Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DE VEST

FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE,


GEOGRAFIE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

Marea Neagra

rof coord. Asistent drd. Andreea Arba

Timioara,
2014

Student: Moroanu Daniel


Anul: III
Specializarea: Geografia Turismului

Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.

Caracteristici Generale
Delimitarea in spaiu a Mrii Negre
Consecinele aezrii geografice a Mrii Negre
Clima
Caracteristici hidrografice
5.1. Temperatura apei
5.2. Salinitatea
5.3. Sedimentele din Marea Neagr
6. Flor i faun
7. Rolul geopolitic al Mrii Negre
8.Turismul
9. Potenialul socio-economic
9.1. Industrie
9.2. Activiti portuare
10.Curioziti
11. Concluzii
12. Bibliografie/Webografie

Caracteristici Generale
Marea neagra este o mare semi-inchisa component a mrii Mediteranene

de-al crui bazin principal se leaga mai multe stramtori si bazine:Bosfor,


Dardanele m.Egee,Marmara
Suprafata mrii este de 466.200 km2
Adancimea maxima este de 2.245 m
Adancimea medie este de 1.197m
Lungime 1.149 km
Lime 630 km
Tri riverane: Ucraina,Romania,Turcia,Bulgaria,Georgia,Rusia

Fig.1 Marea Neagra

Delimitarea
in spaiu a Mrii Negre

Din punct de vedere geografic M. Neagra este asezat in partea estica a Europei
Sud-Estice intr-o regiune in care platformele stabile strvechi intra in contact cu
muntii tineri generati de orogeneza alpina
In nord se afla o succesiune de campii si podisuri dezvoltate pe platforma europei
orientale si pe platforma scitic
In sud se afla muntii Pontici cu altitudini moderate 1500-2000 m cu exceptia partii
estice unde ating 3937 m.
In est limita bazinului M. Negre este data de muii Caucazului cu altitudini maxime
de 5642m (Elbrus)
In vest limita bazinului este trasat pe marginea estica a podisurilor joase dezvoltate
pe platforma moesica si scitica precum si pe orogenul Nord-dobrogean.

Fig 2. Harta fizic Marea Neagra

Aezarea
Consecinele
aezrii latitudinal
geografice a Mrii. Negre

Faptul c prin mijlocul Mrii Negre trece paralele de 43 lat N


aeaz aceasta mare in centrul zonei temperate ceea ce are 2 implicaii
eseniale:
a.Prezena sezoanelor bine marcate in corcondan cu succesiunea
solstiiilor si a echinociilor
b.Receptia unei radiatii solare care variaza intre 130.000 si 150.000
cal/cm. Aceasta valoare medie anuala a radiatiei totale este mai mica fata
de cea receptionata de marea Mediterana dar sufiecienta pentru a
asigurarea energiei necesare dezvoltarii tuturor proceselor fizice chimice
si biologice
Aezarea longitudinal
Situat intre 27 si 41 long.E plaseaza Marea neagra in calea
maselor de aer afectate de principalii centrii barici:anticiclonul subtropical
al Azorelor ,anticiclonul continental eurasiatic, ciclonii nord-atlantici si din
bazinul Mrii mediteranene

Fig 3 Marea Neagr

Clima
Aflandu-se in zona temperata M.Neagr este influenta de

principalii centrii barici care guverneaza circulatia generala a


atmosferei europei de sud-est
Vara: Temperatura aerului este relativ uniforma diferenierile
facandu-se numai la nivelul zecimilor de grade.Precipitaiile sunt
mai evident difereniate
Iarna Temperatura aerului este foarte difereniat minimele fiind

de -0,7 in coltul nord-vestic iar maximele de 6,9 in sud-estu.


Precipitaiile prezint o distribuie
extrem de difereniat in cadrul
Valori caracteristice (mb)
Statia
bazinului
intre sub 40mm in nord vest si pest 140mm in sud-est
meteorologica

Medie minimelor

Media
multianuala

Media maximelor

Amplitudinea absoluta

Sulina

989,8

1016,4

1038,2

79,3

Constanta

987,3

1017,7

1036,9

69,3

Mangalia

992,9

1017,5

1034,7

46,8

Tabel 1.Valori medii multianuale ale presiunii atmosferice


(mb),
inregistrate in sectorul litoralului romanesc al Marii Negre

Temperatura apelor la suprafata ca si temperatura aerului se caracterizeaza prin


Temperatura apei

diferene marcante intre cele doua compartimente de vest si de est care se afla in
partea centrala cu caracter de tranzitie
Cele mai mari diferente se inregistreaz iarna,cele din timpul verii fiind
neinsemnate Toamna racirea apelor de la suprafata incepe din nord-vest (din golful
Fidonisi) unde in luna septembrie se inregistreaza o medie de 18,4 spre coltul sudestic unde media lunii sept este de 21.2

Caracterist pentru masa de apa din bazinul Marii Negre este faptul ca sub
adancimea de 200 m temperatura apei ramane practic constanta (8-9C)

Fig 4. Marea Neagr

Salinitatea medie anual la suprafaa variaz intre un minim de 14.5 in


Salinitatea

largul Deltei Dunrii i un maxim de 20,7 in partea centrala a bazinului.In


faa gurilor Deltei Dunrii salinitatea scade de la 5-8 % datorita volumelor
mari de apa fluvial.

Fig 5. Salinitatea din Marea Neagr

Au
origine terigena,
Sedimentele
din Mareabiogena
Neagr si autigena
Sedimentele terigene sunt transportate de raurile si fluviile aferente Marii Negre

precum si de vanturile puternice


Sedimentele biogenice provin in special din fitoplacton productia de materie
organica este de 812 milioane de t/an
Sedimentele autigene rezulta din procesele chimice desfasurate continuu .
1 - nisip; 2 - mal; 3 - argila
cenusie de adancime; 4 - mal
argilos; 5 - mal intermediar;
6 - mal intermediar cu stratif
de argila cenusie si nisip; 7 mal calcaros; 8 - zone cu
abundenta de sedimente
recente; 9 - scoicarisuri; 10 mal faseolinic; 11 - argila
cenusie; 12 - argila cenusie
cu statificari, 13 mal cu
argila cenusie; 14 - mal
calcaros; 15 - calcare din
scoici pe mal nisipos si nisip
malos

Fig.6. Natura sedimentelor din Marea


Neagr

Flor
i faun
De
la o anumit
adncime, apa mrii nu mai conine oxigen dect n cantiti
neglijabile. Exist totui microorganisme care folosesc sulfat pentru oxidarea hranei
i produc hidrogen sulfurat si dioxid de carbon
Biologii se tem c Marea Neagr ar putea deveni o mare moart, sulfuroas
Numrul delfinilor a sczut de la 1,5 milioane de exemplare, n anii 1950, pn la
cteva zeci de mii de exemplare, n 2013

Foto 1 delfin

Foto 4. Alge rosii

Foto 2. Pisica de mare

Foto 5. Iarba de mare

Foto 3. Meduz

Foto 6. Eutrofizare

Coasta
Romaneasc a Mrii Negre ofer rii boastre iesire liber la oceanul
Rolul geopolitic al Mrii Negre
planetar prin seria stramtorilor turcesti apoi marea Egee si Mediteran prin
stramtoarea Gibraltar.Aceasta deschidere spre 71% din suprafata Terrei si spre
trile riverane are consecine de valoarea inestimabila:
a.Accesul la resursele nelimitate ale oceanului
b.O situaie geostrategic fericita
c.Posibilitatea dezvoltrii oraselor costiere adevarate centre polizatoare pentru
un numar din ce in ce mai mare de oameni
d.posibilitatea dezvoltarii unei retele de transport lesnicios si ieftin

Turismul
Din aproape 70.000 de locuri de cazare, cte ar avea staiunile Venus,

Jupiter, Saturn i Olimp, astazi abia dac pot fi utilizate 20.000.


Complexul Panoramic-Amfiteatru-Belvedere din staiunea Olimp este
renumit pentru filmele romneti de excepie care s-au turnat aici. n anii
1970-1980 era plin de turiti strini, fericii c pot achita serviciile n
propriile lor monede. Astzi, ns, jumtate din complex aproape c se
prbuete, iar cealalt jumtate nu poate, sub nicio form, s fie folosit la
capacitate maxim.
Complexul desfaurat pe 59.000 de metri ptrai i cu 750 de camere mai
poate fi admirat acum doar n filmele din perioada comunista. Atunci era
mndria litoralului.
Estimativ, n ultimii 18 ani, zona a pierdut 90% dintre turitii strini,
alungai de vecintatea dezolant a construciilor abandonate.

Foto 7. Complexul Panoramic Belvedere

Industria i Activitile portuare

Portul din Constana este cel mai mare port situat la Marea Neagr acoperind o
suprafa total de 3.926 ha.
n anul2008, Portul Constana a nregistrat un trafic de 61,9 milioane tone, din care
50,5 milioane tone transport maritim i 11,4 milioane tone transport fluvial.
antierele navale existente n Constana, Midia i Mangalia

Foto 8. Santier naval Constanta

Marea Neagra este cea mai mare structura acvatica anoxica din lume? Termenul de

Curioziti

anoxie semnifica un continut scazut de oxigen sau chiar o lipsa de oxigen si


peste 90% din apa din Marea Neagra este lipsita de oxigen.Aceasta situatie se
datoreaza faptului ca apa de la suprafata, care primeste oxigen din atmosfera, nu il
poate transfera straturilor acvatice de adancime din cauza mai multor factori
(cantitatea mare de sedimente din apa, densitatea crescuta
La adancimi de peste 200 de metri, apa Marii Negre nu mai contine oxigen iar
temperatura apei inregistreaza o valoare constanta de 9 grade Celsius ? Din aceasta
cauza, la adancimi mari, singurele specii existente sunt bacteriile anaerobe

Concluzii
Avem iesire la Marea Neagr dar nu stim sa
valorificam acest lucru.Din totdeauna sa furat si
se va fura si in continuare!

Bibliografie/Webografie
Emil Vespremeanu editura universitara Bucuresti 2005
Ielenicz Mihai editura universitara Bucuresti 2006
Lector dr. biolog DANA MALSCHI FACULTATEA DE STIINTA MEDIULUI, CURSUL

12/20.12.2006,UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI,CLUJ-NAPOCA;
Conf. univ. dr. MARIUS SKOLKA
RAPORT DE CERCETAREnr. 880/2004, EVALUAREA BIODIVERSITATIIDOBROGEI, UNIVERSITATEA
OVIDIUS CONSTANTA;
Prof. dr. CONSTANTIN PIRVU
INDRUMAR PENTRU CUNOASTEREA NATURII, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI1981;
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr
https://posturi.wordpress.com/2011/09/26/stiati-ca-marea-neagra/
http://www.rasfoiesc.com/hobby/pescuit/FACTORII-DE-MEDIU-CARACTERISTI17.php
https://ecomareaneagra.wordpress.com/ecosistemul/