Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Management,Inginerie Economica in Agricultura si

Dezvoltare Rurala

Depresiunea Colinara a
Transilvaniei

Nume:Cojocaru Raluca Florentina

Grupa 8 311

Cuprins
Asezare
Limite
Caracterizarea fizico-geografica
Relieful
Clima
Hidrografia
Vegetatia si fauna si potentialul turistic rezervatii naturale
Caracterizarea economico-geografica principalele
orase si atractii turistice

Asezare
Acest unitate de podi i deluroas este situat n partea de central a Carpailor .

Limite
Depresiunea Colinar a Transilvaniei (D.C.T.) este limitat spre nord i est cu Carpaii Orientali, spre sud cu Carpaii Meridionali, iar spre vest cu Carpaii Occidentali i Dealurile de
Vest.

Caracterizarea fizico-geografica
Relieful
Depresiunea Colinara a Transilvaniei se compune din dou mari regiuni, diferite datorit aspectului reliefului: partea
central, de podi alctuiete Podiul Transilvaniei i partea marginal deluroas.
Podiul Transilvaniei este secionat de ruri n: Podiul Somean, la nord de cele dou Someuri, Cmpia
Transilvaniei, ntre Someuri i Mure (la cca 450 m, intens cultivat, de unde i supranumele de cmpie) i Podiul
Trnavelor, ntre Mure i Olt (cu margini abrupte spre sud numite Podiul Secaelor i Podiul Hrtibaciului).
Zona marginal se compune din: Subcarpaii Transilvaniei, o zon cu dealuri i depresiuni submontane ce
mprumut aspectul Subcarpailor propriu-zii situat lng Carpaii Orientali, depresiunile submontane Fgra (pe
Olt) i Sibiu(pe Cibin) situate lng Carpaii Meridionali, i Culoarul Alba Iulia Turda (de contact litologic, pe
Arie i Mure), Dealul Feleac situate lng Carpaii Occidentali.

Clima si potentialul turistic al climei

Clima acestei uniti este temperat-continental de tranziie. Totui,
altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se
includetajuluicolinar nalt, cu temperaturi de 8-6C i precipitaii de 7001000 mm/an.
Sectorul predominat de influen climatic esteoceanic, cu un surplus de
precipitaii datorit circulaiei maselor de aer vestice purtate de vntul de
vest. n Culoarul Alba Iulia-Turda se produc primvara vnturi de tip foehn.

Hidrografie si potentialul turistic

Rurile acestei uniti aparin grupei de vest i sunt afluente Tisei. Acestea sunt: Some (format la
Dej prin confluena Someului Mare cu Someul Mic), Mure (ce
colecteaz Arieul, Sebeul i Trnava-iniial format la Blaj prin unirea Trnavei
Mari i Trnavei Mici). Oltul este afluent Dunrii i colecteaz numeroase ruri scurse de pe
vesantul nordic al Munilor Fgra i rul Cibin.
Lacuri n masive de sare s-au format la Sovata (L. Ursu), Ocna Sibiului, Ocna Mure, Ocna Dej,
Turda.

Vegetatia
Asociaiile vegetale aparin pdurilor de amestec stejar i fag, iar n zonele nalte apar pduri de fag.
Fauna
Caracteristic pdurilor sunt mamifere precum cprioara, mistreul, lupul, vulpea, pisica slbatic, rsul, viezurele,
iepurele. ntre psri se remarc ginua de alun, ciocnitoarea, cucul, fazanul, prepelia, oimul, bufnia iar ntre
peti mreana i bibanul.
Potentialul turistic - rezervatii naturale
Exista citeva rezervatii naturale: Fanatele Clujului; Poiana Narciselor (in apropiere de
localitatea Vad, cu inflorire in jurul datei de 20 mai), Padurea Mociar; Lacul fara fund de la
Ocna Sibiului, Rapa Rosie (linga Sebes), vulcanii noroiosi de la Hasag.

Caracterizarea economico-geografica
Sub aspect administrativ-teritorial Depresiunea Colinara a Transilvaniei are n componen 10 judee: Alba,
Bistria Nsud, Braov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mure, Slaj i Sibiu. Cele mai importante orae ale
regiunii sunt Cluj-Napoca, Alba Iulia, Braov, Sibiu, Deva, Trgu Mure, renumite att ca centre culturale i
turistice, ct i ca puternice centre industriale.
Atraciile turistice ale regiunii sunt remarcabile, amintind printre acestea: Catedrala Rentregirii Neamului i a
ncoronrii de la Alba Iulia, Castelul Bran, Biserica Neagr din Braov, Castelul Huniazilor de la Hunedoara,
Cetatea Medieval din Sighioara sau capitala Daciei preromane de la Sarmisegetuza Regia
Construit ntre 1921-1922, catedrala a fost
ridicat cu scopul de a oferi un cadru adecvat
ncoronrii Regelui Ferdinand i Reginei Maria,
ale cror portrete pot fi admirate la intrarea n
lcaul de cult. De altfel, n urm cu civa ani,
n faa ansamblului lcaului de cult au fost
amplasate dou busturi de marmur ale
ctitorilor Catedralei Rentregirii Neamului, primii
suverani ai Romniei Mari, Ferdinand i Maria.
Castelul Bran, situat intre Muntii Bucegi si
Piatra Craiului, la 30 de km de Brasov, este
singurul punct turistic care atrage sute de
mii de turisti datorita unei
legende: Legenda Contelui Dracula, desi
izvoarele istorice spun ca Vlad Tepes ar fi
trecut pe aici o singura data, in drum spre
Brasov.

Castelul Corvinilor
Monumentul are un farmec aparte datorat stilurilor de
construcie diverse, a prezenei unor inovaii n plan militar
i civil, precum i vieii tumultoase de curte care l-a animat
vreme de peste 400 de ani.
Castelul Huniazilor de la Hunedoara sau Castelul
Corvinilor impresioneaz prin prezena sa, ce domin oraul
Hunedoara. Pentru cei atrai de evul mediu, castelul
reprezint un monument singular n Romnia i printre cele
mai atractive din spaiul european.

Biserica Neagr este biserica parohial a comunitatii

luterane din Brasov, situat n centrul
municipiului Braov. Cldirea gotic a fost parial
avariat n incendiul din 1689, cnd zidurile ei s-au
nnegrit i a primit numele actual. Denumirea popular
de dup incendiu, Biserica Neagr, a fost acceptat
oficial n secolul al XIX-lea.
Biserica Neagr este unul dintre cele mai reprezentative
monumente de arhitectura gotic din Romnia, datnd
din secolele XIV-XV. Avnd o lungime de peste 89 de
metri este considerat a fi cea mai mare biseric din
Romnia.

Sighisoara
Fondat in secolul al XII-lea de catre sasii adusi in zona de regii maghiari, orasul
Sighisoara este astazi unul dintre cele mai bine conservate orase medievale ale
Europei. Farmecul si valoarea istorica a numeroase cladiri si strazi ale orasului au
determinat includerea lor in patrimoniul UNESCO. Numeroase sunt atractiile
acestui oras inghetat parca in timp, dar poate cele mai emblematice sunt Turnul
cu Ceas, Casa lui Vlad Dracul, Biserica Manastirii Dominicane, Scarile Acoperite
sau Scoala din Deal.

Bibliografie
http://www.ebacalaureat.ro/c/depresiunea-colinar-atransilvaniei/177
http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/Depresiunea
-Colinara-a-Transil65.php