Sunteți pe pagina 1din 11

ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANA CHINA

China nu este doar o tara, ci si o lume diferita. De la metropolele pline de zgarie nori pana la campiile vesnic verzi din inima vechii Mongolii, China este o tara a contrastelor culturale si geografice.Acest lucru nu inseamna ca s-a desprins complet de trecutul sau maoist. Mai degraba, este vorba despre realizarea unui echilibru intre yin-ul zelului revolutionar si yang-ul pragmatismului economic. China este situata in regiunea Asia de E si de SE. Este o tara de dimensiuni continentale, suprafata sa de 9573000 kmp, fiind egala cu cea a Europei. Este cea mai populata tara de pe Glob, avand o populatie de aproximativ 1,3mld loc., concentreaza o treime din populatia Asiei, si o cincime din cea a planetei. Datorita intinderii uriase, densiatea populatiei are o valoare scazuta, de 135 loc/ kmp. Poplatia nu este egal raspandita pe teritoriul tarii si astfel exista regiuni cu densitati extrem de mari, in Campia Chinei de E, si foarte mici in Podisul Tibet, de sub 2 loc/kmp. Trei sferturi din populaia Chinei traieste la sate, dar in China se gasesc si orase mari, peste 20 din ele avand mai mult de 1 mil loc fiecare. Capitala, Beijingul, cu 5.8 mil loc., Shanghai, cu 13.5 mil loc, unul dintre cele mai mari orase ale lumii, situat la gura de varsare a fluviului Chagjiang, este cel mai mare port si centru industrial al tarii, Guangshou, cu 2.9 mil loc., este oarsul port la Marea Chinei de S, si important centru al industriei matasii, Xi an, cu 2 mil loc, este unul dintre putinele orase mari din interiorul tarii, si fosta capitala a Chinei.

In analiza demografica a acestei tari am analizat datele de la al V-lea recensamant din China, din 1 noiembrie 2000, si am comparat orasele mai importante din aceasta tara pentru a scoate mai bine in evidenta principalele caracteristici ale Chinei.

BEIJING
Acest oras este situat in N Marii Campii Chineze,la 150km NV de Marea Bohaica. Este atestat din mil III i.e.n. si a purtat de-a lungul istoriei mai multe nume; este unul dintre cele mai vechi orase ale Chinei. Orasul a primit actualul nume semnificand capitala de N in 1421, cand Imparatul Chegzu stabileste aici capitala imperiului. Centrul Beijingului este dominat de acoperisurile galbene ale cladirilor din Orasul Interzis unde odinioara traia imparaul. Iar in Templul Cerului imparatul aducea anual un sacrificiu in prima luna a calendarului chinezesc. Limba chineza este limba oficiala si principala limba de pe continentul asiatic.Chineza apartine ramurii thai-chineza in familia de limbi chino tibetane. Dintre primele 8 dialecte , cel din NE din Regiunea Beijngului s-a impus in invatamant si cultura,.. Scrierea chineza, la origine o scriere pictografica, cu o vechime de 3 mil ani, numara azi aprox 40.000 semne. In textele curente sunt folosite 2000 - 4000 semne. Se incearca azi o scriere bazata pe alfabetul latin. Chineza este una dintre cele 6 limbi oficiale si de lucru a Adunrii Generale O.N.U.

SHANGHAI

- la mare

Cu o populatie de 13,5 mil loc., o densitate de 2133 loc/kmp, este cel mai mare oras al Chinei. Este situat pe malurile raului Huang Pu, afluent al lui Yangtze. Incepand

din sec al. XIX-lea dezvoltarea sa a fost sigura si continua, initial incurajata de importul si vanzarea de opiu. Shanghaiul pare a fi alcatuit din 3 orase distincte: unul pur chinezesc, cu coloratura orientala; unul stand sub semnul boemei Frante, iar al treilea cu influente britanice. Principalele sale obiective turistice sunt: Templul de Jad al lui Budha, Gradinile Yu, Muzeul Shanghai, Fabricile de prelucrare a Jadului. Shanghaiul este centrul financiar si economic al Chinei, desi a inceput reformele economice abia in 1992, aproximativ la 10 ani dupa alte orase sau provincii chinezesti. Este poarta Chinei spre lume.

HONG KONG
In 1842 Marea Britanie a obtinut de la Imparatul Chinei controlul unei insule pe nume Hong Kong, pentru a construi acolo un port pentru navele lor de comert. De-a lungul anilor pozitia geografica si legaturile comerciale au transformat Hong Kong-ul intr-o mare metrpola. Orasul a devenit unul dintre cele mai mari porturi din lume, centru comercial si financiar de prim rang din lume, avand o populatie de 6,78 mil loc. In 1994, a incetat dominatia engleza asupra orasului, Hong Kong revenind Chinei. Ritmul de viata al acestui oras este foarte alert, la tot pasul intalnim cladiri moderne, si foarte inalte, aici se afla cea mai inalta cladire din Asia.Dar asta nu inseamna ca nu exista si cladiri construite in stil traditional chinez, orasul pastrandu-si farmecul oriental. Acest oras reprezinta cum nu se poate mai bine spiritul intreprinzator al poporului chinez, atunci cand este incorsetat de principiile comuniste. Ca o nota de inedit, in acest oras se afla aeroportul cu cel mai mare trafic din Asia, ale carui piste au fost construie efectiv pe mare. Traficul maritim este incredibil de dens, apele golfului nefiind niciodata lipsite de valuri, chiar daca nu adie nici macar o boare de vant.

TAIWAN

Insula are o suprafata de 36.179kmp, o lungime de 394km, latimea maxima este de 144km. Insula este despartita de China de V , prin Canalul Taiwanului, si de Insula Filipine prin Canalul Luzon. Taiwanului ii apartin si o serie de insule cum ar fi: Insulele Matsu si Quemay, Pescadoreu, si alte insule mai mici. Numele initial al insulei a fost Ilha Formosa care inseamna in limba portugheza Insula Frumoasa, aceasta regiune fiind fosta colonie portugheza.Actuala denumire vine de la numele unui oras din S insulei. Intemeierea acestui oras se atribuie colonistilor olandezi adusi pe insula in timpul Campania Olandeza a Indiilor de E . Populatia Taiwanului este de 25 mil loc., populatie reprezentata in proportie de 98% de chinezi-han, ce provin din regiunea Fujian, venita aici in 1919, si de doar 2% de populatie veche autohtona, care locuieste in zona de munte a insulei. Datorita zonelor montane ce domina toata coasta E a insulei, majoritatea populatiei se gaseste pe coasta V. Densitatea populatiei este de peste 642 loc /kmp, densitatea cea mai mare dupa Bangladesh. Densitaea maxima a insulei este atinsa in capitala, Taipei, situata in N insulei, alte orase mai importante fiind: Taichung, Tainan, Kaosiung... Limba locuitorilor autohtoni apartine grupei limbilor australo-chineze, cu dialectele rukai, yami, tsou, saisitat, atayal, paiwan, bunun, amis... Aceste limbi le vorbesc doar 2% din locuitori, datorita faptului ca populatia auohtona a fost asimilata de populatia chineza. Majoritatea chinezilor-han, vorbesc taiwaneza. Ca limba oficiala se foloseste limba literara chineza, bazata pe dialectul mandarin. Taiwanul a pastrat mai bine scrierea traditionala chineza mai bine decat China.

Minoritatile nationale
Minoritatea Jing

Este una dintre minoritatile nationale cu populatia foarte redusa, numara mai putin de 23000 persoane(in 2000). Majoritatea membrilor acestei etnii locuiesc in judetul autohton Taugchen.

Membrii jing au limba lor proprie, asemanatoare cu vietnameza. Populatia se ocupa cu pescuitul marin in special, deoarece este una din putinele minoritati care traieste langa mare. Locuintele lor sunt facute in special din caramida si acoperite cu tigla, foarte rezistente la briza marina. Membrii etniei sunt taoisti, si o mica parte in ei sunt catolici. Etnia Orogen

Grupul etnic orogen locuieste in principal in judetul autonom al etniei din Hulumbur. Populatia este de 6900 persoane. Au o limba poprie care apartine familiilor limbilor altaice, dar nu au si o forma proprie scrisa, pentru scriere folosesc caracterele chinezesti. Etnia este una din populatiile stravechi din N Chinei. Numele etniei, Orogen, are doua sensuri: oameni care traiesc in muntii si oameni care folosesc renii . Zonele locuite de aceasta etnie se afla in adancul padurii ce acopera lantul montan Marele Xingan. Dupa anii 50, au inceput sa paraseasca treptata padurile, renuntand la viata nomada. Cu ajutorul guvernului au inceput sa se ocupe cu agricultura, si cresterea anumalelor. Etnia Tatara

Tataraii locuiesc mai ales in zonele Yining, Tachen si Urumqi, din regiunea autonoma Xinjiang- uigura. Aceasta etnie numara aproxomativ 10.000 persoane. Ei s-au stabilit in aceasta regiune la inceputul sec XX. Majoritatea se ocupa cu comertul. Tatarii utilizeaza o limba proprie, care apartine ramurii turcice. Datorita frecventelor contacte cu populatiile Uigura, si Kazaha, folosesc si limbile acestora. In scris utilizeaz literele arabe. Mongolii

Mongolii sunt o minoritate cu o istorie indelungata si misterioasa. De-a lungul miilor de ani, membrii acestei etnii au trait o viata nomada pe un vast teritoriu din N Chinei. Eate una dintre minoritatile cu cea mai numeroasa populatie, si cea mai mare raspandire teritoriala din China. Acum numara peste 4,8 mil loc, care locuiesc in principal in Regiunea Autonoma Mongolia Interioara din N Chinei. Aceasta etnie are limba si scriere proprie,limba are 3 dialecte, iar scrierea are 29 litere, din care 5 vocale si 24 consoane. Populatia mongola crede in totalitate in Lamaism. Locuinta tipica mongola este iurta, o locuinta de forma circulara, cu acoperisul bolti pentru a nu retine zapada si nici ploaia, si sunt rezistente la furtuni. Minoritatea Dulong

Aceasta minoritate locuieste in principal in zona fluviului Dulong, din judetul Autonom Gongshan si SV Chinei. Conform ultimului recensamant, aceasta etnie are o populatie de 7426 persoane, fiind una din etniile cu cea mai mica populatie din tara. Ei vorbesc limba proprie , ce apartine familiei chino-tibetane, similara cu cea a etniei Nu. Exista foarte putine consemnari istorice despre originea acestei etnii. Ei cred in aninism, si in faptul ca toate lucrurile in lume au viata. Totusi, pentru izgonirea duhurilor rele organizeaza diferite ritualuri. In present, in randul lor sunt si crestini.

DINAMICA POPULATIEI Natalitatea in China este mica, (9-17 ) si se incadreaza in categoria statelor tipice, alaturi de cele mai multe tari ale Europei Occidentale ( Franta, Italia, Olanda, Belgia). Acest

lucru se datoreaza si politicii denataliste cea care-si propune sa contribute la reducerea sporului natural, prin reducerea natalitatii. Se practica si impozitarea progresiva a famililor cu multi copii, si se iua masuri socante cum ar fi sterilizarea populatiei in masa la fel ca in India, Thailnda.. atat la femei cat si la barbati. In China aceasta politica a vizat in primul rand populatia majoritara, minoritatile nationale fiind partial excluse din cauza localizarii lor in regiunile mai slab dezvoltate, si popuate. Mortalitatea China face parte din statele cu un grad de mortalitate scazut - sub 8 . Statele care au acest tip de mortalitate, sunt in general state care pana nu cu mult timp in urma aveau natalitati mari, ceea ce facea ca proportia varstnicilor sa ramana deocamdata redusa sau moderata. In ceea ce priveste mortalitatea infantila, China are un procent scazut, sub 10%. Speranta medie de viata Alaturi de Singapore, Thailanda, Malayesia, China face parte din categoria statelor industrializate, din Extremul Orient unde speranta medie de viata este de 70ani. Bilantul Natural China se incadreaza in tipul demografic matur caracterizat prin accentuarea ritmului de scadere a natalitatii odata cu atingerea unui anumit standard de viata, si dimpotriva prin tendinte de plafonare a scaderii mortalitatii. Dar in perioada contemporana s-au incadrat aici majoritatea satelor de la Glob, inclusiv cele mai populate state ale Asiei ( China, India, Indonezia). Insa in unele state intrarea in tipul demografic matur nu e acceptata cu usurinta de populatie, sau este impusa de starea economica problematic a familiilor si avanseaza rapid. In China, sporul natural a scazut de la 20,2 (media anilor 1960-1964) la 6% in anul 2004. Numrul total populaiei: Populaia Chinei este de l.295,33 milioane locuitori, din care: Populaia Chinei a 3l provincii, regiuni autonome i municipaliti (fr insulele Jinmen i Mazu din provincia Fujian) i militarii n serviciu din China continental totalizeaz l.265,83 milioane. Populaia Regiunii administrative speciale Hong Kong: 6,78 milioane. Populaia Regiunii administrative special Macao: 440.000 Populaia Provinciei Taiwan i a Insulelor Jinmen, Mazu i a ctorva insule din provncia Fujian: 22,28 milioane. Densitatea Populatiei La nivelul statelor si al teritoriilor independente, sau autonome, densitati deosebit de mari se inregstreaza in cele care au dimensiuni mici si de multe ori caracter insular, care poseda o puternica viata urbana si activitati economice diversificate, asa cum este cazul regiunilor administrative speciale chineze (Macao, Hong Kong, cu o densitate de 500 loc/kmp, Taiwan cu 48,2loc/kmp). Rep China are o densitate madie de 135 loc/kmp dar aceasta densitate medie nu e specifica nici unei zone din China. In E, in special in Marea Campie Chineza, predomina densitati foarte mari, de peste 500 loc/kmp, in timp ce partea V a statului este foarte slab populata, in Pod Tibet densitatea fiind de 2 loc/kmp.

Populatia pe grupe de varste Din numarul total al locuitorilor din China continentala, 289,79 mil personae alcatuiesc grupa de varsta de la 0 14 ani, reprezentand 22,89% ; 887,93 mil persoane alcatuiesc grupa de la 15 64 ani, respectiv 70,15% din populatia tarii ; iar 88,11 mil persoane formeaza grupa de varsta de 65 si peste 65 ani, reprezentand 6.96 % din populatia tarii. Fata de penultimul recensamant, din 1990, numarul persoanelor cuprinse in grupa de varsta de la 0 14 ani a scazut cu 4.8 % , iar numarul celor incadrati in grupa de varsta de peste 65 de ani a crescut cu 1.39% . Compozitia popultiei pe sexe Din totalul populatiei ,653,55 mil persoane , adica 51,63% sunt barbati; iar 612,28 mil, repectiv 48,37% sunt femei. Raportul intre sexe este de 106,74 barbati la 100 femei. Diminuarea dimensiunii familiei Numarul mediu de persoane care alcatuiesc o familie, era de 3,96 in 1990. Astazi aceasta valoare a scazut pana la 3,44 persoane. Aceasta scadere se datoreaza in principal masurilor de palnificare familiala. Progresul ubanizarii Populatia urbana se ridica la 455,94 mil persoane, adica 36,09 % din populatia totala, in vreme ce populatia rurala este de 807,39 mil sau 63,90%. Procentul populatiei urbane a crescut u 9,86% , fapt care dovedeste ca procentul de urbanizare a crescut ca urmare a dezvoltarii economiei tarii. STRUCTURA ETNO-LINGVISTICA A POPULATIEI Suprafamilia SINICA este a doua mare familie de popoare a lumii. Populeaza cea mai mare parte a Asiei Central Estice, si partea de V a Peninsulei Indochina. Populatiile care o formeaza sunt majoritar de tip, mongoloid. Cuprinde 2 familii insa limba chineza se incadreaza in Familia Chino-tibetana, din Grupa Chineza. Este cea mai numeroasa grupa, desi este formata dintr-un singur popor, poporul chinez( sau han dupa denumirea oficiala), cel mai mare popor al lumii. Formeaza populatia de baza a partii de E a Chinei, zona pe care chinezii au ocupato in etape, plecand de la nucleul initial, siutat in bazinul mijlociu al fluviului Huang He si raspandindu-se treptat spre E, NE si SE (aici au patruns abia in sec III i.Hr). Ca urmare a acestei expansiuni, chiezii au asimilat sau au impins in special spre Indochina numeroase alte etnii. Aceasta migratie a stat la baza formarii popoarelor moderne, in SE Asiei. Poporul chinez a creat una dintre cele mai vechi civilizatii ale lumii, care a influentat celelalte popoare in Extremul ORIENT, si din Asia de SE (japonezi, coreeni, vietnamezi..) Chinezii au inventat hartia, portelenul, tiparul, paraful de pusca, busola... In radurile poporului chinez, sunt mari diferentieri lingvistice, limbile vorbite de chinezi nefiind reciproc inteligibil, datorita timpului destul de indelungat scurt de la inceputurile divergentei si a asimilarii unor influente straine. Limba cea mai raspandita este Chineza Mandariana, din China de N, Centrala, de NE,V si S declarata ca limba materna de 72% dintre chinezi (reprezentand 932 mil persoane); pe baza acesteia s-a creeat limba oficiala cumuna

putunghua (limba intelegerii) care incearca sa fie impusa locuitorilor din toata China din 2001.

STRUCTURA CONFESIONALA A POPULATIEI Geografia studiaza modul in care religia creaza legaturi sociale inscrise intr-un terioriu pe care-l personalizeaza. Ca orice fenomen socio-cultural, si religia se manifesta printr-o anumita dinamica spatiala . In China se poate vorbi de o religie sincreta, care combina elementele taoismului cu cele ale budismului si confucianismului. 1. Confucianismul - a fost unul dintre cele mai importante aspecte din viata Chinei, din anul 100 d.Hr pana in 1900, influentand domenii precum educatia, guvernarea, dar si comportamentul personal si datoria individului fata de societate. Sistemul moral al lui Confucius, este bazat pe empatie si intelegere. Se centreaza pe 3 concepte : LI - sau actiunea ideala ; YI -sau corectitudinea; si REU -compasiunea umana sau empatica. 2. Budismul - a inflorit initial in China , in perioada dinastiei Han. Initial era forma radicala de Hinduism. Budismul a ajuns in Chian din India, apoi a-a risipit in toata Asia. A fost fondat in sec al IV-lea sau alV lea i.Hr. in Nepal . Budismul crede in puritatea mintii , actiunii si in acumularea Karmei prin fapte bune facute si prin evitarea faptelor rele. 3. Taoismul este singurul set indigen de invataturi filosofice si practice religioase, care isi are originea in China. Isi are radacinile in vechile credinte pantheiste si samarice chinezesti. Taoistii cred ca omul trebuie sa traiasca in armonie cu natura prin Tao sau calea. Credintele taoiste subliniaza cultivarea sinelui, libertatea si cautarea nemuriri. Taoismul este puternic influentat de religia populara chineza, iar zeii taoisti erau figurini istorice care demonstreaza ca in timpul vietii au avut puterii exceptionale.

BIBLIOGRAFIE :
Matei H, Negut S, Nicolae I., (1985) Statele lumii Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti. 2 Cucu V.,(1891) Geografia populatiei si asezarilor umane Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti
1

Cucu V., Vlasceanu Gh., (1982) Orasele milionare ale lumii Ed. Albatros, Bucuresti Gastescu P., (1986) Insulele Terrei Ed. Albators , Bucuresti 5 Revista TERRA 6 Revista ATLAS 7 Internetul : adresa http://www.chinaembassy.org.ro/rom/gyzg/cp/t66108.htm
3 4

GEOGRAFIA CONTINENTELOR EXTRAEUROPENE

ELEMENTE DE GEORGAFIE UMANA - CHINA

PARASCHIV NARCISA GEOGRAFIE AN III GRUPA 132 B

S-ar putea să vă placă și