BEIJING

- capitala CHINEI -

FACULTATEA de STIINTE ECONOMICE

Sectia :AFACERI INTERNATIONALE
AN: I
CIOMAGA ALINA GEORGIANA
 Introducere
Beijing este capitala Chinei şi cel mai important centru de comerţ,
comunicaţii, politică, economie, cultură şi educaţie. Este unul din cele 6 oraşe antice
ale Chinei (împreuna cu Xian, Luoyang, Hangzhou, Nanjing şi Kaifeng) şi
adăposteşte aproape 15 milioane locuitori în cei 16.410 kilometri pătraţi.

Are 4 anotimpuri iar cele mai frumoase sunt considerate a fi primăvara şi

toamna ( lunile mai,septembrie şi octombrie sunt preferatele turiştilor deoarece se
pot bucura de o vreme deosebit de frumoasă). În sezonul de iarnă se poate schia în
regiunea Beihai.

Beijing este situat în nord-estul Chinei, de altfel numele său

înseamnă "Capitala Nordului". Este al treilea cel mai mare municipiu din ţară după
Chongqing şi Shanghai si are 12 milioane de locuitori.

PRIMAR WANG OISHAN

SUPRAFATA 16,808 km²
POPULATIE 14.560.00
DENSITATEA POP. 866/ km²
- HAN – 96%
- MANCIU – 2%
ETNII PRINCIPALE - HUI – 2%

- MONGOLI – 0.3%

China (Zonghua Renmin Gongheguo), tara din estul Asiei, a treia tara
ca suprafata (dupa Rusia si Canada) si cu cea mai mare populatie dintre toate
statele lumii. Este marginita in nord de Republica Mongola si de Rusia; in nord-
est de Rusia si Korea de Nord, in est de marea Galbena si Marea Chinei de
Est; in sud de Marea Chinei de Sud, Vietnam, Laos, Myanmar (cunoascuta si
cu numele de Burma), India, Bhutan si Nepal; in vest este marginita de
Pakistan, Afghanistan si Tadjikistan si in nord-vest de Kyrghistan si Kazahstan.
Chinei ii apartin mai mult de 3400 de insule. Are o suprafata de 9.571.300 km2,
neincluzand Hong Kong, Macau si teritoriul care se afla sub controlul Republicii
Chineze din Taiwan, pe care China il considera o provincie renegata. In 1971,
Natiunile Unite au admis “Republica Populatiei Chineze” (principalul teritoriu
chinez) si au exclus “Republica Chineza” (Taiwan) din parteneriat. Cu toate ca

2
majoritatea guvernelor din toata lumea nu recunosc Taiwanul ca stat
independent, insula mentine totusi o economie si un guvern distinct. Hong
Kong, oficial un teritoriu britanic, i-a revenit Chinei in 1997. Cu toate acestea,
informatiile prezentate in aceasta lucrare nu se refera si la Hong Kong, care
mentine o economie separata si are o autonomie politica considerabila. Aceste
date deasemenea nu includ Macau, localizata langa Hong Kong pe coasta de
sud a Chinei, care este un teritoriu chinezesc administrat de Portugalia.

Capiatala Chinei este Beijing, cel mai populat centru urban este
Shanghai. China are peste 20 de orase mari cu o populatie minima de 1 milion
de locuitori. Profile de orase: Beijing – capitala Chinei cu o populatie de 5,8
milioane de locuitori (10,8 milioane in 1999) Shanghai – 15,1 milioane locuitori
Tianjin – 4,6 milioane locuitori Shenyang – 3,6 milioane locuitori Wuhan – 3,3
milioane locuitori Guanghzou – 2,9 milioane locuitori Chongqing – 2,3 milioane
locuitori Nanjing – 2,1 milioane locuitori Xian – 2,0 milioane locuitori China
incadreaza o mare varietate de forme de relief si varietate corespunzatoare de
resurse naturale. In general, cele mai mari inaltimi de pe teritoriul Chinei se
gasesc in vest, unde se afla unii dintre cei mai inalti munti de pe Pamant. Trei
dintre acestia, muntii Tien Shan, Kunlun si Qinling, dateaza din perioada
Paleozoica de ridicare muntoasa (orogeneza), care a inceput in perioada
Carbonifera si s-a terminat in perioada Permiana, cand toate portiunile de
pamant ale Terrei s-au unit pentru a forma un singur supercontinent, Pangaea.
Muntii Himalaya, sunt de origine mai recenta. S-au format cand sedimentele
odata depozitate intr-o mare mezozoica, numite “tethys”, au fost stranse intr-un
loc si ridicate la suprafata datorita coliziunii Indiei cu Eurasia, eveniment ce a
inceput in timpul epocii Oligocene a perioadei Tetiare, in urma cu aproximativ
40 milioane de ani.

China (Zonghua Renmin Gongheguo), tara din estul Asiei, a treia tara
ca suprafata (dupa Rusia si Canada) si cu cea mai mare populatie dintre toate
statele lumii. Este marginita in nord de Republica Mongola si de Rusia; in nord-
est de Rusia si Korea de Nord, in est de marea Galbena si Marea Chinei de
Est; in sud de Marea Chinei de Sud, Vietnam, Laos, Myanmar (cunoascuta si
cu numele de Burma), India, Bhutan si Nepal; in vest este marginita de
Pakistan, Afghanistan si Tadjikistan si in nord-vest de Kyrghistan si Kazahstan.
Chinei ii apartin mai mult de 3400 de insule. Are o suprafata de 9.571.300 km2,
neincluzand Hong Kong, Macau si teritoriul care se afla sub controlul Republicii
Chineze din Taiwan, pe care China il considera o provincie renegata

Capiatala Chinei este Beijing, cel mai populat centru urban este
Shanghai. China are peste 20 de orase mari cu o populatie minima de 1 million
de locuitori. Profile de orase:

3
Beijing - capitala Chinei cu o populatie de 5,8 milioane de locuitori (10,8
milioane in 1999)

NUME ORAS NR. LOCUITORI

SHANGHAI 15.1 milioane locuitori
TIANJIN 4.6 milioane locuitori
SHENYANG 3.6 milioane locuitori
WUHAN 3.3 milioane locuitori
GUANGHZOU 2.9 milioane locuitori
NANJING 2.1 milioane locuitori
XIAN 2 milioane locuitori

China incadreaza o mare varietate de forme de relief si varietate

corespunzatoare de resurse naturale. In general, cele mai mari inaltimi de pe
teritoriul Chinei se gasesc in vest, unde se afla unii dintre cei mai inalti munti de
pe Pamant. Trei dintre acestia, muntii Tien Shan, Kunlun si Qinling, dateaza din
perioada Paleozoica de ridicare muntoasa (orogeneza), care a inceput in
perioada Carbonifera si s-a terminat in perioada Permiana, cand toate portiunile
de pamant ale Terrei s-au unit pentru a forma un singur supercontinent,
Pangaea. Muntii Himalaya, sunt de origine mai recenta. S-au format cand
sedimentele odata depozitate intr-o mare mezozoica, numite "tethys", au fost
stranse intr-un loc si ridicate la suprafata datorita coliziunii Indiei cu Eurasia,
eveniment ce a inceput in timpul epocii Oligocene a perioadei Tertiare, in urma
cu aproximativ 40 milioane de ani.

Numeroasele tipuri de munti ale tarii inchid o serie de platouri si bazine

care furnizeaza o considerabila sursa de apa resurse minerale. Varietatea de
tipuri climatice, de la subpolara la tropicala si incluzand mari zone alpine si
desertice, suporta o magnifica viata animala si o deosebita flora.

Muntii ocupa aproximativ 43% din teritoriul Chinei; platourile muntoase

mai ocupa inca 26 de procente; bazinele, asezate in principal in zonele aride,
ocupa 19%. Numai 12% din totalul teritoriului reprezinta zonele de campie.

Mai mult de o cincime din totalul populatiei Pamantului traieste in China.

China a dat nastere celei mai vechi civilizatii din lume si are o istorie ce dateaza
din urma cu 3500 de ani. "Zhonghuo", numele chinezesc pentru "tara",
inseamna "teritoriul central", o referinta la credinta chinezeasca in care se

4
spune ca tara era centrul geografic al Pamantului si singura civilizatie
adevarata. In secolul al XIX-lea, China a devenit o natiune slaba din punct de
vedere economic si politic, dominata de puteri straine.

China a inregistrat multe schimbari in prima jumatate a secolului XX.

Guvernul imperial a fost inlaturat si in anii haotici care au urmat, doua formatiuni
politice - Kuomintang (KMT) si comunistii - s-au luptat pentru controlul tarii. In
1949, comunistii au castigat controlul statului. Atunci guvernul "Republicii
Chineze", condus de KMT, s-a retras in Taiwan. Ridicarea la putere a
comunistilor din 1949 a constituit unul dintre cele mai importante evenimente
din istoria Chinei; intr-o remarcabil de scurta perioada de timp s-au facut
schimbari radicale atat in economie cat si in societate.

Prima masurare a numarului populatiei dupa preluarea statului de

catre comunisti a avut loc in 1953. La acea data, populatia Chinei era de
582.600.000 locuitori. La cea de-a doua masurare, care a vut loc in 1964, s-a
aratat o crestere pana la 694.580.000; la cea de-a treia , in 1982, masuratorile
au aratat o populatie de 1.008.180.000 (fara Hong Kong, Macau si Taiwan),
facand din China primul stat care a trecut pragul de un miliard de oameni. Intre
1953 si 1997, rata mortalitatii a cazut de la 22,5 la aproximativ 7 la 1000 de
locuitori; rata natalitatii a cazut deasemenea de la 45 la 1000 de locuitori in
1953, la aproximativ 16,4 in 1997. Ca rezultat, cresterea numarului de oameni
s-a micsorat de la 22,5 la mie in 1953, la 0,9 la mie in 1997. Chiar si in aceste
conditii, China tot inregistreaza o crestere anuala a populatiei de aproape 11
milioane de oameni.

Mai mult de 70 milioane de oameni apartin la 55 de minoritati

nationale. Majoritatea acestor rase sunt distinse de chinezi mai mult prin limba
si religie decat prin aspectul fizic. Principalele minoritati sunt rasa Tai, care
vorbesc limba Zhuang, numarand aproape 15,5 milioane, asezati in Regiunea
Autonoma Guangxi Zhuang; rasa Hui, care sunt in jur de 8,6 milioane, asezati
in Regiunea Autonoma Ningxia Hui, Gansu si Qinghai; aborigenii Miao,
aproximativ 7,4 milioane locuitori, ce ocupa regiunile numite Guizhou, Hunan si
Yunnan; minoritatea Turkic, care numara in jur de 7,2 milioane de oameni si
vorbesc limba Uygur, locuiesc in Regiunea Autonoma Xinjiang Uygur; rasa
Tibetana, in numar de 4,6 milioane, care locuiesc in Regiunea Autonoma Tibet,
Qinghai, Sichuan si deasemenea Yunnan. Alte grupuri minoritare includ Tujia
(5,7 milioane), Bouyei (2,5 milioane), Koreeni (1,9 milioane) si Manchus.
Oamenii care apartin minoriatii Manchus sunt descendenti ai dinastiei care a
cucerit China in secolul al XVIII-lea si s-a stabilit in Qing sau Manchu.
Numarand aproximativ 9,8 milioane, ei sunt aproape de nedistins de chinezi.

5
 Desi foarte bine industrializata, China continua sa fie o natiune
predominant rurala, cu o agricultura foarte bine dezvoltata. Cu toate ca mari
concentratii urbane au existat in China chiar si inaintea Imperiului Roman (44 i.Hr
- 476 d.Hr), tara are per ansamblu o urbanizare destul de inceata. Se estimeaza
ca 69% din populatie traieste in mediul rural.

Liderul comunist Mao Zedong credea ca marea diferenta dintre populatia

rurala si urbana era cauza diferentei sociale din China. In timpul anilor 60 si in
prima jumatate a anilor 70, statul a facut nenumarate eforturi de a trimite tineri
educati din mediul urban in mediul rural pentru cativa ani sau poate chiar
definitiv. Aceasta miscare urmarea dezvoltarea modului de trai urbanistic si in cel
rural si totodata reducerea interesului taranior de amigra spre oras. Acest
program a fost partial stagnat in 1976, odata cu moartea lui Mao Zedong si
eliminata la sfarsitul anului 1978, cand migrarea spre orase a inceput sa creasca.

Unul dintre cele mai ambitioase eforturi ale guvernului comunist chinez
inca din 1949, a fost modificarea limbii chineze. Limba vorbita oficiala a Chinei
este Putonghua ("vorbire standard"); acesta este dialectul preluat din China de
nord. Acesta a fost declarat limba comuna de catre Conferinta Nationala pentru
Reforma Chineza in Limba Scrisa din 1955. Astfel ca au fost facute eforturi
deasemenea pentu modificarea limbii scrise. Aceasta dateaza de mai bine de
3000 de ani.

Beijing, un oraş aerisit, cu multe grădini, cu clădiri impunătoare şi unde poţi să

vizitezi cele mai faimoase locuri. Tiananmen, cea mai mare piaţă centrală din
lume, devenită cunoscută pe toată planeta după protestul studenţilor din 1989.
Se spune că Mao Zendong a contruit-o ca să pondereze măreţia Oraşului
Interzis

De văzut

• Piaţa Tianamnem (cea mai mare piaţă

centrală din lume)
• Oraşul Interzis (cel mai mare şi cel mai
bine păstrat palat imperial)
• Templul Raiului (Temple of Heaven) (cel
mai mare complex pentru sacrificii din lume)
• Opera din Beijing are o vechime de
peste 200 de ani; era foarte populară în secolul
XIX, în timpul dinastiei Qing şi este cunoscută

6
 ca una din cele trei mari sisteme teatrale din
lume.

Cea mai mare piata publica din lume, Piata Tiananmen este asezata in inima
Beijingului istoric.Este un loc unde se fac defilari, se tin discursuri si diverse
demonstratii.Aici a fost anuntata fondarea Republicii Populare Chineze si
numita Beijing, precum capitala sa.In 1989 sute de mii de chinezi au luptat
pentru libertate si democratie la Tiananmen, iar mii au murit atunci cand
militarii i-au oprit cu forta.
Concentradu-se la miscarile lor, localnicii practica traditionalele exercitii
taijiquan intr-un parc local in Shanghai.Taijiquan combina meditatia si
disciplina fizica si este invatat si practicat de peste 1000 de ani.Milioane de
chinezi privesc exercitiile zilnice ca fiind esentiale pentru sanatate.

Piata Tiananmen ar putea deveni... padure

Construita de temutul Mao Tze-Dong, renumita pentru mitingurile din
timpul Revolutiei Culturale si mai ales pentru inabusirea singeroasa a revoltei
studentilor din 1989, Piata Tiananmen din Beijing (capitala Chinei) ar putea
deveni o oaza de verdeata. Proiectul apartine unui apreciat arhitect local, pe
nume Ma Yansong, a propus un curajos model arhitectural pentru piata care, la
ora actuala, lasa o impresie dezolanta, nu numai prin ceea ce simbolizeaza ea,
dar si prin faptul ca imaginea sa e gri ...la propriu. Ma ar dori sa transforme piata
intr-un parc, mai exact, intr-un fel de mini padure, unde oamenii sa se poata
relaxa cu adevarat. Sa amintim ca Beijingul este unul dintre cele mai poluate
orase ale Asiei. Autoritatile nu privesc insa cu ochi buni acest proiect,
considerindu-l cel putin nepotrivit cu arhitectura de tip urban, unii numindu-l chiar
un sacrilegiu la adresa "mostenirii maoiste".

Oraşul interzis

Beijingul a devenit capitala Imperiului Chinez la începutul secolului

al XVII-lea, în timpul împăratului Yongle din dinastia Ming. Acesta a mutat
capitala de la Nanjing la Beiping (Pacea Nordică), căruia i-a dat noul nume de
Beijing (Capitala Nordică).

Zidirea noii cetăţi nu era întîmplătoare şi lăsată în voia sorţii.

Beijingul capătă noua sa înfăţişare metropolitană, specifică noului timp, prin
întruparea pămînteană a principiilor geomanciei, a doctrinei feng shui, ce
urmărea să împace cît mai armonic cu putinţă viaţa oamenilor cu natura
înconjurătoare. Clădirile se rînduiau cu faţa spre sud, întorcînd spatele

7
miazănopţii, de unde veneau, pustiind, vînturile Siberiei şi hoardele nesăţioase
ale mongolilor. Osia stelară a noii capitale era Palatul imperial, ce alcătuia Oraşul
interzis, încins de brîul de palate ale mandarinilor, formînd Oraşul interior, iar mai
către margine Oraşul exterior, al plebei. Palatele nobiliare stăteau sub umbra
Palatului imperial. Nu le era îngăduit cu nici un chip să se iţească măcar la
înălţimea acestora, darămite să o întreacă.

Palatul imperial era în realitate un oraş, Oraşul interzis, pentru că aici

nu aveau voie a intra decît curtenii şi nobilii cei mai de seamă ai Imperiului
chinez. În cele 8.706 camere ale Palatului, cu salba lui de porţi şi pavilioane,
vieţuiau în mod obişnuit între 8.000 şi 10.000 de oameni. 3.000 erau eunucii, cei
care se îndeletniceau cu treburile curţii. Se recursese la serviciile lor, ca nu
cumva frumoasele concubine ale împăraţilor să cadă în ispita şi păcatul
desfrînării. În 1421, după 17 ani de construcţie, Palatul imperial primea pe
împăratul Yongle. 24 de împăraţi din dinastiile Ming şi Qing şi-au avut aici
reşedinţa. Ultimul a fost Puyi, înlăturat în 1911, cînd s-a proclamat republica.
Împăratul era socotit mediator între cer şi pămînt. Oraşul interzis fusese anume
gîndit şi conceput să-i pună în lumină măreţia. Pavilioanele axei centrale nord-
sud urcă spre cer. Dealul cărbunelui, ridicat din săpăturile de pămînt, de la
Palatul imperial, nu închid orizontul, ci prin turnurile pogodă întîlnesc cerul,
pecetluind comuniunea. Monumentalitatea e imponderabilă în Oraşul interzis.

Pavilioanele zugrăvite într-un roşu cardinal, acoperişurile cu legănarea lor

de valuri unduind sub soare, cu sclipăt de aur, expresie a arhitecturii clasice
chineze, dau o senzaţie de plutire pe un ocean în molcomă legănare. Dar
ambianţa e una austeră. E o împărăţie a pietrei, a ciopliturilor măiastre, a
statuietelor şi statuilor cu valoare de simbol, de la dragoni (întruchipînd puterea
nemăsurată a împăratului) la broaşte ţestoase (semnificînd longevitatea).
E o pustietate sonoră, amplificată şi de goliciunea pavilioanelor şi a porţilor cu
nume înfiorat poetic: Pavilionul supremei armonii, Sala armoniei depline, Poarta
purităţii paradisiace. Cel dintîi este miezul acestei construcţii. Are dimensiunile
cele mai mari. Înlăuntrul său împărăţeşte Tronul dragonului. Ceremoniile, cele
mai importante, precum cea a Anului Nou chinezesc, sau urcarea pe tron a
noului împărat, se desfăşurau aici. În spaţiul exterior se adunau zeci de mii de
privitori. Aproape o sută de mii. Sala tronului e mărturisitoare a măririi, dar şi a
singurătăţii imperiale. Imensul tron, împodobit cu gravuri filigranate şi înveşmîntat
cu aur, pare rupt de lumea pămînteană. De la înălţimea lui, ce-o percepi ca
ameţitoare, împăratul se uita la supuşii săi ca la nişte pigmei. Ei intrau aidoma
unor umbre pe porţile laterale şi se trăgeau cu fereală cît mai departe de privirea
care adeseori ardea ca un fier încins. Un fluid al neîncrederii reciproce trecea
dintr-o parte în alta, alimentînd un fel de schizofrenică existenţă. Însingurarea era
boala fără leac de care suferea împăratul. Pătimea şi de prea multă perfecţiune

8
şisupunere.
Urci, către Pavilionul unde împăratul semna acte, scria epistole şi
mesaje, sau stihuia, căci mulţi dintre unşii lui Dumnezeu erau colindaţi de muze,
şi descoperi, îngheţată parcă de un ger aspru, aceeaşi singurătate glacială.
Biroul la care suveranul se deda acestor îndeletniciri e cocoţat ca pe o colină.
Deasupra lui se bolteşte o imensitate de cer. Gîndul e astfel slobod să cutreiere
necuprinsul.

In centrul Beijingului, in celebra Piata Tien-An-Men, se afla

intrarea in asa-zisul "Oras interzis", o suma de palate, extrem de incomode
locuirii unui om de azi, unele ale imparatilor Chinei, altele ale nevestelor lor si, in
fine, altele ale favoritelor lor.
Traditia europeana e mai modesta, iar regii nu ne-au lasat, sau, ma rog,
unii nici nu le-au lasat, ci au fost somati sa le lase, decat niste simple palate,
asezate pe spatii mult mai reduse decat "Orasul interzis" de la Beijing. Cat
despre favorite, la noi cel putin, acestea, in numar de una, Lupeasca, isi aveau
vilele prin oras, la oarecare distanta de palatul regal. Iar favoritele de azi, o
madam Udrea de exemplu, isi fac singure palatele, fie din afacerile cu diferitele
guvernari, fie din cine stie ce alte surse.

IN TEMPLUL CERULUI

Pentru cel care scrie aceste randuri, China a insemnat in primul rand
un contact cu literatura chineza, vie si mai ales extrem de citita. Sa ai un public
potential de un milard si un sfert e minunat, dar nu e chiar simplu. Un ziar modest
are un tiraj de doua milioane de exemplare! in China, scriitorii, nu toti, sunt
stipendiati de stat sa scrie. Ce-i drept, unii nu se multumesc cu subventia si
renunta la ea in favoarea scenariilor de film si TV. Dar si ei se bucura de
consideratie. Telenovelele cu subiecte locale, filmele politiste chinezesti sunt din
abundenta, pe toate canalele. Din pacate, sunt inaccesibile din cauza limbii. in
general, industria cinematografica si TV este coplesitoare si astfel apar si premii
europene pentru pelicule chinezesti.
Despre vizita, coplesitoare de altfel, in Piata Tien An Men si prin Orasul
Interzis (o zi de umblat de la un capat la altul) nu voi scrie pentru ca, presupun,
multa lume cunoaste aceste locuri simbolice ale Beijingului. Sa cautam a
pronunta totusi corect „Pei Cin“, pe mine a ajuns, dupa revenirea in tara, sa ma
supere pronuntarea, obstinata la noi, a „g“-ului final, ca si cum cineva ar citi
„monsieur“ cum se scrie.

Mai mult decat Orasul Interzis m-a impresionat Templul Cerului, locul de
rugaciune al imparatilor din dinastiile Ming si Quin (pronuntie: Min’ si Cin).
Ansamblurile monumentale sunt mai spectaculoase, desi mai mici decat cele din
Palat si, mai ales, axul nord-sud al superbului complex de constructii e inconjurat

9
de un parc de dimensiuni enorme, desavarsit ingrijit.

Mirific este parcul in sine, dar si ceea ce se intampla acolo. Mii de

chinezi se odihnesc sau mediteaza in pavilioane de lemn, pe banci sau in mers.
Unii merg cu spatele, ca o forma de exercitiu mental, de concentrare. Grupuri de
oameni canta in coruri armonioase: e clar ca se cunosc, se intalnesc pentru a
exersa si canta impreuna cu regularitate, fara alt scop decat propria placere. Nu
concerteaza in fata unui public.

Alte grupuri danseaza dupa propriile voci sau dupa cate un casetofon.
Unii tineri joaca jocuri sportive usoare, dintre care cel mai frecvent, necunoscut la
noi, este un fel de badminton, dar la care paletele sunt din metal si fluturele are
in cap un magnet. El nu e respins, ci se fixeaza pe paleta, apoi e eliberat cu o
miscare din incheietura spre partener. Am vazut perechi abile, care jucau cu doi
„fluturi“ simultan. Desi era o joaca, pentru un necunoscator aducea cu un numar
de circ.

Senzatia este de pace si relaxare perfecta intr-o gradina chiar edenica, in

consonanta cu numele. Desi Templul este acum doar un muzeu, iar ritualurile din
parc sunt laice, sensul e tot al unei reculegeri. Gazonul este perfect, lasand
Londra in urma. Copacii au, unii dintre ei, si 500 de ani. Nu se aude nimic
strident, curatenia este desavarsita si fumatul interzis, desi ne aflam in aer liber.
Muzeul este incadrat in acest parc uimitor si trecerea prin el, desi dureaza cateva
ore sa-l strabati - sau tocmai de aceea -, te lasa relaxat si fericit.

Cea mai veche opera din Beijing va fi demolata

10
 Cea mai veche opera din Beijing, Teatrul Guanghe, monument istoric
din perioada Ming, va fi demolata in scurt timp, spectacolele fiind mutate intr-o
cladire moderna, care va fi construita in cel mai scurt timp. Teatrul este una dintre
cele mai cunoscute si admirate cladiri din oras, fiind locul unde s-au format
nenumarate generatii de artisti deosebit de apreciati, dar oficialii chinezi
considera ca a venit momentul schimbarii.

In locul vechiului sediu, se va construit o sala moderna, profesionista,

inspirata de cele de pe Broadway, unde sa poata fi puse in scena proiecte oricat
de costisitoare si ambitioase. Dar pentru multi dintre locuitorii Beijingului si nu
numai anuntul este o adevarata drama si marcheaza finalul unei frumoase
povesti.

Construit in secolul XVII, in ultimii ani ai Dinastiei Ming, Teatrul Guanghe

a fost candva locul unde se desfasurau minunatele spectacole ale Operei din
Peking. Aici s-a lansat, la doar 10 si Mei Lanfang, care avea sa impuna opera
chineza in atentia internationala. Interesul pentru spectacolele de opera si implicit
stralucirea Teatrului Guanghe a inceput sa scada in anii '70, cand gusturile
publicului s-au schimbat radical. In ciuda incercarilor conducerii de a recupera
terenul pierdut, aici incepand sa fie proiectate filme si organizate dansuri si
spectacole, gustul pentru opera nu a mai revenit. Impozantul edificiu a ramas
uitat, degradandu-se tot mai repede, iar in 2000 oficialii au anuntat ca Teatrul
Guanghe este la un pas de prabusire.

Este doar un pas in amplul proiect de restaurare si reconstructie a

Chinei, care se pregateste sa fie gazda Jocurilor Olimpice din 2008. In tot mai
multe orase cladiri, monumente, case traditionale si chiar cartiere intregi au fost
treptat demolate, in locul lor fiind construite edificii moderne, sedii de firme si
zgarie-nori.

Marele Zid vs Yangtze

Marele Zid trece la doar 100 de kilometri de Beijing si intamplarea face

ca portiunea de aici sa fie cel mai bine conservata. La Simatai zidurile au ramas
intr-o stare destul de apropiata de cea originala, paradoxal zona nefiind una
excesiv dezvoltata turistic. Insa excursiile organizate pot cuprinde si calatorii in
zone mult mai populate, cu servicii destinate turistilor dintre cele mai diverse.
Numeroase portiuni au fost renovate de-a lungul timpului, astfel ca zidul arata
pe alocuri ca si nou. Pot fi cumparate suveniruri de toate felurile, exista
posibilitatea de a cumpara mancare sau bauturi racoritoare, dar numai in

11
cateva locuri special amenajate pentru turisti. In rest, o calatorie de-a lungul
zidului presupune o conditie fizica medie, haine potrivite, fiind vorba despre o
zona de munte, si imbracaminte pe masura.
Croazierele pe Raul Yangtze pot fi un obiectiv de sine statator pentru o excursie
in China. Exista companii specializate in astfel de calatorii, iar programul oferit
poate cuprinde zile intregi. De fapt, calatoria este o veritabila incursiune in
istoria si cultura chineza, decorata cu peisaje unice si locuri fascinante.
Raul se intinde pe mai bine de 6.000 de kilometri, din muntii Tanggula pana in
Qinghai, de la vest la est. Cele mai multe croaziere pornesc din Chongquing, iar
tinuturile strabatute si localitatile vizitate reprezinta o experienta uluitoare pentru
orice turist.

Influenta budismului este evidenta in pesterile sculptate din

Longmen.Aproximativ 1.300 de pesteri contin 100.000 de statui ale lui Buddha si
3.600 de pietre inscriptionate, care dateaza din sec V si VII.
Limba oficiala este chineza sau mandarina, fiind insotita si de alte limbi precum:
Yue,
Wu, Minbei, Minnan, Xiang, Gan,etc.Scrierea intalnita este cea cu pictograme.

Miao, este un grup concentrat in reginile muntoase, cele din sudul

Chinei, traind in orase precum: Yunnan, Guizhou,Sichuan.
Miao reprezinta o minoritate, a carei cultura difera fata de Han.
Insa, monumentul cel mai reprezentativ pentru China ramane fara indoiala
Marele Zid Chinezesc, fiind considerat a 8 a minune a lumii si a carui constructie
este vizibila de pe Luna.

La inceput, Zidul a fost o serie de fortificatii, care au fost unite in sec.

III I.H.Milioane de muncitori au muncit peste 10 ani pentru a-l ridica.
In partea de est a Chinei, in preajma orasului Xi`an se afla o impresionanta
comoara a arheologiei numita Regimentul de Lut din Xi`an, care dateaza din sec
III I.H.Arheologii au sapat si au excavat zeci de mii de soldati ,cai si care de lupta
in marime naturala.Unicitatea consta in faptul ca fetele si statura fiecarui soldat
difera intre ele, reprezentand fiecare etnie a Chinei acelui timp.

Marele Zid Chinezesc, cea mai mare şi cea mai lungă construcţie făcută
de mâna omului. Fascinantul zid de apărare împotriva invadatorilor a fost
construit şi reconstruit în 2500 de ani. Treptele încep de pe un platou unde sunt o
mulţime de magazine şi tarabe, de unde poţi cumpăra de la steguleţe şi şepci
"Mao", până la poţelanuri fine şi picturi pe mătase. Un chinez vorbăreţ are o
afacere ingenioasă: pentru 7 dolari, el te îmbracă în haine de împărat sau

12
împărătească, te fotografiază, apoi îţi scrie numele în litere chinezeşti şi latine,
pe un carton pe care scrie "Diplomă".

China, intre vechile traditii si noile metropole

De la capitala cumparaturilor si pana la peisajele din Inner Mongolia,
China este un taram al schismelor culturale. Nu numai ca nu a scapat in totalitate
de trecutul sau maoist, dar parca si yin-ul revolutionar se lupta cu yang-ul
pragmatic.
De cele mai multe ori, vizitatorii sunt uimiti sa descopere cat de
moderna este China de fapt si asta datorita exploziei de constructii care au adus
turismul la standarde occidentale aproape peste noapte. Astazi, poti face turul
Chinei in cele mai sigure conditii (rata criminalitatii este extrem de mica), te poti
caza la hoteluri de 5 stele, poti savura delicii traditionale, poti face cumparaturi in
magazinele moderne ale designerilor sau poti explora piete vechi de sute de ani.

Este de-a dreptul ametitor sa te plimbi prin zona veche a Beijingului in

zilele noastre. E drept ca inca mai zaresti granare din care cativa oameni iau
varza si o depoziteaza in carute hodorogite din lemn, pentru ca apoi sa se
intoarca la jocul de sah. Uimirea vine abia cand ii vezi cum se ridica si se
indreapta gales spre BMW-urile ultimul tip, cu care fac intrecere pana acasa pe
hutong (un drum traditional). In piata din Sichuan, aceiasi oameni, aceleasi
masini, numai drumurile sunt diferite - aici sunt in stil longtang. China moderna
este un taram al paradoxurilor si asta in mare parte datorita schimbarilor socio-
economice inevitabile si fara precedent. China a evoluat si o data cu ea si
orasele. Beijing si Shanghai sunt, probabil, cele mai dinamice metropole din
lume in acest moment. Daca mai adaugam si istoria care se strecoara nevazuta
prin toata aceasta dezvoltare, precum si misterul pe care China inca il reprezina
pentru multi dintre noi, ne explicam de ce aceasta tara a fost si a ramas una
dintre cele mai ravnite atractii turistice ale lumii. Este fascinant cum, invaluiti in
toata aceasta agitatie citadina, oamenii raman inradacinati intr-o extrem de
bogata mostenire culturala.

Daca viziunile tale despre Beijing se invart undeva intre revolutionarii

maoisti in tunici si ritualurile taichi din Piata Tiananmen Square, esti extrem de
departe de realitate totusi. Orasul Beijing este definitia noului mileniu. Scapat
de alura de fata batrana, isi pastreaza totusi traditiile, astfel ca in cateva parti
ale orasului inca mai poti gasi cateva peisaje la fel de pretioase si dupa
trecerea anilor: Orasul Interzis, Templul Lama, Parcul Temple of Heaven si
Marele Zid.

In Hong Kong lucrurile nu se schimba prea mult. Orasul are toate

13
caracteristicile unei metropole aglomerate - smog, 14 milioane de oameni
grabiti si o nevoie bolnava de zgomot. Cu toate acestea, in Hong Kong gasesti
si liniste, mai ales in colturile tacute ale templelor sau parcurilor, care sunt
adevarate oaze de frumusete.

Shanghai este un oras scanteietor, parca ciufulit de rapidele schimbari

culturale. Are un design din ce in ce mai sofisticat si traieste tot entuziasmul
unei dezvoltari si al unei vieti inovative. The Bund, portiunea care se afla de-a
lungul raului, si zona Frenchtown sunt reprezentative pentru decadentul trecut
colonial. Pentru a admira arhitectura noului Shanghai vizitati, insa, templele,
gradinile si bazarurile.

Xi''an a fost un punct important pe rutele care traversau China

estica si ajungeau in Asia Centrala, iar in perioada antica se afla la acelasi nivel
cu Roma sau Constantinopole ca fiind unul dintre cele mai mari si mai puternice
orase din lume. Astazi, este recunoscut pentru spectacolele sale populare, dar
si pentru mahalalele din partea de est si a sitului razboinicilor din teracota, care
atrage din ce in ce mai multi turisti. Descoperit in 1974, situl este format din
10.000 de statuete de soldati, arcasi si care de lupta in pozitie de atac. O alta
atractie in Xi''an sunt asezarea Banpo Neolitic (un alt fel de Stone Age),
cartierul musulman si zidurile vechi ale orasului, care sunt adevarate
monumente istorice.

Bambusul este una dintre cele patru plante preferate ale poporului
chinez, alaturi de orhidee, prun si crizantema. Admiratia pentru aceste plante
este de-a dreptul covarsitoare, astfel ca e imposibil sa nu faci cativa pasi in
China si sa nu gasesti vreun obiect din bambus - faimoasa gradina Bambusul
Purpuriu din Beijing, gradina Guyi din Shanghai, Bamboo Sea Scenic din
provincia Sichuan (unde se afla 28 de piscuri acoperite cu bambus). O alta
parte importanta in cultura chineza o ocupa Festivalul Cultural al Bambusului, in
cadrul caruia se organizeaza expozitii de sculpturi din bambus, poeme dedicate
acestei plante si picturi cu aceeasi tema.

In a treia zi a lunii a treia a anului, minoritatea Miao din China este

sarbatorita intr-un mod cat se poate de original, cu orez in 5 culori servit in
tuburi de bambus. Localnicii se pregatesc intens pentru aceasta festivitate in
fiecare an, iar in dimineata zilei de sarbatoare fiecare sotie din comunitate
pregateste speciala gustare. Acest obicei exista de mii de ani si potrivit legendei

14
a aparut in urma razboiului dat intre Miao si un trib vecin. Miao au pierdut
batalia si au fost nevoiti sa se retraga in sud. Ei au stabilit sa se intalneasca in a
treia zi a lunii a treia a anului si cand s-au reunit au sarbatorit cu o masa bogata
si colorata.

Anul Nou (Festivalul Primaverii) incepe in prima zi din calendarul

noului an, care, de obicei, cade in februarie, si, cu toate ca in mod obisnuit ar
trebui sa dureze doar 3 zile, majoritatea oamenilor isi iau concediu o
saptamana intreaga. Este perioada in care preturile hotelurilor o iau razna si nu
degeaba, daca ne gandim ca nici o camera nu ramane neocupata.

Festivalul Felinarelor nu este o sarbatoare publica, dar este suficient

de rasunatoare si colorata ca sa atraga atentia. Are loc intre jumatatea lui
februarie si jumatatea lui martie, in a 15-a zi cu luna plina a anului si marcheaza
sfarsitul sarbatoririi anului nou.

Merita vazut mai ales pentru faimoasele dansuri cu lei care se

desfasoara in aceasta perioada. Festivalul Dragon Boat se tine, de obicei, in
iunie, in onoarea poetului Qu Yuan. Atunci au loc intreceri de canoe (foarte
frumos ornate), pentru care se pregatesc atat turistii, cat si localnicii.

Autostrada Karakoram este poarta catre Pakistan si a fost folosita, de-

a lungul secolelor, de caravanele care calatoreau pe Drumul Matasii.
Karakoram trece prin trecatoarea Khunjerab (4800 m), al carei nume se traduce
in "valea insangerata" si face referire la banditii care pradau caravanele si ii
macelareau pe comercianti in acea vreme. Daca ramanem in lumea aventurii,
trebuie sa vizitam si cavernele Longgong din provincia Guizhou care fac
legatura intre nu mai putin de 20 de munti.

Ciclismul este un simbol neoficial al Chinei. In orice zona te afli, gasesti

la tot pasul centre de inchiriat biciclete sau agentii care ofera turul orasului pe
bicicleta. O alta activitate, la fel de populara, este campingul. In provinciile
sudice poti vizita pesterile, dar pregateste-te pentru noroi si miros urat, iar pe
dealurile de la Xinjiang poti face echitatie.

China este tara ceremoniilor si a etichetei. Salutul chinezesc este

15
arhicunoscut peste tot in lume. Aceasta traditie tine de mai bine de 2.000 de
ani. O alta dovada de curtoazie sunt cadourile. Este mai mult decat binevenit un
dar cu ocazia unui festival, a unei nunti, a unei zile de nastere sau, pur si
simplu, cu ocazia unei vizite. Feriti-va, insa, sa faceti cadou ceasuri, pentru ca
ticaitul simbolizeaza venirea mortii si este un tabu oficial acceptat.

Bucataria chinezeasca

Jiaozi – sunt specialitati chinezesti

asemanatoare coltunasilor, preparate din
carne tocata si legume, invelite intr-un aluat,
ale carui margini sunt lipite.

Rata Peking (sau rata Beijing) – este o

delicatesa chinezeasca apreciata pentru crusta
sa subtire si crocanta. In general, rata Peking
nu este preparata acasa, ci este comandata la
restaurant.

Dim Sum – O traditie culinara din Canton care

consta in servirea unor gustari la amiaza, pe
platouri mici. Exista cateva sute de sortimente
de dim sum, dintre care cele mai apreciate sunt
coltunasi fierti, rulourile, crabul, etc. Bautura
traditionala este ceaiul.

Zongzi – un soi de coltunasi, in forme de

piramida, facute din orez si invelite in frunze de
bambus

16