe anul
curs, ce n'au fost prevzute
statele de
pe luna
1928, se vor achita prin state speciale.
*

SALARIZAREA MEMBRILOR CORPULUI DIDACTIC UNIVERSITAR. - Ministerul instructiunii a luat urmtoarele dispozitiuni
privire la plata sporurilor de scumpete cuvenite membrilor
didactic,
cari
efectiv
in
prevAzute de legea cumulului, dou

functiuni retribuite din bugetul statului.

Profesorii, cari intr
categorie, vor primi pentru una din
funetiuni - lsat la alegere - sporurile de scumpete intregi, iar pentru

cea de a doua functiune, 50 la

din sporurile de scumpete ce se cuvin
retributiunii respective.
In cazul cnd sunt profesori cari
efectiv mai mult dect
functiuni bugetare, normele de mai sus se vor aplica numai primelor
functiuni, lsate la alegere,
la celelalte vor fi
numai
retributiunea de
numai dela retributiunea
adaosul de familie se
sporurile de scumpete
minister sau
la dou eatedre, depinznd de
Profesorii
de
de ministere deosebite, vor primi leafa de
dela una din
de scumpete
la ambele
din sporuri.
dela cea de a 2-a catedr numai 50
o functiune, vor primi
mai
Profsorii cari, pe
sau
dela
alegere - salariul de baz sporurile
functiune,
dela cealalt, baza, eventualele gradatii numai 50 la sut

din

sau suplinitori cari mai suplinesc

o catedr
Profesorii
cant, vorprimi dela catedra suplinit salariul de baz al unui agregat
din sporul de
(1760-10 la sut (176)=1584)
50 la
scumpete, raportate la aceast retributiune.

www.digibuc.ro

Spicuiri din reviste

119

de lucrri
de sectie dela institute,
Conferentiarii, lectorii,
desenatori (chimitii, conservatorii, primii bibliotecari
preparatorii
cei
in salariu,
salariu
fie ca suplinistudii universitare),
mai ocup, fie ca
functiune vor primi - dup
tori, un post similar
sau o
dela postul ocupat in
alegere - salariul de baz sporurile
sut din sporurile de
tmnt sau functune,
dela
baza 50
scumpete.

sau suplinitori, cari mai suplinesc catedra unui

concediu, vor primi, conform
de baz al catedrei, precum
50
sut din sporurilecuvenite la leafa de baz a catedrei respective,
gradatii.
In exerc. 1928, personalul didactic va fi trecut statele generale
lunare de
cu drepturile
de plat, calculate potrivit dispozitiunilor
mentionate, urmnd
fie plait, acel dela Universittile din Cluj, CerIai
Academia din Oradea din fondurile de personal delegate
Universittflor din bugetul anului financiar curent.
Sporul de 20 la
pe 1928, se
numai membrilor corpului
Profesorii

alt profesor titular sau agregat, aflat

legii, 60 la
sau 80 la
din

didactic cu
Dela 1

dela
1928.
1928, membrii corpului didactic
vor fi
astfel : profesorii
din
secundar, detaati
mntul universitar,
posturi de conferentiar,
de
sau asistent,
vor primi
postul unde functioneaz efectiv
de baz,
sporurile de
accesoriile aferente ;
dela catedra unde sunt
vor primi numai
au precum
rile de
1923-1928 aferente gradatiilor.
categorie de
Personalul
de laboratoare, detaati in

posturi vacante, vor primi gradatiile unde

de alt categorie, vor fi
cnd sunt
buiti conform aliniatului de
sus.

SPICUIRI DIN REVISTE

PROBLEMA DISCIPLINEL - AdeFILOSOFIA LIBERTATII
vrata libertate o gsim centrul personalittii, sau, cum am mai
Nimeni nu poate
spune,
mijlocul unei
de
a fi
mai
acest smbure al
libertatea
nu ca o
a
extecare exist prin sine
sau anterioare.
fiintei spontaneitatea sa
ea reflect
tiunea, singura parte a spiritului nostru, care e
afar de jocul acelei
de influente. Existenta este
pe o lege a
intuitie ne-o
dau cuvintele ; unitatea e
In scurt, personalitatea e partea
tar a fiintei, unitatea diversitatea
a impulsiilor actiunilor
sale. Unitatea
personalittii este format din
celule cerebrale sistemul nervos. Libertatea e
unitatea
a uni
noi o dualitate. In multiplele opozitii
terne trebue
alegem o
opozitie elementar. Concilierea opo(tendinte ctre sociabilitate sau ctre singurtate, care activitate

www.digibuc.ro

120

Revista

a Invtmntului

nu se poate face printr'o neutralizare a diferentelor extreme

ci printr'o adaptare progresnd a fiecreia la un scop comun superior
care eul subiectiv ptrunde pe
amndorora. Exceptnd rari momente
de sine, omul nu
cel obiectiv, prin urmare momente de intens
este liber. In mii de feluri el este
conditiilor exterioare
e
terioare, care-i limiteaz personalitatea.
din materie
conditionat de Intmplri trecdtoare,
e nscut din spirit, din
unitate, de aceea el singur poate intra regatul cerurilor.
Libertatea trebuie
supunere voluntar
de ratiune si
fat de ceeace e bun. Trebuie
existe
urmare o suprematie a spiritului, o suprematie a ratiunii, fat de ceeace nu e ratiune. Disciplina
este
care conduce la liberarea puterilor spirituale, att de vii la
copil. Azi nu se mai pune problema
disciplina e necesard,
necesitatea ei este destul de simtit, ci se pune problema
ea trebuie
din
sau realizat dinuntru. Cu alte cuvinte, constrngere
sau autonomie ?
Intre un copil cu impulsii dezordonate un adult stpn pe sine e o
legtura strns
vom
esalonare diferit nuantatd. Peste tot
opozitie pe deoparte cu libertinajul care
dintre libertate autoritate,
pe de alta cu despotismul care despretueste
despretueste autoritatea
libertatea. Omul se ridic dela o autoritate constient (autoritate care
creaz numele ratiunii, dar exterioar lui) la solidarism sau liberatate
reflectatd. astfel de libertate are muzicantul, care, tinznd la armonia
colectiv a orchestrei la care participd, se supune ritmului
tat de compozitor
la
orchestrei.
egpcentrismul copildresc, la solidarizarea
libertatea
tat a adultului supus ratiunii, aceasta e calea pe care trebuie s'o paromul
educatie,
vrea
merite numele. Exist o norm
care determind partea constrngerei partea autonomiei
fiecare etae bine ceeace contribuie la conservarea
la cresterea puterii spiriprin individ pentru
a societtii, a
tuale a individului
cere sacrificiul
societatea nu
divid nu invers. Aceasta
cernd lucrul acesprogresului individual pentru bine adevr,
Ea nu are dreptul
imridice sabia contra ei
ta ar
pue omului datorii false (conventii sociale absurde sau inutile,
va arunca pe
ar creia rezistente puternice. Omul care
din acestea astfel se va libera.
la
este mijlocul de a se ridica
Disciplina individuald
Ratiunea universald e scopul, iar cea individuald mijloc.
anume
inferioard la un superioard
une omul trece dela o
ar fi foarte potrivite cuvintele lui
tare
aceea de supunere,
este meditarea omului liber. Copilul se
la bine. El nu
dela suferinta
eroare la
nu prin
asigurate
bine
Stimulentul e raposesiunea
se
nevoie
binele rului. Mai e
adevrul
restabilim
echilibrul,
precum
care
ne
conduce
o
binele. Pentru a solutiona
imanente:
a ra
sau

www.digibuc.ro

Spicuiri din reviste

_121

problema disciplinei, o disciplina care conduce la libertate, trebuie

forta constructiva din noi (elanul vital sucontact
s
practic e de a lega
prghia sa profund, ratiunea.
perior)
mnunchiu instinctele tendintele care
fiecare din
ca
nu se poate face printr'un act de gndire
nici prinnoi.
urmrim. E
tr'un efort abstract, ci functiune de un scop pe
are scopurile sale de
toate pot si
lucru
fiecare
trebue fie functie de bine de adevr. Ele sunt acelea care ne condatoria de a fi, ne conduc a uni apoi teoria cu pracduc a uni fiinta
a lucra, a uni strns gndirea dreaptica. A tri doar
a
autonomia
multe altele
t cu actiunea
intim
Disciplina
sunt solutiuni pentru a crea

un dublu aspect; limitare sau expansiune, oprire sau

Din
deasemeni
punctul de vedere
ea
aspecte: a)
tare reciprock care conduce la
din
punctele de vedere,
b) coordonarea tuturor actiunilor
de un scop colectiv.
presupune ca
membrilor

care la rndul

prealabila disciplina individuala a

presupune colaborarea vointii,

sentimentului.
Disciplina vointii este subordonatd

disciplinei intelectului
i
spiritului de dreptate al ratiunii logice, ceeace
lupta contra preerorilor
generalizarilor pripite. Disciplina vointii
a intelectului depinde la rndul
de disciplina efectivd, cea mai greu
de realizat,
intr
domeniul valorilor, ce nu mai sunt gndite,
intuitie. Azi cnd se
ci simtite
disciplina
gndul se
duce la orare, programe, sau
care prezideazd la mentinerea ordinei
colective. Ctiva reformatori vor s le inlture.
sunt intuitivii de
g niu, care judec pe
dup ei, cu
incredere
creiatoare a copiilor, a adolescentilor a membrilor corpului didactic. Ei
tipurile senzoriale, care au nevoie de o
de cele
imitative,
le trebuie un model pe care
imite sau
copieze.
imitatia precede intuitia creavedere faptul
Dac mai avem

toare, chiar la tipurile de intuitivi puri, atunci

desfiintm ci
e pornirea acestora. Nu trebue

de

; s
copiilor de
programele
Nu trebuesc apoi examenele desfiintate, ci trebuesc
tip
cum nu
mai revelatoare pentru profesori, mai. folositoare
mai buni sociale, ci condusi elevii
trebuesc suprimate
respectate.
tuitivii - a le descoperi a le face apoi de
totdeauna copil,
cu
omul trebuie s
Gentile a afirmat
trecerea prin mai
de creatie. E
spontaneitate
sale.
multe trepte, .cursul

Ambele aceste puncte cer

copilului

el dorinta de a
vie
de a lucra.
altele problema
La congresul din Roma s'a discutat
tindem la unirea
trebuie
s'a ajuns la concluzia
ratiunea,
ca facultate incomplect a individului,
a
convine. In

acesta va

www.digibuc.ro

122

Revista general a invtmntului

principiul imanent al lucrurilor. Aceasta se

dela realitatea
care trebuie cucerit urmrind necontenit cile
vrului.
calea care duce la libertate.
copilului ;
Rolul educatorului e de a prepara terenul
de a-i sugera scopurile, care, conform intereselor sale reale s-i fie
a-i
vointa ; a-i
cele mai proprii pentru a-i lumina ratiunea
gera mijloacele conforme binelui ratiunii, servindu-set de exemple ;
vointa
ochii copilului constiinta omeneasck ratiunea
a reprezenta
el trebue
rol al educatorului e dublu,
binelui. Acest din
puterea
intrupeze legea ratiunea teoretick dar trebue
cnd aceasta se
judiciark
numele
executiv
numele adevrului binelui impersonal, care decurg
apt slabk sau
din ratiune. Rolul acesta presupun printi profesori sau genere edudup vacatori formati prin libertate, conform ratiunii
loarea
disciplina se pune problema sanctiunilor, care ar fi
In
ambele
analoge operatiunilor chirurgicale,
oarecare
fie rare. Ele sdruncin profund sufletul copilului, dar prin
trebue
un echilibru, evitndu-se catastrofa. In
aceasta
a favoriza jocul
cazurile acestea exceptionale, problema
negative (pedepse) sanesanctiunilor naturale pozitive (recompense)
viata este
cea mai
tiunilor morale
mai ales sociale,
bun educatoare.
al unui reprezentant al
este
Rolul educatorului astfel
al adevrului
al unui
ratiunii divine
Chiar
se asocieze bucuriei pe care o
bucuriei. Cu toat fiinta
numele creia vine datoria de a pedepsi, nu
ratiunea impersonal,
e dect reflectarea unei ordine supreme, pe care copilul o respectA,
Adultul care pedepseste se
din fundul lui
percepe
prin
cel pe
face
sufere,
supune ; el sufer
apropiindu-se de ceeace e mai bun
copilului
ceasta stima
sufletul acestuia.

Pretutindeni unde la rolul negativ al adultului se

spirit,
a
vine
zitiv de a transmite
modul acesta un fel de comunitate,
cimenteze inimile. Se
care toti sunt membri. Cei mai
transmit celor mai tineri flatrecute
experienta
omul se apropie treptat printr'o

adevrului
disciplini de
progresului adevrat : supunere
de
una universalk etern
dinamismul
constant
de inconstanta
fenomenale,
alte cuvinte punerea realittii
contact
Dumnezeu.
numim
religiune supunerea aceasta
de Dumnezeu, atunci trebue
mitem cuvntul evangheliei Religia est libertas".
binelui,

Pour l're nouvelle".

Ad.

www.digibuc.ro

Spicuiri din reviste

123

METODA ELEMENTARA PESTALOZZIANA. - De cnd

are
la moarte, Pestalozzi fu obsedat de ideia
de 27 ani
a ridica nivelul spiritual
de
de indeplinit o
dela Neuhof, Stans, JverDe aceia fondeaz
al poporului
etc.

Intre anii
filosofice
omenirei",

1793

expune

(1797)
apoi
piii" (1801)

1803

el

metoda sa elementar. Bazele

Cercetdri asupra mersului naturei in evolutia

cartea Cum
Gertruda
procedeul
faimoasele lui crti elementare : Invtdmntul

pentru
copiii
observe
intuitiv"
Cartea
vorbeascd".
Pestalozzi proclam
educatia poporului constitue una dintre
toriile sociale ; el
admite deck cele dou
sociale : familia
societatea omeneasc ; cea dinti
imaginea
a celei
a

doua - prin urmare - nimic national - in

lui.

Cu J. J. Rousseau, el
omul trebue
urmeze natura. Toti
copiii
adultii au dreptul la desvoltarea integral a individualittii
fiindc toti sunt egali ca fpturi ale lui Dumnezeu.
Legea, care reguleazd mersul naturei, este
continuittii, pe
care Pestalozzi
metoda. Deoparte, unitate de
de
parte desvoltarea simultand a tuturor faculttilor
pilului. PTofesorul nu are dreptul
un elev
cursul
sale.
drept
la Jverdon existau examene anuale, dar Pestalozzi
n'a oprit sau eliminat niciodat vre-un elev
dotat, la
acestor
examene.

elev era educat de familie

la 5 ani,
care urma educatia
societate
pentru societate, educatia
Aici erau
stadii,
de pregtire
altul de pregatire profesionald, in
2 ani. La
de 16 ani, copilul
folositor.

Pestalozzi a dat foarte mare important primei perioade - celei famialege pe ea,
Pestalozzi
care pedagogul este mama.
liare
pune mare
pe legtura sufleteasc marea incredere dintre
si
educator, ori mama indeplinind aceast conditie ar
fi o
excelentd.

In
cnd simturile copilului se trezesc, el
sponexterioard
tan educatia, ia
de
intuitie. Mama tre..
perceptii clare,
bue
transforme
confuze pe care copilul
le-a cstigat spontan. In acest fel va conduce care analiz
al convorbirilor familiare. Mama va face
De ex. - ochiul forma,
calittile
numele
; nuexact
fata lui,
pue
mele
repete,
o friz
i-1 arate scris,
Intrebuintnd cuvntul,
silabiseasca
Vorbirii trebue
i se adaoge elemente de calcul desemn, care
xeprezentd obiectele. In
ajute a
mama
dea
ajutorul hrtilor
tiuni introductive de geografie
figurilor. Intr'o
plimbare
observe soarele, luna, pietrele florile drumului.
pregteste pentru cea
aceasta intelectuald
pe creator
Emil, discipolul lui Pestalozzi va
Ca
creatiunea sa.

www.digibuc.ro

Revista

124

mama

Copilul

virtutea spontan din

Gertruda - mama

va face tot ceeace

va place ei, va

motiv.

pe copiii si Smbta seara

amintind unuia
comia, altuia asprimea, cu alte cuvinte un
intuitiv al
ralei. Le
apoi de Dumnezeu. Dup primul stadiu de educatie,
copilul trece la
Pestalozzi proclamase ca nefolositoare
depsele recompensele ; fiecare copil
datoria de
din
dragostea pentru profesorul su, totusi a trebuit s fac apel la ele pentruc
tot felul de
Pentru formarea intelectual,
trei ramuri cunoscute :
bire, numr, form, cu un supliment de observatii intuitive
A
o limb
a o vorbi a o scrie. Exercitiile scrise sunt de
dou feluri : explicatiile unui text (analiza) compozitiile libere, care-i
permit
sintetiz
Vocabularul e
prin intuitie
trece

ca

evenimentele din cursul

gramatica.

faptul gramatical
frazele
regulile de
al doilea
formeaz singur gramatica,
care are
msura
aritmeticei
In ce
nu se
intuitiv. In schimb
celorlalte
mod
faptele istorice, geografice, biologice erau predate
;
legi.
faptele
vul
2 sau 3 ore pe zi pentru formarea moral
Pestalozzi
profesionale,
fizic a copiilor. In ce priveste
ligioas
n'au
lozzi a preconizat destule dup numrul profesiunilor. Ele

In primul stadiu copilul

de profesor - sau de el -

existat dect pe hrtie. Singurele care au functionat la Jverdon au fost

coala
pentru formarea institutorilor pestalozzieni
sectia
pentru fete. Pestalozzi s'a declarat partizan al coeducatiei,
de
celula famisunt
triasc
comun
biatul
liar. In viat, Pestalozzi a cunoscut gloria ostilitatea, murind
mij-

locul indiferentei. El a fost uitat mult vreme. Compatriotii si s'au

fortat
aminteasci profitnd de aniversdri sau
(1846,
1890, 1896, 1927).
In Germania numele lui Pestalozzi e
favoare cel putin
intelectuali. Mai
este dominat
secolul 19 de
c o evolutie
prezideaz viata
ome-

nesti - cum s n'o

pedagogie ?

Herbart a clasificat ideile lui Pestalozzi. Froebel a aplicat metoda

in Germania
dela 1817. Dela 1869 editiile
s'au succedat ; ele sunt
destinate
normale de institutori.
nu sunt attea motive
se intereseze de Pestalozzi. Din
rationalist de aici
absolut
rationament
revolutiunile spirituale sau politice care Indeprteaz o
pe legea evolutiei. Cu toate acestea s'au ocupat de
in el pe democratul pe fondatorul unei metode
de

moralitatea
In 1847.

clasele
1870

www.digibuc.ro

pus

Franta se

concurs
inte-

Spicuiri din reviste

resul pentru

primar, creindu-se

125 .

primare laice

bligatorii.
Buisson

conferinti pe care a
in 1878 vorbi despre
plicarea metodei intuitive a lui Pestalozzi
Guillaume, credincios colaborator a lui Buisson, a consacrat lui Pestalozzi un lung articol elogios in dictionarul de pedagogie.
In 1902
secundar pune
mare cinste metoda
tiv ; rnetoda veche preconizat pentru studiul limbilor vii este o aplicare integral a acesteia.
Pinloche
Compayr consacrase fiecare
un studiu lui
Un mic numr de admiratori francezi s'au indreptat
modestul Froebel
froebeliene. Azi un mare
de
licee de fete posed cte o
de copii, adoptate la trebuintele
obisnuintele
franceze. Un singur
froebelienii de
par a
Pestalozzi este adevratul
al metodei
Pesta-

lozzi a fost un animator mai mult deck un creator de idei. Dac nic statul are datoria a se
de instructia po-

meni nu se

institutorul ocup in societate locul pe

merit,
c cultura general trebue
cultura profesional, dac
despre lucruri (intuitia) e azi una din florile
mntului primar, e
actiunea lui Pestalozzi a lsat
aceste conceptii
domeniul public, le-a semnat pe terenul pe care
teau
In ckeva puncte, el este
opozitie
actuale
pedagogie
cu tendintele timpului prezent. Mai
clasele noastre sunt
foarte populate, situatia deplorabil,
intuitiv cere
un contact continuu al prof esorului cu elevii - deci clase putin
se

roase.

efort de
de aceasta, la Jverdon, copilul
Noi cerem azi efort personal. Punctul
mai serios e ca
aib ca scop
sau
se
la instructia
elevilor ?

armonic,
Directorul din Jverdon s'a pronuntat pentru
a ajunge la rezultate satisfctoare. Noi tindem a da copilului un hasa personadistrug
greutate risc
intelectual a
directia
pasi
Mate. Mai multi dintre noi ar
urmat de Pestalozzi. E vorba de o intoarcere la spiritul nu la
privinta
metodei intuitive. Experientele acute ne cer
cu metoda
coeducatiei sexelor.
lei
nici o oprire a copiilor
toate disciplinele
pentru toate
? Accepam de asemeni coeduckia sexelor
incapabili
ce copiii tree
zerve. Cine nu observ inconvenientele coeducatiei
de vrsta de
?

Guinaudeau, L'ducateur", 21, 1927.

www.digibuc.ro

a invtmntului

Revista

. 126

CRISTIAN G.

sau

s se fac cresterea rational a educatorilor.

troducere de Petre Garboviceanu. Editura Casei Scoalelor,

cum

de o
pag.

Editia
1928. ,
Cine simte
pieptu-i tendinta de a se distinge
lume
pentru binele uman, acela
se fac
Sunt primele cuvinte,
cari
Salzmann
cea mai important dintre

toate ale sale.

Sunt ocupatii, serie
cari contribuesc la
strii oamenilor, educatia contribue
la inobilarea omului
pentruca educatorul
a face o
educatie copiilor, trebae
fie el
educat. De educatia educatorilor putini se
pau
secolii
La ce foloseac toate teoriile,
lipsese
cari
le poat
se
Salzmann.
se
lucrare
prineipii de educatia educatorilor,
de
ca educatorul
fie cauza
sau greselilor

in

ori se
rilor
bue

Salzmann stabileste chiar ca prim principiu: Educatbrul tresine

motivul tuturor greselilor
vitiilor

caute

rilor

planul de modul cum trebue

se formeze educatorii,
de educatie ale
prin moderatie. E urdintre cari face parte, dar de cari se
lui Basedow din Dessau
marea fructuoasei experiente fcute
Salzmann ne reaminteste

la 1784 Schnepfenthal,
propria sa
jurat de frurnoasele pduri ale Thuringiei.
Reeditarea
opere, una dintre cele mai
lucrri
gogice,
in mod
deosebire
de
P.
e bine
spre
da eclucatorilor un ghid
orientare sigur pe domeniul
practicei

nu

isvor de entuziasm pentru

de util
poate
fie tot
mati pentru opera

Cartea Furnicilor" constitue si un

ce se
ocupatiei de educator. Ea
cari ar
forI. C. PETRESCU
*

SIMON ODETTE. - L'orientation prOfessionnelle en France

l'Etranger. - Alcan, 171 pagini,

Solidarismul
exagerat, care considbr pe individ ca scop pentru societate,
deplorabil de
necesitatea
refacerii dezastrului, cereau intensificarea
Invalizii, cari erau pe drumuri,
sprijin,
de
semenea, o ocupatie. Cum
mai bine pe acesti indivizi, la ce
punem ca ei
nu
s
timp
scurt o cantitate ct mai mare ? Dezvoltarea
a
vine
contribue
intrebarea
pe indivizi ? Cum
vom putea oare ct mai sigur da tinerilor o
din
? Deci

www.digibuc.ro

Recenzii

127

problema orientarii profesionale sub cele

aspecte diferite ale ei :
orientarea propriu zis
profesional.
Multe sunt
ce s'au
anii din
asupra acestei probleme. Printre acestea e interesanta sugestiva lucrare a d-rei Odette
Simon,
de o
de lucruri bune a cunoscutului cercettor pe acest domeniu d-1 J. Fontgne.
intro ducere o privire
Autoarea dup ce face
asupra
primul capitol
lucrrii motivele mai importante, de
ordin social, profesional
economic, cari fac problema
fie de actualitate
aib o important deosebit. In capitolul al doilea al lucrrii
se ocup de orientarea profesional in raport cu filosofia, medicina si
tehnica diverselor
In capitolul trei
de persoanele
chemate
beneficieze de avantajele orientrii profesionale. In capipatru
cinci de agentii, mijloacele de executie metodele atilizate de orientarea profesional. In fine ultimele
capitole autoarea
ne pue
curent cu rezultatele obtinute stadiul,
care se
acest curent al orientrii profesionale
Franta, State le-Unite,
Anglia, Germania, Belgia, Italia, Elvetia
Spania.
cuprinsului, lucrarea are o
se vede din
important att prin felul cum pune problema ct prin pretiosul matepune la indemna cititorului.
rial informativ, pe
creorientarea profesionali e azi o
Cu toate
ce priveste selectia profesionali rezultatele pot reusi,
dem
cnd indiva mai trece vreme
ce priveste orientarea propriu
consulte diverse birouri de orientare provizii chiar dac se vor duce
sunt att de numeroase,
fesionali, care
vrea nu vrea,
Selectia reuseste, cci
de sfaturile
se prezinte la o
trebue
nevoie de
de lucru. Fabricantul
primeste,
prindere oarecare
el e bun sau nu pentru functia solicitati.
nu va vedea,
selectia. Metodele de cercetare a
am
ce
necesare
respective sunt oare exacte?
presupunem
s'ar
Va fi oare individul multumit ? Va fi el bun
sionist,
bun profesionist e acela care avnd aptitudini va face ceva
mai
deck datoria, efectuarea mecanic a
sau cutrui fapt.
Bun profesionist e acela care are interes pentru naeserie, e acela
pune suflet din
meseria ce o exerciti. In privibta orienprofesionale propriu
a aceleia care
tineretul
de pe
o
credem
prudenta
trebue s fie mare, avnd vedere rispunderea ce
Credem
metoda testelor
e insuficienti trebue completat de
o foaie de observare (1)
la curent de profesor
dela intrarea

va fi ajuns la vrsta de 18-20 de ani,

elevului
epoca

pe baza acestor foi de observare in care pronoteze tot ce crede interesant folositor, care
fie
adevrate
asupra
fizice a copilului,
i)

astfel de foaie a

Institutul pedagogic

www.digibuc.ro

Revista

128

el

pe baza acestora
spre o meserie.
Adolescentul singur

lui sufletesti,

aleag meseria nu
fie
lui de sfaturile profesorului, ale biroului de orientare

fie din convingere nu din

Lucrarea d-rei O. Simon
fie
de toti cei ce se intede stadiul problemei orientarii profesionale. E o lucrare
de pret.
VASILE P. NICOLATJ
*
*
Normale V. Lupu" din
Dr.
S. BARSANESCU : Anuarul
pe 1926-.1927. Iasi 1927.
lei, 208 pag.

totul obicinuitele anuare", al

Este un anuar, care

situatiei
cror obiectiv e
atmosfera cultural a unei
elevii
colaborare : de profesorii
directorului.
Scopul
vntul

a elevilor. El

de

timp de un an. E
sub conducerea

initierea

e precizat de director, Dr. S. S.

viata
prezinte un taal acestei vieti ;
fie o
a strduintelor noastre un document al valorii muncii profesionale". Isvort din prisosul de
al
profesorilor
a voit
lase s se afirme
cum se pre:

ce are, cu ce poate da ea, nu cu ceeace poate culege dela

:
a gsit
ea destule energii,
utilizate precum se cuvenia : fiecari
specialitatea sa. Astfel : profeae istorie V. Petrovan, face istoricul
Profesorul univer. I.
ea,

altii,

podoabe de

Simionescu : rolul cultural al Invttorului ; prof. D. M.

:
tica
metodica
fizico-chimice. L Tufescu : unirea Basarabiei. A.
Manoliu : manualele de limba romneasc. I. Rick : harta in
geografiei. G. Dornescu problema
coala norrnal.

N. D. Cojocaru : Rolul
economice la sate, etc.
In partea doua anuarul
.manifestarile vietii inetrioare
a
Rnduite frumos
cu pricepere ; ceeace
un
anuar" poate fi mai
o
catalogare de nume de profesori
elevi.
ar
anuare, ca
ne
aci,
romnesti
Yntmpina greudin prezent.
L 1. G.

M. G. Botez :
torului
ridicarea

www.digibuc.ro